Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2021/C 242/01)

Ultima publicație

JO C 228, 14.6.2021

Publicații anterioare

JO C 217, 7.6.2021

JO C 206, 31.5.2021

JO C 189, 17.5.2021

JO C 182, 10.5.2021

JO C 180, 10.5.2021

JO C 163, 3.5.2021

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

Recurs introdus la 6 ianuarie 2021 de Deutsche Post AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 11 noiembrie 2020 în cauza T-25/20, Deutsche Post/EUIPO – Pošta Slovenije (Reprezentarea unui corn stilizat)

(Cauza C-5/21 P)

(2021/C 242/02)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Deutsche Post AG (reprezentant: M. Viefhues, avocat)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Pošta Slovenije d.o.o.

Prin Ordonanța din 5 mai 2021, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a decis ca recursul să nu fie admis în principiu și a dispus ca Deutsche Post AG să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 18 ianuarie 2021 de Dermavita Co. Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 18 noiembrie 2020 în cauza T-643/19, Dermavita/EUIPO – Allergan Holdings France (JUVEDERM ULTRA)

(Cauza C-26/21 P)

(2021/C 242/03)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Dermavita Co. Ltd (reprezentant: D. Todorov, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Allergan Holdings France SAS

Prin Ordonanța din 4 mai 2021, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a decis ca recursul să nu fie admis în principiu și a dispus ca Dermavita Co. Ltd să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie (Polonia) la 8 februarie 2021 – E.K., S.K./D.B.P.

(Cauza C-80/21)

(2021/C 242/04)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: E.K., S.K.

Pârâtă: D.B.P.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1) a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că se opun interpretării judiciare a dispozițiilor naționale potrivit căreia instanța nu consideră întreaga clauză contractuală ca fiind abuzivă, ci numai o parte din aceasta, astfel încât respectiva clauză rămâne parțial efectivă?

2)

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că se opun interpretării judiciare a dispozițiilor naționale potrivit căreia, odată ce instanța a stabilit caracterul abuziv al unei clauze contractuale fără de care contractul nu ar putea continua să existe, poate modifica restul contractului prin interpretarea declarațiilor pe proprie răspundere ale părților pentru a evita nulitatea unui contract care este favorabil consumatorului?

---

(1)  JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie (Polonia) la 9 februarie 2021 – B.S., W.S./M.

(Cauza C-81/21)

(2021/C 242/05)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: B.S., W.S.

Pârâtă: M.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1) a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că se opun interpretării judiciare a dispozițiilor naționale potrivit căreia o instanță, după ce a constatat caracterul abuziv al unei clauze contractuale care nu determină nulitatea contractului, poate completa conținutul contractului cu o dispoziție supletivă de drept intern?

2)

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că se opun interpretării judiciare a dispozițiilor naționale potrivit căreia o instanță, după ce a constatat caracterul abuziv al unei clauze contractuale care determină nulitatea contractului, poate completa conținutul contractului cu o dispoziție supletivă de drept intern pentru a evita nulitatea contractului, chiar dacă consumatorul acceptă nulitatea contractului?

---

(1)  JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie (Polonia) la 9 februarie 2021 – B.S., Ł.S./M.

(Cauza C-82/21)

(2021/C 242/06)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: B.S., Ł.S.

Pârâtă: M.

Întrebarea preliminară

Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1) a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, precum și principiile echivalenței, efectivității și securității juridice trebuie interpretate în sensul că acestea se opun interpretării judiciare a dispozițiilor naționale potrivit căreia dreptul consumatorului de a introduce o acțiune în restituirea sumelor plătite fără a fi datorate în temeiul unei clauze abuzive a contractului încheiat între un vânzător sau furnizor și un consumator se prescrie după expirarea unui termen de zece ani care începe să curgă de la data executării, în orice mod, a fiecărei prestații de către consumator, inclusiv în cazul în care consumatorul nu avea cunoștință de caracterul abuziv al clauzei respective?

---

(1)  JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Augstākā tiesa (Senāts) (Letonia) la 9 martie 2021 – SIA „Ogres HES”/Sabiedrisko pakalpojumu regulēšanas komisija, Ekonomikas ministrija, Finanšu ministrija

(Cauza C-152/21)

(2021/C 242/07)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākā tiesa (Senāts)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: SIA „Ogres HES”,

Pârâtă: Sabiedrisko pakalpojumu regulēšanas komisija

Celelalte părți din procedură: Ekonomikas ministrija, Finanšu ministrija

Întrebările preliminare

1)

Trebuie să se considere că obligația impusă operatorului public de a cumpăra energie electrică la un preț mai mare decât prețului pieței de la producători care utilizează surse de energie regenerabile pentru producția de energie electrică, folosindu-se obligația impusă consumatorului final de a plăti în mod proporțional cu consumul realizat, constituie o intervenție a statului sau prin intermediul resurselor de stat în sensul articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene?

2)

Noțiunea de „liberalizarea pieței energiei electrice” trebuie interpretată în sensul că trebuie să se considere că liberalizarea a avut deja loc atunci când sunt întrunite anumite elemente ale comerțului liber, cum ar fi, de exemplu, contractele încheiate de un operator public cu furnizori din alte state membre? Se poate considera că liberalizarea pieței energiei electrice începe în momentul în care legislația conferă unei părți a utilizatorilor de energie electrică (de exemplu, utilizatorilor de energie electrică racordați la rețeaua de transport sau utilizatorilor de energie electrică necasnici racordați la rețeaua de distribuție) dreptul de a schimba distribuitorul de energie electrică? Care este efectul evoluției reglementării pieței energiei electrice în Letonia asupra aprecierii ajutoarelor acordate producătorilor de energie electrică în temeiul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (în scopul răspunsului la prima întrebare), în special situația anterioară anului 2007?

3)

În cazul în care din răspunsurile la prima și la a doua întrebare reiese că ajutorul acordat producătorilor de energie electrică nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, faptul că reclamanta operează în prezent pe o piață liberalizată a energiei electrice și că plata unei despăgubiri îi conferă în prezent un avantaj în raport cu alți operatori prezenți pe piața relevantă implică faptul că despăgubirea pentru prejudiciul suferit trebuie considerată ca fiind ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene?

4)

În cazul în care din răspunsurile la prima și la a doua întrebare reiese că ajutorul acordat producătorilor de energie electrică constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie să se considere, în cadrul controlului ajutoarelor de stat prevăzut de această dispoziție, că solicitarea reclamantei de reparare a prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a nerespectării pe deplin a dreptului legal de a primi un preț mai ridicat pentru energia electrică produsă constituie o cerere privind acordarea unui ajutor de stat nou sau o solicitare de plată a unei părți dintr-un ajutor de stat care nu a fost primită anterior?

5)

În cazul în care răspunsul la a patra întrebare preliminară este în sensul că cererea de despăgubire trebuie considerată, în contextul împrejurărilor anterioare, ca fiind o cerere de plată a părții dintr-un ajutor de stat care nu a fost primită anterior, rezultă din articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene că, în prezent, pentru a se pronunța cu privire la plata respectivului ajutor de stat, este necesar să se analizeze situația actuală a pieței și să se țină seama de reglementarea în vigoare (inclusiv de limitările existente în prezent pentru a preveni despăgubirile excesive)?

6)	În scopul interpretării articolului 107 alineatul (1) TFUE, prezintă relevanță faptul că centralele eoliene, spre deosebire de centralele hidroelectrice, au beneficiat în trecut de un ajutor integral?

7)	În scopul interpretării articolul 107 alineatul (1) TFUE, prezintă relevanță faptul că numai o parte din centralele hidroelectrice care au primit ajutoare incomplete ar beneficia în prezent de o despăgubire?

8)

Articolul 3 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (1) trebuie interpretate în sensul că, întrucât valoarea ajutorului în discuție în prezenta cauză nu depășește pragul ajutoarelor de minimis, trebuie să se considere că ajutorul menționat îndeplinește criteriile stabilite pentru ajutoarele de minimis? Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1407/2013 trebuie interpretat în sensul că, în prezenta cauză, luând în considerare condițiile de prevenire a supracompensării prevăzute în Decizia Comisiei SA.43140, faptul de a considera plata despăgubirii pentru prejudiciul suferit ca fiind un ajutor de minimis poate conduce la un cumul inacceptabil?

9)

În cazul în care în prezenta cauză se consideră că s-a acordat/plătit un ajutor de stat, articolul 1 literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2) trebuie interpretat în sensul că împrejurări precum cele din speță corespund unui ajutor de stat nou, iar nu unui ajutor de stat existent?

10)

În cazul unui răspuns afirmativ la a noua întrebare preliminară, pentru evaluarea compatibilității situației reclamantei cu ajutoarele considerate ajutoare existente la care face referire articolul 1 litera b) punctul (iv) din Regulamentul 2015/1589, trebuie să se țină seama numai de data la care a avut loc plata efectivă a ajutorului ca punct de plecare al prescripției în sensul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2015/1589?

11)

În cazul în care se consideră că s-a acordat/plătit un ajutor de stat, articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 din Regulamentul nr. 2015/1589 trebuie interpretate în sensul că o procedură de notificare a unui ajutor de stat precum cel în discuție în prezenta cauză este considerată adecvată în cazul în care instanța națională admite cererea de despăgubire pentru prejudiciul suferit, cu condiția să se fi primit o decizie a Comisiei prin care se aprobă ajutorul și se dispune ca Ministerul Economiei să transmită Comisiei, în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii, declarația corespunzătoare de ajutor pentru activitatea comercială?

12)

În scopul interpretării articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este relevant faptul că despăgubirea pentru prejudiciul suferit se solicită unui organism din sectorul public (Comisia de Reglementare a Serviciilor Publice) care, din punct de vedere istoric, nu a trebuit să suporte aceste cheltuieli, precum și faptul că bugetul acestui organism este constituit din taxele de stat plătite de prestatorii de servicii publice din sectoarele reglementate, care trebuie să fie alocate exclusiv activității de reglementare?

13)

Un sistem de despăgubire precum cel în discuție în prezenta cauză este compatibil cu principiile prevăzute de dreptul Uniunii și aplicabile sectoarelor reglementate, în special articolul 12 și considerentul (30) al Directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (3), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (4)?

---

(1)  JO 2013, L 352, p. 1.

(2)  JO 2015, L 248, p. 9.

(3)  JO 2002, L 108, p. 21, Ediție specială, 13/vol. 35, p. 183.

(4)  Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (JO 2009, L 337, p. 37)

Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Belgia) la 11 martie 2021 – Pesticide Action Network Europe, Nature et Progrès Belgique ASBL, TN/État belge, reprezentat de Ministre des Classes moyennes, des Indépendants, des P.M.E., de l’Agriculture et de l’Intégration sociale, chargé des Grandes villes

(Cauza C-162/21)

(2021/C 242/08)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Pesticide Action Network Europe, Nature et Progrès Belgique ASBL, TN

Pârât: État belge, reprezentat de Ministre des Classes moyennes, des Indépendants, des P.M.E., de l’Agriculture et de l’Intégration sociale, chargé des Grandes villes

Întrebările preliminare

1)

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (1) din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului trebuie interpretat în sensul că permite unui stat membru să acorde, în anumite condiții, o autorizație referitoare la tratarea, la vânzarea sau la semănarea de semințe tratate cu ajutorul unor produse fitosanitare?

2)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 53 menționat mai sus se poate aplica, în anumite condiții, produselor fitosanitare care conțin substanțe active a căror punere în vânzare sau utilizare este restrânsă sau interzisă pe teritoriul Uniunii Europene?

3)	„Circumstanțele speciale” impuse la articolul 53 din regulamentul citat anterior acoperă situații în care apariția unui pericol nu este certă, ci doar plauzibilă?

4)	„Circumstanțele speciale” impuse la articolul 53 din regulamentul citat anterior acoperă situații în care apariția unui pericol este previzibilă, obișnuită și chiar ciclică?

5)

Expresia „ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile” utilizată la articolul 53 din regulament trebuie interpretată în sensul că acordă o importanță egală, ținând seama de formularea considerentului (8) al regulamentului, pe de o parte, garantării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului și, pe de altă parte, protecției competitivității agriculturii în Comunitate?

---

(1)  JO 2009, L 309, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 17 martie 2021 – Harman International Industries/AB SA

(Cauza C-175/21)

(2021/C 242/09)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Harman International Industries

Pârâtă: AB SA

Întrebarea preliminară

Articolul 36 a doua teză TFUE coroborat cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (1), precum și cu articolul 19 alineatul (1) [al doilea paragraf] din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul că se opune unei practici a instanțelor naționale din statele membre potrivit căreia aceste instanțe:

—	atunci când soluționează cereri formulate de titularul unei mărci privind interzicerea introducerii pe piață, a oferirii, a importului, a publicității unor produse desemnate de o marcă a Uniunii, privind dispunerea retragerii de pe piață sau distrugerii unor astfel de produse;

—

atunci când statuează în cadrul unor proceduri privind măsuri conservatorii de punere sub sechestru a unor produse desemnate de o marcă a Uniunii; se referă în cuprinsul hotărârilor la „produse care nu au fost introduse pe piață în Spațiul Economic European de către titularului mărcii sau cu acordul său” – cu consecința că determinarea produselor care poartă o marcă a Uniunii vizate de somațiile și interdicțiile impuse (și anume, determinarea produselor care nu au fost introduse pe piață în Spațiul Economic European de către titularul mărcii sau cu acordul acestuia) este, având în vedere formularea generală a conținutului hotărârii, lăsată la latitudinea autorității de executare, iar această autoritate – pentru a efectua aprecierile menționate – se bazează pe declarațiile titularului mărcii sau pe instrumentele furnizate de acesta (inclusiv instrumente informatice și baze de date), iar admisibilitatea contestării respectivelor aprecieri ale autorității de executare în fața unei instanțe în cadrul procedurii pe fond este exclusă sau limitată de natura căilor de atac de care dispune pârâtul în cadrul procedurilor privind măsurile conservatorii și de executare?

---

(1)  JO 2017, L 154, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 23 martie 2021 – absoluts -bikes and more- GmbH & Co. KG/the-trading-company GmbH

(Cauza C-179/21)

(2021/C 242/10)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurentă: absoluts -bikes and more- GmbH & Co. KG

Intimată: the-trading-company GmbH

Întrebările preliminare

1)	Simpla existență a unei garanții din partea producătorului este suficientă pentru a da naștere obligației de informare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2011/83/UE (1)?

2)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: obligația de informare prevăzută la articolul 6 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2011/83/UE ia naștere prin simpla menționare, în oferta comerciantului, a unei garanții a producătorului sau aceasta ia naștere în cazul în care mențiunea este ușor perceptibilă pentru consumator? Există de asemenea o obligație de informare atunci când pentru consumator este ușor perceptibil faptul că comerciantul doar îi pune la dispoziție informațiile furnizate de producător cu privire la garanție?

3)

Informațiile necesare în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2011/83/UE, referitoare la existența și la condițiile unei garanții a producătorului, trebuie să conțină aceleași informații precum garanția prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum și garanțiile conexe (2) sau sunt suficiente mai puține informații?

---

(1)  Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 304, p. 64).

(2)  JO 1999, L 171, p. 12, Ediție specială, 15/vol. 05, p. 89.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Korkein oikeus (Finlanda) la 29 martie 2021 – Soda-Club (CO2) SA ja SodaStream International BV/MySoda Oy

(Cauza C-197/21)

(2021/C 242/11)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein oikeus

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Soda-Club (CO2) SA ja SodaStream International BV

Pârâtă: MySoda Oy

Întrebările preliminare

1)

Așa-numitele criterii (1) Bristol-Myers Squibb, dezvoltate în jurisprudența Curții în ceea ce privește reambalarea și reetichetarea în cazurile importului paralel și în special așa-numita condiție a necesității se aplică de asemenea în ceea ce privește reambalarea sau reetichetarea produselor puse în circulație într-un stat membru de titularul mărcii sau cu consimțământul acestuia în vederea unei revânzări efectuate în același stat membru?

2)

În cazul în care, la momentul introducerii pe piață a buteliei care conține dioxid de carbon, titularul mărcii a aplicat pe etichetă marca sa, care este atât aplicată pe eticheta buteliei, cât și gravată pe gâtul buteliei, criteriile Bristol-Myers Squibb menționate anterior și în special așa-numita condiție a necesității se aplică și atunci când un terț a reumplut butelia cu dioxid de carbon în vederea unei revânzări, a îndepărtat de pe ea eticheta originală și a înlocuit-o cu o etichetă care poartă propriul său marcaj, în același timp marca comerciantului buteliei fiind în continuare vizibilă în gravura care se găsește pe gâtul buteliei?

3)

În situația descrisă anterior, se poate considera că îndepărtarea și înlocuirea etichetei care conține marca compromit, în principiu, funcția mărcii ca dovadă a originii buteliei sau, în raport cu aplicabilitatea condițiilor de reambalare și de reetichetare, prezintă importanță împrejurarea că: — trebuie să se considere că grupul-țintă a considerat că eticheta făcea trimitere exclusiv la originea dioxidului de carbon (și, prin urmare, la îmbuteliatorul buteliei) sau că: — trebuie să se considere că grupul-țintă a considerat că eticheta face trimitere, cel puțin în parte, și la originea buteliei?

4)

În măsura în care îndepărtarea și înlocuirea etichetelor buteliilor de CO2 sunt apreciate în raport cu condiția necesității, o deteriorare sau o dezlipire accidentală a etichetelor aplicate pe buteliile introduse pe piață de titularul mărcii sau îndepărtarea și înlocuirea acestora de către un îmbuteliator anterior pot constitui o împrejurare pe baza căreia înlocuirea uzuală a etichetelor printr-o etichetă a îmbuteliatorului trebuie considerată necesară pentru introducerea pe piață a buteliilor reumplute?

---

(1)  Hotărârea Curții din 11 iulie 1996 (cauzele conexate C-427/93, C-429/93 și C-436/93, Bristol-Myers Squibb și alții, EU:C:1996:282).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesfinanzgericht (Austria) la 30 martie 2021 – DN/Finanzamt Österreich

(Cauza C-199/21)

(2021/C 242/12)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzgericht

Părțile din procedura principală

Reclamant: DN

Autoritate pârâtă: Finanzamt Österreich

Întrebările preliminare

Întrebarea 1)

Întrebarea 1) care se pune împreună cu întrebarea 2):

Expresia „stat membru competent pentru pensie” care figurează în a doua teză a articolului 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 465/2012 (2), trebuie interpretată în sensul că vizează statul membru care a fost competent anterior pentru prestațiile familiale ca stat de încadrare în muncă și care este obligat în prezent să plătească pensia pentru limită de vârstă al cărei drept se întemeiază pe exercitarea prealabilă a liberei circulații a lucrătorilor pe teritoriul său?

Întrebarea 2):

Expresia „drepturi dobândite în temeiul primirii unei pensii” care figurează la articolul 68 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul nr. 883/2004 trebuie interpretată în sensul că un drept la prestații familiale trebuie să fie considerat dobândit în temeiul primirii unei pensii atunci când, pe de o parte, legislația Uniunii SAU a statului membru prevede drept condiție pentru dreptul la prestații familiale primirea unei pensii și, pe de altă parte, în plus, condiția primirii pensiei să fie efectiv îndeplinită în plan faptic, astfel încât o „simplă primire a pensiei” nu intră sub incidența articolului 68 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 883/2004 și statul membru în cauză nu este considerat „stat de pensionare” din perspectiva dreptului Uniunii?

Întrebarea 3) care se ridică alternativ la întrebările 1) și 2), privind aspectul dacă simpla primire a pensiei este suficientă pentru interpretarea noțiunii de stat de pensionare:

În cazul primirii unei pensii pentru limită de vârstă al cărei drept este întemeiat pe domeniul de aplicare al regulamentelor privind lucrătorii migranți, precum și pe desfășurarea prealabilă a unei activități într-un stat membru într-o perioadă în care fie numai statul de reședință sau ambele state nu erau încă membre ale Uniunii sau ale Spațiului Economic European, expresia „se acordă, după caz, sub forma unui supliment reprezentând diferența, pentru partea care depășește această valoare”, care figurează la articolul 68 alineatul (2) partea a doua a celei de a doua teze din Regulamentul 883/2004, trebuie interpretată din perspectiva Hotărârii Curții din 12 iunie 1980, Laterza (C-733/79), în sensul că prestațiile familiale sunt de asemenea garantate în cea mai mare măsură posibilă de dreptul Uniunii inclusiv în cazul primirii pensiei?

Întrebarea 4):

Articolul 60 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul 987/2009 (3) trebuie interpretat în sensul că se opune articolului 2 alineatul (5) din FLAG 1967, potrivit căruia, în caz de divorț, dreptul la alocații familiale și la deduceri pentru copiii aflați în întreținere îi este recunoscut părintelui care administrează gospodăria atât timp cât copilul major și aflat în perioada studiilor face parte din gospodăria sa, dar care părinte nu a depus o cerere nici în statul de reședință și nici în statul de pensionare, astfel încât celălalt părinte care locuiește ca titular al pensiei în Austria și care suportă efectiv, în mod exclusiv, sarcina de întreținere financiară a copilului, își poate întemeia dreptul la alocații familiale și la deduceri pentru copiii aflați în întreținere la instituția din statul membru a cărui legislație în materie de pensii este aplicabilă cu prioritate, în mod direct pe articolul 60 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul 987/2009?

Întrebarea 5) care se pune împreună cu întrebarea 4):

Articolul 60 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul 987/2009 trebuie interpretat de asemenea în sensul că, pentru justificarea calității de parte a lucrătorului Uniunii în procedura prestațiilor familiale din statul membru, acesta trebuie de asemenea să suporte în mod preponderent întreținerea prevăzută la articolul 1 litera (i) punctul 3 din Regulamentul 883/2004?

Întrebarea 6):

Dispozițiile privind procedura de dialog prevăzută la articolul 60 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 trebuie interpretate în sensul că instituțiile statelor membre în cauză trebuie să desfășoare o astfel de procedură nu numai în cazul acordării de prestații familiale, ci și în cazul recuperării prestațiilor familiale?

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 465/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 (JO 2012, L 149, p. 4).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2009, L 284, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad Veliko Tarnovo (Bulgaria) la 6 aprilie 2021 – „AGRO – EKO 2013” EOOD/Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond „Zemedelie”

(Cauza C-217/21)

(2021/C 242/13)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Veliko Tarnovo

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„AGRO – EKO 2013” EOOD

Pârât: Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond „Zemedelie”

Întrebările preliminare

1)

Noțiunea „plată” utilizată la articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune implică încheierea procedurii inițiate ca urmare a unei cereri de plată?

2)

Perceperea efectivă a sumei solicitate de un agricultor echivalează cu un răspuns favorabil al agenției de plăți cu privire la cererea de activare a drepturilor la plată și, prin urmare, neperceperea unor sume, în cazul publicării oficiale a plăților aferente măsurii respective, constituie un refuz al drepturilor la plată atunci când persoana nu a fost informată cu privire la continuarea procedurii prin intermediul unor noi controale?

3)

Termenul prevăzut la articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune impune statelor membre obligația verificării condițiilor de eligibilitate înainte de expirarea lui, iar această verificare nu poate fi continuată decât cu titlu excepțional?

4)

Nerespectarea termenului prevăzut la articolul 75 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune constituie un refuz implicit al plății ajutoarelor în cazul în care agricultorul nu este informat cu privire la efectuarea controalelor suplimentare și nu există niciun document scris în legătură cu aceasta?

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obvodní soud pro Prahu 1 (Republica Cehă) la 26 martie 2021 – Správa železnic, státní organizace/České dráhy a.s. a další

(Cauza C-221/21)

(2021/C 242/14)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Obvodní soud pro Prahu 1

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Správa železnic, státní organizace

Pârâte: České dráhy a.s.,

PKP CARGO INTERNATIONAL, a.s.,

PDV RAILWAY a.s.,

KŽC Doprava, s.r.o.

Întrebările preliminare

1)

Legislația națională prevăzută în partea a cincea a zákon č. 99/1963 Sb., občanský soudní řád (Legea nr. 99/1963, Codul de procedură civilă), cu modificările ulterioare (denumită în continuare „o.s.ř.”) îndeplinește cerințele controlului jurisdicțional al deciziilor organismului de reglementare în conformitate cu articolul 56 alineatul (10) din Directiva 2012/34/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (denumită în continuare „Directiva 2012/34”)?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 56 alineatul (10) din Directiva 2012/34 poate fi interpretat în sensul că se poate pune capăt controlului jurisdicțional al unei decizii a organismului de reglementare printr-o tranzacție judiciară în conformitate cu articolul 99 din o.s.ř.?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, cerințele privind instituirea unui organism național unic de reglementare în sectorul feroviar prevăzute la articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2012/34, cele privind funcțiile organismului de reglementare prevăzute la articolul 56 alineatele (2), (6), (11) și (12) din Directiva 2012/34 și cele privind colaborarea dintre organismele de reglementare prevăzută la articolul 57 alineatul (2) din Directiva 2012/34 permit ca deciziile emise de organismul de reglementare să fie înlocuite cu decizii individuale ale instanțelor de drept comun care nu sunt ținute de starea de fapt constatată de organismul de reglementare?

---

(1)  JO 2012 L 343, p. 32.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obvodní soud pro Prahu 1 (Repubica Cehă) la 22 martie 2021 – České dráhy a.s.

(Cauza C-222/21)

(2021/C 242/15)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Obvodní soud pro Prahu 1

Părțile din procedura principală

Reclamantă: České dráhy a.s.

Întrebările preliminare

1)

Legislația națională prevăzută în partea a cincea a zákon č. 99/1963 Sb., občanský soudní řád (Legea nr. 99/1963, Codul de procedură civilă), cu modificările ulterioare (denumită în continuare „o.s.ř.”) îndeplinește cerințele controlului jurisdicțional al deciziilor adoptate de organismul de reglementare în conformitate cu articolul 56 alineatul (10) din Directiva 2012/34/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (denumită în continuare „Directiva 2012/34”)?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, faptul că deciziile organismului de reglementare sunt înlocuite cu hotărâri pe fond pronunțate de diversele instanțe de drept comun cu privire la nivelul tarifelor de utilizare a infrastructurii în cadrul procedurilor la care participă solicitanții și administratorul infrastructurii, fără implicarea organismului de reglementare, este compatibil cu articolul 56 alineatul (6) din Directiva 2012/34?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, cerințele privind instituirea unui organism național unic de reglementare în sectorul feroviar prevăzute la articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2012/34, cele privind funcțiile organismului de reglementare prevăzute la articolul 56 alineatele (2), (11) și (12) din Directiva 2012/34 și cele privind colaborarea dintre organismele de reglementare prevăzută la articolul 57 alineatul (2) din Directiva 2012/34 permit ca deciziile emise de organismul de reglementare să fie înlocuite cu hotărâri ale instanțelor comune individuale care nu sunt ținute de starea de fapt constatată de organismul de reglementare?

---

(1)  JO 2012 L 343, p. 32.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos vyriausiasis administracinis (Lituania) la 9 aprilie 2021 – UAB „HA.EN.”/Valstybinė mokesčių inspekcija

(Cauza C-227/21)

(2021/C 242/16)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„HA.EN.” UAB

Pârâtă: Valstybinė mokesčių inspekcija

Întrebarea preliminară

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), în coroborare cu principiul neutralității fiscale, trebuie interpretată în sensul că interzice sau nu o practică a autorităților naționale în temeiul căreia dreptul unei persoane impozabile de a deduce TVA-ul aferent intrărilor este refuzat atunci când aceasta, la achiziționarea unui bun imobil, știa (sau ar fi trebuit să știe) că furnizorul, din cauza stării sale de insolvență, nu va plăti (sau nu va putea plăti) TVA-ul aferent ieșirilor către bugetul statului?

---

(1)  JO 2006 L 347, p. 1, Ediție specială 09/vol. 3, p. 7

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 12 aprilie 2021 – IA/Bundesamt für Fremdenwesen und Asyl

(Cauza C-231/21)

(2021/C 242/17)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurent: IA

Autoritate pârâtă: Bundesamt für Fremdenwesen und Asyl

Întrebările preliminare

1)

Detenția în închisoare, în sensul articolului 29 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (1), înseamnă de asemenea plasamentul persoanei în cauză, împotriva voinței sale sau fără voința sa, declarat admisibil de instanță, în secția de psihiatrie a unei instituții medicale (în speță, din cauza expunerii la pericole a propriei persoane și a altor persoane ca urmare a bolii sale psihice)?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: a) Termenul prevăzut la articolul 29 alineatul (2) prima teză din regulamentul menționat poate fi prelungit – cu efect obligatoriu pentru persoana în cauză – , în orice caz, la un an în cazul detenției în închisoare de către statul membru solicitant? b) În cazul unui răspuns negativ, care este perioada pentru care este admisibilă o prelungire, de exemplu numai pentru acea perioadă: aa) care corespunde duratei efective a detenției în închisoare sau bb) care corespunde duratei totale estimate a detenției în închisoare, raportate la momentul informării statului membru responsabil în sensul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 (2), după caz, în fiecare dintre ipoteze, majorat cu un termen rezonabil pentru o nouă organizare a transferului?

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) (JO 2013, L 180, p. 31).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei din 2 septembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 343/2003 (JO 2003, L 222, p. 3, Ediție specială, 19/vol. 06, p. 140), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 (JO 2014, L 39, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesverwaltungsgericht Steiermark (Austria) la 13 aprilie 2021 – Porr Bau GmbH/Bezirkshauptmannschaft Graz-Umgebung

(Cauza C-238/21)

(2021/C 242/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesverwaltungsgericht Steiermark

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Porr Bau GmbH

Autoritate pârâtă: Bezirkshauptmannschaft Graz-Umgebung

Întrebările preliminare

1)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE (1) se opune unei reglementări naționale potrivit căreia statutul de deșeu încetează numai atunci când deșeurile sau substanțele existente ori substanțele obținute din acestea sunt utilizate în mod direct ca înlocuitor pentru materiile prime sau pentru produsele obținute din materii prime principale ori atunci când ele au fost pregătite în vederea reutilizării? În cazul în care răspunsul la prima întrebare este negativ:

2)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/98 se opune unei reglementări naționale potrivit căreia statutul de deșeu poate înceta în cazul materialului excavat cel mai devreme odată cu înlocuirea materiilor prime sau a produselor obținute din materii prime principale? În cazul în care răspunsul la prima și/sau la a doua întrebare este negativ:

3)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/98 se opune unei reglementări naționale care prevede că statutul de deșeu nu poate înceta pentru materialul excavat atunci când nu sunt respectate sau nu sunt respectate integral criteriile formale (în special obligațiile de inventariere și documentare), care nu au nicio influență relevantă din punctul de vedere al mediului asupra măsurii puse în aplicare, deși se dovedește că materialul excavat se situează sub limita obligatorie (clasa de calitate) a scopului de utilizare concret prevăzut?

---

(1)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO 2008, L 312, p. 3).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Riigikohus (Estonia) la 14 aprilie 2021 – I. L./ Politsei- ja Piirivalveamet

(Cauza C-241/21)

(2021/C 242/19)

Limba de procedură: estoniana

Instanța de trimitere

Riigikohus

Părțile din procedura principală

Recurent: I L.

Intimată: Politsei- ja Piirivalveamet

Întrebarea preliminară

Articolul 15 alineatul (1) prima teză din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (1) poate fi interpretat în sensul că statele membre pot ține în custodie publică un resortisant al unei țări terțe în privința căruia există un risc real ca, în timp ce se află în libertate, anterior îndepărtării, să săvârșească o infracțiune a cărei cercetare și pedepsire ar putea îngreuna substanțial desfășurarea procesului de îndepărtare?

---

(1)  Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO 2008, L 348, p. 98).

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Repower/ EUIPO – repowermap.org (REPOWER)

(Cauza T-842/16) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală REPOWER - Cauză de nulitate absolută - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Obligația de motivare - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001)”)

(2021/C 242/20)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Repower AG (Brusio, Elveția) (reprezentanți: R. Kunz-Hallstein și H. Kunz-Hallstein, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: repowermap.org (Berna, Elveția) (reprezentanți: P. González-Bueno Catalán de Ocón și W. Sakulin, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 26 septembrie 2016 (cauza R 2311/2014-5) privind o procedură de declarare a nulității între repowermap.org și Repower

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 26 septembrie 2016 (cauza R 2311/2014-5), în măsura în care prin aceasta a fost admisă cererea de declarare a nulității în ceea ce privește tuburi acustice, care fac parte din clasa 9.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Repower AG suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de EUIPO și de repowermap.org.

---

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – repowermap.org/EUIPO – Repower (REPOWER)

(Cauza T-872/16) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală REPOWER - Cauză de nulitate absolută - Caracter descriptiv - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Obligația de motivare - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001) - Libertatea de exprimare”)

(2021/C 242/21)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Reclamantă: repowermap.org (Berna, Elveția) (reprezentanți: P. González-Bueno Catalán de Ocón și W. Sakulin, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Repower AG (Brusio, Elveția) (reprezentanți: R. Kunz-Hallstein și H. Kunz-Hallstein, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 26 septembrie 2016 (cauza R 2311/2014-5) privind o procedură de declarare a nulității între repowermap.org și Repower

Dispozitivul

1)

Reformează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 26 septembrie 2016 (cauza R 2311/2014-5), în sensul că marca contestată este anulată pentru serviciile următoare: — clasa 37: „Servicii de fochiști”; — clasa 42: „Servicii științifice, precum și de cercetare și proiectare în legătură cu acestea; analize industriale și servicii de cercetare industrială”.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	repowermap.org suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de EUIPO și Repower AG.

---

(1)  JO C 30, 30.1.2017.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – RQ/Comisia

(Cauza T-29/17 RENV) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Director general al OLAF - Decizie de ridicare a imunității de jurisdicție a reclamantului - Obligația de motivare - Obligațiile de asistență și de solicitudine - Încredere legitimă - Prezumția de nevinovăție - Principiul bunei administrări”)

(2021/C 242/22)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Reclamant: RQ (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Pârât: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Banks, J.-P. Keppenne și J. Baquero Cruz, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2016) 1449 final a Comisiei din 2 martie 2016 privind o cerere de ridicare a imunității de jurisdicție a reclamantului

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe RQ să suporte totalitatea cheltuielilor de judecată, inclusiv cheltuielile de judecată aferente cauzei T-29/17 și cauzei C-831/18 P.

---

(1)  JO C 95, 27.3.2017.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Primart/EUIPO – Bolton Cile España (PRIMART Marek Łukasiewicz)

(Cauza T-584/17 RENV) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative PRIMART Marek Łukasiewicz - Mărcile naționale verbale anterioare PRIMA - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Trimitere spre rejudecare”)

(2021/C 242/23)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Przedsiębiorstwo Produkcyjno-Handlowe „Primart” Marek Łukasiewicz (Wołomin, Polonia) (reprezentant: J. Skołuda, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Bolton Cile España, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: F. Celluprica, F. Fischetti și F. De Bono, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 22 iunie 2017 (cauza R 1933/2016-4) privind o procedură de opoziție între Bolton Cile España și Przedsiębiorstwo Produkcyjno-Handlowe „Primart” Marek Łukasiewicz

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Przedsiębiorstwo Produkcyjno-Handlowe „Primart” Marek Łukasiewicz la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 374, 6.11.2017.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Verband Deutscher Alten und Behindertenhilfe și CarePool Hannover/Comisia

(Cauza T-69/18) (1)

(„Ajutoare de stat - Acțiune socială independentă - Subvenții acordate asociațiilor unei grupări regionale de acțiune caritabilă - Respingerea unei plângeri - Decizie de a nu ridica obiecții la sfârșitul fazei preliminare de examinare - Acțiune în anulare - Calitatea de parte interesată - Protecția drepturilor procedurale - Afectare substanțială a poziției concurențiale - Admisibilitate - Lipsa unor dificultăți serioase - Inexistența vreunei modificări substanțiale a ajutorului existent”)

(2021/C 242/24)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Verband Deutscher Alten- und Behindertenhilfe, Landesverband Niedersachsen/Bremen und Hamburg/Schleswig-Holstein eV (Hanovra, Germania), CarePool Hannover GmbH (Hanovra) (reprezentanți: T. Unger, avocat, și S. Korte, profesor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Herrmann și F. Tomat, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Diakonisches Werk evangelischer Kirchen in Niedersachsen eV (Hanovra) (reprezentanți: A. Bartosch, avocat), Arbeiterwohlfahrt Bezirksverband Hannover eV (Hanovra) (reprezentant: C. Jürschik, avocat), Arbeiterwohlfahrt Bezirksverband Braunschweig eV (Brunswick, Germania) celelalte 8 interveniente ale căror nume figurează în anexa hotărârii (reprezentanți: U. Karpenstein, R. Sangi și C. Johann, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2017) 7686 final a Comisiei din 23 noiembrie 2017 privind schemele de ajutoare de stat SA.42268 (2017/E) – Deutschland Staatliche Beihilfe zur Förderung wohlfahrtspflegerischer Aufgaben și SA.42877 (2017/E) – Deutschland CarePool Hannover GmbH, puse în aplicare de Germania în favoarea unor asociații caritabile pentru misiuni de asistență socială (JO 2018, C 61, p. 1).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)

Obligă Verband Deutscher Alten- und Behindertenhilfe, Landesverband Niedersachsen/Bremen und Hamburg/Schleswig-Holstein eV și CarePool Hannover GmbH să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană, de Diakonisches Werk evangelischer Kirchen in Niedersachsen eV, de Arbeiterwohlfahrt Bezirksverband Hannover eV, precum și de Arbeiterwohlfahrt Bezirksverband Braunschweig eV și de celelalte interveniente ale căror nume figurează în anexă.

---

(1)  JO C 112, 26.3.2018.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – ITD şi Danske Fragtmænd/Comisia

(Cauza T-561/18) (1)

(„Ajutoare de stat - Sectorul poștal - Compensație pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal - Decizie de a nu ridica obiecții - Calculul compensației - Metodologia costului net evitat - Luarea în considerare a beneficiilor intangibile imputabile serviciului universal - Utilizarea fondurilor acordate cu titlu de compensație - Garanție publică privind plata unor indemnizații de concediere în caz de faliment - Scutire de TVA pentru anumite operațiuni efectuate de prestatorul serviciului universal - Alocarea contabilă a costurilor comune activităților din sfera serviciului universal și activităților în afara acesteia - Aportul de capital adus de o întreprindere publică pentru a evita falimentul filialei sale - Plângere formulată de un concurent - Decizie de constatare a inexistenței unui ajutor de stat la încheierea fazei de examinare preliminară - Ajutor existent - Acordare periodică de avantaje - Imputabilitate în sarcina statului - Criteriul investitorului privat”)

(2021/C 242/25)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: ITD, Brancheorganisation for den danske vejgodstransport A/S (Padborg, Danemarca), Danske Fragtmænd A/S (Åbyhøj, Danemarca) (reprezentant: L. Sandberg-Mørch, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Blanck și D. Recchia, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantelor: Jørgen Jensen Distribution A/S (Ikast, Danemarca) (reprezentanți: L. Sandberg-Mørch și M. Honoré, avocați), Dansk Distribution A/S (Karlslunde, Danemarca) (reprezentanți: L. Sandberg-Mørch și J. Buendía Sierra, avocați)

Intervenient în susținerea pârâtei: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Nymann-Lindegren și M. Wolff, agenți, asistați de R. Holdgaard, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2018) 3169 final a Comisiei din 28 mai 2018 privind ajutorul de stat SA.47707 (2018/N) – Compensații acordate de stat către PostNord pentru prestarea serviciului poștal universal – Danemarca.

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia C(2018) 3169 final a Comisiei din 28 mai 2018 privind ajutorul de stat SA.47707 (2018/N) – Compensații acordate de stat către PostNord pentru prestarea serviciului poștal universal – Danemarca în măsura în care s-a considerat, la încheierea fazei de examinare preliminară, că nu constituiau ajutoare de stat, pe de o parte, scutirea de taxa pe valoarea adăugată (TVA) instituită prin Decizia administrativă nr. 1306/90 și prin Regulamentul administrativ F 6742/90 adoptate de administrația fiscală daneză și, pe de altă parte, majorarea de capital de un miliard de coroane daneze (DKK) realizată de PostNord AB, în beneficiul Post Danmark A/S, la 23 februarie 2017.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	ITD, Brancheorganisation for den danske vejgodstransport A/S și Danske Fragtmænd A/S suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată, restul cheltuielilor de judecată efectuate de acestea fiind suportate de Comisia Europeană.

4)	Comisia, Regatul Danemarcei, Jørgen Jensen Distribution A/S și Dansk Distribution A/S suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 427, 26.11.2018.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – Pharmaceutical Works Polpharma/EMA

(Cauza T-611/18) (1)

(„Medicamente de uz uman - Cerere de autorizare a introducerii pe piață a unei versiuni generice a medicamentului Tecfidera - Decizie a EMA de respingere a validării cererii de autorizare a introducerii pe piață - Decizie anterioară a Comisiei prin care se considera că Tecfidera - fumarat de dimetil nu intra sub incidența aceleiași autorizații generale de introducere pe piață ca Fumaderm - Excepție de nelegalitate - Admisibilitate - Combinație de substanțe medicamentoase autorizată anterior - Autorizație de introducere pe piață ulterioară a unei componente a combinației de substanțe medicamentoase - Aprecierea existenței a două autorizații generale de introducere pe piață diferite - Eroare vădită de apreciere”)

(2021/C 242/26)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Pharmaceutical Works Polpharma S.A. (Starogard Gdański, Polonia) (reprezentanți: M. Martens, N. Carbonnelle, avocați, și S. Faircliffe, solicitor)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Medicamente (reprezentanți: T. Jabłoński, S. Drosos și R. Pita, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Comisia Europeană (reprezentanţi: A. Sipos și L. Haasbeek, agenți), Biogen Netherlands BV (Badhoevedorp, Țările de Jos) (reprezentant: C. Schoonderbeek, avocată)

Obiectul

Pe de o parte, o cerere prin care se solicită declararea ca admisibilă și întemeiată a unei excepții de nelegalitate invocate împotriva Deciziei de punere în aplicare C(2014) 601 final a Comisiei din 30 ianuarie 2014 de acordare a autorizației de introducere pe piață pentru Tecfidera – fumarat de dimetil, medicament de uz uman, în măsura în care, în această decizie de punere în aplicare, Comisia consideră că Tecfidera – fumarat de dimetil nu intră sub incidența aceleiași autorizații generale de introducere pe piaţă ca Fumaderm și, pe de altă parte, o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, prin care se solicită anularea deciziei EMA din 30 iulie 2018 de respingere a validării cererii depuse de reclamantă pentru a obține autorizația de introducere pe piață a unei versiuni generice a medicamentului Tecfidera.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) din 30 iulie 2018 de respingere a validării cererii depuse de Pharmaceutical Works Polpharma S.A. în vederea obținerii autorizației de introducere pe piață a unei versiuni generice a medicamentului Tecfidera.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	EMA suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile efectuate de Pharmaceutical Works Polpharma.

4)	Biogen Netherlands BV și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 455, 17.12.2018.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – Acron și alții/Comisia

(Cauza T-45/19) (1)

(„Dumping - Importuri de nitrat de amoniu originar din Rusia - Cerere de reexaminare intermediară parțială - Încheiere a reexaminării intermediare parțiale - Lipsa unei schimbări a circumstanțelor - Eroare de apreciere - Obligația de motivare - Dreptul la apărare”)

(2021/C 242/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Acron PAO (Veliky Novgorod, Rusia), Dorogobuzh PAO (Dorogobuzh, Rusia), Acron Switzerland AG (Baar, Elveția) (reprezentanți: T. De Meese, J. Stuyck și M. Van Nieuwenborgh, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Gustafsson și P. Němečková, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Fertilizers Europe (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: B. O’Connor, Solicitor)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1703 a Comisiei din 12 noiembrie 2018 de încheiere a anchetei de reexaminare intermediară parțială referitoare la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia (JO 2018, L 285, p. 97)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Acron PAO, Dorogobuzh PAO și Acron Switzerland AG suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană și de Fertilizers Europe.

---

(1)  JO C 122, 1.4.2019.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Pech/Consiliul

(Cauza T-252/19) (1)

(„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001 - Protecția avizelor juridice - Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001 - Protecția procesului decizional - Refuz de a acorda accesul integral la un aviz juridic al Serviciului juridic al Consiliului”)

(2021/C 242/28)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Laurent Pech (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: O. Brouwer și T. McGrath, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: K. Pavlaki și E. Rebasti, agenți)

Intervenient în susținerea reclamantului: Regatul Suediei (reprezentanți: O. Simonsson, C. Meyer-Seitz, A. Runeskjöld, J. Lundberg, M. Salborn Hodgson, H. Shev, H. Eklinder și R. Shahsavan Eriksson, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea deciziei Consiliului din 12 februarie 2019 prin care se refuză accesul integral la avizul Serviciului juridic al acestuia care figurează în documentul ST 13593 2018 INIT și care se referă la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 2 mai 2018 privind protecția bugetului Uniunii Europene în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre [COM(2018) 324 final].

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Consiliului Uniunii Europene din 12 februarie 2019 prin care se refuză accesul integral la documentul ST 13593 2018 INIT, care conține avizul Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii Europene în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre [COM(2018) 324 final].

2)	Consiliul suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de domnul Laurent Pech.

3)	Regatul Suediei suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 213, 24.6.2019.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Al-Tarazi/Consiliul

(Cauza T-260/19) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Siriei - Înghețarea fondurilor - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Dreptul la apărare - Dreptul de proprietate - Dreptul de a exercita o activitate economică - Dreptul la respectarea vieții private și de familie - Proporționalitate”)

(2021/C 242/29)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Mazen Al-Tarazi (Shuwaikh, Koweït) (reprezentanți: G. Beck, A. Khan, R. Wilcox, barristers și S. Patel, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou și V. Piessevaux, agenți)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolului 263 TFUE și prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2019/87 a Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 18 I, p. 13) și a Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/85 al Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 18 I, p. 4), în măsura în care îl privesc pe reclamant.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Mazen Al-Tarazi să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

---

(1)  JO C 213, 24.6.2019.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – SGI Studio Galli Ingegneria/Comisia

(Cauza T-285/19) (1)

(„Clauză compromisorie - Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) - Acord de grant - Proiectul Marsol - Costuri eligibile - Raport de investigație al OLAF prin care s-a constatat caracterul neeligibil al anumitor cheltuieli efectuate - Restituirea sumelor plătite - Sarcina probei - Principiul bunei-credințe - Dreptul de a fi ascultat - Principiul bunei administrări - Dreptul al apărare - Proporționalitate”)

(2021/C 242/30)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: SGI Studio Galli Ingegneria Srl (Roma, Italia) (reprezentanți: F. Marini, V. Catenacci și R. Viglietta, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Estrada de Solà și A. Spina, agenți)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolului 272 TFUE și prin care se urmărește, cu titlu principal și în esență, să se constate că reclamanta nu este obligată să restituie suma de 487 914,32 euro care face parte din suma totală care i-a fost acordată în cadrul acordului de grant nr. 619120, referitor la proiectul Marsol, în subsidiar, să se constate că suma care trebuie restituită nu poate depăși 100 044,99 euro și, cu titlu mai subsidiar, să se obțină obligarea Comisiei la plata către reclamantă a costurilor pe care aceasta le-a suportat cu ocazia executării proiectului menționat, cu titlu de îmbogățire fără justă cauză.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă SGI Studio Galli Ingegneria Srl la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 213, 24.6.2019.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Achema și Lifosa/Comisia

(Cauza T-300/19) (1)

(„Ajutoare de stat - Piața energiei produse din surse regenerabile de energie - Ajutor pentru funcționare - Decizie prin care schema de ajutor este declarată compatibilă cu piața internă la finalul fazei preliminare de examinare - Articolul 107 alineatul (3) litera (c) TFUE - Încălcarea drepturilor procedurale - Orientările din 2008 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului - Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 - Articolul 30 TFUE - Articolul 110 TFUE - Ansamblu de indicii concordante”)

(2021/C 242/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Achema AB (Jonava, Lituania) și Lifosa AB (Kedainiai, Lituania) (reprezentanți: E. Righini și N. Solárová, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Herrmann și P. Němečková, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Republica Lituania (reprezentanți: K. Dieninis și R. Dzikovič, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2018) 9209 final a Comisiei din 8 ianuarie 2019 referitoare la ajutorul de stat SA.45765 (2018/NN), privind o schemă de ajutor pusă în aplicare de Republica Lituania în favoarea producătorilor de energie din surse regenerabile de energie (JO 2019, C 61, p. 1).

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C(2018) 9209 final a Comisiei din 8 ianuarie 2019 referitoare la ajutorul de stat SA.45765 (2018/NN), privind o schemă de ajutor pusă în aplicare de Republica Lituania în favoarea producătorilor de energie din surse regenerabile de energie.

2)	Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Achema AB și de Lifosa AB.

3)	Republica Lituania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 238, 15.7.2019.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – El Qaddafi/Consiliul

(Cauza T-322/19) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Libia - Înghețarea fondurilor - Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Restricții privind intrarea sau tranzitul pe teritoriul Uniunii Europene - Lista persoanelor care fac obiectul restricțiilor privind intrarea și tranzitul pe teritoriul Uniunii - Menținerea numelui reclamantului pe liste - Termen de introducere a acțiunii - Admisibilitate - Obligația de motivare - Eroare de apreciere”)

(2021/C 242/32)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Aisha Muammer Mohamed El-Qaddafi (Mascate, Oman) (reprezentant: S. Bafadhel, barrister)

Pârât: Consiliului Uniunii Europene (reprezentanți: V. Piessevaux și M. Bishop, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, în primul rând, a Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2017/497 a Consiliului din 21 martie 2017 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/1333 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO 2017, L 76, p. 25) și a Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2020/374 a Consiliului din 5 martie 2020 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/1333 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO 2020, L 71, p. 14), în măsura în care mențin numele reclamantei pe listele din anexele I și III la Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului din 31 iulie 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și de abrogare a Deciziei 2011/137/PESC (JO 2015, L 206, p. 34), și, în al doilea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/489 al Consiliului din 21 martie 2017 privind punerea în aplicare a articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO 2017, L 76, p. 3) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/371 al Consiliului din 5 martie 2020 privind punerea în aplicare a articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/44 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO 2020, L 71, p. 5), în măsura în care mențin numele reclamantei pe lista din anexa II la Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului din 18 ianuarie 2016 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 204/2011 (JO 2016, L 12, p. 1), și, pe de altă parte, o cerere întemeiată pe articolul 265 TFUE prin care se urmărește constatarea faptului că în mod nelegal Consiliul s a abținut să notifice reclamantei actele în discuție la momentul adoptării lor

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia de punere în aplicare (PESC) 2017/497 a Consiliului din 21 martie 2017 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/1333 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Decizia de punere în aplicare (PESC) 2020/374 a Consiliului din 5 martie 2020 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/1333 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia, în măsura în care mențin numele doamnei Aisha Muammer Mohamed El Qaddafi pe listele care figurează în anexele I și III la Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului din 31 iulie 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și de abrogare a Deciziei 2011/137/PESC.

2)

Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/489 al Consiliului din 21 martie 2017 privind punerea în aplicare a articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/371 al Consiliului din 5 martie 2020 privind punerea în aplicare a articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia, în măsura în care mențin numele doamnei Aisha Muammer Mohamed El Qaddafi pe lista care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului din 18 ianuarie 2016 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 204/2011.

3)

Menține efectele articolului 1 din Decizia de punere în aplicare 2020/374 față de doamna Aisha Muammer Mohamed El Qaddafi până la data expirării termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care în acest termen se introduce un recurs, până la eventuala respingere a recursului.

4)	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 246, 22.7.2019.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Asolo/EUIPO – Red Bull (FLÜGEL)

(Cauza T-509/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală FLÜGEL - Mărcile naționale verbale anterioare …VERLEIHT FLÜGEL și RED BULL VERLEIHT FLÜÜÜGEL - Motive relative de refuz - Atingere adusă renumelui - Articolul 8 alineatul (5) și articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (5) și articolul 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 70 alineatul (2) și articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2021/C 242/33)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Asolo LTD (Limassol, Cipru) (reprezentanți: W. Pors și N. Dorenbosch, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Capostagno și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUPO, intervenientă la Tribunal: Red Bull GmbH (Fuschl am See, Austria) (reprezentanți: A. Renck și S. Petivlasova, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 15 mai 2019 (cauza R 201/2019-4) privind o procedură de declarare a nulității între Red Bull și Asolo

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Asolo LTD la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 295, 2.9.2019.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Intering și alții/Comisia

(Cauza T-525/19) (1)

(„Achiziții publice - Procedură de cerere de ofertă - Reducerea prafului și a oxizilor de azot din unitățile B1 și B2 ale centralei termice Kosovo B - Respingerea candidaturii - Cerere de anulare prezentată în replică - Concluzii noi - Inadmisibilitate vădită - Modificarea criteriilor de selecție în cursul procedurii - Egalitate de tratament”)

(2021/C 242/34)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Intering Sh.p.k (Obiliq, Kosovo), Steinmüller Engineering GmbH (Gummersbach, Germania), Deling d.o.o. za proizvodnju, promet i usluge (Tuzla, Bosnia-Herțegovina), ZM-Vikom d.o.o. za proizvodnju, konstrukcije i montažu (Šibenik, Croația) (reprezentant: R. Spielhofen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Estrada de Solà, B. Bertelmann și M. Kellerbauer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, pe de o parte, a deciziei Ares(2019) 4979920 a Comisiei din 30 iulie 2019 de a nu reține candidatura reclamantelor în vederea participării la procedura restrânsă de atribuire a contractului privind cererea de ofertă EuropeAid/140043/DH/WKS/XK și, pe de altă parte, a deciziei din 18 octombrie 2019 privind atribuirea contractului menționat.

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Ares(2019)4979920 a Comisiei Europene din 30 iulie 2019 de a nu reține candidatura prezentată de Intering Sh.p.k, Steinmüller Engineering GmbH, Deling d.o.o. za proizvodnju, promet i usluge și ZM-Vikom d.o.o. za proizvodnju, konstrukcije i montažu în vederea participării la procedura restrânsă de atribuire a contractului privind cererea de ofertă EuropeAid/140043/DH/WKS/XK.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurilor măsurilor provizorii.

---

(1)  JO C 328, 30.9.2019.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Sharif/Consiliul

(Cauza T-540/19) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Siriei - Înghețarea fondurilor - Eroare de apreciere - Proporționalitate - Drept de proprietate - Drept de a exercita o activitate economică”)

(2021/C 242/35)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Ammar Sharif (Damasc, Siria) (reprezentanți: J.-P. Buyle, L. Cloquet și J. Kobeissi, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Lejeune și V. Piessevaux, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet, J. Norris și J. Roberti di Sarsina, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei (PESC) 2019/806 a Consiliului din 17 mai 2019 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 132, p. 36), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/798 al Consiliului din 17 mai 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 132, p. 1), a Deciziei (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2020, L 168, p. 66) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/716 al Consiliului din 28 mai 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2020, L 168, p. 1), în măsura în care aceste acte îl privesc pe reclamant.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Ammar Sharif să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 337, 7.10.2019.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – România/Comisia

(Cauza T-543/19) (1)

(„Fondul de coeziune și FEDR - Articolul 139 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 - Aplicarea în timp a unei rate de cofinanțare majorate, adoptată după transmiterea cererii finale pentru plata intermediară, dar înainte de acceptarea conturilor - Încredere legitimă - Obligația de motivare - Principiul bunei administrări”)

(2021/C 242/36)

Limba de procedură: româna

Părțile

Reclamantă: România (reprezentanți: E. Gane, A. Rotăreanu și M. Chicu, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Armenia, S. Pardo Quintillán și L. Mantl, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea în parte a Deciziei C(2019) 4027 final a Comisiei din 23 mai 2019, în măsura în care privește acceptarea conturilor și calculul sumelor exigibile din partea Fondului de coeziune și a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) pentru exercițiul contabil 2017-2018 și pentru programul operațional CCI 2014RO16M1OP001 „Infrastructură Mare” prin aplicarea unei rate de cofinanțare pentru axele prioritare 1 și 2 ale acestui program operațional de 75 %, iar nu de 85 %.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă România la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 337, 7.10.2019.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO – Fontana Food (GRILLOUMI)

(Cauza T-555/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GRILLOUMI - Marca colectivă a Uniunii Europene verbală anterioară HALLOUMI - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Atingere adusă renumelui - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/37)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi (Nicosia, Cipru) (reprezentanți: S. Malynicz, QC, S. Baran, barrister, și V. Marsland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Fontana Food AB (Tyresö, Suedia) (reprezentanți: P. Nihlmark și L. Zacharoff, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 mai 2019 (cauza R 1355/2018-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Fontana Food

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 29 mai 2019 (cauza R 1355/2018-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Fontana Food.

2)	Obligă EUIPO să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi.

3)	Fontana Food suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 328, 30.9.2019.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – The KaiKai Company Jaeger Wichmann/EUIPO (Aparate și echipament pentru gimnastică sau sport)

(Cauza T-579/19) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Depozit multiplu de desene sau modele industriale comunitare reprezentând aparate și echipament pentru gimnastică sau sport - Drept de prioritate - Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Cerere în temeiul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor - Articolul 4 din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale - Termen de prioritate”)

(2021/C 242/38)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: The KaiKai Company Jaeger Wichmann GbR (Munich, Germania) (reprezentant: J. Hellmann-Cordner, avocate)

Pârât: Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 13 iunie 2019 (cauza R 573/2019-3) privind o cerere de înregistrare a unor aparate și echipament pentru gimnastică sau sport ca desene sau modele industriale comunitare, prin care se revendică dreptul de prioritate al unei cereri internaționale de brevet depuse în temeiul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 13 iunie 2019 (cauza R 573/2019 3).

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 337, 7.10.2019.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Point Tec Products Electronic/EUIPO – Compagnie des montres Longines, Francillon (Reprezentarea a două aripi întinse în jurul unui triunghi)

(Cauza T-615/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marcă figurativă care reprezintă două aripi întinse în jurul unui triunghi - Marcă a Uniunii Europene figurativă anterioară care reprezintă două aripi întinse în jurul unui dreptunghi - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Articolul 72 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001”)

(2021/C 242/39)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Point Tec Products Electronic GmbH (Ismaning, Germania) (reprezentant: D. Wiedemann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Lukošiūtė și S. Hanne, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Compagnie des Montres Longines, Francillon SA (Saint-Imier, Elveția) (reprezentant: P. González-Bueno Catalán de Ocón, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 8 iulie 2019 (cauza R 2427/2018-5) privind o procedură de opoziție între Compagnie des montres Longines, Francillon și Point Tec Products Electronic

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Point Tec Products Electronic GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 363, 28.10.2019.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Linde Material Handling/EUIPO – Verti Aseguradora (VertiLight)

(Cauza T-644/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale VertiLight - Marca națională verbală anterioară VERTI - Motiv relativ de refuz - Lipsa unei atingeri aduse renumelui - Lipsa unei legături între mărcile în cauză - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/40)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Linde Material Handling GmbH (Aschaffenbourg, Germania) (reprezentanți: J.-C. Plate et R. Kaase, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Verti Aseguradora, Compañía de seguros y reaseguros, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: A. Sanz Cerralbo, avocată)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 5 iulie 2019 (cauza R 1849/2018-5) privind o procedură de opoziție între Verti Aseguradora, Compañía de seguros y reaseguros și Linde Material Handling

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 5 iulie 2019 (cauza R 1849/2018-5).

2)	Obligă EUIPO să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Linde Material Handling GmbH.

3)	Verti Aseguradora, Compañía de seguros y reaseguros, SA suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 383, 11.11.2019.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Hasbro/EUIPO – Kreativni Događaji (MONOPOLY)

(Cauza T-663/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală MONOPOLY - Motiv absolut de refuz - Rea credință - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/41)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Hasbro, Inc. (Pawtucket, Rhode Island, Statele Unite) (reprezentant: J. Moss, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: P. Sipos și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Kreativni Događaji d.o.o. (Zagreb, Croația) (reprezentant: R. Kunze, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 22 iulie 2019 (cauza R 1849/2017-2) privind o procedură de declarare a nulității între Kreativni Događaji și Hasbro.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Hasbro, Inc., la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de Kreativni Događaji d.o.o. în cadrul procedurii care s a aflat pe rolul Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

---

(1)  JO C 413, 9.12.2019.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – Falqui/Parlamentul

(Cauza T-695/19) (1)

(„Drept instituțional - Statutul unic al deputaților europeni - Deputați europeni aleși în circumscripții italiene - Adoptarea de către Ufficio di Presidenza della Camera dei deputati (Oficiul președinției Camerei Deputaților, Italia) a Deciziei nr. 14/2018 în materie de pensii - Modificarea cuantumului pensiilor deputaților naționali italieni - Modificarea corelativă de către Parlamentul European a cuantumului pensiilor anumitor foști deputați europeni aleși în Italia - Drepturi dobândite - Securitate juridică - Încredere legitimă - Proporționalitate”)

(2021/C 242/42)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Enrico Falqui (Florența, Italia) (reprezentanți: F. Sorrentino și A. Sandulli, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: S. Seyr și S. Alves, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, în primul rând, a notei din 8 iulie 2019 stabilite de Parlament privind adaptarea cuantumului pensiei de care beneficiază reclamantul ca urmare a intrării în vigoare, la 1 ianuarie 2019, a Deciziei nr. 14/2018 a Ufficio di Presidenza della Camera dei deputati, în al doilea rând, a notei din 11 aprilie 2019 stabilite de șeful Unității „Remunerație și drepturi sociale ale deputaților” din cadrul Direcției Generale Finanțe a Parlamentului, privind adaptarea pensiilor de care acesta beneficiază ca urmare a intrării în vigoare, la 1 ianuarie 2019, a Deciziei nr. 14/2018 a Ufficio di Presidenza della Camera dei deputati și, în al treilea rând, a Avizului SJ-0836/18 al Serviciului Juridic al Parlamentului din 11 ianuarie 2019.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Enrico Falqui suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Parlamentul European.

---

(1)  JO C 406, 2.12.2019.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Correia/CESE

(Cauza T-843/19) (1)

(„Funcție publică - Personalul CESE - Agenți temporari - Refuzul reîncadrării - Acțiune în anulare - Termen de depunere a unei reclamații - Sarcina probei depășirii termenului - Act care lezează - Admisibilitate - Egalitate de tratament - Securitate juridică - Acțiune în despăgubire - Prejudiciu moral”)

(2021/C 242/43)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Paula Correia (Woluwe-Saint-Étienne, Belgia) (reprezentanți: L. Levi și M. Vandenbussche, avocați)

Pârât: Comitetul Economic și Social European (reprezentanți: M. Pascua Mateo, X. Chamodraka și K. Gambino, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziei CESE, care ar fi fost adoptată la o dată necunoscută reclamantei și despre care aceasta din urmă ar fi luat cunoștință la 12 aprilie 2019, prin care se refuză reîncadrarea ei în gradul AST 7 în temeiul exercițiului de reîncadrare 2019 și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care reclamanta l-ar fi suferit ca urmare a acestei decizii.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comitetului Economic și Social European (CESE) prin care se refuză reîncadrarea doamnei Paula Correia în temeiul exercițiului de reîncadrare 2019.

2)	Obligă CESE la plata către doamna Correia a unei despăgubiri de 2 000 de euro pentru prejudiciul moral pe care aceasta l-a suferit.

3)	Obligă CESE la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 45, 10.2.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – West End Drinks/EUIPO – Pernod Ricard (The King of SOHO)

(Cauza T-31/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative The King of SOHO - Marca Uniunii Europene verbală anterioară SOHO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 242/44)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Reclamantă: West End Drinks Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: C. Hawkes, Solicitor, C. Hall, Barrister, și B. Niemann Fadani, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: V. Ruzek, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Pernod Ricard (Paris, Franța) (reprezentant: T. de Haan, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 16 octombrie 2019 (cauza R 1543/2018-1) privind o procedură de opoziție între Pernod Ricard și West End Drinks

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Respinge acțiunea incidentă ca inadmisibilă.

3)	În acțiunea principală, obligă West End Drinks Ltd să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate în cadrul prezentei proceduri de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Pernod Ricard.

4)	În acțiunea incidentă, Pernod Ricard suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de EUIPO, iar West End Drinks suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 87, 16.3.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Chanel/EUIPO – Huawei Technologies (Reprezentarea unui cerc conținând două linii curbe întrepătrunse)

(Cauza T-44/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative reprezentând un cerc ce conține două linii curbe întrepătrunse - Marcă națională figurativă anterioară reprezentând două cercuri nefinalizate întrepătrunse orizontal - Marcă națională figurativă anterioară reprezentând un cerc ce conține două cercuri nefinalizate întrepătrunse orizontal - Motive relative de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Lipsa similitudinii semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa unei atingeri aduse renumelui - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001)”)

(2021/C 242/45)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Chanel (Neuilly-sur-Seine, Franța) (reprezentant: J. Passa, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Huawei Technologies Co. Ltd (Shenzhen, China) (reprezentant: M. Edenborough, QC)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 28 noiembrie 2019 (cauza R 1041/2019-4) privind o procedură de opoziție între Chanel și Huawei Technologies

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Chanel la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 103, 30.3.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – FCA Italy/EUIPO – Bettag (Pandem)

(Cauza T-191/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Pandem - Mărcile națională și internațională verbale anterioare PANDA - Motiv relativ de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 242/46)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: FCA Italy SpA (Torino, Italia) (reprezentanți: F. Jacobacci și E. Truffo, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: G. Sakalaitė-Orlovskienė și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Christoph Bettag (Aix-la-Chapelle, Germania) (reprezentanți: M. Metzner, A. Hönninger și M. Zeis, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 4 februarie 2019 (cauza R 1483/2019-5) privind o procedură de opoziție între FCA Italy și domnul Bettag

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă FCA Italy SpA la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Berebene/EUIPO – Consorzio vino Chianti Classico (GHISU)

(Cauza T-201/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative GHISU - Marca colectivă națională figurativă anterioară CHIANTI CLASSICO - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Profit necuvenit obținut din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare”)

(2021/C 242/47)

Limba de procedură: italiana

Părţile

Reclamantă: Berebene Srl (Roma, Italia) (reprezentant: A. Massimiani, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Capostagno, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Consorzio vino Chianti Classico (Radda in Chianti, Italia) (reprezentanți: S. Corona și F. Corona, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 23 ianuarie 2020 (cauza R 592/2019-1) privind o procedură de opoziție între Consorzio vino Chianti Classico și Berebene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Berebene Srl la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 191, 8.6.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Apologistics/EUIPO – Kerckhoff (APO)

(Cauza T-282/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală APO - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2021/C 242/48)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Apologistics GmbH (Markkleeberg, Germania) (reprezentanți: H. Hug și S. Schreiber, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Eberl și A. Söder, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Markus Kerckhoff (Bergisch Gladbach, Germania) (reprezentant: M. Douglas, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 25 februarie 2020 (cauza R 982/2019-5) privind o procedură de declarare a nulității între domnul Kerckhoff și Apologistics

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Apologistics GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 215, 29.6.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Klaus Berthold/EUIPO – Thomann (HB Harley Benton)

(Cauza T-284/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marcă figurativă HB Harley Benton - Marca Uniunii Europene verbală anterioară HB - Denumire comercială națională anterioară - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 242/49)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Klaus Berthold Besitzgesellschaft GmbH & Co. KG (Thalhausen, Germania) (reprezentant: E. Strauß, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Thomann GmbH (Burgebrach, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 11 martie 2020 (cauza R 1359/2019-4) privind o procedură de opoziție între Thomann GmbH și Klaus Berthold Besitzgesellschaft GmbH & Co. KG

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Klaus Berthold Besitzgesellschaft GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 222, 6.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – Capella/EUIPO – Cobi.bike (GOBI)

(Cauza T-286/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GOBI - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară COBI - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Public relevant”)

(2021/C 242/50)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Capella EOOD (Sofia, Bulgaria) (reprezentant: R. Klenke, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Graul și A. Söder, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Cobi.bike GmbH (Frankfurt am Main, Germania) (reprezentant: A. Molnar, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 14 februarie 2020 (cauza R 1685/2019-2) privind o procedură de opoziție între Cobi.bike și Capella

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Capella EOOD suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Cobi.bike GmbH.

---

(1)  JO C 222, 6.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Nosio/EUIPO – Tros del Beto (ACCUSÌ)

(Cauza T-300/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale ACCUSÌ - Marca Uniunii Europene verbală anterioară ACÚSTIC - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/51)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Nosio SpA (Mezzocorona, Italia) (reprezentanți: J. Graffer, G. Rubino și A. Ottolini, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Söder și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Tros del Beto, SLU (Marçà, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 13 martie 2020 (cauza R 871/2019-1) privind o procedură de opoziție între Tros del Belo și Nosio

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 247, 27.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Comercializadora Eloro/EUIPO – Zumex Group (JUMEX)

(Cauza T-310/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative JUMEX - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară zumex - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/52)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: Comercializadora Eloro, SA (Ecatepec, Mexic) (reprezentanți: J. L. Gracia Albero, P. Merino Baylos și E. Cebollero González, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Zumex Group, SA (Moncada, Spania) (reprezentanți: M. C. March Cabrelles, avocată)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 9 martie 2020 (cauza R 534/2019-2) privind o procedură de opoziție între Zumex Group și Comercializadora Eloro

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Comercializadora Eloro, SA la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Zumex Group, SA.

---

(1)  JO C 240, 20.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – France Agro/EUIPO – Chafay (Choumicha Saveurs)

(Cauza T-311/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă Choumicha Saveurs - Motiv absolut de refuz - Rea-credință - Declarare a nulității - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 242/53)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Reclamantă: France Agro (Avignon, Franța) (reprezentant: C. de Haas, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A Folliard-Monguiral și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Choumicha Chafay (Casablanca, Maroc) (reprezentant: B. Lafont, avocată)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 9 martie 2020 (cauza R 1621/2019-5) privind o procedură de declarare a nulității între doamna Chafay și France Agro

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă France Agro la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 240, 20.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Hell Energy Magyarország/EUIPO (HELL)

(Cauza T-323/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale HELL - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 242/54)

Limba de procedură: maghiara

Părţile

Reclamantă: Hell Energy Magyarország Kft. (Budapesta, Ungaria) (reprezentanți: Á. László și B. Mező, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Kondás și P. Sipos, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 25 martie 2020 (cauza R 1712/2019-2) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal HELL ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 25 martie 2020 (cauza R 1712/2019-2).

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 240, 20.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Bibita Group/EUIPO– Benkomers (Sticle pentru băuturi)

(Cauza T-326/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o sticlă pentru băuturi - Desen sau model industrial internațional anterior - Motiv de nulitate - Conflict cu un desen sau model industrial anterior - Caracter individual - Utilizator avizat - Gradul de libertate a autorului - Impresie globală diferită - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”)

(2021/C 242/55)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Bibita Group (Tirana, Albania) (reprezentant: C. Seyfert, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: G. Sakalaitė-Orlovskienė și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Benkomers OOD (Sofia, Bulgaria)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 27 aprilie 2020 (cauza R 1070/2018-3) privind o procedură de declarare a nulității între Bibita Group și Benkomers.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Bibita Group la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 247, 27.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Robert Klingel/EUIPO (MEN+)

(Cauza T-345/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative MEN+ - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Examinarea faptelor - Articolul 95 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 - Obligația de motivare”)

(2021/C 242/56)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Robert Klingel OHG (Pforzheim, Germania) (reprezentant: M. Zick, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: D. Hanf, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 27 martie 2020 (cauza R 1906/2019-1) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ MEN+ ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Robert Klingel OHG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 247, 27.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2021 – Freistaat Bayern/EUIPO (GEWÜRZSOMMELIER)

(Cauza T-348/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GEWÜRZSOMMELIER - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Neologism”)

(2021/C 242/57)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Freistaat Bayern (Germania) (reprezentanți: V. Lehmann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 26 martie 2020 (cauza R 2430/2019-2) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal GEWÜRZSOMMELIER ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Freistaat Bayern la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 247, 27.7.2020.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Ryanair/Comisia (SAS, Danemarca; Covid-19)

(Cauza T-378/20) (1)

(„Ajutoare de stat - Piața daneză a transportului aerian - Ajutor acordat de Danemarca în favoarea unei companii aeriene în cadrul pandemiei de COVID-19 - Garanție - Decizie de a nu ridica obiecții - Angajamente care condiționează compatibilitatea ajutorului cu piața internă - Ajutor destinat reparării pagubelor provocate de un eveniment extraordinar - Libertatea de stabilire - Libera prestare a serviciilor - Egalitate de tratament - Obligația de motivare”)

(2021/C 242/58)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F. C. Laprévote, S. Rating, I.-G. Metaxas-Maranghidis și V. Blanc, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Tomat, L. Flynn și S. Noë, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Nymann-Lindegren și M. Søndahl Wolff, agenți, asistați de R. Holdgaard, avocat), Republica Franceză (reprezentanți: E. de Moustier și P. Dodeller, agenți), SAS AB (Stockholm, Suedia) (reprezentant: F. Sjövall, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2020) 2416 final a Comisiei din 15 aprilie 2020 privind ajutorul de stat SA.56795 (2020/N) – Danemarca – Compensarea pagubelor provocate SAS de pandemia de COVID-19.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ryanair DAC la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Comisia Europeană, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul cererii de aplicare a regimului de confidențialitate.

3)	Regatul Danemarcei, Republica Franceză și SAS AB suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 255, 3.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Ryanair/Comisia (SAS, Suedia; Covid-19)

(Cauza T-379/20) (1)

(„Ajutoare de stat - Piața daneză a transportului aerian - Ajutor acordat de Danemarca în favoarea unei companii aeriene în cadrul pandemiei de COVID-19 - Garanție - Decizie de a nu ridica obiecții - Angajamente care condiționează compatibilitatea ajutorului cu piața internă - Ajutor destinat reparării pagubelor provocate de un eveniment extraordinar - Libertatea de stabilire - Libera prestare a serviciilor - Egalitate de tratament - Obligația de motivare”)

(2021/C 242/59)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F. C. Laprévote, S. Rating, I.-G. Metaxas-Maranghidis și V. Blanc, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Tomat, D. Zukowska, L. Flynn și S. Noë, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Republica Franceză (reprezentanți: E. de Moustier și P. Dodeller, agenți), Regatul Sueediei (reprezentanți: C. Meyer-Seitz, A. Runeskjöld, M. Salborn Hodgson, H. Shev, H. Eklinder, R. Shahsavan Eriksson, O. Simonsson și J. Lundberg, agenți), SAS AB (Stockholm, Suedia) (reprezentant: F. Sjövall, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2020) 2784 final a Comisiei din 24 aprilie 2020 privind ajutorul de stat SA.57061 (2020/N) – Suedia – Compensarea pagubelor provocate SAS de pandemia de COVID-19.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ryanair DAC la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Comisia Europeană, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul cererii de aplicare a regimului de confidențialitate.

3)	Republica Franceză, Regatul Suediei și SAS suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 255, 3.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2021 – Lee/EUIPO (Cuțite, furculițe și linguri de masă)

(Cauza T-382/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Cerere de înregistrare a unui desen sau model comunitar care reprezintă cuțite, furculițe și linguri de masă - Lipsă a revendicării priorității - Cerere de restitutio in integrum - Articolul 67 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Obligația de diligență”)

(2021/C 242/60)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Keun Jig Lee (Paju-si, Corea de Sud) (reprezentanți: F. Jacobacci și B. La Tella, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Ivanauskas și V. Ruzek, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 8 aprilie 2020 (cauza R 2559/2019-3) privind o cerere de restitutio in integrum

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Keun Jig Lee la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 271, 17.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 14 aprilie 2021 – Ryanair/Comisia (Finnair I; Covid-19)

(Cauza T-388/20) (1)

(„Ajutoare de stat - Piața finlandeză a transportului aerian - Ajutor acordat de Finlanda în favoarea Finnair în cadrul pandemiei de COVID-19 - Garanție de stat asociată unui împrumut - Decizie de a nu ridica obiecții - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat - Măsură destinată să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru - Lipsa unei evaluări comparative a efectelor pozitive ale ajutorului și a efectelor negative ale acestuia asupra condițiilor schimburilor comerciale și asupra menținerii unei concurențe nedenaturate - Egalitate de tratament - Libertatea de stabilire - Libera prestare a serviciilor - Obligația de motivare”)

(2021/C 242/61)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F.-C. Laprévote, S. Rating și I.-G. Metaxas-Maranghidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, S. Noë și F. Tomat, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Regatul Spaniei (reprezentanți: L. Aguilera Ruiz, agent), Republica Franceză (reprezentanți: E. de Moustier și P. Dodeller, agenți), Republica Finlanda (reprezentant: H. Leppo, agent)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2020) 3387 final a Comisiei din 18 mai 2020 privind ajutorul de stat SA.56809 (2020/N) – Finlanda COVID-19: Garanție de stat acordată Finnair.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ryanair DAC la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Comisia Europeană, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul cererii de aplicare a regimului de confidențialitate.

3)	Regatul Spaniei, Republica Franceză și Republica Finlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 262, 10.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2021 – Grangé și Van Strydonck/EUIPO – Nema (âme)

(Cauza T-442/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale âme - Marca internațională figurativă anterioară AMEN - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Neutralizarea similitudinilor vizuale și fonetice prin diferențe conceptuale - Condițiile neutralizării”)

(2021/C 242/62)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamante: Isaline Grangé (Edegem, Belgia), Alizée Van Strydonck (Strombeek-Bever, Belgia) (reprezentant: M. De Vroey, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: P. Villani și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Nema Srl (San Lazzaro di Savena, Italia)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 4 iunie 2020 (cauza R 2960/2019-4) privind o procedură de opoziție între Nema, pe de o parte, și doamnele Grangé și Van Strydonck, pe de altă parte

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 4 iunie 2020 (cauza R 2960/2019-4).

2)	EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de doamnele Isaline Grangé și Alizée Van Strydonck, inclusiv cheltuielile necesare efectuate de doamnele Grangé și Van Strydonck în legătură cu procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

---

(1)  JO C 297, 7.9.2020.

Ordonanța Tribunalului din 20 aprilie 2021 – Inclusion Alliance for Europe/Comisia

(Cauza T-539/13 RENV) (1)

(„Acțiune în anulare și în despăgubire - Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) - Proiectele MARE, Senior și ECRN - Decizie a Comisiei de recuperare a sumelor plătite fără a fi datorate - Reclamant care nu mai răspunde la solicitările Tribunalului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 242/63)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Inclusion Alliance for Europe GEIE (București, România)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentant: F. Moro, agent)

Obiectul

Pe de-o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2013) 4693 final a Comisiei din 17 iulie 2013 privind recuperarea de la reclamantă a sumei totale de 212 411,89 euro, majorată cu dobânzi, care i-a fost plătită în cadrul proiectelor MARE, Senior și ECRN, și, pe de altă parte, o cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se solicită repararea prejudiciului material și moral pe care reclamanta pretinde că l-ar fi suferit din cauza acestei decizii.

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană și Inclusion Alliance for Europe GEIE suportă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurilor în cauzele T-539/13, C-378/16 P-R, C-378/16 P și T-539/13 RENV.

---

(1)  JO C 15, 18.1.2014.

Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2021 – Target Brands/EUIPO – The a.r.t. company b&s (ART CLASS)

(Cauza T-202/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Revocare a deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 242/64)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Target Brands Inc. (Minneapolis, Minnesota, Statele Unite) (reprezentant: A. Norris, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: H. O’Neill, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: The a.r.t. company b&s, SA (Quel, Spania) (reprezentant: J. Villamor Muguerza, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 ianuarie 2020 (cauza R 1597/2019-5) privind o procedură de opoziție între The a.r.t. company b&s și Target Brands.

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Target Brands Inc.

---

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2021 – Target Brands/EUIPO – The a.r.t. company b&s (art class)

(Cauza T-221/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Revocarea deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 242/65)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Target Brands Inc. (Minneapolis, Minnesota, Statele Unite) (reprezentant: A. Norris, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: H. O’Neill, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: The a.r.t. company b&s, SA (Quel, Spania) (reprezentant: J. Villamor Muguerza, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 7 februarie 2020 (cauza R 1596/2019-5) privind o procedură de opoziție între The a.r.t. company b&s și Target Brands

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte propriile cheltuieli de judecată și pe cele efectuate de Target Brands Inc.

---

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

Ordonanța Tribunalului din 14 aprilie 2021 – ZU/Comisia

(Cauza T-462/20) (1)

(„Acțiune în anulare și în despăgubire - Funcție publică - Funcționari - Cerere de informații - Respingerea unei reclamații - Inexistența unui act care lezează - Acțiune vădit inadmisibilă”)

(2021/C 242/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZU (reprezentant: C. Bernard-Glanz, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: I. Melo Sampaio, L. Vernier și D. Milanowska, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect, pe de o parte, anularea, în primul rând, a scrisorii Comisiei din 5 septembrie 2019 prin care se refuză să se răspundă la întrebările reclamantului și, în al doilea rând, a scrisorii Comisiei din 6 aprilie 2020 prin care se respinge reclamația acestuia și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-ar fi suferit ca urmare a acestor măsuri.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	ZU suportă toate cheltuielile de judecată.

---

(1)  JO C 329, 5.10.2020.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 12 aprilie 2021 – Kühne/Parlamentul

(Cauza T-468/20 R R)

(„Măsuri provizorii - Funcție publică - Funcționari - Schimbare a repartizării - Cerere de suspendare a executării - Cerere de măsuri provizorii - Lipsa fumus boni juris”)

(2021/C 242/67)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Verena Kühne (Berlin, Germania) (reprezentant: O. Schmechel, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: L. Darie și B. Schäfer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE având ca obiect dispunerea unor măsuri provizorii privind, pe de o parte, suspendarea executării deciziei Parlamentului din 2 iulie 2020 privind schimbarea repartizării reclamantei la biroul de legătură al Parlamentului din Luxemburg (Luxemburg) la 1 septembrie 2020 și, pe de altă parte, menținerea încadrării în muncă a reclamantei pe postul său actual la biroul de legătură al Parlamentului la Berlin sau alte măsuri adecvate pentru menținerea provizorie a statu-quo-ului până la pronunțarea deciziei pe fond

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Revocă Ordonanța din 4 septembrie 2020, Kühne/Parlamentul (468/20 R).

3)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 13 aprilie 2021 – PJ/EIT

(Cauza T-12/21 R)

(„Măsuri provizorii - Funcție publică - Măsuri de organizare a muncii în timpul crizei sanitare - Interzicerea muncii la distanța în afara țării de repartizare - Cerere de exceptare - Decizie de respingere - Cerere de suspendare a executării - Cerere de măsuri provizorii - Urgență - Fumus boni iuris - Evaluare comparativă a intereselor”)

(2021/C 242/68)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: PJ (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârât: Institutul European de Inovare și Tehnologie (reprezentant: P. Juanes Burgos, agent, asistat de A. Duron, avocată)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 TFUE și 279 TFUE având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării deciziei EIT din 17 decembrie 2020 de respingere a cererii reclamantei de a munci la distanță de la locul său de origine și, pe de altă parte, obligarea EIT de a o autoriza să muncească la distanță de la locul său de origine până la ridicarea restricțiilor legate de criza sanitară impuse de autoritățile naționale germane și maghiare

Dispozitivul

1)	Suspendă executarea deciziei directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) din 17 decembrie 2020 de respingere a cererii formulate de PJ de a munci la distanță de la locul său de origine.

2)	EIT va autoriza PJ să muncească la distanță de la locul de reședință al copiilor săi în măsura în care situația privind pandemia de COVID-19 o justifică și fără a aduce atingere obligației PJ de a se deplasa punctual la locul de repartizare pentru motive legate de interesul serviciului.

3)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Acțiune introdusă la 8 aprilie 2021 – Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik/EUIPO – Schuju (Хозяин)

(Cauza T-184/21)

(2021/C 242/69)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik GmbH (Bühl, Germania) (reprezentant: A. Lingenfelser, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s a aflat pe rolul camerei de recurs: Peter Schuju (Borchen, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titulara mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală Хозяин – marca Uniunii Europene nr. 12 244 679

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 9 decembrie 2020 în cauza R 2729/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea cererii de declarare a nulității nr. 19 847 C (marca Uniunii Europene nr. 12 244 679) cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 8 aprilie 2021 – Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik/EUIPO – Schuju (Хозяйка)

(Cauza T-185/21)

(2021/C 242/70)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik GmbH (Bühl, Germania) (reprezentant: A. Lingenfelser, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s a aflat pe rolul camerei de recurs: Peter Schuju (Borchen, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titulara mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală Хозяйка – marca Uniunii Europene nr. 12 344 529

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 16 noiembrie 2020 în cauza R 2717/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea cererii de decădere nr. 42 860 C (marca Uniunii Europene nr. 12 344 529) cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 19 aprilie 2021 – Múka/Comisia

(Cauza T-214/21)

(2021/C 242/71)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Ondřej Múka (Praga, Republica Cehă) (reprezentant: P. Kočí, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei nr. C (2021) 1320 final din 21 februarie 2021 și a Deciziei nr. COMP/B2/JP *Gestdem 2020/5901 din 27 octombrie 2020 ale Comisiei Europene prin care se refuză accesul la documentele solicitate de reclamant prin cererea din 17 septembrie 2020 și prin cererea de confirmare din 12 noiembrie 2020, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;

—	obligarea Comisiei Europene să furnizeze reclamantului toate informațiile și documentele solicitate prin cererea din 17 septembrie 2020 în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea dobândește autoritate de lucru judecat; și

—	obligarea Comisiei Europene să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamant în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea dobândește autoritate de lucru judecat.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șapte motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1) nu poate fi aplicată întrucât cele două proceduri de notificare pe baza cărora Comisia Europeană a adoptat deciziile de notificare erau deja finalizate.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia Europeană a omis să efectueze o examinare concretă și individuală a documentelor în litigiu și să explice, în cadrul unei motivări specifice, modul în care divulgarea documentelor în cauză ar putea aduce atingere în mod concret și efectiv interesului protejat de articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisia Europeană a normelor și a scopului Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 de a conferi un efect cât mai larg posibil dreptului de acces public la documente. Comisia Europeană nu a asigurat exercitarea cât mai ușoară și cât mai largă posibil a dreptului de acces public la documente, în pofida cerințelor explicite prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Astfel, Comisia Europeană a încălcat considerentele (4) și (11) și articolul 1 literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia Europeană nu și-a îndeplinit obligația de a furniza un acces cel puțin parțial la documentele solicitate, refuzând accesul la toate documentele solicitate, fără a furniza motivarea necesară în această privință. Astfel, Comisia Europeană a încălcat articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că riscul de a amenința strategiile de investigație ale Comisiei Europene este inexistent. Obiectul cererii de informații a reclamantului era accesul la documente referitoare la caracterul adecvat al ajutorului pentru energia electrică produsă din surse regenerabile în Republica Cehă și la calculele valorilor ratei interne de rentabilitate a investițiilor și la alte documente determinate în mod concret, iar nu la informații privind procesul decizional al Comisiei Europene sau la strategiile sale specifice de investigație, la evaluări preliminare ale cauzelor sau la planificarea etapelor procedurale.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că Regulamentul (UE) nr. 1589/2015 (2) nu interzice furnizarea documentelor solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Prin urmare, Comisia Europeană era obligată să dea curs cererii și cererii de confirmare, cu respectarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

7.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că obligația impusă de Comisia Europeană reclamantului de a demonstra un interes public superior pentru divulgarea documentelor solicitate este contrară Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și principiilor acestuia. În plus, în speță, interesul public superior existent (pentru divulgarea documentelor solicitate) constă în controlul procedurii legislative și în gestionarea fondurilor publice. Un astfel de interes prevalează asupra tuturor excepțiilor prezentate de Comisia Europeană și se întemeiază în mare măsură pe documentele solicitate de reclamant.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001 L 145, p. 43, Ediția specială, 01/ vol.3, p. 76).

(2)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO 2015 L 248, p. 9).

Acțiune introdusă la 28 aprilie 2021 – Jalkh/Parlamentul

(Cauza T-230/21)

(2021/C 242/72)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Jean-François Jalkh (Gretz-Armainvilliers, Franța) (reprezentant: F. Wagner, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei Parlamentului European P9 TA(2021)0092 din 25 martie 2021 privind cererea de ridicare a imunității reclamantului (2020/2110 IMM) și prin care se ridică în mod efectiv imunitatea acestuia;

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o excepție de nelegalitate îndreptată împotriva articolului 32 din Comunicarea nr. 0011/2019 din 19 noiembrie 2019. Reclamantul consideră că faptul că un deputat nu poate face o copie a dosarului permite manipularea acestuia înainte de comunicarea sa membrilor Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului (denumită în continuare „Comisia JURI”). În opinia sa, această dispoziție ar constitui o încălcare vădită a dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil, a principiului general al egalității armelor și a echității procedurale.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură. Acest motiv se împarte în patru aspecte. — Primul aspect, întemeiat pe infracțiunea de fals și uz de fals pe care ar fi săvârșit-o raportorul Comisiei JURI și președintele acesteia. — Al doilea aspect, întemeiat pe încălcarea regulii „penalul ține în loc civilul și administrativul”. — Al treilea aspect, întemeiat pe încălcarea de către Parlament a articolului 7 din Comunicarea nr. 0011/2019 din 19 noiembrie 2019. — Al patrulea aspect, întemeiat pe încălcarea articolului 9 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene (JO 2012, C 326, p. 266, denumit în continuare „protocolul”).

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 9 din protocol. În această privință, reclamantul invocă un caz flagrant de fumus persecutionis.

Acțiune introdusă la 3 mai 2021 – Saure/Comisia

(Cauza T-232/21)

(2021/C 242/73)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Hans-Wilhelm Saure (Berlin, Germania) (reprezentant: C. Partsch, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei prin care Comisia a respins cererea reclamantului privind accesul la documentele Comisiei (dosarul cu numărul Gestdem 2021/0550), refuzând să îi furnizeze copii ale întregii corespondențe pe care a întreținut-o, de la 1 aprilie 2020, cu societatea AstraZeneca plc sau filialele acesteia, cu Cancelaria Federală a Germaniei sau cu Ministerul Sănătății german în ceea ce privește AstraZeneca plc sau filialele sale, și care are ca obiect, printre altele, cantitățile și termenele de livrare a vaccinurilor împotriva COVID-19 oferite de AstraZeneca plc

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

1.	Primul motiv: reclamantul consideră că are un drept de acces la documentele în litigiu ale Comisiei Europene în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1). Refuzul Comisiei încalcă această dispoziție.

2.	Al doilea motiv: niciunul dintre motivele de excludere prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 nu se opune dreptului de acces al reclamantului. Acesta consideră că Comisia nu a invocat motive de excludere și că nu s-au constatat astfel de motive.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

Acțiune introdusă la 3 mai 2021 – Meta Cluster/EUIPO (Clustermedizin)

(Cauza T-233/21)

(2021/C 242/74)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Meta Cluster GmbH (Pyrbaum, Germania) (reprezentant: H. Baumann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Clustermedizin – cererea de înregistrare nr. 18 203 454

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 22 februarie 2021 în cauza R 2127/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 30 aprilie 2021 – Cristalfarma/EUIPO – Reinhard Kosch (STILAXX)

(Cauza T-234/21)

(2021/C 242/75)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Cristalfarma Srl (Milano, Italia) (reprezentant: R. Almaraz Palmero, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Reinhard Kosch (Weyregg, Austria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale STILAXX – cererea de înregistrare nr. 16 160 152

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 11 februarie 2021 în cauza R 1339/2019-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a intervenientului, Reinhard Kosch, la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente litigiului în fața Tribunalului, inclusiv a celor privind procedura în fața Camerei a cincea de recurs.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 3 mai 2021 – FZ și alții/Comisia

(Cauza T-236/21)

(2021/C 242/76)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: FZ și alți 15 reclamanți (reprezentant: J. -N. Louis, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei de întocmire a fișei de remunerație a reclamanților din luna iulie 2020 în măsura în care prin aceasta se aplică, pentru prima dată, noi coeficienți corectori aplicabili remunerației lor, cu efect retroactiv de la 1 octombrie 2019 și de la 1 ianuarie 2020;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii lor, reclamanții invocă încălcarea articolelor 64 și 65 din statut, a principiului egalității de tratament în ceea ce privește echivalența puterii de cumpărare, eroarea vădită de apreciere, precum și încălcarea principiului securității juridice și a obligației de solicitudine.

Pentru a stabili coeficientul corector aplicabil remunerației reclamanților repartizați în afara Uniunii, Eurostat trebuie să colecteze date specifice locului lor de repartizare, în conformitate cu normele de aplicare a articolelor 64 și 65 din statut, stabilite în anexa XI la acesta. Activitatea de colectare a datelor luate în considerare pentru stabilirea coeficientului corector se efectuează în cadrul unui acord internațional de colaborare între Eurostat, OCDE și ONU.

Coeficienții stabiliți pe baza acestor date au scăzut din ianuarie 2018 până în ianuarie 2019 de la 239,7 la 94,0, în timp ce, pentru aceeași perioadă, coeficienții aplicați remunerației personalului ONU au fost majorați pentru a ține seama de inflație.

Francul congolez (CDF) a cunoscut, în anul 2017, o puternică devalorizare în raport cu dolarul (USD) și cu euro, însoțită de o inflație importantă care a condus la o creștere semnificativă a prețurilor în USD, conform analizelor FMI. În plus, datele statistice, atât ale Băncii Centrale a Congo, cât și ale ONU și FMI, stabilesc o evoluție paralelă a USD și a CDF față de euro.

Acțiune introdusă la 4 mai 2021 – Ryanair/Comisia

(Cauza T-238/21)

(2021/C 242/77)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F-C. Laprévote, V. Blanc, S. Rating și I. Metaxas-Maranghidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei pârâtei din 17 august 2020 privind ajutorul de stat SA.57543 – Danemarca și SA.58342 – Suedia – COVID-19: Recapitalizarea SAS AB (1) și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a aplicat în mod eronat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 și articolul 107 alineatul (3) litera (b) TFUE atunci când a considerat că SAS AB este eligibilă pentru ajutor și când nu a examinat dacă erau disponibile alte măsuri mai adecvate și care denaturează mai puțin concurența decât recapitalizarea. Reclamanta reproșează de asemenea pârâtei că a aplicat în mod eronat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 și articolul 107 alineatul (3) litera (b) TFUE atunci când a considerat că valoarea recapitalizării era proporțională, când nu a aplicat condițiile adecvate privind ieșirea statului, când nu a apreciat în mod corect puterea semnificativă a beneficiarului pe piață și nu a aplicat măsurile corective corespunzătoare, când nu a împiedicat expansiunea comercială agresivă, când și-a încălcat obligația de evaluare comparativă a efectelor pozitive ale ajutorului și a efectelor negative ale acestuia asupra condițiilor schimburilor comerciale și asupra menținerii unei concurențe nedenaturate („analiza comparativă”) și, în sfârșit, când a impus prezentarea în ultimul moment a unui plan de restructurare.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către pârâtă a dispozițiilor specifice ale TFUE și a principiilor generale ale dreptului Uniunii care au stat la baza liberalizării transportului aerian în Uniune de la sfârșitul anilor 1980 (și anume nediscriminarea, libera prestare a serviciilor – aplicată transportului aerian prin Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 (2) – și libertatea de stabilire).

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta nu a inițiat o procedură oficială de investigare în pofida unor dificultăți serioase și a încălcat drepturile procedurale ale reclamantei.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea de către pârâtă a obligației sale de motivare.

---

(1)  JO 2021, C 50, p. 3.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2008, L 293, p. 3).

Acțiune introdusă la 30 aprilie 2021 – Dana Astra/Consiliul

(Cauza T-239/21)

(2021/C 242/78)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Dana Astra IOOO (Minsk, Belarus) (reprezentanți: M. Lester, G. Forwood și M. Vangenechten, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Deciziei (PESC) 2021/353 a Consiliului din 25 februarie 2021 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarus și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/339 al Consiliului din 25 februarie 2021 privind punerea în aplicare a articolului 8a din Regulamentul (CE) nr. 765/2006, în măsura în care se aplică reclamantei și

—	Obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un singur motiv, constând în erori de apreciere și lipsa motivării în constatarea că Dana Holdings/Dana Astra beneficiază de pe urma regimului Lukashenko sau îl susține.

Acțiune introdusă la 3 mai 2021 – FJ și alții/SEAE

(Cauza T-246/21)

(2021/C 242/79)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: FJ și alți șase reclamanți (reprezentant: J. -N. Louis, avocat)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei de întocmire a fișei de remunerație a reclamanților din luna iulie 2020 în măsura în care aceasta aplică, pentru prima dată, noi coeficienți corectori aplicabili remunerației lor, cu efect retroactiv de la 1 octombrie 2019 și de la 1 ianuarie 2020;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii lor, reclamanții invocă încălcarea articolelor 64 și 65 din statut, a principiului egalității de tratament în ceea ce privește echivalența puterii de cumpărare, eroarea vădită de apreciere, precum și încălcarea principiului securității juridice și a obligației de solicitudine.

Pentru a stabili coeficientul corector aplicabil remunerației reclamanților repartizați în afara Uniunii, Eurostat trebuie să colecteze date specifice locului lor de repartizare, în conformitate cu normele de aplicare a articolelor 64 și 65 din statut, stabilite în anexa XI la acesta. Activitatea de colectare a datelor luate în considerare pentru stabilirea coeficientului corector se efectuează în cadrul unui acord internațional de colaborare între EUROSTAT, OCDE și ONU.

Coeficienții stabiliți pe baza acestor date au scăzut din ianuarie 2018 până în ianuarie 2019 de la 239,7 la 94,0, în timp ce, pentru aceeași perioadă, coeficienții aplicați remunerației personalului ONU au fost majorați pentru a ține seama de inflație.

Francul congolez (CDF) a cunoscut, în anul 2017, o puternică devalorizare în raport cu dolarul (USD) și cu euro, însoțit de o inflație importantă care a condus la o creștere sensibilă a prețurilor în USD, conform analizelor FMI. În plus, datele statistice, atât ale Băncii Centrale din Congo, cât și ale ONU și FMI, stabilesc o evoluție paralelă a USD și a CDF față de euro.