Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Transportul intermodal și logistica multimodală – asigurarea complementarității modurilor de transport în cadrul ecologizării transporturilor”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 374/01)

Raportor: domnul Stefan BACK

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	24.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	230/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

O soluție viabilă pe termen lung pentru dezvoltarea unui transport multimodal și a unei logistici eficiente și durabile poate fi obținută numai prin soluționarea problemelor din cauza cărora transportul multimodal este mai costisitor, mai lent și mai puțin fiabil decât, în special, transportul rutier unimodal. Ea nu se poate baza pe stimulente financiare sau pe un sprijin la nivel de reglementare.

1.2.

De asemenea, o astfel de abordare ar fi eficientă în ce privește utilizarea resurselor, întrucât nu ar mai fi nevoie de un cadru de reglementare specific.

1.3.

Pentru a îmbunătăți traficul multimodal, CESE recomandă, de asemenea, pe lângă inovarea tehnică și soluționarea problemelor legate de competitivitate, internalizarea completă a costurilor externe pentru toate modurile de transport, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile. CESE solicită măsuri serioase pentru protejarea și/sau relansarea unui sistem european de încărcare separată a vagoanelor, asigurarea legăturii dintre infrastructura strategică (de exemplu, porturi) și soluțiile feroviare, investiții în linii de garare industriale și implicarea marilor companii de logistică într-o reorientare modală a fluxurilor lor.

1.4.

Pentru a se garanta o concurență loială între modurile de transport, CESE recomandă un comportament exemplar din punct de vedere social în cadrul tuturor modurilor de transport, astfel încât să se asigure servicii de transport de înaltă calitate, locuri de muncă de înaltă calitate și condiții sociale corespunzătoare, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață.

1.5.

Printre problemele actuale legate de transportul multimodal se numără – pe lângă costurile suplimentare datorate transbordării și costurile de tranzacționare suplimentare – dezavantaje precum timpul îndelungat de livrare, complexitatea, riscurile sporite și fiabilitatea mai scăzută, ceea ce îngreunează dezvoltarea multimodalității.

1.6.

Prin urmare, este nevoie de măsuri prin care transportul multimodal de marfă să devină el însuși competitiv și să asigure fluxuri de transport multimodal de marfă eficiente și fără sincope, la aceleași costuri ca transportul unimodal.

1.7.

De asemenea, sectorul feroviar trebuie să se adapteze mai bine la contextul unei piețe deschise și să remedieze problemele datorate lipsei de punctualitate, fiabilitate, predictibilitate și flexibilitate, care au un impact negativ asupra soluțiilor multimodale ce implică transportul feroviar.

1.8.

În ceea ce privește transportul pe căile navigabile interioare, pare să fie nevoie de îmbunătățiri ale capacității de transport transfrontalier.

1.9.

O infrastructură adecvată a terminalelor este esențială pentru asigurarea succesului intermodalității. Din punctul de vedere al eficienței utilizării resurselor, ar fi util, de asemenea, ca statele membre să fie de acord să colaboreze la planificarea infrastructurii pentru terminale din regiunile de frontieră. Distanța dintre terminale ar trebui adaptată în funcție de cerere, densitatea rețelei și alte condiții locale.

1.10.

În ceea ce privește datoria publică, CESE recomandă ca investițiile publice în infrastructura intermodală să fie exceptate de la aplicarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și după ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19.

1.11.

Pentru o bună funcționare a multimodalității, este important ca reglementările privind, de exemplu, manipularea mărfurilor periculoase între diferitele moduri să fie coerente și să se rezolve și alte aspecte practice și de reglementare care pot crea dificultăți la nivelul interfeței dintre moduri sau al transportului dintre statele membre.

1.12.

O serie de probleme care îngreunează transportul intermodal ar putea fi rezolvate prin soluții digitale inteligente precum posibilitățile de urmărire și localizare și prin alte soluții digitale care facilitează gestionarea eficace a fluxurilor de transport multimodal.

1.13.

Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri va facilita schimbul de informații în materie de reglementare între operatori și autorități prin intermediul unor platforme digitale începând cu luna august 2024 și va îmbunătăți fluxul de transport intermodal.

1.14.

CESE invită Comisia Europeană să ia în considerare sugestiile de mai sus în proiectarea viitoarei sale revizuiri a cadrului de reglementare pentru transportul intermodal și să permită transportului multimodal să își joace pe deplin rolul la nivelul sistemului de transport, fără măsuri de sprijin specifice.

2.   Context

2.1.

Comunicarea Comisiei Europene „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă” [COM(2020) 789 final) – („Strategia MSI”)] arată că, pentru a sprijini înverzirea operațiunilor de transport de mărfuri în Europa, cadrul existent pentru transportul intermodal are nevoie de o reformă substanțială și trebuie transformat într-un instrument eficace. Ea subliniază necesitatea de a revizui cadrul de reglementare, inclusiv Directiva 92/106/CEE a Consiliului (2) privind transporturile combinate (numită în continuare „directiva”) și opțiunea de a introduce stimulente economice atât pentru operațiuni, cât și pentru infrastructură. Stimulentele ar trebui să se bazeze pe monitorizarea emisiilor.

2.2.

Elementul central al Strategiei cuprinzătoare pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă este reducerea cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Transportul multimodal joacă un rol important în cadrul strategiei, care urmărește să asigure o interacțiune optimizată din punct de vedere ecologic a modurilor de transport, inclusiv reducerea predominanței transportului rutier de mărfuri.

2.3.

Strategia MSI subliniază, de asemenea, importanța logisticii multimodale, inclusiv în zonele urbane, necesitatea unei planificări eficiente pentru a evita deplasarea fără încărcătură și necesitatea de a include transportul de marfă în planificarea mobilității urbane.

2.4.

Strategia MSI subliniază, de asemenea, problema lipsei infrastructurii de transbordare, inclusiv a terminalelor multimodale continentale, și necesitatea de a îmbunătăți tehnologiile de transbordare, inclusiv schimbul multimodal de date și sistemele inteligente de gestionare a traficului pentru toate modurile. Comisia intenționează să pună la dispoziție fonduri și să direcționeze politicile, inclusiv pe cele referitoare la cercetare și inovare, către soluționarea acestor probleme. Normele privind ajutorul de stat pentru sectorul feroviar pot fi și ele utile în acest sens.

2.5.

În Planul de acțiune care însoțește Strategia MSI, Comisia preconizează să efectueze o revizuire a cadrului de reglementare pentru transportul intermodal – inclusiv a directivei – în 2022.

2.6.

Într-o propunere din anul 2017 [COM(2017) 648 final], Comisia a propus modificări ale directivei, evidențiind necesitatea unei mai bune coordonări între statele membre în ceea ce privește construcția de terminale intermodale și diferite simplificări administrative și susținând, de asemenea, necesitatea unei abordări bazată pe acțiuni de promovare, care să includă norme specifice privind accesul pe piață, în special în ceea ce privește componenta de transport rutier. Propunerii i-au fost aduse modificări considerabile în timpul procesului legislativ și, prin urmare, Comisia a ales să o retragă.

2.7.

Cu toate acestea, prin Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a adus modificări Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a se abate de la normele specifice privind accesul pe piață în ceea ce privește segmentul de transport rutier și de a aplica normele uzuale în materie de cabotaj.

3.   Observații generale

3.1.

O soluție viabilă pe termen lung pentru dezvoltarea unui transport multimodal și a unei logistici eficiente și durabile poate fi obținută numai prin soluționarea problemelor din cauza cărora transportul multimodal este mai costisitor, mai lent și mai puțin fiabil decât, în special, transportul rutier unimodal. Ea nu se poate baza pe stimulente financiare sau pe un sprijin la nivel de reglementare.

3.2.

O astfel de abordare ar permite și renunțarea la normele complexe prin care se definește transportul multimodal sau combinat și prin care se garantează că operatorii respectivi au dreptul la sprijin financiar și beneficiază de norme specifice privind accesul pe piață. Prin urmare, din punct de vedere normativ, această abordare ar fi eficientă în ce privește utilizarea resurselor.

3.3.

Pentru a îmbunătăți traficul multimodal, CESE recomandă, pe lângă inovarea tehnică și soluționarea problemelor legate de competitivitate, internalizarea completă a costurilor externe pentru toate modurile de transport, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile. CESE solicită măsuri serioase pentru protejarea și/sau relansarea unui sistem european de încărcare separată a vagoanelor, asigurarea legăturii dintre infrastructura strategică (de exemplu, porturi) și soluțiile feroviare, investiții în linii de garare industriale și implicarea marilor companii de logistică într-o reorientare modală a fluxurilor lor.

3.4.

Pentru a se garanta o concurență loială între modurile de transport, CESE recomandă un comportament exemplar din punct de vedere social în cadrul tuturor modurilor de transport, astfel încât să se asigure servicii de transport de înaltă calitate, locuri de muncă de înaltă calitate și condiții sociale corespunzătoare, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață.

3.5.

CESE subliniază că lucrătorii calificați și motivați și condițiile bune de muncă sunt o condiție prealabilă importantă pentru evoluția pozitivă a transportului feroviar. CESE solicită o revizuire a normelor privind detașarea lucrătorilor, astfel încât să se țină seama de situația personalului feroviar foarte mobil. În plus, CESE recomandă reglementări simple, clare și verificabile, precum și un sistem adecvat de monitorizare a conformității, pentru a asigura condiții de muncă echitabile (în ceea ce privește formarea, orele de lucru și perioadele de odihnă, nivelul de cunoștințe lingvistice, salarizarea, sănătatea și securitatea în muncă, instalațiile sanitare moderne, cazarea adecvată pe timpul nopții etc.) pentru toți lucrătorii din sectorul transporturilor, pentru a asigura sănătatea și concurența loială.

3.6.

Printre problemele legate de transportul multimodal se numără – pe lângă costurile suplimentare datorate transbordării și costurile de tranzacționare suplimentare – dezavantaje precum timpul îndelungat de livrare, complexitatea, riscurile sporite și fiabilitatea mai scăzută. Acestea îngreunează dezvoltarea multimodalității.

3.7.

Un studiu recent (5) arată o diferență considerabilă între soluțiile unimodale (doar transport rutier) și cele intermodale din punctul de vedere al costurilor. Costurile suplimentare se datorează muncii suplimentare necesare pentru organizarea transportului multimodal (50-100 EUR pe livrare), timpului de tranzit mai îndelungat (între 4 și 120 de ore), cu o medie de 25 de ore, care duce la un cost suplimentar de 75-100 EUR pe livrare, și lipsei unei proceduri documentate armonizate, ceea ce generează o pierdere de 5150 EUR pe livrare.

3.8.

Cu toate acestea, studiul constată că se poate găsi un prag al rentabilității financiare pentru distanțele mari și menționează, fără a lua în calcul măsurile de sprijin, distanțele de 595 km pentru transportul feroviar/rutier, 266 km pentru căile navigabile interioare/transport rutier și 736 km pentru transportul maritim pe distanțe scurte/rutier.

3.9.

În special, studiul deplânge absența frecventă a unor facilități de urmărire și localizare și dificultățile existente, precum și imposibilitatea utilizării documentelor în format electronic.

3.10.

O evaluare a impactului propunerii legislative din 2017 privind directiva arată un cost suplimentar general pentru soluțiile de transport intermodal de aproape 60 %, cea mai mare parte datorându-se punerii în aplicare, întârzierilor, costurilor de tranzacționare etc. (6).

3.11.

Prin urmare, este evident că trebuie luate măsuri pentru ca transportul multimodal de marfă să devină el însuși competitiv și pentru a soluționa problemele menționate anterior, pentru a asigura fluxuri de transport multimodal de marfă eficiente și fără sincope, la aceleași costuri ca transportul unimodal.

3.12.

În acest context, se poate sublinia și faptul că sectorul feroviar trebuie să se adapteze mai bine la contextul unei piețe deschise și să remedieze problemele cauzate de lipsa de punctualitate, fiabilitate, predictibilitate și flexibilitate, care au, în mod evident, un impact negativ asupra soluțiilor multimodale ce implică transportul feroviar.

3.13.

În ceea ce privește transportul pe căile navigabile interioare, pare să fie nevoie de îmbunătățiri ale capacității de transport transfrontalier.

3.14.

Blocajele provocate de lipsa de capacitate a terminalelor multimodale și a centrelor logistice sunt și ele o sursă de probleme. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Strategia MSI (7) estimează că distanțele mai mari de 300 km dintre terminale, astfel cum se constată în Finlanda, de exemplu, și în unele părți din Suedia, sunt prea mari, întrucât limitează posibilitatea unor segmente rutiere scurte, de aproximativ 150 km. Deși este recunoscută importanța vitală a unei capacități adecvate a terminalelor, în special de-a lungul coridoarelor rețelei centrale TEN-T, trebuie reținut totuși că distanța dintre terminale trebuie corelată și cu volumele de transport dintr-o regiune dată, dar și cu diferențele de densitate a rețelei în diferite părți ale Europei.

3.15.

Pe de altă parte, coordonarea dintre statele membre adiacente în ceea ce privește planificarea terminalelor în regiunile de frontieră este esențială din punctul de vedere al eficienței utilizării resurselor.

3.16.

În acest context, merită menționat că un studiu recent (8) care a analizat efectele impactului restricțiilor în materie de cabotaj asupra segmentelor rutiere de transport combinat a constatat că utilizarea „cabotajului combinat” este destul de frecventă, din cauza problemelor legate de disponibilitatea și flexibilitatea șoferilor și de diferențele la nivel de costuri și că, prin urmare, restricțiile asupra acestui tip de cabotaj pot genera anumite efecte negative imediate asupra celor vizați, inclusiv o întoarcere la transportul rutier unimodal și o reducere a serviciilor de transport feroviar de marfă, în timp ce, pe termen lung, operatorii de terminale consideră că îmbunătățirea productivității terminalelor și a serviciilor acestora ar compensa eventualele majorări ale costurilor de transport.

3.17.

De asemenea, este important să se țină cont de coerența reglementărilor privind, de exemplu, manipularea produselor periculoase între diferitele moduri și să fie rezolvate alte aspecte practice și de reglementare care pot crea dificultăți la nivelul interfeței dintre moduri sau al transportului dintre statele membre.

3.18.

O serie de probleme dintre cele menționate mai sus pot fi rezolvate prin soluții digitale inteligente. Exemple în acest sens sunt posibilitățile de urmărire și localizare și alte soluții digitale care facilitează gestionarea eficace a fluxurilor de transport multimodal.

3.19.

Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri va facilita schimbul de informații în materie de reglementare între operatori și autorități prin platforme digitale începând cu luna august 2024 și va rezolva cel puțin parțial problema documentației standard și a schimbului electronic de documente descrisă anterior.

3.20.

Prin urmare, par să existe posibilități de rezolvare a celor mai multe dintre problemele menționate mai sus care îngreunează dezvoltarea transportului multimodal de marfă.

3.21.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, trebuie să se asigure o infrastructură adecvată pentru terminale. Din punctul de vedere al eficienței utilizării resurselor, ar fi util, de asemenea, ca statele membre să fie de acord să colaboreze la planificarea infrastructurii pentru terminale din regiunile de frontieră.

3.22.

În ceea ce privește datoria publică, CESE recomandă ca investițiile publice în infrastructura multimodală să fie exceptate de la aplicarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și după ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19.

3.23.

După cum s-a arătat deja, este necesar un comportament mai orientat către piață, în special la nivelul căilor ferate și al terminalelor pentru căile navigabile interioare.

3.24.

Dacă problemele menționate anterior sunt soluționate în mod corespunzător, transportul multimodal își va putea juca pe deplin rolul în cadrul sistemului de transport, fără măsuri de sprijin specifice.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (JO L 249, 31.7.2020, p. 33).

(2)  Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38).

(3)  Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier (JO L 249, 31.7.2020, p. 17).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72).

(5)  TRT (2017) – Gathering additional data on EU combined transport [Colectarea de date suplimentare privind transporturile combinate în UE] – raport final.

(6)  Document de lucru al serviciilor Comisiei, Evaluarea impactului, SWD(2017) 362.

(7)  SWD(2020) 331.

(8)  Mobility Package 1 – Data gathering and analysis of the impacts of cabotage restrictions on combined transport road legs [Pachetul de mobilitate 1 – Colectarea de date și analiza impactului restricțiilor în materie de cabotaj asupra segmentelor rutiere de transport combinat], TRT Transporti e Territorio SRL.

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Valorificarea oportunităților economice și sociale ale digitalizării și îmbunătățirea transformării digitale a economiei, în special a IMM-urilor, cu accent pe inteligență artificială și date centrate pe factorul uman”

(aviz exploratoriu)

(2021/C 374/02)

Raportor:

doamna Antje GERSTEIN

Sesizare	Președinția slovenă a Consiliului, 19.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	15.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	217/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Deși, în contextul actualei pandemii, am aflat că munca la distanță, biroul la domiciliu și programele de lucru flexibile vor rămâne – cel puțin într-o anumită măsură – „noua normalitate”, trebuie să înțelegem și că modelele de afaceri digitale vor modela din ce în ce mai mult lumea forței noastre de muncă. Aceste modele trebuie să fie concepute într-un mod orientat către oameni și valori. Într-un sens societal mai larg, provocarea constă în garantarea incluziunii digitale a grupurilor deosebit de vulnerabile.

1.2.

Se preconizează că beneficiile unei piețe unice digitale finalizate în UE vor contribui cu 415 miliarde EUR pe an la producția economică a UE. Deși transformarea digitală implică oportunități semnificative pentru întreprinderile din întreaga UE, multe întreprinderi nu se confruntă doar cu un grad foarte ridicat de insecuritate juridică în activitățile lor transfrontaliere, ci sunt expuse și unui risc semnificativ de a rămâne în urmă din cauza lipsei de acces sau a resurselor pentru investiții, precum și a lipsei de competențe, care afectează în general numeroase IMM-uri și în special microîntreprinderile.

1.3.

Una dintre cheile succesului unei piețe unice digitale europene va fi deschiderea către tehnologie în reglementarea noilor modele și aplicații digitale de afaceri, cum ar fi inteligența artificială (IA) și accesul la fondurile pentru inovare, astfel încât IMM-urile să poată beneficia de avantajele acestor noi aplicații digitale. CESE a realizat un studiu privind IA în cadrul IMM-urilor, care poate oferi informații utile (1).

1.4.

CESE s-a aflat în avangarda dezbaterii privind IA încă de la primul său aviz pe tema IA din 2017 și a publicat o serie de avize pe această temă în cursul ultimilor doi ani. CESE a demarat deja elaborarea avizului său oficial privind propunerea Comisiei Europene de Act legislativ privind inteligența artificială („propunerea AIA”). Acest aviz va fi prezentat în sesiunea plenară a CESE din septembrie și, printre altele, va aborda în special definiția IA, întrucât acesta este un element important al propunerii AIA.

2.   Contextul

2.1.

Având în vedere prioritățile pe care le preconizează viitoarea Președinție slovenă a Consiliului UE a elaborat propuneri pentru care Comitetul a fost invitat, prin scrisoarea din 18 martie 2021, să elaboreze avize exploratorii. Aceste domenii ale politicii UE au o importanță deosebită pentru președinție.

2.2.

Prin urmare, prezentul aviz constituie răspunsul la solicitarea Președinției slovene a Consiliului UE de a elabora un aviz exploratoriu privind oportunitățile economice și sociale ale digitalizării.

2.3.

Prezentul aviz exploratoriu sintetizează mai multe teme legate de digitalizare care fac obiectul unor avize recente sau în curs de elaborare ale CESE. Acesta răspunde la patru întrebări adresate de președinție, referitoare la Legea privind guvernanța datelor, la Actul legislativ privind serviciile digitale și la Actul legislativ privind inteligența artificială. Toate celelalte informații relevante cu privire la aceste teme pot fi găsite în avizele corespunzătoare ale CESE (2).

3.   Observații generale

3.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat atât decalajul digital al UE, cât și potențialul său enorm. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să înțelegem că UE are nevoie de o piață unică digitală puternică. Acest lucru presupune consolidarea capacităților sale în domenii precum tehnologia cloud computing, 5G și utilizarea în condiții de siguranță a datelor. Pentru a ține pasul cu actorii globali, SUA și China, este necesar să se investească într-o Europă digitală puternică.

3.2.

Se preconizează că beneficiile unei piețe unice digitale finalizate în UE vor contribui cu 415 miliarde EUR pe an la producția economică a UE. Mentenanța predictivă, platformele digitale și informatica cuantică sunt doar trei exemple ale modului în care tehnologiile digitale vor avea un impact semnificativ asupra digitalizării economiei europene. Deși transformarea digitală implică oportunități semnificative pentru întreprinderile din întreaga UE, multe întreprinderi nu se confruntă doar cu un grad foarte ridicat de insecuritate juridică în activitățile lor transfrontaliere, ci sunt expuse și unui risc semnificativ de a rămâne în urmă din cauza lipsei de acces sau a resurselor pentru investiții, precum și a lipsei de competențe, care afectează în general numeroase IMM-uri și în special microîntreprinderile.

3.3.

Deși, în contextul actualei pandemii, am aflat că munca la distanță, biroul la domiciliu și programele de lucru flexibile vor rămâne – cel puțin într-o anumită măsură – „noua normalitate”, trebuie să înțelegem și că modelele de afaceri digitale vor modela din ce în ce mai mult lumea forței noastre de muncă. Aceste modele trebuie să fie concepute într-un mod orientat către oameni și valori.

3.4.

Într-o economie de după pandemie trebuie să ne asigurăm că întreprinderile mici și mijlocii din anumite sectoare deosebit de grav afectate (sectoarele de servicii, cum ar fi comerțul cu amănuntul și turismul) nu pierd teren din cauza nevoilor prea mari de investiții și a economiilor epuizate după mai mult de un an de pandemie). Aceste întreprinderi au nevoie de un sprijin special pentru transformarea digitală și pentru dezvoltarea în continuare a modelelor de afaceri, care trebuie să se reflecte în programele naționale de redresare legate de Fondul de redresare al UE. Comisia Europeană trebuie să își asume un rol de coordonare pentru a evita fragmentarea între diferitele fonduri europene și pentru a se asigura că activitățile și proiectele din acest domeniu specific (transformarea digitală pentru IMM-uri) sunt raționalizate.

3.5.

Cadrul politic trebuie să fie adecvat, pentru a garanta că IMM-urile pot valorifica oportunitățile oferite de digitalizare. Reglementarea ar trebui luată în considerare numai în cazurile în care se poate prevedea în mod clar o evoluție nedorită. Inovarea și noile modele de afaceri au nevoie de o anumită marjă de manevră pentru a se dezvolta. Reglementările europene prea pripite sau stricte plasează întreprinderile europene, în special IMM-urile, într-o poziție dezavantajoasă în comparație cu corporațiile active la nivel internațional din restul lumii.

3.6.

Cu toate acestea, în anumite ramuri, în special în sectorul serviciilor (de exemplu, comerțul cu amănuntul, turismul, serviciile de catering), este nevoie de urgență de un cadru de reglementare care să contribuie la combaterea dezinformării în spațiul digital și să permită luarea de măsuri, de exemplu, împotriva recenziilor false, care pot fi extrem de dăunătoare pentru întreprinderi. CESE a analizat în detaliu aceste aspecte, care sunt deosebit de răspândite pe platformele digitale (3), în avizul său recent pe tema Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA).

3.7.

Dezvoltarea tehnică avansată și transformarea digitală a economiei implică, de asemenea, anumite riscuri care trebuie luate în considerare pentru a le exploata pe deplin potențialul. Prin urmare, este necesar să se garanteze că, alături de progresul tehnologic și digitalizarea, sunt asigurate mecanisme de contracarare a excluziunii digitale a grupurilor deosebit de vulnerabile.

3.8.

CESE s-a aflat în avangarda dezbaterii privind IA încă de la primul său aviz pe tema IA din 2017 (4), și a publicat o serie de avize pe această temă în cursul ultimilor doi ani (5). CESE pledează pentru o abordare de tipul „human-in-command” (omul rămâne la comanda mașinii) a IA, în cadrul căreia oamenii rămân la comanda IA în sens tehnic și își păstrează capacitatea de a decide dacă, când și cum să o folosească în societatea noastră în sens larg. CESE a salutat Strategia europeană privind IA, care a fost publicată în 2018, comunicarea Comisiei referitoare la orientările etice privind o IA de încredere și faptul că aceasta subscrie celor șapte cerințe pentru o IA de încredere. În plus, CESE a atras atenția asupra impactului pe care IA îl are asupra locurilor de muncă, asupra importanței de a găsi un echilibru corespunzător între reglementare, autoreglementare și orientările etice, precum și asupra impactului pe care IA îl are asupra consumatorilor, printre alte elemente.

3.9.

CESE a demarat elaborarea avizului său oficial privind propunerea Comisiei Europene de Act legislativ privind inteligența artificială („propunerea AIA”) (6); acest aviz va fi prezentat în sesiunea plenară a CESE din septembrie. CESE nu își poate prezenta încă poziția oficială cu privire la AIA, dar poate oferi câteva reflecții ca răspuns la întrebarea specifică formulată de Președinția slovenă cu privire la definiția IA prevăzută în propunerea AIA.

3.10.

În ceea ce privește locul de muncă, trebuie garantată o muncă decentă pentru toți angajații, ca principiu de bază în epoca digitalizării. În cadrul întreprinderilor, angajații și reprezentanții acestora trebuie implicați încă dintr-o fază timpurie în punerea în aplicare a inteligenței artificiale (IA) care îi afectează direct pe angajați, și trebuie să participe la stabilirea modalităților de utilizare a IA în cauză. Angajații trebuie să fie instruiți pentru noile locuri de muncă din lumea digitală, într-un mod orientat spre viitor și în timp util.

4.   Observații specifice

4.1.

Președinția consideră că inteligența artificială este cel mai important aspect al digitalizării. Alte aspecte deosebit de importante includ integrarea tehnologiilor avansate în societate și tranziția către o societate a gigabiților. Prin tehnologiile emergente, precum IA și economia datelor, UE se poate redresa rapid în urma crizei și poate deveni principala societate digitală de la nivel mondial.

4.2.

Președinția a solicitat CESE să răspundă la patru întrebări specifice: — Legea privind guvernanța datelor introduce noi modele de afaceri, cum ar fi furnizorii de servicii de partajare de date, care vor încuraja utilizarea datelor. Care este opinia CESE cu privire la efectele economice ale acestor servicii? — Legea privind guvernanța datelor introduce noțiunea de organizații ce se ocupă de gestionarea altruistă a datelor, care vor facilita reutilizarea datelor puse la dispoziție de persoane fizice și juridice. Acest lucru va permite, de asemenea, furnizarea de noi servicii, inclusiv colectarea de date produse de persoane fizice pentru obiective de interes general. Care este punctul de vedere al CESE în această privință? — Care este poziția CESE cu privire la propunerea de definire adecvată a inteligenței artificiale (inclusă în Actul legislativ privind inteligența artificială adoptat în aprilie 2021)? — Care este punctul de vedere al CESE cu privire la Actul legislativ privind serviciile digitale?

4.3.

Legea privind guvernanța datelor introduce noi modele de afaceri, cum ar fi furnizorii de servicii de partajare de date, care vor încuraja utilizarea datelor. Care este opinia CESE cu privire la efectele economice ale acestor servicii (7)?

4.3.1.

CESE consideră că Legea privind guvernanța datelor este utilă și necesară, deoarece prelucrarea, stocarea și schimbul de date digitale devin din ce în ce mai importante nu numai din punct de vedere economic, ci și social și civil, implicând persoane fizice, administrații și întreprinderi într-un mediu de reglementare complex și structurat.

4.3.2.

CESE consideră că recunoașterea utilității unui model de „cooperare pentru gestionarea și schimbul de date” este un instrument foarte util pentru o gestionare neutră și partajată a datelor. În acest sens, Comitetul încurajează Comisia și statele membre să sprijine IMM-urile să ia inițiative de dezvoltare a unor organizații mutuale de gestionare și schimb de date.

4.3.3.

Cooperativele și alte forme de colaborare, în general, par a fi deosebit de adecvate pentru a gestiona intermedierea, schimbul sau partajarea de date între cetățeni (lucrători, consumatori, antreprenori) și întreprinderi, deoarece, în special, forma cooperatistă permite ca interesele de gestionare a datelor să coincidă în cazul persoanelor vizate și al cooperativei care deține datele și, care, în acest caz, aparține persoanelor vizate, și ar putea asigura, prin urmare, o guvernanță participativă partajată între cetățeni, întreprinderi și antreprenori, care ar putea juca un rol dublu, atât de „contribuitori”, cât și de utilizatori și beneficiari ai datelor. Acest mecanism ar putea sprijini climatul de încredere și deschidere care pare a fi o condiție necesară pentru buna guvernanță a datelor în cadrul pieței unice digitale europene.

4.4.

Legea privind guvernanța datelor introduce noțiunea de organizații ce se ocupă de gestionarea altruistă a datelor, care vor facilita reutilizarea datelor puse la dispoziție de persoane fizice și juridice. Acest lucru va permite, de asemenea, furnizarea de noi servicii, inclusiv colectarea de date produse de persoane fizice pentru obiective de interes general. Care este punctul de vedere al CESE în această privință (8)?

4.4.1.

CESE salută propunerea de reglementare a organizațiilor care se ocupă de „gestionarea altruistă” a datelor. Comitetul sprijină prevederea propunerii conform căreia aceste organizații ar trebui să fie entități juridice care să funcționeze fără scop lucrativ și în interesul general și, mai presus de toate, să fie autonome și independente, în special față de alte organizații care urmăresc obiective comerciale sau de gestionare a datelor cu scop lucrativ.

4.4.2.

Aceste caracteristici, împreună cu instituirea unui registru public specific dedicat acestor entități, răspund în mod adecvat nevoii de transparență, de protecție a drepturilor și intereselor cetățenilor și întreprinderilor, care caracterizează schimbul altruist de date. Rezultatul este consolidarea nivelului de încredere al tuturor părților interesate.

4.5.

Care este poziția CESE cu privire la propunerea de definire adecvată a inteligenței artificiale (inclusă în Actul legislativ privind inteligența artificială adoptat în aprilie 2021)?

4.5.1.

CESE salută mesajul clar exprimat de Comisia Europeană în recenta sa propunere legislativă privind IA, conform căruia drepturile fundamentale și valorile europene se află în centrul abordării europene a IA. Multe dintre recomandările CESE din ultimii doi ani au fost preluate în această propunere.

4.5.2.

CESE lucrează în prezent la elaborarea unui aviz separat ca răspuns la propunere, în care va aborda în special definiția IA, astfel cum este enunțată în propunere, întrucât acesta este un element important al propunerii AIA.

4.5.3.

Ca primă observație, CESE subliniază că IA rămâne un concept în esență contestat, întrucât nu există o definiție universal acceptată. Un factor care complică acest lucru este faptul că definițiile juridice diferă de definițiile pur științifice, în sensul că acestea ar trebui să îndeplinească o serie de cerințe, inclusiv caracterul incluziv, precizia, exhaustivitatea, caracterul practic și permanența, dintre care unele sunt obligatorii din punct de vedere juridic și unele dintre acestea sunt considerate bune practici de reglementare.

4.5.4.

Pe de o parte, propunerea AIA nu privește doar tehnologia în sine, ci și elementele utilizate și modul lor de utilizare. Pe de altă parte, aceasta conține o definiție specifică a IA, inclusiv o listă a tehnicilor bazate pe IA care intră în domeniul de aplicare al regulamentului. Prin urmare, propunerea AIA pare să se sprijine pe două idei. Posibilitatea ca această abordare ușor ambivalentă să fie adecvată pentru a aborda în mod corespunzător provocările specifice ale IA și pentru a promova oportunitățile acesteia va fi discutată în mod mai detaliat în viitorul aviz al CESE referitor la propunerea AIA.

4.6.

Care este punctul de vedere al CESE cu privire la Actul legislativ privind serviciile digitale (9)?

4.6.1.

CESE salută propunerea referitoare la o piață unică a serviciilor digitale, într-un moment în care au apărut servicii digitale noi și inovatoare ale societății informaționale, care schimbă viața de zi cu zi a cetățenilor UE și modelează și transformă modul în care aceștia comunică, se conectează, consumă și fac afaceri.

4.6.2.

CESE sprijină eforturile Comisiei de a preveni fragmentarea pieței interne ca urmare a proliferării normelor și reglementărilor naționale, și solicită o declarație clară cu privire la caracterul exhaustiv al Actului legislativ privind serviciile digitale. Aceasta oferă posibilitatea de a stabili standarde globale pentru piețele digitale, care să poată ghida Europa în această nouă eră, asigurând un nivel ridicat de siguranță și de protecție a consumatorilor în mediul online.

4.6.3.

CESE invită Comisia și statele membre să definească un calendar rezonabil pentru organizarea discuțiilor și a unei consultări publice cuprinzătoare și pentru punerea în aplicare a regulamentului și a strategiei. Este fundamental ca partenerii sociali și organizațiile societății civile să joace un rol în acest proces, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți actorii.

4.6.4.

CESE salută transparența sporită a sistemelor de recomandare și a publicității, care garantează că consumatorii primesc doar publicitatea pe care o doresc.

4.6.5.

CESE observă că există numeroase deficiențe în ceea ce privește principiul țării de origine și solicită să se examineze atent posibilitatea de a recurge la metode alternative, cum ar fi principiul țării de destinație, în special în chestiuni fiscale, și în aspectele legate de muncă și de consumatori, cu excepția cazului în care există o reglementare mai strictă la nivelul UE pentru a asigura concurența loială și cel mai înalt nivel posibil de protecție a consumatorilor.

4.6.6.

CESE solicită dezvoltarea unui cadru adecvat care să le permită întreprinderilor să afirme echitatea, fiabilitatea și securitatea sistemelor lor de IA, ținând seama de cel mai înalt nivel posibil de protecție a consumatorilor și a lucrătorilor.

4.6.7.

Exonerarea de răspundere pentru serviciile de găzduire ar trebui să înceteze să se aplice doar în cazul conținuturilor care sunt în mod clar ilegale sau care au fost stabilite drept ilegale printr-o hotărâre judecătorească. CESE recomandă instituirea unui regim pozitiv de răspundere pentru piețele online, care să fie aplicat în anumite circumstanțe.

4.6.8.

CESE atrage atenția asupra sarcinii uriașe de a asigura o coordonare adecvată între toate instrumentele și inițiativele relevante, în contextul unei abordări mai ample în materie de reglementare a economiei platformelor. Este necesară o imagine de ansamblu adecvată asupra modului în care pot fi integrate aceste perspective diferite care afectează Actul legislativ privind serviciile digitale.

4.6.9.

Pentru CESE, impozitarea (10), guvernanța datelor, statutul profesional, condițiile de muncă și protecția consumatorilor sunt factori importanți pentru actuala situație de concurență neloială din economiile digitale.

---

(1)  Studiu „Stimularea utilizării inteligenței artificiale în întreprinderile mici și mijlocii din Europa”.

(2)  Legea privind guvernanța datelor (JO C 286, 16.7.2021, p. 38); Actul legislativ privind serviciile digitale (JO C 286, 16.7.2021, p. 70); Actul legislativ privind inteligența artificială.

(3)  Actul legislativ privind serviciile digitale.

(4)  JO C 288, 31.8. 2017, p. 1.

(5)  JO C 440, 6.12.2018, p. 1; JO C 440, 6.12.2018, p. 51; JO C 240, 16.7.2019, p. 51; JO C 47, 11.2.2020, p. 64; JO C 364, 28.10.2020, p. 87.

(6)  Actul legislativ privind inteligența artificială.

(7)  Legea privind guvernanța datelor.

(8)  Legea privind guvernanța datelor.

(9)  Actul legislativ privind serviciile digitale.

(10)  JO C 367, 10.10.2018, p. 73.

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Îmbunătățirea nivelurilor de incluziune, de securitate și de încredere ale digitalizării pentru toți”

(aviz exploratoriu)

(2021/C 374/03)

Raportor:	domnul Philip VON BROCKDORFF
Coraportor:	doamna Violeta JELIĆ

Sesizare	Președinția slovenă a Consiliului, 19.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	15.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	221/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE recomandă adoptarea rapidă a unei politici a UE în domeniul guvernării digitale care să fie favorabile incluziunii, pe baza Planului de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020, a Declarației de la Tallinn privind guvernarea electronică, a Declarației de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori (1). Concluziile Consiliului recunosc faptul că administrațiile publice au responsabilitatea suplimentară de a se asigura că cetățenii sunt tratați în mod egal și că au aceleași drepturi de acces la guvernarea digitală.

1.2.

CESE recomandă ca, în ceea ce privește urmărirea incluziunii, guvernele să pună în aplicare strategii cuprinzătoare, măsuri de sprijin și o legislație adecvată și proporțională, pentru a asigura interoperabilitatea, calitatea, abordarea centrată pe factorul uman, transparența, securitatea, siguranța și accesibilitatea serviciilor și produselor publice digitale, precum și accesul optim la sănătate, la educație și la oportunitățile economice și culturale. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să se digitalizeze cât mai repede posibil și să accelereze implementarea noilor infrastructuri digitale, inclusiv 5G.

1.3.

CESE recunoaște că este nevoie de investiții masive din partea guvernelor pentru a realiza incluziunea. În plus, se presupune că, în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, incluziunea va juca un rol foarte important în transformarea digitală planificată, valorificând Fondul pentru o tranziție justă al UE, deși limitat, ca parte a Next Generation EU, precum și programul Europa digitală și fondurile structurale și de investiții europene [în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul social european plus (FSE+)].

1.4.

CESE recunoaște că digitalizarea poate genera atât oportunități, cât și amenințări pentru întreprinderi. Prin urmare, este necesar ca autoritățile publice să ofere întreprinderilor de toate dimensiunile, în special IMM-urilor, un sprijin financiar adecvat, inclusiv prin intermediul fondurilor UE. Acest lucru le va ajuta să se adapteze cu succes la tranziție.

1.5.

În egală măsură, CESE recomandă ca practicile de lucru, cum ar fi munca la distanță, să fie puse în aplicare ținând seama pe deplin de echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Dialogul social, sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor din economia socială și respectarea drepturilor lucrătorilor, inclusiv negocierea colectivă, sunt esențiale pentru a asigura o tranziție fără probleme.

1.6.

CESE recomandă ca statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu privire la dezvoltarea și validarea soluțiilor digitale, conducând la crearea unei rețele de partajare a celor mai bune practici.

1.7.

De asemenea, CESE recomandă o revizuire la nivelul UE a politicilor și măsurilor publice pentru a implica părțile interesate în propunerea unor măsuri eficiente bazate pe justiția socială. Aceasta ar trebui să includă politici și resurse financiare cu scopul de a facilita transformarea digitală. CESE subliniază, de asemenea, nevoia de a crește în mod semnificativ ratele de înscriere în domeniile educaționale legate de STIM în cursul următorilor ani.

1.8.

CESE recomandă consolidarea Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) și a Actului legislativ privind piețele digitale (DMA), ca o condiție prealabilă pentru o transformare digitală de încredere și în cadrul căreia consumatorii să poată face alegeri pe o piață cu adevărat deschisă și competitivă. În DSA, răspunderile și responsabilitățile pentru platforme ar trebui să fie mai clare și mai bine aplicabile decât cele propuse în prezent. În DMA, ar trebui interzisă utilizarea „tiparelor întunecate” și a altor arhitecturi „non-neutre” ale alegerilor, care influențează în secret comportamentul consumatorilor.

1.9.

În cele din urmă, CESE recunoaște că digitalizarea și ecologizarea economiilor UE și, în special, obiectivele UE în materie de neutralitate a carbonului avansează în paralel. Dezvoltarea tehnologiilor „digitale și verzi” este de o importanță vitală, dar CESE subliniază din nou că echitatea și dialogul social ar trebui să fie întotdeauna principiile directoare pentru punerea în aplicare a acestor tehnologii.

2.   Observații generale

2.1.

Societățile europene se mută în mediul online. Pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia societății de a se digitaliza, întrucât canalele digitale au fost adesea singurele canale disponibile pentru cetățeni și întreprinderi în perioadele de izolare.

2.2.

La rândul lor, mulți proprietari de întreprinderi recunosc că este necesar să graviteze către lumea digitală pentru a asigura succesul pe termen lung al afacerilor lor. În egală măsură, lucrătorii și publicul trebuie să înțeleagă ce înseamnă digitalizarea, modul în care aceasta le afectează viața profesională și viața de zi cu zi în calitate de membri ai unei organizații de afaceri sau ai unei entități din sectorul public sau doar în calitate de membri ai unei comunități. Astfel cum se prevede în Noua agendă privind consumatorii, consumatorii europeni ar trebui să se afle în centrul tranzițiilor digitale și să beneficieze de o protecție și o capacitare adecvate în procesul de schimbare.

2.3.

În ceea ce privește administrația publică din întreaga UE, digitalizarea rapidă este inevitabilă, iar acest lucru este posibil numai prin intermediul cheltuielilor publice pentru infrastructura digitală. Autoritățile publice de la nivel local, regional, național și european trebuie să se transforme în organizații flexibile, reziliente și inovatoare, profitând de beneficiile transformării digitale, ale tehnologiilor emergente și ale capacităților avansate pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor servicii digitale incluzive, neîntrerupte, convenabile, transparente, sigure și de încredere, centrate pe factorul uman.

2.4.

Administrațiile publice, întreprinderile, lucrătorii și publicul larg trebuie să se adapteze (beneficiind totodată de sprijin și, acolo unde este necesar, de soluții analoage ca alternativă) la lumea centrată pe tehnologie în care trăim și este important să se înțeleagă care este diferența dintre digitizare, digitalizare și transformarea digitală.

2.5.

Digitizarea se referă la versiunea digitală a produselor fizice sau analogice și joacă un rol important în contextul întreprinderilor și al administrației publice, precum și în ceea ce privește numărul de ore lucrate. Procesul de digitizare declanșează un lanț de evenimente care pot optimiza în mod drastic fluxul de lucru al oricărei întreprinderi și administrații publice, ducând la procese de afaceri și guvernamentale automatizate. Aceasta reprezintă o provocare atât pentru lucrători, cât și pentru funcționarii publici.

2.6.

În timp ce majoritatea întreprinderilor și autorităților publice utilizează metode de bază de digitizare în activitatea lor curentă, se pot face mult mai multe pentru a aplica digitizarea într-un mod eficient. Provocarea constă în consolidarea încrederii în rândul lucrătorilor, al funcționarilor publici și al publicului larg pentru ca aceștia să se adapteze cu succes la noile fluxuri de lucru și procese digitizate. La locul de muncă, această tranziție necesită dialog social, precum și respectarea negocierilor colective. Tranziția poate afecta în mod profund viața lucrătorilor, ceea ce face necesară furnizarea de informații și organizarea de consultări într-un stadiu timpuriu al procesului. În egală măsură, publicul trebuie să fie sensibilizat cu privire la consecințele neintenționate ale transformării.

2.7.

Chiar dacă digitalizarea pare să crească eficiența întreprinderilor și a administrației publice (beneficiile potențiale au fost întotdeauna supraestimate), există întotdeauna un cost, cum este cazul lucrătorilor sau al funcționarilor publici care sunt concediați sau cazul publicului, în special al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu handicap, care nu se adaptează suficient de repede la digitizare sau nu se adaptează deloc la aceasta. De aici rezultă importanța punerii digitizării la dispoziția tuturor, indiferent de vârstă, sex, statut socioeconomic și handicap. În mod similar, IMM-urile se pot afla într-un dezavantaj concurențial dacă nu pot ține pasul cu pasul cu digitizarea din industria lor, în special dacă astfel de procese necesită un cost inițial ridicat.

2.8.

Digitalizarea este al doilea termen pe care întreprinderile, lucrătorii și publicul larg trebuie să îl înțeleagă. Aceasta cuprinde o gamă vastă de elemente. Digitalizarea contribuie la transformarea modului în care funcționează întreprinderile prin aplicarea tehnologiilor digitale. Acest lucru afectează modelele de afaceri, fluxurile de comunicații din interiorul și din exteriorul întreprinderilor în cauză și, într-adevăr, întregul lanț valoric.

2.9.

Digitalizarea deschide noi oportunități pentru întreprinderi prin crearea unor fluxuri de venituri digitale care nu au fost niciodată disponibile în trecut. De la integrarea platformelor de comunicare socială la capacitatea de a oferi clienților servicii de date bazate pe abonament, aplicațiile comerciale personalizate pot fi cheia inovării, creșterii și extinderii pentru întreprinderi în viitor. Noile tehnologii digitale, în special cele indicate prin acronimul SMACIT (sociale, mobile, analitice, de tip cloud și internetul lucrurilor), reprezintă o importantă oportunitate pentru IMM-uri, întrucât aceste tehnologii reprezintă oportunități și, în același timp, amenințări existențiale pentru organizațiile mari și cu vechime.

2.10.

Anii de cercetare în ceea ce privește rezultatele transformărilor digitale au arătat că rata de succes a acestor eforturi este în mod constant scăzută: mai puțin de 30 % din rezultatele planificate. Rezultate recente ale unor studii McKinsey bazate pe un eșantion de 263 de respondenți arată că doar 16 % dintre respondenți au declarat că transformările digitale ale organizațiilor lor le-au îmbunătățit cu adevărat performanța. Cu aceste provocări se confruntă și „industriile inteligente”, precum înalta tehnologie, mass-media și telecomunicațiile, în rândul cărora rata rezultatelor pozitive nu depășește 26 %. Pe de altă parte, în organizațiile cu mai puțin de 100 de angajați, probabilitatea ca respondenții să raporteze o transformare digitală mai reușită este de 2,7 ori mai mare decât în cazul organizațiilor mari cu peste 50 000 de angajați.

2.11.

Cu toate acestea, indiferent de dimensiune, întreprinderile care sunt încă înrădăcinate în procese mai tradiționale riscă să își piardă din competitivitate și este greșit să se presupună a priori că toate întreprinderile pot realiza cu succes digitalizarea. Același lucru este valabil și pentru lucrători, în special pentru cei care desfășoară activități tradiționale.

2.12.

Tranziția către digitalizare poate contribui la stimularea eficienței întreprinderilor și la deschiderea de noi oportunități pentru întreprinderi de a genera venituri, în afară de contribuția la reducerea amprentei de carbon. De asemenea, aceasta poate sprijini creșterea mobilității pe piața forței de muncă, poate spori productivitatea și flexibilitatea la locul de muncă și poate permite concilierea vieții profesionale cu viața privată atunci când lucrătorii lucrează la distanță, de la domiciliu, astfel cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

2.13.

Cu toate acestea, realitatea poate fi foarte diferită și trebuie să ne întrebăm dacă digitalizarea și munca la distanță, în special, au dus efectiv la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Deși mulți lucrători sunt în favoarea muncii la distanță, aceasta a fost adesea implementată în mod aleatoriu, având impact asupra condițiilor de muncă, în special în cazul mamelor care lucrează și al lucrătorilor cu competențe digitale inadecvate. Prin urmare, este legitim să ne întrebăm dacă digitalizarea a estompat limitele dintre viața privată și cea profesională. În timp ce digitalizarea poate stimula performanța lucrătorilor și a întreprinderilor, implicațiile pentru viața de familie și, eventual, pentru sănătate pot fi cu totul diferite. Instrumentele de inteligență artificială, aplicate în grabă în timpul pandemiei, au avut tendința de a crește stresul și riscurile pentru sănătate și siguranță în rândul lucrătorilor.

2.14.

Există, de asemenea, o tendință tot mai mare a persoanelor de a nu se „deconecta” de la procesele de lucru digitale. Pe măsură ce munca la distanță devine norma la nivelul întreprinderilor și al serviciilor publice, este extrem de important ca aceasta să aibă loc în contextul dialogului social și al negocierii colective. Dreptul la deconectare trebuie, de asemenea, recunoscut printr-un instrument la nivelul întregii UE.

2.15.

Cel din urmă aspect al digitalizării nu îi afectează numai pe proprietarii de întreprinderi, ci afectează societatea, în general. În ultimele trei decenii, și cel mai vizibil în ultimii zece ani, s-a înregistrat o schimbare dramatică în direcția adoptării tehnologiilor digitale în toate mediile sociale și activitățile umane. Acest lucru a dezvoltat în mod esențial ceea ce este cunoscut sub numele de „clienți digitali”, tot mai multe persoane devenind dependente de digitalizare în practic toate aspectele vieții lor cotidiene. Digitalizarea devine treptat baza pentru modul în care organizațiile de toate formele și dimensiunile se conectează cu clienții, dar ar fi greșit să se presupună că toate persoanele, indiferent de vârstă, sunt capabile să țină pasul cu noile evoluții digitale.

2.16.

Ajungem astfel la distincția dintre digitalizare și transformarea digitală. Acesta din urmă se referă la transformarea întreprinderilor și a operațiunilor sociale în elemente ale lumii digitale, astfel cum am experimentat cu toții în nenumărate moduri în timpul pandemiei, de exemplu prin utilizarea pe scară tot mai largă a muncii la distanță.

3.   Observații specifice

3.1.

Digitalizarea continuă a societății și economiei noastre va continua să crească și să se adâncească și, chiar dacă digitalizarea promite noi avantaje sociale și economice, există și preocupări cu privire la impactul său generator de diviziuni la nivelul societății, precum și îndoieli că un număr tot mai mare de persoane au o reală dexteritate digitală. Pe hârtie, tehnologiile de transformare par să stimuleze incluziunea socială, mai degrabă decât să amplifice decalajele dintre persoanele cu dexteritate digitală și persoanele defavorizate, însă, din nou, realitatea de pe teren poate fi relativ diferită. Mulți oameni pur și simplu nu reușesc să se adapteze la ritmul rapid al transformării digitale. Observația se aplică în special persoanelor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor care trăiesc în regiuni rurale și îndepărtate.

3.2.

În timp ce digitalizarea pentru toți este necesară pentru a spori eficiența și productivitatea, precum și pentru a accelera dezvoltarea socioeconomică în lumea post-pandemică, transformarea digitală trebuie realizată în mod adecvat. Prin aceasta înțelegem că politica privind transformarea digitală, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, trebuie să fie favorabilă incluziunii, evitând cu orice preț excluderea anumitor grupuri din cadrul societății, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele dezavantajate socioeconomic, persoanele cu handicap și cele din zonele rurale.

3.3.

Pentru a obține această incluziune, guvernele trebuie să pună în aplicare strategii cuprinzătoare și măsuri de sprijin pentru a asigura interoperabilitatea, calitatea, abordarea centrată pe factorul uman, transparența, securitatea, siguranța și accesibilitatea serviciilor și produselor publice digitale, precum și accesul optim la sănătate, la educație și la oportunitățile economice și culturale. În acest context, administrațiile publice pot utiliza instrumente digitale pentru a-i implica pe cetățeni în crearea de servicii publice digitale, asigurându-se că aceste servicii răspund nevoilor și preferințelor cetățenilor care le utilizează.

3.4.

Mai presus de toate, realizarea incluziunii necesită investiții enorme din partea guvernelor și se presupune că, în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, incluziunea va juca un rol foarte important în transformarea digitală planificată, valorificând Fondul pentru o tranziție justă al UE, ca parte a Next Generation EU, precum și programul Europa digitală și fondurile structurale și de investiții europene (în special FEDER și FSE+). Cu toate acestea, în cazul Fondului pentru o tranziție justă, au fost exprimate rezerve cu privire la adecvarea sa pentru a face față provocărilor implicate de tranziție, atât în ceea ce privește digitalizarea, cât și schimbările climatice (2). Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie, de asemenea, să digitalizeze și să accelereze implementarea noilor infrastructuri digitale, inclusiv 5G.

3.5.

Valul transformării digitale este fără precedent în ceea ce privește viteza, domeniul de aplicare și amploarea. Nu este realist să ne așteptăm ca toate întreprinderile, IMM-urile și întreprinderile din economia socială să se adapteze rapid și cu succes la acest val de schimbări fără precedent. Transformarea poate genera tot atât de mai multe victime cât reușite, cu excepția cazului în care întreprinderilor li se acordă timpul necesar să se adapteze și sunt sprijinite prin măsuri relevante.

3.6.

Astfel de măsuri ar trebui să includă punerea la dispoziția întreprinderilor a infrastructurii necesare pentru a sprijini transformarea digitală și a unui cadru legislativ aferent care să fie proporțional și adecvat scopului. La fel de relevantă este nevoia ca statele membre să colaboreze îndeaproape cu privire la dezvoltarea și validarea soluțiilor digitale care conduc la crearea unei rețele de partajare a celor mai bune practici. Alte măsuri ar putea include credite fiscale pentru a sprijini în continuare investițiile necesare întreprinderilor în transformarea digitală a operațiunilor și proceselor lor de lucru.

3.7.

Piețele în care consumatorii pot avea încredere, pot evita manipularea și pot face alegeri într-un mediu cu adevărat deschis și competitiv reprezintă o condiție prealabilă pentru o digitalizare de încredere. De multe ori, acest lucru nu se întâmplă, dacă analizăm cât de concentrate sunt anumite piețe (platformele de comunicare socială, aplicații de comunicare, căutare, SO etc.) și cât de des sunt încălcate drepturile consumatorilor. În avizul său pe tema „Noua agendă privind consumatorii” [INT/922 (3)], CESE a subliniat că și normele în materie de protecție a consumatorilor trebuie adaptate la lumea digitalizată. Noile provocări reprezentate de tehnologiile digitale emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), internetul obiectelor (IoT) și robotica, necesită o consolidare a protecției actuale.

3.8.

O altă condiție prealabilă pentru obținerea rezultatelor dorite ale transformării digitale este pregătirea întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv a întreprinderilor din economia socială, pentru transformarea digitală. Aceasta include sprijin din resurse financiare eligibile și programe de formare pentru proprietarii de întreprinderi mici și pentru personal pentru a se familiariza cu cele mai recente tehnologii și oportunitățile ce decurg din acestea. În al doilea rând, toate aspectele legate de introducerea acestei schimbări profunde trebuie comunicate la toate nivelurile de la locul de muncă. În al treilea rând, este necesar, de asemenea, să se crească gradul de sensibilizare cu privire la nevoia de a introduce noi moduri de lucru, de comportament și de comunicare, în acord cu schimbarea fără precedent a culturii organizaționale.

3.9.

Transformarea digitală a dus la o creștere semnificativă a cererii de competențe digitale în practic toate industriile, de la industria prelucrătoare la serviciile financiare și dincolo de acestea, cererea urmând să crească și mai mult în viitorul apropiat. Prin urmare, este imperativ ca guvernele și întreprinderile să continue să investească în educație și formare pentru toți, inclusiv în educația profesională, pentru a se asigura că transformarea digitală are loc fără probleme și că există talentul adecvat pentru a permite persoanelor și întreprinderilor să beneficieze de avantajele acestei tranziții. Aceasta ar trebui să includă și educația privind participarea la platformele digitale.

3.10.

Întrucât transformarea digitală se accelerează, ea trebuie însoțită de o creștere semnificativă a ratelor de înscriere în domeniile educaționale legate de STIM în cursul următorilor ani. Dezvoltarea competențelor STIM este necesară pentru a sprijini transformarea, a reduce decalajul de gen și a crea următoarea generație de inovatori. Educația STIM va contribui la stimularea economiei și la crearea de locuri de muncă.

3.11.

Transformarea digitală a dus la intensificarea muncii și la insecuritatea locurilor de muncă, ceea ce a generat provocări serioase în ceea ce privește protecția, reprezentarea și tratamentul echitabil al lucrătorilor. Declarația centenarului OIM privind viitorul muncii, adoptată în 2019, a propus o abordare centrată pe factorul uman a noilor tehnologii în lumea muncii. Cu toate acestea, provocarea constă în modul de a transpune acest lucru în politici, legislație și măsuri eficiente care să protejeze lucrătorii și să permită o reprezentare adecvată. Acesta este motivul pentru care se consideră necesară o revizuire la nivelul UE a politicilor (și, foarte posibil, adoptarea unei legislații proporționale și adecvate scopului) și a măsurilor, nu numai pentru a asigura coerența politicilor, ci și pentru a implica părțile interesate relevante în elaborarea unei politici bazate pe obiectivul fundamental de realizare a justiției sociale.

3.12.

În cele din urmă, orice discuție privind digitalizarea pentru toți nu poate ignora legătura sa cu înverzirea economiilor UE și cu obiectivele UE în materie de neutralitate a carbonului, precum și accentul plasat în planurile de redresare și reziliență pe inițiativele care sprijină aceste obiective.

3.13.

Tehnologiile „digitale și verzi” nu ar trebui numai să avanseze în paralel; ele sunt esențiale și pentru promovarea inovării în întreaga UE. Exemplele includ tehnologiile blockchain de optimizare a lanțului de aprovizionare și de îmbunătățire a eficienței, care ar contribui la reducerea consumului de resurse, menținând totodată evidența componentelor, a produselor și a materialelor, contribuind astfel la economia circulară. În plus, tehnologiile digitale pot contribui la neutralizarea sau la compensarea emisiilor care sunt dificile din punct de vedere tehnic sau costisitoare. Dezvoltarea tehnologiilor „digitale și verzi” este de o importanță vitală, dar astfel cum s-a subliniat în prezentul aviz, echitatea în societate ar trebui să fie întotdeauna principiul director pentru punerea lor în aplicare. Altfel spus, beneficiile transformării digitale, de exemplu, în aplicarea celor mai recente tehnologii utilizate pentru furnizarea de servicii inteligente, neîntrerupte și discrete în domeniul energiei, al securității, al mobilității, al sănătății și al comunității, care contribuie la atingerea neutralității carbonului, ar trebui să fie accesibile tuturor.

3.14.

Recunoaștem că acest lucru nu este ușor de realizat, dar tocmai acesta este motivul pentru care planurile de digitalizare legate de înverzirea economiilor UE ar trebui să implice un proces de consultare și o analiză multipartită, bazate pe dialogul social și pe negocieri colective, în care accentul să fie plasat pe obiective pe termen mediu și lung care să aducă o schimbare reală în viața europenilor.

---

(1)  Acest lucru este în conformitate cu concluziile Consiliului – Conturarea viitorului digital al Europei (9 iunie 2020), în care Consiliul „invită Comisia să propună o politică a UE consolidată în domeniul guvernării digitale, având în vedere incluziunea digitală a tuturor cetățenilor și actorilor privați, cu scopul de a asigura coordonarea și sprijinul pentru transformarea digitală a administrațiilor publice în toate statele membre ale UE, inclusiv interoperabilitatea și standarde comune pentru fluxuri și servicii de date securizate și fără frontiere în sectorul public”.

(2)  https://www.epsu.org/article/proposed-transition-fund-really-just

(3)  JO C 286, 16.7.2021, p. 45.

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Învățarea în rândul adulților”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției slovene)

(2021/C 374/04)

Raportoare:

Tatjana BABRAUSKIENĖ

Solicitarea Președinției slovene a Consiliului	Scrisoarea din 19.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	23.3.2021
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	21.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	233/3/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE apreciază atenția sporită acordată învățării în rândul adulților (AL), formării și dezvoltării competențelor, reiterată în inițiativele recente ale Comisiei Europene (CE), în principal în cadrul Agendei pentru competențe în Europa. CESE solicită elaborarea și punerea în aplicare imediată a unor măsuri de politică bine orientate, însoțite de stimulente pentru sprijinirea statelor membre, astfel cum s-a subliniat deja în avizul CESE pe tema „Sisteme de educație care oferă sprijin pentru evitarea neconcordanțelor de competențe – ce tranziție este necesară?” (1).

1.2.

CESE subliniază că apariția și răspândirea rapidă a noilor tehnologii trebuie să fie însoțite de o perfecționare și o recalificare eficace. CESE subliniază că impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra societății și economiei Europei a evidențiat și mai mult importanța unor politici eficace în materie de educație și formare și a unor locuri de muncă de înaltă calitate pentru sprijinirea unei redresări și unei reziliențe sociale și economice durabile și juste, aspect esențial pentru a ajuta Europa să depășească consecințele pandemiei. Investițiile în învățarea în rândul adulților și în dezvoltarea competențelor pot juca un rol esențial în redresarea economică și pentru o Europă socială.

1.3.

CESE recomandă Comisiei Europene și statelor membre să îmbunătățească politicile privind învățarea în rândul adulților prin adoptarea unei viziuni globale și prin îmbunătățirea accesibilității, a calității și a caracterului favorabil incluziunii al acestui tip de învățare, respectând, totodată, competențele naționale și principiul subsidiarității. CESE solicită ca politicile privind învățarea în rândul adulților să fie îmbunătățite în sens larg, luând în considerare strategii eficace pentru îndeplinirea noilor cerințe în materie de competențe, adaptate la necesitățile de la nivel local. CESE subliniază importanța îmbunătățirii pedagogiei și a andragogiei în învățarea în rândul adulților, asigurând o educație inițială de calitate, dezvoltarea profesională continuă și condiții de muncă îmbunătățite și echitabile și oferind educatorilor din domeniul învățării în rândul adulților un mediu de lucru favorabil.

1.4.

CESE subliniază că învățarea în rândul adulților este esențială pentru a-i ajuta pe adulți să își îmbunătățească competențele cetățenești și să își asume un rol activ în societate. Învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să devină un stil de viață pentru toți, pentru a depăși disparitățile și inegalitățile din societate; în același timp, ea ar trebui să devină o realitate și la locul de muncă. În acest sens, utilizarea „competențelor” este extrem de importantă, în sensul și accepția lor mai largă din contextul locului de muncă, viața socială și personală putând fi considerate ca percepția globală a procesului de dezvoltare a competențelor.

1.5.

CESE subliniază importanța învățării în rândul adulților și regretă că instituțiile UE și o serie de state membre nu o consideră o prioritate politică, deși ea este esențială pentru valorificarea întregului potențial al ocupării forței de muncă și al incluziunii sociale și pentru a permite adulților să participe activ pe piața muncii și să fie cetățeni implicați în procesul democratic. CESE recomandă statelor membre să consolideze politica, guvernanța și finanțarea învățării în rândul adulților, în conformitate cu principiile celor patru piloni ai educației stabiliți de UNESCO (2), și anume: a învăța să cunoști, să faci, să fii și să trăiești împreună cu ceilalți. Pentru a pune în aplicare obiectivul de dezvoltare durabilă 4 (ODD 4), trebuie să se acorde societății civile un sprijin eficace pentru a-i permite să construiască un parteneriat privind asigurarea învățării în rândul adulților în contexte informale și non-formale și să informeze publicul în mod eficace.

1.6.

CESE sugerează Comisiei Europene și statelor membre să stabilească obiective realizabile pe termen lung și să instituie un sistem de monitorizare continuă pentru participarea la învățarea în rândul adulților și pentru o învățare pe tot parcursul vieții de înaltă calitate și accesibilă, inclusiv pentru formarea angajaților, la nivelul fiecărui stat membru, ținând cont de diferențele regionale. Scopul acestui sistem ar trebui să fie acela de a garanta că fiecare membru al societății dispune de cunoștințele, abilitățile, competențele și atitudinea necesare pentru ca Europa să creeze o societate mai justă, bazată într-o mai mare măsură pe coeziune, mai durabilă, mai digitală și mai prosperă. De asemenea, este important să se îmbunătățească cercetarea și informațiile privind competențele la nivel sectorial și național cu privire la nevoile în materie de competențe și la previziunile în materie de competențe, pentru a actualiza procesul de învățare în rândul adulților care se confruntă cu tranziții, pentru a îmbunătăți datele privind investițiile statelor membre în domeniul învățării în rândul adulților și pentru a asigura monitorizarea și colectarea frecventă de date privind cursurile de învățare și formare absolvite de lucrători. Partenerii sociali și societatea civilă ar trebui să se implice în mod activ în îmbunătățirea informațiilor naționale privind competențele, inclusiv în ceea ce privește analiza, previziunile și anticiparea nevoilor în materie de competențe.

1.7.

Statele membre trebuie să intensifice punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (3), pentru a se asigura că toți adulții slab calificați și cu competențe reduse își dezvoltă competențele de bază și pot fi îndrumați și motivați să participe la formare pentru a-și îmbunătăți viața și capacitatea de inserție profesională. Pentru a se garanta că 80 % dintre adulți dețin competențe digitale de bază, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să sprijine adulții în dobândirea unui minim de competențe digitale de bază, în mod gratuit, pentru a-i sprijini în efortul de a dobândi competențe pentru muncă și în viața de zi cu zi.

1.8.

CESE subliniază că toți adulții, indiferent de calificările lor și de contextul lor socioeconomic, au nevoie de sprijin pentru a avea acces la o învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabilă incluziunii și pentru a-și valida abilitățile și competențele. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui să extindă și să faciliteze un acces îmbunătățit la orientare și consiliere gratuite și echitabile și să garanteze că toți adulții sunt informați cu privire la oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții, iar lucrătorii sunt conștienți de modul în care se vor schimba locurile de muncă și de competențele necesare pentru noile locuri de muncă și noile sarcini.

1.9.

CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să lanseze împreună cu partenerii sociali campanii de informare și sensibilizare pentru adulții și lucrătorii afectați de tranziția verde și digitală, pentru a ajuta forța de muncă să dobândească competențele necesare. Comisia Europeană ar trebui să organizeze evenimente anuale, urmând exemplul Săptămânii competențelor în domeniul EFP, pentru a-i informa și motiva pe adulți cu privire la învățarea în rândul adulților și la continuarea învățării și pentru a sprijini politicile naționale.

1.10.

CESE subliniază importanța subsidiarității în ce privește politicile din domeniul învățării în rândul adulților, pentru a se respecta rolul partenerilor sociali naționali și sectoriali în identificarea cerințelor în materie de competențe și în gestionarea sistemelor naționale care finanțează și asigură accesul la învățarea în rândul adulților și la formarea angajaților. CESE observă că punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale ar trebui să garanteze că toate întreprinderile au dreptul și capacitatea de a institui strategii privind competențele care corespund nevoilor în materie de inovare și de a sprijini tranziția justă a lucrătorilor și ucenicii de calitate pentru tineri și pentru adulți în contextul tranziției verzi și al celei digitale. În orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă (4), elaborate de Consiliu (2020), se face o distincție clară între asigurarea drepturilor la formare și oferirea de conturi personale de învățare pe tot parcursul vieții drept unul dintre posibilele instrumente, permițându-le țărilor să decidă modul în care asigură implementarea acestor drepturi. Conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții sunt instrumente care ar putea asigura dreptul la formare. Toți adulții și lucrătorii ar trebui să aibă dreptul – în conformitate cu acordurile colective și legislațiile naționale – de a avea acces la o formare de calitate a angajaților, la concedii de studii plătite, la calificări, la validarea învățării informale și non-formale și la o orientare și o consiliere de calitate și flexibile. Statele membre ale UE trebuie să instituie mecanisme și instrumente financiare pentru facilitarea accesului adulților – în special al lucrătorilor – la învățare și la formare, cu implicarea partenerilor sociali.

1.11.

CESE reamintește statelor membre să garanteze că toți adulții, în special cei care provin din medii socioeconomice defavorizate, au acces egal la o învățare pe tot parcursul vieții care să servească interesele lor în materie de dezvoltare personală sau profesională. Trebuie oferit un sprijin țintit persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, migranților și refugiaților, grupurilor dezavantajate și vulnerabile, precum și persoanelor mai în vârstă, pentru a le asigura o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. CESE solicită Comisiei Europene să se asigure că noua Strategie a UE privind drepturile persoanelor cu handicap se concentrează asupra educației, se extinde la cursanții de toate vârstele și se concentrează pe asigurarea accesibilității și gratuității învățării în rândul adulților pentru toți cursanții cu handicap și cu dificultăți de învățare, în medii accesibile din punct de vedere fizic, precum și să garanteze că profesorilor li se oferă cursuri de formare cu privire la modul de adaptare a lecțiilor și la modul în care învățarea online poate deveni, la rândul ei, accesibilă.

1.12.

CESE subliniază că guvernanța democratică, în special dialogul social eficace și consultarea semnificativă cu organizațiile societății civile, este esențială pentru sistemele de educație și formare, pentru sprijinirea dezvoltării competențelor tuturor adulților, mai ales ale lucrătorilor și șomerilor, contribuind totodată la îndeplinirea obiectivelor UE în ceea ce privește participarea la învățarea în rândul adulților, astfel cum sunt definite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională și în Declarația de la Osnabrück și pentru contribuția la viitoarea Recomandare a Consiliului privind un plan pentru învățarea în rândul adulților. CESE subliniază că dialogul social și interacțiunea dintre sindicate și angajatori sunt esențiale pentru creșterea accesului tuturor la învățarea în rândul adulților, promovând flexibilitatea și orientarea, aliniind formarea la nevoile pieței forței de muncă, asigurând calitatea formării și finanțarea ei.

1.13.

CESE subliniază că toți adulții, în special lucrătorii, trebuie să aibă un acces mai bun la informații actualizate privind procedurile de recunoaștere și de validare. Acest lucru poate fi realizat prin punerea eficace în aplicare a Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (5) și prin asigurarea faptului că sistemele de validare primesc o finanțare publică suficientă în fiecare stat membru al UE. Asigurând recunoașterea formării, angajatorii și sindicatele pot sprijini creșterea nivelurilor de calificare a lucrătorilor și pot contribui la dezvoltarea carierei acestora și la o tranziție justă pe piața muncii. Implicarea partenerilor sociali în guvernanța învățării în rândul adulților, a formării angajaților și a sistemelor de concedii plătite este esențială, inclusiv promovarea acțiunilor comune în rândul partenerilor sociali.

1.14.

CESE subliniază că perfecționarea și recalificarea sunt deosebit de importante pentru sprijinirea tranziției verzi și a tranziției digitale a industriilor și trebuie considerate drept o responsabilitate socială și economică de a asigura o formare favorabilă incluziunii pentru locuri de muncă de calitate și o tranziție justă pentru toți. Sunt necesare strategii industriale orientate spre viitor, inclusiv politici eficace în materie de competențe, pentru a sprijini perfecționarea și recalificarea forței de muncă. Acestea pot contribui la asigurarea unei tranziții juste și echitabile din punct de vedere social către o economie neutră din punct de vedere climatic, prin echilibrarea pieței muncii care contribuie la digitalizarea favorabilă incluziunii și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Întreprinderile au nevoie de un sprijin eficace pentru a-și consolida și a-și finanța strategiile privind perfecționarea și recalificarea forței lor de muncă, în scopul de a încuraja inovarea. În același timp, ar trebui să se țină seama de interesul economic și social general. Accesul la diferite tipuri de concedii de studii plătite pentru nevoile personale și profesionale ale lucrătorilor ar trebui să fie stabilit prin convenții colective. CESE reamintește statelor membre ale UE să alinieze, cât mai curând posibil, accesul lucrătorilor la concediu de studii plătit la dispozițiile Convenției nr. 140 a OIM privind concediul pentru studii plătit, prin măsuri la nivel național și contracte colective de muncă și să se asigure, cu sprijinul partenerilor sociali, că utilizarea sa este eficace.

1.15.

CESE pledează pentru o finanțare națională sustenabilă pentru învățarea în rândul adulților, completată de o utilizare eficace a fondurilor UE, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru a sprijini creșterea economică și o societate rezilientă în contextul tranzițiilor digitale și verzi ale economiei, asigurând o învățare în rândul adulților favorabilă incluziunii și de calitate pentru toți, inclusiv pentru șomeri și pentru alte persoane din afara pieței muncii, acordând o atenție deosebită măsurilor prin care formarea angajaților devine disponibilă și accesibilă pentru toți lucrătorii. Aceasta necesită un angajament clar la nivel european și național pentru a aloca o cotă adecvată din resursele disponibile pentru promovarea dezvoltării unor sisteme de învățare în rândul adulților sistematice și coordonate, ca o componentă esențială a planurilor naționale.

1.16.

CESE subliniază importanța asigurării calității, relevanței, eficacității și incluziunii în domeniul învățării în rândul adulților și al formării. CESE sugerează ca statele membre să fie încurajate să se asigure că toate programele de învățare și de formare a angajaților, precum și programele de învățământ aferente definesc în mod clar rezultatele învățării și competențele-cheie, iar Comisia Europeană ar trebui să lucreze în continuare la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (6) și la sprijinirea acțiunilor comune în rândul partenerilor sociali. Este important să se îmbunătățească sistemele de asigurare a calității învățării în rândul adulților și să se dezvolte în continuare rețeaua EQAVET a Comisiei Europene, pentru a o aplica învățării în rândul adulților, educației și formării profesionale continue, uceniciilor și formării angajaților. Acest demers ar trebui să ia în considerare transpunerea nevoilor economiei, angajatorilor și lucrătorilor în programe de învățare în rândul adulților și programe de învățământ conexe.

1.17.

CESE îndeamnă statele membre să implice într-o măsură cât mai mare întreprinderile și sindicatele în elaborarea de strategii privind dezvoltarea competențelor pentru tranziția digitală și tranziția verde a industriilor. CESE sugerează conectarea politicilor de mediu la politicile din domeniul educației și stabilirea de strategii naționale privind abilitățile și competențele verzi, astfel încât fiecare adult să devină conștient, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, de schimbările climatice, de responsabilitatea în domeniul mediului și de dezvoltarea durabilă, prin desemnarea de coordonatori naționali.

1.18.

CESE invită Comisia Europeană și statele membre să consolideze politicile în domeniul învățării în rândul adulților, astfel încât învățarea incluzivă și de calitate în rândul adulților vizând dobândirea de abilități de viață să devină un drept pentru toți adulții, și să atingă și să îmbunătățească obiectivul ca 60 % dintre adulți să participe la activități de învățare în fiecare an, prin abordarea neconcordanțelor de competențe, îmbunătățirea guvernanței și a finanțării pentru învățarea în rândul adulților, inclusiv prin formarea angajaților. CESE invită Comisia Europeană să reinstituie metode deschise de coordonare între ministerele competente în domeniul învățării în rândul adulților din statele membre ale UE, partenerii sociali și societatea civilă, în cadrul unui grup de lucru, și să se asigure că se continuă activitatea fructuoasă desfășurată de grupurile de lucru anterioare din domeniul învățării în rândul adulților. De asemenea, CESE solicită instituirea unei platforme pentru coordonatorii naționali pentru învățarea în rândul adulților, partenerii sociali și părțile interesate, care să fie distinctă de EPALE (7), și organizarea de reuniuni regulate, la nivel de rețea, între acești diferiți actori.

2.   Context

2.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19, schimbările demografice, digitalizarea pieței muncii și decarbonizarea economiei generează schimbări enorme la nivelul locurilor de muncă și al sarcinilor. Încă dinaintea pandemiei se prevedea că sarcinile se vor modifica pentru 2 din 5 locuri de muncă și că 14 % din locurile de muncă se vor schimba ca urmare a digitalizării (Cedefop). Până în 2030, ca urmare a tranziției verzi a industriilor, ar putea fi create până la 20 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume (OCDE). Aproximativ 128 de milioane de adulți (8) – 46,1 % din populația europeană adultă – au nevoie de perfecționare și recalificare. Efectul digitalizării, al robotizării, al noilor modele economice, cum ar fi Industria 4.0 și economia circulară și bazată pe partajare, asupra noilor cerințe în materie de competențe necesită acțiuni concertate pentru a stimula în continuare învățarea în rândul adulților în Europa.

2.2.

Liderii statelor membre ale UE s-au întâlnit la Summitul social de la Porto din 7 mai 2021 pentru a consolida Pilonul european al drepturilor sociale. Măsurile propuse în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale vizează să creeze „locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, să promoveze „calificările și egalitatea” și să îmbunătățească „protecția și incluziunea socială”. Liderii au stabilit obiective pentru 2030: de exemplu, cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe anual la învățarea în rândul adulților, iar 80 % dintre adulți ar trebui să aibă cel puțin competențe digitale de bază. Aceste obiective se referă la primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că „[o]rice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”, precum și la drepturile menționate în cel de-al patrulea principiu, inclusiv la sprijin pentru formare profesională și recalificare, în special în ceea ce privește accesul tinerilor la continuarea studiilor, ucenicii și stagii.

2.3.

Punerea în aplicare a recentelor inițiative de politică ale Comisiei Europene (9) privind învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și recalificarea trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale pentru învățarea în rândul adulților, printr-un dialog social eficace cu partenerii sociali și prin consultări cu societatea civilă. Conform Recomandării (UE) 2021/402 a Comisiei (10), sistemele de învățare în rândul adulților trebuie să fie completate prin instituirea unor sisteme eficace de orientare pe tot parcursul vieții, precum și prin activități de consiliere și de sensibilizare, prin integrarea grupurilor vulnerabile și prin introducerea unor sisteme eficace de validare a învățării non-formale și informale pentru toți.

3.   Observații generale

3.1.

O guvernanță democratică consolidată la nivel european și național și valorificarea potențialului partenerilor sociali de a identifica nevoile în materie de competențe și de a contribui la îmbunătățirea incluziunii pe piața muncii sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a unor sisteme de învățare în rândul adulților mai accesibile și de calitate, pentru a îmbunătăți abilitățile de viață și competențele sociale pentru toți adulții, inclusiv sensibilizarea cu privire la dezvoltarea durabilă, responsabilitatea față de mediu, cetățenia democratică, toleranța și valorile europene. Este important ca politicile privind învățarea în rândul adulților să fie consolidate în sens larg și să se aibă în vedere strategii eficace pentru îndeplinirea noilor cerințe în materie de competențe.

3.2.

Dialogul social eficace cu partenerii sociali și consultarea societății civile sunt esențiale pentru a garanta că politicile privind învățarea în rândul adulților sunt concepute și puse în aplicare cu succes. Partenerii sociali joacă un rol vital în definirea nevoilor în materie de competențe și în actualizarea profilurilor calificărilor, întrucât întreprinderile și lucrătorii se confruntă zi de zi cu evoluția locurilor de muncă și a sarcinilor. Întreprinderile și lucrătorii trebuie să se implice pe deplin în elaborarea de strategii în vederea dezvoltării competențelor necesare pentru dubla tranziție digitală și verde a industriilor.

3.3.

Pentru ca sistemele de învățare în rândul adulților să devină mai accesibile pentru toți, este nevoie de strategii naționale solide și de continuarea cooperării la nivel de politici între statele membre ale UE, în special între ministere, partenerii sociali din domeniul educației și părțile interesate relevante din cadrul societății civile. Este important să se asigure o corelare între politicile UE și cele naționale, regionale și locale, pentru a permite un acces real la învățarea în rândul adulților și la formarea angajaților și pentru a corela diferite domenii de politică, astfel încât politicile sociale, de mediu, în domeniul digitalizării și politicile de finanțare să poată îmbunătăți învățarea în rândul adulților.

3.4.

Obiectivul ambițios privind participarea la învățarea în rândul adulților stabilit prin Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale poate fi atins dacă o inițiativă a UE susținută de o recomandare a Consiliului va încuraja guvernele să asigure un acces mai bun și să finanțeze într-o măsură suficientă învățarea în rândul adulților și formarea angajaților prin diferite instrumente financiare. CESE face referire la avizul său pe tema „Finanțare durabilă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor, în contextul deficitului de forță de muncă calificată” (11) și subliniază că investițiile publice sustenabile în învățarea în rândul adulților și investițiile private eficace în formarea angajaților sunt factori esențiali pentru succesul măsurilor de politică pentru incluziunea socială și economică a cursanților de toate vârstele și pentru sprijinirea întreprinderilor. Prin urmare, Planul de redresare, instrumentul Next Generation EU și alte fonduri ale UE (precum FSE+, Fondul pentru o tranziție justă) trebuie să fie utilizate în mod eficient și consecvent, pentru a sprijini politicile în materie de educație și formare în cadrul semestrului european.

3.5.

CESE remarcă (12) importanța îmbunătățirii abilităților, competențelor și atitudinilor tuturor persoanelor din Europa în ce privește mediul și a abordării necesităților în materie de competențe. Statele membre ale UE trebuie să își conecteze politicile de mediu la politicile educaționale și să instituie strategii naționale privind abilitățile și competențele verzi, astfel încât fiecare adult să devină conștient, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, de schimbările climatice, de responsabilitatea față de mediu și de dezvoltarea durabilă, și să se asigure că lucrătorii dispun, de asemenea, de abilitățile și competențele verzi necesare pentru tranzițiile juste ale industriilor.

3.6.

Sprijinul pentru formare trebuie să fie disponibil pentru cei care au cea mai mare nevoie de el, cum ar fi lucrătorii slab calificați și lucrătorii atipici. Formarea angajaților și formarea în afara întreprinderilor, dar cu finanțare din partea acestora trebuie să sprijine dezvoltarea competențelor pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor și ale lucrătorilor. Pentru a garanta că toți lucrătorii, indiferent de nivelul lor de competențe și de situația contractuală, au acces la perfecționare și la recalificare, trebuie încheiate acorduri la nivel sectorial, național și de întreprindere, pentru a stabili nevoile în materie de formare și dispozițiile aferente. Trebuie încheiate convenții colective, pentru a garanta accesul lucrătorilor la învățarea în rândul adulților și la concediul de studii plătit.

3.7.

CESE face referire la Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (13) și subliniază că statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți calitatea predării în sectorul învățării în rândul adulților, prin îmbunătățirea educației inițiale și a dezvoltării profesionale continue cu implicarea cadrelor didactice, prin facilitarea mobilității cadrelor didactice, a formatorilor și a altor membri ai personalului din domeniul învățării în rândul adulților și prin asigurarea unor condiții de muncă bune și a unui mediu de lucru favorabil pentru personalul din domeniul învățării în rândul adulților. Este nevoie de un dialog social eficace cu sindicatele acestei categorii de personal, astfel încât să se poată conveni asupra unor măsuri care să facă profesia mai atractivă și să îmbunătățească recrutarea și păstrarea angajaților.

3.8.

Instituirea unei platforme europene de schimb pentru materiale și cursuri digitale în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 și a unor standarde europene privind micro-certificatele poate fi utilă pentru creșterea accesului la cursurile de învățare în rândul adulților și a încrederii în acestea. Cursanții au nevoie de informații cuprinzătoare privind măsura în care cursurile conduc la obținerea unor calificări complete sau parțiale sau a unor micro-certificate, privind entitățile care validează și asigură calitatea cursurilor, privind măsura și modul în care sunt recunoscute acestea și privind modul în care s-ar putea transforma în calificări complete.

---

(1)  JO C 228, 5.7.2019, p. 16.

(2)  https://en.unesco.org/themes/education/research-foresight/revisiting-learning

(3)  JO C 484, 24.12.2016, p. 1.

(4)  Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă.

(5)  JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(6)  JO C 189, 4.6.2018, p. 1, https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/council-recommendation-on-key-competences-for-lifelong-learning_ro

(7)  https://epale.ec.europa.eu/ro

(8)  Cedefop: Empowering adults through upskilling and reskilling pathways (Capacitarea adulților prin parcursuri de actualizare a competențelor și reconversie profesională). Volume 1: adult population with potential for upskilling and reskilling (Volumul 1: Populația adultă cu potențial de perfecționare și reconversie profesională), februarie 2020.

(9)  Aceste inițiative sunt: Comunicarea „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”, Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (JO C 417, 2.12.2020, p. 1), Comunicarea „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”, Propunerea de recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

(10)  Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei din 4 martie 2021 referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE) (JO L 80, 8.3.2021, p. 1).

(11)  JO C 232, 14.7.2020, p. 8.

(12)  JO C 56, 16.2.2021, p. 1.

(13)  JO C 372, 20.12.2011, p. 1.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital

[COM(2021) 118 final]

(2021/C 374/05)

Raportor:

domnul Gonçalo LOBO XAVIER

Sesizare	Comisia Europeană, 21.4.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	15.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	207/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Planul Comisiei Europene privind Busola pentru dimensiunea digitală 2030 sosește într-un moment critic pentru Uniune și pentru întreaga lume. CESE salută inițiativa și obiectivul de a utiliza tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, a crea mai multe locuri de muncă și a facilita progresul și a spori competitivitatea europeană. Pandemia a scos în evidență importanța evoluțiilor în domeniul digital și oportunitățile pe care acestea le oferă, a subliniat necesitatea unor ajustări și a schimbat modul în care socializăm și lucrăm. UE trebuie să abordeze aceste provocări în mod corespunzător. Pentru a transforma intențiile în rezultate, este esențial să existe o strategie, un plan cu obiective specifice și o metodă de măsurare a progreselor.

1.2.

CESE consideră că inovarea digitală trebuie întotdeauna să protejeze drepturile fundamentale, garantând sănătatea, siguranța și protecția vieții private (protecția datelor cu caracter personal) a fiecărui cetățean. Este esențial ca cetățenii să perceapă evoluțiile și creșterea economică ca având un impact pozitiv asupra calității vieții lor. Efectele noilor tehnologii care sprijină viața noastră de zi cu zi trebuie să fie pozitive și distribuite în mod echitabil, pentru a aduce beneficii reale societății, iar dreptul la sănătate trebuie să prevaleze întotdeauna și să fie recunoscut pe lista drepturilor fundamentale ce decurg din cetățenia digitală.

1.3.

CESE consideră că este necesar să se restabilească încrederea publicului și să se îmbunătățească securitatea și reziliența cibernetică prin aplicarea principiului „securitate de la stadiul conceperii” de-a lungul întregului lanț valoric digital, să se ofere oamenilor o gamă mai bună de opțiuni și un mai mare control asupra datelor lor („etica datelor”) și să se stabilească responsabilitatea intermediarilor de a combate conținuturile ilegale și dăunătoare.

1.4.

Accesibilitatea online a tuturor serviciilor publice esențiale europene și naționale este un obiectiv justificat. Cu toate acestea, CESE avertizează că nimeni nu ar trebui lăsat în urmă și că este esențial să fie sprijiniți cei care nu se pot bucura imediat de avantajele digitalizării. Există încă un grup semnificativ de cetățeni care nu dispun de cunoștințele și competențele necesare și nici măcar de echipamentele hardware și software indispensabile pentru a beneficia de aceste facilități. CESE invită Comisia să îi sprijine pe cei care se află într-un proces de tranziție.

1.5.

CESE subliniază riscul enorm al dezavantajelor în materie de învățare care pot rezulta din investițiile dezechilibrate. De la copii la persoanele în vârstă, trebuie avute în vedere efectele sărăciei digitale și, prin urmare, trebuie acordată cu prioritate o atenție deosebită riscurilor reale. Investițiile în infrastructură trebuie realizate în același timp cu investițiile în formare, pentru a reduce decalajele.

1.6.

CESE subliniază necesitatea de a-i ajuta pe oameni să își perfecționeze competențele și să se recalifice. Acest lucru ar trebui realizat prin crearea egalității de șanse, stimulând parteneriatele public-privat pentru perfecționare și recalificare (atât a forței de muncă actuale, cât și a cursanților adulți) și promovând pe scară largă o atitudine de învățare pe tot parcursul vieții.

1.7.

CESE consideră că pentru a construi o societate digitală este necesară modernizarea învățământului. Este esențial să se promoveze digitalizarea sistemelor de învățământ prin actualizarea conținutului educațional în conformitate cu realitățile erei digitale și să se creeze ecosisteme public-private pentru punerea în aplicare de noi metodologii în învățământ, care să fie deschise și accesibile, pentru a oferi aceleași oportunități tuturor.

1.8.

Evoluțiile digitale includ riscuri precum frauda, încălcarea dreptului la viața privată și lipsa de transparență, fenomene care ar putea submina obiectivele stabilite în document. CESE consideră că trebuie create condițiile necesare pentru a preveni astfel de riscuri și pentru a reglementa responsabilitățile la nivelul UE.

1.9.

CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare strategii de abordare a posibilelor desființări de locuri de muncă, ca urmare a schimbărilor tehnologice. După cum se menționează în avizele anterioare, este recunoscut faptul că IA și robotica vor duce la desființări și transformări ale locurilor de muncă, vor elimina unele dintre ele și vor crea altele. În orice caz, UE trebuie să garanteze că toți lucrătorii, indiferent dacă sunt angajați, lucrători independenți sau persoane care desfășoară o activitate independentă fictivă, au acces la protecție socială, în conformitate cu setul european de drepturi sociale. Dialogul social cu privire la aceste aspecte, la toate nivelurile, trebuie promovat, iar alinierea obligațiilor și drepturilor la economia actuală, digitală și bazată pe platforme, trebuie să constituie o prioritate.

1.10.

CESE consideră că, pentru ca tranziția digitală să fie gestionată într-un mod favorabil incluziunii și responsabil din punct de vedere social și pentru a face față pierderii de locuri de muncă, în special în perioada post-COVID, una dintre priorități trebuie să fie crearea unui fond european, sprijinit în principal prin impozitarea celor mai mari întreprinderi din domeniul tehnologiei, cu scopul de a-i ajuta pe lucrătorii care își pierd locul de muncă sau activitatea din cauza digitalizării economiei, prin formare adecvată, perfecționare și recalificare.

1.11.

De asemenea, CESE solicită o politică coordonată care să corespundă punctului de plecare în care se află Europa și să răspundă în mod eficient transformărilor tehnologice și societale la care am fost martori în ultimii ani și care s-au accelerat în contextul pandemiei: este esențială o strategie industrială – inclusiv o politică în domeniul concurenței și reglementări sectoriale, care să vizeze o conectivitate în condiții de siguranță.

2.   Observații generale

2.1.

CESE sprijină planul Comisiei Europene referitor la „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, acesta făcând parte dintr-un plan de acțiune mai amplu de promovare a economiei și redresării sociale a Europei.

2.2.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că există un grad ridicat de dependență externă în ceea ce privește tehnologia și procesele de date – o problemă care trebuie abordată în mod eficient și rapid. Atuurile Europei în aceste domenii trebuie să fie mai bine valorificate, iar cetățenii europeni trebuie să fie implicați într-o măsură mai mare în acest proces.

2.3.

CESE subliniază ideea că niciun cetățean nu ar trebui lăsat în urmă. Rata de analfabetism digital este încă mare în Europa – 35 %, potrivit Comisiei – iar lipsa accesului la resursele digitale trebuie atenuată. Cu toate acestea, trebuie garantat contactul uman în relațiile economice și administrative. De asemenea, este important să se garanteze că roadele digitalizării nu sunt culese doar de câteva persoane. Deceniul digital trebuie să aducă beneficii tuturor.

2.4.

Întreprinderile europene, în special IMM-urile, trebuie să fie sprijinite în eforturile lor în materie de digitalizare și să fie capacitate să concureze la scară mondială. În cazul în care UE deține sau finanțează resurse de calcul, cum ar fi calculatoarele cu accelerare cuantică, accesul la aceste resurse trebuie să fie distribuit în mod echitabil, pe baza unor criterii obiective.

2.5.

Cu toate acestea, ambițiile și fondurile publice nu sunt de ajuns pentru a produce rezultatele pe care le dorim. Avem nevoie, de asemenea, de o politică coordonată care să corespundă punctului de plecare în care se află Europa și să răspundă în mod eficient transformărilor tehnologice și societale la care am fost martori în ultimii ani și care s-au accelerat ca urmare a pandemiei: este esențială o strategie industrială – inclusiv o politică în domeniul concurenței și reglementări sectoriale, care să vizeze o conectivitate în condiții de siguranță.

2.6.

CESE salută viziunea privind dezvoltarea unui ecosistem în materie de învățământ digital și inovare digitală și subliniază necesitatea de a mobiliza instituțiile științifice și academice europene de elită pentru atingerea acestui obiectiv.

2.7.

Este necesar să se stimuleze cooperarea existentă între sectorul public și cel privat și să se creeze mai multe sinergii pentru a asigura un nou pact digital bazat pe un model de guvernanță care să combine aspectele sociale, de mediu și economice, pentru a realiza o tranziție digitală durabilă, echitabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.

2.8.

CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare strategii de abordare a posibilelor desființări de locuri de muncă, ca urmare a schimbărilor tehnologice. Astfel cum se menționează în avizele anterioare (1), este recunoscut faptul că IA și robotica vor duce la desființări și transformări ale locurilor de muncă, vor elimina unele dintre ele și le vor crea altele. În orice caz, UE trebuie să garanteze că toți lucrătorii, indiferent dacă sunt angajați, lucrători independenți sau persoane care desfășoară o activitate independentă fictivă, au acces la protecție socială, în conformitate cu setul european de drepturi sociale. Dialogul social cu privire la aceste aspecte trebuie promovat la toate nivelurile. Ar trebui adoptate în mod coordonat măsuri de sprijinire a persoanelor disponibilizate, eventual finanțate printr-un impozit european aplicat întreprinderilor care obțin cel mai mare profit în economia digitală.

2.9.

Rolul capitalului de risc, al piețelor bursiere și al investițiilor private, în general, nu trebuie ignorat. Dezvoltarea tehnologică în Europa va fi impulsionată de întreprinderi private, iar UE va putea fi competitivă la scară mondială numai dacă va rămâne un loc favorabil acestor investiții, unde să fie respectate, în același timp, standardele sociale.

2.10.

Obiectivele ambițioase în materie de conectivitate ar trebui să fie însoțite de un angajament față de un cadru de reglementare mai favorabil, care să sprijine investițiile private în infrastructura de rețea. Va fi extrem de important ca strategia industrială a UE și viziunea privind poziția de lider a Europei în domeniul conectivității digitale să se alinieze cu politica în domeniul concurenței și cu practica în materie de reglementare din sectorul telecomunicațiilor.

2.11.

Foaia de parcurs privind deceniul digital stabilește planuri de dezvoltare a „propriei infrastructuri și capacități de cloud” europene pentru a evita ca datele produse în Europa să fie deplasate în străinătate, ceea ce se întâmplă în prezent cu peste 90 % din datele europene. Europa nu trebuie să fie naivă și trebuie să continue lupta pentru a deveni mai independentă și pentru a păstra datele cetățenilor săi, în special datele sensibile, în interiorul granițelor sale. În această privință, obiectivul urmărit în planul privind deceniul digital – de a avea 10 000 de noduri de procesare de date la marginea rețelei și în cloud foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic, reprezintă un pas în direcția cea bună. Proiectul GAIA X trebuie să fie accelerat și să devină rapid operațional.

2.12.

CESE sprijină ideea promovării unui sector european al tehnologiei pentru a reduce dependența de giganții tehnologici americani și chinezi și pentru a recupera decalajul în domenii precum implementarea tehnologiei 5G, producția de cipuri și gestionarea datelor, dar avertizează cu privire la riscurile unei economii protecționiste a datelor în Europa. Ar trebui promovate parteneriatele internaționale și cooperarea.

2.13.

Pentru a atinge aceste obiective, în domeniile relevante de activitate vor trebui să fie angajați 20 de milioane de experți în tehnologie până în 2030, față de 7,8 milioane existenți în prezent. În 2019, doar 18 % dintre cei 7,8 milioane de lucrători în domeniul TIC erau femei. Diversitatea în sectoarele digitale este esențială și va contribui la conturarea viziunii despre lume și provocările ei, în special prin reducerea riscurilor de prejudecăți implicite. Obiectivul unei prezențe mai echilibrate a femeilor și bărbaților trebuie monitorizat îndeaproape și trebuie încurajat accesul femeilor la disciplinele STIM. Dialogul social ar trebui promovat la toate nivelurile (întreprinderi, sector de activitate și nivelul național), deoarece poate contribui la realizarea acestui obiectiv. Ar trebui promovate campanii intense în statele membre, începând cu școlile primare, pentru a încuraja tinerele fete să aleagă discipline științifice și tehnologice. Decalajul digital reprezintă o provocare majoră. În multe zone rurale, nici măcar tehnologia 3G nu este încă disponibilă. Europa și statele membre ar trebui să ofere stimulente pentru a încuraja investițiile în zonele rurale, astfel încât să se garanteze că niciun cetățean nu este lăsat în urmă.

2.14.

Aceste investiții ar putea promova coeziunea teritorială și dezvoltarea regională și le-ar putea permite oamenilor, dacă doresc acest lucru, să trăiască mai bine în afara marilor centre urbane (în comunicare sunt menționate „satele inteligente”). Munca de la distanță trebuie dezvoltată prin dialog social și negocieri colective la toate nivelurile, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea lucrătorilor.

2.15.

CESE încurajează Comisia Europeană să creeze stimulente pentru ca oamenii să se deplaseze în afara marilor zone urbane, promovând dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale, ceea ce se poate realiza numai dacă se construiește infrastructura adecvată, în special în domeniul telecomunicațiilor și transportului.

2.16.

Există provocări majore în materie de mediu care trebuie abordate în următorul deceniu și toate acțiunile întreprinse în acest context ar trebui să țină seama și de aspectul de mediu. În plus, Busola pentru dimensiunea digitală ar trebui să fie utilizată ca instrument suplimentar pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și la reducerea impactului asupra mediului.

2.17.

De asemenea, tehnologiile digitale trebuie să fie transparente, favorabile incluziunii, nediscriminatorii, echitabile și imparțiale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât serviciile publice capătă un caracter din ce în ce mai digital. În prezent, potrivit Comisiei, 65 % dintre cetățenii europeni dețin competențe digitale de bază. Obiectivul este ca acest procent să ajungă la 80 % până în 2030. Includerea și sprijinirea restului de 20 % din populație (aproximativ 90 de milioane de cetățeni din UE) este esențială pentru reducerea sărăciei și a excluziunii. Acești cetățeni se numără, de obicei, printre cei mai săraci, cei mai în vârstă și cei care locuiesc în zonele rurale. Ei ar putea deveni și mai vulnerabili în ceea ce privește serviciile publice și private, care devin din ce în ce mai digitalizate. CESE subliniază că trebuie garantat contactul uman în relațiile economice și administrative.

2.18.

CESE sprijină pe deplin obiectivul de a pune la dispoziție online toate serviciile publice europene esențiale, iar dosarele medicale ale cetățenilor europeni vor trebui, de asemenea, să fie în totalitate digitale, deoarece se preconizează că 80 % dintre cetățeni vor utiliza o identitate digitală. Pentru aceasta vor fi însă necesare, de asemenea, eforturi coordonate și voință politică din partea tuturor statelor membre. CESE solicită implicarea organizațiilor societății civile în vederea atingerii acestui obiectiv. Echipamentele digitale de bază pentru serviciile publice ar trebui, în principiu, să fie gratuite. În orice caz, digitalizarea serviciilor publice nu trebuie să ducă la creșterea barierelor financiare pentru utilizatori.

3.   Observații specifice

3.1.

Digitalizarea sporită a vieții necesită o atenție deosebită din punctul de vedere al securității cibernetice și al vulnerabilității la fraudă și este esențial ca cetățenii să fie educați în acest sens. Reglementarea tehnologiei portabile ridică probleme îngrijorătoare și ar trebui să beneficieze de o atenție specială.

3.2.

Legislația europeană referitoare la economia digitală evoluează rapid. Cetățenii și întreprinderile trebuie informați cu privire la drepturile și obligațiile lor în domeniul digital. Ar trebui depuse eforturi continue pentru a consolida inițiativele legislative și pentru a face legislația mai ușor de înțeles și de aplicat pentru cetățeni și întreprinderi.

3.3.

CESE salută monitorizarea periodică a obiectivelor și sistemul de guvernanță prezentat în comunicare; proiectele multinaționale sunt esențiale pentru ca această viziune să devină realitate.

3.4.

CESE propune elaborarea unor studii de caz în anumite sectoare din statele membre și din țările terțe, cu scopul de a adopta sau promova cele mai bune practici la nivel european. Ar trebui promovate spațiile de testare în materie de reglementare, care oferă un cadru sigur pentru testarea unor noi modele și idei de afaceri. O economie digitală ambițioasă trebuie să creeze spații de testare flexibile și permisive.

4.   O populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital

4.1.

CESE sprijină obiectivul de a se ajunge la 20 de milioane de specialiști angajați în domeniul TIC, urmărindu-se o convergență între femei și bărbați (2) (nivelul de referință, în 2019: 7,8 milioane). Realizarea acestui obiectiv va necesita, bineînțeles, investiții în sisteme de învățământ adecvate, care să-l poată sprijini.

4.2.

Digitalizarea serviciilor prestate de profesiile liberale de interes public în domenii precum sănătatea, siguranța, dreptul și nivelul de trai are un impact major asupra societății și necesită noi abordări profesionale și etice (3). Succesul său depinde atât de profesioniștii cu înaltă calificare, cât și de competențele digitale și de capacitatea de înțelegere a utilizatorilor, a pacienților, a clienților și a consumatorilor.

4.3.

CESE subliniază necesitatea din ce în ce mai mare de a perfecționa și recalifica oamenii, promovând o atitudine favorabilă învățării pe tot parcursul vieții, în beneficiul tuturor.

4.4.

Pandemia a făcut să evolueze învățarea la distanță. În același timp, a devenit clar că acest tip de învățare implică un risc mare de întârzieri în învățare pentru copiii din categoriile sociale mai puțin favorizate. La realizarea planului de acțiune privind obiectivele digitale pentru 2030 trebuie acordată o atenție deosebită sărăciei digitale.

5.   Rolul global al UE în deceniul digital și condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri

5.1.

În ceea ce privește IMM-urile, este, desigur, esențial ca eforturile lor de digitalizare să fie sprijinite prin diferite abordări, dar este, de asemenea, important să se sublinieze rolul lor ca vectori ai inovării în domeniul tehnologiilor digitale.

5.2.

Dezvoltarea de software este un subsector în creștere rapidă în procesul digital. Sprijinul pentru IMM-urile inovatoare merită o atenție specifică. CESE este de acord cu mecanismele financiare care pot asigura un sprijin adecvat IMM-urilor pentru a garanta o tranziție lină. În același timp, trebuie asigurată continuitatea, ceea ce înseamnă actualizarea versiunilor mai recente, astfel încât utilizatorii să nu fie nevoiți să investească în mod constant în noi programe.

5.3.

Toate întreprinderile, indiferent dacă sunt IMM-uri, întreprinderi nou-înființate sau în curs de extindere, au nevoie de capital. Obiectivele stabilite în document evidențiază necesitatea urgentă a realizării unei uniuni a piețelor de capital, care să ia în considerare soluțiile de piață și să reducă dependența de finanțarea bancară și de sprijinul financiar anticipat, care să favorizeze transferul economiilor între diferite state membre pentru a obține cel mai mare randament, precum și necesitatea de a elimina favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare. Întreprinderile inovatoare au nevoie de capital propriu și de un sistem fiscal care să nu penalizeze excesiv antreprenorii care beneficiază de cote marginale de impozitare aplicate creșterilor lor de capital.

6.   Riscuri și garanții

6.1.

Nevoia de siguranță, de previzibilitate și sănătatea fizică și mintală trebuie să fie, de asemenea, priorități în cadrul acestei agende. Este important ca oamenii să fie informați despre tehnologie, dar și despre securitate, pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții și a locurilor de muncă. Conform acestui principiu, CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să se folosească de ocazia oferită de exercițiul anual de monitorizare planificat, prin care se reflectă punctele de vedere ale europenilor cu privire la respectarea drepturilor și valorilor lor, pentru a se asigura că dreptul la sănătate este garantat în mod corespunzător.

6.2.

În mod similar, CESE recomandă ca UE să elaboreze o strategie specifică de monitorizare care să acopere toate tipurile de poluare electromagnetică generate de diferitele tehnologii disponibile în prezent pentru a însoți noua revoluție industrială. Astfel s-ar putea monitoriza efectele electromagnetice în întreaga Europă în vederea elaborării unor studii pe această temă, pentru a evalua starea de sănătate a oamenilor pe baza datelor interconectate care vor fi disponibile după ce dosarele electronice europene de sănătate vor deveni, în sfârșit, o realitate. Fiecare stat membru ar trebui să monitorizeze acest aspect, iar constatările ar trebui să fie integrate într-o bază de date europeană unică. Ar trebui elaborată o politică europeană care să sporească încrederea cetățenilor în acest domeniu.

6.3.

Tehnologiile digitale ar trebui să fie puse în serviciul cetățenilor europeni, care nu ar trebui să fie tratați niciodată ca obiecte sau simple surse de date. Ar trebui să se țină seama de orientările etice și tehnice existente, cum ar fi Orientările în materie de etică pentru o inteligență artificială (IA) demnă de încredere, elaborate de Grupul de experți la nivel înalt privind inteligența artificială.

6.4.

CESE recomandă ca, având în vedere riscurile pe care le prezintă prelucrarea datelor, să se ia măsuri pentru a se garanta că nu se păstrează mai multe date decât este de fapt necesar pentru o întreprindere și că datele nu sunt păstrate mai mult timp decât este necesar. În același timp, inovarea bazată pe date este un factor-cheie al competitivității în mediul digital, iar autoritățile ar trebui să promoveze un cadru de reglementare transsectorial privind schimbul de date, care să permită schimbul de date centrat pe utilizator. Cadrul aplicabil trebuie să promoveze accesul la date și să se concentreze asupra interoperabilității.

6.5.

20 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sunt alocate conectivității digitale, iar 37 % tranziției verzi. Este nevoie de o viziune ambițioasă și coerentă privind industria europeană a telecomunicațiilor și de un angajament în sensul unui cadru de reglementare mai favorabil, care să sprijine investițiile private în infrastructura de rețea, precum și dezvoltarea unor servicii de telecomunicații integrate suverane, care să folosească tehnologii cloud, de procesare la margine, în domeniul datelor și al IA.

6.6.

CESE consideră că tranziția digitală trebuie să fie aliniată la tranziția către o economie mai ecologică și să țină seama de impactul asupra mediului. Utilizarea resurselor (inclusiv a resurselor limitate) și consumul de energie în cadrul acestei duble tranziții trebuie să se situeze în limite rezonabile. Transparența privind amprenta de carbon a serviciilor de cloud ar trebui să fie o cerință impusă la nivel european, pentru a permite oricărei organizații să își calculeze amprenta de carbon digitală și să elaboreze planuri de reducere a acesteia.

6.7.

CESE subliniază necesitatea de a ține pasul cu evoluția rapidă a tehnologiei și a modelelor de afaceri, urmărind eliminarea oricăror lacune în materie de reglementare, în special a celor care pot aduce prejudicii consumatorilor și celor mai vulnerabili cetățeni.

---

(1)  JO C 440, 6.12.2018, p. 1.

(2)  Indicele economiei și societății digitale – DESI „2b1”. În prezent, procentul femeilor în rândul specialiștilor TIC angajați este de numai 18 %.

(3)  JO C 286, 16.7.2021, p. 8.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (reformare)

[COM(2021) 85 final – 2021/0045 (COD)]

(2021/C 374/06)

Raportor:

domnul Christophe LEFÈVRE

Sesizare	Parlamentul European, 24.3.2021 Consiliul Uniunii Europene, 11.3.2021.
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	15.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	204/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) constată că propunerea Comisiei se înscrie deopotrivă: — în cadrul implementării infrastructurii legate de eliminarea „zonelor albe” și de conectivitatea în bandă largă și în cel al implementării tehnologiilor de ultimă generație (5G); — în cadrul obiectivului care constă în atingerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și în asigurarea concurenței între operatorii de rețele mobile; — în cadrul creării unei „Europe pregătite pentru era digitală”, pentru a preveni reinstituirea barierelor în calea pieței unice.

1.2.

Comitetul constată că propunerea va spori transparența la nivelul pieței cu amănuntul, furnizând, în special în cadrul condițiilor contractuale, informații cu privire la: — calitatea serviciilor care pot fi utilizate în roaming în UE; — comunicarea cu privire la serviciile cu valoare adăugată, la tipul de servicii care pot antrena tarife mai mari și la informații similare în „mesajul SMS de bun venit” trimis la intrarea într-o altă țară; — diversele mijloace de acces la servicii de urgență în roaming. Dintr-o perspectivă mai generală, prezenta propunere va spori nivelul de protecție a consumatorilor.

1.3.

Având în vedere că un studiu a demonstrat că există deficiențe în punerea la dispoziție a rețelei locale utilizate în roaming, propunerea urmărește să garanteze că serviciile de roaming (roaming la prețurile de pe piața națională) sunt furnizate în aceleași condiții ca și cum ar fi consumate pe plan național, cu acces nerestricționat la cele mai recente tehnologii și generații de rețea disponibile în roaming. În cazul în care infrastructura locală nu este de calitate, CESE recomandă intensificarea investițiilor în această infrastructură, în special în ceea ce privește îmbunătățirea acoperirii zonelor albe, dar și introducerea unor criterii minime care să fie îndeplinite treptat de către operatori pentru a le permite consumatorilor să utilizeze pe deplin aceste servicii.

1.4.

De asemenea, trebuie salutată reducerea tarifelor maxime (pricecaps) pe care rețelele vizitate le pot percepe operatorilor vizitatori, însă cuantumul reducerii este insuficient, având în vedere diferența dintre tarifele refacturate și costurile reale ale roamingului în rețeaua vizitată. Prin urmare, rezultă o creștere a costului abonamentului de bază pentru consumatori și o diminuare a competitivității operatorilor de rețele mobile virtuale (mobile virtual network operator – MVNO) care trebuie să achiziționeze servicii de roaming de la principalii operatori de telefonie mobilă. În special, consumul de date crește rapid. Pentru a evita efectele negative de scară pentru MVNO și pentru operatorii mici de rețele mobile (MNO), plafoanele pentru tarifele cu ridicata trebuie să scadă în același ritm cu creșterea consumului.

1.5.

CESE ar trebui să își exprime sprijinul pentru opțiunea preferată din cadrul propunerii, și anume „Opțiunea 3 – O experiență RLAH sustenabilă și autentică (opțiune preferată)” (Option 3 – „Roam-Like-At-Home”), și să asigure o scădere mai semnificativă a tarifelor maxime decât cea indicată în propunere.

1.6.

Deși propunerea de regulament îmbunătățește transparența tarifelor cu valoare adăugată prin crearea unor serii de numere pentru serviciile cu valoare adăugată, instituind o bază de date a UE centralizată la care operatorii au acces pentru aceste serii de numere, Comitetul recomandă ca propunerea să includă posibilitatea de a întrerupe serviciul atunci când acesta este înființat în mod fraudulos (ping-call), în baza unei înștiințări din partea autorităților judiciare sau polițienești, prevăzând căile de atac disponibile pentru operatorii acestor servicii.

1.7.

Deși regulamentul face trimitere la „o utilizare rezonabilă” pentru a descrie utilizarea serviciilor în roaming, Comitetul regretă că acesta nu specifică deloc limitele pentru o astfel de utilizare și nu are în vedere nici normele privind politica de utilizare echitabilă pentru planurile tarifare nelimitate și nici tarifarea apelurilor internaționale, indiferent dacă clientul din țara de origine utilizează sau nu utilizează servicii în roaming. Comitetul propune eliminarea sintagmei „sub rezerva utilizării rezonabile” în lipsa clarificării domeniului său de aplicare, deoarece acest argument este utilizat în prezent de operatori pentru a restricționa în mod considerabil utilizarea plăților forfetare în roaming.

1.8.

În ceea ce privește avertizările legate de consum emise înainte de atingerea unui plafon definit fie de consumator, fie de operator, Comitetul recomandă să i se impună operatorului să îl avertizeze din nou pe consumator ori de câte ori volumul menționat în prima alertă a fost consumat din nou, în special în timpul aceleiași sesiuni de apel sau de utilizare a datelor.

1.9.

În special, Comitetul este deosebit de atent la situațiile în care sunt utilizate dispozitive mobile în zonele de frontieră cu țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene și recomandă: — să se solicite o configurație specifică din partea operatorilor care intervin în zonele Uniunii Europene, pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile în roaming UE RLAH extinse la aceste țări sau la zona geografică limitrofă; — să se încheie acorduri internaționale în vederea extinderii serviciilor de roaming UE RLAH la aceste țări care se învecinează cu statele membre ale UE.

1.10.

Comitetul constată că studiile și consultările efectuate pentru revizuirea regulamentului european au fost, în parte, realizate înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19. Această criză a impus restricții drastice pentru deplasările intraeuropene, recurgerea masivă la instrumentele necesare pentru munca de la distanță sau pentru transmisia de la distanță a cursurilor universitare, în special pentru studenții înscriși în programul Erasmus+.

1.11.

Comitetul observă că există încă multe zone care nu sunt deservite de servicii în bandă largă la nivelul buclei locale în Uniunea Europeană și constată în special viteza insuficientă pentru a satisface cererea generată de aceste videoconferințe, pentru care este necesar un consum foarte mare de date, indiferent dacă sunt sau nu sunt în roaming.

1.12.

Comitetul recomandă consolidarea semnificativă atât a strategiei de acoperire a teritoriilor cu fibră optică de mare viteză, cât și a capacității de a furniza servicii în bandă largă, fie prin intermediul buclei locale, fie prin cel al rețelelor mobile.

1.13.

CESE recomandă să se pună în aplicare regulamentul european, urmărindu-se pe termen lung ca Uniunea Europeană să constituie o zonă tarifară unică, pe o piață unică, care să permită apelurile și consumul de date la un tarif „local” către toate rețelele mobile și fixe ale consumatorilor care au un abonament telefonic în Europa, cu aceleași viteze și cu același acces la infrastructuri, indiferent de țara de apel sau de recepție.

1.14.

Comitetul este preocupat de propunerea de modificare a metodei de revizuire a tarifelor maxime cu ridicata printr-un act delegat și recomandă un proces de examinare legislativă completă în lumina aspectelor societale legate de dezvoltarea roamingului.

2.   Sinteza propunerii Comisiei

2.1.

Scopul propunerii este de a prelungi aplicarea Regulamentului (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), care expiră la 30 iunie 2022. Propunerea prevede ajustarea tarifelor cu ridicata maxime pentru a asigura sustenabilitatea furnizării serviciilor de roaming cu amănuntul la prețurile de la nivel național. Aceasta introduce, de asemenea, noi măsuri menite să sporească transparența și să ofere o experiență autentică de roaming la prețurile de pe piața națională din punctul de vedere al calității serviciului și al accesului la servicii de urgență în roaming. Întrucât Regulamentul (UE) nr. 531/2012 a fost modificat de mai multe ori, scopul propunerii este de a-l reforma, pentru a-i îmbunătăți claritatea, și de a înlocui numeroasele acte de modificare pe care le conține.

2.2.

Principalele modificări propuse vizează să permită operatorilor să ofere servicii de roaming la prețurile de pe piața națională și să își recupereze costurile într-o manieră sustenabilă la nivelul pieței cu ridicata. Propunerea este să se stabilească tarife maxime cu ridicata la nivelul UE pentru apelurile efectuate, mesajele SMS trimise și traficul de date care să fie mai mici decât cele valabile până la 30 iunie 2022.

2.3.

În afară de reducerea tarifelor cu ridicata maxime aplicabile, propunerea include modificări care urmăresc să le ofere utilizatorilor finali o experiență autentică de roaming și să faciliteze inovarea și accesul la rețele, instituind în același timp un cadru normativ pregătit să facă față provocărilor viitorului, care să acționeze în beneficiul consumatorilor și al operatorilor.

2.4.

Pe scurt, propunerea contribuie la crearea unei „Europe pregătite pentru era digitală” și la ambiția de a valorifica la maximum avantajele tranziției digitale, pentru a le oferi cetățenilor oportunități sporite de a se conecta și de a comunica și pentru a facilita activitatea profesională și comercială în cadrul pieței unice. Scopul propunerii este de a se asigura că barierele din calea pieței unice, care au fost eliminate odată cu suprataxele de roaming cu amănuntul, nu vor fi reinstituite.

3.   Temeiul juridic

3.1.

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 114, care constituie cadrul procedurii legislative ordinare ce vizează instituirea sau îmbunătățirea funcționării pieței interne (articolul 26 din TFUE).

4.   Observații generale

4.1.

Comitetul salută acest proiect de regulament european și consideră că este necesar ca propunerea să urmărească, în cele din urmă, să ofere consumatorilor același nivel al serviciilor și același nivel de protecție atât în străinătate, cât și în țara de origine. Cu toate acestea, operatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și negocia acordurile de roaming cu ridicata în funcție de nevoile lor comerciale. Regulamentul nu ar trebui să limiteze posibilitatea de a încheia acorduri privind accesul cu ridicata numai cu operatorii care dispun de cele mai avansate rețele.

4.2.

Comitetul constată că propunerea Comisiei se înscrie deopotrivă: — în cadrul implementării infrastructurii legate de eliminarea „zonelor albe” și de conectivitatea în bandă largă și în cel al implementării tehnologiilor de ultimă generație (5G); — în cadrul obiectivului care constă în atingerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și în asigurarea concurenței între operatorii de rețele mobile; — în cadrul creării unei „Europe pregătite pentru era digitală”, pentru a preveni reinstituirea barierelor în calea pieței unice.

4.3.

CESE subliniază că Comisia a efectuat studii de impact începând cu anul 2018, în special o consultare publică de 12 săptămâni în anul 2020, care a vizat: 1. serviciile de roaming cu amănuntul (clarificări și măsuri referitoare la calitatea serviciului, la serviciile cu valoare adăugată și la comunicațiile de urgență în roaming); 2. furnizarea de servicii de roaming cu ridicata; 3. sarcina administrativă legată de Regulamentul (UE) nr. 531/2012 și impactul eventualelor măsuri de simplificare.

4.4.

CESE constată că propunerea va spori transparența la nivelul pieței cu amănuntul furnizând, în special în cadrul condițiilor contractuale, informații cu privire la: — calitatea serviciilor care pot fi utilizate în roaming în UE; — comunicarea cu privire la serviciile cu valoare adăugată, la tipul de servicii care pot antrena tarife mai mari și la informații similare în „mesajul SMS de bun venit” trimis la intrarea într-o altă țară; — diversele mijloace de acces la servicii de urgență în roaming, printre altele în „mesajul SMS de bun venit”.

4.5.

Studiul din 2019 realizat de Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a demonstrat că există deficiențe la nivelul disponibilității serviciilor în roaming, deși strategia pentru realizarea unor îmbunătățiri tehnice este pusă în aplicare la nivelul întregului teritoriu. Propunerea urmărește să asigure că serviciile de roaming sunt furnizate în aceleași condiții și la același nivel de calitate ca și cum ar fi consumate pe plan național și că operatorii de rețele mobile pot furniza acces la toate tehnologiile și generațiile de rețea disponibile.

4.6.

Prin urmare, măsurile propuse sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea așteptărilor legitime ale consumatorilor și a ambițiilor inițiale ale Regulamentului privind roamingul. În cazul în care infrastructura locală nu este de calitate, CESE recomandă intensificarea investițiilor în această infrastructură, în special în ceea ce privește îmbunătățirea acoperirii zonelor albe, dar și introducerea unor criterii minime care să fie îndeplinite treptat de către operatori pentru a le permite consumatorilor să utilizeze pe deplin aceste servicii.

4.7.

De asemenea, trebuie salutată reducerea tarifelor maxime (pricecaps) pe care rețelele vizitate le pot percepe operatorilor vizitatori, însă cuantumul reducerii este insuficient, având în vedere diferența dintre tarifele refacturate și costurile reale ale roamingului în rețeaua vizitată. Prin urmare, rezultă o creștere a costului abonamentului de bază pentru consumatori și o diminuare a competitivității MVNO, care trebuie să achiziționeze servicii de roaming de la principalii operatori de telefonie mobilă.

4.8.

CESE ar trebui să își exprime sprijinul pentru opțiunea preferată din cadrul propunerii, și anume „Opțiunea 3 – O experiență RLAH sustenabilă și autentică (opțiune preferată)”, și să asigure o scădere mai semnificativă a tarifelor maxime decât cea indicată în propunere.

4.9.

Propunerea sporește gradul de transparență la nivelul pieței cu ridicata în ceea ce privește seriile de numere pentru serviciile cu valoare adăugată, instituind o bază de date a UE centralizată la care operatorii au acces pentru aceste serii de numere.

4.10.

Comitetul recomandă ca propunerea să includă posibilitatea de a întrerupe serviciul atunci când acesta este înființat în mod fraudulos (ping-call), în baza unei înștiințări din partea autorităților judiciare sau polițienești, prevăzând căile de atac disponibile pentru operatorii acestor servicii.

4.11.

Propunerea garantează clienților serviciilor în roaming accesul gratuit la serviciile de urgență, adoptând măsuri specifice la nivelul pieței cu ridicata, incluzând gratuitatea apelurilor și a geolocalizării.

4.12.

Propunerea de regulament urmărește cu siguranță să elimine anomaliile observate în ceea ce privește accesul la rețeaua de roaming (fluiditatea conexiunii, accesul redus la 3G sau la 4G etc.) în raport cu un consumator care dispune de un abonament plătit în țara în care se furnizează serviciile de roaming, dar CESE constată că aceasta nu reglementează totuși practicile pe care le consideră anormale, cum ar fi: — faptul de a limita în străinătate volumul în MB inclus în abonament atunci când este utilizat în roaming; și — practica tarifelor care sunt încă prea mari pentru consumatorii care nu se află în roaming atunci când contactează un abonat care plătește un abonament pentru servicii de comunicații mobile într-o altă țară.

4.13.

Deși regulamentul face trimitere la „o utilizare rezonabilă” pentru a descrie utilizarea serviciilor în roaming, Comitetul regretă că el nu specifică deloc limitele pentru o astfel de utilizare și nu are în vedere nici normele privind politica de utilizare echitabilă pentru planurile tarifare nelimitate și nici tarifarea apelurilor internaționale, indiferent dacă clientul din țara de origine utilizează sau nu utilizează servicii în roaming. Comitetul propune eliminarea sintagmei „sub rezerva utilizării rezonabile” în lipsa clarificării domeniului său de aplicare, deoarece acest argument este utilizat în prezent de operatori pentru a restricționa în mod considerabil utilizarea plăților forfetare în roaming.

4.14.

În special, Comitetul este deosebit de atent la situațiile în care sunt utilizate dispozitive mobile în zonele de frontieră cu țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene și recomandă: — să se solicite o configurație specifică din partea operatorilor care intervin în zonele Uniunii Europene, pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile în roaming UE RLAH extinse la aceste țări sau la zona geografică limitrofă; — să se încheie acorduri internaționale în vederea extinderii serviciilor de roaming UE RLAH la aceste țări care se învecinează cu statele membre ale UE.

4.15.

Comitetul constată că studiile și consultările efectuate pentru revizuirea regulamentului european au fost, în parte, realizate înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19. Această criză a impus restricții drastice pentru deplasările intraeuropene, recurgerea masivă la instrumentele necesare pentru munca de la distanță sau pentru transmisia de la distanță a cursurilor universitare, în special pentru studenții înscriși în programul Erasmus+.

4.16.

Comitetul observă că există încă multe zone care nu sunt deservite de servicii în bandă largă la nivelul buclei locale în Uniunea Europeană și constată în special viteza insuficientă pentru a satisface cererea generată de aceste videoconferințe, pentru care este necesar un consum foarte mare de date, indiferent dacă sunt sau nu sunt în roaming.

4.17.

Comitetul recomandă consolidarea semnificativă și îmbunătățirea atât a strategiei de acoperire a teritoriilor cu fibră optică de mare viteză, cât și a capacității de a furniza servicii în bandă largă, fie prin intermediul buclei locale, fie prin cel al rețelelor mobile.

4.18.

În ceea ce privește avertizările legate de consum emise înainte de atingerea unui plafon definit fie de consumator, fie de operator, Comitetul recomandă să i se impună operatorului să-l avertizeze din nou pe consumator ori de câte ori volumul menționat în prima alertă a fost consumat din nou, în special în timpul aceleiași sesiuni de apel sau de utilizare a datelor. În cazul în care alertele menționate eșuează sau nu sunt puse în aplicare, ar trebui prevăzute mecanisme de rambursare a taxelor abuzive.

4.19.

În ceea ce privește baza de date centralizată prevăzută pentru numerele care implică servicii cu valoare adăugată, Comitetul recomandă instituirea acesteia, incluzând posibilitatea de a întrerupe serviciul atunci când acesta este înființat în mod fraudulos (ping-call), în baza unei înștiințări din partea autorităților judiciare sau polițienești, prevăzând căile de atac disponibile pentru operatorii acestor servicii.

4.20.

CESE recomandă să se pună în aplicare regulamentul european, urmărindu-se pe termen lung ca Uniunea Europeană să creeze o adevărată piață unică, care să permită apelurile și consumul de date la un tarif „local” către toate rețelele mobile și fixe ale consumatorilor care au un abonament telefonic în Europa, cu aceleași viteze și cu același acces la infrastructuri, indiferent de țara de apel sau de recepție.

4.21.

Comitetul este preocupat de propunerea de modificare a metodei de revizuire a tarifelor maxime cu ridicata printr-un act delegat. Un proces de examinare legislativă completă ar trebui să fie instrumentul ales, astfel încât să fie luate în considerare toate aspectele societale legate de dezvoltarea roamingului. Vocea Parlamentului European și cea a societății civile organizate au o importanță deosebită în acest sens.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (JO L 172, 30.6.2012, p. 10).

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind o nouă strategie de finanțare pentru finanțarea NextGenerationEU

[COM(2021) 250 final]

(2021/C 374/07)

Raportoare:

Judith VORBACH

Sesizare	Comisia Europeană, 31.5.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	22.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	186/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că toate statele membre au finalizat ratificarea la nivel național a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (1) (Decizia privind resursele proprii – DRP) și că, prin urmare, la 1 iunie 2021 a intrat în vigoare noua DRP, ceea ce permite Comisiei să înceapă să împrumute resurse pentru instrumentul de redresare. CESE solicită tuturor părților interesate să parcurgă rapid următoarele etape pentru a lansa fluxul de fonduri.

1.2.

Efectul de stimulare a încrederii al NextGenerationEU (NGEU) a contribuit deja la stabilizarea economiilor și a costurilor de împrumut ale Uniunii și ale statelor membre. Finanțarea din partea NGEU va crește volumul activelor sigure ale UE și va consolida rolul internațional al monedei euro. CESE constată că strategia de finanțare a NGEU se bazează pe împrumuturi de pe piața de capital și pe investiții private.

1.3.

În comparație cu dezbaterea amplă privind cheltuielile NGEU, finanțarea este percepută a fi o chestiune tehnică. Cu toate acestea, o bună strategie de finanțare este elementul esențial pentru punerea în aplicare fără probleme a NGEU. Finanțarea solidă, o gestionare solidă a riscurilor, costurile de împrumut scăzute și finanțarea durabilă sunt aspecte avantajoase pentru societatea civilă, care suportă, în cele din urmă, riscurile de piață. Gestionarea împrumuturilor și a datoriilor trebuie să se bazeze pe un control democratic, pe legitimitate și pe transparență.

1.4.

Finanțarea pentru NGEU necesită o strategie sofisticată care să garanteze că UE își poate îndeplini prompt angajamentele de plată și în condiții favorabile de piață. CESE subliniază importanța gestionării directe de către Comisie a strategiei de finanțare și salută creșterea resurselor umane ale Comisiei în acest domeniu. Cu toate acestea, acest lucru ar trebui realizat într-un mod echilibrat din punctul de vedere al genului. În plus, ar trebui instituit un comitet consultativ, din care să facă parte reprezentanți ai Comisiei, Parlamentului European, Consiliului, partenerilor sociali și societății civile organizate.

1.5.

CESE subliniază importanța menținerii bonității ridicate a UE și a unor costuri de împrumut scăzute pentru a evita efectele de redistribuire de la debitori la creditori. În plus, acest lucru – alături de ratele tot mai mari ale creșterii economice – facilitează rambursarea. Bonitatea va depinde mai ales de puterea economică, politică și socială a UE și ar putea fi consolidată prin aprofundarea UEM. În orice caz, crizele ar trebui anticipate, ceea ce poate include și posibilitatea ca BCE să acționeze în calitate de cumpărător de ultimă instanță.

1.6.

În general, o mare parte a noii strategii de finanțare este dedicată relațiilor cu investitorii. CESE salută decizia privind împrumuturile și planurile de finanțare, care sunt în primul rând mijloace de asigurare a transparenței pentru piețele financiare. Totuși, comunicarea cu publicul și cu reprezentații săi nu ar trebui să devină niciodată o prioritate de rangul doi. Trebuie salutat faptul că una dintre condițiile preliminare pentru participarea la rețeaua de dealeri primari este, printre altele, supravegherea de către o autoritate competentă a Uniunii. Întrucât conformitatea cu normele relevante este imperativă, CESE sprijină eventuala implicare a OLAF în această supraveghere și salută faptul că și alte autorități publice pot fi desemnate pentru a verifica conformitatea membrilor rețelei de dealeri primari cu normele prevăzute în decizie.

1.7.

Implicarea masivă pe piețele de capital va fi însoțită de un set amplu de riscuri. CESE sprijină instituirea unor sisteme solide de gestionare a riscurilor și deținerea „contului NGEU” la BCE. Având în vedere interesul public în ceea ce privește gestionarea solidă a riscurilor, responsabilul cu gestionarea riscurilor (CRO) ar trebui să se consulte cu Parlamentul European și cu Consiliul în momentul elaborării politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea. Nu în ultimul rând, CESE solicită Comisiei să asigure responsabilitatea, transparența și buna gestiune financiară încă de la începutul împrumuturilor acordate de NGEU și atrage atenția asupra împrumuturilor excesive de la investitori din afara UE, pledând totodată pentru introducerea de noi resurse proprii.

1.8.

În general, CESE salută componenta consolidată de partajare a riscurilor a NGEU, dar subliniază și importanța reducerii riscurilor pentru a asigura stabilitatea piețelor financiare și a proteja în mod adecvat interesele financiare ale Uniunii. Pentru a ține cont în mod cuvenit de interesele societății civile, CESE salută „cadrul obligațiunilor verzi ale NGEU” prevăzut și propune să se ia în considerare emisiunea de obligațiuni sociale ale NGEU.

2.   Contextul avizului

2.1.

NextGenerationEU (NGEU) va injecta în economia UE până la 806 miliarde EUR – 5 % din PIB-ul UE – sub formă de granturi și împrumuturi. Comisia va împrumuta, în numele UE, aceste sume prin operațiuni de finanțare pe piețele internaționale de capital. NGEU este destinat a fi un instrument temporar. Împrumutul va avea loc în perioada cuprinsă între jumătatea anului 2021 și 2026. În această perioadă, Comisia va executa operațiuni de finanțare cuprinse între 150 și 200 de miliarde EUR pe an. Finanțarea atrasă de UE urmează să fie rambursată fie direct de către statele membre (pentru împrumuturi), fie prin bugetul UE (pentru sprijinul nerambursabil) până în decembrie 2058 cel târziu.

2.2.

Comunicarea privind o nouă strategie de finanțare pentru finanțarea NextGenerationEU (2) este adoptată în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, care impune Comisiei să ia măsurile necesare pentru administrarea operațiunilor de împrumut și să informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale de administrare a datoriei. Pe baza aprobării Deciziei privind resursele proprii (DRP) de către toate statele membre, Comisia va pune în aplicare o strategie de finanțare, astfel cum se subliniază în comunicare și se specifică în trei decizii (3). Instrumentele vor include obligațiuni ale UE și titluri de creanță ale UE; tehnicile implicate vor consta în sindicalizări și licitații. Vor fi prevăzute o decizie anuală de stabilire a cuantumurilor maxime care urmează să fie împrumutate și planuri de finanțare semestriale. Comisia își va consolida structurile și va crea o rețea paneuropeană de dealeri primari.

3.   Observații generale

3.1.

CESE a sprijinit NGEU încă de la început și și-a exprimat în mod repetat aprobarea (4). În avizul său pe tema „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă” (5), CESE confirmă faptul că inițiativa „Next Generation EU a fost dezvoltată și adoptată în forma corespunzătoare și la momentul potrivit”. Având în vedere efectul său de stimulare a încrederii, NGEU are deja un impact pozitiv asupra economiei UE și în unele țări a redus probabilitatea unei crize profunde. Pe termen lung, se preconizează că NGEU va spori în mod considerabil producția UE, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, toate statele membre pot deveni beneficiari neți (6). CESE salută faptul că toate statele membre au finalizat ratificarea la nivel național a DRP, permițând începerea împrumuturilor, și invită toate părțile interesate să parcurgă rapid următoarele etape pentru a lansa fluxul de fonduri.

3.2.

Există, pe bună dreptate, o amplă dezbatere privind utilizarea fondurilor NGEU și – într-o mai mică măsură – privind noile resurse proprii. În comparație cu aceasta, finanțarea NGEU a beneficiat de puțină atenție, fiind percepută ca având o natură mai degrabă tehnică decât politică. Cu toate acestea, împrumutul în cadrul NGEU va spori în mod clar obligațiile financiare ale Uniunii și trebuie realizat în așa fel încât să se asigure controlul democratic, legitimitatea și transparența. CESE subliniază că o finanțare solidă și durabilă, o gestionare solidă a riscurilor și costuri de împrumut scăzute se înscriu în interesul public. Societatea civilă europeană va fi în ultimă instanță responsabilă pentru datoriile înregistrate, iar creșterea costurilor împrumuturilor va genera efecte de redistribuire de la debitori la creditori. O bună strategie de finanțare este, de asemenea, un element esențial pentru punerea în aplicare fără probleme a NGEU.

3.3.

CESE constată că strategia propusă se bazează pe finanțarea prin intermediul piețelor internaționale de capital. Nu au fost implementate amortizoare de capital, așa cum sunt prevăzute în Mecanismul european de stabilitate (MES) și nu există planuri de reînnoire a datoriei după 2058. Totuși, alte abordări au fost, de asemenea, dezbătute public, precum obligațiunile perpetue garantate și emise simultan de BCE (7). Pe termen lung, și în special în cazul emisiunii de creanțe comune permanente, ar trebui să se ia în considerare încredințarea rolului de creditor de ultimă instanță BCE.

3.4.

Date fiind nevoile substanțiale de finanțare pentru NGEU, calendarul său de rambursare complex și eventual nesigur, precum și pachetele bugetare care nu sunt cunoscute cu precizie, este necesară o strategie de finanțare sofisticată pentru a realiza operațiunea de împrumut pe piețe. Evoluția piețelor financiare trebuie anticipată pentru a garanta că Uniunea își poate îndeplini prompt angajamentele de plată, fără a fi obligată să atragă capital în condiții de piață nefavorabile. Acest lucru necesită competențe de piață și flexibilitatea de a decide momentul de execuție a operațiunilor de finanțare și tehnicile de finanțare care trebuie utilizate pentru a asigura cele mai mici riscuri de execuție și costuri de finanțare posibile. CESE subliniază că este foarte important ca Comisia să gestioneze direct strategia de finanțare și să nu o externalizeze. Este necesară instituirea unor noi capacități operaționale, iar Comisia își consolidează, pe bună dreptate, resursele umane și competențele. CESE solicită Comisiei să pună în aplicare în acest context o abordare echilibrată din punctul de vedere al genului.

3.5.

În plus, CESE constată că strategia de finanțare a NGEU este însoțită de o extindere a responsabilității către Comisie și salută obligația de a informa periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale de administrare a datoriei alături de dispozițiile acordului interinstituțional (8). Actualizările anuale vor începe din al treilea trimestru al anului 2021. Având în vedere puternicul interes public în finanțarea solidă a NGEU, acest lucru pare a fi un nivel minim de implicare. CESE propune instituirea unui comitet consultativ pentru finanțarea NGUE. Membrii Comitetului pentru risc și conformitate pentru NGEU ar trebui să se reunească semestrial cu reprezentanți selectați în acest scop din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, din rândul partenerilor sociali și al societății civile organizate, care să fie competenți în chestiuni legate de piețele financiare.

3.6.

Având în vedere ratingul ridicat de credit al UE și perspectiva stabilă, Comisia va putea împrumuta în condiții financiare avantajoase și va putea repercuta acest avantaj asupra statelor membre. CESE subliniază importanța menținerii costurilor de împrumut la un nivel scăzut pe întreaga durată a perioadei de finanțare. Alături de ratele de creștere economică mai mari decât se preconizase, acest aspect va facilita în mod considerabil rambursarea. Mai presus de toate, bonitatea UE va depinde de puterea sa economică, politică și socială și va fi consolidată prin aprofundarea UEM. În schimb, forțele centrifuge și conflictele tenace dintre statele membre riscă să o slăbească, în timp ce efectul garanțiilor (9) în detrimentul unor state membre ar putea duce la fricțiuni politice grave (10). În plus, ar trebui anticipate crizele de natură economică sau legate de piața financiară, sănătate sau orice alt domeniu. Prin urmare, este vital ca strategia de finanțare să se bazeze pe cea mai rezistentă și durabilă fundație imaginabilă, ceea ce poate include și posibilitatea ca BCE să acționeze în calitate de cumpărător de ultimă instanță.

3.7.

Deși activitățile de finanțare ale NGEU au început deja, calendarul introducerii de noi resurse proprii este mult mai puțin concret. Comisia va prezenta propuneri pentru noile resurse proprii bazate pe un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și o redevență digitală la jumătatea anului 2021. Propuneri ulterioare în 2024 ar putea include o taxă pe tranzacțiile financiare sau o contribuție financiară legată de sectorul corporativ. În cazul în care noile resurse proprii sunt disponibile înainte de ianuarie 2028, acestea vor fi utilizate pentru a începe rambursarea mai devreme. CESE solicită Comisiei să prezinte propunerile prevăzute pentru 2024 și pledează pentru introducerea rapidă de noi resurse proprii. Puse în aplicare în mod corespunzător, acestea nu ar servi numai ca o compensație atunci când impozitele nu pot fi aplicate în mod eficient la nivel național din cauza concurenței fiscale, ci ar contribui și la un sistem de rambursare echitabilă și la combaterea schimbărilor climatice. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la evitarea necesității de a majora contribuțiile naționale sau de a reduce cheltuielile din bugetul UE.

3.8.

Împrumutul de aproximativ 800 de miliarde EUR din cadrul NGEU va crește volumul activelor sigure exprimate în euro la aproximativ 2 mii de miliarde EUR, inclusiv instrumentul SURE (11) și alte 800 de miliarde EUR în active emise prin intermediul MES/SESF și BEI înainte de pandemie (12). Stimularea activelor europene sigure care acoperă toate scadențele de până la 30 de ani va oferi noi instrumente sigure pentru investiții, va ajuta băncile să-și diversifice obligațiunile suverane, va spori atractivitatea zonei euro și va consolida rolul internațional al monedei euro. În plus, este probabil ca efectul de stimulare a încrederii al NGEU să reducă, de asemenea, costurile împrumuturilor, atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat, în special în țările din zona euro cu marje mari în raport cu Germania. Împrumuturile acordate de NGEU vor oferi, de asemenea, statelor membre o opțiune în cazul turbulențelor de piață care afectează emisiunile naționale de obligațiuni. CESE salută consolidarea componentei de partajare a riscurilor, dar subliniază și importanța reducerii riscurilor prin asigurarea unei reglementări solide a pieței financiare și a convergenței în materie de supraveghere.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE salută faptul că decizia-cadru anuală privind împrumuturile va stabili limite maxime, de exemplu, pentru finanțarea pe termen lung și pe termen scurt și că împrumuturile vor fi organizate pe baza unor planuri de finanțare pe șase luni, pe baza informațiilor privind plățile viitoare. Aparent, acestea sunt menite să asigure transparența piețelor prin asigurarea predictibilității emisiunilor pentru investitori și prin facilitarea coordonării cu alți emitenți, servind, de asemenea, ca bază de informare a Parlamentului European și a Consiliului. CESE este pe deplin conștient de importanța relațiilor dintre investitori și emitenți, dar subliniază că comunicarea cu publicul și cu reprezentanții acestuia nu ar trebui să fie niciodată o prioritate de rangul doi și că interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate cu atenție.

4.2.

Planificarea continuă a lichidităților va garanta că deținerile de numerar sunt suficiente pentru a evita deficitele de lichidități, precum și numerarul în casă inutil. Având în vedere că capacitatea de absorbție a piețelor de capital este limitată și că deficitele de lichidități duc la o perturbare a punerii în aplicare a NGEU, CESE solicită să se acorde prioritate amortizoarelor de risc solide care depășesc reducerea excesivă a costurilor la minimum și sprijină în mod explicit menținerea deținerilor prudențiale de numerar într-un cont special la BCE, pentru a se evita ca aceste lichidități să fie supuse unui risc de contrapartidă.

4.3.

Apartenența la rețeaua de dealeri primari oferă instituțiilor financiare dreptul de a participa la licitații și include promovarea lichidității pieței și furnizarea, către Comisie, de consiliere obiectivă și informații obiective privind piața, fiind totodată legată de angajamente în materie de cumpărare și raportare. CESE salută faptul că solicitanții trebuie să fie deja membri activi ai unei rețele de dealeri primari din UE și să fie supravegheați de o autoritate competentă a Uniunii. Dealerii primari vor juca un rol esențial în cadrul finanțării NGEU și orice neglijență sau abatere ar putea duce la costuri mai mari de împrumut. În plus, trebuie avute în vedere riscurile de contrapartidă, precum și puterea de piață și relevanța sistemică a dealerilor primari.

4.3.1.

Având în vedere responsabilitățile semnificative ale membrilor rețelei de dealeri primari, conformarea lor la normele relevante este imperativă. Supravegherea conformității cu normele stabilite în decizie (13) se bazează în mare măsură pe obligațiile de raportare ale dealerilor primari înșiși. În plus, CESE sprijină posibila implicare a OLAF în supraveghere și salută faptul că, în plus față de Comisie, pot fi desemnate și alte autorități publice ca părți terțe pentru a efectua controale în vederea verificării conformității membrilor rețelei de dealeri primari cu decizia.

4.3.2.

Comisia va elabora, de asemenea, o metodă pentru stabilirea dealerilor primari de luat în considerare pentru participarea la tranzacțiile sindicalizate, care vor fi desemnați pentru fiecare tranzacție de împrumut. Membrii deosebit de activi ar trebui să fie eligibili pentru a fi gestionari principali și cogestionari în cadrul tranzacțiilor sindicalizate și să fie remunerați. Acest grup ar trebui să se implice în activități de formare a pieței, să promoveze emisiunile în rândul investitorilor și să furnizeze Comisiei consiliere obiectivă și informații obiective privind piața. CESE ia notă de rolul central al instituțiilor financiare în finanțarea activităților și atrage atenția asupra posibilelor conflicte de interese, în special în ceea ce privește rolul consultativ. În orice caz, este foarte de dorit să se asigure o capacitate și informații legate de piața financiară la nivel înalt în cadrul autorităților publice.

4.4.

Implicarea masivă în piețele de capital va fi însoțită de un set amplu de riscuri, care sunt în ultimă instanță suportate de societatea civilă europeană. CESE este pe deplin de acord cu declarația Comisiei, conform căreia „având în vedere volumele fără precedent ale operațiunilor și gradul de sofisticare al strategiei de finanțare necesare, este extrem de important ca operațiunile NGEU să facă obiectul unui cadru solid și independent de gestionare a riscurilor și de asigurare a conformității”. Într-adevăr, trebuie să se garanteze că operațiunile NGEU se desfășoară într-un mod coerent cu cele mai înalte standarde de integritate, probitate și bună gestiune financiară. CESE sprijină instituirea unor sisteme solide de guvernanță și de gestionare a riscurilor, inclusiv instituirea unor principii și structuri care să asigure supravegherea solidă și independentă a tuturor operațiunilor financiare ale NGEU.

4.4.1.

Un pilon central al acestui sistem va fi directorul responsabil cu gestionarea riscurilor (CRO), care va avea autonomie deplină în îndeplinirea sarcinilor sale și va raporta, printre altele, directorului general al Direcției Generale Buget și membrului Colegiului responsabil de buget. Acesta va fi responsabil cu elaborarea unei politici la nivel înalt privind riscurile și conformitatea și se va asigura că toate operațiunile NGEU sunt conforme cu aceasta, fiind susținut totodată de un coordonator al funcției de conformitate și de un comitet pentru risc și conformitate. Având în vedere importanța gestionării solide a riscurilor, ar trebui să se aibă în vedere posibilitatea ca responsabilul cu gestionarea riscurilor (CRO) să se consulte cu Parlamentul European și cu Consiliul în momentul elaborării politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea.

4.4.2.

Rămân întrebări cu privire la gestionarea riscurilor la începutul activităților de împrumut, în special în perioada anterioară desemnării CRO și în perioada de trei luni planificată pentru elaborarea politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea. Pentru a compensa neconcordanțele legate de scadențe dintre împrumuturi și instrumentele de finanțare subiacente, în special în 2021, Comisia va aplica un set de instrumente de piață financiară, inclusiv swapuri și eventual documente comerciale, care sunt deosebit de riscante. CESE solicită Comisiei să asigure răspunderea, transparența și buna gestiune financiară încă de la începutul împrumuturilor acordate de NGEU.

4.5.

Aparent, este nevoie de un sistem contabil sofisticat și cuprinzător pentru a gestiona în mod adecvat strategia de finanțare diversificată. CESE salută consolidarea funcțiilor administrative și contabile ale Comisiei. Utilizarea software-ului încercat și testat ar trebui, desigur, să fie standard. CESE constată rolul important al contabilului Comisiei responsabil de asigurarea contabilității adecvate pentru toate operațiunile NGEU și de deschiderea „contului NGEU” deținut la BCE.

4.6.

CESE recunoaște că o parte importantă a noii strategii de finanțare este elaborarea unei strategii de relații cu investitorii și a instrumentelor aferente. Ea va include un buletin informativ al UE privind finanțarea, care va permite Comisiei să comunice în mod regulat și transparent cu comunitatea investitorilor. De asemenea, Comisia va contacta în mod activ „investitori din întreaga lume” printr-un program sistematic de vizite structurate. Totuși, CESE atrage atenția asupra împrumuturilor excesive de la investitori din afara UE, care ar putea, mai ales în perioade de criză, să fie însoțite de riscuri tot mai mari, cum ar fi, de exemplu, o întrerupere bruscă a activităților de creditare.

4.7.

Comisia va depune eforturi pentru a atrage 30 % din fondurile NGEU prin emiterea de obligațiuni verzi, care ar putea totaliza 250 de miliarde EUR din emisiunea de obligațiuni verzi, transformând UE în unul dintre cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi de la nivel mondial și consolidând politica UE și poziția sa de lider de piață în domeniul finanțării durabile. CESE salută „cadrul obligațiunilor verzi ale NGEU” planificat, care se bazează pe obligația impusă statelor membre de a se asigura că 37 % dintre cheltuielile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sunt dedicate combaterii schimbărilor climatice. În plus, și emisiunea de obligațiuni sociale ar trebui să fie intensificată în cadrul NGEU și ar trebui să completeze volumul de 100 de miliarde EUR dedicat Instrumentului SURE. Pentru a beneficia de sprijin din partea MRR, țările din UE sunt, de asemenea, invitate să elaboreze proiecte, printre altele, în domeniile de politică ale creșterii favorabile incluziunii și ale coeziunii sociale – o bază pentru dezvoltarea unui cadru pentru emisiunea de obligațiuni sociale. Astfel, interesele societății civile ar putea fi luate pe deplin în considerare în strategia de finanțare.

---

(1)  Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(2)  COM(2021) 250 final.

(3)  C(2021) 2500 final (JO L 131, 16.4.2021, p. 170), C(2021) 2501 final, C(2021) 2502 final.

(4)  JO C 364, 28.10.2020, p. 124.

(5)  JO C 155, 30.4.2021, p. 45.

(6)  The nonsense of Next Generation EU net balance calculations (Bruegel) (Absurditatea calculelor soldului net al Next Generation EU).

(7)  „Covid Perpetual Eurobonds: Jointly guaranteed and supported by the ECB” (Obligațiuni de stabilitate Covid perpetue: garantate și sprijinite în comun de BCE).

(8)  Acordul interinstituțional din 16.12.2020 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie.

(9)  Ca urmare a adoptării DRP.

(10)  A se vedea articolul 9 alineatul (5) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.

(11)  Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență.

(12)  Klaus Regling, Webinar – „Deepening EMU and the role of ESM” [Aprofundarea UEM și rolul ESM], 5.5.2021.

(13)  C(2021) 2500 final.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale

[COM(2021) 102 final]

(2021/C 374/08)

Raportori:

Cristian PÎRVULESCU Carlos Manuel TRINDADE

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	21.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	160/79/19

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale („Planul”) și punerea sa în aplicare la nivelul UE și la nivel național, cu respectarea competențelor respective. Comitetul consideră, de asemenea, că acesta este foarte oportun, cu atât mai mult cu cât pandemia de COVID-19 a perturbat toate aspectele vieții oamenilor, agravând problemele sociale deja existente, și a exercitat o presiune imensă atât asupra instituțiilor publice, cât și asupra comunităților, organizațiilor, și întreprinderilor. CESE avertizează că pandemia nu se va încheia prea curând; prin urmare, UE și statele membre trebuie să utilizeze și să dezvolte infrastructura adecvată pentru a face față provocărilor pe termen mediu și lung ale pandemiei, în contextul Planului, având în vedere că un dialog civil și social funcțional și implicarea activă a partenerilor sociali, ca parte importantă unei economii sociale de piață competitive, joacă un rol crucial în această privință.

1.2.

CESE salută consensul politic obținut cu privire la Plan în cadrul Summitului social de la Porto, prin intermediul Angajamentului de la Porto. De asemenea, CESE salută Declarația de la Porto, lansată de Consiliu. Astfel cum se indică la punctul 4 din declarație, pe care CESE îl sprijină pe deplin: „punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea și solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalității de șanse pentru toți și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă”.

1.3.

CESE sprijină viziunea și obiectivele prevăzute în Plan și salută conceptul care stă la baza acestuia, conform căruia adoptarea de obiective sociale relevante și consensuale va contribui la concentrarea eforturilor politice pe obținerea de rezultate și va constitui un stimulent important pentru reformă și investiții în statele membre. CESE subliniază, de asemenea, că Planul de acțiune trebuie să se bazeze pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante și care includ criteriile sociale, de mediu și economice (1).

1.4.

CESE recunoaște diversitatea, precum și fundamentul comun al modelelor sociale din întreaga UE. Acestea fac parte din istoria noastră comună și constituie componentele de bază ale unui angajament comun în favoarea unui model social al UE care este parte integrantă din piața comună și din toate politicile UE. Țările cu modele sociale mai puțin solide ar trebui sprijinite intens, prin încurajarea investițiilor, a proceselor de învățare și de analiză comparativă. Bunăstarea și drepturile fundamentale ale cetățenilor ar trebui construite în jurul unui model social comun și coerent, suficient de flexibil pentru a ține seama de diferitele tradiții și experiențe naționale, în conformitate cu valorile, principiile și obiectivele tratatului, ale pilonului și ale consensului său reînnoit și orientat spre viitor.

1.5.

CESE consideră că garantarea unor standarde sociale minime pentru fiecare persoană care trăiește în UE are o importanță capitală pentru construirea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii. În momentul punerii în aplicare a pilonului social, ar trebui găsită o combinație echilibrată între legislație și instrumentele legislative fără caracter obligatoriu. Legislația ar trebui să fie în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale și cu principiile unei mai bune legiferări, și ar trebui să facă obiectul unei consultări aprofundate cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile de la nivelul UE și de la nivel național.

1.6.

Astfel cum a menționat CESE anterior, competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe constituie o rețetă solidă pentru menținerea bunăstării societăților europene. Trebuie să consolidăm punctele forte ale sistemului nostru european de economie socială de piață, eliminând în același timp punctele slabe și adaptându-l pentru a face față provocărilor viitoare (2).

1.7.

CESE consideră că ar trebui definite obiective și ținte specifice pentru toate cele 20 de principii ale Pilonului. De asemenea, CESE invită statele membre să dea dovadă de ambiție în ce privește stabilirea în mod voluntar a propriilor obiective, astfel încât toate statele membre, alături de partenerii sociali și de organizațiile societății civile, să contribuie la realizarea obiectivelor europene. Calitatea și rezultatele dialogului legat de Pilon și de Plan ar trebui monitorizate, sprijinite și comunicate de către Comisia Europeană. Obiectivele și țintele ar trebui să fie incluse în mecanismul de raportare prevăzut de semestrul european și de planurile naționale de reformă.

1.8.

Pentru ca evaluarea planificată la jumătatea perioadei să fie mai eficace, CESE propune definirea de obiective și ținte intermediare pentru acest plan pentru 2025, de către statele membre, în cadrul unui dialog constructiv cu partenerii sociali, astfel încât să poată fi evaluate progresele realizate în cursul primei jumătăți a ciclului de punere în aplicare. Orientările privind utilizarea mecanismelor de coordonare existente ar trebui să constituie o prioritate pentru Comisie în relația cu statele membre.

1.9.

CESE sugerează că semestrul european ar trebui folosit ca mecanism european de coordonare pentru aplicarea Planului. Mecanismul de coordonare ar putea lua forma unui forum interinstituțional la nivelul UE cu privire la pilonul social, care să se reunească periodic pentru a evalua progresele înregistrate și a oferi un avânt nou Planului.

1.10.

CESE sprijină intenția de a actualiza tabloul de bord social, ori de câte ori este necesar, în vederea alinierii la Agenda 2030 a ONU și la obiectivele de dezvoltare durabilă.

1.11.

CESE consideră că semestrul european reprezintă cadrul adecvat pentru monitorizarea Planului – trebuie acordată o atenție egală obiectivelor sociale și de mediu, precum și stabilității macroeconomice și productivității. Comitetul salută mențiunea din Plan conform căreia planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate unică pentru a planifica și a finanța investiții și reforme care să sprijine o redresare socială și axată pe locuri de muncă, adoptând totodată tranziția verde și cea digitală și punând în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european. Planul solicită în mod îndreptățit statelor membre să utilizeze cât mai bine cu putință semestrul european și să valorifice oportunitatea fără precedent oferită de Mecanismul de redresare și reziliență.

1.12.

CESE constată că Planul nu menționează în mod clar necesitatea de a prelungi actualul sprijin de urgență până când economia nu mai are nevoie de el, și, astfel, nu ține suficient seama de necesitatea de a proteja locurile de muncă și întreprinderile pe perioada crizei. CESE constată, de asemenea, că deși NextGenerationEU este un instrument de urgență bazat pe articolul 122 din TFUE și va continua să fie considerat ca o măsură excepțională, acesta reprezintă, în egală măsură, un precedent în ce privește acțiunile îndrăznețe și constructive.

1.13.

CESE observă recunoașterea, în cadrul Planului, a faptului că răspunsurile politice robuste de la nivel național și de la nivelul UE în contextul pandemiei de COVID-19 au reușit să limiteze consecințele sociale și asupra ocupării forței de muncă ale pandemiei, oferind sprijin întreprinderilor și lucrătorilor. În egală măsură, Comitetul constată că pandemia a scos și mai mult în evidență inegalitățile existente (în special în ceea ce privește lucrătorii cu un nivel mai scăzut al educației, femeile, tinerii, migranții și alte grupuri vulnerabile) și că, din acest motiv, există probabilitatea ca șomajul și inegalitățile să crească în continuare, dacă progresul social nu este însoțit de creștere economică durabilă. CESE speră că Planul va contribui la inversarea acestei tendințe și subliniază nevoia de a promova economii durabile și competitive, bazate pe locuri de muncă de calitate și egalitatea de șanse pentru toți.

1.14.

CESE consideră că se pot depune eforturi mai mari la nivelul UE și la nivelul statelor membre în domeniul combaterii sărăciei, în conformitate cu primul obiectiv de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU. În special, CESE consideră că UE ar trebui să stabilească obiectivul de reducere a procentajului copiilor expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială de la 22,8 % în 2019 la 10 % în 2030, cu angajamente voluntare similare din partea fiecărui stat membru.

1.15.

CESE propune ca Planul să includă măsuri care să abordeze inegalitatea veniturilor, având în vedere prioritatea bine definită a coeziunii sociale, o componentă esențială a modelului social european.

1.16.

CESE consideră că Planul ar trebui să promoveze nu numai crearea de noi locuri de muncă – un obiectiv justificat – ci și calitatea lor, inclusiv combaterea locurilor de muncă precare. Ar trebui stabilite controale juridice și administrative corespunzătoare la nivel național pentru a se asigura că lucrătorii beneficiază de condiții de muncă sigure, de o remunerație adecvată și previzibilă și de reprezentare la locul de muncă. CESE este îngrijorat în special în ce privește condițiile de muncă aplicabile multor lucrători sezonieri – cetățeni din UE și din afara UE – care lucrează în agricultură, servicii și construcții, și solicită punerea în aplicare eficientă a Directivei (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului (3) privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, care urmărește să îmbunătățească condițiile de muncă prin promovarea unei ocupări mai transparente și mai previzibile a forței de muncă, asigurând în același timp adaptabilitatea pieței forței de muncă. CESE consideră că riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă ar trebui redus semnificativ. Obiectivul de eradicare a sărăciei persoanelor încadrate în muncă ar trebui urmărit prin stabilirea unor standarde europene comune minime la nivelul UE.

1.17.

CESE salută intenția de a reduce disparitățile dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea în termen de un deceniu, precum și intenția de a extinde – deși această extindere nu a fost cuantificată încă – serviciile de educație și îngrijire timpurie. În acest scop, CESE sprijină Garanția europeană pentru copii. Egalitatea de gen ar trebui urmărită în toate aspectele vieții economice și sociale.

1.18.

CESE observă că Planul nu include o propunere de directivă privind garantarea venitului minim, pe care o consideră necesară pentru a combate cele mai grave forme de sărăcie.

1.19.

CESE se alătură încurajării adresate de Comisie Parlamentului European și Consiliului, de a încheia negocieri privind revizuirea normelor de coordonare a securității sociale, pentru a îmbunătăți mobilitatea lucrătorilor și a asigura o protecție socială adecvată în UE, fără a genera sarcini excesive pentru angajați și întreprinderi.

1.20.

CESE împărtășește opinia exprimată de Comisie cu privire la necesitatea de a promova nivelul de acoperire al negocierilor colective și afilierea la organizațiile partenerilor sociali și densitatea organizațională. Astfel, Comitetul propune să se aibă în vedere stabilirea și monitorizarea, la nivel național și la nivelul UE, a unei serii de indicatori relevanți, și sprijinirea obiectivelor în materie prin fonduri dedicate în favoarea consolidării capacităților și acțiuni comune în vederea realizării obiectivelor Planului, menținând totodată autonomia partenerilor sociali. CESE sprijină propunerea Planului de a continua negocierea acordurilor de la nivelul UE pentru a contribui la transformarea cu succes a piețelor forței de muncă din Europa, precum și apelul său către statele membre de a încuraja și a crea condiții pentru o mai bună funcționare și o mai mare eficiență a negocierilor colective și a dialogului social la toate nivelurile.

1.21.

CESE împărtășește concluziile consultării organizate pentru sprijinirea Planului, care au subliniat importanța unui proces mai bun de implementare, aplicare și asigurare a respectării actualei legislații a UE în domeniul muncii și în domeniul social. Comisia ar trebui să colaboreze mai activ cu statele membre pentru a facilita transpunerea la timp și de calitate a instrumentelor juridice ale UE și a promova conformitatea. CESE se așteaptă ca Comisia să apeleze la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor dacă statele membre nu-și îndeplinesc obligațiile ce le revin în temeiul dreptului Uniunii.

1.22.

CESE subliniază nevoia de a alinia finanțarea politicilor naționale la obiectivele și acțiunile Planului și de a garanta că nu se va reveni asupra normelor Pactului de stabilitate și de creștere în forma lor originală și că orice versiune revizuită a acestora facilitează pe deplin punerea în aplicare a Planului.

1.23.

CESE solicită să se acorde o mai mare atenție potențialei contribuții a achizițiilor publice ca instrument care contribuie la realizarea obiectivelor Planului.

2.   Observații generale

2.1.   Elaborarea Planului

2.1.1.

De la proclamarea Pilonului în 2017, CESE a solicitat o foaie de parcurs clară pentru punerea sa în aplicare (4) și, prin urmare, salută Planul. Comitetul sprijină invitația adresată tuturor părților interesate de a se implica într-un efort colectiv de punere în aplicare a Pilonului în domeniile lor de competență. CESE subliniază că, pe lângă contribuția instituțiilor UE, succesul Planului va fi determinat în mare măsură de angajamentul statelor membre și al partenerilor sociali de a pune în aplicare toate principiile acestuia.

2.1.2.

La Summitul social de la Porto, organizat pe 7 și 8 mai, a fost adoptat, prin intermediul angajamentului social de la Porto, un angajament la cel mai înalt nivel politic de a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. Prin intermediul acestui angajament, a fost salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale („Planul”) al Comisiei, iar toate părțile interesate relevante au fost invitate să desprindă învățăminte din experiențele din timpul pandemiei și să-și unească forțele.

2.1.3.

CESE recunoaște faptul că Planul combină acțiunile legislative și nelegislative cu stabilirea de obiective comune care să fie realizate prin acțiuni comune ale părților interesate, în special ale partenerilor sociali și ale societății civile, organizate la nivel local, național și european. CESE se așteaptă ca legislația indicată în calendarul planului să respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale și să facă obiectul unor evaluări ale impactului. În plus, Comitetul subliniază nevoia unor consultări ample cu partenerii sociali și cu societatea civilă. Orice decizie legislativă ar trebui să se bazeze pe dovezi, luând în considerare punctele de vedere ale părților interesate relevante.

2.1.4.

CESE sprijină obiectivele prevăzute în Plan și este de acord cu ideea conform căreia acestea vor contribui la concentrarea eforturilor politice asupra obținerii de rezultate și vor reprezenta un stimulent important pentru reformă și investiții în statele membre în vederea realizării unei convergențe ascendente și a bunăstării. CESE subliniază, de asemenea, că Planul ar trebui să fie bazat pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante și care să includă criteriile sociale, de mediu și economice.

2.1.5.

Pe lângă faptul că sprijină obiectivele principale ale UE, CESE aprobă invitația Comisiei adresată statelor membre de a-și stabili, pe bază voluntară, propriile obiective naționale. Comitetul invită statele membre să fie mai ambițioase în stabilirea propriilor obiective, astfel încât toate statele membre, alături de partenerii lor sociali și civici, să contribuie la realizarea obiectivelor europene, și subliniază că, fără un efort coordonat considerabil, obiectivele nu vor putea fi atinse. Stabilirea celor trei priorități principale legate de crearea de locuri de muncă, de îmbunătățirea calificărilor și de incluziunea socială va oferi un cadru comun de acțiune, inclusiv pentru punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

2.1.6.

CESE salută faptul că obiectivul privind ocuparea forței de muncă este completat prin angajamente menite să promoveze ocuparea forței de muncă incluzivă și să reducă diferențele în materie de ocupare, în special prin valorificarea potențialului pieței forței de muncă, prin reducerea la jumătate a diferențelor de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prin scăderea ratei tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și prin asigurarea faptului că alte grupuri subreprezentate participă la piața forței de muncă la capacitatea lor maximă. În plus, Comitetul încurajează Comisia să cuantifice toate aceste angajamente, în cooperare cu statele membre și partenerii sociali.

2.1.7.

CESE salută, de asemenea, accentul pus în Plan pe educație, competențe și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv perfecționarea și recalificarea continuă, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, de a stimula inovarea, de a asigura echitatea socială și de a elimina decalajul în materie de competențe digitale, remarcând că, astfel cum a afirmat anterior, accesul la formarea continuă și la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să fie un drept individual al tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să facă față evoluțiilor digitale și ale IA, să canalizeze progresele și să mențină „controlul uman asupra IA” (5).

2.1.8.

Pentru ca evaluarea planificată la jumătatea perioadei să fie mai eficace, CESE propune ca statele membre să se implice într-un dialog constructiv cu partenerii sociali și să ia în considerare includerea unor obiective intermediare pentru 2025, care să permită evaluarea progreselor realizate în cursul primei jumătăți a perioadei de punere în aplicare.

2.2.   În ceea ce privește crearea de locuri de muncă și viitorul muncii

2.2.1.

CESE salută faptul că Planul afirmă că condițiile de muncă din UE se află printre cele mai bune din lume, recunoscând totodată că noile forme de muncă aduc provocări, dar și oportunități. Partenerii sociali – atât la nivel european cât și la nivel național – sunt încurajați să își unească forțele pentru a colabora, astfel încât să răspundă nevoilor legate de viitorul muncii, a obține convergența ascendentă și a garanta că lucrătorii sunt protejați și în siguranță indiferent de sectorul în care lucrează și de țara în care trăiesc. Partenerii sociali – atât cei de la nivel european cât și cei de la nivel național – joacă un rol central în eforturile comune în acest sens. În Plan se subliniază, în mod îndreptățit, că crearea de noi locuri de muncă de calitate și menținerea celor care există deja reprezintă o prioritate pentru UE. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat faptul că funcționarea societăților noastre depinde de lucrătorii esențiali dintr-o gamă largă de sectoare precum transporturile, serviciile, sănătatea și agricultura. Este necesar să creăm noile locuri de muncă ale viitorului pornind de la locurile de muncă esențiale în prezent.

2.2.2.

CESE este de acord cu abordarea strategică a tranziției progresive de la măsuri de urgență la acțiuni care să contribuie la atingerea obiectivului privind ocuparea forței de muncă prevăzut în Plan.

2.2.3.

CESE este de acord cu preocuparea exprimată în Plan pentru grupurile cele mai afectate de pandemie, inclusiv femeile, tinerii, lucrătorii slab calificați și cu salarii mici, lucrătorii temporari, independenți și migranți.

2.2.4.

CESE consideră că alocarea fondurilor UE pentru priorități ar trebui monitorizată, atât din punctul de vedere al resurselor puse la dispoziție de Comisie, cât și din punctul de vedere al resurselor alocate de statele membre și de partenerii sociali.

2.2.5.

CESE este de acord cu apelul lansat de Comisie statelor membre de a folosi fondurile UE disponibile pentru a promova sprijinirea activă și eficace a ocupării forței de muncă.

2.2.6.

CESE sprijină abordarea Comisiei cu privire la efectele tranziției digitale asupra muncii. CESE sprijină acordul-cadru autonom privind digitalizarea și este pregătit să colaboreze cu partenerii sociali în ceea ce privește monitorizare acestuia.

2.2.7.

CESE ia notă de recentul raport al OCDE privind perspectivele ocupării forței de muncă în 2020 (Employment Outlook 2020) pe tema „Securitatea lucrătorilor și criza provocată de pandemia de COVID-19” (6). CESE recunoaște că bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă contribuie în mod pozitiv la performanța generală a întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor în care aceștia lucrează. Pe lângă promovarea sănătății și securității lucrătorilor, CESE se așteaptă ca măsurile să fie adoptate la nivelul adecvat, în acord cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă astfel încât acestea să contribuie la creșterea economică și la concurența internațională și să stimuleze condițiile de muncă decente. Evoluțiile de pe piața forței de muncă trebuie sprijinite, nu împiedicate, pentru a garanta că lucrătorii sunt protejați, în siguranță și contribuie la performanța globală a întreprinderilor, a organizațiilor și a instituțiilor în care lucrează.

2.2.8.

CESE se așteaptă ca măsurile de promovare a convergenței ascendente să fie adoptate la nivelul adecvat, în acord cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă astfel încât să contribuie la creșterea economică și la concurența internațională și să stimuleze condițiile de muncă decente și bunăstarea.

2.2.9.

CESE subliniază că UE trebuie să rămână pe deplin fidelă principiului potrivit căruia nu pot exista raporturi de muncă lipsite de protecție socială, indiferent de natura lor. CESE consideră că toate formele de muncă nedeclarată sunt inacceptabile, și încurajează statele membre să depună eforturi pentru a le combate.

2.2.10.

CESE solicită Comisiei și statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că digitalizarea nu creează precaritate și vulnerabilități, asigurând totodată faptul că oportunitățile oferite de digitalizare sunt pe deplin valorificate.

2.2.11.

CESE ar dori să existe o legătură mai strânsă între obiectivul ambițios privind competențele, educația și învățarea pe tot parcursul vieții și mijloacele financiare disponibile pentru atingerea acestuia. CESE atrage atenția asupra faptului că, în UE, cheltuielile publice pentru educație au scăzut de la 5 % în 2010 la 4,7 % în 2019, și subliniază că obiectivele și țintele Pilonului social nu pot fi atinse fără mai multe investiții publice în educație. Comitetul subliniază, de asemenea, nevoia unor investiții publice și private pentru a sprijini formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, și îi încurajează pe angajatori să sporească oportunitățile pentru angajați de a urma sesiuni de învățare și formare la locul de muncă.

2.2.12.

CESE recunoaște că preocuparea Comisiei cu privire la tranziția verde și la cea demografică și cu privire la efectele acestora asupra ocupării forței de muncă și a competențelor este îndreptățită. Cu toate acestea, Planul poate fi îmbunătățit cu angajamente și inițiative specifice convenite în acest sens, prin urmare Planul și documentele naționale ar trebui să conțină detalii suplimentare.

2.2.13.

Pandemia i-a afectat în mod deosebit pe tineri. Statisticile arată că jumătate dintre tinerii din UE sunt angajați temporar. Dat fiind că abordează riscurile pe care le implică munca temporară involuntară, Planul prezintă un potențial clar de îmbunătățire a calității ocupării tinerilor, în special prin revizuirea Recomandării privind stagiile, prin accentul pus pe calitatea ofertelor în cadrul Garanției pentru tineret și printr-o serie de inițiative planificate privind condițiile de muncă, de exemplu pentru lucrătorii pe platformele online.

2.2.14.

Deși Planul conține dispoziții clare referitoare la consolidarea rolului partenerilor sociali (sindicate și angajatori) în cadrul inițiativelor, acesta menționează foarte puține informații despre rolul organizațiilor societății civile, cum ar fi organizațiile de tineret, care joacă un rol vital în reprezentarea cetățenilor UE.

2.3.   În ceea ce privește competențele și egalitatea

2.3.1.

CESE împărtășește opinia Comisiei privind faptul că o forță de muncă calificată reprezintă motorul pentru o economie verde și digitală prosperă, alimentată de idei și produse inovatoare și de evoluții tehnologice. După cum se afirmă în Plan, sistemele de educație și formare joacă un rol esențial în punerea bazelor învățării pe tot parcursul vieții și ale capacității de inserție profesională, și pot contribui la depășirea deficitului de competențe, cu condiția ca ele să fie orientate către nevoile pieței forței de muncă. Educația și competențele ar trebui să se afle în centrul acțiunii politice menite să sprijine crearea de locuri de muncă.

2.3.2.

CESE sprijină ambiția de a îmbunătăți educația pe tot parcursul vieții și își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește accesul la competențe digitale de bază, pe care îl consideră, asemenea Comisiei, o condiție prealabilă pentru incluziune și participare într-o Europă transformată din punct de vedere digital.

2.3.3.

CESE regretă că nu există un obiectiv legat de egalitatea de gen în ceea ce privește accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, și încurajează Comisia să formuleze un astfel de obiectiv. CESE subliniază necesitatea unei abordări de integrare a dimensiunii de gen în toate politicile și strategiile UE.

2.3.4.

CESE elaborează în prezent un aviz separat privind directiva propusă, care vizează consolidarea aplicării principiului remunerației egale între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, și va prezenta un aviz privind acest text.

2.4.   În ceea ce privește protecția socială și incluziunea socială

2.4.1.

CESE consideră că ar trebui dat curs propunerilor suplimentare referitoare la protecția socială și la incluziunea socială. Împărtășește punctul de vedere exprimat în Plan cu privire la faptul că Europa este locul unde se găsesc cele mai echitabile societăți din lume, unde se aplică cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și o protecție socială amplă. Cu toate acestea, în UE, nivelurile sărăciei rămân inacceptabil de ridicate, și sunt necesare, în continuare, eforturi considerabile pentru a garanta condiții similare în toate țările.

2.4.2.

Copiii reprezintă 20 % din populația expusă riscului de sărăcie din UE, un procentaj pe care raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului l-a descris ca fiind „extrem de ridicat pentru standardele unei țări dezvoltate” (7). CESE salută propunerile Comisiei pentru o strategie a UE privind drepturile copilului și o recomandare pentru o garanție pentru copii, precum și obiectivul de a eradica sărăcia pentru cinci milioane de copii până în 2030. Comitetul își reiterează solicitarea pentru un „«pact în materie de îngrijiri pentru Europa», care să asigure furnizarea unor servicii de o mai bună calitate pentru toți pe parcursul întregului ciclu de viață” (8) și solicitarea adresată statelor membre de a investi în disponibilitatea unor servicii de îngrijire de înaltă calitate, accesibile, rezonabile ca preț și diverse. Comitetul consideră că eradicarea sărăciei în rândul copiilor ar putea avea efecte foarte pozitive asupra reducerii sărăciei în rândul adulților tineri și al șomerilor.

2.4.3.

CESE are convingerea că UE ar trebui să stabilească standarde minime care să fie în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, iar acest proces ar trebui să facă obiectul unei consultări aprofundate cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile de la nivelul UE și de la nivel național.

2.4.4.

CESE observă că Planul nu include o propunere de directivă, ci o recomandare (9) privind siguranța venitului minim, pe care o consideră necesară pentru a combate cele mai grave forme ale sărăciei.

2.4.5.

CESE consideră că trebuie adoptate măsuri semnificative pentru consolidarea rezilienței sistemelor de securitate socială și a coordonării lor la nivelul UE, garantând accesul universal pentru lucrători, cu respectarea competențelor naționale în ceea ce privește accesul la protecție socială.

2.4.6.

Comitetul împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia este nevoie de reforme și de investiții la nivelul sistemelor de sănătate pentru a îmbunătăți, printre altele, accesul la asistență medicală de calitate pentru toți și pentru a reduce inegalitățile sociale, teritoriale și economice în ceea ce privește sănătatea. Totuși, este complet insuficient ca Comisia să sprijine statele membre doar furnizând informații bazate pe dovezi și partajând bune practici. Ar trebui întreprinse mult mai multe acțiuni, respectând totodată repartizarea competențelor: ar trebui formulate obiective și ținte, ar trebui sprijinite investițiile în infrastructură, ar trebui instruită forța de muncă din sistemul de sănătate, ar trebui elaborate standarde de calitate comune și ar trebui finanțată cercetarea în domeniul sănătății.

2.4.7.

CESE salută planul de instituire a unui grup de experți la nivel înalt care să studieze viitorul statului social. În calitate de reprezentant al societății civile organizate europene și de forum al dialogului social și civic, acesta este singurul în măsură să reflecteze asupra provocărilor la adresa statului social cu care se confruntă statele membre. Comitetul susține, în special, adoptarea de modele fiscale – ținând cont de caracteristicile economiei naționale și promovând creșterea durabilă – care să permită menținerea unor beneficii sociale rezonabile și adecvate, sprijinirea serviciilor publice și sociale și distribuirea echitabilă a sarcinii fiscale, promovând totodată incluziunea activă pe piața forței de muncă și tranziția digitală și cea demografică.

2.5.   În ceea ce privește punerea în aplicare a planului

2.5.1.

CESE împărtășește determinarea șefilor de stat și de guvern exprimată în cadrul Comitetului social de la Porto de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul UE și la nivel național, acordând atenția cuvenită competențelor respective și principiului subsidiarității și celui al proporționalității. CESE subliniază, de asemenea, complementaritatea dintre dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali și economia socială de piață cu grad ridicat de competitivitate.

2.5.2.

CESE subliniază nevoia de a alinia finanțarea politicilor naționale la obiectivele și acțiunile prevăzute în plan. Acesta este un alt motiv pentru care nu trebuie să se revină asupra normelor Pactului de stabilitate și de creștere. În plus, orice normă revizuită trebuie să faciliteze punerea în aplicare a Planului.

2.5.3.

CESE se așteaptă ca practicile de achiziții publice responsabile din punct de vedere social definite și promovate de Comisia Europeană să fie integrate în punerea în aplicare a Planului. Ridicându-se la peste de șapte ori echivalentul combinat al CFM și MRR (2 mii de miliarde EUR, adică 14 % din PIB pe an), achizițiile publice oferă un uriaș potențial ca piață pentru stimularea organizării și reprezentării angajaților, precum și a negocierii colective și a practicilor durabile în materie de locuri de muncă de calitate și de mediu.

2.5.4.

CESE reafirmă importanța integrării între diferite domenii de politică pentru realizarea progresului social, urmând îndeaproape redresarea economică și prosperitatea. Trebuie stabilite sinergii între inițiativele și strategiile existente și viitoare care se încadrează în diferitele principii ale pilonului social. Obiectivele acestuia trebuie integrate și incluse în cadrul strategic european pentru redresarea post-2020.

2.5.5.

CESE solicită statelor membre să recunoască și să îmbunătățească dialogul social și civil, atât tripartit cât și bipartit, fiecare jucând un rol specific în punerea în aplicare a planului.

2.6.   În ceea ce privește relația dintre Pilonul european al drepturilor sociale și semestrul european

2.6.1.

CESE consideră că semestrul european reprezintă cadrul adecvat pentru monitorizarea Planului – trebuie acordată o atenție egală obiectivelor sociale și de mediu, precum și stabilității macroeconomice și productivității. Comitetul salută mențiunea din Plan conform căreia planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate unică pentru a planifica și a finanța investiții și reforme care să sprijine o redresare socială și axată pe locuri de muncă, adoptând totodată tranziția verde și cea digitală și punând în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european. Planul solicită în mod îndreptățit statelor membre să utilizeze cât mai bine cu putință semestrul european și să valorifice oportunitatea fără precedent oferită de Mecanismul de redresare și reziliență.

2.6.2.

CESE recomandă ca, în cadrul semestrului european, să se efectueze o evaluare periodică și de înalt nivel a progresului, inclusiv la nivel național, atunci când este relevant, prin intermediul indicatorilor elaborați în cooperare cu partenerii sociali, în contextul integrării principiilor pilonului și a ODD ale ONU.

2.6.3.

CESE consideră că planul ar trebui să fie un instrument de structurare pentru politicile sociale din UE. Acesta trebuie să constituie o componentă esențială a unei guvernanțe economice și sociale reînnoite, vizând redresarea și creșterea durabilă și incluzivă și dotată cu indicatori și proceduri de monitorizare care să conducă la recomandări specifice fiecărei țări în toate aspectele asociate.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE atrage atenția asupra necesității de a adapta sistemul statistic european la nevoile de monitorizare a obiectivelor și a indicatorilor prevăzuți în setul de indicatori sociali.

3.2.

CESE este de acord cu ideea prevăzută în Plan conform căreia integrarea și actualizarea setului de indicatori existent ar trebui să contribuie la urmărirea într-un mod cuprinzător a progreselor înregistrate în ceea ce privește aplicarea principiilor Pilonului, și la monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor de politică propuse în Plan.

3.3.

CESE este de acord cu nevoia de a revizui conceptul de populație în vârstă de muncă, și încurajează Comisia să colaboreze cu statele membre în acest domeniu, ținând cont, totodată, de integrarea politicilor privind îmbătrânirea și de drepturile recunoscute și protejate de Carta drepturilor fundamentale.

3.4.

CESE constată că obiectivul formării profesionale are o valoare de referință din 2016, întrucât sistemul statistic european produce acest indicator doar o dată la cinci ani. Măsurarea acestui indicator ar trebui să se facă anual, pentru a se putea monitoriza progresele în mod adecvat.

3.5.

CESE își reiterează poziția privind lucrul pe platforme online și afirmă că UE și statele membre ar trebui „să evolueze în direcția unei uniformizări a conceptelor, pentru ca munca din economia platformelor să devină o muncă decentă” (10).

3.6.

CESE solicită Comisiei să pună în aplicare, în ceea ce privește securitatea socială, principiul afirmat potrivit căruia „impozitarea ar trebui să fie reorientată dinspre muncă înspre alte surse care sprijină într-o mai mare măsură ocuparea forței de muncă și în conformitate cu obiectivele climatice și de mediu, protejând în același timp veniturile pentru a asigura o protecție socială adecvată”, ținând cont de faptul că provocarea esențială constă în asigurarea unei acoperiri adecvate pentru toți lucrătorii, pe o piață a muncii schimbătoare, respectând pe deplin principiul, exprimat la punctul 3.2.9 de mai sus, că toate formele de ocupare a forței de muncă trebuie să beneficieze de protecție socială.

3.7.

CESE se alătură încurajării adresate de Comisie Parlamentului European și Consiliului, de a încheia negocieri privind revizuirea normelor de coordonare a securității sociale, pentru a îmbunătăți mobilitatea lucrătorilor și a asigura o protecție socială adecvată în UE, fără a genera sarcini excesive pentru angajați și întreprinderi.

3.8.

CESE solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că rezultatele activității anunțate a unui grup de experți în ceea ce privește investițiile în educație și formare se reflectă în adoptarea de măsuri care consolidează semnificativ sistemele de educație și de formare, în special în atingerea obiectivelor definite în Plan.

3.9.

CESE consideră că domeniul îngrijirii este una dintre cele mai mari provocări de la nivelul UE. CESE sprijină includerea în plan a unei inițiative privind îngrijirea pe termen lung, care să asigure un acces mai bun la servicii de calitate pentru persoanele care au nevoie de sprijin.

3.10.

În ceea ce privește rolul UE de lider responsabil la nivel mondial, CESE își reafirmă recomandările anterioare, potrivit cărora Comisia Europeană, OCDE și OIM ar trebui să colaboreze cu partenerii sociali de la toate nivelurile corespunzătoare și cu organizațiile societății civile în general, pentru a elabora dispoziții adecvate privind condițiile decente de muncă și protecția necesară (11), precum și privind promovarea unei politici comerciale progresiste, echitabile și sustenabile (12).

3.11.

În acest context, CESE speră că activitatea comună a Comisiei, OCDE și OIM poate duce la o posibilă Convenție a OIM privind platformele (13). În același sens, ar trebui depuse eforturi în ceea ce privește reglementarea telemuncii. CESE subliniază recomandarea sa conform căreia „Comisia Europeană, OIM și OCDE trebuie să lanseze un proces comun în vederea elaborării unei convenții OIM privind telemunca. CESE consideră, de asemenea, că condițiile decente în materie de telemuncă ar trebui să facă parte din Agenda OIM privind munca decentă și din programele naționale corespunzătoare” (14).

3.12.

De asemenea, CESE consideră că UE ar trebui să își asume o responsabilitate mai mare în a ajuta lumea să gestioneze pandemia de COVID-19. Planul ar trebui să recunoască participarea UE la COVAX, în acord cu discursul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și cu afirmația acesteia potrivit căreia Europa trebuie să garanteze că sunt disponibile vaccinuri sigure „nu numai pentru cei care și le pot permite, ci pentru toți cei care au nevoie de ele” (15).

---

(1)  Contribuția CESE la Summitul social de la Porto (JO C 286, 16.7.2021, p. 6).

(2)  Contribuția CESE la Summitul social de la Porto (JO C 286, 16.7.2021, p. 6), punctul 7.

(3)  Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană (JO L 186, 11.7.2019, p. 105).

(4)  JO C 81, 2.3.2018, p. 145; JO C 14, 15.1.2020, p. 1.

(5)  JO C 14, 15.1.2020, p. 46, punctul 1.4.

(6)  Raportul OCDE privind perspectivele ocupării forței de muncă în 2020 (Employment Outlook 2020) pe tema „Securitatea lucrătorilor și criza provocată de pandemia de COVID-19”.

(7)  Alocuțiunea prof. Olivier De Schutter.

(8)  JO C 220, 9.6.2021, p. 13.

(9)  Așa cum s-a procedat acum 30 de ani – Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială (JO L 245, 26.8.1992, p. 46).

(10)  JO C 429, 11.12.2020, p. 173. Concluzia nr. 1.8.

(11)  JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 3.9.

(12)  JO C 47, 11.2.2020, p. 38, punctul 1.4.

(13)  JO C 429, 11.12.2020, p. 173. Concluzia nr. 1.14.

(14)  JO C 220, 9.6.2021, p. 1. Concluzia nr. 1.14.

(15)  Discursul privind starea Uniunii, 16 septembrie 2020.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030

[COM(2021) 101 final]

(2021/C 374/09)

Raportor:

Ioannis VARDAKASTANIS

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	21.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	233/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută noua Strategie a UE privind drepturile persoanelor cu handicap, în care au fost adoptate multe dintre sugestiile propuse de Mișcarea europeană pentru persoanele cu handicap și de societatea civilă. De asemenea, aceasta reflectă multe dintre propunerile formulate în avizul CESE din 2019 (1), vizează punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) la nivelul UE și reprezintă un element esențial al uniunii egalității. Totuși, CESE este îngrijorat de diluarea măsurilor obligatorii și a legislației obligatorii de punere în aplicare a strategiei, însă recunoaște că noua strategie reprezintă un progres clar din punctul de vedere al ambițiilor, comparativ cu strategia pentru 2010-2020.

1.2.

Angajamentul de a institui o platformă pentru persoanele cu handicap este foarte promițător, dar poate și dezamăgi dacă nu este pus în aplicare în mod corespunzător. Trebuie să existe transparență în ceea ce privește membrii, ordinile de zi ale întâlnirilor (putând fi introduse puncte pe ordinea de zi) și rezultatele. De asemenea, platforma trebuie să garanteze că organizațiile persoanelor cu handicap își pot exprima punctul de vedere. Suntem de părere că CESE trebuie să joace un rol și să ocupe un loc la masa discuțiilor.

1.3.

Ar trebui consolidată legătura dintre Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap și investițiile semnificative ce vor fi efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. De asemenea, ar trebui asigurată și maximizată legătura cu punerea în aplicare și monitorizarea Planului de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, în special a principiului 17 al pilonului. CESE ar dori ca Comisia Europeană (CE) să aibă o agendă mai clară și mai fermă în ceea ce privește modalitatea de a promova utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel național pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să se redreseze după pandemie. CE trebuie să gestioneze situația statelor membre care nu au fost transparente în legătură cu planurile lor sau care nu au urmat orientările CE privind asigurarea unei consultări semnificative a societății civile. De asemenea, CE trebuie să se opună cu fermitate planurilor care propun investiții ce contravin CRPD, precum investițiile în spații de îngrijire instituționalizată.

1.4.

CESE observă cu satisfacție propunerea referitoare la centrul de resurse AccessibleEU, deși în etapa actuală aceasta nu răspunde solicitării Comitetului în legătură cu instituirea unui consiliu al UE privind accesibilitatea. CE trebuie să dea dovadă de claritate și de transparență în ceea ce privește modul în care intenționează să finanțeze și să doteze cu personal această agenție și modul în care se va asigura că sunt reprezentate persoanele cu dizabilități; ele trebuie să fie reprezentate la nivel intern, ca angajați și experți, nu doar la nivel extern, ca actori consultați.

1.5.

CESE susține cu convingere inițiativa emblematică privind cardul european pentru dizabilitate și consideră că are potențialul de a încuraja schimbări semnificative. Totuși, CESE regretă că, deocamdată, nu există niciun angajament privind modul de a garanta recunoașterea acestuia de către statele membre. Comitetul subliniază necesitatea punerii în aplicare a cardului pentru dizabilitate prin intermediul unui regulament care ar asigura aplicabilitatea și utilizarea sa directă pe întreg teritoriul UE.

1.6.

CESE sprijină planul referitor la un ghid privind bunele practici electorale, care să abordeze participarea persoanelor cu dizabilități la procesul electoral, planificat pentru 2023. De asemenea, acesta sprijină activitățile planificate împreună cu statele membre, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu Parlamentul European, pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni. CESE recomandă accelerarea lucrărilor la acest document, astfel încât autoritățile naționale și locale să aibă timp pentru a adopta practici mai accesibile, în pregătirea alegerilor europene din 2024.

1.7.

Nu există acțiuni specifice prin care să se răspundă la nevoile femeilor și fetelor cu dizabilități. CESE solicită ca această situație să fie remediată pe cât posibil, garantând integrarea dimensiunii de gen în toate acțiunile deja incluse în strategie. Situația ar trebui abordată cu mare atenție în acțiunile de combatere a violenței. De asemenea, atenția acordată femeilor ar trebui extinsă și asupra membrilor de familie care oferă îngrijire pe termen lung și în cadru informal rudelor cu dizabilități, întrucât femeile sunt deosebit de susceptibile la a prelua responsabilități de îngrijire. După revizuirea strategiei la jumătatea perioadei, CESE ar dori să se propună o inițiativă emblematică specifică privind femeile cu dizabilități în a doua jumătate a perioadei strategiei.

1.8.

Acțiunile prin care se abordează accesul la justiție și persoanele cu dizabilități ca victime ale violenței sunt extrem de importante. CESE consideră că aceste acțiuni, în special cele legate de instruirea specialiștilor din sistemul de justiție și a responsabililor de aplicarea legii, trebuie să ofere, de asemenea, orientări privind asigurarea faptului că persoanelor cu dizabilități nu li se refuză accesul la justiție din cauza incapacității juridice și că acestea nu se confruntă cu întârzieri în procesul de justiție din cauza problemelor legate de accesibilitate, a lipsei de sprijin în procesul decizional sau a lipsei de disponibilitate a asistenței pentru comunicare, precum interpretarea în limbajul semnelor.

1.9.

Orientările propuse privind îmbunătățirea traiului independent și a incluziunii în comunitate constituie un aspect pe care CE trebuie să îl abordeze cu o atenție deosebită. Orientările trebuie să se bazeze pe definiții foarte clare a ceea ce înțelegem prin îngrijire instituționalizată, servicii comunitare și trai independent. CESE recomandă ca definițiile CE să se bazeze pe cele stabilite și convenite de Grupul european de experți privind tranziția de la îngrijirea instituțională către cea din cadrul comunității, precum și pe comentariul general nr. 5 la articolul 19 din CRPD.

1.10.

Pachetul propus privind îmbunătățirea rezultatelor în materie de ocupare a forței de muncă, precum și angajamentul asumat de CE în vederea îmbunătățirii recrutării și incluziunii persoanelor cu dizabilități în instituțiile UE, reprezintă un răspuns clar la apelurile din partea societății civile. Trebuie subliniat că este important să se pună accentul pe îmbunătățirea asigurării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele cu dizabilități în lumina pandemiei de COVID-19 (2) și, în acest sens, strategia ar fi putut fi mai îndrăzneață. CESE recomandă ferm să se înceapă lucrul la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea punerii în aplicare a acestor acțiuni și să se depună eforturi pentru alinierea acestor măsuri la cele de protecție civilă și de sănătate și siguranță la locul de muncă. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în statele membre, aceasta s-ar putea realiza parțial prin propunerea CE de a include indicatorii privind diferențele cauzate de dizabilități la nivelul ocupării forței de muncă în noul tablou de bord social al Pilonului social și de a include dezagregarea în funcție de dizabilități în unii dintre ceilalți indicatori. CESE subliniază că obiectivul nu este doar creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă, ci și îmbunătățirea calității locurilor de muncă, care să permită persoanelor cu handicap să își îmbunătățească poziția socială prin muncă. Prin urmare, sugerăm ca tabloul de bord să conțină indicatori privind calitatea locurilor de muncă ocupate de persoanele cu dizabilități, cum ar fi dacă acestea au contracte cu normă întreagă și pe termen lung și dacă sunt angajate pe piața deschisă a forței de muncă. CE va trebui să insiste asupra stabilirii, pentru statele membre, a unor obiective care să stipuleze cât de mult ar trebui să reducă acestea diferențele cauzate de dizabilități la nivelul ocupării forței de muncă până în 2030. Dorim să fie stabilite obiective ambițioase, care să ducă la o apropiere cât mai mare de eliminarea oricărei diferențe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, punând accentul pe angajarea pe piața deschisă a forței de muncă.

1.11.

Strategia propune o serie de acțiuni în domeniul educației. CESE subliniază că acțiunile privind formarea cadrelor didactice din educația pentru nevoi speciale ar trebui să se axeze și pe formarea cadrelor didactice din unitățile obișnuite de învățământ, astfel încât acestea să poată asigura o învățare incluzivă în sala de clasă. Statele membre trebuie să fie încurajate să repartizeze cadrele didactice din educația pentru nevoi speciale în unitățile incluzive, astfel încât copiii cu dizabilități să poată primi sprijinul specializat de care ar putea avea nevoie, în timp ce frecventează o unitate obișnuită de învățământ, destinată elevilor fără dizabilități.

1.12.

Propunerea de a actualiza setul de instrumente privind „Abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare bazată pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului”, constituie un progres. Acest proces ar trebui să valorifice contribuții din partea organizațiilor naționale și locale ale persoanelor cu dizabilități, din țara în care se efectuează aceste investiții.

1.13.

Acțiunea de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a Convenției de la Haga din 2000 ar contraveni CRPD în ceea ce privește aspecte precum tratamentul forțat și coerciția. Situația trebuie soluționată folosind contribuții din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, înainte ca CE să intervină cu acțiuni.

1.14.

CESE salută faptul că CE și-a asumat angajamentul de fi lider prin puterea exemplului. Propuneri precum cele referitoare la accesibilitatea clădirilor CE trebuie să fie puse în aplicare cu strictețe și să nu se abată de la calendarul de aplicare prevăzut în strategie.

1.15.

Strategia propusă pentru colectarea datelor este una dintre propunerile esențiale. CESE subliniază nevoia de a asigura o colectare mai sistematică de date dezagregate, eventual folosind setul scurt de întrebări al Grupului de la Washington.

1.16.

Se preconizează că până în 2021 va fi gata un cadru pentru monitorizarea obiectivelor și acțiunilor strategiei. CESE și, în special, Grupul de studiu tematic „Drepturile persoanelor cu handicap” al CESE sunt pregătite să ofere asistență CE în conceperea acestui cadru, împreună cu organizațiile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care ar trebui să fie implicate în mod semnificativ și pe deplin pe tot parcursul procesului.

1.17.

Strategia prevede că persoanele cu handicap ar trebui să participe pe deplin la Conferința privind viitorul Europei. CESE ar dori ca CE să își îndeplinească acest angajament prin includerea persoanelor cu handicap și a organizațiilor lor reprezentative în toate domeniile Conferinței, nu doar în cele legate în mod specific de handicap.

1.18.

CESE solicită CE să înceapă pregătirea pentru selectarea unui candidat al UE pentru Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) și recomandă ca acesta să fie o femeie cu cetățenie europeană, cu handicap.

1.19.

De asemenea, Consiliul UE joacă un rol esențial în punerea în aplicare a strategiei. CESE invită Consiliul să se alăture Platformei pentru persoanele cu handicap și să numească rapid un coordonator pentru persoanele cu dizabilități, astfel cum se prevede în strategie. Coordonatorul pentru persoanele cu dizabilități din cadrul Consiliului ar trebui să îndeplinească funcția de punct focal pentru CRPD, astfel cum i s-a sugerat Uniunii Europene în Observațiile finale ale evaluării CRPD din 2015.

1.20.

De asemenea, CESE solicită ca această Mișcare pentru persoanele cu handicap să fie proactivă și să insiste ca fiecare acțiune a strategiei să ofere ceea ce promite și să dea dovadă de solidaritate în ceea ce privește asigurarea faptului că măsurile sunt, de asemenea, în beneficiul imigranților și al refugiaților cu handicap. Lansarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap reprezintă doar un punct de plecare. Nu strategia în sine va asigura schimbarea reală pentru persoanele cu dizabilități, ci mai degrabă forța componentelor acesteia în următorul deceniu. Partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să sprijine pe deplin punerea în aplicare a noii strategii.

2.   Observații generale

2.1.

CESE apreciază în mod favorabil faptul că Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 reprezintă un progres clar comparativ cu strategia precedentă. De asemenea, CESE apreciază mult procesul de consultare al CE și faptul că multe dintre propunerile formulate de CESE în avizul său (3) au fost incluse în strategia finală. Totodată, acest lucru evidențiază capacitatea clară a Comitetului de a modela rezultatele noilor politici și inițiative ale UE.

2.2.

CESE constată cu satisfacție că CE și-a asumat angajamentul de a formula șapte propuneri emblematice, cu obiective și termene de punere în aplicare clare. Acest nivel de transparență va facilita semnificativ activitatea CESE, a societății civile și a partenerilor sociali în pregătirea contribuției lor la aceste acțiuni.

2.3.

Dintre propunerile emblematice, CESE consideră că centrul de resurse AccessibleEU prezintă un potențial deosebit. Succesul acestuia va depinde, în parte, de resursele pe care i le atribuie CE, de expertiza personalului care îl conduce și de capacitatea sa de a reuni experți care să poată transmite statelor membre cunoștințe cu o valoare reală.

2.4.

CESE salută propunerea referitoare la un card european pentru dizabilitate. Dacă acest card va aduce o îmbunătățire în viețile persoanelor cu dizabilități va depinde de drepturile pe care le conferă, odată lansat, și de măsura în care sunt adoptate acțiuni pentru a garanta punerea sa în aplicare în toate statele membre.

2.5.

Unul dintre punctele forte ale strategiei este modul în care aceasta va influența funcționarea internă a CE și legătura cu alte instituții ale UE. CESE salută în special angajamentul față de un schimb anual între CE și CESE. De asemenea, considerăm că CESE ar trebui să ocupe un loc în cadrul noii Platforme pentru persoanele cu handicap, împreună cu organizațiile persoanelor cu handicap.

2.6.

Din unele puncte de vedere, strategia pare să constituie un progres limitat. Strategia preia multe dintre propunerile din avizul CESE (4), însă lipsește un angajament față de adoptarea de noi documente legislative. Dintre cele cinci acțiuni care se referă la legislația cu caracter obligatoriu, patru reprezintă revizuiri în curs ale legislației în vigoare, iar una este o propunere de a explora posibilitatea de a adopta un document legislativ, „dacă este cazul”. Noua strategie favorizează mecanisme precum orientările și seturile de instrumente care, deși pot stimula practicile în statele membre, prezintă un risc mult mai ridicat de neconformitate, fără a fi posibilă aducerea statelor membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2.7.

În strategie, CE a promis abordarea anumitor aspecte prin alte strategii și planuri de acțiune ale UE, precum Strategia UE privind guvernarea digitală și Planul de acțiune pentru economia socială. CE nu furnizează întotdeauna detalii privind modul exact în care vor fi abordate problemele legate de dizabilități în cadrul acestor strategii. Ar trebui furnizate mai multe detalii privind modalitatea precisă în care CE propune să facă acest lucru.

2.8.

CESE este îngrijorat în ceea ce privește acțiunea de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a Convenției de la Haga din 2000, care ar contraveni CRPD în ceea ce privește aspecte precum tratamentul forțat și procedurile medicale aplicate prin constrângere. Situația trebuie soluționată folosind contribuții din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, înainte ca CE să intervină cu acțiuni.

2.9.

CESE consideră că strategia poate asigura schimbări reale, însă aceasta depinde exclusiv de cât de bine este pusă în aplicare și de cât de ambițioase sunt acțiunile individuale. Dacă CE și statele membre nu stabilesc obiective ambițioase de promovare a unor acțiuni care să schimbe situația actuală, este foarte posibil ca strategia să nu se ridice la înălțimea așteptărilor a peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din UE.

2.10.

CESE solicită ca Mișcarea pentru persoanele cu handicap să promoveze în mod proactiv ca strategia să își respecte promisiunile. Nu strategia în sine va asigura schimbarea reală pentru persoanele cu dizabilități, ci mai degrabă forța componentelor acesteia în următorul deceniu.

3.   Accesibilitatea și exercitarea drepturilor UE

3.1.

Al doilea și al treilea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de accesibilitatea și de exercitarea drepturilor UE. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

3.1.1.

O inițiativă emblematică pentru instituirea unui centru de resurse numit AccessibleEU, care să reunească autoritățile naționale responsabile pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind accesibilitatea, precum și experți și specialiști în domeniul accesibilității, să disemineze bune practici și să dezvolte instrumente și standarde pentru a facilita punerea în aplicare a dreptului UE. Această măsură reflectă solicitarea formulată de CESE în legătură cu Consiliul UE privind accesibilitatea. CE trebuie să clarifice modalitatea de finanțare și de dotare cu personal a acestui centru, precum și modul în care acesta va colabora cu experții în domeniul accesibilității, cu persoanele cu experiență în acest domeniu și cu organizațiile persoanelor cu dizabilități.

3.1.2.

Instituirea unui card european pentru dizabilitate până la sfârșitul anului 2023, care să fie recunoscut în toate statele membre. CESE constată cu satisfacție că această măsură răspunde direct apelului formulat în avizul său din 2019 (5). Succesul acestei inițiative va depinde, în esență, de domeniul de aplicare al drepturilor pe care le conferă cardul și dacă toate statele membre sunt de acord cu punerea sa deplină în aplicare. CESE îndeamnă CE să fie ambițioasă în ceea ce privește cardul pentru dizabilitate, ținând cont de faptul că acesta va fi unul dintre principalele rezultate și un indice de referință în funcție de care mulți vor măsura succesul strategiei.

3.1.3.

Evaluarea aplicării Directivei privind accesibilitatea site-urilor web și evaluarea necesității de revizuire a directivei. Evaluarea constituie o oportunitate de a analiza dacă acest act legislativ este adecvat scopurilor urmărite într-un sector public din ce în ce mai digitalizat, în special după pandemia de COVID-19. CESE consideră că CE ar trebui să renunțe la exceptarea de la domeniul de aplicare al directivei acordată anumitor site-uri web (de exemplu, cele ale școlilor, ale grădinițelor și ale creșelor), întrucât aceste exceptări potențiale ar putea avea un impact negativ asupra persoanelor cu dizabilități care pot accesa aceste servicii publice doar prin instrumente digitale. De asemenea, am dori să se explice mai clar ce măsuri se vor lua în cazul statelor membre care nu respectă cerințele directivei.

3.1.4.

Revizuirea mai multor acte legislative existente, în special a cadrului legislativ privind performanța energetică a clădirilor, inclusiv impactul acesteia asupra îmbunătățirilor în materie de accesibilitate ca urmare a cerințelor de renovare; revizuirea cadrului de reglementare privind drepturile pasagerilor, a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport pentru a consolida accesibilitatea și a Pachetului privind mobilitatea urbană. Deși CESE este dezamăgit că CE nu a propus mai multe acțiuni mai ambițioase bazate pe documente legislative obligatorii, constată cu satisfacție că apelul său la acțiune în ceea ce privește accesibilitatea mediului construit și a transporturilor a fost cel care a modelat strategia. CESE îndeamnă CE să aducă modificări ambițioase și să susțină măsuri curajoase în ceea ce privește accesibilitatea.

3.1.5.

Stabilirea unui ghid privind bunele practici electorale în abordarea participării persoanelor cu dizabilități la procesul electoral și colaborarea cu statele membre, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu Parlamentul European pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități, inclusiv dreptul de a candida și de a primi informații accesibile. De asemenea, CE va aborda nevoile persoanelor cu dizabilități în compendiul privind votarea electronică și va sprijini participarea democratică incluzivă. Va fi important ca CE să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru a garanta că următoarele alegeri europene sunt accesibile și că UE conduce prin exemplu.

4.   Calitatea decentă a vieții și participarea egală

4.1.

Al patrulea și al cincilea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de calitatea vieții și de egalitate. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

4.1.1.

O inițiativă emblematică privind orientări pentru un trai independent, astfel încât statele membre să îmbunătățească traiul independent și incluziunea în comunitate. CESE consideră că această inițiativă poate fi esențială. Forța sa se va baza pe o definiție clară și strictă a ceea ce reprezintă îngrijirea instituționalizată, motivele pentru care ar trebui evitată și ce se înțelege prin investiții în servicii comunitare și într-un trai independent. Orientările trebuie elaborate cu contribuții din partea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative ale acestora.

4.1.2.

Un cadru pentru serviciile sociale, pentru îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor cu dizabilități și pentru sporirea atractivității locurilor de muncă din acest domeniu. CESE consideră că acest cadru trebuie să se axeze nu numai pe modurile de creștere a atractivității sectorului serviciilor sociale din punctul de vedere al salariilor și al condițiilor de muncă, ci și să garanteze că furnizorii de servicii beneficiază de formare adecvată în ceea ce privește acordarea de sprijin bazată pe opțiunile utilizatorilor serviciilor și să adopte o abordare orientată în funcție de persoană și care să respecte drepturile omului.

4.1.3.

Un nou pachet privind rezultatele integrării persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă. În cadrul acestui pachet, CE va încerca să asigure, de asemenea, aplicarea riguroasă de către statele membre a drepturilor prevăzute de Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și va prezenta un raport privind aplicarea directivei în 2021. Totodată, CE va supraveghea elaborarea unui Plan de acțiune pentru economia socială în 2021, inclusiv a unor oportunități privind persoanele cu dizabilități și integrarea lor pe piața deschisă a forței de muncă. Persoanele cu dizabilități se confruntă cu numeroase bariere în ceea ce privește accesul la locurile de muncă. CESE este de părere că CE trebuie să stabilească în mod clar ce bariere există și care trebuie abordate cel mai urgent, precum și modul în care pandemia de COVID-19 a înrăutățit situația. Recomandăm ca proiectarea pachetului să fie precedată de cercetări sau de un sondaj prin care persoanele cu dizabilități și organizațiile acestora să fie întrebate ce anume doresc să se facă. De asemenea, CESE consideră că pachetul privind ocuparea forței de muncă ar trebui să se axeze pe capacitatea de a accesa locuri de muncă de calitate pe piața deschisă a forței de muncă, inclusiv în economia socială și în modele de ocupare a forței de muncă elaborate de rețeaua D-WISE, prevenind excluderea în continuare a persoanelor cu dizabilități și vizând în special femeile și tinerii cu dizabilități care își caută un loc de muncă. Obiectivul nu ar trebui să fie doar îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de muncă, ci și îmbunătățirea statutului social și a bunăstării financiare a persoanelor cu handicap prin muncă remunerată.

4.1.4.

Un studiu privind protecția socială și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, realizat în anul 2022 și urmat de îndrumări pentru sprijinirea statelor membre în reforma protecției sociale, punând accentul pe cadrele de evaluare a dizabilităților. Studiul ar trebui să se concentreze pe serviciile sociale, ca fundament care să garanteze un trai decent pentru persoanele cu dizabilități, precum și pe rolul familiilor și al îngrijitorilor. Orientările ar trebui, prin urmare, să sublinieze faptul că serviciile trebuie să fie în măsură să răspundă nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap, să fie ancorate în comunitatea locală și nu în structuri izolate și să fie însoțite de plata unor indemnizații de invaliditate adecvate. Este fundamental ca orientările privind reformele în materie de protecție socială să abordeze costul ridicat de trai pentru persoanele cu dizabilități și să îndemne statele membre să fie mai flexibile în a le permite persoanelor să își păstreze prestațiile de invaliditate, indiferent de venitul propriu sau de venitul soțului/soției sau al partenerului/partenerei. Persoanele cu dizabilități ar trebui să fie libere să își caute un loc de muncă sau să locuiască/să se căsătorească cu partenerul/partenera fără a fi penalizate financiar.

4.1.5.

O strategie privind formarea specialiștilor din domeniul justiției, punând accentul pe legislația UE privind persoanele cu dizabilități, inclusiv pe CRPD. Aceasta va include un studiu privind garanțiile procedurale pentru adulții vulnerabili în cadrul procedurilor penale și va evalua necesitatea unor propuneri legislative privind sprijinirea și protecția adulților vulnerabili, în conformitate cu Strategia privind drepturile victimelor. De asemenea, CE va oferi îndrumări statelor membre privind accesul la justiție pentru persoanele cu dizabilități din UE. Aceasta va sprijini statele membre să crească participarea persoanelor cu dizabilități ca specialiști în sistemul de justiție. CESE salută aceste propuneri care reflectă recomandările pe care le-a formulat în avizul său (7). De asemenea, CESE salută faptul că CE va solicita Agenției pentru Drepturi Fundamentale să examineze situația persoanelor cu dizabilități care locuiesc în instituții, din punctul de vedere al violenței, al abuzului și al torturii. Aceste acțiuni ar trebui să furnizeze totodată îndrumări privind garanțiile că persoanelor cu dizabilități nu li se refuză dreptul la justiție sau că ele nu sunt afectate de întârzieri cauzate de problemele de accesibilitate, lipsa capacității juridice, lipsa de asistență pentru luarea deciziilor sau pentru comunicare, de exemplu interpretarea în limbajul prin semne. Ar trebui colectate bune practici privind procesul decizional asistat, în conformitate cu articolele 12 și 13 din CRPD. De asemenea, ar putea fi benefic să se analizeze modul în care statele membre au pus în aplicare Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013 privind garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (8).

4.1.6.

O serie de acțiuni în domeniul educației. Acestea includ sprijinirea statelor membre în asigurarea de tehnologii asistive și a accesibilității mediului și conținuturilor de învățare digitală, în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. De asemenea, CE propune un set de instrumente în scopul promovării incluziunii în educația și îngrijirea timpurie, care include un capitol specific privind copiii cu dizabilități. În cele din urmă, CE va ajuta statele membre să dezvolte în continuare sistemele de formare a cadrelor didactice, pentru a aborda problema penuriei de cadre didactice din învățământul pentru nevoi speciale și pentru a le permite tuturor specialiștilor din educație să gestioneze diversitatea și educația incluzivă. CESE constată cu satisfacție că CE recunoaște rolul pe care UE îl poate juca în promovarea educației incluzive, în special a e-learningului, întrucât cursanții cu dizabilități s-au confruntat cu numeroase probleme de accesibilitate în perioada pandemiei de COVID-19. Totuși, CESE ar dori să sublinieze că acțiunile privind formarea cadrelor didactice din învățământul pentru nevoi speciale ar trebui să vizeze și cadrele didactice din unitățile obișnuite de învățământ, astfel încât acestea să poată asigura o învățare incluzivă în sala de clasă. CE ar trebui să promoveze educația incluzivă în unități de învățământ obișnuite și să încurajeze statele membre să repartizeze cadrele didactice din învățământul pentru nevoi speciale în unitățile obișnuite de învățământ. De asemenea, ar trebui să se îmbunătățească și să se investească în asigurarea orientării profesionale pentru persoanele cu dizabilități din sistemele de învățământ.

4.1.7.

În domeniul activităților artistice și culturale incluzive, al sportului, al activităților de timp liber și al activităților recreative, inclusiv al turismului, strategia va consolida participarea acționând pe fronturi multiple, și anume cooperând cu organizații sportive pentru publicul larg și pentru persoanele cu dizabilități, sprijinind creația artistică a artiștilor cu dizabilități și folosind fonduri ale UE pentru ca siturile de patrimoniu cultural și evenimentele artistice să fie mai accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

4.1.8.

CESE regretă că strategia nu dă dovadă de ambiție în ceea ce privește adoptarea Directivei orizontale privind combaterea discriminării, care este blocată în Consiliu de un deceniu. Nu există planuri reale pentru depășirea acestui blocaj sau pentru propunerea de alternative, în cazul în care Consiliul nu ajunge la un acord.

4.1.9.

De asemenea, CESE ar fi dorit să se acorde o atenție sporită aspectelor legate de sănătate. Strategia se axează pe planul de combatere a cancerului, pe care îl salutăm, însă este foarte neclară în ceea ce privește sănătatea mintală, accesibilitatea informațiilor legate de sănătate și furnizarea de asistență medicală persoanelor cu dizabilități care încă locuiesc în instituții.

5.   Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel mondial

5.1.

Al șaselea capitol din strategie acoperă acțiunile legate de promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel mondial. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

5.1.1.

Consolidarea colectării de date la nivelul UE privind persoanele cu dizabilități care beneficiază de ajutor umanitar finanțat de UE, de exemplu, promovând utilizarea setului scurt de întrebări al Grupului de la Washington. Aceasta este o propunere excelentă, care răspunde solicitărilor formulate anterior de CESE. Comitetul ar dori îmbunătățirea colectării de date defalcate pe toate fronturile, în special în ceea ce privește persoanele care locuiesc în instituții. De asemenea, UE ar trebui să sprijine punerea în aplicare a CRPD și promovarea ratificării la nivel global a acestui instrument.

5.1.2.

Actualizarea setului de instrumente privind „Abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare bazată pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului” în 2021. Acest proces ar trebui să se desfășoare nu numai în cooperare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități din UE, ci și cu organizațiile naționale și locale ale persoanelor cu dizabilități din țara în care au loc aceste investiții.

5.1.3.

Asigurarea utilizării sistematice a indicatorului privind handicapul al Comitetului de asistență pentru dezvoltare (DAC) din cadrul OCDE pentru a urmări investițiile favorabile incluziunii persoanelor cu handicap în vederea unei monitorizări specifice a finanțării din partea UE. CESE salută faptul că s-a dat curs acestei sugestii, care a fost formulată în avizul său SOC/616 (9).

6.   Implementarea strategiei și puterea exemplului

6.1.

Al șaptelea și al optulea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de punerea în aplicare a strategiei și de modul în care CE își va schimba structura și stilul de lucru pentru a realiza acest obiectiv. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

6.1.1.

Un schimb anual de opinii cu CESE. CESE constată cu satisfacție că implicarea sa în punerea în aplicare a strategiei va avea caracter oficial și așteaptă cu interes această cooperare structurată permanentă. De asemenea, ia notă în mod favorabil de faptul că CE va organiza și întâlniri regulate la nivel înalt cu Parlamentul European, cu Consiliul și cu SEAE, cu implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

6.1.2.

Instituirea platformei pentru persoanele cu handicap, care să înlocuiască Grupul la nivel înalt privind handicapul. Platforma va sprijini punerea în aplicare a strategiei, precum și a strategiilor naționale pentru persoanele cu dizabilități. Ea va reuni punctele focale naționale ale CRPD, organizațiile persoanelor cu dizabilități și Comisia, oferind un forum de discuții pe marginea evaluărilor realizate de ONU asupra punerii în aplicare a CRPD de către statele membre. CESE are speranțe mari de la această nouă structură, care promite să fie mai deschisă și mai transparentă decât grupul la nivel înalt.

6.1.3.

O strategie reînnoită privind resursele umane, pentru stimularea perspectivelor de recrutare și de carieră ale personalului cu dizabilități, inclusiv privind instituirea unui Birou pentru diversitate și incluziune, care să supravegheze dezvoltarea și punerea în aplicare a acțiunilor de promovare a diversității și a incluziunii la nivelul CE. CESE consideră că aceasta este una dintre cele mai promițătoare acțiuni din cadrul strategiei și speră că ea va conduce la o creștere reală a recrutării persoanelor cu dizabilități în cadrul instituțiilor UE. De asemenea, CESE salută faptul că CE va actualiza strategia specifică de comunicare și de informare a EPSO și va consolida raportarea de către responsabilii tuturor serviciilor CE cu privire la diversitate și amenajările corespunzătoare pentru personalul cu dizabilități.

6.1.4.

Îmbunătățirea accesibilității tuturor serviciilor CE de comunicare audiovizuală și de concepție grafică până în 2023. CESE salută această acțiune și solicită CE să colaboreze cu experți în domeniul accesibilității pentru a asigura o accesibilitate cât mai bună.

6.1.5.

Garantarea accesibilității tuturor clădirilor CE ocupate recent. De asemenea, CE va asigura accesibilitatea spațiilor pentru evenimentele sale și respectarea standardelor europene de accesibilitate în toate clădirile sale până în 2030. CESE îndeamnă CE să îndeplinească integral aceste cerințe.

6.1.6.

Dezvoltarea unei strategii pentru colectarea datelor, care să îndrume statele membre și să analizeze sursele de date și indicatorii existenți, inclusiv în ceea ce privește datele administrative. CESE subliniază nevoia de a colecta date dezagregate, eventual folosind setul scurt de întrebări elaborat de Grupul de la Washington, după cum se sugerează deja în strategie.

6.1.7.

Publicarea unui cadru pentru monitorizarea obiectivelor și acțiunilor acestei strategii, urmat de elaborarea de noi indicatori privind dizabilitățile și de publicarea unui raport privind strategia în 2024, care să evalueze situația actuală și, dacă este necesar, să actualizeze obiectivele și acțiunile acesteia. CESE și, în special, Grupul de studiu tematic „Drepturile persoanelor cu handicap” al CESE sunt gata să sprijine CE în conceperea acestui cadru, împreună cu organizațiile persoanelor cu dizabilități. CESE salută stabilirea unei date pentru raportul de punere în aplicare, astfel încât CE să poată corecta orice deficiențe în perioada aplicării strategiei.

---

(1)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(2)  Handicapul și integrarea pe piața forței de muncă: Tendințe politice și sprijin.

(3)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(4)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(5)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41, JO C 56, 16.2.2021, p. 36.

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(7)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(8)  JO C 378, 24.12.2013, p. 8.

(9)  JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii

[COM(2021) 137 final]

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind drepturile copilului

[COM(2021) 142 final]

(2021/C 374/10)

Raportor:	Kinga JOÓ
Coraportor:	Maria del Carmen BARRERA CHAMORRO

Sesizare	Comisia Europeană, 31.5.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	23.3.2021
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	21.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	231/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Este inacceptabil ca unul din patru copii din UE să crească fiind expus riscului de sărăcie și de excluziune socială. Din acest motiv, este nevoie de o abordare europeană coordonată, bazată pe cadre de politici și cadre juridice solide, pentru a inversa această tendință și pentru a întrerupe ciclul intergenerațional al defavorizării. Trebuie propus un obiectiv ambițios, astfel încât toți copiii, nu doar cinci milioane de copii, să iasă din sărăcie până în 2030.

1.2.

Este esențial ca drepturile copiilor să fie integrate în procesul de elaborare a politicilor. Aproape orice domeniu de politică îi afectează pe copii, deci este nevoie de o abordare la nivelul întregii societăți pentru a garanta că diferitele politici (în ceea ce privește familia, educația, economia, lumea digitală, mediul, locuințele) au efecte pozitive încurajatoare și de lungă durată asupra sănătății și a bunăstării copiilor. Trebuie adoptate de urgență o abordare integrată și măsuri orizontale la nivelul UE și la nivel național, regional și local, astfel încât să fie acoperite toate domeniile importante care pot avea impact asupra vieților copiilor, atât în prezent, cât și pe viitor.

1.3.

CESE recomandă ca planurile naționale de acțiune privind Garanția pentru copii să includă un set de măsuri la nivelul a două sau al mai multor generații, pentru a dezvolta mecanisme de sprijin atât pentru copii, cât și pentru părinții acestora, întrucât vulnerabilitatea unui copil nu poate fi abordată fără a aborda și vulnerabilitatea familiei sale. Părinții și îngrijitorii trebuie sprijiniți printr-o combinație de acțiuni: venituri adecvate, echilibru între viața profesională și cea privată, o perioadă adecvată de concediu plătit de maternitate, de paternitate și de îngrijire a copilului, concediu de îngrijitor, formule flexibile de lucru și locuri de muncă favorabile vieții de familie.

1.4.

Drepturile omului și drepturile copilului sunt obligatorii pentru toate statele membre, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE. Este nevoie de un cadru de politici mai solid în ceea ce privește drepturile copiilor la nivelul Europei, iar multe părți interesate au solicitat acest lucru. Societatea civilă organizată, în special serviciile sociale, organizațiile pentru protecția copiilor, organizațiile familiale și furnizorii de educație formală și non-formală, trebuie să fie consultați și implicați în mod corespunzător în elaborarea planurilor naționale de acțiune și în mecanismele de monitorizare ale acestora. Acțiunile specifice pot sprijini cel mai bine punerea în aplicare eficace a acestor două cadre ale UE pentru a pune capăt sărăciei și a promova sănătatea și bunăstarea copiilor.

1.5.

Doar 11 țări au alocat finanțare specifică din FSE+ pentru a ajuta copiii să iasă din sărăcie, în timp ce valorile înregistrate de alte câteva state membre în ceea ce privește riscul de sărăcie în rândul copiilor au fost foarte aproape de media UE. CESE recomandă ca toate statele membre să aloce cel puțin 5 % din fondurile FSE+ pentru a scoate copiii din sărăcie. Trebuie, de asemenea, îmbunătățită colectarea de date dezagregate de calitate, pentru a contribui la monitorizarea progreselor înregistrate în eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale a copiilor.

1.6.

CESE invită statele membre să asigure accesul deplin la structurile de educație și îngrijire timpurie, la școlarizare și la activități școlare, precum și la asistență medicală, sau să acorde aceste servicii în mod gratuit. În mod alternativ, acestea pot asigura, prin prestații în numerar adecvate, că copiii beneficiază de aceste servicii esențiale fără a genera o sarcină financiară suplimentară pentru familii.

1.7.

Subliniind că drepturile copiilor se aplică tuturor persoanelor cu vârsta sub 18 ani, CESE recomandă statelor membre ca, la elaborarea planurilor lor naționale în cadrul Garanției pentru copii, să specifice grupa de vârstă țintă a măsurilor. Acest lucru este deosebit de important pentru a asigura complementaritatea cadrelor precum Garanția pentru copii și Garanția pentru tineret, în interesul superior al beneficiarilor lor.

1.8.

CESE îndeamnă Comisia să plaseze Strategia privind drepturile copilului la un nivel orizontal de coordonare cu alte strategii europene aprobate recent, precum strategiile pentru egalitatea de gen, pentru egalitatea LGBTIQ, pentru persoanele rome și pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

2.   Introducere

2.1.

Drepturile copilului sunt drepturile omului pentru toate persoanele care nu au împlinit 18 ani. Protecția drepturilor copilului constituie un obiectiv al Uniunii Europene, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (3) din TUE și la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Consiliul Europei promovează și protejează drepturile omului pentru copii în temeiul Convenției europene a drepturilor omului și al Strategiei privind drepturile copilului (2016-2021), precum și al altor standarde juridice relevante. Potrivit Convenției cu privire la drepturile copilului (CDC) a Organizației Națiunilor Unite, orice persoană cu vârsta sub 18 ani, din întreaga lume, are dreptul la același set de drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale, indiferent de etnie, de sex, de religie, de limbă, de abilități, de statutul de migrant, de orientarea sexuală sau de orice alt statut. În această situație se aplică, de asemenea, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite.

2.2.

La 4 iunie 2007 a fost lansat un Forum anual privind drepturile copilului. Această platformă permite dialogul dintre instituțiile UE și alte părți interesate și monitorizează anual acțiunile UE în ceea ce privește drepturile copiilor. În 2010, CESE a adoptat un aviz privind sărăcia infantilă și bunăstarea copiilor (1), iar în 2011 a adoptat un aviz pe tema „O agendă a UE pentru drepturile copilului” (2), invitând statele membre să sprijine copiii în toate modurile posibile.

2.3.

La 20 februarie 2013, Comisia a adoptat recomandări pentru consolidarea drepturilor copiilor, reducerea sărăciei în rândul copiilor și îmbunătățirea bunăstării copiilor (3). La 24 noiembrie 2015, Parlamentul European a solicitat Comisiei și statelor membre ale UE să introducă Garanția pentru copii și programe care oferă părinților sprijin și oportunități pentru a ieși din situații de excluziune socială și a se integra pe piața forței de muncă (4). La 13 decembrie 2017, Parlamentul, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, care pune accentul și pe „îngrijirea copilului și sprijin pentru copii” (5) (principiul 11). De asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale proclamă dreptul la protecție împotriva sărăciei și dreptul la măsuri specifice pentru îmbunătățirea egalității de șanse. În urma acestor acțiuni, Comisia a comandat în iulie 2020 un studiu de fezabilitate (6), iar în august 2020 a lansat o consultare publică referitoare la Garanția pentru copii și la adoptarea unei strategii a UE privind drepturile copilului.

2.4.

La 24 martie 2021, cu sprijinul Parlamentului European (7), Comisia a adoptat prima strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului pentru perioada 2021-2024, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii.

3.   Observații generale referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului și la propunerea Comisiei privind Garanția europeană pentru copii

3.1.

Strategia UE privind drepturile copilului este un cadru de politici bazat pe drepturi, care integrează drepturile copiilor ca un aspect transversal în politicile și legislația UE. Propunerea de recomandare a Consiliului privind Garanția UE pentru copii este obligatorie din punct de vedere juridic, prevăzând un set clar de acțiuni, obiective și măsuri de punere în aplicare, ce urmează să fie monitorizate îndeaproape de către UE. CESE salută ambele propuneri, fiind de părere că punerea în aplicare a acestora va sprijini eforturile de la nivel european și de la nivel național pentru promovarea bunăstării copiilor și reducerea sărăciei în rândul copiilor.

3.2.

Copiii sunt cei mai vulnerabili membri ai societății noastre și nu sunt în măsură să combată singuri riscul sărăciei și al excluziunii sociale. Violența împotriva copiilor, sub toate formele sale, este răspândită pe scară largă. Pandemia de COVID-19 a condus la accentuarea anumitor forme de violență, astfel cum raportează poliția și alte servicii de bază, precum liniile de asistență pentru copii din numeroase state membre, care se confruntă cu un număr tot mai mare de cazuri (8). Potrivit datelor Eurostat din 2019, 18 milioane de copii sau 22,2 % dintre copiii din UE creșteau fiind expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială și este probabil ca această cifră să crească ca urmare a consecințelor socioeconomice ale pandemiei (9). Unul din patru copii din UE crește în familii aflate în situații precare, ce au nevoie de sprijin pentru a întrerupe ciclul sărăciei intergeneraționale.

3.3.

Copiii și-au exprimat părerea cu privire la viitorul și la drepturile pe care și le doresc, în sondajul denumit Our Europe. Our Rights. Our Future (10) (Europa noastră. Drepturile noastre. Viitorul nostru), care a contribuit atât la conceperea Strategiei UE privind drepturile copilului, cât și a Garanției pentru copii. În total, cinci organizații pentru drepturile copilului au colectat opiniile a peste 10 000 de copii. Constatările au arătat că opiniile copiilor trebuie să contribuie la modelarea cadrelor și a priorităților economice, sociale, juridice și în materie de politică ale UE.

3.4.

Strategia UE privind drepturile copilului adoptă o abordare globală, iar obiectivul său general constă în construirea unei vieți mai bune pentru copiii din UE și din întreaga lume în șase domenii importante: (i) participarea copiilor la viața politică și democratică a UE; (ii) incluziunea socioeconomică, educația și sănătatea; (iii) prevenirea și protecția împotriva tuturor formelor de violență și de discriminare; (iv) justiția în interesul copilului; (v) copiii în era digitală; și (vi) dimensiunea globală a drepturilor copilului. Propunerea de recomandare a Consiliului de instituire a Garanției europene pentru copii se axează pe incluziunea socioeconomică și pe accesul copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale: educație și îngrijire timpurie, educație și activități școlare, acces la asistență medicală, la o alimentație sănătoasă și la locuințe adecvate. Aceasta contribuie la Strategia UE privind drepturile copilului, punând accentul pe copiii care trăiesc în UE.

3.5.

Strategia solicită o participare mai incluzivă și mai sistemică a copiilor la nivel local, la nivel național și la nivelul UE. Aceasta se va realiza prin intermediul unei noi platforme a UE de participare a copiilor, care va fi creată în parteneriat cu Parlamentul European și cu organizațiile pentru drepturile copiilor, pentru a asigura o implicare mai mare a copiilor în procesul decizional.

3.6.

Strategia solicită ca copiii să crească fără a fi supuși violenței și exploatării. Copiii pot fi victime, martori sau autori ai actelor de violență. Potrivit rapoartelor OIM, mulți copii sunt exploatați pe piața muncii și folosiți pentru muncă forțată, inclusiv pentru exploatare sexuală și pentru prostituție. De asemenea, strategia solicită ca justiția să fie în interesul copilului și arată că procedurile judiciare trebuie să fie adaptate vârstei și nevoilor copiilor și să pună pe primul loc interesul superior al copilului. Trebuie să se garanteze accesul copiilor la justiție, astfel încât să se depună eforturi pentru recunoașterea și exercitarea deplină a drepturilor lor, menținând în același timp eficacitatea procedurilor judiciare, inclusiv prin formarea specializată a funcționarilor judiciari.

3.7.

Mediul familial este esențial pentru o bună dezvoltare a copiilor. În Strategia sa privind egalitatea de gen 2020-2025, Comisia arată că distribuția egală între părinți a responsabilităților privind îngrijirea copiilor joacă un rol esențial în incluziunea socială a copiilor. Pandemia de COVID-19 a avut un efect socioeconomic disproporționat asupra femeilor, iar părinții trebuie să colaboreze mai mult ca oricând, ca o echipă, în interesul superior al copilului. Punerea în aplicare a Garanției pentru copii și a Strategiei privind drepturile copilului trebuie să fie corelată cu inițiativele-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale, precum transpunerea Directivei UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

3.8.

În UE există o gamă largă de modele familiale, inclusiv familii curcubeu, cu unul sau mai mulți membri care aparțin comunității LGBTIQ. În conformitate cu Strategia Comisiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, copiii familiilor curcubeu trebuie protejați în special în situațiile transnaționale când, din cauza diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește dreptul familiei, este posibil ca legăturile familiale să nu mai fie recunoscute atunci când familia traversează o graniță internă a UE. În conformitate cu Strategia pentru drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, copiii cu dizabilități trebuie să aibă dreptul egal de a fi incluși în comunitate, beneficiind de aceleași opțiuni precum ceilalți. După cum este prevăzut în Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru perioada 2020-2030, trebuie abordată problema ascensiunii sociale a copiilor romi. Trebuie promovată încă de la o vârstă fragedă prevenirea discriminării pe motive de orientare sexuală, identitate de gen/exprimare a genului și caracteristici sexuale, dizabilități sau etnie.

3.9.

Propunerea de garanție prevede îndrumări și resurse pentru statele membre, în vederea sprijinirii copiilor aflați în dificultate, ținând cont de corelația strânsă dintre excluziunea socială a copiilor și lipsa accesului la servicii esențiale. Printre copiii vulnerabili se numără: (i) copii fără adăpost sau copii care se confruntă cu o privare severă de locuință; (ii) copii cu dizabilități; (iii) copii care provin din familii de migranți; (iv) copii cu origine rasială sau etnică minoritară (în special romi); (v) copii aflați în îngrijire alternativă (în special instituționalizată); și (vi) copii aflați în situații familiale precare.

3.10.

Garanția este un cadru strategic care orientează acțiunile celor 27 de state membre, prin planuri naționale de acțiune axate pe punerea în aplicare a garanției și pe sprijinirea gospodăriilor cu copii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială. Recomandarea trebuie să fie adoptată de Consiliul UE, după care toate statele membre vor avea la dispoziție șase luni pentru a elabora planurile naționale de acțiune pentru garanția pentru copii. Propunerea de garanție subliniază faptul că, deși asigurarea accesului la servicii este o componentă importantă a combaterii excluziunii sociale a copiilor, aceasta trebuie să fie încadrată într-o abordare mai amplă și într-un cadru propice pentru politicile sociale și familiale.

3.11.

Strategia formulează recomandări de acțiune la nivelul UE și la nivel național, în diferite politici și programe de finanțare cu impact asupra sănătății și a bunăstării copiilor, precum fondurile UE, migrația, asistența medicală, locuințele, educația, economia, mediul și transformarea digitală.

3.12.

Comisia va raporta cu privire la progresele Strategiei la nivelul UE și la nivel național, în cadrul Forumului anual al UE privind drepturile copilului. O evaluare a strategiei va fi realizată la sfârșitul anului 2024, cu participarea copiilor. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește garanția, printr-o combinație de instrumente, inclusiv prin intermediul semestrului european.

3.13.

În planurile naționale de acțiune ar trebui incluse date transparente privind utilizarea fondurilor naționale și a fondurilor UE, împreună cu un calendar al activităților. Statele membre pot apela la fondurile UE pentru a-și sprijini acțiunile, în special la FSE+ și la instrumentul „Next Generation EU”. FSE+ are un obiectiv specific relevant în acest sens și alocă fonduri pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Potrivit noului regulament, statele membre ale UE în care media sărăciei în rândul copiilor este mai mare decât media la nivelul UE pentru perioada 2017-2019 (23,4 %) vor trebui să aloce cel puțin 5 % din resursele lor financiare din FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

4.   Observații specifice referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului

4.1.

Strategia UE privind drepturile copilului este un cadru extrem de necesar al Uniunii Europene, pentru protejarea drepturilor copiilor și capacitarea acestora. În timp ce adulții pot vota și au acces la căi de atac și la proceduri oficiale de reclamații dacă le sunt încălcate drepturile, copiii sunt, adesea, excluși din aceste mecanisme. Astfel, copiii nu au niciun cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor, iar interesele lor pot rămâne invizibile pentru guvern în absența unui efort conștient și sistematic de protejare și de promovare a acestora.

4.2.

Pentru o eficiență maximă, o participare semnificativă a copiilor necesită schimbări pe scară largă la nivelul structurilor politice și instituționale, precum și în ceea ce privește atitudinile, valorile și practicile culturale, astfel încât copiii să fie recunoscuți ca cetățeni și părți interesate. Pentru a sprijini participarea copiilor și pentru a face auzite vocea și revendicările lor, este nevoie de consolidarea capacităților lor, precum și ale adulților, inclusiv prin activități non-formale realizate de actori ai societății civile atât în cadrul instituțiilor școlare, cât și în afara lor. Conferința privind viitorul Europei reprezintă o excelentă ocazie de a asigura participarea copiilor, iar CESE va explora, de asemenea, modalități de a stimula o participare mai amplă a copiilor.

4.3.

Copilul este o persoană și un membru al unei familii și al unei comunități, cu drepturi și responsabilități adecvate vârstei sale și stadiului său de dezvoltare și care are dreptul la calitatea vieții. Părinții și îngrijitorii sunt piloni fundamentali în dezvoltarea cognitivă, fizică și emoțională a copilului. O relație părinte (bunic)-copil caldă și bazată pe încurajări este un element esențial al bunăstării și rezilienței copiilor. Totodată, relația dintre frați joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor. Această relație devine și mai importantă pentru copiii aflați în îngrijire alternativă; așadar, frații și surorile ar trebui să poată rămâne împreună, cu excepția cazului în care acest lucru nu este în interesul lor superior. Politicile trebuie să acorde prioritate investițiilor în copii și în familiile acestora și să asigure oferirea unui sprijin adecvat și de înaltă calitate, printr-o abordare multigenerațională sistemică de sprijinire a familiilor, astfel încât copiii să fie crescuți în spiritul unor aptitudini parentale pozitive.

4.4.

Inițiativa de sprijinire a dezvoltării și consolidării sistemelor integrate de protecție a copilului propusă de strategie ar trebui să fie completată de măsuri de prevenire a tuturor formelor de violență împotriva copiilor. Violența suferită sau observată în copilărie poate avea consecințe îndelungate asupra dezvoltării fizice, emoționale și psihologice a copiilor. Pentru prevenirea și abordarea violenței împotriva copiilor este nevoie de un plan care să implice toate nivelurile de guvernare, de la nivelul UE până la nivel municipal, și care să combată expunerea la toate formele de violență, abuz și neglijare, inclusiv la violența fizică și psihologică, la violența sexuală, la violența online, la violența domestică, instituțională și școlară. Ar trebui abordate vulnerabilitățile care se intersectează, precum riscurile crescute cu care se confruntă fetele, copiii (în special fetele) cu dizabilități, copiii aflați în situații vulnerabile și care trăiesc în gospodării predispuse la violență. În cazul minorilor care sunt autori ai unor acte de violență, sunt necesare nu numai proceduri judiciare adaptate copiilor, ci și un mediu instituțional adaptat copiilor, pentru a facilita reintegrarea lor socială deplină. Liniile telefonice de urgență și alte servicii similare propuse de ONG-uri pentru a sprijini copiii și familiile ar trebui să beneficieze de finanțare structurală, pentru a asigura sustenabilitatea și eficacitatea lor.

4.5.

De asemenea, drepturile copiilor trebuie abordate în sfere-cheie de influență care afectează bunăstarea copiilor și a familiilor acestora. Responsabilii de elaborarea politicilor ar trebui să integreze în mod sistematic drepturile copiilor, pentru a evalua impactul unei inițiative care poate afecta copiii și drepturile acestora. În acest sens, în ceea ce privește drepturile copilului în relațiile cu țările terțe, este important să se acționeze rapid și eficace atunci când este necesar. Aceasta este abordarea globală pe care o propune strategia și care trebuie să se afle în centrul procesului de punere în aplicare și de evaluare. În plus, în punerea în aplicare a strategiei, statele membre ar trebui să fie sprijinite de o serie de bune practici care există deja în alte țări și care au dat rezultate bune.

4.6.

Copiii sunt cel mai puțin responsabili pentru schimbările climatice, însă ei vor suporta cel mai mult impactul acestora. Strategia se referă la impactul crizei climatice și de mediu asupra copiilor, însă ar trebui să meargă mai departe, garantând că politicile și legislația de mediu pornesc de la sănătatea fizică și psihică a copiilor, pentru a reduce expunerea copiilor la pericolele de mediu. Copiii sunt mai sensibili și mai vulnerabili la riscurile de mediu decât adulții.

4.7.

Cel mai probabil, următoarea generație nu va cunoaște frontierele dintre viața offline și cea online. Aceasta este abordarea adoptată de strategie: integrarea drepturilor copiilor în lumea digitală, pentru a se asigura adaptarea la viitor. În prezent, din ce în ce mai mulți copii folosesc dispozitive digitale de la o vârstă tot mai fragedă. Avem nevoie de medii digitale accesibile, care să funcționeze în mod implicit pentru toți copiii, cu reglementări solide pentru un internet mai sigur, sprijinit de educația pentru cetățenia digitală. Copiii au dreptul să acceseze informații online dintr-o diversitate de surse și să nu fie supuși unor algoritmi de învățare autonomă sau unor modele publicitare care conduc la informații de calitate inferioară.

4.8.

Copiii – de la o vârstă fragedă – pot deveni victime ale hărțuirii cibernetice, ceea ce poate genera probleme serioase sau chiar fatale de sănătate psihică. De asemenea, copiii cad victimă abuzului sexual online, astfel cum s-a întâmplat mai mult decât oricând în perioada de limitare a mișcării persoanelor, când volumul de materiale care promovau abuzul sexual împotriva copiilor partajate în mediul online a înregistrat o creștere semnificativă (11). Prevenirea și contracararea oricărei forme de violență online prezintă o importanță deosebită pentru siguranța online a copiilor.

4.9.

Drepturile copiilor, în special cele ale copiilor mai mici, ar trebui să fie respectate de toate mijloacele de comunicare în masă și de agenții de publicitate, iar copiii ar trebui să fie protejați în calitate de consumatori. Acest lucru este relevant în special în ceea ce privește alimentația sănătoasă, care să fie accesibilă și să provină dintr-o sursă sustenabilă din punctul de vedere al mediului. Strategia propune dezvoltarea de bune practici și a unui cod de conduită voluntar pentru reducerea comercializării de produse cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare către copii. Este nevoie de elaborarea unor politici coerente, de controale legislative mai stricte în ceea ce privește informațiile privind produsele și informațiile privind siguranța alimentară și comercializarea, care să vizeze restricționarea publicității pentru alimentele și băuturile nesănătoase.

5.   Observații specifice privind Garanția europeană pentru copii

5.1.

Sărăcia în rândul copiilor, privațiunile, discriminarea și excluziunea sunt unele dintre cele mai puternice obstacole în asigurarea respectării drepturilor copiilor; prin urmare, CESE salută faptul că se pune accentul pe aceste domenii în cadrul Garanției europene pentru copii, în legătură cu obiectivul privind sărăcia pentru 2030 prevăzut în Pilonul european al drepturilor sociale, care își propune ca cel puțin 5 milioane de copii să iasă din sărăcie până în 2030. Acesta este un pas semnificativ înainte, însă CESE îndeamnă fiecare stat membru să prezinte obiective calitative și cantitative în planurile lor de acțiune pentru Garanția pentru copii, depășind obiectivul Comisiei Europene și ținând cont de impactul pandemiei de COVID-19. Aceste planuri de acțiune ar trebui să fie corelate cu documentele juridice și de politică existente, adoptate în cadrul monitorizării CDC.

5.2.

Studiul de fezabilitate privind Garanția pentru copii a explorat avantajele unei abordări duble, în temeiul căreia toți copiii, inclusiv cei aflați în cea mai mare dificultate, ar trebui să aibă acces la servicii (12). Atunci când este necesar, copiii care se confruntă cu cele mai mari obstacole în calea accesului ar trebui să primească sprijin suplimentar și specific, pentru a se garanta că aceștia au acces prin mecanisme automate, care previn orice formă de stigmatizare. Acest lucru ar trebui să fie valabil în toate domeniile de servicii evidențiate în Garanția pentru copii printr-o abordare cuprinzătoare și intersecțională, astfel încât fiecare copil să aibă aceleași șanse și același debut în viață, indiferent de familia din care provine sau de originea sa și indiferent de eventualele sale nevoi individuale, în acord deplin cu tranziția către servicii de îngrijire în familie și în comunitate de o calitate bună.

5.3.

În declarația lor comună din 2020 privind asigurarea îngrijirii copiilor în UE, partenerii sociali subliniază că fiecare copil are dreptul să aibă acces la educație și îngrijire timpurie incluzivă și de înaltă calitate, pentru a avea parte de un bun debut în viață, ținând cont de obiectivele de la Barcelona și de viitoarea revizuire a acestora. Nu înseamnă că aceasta reprezintă o obligație; părinții ar trebui să aibă libertatea de a decide în legătură cu ceea ce consideră că este în interesul superior al copilului lor înainte de vârsta învățământului obligatoriu. Totuși, trebuie să existe o continuitate între îngrijirea oferită de familii în primele luni/primii ani din viața unui copil și educația și îngrijirea timpurie de specialitate care este adaptată nevoilor individuale, întrucât copiii intră în sistemul de învățământ și părinții revin pe piața muncii sau în procesul de formare.

5.4.

Pentru copiii mai mari (mai ales cei între 15 și 18 ani), trebuie asigurată o coerență între Garanția pentru copii și Garanția pentru tineret, recunoscând potențialele suprapuneri, asigurând o alocare clară a bugetelor și elaborând, în planurile naționale de acțiune, măsuri distinctive și adecvate fiecărei vârste, pentru a-i sprijini pe copii și pe părinții acestora în vederea asigurării unor tranziții line între educație și piața muncii. Aceasta include furnizarea de informații pentru copii cu privire la piața muncii care să fie lipsite de stereotipuri, astfel încât ei să fie pregătiți pentru realitățile ocupării forței de muncă, precum și încurajarea participării copiilor în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), în special în ceea ce le privește pe fete, încurajând totodată băieții să urmeze profesii din domeniul îngrijirii și al învățământului.

5.5.

Inegalitatea în ceea ce privește accesul la asistența medicală este injustă din punct de vedere moral și nedreaptă din punct de vedere social. Ea contravine dreptului fundamental al pacienților la cea mai bună stare de sănătate care poate fi atinsă, inclusiv în ceea ce privește sănătatea psihică; mai mult, ea nu are doar un cost uman, ci este costisitoare și din punctul de vedere al sustenabilității economice a cheltuielilor publice. Pe lângă riscurile asupra sănătății, s-a constatat că una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 a fost o reducere a bunăstării emoționale și psihice a copiilor, mulți copii suferind de singurătate sau de anxietate din cauza lipsei de informații și a incertitudinilor cu privire la situația actuală și dezvoltând idei suicidare. În astfel de situații, este esențial să se ofere o asistență medicală și un sprijin pentru sănătatea mintală de înaltă calitate.

5.6.

În medie, 5,4 % din copiii de vârstă școlară (6-16 ani) din Europa trăiesc în gospodării care nu își pot permite un calculator sau o conexiune la internet. Combaterea sărăciei copiilor și a familiilor în temeiul Garanției pentru copii înseamnă, de asemenea, combaterea privațiunilor digitale. Indicatorul EU-SILC privind deprivarea materială severă (13) ar trebui să includă cel puțin o variabilă referitoare la privațiunile digitale. Unul din patru europeni nu este în măsură să-și lumineze, încălzească sau răcească locuința în mod adecvat, ceea ce contribuie la decesul a 100 000 de persoane în fiecare an. Potrivit raportului Rețelei europene de politici sociale, publicat în toamna anului 2020, sărăcia energetică afectează nu numai gospodăriile cu venituri mici, ci și o mare parte a gospodăriilor cu venituri medii dintr-un număr semnificativ de state membre. Accesul la energie influențează calitatea vieții și opțiunile de viață ale copiilor, precum și starea lor de sănătate. Pentru a garanta atât justiția socială, cât și cea de mediu, sărăcia energetică a copiilor ar trebui abordată în cadrul Garanției pentru copii, în corelație cu acțiunile menționate la principiul 20 din Pilonul european al drepturilor sociale.

5.7.

În urma adoptării rapide a recomandării Consiliului, planurile naționale de acțiune pentru Garanția pentru copii ar trebui să fie în acord cu abordarea tridimensională a Recomandării 2013/112/UE a Comisiei (14) privind investițiile în copii (accesul la resurse adecvate, accesul la servicii accesibile și de calitate și dreptul copiilor de a participa) și ar trebui să fie elaborate în consultare cu copiii, cu familiile acestora și cu organizațiile societății civile, consolidând dialogul civil național, regional și local. Printre părțile interesate implicate în procesul Garanției pentru copii ar trebui să se numere organizațiile care oferă servicii de sprijin, atât publice cât și non-profit, precum și partenerii sociali asociați domeniilor de servicii, pentru a asigura condiții de muncă decente și acces la servicii de calitate superioară pentru copii.

5.8.

CESE salută propunerea de instituire a unor coordonatori naționali pentru Garanția pentru copii, dotați cu resursele și mandatele adecvate, care să coordoneze și să monitorizeze punerea în aplicare a recomandării. Un sistem eficient va fi esențial pentru instituirea unor formule de coordonare interguvernamentală (la nivel național și subnațional), pentru a dezvolta, a pune în aplicare și a monitoriza bunăstarea copiilor și a reduce sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială a acestora. Trebuie să se asigure faptul că abordările integrate de la nivel național sunt transpuse în abordări integrate la nivel regional și local și că există formule eficace care garantează sinergii între acestea. Toți indicatorii relevanți ar trebui defalcați la nivel local, acolo unde este posibil, pentru a avea o imagine mai clară în ceea ce privește diferențele teritoriale și pentru o mai bună planificare și monitorizare a punerii în aplicare a recomandării.

5.9.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat provocările existente anterior și nevoile imediate ale multor familii aflate în situații precare, care vor fi probabil cel mai puternic afectate de consecințele pe termen lung ale pandemiei, din punct de vedere economic și din punctul de vedere al educației, sănătății și bunăstării. Decalajele și lipsa de coordonare dintre sisteme s-au amplificat. Deteriorarea condițiilor economice și sociale a crescut riscul de neglijare a copiilor. Închiderea instituțiilor de învățământ a generat dificultăți semnificative pentru mulți părinți și îngrijitori. Absenteismul a crescut riscul de abandon școlar în cazul copiilor din grupuri marginalizate și a îngreunat foarte mult situația copiilor cu dizabilități, inclusiv a celor cu dizabilități de învățare. Este esențial ca mediile școlare să ofere fiecărui copil aceleași oportunități și sprijin specific, acolo unde este necesar.

5.10.

Serviciile familiale pot juca un rol esențial în a ajuta familiile să gestioneze această situație (15). Sprijinul pentru familii în rolul lor fundamental include eliminarea decalajelor în ceea ce privește educația, formarea, incluziunea socială, competențele parentale, bunăstarea psihologică, accesul la servicii, ocuparea forței de muncă și veniturile, fără a se rezuma doar la aspecte legate de politica socială. Prin urmare, CESE solicită din nou un „pact în materie de îngrijiri pentru Europa”, care să asigure furnizarea unor servicii de o mai bună calitate pentru toți pe parcursul întregului ciclu de viață (16). Sănătatea și bunăstarea copiilor depind de politici familiale universale pentru secolul XXI, în care copiii să fie tratați în mod egal, indiferent de familia din care provin.

5.11.

Dialogul social joacă un rol în dezvoltarea de instrumente practice pentru ca îngrijirea copiilor să fie mai accesibilă și mai convenabilă ca preț, de exemplu creând fonduri comune prin acorduri colective pentru sprijinirea proiectelor de îngrijire a copiilor care să abordeze nevoile specifice ale părinților care lucrează în anumite sectoare, precum îngrijirea copiilor bolnavi și cu dizabilități și îngrijirea în afara programului normal de lucru. Prin urmare, este foarte important să se țină seama de declarația comună a partenerilor sociali, conform căreia, în Europa, deficitul de servicii de îngrijire a copiilor după programul școlar și în timpul vacanțelor reprezintă un obstacol major în calea muncii remunerate cu normă întreagă pentru părinții cu copii de vârstă școlară. Cooperarea dintre serviciile de îngrijire a copiilor pe perioada întregii zile și sfera socioculturală, cum ar fi cluburile sportive, școlile de muzică și inițiativele culturale, este esențială. Activitatea fizică și educația culturală contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea fizică, socială, emoțională și culturală a copiilor.

---

(1)  JO C 44, 11.2.2011 p. 34.

(2)  JO C 43, 15.2.2012, p. 34.

(3)  JO L 59, 2.3.2013, p. 5.

(4)  Rezoluția Parlamentului European (2015) referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor (JO C 366, 27.10.2017, p. 19), punctul 46.

(5)  Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale.

(6)  Studiu de fezabilitate privind o garanție pentru copii, raport final.

(7)  Rezoluția Parlamentului European (2021) referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului.

(8)  OMS Europa, The rise and rise of interpersonal violence – an unintended impact of the COVID-19 response on families („Creșterea și intensificarea violenței interpersonale – un impact neintenționat al răspunsului la pandemia de COVID-19 asupra familiilor”) (2020).

(9)  Unicef, Supporting Families and Children Beyond COVID-19 – Social protection in high-income countries („Sprijinirea familiilor și copiilor după pandemia de COVID-19 – protecția socială în țările cu venituri ridicate”) (2021).

(10)  Unicef, Children speak up about the rights and the future they want („Copiii vorbesc despre drepturile lor și despre viitorul pe care și-l doresc”) (2021).

(11)  JO C 10, 11.1.2021, p. 63.

(12)  Studiu de fezabilitate privind o garanție pentru copii, raport final.

(13)  Acest indicator este pe cale de a fi înlocuit cu un indicator privind deprivarea materială și socială severă (SMSD).

(14)  Recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 – Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării (JO L 59, 2.3.2013, p. 5).

(15)  OCDE, Looking beyond COVID-19: Strengthening family support services across the OECD (Perspective după pandemia de COVID-19: consolidarea serviciilor de asistență familială în cadrul OCDE).

(16)  JO C 220, 9.6.2021, p. 13.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială

[COM(2021) 70 final]

(2021/C 374/11)

Raportor:	Manuel GARCÍA SALGADO
Coraportor:	Jan PIE

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	17.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	195/0/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că inițiativa menită să promoveze sinergiile dintre instrumentele finanțate de UE și să faciliteze interacțiunile constructive dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială poate îmbunătăți autonomia strategică și suveranitatea tehnologică europeană, spori securitatea cetățenilor, dezvolta în continuare piața unică și stimula competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, CESE sprijină pe deplin obiectivele planului de acțiune și solicită punerea în aplicare rapidă, energică și ambițioasă a celor 11 acțiuni.

1.2.

Adoptarea de noi tehnologii digitale și alte tehnologii emergente în domeniul apărării și securității ar trebui să fie o prioritate-cheie a planului de acțiune. Pentru a înlesni această adoptare, trebuie să se garanteze că inițiativele civile relevante țin seama, încă de la început, de cerințele din sectoarele apărării și securității. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la optimizarea domeniului de aplicare și a eficienței instrumentelor de finanțare specifice în materie de apărare și securitate.

1.3.

CESE consideră că planul de acțiune nu ar trebui să se limiteze la identificarea oportunităților existente în termeni de sinergii, ci ar trebui, totodată, să indice calea de urmat pentru a se trece de la o abordare ad-hoc la o abordare mai sistematică, care să creeze sinergii încă din faza de proiectare. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să introducă noi forme de planificare integrată în toate programele relevante.

1.4.

În opinia CESE, abordarea care constă în corelarea capabilităților, a tehnologiilor și a lanțurilor valorice poate asigura o mai mare coerență și o utilizare mai strategică a fondurilor UE. Prin urmare, invită Comisia să elaboreze programele corespunzătoare ale UE în consecință.

1.5.

CESE consideră că observatorul pentru tehnologii critice a cărui înființare este prevăzută reprezintă un element esențial al acestei abordări. Pentru a promova interacțiunile constructive între sectorul civil, cel al apărării, cel al securității și cel spațial, observatorul trebuie, îndeosebi, să dezvolte o taxonomie tehnologică comună aplicabilă tuturor sectoarelor.

1.6.

CESE consideră că planul de acțiune constituie un pilon al strategiei industriale a UE. În acest sens, este esențial ca foile de parcurs tehnologice să fie transpuse cu succes în veritabile inițiative industriale emblematice. Prin urmare, Comitetul invită Comisia să se asigure că activitatea observatorului duce la rezultate tangibile.

1.7.

În opinia CESE, pentru a garanta punerea în aplicare cu succes a planului de acțiune, este esențială implicarea deplină a părților interesate relevante, în special a industriei și a organizațiilor de cercetare și tehnologie (OCT). În acest context, CESE salută intenția Comisiei de a lansa acțiuni specifice pentru a sprijini întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și organizațiile de cercetare și tehnologie să disemineze informații cu privire la programele și instrumentele UE.

1.8.

La fel de importantă este sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele economice și tehnologice pe care finanțarea UE în materie de apărare și securitate le prezintă pentru cetățenii UE. În acest sens, Comisia ar trebui să lanseze campanii de informare specifice, la care să participe reprezentanții societății civile.

1.9.

CESE consideră că IMM-urile joacă un rol esențial în procesul de punere în aplicare a planului de acțiune. Prin urmare, este important să se garanteze că ele pot avea acces la toate măsurile prevăzute.

1.10.

De-a lungul timpului, inovațiile din domeniul apărării au fost transpuse în produse în cadrul industriei civile. În prezent, tehnologiile emergente sunt bazate pe investiții considerabile din partea sectoarelor comerciale, iar diseminarea tehnologică se face simțită într-o măsură tot mai mare în direcția opusă, dinspre sectorul civil către cel al apărării. În acest context, digitalizarea este deosebit de importantă. Planul de acțiune este fundamental pentru a promova integrarea noilor tehnologii digitale și a altor tehnologii emergente în ecosistemul apărării, al securității și al spațiului.

1.11.

Ar trebui să se acorde prioritate recrutării, păstrării și promovării specifice a femeilor în sectoarele apărării și securității, precum și asigurării unor locuri de muncă de calitate pentru tineri și a calificării acestora, pentru a se promova incluziunea socială și egalitatea de gen într-un ecosistem care este încă dominat de bărbați.

1.12.

Alături de drepturile în materie de egalitate de șanse și nediscriminare, locurile de muncă de calitate fac parte dintr-un nou contract social care urmează să fie încheiat cu cetățenii europeni.

1.13.

Este necesar ca, în ceea ce privește investițiile, să se țină seama de aspectele sociale, și anume ca randamentul investițiilor să fie privit nu numai din punct de vedere economic, ci și în raport cu alte domenii esențiale precum ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă și calitatea locurilor de muncă. IMM-urile trebuie să aibă acces la sectorul spațial, înlesnindu-se accesul lor la fondurile pentru reziliență, extinzându-se sinergiile și în ceea ce privește formarea și calificarea lucrătorilor din cadrul IMM-urilor, precum și mobilitatea acestora, consolidându-se ecosistemele de-a lungul lanțului valoric, evitându-se duplicarea resurselor și acționând împreună cu toate țările din zona UE.

1.14.

În mod similar, chiar și în cazul investițiilor cu o valoare strategică ridicată, trebuie să se țină seama de necesitatea de a realiza evaluări și o monitorizare în raport cu standarde definite în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor.

1.15.

Este necesar ca, în ceea ce privește investițiile la nivel european, să se includă obligația de respectare a acestor valori, deoarece niciun sector al investițiilor din fonduri publice nu ar trebui exclus din domeniul de aplicare al acestor dispoziții.

2.   Context

2.1.

Spațiul, apărarea și securitatea, alături de aeronautica civilă, constituie un ecosistem de înaltă tehnologie care prezintă o importanță strategică pentru Europa. Numeroase întreprinderi din cadrul acestui ecosistem desfășoară activități atât în domeniul apărării, cât și în domeniul civil și fac parte din lanțuri de aprovizionare transfrontaliere complexe, care includ numeroase întreprinderi cu capitalizare medie și IMM-uri. Acest ecosistem posedă un bogat istoric de sinergii între sectoarele sale, precum și cu alte sectoare industriale civile de înaltă tehnologie. Apariția unor noi tehnologii oferă un potențial uriaș pentru sinergii viitoare.

2.2.

De-a lungul timpului, inovațiile din domeniul apărării au fost transpuse în produse în cadrul industriei civile. În prezent, tehnologiile emergente sunt bazate pe investiții considerabile din partea sectoarelor comerciale, iar diseminarea tehnologică se face simțită într-o măsură tot mai mare în direcția opusă, dinspre sectorul civil către cel al apărării. În acest context, digitalizarea este deosebit de importantă. Planul de acțiune este fundamental pentru a promova integrarea noilor tehnologii digitale și a altor tehnologii emergente în ecosistemul apărării, al securității și al spațiului.

2.3.

CESE consideră că, pentru a-și reveni după criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a transforma într-un succes actuala revoluție tehnologică, UE are nevoie de o „resetare” industrială, bazată pe utilizarea unor tehnologii digitale avansate, care să stimuleze creșterea economică și să creeze un model economic mai rezilient.

2.4.

Progresele tehnologice sunt un proces continuu și dinamic; inovații radicale apar în mod constant, fiind însă greu de prevăzut. Prin urmare, este extrem de important să se stimuleze convergența tehnologiilor emergente cu dublă utilizare, prin proiecte europene de mare amploare, pentru a îmbunătăți inovarea, competitivitatea și poziția de lider în domeniul tehnologiilor în sectoarele de importanță strategică.

2.5.

În octombrie 2020, Consiliul European a constatat că realizarea autonomiei strategice, menținând totodată o economie deschisă, reprezintă un obiectiv esențial al Uniunii și a solicitat UE să își dezvolte autonomia în industria spațială și o bază industrială mai integrată pentru apărare. Aceste obiective sunt sprijinite de numeroase inițiative importante ale UE, precum Fondul european de apărare (1), programul spațial (2), programul Europa digitală, Orizont Europa, Strategia UE privind o uniune a securității și noua strategie industrială. CESE consideră că Planul de acțiune privind sinergiile constituie o legătură între aceste instrumente și strategii și solicită Comisiei Europene să depună toate eforturile pentru o implementare ambițioasă și eficace a acțiunilor propuse.

2.6.

Rentabilitatea investițiilor nu ar trebui privită doar din punct de vedere economic, ci și din punctul de vedere al unor aspecte-cheie precum ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă și calitatea locurilor de muncă. Prin urmare, CESE subliniază importanța educației și a competențelor pentru punerea în aplicare cu succes a planului de acțiune. Nu se poate vorbi de inovare și competitivitate fără o forță de muncă înalt calificată, iar adoptarea noilor tehnologii emergente va necesita eforturi suplimentare în ceea ce privește reconversia și perfecționarea profesională. În plus, inițiativele de stimulare a sinergiilor tehnologice dintre sectoare ar trebui să fie însoțite de măsuri de facilitare a mobilității transsectoriale a angajaților.

2.7.

CESE consideră că diversitatea constituie un motor esențial al inovării și invită Comisia să folosească planul de acțiune și ca instrument de promovare a incluziunii sociale și a egalității de gen într-un ecosistem care este încă dominat de bărbați. După cum arată cercetările din domeniu, diversitatea duce la un proces decizional mai bun. Prin urmare, prezența femeilor la toate nivelurile procesului decizional este vitală și ar trebui încurajată prin politicile în materie de recrutare, păstrare și promovare a forței de muncă. Pe lângă aceasta, Comitetul solicită măsuri prin care să se combată segregarea verticală și să se dea tinerelor fete imboldul inițial de a urma cariere în aceste sectoare, de exemplu stârnindu-le entuziasmul față de sectorul STIM încă din etapa inițială a agendei educaționale.

3.   Observații generale

3.1.

Planul de acțiune al Comisiei Europene menționează în mod specific și evidențiază „sinergiile”, care sunt examinate într-un „mediu internațional plin de provocări, în care UE trebuie să își mențină avantajul tehnologic și să își sprijine baza industrială”. În noul context geopolitic, este deosebit de important să fie sprijinite sectoarele care contribuie la autonomia strategică și la suveranitatea tehnologică a UE.

3.2.

Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 al UE majorează semnificativ investițiile în tehnologii pentru sectoare strategice precum apărarea, securitatea, mobilitatea, sănătatea, gestionarea informațiilor, cibernetica și spațiul. Prin Fondul european de apărare (FEA), CFM include pentru prima dată un program al UE dedicat în mod special proiectelor de cooperare în domeniul apărării. Programele relevante ale CFM acoperă cercetarea, dezvoltarea, testarea, crearea de prototipuri și implementarea (achiziționarea de produse și servicii inovatoare) într-un mod complementar. Așadar, există un potențial enorm de sinergii între programele UE. Valorificarea deplină a acestor sinergii ar crește semnificativ valoarea adăugată a investițiilor europene și, prin urmare, trebuie să constituie o prioritate de prim ordin pentru Comisie.

3.3.

Cheltuielile publice pentru cercetare și inovare (C&I) în Europa rămân cu mult sub nivelul celor ale SUA și ale Chinei. Eforturile în materie de C&I sunt decisive pentru competitivitatea industriei și pentru autonomia Europei. Prin urmare, sinergiile dintre programele UE trebuie să optimizeze rentabilitatea investițiilor, dar să nu înlocuiască finanțarea pentru C&I. Statele membre trebuie să își intensifice eforturile și să nu folosească investițiile europene drept o scuză pentru a-și reduce propriile cheltuieli în sectoarele strategice. La fel de importantă este sincronizarea dintre programele UE, de exemplu în cadrul semestrului european, și cele naționale în domeniul C&I, ca modalitate de a asigura utilizarea optimă a resurselor.

3.4.

Noile tehnologii digitale și alte tehnologii emergente sunt bazate pe investiții considerabile din partea sectoarelor comerciale. Totodată, ele sunt factori de facilitare indispensabili pentru asigurarea capabilităților de apărare și de securitate. Adoptarea acestor tehnologii în sectoarele apărării și securității ar trebui, prin urmare, să fie o prioritate a planului de acțiune, care ar trebui să garanteze că programele civile, cum ar fi Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, Alianța europeană pentru hidrogen curat și Inițiativa privind procesorul european, iau în considerare încă de la început cerințele în materie de apărare și securitate.

3.5.

Sinergiile tehnologice sunt posibile în principal la niveluri mai scăzute de maturitate tehnologică și pentru anumite componente și subsisteme. În domenii digitale precum inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și tehnologiile blockchain, numeroase modele și teorii de bază sunt aceleași pentru diferite sectoare. Partajarea eforturilor de cercetare la aceste niveluri ar accelera dezvoltarea de soluții specifice sectoarelor și ar elibera resurse pentru implementarea acestora. O nouă abordare bazată pe parteneriat în materie de guvernanță între industrie, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate ar trebui să asigure o tranziție echitabilă pentru ecosisteme în transformarea lor digitală și „verde”. Trebuie să se acorde prioritate căutării de sinergii între ecosistemele și sectoarele care se confruntă cu cele mai importante provocări pentru realizarea obiectivelor în materie de reziliență și durabilitate, în cele trei dimensiuni ale lor: cea de mediu, cea socială și cea de guvernanță. Trebuie promovată includerea IMM-urilor în clusterele transeuropene, interdisciplinare și transsectoriale, conectând lanțurile valorice critice ale ecosistemelor aerospațiale și de apărare, în special cu sectoarele mobilității, industriei autovehiculelor și transporturilor, precum și cu sectorul sănătății. Ele trebuie sprijinite pentru a face față șocurilor și vulnerabilităților, sau diversificate, punându-le în legătură cu noi parteneri locali și transfrontalieri, în cadrul unor planuri operaționale în materie de competitivitate durabilă.

3.6.

Sinergiile din etapa de cercetare nu vor elimina diferențele dintre aplicațiile specifice sectoarelor. Din cauza cerințelor diferite ale clienților, tehnologia 5G pentru apărare nu va fi asemănătoare tehnologiei 5G pentru scopuri comerciale, iar un cloud pentru domeniul apărării va fi diferit de un cloud comercial, chiar dacă componentele tehnologice de bază sunt similare. Industria apărării, a securității și cea spațială sunt indispensabile pentru adaptarea și integrarea tehnologiilor emergente în soluții specifice sectoarelor.

3.7.

Din punctul de vedere al CESE, punerea în aplicare a planului de acțiune trebuie să țină cont și de diferențele dintre piața civilă, cea a apărării, cea a securității și cea a spațiului. Întrucât modelele de afaceri și cadrele de reglementare nu sunt aceleași, trebuie asigurat un echilibru în ceea ce privește deschiderea rezultatelor cercetării, drepturile de proprietate intelectuală, garanțiile pentru investițiile cu risc ridicat, asigurarea rentabilității economice etc. În acest sens, tehnologiile emergente vor genera și noi provocări – de exemplu, pentru standardizare și protecția datelor.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE este de părere că planul de acțiune trebuie să țină cont de inițiativele relevante în materie de securitate și de apărare gestionate de statele membre. Printre exemplele în acest sens se numără Busola strategică, procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Pactul privind PSAC civilă.

4.2.

CESE consideră, de asemenea, că este important să se țină seama de cooperarea UE-NATO și să se asigure, în special, interoperabilitatea dintre resursele NATO și cele ale UE, inclusiv pentru comunicațiile criptate și securizate. Serviciile Comisiei ar trebui să lucreze în continuare îndeaproape cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu Agenția Europeană de Apărare (AEA), ale căror activități ar trebui să promoveze sinergiile și interacțiunile constructive.

4.3.

CESE salută importanța pe care planul de acțiune o acordă proiectelor emblematice. Reunind întreprinderi de toate dimensiunile din diferite sectoare și din întreaga UE, aceste inițiative emblematice promovează cooperarea transfrontalieră și pot deveni cadre eficace pentru utilizarea coerentă a instrumentelor de politică industrială. Pentru o punere în aplicare efectivă a Pilonului european al drepturilor sociale în tranziția digitală și în cea climatică și pentru a garanta un impact structural pe termen lung asupra implementării mecanismelor de competitivitate durabilă asociate ciclului semestrului european, CESE recomandă ca măsurile propuse să fie însoțite de un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri, în scopul de a asigura coerența dintre diferitele acțiuni și de a implica în mod eficace toate părțile interesate relevante.

4.4.

CESE încurajează Comisia să pună în aplicare planul de acțiune printr-o abordare pe termen lung și scurt deopotrivă: într-o abordare pe termen scurt, acesta ar trebui să promoveze interacțiunile constructive dintre inițiativele existente cu finanțare din partea UE. Planul de acțiune ca atare menționează numeroase inițiative din diferite domenii, de la securitatea spațială la cea maritimă, care par promițătoare în acest sens.

4.5.

În același timp, CESE consideră că planul de acțiune nu ar trebui să se limiteze la identificarea oportunităților existente în termeni de sinergii, ci ar trebui, de asemenea, să indice calea de urmat pentru a se trece de la o abordare ad-hoc la o abordare mai sistematică, care să creeze sinergii încă din faza de proiectare. Planul include diverse elemente care pot contribui la realizarea acestui obiectiv: monitorizarea tehnologică transsectorială, planificarea capabilităților, coordonarea strânsă a programelor de finanțare, foile de parcurs tehnologice, evaluarea lanțurilor valorice etc. Pentru a fi eficace și a avea un impact structural pe termen lung, CESE recomandă ca măsurile propuse să fie însoțite de noi structuri de guvernanță și de procesele de planificare corespunzătoare în cadrul tuturor programelor relevante, pentru a asigura coerența între diferitele acțiuni și a implica în mod eficace toate părțile interesate relevante.

4.6.

CESE consideră că transparența este la fel de importantă. Alegerea tehnologiilor, a foilor de parcurs și a inițiativelor emblematice care trebuie sprijinite ar trebui să fie ușor de înțeles și să se bazeze pe criterii obiective. Raportul privind progresele înregistrate prezentat o dată la doi ani, astfel cum este prevăzut, ar trebui să formuleze indicatori-cheie de performanță pentru măsurarea succesului și să includă evaluări de etapă, pentru a îmbunătăți procesul și a opri acțiunile dacă nu generează valoare. De asemenea, aspectele juridice și în materie de reglementare ar trebui să facă parte din procesul de evaluare, pentru a identifica dacă și unde ar trebui modificate temeiul juridic și dispozițiile programelor UE, pentru a stimula și a valorifica sinergiile.

4.7.

În ce privește fiecare acțiune, analizată separat, poziția CESE este următoarea:

4.7.1.

ACȚIUNEA 1: Înainte de sfârșitul anului 2021, Comisia va prezenta o propunere privind consolidarea identificării anticipative și timpurii a nevoilor și soluțiilor în domeniul securității interne și al aplicării legii prin promovarea abordărilor bazate pe capabilități în toate sectoarele securității, pe baza celor mai bune practici din sectoarele apărării și spațial. Din perspectiva CESE, această acțiune este binevenită întrucât o abordare bazată pe capabilități este esențială pentru a depăși fragmentarea actuală a pieței securității din Europa și pentru a le permite utilizatorilor finali din domeniul securității să preîntâmpine amenințările actuale și viitoare în materie de securitate. Procesul prevăzut de planificare a capabilităților pentru gestionarea integrată a frontierelor este binevenit, însă instituirea sa trebuie accelerată semnificativ pentru a avea un impact asupra programelor de cheltuieli asociate înainte de finalul actualului CFM. Pentru a face față diversității utilizatorilor finali din domeniul securității și pentru a asigura un anumit grad de stabilitate a proceselor de planificare, CESE recomandă stabilirea, la nivelul UE, a unor misiuni de securitate suficient de ample pentru a reflecta cerințe diverse și schimbătoare în ceea ce privește capabilitățile. Abordarea avută în vedere ar trebui să fie strategică și pe termen lung, însă și suficient de flexibilă pentru a acoperi evenimente posibile, cu o probabilitate scăzută de a se produce, dar cu un impact ridicat (precum o pandemie) și pentru a reacționa la apariția subită a unor amenințări neașteptate.

4.7.2.

ACȚIUNEA 2: Înainte de sfârșitul anului 2021 și în perspectiva programelor de lucru pentru 2022, Comisia își va consolida în continuare procesul intern de promovare a sinergiilor dintre industriile spațială, a apărării și civile conexe, prin îmbunătățirea coordonării programelor și instrumentelor UE și prin lansarea de acțiuni pentru facilitarea accesului la finanțare. CESE consideră că această acțiune este una dintre componentele centrale ale planului de acțiune. UE ar trebui să exploateze potențialele sinergii orizontale dintre programele de C&I (de exemplu, Fondul european de apărare și programul Orizont Europa), pentru a promova interacțiunile constructive, dar și la nivel vertical, între programele de C&I și cele de implementare (de exemplu, cercetarea în domeniul securității și Fondul pentru securitate internă), pentru a încuraja introducerea pe piață a rezultatelor cercetării. Diferențele în ceea ce privește normele și condițiile pentru programe riscă să devină obstacole în calea sinergiilor și vor impune luarea în considerare cu atenție a aspectelor juridice și tehnice precum drepturile de proprietate intelectuală. Va fi deosebit de important să se stabilească, în cadrul Comisiei, noi forme de programare și de planificare integrată pentru a garanta că sinergiile nu se produc din întâmplare, ci în mod deliberat.

4.7.3.

ACȚIUNEA 3: Începând cu a doua jumătate a anului 2021, Comisia va anunța acțiuni specifice pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și OCT-uri, pentru a sensibiliza publicul cu privire la programele și instrumentele UE care oferă oportunități de finanțare, sprijin tehnic și formare practică, furnizează servicii de accelerare a dezvoltării de afaceri, prezintă soluții inovatoare și facilitează intrarea pe piața apărării, a securității, a industriei spațiale sau pe alte piețe civile relevante. CESE este de acord că întreprinderile nou-înființate și IMM-urile sunt factori esențiali ai inovării și joacă un rol important pentru sinergii, dat fiind că operează deseori în diferite sectoare și de ambele părți ale frontierei dintre industria civilă și cea a apărării. Totodată, de obicei, acestor întreprinderi le lipsesc capacitățile necesare pentru executarea de proiecte complexe și forța financiară pentru a opera în mod independent, pe piețe exclusiv publice, cu un grad înalt de reglementare și cu nevoi foarte specifice ale clienților. Prin urmare, ele au nevoie de legături solide cu integratorii de sisteme, pentru a introduce inovațiile pe piață. Așadar, planul de acțiune ar trebui să sprijine integrarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor în lanțurile de aprovizionare de la nivel transfrontalier și să încurajeze legătura dintre industrie și organizațiile de cercetare și tehnologie.

4.7.4.

ACȚIUNEA 4: Comisia va elabora foi de parcurs tehnologice pentru a stimula inovarea în domeniul tehnologiilor critice pentru sectoarele de apărare, spațial și sectoarele civile conexe și pentru a stimula cooperarea transfrontalieră, utilizând toate instrumentele relevante ale UE într-un mod sinergic. Aceste foi de parcurs se vor baza pe o evaluare realizată o dată la doi ani de un nou observator pentru tehnologiile critice din cadrul Comisiei. Foile de parcurs pot duce la inițierea de noi proiecte emblematice. CESE sprijină pe deplin instituirea unui observator și misiunea acestuia de a elabora foi de parcurs tehnologice care reunesc industria apărării, industria spațiului și industria civilă conexă. De asemenea, salută intenția de a include în evaluare lanțurile valorice, întrucât acest lucru deschide calea către utilizarea coerentă și combinată a unor instrumente de politică industrială pentru a sprijini poziția de lider tehnologic în sectoarele strategice. Totodată, succesul acestei acțiuni depinde de numeroși factori. Observatorul va trebui: — să dezvolte legături solide cu procesele relevante de planificare a capabilităților; — să monitorizeze activ tendințele în domeniul tehnologic de la nivel mondial și să detecteze cât mai devreme inovațiile tehnologice revoluționare și tehnologiile disruptive; — să stabilească obiective, norme și criterii pentru evaluarea tehnologiilor; — să dezvolte o taxonomie comună aplicabilă tuturor sectoarelor relevante, pentru a garanta că spațiul, apărarea și securitatea vorbesc același „limbaj tehnologic”. În final, trebuie să se asigure că foile de parcurs generate de observator nu rămân simple exerciții pe hârtie, ci sunt de fapt puse în aplicare în programe de lucru și în inițiative emblematice. Pentru a atinge toate aceste obiective, CESE recomandă ca observatorul să valorifice, de asemenea, învățămintele desprinse în urma unor procese similare deja existente, precum Grupul de acțiune comun (AEA-ESA-CE) privind tehnologiile spațiale esențiale.

4.7.5.

ACȚIUNEA 5: Înainte de sfârșitul anului 2022, Comisia, în strânsă cooperare cu alte părți interesate importante, va prezenta un plan de promovare a utilizării standardelor hibride existente în sectorul civil/apărării și a dezvoltării de noi standarde. CESE consideră că standardele constituie un instrument puternic pentru modelarea piețelor. Utilizarea de standarde hibride este logică acolo unde este cazul, iar exemplele oferite de CBRN sau de spațiul pentru securitatea datelor sunt într-adevăr promițătoare. Provocarea constă însă în lentoarea procesului de standardizare pentru standardele tehnice, care pare să întâmpine din ce în ce mai multe dificultăți în menținerea ritmului în raport cu dezvoltarea de noi inovații. Cerințele privind standardele ar trebui să se numere și printre cererile de propuneri ale programului Orizont Europa, pentru a garanta că utilizatorii finali pot să folosească efectiv noile inovații.

4.7.6.

ACȚIUNEA 6: În prima jumătate a anului 2022, Comisia va lansa, în cooperare cu Consiliul european pentru inovare și cu alte părți interesate, un „incubator de inovare” pentru a sprijini noile tehnologii și a contura inovarea cu dublă utilizare. Comisia va sprijini, de asemenea, rețelele transfrontaliere de inovare în domeniul apărării care vor testa relevanța tehnologiilor din sectorul civil și vor sprijini inovarea responsabilă în lanțurile valorice din domeniul apărării. Aceste acțiuni vor aborda, de asemenea, fragmentarea actuală a peisajului inovării în domeniul civil și al apărării civile, lipsa de competențe, precum și obiectivele în materie de egalitate și incluziune. CESE consideră că instituirea unui incubator de inovare cu dublă utilizare și a unor rețele de inovare în domeniul apărării este interesantă și merită explorată. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită obsolescenței rapide a multor tehnologii comerciale, care reprezintă adesea un obstacol major în calea utilizării lor în aplicațiile din sectorul apărării. De asemenea, CESE încurajează Comisia să promoveze activ transferurile intersectoriale de tehnologii prin măsuri de sprijin administrativ și financiar. Având în vedere că această acțiune deschide noi drumuri, CESE recomandă monitorizarea sa activă și evaluarea sa periodică, pentru a măsura succesul său.

4.7.7.

ACȚIUNEA 7: Începând din iunie 2021, Comisia va institui, împreună cu statele membre, Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică, care va aloca resursele necesare din programele și instrumentele relevante ale UE. Comisia va încerca să consolideze sinergiile, transferurile de tehnologie de tip spin-in și de tip spin-off dintre activitatea centrului, FEA și programul spațial al UE privind securitatea cibernetică și apărarea cibernetică, cu scopul de a reduce vulnerabilitățile și de a crea eficiență. CESE consideră că activitățile prevăzute în acțiunea 7 sunt esențiale pentru suveranitatea Europei în domenii tehnologice esențiale. Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică sunt opțiuni evidente pentru sinergiile dintre securitate, apărare și spațiu și, într-adevăr, ar trebui să aibă prioritate ridicată. Este deosebit de importantă aici cooperarea strânsă dintre autoritățile publice și sectorul privat.

4.7.8.

ACȚIUNEA 8: Începând cu prima jumătate a anului 2022, pentru a sprijini tehnologiile disruptive, Comisia va prezenta forme inovatoare de finanțare pentru a promova participarea actorilor netradiționali, pentru a atrage întreprinderi nou-înființate și pentru a promova interacțiunea constructivă în vederea împărtășirii de soluții, pe baza oportunităților oferite de programele și instrumentele UE, inclusiv de PED și de FEA. CESE salută sprijinirea tehnologiilor cu potențial disruptiv, drept completarea logică a unei abordări mai tradiționale, bazate pe capabilități, și sugerează corelarea îndeaproape a acestora cu observatorul tehnologic avut în vedere. De asemenea, sprijină utilizarea Fondului european de apărare și a PED pentru aceste activități și recomandă dezvoltarea în continuare, pe termen mediu, a unei agenții europene în toată puterea cuvântului, după modelul DARPA (3).

4.7.9.

ACȚIUNEA 9: Tehnologiile dronelor din UE. Dronele (4) oferă numeroase ilustrații ale tehnologiilor folosite în aeronautica de natură comercială și în domeniul spațiului, al securității și al apărării. Interacțiunile constructive sunt esențiale în tehnologia dronelor, iar introducerea dronelor civile și militare în spațiul aerian are, de asemenea, un scop dual. Așadar, CESE sprijină pe deplin lansarea unui proiect emblematic privind dronele, ca o opțiune evidentă, și recomandă susținerea acestuia printr-o foaie de parcurs tehnologică specifică, care să dea prioritate componentelor tehnologice relevante, în funcție de importanța lor pentru autonomia strategică și pentru suveranitatea tehnologică europeană.

4.7.10.

ACȚIUNEA 10: Sistemul global spațial de comunicații securizate al UE. CESE consideră că acest proiect emblematic este extrem de important, întrucât acoperă elemente esențiale ale autonomiei și ale suveranității tehnologice europene. Cu toate acestea, încă nu este clar modul în care acest proiect va crea sinergii cu sectorul apărării sau modul în care va beneficia de ele. CESE consideră că o opțiune pentru crearea de sinergii suplimentare ar consta în îmbarcarea unor sarcini utile suplimentare la bord în această constelație de sateliți. Acestea ar putea include senzori pentru supravegherea spațiului, care ar crea sinergii între cele două inițiative emblematice din domeniul spațial.

4.7.11.

ACȚIUNEA 11: Managementul traficului spațial. Managementul traficului spațial este esențial pentru securitatea activelor și infrastructurilor spațiale, care sunt din ce în ce mai importante pentru funcționarea societăților moderne. Prin urmare, CESE sprijină lansarea unei inițiative emblematice specifice în ceea ce privește managementul traficului spațial. Totodată, este îngrijorat de faptul că această inițiativă se limitează la aspectele legate de reglementare și de standardizare, care sunt importante, însă nu sunt suficiente. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă în vedere și crearea unei piețe pentru datele privind supravegherea spațiului (așa cum se urmărește să se realizeze în Statele Unite ale Americii). Pentru a dezvolta o abordare europeană credibilă în ceea ce privește managementul traficului spațial, Europa ar trebui să își îmbunătățească semnificativ și capacitățile de supraveghere a spațiului (senzori noi, capacități de analiză și de calcul etc.).

---

(1)  Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).

(2)  Comunicarea privind politica spațială [COM(2021) 208 din 21 aprilie 2021].

(3)  Agenția pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării (Defense Advanced Research Projects Agency – DARPA) este o agenție de cercetare și dezvoltare din cadrul Departamentului de Apărare al SUA, responsabilă cu dezvoltarea de tehnologii emergente.

(4)  JO C 129, 11.4.2018, p. 51.