15.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 13 iulie 2021

privind politica economică a zonei euro

(2021/C 283/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136, coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (2), în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)

Ca urmare a crizei cauzate de pandemia de COVID-19, economia zonei euro a cunoscut o recesiune bruscă și profundă în prima jumătate a anului 2020. În ciuda revirimentului economic puternic înregistrat în trimestrul al treilea din 2020, care a însoțit relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, trimestrul al patrulea din 2020 a cunoscut o nouă creștere a răspândirii COVID-19 și noi măsuri de limitare a răspândirii virusului care au sporit și mai mult incertitudinea și au arătat că zona euro rămâne vulnerabilă la criza sanitară persistentă. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a generat o serie de șocuri de anvergură în ceea ce privește cererea și oferta, care s-au tradus printr-o scădere așteptată a produsului intern brut (PIB) cu 7,8 % în 2020, potrivit previziunilor economice ale serviciilor Comisiei din toamna lui 2020. În consecință, conform estimărilor, redresarea din 2021 ar urma să fie mai lentă decât se preconiza anterior, iar deviația PIB semnificativă, de aproximativ -7,0 % din PIB-ul potențial al zonei euro în 2020, nu ar urma să dispară până la sfârșitul anului 2021. Există un grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește perspectivele economice, din cauza evoluției pandemiei de COVID-19 și a schimbărilor de comportament ale agenților economici. Acțiunea promptă la nivel național și la nivelul Uniunii, inclusiv acordul obținut la nivelul Consiliului European cu privire la Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (Next Generation EU), a contribuit în mod semnificativ la compensarea unora dintre consecințele negative ale șocurilor în ceea ce privește cererea și oferta și la stabilizarea piețelor. Atât consumul privat, cât și investițiile au fost grav afectate, ceea ce a influențat negativ prețurile și salariile. De asemenea, perspectivele de pe piața muncii au luat o turnură nefavorabilă, întrerupând ameliorările înregistrate în ultimii șapte ani. Creșterea șomajului a fost deocamdată atenuată de punerea în aplicare cu succes a unor măsuri ambițioase în materie de politici în toate statele membre, cum ar fi schemele privind reducerea timpului de muncă și alte politici de sprijin care urmăresc evitarea concedierilor în masă și pierderile mari de venit, și scăderea conexă a numărului total de ore lucrate, precum și de o scădere a ratelor de activitate.

(2)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 accentuează divergențele economice dintre statele membre din zona euro. Aceste divergențe au la origine mai mulți factori, printre care: intensitatea și durata șocului provocat de pandemia de COVID-19; dimensiunea și importanța economică relativă a sectoarelor cu o intensitate mare a contactelor, precum turismul, călătoriile de afaceri și sectorul ospitalității și diferențele de marjă de manevră bugetară disponibilă. Diferențele respective au un impact asupra încrederii, a investițiilor și a perspectivelor de creștere, precum și asupra disparităților regionale care existau înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar care este posibil să fie exacerbate acum. Pe termen mai lung, actuala criză ar putea avea un efect negativ permanent asupra potențialelor diferențe de creștere și de venituri, cauzate de diminuarea capitalului uman și fizic, atât material, cât și imaterial. Aceste potențiale efecte negative s-ar putea traduce printr-o reducere și mai pronunțată a creșterii productivității muncii și a veniturilor și printr-o mai mare inegalitate.

(3)

Reacția rapidă și fermă din partea Uniunii, inclusiv prin intermediul Next Generation EU, care cuprinde Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), a sporit încrederea pieței și a arătat solidaritatea și convergența statelor membre în direcția coordonării eforturilor de relansare a creșterii economice și de consolidare a rezilienței economice și sociale. O serie de noi instrumente pentru Uniune și zona euro au fost convenite într-un interval de timp foarte scurt. Aceste instrumente oferă deja o plasă de siguranță pentru lucrători prin Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență - SURE) instituit prin Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului (4), pentru întreprinderi prin fondul de garantare paneuropean al Băncii Europene de Investiții și pentru statele membre în vederea sprijinirii finanțării interne a costurilor directe și indirecte pentru servicii medicale, tratament și profilaxie, generate de pandemia de COVID-19, prin intermediul Instrumentului de sprijin în contextul crizei provocate de pandemie din cadrul Mecanismului european de stabilitate, adoptat de Consiliul superior al Mecanismului european de stabilitate la 15 mai 2020. Răspunsul în materie de politici al Uniunii a inclus, de asemenea, activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere și un cadru temporar pentru a utiliza flexibilitatea permisă în temeiul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. Fondurile aferente politicii de coeziune au fost redirecționate înspre necesitățile cele mai acute prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și prin Inițiativa Plus pentru investiții ca reacție la coronavirus, în temeiul Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(4)

Punerea în aplicare a unor politici bine concepute în contextul Next Generation EU și al instrumentului său principal, Mecanismului de redresare și reziliență, va da un nou impuls statelor membre pentru a iniția reforme care favorizează creșterea economică și a ridica nivelul și calitatea investițiilor, în concordanță cu realizarea obiectivelor de reziliență și de tranziție verde și digitală. Punerea în aplicare respectivă ar trebui să contribuie la consolidarea capitalului uman, să susțină tranzițiile profesionale reușite ale lucrătorilor, care, împreună cu fondurile politicii de coeziune, vor fi esențiale pentru a asigura coeziunea, pentru a încuraja ocuparea forței de muncă și productivitatea și pentru a consolida reziliența economică și socială. Obiectivele de creștere ale Uniunii și dificultățile structurale naționale, inclusiv cele identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020, sunt esențiale în acest sens. Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă prezentată în Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020, care promovează aceste obiective de creștere, introduce șapte inițiative emblematice: (1) accelerarea, (2) renovarea, (3) reîncărcarea și realimentarea, (4) conectarea, (5) modernizarea, (6) dezvoltarea și (7) recalificarea și perfecționarea. Aceste domenii emblematice reprezintă provocări comune care necesită investiții și reforme coordonate. Statele membre sunt încurajate să canalizeze investițiile, să pună în aplicare reforme și să integreze mai mult lanțurile lor valorice în aceste domenii emblematice. Regulamentul (UE) 2021/241 prevede că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre din zona euro urmează să fie în concordanță cu provocările și prioritățile identificate în recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro. Această coerență ar trebui luată în considerare la evaluarea planurilor de redresare și reziliență.

(5)

Zona euro are nevoie de un mix de politici economice care să fie favorabile, coordonate, cuprinzătoare și coerente pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19, în deplină conformitate cu garanțiile prevăzute în tratat în ceea ce privește instituțiile respective. Scopul este să se limiteze orice impact negativ pe termen lung asupra pieței muncii, să se reducă discrepanțele economice și sociale semnificative, să se remedieze dezechilibrele și alte riscuri de importanță globală și, în sens mai larg, să se evite consecințele negative asupra creșterii economice potențiale și a stabilității prețurilor și să se asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. Coerența între cele trei dimensiuni de bază ale mixului de politici privind zona euro – monetară, fiscală și structurală –, alături de stabilitatea financiară, este esențială pentru a asigura o orientare globală în materie de politici favorabilă zonei euro.

(6)

Intervențiile rapide ale Băncii Centrale Europene (BCE) în materie de politică monetară vizează menținerea intactă a canalelor de transmisie monetară și protejarea stabilității prețurilor pe termen mediu. BCE a anunțat achiziții substanțiale de active din sectoarele public și privat în cadrul programului său de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, instituit prin Decizia (UE) 2020/440 a Băncii Centrale Europene (7), în valoare de 1 850 de miliarde EUR cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022, precum și în cadrul programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ, instituit prin Decizia (UE) 2016/948 a Băncii Centrale Europene (8), cu achiziții nete în valoare de 20 de miliarde EUR pe lună, împreună cu un pachet suplimentar de 120 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. În plus, BCE oferă operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung în condiții foarte favorabile, sprijinind creditarea bancară a întreprinderilor și a gospodăriilor.

(7)

Se preconizează că orientarea fiscală va fi extrem de expansionistă în 2020 și va rămâne favorabilă în 2021 atât la nivelul zonei euro, cât și la nivel național, excluzând măsurile de urgență și grație inclusiv unor măsuri de redresare anunțate deja. Coordonarea politicilor bugetare naționale, cu respectarea deplină a Pactului de stabilitate și de creștere, este esențială pentru a răspunde în mod eficace la criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a realiza o redresare durabilă și pentru a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare (UEM). La 20 martie 2020, Comisia a concluzionat că economia Uniunii se confruntă cu o încetinire marcată a creșterii economice și că sunt îndeplinite condițiile pentru a activa clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Această concluzie a fost aprobată de miniștrii de finanțe ai statelor membre. Statele membre au introdus măsuri bugetare considerabile pentru a ține sub control criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a oferi sprijin persoanelor fizice și întreprinderilor afectate în mod deosebit, precum și sprijin excepțional sub formă de lichidități, în principal prin intermediul garanțiilor oferite societăților și băncilor pentru a asigura fluxul de credit. La nivelul Uniunii, va fi furnizat un sprijin bugetar coordonat suplimentar, în special prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, iar clauza derogatorie generală va rămâne activă în 2021. În primăvara anului 2021, luând în considerare previziunile macroeconomice actualizate, Comisia va reevalua situația și va face un bilanț al aplicării clauzei derogatorii generale.

(8)

Consecințele economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 au un impact negativ semnificativ asupra finanțelor publice. Atunci când condițiile economice și de sănătate o permit, o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, inclusiv prin eliminarea treptată a măsurilor de urgență, va contribui la asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu. O astfel de reorientare ar trebui să se facă astfel încât să se diminueze impactul social și impactul crizei asupra pieței muncii și să se contribuie la sustenabilitatea socială. Reformele care vizează îmbunătățirea componenței bugetelor naționale și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mai lung, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice și provocările în materie de sănătate, par deosebit de relevante. Îmbunătățirea componenței bugetelor naționale, în special prin revizuirea cheltuielilor și prin cadre eficiente privind achizițiile publice, poate crea o marjă bugetară atât de necesară. Practicile de înverzire a bugetelor pot contribui și ele la abordarea provocărilor reprezentate de atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea și protecția mediului. Sistemele de sănătate și de protecție socială adecvate, eficiente și favorabile incluziunii oferă protecție celor cărora aceasta le este foarte necesară, joacă un rol esențial ca stabilizatori automați și ar trebui să mențină sustenabilitatea finanțelor publice. În mod similar, reformele care consolidează funcționarea pieței muncii, a capitalurilor, a produselor și a serviciilor – printr-o punere în aplicare și secvențiere corespunzătoare – cresc potențialul de producție, evitând, în același timp, un impact negativ pe termen scurt asupra cererii agregate.

(9)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 consolidează importanța reformelor în vederea unor sisteme de venituri publice mai eficiente și mai echitabile. Întrucât sarcina fiscală asupra costului forței de muncă în majoritatea statelor membre din zona euro rămâne ridicată, printre aceste reforme se numără deplasarea sarcinii fiscale către baze fiscale care prejudiciază într-o mai mică măsură oferta și cererea de forță de muncă, productivitatea, investițiile și creșterea economică, ținând seama, în același timp, de impactul distributiv aferent. O utilizare sporită a taxelor de mediu și/sau a altor forme de tarifare a externalităților poate contribui la creșterea durabilă prin stimularea comportamentelor „mai verzi”. Măsurile care vizează combaterea planificării fiscale agresive și a evitării obligațiilor fiscale, atât la nivel internațional, cât și la nivelul Uniunii, pot face ca sistemele fiscale să devină mai eficiente și mai echitabile. În plus, globalizarea a făcut necesară adaptarea cadrului de impozitare la o economie modernă și din ce în ce mai digitalizată, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel mondial. În cadrul OCDE se desfășoară lucrări pentru a se găsi o soluție globală bazată pe consens în vederea abordării dificultăților fiscale care decurg din digitalizarea economiei.

(10)

Concentrarea la începutul perioadei a reformelor care abordează problema blocajelor în calea investițiilor și constrângerile legate de ofertă are o relevanță deosebită, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine creat de criza provocată de pandemia de COVID-19 și efectul negativ al acesteia asupra investițiilor. Măsurile care accelerează absorbția fondurilor Uniunii și o utilizare eficace și eficientă a resurselor sunt esențiale, în special în statele membre care au rămas în urmă în aceste domenii și în care fondurile Uniunii finanțează o parte semnificativă a investițiilor. Reformele care reduc sarcina administrativă a societăților, precum digitalizarea administrațiilor publice, inclusiv identificarea electronică, sau reformele judiciare, și împiedică utilizarea abuzivă a fondurilor, de exemplu, prin corupție, fraudă sau spălarea banilor, pot îmbunătăți mediul de afaceri și pot contribui la încurajarea investițiilor private, a creării de locuri de muncă și a creării de întreprinderi.

(11)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus la pierderi substanțiale de venituri pentru multe întreprinderi și prezintă riscuri pentru solvabilitatea întreprinderilor din zona euro. Existența unor cadre eficace de insolvență joacă un rol crucial în sprijinirea întreprinderilor viabile care se confruntă cu probleme temporare și asigură închiderea ordonată a întreprinderilor neviabile. Îmbunătățirea cadrelor de insolvență poate contribui, de asemenea, la rezolvarea problemei creșterii probabile a creditelor neperformante și la menținerea creditelor pentru economie prin facilitarea punerii în ordine a bilanțurilor bancare și stimularea investițiilor transfrontaliere pe termen mai lung. În acest context, a fost adoptată Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului (9) pentru a introduce standarde minime la nivelul statelor membre în legislația națională în materie de solvabilitate, pentru a se asigura că debitorii aflați în dificultate financiară dispun de cadre de restructurare preventivă, pentru a oferi proceduri care conduc la remiterea datoriilor angajate de întreprinzătorii supraîndatorați, precum și pentru a spori eficiența tuturor tipurilor de proceduri de insolvență. Este important să se continue transpunerea și punerea în aplicare a Directivei (UE) 2019/1023. Comisia a anunțat, de asemenea, în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital prezentat în comunicarea din 24 septembrie 2020 intitulată „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi -un nou plan de acțiune” că se lucrează la o armonizare minimă sau o convergență sporită în domeniile specifice ale insolvenței nebancare de bază. Dincolo de aceasta, există posibilitatea ca statele membre să evalueze în continuare eficiența și eficacitatea cadrelor naționale de insolvență în conformitate cu bunele practici internaționale și să remedieze deficiențele rămase.

(12)

Aprofundarea în continuare a pieței unice a bunurilor și serviciilor și adaptarea zonei euro la era digitală pot constitui un motor major al creșterii economice, al convergenței și al rezilienței. Moneda comună și piața unică au evoluat în tandem pentru a crea condiții mai bune pentru stabilizarea economică și creșterea pe termen lung. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a stimulat utilizarea instrumentelor digitale, a subliniat importanța pieței unice digitale și a accelerat utilizarea metodelor de plată digitale și fără numerar. Cu toate acestea, piața unică rămâne incompletă, în special în domeniul serviciilor și mai precis al comerțului cu amănuntul și al serviciilor profesionale. Piața unică are potențialul de a limita rigiditatea prețurilor, favorizând astfel mecanismul de transmisie a politicii monetare și reziliența economică. Piața unică contribuie, de asemenea, la mobilitatea factorilor de producție, ceea ce permite sectoarelor, regiunilor și statelor membre să reducă la minimum costurile economice, cum ar fi cele legate de șomaj, ca răspuns la șocuri. Pentru a realiza o mai bună integrare a pieței unice a bunurilor și serviciilor, este necesar să se elimine toate restricțiile inutile care au mai rămas, să se consolideze mecanismele de supraveghere a pieței și să se ia măsuri de garantare a capacității administrative necesare pentru a se atinge aceste obiective.

(13)

Reformele și investițiile care îmbunătățesc integrarea și tranzițiile de pe piața muncii, în special în ceea ce privește locurile de muncă digitale și verzi, sunt esențiale pentru creșterea rezilienței economice și sociale și susținerea redresării. Măsurile de criză luate imediat la nivel național și la nivelul Uniunii au limitat impactul economic și social negativ asupra lucrătorilor. În același timp, o serie de reforme mai vechi au devenit și mai urgente acum: politici active eficace pe piața muncii, inclusiv sprijin individualizat; îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al sistemelor de educație și formare pentru a consolida rezultatele educaționale încă de la o vârstă fragedă; măsuri ferme de recalificare și perfecționare profesională și investiții în educația și formarea adulților și în platforme de învățare online; soluționarea problemei deficitului de competențe; și creșterea perspectivelor de angajare pentru segmentele cele mai vulnerabile ale populației active, inclusiv pentru tineri și șomeri de lungă durată, precum și eliminarea disparităților de gen. Promovarea creării de locuri de muncă de calitate și îmbunătățirea condițiilor de muncă, în special prin asigurarea unor salarii minime adecvate și abordarea problemei segmentării pieței muncii și a obstacolelor din calea mobilității forței de muncă, sunt esențiale pentru sprijinirea unei redresări durabile și incluzive. Dialogul social și negocierile colective joacă un rol important în succesul elaborării și punerii în aplicare a politicilor.

(14)

Accesul la sisteme de sănătate și de protecție socială adecvate, favorabile incluziunii și sustenabile, care funcționează ca stabilizatori automați pe perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, este important pentru reziliența economică și socială. Accesul la sistemele respective contribuie la menținerea coeziunii sociale, a unor standarde de viață decente și a unei stări bune de sănătate a populației, aspecte fundamentale pentru o economie a muncii productivă, de-a lungul întregului ciclu economic, precum și la abordarea problemei sărăciei și a excluziunii sociale. Investițiile menite să sprijine reformele în domeniul sănătății și sistemele de sănătate reziliente trebuie să rămână o prioritate pentru statele membre. Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în 2017, este esențială pentru orientarea politicilor. Pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, a devenit și mai importantă necesitatea de a asigura o protecție socială adecvată pentru toți, atât în ceea ce privește calitatea asistenței medicale și a îngrijirii pe termen lung, cât și în ceea ce privește veniturile de înlocuire pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei cu contracte atipice și pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Multe state membre au adoptat măsuri temporare de sprijin pentru venituri și măsuri de asistență socială în favoarea grupurilor vulnerabile cu venituri foarte mici și a lucrătorilor care nu au dreptul la indemnizații de șomaj. S-au luat măsuri în ceea ce privește prestațiile, condițiile de eligibilitate și serviciile suplimentare în natură. Consolidarea caracterului adecvat și a gradului de acoperire al sistemelor de protecție socială trebuie să se realizeze într-un mod care să garanteze sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și echitatea între generații.

(15)

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative, însă consecințele economice negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 au exercitat o nouă presiune asupra sectorului financiar. Băncile din zona euro au intrat în actuala criză cu capacități mai puternice de absorbție a pierderilor, față de cum erau înainte de începutul crizei financiare mondiale. Împreună cu măsurile de politică monetară și fiscal-bugetară, acest lucru a permis evitarea unei înăspriri a condițiilor de finanțare pe piață, dincolo de faza inițială a crizei, și a asigurat continuarea furnizării de credite sectorului privat. Probabil criza va pune o presiune și mai mare asupra nivelurilor deja scăzute de rentabilitate a băncilor și asupra ratelor creditelor neperformante. Aceste evoluții ar putea îngreuna acordarea de credite către economie, care este esențială în vederea redresării. Dezvoltarea piețelor secundare pentru creditele neperformante, implementarea eficientă a societăților naționale de administrare a investițiilor, după caz, și reformarea cadrelor de insolvență sunt deosebit de importante pentru a înregistra progrese în acest domeniu, împreună cu abordarea problemelor structurale legate de rentabilitatea scăzută. Intervențiile strategice rapide și considerabile au favorizat încrederea și au contribuit la menținerea stabilității macrofinanciare. Sistemele de garanții guvernamentale pentru împrumuturi contribuie la susținerea creditării economiei, la protejarea întreprinderilor și la atenuarea cercului vicios creat între acestea din urmă și sectorul bancar, dar constituie, de asemenea, datorii contingente pentru bugetele statelor membre. Prelungirea moratoriilor în caz de insolvență și restructurarea datorată dificultăților financiare a creditelor neperformante implică găsirea unui echilibru dificil între asigurarea sprijinului continuu pentru întreprinderile viabile și riscul alocării necorespunzătoare a fondurilor, creșterea pierderilor în cazul unui potențial faliment și reducerea clarității în ceea ce privește calitatea creditului subiacent.

(16)

Finalizarea arhitecturii UEM rămâne esențială. Eliminarea lacunelor rămase ar putea spori și mai mult stabilitatea și reziliența zonei euro și, în consecință, ar consolida rolul internațional al monedei euro, care a rămas, în linii mari, stabilă în ultimii ani. Alte măsuri ar trebui să țină seama de lecțiile învățate din răspunsul cuprinzător al Europei în materie de politică economică la criza provocată de pandemia de COVID-19. Dincolo de efectul său stabilizator pe termen scurt și de rolul său în sprijinirea redresării, Next Generation EU are potențialul de a avea un impact pe termen lung asupra UEM prin încurajarea investițiilor care favorizează creșterea și a reformelor structurale și prin sporirea rezilienței zonei euro în fața șocurilor viitoare. Emisiunea considerabilă de creanțe exprimate în euro, inclusiv de obligațiuni ecologice și sociale, va spori adâncimea și lichiditatea pieței titlurilor de creanță de înaltă calitate exprimate în euro și va putea contribui la consolidarea rolului internațional al monedei euro. Cu toate acestea, încă lipsesc elemente importante în UEM, cum ar fi o uniune bancară completă și o uniune aprofundată a piețelor de capital. Consolidarea uniunii bancare rămâne esențială. Acest lucru necesită continuarea lucrărilor, fără întârziere și cu același nivel de ambiție, cu privire la toate elementele, inclusiv la cele discutate în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt privind un sistem european de asigurare a depozitelor, pe bază consensuală. Continuarea pachetului de reforme al mecanismului european de supraveghere și, având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor și măsurile suplimentare prezentate în declarația Eurogrup din 30 noiembrie 2020, înregistrarea de progrese în ceea ce privește intrarea în vigoare a mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (10), până la începutul anului 2022, marchează un alt pas important în direcția finalizării uniunii bancare și a consolidării UEM. Ar trebui să continue lucrările cu privire la soluții de depășire a limitărilor structurii actuale pentru furnizarea de lichidități în procesul de rezoluție. Aprofundarea uniunii piețelor de capital este o prioritate-cheie, după cum o demonstrează noul plan de acțiune din septembrie 2020. O UEM puternică și rezilientă va fi, de asemenea, importantă pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro și pentru asigurarea autonomiei economice și financiare a Uniunii, astfel cum a fost prezentată în comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2021 intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”, respectând totodată pe deplin piața internă a Uniunii, într-un mod deschis și transparent față de statele membre care nu fac parte din zona euro,

RECOMANDĂ statelor membre din zona euro să ia măsuri, în mod individual, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență și, în mod colectiv, în cadrul Eurogrup, pentru perioada 2021-2022, în vederea atingerii obiectivelor următoare:

Asigurarea unei orientări politice care sprijină redresarea după criza provocată de pandemia de COVID-19. Deoarece situația de urgență sanitară persistă, adoptarea politicilor bugetare care să rămână favorabile în toate statele membre din zona euro pe tot parcursul anului 2021. Adoptarea de măsuri de politică adaptate circumstanțelor specifice fiecărei țări, care să fie prompte, temporare și specifice. Continuarea coordonării acțiunilor pentru a lupta cu eficacitate împotriva pandemiei de COVID-19, a susține economia și a sprijini o redresare durabilă. Atunci când condițiile epidemiologice și economice vor permite acest lucru, eliminarea treptată a măsurilor de urgență, combătând în același timp impactul social și asupra pieței muncii al crizei. Adoptarea de politici bugetare menite să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând, în același timp, investițiile. Adoptarea reformelor care consolidează gradul de acoperire, caracterul adecvat și sustenabilitatea sistemelor de sănătate și de protecție socială pentru toți. Atenție deosebită acordată calității măsurilor bugetare. Îmbunătățirea cadrelor privind achizițiile publice și gestionarea finanțelor publice, incluzând, în special, cadrele de investiții și utilizând instrumente de înverzire a bugetelor. Utilizarea de analize ale cheltuielilor pentru a orienta mai bine cheltuielile publice pe nevoile de redresare și reziliență.

Îmbunătățirea în continuare a convergenței, a rezilienței și a creșterii durabile și favorabile incluziunii. Atenuarea riscului apariției unor noi divergențe și consolidarea rezilienței economice și sociale în zona euro prin continuarea abordării dificultăților structurale și prin punerea în aplicare a unor reforme care consolidează productivitatea și ocuparea forței de muncă, garantează o realocare armonioasă a resurselor și ameliorează funcționarea piețelor și a administrației publice, precum și prin creșterea nivelului investițiilor publice și încurajarea investițiilor private pentru a sprijini o redresare echitabilă și favorabilă incluziunii, în concordanță cu tranziția verde și cea digitală. Integrarea în continuare a pieței unice a bunurilor și serviciilor, inclusiv a pieței unice digitale, prin eliminarea restricțiilor inutile, prin intensificarea supravegherii pieței și prin garantarea unei capacități administrative suficiente. Asigurarea politicilor active eficace pe piața muncii și sprijinului pentru tranzițiile profesionale, în special către economia verde și digitală. Promovarea condițiilor de muncă echitabile, remedierea problemei segmentării pieței muncii, precum și consolidarea incluziunii. Asigurarea implicării efective a partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor, consolidarea dialogului social și a negocierilor colective. Consolidarea sistemelor de educație și formare favorabile incluziunii și a investițiilor în competențe, soluționând problema deficitului de competențe. Continuarea lucrărilor în cadrul Consiliului în vederea identificării unei soluții globale bazate pe consens pentru a remedia problema dificultăților fiscale care decurg din digitalizarea economiei în Cadrul cuprinzător al OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, preconizându-se că se va ajunge la un acord până la jumătatea anului 2021 în cadrul forumului respectiv. Ar trebui să se deruleze lucrările pregătitoare relevante privind calea de urmat pentru a aborda dificultățile fiscale care decurg din economia digitală, inclusiv în absența unui consens internațional până la jumătatea anului 2021. Înregistrarea în continuare a progreselor în sensul combaterii planificării fiscale agresive, al reducerii sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă și al susținerii unei schimbări în stabilirea prețului carbonului și a aplicării unor taxe de mediu.

Consolidarea cadrelor instituționale naționale. Continuarea și concentrarea la începutul perioadei a reformelor menite să elimine blocajele din calea investițiilor și să se garanteze utilizarea promptă și eficientă a fondurilor Uniunii, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență. Consolidarea eficacității și digitalizării administrației publice, inclusiv a sistemelor de justiție și de sănătate, precum și a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi și îmbunătățirea mediului de afaceri. Îmbunătățirea în continuare a cadrelor de combatere a fraudei și a corupției și de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului. Promovarea acțiunilor concrete pentru a spori eficiența, eficacitatea și proporționalitatea cadrelor de insolvență, pentru a elimina expunerile neperformante și pentru a asigura o alocare eficientă a capitalului.

Asigurarea stabilității macrofinanciare. Menținerea canalelor creditului pentru economie și a măsurilor de sprijinire a întreprinderilor viabile atât timp cât este necesar în timpul perioadei de urgență a acestei crize fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. Menținerea bilanțurilor solide în sectorul bancar, inclusiv prin continuarea abordării problemei creditelor neperformante, printre altele prin dezvoltarea unor piețe secundare pentru creditele neperformante.

Finalizarea UEM și consolidarea rolului internațional al monedei euro. Realizarea de progrese în ceea ce privește aprofundarea UEM în vederea creșterii rezilienței zonei euro prin finalizarea uniunii bancare, prin continuarea lucrărilor, fără întârziere și cu același nivel de ambiție, cu privire la toate elementele, inclusiv la cele discutate în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt privind un sistem european de asigurare a depozitelor, și prin aprofundarea uniunii piețelor de capital, precum și prin sprijinirea inițiativelor de punere în aplicare a politicilor privind finanțele digitale, serviciile financiare cu amănuntul și finanțele sustenabile. Continuarea lucrărilor vizând identificarea de soluții de depășire a limitărilor structurii actuale pentru furnizarea de lichidități în procesul de rezoluție, precum și consolidarea cadrului de reglementare și supraveghere al Uniunii, inclusiv prin asigurarea unei supravegheri coerente și eficace și asigurarea aplicării normelor privind combaterea spălării banilor.

Alte măsuri vizând aprofundarea UEM ar trebui să țină seama de lecțiile învățate din răspunsul cuprinzător al Uniunii în materie de politică economică la criza provocată de pandemia de COVID-19. Progresele realizate în ceea ce privește aprofundarea UEM, cu respectarea deplină a pieței interne a Uniunii și într-un mod deschis și transparent față de statele membre care nu fac parte din zona euro, vor contribui la consolidarea rolului internațional al monedei euro și vor promova interesele economice ale Uniunii la nivel mondial.

Adoptată la Bruxelles, 13 iulie 2021.

Pentru Consiliu

Ministrul Finanțelor

Andrej ŠIRCELJ

(1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(4) Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 (JO L 159, 20.5.2020, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus) (JO L 99, 31.3.2020, p. 5).

(6) Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19 (JO L 130, 24.4.2020, p. 1).

(7) Decizia (UE) 2020/440 a Băncii Centrale Europene din 24 martie 2020 privind un program temporar de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (BCE/2020/17) (JO L 91, 25.3.2020, p. 1).

(8) Decizia (UE) 2016/948 a Băncii Centrale Europene din 1 iunie 2016 privind punerea în aplicare a programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (BCE/2016/16) (JO L 157, 15.6.2016, p. 28).

(9) Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența) (JO L 172, 26.6.2019, p. 18).

(10) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

15.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/12

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 283/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„FERTŐD VIDÉKI SÁRGARÉPA”

Nr. UE: PGI-HU-02493 – 8 martie 2019

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Fertőd vidéki sárgarépa”

2. Statul membru sau țara terță

Ungaria

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația geografică protejată „Fertőd vidéki sárgarépa” este un morcov produs prin cultivarea speciei Daucus carota L. Soiurile utilizate sunt Fertődi vörös, precum și morcovi de tip Nantes și Napoli.

În momentul introducerii pe piață, „Fertőd vidéki sárgarépa” are o formă cilindrică/conică, cu o lungime de 150-250 mm, un diametru între 15 și 40 mm și o greutate între 50 și 150 g, fără rădăcini secundare sau rădăcini la vârf. Corpul rădăcinii este roșu strălucitor, lung și neted, fără ramificații sau crăpături. „Fertőd vidéki sárgarépa” se distinge prin gustul ușor dulce. „Fertőd vidéki sárgarépa” se deosebește de alți morcovi prin faptul că este mai roșu și mai dulce, cu un gust intens, și este lung, neted și fără ramificații.

„Fertőd vidéki sárgarépa” prezintă următorii parametri chimici:

—	conținut de zahăr: cel puțin 5 mg/100 g de produs proaspăt.

—	conținut de calciu: cel puțin 40 mg/100 g de produs proaspăt.

—	conținut de fosfor: cel puțin 30 mg/100 g de produs proaspăt.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

–

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

„Fertőd vidéki sárgarépa” se cultivă și se recoltează în aria geografică definită la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

–

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

–

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este localizată în județul Győr-Moson-Sopron din regiunea maghiară Transdanubia occidentală, în limitele administrative ale satelor Hegykő și Fertőhomok, la nord de șoseaua principală care traversează aceste sate și la sud de lacul Fertő.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre produs și aria geografică se bazează pe calitatea produsului.

Tipul de morcov cultivat în jurul lacului Fertő este bine-cunoscută și deosebit de apreciată de aproximativ 200 de ani. „Fertőd vidéki sárgarépa” se deosebește de morcovii cultivați în alte zone din Ungaria prin faptul că este mai roșu și mai dulce, cu un gust intens, și este lung, neted și fără ramificații. Aceste caracteristici se datorează efectului solului și climei din zona lacului Fertő și de la poalele Alpilor. De la introducerea unor măsuri de control al inundațiilor, solul proaspăt, afânat și adânc stratificat al albiei uscate a lacului permite cultivarea unor legume rădăcinoase cu rădăcini lungi, netede și neramificate.

Marginea satelor Hegykő și Fertőhomok face parte din lacul Fertő; în această zonă, solul se caracterizează printr-o structură eterogenă, mozaicată, un profil stratificat prin aluviune, o compoziție mecanică variată, un conținut ridicat de CaCO3 și alcalinitate sau, în unele cazuri, o alcalinitate ridicată.

Solurile din bazinul lacului Fertő s-au format întotdeauna sub acțiunea mișcărilor naturale ale apei. Zonele mai joase sunt inundate frecvent de apele lacului Fertő atunci când nivelurile apei sunt ridicate sau când suflă vânturi persistente dinspre nord, care aduc săruri dizolvate și particule în suspensie de nisip, de mâl și de argilă în zonele inundate. Principalii factori care afectează formarea solurilor din zonă sunt, prin urmare, depunerea și tasarea sedimentelor, formarea unor soluri de câmpie, acumularea de sare și salinizarea. Aceste soluri prezintă de obicei nuanțe cenușii, conținând sedimente și nisipuri grosiere provenite de pe fundul lacului. Sunt ușor de lucrat, având totodată un bun echilibru hidric, ceea ce le face adecvate pentru cultivarea legumelor rădăcinoase precum „Fertőd vidéki sárgarépa”

Valorile mai ridicate ale conținutului de calciu și de fosfor al rădăcinii de morcov sunt determinate de principalii factori care afectează formarea solurilor în zona lacului Fertő, și anume, depunerea și tasarea sedimentelor, formarea unor soluri de câmpie, acumularea de sare și salinizarea.

Condițiile climatice locale sunt și ele favorabile cultivării „Fertőd vidéki sárgarépa”, întrucât această zonă constituie partea cea mai rece și mai umedă a câmpiei ungare. Precipitațiile sunt distribuite uniform de-a lungul perioadei de cultivare, ceea ce este ideal pentru dezvoltarea „Fertőd vidéki sárgarépa”. Nivelul ridicat de umiditate uniformă necesar în cursul germinării și formării corpului morcovului este asigurat de precipitațiile anuale din regiune de 650-700 mm. Nivelurile de producție sunt echilibrate, grație conținutului de apă din sol și nivelului hidrostatic al imensului lac Fertő, care este situat la circa 1 200 - 1 500 m depărtare și care asigură nivelul necesar de umiditate sub influența vânturilor predominante dinspre nord-–nord-vest.

Temperatura medie este de -2 °C în ianuarie și de + 22 °C în iulie, temperatura medie anuală fiind de aproximativ + 10 °C. Temperaturile mai scăzute din timpul verii favorizează cultura de „Fertőd vidéki sárgarépa”, deoarece morcovul crește cel mai bine la temperaturi de aproximativ 16 °C. Temperaturile ridicate promovează creșterea frunzișului, însă inhibă formarea rădăcinii. Căldura moderată favorizează formarea de caroten, ceea ce conferă „Fertőd vidéki sárgarépa” o culoare mai roșie și caracteristici organoleptice distinctive față de morcovii cultivați în altă parte (Hanna Némethy Zoltánné Uzoni, 2001).

Aria beneficiază de un grad ridicat de expunere la soare (până la 2 000 de ore de soare pe an) din primăvară până în toamnă. În cursul procesului de maturizare, numărul mare de ore însorite favorizează formarea zaharurilor, ceea ce îi conferă morcovului gustul dulce.

La plantarea în biloane, efectuată prin utilizarea expertizei locale, pământul este ridicat la 30 de cm înălțime, la o distanță de 75 cm. Pe fiecare bilon se împrăștie 25-30 de semințe pe metru și pe rând, utilizând un sistem cu două rânduri, la o adâncime de 1-2 cm. Adâncimea de semănare are un efect semnificativ asupra ieșirii uniforme a plantelor din sol.

Tehnicile de plantare în biloane asigură formarea unor rădăcini netede și neramificate, astfel cum a demonstrat Hanna Némethy Zoltánné Uzoni în teza sa de doctorat (2001).

Solul nisipos-argilos, cu o densitate medie, și clima din regiune sunt ideale pentru producția de legume rădăcinoase precum „Fertőd vidéki sárgarépa”. Tehnica de plantare în biloane a fost transmisă de la o generație la alta de-a lungul a aproximativ 150 de ani și reprezintă cheia succesului acestei culturi.

„Fertőd vidéki sárgarépa” este un produs bine-cunoscut, renumit și căutat de consumatori. Importanța sa este evidențiată într-o teză de doctorat redactată în 2012 de Dénes Sándor, doctorand la Universitatea din Pécs, cu titlul „A gasztronómia szerepe Magyarország idegenforgalmi földrajzában” (Rolul gastronomiei pe harta turistică a Ungariei), în care „Fertőd vidéki sárgarépa” este menționat drept unul dintre ingredientele locale tipice din regiunea Transdanubia occidentală.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://gi.kormany.hu/foldrajzi-arujelzok

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

15.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/15

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 283/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 (1) al Comisiei

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Graves”

PDO-FR-A1012-AM02

Data comunicării: 7 mai 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

A fost actualizată lista comunelor în conformitate cu Codul geografic oficial pentru anul 2020.

Aceasta este o modificare efectuată doar la nivelul redactării, arealul geografic nefiind modificat.

Prin urmare, documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

A fost adăugată data de 11 februarie 2021 în anexa în care se enumeră ședințele comitetului național competent care a aprobat delimitarea parcelelor.

Scopul acestei modificări este de a se adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine protejată în cauză.

Documentul unic nu este afectat de aceste modificări.

3. Trimitere la structura de control

A fost revizuită formularea referirii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Ea nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Graves

2. Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. vin roșu liniștit

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii provin dintr-un mix echilibrat de soiuri de viță-de-vie, în care soiul Cabernet Sauvignon N aduce arome și structură, iar soiul Merlot N aduce parfum și un corp suplu, completate de soiurile Cabernet Franc N, Petit Verdot N, Malbec N și Carménère N. Atunci când sunt tinere, aceste vinuri dezvoltă adeseori arome de fructe roșii însoțite de note condimentate și prăjite. Elegante și structurate, fine și aromatice, aceste vinuri evoluează armonios, iar buchetul lor poate căpăta note fine de afumat. În funcție de anul recoltei și de proveniența lor, vinurile își ating apogeul la 5-10 ani.

Tăria alcoolică naturală în volume este de minimum 11 %.

Tăria alcoolică totală în volume este de 13,5 % după îmbogățire.

Fermentarea malolactică la vinurile roșii este obligatorie.

Conținutul de acid malic este mai mic sau egal cu 0,30 g/l.

Conținutul de zaharuri fermentabile este mai mic sau egal cu 3 g/l.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

2. vin alb sec liniștit

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe sunt elegante și corpolente. Elaborate pe baza soiului Sémillon B, dezvoltă în general note florale și sunt onctuoase în mod natural, fapt care nu exclude prospețimea. Atunci când sunt combinate cu soiul Sauvignon B, care aduce vivacitate și expresie, și cu soiul Muscadelle B, care oferă note ușoare de mosc, aceste vinuri prezintă adeseori arome de flori și de citrice, însoțite uneori de note exotice sau mentolate. Elevajul în butoaie de lemn, care se utilizează uneori, permite să se obțină un plus de bogăție și de complexitate după câțiva ani de învechire.

Tăria alcoolică naturală în volume este de minimum 10,5 %.

Tăria alcoolică totală în volume este de 13 % după îmbogățire.

Conținutul de zaharuri fermentabile este mai mic sau egal cu 4 g/l.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	13,27
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea și distanța de plantare

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de plante la hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.

2. Reguli privind tăierea viței-de-vie

Practică de cultivare

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz). Vița-de-vie este tăiată conform următoarelor tehnici, cu maximum 12 ochi pe butuc:

—	metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod) sau metoda tăierii lungi;

—	metoda tăierii scurte cu 2 coarde sau în formă de evantai cu patru brațe.

3. Irigarea

Practică de cultivare

Irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie nu poate fi autorizată decât în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor.

4. Îmbogățirea

Practică enologică specifică

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

După îmbogățire, vinurile roșii nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.

După îmbogățire, vinurile albe nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

5.2. Randamente maxime

vin roșu

65 de hectolitri pe hectar

vin alb

68 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza Codului geografic oficial din data de 26 februarie 2020: Arbanats, Ayguemorte-les-Graves, Beautiran, Bègles, La Brède, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cadaujac, Canéjan, Castres-Gironde, Cérons, Cestas, Eysines, Gradignan, Guillos, Le Haillan, Illats, Isle-Saint-Georges, Landiras, Langon, Léogeats, Léognan, Martillac, Mazères, Mérignac, Pessac, Podensac, Portets, Pujols-sur-Ciron, Roaillan, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Selve, Saucats, Talence, Toulenne, Villenave-d’Ornon, Virelade și pe o parte din teritoriul comunei Coimères care corespunde secțiunii A „des Herrères” de pe prima pagină a cadastrului (planul revizuit din 1934) certificat ca fiind conform cu planul cadastral actualizat din 5 noiembrie 2010.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Carmenère N

Cot N - Malbec

Merlot N

Muscadelle B

Petit Verdot N

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Sémillon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Zona geografică a denumirii de origine protejate „Graves” formează o fâșie de aproximativ zece kilometri lățime pe malul stâng al fluviului Garonne, de la nord de Bordeaux până la sud-est de Langon.

După cum indică numele denumirii, teritoriul „Graves” este constituit din pietre cu strat granular, pietriș, prundiș mai mare sau mai mic, nisipuri amestecate cu mâl și argile, uneori aflate deasupra unui sol calcaros, dar în general deasupra unui strat de nisip pur sau de gresie bogată în fier (alios) sau deasupra unui strat de argile. Teritoriul se întinde pe 43 de comune din departamentul Gironde.

Aceste soluri au apărut ca urmare a unei lungi și complexe istorii geologice, legate direct de nașterea fluviului Garonne, de modificările cursului său și de episoadele glaciare succesive din era cuaternară. Pe parcursul acestor perioade, ghețarii din Pirinei au erodat văile și au pregătit stocul de rocă pe care râurile l-au transportat apoi până în regiunea Bordeaux. Din aceste depuneri succesive nu mai rămân decât rămășițe sub formă de boturi de deal de pietriș de toate dimensiunile și de toate tipurile.

Solurile care s-au format între timp au în comun o mare permeabilitate datorată bogăției lor de pietriș și de pietre cu strat granular. Chiar dacă nu reprezintă singurele soluri de calitate foarte bună din „Graves”, ele constituie osatura sa și însăși imaginea excelenței. Pantele lor, care favorizează scurgerea apelor, sunt garantul unei asanări superficiale perfecte. De altfel, acest drenaj este consolidat de o rețea hidrografică importantă formată din mici râuri care sunt afluenți ai fluviului Garonne. Aceste soluri gestionează în mod strict alimentarea cu apă a viței-de-vie.

Protejată de intemperiile de la vest de către pădurea de pini care joacă un important rol de reglare a temperaturii, de căldurile mari și de excesul de umiditate de către o aerare și o ventilație naturale datorate apropierii de fluviul Garonne, beneficiind de influențele oceanice care moderează gerul din timpul primăverii, podgoria se bucură de un climat deosebit și propice. Peisajele viticole din acest sector, formate din pante line pe care pietrele de culoare deschisă și lucioase reflectă lumina asupra strugurilor, se situează între fluviu și pădurile de pini.

Pământ de origine al marilor vinuri albe și al marilor vinuri roșii din regiunea Bordeaux, regiunea Graves este leagănul practicilor care continuă să fie folosite în zilele noastre. Soiurile de viță-de-vie, cultivate într-un climat oceanic, au necesitat, încă din secolele XVII și XVIII, stâlpi de susținere, apoi generalizarea spalierelor și un mod de tăiere riguros pentru a asigura o bună distribuție a recoltei și o suprafață foliară suficientă pentru fotosinteza necesară unei maturități optime.

Respectând utilizările deja transcrise în decretul din 4 martie 1937, care definește denumirea de origine controlată „Graves”, aria parcelată delimitată pentru recolta strugurilor clasează parcelele care posedă caracteristica unei asanări naturale fie în funcție de calitatea drenajului lor, fie în funcție de poziția lor pe vârf de deal sau în pantă. Sunt excluse situațiile geografice și topografice care, prin poziția lor departe de fluviul Garonne sau prin faptul că sunt înconjurate de pădure (blocajul circulației maselor de aer rece), sunt expuse gerului în timpul primăverii.

Aceste parcele precis delimitate permit dezvoltarea optimă a soiurilor de viță-de-vie locale, selecționate de-a lungul secolelor pentru calitățile lor legate de conservare și de învechire, care răspund nevoii de transportare către locuri îndepărtate a acestor produse.

Dacă solurile pietroase, calde și puțin fertile ale denumirii limitează în mod natural producția de vinuri roșii, acestea permit totuși o maturitate optimă a soiurilor Cabernet-Sauvignon N și Merlot, favorizată în egală măsură de temperatura regulată de apropierea fluviului Garonne. Vinurile astfel obținute prezintă o bună structură și fac astfel obiectul unui elevaj necesar maturării lor și exprimării lor optime înainte de introducerea pe piață pentru consumatori.

Solurile mai nisipoase sau cu o matrice argiloasă sunt mai propice producției de vinuri albe aferente denumirii, provenite în principal din soiurile Sauvignon B și Sémillon B, care le conferă o prospețime alături de caracterul lor fin și de caracteristicile lor florale și fructate.

Pentru a asigura o recoltă suficientă, fără a supraîncărca butucii de viță-de-vie, garanție a maturității și a concentrației optime a fructelor, densitatea minimă de plantare este ridicată.

Datorită apropierii de portul din Bordeaux, unde în trecut a apărut un comerț puternic pentru a vinde aceste vinuri în întreaga lume, și datorită unor condiții geografice și pedologice originale, denumirea de origine controlată „Graves” a putut deveni cunoscută la nivel internațional.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza Codului geografic oficial din 26 februarie 2020: Barsac, Béguey, Bieujac, Bommes, Cadillac, Fargues, Langoiran, Loupiac, Le Pian-sur-Garonne, Preignac, Rions, Saint-Loubert, Saint-Maixant, Saint-Pierre-d’Aurillac, Sainte-Croix-du-Mont, Sauternes și pe partea din teritoriul comunei Castets et Castillon care corespunde teritoriului vechii comune Castets-en-Dorthe, înaintea fuziunii sale cu comuna Castillon-de-Castets, la 1 ianuarie 2017.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine controlată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Graves”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această unitate geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-f819edf9-40af-4f73-9357-def82d1a30d2

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

15.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/20

(2021/C 283/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 (1) al Comisiei

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Béarn”

PDO-FR-A0597-AM02

Data comunicării: 7 mai 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Arealul parcelat delimitat

Descriere și motive: La secțiunea IV punctul 1° din caietul de sarcini, comuna Cannet este înlocuită cu comuna Riscle (pe teritoriul fostei comune Cannet) ca urmare a fuziunii celor două comune. Această cerere de modificare a caietului de sarcini oferă posibilitatea corectării ortografiei denumirii uneia dintre comunele din cadrul arealului geografic: Corbères-Abères.

Punctul 1.6 din documentul unic, referitor la arealul geografic, se modifică în consecință.

2. Soiurile de viță-de-vie

La punctul 2° din secțiunea V din caietul de sarcini, cererea de modificare a ponderii soiurilor în exploatație conduce la modificarea caietului de sarcini, pentru vinurile roșii, după cum urmează: „Ponderea soiului Tannat N poate fi egală cu 50 %.” Pentru vinurile roze, se adaugă următoarea dispoziție: „Ponderea soiului Tannat N este de minimum 20 %.” Următoarea normă aplicabilă vinurilor roșii este extinsă la vinurile roze: „Aceste obligații nu se aplică viticultorilor care produc struguri fără însă a produce vin din producția proprie și care exploatează mai puțin de 1,5 hectare pentru denumirea de origine controlată pe o exploatație care respectă o pondere a soiurilor principale mai mare sau egală cu 50 % din soiurile de viță-de-vie.” În cadrul ponderii în exploatație a fost adăugată, pentru vinurile roze, o pondere minimă din soiul Tannat, pentru a rămâne în concordanță cu normele de asamblare care impun o pondere de cel puțin 25 % a soiului Tannat.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

3. Asamblarea

La capitolul I secțiunea IX punctul 1, litera (b) se modifică după cum urmează: „Pentru vinurile roze, soiurile de struguri de vin principale reprezintă cel puțin 70 % din amestec, soiul Tannat N reprezentând cel puțin 25 % din amestec”. Această modificare poate fi explicată prin introducerea progresivă a celorlalte soiuri principale care sunt Cabernet franc și Cabernet sauvignon, care, potrivit organismului de protecție și de gestionare, au o pondere în creștere în cadrul soiurilor aferente DOC Béarn. Sunt considerate soiuri interesante atât din punctul de vedere al comportamentului lor vegetativ și al adaptării la mediu, cât și al caracteristicilor lor organoleptice, oferind vinuri fructate și relativ structurate. Reducerea soiului Tannat la o pondere de 25 % în asamblarea vinurilor roze nu modifică specificitatea vinului Béarn roze.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

4. Managementul podgoriei

La secțiunea VI punctul 1 litera (c) a fost adăugată o dispoziție specială pentru vița-de-vie plantată pe terase, la punctul referitor la „densitatea de plantare” din caietul de sarcini omologat la sfârșitul anului 2011, dar care a fost omisă la punctul referitor la „înălțimea frunzișului”: „Înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu 1,55 metri pentru vița-de-vie plantată pe terase.” Într-adevăr, conducerea viței-de-vie pe terase presupune adesea distanțe între rânduri care variază în funcție de topografie, chiar și pe aceeași parcelă, acestea fiind mult mai mari decât cele din cadrul viței-de-vie clasice.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

5. Circulația vinurilor

Caietul de sarcini a fost modificat prin reducerea cu o lună a perioadei de elevaj al vinurilor roze, și anume până la 1 decembrie. Acest lucru implică introducerea pe piață la data de 15 decembrie. Introducerea pe piață a vinurilor roze încă din 15 decembrie a anului de recoltare ar permite ca organismul de protecție și de gestionare să își mențină dinamica comercială. Luna „suplimentară” de elevaj ar fi eliminată. Într-adevăr, îmbutelierea anticipată (în decembrie) ar favoriza calitățile organoleptice ale vinurilor roze, și anume prospețimea gustului și notele lor florale.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

6. Norme analitice

La secțiunea IX punctul 1 litera (d), se adaugă următoarea dispoziție: „Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 4 g/l pentru vinurile roze. Acest conținut poate fi mărit la 5 g/l dacă aciditatea totală exprimată ca H2SO4 este mai mare sau egală cu 81,6 miliechivalenți (sau 4 grame de H2SO4) pe litru. Vivacitatea vinurilor roze ar putea fi mai echilibrată ca urmare a echilibrului mai bun între aciditate/gust fructat, care le face astfel mai suple și mai aromate.

Punctul 1.4 din documentul unic, referitor la modificarea conținutului de zahăr al vinurilor roze, se modifică în consecință.

7. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii au fost eliminate întrucât au expirat.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8. Legătura cu locul de origine

Legătura a fost revizuită după cum urmează: „Vinurile roșii, roze și albe provin, în principal, din amestecuri” pentru a preciza că vinurile nu provin din amestecuri în mod exclusiv, astfel cum se înțelegea înainte de modificare.

Legătura a fost revizuită și în partea referitoare la descrierea vinurilor roze. Culoarea vinurilor roze este specificată pentru a se ține seama de faptul că vinurile sunt mai puțin colorate și că se adaugă arome: „Vinurile roze au, în general, o culoare care variază de la roz pal până la un roz mai intens. Aceste vinuri, proaspete și suple, cu o structură plăcută, se caracterizează prin note aromate de fructe roșii mici și de citrice.”

Punctul 1.8 din documentul unic, referitor la adaosul de aromă, la modificarea culorii și la vinurile monovarietale, se modifică în consecință.

9. Organismul de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Ea nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Béarn

2. Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Orice lot gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

—	o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 13,5 %,

—	un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,4 g/l (grame pe litru)

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu:

3 g/l pentru vinurile roșii cu o tărie alcoolică naturală mai mică sau egală cu 14 %;

4 g/l pentru vinurile roșii cu o tărie alcoolică naturală mai mare de 14 %.

Valorile pentru aciditatea totală, pentru aciditatea volatilă și pentru dioxidul de sulf total sunt cele stabilite de legislație. Vinurile roșii pot fi obținute din asamblări. Se poate sublinia că principalele soiuri utilizate sunt de origine locală și sunt bine adaptate caracteristicilor pedoclimatice ale acestei regiuni. Acest lucru conferă vinurilor cu această denumire o parte din originalitatea lor.

Vinurile roșii au un potențial tanic bun. Aromele fructate domină adesea și pot evolua odată cu învechirea spre un grad mai mare de complexitate.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

2. Vinuri albe

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Orice lot gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

—	o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 13,5 %,

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de cel mult 4g/l.

Valorile pentru aciditatea totală, pentru aciditatea volatilă și pentru dioxidul de sulf total sunt cele stabilite de legislație. Vinurile pot fi obținute din asamblări. Se poate sublinia că principalele soiuri utilizate sunt de origine locală și sunt bine adaptate caracteristicilor pedoclimatice ale acestei regiuni. Acest lucru conferă vinurilor cu această denumire o parte din originalitatea lor.

Vinurile albe se caracterizează prin echilibrul dintre prospețime și buchetul amplu și printr-o anumită complexitate a mirosului, cu note aromatice predominant fructate și florale.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

3. Vinuri roze

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Orice lot gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

—	o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 13,5 %,

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu 4 g/l în cazul vinurilor roze; Acest conținut poate fi mărit la 5 g/l dacă aciditatea totală exprimată ca H2SO4 este mai mare sau egală cu 81,6 miliechivalenți (sau 4 grame de H2SO4) pe litru.

Vinurile roze au, în general, o culoare care variază de la roz pal până la un roz mai intens. Aceste vinuri, proaspete și suple, cu o structură plăcută, se caracterizează prin note aromatice de fructe roșii mici și de citrice.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practică oenologică specifică

—	Vinurile albe și roze se obțin prin presare directă.

—	La elaborarea vinurilor roze, este interzisă utilizarea cărbunelui de uz oenologic, separat sau amestecat în preparate.

—	După îmbogățire, tăria alcoolică totală nu depășește 13,5 %.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

2. Practică de cultivare

Densitatea de plantare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4000 de butuci pe hectar, cu o distanță între rânduri mai mare de 2,50 metri.

Distanța dintre rânduri pentru vița-de-vie destinată producției de vinuri roșii și roze, situată pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Pyrénées-Atlantiques: Abos, Arbus, Artiguelouve, Aubertin, Bosdarros, Cardesse, Cuqueron, Estialesq, Gan, Gelos, Haut-de-Bosdarros, Jurançon, Lacommande, Lahourcade, Laroin, Lasseube, Lasseubétat, Lucq-de-Béarn, Mazères-Lezons, Monein, Narcastet, Parbayse, Rontignon, Saint-Faust și Uzos, nu poate depăși 2,80 metri.

Aceste dispoziții nu se aplică viței-de-vie plantate pe terase.

Reguli privind tăierea

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se cel mult:

16 ochi pe butuc pentru soiurile Tannat N, Manseng N, Gros Manseng B, Raffiat de Moncade B;

20 de ochi pe butuc pentru celelalte soiuri.

Numărul de lăstari cu rod din anul respectiv pe butuc, după înflorire (stadiul fenologic 23 pe scara Lorenz), este mai mic sau egal cu:

12 ochi pe butuc pentru soiurile Tannat N, Manseng N, Gros Manseng B, Raffiat de Moncade B;

16 ochi pe butuc pentru celelalte soiuri.

—	Irigarea poate fi permisă.

5.2. Randamente maxime

Béarn - Vinuri roșii, roze și albe

60 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune:

—	Departamentul Gers: Riscle (pe teritoriul fostei comune Cannet), Maumusson-Laguian, Viella;

—	Departamentul Hautes-Pyrénées: Castelnau-Rivière-Basse, Hagedet, Lascazères, Madiran, Saint- Lanne și Soublecause;

—

Departamentul Pyrénées-Atlantiques: Abos, Arbus, Arricau-Bordes, Arrosès, Artiguelouve, Au- bertin, Aubous, Aurions-Idernes, Aydie, Baigts-de-Béarn, Bellocq, Bérenx, Bétracq, Bosdarros, Bu- rosse-Mendousse, Cadillon, Cardesse, Carresse, Castagnède, Castetpugon, Castillon (cantonul Lem-beye), Conchez-de-Béarn, Corbère-Abères, Crouseilles, Cuqueron, Diusse, Escurès, Estialescq, Gan, Gayon, Gelos, Haut-de-Bosdarros, L’Hôpital-d’Orion, Jurançon, Lacommande, Lagor, Lahontan, Lahourcade, Laroin, Lasserre, Lasseube, Lasseubetat, Lembeye, Lespielle-Germenaud-Lannegrasse, Lucq-de-Béarn, Mascaraàs-Haron, Mazères-Lezons, Moncaup, Moncla, Monein, Monpezat, Mont- Disse, Mourenx, Narcastet, Ogenne-Camptort, Oraàs, Orthez, Parbayse, Portet, Puyoo, Ramous, Ron- tignon, Saint-Faust, Saint-Jean-Poudge, Salies-de-Béarn, Salles-Mongiscard, Sauvelade, Séméacq- Blachon, Tadon-Sadirac-Viellenave, Tadousse-Ussau, Uzos, Vialer, Vielleségure.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Gros Manseng B

Petit Manseng B

Raffiat de Moncade B

Tannat N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Béarn - vinuri roșii, roze și albe

Arealul geografic este alcătuit din cele trei centre viticole ale provinciei Béarn. Situat în ansamblu pe dealurile din zona piemontană a Pirineilor, arealul prezintă variații semnificative în ceea ce privește solurile și condițiile topoclimatice.

Podgoria se înscrie în acest peisaj într-un mod discret și discontinuu. Ea face parte dintr-un sistem diversificat de policultură. Rocile care formează aceste reliefuri sunt compuse în principal din sedimente de origine continentală (molasă, marnă, calcar, argilă, nisipuri roșcate, straturi de pietriș), uneori marină (fliș). Nămolurile eoliene au acoperit relieful în era cuaternară și sunt încă prezente pe alocuri.

Solurile asociate arealului sunt, de asemenea, foarte variate, chiar dacă majoritatea sunt soluri levigate și acide. Unele formațiuni calcaroase din soluri sunt vizibile. Caracterul pietros al acestor soluri este variabil: straturile de pietriș îmbogățesc versanții, iar flișul este vizibil sub formă de pietricele colțuroase. Nisipurile și pietrișul îmbunătățesc drenajul. În general, solurile au o capacitate bună de a drena apa și de a se încălzi, datorită, în special, caracterului lor pietros. Dealurile sunt adesea asimetrice. Relieful, foarte fragmentat, creează orientări diverse și în special numeroase fațete orientate spre sud, est sau vest, calde, cu pante suficiente pentru a elimina apa pluvială.

Clima predominant oceanică, umedă și blândă, aduce precipitații în cantități care variază de la 1 000 mm pe an în nordul arealului până la 1 300 mm pe an în vestul acestuia, distribuite destul de uniform pe parcursul anului, cu o perioadă mai secetoasă în timpul verii și la începutul toamnei. În această perioadă bate de obicei și vântul din sud (o zi din trei) cald și uscat de tip „fœhn”.

Registrele și arhivele locale relatează că podgoria era deja bine stabilită într-o parte a arealului încă din secolul al XIII-lea.

La mijlocul secolului al XIV-lea, vinurile albe și roșii din Béarn au început să fie exportate sub acest nume spre Olanda. Aceste exporturi s-au extins până în secolul al XIX-lea.

Din secolul al XV-lea, a fost creată o altă piață de desfacere în regiunile Bigorre și Pirinei. Încă din secolul al XVI-lea, printre soiurile de struguri albi se numărau în principal soiurile Petit Manseng B, Gros Manseng B, Arrufiac B, Courbu B. și Raffiat de Moncade B.

În secolul al XVIII-lea se utilizau puține soiuri de struguri roșii: soiurilor Fer N și Bouchy (Cabernet Franc N) li se adaugă soiul Tannat N, un soi local foarte colorat și cu structură tanică.

La începutul secolului al XX-lea, vinurile roze care beneficiază de această denumire au dobândit o mare notorietate, legată de piețele abordate în regiunea pariziană.

Denumirea de origine „Vin Délimité de Qualité Supérieure Béarn” a fost recunoscută în 1951 pentru vinurile roze și albe.

„Béarn” a fost recunoscută ca denumire de origine controlată în 1975 pentru vinurile roșii, roze și albe.

În secolul al XX-lea, suprafața podgoriei a fost diminuată în mod considerabil. După 1980, podgoria s-a extins din nou. Suprafețele revendicate rămân de aproximativ 300 de hectare.

În prezent, vinurile „Béarn” au din nou o imagine regională promițătoare, grație eforturilor viticultorilor care încearcă să transmită și să-și îmbunătățească cunoștințele de specialitate.

În peisajul arealului geografic, cu relief deluros, parțial împădurit, cu orientări și soluri foarte variate, vița-de-vie trebuie plantată obligatoriu în mod discontinuu, formând un peisaj cu inserții. Pantele dealurilor creează condiții topoclimatice favorabile, permițând evacuarea excesului de ape pluviale și, atunci când sunt bine orientate, expunerea la soare și înregistrarea unor temperaturi benefice pentru maturarea recoltei. Vântul din sud, cald și uscat, care bate în timpul perioadei de coacere a strugurilor, a favorizat viticultura în această regiune în general umedă.

Arealul parcelat de producție a strugurilor definește cu precizie cele mai potrivite parcele pentru maturarea strugurilor în condiții sanitare bune: parcele bine orientate, cu soluri relativ adecvate pentru drenaj.

Podgoria renumită, bazată pe utilizarea unor soiuri locale, s-a dezvoltat în funcție de piețele disponibile. Adaptarea soiurilor locale la un climat destul de umed și la o maturare târzie a fost unul dintre elementele-cheie ale notorietății acestei podgorii de-a lungul secolelor. Aceste soiuri necesită cunoștințele de specialitate specifice dezvoltate în cadrul acestui areal geografic: controlul potențialului tanic al soiurilor de struguri roșii, gestionarea potențialului alcoolic ridicat al soiurilor de struguri albi, prin alegerea datei de recoltare și prin asamblări.

Vinurile roșii, roze și albe sunt obținute, în principal, din asamblări. Se poate sublinia că principalele soiuri utilizate sunt de origine locală și sunt bine adaptate caracteristicilor pedoclimatice ale acestei regiuni. Acest lucru conferă vinurilor cu această denumire o parte din originalitatea lor.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea de origine controlată „Béarn” poate fi completată cu denumirea geografică complementară care specifică unitatea geografică superioară „Sud-Ouest”.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-b053abef-87b5-43bf-a8a5-f3afe4be0e75

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 283

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 15 iulie 2021

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2021/C 283/01	Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2021 privind politica economică a zonei euro	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 283/02	Rata de schimb a monedei euro — 14 iulie 2021	8

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1812
JPY	yen japonez	130,30
DKK	coroana daneză	7,4376
GBP	lira sterlină	0,85158
SEK	coroana suedeză	10,2050
CHF	franc elvețian	1,0840
ISK	coroana islandeză	146,30
NOK	coroana norvegiană	10,3320
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,646
HUF	forint maghiar	358,08
PLN	zlot polonez	4,5736
RON	leu românesc nou	4,9287
TRY	lira turcească	10,1485
AUD	dolar australian	1,5817
CAD	dolar canadian	1,4732
HKD	dolar Hong Kong	9,1742
NZD	dolar neozeelandez	1,6819
SGD	dolar Singapore	1,5990
KRW	won sud-coreean	1 355,24
ZAR	rand sud-african	17,2975
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6268
HRK	kuna croată	7,4928
IDR	rupia indoneziană	17 107,91
MYR	ringgit Malaiezia	4,9616
PHP	peso Filipine	59,365
RUB	rubla rusească	87,4789
THB	baht thailandez	38,525
BRL	real brazilian	6,0591
MXN	peso mexican	23,5734
INR	rupie indiană	87,9885

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2021/C 283/03	Cereri de propuneri și activități conexe în cadrul programului de lucru pe 2022 al Consiliului European pentru Cercetare în baza programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)	9
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 283/04	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10283 — MEF 4/CDC/3i EOPF Topco/NGM) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	10
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 283/05	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	12
2021/C 283/06	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	15
2021/C 283/07	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	20