INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/2

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Gyulai Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – OL, PM, RO/Rapidsped Fuvarozási és Szállítmányozási Zrt.

(Cauza C-428/19) (1)

(Trimitere preliminară - Directiva 96/71/CEE - Articolul 1 alineatul (1), precum și articolele 3 și 5 - Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii - Conducători auto din domeniul transportului rutier internațional - Respectarea salariului minim din țara de detașare - Diurnă - Regulamentul (CE) nr. 561/2006 - Articolul 10 - Remunerație atribuită angajaților în funcție de carburantul consumat)

(2021/C 338/02)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Gyulai Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamanți: OL, PM, RO

Pârâtă: Rapidsped Fuvarozási és Szállítmányozási Zrt.

Dispozitivul

1)	Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii trebuie interpretată în sensul că este aplicabilă prestărilor de servicii transnaționale din sectorul transportului rutier.

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 6 din Directiva 96/71 coroborate cu articolul 5 din aceasta trebuie interpretate în sensul că impun ca nerespectarea de către angajatorul stabilit într-un stat membru a dispozițiilor unui alt stat membru în materie de salariu minim să poată fi invocată împotriva acestui angajator de lucrători detașați din primul stat membru în fața unei instanțe a acestuia, dacă aceasta este competentă.

Articolul 3 alineatul (7) al doilea paragraf din Directiva 96/71 trebuie interpretat în sensul că o diurnă al cărei cuantum diferă în funcție de durata detașării lucrătorului constituie o alocație specifică detașării care face parte din salariul minim, cu excepția cazului în care este vărsată cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detașare, cum ar fi cheltuielile de călătorie, de cazare sau de masă, sau a cazului în care corespunde unei majorări care modifică raportul dintre prestația lucrătorului, pe de o parte, și contraprestația pe care o primește acesta, pe de altă parte.

Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului trebuie interpretat în sensul că nu se opune, în principiu, ca o întreprindere de transport rutier să acorde conducătorilor auto o primă calculată pe baza economiilor realizate sub forma unei reduceri a consumului de carburant raportat la traseul efectuat. Cu toate acestea, o asemenea primă ar încălca interdicția stabilită de această dispoziție dacă, în loc să fie legată numai de economia de carburant, ea ar recompensa o asemenea economie în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea mărfurilor care trebuie transportate potrivit unor modalități care să incite conducătorul auto să aibă un comportament de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea Regulamentului nr. 561/2006.

(1) JO C 95, 23.3.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/3

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia) – Rádio Popular – Electrodomésticos, SA/Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-695/19) (1)

(Trimitere preliminară - Directiva 2006/112/CE - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Scutiri - Articolul 135 alineatul (1) litera (a) - Noțiunile de „tranzacții de asigurare” și de „servicii conexe prestate de brokerii și agenții de asigurări” - Articolul 174 alineatul (2) - Drept de deducere - Prorata de deducere - Extindere de garanție privind aparatele electrocasnice și alte articole din domeniul informaticii și al telecomunicațiilor - Noțiunea de „operațiuni financiare”)

(2021/C 338/03)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Rádio Popular – Electrodomésticos, SA

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Dispozitivul

Articolul 174 alineatul (2) literele (b) și (c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată coroborat cu articolul 135 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că nu se aplică unor operațiuni de intermediere în vânzarea de extinderi de garanție care sunt efectuate de o persoană impozabilă în cadrul activității sale principale ce constă în vânzarea către consumatori de aparate electrocasnice și de alte articole din domeniul informaticii și al telecomunicațiilor, astfel încât valoarea cifrei de afaceri aferente acestor operațiuni nu trebuie exclusă de la numitorul fracției care servește la calculul proratei de deducere vizate la articolul 174 alineatul (1) din directiva menționată.

(1) JO C 406, 2.12.2019.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/4

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de première instance de Namur – Belgia) – C.J./Région wallonne

(Cauza C-830/19) (1)

(Trimitere preliminară - Agricultură - Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) - Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 - Instalarea tinerilor fermieri - Dezvoltarea exploatațiilor agricole - Ajutor pentru tinerii fermieri la înființarea întreprinderii - Condiții de acces - Echivalare - Instalare în calitate de șef de exploatație care nu este unic - Plafoane - Stabilire - Criterii - Producție standard a exploatației agricole)

(2021/C 338/04)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance de Namur

Părțile din procedura principală

Reclamant: C.J.

Pârâtă: Région wallonne

Dispozitivul

Articolele 2, 5 și 19 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului coroborate cu articolele 2 și 5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitorii trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia criteriul stabilirii plafonului care permite unui tânăr fermier care se instalează în calitate de șef de exploatație care nu este unic să aibă acces la ajutorul la înființarea întreprinderii este cel al producției brute standard a întregii exploatații agricole, iar nu doar a părții acestui tânăr fermier din această exploatație.

(1) JO C 27, 27.1.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/4

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Köln – Germania) – KA

(Cauza C-937/19) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 - Articolul 1 alineatul (5) litera (d) - Articolul 8 - Transport rutier internațional de mărfuri dintr-un stat membru către un alt stat membru - Operațiuni de cabotaj consecutive acestui transport internațional pe teritoriul acestui din urmă stat membru - Restricții - Cerința unei licențe comunitare și, dacă este cazul, a unei autorizații de transport - Excepții - Operațiuni de cabotaj consecutive unui transport internațional în nume propriu - Condiții)

(2021/C 338/05)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: KA

Cu participarea: Staatsanwaltschaft Köln, Bundesamt für Güterverkehr

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri trebuie interpretat în sensul că un operator de transport care a efectuat un transport internațional de mărfuri în nume propriu, în sensul articolului 1 alineatul (5) litera (d) din acest regulament, dintr-un stat membru către un alt stat membru este autorizat, în temeiul articolului 8 alineatul (6) din același regulament, să efectueze operațiuni de cabotaj consecutive acestui transport internațional pe teritoriul acestui din urmă stat membru, sub rezerva respectării însă a condițiilor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul menționat.

(1) JO C 95, 23.3.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/5

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Østre Landsret – Danemarca) – Procedură penală privind pe VAS Shipping ApS

(Cauza C-71/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolele 49 și 54 TFUE - Libertatea de stabilire - Reglementare națională care impune resortisanților țărilor terțe angajați pe o navă care arborează pavilionul unui stat membru să dețină un permis de muncă în acest stat membru - Excepție privind navele care nu fac escală în porturile statului membru de mai mult de 25 de ori într-o perioadă de un an - Restricție - Articolul 79 alineatul (5) TFUE - Reglementare națională care vizează stabilirea volumului admiterii pe teritoriul statului membru în cauză a resortisanților unor țări terțe, provenind din țări terțe, în căutarea unui loc de muncă în calitate de lucrători salariați sau pentru a desfășura o activitate independentă)

(2021/C 338/06)

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Østre Landsret

Partea (părțile) din procedura penală principală

VAS Shipping ApS.

Dispozitivul

Articolul 49 TFUE, citit în lumina articolului 79 alineatul (5) TFUE, trebuie interpretat în sensul că nu se opune reglementării unui prim stat membru care prevede că membrii echipajului resortisanți ai unor țări terțe al unei nave care arborează pavilionul acestui stat membru și este deținută, direct sau indirect, de o societate care are sediul social într-un al doilea stat membru trebuie să dispună de un permis de muncă în acest prim stat membru, cu excepția situației în care nava respectivă nu a efectuat în acest din urmă stat membru mai mult de 25 de escale în cursul unui an.

(1) JO C 137, 27.4.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/6

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Najwyższy – Polonia) – Koleje Mazowieckie – KM Sp. z o.o./Skarb Państwa – Minister Infrastruktury i Budownictwa obecnie Minister Infrastruktury i Prezes Urzędu Transportu Kolejowego, PKP Polskie Linie Kolejowe S.A.

(Cauza C-120/20) (1)

(Trimitere preliminară - Transportul feroviar - Repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare - Directiva 2001/14/CE - Articolul 4 alineatul (5) - Percepere de tarife - Articolul 30 - Organism național de control însărcinat cu supravegherea conformității tarifelor de infrastructură cu această directivă - Contract de utilizare a unei infrastructuri încheiat între administratorul infrastructurii și o întreprindere feroviară - Transpunere incorectă - Răspunderea statului - Cerere de daune interese - Sesizare prealabilă a organismului național de control)

(2021/C 338/07)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Koleje Mazowieckie – KM Sp. z o.o.

Pârâte: Skarb Państwa – Minister Infrastruktury i Budownictwa obecnie Minister Infrastruktury i Prezes Urzędu Transportu Kolejowego, PKP Polskie Linie Kolejowe S.A.

cu participarea: Rzecznik Praw Obywatelskich (RPO)

Dispozitivul

Dispozițiile Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007, în special articolul 4 alineatul (5), precum și articolul 30 din aceasta, trebuie interpretate în sensul că se opun ca o instanță de drept comun dintr-un stat membru să se pronunțe cu privire la o acțiune în răspunderea statului introdusă de o întreprindere feroviară ca urmare a transpunerii incorecte a acestei directive, aflată la originea unei pretinse plăți excedentare a tarifului către administratorul infrastructurii, atunci când organismul de control și, dacă este cazul, instanța competentă să soluționeze acțiunea împotriva hotărârilor acestui organism nu s-au pronunțat încă cu privire la legalitatea acestui tarif.

Articolul 30 alineatele (2), (5) și (6) din Directiva 2001/14, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/58, trebuie interpretat în sensul că impune ca o întreprindere feroviară beneficiară a unei autorizații de acces să aibă dreptul de a contesta în fața organismului de control cuantumul tarifelor individuale stabilite de administratorul infrastructurii, ca acest organism să pronunțe o hotărâre cu privire la o asemenea contestație și ca această hotărâre să poată fi controlată de instanța competentă în acest sens.

Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca dreptul național al răspunderii civile să condiționeze dreptul particularilor de a obține repararea prejudiciului suferit ca urmare a încălcării dreptului Uniunii de către un stat membru de îndeplinirea unor condiții mai puțin restrictive decât cele prevăzute de dreptul Uniunii.

(1) JO C 209, 22.6.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/7

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas – Lituania) – BB/Lietuvos Respublikos sveikatos apsaugos ministerija

(Cauza C-166/20) (1)

(Trimitere preliminară - Recunoașterea calificărilor profesionale - Directiva 2005/36/CE - Articolul 1 și articolul 10 litera (b) - Calificări profesionale obținute în mai multe state membre - Condiții de obținere - Lipsa unui titlu de calificare - Articolele 45 și 49 TFUE - Lucrători - Libertatea de stabilire)

(2021/C 338/08)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BB

Pârâtă: Lietuvos Respublikos sveikatos apsaugos ministerija

Dispozitivul

Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013, în special articolul 1 și articolul 10 litera (b), trebuie interpretată în sensul că nu se aplică unei situații în care o persoană care solicită recunoașterea calificărilor sale profesionale nu a obținut un titlu de calificare care să îi permită, în statul membru de origine, să exercite o profesie reglementată.

Articolele 45 și 49 TFUE trebuie interpretate în sensul că, într-o situație în care persoana interesată nu dispune de titlul care să ateste calificarea sa profesională de farmacist, în sensul punctului 5.6.2 din anexa V la Directiva 2005/36, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55, dar a dobândit competențe profesionale legate de această profesie atât în statul membru de origine, cât și în statul membru gazdă, autoritățile competente ale acestuia din urmă sunt obligate, atunci când sunt sesizate cu o cerere de recunoaștere a calificărilor profesionale, să aprecieze aceste competențe și să le compare cu cele impuse în statul membru gazdă pentru accesul la profesia de farmacist. Dacă aceste competențe corespund cu cele impuse de dispozițiile naționale ale statului membru gazdă, acesta este obligat să le recunoască. Dacă această examinare comparativă nu evidențiază decât o corespondență parțială între aceste competențe, statul membru gazdă este îndreptățit să impună ca persoana interesată să demonstreze că a dobândit cunoștințele și calificările lipsă. Dacă este cazul, revine autorităților naționale competente sarcina de a aprecia dacă cunoștințele dobândite în statul membru gazdă, în cadrul, printre altele, al unei experiențe practice, pot conta în scopul stabilirii faptului că au fost însușite cunoștințele lipsă. În cazul în care la examinarea comparativă menționată apar diferențe substanțiale între formarea urmată de solicitant și formarea impusă în statul membru gazdă, autoritățile competente pot stabili măsuri compensatorii pentru a acoperi aceste diferențe.

(1) JO C 230, 13.7.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – Pharma Expressz Szolgáltató és Kereskedelmi Kft/Országos Gyógyszerészeti és Élelmezés-egészségügyi Intézet

(Cauza C-178/20) (1)

(Trimitere preliminară - Libera circulație a mărfurilor - Medicamente de uz uman - Directiva 2001/83/CE - Articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatul (1) și articolele 70-73 - Medicamente autorizate într-un prim stat membru - Clasificare ca medicamente care se eliberează fără prescripție medicală - Vânzare în farmaciile dintr-un al doilea stat membru fără autorizație de introducere pe piață în acesta - Reglementare națională care impune o notificare autorității competente și o declarație a acesteia cu privire la utilizarea medicamentului respectiv - Articolul 34 TFUE - Restricție cantitativă)

(2021/C 338/09)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamant: Pharma Expressz Szolgáltató és Kereskedelmi Kft

Pârât: Országos Gyógyszerészeti és Élelmezés-egészségügyi Intézet

Dispozitivul

Articolele 70-73 din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012, citite în lumina articolului 5 alineatul (1) și a articolului 6 alineatul (1) din această directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/26, trebuie interpretate în sensul că, sub rezerva punerii în aplicare a derogării prevăzute la acest articol 5 alineatul (1), se opun ca un medicament care poate fi eliberat fără prescripție medicală într-un stat membru să fie de asemenea considerat un medicament care poate fi eliberat fără prescripție medicală într-un alt stat membru, atunci când, în acest din urmă stat, medicamentul respectiv nu beneficiază de o autorizație de introducere pe piață și nu a făcut obiectul unei clasificări.

O măsură națională de transpunere a articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/83, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/26, care impune, pentru eliberarea unui medicament care nu beneficiază de o autorizație de introducere pe piață, o prescripție medicală și o declarație a autorității competente în domeniul sănătății prin care se urmărește asigurarea respectării condițiilor prevăzute de această dispoziție, nu constituie nici o restricție cantitativă, nici o măsură cu efect echivalent în sensul articolului 34 TFUE.

(1) JO C 279, 24.8.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/8

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas – Lituania) – „Sanresa” UAB/Aplinkos apsaugos departamentas prie Aplinkos ministerijos

(Cauza C-295/20) (1)

(Trimitere preliminară - Achiziții publice - Atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii de tratare a deșeurilor - Directiva 2014/24/UE - Articolele 58 și 70 - Calificarea obligației operatorului de a fi titularul unui consimțământ scris prealabil pentru transferurile de deșeuri transfrontaliere - Condiție de executare a contractului)

(2021/C 338/10)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos Aukščiausiasis Teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„Sanresa” UAB

Pârât: Aplinkos apsaugos departamentas prie Aplinkos ministerijos

Cu participarea:„Toksika” UAB, „Žalvaris” UAB, „Palemono keramikos gamykla” AB, „Ekometrija” UAB

Dispozitivul

Articolul 18 alineatul (2), precum și articolele 58 și 70 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretate în sensul că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii de gestionare a deșeurilor, obligația unui operator economic care dorește să transfere deșeuri dintr un stat membru în alt stat de a dispune, în conformitate în special cu articolul 2 punctul 35 și cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, de consimțământul autorităților competente ale statelor vizate de acest transfer constituie o condiție de executare a contractului menționat.

Articolul 70 din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca oferta unui ofertant să fie respinsă pentru simplul motiv că acesta nu face dovada, la momentul depunerii ofertei sale, că îndeplinește o condiție de executare a contractului în discuție.

(1) JO C 329, 5.10.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/10

Cerere de decizie preliminară introdusă de tribunal de commerce de Paris (Franța) la 2 iunie 2021 – AA, BB, soția lui AA, Grupul AA SNC, SI, AM, RH, RT, OE, MD, CJ, MI, Brouard-Daude SCP, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC/Allianz Bank SA, Allianz France SA, succesoare în drepturi a Métropole SA, Abitbol & Rousselet SCP, reprezentată prin Frédéric Abitbol în calitate de administrator judiciar al Grupului AA SNC, BDR & Associés, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC, SELAFA MJA, reprezentată prin Jérôme Pierrel, colichidator judiciar al AA, SELARL Axym, reprezentată prin Didier Courtoux, colichidator judiciar al AA, Bibus SA, fostă Matinvest, Allianz I.A.R.D. SA, succesoare în drepturi a Métropole SA

(Cauza C-344/21)

(2021/C 338/12)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de commerce de Paris

Părțile din procedura principală

Reclamanți: AA, BB, soția lui AA, Grupul AA SNC, SI, AM, RH, RT, OE, MD, CJ, MI, Brouard-Daude SCP, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC

Pârâți: Allianz Bank SA, Allianz France SA, succesoare în drepturi a Métropole SA, Abitbol & Rousselet SCP, reprezentată prin Frédéric Abitbol în calitate de administrator judiciar al Grupului AA SNC, BDR & Associés, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC, SELAFA MJA, reprezentată prin Jérôme Pierrel, colichidator judiciar al AA, SELARL Axym, reprezentată prin Didier Courtoux, colichidator judiciar al AA, Bibus SA, fostă Matinvest, Allianz I.A.R.D. SA, succesoare în drepturi a Métropole SA

Întrebările preliminare

—

Normele privind controlul operațiunilor de concentrare prevăzute de Regulamentele nr. 4064/89 (1) și nr. 139/2004 (2) trebuie să fie interpretate în sensul că o operațiune de concentrare realizată cu încălcarea obligațiilor de notificare prealabilă și de suspendare trebuie să fie calificată drept concentrare care nu a fost notificată și, dacă este cazul, care sunt consecințele juridice ale lipsei notificării asupra actelor juridice efectuate ulterior pe baza acestei prime concentrări? În special, concentrarea care nu a fost notificată trebuie să fie considerată „incompatibilă” în sensul Regulamentelor nr. 4064/89 și nr. 139/2004?

—

Articolul 3 alineatul (5) litera (a) din Regulamentele nr. 4064/89 și nr. 139/2004 trebuie să fie interpretat în sensul că deținerea de participații, timp de peste un an și fără autorizarea Comisiei, de către o instituție financiară, de credit sau o societate de asigurări, are ca rezultat o operațiune de concentrare incompatibilă?

—

Care sunt consecințele juridice pe care articolul 3 alineatul (5) litera (a) din Regulamentele nr. 4064/89 și nr. 139/2004 le asociază încălcării obligației de solicitare a prelungirii, de către Comisie, a termenului de un an pentru deținerea de titluri de către instituțiile de credit, alte instituții financiare sau societăți de asigurări?

—

Respectarea principiului general al securității juridice trebuie să fie interpretată în sensul că limitează repunerea în discuție a unor operațiuni nelegale în temeiul dreptului european atunci când nelegalitatea are loc la o dată deosebit de îndepărtată, iar persoanele fizice și juridice au obținut, pe baza operațiunii nelegale, drepturi subiective? Dacă este cazul, încălcările constatate ale dreptului european dau dreptul la acțiuni în despăgubire împotriva persoanelor răspunzătoare de nelegalități?

—

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind răspunderea extracontractuală a statelor membre trebuie să fie interpretată în sensul că încălcările dreptului european cauzate de o instituție financiară care constituie un dezmembrământ al statului pun în sarcina acestui stat o obligație de compensare a victimelor nelegalității, în condițiile obișnuite prevăzute de dreptul european?

—

Articolul 108 alineatul (3) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că, anterior Hotărârii Stardust Marine, un împrumut cu o rată a dobânzii preferențială de natură selectivă care conducea la un avantaj în raport cu condițiile normale de piață putea fi considerat ca fiind obținut organic din „resurse de stat” ca urmare a acordării sale de către o întreprindere publică, fără a fi necesar să se verifice dacă putea fi atribuit din punct de vedere funcțional statului?

—

Obligația de cooperare loială a statelor membre prevăzută la articolul 4 alineatul (3) TUE împreună cu efectul util și cu efectul direct al articolului 88 alineatul (3) [din Tratatul CE, devenit articolul 108 alineatul (3) TFUE] impun instanțelor de fond să invoce din oficiu și, dacă este cazul, să declare ilegal orice ajutor de stat care nu a fost notificat Comisiei?

—	Care sunt consecințele juridice care decurg din lipsa notificării unui ajutor de stat Comisiei Europene cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE, în special în ceea ce privește validitatea operațiunilor de achiziție care au putut fi realizate prin intermediul ajutorului de stat menționat?

—	Articolul 108 alineatul (3) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că reprezintă un ajutor de stat faptul că un organism public de credit își mobilizează în mod masiv capitalul în beneficiul selectiv al unei alte bănci?

—

Articolul 101 TFUE, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa ALLIANZ HUNGARIA, trebuie să fie înțeles în sensul că trebuie să se considere că un acord încheiat de un mandatar cu alte întreprinderi și care determină încălcarea unei obligații legale constituie o restrângere a concurenței prin obiect, din moment ce dreptul național francez interzice unui mandatar să achiziționeze bunul pe care este însărcinat să îl vândă și îi impune o obligație de loialitate, precum și o obligație de informare față de mandantul sau mandanții săi?

—

Există o încălcare a articolului 101 TFUE în cazul în care unele întreprinderi au convenit să achiziționeze o întreprindere terță la un preț semnificativ inferior valorii sale de piață, din moment ce o astfel de achiziție a presupus încălcarea de către una dintre întreprinderi a obligației de loialitate, a obligației de informare sau chiar a interdicției de a achiziționa bunul, pe care dreptul național francez o impune unui mandatar?

—	Există o încălcare a articolului 101 TFUE în cazul în care un acord între întreprinderi a contribuit la ascunderea unor informații față de Comisia Europeană în legătură cu obligațiile (în special de notificare) care revin întreprinderilor sau unora dintre ele în materie de concentrare?

—	Există o încălcare a articolului 101 TFUE în cazul în care un acord între întreprinderi a avut ca obiect sau ca efect în special faptul că un ajutor de stat nu este notificat în mod corespunzător Comisiei Europene?

—	Articolul 3 din Directiva 2014/104/UE (3) trebuie să fie interpretat în sensul că „despăgubirile integrale” pe care le prevede echivalează, în speță, cu valoarea bursieră actuală a ADIDAS?

—

Ținând seama de toate faptele relevante ale speței, articolul 10 din Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene sau principiul efectivității a cărui manifestare este articolul menționat trebuie să fie interpretat în sensul că trebuie să se considere că dreptul la repararea prejudiciului rezultat din încălcările articolelor 101 și 102 TFUE denunțate de reclamanți este sau nu prescris?

—

Întrucât această directivă nu se aplică încălcărilor dispozițiilor de drept al Uniunii în materie de concentrări și de ajutoare de stat, care sunt normele de drept european care trebuie aplicate în ceea ce privește eventuala prescripție a dreptului la despăgubiri și în ce mod trebuie să fie acestea interpretate în raport cu faptele relevante ale speței?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 4064/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO 1989, L 395, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO 2004, L 24, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 201).

(3) Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene (JO 2014, L 349, p. 1).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/12

Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe DD

(Cauza C-347/21)

(2021/C 338/13)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Partea din procedura principală

Întrebările preliminare

Dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă la propriul proces, prevăzut la articolul 8 alineatul (1) coroborat cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2016/343 (1) și cu considerentul (44) al acesteia, este respectat atunci când, în cadrul unei ședințe distincte, un martor a fost audiat în lipsa persoanei acuzate, însă, la ședința următoare, persoana acuzată a avut ocazia să interogheze acest martor, dar a declarat că nu are întrebări, sau este necesară, pentru a asigura respectarea acestui drept de a fi prezent personal, refacerea integrală a acestei audieri, inclusiv reiterarea întrebărilor adresate de celelalte părți care au fost prezente la prima audiere?

Dreptul la apărare prin avocat, prevăzut la articolul 3 alineatul (1) coroborat cu articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2013/48 (2), este respectat atunci când, în două ședințe distincte, doi martori au fost audiați în lipsa avocatului, însă, la următoarea ședință, acesta din urmă a avut ocazia să interogheze cei doi martori, sau este necesar, pentru a asigura respectarea dreptului la apărare prin avocat, ca aceste două audieri, inclusiv întrebările adresate de celelalte părți la prima audiere, să fie refăcute integral și, în plus, să se dea avocatului – care a fost absent la cele două ședințe anterioare – ocazia de a-și adresa întrebările?

(1) Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L 65, 11.3.2016, p. 1).

(2) Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO L 294, 6.11.2013, p. 1).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/12

Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe HYA și alții

(Cauza C-348/21)

(2021/C 338/14)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Persoanele acuzate din procedura principală

HYA și alții

Întrebările preliminare

Este compatibilă cu articolul 8 alineatul (1) și cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2016/343 (1), interpretate în lumina considerentelor (33) și (34) ale acestei directive, precum și cu articolul 47 al doilea paragraf din cartă o lege națională care prevede că dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă la proces este respectat, iar Parchetul își îndeplinește în mod corespunzător obligația de a dovedi vinovăția persoanei acuzate atunci când, în faza de judecată a procedurii penale, sunt introduse declarații date în faza precontencioasă a procedurii de martori care nu pot fi audiați din motive obiective, în condițiile în care acești martori au fost audiați numai de organele de urmărire penală și fără participarea apărării, însă în fața unei instanțe, iar organele de urmărire penală ar fi putut permite participarea apărării la această audiere încă din faza precontencioasă, însă au omis să facă acest lucru?

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe Spetsializirana prokuratura

(Cauza C-350/21)

(2021/C 338/16)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Partea din procedura principală

Spetsializirana prokuratura

Întrebările preliminare

O lege națională [articolul 251b alineatul (1) din Zakon za elektronnite saobshtenia [Legea privind comunicațiile electronice]] care prevede o stocare generală și nediferențiată a tuturor datelor de transfer (date de transfer și date de localizare ale utilizatorilor mijloacelor de comunicare electronice) pentru o perioadă de șase luni, în vederea combaterii criminalității grave, este conformă cu articolul 15 alineatul (1) coroborat cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2002/58 (1) și cu considerentul (11) al acesteia, în condițiile în care legea națională conține anumite garanții?

O lege națională (articolul 159a din Nakazatelno-protsesualen kodeks [Codul de procedură penală]) care nu limitează accesul la datele de transfer la ceea ce este strict necesar și care nu prevede dreptul persoanelor la ale căror date de transfer au acces organele de urmărire penală de a fi informate în acest sens, în măsura în care acest lucru nu împiedică procedura penală, respectiv nu prevede nicio cale de atac împotriva unui acces ilicit este conformă cu articolul 15 alineatul (1) coroborat cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2002/58 și cu considerentul (11) al acesteia?

(1) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (JO 2002, L 201, p. 37, Ediție specială, 13/vol. 36, p. 63).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/16

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – HTTS/Consiliul

(Cauza T-692/15 RENV) (1)

(„Răspundere extracontractuală - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului - Lista persoanelor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor”)

(2021/C 338/19)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH (Hambourg, Germania) (reprezentant: M. Schlingmann, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J. P. Hix și M. Bishop, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Tricot, C. Hödlmayr, J. Roberti di Sarsina și M. Kellerbauer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 268 și 340 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pretins suferit de reclamantă ca urmare a înscrierii denumirii sale, pe de o parte, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO 2010, L 195, p. 25), în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului din 19 aprilie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO 2007, L 103, p. 1, rectificare în JO 2007, L 180, p. 45) și, pe de altă parte, prin Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2007 (JO 2010, L 281, p. 1), în anexa VIII la Regulamentul nr. 961/2010.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	HTTS Hanseatic Trade Trust & Shipping GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene aferente prezentei proceduri, precum și procedurii în cauza T-692/15.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în cauza C-123/18 P.

4)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată aferente prezentei proceduri, procedurii în cauza T-692/15, precum și procedurii în cauza C-123/18 P.

(1) JO C 59, 15.2.2016.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/17

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – HM/Comisia

(Cauza T-587/16 RENV) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunțul de concurs EPSO/AST-SC/03/15 - Neadmitere pentru a participa la probele de evaluare - Cerere de reexaminare - Refuzul de a transmite această cerere comisiei de evaluare din cadrul concursului general pe motiv de tardivitate - Repartizare a competențelor între EPSO și comisia de evaluare din cadrul concursului - Interesul de a exercita acțiunea”)

(2021/C 338/20)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: HM (reprezentant: H. Tettenborn, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și G. Gattinara, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 17 august 2015 de a nu lua în considerare cererea de reexaminare a deciziei comisiei de evaluare de neadmitere a reclamantei la etapa următoare a concursului EPSO/AST-SC/03/15-3.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 17 august 2015 de a nu lua în considerare cererea de reexaminare a deciziei comisiei de evaluare de neadmitere a reclamantei la etapa următoare a concursului EPSO/AST-SC/03/15-3.

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii inițiale în fața Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (F-17/16) și a Tribunalului (T-587/16), procedurii în fața Curții în causa C-70/19 P, precum și prezentei proceduri de trimitere spre rejudecare (T-587/16 RENV).

(1) JO C 191, 30.5.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-17/16 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/17

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Bateni/Consiliul

(Cauza T-455/17) (1)

(„Răspundere extracontractuală - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului - Lista persoanelor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Competența Tribunalului - Prescripție - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor”)

(2021/C 338/21)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Naser Bateni (Hambourg, Germania) (reprezentant: M. Schlingmann, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J. P. Hix și M. Bishop, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Hödlmayr, J. Roberti di Sarsina și M. Kellerbauer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 268 și 340 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pretins suferit de reclamant ca urmare a înscrierii numelui său în listele care figurează, în primul rând, în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO 2010, L 195, p. 39), prin intermediul Deciziei 2011/783/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/413 (JO 2011, L 319, p. 71), și în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2007 (JO 2010, L 281, p. 1), prin intermediul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1245/2011 al Consiliului din 1 decembrie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO 2011, L 319, p. 11), în al doilea rând, în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO 2012, L 88, p. 1) și, în al treilea rând, în anexa la Decizia 2013/661/PESC a Consiliului din 15 noiembrie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413 (JO 2013, L 306, p. 18) și în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1154/2013 al Consiliului din 15 noiembrie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 267/2012 (JO 2013, L 306, p. 3)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca fiind în parte inadmisibilă și în parte nefondată.

2)	Domnul Bateni suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 300, 11.9.2017.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/18

Hotărârea Tribunalului din 14 iulie 2021 – Nike European Operations Netherlands și Converse Netherlands/Comisia

(Cauza T-648/19) (1)

(„Ajutoare de stat - Ajutor pus în aplicare de Țările de Jos în favoarea Nike - Soluții fiscale anticipate (tax rulings) - Decizie de a iniția procedura oficială de investigare - Principiul concurenței depline - Avantaj - Caracter selectiv - Egalitate de tratament - Bună administrare - Examinare preliminară insuficientă - Dificultăți serioase - Obligația de motivare”)

(2021/C 338/22)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Nike European Operations Netherlands BV (Hilversum, Țările de Jos), Converse Netherlands BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: R. Martens și D. Colgan, avocats)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: P.-J. Loewenthal și S. Noë, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2019) 6 final a Comisiei din 10 ianuarie 2019 privind ajutorul de stat SA.51284 (2018/NN) – Țările de Jos – Posibil ajutor de stat în favoarea Nike, care inițiază procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) TFUE.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Nike European Operations Netherlands BV și Converse Netherlands BV la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 413, 9.12.2019.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/19

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Irish Wind Farmers’ Association/Comisia

(Cauza T-680/19) (1)

(„Ajutoare de stat - Sectorul energiei - Legislație irlandeză privind impozitarea funciară a întreprinderilor - Metodă de calcul a cuantumului impozitului datorat de producătorii de energie electrică din combustibili fosili - Plângere a operatorilor parcurilor eoliene - Decizie de constatare a inexistenței unui ajutor de stat - Nedeschiderea procedurii oficiale de investigare - Dificultăți serioase - Drepturile procedurale ale părților interesate”)

(2021/C 338/23)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Irish Wind Farmers’ Association Clg (Kilkenny, Irlanda), Carrons Windfarm Ltd (Shanagolden, Irlanda), Foyle Windfarm Ltd (Dublin, Irlanda), Greenoge Windfarm Ltd (Bunclody, Irlanda), (reprezentanți: M. Segura Catalán și M. Clayton, avocate)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Herrmann și S. Noë, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2019) 5257 final a Comisiei din 9 iulie 2019 privind ajutorul de stat SA.44671 (2019/NN) – Irlanda.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 423, 16.12.2019.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/20

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Frommer/EUIPO – Minerva (I-cosmetics)

(Cauza T-205/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marca Uniunii Europene verbală I-cosmetics - Utilizare serioasă a mărcii - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2021/C 338/25)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Angela Frommer (Unterschleißheim, Germania) (reprezentant: F. Remmertz, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanţi: J. Ivanauskas și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Minerva GmbH (München, Germania) (reprezentant: R. Dissmann, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 10 februarie 2020 (cauzele conexate R 675/2019-2) privind o procedură de decădere între Minerva și doamna Frommer.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Doamna Angela Frommer suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)	Minerva GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 201, 15.6.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/21

Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – S. Tous/EUIPO – Zhejiang China-Best Import & Export (Lampă)

(Cauza T-492/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o lampă - Mărci ale Uniunii Europene figurative anterioare reprezentând un urs de pluș - Motive de nulitate - Articolul 25 alineatul (1) literele (b) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”)

(2021/C 338/27)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: S. Tous, SL (Manrèse, Spania) (reprezentanţi: D. Gómez Sánchez și J. Gracia Albero, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Söder, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Zhejiang China-Best Import & Export Co. Ltd (Hangzhou, China)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 26 mai 2020 (cauza R 1553/2019-3) privind o procedură de declarare a nulității între S. Tous și Zhejiang China-Best Import & Export.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă S. Tous, SL, la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 313, 21.9.2020.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/23

Ordonanța Tribunalului din 8 iulie 2021 – Mendes de Almeida/Consiliul

(Cauza T-75/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Drept instituțional - Cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European - Regulamentul (UE) 2017/1939 - Numirea procurorilor europeni ai Parchetului European - Numirea unuia dintre candidații desemnați de Portugalia - Termen de formulare a unei căi de atac - Momentul de la care începe să curgă termenul - Inadmisibilitate”)

(2021/C 338/30)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Ana Carla Mendes de Almeida (Sobreda, Portugalia) (reprezentanți: R. Leandro Vasconcelos și M. Marques de Carvalho, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: K. Pleśniak, R. Meyer, K. Kouri și J. Gil, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1117 a Consiliului din 27 iulie 2020 de numire a procurorilor europeni ai Parchetului European (JO 2020, L 244, p. 18), în măsura în care îl numește pe domnul Moreira Alves d’Oliveira Guerra procuror european al Parchetului European în calitate de agent temporar de gradul AD 13 pentru o perioadă de trei ani începând de la 29 iulie 2020, care nu poate fi reînnoită

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra cererii de procedură accelerată.

3)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra cererii incidente formulate de Consiliu.

4)	O obligă pe doamna Ana Carla Mendes de Almeida la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/23

Acțiune introdusă la 21 iunie 2021 – Germania/Comisia

(Cauza T-349/21)

(2021/C 338/31)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: J. Möller și R. Kanitz)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei (UE) 2021/534 a Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire, în temeiul articolului 39 alineatul (1) din Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului, dacă o măsură luată de Germania cu privire la interdicția introducerii pe piață a unui model de ascensor fabricat de Orona este justificată sau nu (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea punctului 2.2 din anexa I la Directiva 95/16/CE coroborat cu standardul armonizat EN 81-1, prin interpretarea eronată a semnificației cerinței privind distanța pe verticală dintre tavanul cabinei și tavanul puțului.

—

Comisia ar fi interpretat în mod eronat semnificația distanței pe verticală dintre tavanul cabinei și tavanul puțului, impusă de standardul armonizat EN 81-1 în versiunea sa originală și chiar subliniată în versiunea sa actualizată (EN 81-20). Mai întâi, decizia atacată ar încălca în mod semnificativ calculul distanței minime pe verticală. Potrivit Comisiei, pentru evaluarea cerințelor esențiale privind sănătatea și siguranța în conformitate cu prevederile Directivei 95/16/CE nu este decisivă, în principal, distanța pe verticală, ci volumul refugiului de deasupra cabinei. În plus, Comisia ar fi comparat în mod eronat cerințele privind refugiile și spațiile libere din spațiul superior de siguranță cu cele din puțul ascensorului.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea punctului 2.2 din anexa I la Directiva 95/16/CE coroborat cu standardul armonizat EN 81-1, ca urmare a identificării incorecte a scenariilor de accidente relevante pentru evaluare.

—	Comisia ar fi efectuat o apreciere eronată a cerințelor de la punctul 2.2 din anexa I la Directiva 95/16/CE privind prevenirea riscului de zdrobire, întrucât, în considerentul (55) al deciziei atacate, a făcut referire numai la defectarea frânei redundante ca scenariu de accident relevant.

Al treilea motiv, întemeiat pe investigarea incorectă a faptelor, întrucât au fost ignorate semnificația timpului necesar pentru adoptarea unei poziții sigure și riscul unei deplasări ascendente necontrolate a cabinei.

—	În aprecierea sa globală, Comisia se întemeiază, în considerentele (55)-(57) ale deciziei atacate, pe ipoteze eronate privind pericolul și probabilitatea unei deplasări ascendente necontrolate a cabinei.

Al patrulea motiv, întemeiat pe investigarea și aprecierea eronată a faptelor, prin preluarea unei reprezentări incorecte din studiul firmei Conformance.

—	Comisia și-ar fi întemeiat decizia pe o comparație globală eronată din studiul firmei Conformance.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor în materie de probe și a articolului 5 alineatul (2) din Directiva 95/16/CE.

—

În decizia sa, Comisia nu ar fi ținut seama în mod suficient de faptul că declarațiile de conformitate prezentate de producător erau incomplete în puncte esențiale. Din considerente reiese de asemenea că Comisia consideră în mod eronat că sarcina probei revine autorității de supraveghere a pieței atunci când, în cazul unei devieri de la standard, există o dispută cu privire la aspectul dacă cerințele de siguranță ar fi îndeplinite printr-o soluție alternativă, echivalentă.

(1) JO 2021, L 106, p. 60.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/25

Acțiune introdusă la 25 iunie 2021 – Hotel Cipriani/EUIPO – Altunis (CIPRIANI FOOD)

(Cauza T-358/21)

(2021/C 338/32)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Hotel Cipriani (Veneția, Italia) (reprezentanți: M. Rieger Jansen, D. Op de Beeck și W. Pors, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Altunis-Trading, Gestão e Serviços, Lda (Funchal, Portugalia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „CIPRIANI FOOD” – marca Uniunii Europene nr. 683 250

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 27 aprilie 2021 în cauza R 1599/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în totalitate a deciziei atacate;

—	admiterea în totalitate a acțiunii și revocarea mărcii Uniunii Europene contestate;

—	obligarea EUIPO și a oricărui intervenient la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul acțiunii în anulare.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului;

—	Camera de recurs a săvârșit o eroare susținând că „preparatele din cereale” nu puteau fi subdivizate în mod adecvat.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/25

Acțiune introdusă la 18 iunie 2021 – ClientEarth/Comisia

(Cauza T-359/21)

(2021/C 338/33)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: ClientEarth AISBL (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: F. Logue, Solicitor și J. Kenny, Barrister at Law)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei implicite a reclamantei din 9 aprilie 2021 prin care i s-a refuzat accesul la documentele și informațiile solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 (1) și al Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 (2), care privesc, în primul rând, substanțele active mancozeb și cipermetrin și, în al doilea rând, pozițiile de vot ale statelor membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale cu privire la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2019/2094 (3), (CE) 2020/2087 (4), (UE) 2019/1589 (5) și (UE) 2018/1262 (6) ale pârâtei și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe faptul că pârâta nu și-a respectat obligația de motivare, încălcând astfel articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, articolul 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 296 alineatul (2) TFUE.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2094 al Comisiei din 29 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active benfluralin, dimoxistrobin, fluazinam, flutolanil, mancozeb, mecoprop-P, mepiquat, metiram, oxamil și piraclostrobin (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2019, L 317, p. 102-104).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2087 al Comisiei din 14 decembrie 2020 privind nereînnoirea aprobării substanței active mancozeb, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2020, L 423, p. 50-52).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1589 al Comisiei din 26 septembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active amidosulfuron, beta-ciflutrin, bifenox, clorotoluron, clofentezin, clomazon, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dicamba, difenoconazol, diflubenzuron, diflufenican, fenoxaprop-P, fenpropidin, fludioxonil, flufenacet, fostiazat, indoxacarb, lenacil, MCPA, MCPB, nicosulfuron, picloram, prosulfocarb, piriproxifen, tiofanat-metil, triflusulfuron și tritosulfuron (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2019, L 248, p. 24-27).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1262 al Comisiei din 20 septembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, clomazon, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, diuron, fludioxonil, flufenacet, flurtamon, fostiazat, indoxacarb, MCPA, MCPB, prosulfocarb, tiofanat-metil și tribenuron (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2018, L 238, p. 62-64).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/26

Acțiune introdusă la 29 iunie 2021 – Coinbase/EUIPO – bitFlyer (coinbase)

(Cauza T-366/21)

(2021/C 338/34)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Coinbase, Inc. (San Francisco, California, Statele Unite) (reprezentant: A. Nordemann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: bitFlyer Inc. (Tokyo, Japonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii coinbase – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 308 248

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 aprilie 2021 în cauza R 1751/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/27

Acțiune introdusă la 30 iunie 2021 – Unimax Stationery/EUIPO – Mitsubishi Pencil (uni)

(Cauza T-369/21)

(2021/C 338/35)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Unimax Stationery (Daman, India) (reprezentant: E. Amoah, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Mitsubishi Pencil Co. Ltd (Tokyo, Japonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „uni” – marca Uniunii Europene nr. 6 920 615

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 aprilie 2021 în cauza R 1909/2020-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/28

Acțiune introdusă la 1 iulie 2021 – Etablissements Nicolas/EUIPO – St. Nicolaus (NICOLAS)

(Cauza T-373/21)

(2021/C 338/36)

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Etablissements Nicolas (Thiais, Franța) (reprezentant: T. de Haan, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: St. Nicolaus a.s. (Liptovský Mikuláš, Slovaciq)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă NICOLAS – marca Uniunii Europene nr. 6 231 484

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 21 aprilie 2021 în cauza R 1195/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate de reclamantă în legătură cu procedura în fața Camerei a patra de recurs a EUIPO.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/28

Acțiune introdusă la 2 iulie 2021 – Instituto Cervantes/Comisia

(Cauza T-376/21)

(2021/C 338/37)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Instituto Cervantes (Madrid, Spania) (reprezentant: E. van Nuffel d’Heynsbroeck, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii ca fiind admisibilă;

—

anularea deciziei Comisiei Europene de atribuire a lotului 3 (limba spaniolă) al licitației privind contractele-cadru referitoare la formarea lingvistică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii Europene (nr. HR/2020/OP/0014), pe prima poziție, grupului grupului CLL Centre de Langues-Allingua și, pe a doua poziție, reclamantului;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe lipsa unei motivări suficiente a deciziei atacate în raport cu aprecierea calităților relative ale ofertelor.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa unei comparații a calităților relative ale ofertelor.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe eroarea vădită de apreciere care ar fi fost săvârșită de Comisie prin faptul că a respins, fără verificarea regularității acestora, elementele ofertei accesibile printr-un hiperlink integrat în ofertă.

Al patrulea motiv, invocat cu titlu subsidiar și întemeiat, pe de o parte, pe lipsa unei legături între aprecierea calităților intrinseci ale ofertei reclamantei și cotarea acesteia la subcriteriile 1.1 și 1.2 stabilite în anunțul de participare și, pe de altă parte, pe încălcarea principiului transparenței.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea obiectivului de deschidere maximă către concurență a contractelor de achiziții publice.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/29

Acțiune introdusă la 5 iulie 2021 – Flybe/Comisia

(Cauza T-380/21)

(2021/C 338/38)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Flybe Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: G. Peretz, QC, și D. Colgan, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în parte a deciziei Comisiei Europene din 23 aprilie 2021 privind aprobarea de către Comisie a unui acord de eliberare de sloturi orare încheiat între British Airways și Flybe Limited referitor la cazul nr. COMP/M.6447 – IAG/BMI, prin anularea în întregime a notei de subsol 23 din decizia atacată; sau cu titlu subsidiar, prin modificarea notei de subsol 23 din decizia atacată și

—	admiterea în favoarea reclamantei a rambursării cheltuielilor sale cu pregătirea și prezentarea prezentei acțiuni

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv, întemeiat pe eroarea de fapt săvârșită de Comisie în explicarea restricțiilor impuse în cadrul acordului de eliberare de sloturi orare. Reclamanta subliniază că acordul, negociat între British Airways și Flybe limited (fostă Thyme OPCO Limited), nu face nicio referire la necesitatea ca vreun transfer de sloturi orare să fie însoțit de transferul licenței de operare. Reclamanta reproșează Comisiei că, întrucât a adăugat în nota de subsol 23 formularea „cu alte cuvinte împreună cu licența de operare a Thyme” a săvârșit o eroare în ceea ce se dorește a fi un rezumat al acordului.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia a omis să ia în considerare în mod corespunzător capacitatea reclamantei de a fi în măsură să îndeplinească condiția suplimentară de a transfera sloturile corectoare numai la valoarea lor estimată, atunci când aceasta include transferul licenței sale de operare, în contradicție cu ceea ce este posibil în temeiul reglementărilor Regatului Unit referitoare la licențele companiilor aeriene.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia nu a ținut seama de contextul factual, economic și juridic al acordului privind eliberarea de sloturi orare, care ar demonstra că nu este necesar să se impună o condiție legată de transferul unei licențe de exploatare.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că abordarea Comisiei este contrară principiului securității juridice. Reclamanta subliniază că angajamentele luate de International Consolidated Airlines Group nu conțineau restricții privind transferul sloturilor corectoare.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a dreptului reclamantei de a fi ascultată prin impunerea unei restricții înainte de a discuta mai întâi cu reclamanta despre această restricție.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a obligației de motivare. Reclamanta arată că Comisia nu motivează în niciun fel impunerea acestei restricții, cu încălcarea obligației de motivare a actelor juridice.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/30

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Banque postale/SRB

(Cauza T-383/21)

(2021/C 338/39)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: La Banque postale (Paris, Franța) (reprezentanți: A. Gosset-Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calcularea contribuțiilor ex ante 2021 la FUR, în măsura în care privește reclamanta;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea inaplicabilității următoarelor dispoziții ale Regulamentului MUR, ale regulamentului de punere în aplicare și ale regulamentului delegat:

—	articolul 69 alineatul (1), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatele (1) și (2) literele (a) și (b) din Regulamentul MUR;

—	articolul 4 alineatul (2), articolele 6 și 7, precum și Anexa I la regulamentul delegat;

—	articolul 4 din regulamentul de punere în aplicare;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă opt motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament, în măsura în care modalitățile de calcul al contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție (FUR) prevăzute de Regulamentul MUR și de regulamentul delegat nu reflectă nici dimensiunea reală, nici riscul real al instituțiilor.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, întrucât mecanismul contribuțiilor ex ante la FUR prevăzut de Regulamentul MUR și de regulamentul delegat se întemeiază pe o evaluare care agravează în mod artificial profilul de risc al instituțiilor franceze de dimensiune mare cum este reclamanta și conduce, prin urmare, la o valoare a contribuției disproporționat de ridicată.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice, întrucât calculul valorii contribuțiilor ex ante stabilit de Regulamentul MUR, de regulamentul delegat și de regulamentul de punere în aplicare, pe de o parte nu poate fi anticipat cu precizie suficient de devreme și, pe de altă parte, nu depinde atât de situația și de profilul de risc proprii instituției, cât de situația sa relativă în raport cu celelalte instituții contributoare. În sfârșit, reclamanta consideră că Comisia nu ar fi trebuit să aibă răspunderea de a stabili indicatorii de risc în cadrul regulamentului delegat, întrucât aceste criterii au o funcție eminamente de structură și determinantă pentru stabilirea valorilor contribuțiilor (articolul 290 TFUE).

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări, în măsura în care decizia atacată nu prezintă elemente suficient de clare și complete pentru a justifica și revizui valoarea contribuției datorate.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului protecției jurisdicționale efective. În susținerea acestui motiv, reclamanta invocă de asemenea faptul că decizia atacată nu prezintă elemente suficient de clare și complete pentru a justifica și revizui valoarea contribuției datorate.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare în ceea ce privește restricția de utilizare a angajamentelor de plată irevocabile, pentru motivul că decizia atacată nu arată în mod precis și detaliat pentru ce este necesar, pe de o parte, să se stabilească un plafon de utilizare a angajamentelor irevocabile de plată (denumite în continuare „AIP”) la 15 % și, pe de altă parte, să se accepte ca garanție doar numerarul.

Al șaselea motiv, întemeiat pe eroarea vădită de apreciere. Reclamanta susține în această privință că riscurile de prociclicitate și de lichiditate invocate de SRB pentru a limita recurgerea la AIP sunt nefondate, ținând seama în special de caracteristicile proprii AIP și de contextul utilizării lor.

Al optulea motiv, întemeiat pe eroarea de drept. Reclamanta susține că SRB, pe de o parte, se întemeiază pe o interpretare eronată a dispozițiilor care permit recurgerea la AIP, impunând o măsură identică pentru toate instituțiile pe baza unei analize abstracte și, pe de altă parte, privează de efect util aceste dispoziții, în măsura în care proporția AIP este limitată la minimul legal în mod sistematic și fără o justificare suficientă.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/31

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Confédération nationale du Crédit Mutuel și alții/SRB

(Cauza T-384/21)

(2021/C 338/40)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Confédération nationale du Crédit Mutuel (Paris, Franța) și alți 26 de reclamanți (reprezentanți: A. Gosset Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante pentru anul 2017 la FUR în măsura în care îi privește pe reclamanți;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea dispozițiilor următoare din Regulamentul MUR, din Regulamentul de punere în aplicare și din Regulamentul delegat ca fiind inaplicabile:

—	articolul 69 alineatul (1), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatul (1) și articolul 70 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul MUR;

—	articolul 4 alineatul (2), articolul 6 și articolul 7, precum și anexa I la Regulamentul delegat;

—	articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare.

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă opt motive care sunt în esență identice sau similare cu cele invocate în cauza T-383/21, Banque postale/SRB.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/32

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – BPCE și alții/SRB

(Cauza T-385/21)

(2021/C 338/41)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: BPCE (Paris, Franța) și celelalte 44 de reclamante (reprezentanți: A. Gosset Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante 2021 către FUR în măsura în care aceasta privește reclamantele;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea inaplicabilității următoarelor dispoziții din Regulamentul SRB, din regulamentul de punere în aplicare și din regulamentul delegat:

—	articolul 69 alineatul (1), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatul (1) și alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul SRB;

—	articolul 4 alineatul (2) și articolele 6 și 7, precum și anexa I la regulamentul delegat;

—	articolul 4 din regulamentul de punere în aplicare;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă opt motive care sunt, în esență, identice sau similare cu cele invocate în cadrul cauzei T-383/21, Banque postale/SRB.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/33

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Crédit agricole și Crédit agricole Corporate and Investment Bank/Comisia

(Cauza T-386/21)

(2021/C 338/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Crédit agricole SA (Montrouge, Franța), Crédit agricole Corporate and Investment Bank (Montrouge) (reprezentanți: D. Beard, Barrister, și C. Hutton, Solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea (în tot sau în parte) a Deciziei (C(2021) 2871) a Comisiei Europene din 28 aprilie 2021;

—	anularea (în tot sau în parte) a amenzii aplicate prin Decizia (C(2021) 2871) a Comisiei Europene din 28 aprilie 2021;

—	dispunerea luării de către Comisia Europeană a măsurilor necesare pentru a se conforma cu hotărârea Curții în temeiul articolului 266 TFUE;

—	dispunerea plății de către Comisia Europeană a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante în cadrul prezentei proceduri și al oricăror proceduri ulterioare.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare de drept și de fapt atunci când a stabilit că reclamantele au participat la o încălcare unică și continuă prin obiect:

—	Comisia a săvârșit erori de drept și de fapt atunci când a constatat că pretinsele categorii de comportamente legate de schimb de informații constituie încălcări prin obiect care pot face parte dintr-o pretinsă încălcare unică și continuă.

—	Comisia nu a efectuat analiza necesară pentru a susține constatarea unei încălcări prin obiect în raport cu pretinsele categorii de comportamente legate de coordonare.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare de drept și de fapt atunci când a constatat că reclamantele au contribuit la un plan de ansamblu și atunci când a constatat că pretinsa participare a reclamantelor a fost continuă.

—	Comisia nu a dovedit că reclamantele au contribuit sau au avut cunoștință de un plan de ansamblu.

—	Comisia nu a dovedit că prima sau a doua reclamantă a participat la o încălcare continuă.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare de drept atunci când a prezumat că a doua reclamantă avea cunoștință de anumite informații.

—

Comisia a săvârșit o eroare de drept și de fapt atunci când a prezumat că operatorii aveau cunoștință de toate informațiile cuprinse într-un forum de discuții Bloomberg, pentru simplul fapt că erau autentificați în acest forum. Prin urmare, Comisia fie a interpretat eronat, fie a extins în mod excesiv aplicarea jurisprudenței existente.

Al patrulea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit erori vădite de fapt și de drept la calcularea cuantumului sancțiunii.

—	Comisia s-a îndepărtat în mod nepermis de la Orientările privind amenzile întrucât nu a calculat valoarea vânzărilor pe baza ultimului an complet de participare la pretinsa încălcare.

—	Comisia a încălcat principiul egalității de tratament la stabilirea multiplicatorului pentru efectul disuasiv specific.

—	Comisia s-a îndepărtat în mod nepermis de la Orientările privind amenzile întrucât nu a utilizat cele mai bune date disponibile pentru a calcula valoarea vânzărilor.

—	Comisia a săvârșit erori de apreciere la examinarea gravității și a circumstanțelor atenuante.

—	Comisia a săvârșit erori vădite de fapt la aprecierea duratei pretinsei încălcări.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/34

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Société générale și alții/SRB

(Cauza T-387/21)

(2021/C 338/43)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Société générale (Paris, Franța), Crédit du Nord (Lille, Franța) și SG Option Europe (Puteaux, Franța) (reprezentanți: A. Gosset-Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante 2021 la FUR în măsura în care le privește pe reclamante;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea dispozițiilor următoare ale Regulamentului MUR, ale regulamentului de punere în aplicare și ale regulamentului delegat inaplicabile:

—	articolele 69(1), 69(2), 70(1) și 70(2)(a) și (b) din Regulamentul MUR;

—	articolele 4(2), 6 și 7, precum și anexa I la regulamentul delegat;

—	articolul 4 din regulamentul de punere în aplicare;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă opt motive care sunt, în esență, identice sau similare cu cele invocate în cauza T-383/21, Banque postale/SRB.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/35

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Crédit agricole și alții/SRB

(Cauza T-388/21)

(2021/C 338/44)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Crédit agricole SA (Montrouge, Franța) și celelalte 48 de reclamante (reprezentanți: A. Gosset Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante 2021 către FUR în măsura în care aceasta privește reclamantele;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea inaplicabilității următoarelor dispoziții din Regulamentul SRB, din regulamentul de punere în aplicare și din regulamentul delegat:

—	articolul 69 alineatul (1), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatul (1) și alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul SRB;

—	articolul 4 alineatul (2) și articolele 6 și 7, precum și anexa I la regulamentul delegat;

—	articolul 4 din regulamentul de punere în aplicare;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă opt motive care sunt, în esență, identice sau similare cu cele invocate în cadrul cauzei T-383/21, Banque postale/SRB.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/35

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – BNP Paribas/SRB

(Cauza T-397/21)

(2021/C 338/45)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: BNP Paribas (Paris, Franța) (reprezentanți: A. Gosset-Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei nr. SRB/ES/2021/22 din 14 aprilie 2021 privind calcularea contribuțiilor ex ante 2021 către FUR în măsura în care aceasta o privește pe reclamantă;

—

în temeiul articolului 277 TFUE, declararea inaplicabilității următoarelor dispoziții din Regulamentul SRB, din regulamentul de punere în aplicare și din regulamentul delegat:

—	articolul 69 alineatul (1), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatul (1) și alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul SRB;

—	articolul 4 alineatul (2) și articolele 6 și 7, precum și anexa I la regulamentul delegat;

—	articolul 4 din regulamentul de punere în aplicare;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă opt motive care sunt, în esență, identice sau similare cu cele invocate în cadrul cauzei T-383/21, Banque postale/SRB.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/36

Acțiune introdusă la 6 iulie 2021 – Ryanair și Ryanair Sun/Comisia

(Cauza T-398/21)

(2021/C 338/46)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamante: Ryanair DAC (Swords, Irlanda), Ryanair Sun S.A. (Varșovia, Polonia) (reprezentanți: F.-C. Laprévote, E. Vahida, V. Blanc, S. Rating și I.-G Metaxas Maranghidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei pârâtei din 22 decembrie 2020 privind ajutorul de stat SA.59158 – Polonia – COVID-19: Ajutor în favoarea LOT (1) și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a aplicat în mod eronat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19. În special, se invocă faptul că pârâta nu a demonstrat că LOT era eligibilă pentru ajutorul de recapitalizare în temeiul Cadrului temporar și se invocă de asemenea faptul că pârâta nu a evaluat dacă existau alte măsuri disponibile mai adecvate și care să denatureze într-o mai mică măsură concurența în afară de recapitalizare. Reclamantele susțin de asemenea că pârâta a efectuat o evaluare defectuoasă a proporționalității valorii ajutorului de recapitalizare, a remunerării ajutorului și a condițiilor privind ieșirea statului, precum și a elementelor ajutorului referitoare la guvernanță și la prevenirea denaturărilor nejustificate ale concurenței.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a aplicat în mod eronat articolul 107 alineatul (3) litera (b) TFUE atunci când a considerat că acesta putea reprezenta un temei juridic pentru a justifica ajutorul. Reclamantele susțin de asemenea că pârâta nu a demonstrat că ajutorul era necesar, adecvat și proporțional pentru a remedia o perturbare gravă a economiei poloneze și nu a realizat o „evaluare comparativă”, cu alte cuvinte, nu a comparat efectele pozitive așteptate ale ajutorului, în termeni de realizare a obiectivelor prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (b) TFUE cu efectele negative ale acestuia, în termeni de denaturare a concurenței și cu efectele asupra comerțului dintre statele membre.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea prin decizia atacată a unor dispoziții specifice din TFUE și a principiilor generale ale dreptului Uniunii care au stat la baza liberalizării transportului aerian în Uniunea Europeană de la sfârșitul anilor ’80 (și anume, nediscriminarea, libera prestare a serviciilor – aplicată transportului aerian prin intermediul Regulamentului nr. 1008/2008 (2) – și libertatea de stabilire).

4.	Al patrulea motiv, prin care se invocă faptul că pârâta nu a inițiat o procedură oficială de investigare, în pofida unor dificultăți serioase, și a încălcat drepturile procedurale ale reclamantelor.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către pârâtă a obligației sale de motivare.

(1) JO 2021 C 260, p. 10-11.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2008, L 293, p. 3–20).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/37

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – KN/Parlamentul

(Cauza T-401/21)

(2021/C 338/47)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: KN (reprezentanți: M. Casado García Hirschfeld și M. Aboudi, avocați)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă;

—	pronunțarea anulării deciziei atacate;

—	obligarea la repararea prejudiciului moral estimat la suma ex aequo bono de 100 000 de euro;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, împotriva Deciziei Parlamentului European din 28 aprilie 2021 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European [2020/2145 (DEC)] și a Rezoluției Parlamentului European din 29 aprilie 2021 care conține observațiile ce fac parte integrantă din decizia menționată mai sus, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 16 alineatul (1) TFUE, a articolelor 1 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolelor 4 și 5 din Regulamentul 2018/1725 (1), precum și pe încălcarea principiului confidențialității procedurilor disciplinare și a informațiilor judiciare și a articolului 10 din Regulamentul nr. 883/2013 (2).

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la prezumția de nevinovăție, a principiului bunei administrări și a principiului proporționalității.

(1) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO 2018, L 295, p. 39).

(2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO 2013, L 248, p. 1).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/38

Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Dexia Crédit Local/SRB

(Cauza T-405/21)

(2021/C 338/48)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Dexia Crédit Local (Paris, Franța) (reprezentanți: H. Gilliams și J. M. Gollier, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comitetului unic de rezoluție din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante 2021 la Fondul unic de rezoluție, având ca referință SRB/ES/2021/22;

—	obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 69 din Regulamentul nr. 806/2014 prin decizia întreprinsă în măsura în care stabilește nivelul-țintă pentru 2021 la o optime din 1,35 % din depozitele acoperite.

Al doilea motiv întemeiat pe nelegalitatea Regulamentului delegat 2015/63:

—

pentru încălcarea principiului proporționalității în măsura în care calculul contribuțiilor ex ante către FUR, în primul rând, nu corespunde obiectivelor Regulamentului nr. 806/2014, în al doilea rând, nu ține cont de faptul că reclamanta este o instituție de credit în lichidare care beneficiază de o garanție publică și pentru care, în principiu, nu se va face niciodată apel la FUR și, în al treilea rând, are drept consecință faptul că rezoluția sa ordonată devine mai oneroasă;

—	pentru încălcarea principiului egalității de tratament în măsura în care tratează în mod identic instituțiile în lichidare sub garanție publică și instituțiile în activitate.

Al treilea motiv, cu titlu subsidiar, întemeiat pe încălcarea de către SRB a principiilor proporționalității și egalității de tratament pentru aceleași motive ca cele expuse în al doilea motiv, în măsura în care SRB nu a respectat aceste principii aplicând reclamantei, fără o adaptare, dispozițiile Regulamentului delegat 2015/63.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa de transparență și pe lipsa motivării în măsura în care informațiile furnizate nu permit exercitarea utilă a dreptului de apărare.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe lipsa temeiului juridic al articolelor 5, 69 și 70 din Regulamentul nr. 806/2014 în măsura în care au fost adoptate în temeiul articolului 114 TFUE, deși nu este vorba despre o apropiere a legislațiilor.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe lipsa temeiului juridic al articolelor 5, 69 și 70 din Regulamentul nr. 806/2014 în măsura în care au fost adoptate în temeiul articolului 114 TFUE, deși nu este vorba despre dispoziții fiscale.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/39

Acțiune introdusă la 8 iulie 2021 – Credit Suisse Group și Credit Suisse Securities (Europe)/Comisia

(Cauza T-406/21)

(2021/C 338/49)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Credit Suisse Group AG (Zürich, Elveția), Credit Suisse Securities (Europe) Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: R. Wesseling și F. ten Have, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea articolului 1 din Decizia C(2021) 2871 a Comisiei din 28 aprilie 2021 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cauza AT.40346 – Obligațiuni SSA) (denumită în continuare „decizia”); cu titlu subsidiar, anularea articolului 1 litera (d) din decizie; cu titlu și mai subsidiar, anularea în parte a articolului 1 litera (d) din decizie în măsura în care constată că comunicările privind stabilirea prețurilor restrâng concurența prin obiect și/sau reclamantele au participat la o încălcare unică și continuă pe toată perioada stabilită în acest articol;

—	anularea articolului 2 litera (d) din decizia atacată; cu titlu subsidiar, anularea în parte a articolului 2 litera (d) din decizia atacată;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată sau, cu titlu subsidiar, la plata proporției adecvate a cheltuielilor efectuate de acestea.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat articolul 101 TFUE și nu a motivat suficient constatarea potrivit căreia reclamantele au avut un comportament care avea ca obiect restrângerea și/sau denaturarea concurenței. În special:

—	Comisia a încălcat articolul 101 TFUE întrucât nu a luat în considerare în mod suficient contextul legal și economic relevant și nu și-a îndeplinit obligația de a dovedi că comportamentul în discuție în decizie restrângea concurența prin obiect;

—	cu titlu subsidiar, Comisia a încălcat articolul 101 TFUE atunci când a concluzionat că comunicările privind stabilirea prețurilor restrâng concurența prin obiect;

—

în ceea ce privește comunicările privind stabilirea prețurilor, Comisia a săvârșit o eroare de drept atunci când a substituit aprecierea măsurii în care comportamentul restrânge concurența prin obiect cu aprecierea măsurii în care comportamentul nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 TFUE ca restrângere accesorie.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat articolul 101 TFUE prin aplicarea eronată a noțiunii de încălcare unică și continuă. În special:

—

Comisia nu dovedește și nu motivează suficient faptul că comunicările frecvente în cadrul unor forumuri de discuții permanente, o practică ce a încetat în februarie 2013, și comunicările bilaterale sporadice care au avut loc începând cu februarie 2013 aveau un plan de ansamblu care urmărea un obiectiv comun;

—	Comisia nu dovedește și nu motivează suficient faptul că reclamantele aveau cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință ori ar fi putut prevedea în mod rezonabil comunicările bilaterale ale celorlalți operatori în februarie 2013;

—	decizia atacată nu dovedește și nu motivează suficient faptul că pretinsa încălcare era continuă;

—	decizia atacată nu dovedește existența încălcării unice și continue pe toată perioada stabilită la articolul 1 litera (d) din decizie.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că metodologia Comisiei de calcul al amenzii încalcă articolul 23 din Regulamentul 1/2003 (1), Orientările Comisiei privind amenzile (2) și obligația de motivare. În special:

—	Comisia nu a furnizat o motivare suficientă pentru a permite reclamantelor să aprecieze dacă metodologia de calcul al amenzii este afectată de o eroare;

—	Comisia adoptă o valoare de înlocuire a vânzărilor care supraestimează în mod semnificativ valoarea vânzărilor reclamantelor și, prin urmare, importanța economică a pretinsei încălcări, îndepărtându-se de la noțiunea de „valoare a vânzărilor” din Orientările privind amenzile din 2006;

—	amenda aplicată reclamantelor supraestimează în mod semnificativ gravitatea pretinsei încălcări;

—	amenda impusă reclamantelor include o perioadă în care acestea nu au participat la pretinsa încălcare.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).

(2) Orientările privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1/2003 (JO 2006, C 210, p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264) („Orientările privind amenzile”).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/40

Acțiune introdusă la 9 iulie 2021 – PB/Comisia

(Cauza T-407/21)

(2021/C 338/50)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PB (reprezentanți: L. Levi și M. Vandenbussche, avocates)

Pârât:Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului

—	declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și întemeiată în consecință,

—

anularea Deciziei Comisiei din 5 mai 2021, notificată la 10 mai 2021, privind recuperarea (i) sumei de 4 241 507 de euro (contractul TACIS/2006/101-510) (suma principală) sau a sumei de 4 674 256,92 euro (suma principală majorată cu dobânzile de întârziere la 30 aprilie 2021), respectiv (ii) a sumei de 1 197 055,86 euro (contractul CARDS/2008/166-429) (suma principală) sau a sumei de 1 298 608,85 euro (suma principală majorată cu dobânzile de întârziere la 30 aprilie 2021) din care ar trebui să se deducă 399 825 de euro;

—	obligarea la rambursarea tuturor sumelor eventual recuperate de Comisie în temeiul acestei decizii, la care se adaugă dobânzi de întârziere la rata aplicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 7 puncte;

—	obligarea la plata sumei de 10 000 de euro cu titlu de daune interese, sub rezerva modificării;

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea Regulamentului financiar, în măsura în care Comisia nu are nicio creanță împotriva sa și, în orice caz, nicio creanță certă.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea formalităților esențiale, a obligației de diligență și a principiului imparțialității consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Reclamantul susține că, în decizia atacată, se arată, pentru a justifica inițierea procedurii de recuperare, că nu a dat curs notei de debit, scrisorii de atenționare și scrisorii de punere în întârziere. Or, prin aceasta, pârâta ar omite, pe de o parte, să precizeze că reclamantul a contestat aceste documente și, pe de altă parte, să menționeze că instanța belgiană s-a declarat competentă să judece acțiunea introdusă de HB în legătură cu cele două contracte. Reclamantul adaugă că pârâta nu și-ar fi îndeplinit nici obligația de motivare, întrucât nu ar fi explicat motivele care au determinat-o, în speță, să decidă în acest fel. În sfârșit, reclamantul consideră că Comisia nu a examinat cu atenție și imparțialitate toate elementele relevante ale cauzei.

Al treilea motiv, întemeiat pe lipsa de competență a Comisiei de a adopta deciziile de executare, pe lipsa unui temei juridic și pe o eroare vădită de apreciere. Reclamantul susține că Comisia nu era competentă să adopte cele două decizii de executare silită în vederea recuperării creanței pe care pretinde că o are împotriva operatorului economic al cărui administrator este reclamantul și pe care îl consideră responsabil în solidar în lipsa unei clauze compromisorii în contractul încheiat între aceștia care să confere instanțelor Uniunii competența de a soluționa litigiile dintre ei în materie contractuală. Or, reclamantul consideră că, dacă Comisia nu este competentă să adopte cele două decizii privind acest operator, nu poate avea nici competența să facă acest lucru în ceea ce îl privește, întrucât cauza acțiunii sale este de natură contractuală.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/41

Acțiune introdusă la 9 iulie 2021 – HB/Comisia

(Cauza T-408/21)

(2021/C 338/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: HB (reprezentanți: L. Levi și M. Vandenbussche, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea admisibilității și temeiniciei prezentei acțiuni; în consecință,

—

anularea deciziilor Comisiei din 5 mai 2021, notificate la 10 mai 2021, referitoare la recuperarea a (i) 4 241 507 euro (contractul TACIS/2006/101-510) (cuantumul principal) sau a 4 674 256,92 euro (cuantumul principal majorat cu dobânzi de întârziere la 30 aprilie 2021) și a (ii) 1 197 055,86 euro (contractul CARDS/2008/166-429) (cuantumul principal) sau a 1 298 608,85 euro (cuantumul principal majorat cu dobânzi de întârziere la 30 aprilie 2021) din care trebuie dedusă o sumă de 399 825 de euro;

—	obligarea la rambursarea tuturor sumelor eventual recuperate de Comisie pe baza acestei decizii, majorate cu dobânzi de întârziere calculate la rata aplicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 7 puncte;

—	obligarea la plata unui euro simbolic cu titlu de daune-interese, sub rezerva modificării;

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv este întemeiat pe necompetența Comisiei de a adopta deciziile contestate, pe lipsa unui temei juridic și pe încălcarea principiului încrederii legitime. Reclamanta consideră că Comisia nu era competentă să adopte deciziile contestate, care constituie titlu executoriu pentru recuperarea creanței pe care pretinde că o deține împotriva sa, în lipsa în contract a unei clauze compromisorii care să confere instanțelor Uniunii competența pentru litigii având ca obiect obligațiile contractuale ale părților.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea regulamentului financiar în măsura în care Comisia nu ar deține nicio creanță față de reclamantă și, în orice ipoteză, nicio creanță certă.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, a obligației de diligență și a principiului imparțialității consacrate la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Reclamanta arată că în decizia contestată se invocă, pentru a justifica deschiderea procedurii de recuperare, că ea nu a răspuns la nota de debit, la scrisoarea de atenționare și la scrisoarea de punere în întârziere. Or, procedând astfel, pârâta ar omite, pe de o parte, să precizeze că reclamanta le-a contestat pe acestea și, pe de altă parte, să menționeze că instanța belgiană s-a declarat competentă să judece acțiunea cu care a fost sesizată în temeiul celor două contracte. Reclamanta adaugă că pârâta și-ar fi încălcat de asemenea obligația de motivare întrucât nu ar fi explicat motivele care au determinat-o, în speță, să decidă așa cum a făcut-o. În sfârșit, reclamanta consideră că Comisia nu ar fi examinat cu grijă și cu imparțialitate toate elementele relevante ale speței.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/42

Acțiune introdusă la 12 iulie 2021 – Alauzun și alții/Comisia și EMA

(Cauza T-418/21)

(2021/C 338/52)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Virginie Alauzun (Saint Cannat, Franța) și alți 774 reclamanți (reprezentant: F. Di Vizio, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	cu titlu principal, anularea Deciziei de punere în aplicare EMEA/H/C/005735/II/0030 a Comisiei Europene din 31 mai 2020 pentru încălcarea unor norme fundamentale de procedură și pentru nemotivare în cadrul autorizației de introducere pe piață condiționată;

—	cu titlu subsidiar, anularea avizului Comitetului pentru medicamente de uz uman al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) din 28 mai 2021, prin care EMA a recomandat o autorizație de introducere pe piață condiționată pentru vaccinul Comirnaty, produs de BioNTech și Pfizer;

—	obligarea EMA și a Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii împotriva Deciziei Comisiei din 31 mai 2021 de modificare a autorizației de introducere pe piață condiționată a medicamentului de uz uman „Comirnaty – Vaccin de tip ARNm (cu nucleozide modificate) împotriva COVID-19” acordate prin Decizia C(2020) 9598(final), reclamanții invocă două motive.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură și pe nemotivare. Reclamanții susțin în această privință că deciziile atacate nu demonstrează că vaccinul în discuție intră în domeniul de aplicare sau îndeplinește cerințele articolelor 2 și 4 din Regulamentul nr. 507/2006 (1). Astfel, potrivit reclamanților, autorizația de introducere pe piață condiționată în discuție nu ar răspunde la calificarea unei urgențe sau a unei boli potențial mortale pentru publicul în cauză. Reclamanții adaugă că autorizația menționată nu poate nici să se întemeieze pe un raport risc-beneficiu pozitiv și nici să constitute un răspuns la necesități medicale nesatisfăcute. În sfârșit, reclamanții consideră că beneficiile pentru sănătatea publică decurgând din autorizația contestată nu pot fi mai importante decât riscul inerent ce rezultă din faptul că sunt încă necesare date suplimentare.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale la integritatea persoanei și la viață prevăzute la articolele 3 și, respectiv, 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(1) Regulamentul (CE) nr. 507/2006 al Comisiei din 29 martie 2006 privind autorizația de introducere pe piață condiționată pentru medicamente de uz uman care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2006, L 92, p. 6, Ediție specială, 13/vol. 53, p. 45).

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/43

Acțiune introdusă la 12 iulie 2021 – Cargolux/Comisia

(Cauza T-420/21)

(2021/C 338/53)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Cargolux Airlines International SA (Cargolux) (Sandweiler, Luxemburg) (reprezentanți: G. Goeteyn și E. Aliende Rodríguez, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului

—	anularea în întregime a scrisorii Comisiei către Cargolux din 30 aprilie 2021.

—

obligarea Uniunii, reprezentată de Comisie, în temeiul articolului 266 primul paragraf TFUE, la repararea prejudiciului suferit de Cargolux ca urmare a neplății de către Comisie a dobânzilor de întârziere și a dobânzilor compuse datorate în executarea Hotărârii din 16 decembrie 2015, Cargolux Airlines/Comisia (T-39/11, nepublicată, EU:T:2015:991) și, în consecință, ls plata următoarele sume în conformitate cu articolul 266 al doilea paragraf, cu articolul 268 și cu articolul 340 al doilea paragraf TFUE:

(a)

cuantumul dobânzilor de întârziere datorate, și anume dobânzile aferente sumei de 39 900 000 EUR, la rata dobânzii aplicată de Banca Centrală Europeană (BCE) operațiunilor sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (adică 1 %) majorată cu 3,5 puncte procentuale, pentru perioada 15 februarie 2011-5 februarie 2016, și anume suma de 8 075 972,03 EUR, sau, în lipsa acesteia, la rata dobânzii pe care Tribunalul o va considera adecvată; și

(b)

cuantumul dobânzilor compuse datorate, și anume dobânda aferentă dobânzilor de întârziere datorate menționate la litera (a), pentru perioada cuprinsă între 5 februarie 2016 și data plății efective de către Comisie a sumei solicitate la litera (a) [sau, în cazul în care Tribunalul ar respinge cererea Cargolux de acordare a dobânzii compuse începând cu data de 5 februarie 2016, cel puțin pentru perioada cuprinsă între data introducerii prezentei acțiuni și data plății efective de către Comisie a sumei solicitate la litera (a)], la rata dobânzii aplicată de BCE la 1 noiembrie 2010 pentru operațiunile sale de refinanțare (și anume 1 %) majorată cu 3,5 puncte procentuale (sau, în lipsa acesteia, la rata dobânzii pe care Tribunalul o va considera adecvată);

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată, notificată prin scrisoarea din 30 aprilie 2021, este afectată de o eroare de drept și trebuie anulată în întregime în conformitate cu articolul 263 TFUE. Reclamanta susține că decizia atacată afirmă în mod eronat că cererea Cargolux din 2 februarie 2021 de plată a dobânzilor de întârziere și a dobânzilor compuse datorate este prescrisă și inadmisibilă.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că, din cauza încălcării de către Comisie a articolului 266 primul paragraf TFUE, aceasta este obligată să despăgubească Cargolux pentru valoarea dobânzilor de întârziere datorate și a dobânzilor compuse datorate pentru răspunderea sa extracontractuală, în conformitate cu articolul 266 al doilea paragraf TFUE, cu articolul 268 TFUE și cu articolul 340 al doilea paragraf TFUE.

23.8.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/44

Acțiune introdusă la 14 iulie 2021 – Assaad/Consiliul

(Cauza T-426/21)

(2021/C 338/54)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Nizar Assaad (Beirut, Liban) (reprezentanți: M. Lester, Barrister, G. Martin și C. Enderby Smith, Solicitors)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului anularea Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2021/751 din 6 mai 2021 (1) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/743 al Consiliului din 6 mai 2021 (2), care modifică poziția 36 din anexa I la Decizia (PESC) 2013/255 a Consiliului și poziția 35 din anexa II la Regulamentul (UE) nr 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 (denumite în continuare „măsurile atacate”) în măsura în care i se aplică reclamantului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă faptul că, începând din 2011, Consiliul a afirmat în mod repetat că reclamantul nu este persoana care figurează la poziția 36 din lista măsurilor restrictive ale Uniunii Europene împotriva Siriei. Prin măsurile atacate, Consiliul a încercat să inverseze această poziție și, în prezent, fără nicio justificare și fără niciun temei de fapt sau de drept, susține că reclamantul a fost, de fapt, inclus pe listă încă din 2011. Motivele de anulare invocate de reclamant contestă schimbarea atitudinii Consiliului în măsurile atacate, considerând-o întemeiată pe multiple erori de apreciere, retroactivă în mod nelegal și contrară principiului securității juridice, un abuz și o utilizare abuzivă a competențelor Consiliului și contrară principiului autorității de lucru judecat.

(1) JO 2021, L 160, p. 115.

(2) JO 2021, L 160, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 338

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 23 august 2021

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
2021/C 338/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2021/C 338/02	Cauza C-428/19: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Gyulai Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – OL, PM, RO/Rapidsped Fuvarozási és Szállítmányozási Zrt. [Trimitere preliminară – Directiva 96/71/CEE – Articolul 1 alineatul (1), precum și articolele 3 și 5 – Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – Conducători auto din domeniul transportului rutier internațional – Respectarea salariului minim din țara de detașare – Diurnă – Regulamentul (CE) nr. 561/2006 – Articolul 10 – Remunerație atribuită angajaților în funcție de carburantul consumat]	2
2021/C 338/03	Cauza C-695/19: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia) – Rádio Popular – Electrodomésticos, SA/Autoridade Tributária e Aduaneira [Trimitere preliminară – Directiva 2006/112/CE – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Scutiri – Articolul 135 alineatul (1) litera (a) – Noțiunile de tranzacții de asigurare și de servicii conexe prestate de brokerii și agenții de asigurări – Articolul 174 alineatul (2) – Drept de deducere – Prorata de deducere – Extindere de garanție privind aparatele electrocasnice și alte articole din domeniul informaticii și al telecomunicațiilor – Noțiunea de operațiuni financiare]	3
2021/C 338/04	Cauza C-830/19: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de première instance de Namur – Belgia) – C.J./Région wallonne [Trimitere preliminară – Agricultură – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 – Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 – Instalarea tinerilor fermieri – Dezvoltarea exploatațiilor agricole – Ajutor pentru tinerii fermieri la înființarea întreprinderii – Condiții de acces – Echivalare – Instalare în calitate de șef de exploatație care nu este unic – Plafoane – Stabilire – Criterii – Producție standard a exploatației agricole]	4
2021/C 338/05	Cauza C-937/19: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Köln – Germania) – KA [Trimitere preliminară – Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 – Articolul 1 alineatul (5) litera (d) – Articolul 8 – Transport rutier internațional de mărfuri dintr-un stat membru către un alt stat membru – Operațiuni de cabotaj consecutive acestui transport internațional pe teritoriul acestui din urmă stat membru – Restricții – Cerința unei licențe comunitare și, dacă este cazul, a unei autorizații de transport – Excepții – Operațiuni de cabotaj consecutive unui transport internațional în nume propriu – Condiții]	4
2021/C 338/06	Cauza C-71/20: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Østre Landsret – Danemarca) – Procedură penală privind pe VAS Shipping ApS [Trimitere preliminară – Articolele 49 și 54 TFUE – Libertatea de stabilire – Reglementare națională care impune resortisanților țărilor terțe angajați pe o navă care arborează pavilionul unui stat membru să dețină un permis de muncă în acest stat membru – Excepție privind navele care nu fac escală în porturile statului membru de mai mult de 25 de ori într-o perioadă de un an – Restricție – Articolul 79 alineatul (5) TFUE – Reglementare națională care vizează stabilirea volumului admiterii pe teritoriul statului membru în cauză a resortisanților unor țări terțe, provenind din țări terțe, în căutarea unui loc de muncă în calitate de lucrători salariați sau pentru a desfășura o activitate independentă]	5
2021/C 338/07	Cauza C-120/20: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Najwyższy – Polonia) – Koleje Mazowieckie – KM Sp. z o.o./Skarb Państwa – Minister Infrastruktury i Budownictwa obecnie Minister Infrastruktury i Prezes Urzędu Transportu Kolejowego, PKP Polskie Linie Kolejowe S.A. [Trimitere preliminară – Transportul feroviar – Repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare – Directiva 2001/14/CE – Articolul 4 alineatul (5) – Percepere de tarife – Articolul 30 – Organism național de control însărcinat cu supravegherea conformității tarifelor de infrastructură cu această directivă – Contract de utilizare a unei infrastructuri încheiat între administratorul infrastructurii și o întreprindere feroviară – Transpunere incorectă – Răspunderea statului – Cerere de daune interese – Sesizare prealabilă a organismului național de control]	6
2021/C 338/08	Cauza C-166/20: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas – Lituania) – BB/Lietuvos Respublikos sveikatos apsaugos ministerija [Trimitere preliminară – Recunoașterea calificărilor profesionale – Directiva 2005/36/CE – Articolul 1 și articolul 10 litera (b) – Calificări profesionale obținute în mai multe state membre – Condiții de obținere – Lipsa unui titlu de calificare – Articolele 45 și 49 TFUE – Lucrători – Libertatea de stabilire]	7
2021/C 338/09	Cauza C-178/20: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – Pharma Expressz Szolgáltató és Kereskedelmi Kft/Országos Gyógyszerészeti és Élelmezés-egészségügyi Intézet [Trimitere preliminară – Libera circulație a mărfurilor – Medicamente de uz uman – Directiva 2001/83/CE – Articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatul (1) și articolele 70-73 – Medicamente autorizate într-un prim stat membru – Clasificare ca medicamente care se eliberează fără prescripție medicală – Vânzare în farmaciile dintr-un al doilea stat membru fără autorizație de introducere pe piață în acesta – Reglementare națională care impune o notificare autorității competente și o declarație a acesteia cu privire la utilizarea medicamentului respectiv – Articolul 34 TFUE – Restricție cantitativă]	8
2021/C 338/10	Cauza C-295/20: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 8 iulie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas – Lituania) – Sanresa UAB/Aplinkos apsaugos departamentas prie Aplinkos ministerijos (Trimitere preliminară – Achiziții publice – Atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii de tratare a deșeurilor – Directiva 2014/24/UE – Articolele 58 și 70 – Calificarea obligației operatorului de a fi titularul unui consimțământ scris prealabil pentru transferurile de deșeuri transfrontaliere – Condiție de executare a contractului)	8
2021/C 338/11	Cauza C-330/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank van eerste aanleg Oost-Vlaanderen, Afdeling Gent (Belgia) la 27 mai 2021 – The Escape Center BVBA/Belgische Staat	9
2021/C 338/12	Cauza C-344/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de tribunal de commerce de Paris (Franța) la 2 iunie 2021 – AA, BB, soția lui AA, Grupul AA SNC, SI, AM, RH, RT, OE, MD, CJ, MI, Brouard-Daude SCP, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC/Allianz Bank SA, Allianz France SA, succesoare în drepturi a Métropole SA, Abitbol & Rousselet SCP, reprezentată prin Frédéric Abitbol în calitate de administrator judiciar al Grupului AA SNC, BDR & Associés, reprezentată prin Xavier Brouard în calitate de lichidator judiciar al Grupului AA SNC, SELAFA MJA, reprezentată prin Jérôme Pierrel, colichidator judiciar al AA, SELARL Axym, reprezentată prin Didier Courtoux, colichidator judiciar al AA, Bibus SA, fostă Matinvest, Allianz I.A.R.D. SA, succesoare în drepturi a Métropole SA	10
2021/C 338/13	Cauza C-347/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe DD	12
2021/C 338/14	Cauza C-348/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe HYA și alții	12
2021/C 338/15	Cauza C-349/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe HYA și alții	13
2021/C 338/16	Cauza C-350/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 4 iunie 2021 – Procedură penală privind pe Spetsializirana prokuratura	13
2021/C 338/17	Cauza C-351/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de la justice de paix du canton de Forest (Belgia) la 4 iunie 2021 – ZG/Beobank SA	14
2021/C 338/18	Cauza C-358/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Belgia) la 9 iunie 2021 – Tilman SA/Unilever Supply Chain Company AG	14
	Tribunalul
2021/C 338/19	Cauza T-692/15 RENV: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – HTTS/Consiliul (Răspundere extracontractuală – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Iranului – Lista persoanelor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice – Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor)	16
2021/C 338/20	Cauza T-587/16 RENV: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – HM/Comisia (Funcție publică – Funcționari – Recrutare – Anunțul de concurs EPSO/AST-SC/03/15 – Neadmitere pentru a participa la probele de evaluare – Cerere de reexaminare – Refuzul de a transmite această cerere comisiei de evaluare din cadrul concursului general pe motiv de tardivitate – Repartizare a competențelor între EPSO și comisia de evaluare din cadrul concursului – Interesul de a exercita acțiunea)	17
2021/C 338/21	Cauza T-455/17: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Bateni/Consiliul (Răspundere extracontractuală – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Iranului – Lista persoanelor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice – Competența Tribunalului – Prescripție – Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor)	17
2021/C 338/22	Cauza T-648/19: Hotărârea Tribunalului din 14 iulie 2021 – Nike European Operations Netherlands și Converse Netherlands/Comisia (Ajutoare de stat – Ajutor pus în aplicare de Țările de Jos în favoarea Nike – Soluții fiscale anticipate (tax rulings) – Decizie de a iniția procedura oficială de investigare – Principiul concurenței depline – Avantaj – Caracter selectiv – Egalitate de tratament – Bună administrare – Examinare preliminară insuficientă – Dificultăți serioase – Obligația de motivare)	18
2021/C 338/23	Cauza T-680/19: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Irish Wind Farmers’ Association/Comisia (Ajutoare de stat – Sectorul energiei – Legislație irlandeză privind impozitarea funciară a întreprinderilor – Metodă de calcul a cuantumului impozitului datorat de producătorii de energie electrică din combustibili fosili – Plângere a operatorilor parcurilor eoliene – Decizie de constatare a inexistenței unui ajutor de stat – Nedeschiderea procedurii oficiale de investigare – Dificultăți serioase – Drepturile procedurale ale părților interesate)	19
2021/C 338/24	Cauza T-28/20: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – ID/SEAE (Funcție publică – Agenți contractuali – Decizie de concediere anterioară încheierii perioadei de probă – Inaptitudine vădită – Conduită necorespunzătoare – Articolul 84 din RAA)	19
2021/C 338/25	Cauza T-205/20: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Frommer/EUIPO – Minerva (I-cosmetics) [Marcă a Uniunii Europene – Procedură de decădere – Marca Uniunii Europene verbală I-cosmetics – Utilizare serioasă a mărcii – Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001]]	20
2021/C 338/26	Cauza T-386/20: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – Micron Technology/EUIPO (INTELLIGENCE, ACCELERATED) [Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale INTELLIGENCE, ACCELERATED – Motiv absolut de refuz – Caracter descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/100]	20
2021/C 338/27	Cauza T-492/20: Hotărârea Tribunalului din 7 iulie 2021 – S. Tous/EUIPO – Zhejiang China-Best Import & Export (Lampă) [Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o lampă – Mărci ale Uniunii Europene figurative anterioare reprezentând un urs de pluș – Motive de nulitate – Articolul 25 alineatul (1) literele (b) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002]	21
2021/C 338/28	Cauza T-777/19 R: Ordonanța vicepreședintelui Tribunalului din 2 iulie 2021 – Bourel și alții/Comisia (Măsuri provizorii – Ajutoare de stat – Construirea unor parcuri eoliene – Măsuri individuale de ajutor acordate de Franța în favoarea mai multor parcuri eoliene maritime – Decizie prin care ajutoarele sunt declarate compatibile cu piața internă – Începerea lucrărilor – Cerere de măsuri provizorii – Lipsa urgenței)	22
2021/C 338/29	Cauza T-728/20: Ordonanța Tribunalului din 25 iunie 2021 – OM/Comisia (Acțiune în anulare – Funcție publică – Funcționari – Securitate socială – RCAM – Rambursarea cheltuielilor medicale – Respingerea cererii – Respingerea reclamației – Înlocuirea motivelor – Introducerea unei a doua reclamații – Termen de introducere a acțiunii – Inadmisibilitate)	22
2021/C 338/30	Cauza T-75/21: Ordonanța Tribunalului din 8 iulie 2021 – Mendes de Almeida/Consiliul [Acțiune în anulare – Drept instituțional – Cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European – Regulamentul (UE) 2017/1939 – Numirea procurorilor europeni ai Parchetului European – Numirea unuia dintre candidații desemnați de Portugalia – Termen de formulare a unei căi de atac – Momentul de la care începe să curgă termenul – Inadmisibilitate]	23
2021/C 338/31	Cauza T-349/21: Acțiune introdusă la 21 iunie 2021 – Germania/Comisia	23
2021/C 338/32	Cauza T-358/21: Acțiune introdusă la 25 iunie 2021 – Hotel Cipriani/EUIPO – Altunis (CIPRIANI FOOD)	25
2021/C 338/33	Cauza T-359/21: Acțiune introdusă la 18 iunie 2021 – ClientEarth/Comisia	25
2021/C 338/34	Cauza T-366/21: Acțiune introdusă la 29 iunie 2021 – Coinbase/EUIPO – bitFlyer (coinbase)	26
2021/C 338/35	Cauza T-369/21: Acțiune introdusă la 30 iunie 2021 – Unimax Stationery/EUIPO – Mitsubishi Pencil (uni)	27
2021/C 338/36	Cauza T-373/21: Acțiune introdusă la 1 iulie 2021 – Etablissements Nicolas/EUIPO – St. Nicolaus (NICOLAS)	28
2021/C 338/37	Cauza T-376/21: Acțiune introdusă la 2 iulie 2021 – Instituto Cervantes/Comisia	28
2021/C 338/38	Cauza T-380/21: Acțiune introdusă la 5 iulie 2021 – Flybe/Comisia	29
2021/C 338/39	Cauza T-383/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Banque postale/SRB	30
2021/C 338/40	Cauza T-384/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Confédération nationale du Crédit Mutuel și alții/SRB	31
2021/C 338/41	Cauza T-385/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – BPCE și alții/SRB	32
2021/C 338/42	Cauza T-386/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Crédit agricole și Crédit agricole Corporate and Investment Bank/Comisia	33
2021/C 338/43	Cauza T-387/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Société générale și alții/SRB	34
2021/C 338/44	Cauza T-388/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Crédit agricole și alții/SRB	35
2021/C 338/45	Cauza T-397/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – BNP Paribas/SRB	35
2021/C 338/46	Cauza T-398/21: Acțiune introdusă la 6 iulie 2021 – Ryanair și Ryanair Sun/Comisia	36
2021/C 338/47	Cauza T-401/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – KN/Parlamentul	37
2021/C 338/48	Cauza T-405/21: Acțiune introdusă la 7 iulie 2021 – Dexia Crédit Local/SRB	38
2021/C 338/49	Cauza T-406/21: Acțiune introdusă la 8 iulie 2021 – Credit Suisse Group și Credit Suisse Securities (Europe)/Comisia	39
2021/C 338/50	Cauza T-407/21: Acțiune introdusă la 9 iulie 2021 – PB/Comisia	40
2021/C 338/51	Cauza T-408/21: Acțiune introdusă la 9 iulie 2021 – HB/Comisia	41
2021/C 338/52	Cauza T-418/21: Acțiune introdusă la 12 iulie 2021 – Alauzun și alții/Comisia și EMA	42
2021/C 338/53	Cauza T-420/21: Acțiune introdusă la 12 iulie 2021 – Cargolux/Comisia	43
2021/C 338/54	Cauza T-426/21: Acțiune introdusă la 14 iulie 2021 – Assaad/Consiliul	44