ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 289
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 64
19 iulie 2021

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2021/C 289/01

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

1

 

V   Anunţuri

 

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

 

Curtea de Justiție

2021/C 289/02

Cauza C-635/18: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 – Comisia Europeană/Republica Federală Germania [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Mediu – Directiva 2008/50/CE – Calitatea aerului înconjurător – Articolul 13 alineatul (1) și anexa XI – Depășire sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în anumite zone și aglomerări din Germania – Articolul 23 alineatul (1) – Anexa XV – Perioadă de depășire cât mai scurtă cu putință – Măsuri potrivite]

2

2021/C 289/03

Cauza C-650/18: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 3 iunie 2021 – Ungaria/Parlamentul European [Acțiune în anulare – Articolul 7 alineatul (1) TUE – Rezoluția Parlamentului European referitoare la o propunere prin care invită Consiliul Uniunii Europene să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor pe care se întemeiază Uniunea – Articolele 263 și 269 TFUE – Competența Curții – Admisibilitatea acțiunii – Act atacabil – Articolul 354 TFUE – Reguli referitoare la calculul voturilor în Parlament – Regulamentul de procedură al Parlamentului – Articolul 178 alineatul (3) – Noțiunea de voturi exprimate – Abțineri – Principiile securității juridice, egalității de tratament, democrației și cooperării loiale]

3

2021/C 289/04

Cauzele conexate C-818/18 P și C-6/19 P: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 – The Yokohama Rubber Co. Ltd/Pirelli Tyre SpA (C-818/18 P), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)/Pirelli Tyre SpA (C-6/19 P) [Recurs – Marcă a Uniunii Europene – Motive absolute de refuz sau de declarare a nulității înregistrării – Semn constituit exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Regulamentul (CE) nr. 40/94 – Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) – Semn constituit exclusiv dintr-o formă care nu reprezintă o parte importantă a produsului]

3

2021/C 289/05

Cauza C-326/19: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio – Italia) – EB/Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Università degli Studi Roma Tre (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Clauza 5 – Contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive – Folosire abuzivă – Măsuri de prevenire – Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public – Cercetători universitari)

4

2021/C 289/06

Cauza C-546/19: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht – Germania) – BZ/Westerwaldkreis [Trimitere preliminară – Spațiul de libertate, securitate și justiție – Politica în domeniul imigrației – Returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală – Directiva 2008/115/CE – Articolul 2 alineatul (1) – Domeniu de aplicare – Resortisant al unei țări terțe – Condamnare penală în statul membru – Articolul 3 punctul 6 – Interdicție de intrare – Motive de ordine publică și de siguranță publică – Retragerea deciziei de returnare – Legalitatea interdicției de intrare]

5

2021/C 289/07

Cauza C-563/19 P: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 – Recylex SA, Fonderie et Manufacture de Métaux SA, Harz-Metall GmbH/Comisia Europeană (Recurs – Concurență – Înțelegeri – Piața reciclării bateriilor pentru automobile – Comunicarea din 2006 privind cooperarea – Punctul 26 – Imunitate parțială – Fapte suplimentare care sporesc gravitatea sau durata încălcării – Elemente cunoscute de Comisia Europeană – Reducerea cuantumului amenzii – Clasificare în vederea reducerii – Ordine cronologică)

6

2021/C 289/08

Cauza C-624/19: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Watford Employment Tribunal – Regatul Unit) – K și alții, L, M, N și alții, O, P, Q, R, S, T/Tesco Stores Ltd (Trimitere preliminară – Politica socială – Egalitate de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin – Articolul 157 TFUE – Efect direct – Noțiunea de muncă de aceeași valoare – Cereri prin care se urmărește să se beneficieze de o egalitate de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare – Sursă unică – Lucrători de sex diferit care au același angajator – Unități diferite – Comparație)

6

2021/C 289/09

Cauza C-726/19: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Madrid – Spania) – Instituto Madrileño de Investigación y Desarrollo Rural, Agrario y Alimentario/JN (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Clauza 5 – Aplicabilitate – Noțiunea de contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive – Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public – Măsuri de prevenire și de sancționare ale recurgerii abuzive la contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive – Noțiunea de motive obiective care să justifice asemenea contracte – Măsuri legale echivalente – Obligația de interpretare conformă a dreptului național – Criză economică)

7

2021/C 289/10

Cauza C-762/19: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Rīgas apgabaltiesas Civillietu tiesas kolēģija – Letonia) – CV-Online Latvia SIA/Melons SIA (Trimitere preliminară – Protecția juridică a bazelor de date – Directiva 96/9/CE – Articolul 7 – Dreptul sui generis al producătorilor de baze de date – Interdicție pentru orice terț de a extrage sau de a reutiliza fără autorizarea producătorului ansamblul sau o parte substanțială a conținutului bazei de date – Bază de date accesibilă în mod liber pe internet – Metamotor de căutare specializat în căutarea anunțurilor de angajare – Extragere și/sau reutilizare a conținutului unei baze de date – Atingere adusă investiției substanțiale în obținerea, verificarea sau prezentarea conținutului unei baze de date)

8

2021/C 289/11

Cauza C-784/19: Hotărârea Curții (Marrea Cameră) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Varna – Bulgaria) – TEAM POWER EUROPE EOOD/Direktor na Teritorialna direktsia na Natsionalna agentsia za prihodite – Varna [Trimitere preliminară – Lucrători migranți – Securitate socială – Legislație aplicabilă – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Articolul 12 alineatul (1) – Detașare – Lucrători temporari – Regulamentul (CE) nr. 987/2009 – Articolul 14 alineatul (2) – Certificatul A 1 – Stabilirea statului membru în care angajatorul își desfășoară în mod obișnuit activitățile – Noțiunea de activități semnificative, altele decât cele strict legate de gestionarea internă – Lipsa punerii la dispoziție de lucrători temporari pe teritoriul statului membru în care este stabilit angajatorul]

8

2021/C 289/12

Cauza C-822/19: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – România) – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor – Direcţia Regională Vamală Braşov – Biroul Vamal de Interior Sibiu/ Flavourstream SRL (Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Clasificare tarifară – Subpozițiile tarifare 1702 90 95, 2912 49 00 și 3824 90 92 – Soluție apoasă)

9

2021/C 289/13

Cauza C-910/19: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bankia SA – Spania) – Bankia SA/Unión Mutua Asistencial de Seguros (UMAS) [Trimitere preliminară – Directiva 2003/71/CE – Prospect în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare – Articolul 3 alineatul (2) și articolul 6 – Ofertă adresată atât investitorilor individuali, cât și investitorilor calificați – Conținutul informațiilor furnizate în prospect – Acțiune în răspundere – Investitori individuali și investitori calificați – Cunoașterea situației economice a emitentului]

10

2021/C 289/14

Cauza C-914/19: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Ministero della Giustizia/GN [Trimitere preliminară – Politica socială – Principiul egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă – Directiva 2000/78/CE – Articolul 6 alineatul (1) – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 21 – Interzicerea oricărei discriminări pe motive de vârstă – Reglementare națională care stabilește o limită de vârstă de 50 de ani pentru accesul la profesia de notar – Justificare]

11

2021/C 289/15

Cauza C-931/19: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzgericht – Austria) – Titanium Ltd/Finanzamt Österreich, fostă Finanzamt Wien [Trimitere preliminară – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolele 43 și 45 – Directiva 2006/112/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/8/CE – Articolele 44, 45 și 47 – Prestare de servicii – Loc de impozitare – Noțiunea de sediu comercial fix – Închiriere a unui bun imobil într-un stat membru – Proprietar al unui bun imobil cu sediul social pe insula Jersey]

11

2021/C 289/16

Cauza C-942/19: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Aragón – Spania) – Servicio Aragonés de Salud/LB (Trimitere preliminară – Politica socială – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Clauza 4 – Principiul nediscriminării – Respingerea unei cereri de acordare a unui concediu pentru prestarea de servicii în sectorul public prevăzut pentru personalul statutar permanent – Reglementare națională care exclude acordarea beneficiului acestui concediu în cazul ocupării unui post temporar – Domeniu de aplicare – Inaplicabilitatea clauzei 4 – Necompetența Curții)

12

2021/C 289/17

Cauza C-39/20: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – Staatssecretaris van Financiën/Jumbocarry Trading GmbH [Trimitere preliminară – Regulamentul (UE) nr. 952/2013 – Codul vamal al Uniunii – Articolul 22 alineatul (6) primul paragraf coroborat cu articolul 29 – Comunicare a motivelor către persoana în cauză înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru aceasta – Articolul 103 alineatul (1) și articolul 103 alineatul (3) litera (b) – Prescrierea datoriei vamale – Termen de notificare a datoriei vamale – Suspendarea termenului – Articolul 124 alineatul (1) litera (a) – Stingerea datoriei vamale în caz de prescriere – Aplicarea în timp a dispoziției care reglementează motivele de suspendare – Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime]

13

2021/C 289/18

Cauza C-76/20: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Varna – Bulgaria) – BalevBio EOOD/Teritorialna direktsia Severna morska, Agentsia Mitnitsi (Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Mărfuri compuse din diferite materiale – Fibre vegetale – Rășină melaminică – Pozițiile 3924 și 4419 – Mărfuri descrise ca pahare din bambus)

13

2021/C 289/19

Cauza C-182/20: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Suceava – România) – BE, DT/Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Accer Ipurl Suceava – acționând în calitate de lichidator judiciar al BE, EP [Trimitere preliminară – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Drept de deducere – Regularizarea deducerilor – Procedura falimentului – Reglementare națională care prevede refuzul automat al deducerii TVA-ului aferent unor operațiuni taxabile anterioare deschiderii acestei proceduri]

14

2021/C 289/20

Cauza C-194/20: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Düsseldorf – Germania) – BY, CX, FU, DW, EV/Stadt Duisburg (Trimitere preliminară – Acordul de asociere CEE-Turcia – Decizia nr. 1/80 – Articolele 6 și 7 – Încadrare legală în muncă – Articolul 9 – Acces la învățământ al copiilor unui lucrător turc – Drept de ședere – Refuz)

15

2021/C 289/21

Cauza C-210/20: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Rad Service Srl Unipersonale, Cosmo Ambiente Srl, Cosmo Scavi Srl/Del Debbio SpA, Gruppo Sei Srl, Ciclat Val di Cecina Soc. Coop., Daf Costruzioni Stradali Srl [Trimitere preliminară – Achiziții publice de servicii, de bunuri și de lucrări – Directiva 2014/24/UE – Desfășurarea procedurii – Selecția participanților și atribuirea contractelor – Articolul 63 – Ofertant ce recurge la capacitățile unei alte entități pentru îndeplinirea cerințelor autorității contractante – Articolul 57 alineatele (4), (6) și (7) – Declarații neadevărate prezentate de această entitate – Excluderea ofertantului respectiv fără a i se impune sau a i se permite să înlocuiască respectiva entitate – Principiul proporționalității]

15

2021/C 289/22

Cauza C-280/20: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sofiyski rayonen sad – Bulgaria) – ZN/Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania [Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie civilă – Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 – Stabilirea competenței internaționale a instanțelor unui stat membru – Articolul 5 alineatul (1) – Lucrător resortisant al unui stat membru – Contract încheiat cu o reprezentanță consulară a acestui stat membru într-un alt stat membru – Atribuțiile lucrătorului – Lipsa unor prerogative de putere publică]

16

2021/C 289/23

Cauza C-364/19: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul Galaţi – România) – XU, YV, ZW, AU, BZ, CA, DB, EC, NL/SC Credit Europe Ipotecar IFN SA, Credit Europe Bank NV [Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Protecția consumatorilor – Clauze abuzive – Directiva 93/13/CEE – Articolul 1 alineatul (2) – Excludere din domeniul de aplicare al acestei directive a clauzelor contractuale care reflectă dispoziții obligatorii de drept național – Articolul 4 alineatul (2) – Excepție de la aprecierea caracterului abuziv al unei clauze – Contract de credit acordat în monedă străină – Pretinsă încălcare a obligației de informare care îi revine unui profesionist – Examinare care trebuie efectuată de instanța națională cu prioritate în raport cu articolul 1 alineatul (2)]

17

2021/C 289/24

Cauza C-108/20: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Berlin-Brandenburg – Germania) – HR/Finanzamt Wilmersdorf [Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolele 167 și 168 – Dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte – Refuz – Fraudă – Lanț de livrări – Refuzul dreptului de deducere în cazul în care persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că, prin achiziția sa, participa la o operațiune implicată într-o fraudă privind TVA-ul]

17

2021/C 289/25

Cauza C-471/20: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 23 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour du travail de Mons – Belgia) – Centre d’Enseignement Secondaire Saint-Vincent de Soignies ASBL/FS [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Politica socială – Protecția securității și a sănătății lucrătorilor – Organizarea timpului de lucru – Directiva 2003/88/CE – Timpul de lucru maxim săptămânal – Perioadă de referință – Articolul 16 – Derogări – Articolele 17 și 18 – Supraveghetor-educator în cadrul unui internat care asigură gărzi de noapte – Modalități ale repausului compensatoriu]

18

2021/C 289/26

Cauza C-573/20: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Commissione tributaria provinciale di Parma – Italia) – Casa di Cura Città di Parma SpA/Agenzia delle Entrate [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – A șasea directivă 77/388/CEE – Articolul 17 alineatul (2) litera (a) – Persoană impozabilă mixtă – Prorata de deducere – Structuri sanitare publice sau private care desfășoară activități scutite – Reglementare națională care exclude deducerea TVA-ului aferent achiziționării de bunuri sau de servicii utilizate pentru aceste activități scutite]

19

2021/C 289/27

Cauza C-594/20: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 15 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Markkinaoikeus – Finlanda) – Kuluttaja-asiamies/MiGame Oy (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Directiva 2011/83/UE – Contracte încheiate cu consumatorii – Articolul 21 – Comunicarea prin telefon – Operare a unei linii telefonice de către un comerciant pentru a permite consumatorilor să îl contacteze în legătură cu un contract încheiat – Înființare de către o societate, în cadrul serviciului său postvânzare privind contractele încheiate, a două linii telefonice, și anume o linie fixă cu suprataxă și o linie mobilă gratuită – Conținut al suporturilor de comunicare destinate clientelei – Admisibilitate a unei linii telefonice de asistență care expune clienții la un tarif mai ridicat decât tariful de bază – Noțiunea de tarif de bază)

19

2021/C 289/28

Cauza C-92/21: Ordonanța Curții (Camera a cincea) din 26 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal du travail de Liège – Belgia) – VW/Agence fédérale pour l'Accueil des demandeurs d'asile (Fedasil) [Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Controale la frontiere, azil și imigrare – Politica privind azilul – Criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (Dublin III) – Articolul 27 – Căi de atac împotriva deciziei de transfer – Caracter suspensiv al acțiunii – Articolul 29 – Modalități și termene de transfer – Standarde pentru primirea solicitanților de protecție internațională – Directiva 2013/33/UE – Articolul 18 – Măsură națională prin care i se atribuie unui solicitant care a făcut obiectul unei decizii de transfer un loc într-o structură specifică de primire în cadrul căreia persoanele cazate beneficiază de asistență pentru a-și pregăti transferul]

20

2021/C 289/29

Cauza C-40/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Timişoara (România) la data de 26 ianuarie 2021 – T.A.C. / ANI

21

2021/C 289/30

Cauza C-109/21 P: Recurs introdus la 22 februarie 2021 de H.R. Participations SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 16 decembrie 2020 în cauza T-535/19, H.R. Participations/EUIPO – Hottinger Investment Management (JCE HOTTINGUER)

21

2021/C 289/31

Cauza C-181/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Katowicach (Polonia) la 23 martie 2021 – G./M.S.

22

2021/C 289/32

Cauza C-208/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 23 martie 2021 – K.D./Towarzystwo Ubezpieczeń Ż S.A.

23

2021/C 289/33

Cauza C-213/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 6 aprilie 2021 – Italy Emergenza Cooperativa Sociale/Azienda Sanitaria Locale Barletta-Andria-Trani

24

2021/C 289/34

Cauza C-214/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 6 aprilie 2021 – Italy Emergenza Cooperativa Sociale/Azienda Sanitaria Provinciale di Cosenza

24

2021/C 289/35

Cauza C-243/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 14 aprilie 2021 – TOYA sp. z o.o., Polska Izba Informatyki i Telekomunikacji/Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej

25

2021/C 289/36

Cauza C-250/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Naczelny Sąd Administracyjny (Polonia) la 21 aprilie 2021 – Szef Krajowej Administracji Skarbowej/O. Fundusz Inwestycyjny Zamknięty reprezentowany przez O S.A.

26

2021/C 289/37

Cauza C-253/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Hamburg (Germania) la 22 aprilie 2021 – TUIfly GmbH/FI, RE

26

2021/C 289/38

Cauza C-269/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Krakowie (Polonia) la 27 aprilie 2021 – BC, DC/X

27

2021/C 289/39

Cauza C-289/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad Sofia-grad (Bulgaria) la 5 mai 2021 – IG/Varhoven administrativen sad

28

2021/C 289/40

Cauza C-293/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Lituania) la 7 mai 2021 – Likviduojama UAB Vittamed technologijos/Valstybinė mokesčių inspekcija

29

2021/C 289/41

Cauza C-295/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d'appel de Bruxelles (Belgia) la 10 mai 2021 – Allianz Benelux SA/État belge, SPF Finances

29

2021/C 289/42

Cauza C-296/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Korkein hallinto-oikeus (Finlanda) la 7 mai 2021 – A

30

2021/C 289/43

Cauza C-121/20: Ordonanța președintelui Curții din 26 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Den Haag, zittingsplaats Amsterdam – Țările de Jos) – VG/Minister van Buitenlandse Zaken

31

2021/C 289/44

Cauza C-317/20: Ordonanța președintelui Curții din 26 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Mainz – Germania) – KX/PY GmbH

31

2021/C 289/45

Cauza C-336/20: Ordonanța președintelui Curții din 27 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Ravensburg – Germania) – QY/Bank 11 für Privatkunden und Handel GmbH

31

2021/C 289/46

Cauzele conexate C-442/20 – C-445/20: Ordonanța președintelui Curții din 16 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Nürnberg – Germania) – flightright GmbH (C-442/20, C-443/20 și C-444/20), PN și LM (C-445/20)/Ryanair Designated Activity Company

31

2021/C 289/47

Cauza C-591/20: Ordonanța președintelui Curții din 11 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Reprensus GmbH/S-V Pavlovi Trejd EOOD

32

 

Tribunalul

2021/C 289/48

Cauza T-718/17: Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Italia/Comisia [Regim lingvistic – Anunț de concurs general pentru recrutarea de administratori și asistenți în domeniul clădirilor – Cunoștințe lingvistice – Limitarea alegerii limbii 2 de concurs la trei limbi – Regulamentul nr. 1 – Articolul 1d alineatul (1), articolul 27 și articolul 28 litera (f) din statut – Discriminare pe motiv de limbă – Interesul serviciului – Proporționalitate]

33

2021/C 289/49

Cauza T-71/18: Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Italia/Comisia [Regim lingvistic – Anunț de concurs general pentru recrutarea de administratori în domeniile economiei financiare și macroeconomiei – Cunoștințe lingvistice – Limitarea alegerii limbii 2 de concurs la trei limbi – Regulamentul nr. 1 – Articolul 1d alineatul (1), articolul 27 și articolul 28 litera (f) din statut – Discriminare pe motiv de limbă – Interesul serviciului – Proporționalitate]

33

2021/C 289/50

Cauza T-169/19: Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Style & Taste/EUIPO – The Polo/Lauren Company (Reprezentarea unui jucător de polo) [Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marcă a Uniunii Europene figurativă care reprezintă un jucător de polo – Desen sau model industrial național anterior – Motiv relativ de nulitate – Articolul 52 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 60 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/1001]

34

2021/C 289/51

Cauza T-436/17: Ordonanța Tribunalului din 2 iunie 2021 – ClientEarth și alții/Comisia [REACH – Decizie a Comisiei de autorizare a anumitor utilizări ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb – Articolul 64 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 – Reexaminare internă a unei decizii de autorizare a introducerii pe piață – Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 – Dispariția interesului de a exercita acțiunea – Nepronunțare asupra fondului]

35

2021/C 289/52

Cauza T-260/18: Ordonanța Tribunalului din 28 mai 2021 – Makhlouf/Comisia și BCE (Răspundere extracontractuală – Politica economică și monetară – Program de susținere a stabilității în Cipru – Memorandumul de înțelegere din 26 aprilie 2013 privind condițiile specifice de politică economică încheiat între Cipru și Mecanismul european de stabilitate – Reclamant care a încetat să răspundă solicitărilor Tribunalului – Nepronunțare asupra fondului)

36

2021/C 289/53

Cauza T-332/20: Ordonanța Tribunalului din 31 mai 2021 – König Ludwig International/EUIPO (Royal Bavarian Beer) [Marcă a Uniunii Europene – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marca verbală Royal Bavarian Beer – Motiv absolut de refuz – Caracter descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Dreptul de a fi ascultat – Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 – Caracter unitar al mărcii Uniunii Europene – Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 – Acțiune vădit nefondată]

37

2021/C 289/54

Cauza T-244/21: Acțiune introdusă la 4 mai 2021 – Luossavaara Kiirunavaara/Comisia

37

2021/C 289/55

Cauza T-261/21: Acțiune introdusă la 17 mai 2021 – Sturz/EUIPO – Clatronic International (STEAKER)

39

2021/C 289/56

Cauza T-281/21: Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – Nowhere/EUIPO – Junguo Ye (APE TEES)

40

2021/C 289/57

Cauza T-282/21: Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – SS și ST/Frontex

40

2021/C 289/58

Cauza T-291/21: Acțiune introdusă la 25 mai 2021 – Cathay Pacific Airways/Comisia

41

2021/C 289/59

Cauza T-292/21: Acțiune introdusă la 25 mai 2021 – Singapore Airlines Cargo/Comisia

42

2021/C 289/60

Cauza T-297/21: Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – Troy Chemical și Troy/Comisia

44

2021/C 289/61

Cauza T-302/21: Acțiune introdusă la 27 mai 2021 – ABOCA și alții/Comisia

45

2021/C 289/62

Cauza T-303/21: Acțiune introdusă la 31 mai 2021 – FC/EASO

46

2021/C 289/63

Cauza T-307/21: Acțiune introdusă la 1 iunie 2021 – Classen Holz Kontor/EUIPO – Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer (DRYTILE)

46

2021/C 289/64

Cauza T-308/21: Acțiune introdusă la 1 iunie 2021 – Classen Holz Kontor/EUIPO – Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer AG (new type tiling DRYTILE)

47

2021/C 289/65

Cauza T-310/21: Acțiune introdusă la 2 iunie 2021 – Air Canada/Comisia

48

2021/C 289/66

Cauza T-313/21: Acțiune introdusă la 3 iunie 2021 – SAS Cargo Group și alții/Comisia Europeană

49

2021/C 289/67

Cauza T-314/21: Acțiune introdusă la 4 iunie 2021 –TA/Parlamentul

50

2021/C 289/68

Cauza T-315/21: Acțiune introdusă la 4 iunie 2021 – Laboratorios Ern/EUIPO – Nordesta (APIAL)

50

2021/C 289/69

Cauza T-316/21: Acțiune introdusă la 6 iunie 2021 – Worldwide Machinery/EUIPO – Scaip (SUPERIOR MANUFACTURING)

51

2021/C 289/70

Cauza T-317/21: Acțiune introdusă la 7 iunie 2021 – El Corte Inglés/EUIPO – Brito & Pereira (TINTAS BRICOR)

52

2021/C 289/71

Cauza T-680/20: Ordonanța Tribunalului din 4 iunie 2021 – Novelis/Comisia

53

RO

 

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2021/C 289/01)

Ultima publicație

JO C 278, 12.7.2021

Publicații anterioare

JO C 263, 5.7.2021

JO C 252, 28.6.2021

JO C 242, 21.6.2021

JO C 228, 14.6.2021

JO C 217, 7.6.2021

JO C 206, 31.5.2021

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

V Anunţuri

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

Curtea de Justiție

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/2

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 – Comisia Europeană/Republica Federală Germania

(Cauza C-635/18) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Mediu - Directiva 2008/50/CE - Calitatea aerului înconjurător - Articolul 13 alineatul (1) și anexa XI - Depășire sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în anumite zone și aglomerări din Germania - Articolul 23 alineatul (1) - Anexa XV - Perioadă de depășire „cât mai scurtă cu putință” - Măsuri potrivite)

(2021/C 289/02)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Hermes, E. Manhaeve și A. C. Becker, agenți)

Pârâtă: Republica Federală Germania (reprezentanți: inițial T. Henze și S. Eisenberg, agenți, asistați de U. Karpenstein, F. Fellenberg și K. Dingemann, Rechtsanwälte, ulterior J. Möller și S. Eisenberg, agenți, asistați de U. Karpenstein, F. Fellenberg și K. Dingemann, Rechtsanwälte)

Intervenient în susținerea pârâtei: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentant: F. Shibli, agent)

Dispozitivul

1)

Republica Federală Germania,

—

prin depășirea în mod sistematic și persistent începând cu anul 2010 până în anul 2016 inclusiv, pe de o parte, a valorii-limită anuale pentru dioxidul de azot (NO2) în 26 de zone și aglomerații situate pe teritoriul german, mai precis zonele DEZBXX0001A (aglomerarea Berlin), DEZCXX0007A (aglomerarea Stuttgart), DEZCXX0043S (districtul regional Tübingen), DEZCXX0063S [districtul regional Stuttgart (fără aglomerări)], DEZCXX0004A (aglomerarea Freiburg), DEZCXX0041S [districtul regional Karlsruhe (fără aglomerări)], DEZCXX0006A (aglomerarea Mannheim/Heidelberg), DEZDXX0001A (aglomerarea München), DEZDXX0003A (aglomerarea Nürnberg/Fürth/Erlangen), DEZFXX0005S (zona III centru și nord Hessa), DEZFXX0001A [aglomerarea I (Rin-Main)], DEZFXX0002A [aglomerarea II (Kassel)], DEZGLX0001A (aglomerarea Hamburg), DEZJXX0015A [Grevenbroich (bazinul renan de lignit)], DEZJXX0004A (Köln), DEZJXX0009A (Düsseldorf), DEZJXX0006A (Essen), DEZJXX0017A (Duisburg, Oberhausen, Mülheim), DEZJXX0005A (Hagen), DEZJXX0008A (Dortmund), DEZJXX0002A (Wuppertal), DEZJXX0011A (Aachen), DEZJXX0016S (zone urbane și spațiul rural în Renania de Nord-Westfalia), DEZKXX0006S (Mainz), DEZKXX0007S (Worms/Frankenthal/Ludwigshafen), DEZKXX0004S (Koblenz/Neuwied), și pe de altă parte, a valorii-limită orare pentru NO2 în două dintre aceste zone, mai precis aglomerările DEZCXX0007A (aglomerarea Stuttgart), DEZFXX0001A [aglomerarea I (Rin-Main)], nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor coroborate ale articolului 13 și ale anexei XI la Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa,

și

—

întrucât nu a adoptat, începând cu 11 iunie 2010, măsuri adecvate pentru garantarea respectării valorilor-limită stabilite pentru NO2 în toate aceste zone, nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1), interpretat în mod separat și coroborat cu secțiunea A din anexa XV la Directiva 2008/50, și în special, obligația prevăzută la articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf din aceeași directivă, de a se asigura că planurile referitoare la calitatea aerului prevăd măsuri potrivite pentru ca perioada de depășire a valorilor-limită să fie cât mai scurtă cu putință.

2)

Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

3)

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 436, 3.12.2018.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 3 iunie 2021 – Ungaria/Parlamentul European

(Cauza C-650/18) (1)

(Acțiune în anulare - Articolul 7 alineatul (1) TUE - Rezoluția Parlamentului European referitoare la o propunere prin care invită Consiliul Uniunii Europene să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor pe care se întemeiază Uniunea - Articolele 263 și 269 TFUE - Competența Curții - Admisibilitatea acțiunii - Act atacabil - Articolul 354 TFUE - Reguli referitoare la calculul voturilor în Parlament - Regulamentul de procedură al Parlamentului - Articolul 178 alineatul (3) - Noțiunea de „voturi exprimate” - Abțineri - Principiile securității juridice, egalității de tratament, democrației și cooperării loiale)

(2021/C 289/03)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Ungaria (reprezentanți: inițial M. Z. Fehér, G. Tornyai și Zs. Wagner, ultreior M. Z. Fehér, agenți)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: F. Drexler, N. Görlitz și T. Lukácsi, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Repubica Polonă (reprezentant: B. Majczyna, agent)

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Ungaria suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Parlamentul European.

3)

Republica Polonă suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 436, 3.12.2018.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/3

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 – The Yokohama Rubber Co. Ltd/Pirelli Tyre SpA (C-818/18 P), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)/Pirelli Tyre SpA (C-6/19 P)

(Cauzele conexate C-818/18 P și C-6/19 P) (1)

(Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Motive absolute de refuz sau de declarare a nulității înregistrării - Semn constituit exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) - Semn constituit exclusiv dintr-o formă care nu reprezintă o parte importantă a produsului)

(2021/C 289/04)

Limba de procedură: engleza

Părțile

(Cauza C-818/18 P)

Recurentă: The Yokohama Rubber Co. Ltd (reprezentanți: D. Martucci și F. Boscariol de Roberto, avocați)

Celelalte părți din procedură: Pirelli Tyre SpA (reprezentanți: T. M. Müller și F. Togo, avocați), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: J. Ivanauskas, agent)

Intervenientă în susținerea pârâtei: European Association of Trade Mark Owners (Marques) (reprezentant: M. Viefhues, avocat)

(Cauza C-6/19 P)

Recurentă: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Ivanauskas, agent)

Celelalte părți din procedură: Pirelli Tyre SpA (reprezentanți: T. M. Müller și F. Togo, avocați), The Yokohama Rubber Co. Ltd (reprezentanți: D. Martucci și F. Boscariol de Roberto, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtei: European Association of Trade Mark Owners (Marques) (reprezentant: M. Viefhues, avocat)

Dispozitivul

1)

Respinge recursurile în cauzele C-818/18 P și C-6/19 P.

2)

Obligă The Yokohama Rubber Co. Ltd și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte, în părți egale, pe lângă propriile cheltuieli referitoare la procedurile de recurs în cauzele C-818/18 P și C-6/19 P, și pe cele efectuate de Pirelli Tyre SpA referitoare la aceste proceduri.

3)

European Association of Trade Mark Owners (Marques) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 148, 29.4.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/4

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio – Italia) – EB/Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Università degli Studi Roma Tre

(Cauza C-326/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 1999/70/CE - Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauza 5 - Contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive - Folosire abuzivă - Măsuri de prevenire - Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public - Cercetători universitari)

(2021/C 289/05)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio

Părțile din procedura principală

Reclamant: EB

Pârâți: Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Università degli Studi Roma Tre

Cu participarea: Federazione Lavoratori della Conoscenza – CGIL (FLC-CGIL), Confederazione Generale Italiana del Lavoro (CGIL), Anief – Associazione Professionale e Sindacale, Confederazione Generale Sindacale, Cipur – Coordinamento Intersedi Professori Universitari di Ruolo

Dispozitivul

Clauza 5 din Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia se prevede, în ceea ce privește recrutarea cercetătorilor universitari, încheierea unui contract pe durată determinată pentru o perioadă de trei ani, cu o singură posibilitate de prelungire, pentru o perioadă maximă de doi ani, condiționând, pe de o parte, încheierea unor astfel de contracte de disponibilitatea unor resurse „conform programului, pentru desfășurarea activităților de cercetare, didactice și de servicii pentru studenți” și, pe de altă parte, prelungirea acestor contracte de „evaluarea pozitivă a activităților didactice și de cercetare efectuate”, fără a fi necesar ca această reglementare să definească criteriile obiective și transparente care să permită să se verifice că încheierea și reînnoirea unor astfel de contracte răspund efectiv unei nevoi reale și că acestea sunt adecvate pentru realizarea obiectivului urmărit și sunt necesare în acest scop.

(1)  JO C 288, 26.8.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/5

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht – Germania) – BZ/Westerwaldkreis

(Cauza C-546/19) (1)

(Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Politica în domeniul imigrației - Returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală - Directiva 2008/115/CE - Articolul 2 alineatul (1) - Domeniu de aplicare - Resortisant al unei țări terțe - Condamnare penală în statul membru - Articolul 3 punctul 6 - Interdicție de intrare - Motive de ordine publică și de siguranță publică - Retragerea deciziei de returnare - Legalitatea interdicției de intrare)

(2021/C 289/06)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamant, apelant și recurent: BZ

Pârâtă, intimată în apel și intimată în recurs: Westerwaldkreis

Dispozitivul

1)

Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală trebuie interpretat în sensul că această directivă se aplică unei interdicții de intrare și de ședere, pronunțată de un stat membru, care nu a făcut uz de posibilitatea prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din directiva menționată împotriva unui resortisant al unei țări terțe care se află pe teritoriul său și care face obiectul unui ordin de expulzare, pentru motive de siguranță publică și de ordine publică, în temeiul unei condamnări penale anterioare.

2)

Directiva 2008/115 trebuie interpretată în sensul că se opune menținerii în vigoare a unei interdicții de intrare și de ședere, pronunțată de un stat membru împotriva unui resortisant al unei țări terțe care se află pe teritoriul său și care face obiectul unui ordin de expulzare, devenit definitiv, adoptat pentru motive de siguranță publică și de ordine publică în temeiul unei condamnări penale anterioare, atunci când decizia de returnare adoptată în privința acestui resortisant de statul membru menționat a fost retrasă, chiar dacă acest ordin de expulzare a rămas definitiv.

(1)  JO C 348, 14.10.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/6

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 – Recylex SA, Fonderie et Manufacture de Métaux SA, Harz-Metall GmbH/Comisia Europeană

(Cauza C-563/19 P) (1)

(Recurs - Concurență - Înțelegeri - Piața reciclării bateriilor pentru automobile - Comunicarea din 2006 privind cooperarea - Punctul 26 - Imunitate parțială - Fapte suplimentare care sporesc gravitatea sau durata încălcării - Elemente cunoscute de Comisia Europeană - Reducerea cuantumului amenzii - Clasificare în vederea reducerii - Ordine cronologică)

(2021/C 289/07)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Recylex SA, Fonderie et Manufacture de Métaux SA, Harz-Metall GmbH (reprezentanți: M. Wellinger, avocat, S. Reinart și K. Bongs, avocate)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Eurpeană (reprezentanți: J. Szczodrowski, I. Rogalski și F. van Schaik, agenți)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă Recylex SA, Fonderie et Manufacture de Métaux SA și Harz Metall GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 312, 16.9.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/6

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Watford Employment Tribunal – Regatul Unit) – K și alții, L, M, N și alții, O, P, Q, R, S, T/Tesco Stores Ltd

(Cauza C-624/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Egalitate de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin - Articolul 157 TFUE - Efect direct - Noțiunea de „muncă de aceeași valoare” - Cereri prin care se urmărește să se beneficieze de o egalitate de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare - Sursă unică - Lucrători de sex diferit care au același angajator - Unități diferite - Comparație)

(2021/C 289/08)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Watford Employment Tribunal

Părțile din procedura principală

Reclamanți: K și alții, L, M, N și alții, O, P, Q, R, S, T

Pârâtă: Tesco Stores Ltd

Dispozitivul

Articolul 157 TFUE trebuie interpretat în sensul că are efect direct în litigii între particulari în care se invocă nerespectarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin pentru o „muncă de aceeași valoare”, astfel cum este prevăzută la acest articol.

(1)  JO C 357, 21.10.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/7

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Madrid – Spania) – Instituto Madrileño de Investigación y Desarrollo Rural, Agrario y Alimentario/JN

(Cauza C-726/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 1999/70/CE - Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauza 5 - Aplicabilitate - Noțiunea de „contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive” - Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public - Măsuri de prevenire și de sancționare ale recurgerii abuzive la contracte sau raporturi de muncă pe durată determinată succesive - Noțiunea de „motive obiective” care să justifice asemenea contracte - Măsuri legale echivalente - Obligația de interpretare conformă a dreptului național - Criză economică)

(2021/C 289/09)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de Madrid

Părțile din procedura principală

Recurentă: Instituto Madrileño de Investigación y Desarrollo Rural, Agrario y Alimentario

Intimată: JN

Dispozitivul

1)

Clauza 5 punctul 1 din acordul-cadru privind munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale, astfel cum este interpretată în jurisprudența națională, care, pe de o parte, permite, în așteptarea finalizării procedurilor de recrutare inițiate pentru ocuparea definitivă a posturilor vacante de lucrători în sectorul public, reînnoirea unor contracte pe durată determinată fără a indica un termen precis de finalizare a acestor proceduri și, pe de altă parte, interzice atât asimilarea acestor lucrători cu „lucrători pe durată nedeterminată nepermanenți”, cât și acordarea unei indemnizații acelorași lucrători. Astfel, se observă că această reglementare națională, sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate de instanța de trimitere, nu prevede nicio altă măsură pentru prevenirea și, dacă este cazul, pentru sancționarea recurgerii abuzive la contracte pe durată determinată succesive.

2)

Clauza 5 punctul 1 din acordul-cadru privind munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70, trebuie interpretată în sensul că unele considerații pur economice, legate de criza economică din anul 2008, nu pot justifica lipsa, în dreptul național, a oricărei măsuri destinate să prevină și să sancționeze recurgerea la contracte de muncă pe durată determinată succesive.

(1)  JO C 432, 23.12.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/8

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Rīgas apgabaltiesas Civillietu tiesas kolēģija – Letonia) – „CV-Online Latvia” SIA/„Melons” SIA

(Cauza C-762/19) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția juridică a bazelor de date - Directiva 96/9/CE - Articolul 7 - Dreptul sui generis al producătorilor de baze de date - Interdicție pentru orice terț de „a extrage” sau de „a reutiliza” fără autorizarea producătorului ansamblul sau o parte substanțială a conținutului bazei de date - Bază de date accesibilă în mod liber pe internet - Metamotor de căutare specializat în căutarea anunțurilor de angajare - Extragere și/sau reutilizare a conținutului unei baze de date - Atingere adusă investiției substanțiale în obținerea, verificarea sau prezentarea conținutului unei baze de date)

(2021/C 289/10)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Rīgas apgabaltiesas Civillietu tiesas kolēģija

Părțile din procedura principală

Reclamantă în primă instanță și intimată:„CV-Online Latvia” SIA

Pârâtă în primă instanță și apelantă:„Melons” SIA

Dispozitivul

Articolul 7 alineatele (1) și (2) din Directiva 96/9 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date trebuie interpretat în sensul că un motor de căutare pe internet specializat în căutarea în conținuturile bazelor de date, care copiază și indexează ansamblul sau o parte substanțială a unei baze de date accesibile în mod liber pe internet și permite apoi utilizatorilor săi să efectueze căutări în această bază de date pe propriul site internet, potrivit unor criterii pertinente din punctul de vedere al conținutului său, efectuează o „extragere” și o „reutilizare” a acestui conținut, în sensul acestei dispoziții, care pot fi interzise de producătorul unei astfel de baze de date în măsura în care aceste acte aduc atingere investiției sale în obținerea, verificarea sau prezentarea acestui conținut, și anume dacă constituie un risc pentru posibilitățile de amortizare a acestei investiții prin exploatarea normală a bazei de date în discuție, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.

(1)  JO C 423m 16.12.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/8

Hotărârea Curții (Marrea Cameră) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Varna – Bulgaria) – „TEAM POWER EUROPE” EOOD/Direktor na Teritorialna direktsia na Natsionalna agentsia za prihodite – Varna

(Cauza C-784/19) (1)

(Trimitere preliminară - Lucrători migranți - Securitate socială - Legislație aplicabilă - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 - Articolul 12 alineatul (1) - Detașare - Lucrători temporari - Regulamentul (CE) nr. 987/2009 - Articolul 14 alineatul (2) - Certificatul A 1 - Stabilirea statului membru în care angajatorul își desfășoară în mod obișnuit activitățile - Noțiunea de „activități semnificative, altele decât cele strict legate de gestionarea internă” - Lipsa punerii la dispoziție de lucrători temporari pe teritoriul statului membru în care este stabilit angajatorul)

(2021/C 289/11)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad – Varna

Părțile din procedura principală

Reclamanta din litigiul principal:„TEAM POWER EUROPE” EOOD

Pârâtul din litigiul principal: Direktor na Teritorialna direktsia na Natsionalna agentsia za prihodite – Varna

Dispozitivul

Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că un agent de muncă temporară stabilit într-un stat membru, pentru a se considera că „își desfășoară în mod obișnuit activitățile”, în sensul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 465/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012, în acest stat membru, trebuie să realizeze, o parte semnificativă a activităților sale de punere la dispoziție de lucrători temporari în favoarea unor întreprinderi utilizatoare stabilite și care își desfășoară activitățile pe teritoriul statului membru respectiv.

(1)  JO C 27, 27.1.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/9

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – România) – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor – Direcţia Regională Vamală Braşov – Biroul Vamal de Interior Sibiu/ Flavourstream SRL

(Cauza C-822/19) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Tariful vamal comun - Nomenclatura combinată - Clasificare tarifară - Subpozițiile tarifare 1702 90 95, 2912 49 00 și 3824 90 92 - Soluție apoasă)

(2021/C 289/12)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Alba Iulia

Părțile din procedura principală

Recurente-pârâte: Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov și Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor – Direcţia Regională Vamală Braşov – Biroul Vamal de Interior Sibiu

Intimată-reclamantă: Flavourstream SRL

Dispozitivul

Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, trebuie interpretată în sensul că o soluție apoasă obținută prin descompunerea termică a dextrozei, compusă în special din aldehide și din cetone solubile în apă, nu se încadrează la subpoziția 1702 90 95 din această nomenclatură, care vizează în special zahărul invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, care nu sunt clasificate la alte subpoziții cuprinse la poziția 1702 din nomenclatura menționată, nici la subpoziția 2912 49 00 din aceasta, care vizează „alte” aldehide-alcooli, aldehide-eteri, aldehide-fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate, ci la subpoziția 3824 90 92 din aceeași nomenclatură, care vizează „Produse chimice sau preparate, compuse predominant din compuși organici, nedenumite și necuprinse în altă parte”, „în formă lichidă la 20 oC”, cu condiția ca eventuala valoare nutritivă a soluției respective să aibă o importanță secundară în raport cu funcția acesteia ca produs chimic și aditiv alimentar.

(1)  JO C 54, 17.2.2020

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/10

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bankia SA – Spania) – Bankia SA/Unión Mutua Asistencial de Seguros (UMAS)

(Cauza C-910/19) (1)

(Trimitere preliminară - Directiva 2003/71/CE - Prospect în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare - Articolul 3 alineatul (2) și articolul 6 - Ofertă adresată atât investitorilor individuali, cât și investitorilor calificați - Conținutul informațiilor furnizate în prospect - Acțiune în răspundere - Investitori individuali și investitori calificați - Cunoașterea situației economice a emitentului)

(2021/C 289/13)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Bankia SA

Părțile din procedura principală

Recurentă: Bankia SA

Intimată: Unión Mutua Asistencial de Seguros (UMAS)

Dispozitivul

1)

Articolul 6 din Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2008, coroborat cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din aceasta trebuie interpretat în sensul că, în cazul unei oferte publice de subscriere de acțiuni adresate atât unor investitori individuali, cât și unor investitori calificați, acțiunea în răspundere pentru informațiile furnizate în prospect poate fi exercitată nu numai de investitorii individuali, ci și de investitorii calificați.

2)

Articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2003/71, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/11, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unor dispoziții de drept național care, în cadrul unei acțiuni în răspundere introduse de un investitor calificat pentru informațiile furnizate în prospect, permit sau chiar impun instanței să ia în considerare faptul că acest investitor avea sau trebuia să aibă cunoștință de situația economică a emitentului ofertei publice de subscriere de acțiuni, având în vedere relațiile sale cu acesta și independent de prospect, cu condiția ca dispozițiile menționate să nu fie mai puțin favorabile decât cele care reglementează acțiuni similare prevăzute de dreptul național și să nu aibă ca efect, în practică, să facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea acestei acțiuni.

(1)  JO C 95, 23.3.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/11

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Ministero della Giustizia/GN

(Cauza C-914/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Principiul egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă - Directiva 2000/78/CE - Articolul 6 alineatul (1) - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 21 - Interzicerea oricărei discriminări pe motive de vârstă - Reglementare națională care stabilește o limită de vârstă de 50 de ani pentru accesul la profesia de notar - Justificare)

(2021/C 289/14)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelant: Ministero della Giustizia

Intimată: GN

Cu participarea: HM, JL, JJ

Dispozitivul

Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care stabilește o limită de vârstă de 50 de ani pentru a putea participa la concursul de acces la profesia de notar, în măsura în care o asemenea reglementare nu pare să urmărească obiectivele de asigurare a stabilității exercitării acestei profesii pe o perioadă semnificativă înaintea pensionării, de protejare a bunei funcționări a prerogativelor notariale și de facilitare a reînnoirii generațiilor, precum și a reîntineririi profesiei menționate și, în orice caz, depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1)  JO C 87, 16.3.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/11

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzgericht – Austria) – Titanium Ltd/Finanzamt Österreich, fostă Finanzamt Wien

(Cauza C-931/19) (1)

(Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolele 43 și 45 - Directiva 2006/112/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/8/CE - Articolele 44, 45 și 47 - Prestare de servicii - Loc de impozitare - Noțiunea de „sediu comercial fix” - Închiriere a unui bun imobil într-un stat membru - Proprietar al unui bun imobil cu sediul social pe insula Jersey)

(2021/C 289/15)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Titanium Ltd

Pârâtă: Finanzamt Österreich, fostă Finanzamt Wien

Dispozitivul

Nu constituie un sediu comercial fix în sensul articolului 43 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, precum și al articolelor 44 și 45 din Directiva 2006/112, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008, un imobil închiriat într-un stat membru în împrejurări în care proprietarul acestui imobil nu dispune de personal propriu pentru a executa prestația în legătură cu închirierea.

(1)  JO C 87, 16.3.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/12

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Aragón – Spania) – Servicio Aragonés de Salud/LB

(Cauza C-942/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauza 4 - Principiul nediscriminării - Respingerea unei cereri de acordare a unui concediu pentru prestarea de servicii în sectorul public prevăzut pentru personalul statutar permanent - Reglementare națională care exclude acordarea beneficiului acestui concediu în cazul ocupării unui post temporar - Domeniu de aplicare - Inaplicabilitatea clauzei 4 - Necompetența Curții)

(2021/C 289/16)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de Aragón

Părțile din procedura principală

Recurent: Servicio Aragonés de Salud

Intimat: LB

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la întrebările adresate de Tribunal Superior de Justicia de Aragón (Curtea Superioară de Justiție din Aragon, Spania) prin decizia din 17 decembrie 2019.

(1)  JO C 103, 30.3.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/13

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – Staatssecretaris van Financiën/Jumbocarry Trading GmbH

(Cauza C-39/20) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (UE) nr. 952/2013 - Codul vamal al Uniunii - Articolul 22 alineatul (6) primul paragraf coroborat cu articolul 29 - Comunicare a motivelor către persoana în cauză înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru aceasta - Articolul 103 alineatul (1) și articolul 103 alineatul (3) litera (b) - Prescrierea datoriei vamale - Termen de notificare a datoriei vamale - Suspendarea termenului - Articolul 124 alineatul (1) litera (a) - Stingerea datoriei vamale în caz de prescriere - Aplicarea în timp a dispoziției care reglementează motivele de suspendare - Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime)

(2021/C 289/17)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Recurent: Staatssecretaris van Financiën

Intimată: Jumbocarry Trading GmbH

Dispozitivul

Articolul 103 alineatul (3) litera (b) și articolul 124 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, citite în lumina principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime, trebuie interpretate în sensul că se aplică unei datorii vamale care s-a născut înainte de 1 mai 2016 și care nu era încă prescrisă la această dată.

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/13

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Varna – Bulgaria) – „BalevBio” EOOD/Teritorialna direktsia Severna morska, Agentsia „Mitnitsi”

(Cauza C-76/20) (1)

(Trimitere preliminară - Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Mărfuri compuse din diferite materiale - Fibre vegetale - Rășină melaminică - Pozițiile 3924 și 4419 - Mărfuri descrise ca „pahare din bambus”)

(2021/C 289/18)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad – Varna

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„BalevBio” EOOD

Pârâtă: Teritorialna direktsia Severna morska, Agentsia „Mitnitsi”

Cu participarea: Okrazhna prokuratura – Varnenska

Dispozitivul

Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016, trebuie interpretată în sensul că mărfurile descrise ca „pahare din bambus”, compuse în proporție de 72,33 % din fibre vegetale și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică, trebuie clasificate, sub rezerva aprecierii de către instanța de trimitere a ansamblului elementelor de fapt de care dispune, la poziția 3924 din nomenclatura menționată, mai precis la subpoziția 3924 10 00 din aceasta.

(1)  JO C 161, 11.5.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/14

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Suceava – România) – BE, DT/Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Accer Ipurl Suceava – acționând în calitate de lichidator judiciar al BE, EP

(Cauza C-182/20) (1)

(Trimitere preliminară - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Drept de deducere - Regularizarea deducerilor - Procedura falimentului - Reglementare națională care prevede refuzul automat al deducerii TVA-ului aferent unor operațiuni taxabile anterioare deschiderii acestei proceduri)

(2021/C 289/19)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Suceava

Părțile din procedura principală

Revizuienți: BE, DT

Intimați: Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Accer Ipurl Suceava – acționând în calitate de lichidator judiciar al BE, EP

Dispozitivul

Articolele 184-186 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia deschiderea unei proceduri de faliment față de un operator economic, care implică lichidarea activelor sale în beneficiul creditorilor săi, determină în mod automat obligația acestui operator de a regulariza deducerile de taxă pe valoarea adăugată pe care le-a efectuat pentru bunuri și servicii achiziționate anterior intrării sale în faliment, atunci când deschiderea unei astfel de proceduri nu este de natură să împiedice continuarea activității economice a operatorului menționat, în sensul articolului 9 din această directivă, printre altele în scopul lichidării întreprinderii în cauză.

(1)  JO C 297, 7.9.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/15

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Düsseldorf – Germania) – BY, CX, FU, DW, EV/Stadt Duisburg

(Cauza C-194/20) (1)

(Trimitere preliminară - Acordul de asociere CEE-Turcia - Decizia nr. 1/80 - Articolele 6 și 7 - Încadrare legală în muncă - Articolul 9 - Acces la învățământ al copiilor unui lucrător turc - Drept de ședere - Refuz)

(2021/C 289/20)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Düsseldorf

Părțile din procedura principală

Reclamanți: BY, CX, FU, DW, EV

Pârât: Stadt Duisburg

Dispozitivul

Articolul 9 prima teză din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii între Comunitatea Economică Europeană și Turcia trebuie interpretat în sensul că nu poate fi invocat de copii turci ai căror părinți nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolele 6 și 7 din această decizie.

(1)  JO C 262, 10.8.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/15

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Rad Service Srl Unipersonale, Cosmo Ambiente Srl, Cosmo Scavi Srl/Del Debbio SpA, Gruppo Sei Srl, Ciclat Val di Cecina Soc. Coop., Daf Costruzioni Stradali Srl

(Cauza C-210/20) (1)

(Trimitere preliminară - Achiziții publice de servicii, de bunuri și de lucrări - Directiva 2014/24/UE - Desfășurarea procedurii - Selecția participanților și atribuirea contractelor - Articolul 63 - Ofertant ce recurge la capacitățile unei alte entități pentru îndeplinirea cerințelor autorității contractante - Articolul 57 alineatele (4), (6) și (7) - Declarații neadevărate prezentate de această entitate - Excluderea ofertantului respectiv fără a i se impune sau a i se permite să înlocuiască respectiva entitate - Principiul proporționalității)

(2021/C 289/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelante: Rad Service Srl Unipersonale, Cosmo Ambiente Srl, Cosmo Scavi Srl

Intimate: Del Debbio SpA, Gruppo Sei Srl, Ciclat Val di Cecina Soc. Coop., Daf Costruzioni Stradali Srl

cu participarea: Azienda Unità Sanitaria Locale USL Toscana Centro

Dispozitivul

Articolul 63 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE coroborat cu articolul 57 alineatul (4) litera (h) din această directivă și citit în lumina principiului proporționalității trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia autoritatea contractantă trebuie în mod automat să excludă un ofertant din cadrul unei proceduri de achiziții publice atunci când o întreprindere auxiliară la capacitățile căreia intenționează să recurgă a furnizat o declarație neadevărată cu privire la existența unor condamnări penale care au dobândit autoritate de lucru judecat, fără a putea impune, sau, cel puțin, fără a putea permite, într-o astfel de ipoteză, acestui ofertant să înlocuiască entitatea respectivă.

(1)  JO C 279, 24.8.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/16

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 3 iunie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sofiyski rayonen sad – Bulgaria) – ZN/Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania

(Cauza C-280/20) (1)

(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă - Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 - Stabilirea competenței internaționale a instanțelor unui stat membru - Articolul 5 alineatul (1) - Lucrător resortisant al unui stat membru - Contract încheiat cu o reprezentanță consulară a acestui stat membru într-un alt stat membru - Atribuțiile lucrătorului - Lipsa unor prerogative de putere publică)

(2021/C 289/22)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Sofiyski rayonen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: ZN

Pârât: Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania

Dispozitivul

Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială coroborat cu considerentul (3) al acestui regulament trebuie interpretat în sensul că acesta se aplică în vederea stabilirii competenței internaționale a instanțelor unui stat membru de a soluționa un litigiu între un lucrător dintr-un stat membru care nu exercită atribuții care țin de exercitarea autorității publice și o autoritate consulară a acestui stat membru situată pe teritoriul unui alt stat membru.

(1)  JO C 287, 31.8.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/17

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul Galaţi – România) – XU, YV, ZW, AU, BZ, CA, DB, EC, NL/SC Credit Europe Ipotecar IFN SA, Credit Europe Bank NV

(Cauza C-364/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Protecția consumatorilor - Clauze abuzive - Directiva 93/13/CEE - Articolul 1 alineatul (2) - Excludere din domeniul de aplicare al acestei directive a clauzelor contractuale care reflectă dispoziții obligatorii de drept național - Articolul 4 alineatul (2) - Excepție de la aprecierea caracterului abuziv al unei clauze - Contract de credit acordat în monedă străină - Pretinsă încălcare a obligației de informare care îi revine unui profesionist - Examinare care trebuie efectuată de instanța națională cu prioritate în raport cu articolul 1 alineatul (2))

(2021/C 289/23)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul Galaţi

Părțile din procedura principală

Reclamanți: XU, YV, ZW, AU, BZ, CA, DB, EC, NL

Pârâte: SC Credit Europe Ipotecar IFN SA, Credit Europe Bank NV

Dispozitivul

Articolul 1 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că, atunci când o instanță a unui stat membru este sesizată cu un litigiu având ca obiect o clauză contractuală pretins abuzivă care reflectă o dispoziție de drept național de natură supletivă, ea este obligată să examineze cu prioritate incidența excluderii din domeniul de aplicare al directivei menționate, prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din aceasta, iar nu incidența excepției de la aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din directiva respectivă.

(1)  JO C 288, 26.8.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/17

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Berlin-Brandenburg – Germania) – HR/Finanzamt Wilmersdorf

(Cauza C-108/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolele 167 și 168 - Dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte - Refuz - Fraudă - Lanț de livrări - Refuzul dreptului de deducere în cazul în care persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că, prin achiziția sa, participa la o operațiune implicată într-o fraudă privind TVA-ul)

(2021/C 289/24)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Berlin-Brandenburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: HR

Pârât: Finanzamt Wilmersdorf

Dispozitivul

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei practici naționale potrivit căreia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) achitate în amonte este refuzat unei persoane impozabile care a achiziționat bunuri ce au făcut obiectul unei fraude privind TVA-ul săvârșite în amonte în lanțul de livrări și care știa sau ar fi trebuit să știe acest lucru, deși nu a participat activ la frauda menționată.

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/18

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 23 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour du travail de Mons – Belgia) – Centre d’Enseignement Secondaire Saint-Vincent de Soignies ASBL/FS

(Cauza C-471/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Politica socială - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Organizarea timpului de lucru - Directiva 2003/88/CE - Timpul de lucru maxim săptămânal - Perioadă de referință - Articolul 16 - Derogări - Articolele 17 și 18 - Supraveghetor-educator în cadrul unui internat care asigură gărzi de noapte - Modalități ale repausului compensatoriu)

(2021/C 289/25)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour du travail de Mons

Părțile din procedura principală

Reclamant: Centre d’Enseignement Secondaire Saint-Vincent de Soignies ASBL

Pârât: FS

Dispozitivul

Articolul 17 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că activitatea unui educator în cadrul unui internat, însărcinat cu supravegherea elevilor interni în cursul nopții, intră în domeniul de aplicare al acestei dispoziții.

(1)  JO C 9, 11.1.2021.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/19

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 14 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Commissione tributaria provinciale di Parma – Italia) – Casa di Cura Città di Parma SpA/Agenzia delle Entrate

(Cauza C-573/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Fiscalitate - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - A șasea directivă 77/388/CEE - Articolul 17 alineatul (2) litera (a) - Persoană impozabilă mixtă - Prorata de deducere - Structuri sanitare publice sau private care desfășoară activități scutite - Reglementare națională care exclude deducerea TVA-ului aferent achiziționării de bunuri sau de servicii utilizate pentru aceste activități scutite)

(2021/C 289/26)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Commissione tributaria provinciale di Parma

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Casa di Cura Città di Parma SpA

Pârâtă: Agenzia delle Entrate

Dispozitivul

Articolul 17 alineatul (2) litera (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care nu permite deducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) achitată în amonte pentru achiziționarea de bunuri și de servicii utilizate pentru activități scutite și care prevede, prin urmare, ca dreptul de deducere a TVA-ului al unei persoane impozabile mixte să fie calculat pe baza unei prorate corespunzătoare raportului dintre cuantumul operațiunilor care dau dreptul la deducere și cuantumul total al operațiunilor efectuate în anul respectiv, inclusiv prestațiile medico-sanitare scutite.

(1)  JO C 35, 1.2.2021.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/19

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 15 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Markkinaoikeus – Finlanda) – Kuluttaja-asiamies/MiGame Oy

(Cauza C-594/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Directiva 2011/83/UE - Contracte încheiate cu consumatorii - Articolul 21 - „Comunicarea prin telefon” - Operare a unei linii telefonice de către un comerciant pentru a permite consumatorilor să îl contacteze în legătură cu un contract încheiat - Înființare de către o societate, în cadrul serviciului său postvânzare privind contractele încheiate, a două linii telefonice, și anume o linie fixă cu suprataxă și o linie mobilă gratuită - Conținut al suporturilor de comunicare destinate clientelei - Admisibilitate a unei linii telefonice de asistență care expune clienții la un tarif mai ridicat decât tariful de bază - Noțiunea de „tarif de bază”)

(2021/C 289/27)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Markkinaoikeus

Părțile din procedura principală

Reclamant: Kuluttaja-asiamies

Pârât: MiGame Oy

Dispozitivul

Articolul 21 primul paragraf din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului trebuie interpretat în sensul că se opune ca un comerciant să pună la dispoziția clientelei sale, pe lângă un număr de telefon al cărui tarif nu depășește tariful de bază, un număr de telefon supus unui tarif superior acestui tarif și pe care consumatorii care au încheiat un contract cu acest comerciant riscă să îl utilizeze.

(1)  JO C 35, 1.2.2021.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/20

Ordonanța Curții (Camera a cincea) din 26 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal du travail de Liège – Belgia) – VW/Agence fédérale pour l'Accueil des demandeurs d'asile (Fedasil)

(Cauza C-92/21) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Controale la frontiere, azil și imigrare - Politica privind azilul - Criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională - Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (Dublin III) - Articolul 27 - Căi de atac împotriva deciziei de transfer - Caracter suspensiv al acțiunii - Articolul 29 - Modalități și termene de transfer - Standarde pentru primirea solicitanților de protecție internațională - Directiva 2013/33/UE - Articolul 18 - Măsură națională prin care i se atribuie unui solicitant care a făcut obiectul unei decizii de transfer un loc într-o structură specifică de primire în cadrul căreia persoanele cazate beneficiază de asistență pentru a-și pregăti transferul)

(2021/C 289/28)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal du travail de Liège

Părțile din procedura principală

Reclamant: VW

Pârât: Agence fédérale pour l'Accueil des demandeurs d'asile (Fedasil)

Dispozitivul

Articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să adopte, în privința unui solicitant care a introdus o cale de atac împotriva unei decizii de transfer către un alt stat membru în sensul articolului 26 alineatul (1) din regulamentul menționat, măsuri pregătitoare pentru acest transfer, precum atribuirea unui loc într-o structură de primire specifică în cadrul căreia persoanele cazate beneficiază de asistență pentru pregătirea transferului lor.

(1)  JO C 138, 19.4.2021.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Timişoara (România) la data de 26 ianuarie 2021 – T.A.C. / ANI

(Cauza C-40/21)

(2021/C 289/29)

Limba de procedură: română

Instanţa de trimitere

Curtea de Apel Timişoara

Părţile din acţiunea principală

Reclamant: T.A.C.

Pârâtă: ANI

Întrebările preliminare

1)

Principiul proporționalității pedepselor, conținut de articolul 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se aplică și altor fapte decât cele definite în mod formal de legea națională ca fiind infracțiuni, dar care pot fi considerate „acuzații în materie penală”, în sensul articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, prin prisma criteriilor dezvoltate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cel al gravității sancțiunii, cum este în cauza principală cazul evaluării conflictelor de interese, care poate conduce la aplicarea sancțiunii complementare constând în interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o perioadă de 3 ani?

2)

Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, principiul proporționalității pedepselor, conținut de articolul 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei prevederi din legislația națională de implementare prin care se aplică, în cazul constatării unui conflict de interese al unei persoane ce ocupă o funcție de demnitate publică aleasă, în mod automat, în baza legii (ope legis), sancțiunea complementară a interdicției de a ocupa funcții publice alese exclusiv pentru o perioadă prestabilită de 3 ani, fără a da posibilitatea stabilirii unei sancțiuni proporționale cu abaterea săvârșită?

3)

Dreptul la muncă, garantat de articolul 15 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, garantat de articolul 47 din cartă, trebuie interpretate în sensul că se opun unei prevederi din legislația națională de implementare prin care se aplică, în cazul constatării unui conflict de interese al unei persoane ce ocupă o funcție publică aleasă, în mod automat, în baza legii (ope legis), sancțiunea complementară a interdicției de a ocupa funcții publice alese exclusiv pentru o perioadă prestabilită de 3 ani, fără a da posibilitatea stabilirii unei sancțiuni proporționale cu abaterea săvârșită?

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/21

Recurs introdus la 22 februarie 2021 de H.R. Participations SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 16 decembrie 2020 în cauza T-535/19, H.R. Participations/EUIPO – Hottinger Investment Management (JCE HOTTINGUER)

(Cauza C-109/21 P)

(2021/C 289/30)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: H.R. Participations SA (reprezentanți: P. Wilhelm și J. Rossi, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Hottinger Investment Management Ltd

Prin Ordonanța din 2 iunie 2021, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a statuat că recursul nu este admis și a obligat H. R. Participations SA să suporte propriile cheltuieli de judecată.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Katowicach (Polonia) la 23 martie 2021 – G./M.S.

(Cauza C-181/21)

(2021/C 289/31)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Katowicach

Părțile din procedura principală

Reclamant: G.

Pârât: M.S.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), precum și articolul 6 alineatele (1)–(3) TUE coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale (denumită în continuare „carta”) trebuie interpretate în sensul că:

a)

nu reprezintă o instanță constituită prin lege în sensul dreptului Uniunii o instanță compusă dintr-o persoană numită în funcția de judecător în respectiva instanță în cadrul unei proceduri care nu implică participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de autoritatea executivă și legislativă, într-o situație în care, având în vedere acquis-ul constituțional al unui stat membru, este necesară participarea unui organ de autoguvernare judiciară care să îndeplinească aceste cerințe în procedura de numire a unui judecător, ținând seama de contextul instituțional și structural, având în vedere că:

—

cerința de a emite un aviz cu privire la numirea unui candidat într-o funcție judiciară a revenit adunărilor judecătorilor și a fost omisă în mod deliberat, contrar reglementărilor naționale și poziției acestui organ de autoguvernare judiciară;

—

actualul Krajowa Rada Sądownictwa (Consiliul Național al Magistraturii, Polonia), ales contrar dispozițiilor constituționale și legislative poloneze, nu este un organ independent și nu include reprezentanți ai comunității judiciare numiți în componența sa independent de autoritatea executivă și legislativă și, prin urmare, nu a existat o cerere efectivă pentru numirea în funcția de judecător în temeiul legislației naționale;

—

participanții la concursul de nominalizare nu au beneficiat de o cale de atac în fața unei instanțe în sensul articolului 2, al articolului 19 alineatul (1) TUE și al articolului 6 alineatele (1)-(3) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă;

b)

nu îndeplinește cerințele unei instanțe independente constituite prin lege o instanță în a cărei componență se regăsește o persoană numită în funcția de judecător într-o procedură dependentă de ingerința arbitrară a puterii executive și care a omis participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de autoritatea executivă și legislativă sau a oricărui alt organ care asigură o evaluare obiectivă a candidatului, având în vedere că participarea organelor de autoguvernare judiciară sau a oricărui alt organ independent de autoritatea executivă și legislativă și care asigură o evaluare obiectivă a candidatului în cadrul procedurii de numire a unui judecător se regăsește, în contextul tradiției juridice europene, înrădăcinată în dispozițiile menționate anterior ale TUE și ale cartei, și reprezintă o piatră de temelie a dreptului Uniunii Europene, esențială pentru a recunoaște că o instanță națională garantează nivelul necesar de protecție judiciară efectivă în cauzele reglementate de legislația Uniunii Europene și că sunt respectate principiul separării și echilibrului puterilor, precum și al statului de drept;

2)

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că în situația în care instanța are în componența sa o persoană numită în condițiile descrise la punctul 1:

a)

acestea împiedică aplicarea dispozițiilor de drept intern care transferă verificarea legalității numirii unei astfel de persoane în funcția de judecător în competența exclusivă a unei camere a Sąd Najwyższy (Curtea Supremă, Polonia) formate exclusiv din persoane numite în funcția de judecător în condițiile descrise la punctul 1 și care, în același timp, dispune ca acuzațiile legate de numirea în funcția de judecător să nu fie examinate, ținând seama de contextul instituțional și sistemic;

b)

acestea necesită, pentru a asigura eficacitatea dreptului Uniunii, o interpretare a dispozițiilor dreptului național care să permită instanței din oficiu să excludă o astfel de persoană de la audierea unei cauze pe baza normelor – aplicate prin analogie – privind excluderea unui judecător care este în măsură să judece [iudex inhabilis].

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 23 martie 2021 – K.D./Towarzystwo Ubezpieczeń Ż S.A.

(Cauza C-208/21)

(2021/C 289/32)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: K.D.

Pârâtă: Towarzystwo Ubezpieczeń Ż S.A.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 3 alineatul (1) coroborat cu articolul 2 litera (d) din Directiva 2005/29/CE (1) trebuie interpretat în sensul că acesta concentrează în noțiunea de practică comercială neloială numai situații legate de încheierea unui contract și de prezentarea unui produs către consumatori sau, de asemenea, în domeniul de aplicare al directivei și, prin urmare, în noțiunea de practică comercială neloială intră și elaborarea de către comerciantul care creează produsul a unor condiții generale ale contractului înșelătoare, care constituie temeiul funcționării unei oferte de vânzare pregătite de un alt comerciant și, prin urmare, nu este direct legată de comercializarea produsului?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, trebuie să se admită că comerciantul căruia îi revine răspunderea, în temeiul Directivei 2005/29/CE, pentru practica comercială neloială este comerciantul care elaborează condițiile generale ale contractului înșelătoare sau comerciantul care, pe baza unor asemenea condiții generale ale contractului, prezintă produsul consumatorului și este responsabil direct pentru comercializarea produsului sau trebuie să se admită că, în temeiul Directivei 2005/29/CE, răspunderea revine ambilor comercianți?

3)

Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2005/29/CE se opune unei dispoziții de drept intern (interpretării dreptului național) care conferă consumatorului dreptul de a solicita anularea de către o instanță națională a unui contract încheiat cu un comerciant, cu rambursarea reciprocă a prestațiilor, în cazul în care declarația de voință a consumatorului la încheierea contractului a fost făcută sub influența practicii comerciale neloiale a comerciantului?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare, trebuie să se considere că temeiul juridic adecvat pentru examinarea comportamentului comerciantului, care constă în utilizarea unor condiții generale ale contractului de neînțeles și neclare în raport cu un consumator, va fi Directiva 93/13 (2) și că, prin urmare, condiția pentru redactarea unor clauze contractuale simple și într-un limbaj clar și inteligibil, astfel cum este prevăzută la articolul 5 din Directiva 93/13, trebuie interpretată în sensul că, în contractele de asigurare cu un fond de tip unit-linked încheiate cu consumatorii, este îndeplinită de o clauză contractuală care nu este negociată individual și nu definește în mod direct întinderea riscului aferent investiției pe durata contractului de asigurare, ci doar informează cu privire la posibilitatea de a pierde o parte din prima inițială plătită și primele periodice în cazul renunțării la asigurare înainte de încheierea perioadei asigurate?

(1)  Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO 2005, L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 260).

(2)  Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 6 aprilie 2021 – Italy Emergenza Cooperativa Sociale/Azienda Sanitaria Locale Barletta-Andria-Trani

(Cauza C-213/21)

(2021/C 289/33)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Recurentă: Italy Emergenza Cooperativa Sociale

Intimată: Azienda Sanitaria Locale Barletta-Andria-Trani

Întrebările preliminare

Articolul 10 litera (h) din Directiva 2014/24/UE (1) – și, alături de acesta, „considerentul” (28) al aceleiași directive – se opune unei reglementări naționale care prevede că serviciile de transport sanitar de extremă urgență și de urgență pot fi atribuite prin convenție, cu prioritate, numai organizațiilor de voluntariat – cu condiția ca acestea să fie înscrise de cel puțin șase luni în Registrul național unic al sectorului terțiar, precum și să fie membri ai unei rețele asociative și să fie acreditate conform reglementării regionale sectoriale (în cazul în care aceasta există), și cu condiția ca această atribuire să garanteze furnizarea serviciului într-un sistem de contribuție efectivă la un obiectiv social și de urmărire a obiectivelor de solidaritate, în condiții de eficacitate economică și adecvare, precum și cu deplina respectare a principiilor transparenței și nediscriminării – fără a prevedea printre potențialii beneficiari, celelalte organizații non profit, respectiv, în special, cooperativele sociale, în calitate de întreprinderi sociale fără scop lucrativ?

(1)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94 pag. 65).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 6 aprilie 2021 – Italy Emergenza Cooperativa Sociale/Azienda Sanitaria Provinciale di Cosenza

(Cauza C-214/21)

(2021/C 289/34)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Recurentă: Italy Emergenza Cooperativa Sociale

Intimată: Azienda Sanitaria Provinciale di Cosenza

Cu participarea: ANPAS – Associazione Nazionale Pubbliche Assistenze Odv

Întrebările preliminare

Articolul 10 litera (h) din Directiva 2014/24/UE (1) – și, alături de acesta, „considerentul” (28) al aceleiași directive – se opune unei reglementări naționale care prevede că serviciile de transport sanitar de extremă urgență și de urgență pot fi atribuite prin convenție, cu prioritate, numai organizațiilor de voluntariat – cu condiția ca acestea să fie înscrise de cel puțin șase luni în Registrul național unic al sectorului terțiar, precum și să fie membri ai unei rețele asociative și să fie acreditate conform reglementării regionale sectoriale (în cazul în care aceasta există), și cu condiția ca această atribuire să garanteze furnizarea serviciului într-un sistem de contribuție efectivă la un obiectiv social și de urmărire a obiectivelor de solidaritate, în condiții de eficacitate economică și adecvare, precum și cu deplina respectare a principiilor transparenței și nediscriminării – fără a prevedea, printre potențialii beneficiari, celelalte organizații non profit, și în special, cooperativele sociale, precum întreprinderile sociale fără scop lucrativ, inclusiv cooperativele sociale care gestionează repartizarea între asociați a rambursărilor legate de activitățile de interes general, în conformitate cu articolul 3 alineatul 2-bis din Decretul Legislativ nr. 112 din 2017?

(1)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94 pag. 65).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 14 aprilie 2021 – „TOYA” sp. z o.o., Polska Izba Informatyki i Telekomunikacji/Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej

(Cauza C-243/21)

(2021/C 289/35)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„TOYA” sp. z o.o., Polska Izba Informatyki i Telekomunikacji

Pârât: Prezes Urzędu Komunikacji Elektronicznej

Întrebările preliminare

1)

Articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (1) coroborat cu articolul 3 alineatul (5), precum și cu articolul 1 alineatele (3) și (4) din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (2) trebuie interpretat în sensul că se opune ca o autoritate națională de reglementare să impună unui operator care dispune de infrastructura fizică și care, în același timp, are calitatea de furnizor de acces public la serviciile sau la rețelele de comunicații electronice, dar căruia nu i s-a stabilit calitatea de operator cu o putere semnificativă pe piață, o obligație normativă sub forma aplicării unor condiții normative stabilite ex-ante de președintele UKE și care reglementează principiile accesului la infrastructura fizică a acestui operator și sub forma unor principii și proceduri de încheiere a contractelor, precum și a unor plăți stabilite pentru acces, indiferent de existența unui litigiu privind accesul la infrastructura fizică a acestui operator, precum și de existența unei concurențe efective pe piață?

Eventual (varianta II)

2)

Articolul 67 alineatele (1) și (3) coroborat cu articolul 68 alineatele (2) și (3) din Directiva 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (3) și cu articolul 3 alineatul (5), precum și cu articolul 1 alineatul (3) și alineatul (4) din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză trebuie interpretat în sensul că se opune ca o autoritate națională de reglementare să impună unui operator care dispune de infrastructura fizică și care, în același timp, are calitatea de furnizor de acces public la serviciile sau la rețelele de comunicații electronice, dar căruia nu i s-a stabilit calitatea de operator cu o putere semnificativă pe piață, o obligație normativă sub forma aplicării unor condiții normative stabilite ex-ante de președintele UKE și care reglementează principiile accesului la infrastructura fizică a acestui operator și sub forma unor principii și proceduri de încheiere a contractelor, precum și a unor plăți stabilite pentru acces, indiferent de existența unui litigiu privind accesul la infrastructura fizică a acestui operator, precum și de existența unei concurențe efective pe piață?

(1)  JO 2002, L 108, p. 7, Ediție specială, 13/vol. 35, p. 169.

(2)  JO 2014, L 155, p. 1.

(3)  JO 2018, L 321, p. 36.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de Naczelny Sąd Administracyjny (Polonia) la 21 aprilie 2021 – Szef Krajowej Administracji Skarbowej/O. Fundusz Inwestycyjny Zamknięty reprezentowany przez O S.A.

(Cauza C-250/21)

(2021/C 289/36)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Recurent: Szef Krajowej Administracji Skarbowej

Intimat: O. Fundusz Inwestycyjny Zamknięty reprezentowany przez O S.A.

Întrebările preliminare

Articolul 135 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), cu modificările ulterioare, trebuie interpretat în sensul că scutirea prevăzută în respectiva dispoziție pentru operațiunile de acordare a creditelor, de negociere a creditelor sau de gestionare a creditelor se aplică contractului de subparticipare în discuție în litigiul principal?

(1)  JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Hamburg (Germania) la 22 aprilie 2021 – TUIfly GmbH/FI, RE

(Cauza C-253/21)

(2021/C 289/37)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: TUIfly GmbH

Pârâți: FI, RE

Întrebarea preliminară

Articolul 5 alineatul (1) litera (c) punctul (iii), articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1) trebuie interpretate în sensul că există o anulare a unui zbor în cazul în care se aterizează la un aeroport de sosire diferit de cel prevăzut în rezervare, care nu se află în același oraș, în aceeași zonă sau în aceeași regiune a aeroportului de destinație prevăzut în rezervare, iar în final pasagerii au fost transportați cu un autocar la aeroportul de destinație prevăzut inițial în rezervare, la care aceștia au ajuns cu o întârziere mai mică de trei ore?

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218, rectificare în JO 2016, L 94, p. 17).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/27

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Krakowie (Polonia) la 27 aprilie 2021 – BC, DC/X

(Cauza C-269/21)

(2021/C 289/38)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Krakowie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: BC, DC

Pârâtă: X

Întrebările preliminare

1)

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (de numit în continuare „TUE”) și articolul 6 alineatele (1)-(3) TUE coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale (denumită în continuare „carta”) trebuie interpretate în sensul că:

a)

nu reprezintă o instanță constituită prin lege în sensul dreptului Uniunii o instanță în a cărei componență intră o persoană numită în funcția de judecător la această instanță în cadrul unei proceduri care nu implică participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de puterea executivă și legislativă, într-o situație în care, având în vedere acquis-ul constituțional al unui stat membru, este necesară participarea unui organ de autoguvernare judiciară care să îndeplinească aceste cerințe în procedura de numire a unui judecător, ținând seama de contextul instituțional și structural, având în vedere că:

—

cerința de a emite un aviz cu privire la numirea unui candidat într-o funcție judiciară a revenit adunărilor judecătorilor, aceasta fiind compusă astfel încât majoritatea membrilor săi să fie numiți de un reprezentant al puterii executive – și anume Minister Sprawiedliwości-Prokurator Generalny [ministrul justiției-procuror general];

—

actualul Krajowa Rada Sądownictwa [Consiliul Național al Magistraturii], ales contrar dispozițiilor constituționale și legislative poloneze, nu este un organ independent și nu include reprezentanți ai comunității judiciare numiți în componența sa independent de autoritatea executivă și legislativă și, prin urmare, nu a fost formulată o propunere validă pentru numirea în funcția de judecător în temeiul legislației naționale;

—

participanții la concursul de numire nu au beneficiat de o cale de atac în fața unei instanțe în sensul articolului 2, al articolului 19 alineatul (1) și al articolului 6 alineatele (1)-(3) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă;

b)

nu îndeplinește cerințele unei instanțe independente constituite prin lege o instanță în a cărei componență se regăsește o persoană numită în funcția de judecător printr-o procedură dependentă de ingerința arbitrară a puterii executive și care a omis participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de autoritatea executivă și legislativă, sau a oricărui alt organ care să asigure o evaluare obiectivă a candidatului, având în vedere că participarea organelor de autoguvernare judiciară sau a oricărui alt organ independent de autoritatea executivă și legislativă și care să asigure o evaluare obiectivă a candidatului în cadrul procedurii de numire a unui judecător se regăsește, în contextul tradiției juridice europene, înrădăcinată în dispozițiile menționate anterior ale TUE și ale cartei și reprezintă o piatră de temelie a dreptului Uniunii Europene, esențială pentru a recunoaște că o instanță națională garantează nivelul necesar de protecție judiciară efectivă în cauzele reglementate de legislația Uniunii Europene și că sunt respectate principiul separării celor trei puteri și al echilibrului puterilor, precum și al statului de drept?

2)

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că, în situația în care instanța are în componența sa o persoană numită în condițiile descrise la punctul 1:

a)

acestea împiedică aplicarea dispozițiilor intern care transferă verificarea legalității numirii unei astfel de persoane în funcția de judecător în competența exclusivă a unei camere a Sąd Najwyższy [Curtea Supremă, Polonia] formate exclusiv din persoane numite în funcția de judecător în condițiile descrise la punctul 1 și care, în același timp, prevăd ca acuzațiile legate de numirea în funcția de judecător să nu fie examinate, ținând seama de contextul instituțional și sistemic;

b)

acestea necesită, pentru a asigura eficacitatea dreptului Uniunii, o interpretare a dispozițiilor dreptului național care să permită instanței să excludă din oficiu o astfel de persoană de la examinarea cauzei în temeiul normelor – aplicate prin analogie – privind excluderea unui judecător care nu est apt să judece (iudex inhabilis)?

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad Sofia-grad (Bulgaria) la 5 mai 2021 – IG/Varhoven administrativen sad

(Cauza C-289/21)

(2021/C 289/39)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Sofia-grad

Părțile din procedura principală

Reclamant: IG

Pârâtă: Varhoven administrativen sad

Întrebările preliminare

1)

Modificarea unei dispoziții dintr-un act normativ național, care a fost declarată anterior de instanța de apel ca fiind incompatibilă cu o dispoziție de drept al Uniunii aplicabilă, exonerează instanța de recurs de obligația de a examina dispoziția aplicabilă înainte de modificare, respectiv de a aprecia conformitatea acesteia cu dreptul Uniunii?

2)

Faptul de a considera că dispoziția în discuție a fost retrasă constituie o cale de atac efectivă în ceea ce privește drepturile și libertățile garantate de dreptul Uniunii (în speță, articolele 9 și 10 din Directiva 2012/27/UE (1)), respectiv constituie o asemenea cale de atac situația în care posibilitatea, prevăzută de dreptul național, de a examina dacă, înainte de modificarea sa, dispoziția națională respectivă era conformă cu dreptul Uniunii există numai în cazul în care instanța competentă este sesizată cu o acțiune în repararea prejudiciului concretă, întemeiată pe această dispoziție, și numai în ceea ce privește persoana care a formulat acțiunea?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare: se poate admite ca, în perioada cuprinsă între adoptare și modificare, dispoziția în discuție să continue să reglementeze raporturile juridice aplicabile unui cerc nelimitat de persoane, care nu au formulat acțiuni în repararea prejudiciului în temeiul acestei dispoziții, respectiv ca aprecierea conformității normei naționale cu norma de drept al Uniunii pentru perioada anterioară modificării să nu fi fost efectuată în privința acestor persoane?

(1)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO 2012, L 315, p. 1).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Lituania) la 7 mai 2021 – Likviduojama UAB „Vittamed technologijos”/Valstybinė mokesčių inspekcija

(Cauza C-293/21)

(2021/C 289/40)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din procedura principală

Recurentă: Likviduojama UAB „Vittamed technologijos”

Intimată: Valstybinė mokesčių inspekcija

Întrebările preliminare

Articolele 184-187 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că o persoană impozabilă este (sau nu este) obligată să regularizeze deducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) aplicate achiziției de bunuri și servicii în scopul producerii de bunuri de capital atunci când aceste bunuri nu mai sunt destinate utilizării în cadrul activităților economice impozabile, întrucât proprietarul (acționarul) persoanei impozabile hotărăște să o plaseze în lichidare, iar persoana impozabilă depune o cerere de radiere din registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA? Răspunsul la această întrebare este influențat de motivele deciziei de lichidare a persoanei impozabile, și anume de faptul că decizia de lichidare a fost luată din cauza pierderilor în continuă creștere, a lipsei comenzilor și a îndoielilor acționarului cu privire la rentabilitatea activității economice prevăzute (preconizate)?

(1)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d'appel de Bruxelles (Belgia) la 10 mai 2021 – Allianz Benelux SA/État belge, SPF Finances

(Cauza C-295/21)

(2021/C 289/41)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel de Bruxelles

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Allianz Benelux SA

Pârât: État belge, SPF Finances

Întrebările preliminare

Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre (1), coroborat sau nu cu dispozițiile Directivei 78/855/CEE (A treia directivă) (2) și ale Directivei 82/891/CEE (A șasea directivă) (3) privind dreptul societăților, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care prevede că profitul distribuit, vizat de directivă, este integrat în baza de impozitare a societății beneficiare a dividendelor înainte de a fi deduse din aceasta în limita a 95 % din cuantumul lor și, după caz, este reportat pentru exercițiile fiscale ulterioare, însă care, în lipsa unei dispoziții specifice care să prevadă în cazul unei operațiuni de reorganizare a societăților că deducerile astfel reportate la nivelul societății cedente sunt transferate integral societății beneficiare, are drept consecință faptul că profitul vizat este impozitat în mod indirect cu ocazia operațiunii menționate, ca urmare a aplicării unei dispoziții care limitează transferul deducerilor respective proporțional cu partea reprezentată de activul net fiscal înainte de operațiune al elementelor absorbite ale societății cedente din totalul, de asemenea înainte de operațiune, al activului net fiscal al societății absorbante și al valorii fiscale nete a elementelor absorbite?

(1)  JO 1990, L 225, p. 6.

(2)  A treia Directivă a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni (JO 1978, L 295, p. 36, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 42).

(3)  A Șasea Directivă a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăților comerciale pe acțiuni (JO 1982, L 378, p. 47, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 50).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Korkein hallinto-oikeus (Finlanda) la 7 mai 2021 – A

(Cauza C-296/21)

(2021/C 289/42)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein hallinto-oikeus

Părțile din procedura principală

Recurent: A

Celelalte părți: Helsingin poliisilaitos și Poliisihallitus

Întrebările preliminare

Atunci când este vorba despre un transfer de arme de foc dezactivate în interiorul Uniunii și luând în considerare dispozițiile Directivei 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/51/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008, precum și dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2403 (2) al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncționale, în special dispoziția articolului 3 alineatul (1) din acest regulament

a)

o entitate de control confirmată de o autoritate națională care a eliberat un certificat de dezactivare poate fi considerată o autoritate în sensul Directivei privind armele și al articolelor 3 și 7 din Regulamentul privind dezactivarea, chiar dacă nu este menționată în lista publicată de Comisie în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), în cazul în care mai multe autorități ale statului membru respectiv au comunicat persoanei care transferă armele că entitatea de control care își desfășoară activitatea sub forma juridică a unei societăți cu răspundere limitată și care a eliberat certificatul este abilitată în acest scop în temeiul regulamentului și

b)

în ceea ce privește o entitate de control desemnată de un stat membru în legătură cu dezactivarea armelor, se poate prezenta și o altă dovadă, obținută de la o autoritate națională, decât cea a înscrierii în lista prevăzută la articolul 3 alineatul (3) din regulament, publicată pe site-ul internet al Comisiei, astfel încât un certificat de dezactivare eliberat de această entitate de control să îndeplinească cerințele stabilite de regulament într-un mod în care un stat membru să fie obligat să recunoască certificatul de dezactivare eliberat în alt stat membru în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din acest regulament?

(1)  Directiva 2008/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și al deținerii de arme (JO 2008, L 179, p. 5).

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2403 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncționale (JO 2015, L 333, p. 62).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/31

Ordonanța președintelui Curții din 26 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Den Haag, zittingsplaats Amsterdam – Țările de Jos) – VG/Minister van Buitenlandse Zaken

(Cauza C-121/20) (1)

(2021/C 289/43)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 209, 22.06.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/31

Ordonanța președintelui Curții din 26 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Mainz – Germania) – KX/PY GmbH

(Cauza C-317/20) (1)

(2021/C 289/44)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 348, 19.10.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/31

Ordonanța președintelui Curții din 27 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Ravensburg – Germania) – QY/Bank 11 für Privatkunden und Handel GmbH

(Cauza C-336/20) (1)

(2021/C 289/45)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 423, 7.12.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/31

Ordonanța președintelui Curții din 16 aprilie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Nürnberg – Germania) – flightright GmbH (C-442/20, C-443/20 și C-444/20), PN și LM (C-445/20)/Ryanair Designated Activity Company

(Cauzele conexate C-442/20 – C-445/20) (1)

(2021/C 289/46)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 433, 14.12.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/32

Ordonanța președintelui Curții din 11 martie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Reprensus GmbH/S-V Pavlovi Trejd EOOD

(Cauza C-591/20) (1)

(2021/C 289/47)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 35, 1.2.2021.

Tribunalul

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/33

Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Italia/Comisia

(Cauza T-718/17) (1)

(„Regim lingvistic - Anunț de concurs general pentru recrutarea de administratori și asistenți în domeniul clădirilor - Cunoștințe lingvistice - Limitarea alegerii limbii 2 de concurs la trei limbi - Regulamentul nr. 1 - Articolul 1d alineatul (1), articolul 27 și articolul 28 litera (f) din statut - Discriminare pe motiv de limbă - Interesul serviciului - Proporționalitate”)

(2021/C 289/48)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italia (reprezentanți: G. Palmieri, agent, assistat de P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara, D. Milanowska și L. Vernier, agenți)

Intervenient în susținerea reclamantei: Regatul Spaniei (reprezentant: S. Jiménez García, agent)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea anunțului de concursuri generale EPSO/AD/342/17 (AD 6), organizat pentru constituirea unor liste de rezervă de ingineri în domeniul gestionării clădirilor (inclusiv ingineri în domeniul mediului și al serviciilor) și EPSO/AST/141/17 (AST 3) organizat pentru constituirea unor liste de rezervă, în primul rând, de coordonatori și tehnicieni în domeniul construcției de clădiri (profilul 1), în al doilea rând, de coordonatori de clădiri și tehnicieni în domeniul climatizării și al ingineriei electromecanice și electronice (profilul 2) și în al treilea rând, de asistenți în domeniul securității în muncă și a siguranței clădirilor (profilul 3) (JO 2017, C 242 A, p. 1)

Dispozitivul

1)

Anulează anunțul de concursuri generale EPSO/AD/342/17 (AD 6), organizat pentru constituirea unor liste de rezervă de ingineri în domeniul gestionării clădirilor (inclusiv ingineri în domeniul mediului și al serviciilor) și EPSO/AST/141/17 (AST 3) organizat pentru constituirea unor liste de rezervă, în primul rând, de coordonatori și tehnicieni în domeniul construcției de clădiri (profilul 1), în al doilea rând, de coordonatori de clădiri și tehnicieni în domeniul climatizării și al ingineriei electromecanice și electronice (profilul 2) și în al treilea rând, de asistenți în domeniul securității în muncă și a siguranței clădirilor (profilul 3).

2)

Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Republica Italiană.

3)

Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 424, 11.12.2017.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/33

Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Italia/Comisia

(Cauza T-71/18) (1)

(„Regim lingvistic - Anunț de concurs general pentru recrutarea de administratori în domeniile economiei financiare și macroeconomiei - Cunoștințe lingvistice - Limitarea alegerii limbii 2 de concurs la trei limbi - Regulamentul nr. 1 - Articolul 1d alineatul (1), articolul 27 și articolul 28 litera (f) din statut - Discriminare pe motiv de limbă - Interesul serviciului - Proporționalitate”)

(2021/C 289/49)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, asistat de P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Vernier, G. Gattinara și D. Milanowska, agenți)

Intervenient în susținerea reclamantei: Regatul Spaniei (reprezentant: S. Jiménez García, agent)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea anunțului de concurs general EPSO/AD/339/17, organizat pentru constituirea unor liste de rezervă de administratori (AD 7) în următoarele domenii: 1) Economie financiară și 2) Macroeconomie (JO 2017, C 386 A, p. 1)

Dispozitivul

1)

Anulează anunțul de concurs general EPSO/AD/339/17, organizat pentru constituirea unor liste de rezervă de administratori (AD 7) în următoarele domenii: 1) Economie financiară și 2) Macroeconomie.

2)

Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Republica Italiană.

3)

Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 112, 26.3.2018.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/34

Hotărârea Tribunalului din 2 iunie 2021 – Style & Taste/EUIPO – The Polo/Lauren Company (Reprezentarea unui jucător de polo)

(Cauza T-169/19) (1)

(Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marcă a Uniunii Europene figurativă care reprezintă un jucător de polo - Desen sau model industrial național anterior - Motiv relativ de nulitate - Articolul 52 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 60 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/1001)

(2021/C 289/50)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: Style & Taste, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: L. Plaza Fernández Villa, avocat)

Pârât: Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: S. Palmero Cabezas și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: The Polo/Lauren Company LP (New York, New York, Statele Unite) (reprezentant: M. Garayalde Niño, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 7 ianuarie 2019 (cauza R 1272/2018-5), privind o procedură de declarare a nulității între Style & Taste și The Polo/Lauren Company

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Style & Taste, SL, la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 155, 6.5.2019.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/35

Ordonanța Tribunalului din 2 iunie 2021 – ClientEarth și alții/Comisia

(Cauza T-436/17) (1)

(„REACH - Decizie a Comisiei de autorizare a anumitor utilizări ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb - Articolul 64 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 - Reexaminare internă a unei decizii de autorizare a introducerii pe piață - Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 - Dispariția interesului de a exercita acțiunea - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 289/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: ClientEarth (Londra, Regatul Unit), European Environmental Bureau (EEB) (Bruxelles, Belgia), The International Chemical Secretariat (Göteborg, Suedia), International POPs Elimination Network (IPEN) (Göteborg) (reprezentant: A. Jones, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara, R. Lindenthal și K. Mifsud-Bonnici, agenți)

Intervenient în susținerea reclamantelor: Regatul Suediei (reprezentanţi: C. Meyer-Seitz, H. Shev, L. Zettergren, A. Alriksson, J. Lundberg și H. Eklinder, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (reprezentanţi: M. Heikkilä, W. Broere și F. Becker, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, în primul rând, a Deciziei C(2017) 2914 final a Comisiei din 2 mai 2017 prin care a fost respinsă cererea de reexaminare internă, introdusă în temeiul articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială. 15/vol. 17, p. 126), referitoare la Decizia de punere în aplicare C(2016) 5644 final a Comisiei de autorizare a anumitor utilizări ale sulfocromatului galben de plumb și ale cromatului molibdat sulfat roșu de plumb, în conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, rectificare în JO 2007, L 136, p. 3, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3), și, în al doilea rând, a acestei decizii de punere în aplicare.

Dispozitivul

1)

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii.

2)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de ClientEarth, European Environmental Bureau (EEB), The International Chemical Secretariat și International POPs Elimination Network (IPEN).

3)

Regatul Suediei și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 300, 11.9.2017.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/36

Ordonanța Tribunalului din 28 mai 2021 – Makhlouf/Comisia și BCE

(Cauza T-260/18) (1)

(„Răspundere extracontractuală - Politica economică și monetară - Program de susținere a stabilității în Cipru - Memorandumul de înțelegere din 26 aprilie 2013 privind condițiile specifice de politică economică încheiat între Cipru și Mecanismul european de stabilitate - Reclamant care a încetat să răspundă solicitărilor Tribunalului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 289/52)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Rami Makhlouf (Damasc, Siria) (reprezentant: E. Ruchat, avocat)

Pârâte: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, T. Materne și T. Maxian Rusche, agenți), Banca Centrală Europeană (reprezentanți: O. Heinz, G. Várhelyi și P. Papapaschalis, agenți, asistați de H.-G Kamann, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pretins suferit de reclamant ca urmare a Memorandumului de înțelegere din 26 aprilie 2013 privind condițiile specifice de politică economică încheiat între Republica Cipru și Mecanismul european de stabilitate (MES)

Dispozitivul

1)

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii.

2)

Îl obligă pe domnul Rami Makhlouf să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Banca Centrala Europeană (BCE).

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 240, 9.7.2018.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/37

Ordonanța Tribunalului din 31 mai 2021 – König Ludwig International/EUIPO (Royal Bavarian Beer)

(Cauza T-332/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală Royal Bavarian Beer - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 - Caracter unitar al mărcii Uniunii Europene - Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 - Acțiune vădit nefondată”)

(2021/C 289/53)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: König Ludwig International GmbH & Co. KG (Geltendorf, Germania) (reprezentanți: O. Spuhler și J. Stock, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2020 (cauza R 1714/2019-4) privind înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale Royal Bavarian Beer

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea ca fiind vădit nefondată.

2)

Obligă König Ludwig International GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 255, 3.8.2020.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/37

Acțiune introdusă la 4 mai 2021 – Luossavaara Kiirunavaara/Comisia

(Cauza T-244/21)

(2021/C 289/54)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Luossavaara Kiirunavaara AB (Luleå, Suedia) (reprezentanți: A. Bryngelsson, F. Sjövall și A. Johansson, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea articolului 1 alineatul (3) din Decizia din 25 februarie 2021 a Comisiei privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 (1);

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă dreptul care reglementează sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în special anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 (2) și articolul 10a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE (3).

—

Reclamanta arată că decizia atacată, în special considerentul (13), articolul 1 alineatul (3) și anexa III, încalcă articolul 10a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE și anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei. Referința pentru minereul sinterizat stabilită în Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei trebuie să fie interpretată în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, cu tratatele și cu principiile generale al dreptului Uniunii. Potrivit directivei menționate și jurisprudenței, produsele de substituție și metodele de producție alternative trebuie să fie incluse în aceeași referință pentru produs în vederea promovării celor mai eficiente tehnologii din punct de vedere climatic. Astfel cum demonstrează probele administrate, peletele de minereu de fier sinterizate și granulele fine de minereu de fier sinterizate sunt direct substituibile între ele. Prin refuzarea includerii instalațiilor reclamantei de producție de pelete în referința pentru produs, Comisia a aplicat în mod eronat Directiva 2003/87/CE și Regulamentul delegat (UE) 2019/331 și a săvârșit o eroare vădită de apreciere.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă principiile egalității de tratament și nediscriminării.

—

Se susține că decizia atacată încalcă principiile menționate întrucât implică o discriminare între întreprinderi și între sectoare de așa manieră încât favorizează anumite întreprinderi în mod nejustificat. Aceasta privește atât tratamentul granulelor fine sinterizate față de producția de pelete sinterizate, cât și tratamentul metodei de producție de pelete a reclamantei față de alte metode de producție de pelete.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă obligațiile de drept internațional al Uniunii în domeniul mediului.

—

Prin intermediul acestui motiv, reclamanta susține că decizia atacată este contrară angajamentelor exprese asumate de Uniune în contribuția sa stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris din 2015.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă obligația instituției competente de a examina cu atenție și imparțialitate toate aspectele relevante ale unui caz concret.

—

Decizia atacată reflectă o poziție de principiu adoptată de Comisia Europeană care nu este, în opinia reclamantei, întemeiată pe o analiză tehnică obiectivă și aprofundată cu privire la substituibilitatea produselor și a metodologiilor în discuție și care se bazează în schimb pe susținerile uneia dintre părțile afectate de o asemenea analiză, și anume o organizație din industria siderurgică, fără efectuarea unei evaluări a obiecțiunilor tehnice făcute, printre altele, de reclamantă și de Agenția Suedeză pentru Protecția Mediului, și fără consultarea niciunui terț dezinteresat.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă obligația de motivare prevăzută la articolul 296 TFUE.

—

Decizia atacată nu conține, potrivit reclamantei, nici cea mai nesemnificativă explicație referitoare la substituibilitatea tehnică între peletele sinterizate și granulele fine sinterizate sau la aplicarea principiului egalității de tratament, referindu-se în schimb doar la faptul că referința pentru produse este „adaptată” la excluderea producției (reclamantei) de pelete din minereu de fier sinterizat. Prin urmare, persoanele interesate se află în imposibilitatea de a stabili motivele care se află la baza acestei aprecieri doar din conținutul deciziei însăși.

6.

Al șaselea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe faptul că Regulamentul delegat (UE) 2019/331 trebuie declarat ca fiind lipsit de validitate în măsura în care se aplică în privința deciziei atacate de la data pronunțării hotărârii, în temeiul articolului 277 TFUE.

—

Prin intermediul celui de al șaselea motiv, invocat cu titlu subsidiar față de motivele de mai sus, reclamanta arată că, dacă Regulamentul delegat (UE) 2019/331 trebuie să fie interpretat în sensul că exclude peletele sinterizate ale reclamantei (însă nu și peletele sinterizate ale unui anumit producător concurent) (4), acest regulament trebuie declarat la rândul lui ca fiind lipsit de validitate întrucât încalcă Directiva 2003/87/CE și principiile generale ale dreptului Uniunii.

(1)  Decizia (UE) 2021/355 a Comisiei din 25 februarie 2021 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2021 L 68, p. 221).

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2019 L 59, p. 8).

(3)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO 2003 L 275, p. 32).

(4)  Notă: denumirea producătorului respectiv a fost omisă.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/39

Acțiune introdusă la 17 mai 2021 – Sturz/EUIPO – Clatronic International (STEAKER)

(Cauza T-261/21)

(2021/C 289/55)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamant: Manfred Sturz (Schorndorf, Germania) (reprezentant: B. Bittner, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Clatronic International GmbH (Kempen, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamantul

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală STEAKER – marca Uniunii Europene nr. 16 707 465

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de anulare

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 4 martie 2021 în cauza R 214/2020-2

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată;

—

în cazul participării la procedură a intervenientului, obligarea acestuia să suporte propriile cheltuieli de judecată;

—

cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la camera de recurs.

Motivele invocate

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

neexercitarea dreptului de a fi ascultat, în sensul articolului 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

lipsa unei examinări complete și denaturarea situației de fapt și a probelor, potrivit articolului 72 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

abuzul de putere exercitat de camera de recurs prin neadmiterea mijloacelor de probă.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/40

Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – Nowhere/EUIPO – Junguo Ye (APE TEES)

(Cauza T-281/21)

(2021/C 289/56)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Nowhere Co. Ltd (Tokyo, Japonia) (reprezentant: R. Kunze, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Junguo Ye (Elche, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative APE TEES în culorile negru și maro – cererea de înregistrare nr. 14 319 578

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 10 februarie 2021 în cauza R 2474/2017-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în fața camerei de recurs, precum și a diviziei de opoziție.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/40

Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – SS și ST/Frontex

(Cauza T-282/21)

(2021/C 289/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: SS, ST (reprezentanți: M. Van den Broeck și L. Lambert, avocați)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

admiterea spre judecare a cauzei și pronunțarea pe fond;

—

constatarea faptului că Frontex, după ce a fost invitată să acționeze în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 265 TFUE, s-a abținut să acționeze fie prin retragerea totală sau parțială a finanțării pentru o activitate a agenției sau prin suspendarea sau încetarea totală sau parțială a activităților sale în regiunea Mării Egee [articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul PFGC (1)], fie prin furnizarea unor motive justificate în mod corespunzător pentru neactivarea măsurilor relevante în temeiul articolului 46 alineatul (6), fie prin definirea în alt mod a poziției sale ca răspuns la cererea prealabilă a reclamanților;

—

constatarea faptului că această abținere de a acționa constituie o încălcare a tratatelor în sensul articolului 265 TFUE.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă trei motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe existența unor încălcări grave sau persistente ale drepturilor fundamentale și ale obligațiilor privind protecția internațională în regiunea Mării Egee, legate de activitățile Frontex, în urma cărora directorul executiv a fost obligat să suspende sau să înceteze activitățile menționate în sensul articolului 46 din Regulamentul PFGC. Reclamanții susțin că probele colectate stabilesc că „noile tactici” din cadrul operațiunilor de control la frontiere în regiunea Mării Egee, introduse în luna martie 2020, constituie o politică de stat (a Greciei) și o politică organizațională (a Frontex) privind atacuri sistematice și larg răspândite îndreptate împotriva populațiilor civile care solicită azil în Uniune, cu încălcarea printre altele a dreptului la viață, a interdicției expulzării colective, a principiului nereturnării și a dreptului de azil.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că Frontex nu și-a îndeplinit obligațiile pozitive care îi revin în temeiul Cartei drepturilor fundamentale în ceea ce privește prevenirea încălcărilor previzibile ale drepturilor fundamentale menționate mai sus, survenite în regiunea Mării Egee în cadrul operațiunilor sale. Frontex s-a abținut să acționeze pentru îndeplinirea anumitor aspecte concrete ale obligațiilor sale pozitive, prevăzute explicit la alte articole decât articolul 46 din Regulamentul PFGC, precum obligațiile de supraveghere și de raportare, care au legătură sau sunt chiar interconectate cu aplicarea articolului 46.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că abținerea agenției de a acționa în temeiul articolului 265 TFUE îi privește în mod direct și individual pe reclamanți, întrucât situația lor a fost deja lezată în repetate rânduri de noua politică de stat și organizațională a practicilor sistematice și generalizate fie de răpire de pe teritoriul Uniunii și de transfer forțat înapoi pe mare, fie de interceptare pe mare, de abandonare pe mare în nave inadecvate care prezintă un pericol grav pentru viață, de returnare nelegală, de expulzare colectivă și de împiedecare a accesului la dreptul de azil. Abținerea persistentă a Frontex de a lua măsuri adecvate pentru prevenirea acestor încălcări – inclusiv prin suspendarea sau încetarea activităților sale în sensul articolului 46 – mărește în mod considerabil riscul ca reclamanții să fie supuși din nou, pentru cea de a șasea oară, acelorași încălcări ale tratatelor, precum și ale dreptului cutumiar și convențional internațional și european.

(1)  Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO 2019, L 295, p. 1).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/41

Acțiune introdusă la 25 mai 2021 – Cathay Pacific Airways/Comisia

(Cauza T-291/21)

(2021/C 289/58)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Cathay Pacific Airways Ltd (Hong Kong, China) (reprezentanți: M. Rees și E. Estellon, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolelor 268 și 340 TFUE, obligarea Uniunii Europene (reprezentată de Comisia Europeană) la plata:

—

unei indemnizații financiare corespunzătoare dobânzii moratorii pentru suma de 57 120 000 de euro, la rata dobânzii BCE pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2020 (respectiv, 1 punct procentual), majorată cu 3,5 puncte procentuale, pentru perioada cuprinsă între 15 februarie 2011 și 4 februarie 2016, respectiv suma de 14 211 026,51 euro sau, în lipsa acesteia, la rata dobânzii pe care Tribunalul o va considera corespunzătoare; și

—

unei dobânzi compuse din valoarea dobânzii moratorii pentru perioada cuprinsă între 5 februarie 2016 (sau, în caz contrar, de la data pe care Tribunalul o va considera corespunzătoare) și data pății efective de către Comisie a sumei solicitate în paragraful anterior, la rata dobânzii BCE pentru operațiunile sale de refinanțare, majorată cu 3,5 puncte procentuale sau, în lipsa acesteia, la rata dobânzii pe care Tribunalul o va considera corespunzătoare;

—

în temeiul articolului 263 TFUE, anularea deciziei atacate;

—

obligarea Comisiei Europene la plata integrală a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii în despăgubire, reclamanta invocă un singur motiv. Aceasta susține că, în temeiul articolelor 266, 268 și 340 TFUE, Uniunea Europeană are obligația de a-i plăti despăgubiri pentru prejudiciile extracontractuale la valoarea dobânzii moratorii pentru perioada de referință.

În susținerea acțiunii în anulare, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, prin care se invocă faptul că Tribunalul trebuie să anuleze decizia atacată, întrucât temeiul pentru respingerea acțiunii ca prescrise constituie o eroare de drept.

2.

Al doilea motiv, prin care se invocă faptul că decizia atacată încalcă Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei (1), interpretat în conformitate cu articolul 266 TFUE.

3.

Al treilea motiv, prin care se invocă faptul că decizia atacată încalcă Regulamentul delegat nr. 1268/2012 al Comisiei (2), interpretat în conformitate cu articolul 266 TFUE.

4.

Al patrulea motiv, prin care se invocă faptul că Tribunalul trebuie să anuleze decizia atacată (3), întrucât este insuficient motivată.

(1)  Regulamentul (CE, Euratom) nr.o2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO 2002, L 357, p. 1, Ediție specială, 1/vol. 4, p. 3).

(2)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO 2012, L 362, p. 1).

(3)  Nr. ARES (2021) 2113498 din 25 martie 2021.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/42

Acțiune introdusă la 25 mai 2021 – Singapore Airlines Cargo/Comisia

(Cauza T-292/21)

(2021/C 289/59)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Singapore Airlines Cargo Pte Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentanți: J. Wileur, J. Poitras, J. Ruiz Calzado și N. Solárová, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

declararea admisibilității acțiunii;

—

obligarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la repararea prejudiciului suferit de reclamantă din cauza neefectuării plății de către Comisie a dobânzilor moratorii datorate în temeiul articolului 266 primul paragraf TFUE, în executarea Hotărârii din 16 decembrie 2015, Singapore Airlines Cargo Pte Ltd și Singapore Airlines Limited/Comisia (T-43/11), și, prin urmare, la plata următoarelor sume, în temeiul articolului 340 al doilea paragraf TFUE, al articolului 268 al doilea paragraf TFUE și al articolului 266 al doilea paragraf TFUE:

—

(i) un cuantum egal cu dobânzile moratorii neplătite, și anume dobânzile aferente sumei de 74 800 000 de euro, la rata dobânzii Băncii Centrale Europene pentru operațiunile sale de refinanțare la data de 1 noiembrie 2010 (respectiv 1 %), majorată cu 3,5 %, pentru perioada cuprinsă între 11 februarie 2011 și 8 februarie 2016, din care se scade suma deja plătită de Comisie (1 635 368 de euro), ceea ce conduce la un cuantum de 15 185 410 de euro sau, în caz contrar, pentru perioada și la rata dobânzii pe care Tribunalul le consideră adecvate;

—

(ii) un cuantum egal cu dobânzile datorate pentru dobânzile moratorii neplătite pentru perioada cuprinsă între 9 februarie 2016 și 1 februarie 2021, calculate pe baza ratei dobânzii Băncii Centrale Europene pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (respectiv 1 %), majorată cu 3,5 %, ceea ce conduce la un cuantum suplimentar al dobânzilor de 3 407 356 de euro sau, în caz contrar, pentru perioada și la rata dobânzii pe care Tribunalul le consideră adecvate; și

—

dobânzi compuse, și anume dobânzile compuse („capitalisation des intérêts”) la cuantumul dobânzilor moratorii neplătite și la cuantumul suplimentar al dobânzilor care se ridică la 18 592 766 de euro (sau orice altă sumă pe care Tribunalul o consideră adecvată), pentru perioada cuprinsă între 2 februarie 2021 și data plății efective de către Comisie a tuturor dobânzilor neplătite calculate la rata dobânzii Băncii Centrale Europene stabilită pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (respectiv 1 %), majorată cu 3,5 % sau, în caz contrar, pentru perioada și la rata dobânzii pe care Tribunalul le consideră adecvate.

—

în plus sau cu titlu subsidiar, anularea în tot sau în parte, în temeiul articolului 263 TFUE, a deciziei Comisiei Europene din 25 martie 2021 de respingere a cererii de despăgubire a reclamantei pentru neplata dobânzilor moratorii și a dobânzilor compuse.

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii în despăgubire, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe răspunderea extracontractuală a Uniunii, reprezentată de Comisie, pentru plata unei despăgubiri, în temeiul articolului 340 al doilea paragraf TFUE, al articolului 268 TFUE și al articolului 266 al doilea paragraf TFUE, corespunzătoare dobânzilor moratorii pe care Comisia ar fi trebuit să i le plătească în temeiul articolului 266 primul paragraf TFUE cu ocazia rambursării cuantumului principal al amenzii plătite provizoriu în executarea deciziei Comisiei în cauza COMP/39258 – Transport aerian de mărfuri, după anularea acestei decizii prin Hotărârea Tribunalului din 6 iulie 2003, Singapore Airlines Cargo Pte Ltd și Singapore Airlines Limited/Comisia (T-43/11). Reclamanta solicită de asemenea o despăgubire egală cu dobânzile aferente cuantumului dobânzilor moratorii, pe care Comisia nu le-a plătit, și dobânzi compuse începând de la data cererii reclamantei adresate Comisiei de a plăti dobânzile datorate.

În susținerea acțiunii în anulare, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că decizia Comisiei Europene din 25 martie 2021 de respingere a cererii de dobânzi a reclamantei este afectată de o eroare de drept prin aceea că a constatat că cererea reclamantei este prescrisă. Concluziile Comisiei Europene sunt neconforme cu jurisprudența și nu sunt susținute de Hotărârea Curții din 20 ianuarie 2021, Comisia/Printeos (C-301/19, EU:C:2021:39).

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că decizia Comisiei Europene este afectată de o eroare de drept prin aceea că se întemeiază exclusiv pe articolul 85a alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO 2002, L 357, p. 1, Ediție specială, 01/ vol. 4, p. 3) și nu a ținut seama de articolul 266 primul paragraf TFUE, astfel cum a fost interpretat de instanțele Uniunii în cauza Printeos.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că Decizia Comisiei Europene din 25 martie 2021 este insuficient motivată în măsura în care, cu încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE, nu este suficient motivată.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/44

Acțiune introdusă la 21 mai 2021 – Troy Chemical și Troy/Comisia

(Cauza T-297/21)

(2021/C 289/60)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamante: Troy Chemical Co. BV (Delft, Țările de Jos) și Troy Corp. (Florham Park, New Jersey, Statele Unite) (reprezentanți: D. Abrahams, H. Widemann și Ł. Gorywoda, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea în totalitate a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/348 din 25 februarie 2021 (1);

—

dispunerea oricărei alte măsuri necesare în interesul justiției și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.

 Primul motiv, prin care se invocă faptul că, la stabilirea perioadei de trei ani pentru aprobarea carbendazimului, pârâta a săvârșit o eroare de drept, un abuz de putere, a încălcat încrederea legitimă (derivată din orientările aplicabile), a încălcat principiul nediscriminării și a săvârșit o eroare vădită de apreciere.

2.

 Al doilea motiv, prin care se invocă faptul că, întrucât a ajuns la concluzia că erau necesare „condiții specifice” pentru a interzice autorizarea utilizării produselor biocide în vopselele și în tencuielile destinate utilizării în aer liber, pârâta a săvârșit o eroare vădită de apreciere și un abuz de putere.

3.

 Al treilea motiv, prin care se invocă faptul că, întrucât a ajuns la concluzia că erau necesare „condiții specifice” pentru interzicerea introducerii pe piață a unor articole specifice tratate (vopsele și tencuieli tratate cu/în care a fost incorporat carbendazim) destinate utilizării în aer liber, pârâta a săvârșit o eroare vădită de apreciere, precum și o eroare de drept.

4.

 Al patrulea motiv, prin care se invocă faptul că, întrucât a ajuns la concluzia că erau necesare „condiții specifice” pentru etichetarea vopselelor și a tencuielilor tratate cu/în care a fost incorporat carbendazim destinate utilizării în aer liber pentru a aminti utilizatorilor interzicerea utilizării acestora în aer liber, pârâta a săvârșit o eroare vădită de drept și de fapt.

(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/348 al Comisiei din 25 februarie 2021 de aprobare a carbendazimului ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide aparținând tipurilor de produse 7 și 10 (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2021, L 68, p. 174-177).

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/45

Acțiune introdusă la 27 mai 2021 – ABOCA și alții/Comisia

(Cauza T-302/21)

(2021/C 289/61)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante:: ABOCA SpA Società Agricola (Sansepolcro, Italia), Coswell SpA (Funo di Argelato, Italia), Associação portuguesa de suplementos alimentares (Apard) (Lisabona, Portugalia) (reprezentanți: B. Kelly, solicitor, K. Ewert, avocat, D. Scannell și C. Thomas, barristers-at-law)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului anularea în totalitate sau (cu titlu subsidiar) în parte a Regulamentului (UE) 2021/468 al Comisiei din 18 martie 2021 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește speciile botanice care conțin derivați de hidroxiantracen (1) (denumit în continuare „regulamentul atacat”) și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor lor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe întemeiat pe nelegalitatea deciziei Comisiei de a aplica Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 (denumit în continuare „Regulamentul privind adaosurile”:

—

utilizarea termenului „preparate” în regulamentul atacat pare să urmărească interzicerea utilizării ca alimente a ingredientelor constituite din plante întregi și a extraselor botanice naturale. Regulamentul privind adaosurile nu conferă Comisiei competența de a interzice produse alimentare.

—

Comisia ar fi trebuit să urmeze procedura mai strictă și criteriul juridic prevăzute de Directiva 2002/46/CE.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat este incert din punct de vedere juridic:

—

reclamantele nu pot stabili dacă produsele lor fac obiectul unei examinări suplimentare în temeiul articolul 1 alineatul (2) din regulamentul atacat, întrucât sensul noţiunii „preparate” în contextul Regulamentului privind adaosurile nu este clar.

—

raportul dintre cele două articole din Regulamentul privind adaosurile nu este clar.

—

în orice caz, regulamentul atacat încalcă principiul nediscriminării prin faptul că vizează produsele reclamantelor, iar nu numeroasele produse alimentare, care conțin de asemenea DHA în cantități similare.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că analiza din anul 2017 a Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu este de natură să îndeplinească criteriul juridic prevăzut de Regulamentul privind adaosurile:

—

criteriul juridic aplicabil impune ca un efect dăunător asupra sănătăţii umane identificabil să plaseze substanţele relevante în anexa la Regulamentul privind adaosurile.

—

concluziile EFSA nu au identificat un efect dăunător asupra sănătății umane.

—

abordarea Comisiei este disproporționată, întrucât nu îndeplineşte criteriul „necesității” prevăzut în Regulamentul privind adaosurile.

—

Comisia nu a luat în considerare datele publicate începând cu anul 2017, care demonstrează inexistenţa unui efect nociv pentru sănătatea umană care ar rezulta din consumul substanțelor în cauză.

(1)  JO 2021, L 96, p. 6.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/46

Acțiune introdusă la 31 mai 2021 – FC/EASO

(Cauza T-303/21)

(2021/C 289/62)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: FC (reprezentant: V. Christianos, avocat)

Pârât: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate, prin care se respinge reclamația formulată de reclamant la 26 martie 2021 în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și

—

obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă următoarele motive:

Decizia atacată este afectată de încălcarea principiului economiei de procedură și de încălcarea dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă a reclamantului, pe baza următoarelor argumente:

1.

încălcarea dreptului la apărare al reclamantului, în măsura în care pârâtul continuă procedura fără a lega procedura disciplinară de erorile și încălcările drepturilor fundamentale săvârșite de pârât într-o fază anterioară, și anume în faza inițială a procedurii disciplinare, care continuă să își producă efectele și în a doua fază a procedurii disciplinare;

2.

încălcarea dreptului reclamantului de a fi ascultat.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/46

Acțiune introdusă la 1 iunie 2021 – Classen Holz Kontor/EUIPO – Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer (DRYTILE)

(Cauza T-307/21)

(2021/C 289/63)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Classen Holz Kontor GmbH (Kaisersesch, Germania) (reprezentanți: M. Bergermann și D. Graetsch, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer AG (Alfter, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative DRYTILE – cererea de înregistrare nr. 17 999 950

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 martie 2021 în cauza R 1226/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cursul procedurii în fața camerei de recurs.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/47

Acțiune introdusă la 1 iunie 2021 – Classen Holz Kontor/EUIPO – Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer AG (new type tiling DRYTILE)

(Cauza T-308/21)

(2021/C 289/64)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Classen Holz Kontor GmbH (Kaisersesch, Germania) (reprezentanți: M. Bergermann și D. Graetsch, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Deutsche Steinzeug Cremer & Breuer AG (Alfter, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative new type tiling DRYTILE – cererea de înregistrare nr. 18 000 526

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 martie 2021 în cauza R 1227/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cursul procedurii căii de atac.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/48

Acțiune introdusă la 2 iunie 2021 – Air Canada/Comisia

(Cauza T-310/21)

(2021/C 289/65)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Air Canada (Saint-Laurent, Quebec, Canada) (reprezentant: T. Soames, I.-Z. Prodromou Stamoudi, avocați, și T. Johnston, barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană

Regatul Spaniei

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

obligarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisie, la repararea prejudiciului suferit de Air Canada ca urmare a neplății de către Comisie a dobânzilor moratorii și a dobânzilor compuse datorate în temeiul articolului 266 primul paragraf TFUE, în cadrul executării Hotărârii din 16 decembrie 2015, Air Canada/Comisia (cauza T-9/11), și, prin urmare, la plata următoarelor sume, în temeiul articolului 266 al doilea paragraf TFUE, al articolului 268 al doilea paragraf TFUE și al articolului 340 al doilea paragraf TFUE:

—

o sumă egală cu dobânzile moratorii datorate, și anume dobânzi la suma de 21 037 500,00 EUR la rata dobânzii Băncii Centrale Europene pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (respectiv 1 %), majorată cu 3,5 %, pentru perioada cuprinsă între 10 februarie 2011 și 8 februarie 2016, diminuată cu randamentul garantat deja plătit de 468 540,80 EUR, ceea ce conduce la un cuantum de 4 264 896,70 EUR sau, în subsidiar, la rata dobânzii pe care Tribunalul o consideră adecvată;

—

o sumă egală cu dobânzile datorate pentru suma de 4 264 896,70 EUR la rata de întârziere, pentru perioada cuprinsă între 9 februarie 2016 și data aplicării dobânzilor (4 februarie 2021), la rata dobânzii Băncii Centrale Europene pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (și anume 1 %), majorată cu 3,5 %, ceea ce conduce la un cuantum de 958 550,14 EUR (sau, în subsidiar, la rata dobânzii și pentru perioada pe care Tribunalul le consideră adecvate), și

—

o sumă egală cu dobânda compusă datorată pentru cuantumul dobânzilor neplătite pentru suma datorată la data aplicării dobânzilor (4 264 896,70 EUR + 958 550,14 EUR: 5 223 446,84 EUR sau orice altă sumă pe care Tribunalul o consideră adecvată) pentru perioada cuprinsă între 5 februarie 2021 și data la care Comisia rambursează societății Air Canada cuantumul dobânzilor datorate, la rata dobânzii Băncii Centrale Europene pentru operațiunile sale de refinanțare la 1 noiembrie 2010 (respectiv 1 %), majorată cu 3,5 % sau, în subsidiar, pentru perioada și rata dobânzii pe care Tribunalul le consideră adecvate.

—

în plus și/sau cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe răspunderea extracontractuală a Uniunii Europene pentru plata anumitor sume reprezentând dobânzi scadente. Reclamanta arată că, la 8 februarie 2016, Comisia i-a plătit o sumă reprezentând dobânzi corespunzătoare „randamentului garantat” al unei plăți provizorii plătite de reclamantă la 10 februarie 2011. Reclamanta susține că „randamentul garantat” nu reflectă sumele care îi sunt datorate cu titlu de dobânzi de întârziere. În consecință, reclamanta reproșează Comisiei că a încălcat articolul 268 TFUE și solicită obligarea acesteia la plata dobânzilor moratorii și compuse.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că cererea privind dobânzile nu era prescrisă și, în consecință, Tribunalul trebuie să anuleze decizia Comisia din 25 martie 2021 (1).

(1)  Ref. Ares (2021) 2113744 din 25 martie 2021

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/49

Acțiune introdusă la 3 iunie 2021 – SAS Cargo Group și alții/Comisia Europeană

(Cauza T-313/21)

(2021/C 289/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: SAS Cargo Group A/S (Kastrup, Danemarca), Scandinavian Airlines System Denmark-Norway-Sweden (Stockholm, Suedia), SAS AB (Stockholm) (reprezentanți: B. Creve, M. Kofmann, J. Killick și G. Forwood, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

Obligarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisia Europeană:

a)

la plata către reclamante a unei despăgubiri în cuantum de 14 438 793,21 euro pentru prejudiciul cauzat de neplata de către Comisie a cuantumului corect al dobânzilor la amenda rambursată pentru perioada cuprinsă între 15 februarie 2011 și 8 martie 2016, conform articolului 266 primul paragraf TFUE, în conformitate cu Hotărârea din 16 decembrie 2015, SAS Cargo Group A/S și alții/Comisia (Case T-56/11) sau, în caz contrar, o despăgubire pentru perioada și la o rată a dobânzii pe care Tribunalul le consideră adecvate;

b)

la plata către reclamante a dobânzilor la rata stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, majorată cu 3,5 puncte procentuale, la despăgubirea menționată la litera a), începând cu data de 8 martie 2016 și până la plata integrală, dobânda fiind simplă până la data de 4 februarie 2021 și compusă de la data de 5 februarie 2021, sau, în caz contrar, la plata dobânzilor la despăgubirea menționată la litera a), pentru perioada, la o rată a dobânzii și potrivit metodei de calcul (simple sau compuse) pe care Tribunalul le consideră adecvate.

—

Anularea Deciziei Comisiei Europene din 25 martie 2021 de respingere a cererii reclamantelor de despăgubire pentru prejudicii extracontractuale.

—

Obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii în despăgubire, reclamantele invocă un singur motiv, arătând că Comisia nu le-a plătit cuantumul corect al dobânzilor ca urmare a anulării Deciziei C(2010) 7694 final a Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind o procedură în temeiul articolului 101 TFUE, al articolului 53 din Acordul privind SEE și al articolului 8 din Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (cazul A.39258 – Transport aerian de mărfuri).

În susținerea acțiunii în anulare, reclamantele invocă două motive:

1.

Primul motiv, întemeiat pe susținerea că decizia atacată este afectată de o eroare de drept prin aceea că a stabilit că cererea reclamantelor privind răspunderea extracontractuală în temeiul articolului 340 TFUE era prescrisă conform articolului 46 din statut.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe susținerea că decizia atacată este afectată de o eroare de drept prin aceea că s-a întemeiat pe articolul 85a alineatul (2) din Regulamentul nr. 2342/2002 pentru a respinge cererea de despăgubire a reclamantelor, în condițiile în care (i) Regulamentul nr. 2342/2002 nu era aplicabil la momentul relevant, iar (ii) conformitatea cu articolul 90 din Regulamentul nr. 1268/2012 [și mutatis mutandis cu articolul 85a alineatul (2) din Regulamentul nr. 2342/2002] nu scutește Comisia de obligația sa de a plăti dobânzi moratorii în conformitate cu articolul 266 primul paragraf TFUE.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/50

Acțiune introdusă la 4 iunie 2021 –TA/Parlamentul

(Cauza T-314/21)

(2021/C 289/67)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: TA (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocată)

Pârât: Parlamentul European

Concluzii

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

declararea admisibilității prezentei cereri;

—

anularea raportului de evaluare a reclamantei pentru exercițiul 2019 și, în măsura în care este necesar, anularea deciziei din 29 martie 2021 a domnului Welle, ca răspuns la reclamația formulată în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”);

—

obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 43 din statut, a articolului 5 alineatul (2) și a articolului 6 alineatul (11) din normele interne referitoare la aplicarea dispozițiilor generale de aplicare a articolului 43 din statut, precum și pe încălcarea articolului 15 alineatul (2) și a articolului 87 alineatul (1) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene. Reclamanta susține în special că, prin neluarea în considerare a lipsei unor obiective stabilite pentru anul 2019, evaluatorii au încălcat dispozițiile menționate mai sus.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe inexactitatea materială a faptelor care a determinat o eroare manifestă de apreciere.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/50

Acțiune introdusă la 4 iunie 2021 – Laboratorios Ern/EUIPO – Nordesta (APIAL)

(Cauza T-315/21)

(2021/C 289/68)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratorios Ern, SA (Barcelona, Spania) (reprezentant: I. Miralles Llorca, lawyer)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Nordesta GmbH (München, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „APIAL” – cererea de înregistrare nr. 17 958 998

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 25 martie 2021 în cauza R 1560/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate și respingerea cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 17 958 998 APIAL pentru produse din clasele 3, 4, și 5;

—

obligarea EUIPO și, în cazul în care decide să intervină în prezenta procedură, a Nordesta GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/51

Acțiune introdusă la 6 iunie 2021 – Worldwide Machinery/EUIPO – Scaip (SUPERIOR MANUFACTURING)

(Cauza T-316/21)

(2021/C 289/69)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Worldwide Machinery Ltd (Channelview, Texas, Statele Unite) (reprezentant: B. Woltering, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Scaip SpA (Parma, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă SUPERIOR MANUFACTURING – marca Uniunii Europene nr. 11 385 333

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 25 martie 2021 în cauza R 873/2020-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în totalitate a deciziei atacate și a Deciziei diviziei de anulare din 12 martie 2020 în procedura de declarare a nulității nr. 28 762 C, în măsura în care cererea de decădere din drepturile asupra mărcii Uniunii Europene (nr. 11 385 333) a fost respinsă;

—

pronunțarea decăderii din drepturile asupra mărcii Uniunii Europene contestate pentru următoarele produse: clasa 12: mașini autopropulsate pentru crearea de conducte de petrol, de gaz și de apă; vehicule terestre, și anume echipamente autopropulsate pentru plasarea de țevi; kituri de convertire a vehiculelor terestre cu șenile în vehicule terestre care conțin echipamente autopropulsate pentru plasarea de țevi; cupe cu scurgere; ventuze de ridicare; mandrine hidraulice; mașini autopropulsate pentru îndoirea țevilor;

—

dispunerea rambursării cheltuielilor sale de judecată în cadrul procedurii în fața Tribunalului.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 58 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/52

Acțiune introdusă la 7 iunie 2021 – El Corte Inglés/EUIPO – Brito & Pereira (TINTAS BRICOR)

(Cauza T-317/21)

(2021/C 289/70)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: El Corte Inglés, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: J. Rivas Zurdo, abogado)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Brito & Pereira (Vizela, Portugalia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative „TINTAS BRICOR” – cererea de înregistrare nr. 17 944 336

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 26 martie 2021 în cauza R 882/2020-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate în măsura în care prin aceasta s-a respins calea de atac formulată de oponent și s-a confirmat decizia Diviziei de opoziții pronunțată în procedura de opoziție B 3 070 825, admițând cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 17 944 336 „TINTAS BRICOR” (figurativă), pentru distingerea anumitor produse și servicii din clasele 2 și 35.

—

obligarea părții sau părților adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—

Apreciere eronată a probelor privind utilizarea mărcilor invocate în susținerea opoziției;

—

Motivare insuficientă din cauza incoerenței și a contradictorialității interne a acesteia, în ceea ce privește, în opinia reclamantei, contradicțiile clare din cadrul punctelor 44, 45 și 46 în raport cu concluzia finală, întrucât a recunoscut în acestora activitatea de promovare, de publicitate și de administrare comercială a mărcii BRICOR pe care o neagă însă la punctul 56.

19.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 289/53

Ordonanța Tribunalului din 4 iunie 2021 – Novelis/Comisia

(Cauza T-680/20) (1)

(2021/C 289/71)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a noua a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 19, 18.1.2021.