Rata de schimb a monedei euro (1)

27 septembrie 2021

(2021/C 392/01)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1698
JPY	yen japonez	129,74
DKK	coroana daneză	7,4360
GBP	lira sterlină	0,85420
SEK	coroana suedeză	10,1738
CHF	franc elvețian	1,0850
ISK	coroana islandeză	150,10
NOK	coroana norvegiană	10,0655
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,443
HUF	forint maghiar	358,13
PLN	zlot polonez	4,5955
RON	leu românesc nou	4,9495
TRY	lira turcească	10,3471
AUD	dolar australian	1,6129
CAD	dolar canadian	1,4812
HKD	dolar Hong Kong	9,1054
NZD	dolar neozeelandez	1,6711
SGD	dolar Singapore	1,5840
KRW	won sud-coreean	1 382,04
ZAR	rand sud-african	17,6179
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,5609
HRK	kuna croată	7,5028
IDR	rupia indoneziană	16 673,16
MYR	ringgit Malaiezia	4,8991
PHP	peso Filipine	59,881
RUB	rubla rusească	84,9955
THB	baht thailandez	39,276
BRL	real brazilian	6,2187
MXN	peso mexican	23,5043
INR	rupie indiană	86,4025

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont aplicabile de la 1 octombrie 2021

[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (1)]

(2021/C 392/02)

Ratele de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6). În funcție de utilizarea ratei de referință, marjele corespunzătoare trebuie adăugate conform comunicării. Aceasta înseamnă că pentru rata de scont trebuie să se adauge marja de 100 puncte de bază. Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 prevede că, sub rezerva unei decizii specifice, rata de recuperare se va calcula, de asemenea, prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata de bază.

Ratele modificate sunt evidențiate cu caractere aldine.

Tabelul anterior a fost publicat în JO C 340, 24.8.2021, p. 3.

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.10.2021	…	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	1,03	-0,45	0,03	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	1,46	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,18	-0,45	1,75	-0,01	-0,45	-0,45	0,17
1.9.2021	30.9.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,82	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	1,22	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	1,75	-0,01	-0,45	-0,45	0,17
1.7.2021	31.8.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,60	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,93	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	1,75	0,01	-0,45	-0,45	0,15
1.6.2021	30.6.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,50	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	1,75	0,01	-0,45	-0,45	0,15
1.5.2021	31.5.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,50	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	1,75	0,01	-0,45	-0,45	0,11
1.4.2021	30.4.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,50	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	1,75	-0,02	-0,45	-0,45	0,11
1.3.2021	31.3.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,44	-0,45	0,04	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,15	-0,45	2,07	-0,02	-0,45	-0,45	0,11
1.2.2021	28.2.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,44	-0,45	0,05	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,19	-0,45	2,07	-0,02	-0,45	-0,45	0,12
1.1.2021	31.1.2021	-0,45	-0,45	0,00	-0,45	0,44	-0,45	0,06	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,22	0,80	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	-0,45	0,23	-0,45	2,07	0,00	-0,45	-0,45	0,15

---

(1)  JO L 140, 30.4.2004, p. 1.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10375 — ArcelorMittal/Condesa Tubos)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 392/03)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10247 — CVC/ Cooper )

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 392/04)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10379 — HDT Automotive Solutions/Veritas)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 392/05)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 392/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 (1) al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„HEUMILCH”/„HAYMILK”/„LATTE FIENO”/„LAIT DE FOIN”/„LECHE DE HENO”

Nr. UE: TSG-AT-1035-AM01 – 25 februarie 2021

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Denumirea grupului:	ARGE Heumilch Österreich
Adresă:	Grabenweg 68
	6020 Innsbruck
	ÖSTERREICH
Telefon:	+43 512345245
Adresă de e-mail:	office@heumilch.at

Declarație privind interesul legitim al grupului:

Cererea de modificare este depusă de grupul de producători care a depus cererea de înregistrare a laptelui de fân.

Indicarea denumirii „lapte de fân” în limbile țărilor cu tradiție în domeniul producției de lapte de fân constituie un angajament față de metoda tradițională de producție și față de specialitatea tradițională garantată. Acest lucru contribuie la consolidarea denumirii protejate „lapte de fân”, de care beneficiază și grupul solicitant.

2.   Statul membru sau țara terță

Austria

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificărilor

☒ Denumirea produsului

☐ Descrierea produsului

☐ Metoda de producție

☐ Altele [a se specifica]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificări

Adăugarea denumirii laptelui de fân în limba slovenă:

La punctul „3.1. Denumirile propuse pentru înregistrare” [în caietul de sarcini, conform modelului din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014, devenit punctul 1. „Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare”], se adaugă denumirea laptelui de fân în limba slovenă:

„Heumilch” (de)/„Haymilk” (en)/„Latte fieno” (it)/„Lait de foin” (fr)/„Leche de heno” (es)/„Seneno mleko” (sl)

Motivul: Deoarece laptele de fân se produce în Slovenia conform metodei tradiționale de producție prevăzute în caietul de sarcini al produsului, denumirea în limba slovenă trebuie, de asemenea, să fie protejată.

CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

„Heumilch”/„Haymilk”/„Latte fieno”/„Lait de foin”/„Leche de heno”/„Seneno mleko”

Nr. UE: TSG-AT-1035-AM01 – 25 februarie 2021

„Austria”

1.   Denumirea (denumirile)

„Heumilch”/„Haymilk”/„Latte fieno”/„Lait de foin”/„Leche de heno”/„Seneno mleko”

2.   Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.)

3.   Motive pentru înregistrare

3.1.   Indicați dacă produsul:

☒	rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv;

☐	este produs din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional.

Producția de lapte de fân reprezintă cea mai naturală formă de producție a laptelui. Laptele provine de la animale crescute în ferme producătoare de lapte tradiționale, durabile. Diferența principală față de laptele standard și caracterul tradițional al laptelui de fân constau în faptul că nu se permite utilizarea nutrețurilor fermentate, astfel cum se efectua producția laptelui în trecut. Începând cu anii 1960, ca urmare a mecanizării, agricultura industrializată a început să se bazeze tot mai mult pe producția de furaje însilozate (nutrețuri fermentate), astfel reducându-se producția de fân. În plus, reglementările interzic utilizarea animalelor și a furajelor identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare. Alimentația animalelor este adaptată la schimbările sezoniere: în perioada pășunatului, animalele se hrănesc cu iarbă proaspătă și parțial cu fân și cu furaje admise conform punctului 4.2, iar în sezonul de iarnă – cu fân și cu alte furaje admise conform punctului 4.2.

3.2.   Indicați dacă denumirea:

☐	a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific;

☒	arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului.

4.   Descriere

4.1.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Lapte de vacă în conformitate cu legislația aplicabilă.

4.2.   Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Laptele de fân este produs conform condițiilor de producție tradițională, care respectă „Heumilchregulativ” (normele referitoare la producția de lapte de fân), și se distinge prin faptul că normele care reglementează producția sa interzic utilizarea nutrețurilor fermentate, precum furajele însilozate, și a animalelor și furajelor care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

„Heumilchregulativ”

„Laptele de fân” este un lapte de vacă obținut de la vaci în lactație și produs de fermieri producători de lapte care se angajează să respecte următoarele criterii. Nu pot fi utilizate animale și furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

Întreaga exploatație agricolă trebuie să respecte normele privind producția laptelui de fân.

a)	Cu toate acestea, o exploatație poate fi împărțită în unități de producție definite în mod clar, nefiind obligatoriu ca toate să respecte aceste norme. Respectivele unități trebuie să fie împărțite în funcție de diferitele sectoare de producție.

b)

Dacă, în conformitate cu litera (a), nu toate unitățile de producție ale exploatației respectă normele de producție a laptelui de fân, fermierul trebuie să țină animalele utilizate pentru producția laptelui de fân separate de animalele utilizate în celelalte unități și trebuie să țină o evidență corespunzătoare care să demonstreze această separare.

Tipuri de furaje admise

—	Hrana animalelor este compusă în principal din iarbă proaspătă și leguminoase în perioada pășunatului și din fân în perioada de iarnă.

—	Furajele grosiere suplimentare admise sunt: rapița furajeră, porumbul furajer, secara furajeră și sfecla furajeră, precum și peletele de fân, lucernă și porumb și furajele similare.

—	Proporția furajelor grosiere în rația anuală trebuie să fie de minimum 75 % din furajul uscat.

—	Cerealele admise sunt grâul, orzul, ovăzul, triticala, secara și porumbul, fie în formele lor comerciale comune, fie ca amestecuri cu substanțe minerale, de exemplu sub formă de tărâțe, pelete etc.

—	Rația furajeră poate conține bob, mazăre furajeră, lupin, fructe oleaginoase și reziduuri din semințe oleaginoase (făină, turte).

Tipuri de furaje interzise

—	Sunt interzise următoarele tipuri de furaje: furajele însilozate (nutrețurile fermentate), fânul umed și fânul fermentat.

—

Animalele nu pot fi hrănite cu produse secundare provenite de la fabrici de bere sau distilerii sau obținute în urma presării fructelor și nici cu alte produse secundare provenite din industria alimentară, cum ar fi borhotul umed de la fabricile de bere sau pulpa umedă. Excepții: pulpa uscată și melasa ca produs secundar din fabricarea zahărului și furajele proteice uscate obținute din prelucrarea cerealelor.

—	Este interzisă utilizarea oricărei forme de furaje umede la animalele în lactație.

—	Este interzisă utilizarea produselor de origine animală (lapte, zer, făină de carne și oase etc.), cu excepția laptelui și a zerului pentru vacile tinere.

—	Este interzisă utilizarea deșeurilor de grădină, a fructelor căzute, a cartofilor și a ureei.

Norme privind utilizarea îngrășămintelor

—	Pe toate suprafețele exploatate agricol de producătorii de lapte, este interzisă utilizarea nămolurilor de epurare, a produselor din nămoluri de epurare și a compostului provenit din stațiile de epurare, cu excepția compostului verde.

—	Producătorii de lapte trebuie să respecte un timp de așteptare de minimum trei săptămâni între aplicarea de gunoi de grajd pe terenuri și utilizarea acestora pentru pășunatul animalelor.

Utilizarea substanțelor chimice auxiliare

—	Pe oricare dintre suprafețele cu furaje verzi ale fermei producătoare de lapte se permite numai utilizarea selectivă și țintită a pesticidelor chimice sintetice și numai sub supravegherea unor specialiști agronomi.

—	Substanțele pulverizabile autorizate pentru combaterea muștelor în grajduri pot fi utilizate doar în absența vacilor în lactație.

Termene de așteptare pentru livrare

—	Laptele poate fi livrat ca „lapte de fân” cel mai devreme la zece zile de la fătare.

—	În cazul vacilor care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate), timpul de așteptare este de minimum 14 zile.

—

În ceea ce privește vacile de munte din exploatație care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate), acestora li se dă obligatoriu hrană care nu conține furaje însilozate timp de 14 zile înainte de deplasarea pe pășunile de la munte sau laptele lor nu poate fi clasificat drept „lapte de fân” decât după ce au petrecut 14 zile pe pășunile alpine (deținute de furnizorul de lapte de fân). Pe pășune nu pot fi produse sau utilizate furaje însilozate.

Interzicerea alimentelor și a furajelor modificate genetic

—	În vederea păstrării caracterului tradițional al producției de lapte de fân, nu pot fi utilizate animale și furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

Alte reglementări:

—	Este interzisă producerea și depozitarea furajelor însilozate (nutrețurilor fermentate).

—	Este interzisă producerea și depozitarea oricăror tipuri de baloți de fân ambalați în folie.

—	Este interzisă producerea fânului umed sau fermentat.

4.3.   Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Caracterul specific:

Laptele de fân se deosebește de laptele standard prin condițiile speciale de producție conform punctului 4.2 din „Heumilchregulativ”.

Studiile conduse în 1995 și în 2001 de Ginzinger et al la Bundesanstalt für alpenländische Milchwirtschaft (Oficiul federal pentru laptele alpin) din Rotholz au evidențiat prezența a peste 1 000 de spori de Clostridium pe litru în 65 % din probele de lapte provenit de la vaci hrănite cu furaje însilozate. În cazul laptelui livrat către o unitate de prelucrare a laptelui de mari dimensiuni, s-a constatat că 52 % din probe aveau peste 10 000 de spori pe litru. Prin comparație, 85 % din probele de lapte provenit de la vaci care nu au fost hrănite cu furaje însilozate conțineau sub 200 de spori de Clostridium pe litru, iar 15 % între 200 și 300 de astfel de spori pe litru. Datorită alimentației speciale a animalelor, laptele de fân are un conținut de spori de Clostridium deosebit de redus. Astfel, la fabricarea brânzei cu pastă tare din lapte de fân crud apar mai puține probleme grave legate de formarea găurilor sau de aromă.

În cadrul proiectului de cercetare „Einfluss der Silage auf die Milchqualität” (Influența furajelor însilozate asupra calității laptelui), s-a studiat gustul laptelui de la animale care au fost hrănite cu sau fără furaje însilozate (Ginzinger și Tschager, Bundesanstalt für alpenländische Milchwirtschaft, Rotholz, 1993). 77 % din probele de lapte examinate care proveneau de la animale hrănite cu fân nu au avut probleme de gust. În cazul probelor de lapte provenit de la animale hrănite cu furaje însilozate (lapte standard), proporția probelor fără probleme de gust a fost de numai 29 %. O diferență semnificativă a fost observată și în cazul testelor pe probe prelevate din cisternele de colectare a laptelui. La 94 % din probele de lapte provenit de la animale hrănite cu fân nu s-a identificat nicio problemă de gust. Însă în cazul laptelui provenit de la animale hrănite cu furaje însilozate, proporția probelor fără probleme de gust a fost de numai 45 %.

O lucrare de diplomă de la Universitatea din Viena (Schreiner, Seiz, Ginzinger, 2011) a arătat că laptele de fân, datorită alimentației animalelor bazate pe furaj grosier și pășunat, are un conținut aproape dublu de acizi grași omega-3 și de acizi linoleici conjugați în comparație cu laptele standard.

Caracterul tradițional

Producția și prelucrarea laptelui de fân este la fel de veche ca și creșterea vacilor de lapte (datând aproximativ din secolul al V-lea î.e.n.). În Evul Mediu, se producea deja brânză din lapte de fân în așa-numitele „Schwaighöfe” (mici ferme producătoare de lapte de la munte) din Prealpi și din munții Tirolului. Cuvântul „Schwaig” provine din Mittelhochdeutsch (germana superioară medie) și descrie o formă specială de așezare și mai ales de exploatație din regiunea alpină. Fermele „Schwaighöfe” (fermele de munte) erau întemeiate deseori drept așezări permanente de către proprietarii de pământuri, iar efectivele lor de vite erau folosite în principal pentru producția de lapte și produse lactate (mai ales pentru producția de brânză). Acestea sunt atestate în Tirol și Salzburg încă din secolul al XII-lea. La origine, în zonele de munte, laptele de fân a fost legat de producția de brânză cu pastă tare obținută din lapte crud. Încă din jurul anului 1900 au fost adoptate norme (Milchregulative) privind producția laptelui provenit de la animale hrănite fără furaje însilozate, utilizat pentru brânză cu pastă tare. Pe baza acestor norme au fost redactate în Austria, în jurul anului 1950, așa-numitele „Milchregulative” (norme privind laptele) ale landurilor Voralberg, Tirol și Salzburg. În 1975, aceste „Milchregualtive” au fost armonizate și adoptate de către Milchwirtschaftsfonds (fondul austriac pentru producția laptelui) ca norme aplicabile laptelui utilizat pentru producția de brânză cu pastă tare (Bestimmungen über die Übernahme von hartkäsetauglicher Milch, Österreichische Milchwirtschaft Heft 14, Beilage 6 Nr. 23c, vom 21. Juli 1975) (Norme privind recepția laptelui destinat producției de brânză cu pastă tare, sectorul laptelui din Austria, volumul 14, anexa 6 nr. 23c, din 21 iulie 1975). Până în anul 1993, organismul austriac de planificare a producției laptelui de atunci a stabilit anumite zone de producție unde furajele însilozate erau interzise în vederea producerii laptelui de fân (denumit și lapte fără furaje însilozate sau lapte pentru fabricarea brânzei cu pastă tare) ca materie primă pentru fabricile de brânză care utilizează lapte crud. În 1995, a fost stabilită o zonă de interdicție a furajelor însilozate pentru laptele de fân printr-o măsură privind interzicerea furajelor însilozate a ministerului federal pentru agricultură, păduri, ape și mediu, cuprinsă în îndrumările speciale în vederea promovării unei agriculturi extensive ecologice care respectă mediul natural [Österreichisches Programm für umweltgerechte Landwirtschaft (programul austriac pentru o agricultură ecologică): ÖPUL].

În mod tradițional, în zona pășunilor alpine animalele au fost dintotdeauna hrănite conform criteriilor aplicabile laptelui de fân. Fabricarea brânzei în zonele de pășunat alpin este atestată în documente care datează din 1544 și care se referă la pășunea alpină „Wildschönauer Holzalm” din Tirol.

La începutul anilor 1980 au început să apară și ferme de producție a laptelui de fân care respectă, de asemenea, criteriile agriculturii ecologice.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 392/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 (1) al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„SCHAF-HEUMILCH”/„SHEEP’S HAYMILK”/„LATTE FIENO DI PECORA”/„LAIT DE FOIN DE BREBIS”/„LECHE DE HENO DE OVEJA”

Nr. UE: TSG-AT-2289-AM01 – 25 februarie 2021

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Denumirea grupului:	ARGE Heumilch Österreich
Adresă:	Grabenweg 68
	6020 Innsbruck
	AUSTRIA
Telefon:	+43 512345245
Adresă de e-mail:	office@heumilch.at

Declarație privind interesul legitim al grupului:

Cererea de modificare este depusă de grupul de producători care a depus cererea de înregistrare a laptelui de fân de oaie.

Indicarea denumirii „lapte de fân de oaie” în limbile țărilor cu tradiție în domeniul producției de lapte de fân de oaie constituie un angajament față de metoda tradițională de producție și față de specialitatea tradițională garantată. Acest lucru contribuie la consolidarea denumirii protejate „lapte de fân de oaie”, de care beneficiază și grupul solicitant.

2.   Statul membru sau țara terță

Austria

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificărilor

☒	Denumirea produsului

☐	Descrierea produsului

☒	Metoda de producție

☐	Altele. [a se specifica]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificări

5.1.   Adăugarea denumirii laptelui de fân de oaie în limba slovenă:

La punctul „1. Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare”, se adaugă denumirea laptelui de fân în limba slovenă, alături de o indicație privind limbile respective (de, en, it, fr, es, sl):

„Schaf-Heumilch” (de)/„Sheep’s Haymilk” (en)/„Latte fieno di pecora” (it)/„Lait de foin de brebis” (fr)/„Leche de heno de oveja” (es)/„Ovčje seneno mleko” (sl)

Motivul: Deoarece laptele de fân de oaie se produce în Slovenia conform metodei tradiționale de producție prevăzute în caietul de sarcini al produsului, denumirea în limba slovenă trebuie, de asemenea, să fie protejată. Indicarea limbilor respective clarifică în ce limbi denumirea este protejată ca STG.

5.2.   Includerea cartofilor în lista tipurilor de furaje interzise

La punctul „4.2. Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze”, se adaugă cuvântul „cartofi” la a cincea liniuță de la punctul „Tipuri de furaje interzise”.

În loc de „— Este interzisă utilizarea deșeurilor de grădină, a resturilor de fructe și a ureei.”, a cincea liniuță de la punctul „Tipuri de furaje interzise” are acum următorul conținut:

„—	Este interzisă utilizarea deșeurilor de grădină, a resturilor de fructe, a cartofilor și a ureei.”

Motivul: Cartofii nu au fost niciodată utilizați în mod obișnuit – și nici nu au fost autorizați – ca furaje pentru producția de lapte de fân de oaie. Faptul că nu au fost menționați în mod specific în caietul de sarcini a fost doar o omisiune din partea autorului, care, în prezent, trebuie corectată.

CAIET DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

„SCHAF-HEUMILCH”/„SHEEP’S HAYMILK”/„LATTE FIENO DI PECORA”/„LAIT DE FOIN DE BREBIS”/„LECHE DE HENO DE OVEJA”/„OVČJE SENENO MLEKO”

Nr. UE: TSG-AT-2289-AM01 – 25 februarie 2021

„Austria”

1.   Denumirea (denumirile) propusă (propuse pentru înregistrare)

„Schaf-Heumilch” /„Sheep’s Haymilk” /„Latte fieno di pecora” /„Lait de foin de brebis” /„Leche de heno de oveja” /„Ovčje seneno mleko”

2.   Tip de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.)

3.   Motive pentru înregistrare

3.1.   Indicați dacă produsul:

☒	rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv;

☐	este produs din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional.

Producția de lapte de fân reprezintă cea mai naturală formă de producție a laptelui. Laptele provine de la animale crescute în ferme producătoare de lapte tradiționale, durabile. Diferența principală între laptele standard și laptele de fân, precum și caracterul tradițional al laptelui de fân constau în faptul că nu se permite utilizarea nutrețurilor fermentate, astfel cum se efectua producția laptelui în trecut. Începând cu anii 1960, ca urmare a mecanizării, agricultura industrializată a început să se bazeze tot mai mult pe producția de furaje însilozate (nutrețuri fermentate), astfel reducându-se producția de fân. În plus, reglementările interzic utilizarea animalelor și a furajelor identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare. Alimentația animalelor este adaptată la schimbările sezoniere: în perioada pășunatului, animalele se hrănesc cu iarbă proaspătă și parțial cu fân și cu furaje admise conform punctului 4.2, iar în sezonul de iarnă – cu fân și cu alte furaje admise conform punctului 4.2.

3.2.   Indicați dacă denumirea:

☐	a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific;

☒	arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului.

Oaia este unul dintre cele mai vechi animale domestice din lume. Încă din epoca de piatră timpurie, ovinele au furnizat oamenilor carne, lapte, lână și piei. Cel mai probabil, creșterea ovinelor a început în stepele din Asia de Sud-Vest și a fost introdusă în Europa Centrală prin Persia și Balcani. Regiunile alpine au fost întotdeauna adecvate pentru creșterea ovinelor. O formă specială de creștere intensivă a animalelor, denumită „Schwaigen”, a fost frecvent utilizată în Tirol de la jumătatea secolului al XII-lea. Cuvântul „Schwaig” provine din Mittelhochdeutsch (germana superioară medie) și descrie o formă specială de așezare și mai ales de exploatație din regiunea alpină. Fermele „Schwaighof” (fermele de munte) erau întemeiate deseori ca așezări permanente de către proprietarii de pământuri, pentru creșterea bovinelor și ovinelor. Dovezile privind existența lor în Tirol datează din secolul al XII-lea. Ulterior, termenul „Schwaige” a fost utilizat câteodată pentru a face trimitere la pășuni alpine cultivate numai în lunile de vară. Fermierii de lapte alpin sunt, de asemenea, denumiți „Schwaiger” sau „Schwaigerin”. Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, fermele tiroleze „Schwaighof” erau în principal implicate în creșterea ovinelor. Creșterea ovinelor pe vaste pajiști alpine are, prin urmare, o tradiție veche de sute de ani în Tirol.

Cu toate acestea, din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea, creșterea ovinelor în Austria a dispărut în mare măsură și a fost înlocuită treptat cu creșterea porcinelor. În prezent, specia ovinelor câștigă o importanță din ce în ce mai mare pentru producția de lapte și carne.

4.   Descriere

4.1.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Lapte de oaie în conformitate cu legislația aplicabilă.

4.2.   Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

„Schaf-Heumilch” este produs conform condițiilor de producție tradițională, care respectă „Heumilchregulativ” (normele referitoare la producția de lapte de fân). Acest tip de lapte se distinge prin faptul că normele care reglementează producția sa interzic utilizarea nutrețurilor fermentate, precum furajele însilozate, și a animalelor și furajelor care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

„Heumilchregulativ”

„Schaf-Heumilch” este un lapte de oaie obținut de la oi în lactație și produs de fermieri producători de lapte care se angajează să respecte următoarele criterii. Nu pot fi utilizate animale și furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

Întreaga crescătorie trebuie să respecte normele în cauză privind producția laptelui de fân.

Tipuri de furaje admise

—	Hrana animalelor este compusă în principal din iarbă proaspătă și leguminoase în perioada pășunatului și din fân în perioada de iarnă.

—	Furajele grosiere suplimentare admise sunt: rapița furajeră, porumbul furajer, secara furajeră și sfecla furajeră, precum și peletele de fân, lucernă și porumb.

—	Proporția furajelor grosiere în rația anuală trebuie să fie de minimum 75 % din furajul uscat.

—	Cereale cum ar fi grâul, orzul, ovăzul, triticala, secara și porumbul sunt, de asemenea, permise, în forma obișnuită de comercializare și în amestecuri cu substanțe minerale (de exemplu, tărâțe, pelete).

—	Rația furajeră poate conține bob, mazăre furajeră, fructe oleaginoase și reziduuri din semințe oleaginoase, (făină, turte).

Tipuri de furaje interzise

—	Sunt interzise următoarele tipuri de furaje: furajele însilozate (nutrețurile fermentate), fânul umed și fânul fermentat.

—

Animalele nu pot fi hrănite cu produse secundare provenite de la fabrici de bere sau distilerii sau obținute în urma presării fructelor și nici cu alte produse secundare provenite din industria alimentară, cum ar fi borhotul umed de la fabricile de bere sau pulpa umedă. Excepțiile sunt pulpa uscată și melasa ca produs secundar din fabricarea zahărului și furajele proteice uscate obținute din prelucrarea cerealelor.

—	Este interzisă utilizarea oricărei forme de furaje umede la animalele în lactație.

—	Este interzisă utilizarea produselor de origine animală, cu excepția laptelui și a zerului pentru animalele tinere.

—	Este interzisă utilizarea deșeurilor de grădină, a resturilor de fructe, a cartofilor și a ureei.

Norme privind utilizarea îngrășămintelor

—	Pe toate suprafețele exploatate agricol de crescătorie, este interzisă utilizarea nămolurilor de epurare, a produselor din nămoluri de epurare și a compostului provenit din stațiile de epurare, cu excepția compostului verde (amestecul compostat de materii vegetale).

—	Crescătoriile trebuie să respecte un timp de așteptare de minimum trei săptămâni între aplicarea de gunoi de grajd pe terenuri și utilizarea acestora pentru pășunatul animalelor.

Utilizarea substanțelor chimice auxiliare

—	Pe oricare dintre suprafețele cu furaje verzi ale crescătoriei se permite numai utilizarea selectivă și țintită a pesticidelor chimice sintetice și numai sub supravegherea unor specialiști agronomi.

—	Substanțele pulverizabile autorizate pentru combaterea muștelor în grajduri pot fi utilizate doar în absența oilor în lactație.

Termene de așteptare pentru livrare:

—	Laptele poate fi livrat ca „Schaf-Heumilch” cel mai devreme la 10 zile de la fătare.

—	În cazul oilor care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate), timpul de așteptare este de minimum 14 zile.

—

În ceea ce privește animalele de munte care au fost hrănite cu furaje însilozate (nutrețuri fermentate) în crescătorie, acestora li se dă obligatoriu hrană care nu conține furaje însilozate timp de 14 zile înainte de deplasarea pe pășunile de la munte sau laptele lor nu poate fi clasificat drept „Schaf-Heumilch” decât după ce au petrecut 14 zile pe pășunile alpine (deținute de furnizorul de „Schaf-Heumilch”). Pe pășunea alpină nu pot fi produse sau utilizate furaje însilozate.

Interzicerea alimentelor și a furajelor modificate genetic:

—	În vederea păstrării caracterului tradițional al producției de „Schaf-Heumilch”, nu pot fi utilizate animale și furaje care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic.

Alte reglementări:

—	Este interzisă producerea și depozitarea furajelor însilozate (nutrețurilor fermentate) în crescătorie.

—	Este interzisă producția și depozitarea oricăror tipuri de baloți de fân ambalați în folie în crescătorie.

—	Este interzisă producerea fânului umed sau fermentat în crescătorie.

4.3.   Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Caracterul tradițional al laptelui de fân constă în faptul că nu se permite utilizarea nutrețurilor fermentate, astfel cum se efectua producția laptelui în trecut. Începând cu anii 1960, ca urmare a mecanizării, agricultura industrializată a început să se bazeze tot mai mult pe producția de furaje însilozate (nutrețuri fermentate), astfel reducându-se producția de fân.

Creșterea animalelor s-a bazat pe pășunat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pe producția de iarbă și fân de pe pajiști. Potrivit registrelor scrise, recoltarea fânului – sau a fânului și a „otavei” [furaje verzi] – cel puțin de două ori pe an (fenum primum et secundum) a fost o practică obișnuită în Tirol încă din secolul al XIII-lea. [Stolz, O., Rechtsgeschichte des Bauernstandes und der Landwirtschaft in Tirol und Vorarlberg (Istoria juridică a fermierilor și a agriculturii în Tirol și Vorarlberg), 1949].

Registrul funciar al arhiepiscopiei Salzburg conține informații foarte detaliate cu privire la numărul de animale din așezările „Schwaig” și toate celelalte bunuri ce aparțin arhiepiscopiei în valea Ziller în 1607. În mod special, la sfârșitul fiecărei descrieri detaliate a parcelelor de proprietate individuale există o declarație care are următorul conținut: „în timpul iernii se găsesc atâția și atâția cai, vite, oi sau capre”. Fermierii alpini aveau mai puține animale în perioada iernii decât vara, când pășunile erau disponibile. Nu există nicio îndoială că păscutul pe pășunile satului a fost intens practicat în așezările „Schwaig” și a servit drept sursă principală de hrană pentru animale. Există probe documentare chiar dintr-o perioadă anterioară, în special din secolele al XIII-lea și al XIV-lea, că fermele „Schwaighof” includeau pajiști și câmpuri, precum și pășuni și pajiști alpine. Aceasta înseamnă că producția de iarbă și fân a avut loc la fermele „Schwaighof” din perioadele cele mai timpurii. La o anumită distanță de ferme, există creste muntoase care aparțin, de asemenea, așezărilor „Schwaig”. Pe aceste creste se află în mod tradițional pășuni pe care animalele sunt trimise la pășunat timp de câteva săptămâni primăvara și toamna și care sunt folosite la producerea de fân în restul anului. Printre numeroasele tipuri de pășuni, aceste pajiști montane sau de mare altitudine sunt deosebit de caracteristice pentru regiunea Alpilor. Aceste pajiști sunt cosite nu mai mult de o dată pe an și, în unele cazuri, o dată la doi până la patru ani. Cantitatea de fân pe care o produc este mică, dar fânul este foarte parfumat și hrănitor. [Stolz, O., Die Schwaighöfe in Tirol (Fermele „Schwaighof” din Tirol), 1930.]

Pentru fân trebuie să existe un hambar. Fânul trebuie depozitat până în primăvara următoare, întrucât se întâmplă adesea să ningă la scurt timp după ce animalele sunt aduse pe pajiștile alpine. [Trientl, A., Die Landwirtschaft in den Gebirgsländern (Agricultura în țările montane), 1892].

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.