COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

7.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 269/10

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2021/C 269/08)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date e-Ambrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„Salzwedeler Baumkuchen”

Nr. UE: PGI-DE-0733-AM01 — 27 mai 2020

DOP () IGP (X)

1. Denumirea (denumirile)

„Salzwedeler Baumkuchen”

2. Statul membru sau țara terță

Germania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 2.3. Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Prăjitură cilindrică stratificată, alcătuită din straturi individuale inegale și prezentând o margine dantelată neregulată. Una dintre caracteristicile produsului „Salzwedeler Baumkuchen” o constituie dispunerea aluatului copt în straturi succesive, fapt care conferă prăjiturii, la tăiere, aspectul unor „inele de copac”. Înălțimea unei „Salzwedeler Baumkuchen” poate fi de cel mult 90 cm, iar diametrul de până la 40 cm. Pe dinăuntru, de-a lungul axei longitudinale, produsul „Salzwedeler Baumkuchen” este gol, diametrul cavității putând ajunge la 20 cm. Greutatea unei prăjituri variază între 2 și 5 kg.

În general, „Salzwedeler Baumkuchen” nu se servește ca o bucată întreagă, ci tăiată în inele individuale, a căror înălțime se situează de obicei între 5 și 50 cm, iar greutatea între 200 și 4 000 g. Cel mai adesea, greutatea variază între 300 și 500 g. În plus, vârfurile prăjiturii („Baumkuchenspitzen”), bucăți trapezoidale fără asperitate, cu o lungime de aproximativ 4 cm și o grosime de aproximativ 1 cm, sunt de asemenea de diferite forme și dimensiuni, între 2 cm și 4,5 cm lungime și 2 cm grosime, fiind tăiate dintr-un inel. Există, de asemenea, bare sau „Baumkuchenriegel”, care sunt bucăți de 8-10 cm lungime și 3 cm grosime tăiate dintr-un inel de „Baumkuchen”.

Se disting diferite tipuri de „Baumkuchen” în funcție de tipul de glazură:

—	„Baumkuchen” cu glazură fondantă

—	„Baumkuchen” cu ciocolată neagră

—	„Baumkuchen” cu ciocolată albă

—	„Baumkuchen” cu ciocolată cu lapte

—	„Baumkuchen” cu glazură fondantă și ciocolată neagră

—	„Baumkuchen” cu glazură fondantă și ciocolată cu lapte

—	„Baumkuchen” cu ciocolată neagră și ciocolată cu lapte

—	„Baumkuchen” cu ciocolată neagră și ciocolată albă

—	„Baumkuchen” cu ciocolată cu lapte și ciocolată albă

—	„Baumkuchen” simplu (fără glazură)

—	Vârfuri de „Baumkuchen” acoperite în întregime cu ciocolată (neagră, albă sau cu lapte)

—	Bare de „Baumkuchen” acoperite în întregime cu ciocolată (neagră, cu lapte sau albă), glazurate sau acoperite cu fire fine de ciocolată neagră, cu lapte sau albă

Compoziție

1 kg de unt sau unt concentrat, 1 kg de făină, pudră de grâu, amidon de grâu sau amidon de porumb, pentru compoziția utilizată la fabricarea industrială,

Între 0,8 și 1 kg de gălbenuș de ou sau un număr echivalent de gălbenușuri de ou,

Între 0,8 și 1 kg de albuș de ou sau un număr echivalent de albușuri de ou,

Între 0,8 și 1 kg de zahăr,

Arome naturale (în funcție de practica firmei producătoare),

Gem de caise (opțional),

Glazură fondantă sau glazură din ciocolată,

Fără conservanți,

Fără praf de copt sau agenți de coacere.

Prin folosirea ingredientelor de mai sus, se obține un produs final cu o greutate variind între aproximativ 3,5 și 4,0 kg.

Criterii de calitate

Aspect extern: formă atrăgătoare, margine ușor dantelată (cu excepția produsului „Baumkuchenspitzen”); glazură netedă, bine întinsă, lucioasă și curată

Forma (unei prăjituri întregi): lungimea între 60 și 90 cm, diametrul exterior între 12 și 40 cm, diametrul interior între 4 și 20 cm

Glazură: glazură fondantă din zahăr, ciocolată neagră, ciocolată cu lapte sau ciocolată albă

culoare: alb-crem, cafeniu deschis sau cafeniu închis, în funcție de glazură

consistență: textură pufoasă regulată, ușor însiropată

Aspect intern: straturi de culoare maro-auriu, de dimensiuni regulate

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Produsul „Salzwedeler Baumkuchen” trebuie produs în întregime în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe eticheta produsului comercializat trebuie să se indice ingredientele, greutatea și producătorul, precizându-se codul poștal, localitatea și strada unde acesta își are sediul.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică acoperă teritoriul orașului Salzwedel, în limitele sale din 2006.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

În 1807, cofetarul Johann Andreas Schernikow a scris o rețetă pentru prăjitura „Baumkuchen”. Tehnica de obținere și compoziția descrise de acesta stau și astăzi la baza procesului de fabricare a acestei prăjituri de către cea mai veche fabrică de „Salzwedeler Baumkuchen” din Salzwedel. În jurul anului 1812, Schernikow a primit titlul de cetățean de onoare al orașului Salzwedel.

Conform unor documente datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Salzwedel se fabrica o prăjitură cilindrică, sub forma unui trunchi de copac. Anul 1843 marchează prima mențiune oficială a produsului „Salzwedeler Baumkuchen”.

Industrializarea accelerată din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea a dus la creșterea numărului celor care făceau parte din clasa mijlocie bogată și care își permiteau să cumpere delicatese culinare provenind din alte regiuni. În Salzwedel, un grup de brutari și cofetari întreprinzători au profitat de ocazie și, beneficiind de experiența locală în fabricarea „Salzwedeler Baumkuchen”, au început să producă acest tip de prăjitură cu intenția să o exporte către regiuni mai îndepărtate (Berlin, Hanovra, regiuni ale Germaniei centrale și chiar Viena și Sankt Petersburg). Astfel a început fabricarea în cantități semnificative a prăjiturii „Salzwedeler Baumkuchen”, faima sa răspândindu-se în întreaga Germanie și dincolo de teritoriul acesteia. Chiar dacă nu există informații concludente în acest sens, un lucru este sigur – niciun alt oraș din Germania nu ar fi putut produce o cantitate atât de mare din această prăjitură în perioada care a marcat sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul Primului Război Mondial, precum și în perioada interbelică. Majoritatea producției era destinată exportului, între 80 și 90 % din cantitatea produsă fiind livrată către alte regiuni.

Încă de pe atunci, consumatorii considerau „Salzwedeler Baumkuchen” ca fiind un produs deosebit, care nu putea proveni decât din orașul Salzwedel și care era foarte diferit de prăjiturile sub formă de trunchi de copac fabricate în alte regiuni, datorită caracteristicilor sale specifice rezultate în urma metodei speciale de fabricare și a folosirii unei anumite compoziții.

După pauzele de producție generate de cele două războaie mondiale, fabricarea prăjiturii „Salzwedeler Baumkuchen” a fost reluată treptat în perioada ulterioară celui de Al Doilea Război Mondial. Experiența producătorilor și lunga tradiție a orașului Salzwedel în fabricarea acestui produs au făcut ca „Salzwedeler Baumkuchen” să își recâștige faima, în pofida exproprierii din 1958 a celui mai important producător în domeniu. Cu excepția crizei ingredientelor, care a condus la necesitatea de a înlocui o parte din unt cu margarină, compoziția și metoda de producție nu s-au schimbat în niciun fel. La fel ca în perioada precedentă, producția de „Salzwedeler Baumkuchen” era în mare parte destinată exportului. Sub denumirea de „Salzwedeler Baumkuchen”, zeci de mii de asemenea prăjituri au luat calea exportului, în special în țările vestice.

5.2. Specificitatea produsului

Prăjitura „Salzwedeler Baumkuchen” este o specialitate regională de patiserie cu tradiție îndelungată, deosebit de apreciată de consumatori și binecunoscută în afara regiunii Salzwedel.

Timp de aproape 200 de ani, prăjitura „Salzwedeler Baumkuchen” a fost fabricată în Salzwedel și, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comercializată în întreaga Germanie și chiar dincolo de granițele acesteia (a se vedea Deutschland Spezialitätenküche, ed. Christine Metzger, 1999, p. 46). Ingredientele și procesul de fabricare foarte costisitoare situează produsul în gama produselor scumpe. Metoda de fabricare era aceeași în toate patiseriile: „Salzwedeler Baumkuchen” este o prăjitură stratificată, coaptă la foc deschis. Aluatul se aplică cu un polonic, strat peste strat, pe un ax rotativ. De asemenea, principalele ingrediente sunt aceleași în toate patiseriile producătoare.

Prăjitura se servește și astăzi la ocazii speciale, precum Crăciunul, Paștele sau la aniversarea zilelor de naștere. Calitatea superioară a ingredientelor a făcut ca, în timpul celor două războaie mondiale, respectiv între 1914-1918 și între 1939-1948, producția de „Salzwedeler Baumkuchen” să fie periodic sistată.

Ingredientele și metoda de fabricare au rămas neschimbate timp de aproximativ 150 de ani. Conservanții, pasteurizarea și congelarea sunt în continuare evitate, „Salzwedeler Baumkuchen” fiind un produs de patiserie proaspăt.

Deja în 1883, Dietrichs și Parisius scriau (în Bilder aus der Altmark, ed. J. F. Richter, Hamburg): „cunoscătorii preferă de departe «Salzwedeler Baumkuchen» prăjiturilor cu același nume produse în altă parte, și nu ne îndoim că în curând, această prăjitură se va bucura de o reputație mondială. În prezent, mii de cutii umplute cu această delicatesă de patiserie sunt expediate direct din brutării nu numai în toate provinciile din Germania, ci adesea și în Rusia sau America pentru a fi degustate și acolo.”

Articolul intitulat „Was weiß man vom Salzwedeler Baumkuchen?” („Ce se știe despre «Salzwedeler Baumkuchen»?”) extras din volumul „100 Jahre Salzwedeler Wochenblatt” (1932, p. 113) afirmă:

„Orice persoană care declară că este din Salzwedel va auzi în 99 din 100 de cazuri: Aaah, deci așa, veniți din țara «Baumkuchen»!”.

Tradiția și reputația acestei specialități nu sunt afectate. Tradiția și buna reputație de care s-a bucurat fără întrerupere această prăjitură reies și din rezultatele unui chestionar cu privire la „Salzwedeler Baumkuchen” desfășurat în 2005, cu ocazia Săptămânii Verzi Internaționale de la Berlin. Din cei 500 de respondenți, 60,6 % auziseră sau citiseră despre denumirea „Salzwedeler Baumkuchen”, iar 92 % dintre aceștia din urmă credeau că „Salzwedeler Baumkuchen” este produsă în exclusivitate în Salzwedel, afirmând totodată, în 81 % dintre cazuri, că acordă o importanță deosebită originii acestui produs atunci când îl achiziționează.

„Salzwedeler Baumkuchen” este parte integrantă din tradițiile și obiceiurile regionale de aproape 100 de ani. S-au compus cântece și s-au scris poezii având ca subiect „Salzwedeler Baumkuchen”, această prăjitură ocupând un rol primordial în diversele ceremonii desfășurate la nivel regional. Astăzi, „Salzwedeler Baumkuchen” reprezintă o importantă atracție turistică, turiștii având posibilitatea de a asista la procesul de obținere în cadrul anumitor patiserii care organizează vizite în acest sens. Începând din 2004, în cinstea „Salzwedeler Baumkuchen” se organizează un festival, și tot de atunci se alege anual și așa-numita Baumkuchenkönigin (regina „Salzwedeler Baumkuchen”).

De asemenea, ghidurile turistice naționale (ca de exemplu Baedecker Deutschland, 1998, p. 98) și materialele publicitare prezintă „Salzwedeler Baumkuchen” ca specialitate tradițională specifică orașului Salzwedel.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Reputația produsului „Salzwedeler Baumkuchen” se bazează, în esență, pe tradiția îndelungată de fabricare a acestui produs în orașul Salzwedel, pe priceperea producătorilor, pe calitatea superioară a produsului și pe rădăcinile sale în viața culturală locală, orașul Salzwedel fiind denumit și „orașul Baumkuchen” (a se vedea Deutschland Spezialitätenküche, op. cit.). Astfel, „Salzwedeler Baumkuchen” se referă la o specialitate regională a cărei reputație se datorează în mare parte unei legături strânse cu locul său de origine, Salzwedel.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/42039

(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17

7.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 269/14

Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2021/C 269/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE LA NIVELUL UNIUNII A CAIETULUI DE SARCINI AL PRODUSULUI

„MINIȘ”

PDO-RO-A0029-AM01

Data cererii: 2.4.2019

1. Solicitantul și interesul legitim

Asociația profesională PROVITIS

Asociația profesională a fost înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2005. Asociația este alcătuită din producători care sunt persoane fizice și juridice și acoperă peste 60 % din arealul cu denumirea de origine protejată (DOP) Miniș. Ea este înregistrată în Registrul național al asociațiilor și fundațiilor cu nr. 17165/A/2007.

2. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Categoria de produse vitivinicole

☒

Legătura

☐	Restricțiile de comercializare

3. Descrierea și justificarea modificării

3.1. Includerea unui nou soi de struguri de vinificație, ca soi principal

Soiul Cabernet Franc a fost adăugat la lista de soiuri autorizate, ca soi principal.

Ca urmare, au fost modificate capitolul IV din caietul de sarcini și secțiunea 1.7 din documentul unic.

Introducerea soiului Cabernet Franc este oportună pentru că există rezultate notabile obținute pe piața vinurilor roșii cu acest soi. Consacrat în sud-estul Ungariei, soiul a găsit o a doua patrie în arealul DOP Miniș la marginea prelungirilor munților Zarandului, pe fondul tradiției consumului acestui soi de pe vremea când zona aparținea Imperiului Austro-Ungar.

În România, soiul se cultivă din 2008 și prima recoltă, cea din 2011, a fost utilizată la crearea unui cupaj cu soiul Cabernet Sauvignon. Începând cu recolta din 2012 a fost monitorizată trasabilitatea vinurilor monovarietale obținute din acest soi în vederea introducerii lui în rândul soiurilor care pot purta DOP Miniș.

În 2012, soiul Cabernet Franc provenit din plantațiile situate în localitatea Covăsânț, la limita nordică a zonei unde se produc cele mai bune vinuri roșii din arealul delimitat Miniș, a fost recoltat separat și vinificat ca monovarietal.

Datele analitice și rezultatele analizelor senzoriale pentru ultimii 4 ani consecutivi, conform fișei vinului (care este folosită pentru a asigura trasabilitatea și a monitoriza constanța parametrilor calitativi ai vinurilor), stabilesc valori care evidențiază tăria alcoolică potențială la recoltare, fiind produse constant vinuri cu peste 13,5 % vol., un nivel de aciditate situat frecvent în jurul valorii de 5,60 g/l și un extract sec de peste 25 g/l. Amestecul în proporție de 16 % cu soiul Fetească neagră la recolta din 2015 a adus vinului un plus de însușiri precum note de condimente și rusticitate, fără a-i altera caracteristicile.

3.2. Includerea unor noi tipuri de vin - vinul spumant de calitate și vinul petiant

Au fost incluse noi categorii de vinuri (vin spumant de calitate și vin petiant) în DOP Miniș.

Au fost modificate capitolul I din caietul de sarcini și secțiunea 1.3 din documentul unic.

Introducerea tipurilor noi de vin a fost necesară deoarece s-au replantat suprafețe însemnate de viță-de-vie cu soiuri autohtone (ex: Mustoasă de Măderat, Chardonnay), unele dintre acestea dezvoltând un potențial aromatic fructuos și proaspăt optim pentru valorificarea lor în tipurile de vin spumant de calitate și petiant.

În plus, se readuce la viață o tradiție de prelucrare pentru aceste soiuri și se creează un gust nou, deoarece se utilizează tehnologii modernizate care, aplicate acestor soiuri, accentuează prospețimea specifică acestora și aciditatea moderată spre ridicată pe care o au unele dintre ele (prin depozitare la o temperatură controlată pentru a conserva prospețimea și fructuozitatea vinurilor, maturare în butoaie de stejar pe drojdii fine cu bâtonnage lunar, maturare în butoi și ulterior în sticlă, vinificare din struguri recoltați la anumite altitudini unde se găsește un anumit tip de sol fertil cu substrat de șist, granit și roci metamorfice, etc).

Obținerea noilor categorii de vinuri în DOP Miniș vine în întâmpinarea diversificării gusturilor consumatorilor, orientate din ce în ce mai mult către tipuri noi de vin.

În condițiile unor investiții și modernizări ale infrastructurii de producție și ale tehnologiilor, pe fondul tradiției și al valorii vinurilor liniștite cu DOP Miniș, cât și al creșterii semnificative a consumului de vinuri efervescente, a devenit oportună și necesară producerea vinurilor spumante de calitate și a vinurilor petiante cu denumire de origine protejată.

3.3. Includerea soiurilor permise pentru obținerea vinurilor spumante de calitate și a vinurilor petiante

S-a completat caietul de sarcini cu soiurile care sunt permise pentru tipurile noi de vin, vin spumant de calitate și vin petiant, unele dintre aceste soiuri, precum Cadarcă și Mustoasă de Măderat, având o tradiție veche a obținerii în arealul Miniș, mai ales în perimetrul arealului Șiria-Mâsca, dar și altele precum Tămâioasă românească ori Pinot gris care dezvoltă arome bine structurate, fructate și proaspete atunci când sunt valorificate sub formă de vinuri spumante de calitate.

Ca urmare, au fost modificate capitolul IV din caietul de sarcini și secțiunea 1.4 din documentul unic.

Dintre soiurile pentru vinuri albe, în mod deosebit Mustoasa de Măderat este un soi de struguri care a fost folosit la producerea vinurilor spumante încă din 1974, când întreaga producție de struguri din podgoria Miniș-Măderat lua calea Sălajului, unde la Șimleul Silvaniei se fabrica renumitul spumant Silvania. Datorită tipului de climat mediteraneean prezent în arealul geografic, soiul este unul cu o bună evoluție sub aspectul conservării prospețimii și fructuozității atunci când este folosit la obținerea vinului spumant de calitate cu DOP.

3.4. Prezentarea caracteristicilor analitice ale noilor tipuri de vinuri - vin spumant de calitate și vin petiant

Dată fiind includerea vinului spumant de calitate și a vinului petiant, este necesar să se completeze caietul de sarcini pentru a include caracteristicile analitice specifice tipurilor de vinuri introduse.

Ca urmare, au fost modificate capitolul XI a) din caietul de sarcini și secțiunea 1.4 din documentul unic.

Noile categorii introduse trebuie să reflecte indicarea parametrilor analitici specifici acestor categorii.

3.5. Prezentarea caracteristicilor organoleptice pentru tipurile noi de vinuri - vin spumant de calitate și vin petiant

Odată cu includerea vinului spumant de calitate și a vinului petiant în DOP Miniș, trebuie să fie specificate și caracteristicile organoleptice ale acestor tipuri de vin, din punctul de vedere al aspectului, aromei și gustului, fiind necesar acest lucru ca o consecință a introducerii categoriilor în cauză în caietul de sarcini unde aceste detalii trebuie să fie prezentate.

Ca urmare, au fost modificate capitolul XI litera (b) din caietul de sarcini și secțiunea 1.4 din documentul unic.

3.6. Modificarea producțiilor vitivinicole prin creșterea acestora

A fost majorată productivitatea vitivinicolă, dar nu mai mult de un maxim de 15 000 kg/ha de struguri și de o valoare maximă de 112,5 hl/ha de vin.

Ca urmare, au fost modificate capitolele V și VI din caietul de sarcini și secțiunea 1.5.2 din documentul unic.

În perioada 2007-2017 în arealul delimitat DOP Miniș au fost replantate suprafețe însemnate de viță-de-vie din soiuri românești, cu soiuri clasice și clone ale acestora. În condițiile pedoclimatice favorizante ale zonei cu climat mediteraneean, plantațiile tinere care au intrat pe rod începând din anul 2011 au înregistrat creșteri de recoltă pentru soiurile albe, dar și cele roșii și din acest motiv monitorizarea recoltei a determinat modificarea productivității, o creștere care nu este de natură să afecteze calitatea și caracteristicile vinurilor obținute în denumire.

3.7. Indicarea tehnologiilor specifice obținerii vinurilor spumante de calitate și vinurilor petiante

Odată cu introducerea celor două tipuri de vinuri, vin spumant de calitate și vin petiant, este necesar să fie prezentate în caietul de sarcini și tehnologiile specifice obținerii vinurilor spumante de calitate și a vinurilor petiante care descriu metodele de fabricare ale acestora în DOP Miniș.

A fost modificat capitolul X din caietul de sarcini, dar documentul unic nu a fost modificat.

3.8. Indicarea legăturii cu arealul geografic pentru noile tipuri de vinuri - vin spumant de calitate și vin petiant

Descrierea legăturii cu arealul geografic a fost completată pentru a oferi o descriere mai bună a tuturor tipurilor de vinuri, odată ce noi tipuri de vinuri au fost introduse în caietul de sarcini, și anume vin spumant de calitate și vin petiant, pentru ca aceasta să fie detaliată pentru fiecare categorie obținută.

Au fost modificate capitolul II din caietul de sarcini și secțiunea 1.8 din documentul unic.

Amplasarea viilor pe versanții dealurilor asigură nu numai o expoziție excelentă, dar și o expunere la incidența razelor solare propice acumulărilor de zaharuri și polifenoli în strugurii destinați vinurilor albe liniștite și de antocieni în strugurii destinați vinurilor roșii liniștite.

Văile care păstrează roua dimineților de vară până la orele amiezii permit reținerea unei acidități corespunzătoare în strugurii soiurilor albe destinate producției vinurilor de bază pentru vinurile spumante de calitate și vinuri petiante.

Plantațiile viticole situate la baza pantelor de-a lungul întregului șir de dealuri, care completează terminațiile muntoase ale Munților Zarandului, sunt deseori acoperite de ceață, indiferent de anotimp, în toamnele secetoase favorizând acumularea lentă de zaharuri în struguri, condiție obligatorie pentru fabricarea vinurilor efervescente. În zona podgoriei Miniș-Măderat, soarele strălucește în medie 1 955 de ore pe an, limita minimă pentru vița-de-vie fiind 1 300 de ore, deci arealul delimitat al DOP Miniș beneficiază de resurse luminoase excelente.

3.9. Includerea în etichetare a unor indicații facultative legate de tehnologia specifică obținerii vinului spumant de calitate

Au fost completate dispozițiile privind îmbutelierea și etichetarea pentru vinul spumant de calitate cu indicarea capacităților sub care se poate îmbutelia și cu indicații referitoare la anul de recoltă care să fie menționat dacă este vorba de ani cu recolte deosebite pentru producția de vin care stă la baza obținerii vinurilor spumante. În plus, s-a completat caietul de sarcini și cu utilizarea indicațiilor care se referă la metodele specifice obținerii vinurilor spumante de calitate, cele care reflectă tehnologiile efective de obținere ale acestora. Anul de recoltă poate fi trecut pe etichetă în condițiile în care producția de vin de bază destinat obținerii de vin spumant de calitate provine integral dintr-un an cu o recoltă deosebită.

Ca urmare, au fost modificate capitolul XII din caietul de sarcini și secțiunea 1.9 din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

MINIȘ

2. Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

8.	Vin petiant

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristici analitice si organoleptice - vinuri liniștite albe și roze

Vinurile liniștite albe sunt strălucitoare, cu nuanțe de la galben-pai la galben-pal/verzui, sunt corpolente, cu aromele de soi specifice; sunt mediu alcoolice, cu aciditate moderată spre ridicată și post-gust lung, gust fructuos, cu amprentă puternică a complexului de arome primare (fructe exotice: litchi, grepfrut, mango sau carambola, petale de trandafir, floare de viță-de-vie, fân cosit, miere).

Vinurile liniștite roze au o colorație intensă, particulară arealului, care le face simplu de localizat și de asociat cu arealul Miniș. Culoarea este roz ca de zmeură sau căpșună, lucioasă, iar gustul de fructe de pădure roșii: mure, zmeură, fragi, este urmat de post-gustul lung care caracterizează cel mai bine aceste vinuri.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditatea totală minimă	5,5 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

Caracteristici analitice și organoleptice - vinuri liniștite roșii

Vinurile liniștite roșii sunt intens colorate, cu nuanțe de la roșu-aprins până la roșu-închis, strălucitoare, bogate în taninuri și antocieni, cu corp plin și cu aciditate ridicată, care necesită o perioadă mare de maturare atât la butoi, cât și la sticlă.

Au arome complexe, originale, cu note de fructe de pădure coapte cum ar fi coacăze roșii, merișor, mure și afine. Prin învechire dobândesc savoare discretă de vanilie, cafea sau tabac.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

Caracteristici analitice și organoleptice - vinuri spumante de calitate

Vinurile spumante de calitate se disting prin finețe, prospețime, naturalețe, arome de fermentare cu nuanțe melifere, de flori de vară, fân ușor uscat, note de autoliză sugerând pâinea caldă cu coajă crocantă aromată.

Proprietăți:

—	sub aspect vizual: limpede, transparent, galben până la galben-lămâie pentru spumantul de calitate alb și roz-somon până la oranj mai mult sau mai puțin intens, pentru spumantul de calitate roze.

—	sub aspect olfactiv: proaspăt, de la subtil până la pronunțat, cu note fructate (fructe exotice, mere uscate) sau florale (floare de soc, trandafir).

—

sub aspect gustativ: plăcut acid, cu aciditate medie spre ridicată; conținut scăzut de taninuri la vinurile pentru spumantele de calitate roze și aproape lipsit de taninuri la vinurile pentru spumantele de calitate albe; cu corp subțire, ușor, floral: arome de flori albe de lămâiță, nufăr alb sau trandafir alb, fructat: arome de măr de vară, pere dulci în pârgă, coacăze albe, piersici cu pulpa albă, vegetal: arome de frunză de lămâi zdrobită, floare de soc, flori de salcâm sau condimentat: arome de mărar, roiniță, busuioc, după cum sunt aromele specifice soiului din care a fost produs.

Suprapresiunea vinului spumant de calitate la temperatura de 20 °C este minim 3,5 bari.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	10,5
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

Caracteristici analitice și organoleptice - vinuri petiante

Proprietăți:

—	sub aspect vizual: limpede, transparent, galben-verzui, strălucitor la cel alb și roz somon, până la rozul vibrant, al zmeurei, la petiantul roze, cu efervescență fină.

—	sub aspect olfactiv: proaspăt, aromele primare, datorate soiurilor din care provine (flori albe, fructe albe cu sâmbure, mere sau pere de vară), trebuie să fie prezente și armonios îmbinate cu aromele secundare, datorate procesului de fermentare (drojdii, biscuiți, aluat proaspăt).

—	sub aspect gustativ: acid, efervescent, cu perlare fină și persistentă, cu gust bogat în arome primare florale (flori albe: soc, salcâm, trandafir), fructate (măr verde, piersică albă, grepfrut, mango, litchi), echilibrat și cu final mediu plus sau pronunțat.

Suprapresiunea vinului petiant este cuprinsă între 1-2,5 bari la 20 °C.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	11,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	7,00
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	10,5
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	185

5. Practici oenologice

a. Practici oenologice specifice

Practici oenologice

Practică oenologică specifică

Utilizarea bucăților din lemn de stejar

Bucățile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor și pentru a transmite vinului anumiți constituenți care provin din lemnul de stejar. Bucățile de lemn utilizate trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de așa natură încât cel puțin 95 % din particule ca greutate să fie reținute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Limite pentru utilizarea anumitor substanțe:

—	bioxidul de carbon utilizat pentru vinul cu DOP Miniș să nu depășească 2 g/l în vinul astfel tratat

—	acidul citric utilizat pentru vinul cu DOP Miniș să nu depășească 1 g/l în vinul astfel tratat

—	acidul metatartric utilizat pentru vinul cu DOP Miniș să nu depășească 100 mg/l.

b. Producții maxime

Chardonnay, Cabernet franc, Pinot gris, Pinot noir, Sauvignon, Riesling de Rhin, Novac, Traminer roz, Tămâioasă românească

10 000 de kilograme de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon, Merlot, Furmint

11 000 de kilograme de struguri la hectar

Burgund mare, Fetească regală, Riesling italian, Muscat Ottonel, Fetească neagră, Mustoasă de Măderat, Cadarcă și Syrah

15 000 de kilograme de struguri la hectar

Chardonnay, Cabernet Franc, Novac, Pinot gris, Pinot noir, Riesling de Rhin, Sauvignon și Traminer roz, Tămâioasă românească

75,00 hectolitri la hectar

Cabernet Sauvignon, Furmint, Merlot

82,50 hectolitri la hectar

Burgund mare, Cadarcă, Fetească regală, Fetească neagră, Muscat Ottonel, Mustoasă de Măderat, Riesling italian și Syrah

112,50 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu DOP Miniș cuprinde următoarele localități situate în județul Arad:

—	orașul Lipova: localitatea Radna;

—	comuna Păuliș: satele Barațca și Păuliș;

—	comuna Ghioroc: satele Miniș, Ghioroc și Cuvin;

—	comuna Covăsânț: satul Covăsânț;

—	comuna Șiria: satele Șiria, Galșa și Mâsca;

—	comuna Târnova: satele Târnova și Drauț;

—	orașul Ineu: satul Mocrea;

—	orașul Pâncota: localitatea Pâncota și satul Măderat;

—	comuna Șilindia: satele Șilindia, Satu Mic și Luguzău.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Burgund Mare N - Grosser burgunder, Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka, Limberger

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N - Petit Vidure, Bourdeos tinto

Cadarcă N - Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka, Lugojană, Gâmză, Fekete budai

Chardonnay B - Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Fetească neagră N - Schwarze Mädchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B - Konigliche Madchentraube, Konigsast, Ktralyleanka, Dănășană, Galbenă de Ardeal

Furmint B - Furmin, Șom szalai, Szegszolo

Merlot N - Bigney rouge

Muscat Ottonel B - Muscat Ottonel blanc

Mustoasă de Măderat B - Lampau, Lampor, Mustafer, Mustos Feher, Straftraube

Novac N

Pinot Gris G - Affumé, Grau Burgunder, Grauburgunder, Grauer Mönch, Pinot cendré, Pinot Grigio, Ruländer

Pinot Noir N - Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Pinot noir N - Spätburgunder, Pinot nero

Riesling de Rin B - Weisser Riesling, White Riesling

Riesling italian B - Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sauvignon B - Sauvignon verde

Syrah N - Shiraz, Petit Syrah

Traminer Roz Rs - Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

Tămâioasă românească B - Busuioacă de Moldova, Muscat blanc à petit grains

Tămâioasă românească B - Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka.

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Detalii privind arealul geografic

Factorul natural specific soiului și caracteristic arealului este zona colinară, terminațiile Dealurilor Zarandului, cu soluri scheletice, bogate în fier și microelemente.

Plantațiile viticole beneficiază de expoziție predominant sudică, cu excepții sud-vest sau sud-est. Rezultă o varietate distinctă de situații topoclimatice, specifice plaiurilor viticole din acest areal, în aceleași condiții de latitudine, longitudine și soi cultivat. Microclimatul cu influențe mediteraneene aduce în zonă toamne lungi, călduroase și uscate. Date ecoclimatice: temperatura medie anuală: 11,2 °C, precipitațiile anuale totale: 644 mm, suma temperaturilor active: 3 291 °C, suma orelor de insolaţie: 1 490, suma precipitațiilor active: 365 mm. Media din ultimii 10 ani a umidității relative a aerului este de circa 75 %.

Podgoria Miniș-Măderat are, în general, un climat temperat continental cu influențe mediteraneene, subordonat influențelor specifice climatului Europei Centrale. Unele particularități ecologice ale podgoriei sunt asigurate de adăpostul natural pe care îl realizează Munții Zarandului, expoziția sud-vestică, înclinația versanților de 15-35 % și particularitățile edafice. Aici iernile sunt în general ușoare și trecerile spre primăvară și vară se fac brusc, situație întâlnită mai ales în ultimii 10-15 ani. Temperaturile medii lunare scad sub 0 °C doar în lunile ianuarie și februarie, dar nu sub -2 °C, cel mai frecvent. La acumulările calitative din lunile iulie - septembrie, perioada de maturare a strugurilor, temperatura medie lunară se menține la un nivel optim de peste 21 °C (iulie - august) și 15,5 °C în septembrie. Bilanțul termic global, suma temperaturilor pozitive, are media multianuală de 4 125 °C. Bilanțul termic activ are media multianuală de 3 667 °C. Bilanțul termic util (efectiv) este de 1 558 °C, cel mai scăzut fiind înregistrat în anul 1979, de 1 102 °C, iar cel mai ridicat, de 2 485 °C, fiind înregistrat în 1995, în condițiile în care limita biologică pentru vița-de-vie este de 1 000 °C. Temperatura medie în perioada de vegetație este de 17,3 °C.

Tipurile de sol predominante în podgoria Miniș-Măderat sunt: regosol eumezobazic 40 %, în asociație cu litosol eubazic 40 % și sol eumezobazic slab erodat 20 %. Mai întâlnim aici: sol brun eumezobazic, brun podzolit pseudogleizat și cernoziomuri. În arealul Miniș-Ghioroc se întâlnesc regosoluri tipice și litice și brune tipice. Rar se găsesc soluri brune argilice, brune regosolice și coluviale. Toate aceste tipuri de sol sunt propice extragerii substanțelor minerale de care vița-de-vie are nevoie în cantități mici, dar cu care aceasta dă strugurilor o amprentă și o calitate aparte. Cantitatea redusă și spectrul microelementelor din acest areal se regăsește în valorile mari ale extractului sec nereducător, care rareori scade sub 25 g/l.

Factori umani

Factorul uman aduce tradiția recoltării pe ales sau în mai multe treceri, cu precădere în plantațiile cu soiuri care se pretează la culesul târziu sau la înnobilarea boabelor. Influența factorului uman în producerea vinurilor spumante de calitate și a vinurilor petiante se regăsește în managementul parcelelor, acestea fiind delimitate pe soiuri.

Forma de tăiere și de conducere a viței-de-vie are un impact asupra producerii strugurilor destinați vinurilor spumante de calitate și vinurilor petiante, parcelele din care se recoltează producția cu aceste destinații fiind tăiate în cordon speronat, tăierile de tip Guyot nefiind favorizante obținerii unei acidități ridicate.

Existența viticulturii în zona Aradului este atestată de către Episcopul Gerard, în lucrarea sa „Deliberatio”. Regina Gizella a Ungariei a dăruit cu încuviințarea regelui, în anul 1038, opt vii situate pe dealul Macra (azi Mocrea), cu tot atâția vieri. În 1562 dijma (zeciuiala, a zecea parte din recoltă) s-a ridicat la 141 000 de litri, iar suprafețele cultivate depășeau 700 de hectare. Localitatea Miniș apare prima dată pe o hartă viticolă în anul 1212.

Pentru concursul internațional de vinuri de la Londra, din 1864, au fost selectate vinuri din 11 localități, predominând vinurile de Miniș și Măderat, unele datând din 1785. La expoziția mondială pentru viticultură de la Viena, în 1873, mai multe probe de vin au primit medalii de onoare. În anul următor, la Londra, un vin aromat de Păuliș a obținut premiul I.

În 1744 a fost preparat prima dată Cadarcă, mai întâi la Miniș, apoi la Ghioroc, Păuliș și Cuvin.

Muzeul Viei și Vinului, situat în incinta Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Miniș din comuna Ghioroc, județul Arad, aparține de Complexul Muzeal Arad. Muzeul a fost înființat în anul 1988. Aici se prezintă unelte, instalații, documente și fotografii privind istoricul viticulturii în podgoria Miniș-Măderat.

Detalii privind produsul

Vinurile liniștite albe și roze obținute în acest areal sunt foarte extractive, media de zaharuri depășind 25 g/l la toate soiurile și cu o aciditate mai ridicată decât în alte podgorii românești. Acestea au arome fructate de grepfrut și mango.

Vinurile liniștite roșii sunt intens colorate datorită substratului fero-calcaros pe care sunt cultivate viile, au o bogăție de taninuri și antocieni, arome de zmeură, fragi, mure, corp plin, aciditate ridicată și necesită o perioadă mare de maturare atât la butoi, cât și la sticlă. Cele mai acide vinuri roșii sunt cele obținute din Cadarcă și Burgund Mare. Cu toate acestea, aciditatea totală este echilibrată și se desăvârșește în timpul fermentației malolactice. Extrem de rar un vin liniștit roșu este gata de consum fără cel puțin 6 luni de maturare în butoi din lemn de stejar, perioada necesară pentru maturare și învechire fiind mai mare decât în alte regiuni viticole.

Vinurile spumante de calitate (arome fructate de măr de vară, pere coapte, piersici albe, floare de soc) și vinurile petiante (arome de pere de vară, măr verde, grepfrut, trandafir) au un lucru în comun, aciditatea lor garantându-le prospețimea și capacitatea de a fi învechite.

Vinurile tinere au note de mare prospețime, florale, fructate, de citrice, note minerale, iar efervescența este susținută și persistentă; cele mature oferă o serie de arome rotunde cum ar fi fructe galbene, mirodenii.

Interacțiunea cauzală

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric cuprins între 4 600–5 100) în care se încadrează arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată Miniș cu valoarea de 4 666 este pregnant favorabilă pentru producerea vinurilor liniștite albe și roșii.

Amplasarea plantațiilor viticole pe versanții dealurilor asigură nu numai o expoziție excelentă, dar și o expunere la incidența razelor solare propice acumulărilor de zaharuri și antocieni în strugurii destinați vinurilor liniștite roșii. Cantitatea de pigmenți antocianici la soiul Cadarcă este cu 60 % mai mare pe pantă, decât pe amplasamentul de la baza pantei.

Vinurile liniștite roșii obținute pe solurile scheletice, feruginoase, au o culoare roșie strălucitoare, cu reflexe rubiniu-închis și sunt foarte generoase și expresive. De asemenea, se înregistrează variații ale acidității totale, care este mai mică pe pante, datorită scăderii proporției de acid malic din struguri.

Factorul natural specific plaiurilor Păuliș, Covăsânț, Ghioroc și Cuvin, unde se găsesc multe dintre soiurile roșii face ca vinurile obținute aici să prezinte intensitate colorantă, catifelare, note de fructe roșii de pădure sau de floare de salcâm. Vinuri din soiuri autohtone ca Fetească neagră sau Cadarcă ori soiuri ca Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc sunt obținute de viticultori utilizându-se tehnologiile clasice de vinificare și conceptul de minimă intervenție, fără drojdii selecționate, cu temperatură controlată, cu perioadă de maturare în butoaie mari, apoi în butoaie mici, majoritatea la a doua sau a treia utilizare.

Astfel, vinurile spumante de calitate conservă vigoarea aromelor și aciditatea specifică, chiar dacă trec prin procesul celei de-a doua fermentații, îmbogățindu-se cu arome secundare (de patiserie, pâine coaptă sau drojdie).

Pentru că aciditatea este mai ridicată decât în alte podgorii românești, vinurile liniștite albe au potențial mare de păstrare, unele chiar de maturare și învechire (Furmint, Chardonnay, Mustoasă de Măderat).

Zona de sud și est a podgoriei ce conține un anumit tip de sol cu particularități calcaroase furnizează intensitate colorantă vinurilor roșii și dă o bogăție de taninuri și antocieni multora dintre vinurile liniștite roșii (ex. Cadarcă, Burgund mare), creionând astfel traiectoria unei învechiri de durată medie de cel puțin 6 luni la butoi, și ulterior la sticlă.

La producerea vinurilor albe se utilizează tehnologii moderne și temperatură controlată care conservă prospețimea și fructuozitatea vinurilor. Vinul Chardonnay este maturat în butoaie de stejar pe drojdii, cu bâtonnage lunar, iar la Furmint se procedează la maturarea în butoaie mici.

Oenoclimatul cu influențe mediteraneene pune tușă aromatică pe vinurile liniștite obținute din soiurile albe, îmbogățindu-le în flavonoide și terpene, favorizând și acumularea de zaharuri. Sporul de zaharuri este mai mare cu 11 % pe pantă și cu 8 % pe platou sau terasă, decât pe amplasamentele joase.

Situația climatică a arealului oferă strugurilor și musturilor aciditatea naturală ideală pentru obținerea de vinuri spumante și petiante. Văile care păstrează roua dimineților de vară până la orele amiezii permit reținerea unei acidități corespunzătoare la vinurile spumante de calitate și vinurile petiante. Parcelele alese pentru producerea de struguri destinați producției de vinuri spumante de calitate și vinuri petiante sunt cele pe care în ultimii ani s-au plantat clone ale căror caracteristici sunt: aciditate ridicată (peste 6 g/l acid tartric), producții substanțial mai mari (față de plantațiile viticole anterior reconversiei/restructurării), conținut ridicat în antocieni și scăzut în taninuri, comparativ cu soiurile clasice din care au fost selecționate aceste clone.

La nivel de parcelă, viticultorii au stabilit delimitări de soiuri pentru un bun management al recoltării când maturitatea cerută de oenologi conform direcției de producție este atinsă, iar pentru forma de tăiere și de conducere a viței-de-vie cu impact în producerea vinurilor spumante de calitate și petiante, s-a modernizat stilul de tăiere, de la cordonul speronat sau Guyot simplu, ori dublu, la Guyot Poussard, care asigură o mai mare cantitate de lemn matur cu rol de a furniza substanțe necesare diferențierii mugurilor de rod. Tăierea Guyot Poussard folosită în plantațiile noi evită îndepărtarea lemnului matur, butucii fiind permanent revigorați pe seama tăierilor anuale și lucrărilor în verde (plivit lăstari de pe tulpini, îndepărtat lăstari infertili, copilit sau cârnit).

9. Alte cerințe specifice (ambalare, etichetare, alte cerințe)

Condiții de comercializare pentru vinuri spumante de calitate

Cadru juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

La etichetarea vinurilor spumante de calitate se poate folosi anul de recoltă doar dacă producția de vin de bază destinat obținerii de vin spumant de calitate cu DOP Miniș provine integral din strugurii recoltați în anul respectiv, în arealul delimitat pentru DOP Miniș, dacă este un an cu o recoltă deosebită, remarcabilă, care dă vinuri excepționale.

Denumirea de origine protejată Miniș poate fi completată în funcție de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol: BARAȚCA, PĂULIȘ, DEALU DAICONI, DEALU CURȚII, DEALU LUNG, DEALU SOARELUI, MINIȘ, GHIOROC, CUVIN, FAȚA CRUCII, COVĂSÂNȚ, ȘIRIA, GALȘA, DEALUL CIREȘILOR, DEALUL ZĂNOAGA, DEALUL DOMNESC, MÂSCA, MĂDERAT, PÂNCOTA, DEALUL BOCRITA, ȘILINDIA.

Condiții de comercializare pentru vinuri spumante de calitate

Cadru juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Mențiunea „fermentat în sticlă” poate fi utilizată doar cu condiția ca:

—	produsul să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice în sticlă

—	procesul de producție, inclusiv învechirea în cadrul exploatației în care a fost obținut produsul, din momentul începerii fermentației alcoolice, menită să transforme producția vinicolă în vin spumant, să nu fi durat mai puțin de 9 luni

—	procesul de fermentație, menit să transforme produsul în vin spumant de calitate și durata menținerii producției pe drojdie, să fi durat cel puțin 90 de zile.

Condiții de comercializare pentru vinuri spumante de calitate

Cadru juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Mențiunea „fermentat în sticlă prin metoda tradițională”, „metoda tradițională”, „metoda clasică” sau „metoda tradițională clasică” pot fi utilizate, cu condiția ca produsul:

—	să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice în sticlă.

—	să fi fost menținut în permanență în prezența drojdiei, timp de cel puțin 9 luni, în cadrul aceleiași exploatații, de la momentul constituirii producției

—	să fi fost separat de drojdie prin evacuare.

Mențiunea „fermentat în tanc” sau „fermentat în rezervor/autoclavă” poate fi utilizată, cu condiția ca produsul:

—	să fi fost supus celei de-a doua fermentații în acrotofor/autoclavă/tanc de fermentare/cisternă de fermentare/recipient metalic rezistent la presiune, iar apoi trecut în alte recipiente, prin filtrare, urmată de îmbutelierea în sticle (metoda discontinuă sau Marinotti/Charmat).

—

să fi trecut prin procedeul de fermentare într-un sistem de mai multe recipiente ermetic închise, cu legături între ele. Vinul de bază destinat obținerii de vin spumant de calitate, dezoxigenat pe cale biologică și bine omogenizat cu licoarea de tiraj și maiaua de levuri, este introdus în mod continuu în sistem (metoda fluxului continuu sau Asti).

Link către caietul de sarcini al produsului

http://onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_minis_modif_cf_notif_908_11.05.2020_la_cererea_nr._1391_21.06.2017_no_track_changes.pdf

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

7.7.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 269/25

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2021/C 269/10)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 (1) al Comisiei.

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„FARRO DI MONTELEONE DI SPOLETO”

Nr. UE: PDO-IT-0603-AM01 – 26 februarie 2021

DOP (X) IGP ( )

1. Denumire

„Farro di Monteleone di Spoleto”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

1.6.	Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Farro di Monteleone di Spoleto” este un ecotip local al speciei Triticum dicoccum, tipic ariei de producție, și care a dobândit, grație adaptării în timp la climă și la terenuri, următoarele caracteristici morfo-fiziologice unice, care îl disting de grâul emmer obținut în alte zone geografice: habitus primăvăratic; înălțime a plantei de până la 120 cm; un grad moderat de înfrunzire; ținută semidreaptă la sfârșitul înfrunzirii; plante cu tulpină și frunze subțiri, ușor sau moderat brumate; spic de mici dimensiuni, în general plat, de culoare alb-murdar când e copt; glumele strâns lipite de cariopsă; cariopsă sticloasă, cu fire numeroase la vârfuri și cu o curbură pronunțată; culoare maro chihlimbariu deschis, caracteristică deosebită care poate fi regăsită în toate produsele, inclusiv după măcinare. Sunt introduse pe piață următoarele tipuri de „Farro di Monteleone di Spoleto”: FARRO INTEGRALE: boabe alungite și curbate de culoare maro chihlimbariu deschis, decorticat, dau senzația de consistent și uscat când sunt introduse în gură; FARRO SEMIPERLATO: diferă de cel integral datorită ușoarei abraziuni a suprafeței cariopsei care rămâne întreagă; este mai deschis la culoare decât cel integral și pare mai moale la introducerea în gură, fiind, așadar, indicat pentru ciorbe și salate; FARRO SPEZZATO: obținut din boabe de grâu emmer integral decorticate și sfărâmate, fiecare, în mai multe bucățele, calibrul potrivit fiind selectat apoi de o unealtă cu sită; este maro chihlimbariu deschis și are aspectul cioburilor de sticlă; SEMOLINO DI FARRO: este obținut prin măcinarea grâului emmer integral la un calibru mai fin decât în cazul tipului sfărâmat, dar fără a ajunge la stadiul de pulbere, datorită texturii sale sticloase, se dizolvă în gură, dând impresia de pastă, culoarea fiind maro foarte deschis.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Operațiunile de cultivare, de sortare, de decorticare, de curățare, de sfărâmare și de măcinare ale DOP „Farro di Monteleone di Spoleto”, legate de cele patru tipuri tradiționale (farro integrale, farro semiperlato, farro spezzato și semolino di farro), trebuie să se desfășoare neapărat în aria de producție, pentru a nu aduce modificări calitative și pentru a păstra caracteristicile tipice ale produsului.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Farro di Monteleone di Spoleto” este pus în vânzare pentru consum în pachete cu o greutate cuprinsă între 100 g și 25 kg, folosindu-se materialele și tehnologiile conforme cu legislația în vigoare pentru toate tipurile de produse, adică pentru farro integrale, farro semiperlato, farro spezzato și semolino di farro. Toate ambalajele DOP „Farro di Monteleone di Spoleto” trebuie să fie sigilate, noi, curate, atoxice și conforme cu legislația UE și națională de referință, la fel ca hârtiile sau imprimatele introduse în ambalaj și aflate în contact cu produsul.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe lângă informațiile prevăzute de lege, eticheta aplicată pe ambalaj cuprinde, în mod obligatoriu, logoul denumirii de origine protejată, simbolul grafic al UE și mențiunile aferente, toate acestea fiind scrise clar și lizibil, cu litere de tipar. Logoul este alcătuit dintr-un dreptunghi în care apar, într-o parte, profilul unui leu ridicat pe labele dinapoi, cu două spice de grâu emmer într-o labă și, în cealaltă parte, șase spice de grâu emmer.

În cazul în care logoul este utilizat în scopul etichetării, trebuie respectate în mod riguros proporțiile caracterelor, în conformitate cu reprezentarea grafică de mai jos.

Totuși, este acceptată utilizarea logoului pe fond monocromatic sau format din diverse nuanțe de gri.

Produsele la a căror preparare se utilizează DOP „Farro di Monteleone di Spoleto” pot fi, chiar și după prelucrare, introduse pe piață în ambalaje pe care să se indice respectiva denumire, dar fără logoul UE. Referirea la denumirea respectivă, menționată anterior, trebuie să conțină următoarea formulare: „produs realizat cu «Farro di Monteleone di Spoleto»”. Dispozițiile menționate anterior fac obiectul următoarelor condiții: denumirea de origine protejată certificată ca atare trebuie să fie singurul ingredient din specia Triticum dicoccum (Schübler) utilizat, iar referirea de mai sus trebuie făcută în așa fel încât consumatorul să înțeleagă fără îndoială că protecția DOP se referă exclusiv la ingredient, nu la produsul elaborat sau transformat.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a DOP „Farro di Monteleone di Spoleto” se află în zona montană situată în sud-estul provinciei Perugia și cuprinde: întregul teritoriu administrativ al comunelor Monteleone di Spoleto și Poggiodomo și o parte a teritoriului administrativ al comunelor Cascia, Sant’Antonia di Narco, Vallo di Nera și Scheggino, cu altitudini de cel puțin 700 m deasupra nivelului mării.

5. Legătura cu aria geografică

Aria implicată în cultivarea acestui produs este caracterizată de terenuri abrupte, calcaroase, stâncoase, aflate la peste 700 m deasupra nivelului mării, care împiedică stagnarea apei în anotimpurile umede, cu un conținut mediu de substanțe organice, bogat în fosfor și sărac în potasiu. Structura platoului se află la originea caracteristicilor climatice deosebite ale teritoriului, cu ierni lungi, foarte aspre, cu înghețuri frecvente care țin până în luna mai și cu puține săptămâni de vară cu temperaturi ridicate în timpul zilei, condiții climatice la care soiul ecotip „Farro di Monteleone di Spoleto”, adaptat de-a lungul secolelor, rezistă foarte bine.

Caracteristica unică a DOP „Farro di Monteleone di Spoleto” este cariopsa de culoare maro chihlimbariu deschis, sticloasă și dură, cu reziduuri făinoase. Spicul plat, scurt, fusiform, cu extremități nu prea lungi și ușor depărtate, completează caracterizarea acestui produs.

Caracteristicile fizice și organoleptice deosebite ale „Farro di Monteleone di Spoleto” și mai ales cariopsa tipică, chihlimbarie și sticloasă, se datorează combinației de condiții pedoclimatice din aria de producție și, mai ales, terenurilor calcaroase și stâncoase aflate la peste 700 m deasupra nivelului mării, terenuri care, grație poziționării în pantă, împiedică stagnarea apei în anotimpurile umede. Experimentele și studiile științifice realizate au demonstrat că utilizarea seminței de „Farro di Monteleone di Spoleto” în alte zone din valea Valnegrina are drept rezultat un produs care, cu timpul, pierde caracteristicile specifice, dovedind astfel existența unui puternic proces de ecotipizare legat de aria de producție și datorat, printre altele, puternicei izolări geografice, într-atât încât să ducă la crearea unui soi local specific. Este suficientă mutarea în alte teritorii apropiate pentru ca același bob să-și piardă sticlozitatea, devenind făinos. „Farro di Monteleone di Spoleto” este o plantă cu habitus primăvăratic potrivită pentru semănarea la sfârșitul iernii în zonele montane în care terenurile abrupte, calcaroase și stâncoase, bogate în fosfor și sărace în potasiu împiedică stagnarea apei în anotimpurile umede. Clima este cea tipică montană, cu ierni foarte aspre, cu înghețuri frecvente care continuă până în luna mai și cu foarte puține săptămâni de vară cu temperaturi ridicate în timpul zilei. „Farro di Monteleone di Spoleto” s-a adaptat de-a lungul secolelor la aceste condiții climatice și rezistă foarte bine. Descoperirile arheologice evidențiază și mai mult legătura existentă între produs și aria în care este cultivat. La Monteleone di Spoleto, în „tomba della biga” sau „mormântul carului” (mormânt etrusc din secolul al VI-lea d.H.), au fost descoperite cereale, printre care și cariopse de grâu emmer aparținând, cel mai probabil, tocmai speciei cultivate în prezent conform tradiției la Monteleone di Spoleto, respectiv Triticum dicoccum, dovadă a amplei răspândiri a acestui soi și a utilizării sale printre culturile cerealiere ale acelor vremuri. În aria Monteleone di Spoleto, cercetările în arhive au permis recuperarea și păstrarea unor dovezi documentare care atestă că, deja din secolul al XVI-lea, cultivarea grâului emmer era practicată pe scară largă, iar utilizarea sa a continuat, grație obiceiurilor agricole ale zonei, de-a lungul secolelor următoare, până în zilele noastre. Așadar, reiese clar rolul fundamental, de-a lungul timpului, al abilității umane în ceea ce privește tehnicile de cultivare a terenurilor, alegerea momentelor potrivite pentru semănare și recoltare, abilitate transmisă din tată în fiu și care a permis îmbunătățirea și sporirea continuă a producției acestei cereale excelente cu proprietăți energetice și înviorătoare, cu siguranță deloc inferioară în comparație cu celelalte. În sfârșit, rețetele tradiționale pentru ciorbe și supe pentru sărbători și ocazii speciale au contribuit la aprecierea pe scară largă a acestui produs.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul consolidat al caietului de sarcini se poate consulta pe următorul site: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (în partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 269

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 7 iulie 2021

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 269/01	Retragerea notificării unei concentrări (Cazul M.10285 — UIR/Hines/Assets) ( 1 )	1
2021/C 269/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10327 — Elexent/GP JOULE Connect/Elexent DACH JV) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 269/03	Rata de schimb a monedei euro — 6 iulie 2021	3
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2021/C 269/04	Comunicare a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Invitație de participare la procedura de ofertare pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligația de serviciu public ( 1 )	4

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1838
JPY	yen japonez	130,99
DKK	coroana daneză	7,4361
GBP	lira sterlină	0,85450
SEK	coroana suedeză	10,1490
CHF	franc elvețian	1,0930
ISK	coroana islandeză	147,10
NOK	coroana norvegiană	10,2150
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,610
HUF	forint maghiar	353,40
PLN	zlot polonez	4,4941
RON	leu românesc nou	4,9264
TRY	lira turcească	10,2514
AUD	dolar australian	1,5633
CAD	dolar canadian	1,4640
HKD	dolar Hong Kong	9,1942
NZD	dolar neozeelandez	1,6703
SGD	dolar Singapore	1,5920
KRW	won sud-coreean	1 341,67
ZAR	rand sud-african	16,8278
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6545
HRK	kuna croată	7,4855
IDR	rupia indoneziană	17 151,39
MYR	ringgit Malaiezia	4,9193
PHP	peso Filipine	58,753
RUB	rubla rusească	86,9726
THB	baht thailandez	38,130
BRL	real brazilian	6,0292
MXN	peso mexican	23,4590
INR	rupie indiană	88,2126

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 269/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10348 — Global Payments/Erste Group/Payone Businesses) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	5
2021/C 269/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10268 — SYNNEX/Tech Data) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	7
2021/C 269/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10286 – BNPPF/bpost bank) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	9
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 269/08	Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012	10
2021/C 269/09	Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	14
2021/C 269/10	Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012	25


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.