(1)

Cele 2 140 de birouri vamale situate la frontierele externe ale Uniunii trebuie să fie echipate în mod corespunzător pentru a asigura funcționarea efectivă și eficace a uniunii vamale. Necesitatea unor controale vamale adecvate și cu rezultate echivalente este din ce în ce mai urgentă nu doar din cauza rolului tradițional care revine vămilor de a colecta venituri ci și, din ce în ce mai mult, datorită necesității de a consolida în mod semnificativ controlul mărfurilor ce traversează, la intrare și la ieșire, frontierele externe ale Uniunii, cu scopul de a garanta siguranța și securitatea. Cu toate acestea, în același timp, controalele care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui să împiedice comerțul legitim cu țările terțe, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze.

(2)

Uniunea vamală constituie unul dintre fundamentele Uniunii, aceasta din urmă fiind unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume. Deoarece uniunea vamală este esențială pentru buna funcționare a pieței interne și pentru ca întreprinderile și cetățenii să poată beneficia de piața internă, uniunea vamală necesită măsuri continue de consolidare.

(3)

În prezent se constată un dezechilibru în ceea ce privește performanța controalelor vamale desfășurate de statele membre Acest dezechilibru este cauzat de diferențele existente în ceea ce privește atât caracteristicile geografice ale statelor membre, cât și capacitățile și resursele acestora. Capacitatea statelor membre de a reacționa la provocările generate de evoluția continuă a modelelor de afaceri și a lanțurilor de aprovizionare de la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, ci și de disponibilitatea și funcționarea adecvată a unor echipamente de control vamal moderne și fiabile. O serie de provocări precum intensificarea comerțului electronic și a digitalizării și necesitatea de a spori reziliența față de atacurile cibernetice vor spori, de asemenea, necesitatea unor controale vamale efective. Furnizarea unor echipamente de control vamal echivalente constituie prin urmare un element important în remedierea acestui dezechilibru actual. Aceasta va îmbunătăți echivalența, între statele membre, în ceea ce privește performanța controalelor vamale și, prin urmare, va contribui la împiedicarea deturnării fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe ale sistemului de control vamal, adesea menționată ca fiind „practica de a alege cel mai favorabil punct de import”. În consecință, mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să facă obiectul unor controale bazate pe analiza riscurilor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Codul vamal al Uniunii”).

(4)

În mod repetat, statele membre au exprimat nevoia de sprijin financiar și au solicitat efectuarea unei analize aprofundate a necesarului de echipamente. În concluziile sale din 23 martie 2017 privind finanțarea în domeniul vamal, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea de a finanța necesarul de echipamente tehnice în cadrul viitoarelor programe financiare ale Comisiei și să amelioreze coordonarea și cooperarea dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii, în scopuri de finanțare.

(5)

În temeiul Codului vamal al Uniunii, controalele vamale sunt înțelese ca fiind destinate asigurării respectării nu numai a legislației vamale, dar și a altor dispoziții care reglementează intrarea, ieșirea, tranzitul, circulația, depozitarea și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al Uniunii și țările sau teritoriile din afara teritoriului vamal al Uniunii, precum și prezența și circulația pe teritoriul vamal al Uniunii ale mărfurilor neunionale și ale celor plasate sub regimul de destinație finală. Acele alte dispoziții care conferă autorităților vamale sarcini specifice de control includ dispoziții privind impozitarea, în special în ceea ce privește accizele și taxa pe valoarea adăugată, privind aspectele externe ale pieței interne, privind politica comercială comună și alte politici comune ale Uniunii care au impact asupra comerțului, precum și asupra securității de ansamblu a lanțului de aprovizionare și asupra protecției intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre.

(6)

Sprijinirea realizării unui nivel adecvat și echivalent al rezultatelor controalelor vamale la frontierele externe ale Uniunii permite maximizarea avantajelor oferite de uniunea vamală și, prin urmare, acordarea unui sprijin suplimentar pentru ca autoritățile vamale să acționeze în mod unitar pentru a proteja interesele Uniunii. Un fond specific al Uniunii pentru echipamentele de control vamal, destinat să corecteze dezechilibrele actuale, ar contribui la coeziunea generală între statele membre. Fondul specific respectiv ar răspunde nevoilor diferite specifice diferitelor tipuri de frontiere, și anume frontierele maritime și cele situate pe alte căi navigabile, frontierele aeriene, și frontierele terestre, inclusiv cele feroviare și rutiere, precum și centrele poștale. Având în vedere provocările de la nivel mondial, în special necesitatea continuă de a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre și, în același timp, de a înlesni fluxurile de comerț legitim, este indispensabil să fie puse la dispoziție echipamente moderne și fiabile de control la frontierele externe.

(7)

Prin urmare, este oportună instituirea unui nou instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal destinate a fi utilizate la toate tipurile de frontiere. Instrumentul ar trebui să sprijine uniunea vamală și activitatea autorităților vamale, în special pentru a le ajuta să protejeze interesele financiare și economice ale Uniunii, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, cum ar fi contrafacerea mărfurilor, facilitând în același timp activitățile economice legitime. Acesta ar trebui să contribuie la obținerea unor rezultate adecvate și echivalente ale controalelor vamale. În plus, echipamentele de control vamal finanțate în temeiul instrumentului ar trebui să sprijine implementarea cadrului comun de gestionare a riscurilor menționat în Codul vamal al Uniunii. Acest obiectiv ar trebui să fie realizat prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea în mod transparent a unor echipamente de control vamal relevante, de ultimă generație și fiabile, care să țină seama în mod corespunzător de considerentele în materie de protecție a datelor, de reziliență cibernetică, precum și de siguranță și de mediu, inclusiv de eliminarea ecologică a echipamentelor înlocuite.

(8)

Autoritățile vamale ale statelor membre și-au asumat un număr tot mai mare de responsabilități în cadrul activității desfășurate la frontierele externe, responsabilități care de multe ori includ și domeniul securității. Ca atare, acordarea de sprijin financiar statelor membre de către Uniune este importantă pentru a permite acestora să asigure echivalența în efectuarea controalelor la frontiere și a controalelor vamale la frontierele externe. De asemenea, este important să fie promovată, la frontierele Uniunii, în ceea ce privește controalele mărfurilor și ale persoanelor, cooperarea interinstituțională între autoritățile naționale din fiecare stat membru care sunt responsabile de controlul la frontiere sau cu alte sarcini efectuate la frontiere, în vederea maximizării valorii adăugate pentru Uniune în domeniul gestionării frontierelor și al controalelor vamale.

(9)

Prin urmare, este necesară instituirea unui Fond de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”).

(10)

Având în vedere caracteristicile juridice ale titlului V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și temeiurile juridice diferite aplicabile politicilor la frontierele externe și controlului vamal, nu este posibilă din punct de vedere juridic instituirea fondului sub forma unui singur instrument.

(11)

Prin urmare, fondul ar trebui să fie instituit sub forma unui cadru cuprinzător de sprijin financiar din partea Uniunii în domeniul gestionării frontierelor, format din Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (denumit în continuare „instrumentul”), instituit prin prezentul regulament și din Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize instituit prin Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului (4) (1).

(12)

Având în vedere importanța combaterii schimbărilor climatice și în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite din cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului Uniunii de a aloca cel puțin 30 % din cuantumul total al bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice, precum și la planul ambițios al Uniunii de a aloca pentru biodiversitate 7,5 % din bugetul anual al Uniunii în 2024 și 10 % atât în 2026, cât și în 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.

(13)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a instrumentului, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (6), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale. Pachetul financiar respectiv ar trebui să poată acoperi cheltuielile necesare și justificate în mod corespunzător pentru activitățile de gestionare a instrumentului și de evaluare a performanței acestuia, în măsura în care activitățile respective sunt legate de obiectivul general și obiectivul specific ale instrumentului.

(14)

Prezentului instrument i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(15)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute de Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă, prevăzând de asemenea verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. Finanțarea în cadrul instrumentului ar trebui să facă obiectul principiilor menționate în Regulamentul financiar și ar trebui să asigure utilizarea optimă a resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor acestuia.

(16)

Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului (8) instituie programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal (denumit în continuare „programul «Vamă»”), în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale. Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a acțiunilor de cooperare în domeniul vamal și al echipamentelor de control vamal, este oportun ca implementarea unor astfel de acțiuni să fie reglementată de un singur act juridic, și anume programul „Vamă”, care să conțină un set unic de norme. Prin urmare, prezentul instrument ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal eligibile, în timp ce programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal ar trebui să sprijine toate celelalte acțiuni conexe, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea nevoilor sau instruirea legate de echipamentele în cauză.

(17)

În plus, și dacă este oportun, instrumentul ar trebui să sprijine de asemenea achiziționarea sau modernizarea echipamentelor de control vamal cu scopul de a testa noi unități de echipament sau noi funcționalități pentru unitățile de echipament existente, în condiții de funcționare, înainte ca statele membre să înceapă achiziționarea acestor echipamente noi la scară largă. Testarea în condiții de funcționare ar trebui să se bazeze în special pe rezultatele acțiunilor de cercetare vizând echipamentele de control vamal, prevăzute în cadrul Regulamentului (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului (9) (2). Comisia ar trebui să încurajeze achizițiile comune și testarea în comun a echipamentelor de control vamal de către două sau mai multe state membre prin utilizarea instrumentelor de cooperare din cadrul programului „Vamă”.

(18)

Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi utilizate cu titlu echivalent sau cu titlu tangențial pentru controale vizând conformitatea cu alte reglementări, de exemplu cu dispozițiile privind gestionarea frontierelor, vizele sau cooperarea polițienească. Fondul a fost conceput, așadar, sub forma a două instrumente complementare cu domenii de aplicare distincte, dar complementare în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize va oferi sprijin financiar exclusiv pentru echipamentele al căror scop sau efect principal îl constituie gestionarea integrată a frontierelor, dar va permite utilizarea acestora și în alte scopuri, cum ar fi pentru controalele vamale. Pe de altă parte, Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal instituit prin prezentul regulament va oferi sprijin financiar exclusiv pentru echipamentele al căror scop sau efect principal îl constituie controalele vamale, dar va permite utilizarea acestora și în alte scopuri, cum ar fi pentru controalele la frontiere și în scopuri de securitate la frontiere. Această repartizare a rolurilor între cele două instrumente va încuraja cooperarea interinstituțională, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului (10), ca o componentă a abordării gestionării integrate a frontierelor la nivel european, permițând astfel autorităților vamale și de frontieră să colaboreze și optimizarea impactului bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și în condiții de interoperabilitate a echipamentelor de control. Utilizarea în comun dintre autoritățile vamale și alte autorități de frontieră nu ar trebui să fie sistematică.

(19)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Deși în astfel de cazuri, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu ar fi, în principiu, eligibile, acest lucru ar trebui să fie posibil în mod excepțional ținând seama de intrarea în vigoare cu întârziere a prezentului regulament în comparație cu începutul cadru financiar multianual 2021-2027. Pentru a permite implementarea de la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 și pentru a evita orice întârziere a sprijinului din partea Uniunii, care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii de a fi echipată în mod corespunzător pentru a asigura funcționarea eficientă și eficace a uniunii vamale, ar trebui să fie posibil, pentru o durată limitată de la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, să se prevadă în decizia de finanțare că sunt considerate eligibile de la 1 ianuarie 2021 costurile suportate în legătură cu acțiunile sprijinite în temeiul prezentului regulament care au început deja, chiar dacă acțiunile respective au fost efectuate și costurile respective au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant.

(20)

Prin derogare de la Regulamentul financiar, ar trebui să fie posibilă finanțarea unei acțiuni din mai multe programe sau instrumente ale Uniunii pentru a permite și a sprijini, după caz, cooperarea și interoperabilitatea în toate domeniile. Totuși, în conformitate cu principiul interzicerii dublei finanțări stabilit în Regulamentul financiar, în astfel de cazuri, contribuțiile nu pot să acopere aceleași costuri. În cazul statelor membre cărora le-au fost deja acordate sau care au primit contribuții în cadrul unui alt program al Uniunii sau sprijin dintr-un fond al Uniunii pentru achiziționarea aceluiași echipament, contribuțiile sau sprijinul în cauză ar trebui să fie comunicate Comisiei, în conformitate cu articolul 191 din Regulamentul financiar.

(21)

Orice finanțare care depășește plafonul ratei de cofinanțare ar trebui acordată numai în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi în cazul achizițiilor comune și în cel al testării în comun a echipamentelor de control vamal de către două sau mai multe state membre.

(22)

Având în vedere evoluția rapidă a tehnologiilor, a amenințărilor și a priorităților vamale, programele de lucru nu ar trebui să se întindă pe perioade lungi de timp. În același timp, necesitatea de a elabora programe anuale de lucru nu ar fi necesară pentru implementarea instrumentului și ar conduce la creșterea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre. În acest context, programele de lucru ar trebui, în principiu, să fie multianuale, acoperind un maximum de trei exerciții financiare.

(23)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea programelor de lucru în temeiul prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(24)

Deși implementarea la nivel central este indispensabilă pentru a atinge obiectivul specific de garantare a unor rezultate echivalente ale controalelor vamale, dată fiind natura tehnică a instrumentului, sunt necesare lucrări pregătitoare la nivel tehnic. Prin urmare, implementarea ar trebui să se bazeze pe evaluări ale nevoilor. Respectivele evaluări ale nevoilor depind de competențele și experiența la nivel național dobândite grație implicării autorităților vamale. Acestea ar trebui să se bazeze pe o metodologie clară, care include un număr minim de măsuri menite să asigure colectarea informațiilor relevante. Comisia ar trebui să utilizeze aceste informații pentru a stabili alocarea fondurilor către statele membre, luând în considerare în special volumul schimburilor comerciale, riscurile relevante și capacitatea administrativă a autorităților vamale de a utiliza și de a întreține echipamentele, în vederea utilizării cât mai eficiente a echipamentelor de control vamal finanțate în temeiul instrumentului. Pentru a contribui la disciplina bugetară, condițiile de stabilire a priorităților în ceea ce privește acordarea granturilor ar trebui să fie definite în mod clar și să se bazeze pe o astfel de evaluare a nevoilor.

(25)

Pentru a se asigura realizarea periodică a monitorizării și a raportării, ar trebui să fie stabilit un cadru adecvat pentru monitorizarea rezultatelor obținute cu ajutorul instrumentului și al acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori calitativi și cantitativi care să măsoare efectele acțiunilor întreprinse în cadrul instrumentului. Cerințele de raportare ar trebui să includă o obligație de a transmite Comisiei informații privind echipamentele de control vamal atunci când costul unui echipament de control vamal depășește 10 000 EUR fără taxe. Ar trebui să se facă distincția între informațiile respective și informațiile solicitate pentru a fi puse la dispoziția publicului larg și a mass-mediei cu scopul de a promova acțiunile și rezultatele instrumentului.

(26)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12), instrumentul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze, într-o manieră comparabilă și completă, efectele instrumentului pe teren. Evaluarea intermediară și cea finală, care ar trebui să fie efectuate în termen de cel mult patru ani de la începutul și, respectiv, de la sfârșitul duratei de implementare a instrumentului, ar trebui să contribuie la eficiența procesului decizional în ceea ce privește sprijinul financiar pentru echipamentele de control vamal în temeiul următoarelor cadre financiare multianuale. Prin urmare, este extrem de important ca evaluarea intermediară și cea finală să includă informații satisfăcătoare și suficiente și să fie furnizate în timp util. Comisia ar trebui să includă în evaluarea intermediară și în cea finală detalii privind utilizarea în comun dintre autoritățile vamale și alte autorități de frontieră a echipamentelor finanțate în cadrul instrumentului, în măsura în care informații relevante au fost furnizate de statele membre. În plus față de evaluarea intermediară și cea finală a instrumentului, în cadrul sistemului de raportare cu privire la performanță ar trebui, de asemenea, să fie emise rapoarte anuale privind progresele înregistrate, pentru a se monitoriza implementarea instrumentului. Rapoartele respective ar trebui să includă un rezumat al experienței dobândite și, după caz, al obstacolelor întâlnite și al deficiențelor descoperite în contextul activităților instrumentului în anul respectiv. Rapoartele anuale privind progresele înregistrate ar trebui să fie comunicate Parlamentului European și Consiliului.

(27)

Pentru a răspunde în mod adecvat evoluțiilor în materie de priorități de politică, amenințări și tehnologii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei orientative a echipamentelor de control vamal care pot fi utilizate pentru realizarea scopurilor controalelor vamale și a listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivului specific. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate și pe deplin transparente, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(28)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, la impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(29)

Formele de finanțare din fond și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivul specific al acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Formele și metodele respective ar trebui să aibă în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea care nu este legată de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(30)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, de a institui un instrument care să sprijine uniunea vamală și autoritățile vamale prin acordarea de sprijin financiar pentru achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre la nivel individual din cauza dezechilibrelor geografice obiective care există între acestea, dar, având în vedere nivelul și calitatea echivalente ale rezultatelor controalelor vamale care vor putea fi obținute datorită unei abordări coordonate și unei finanțări centralizate, acest obiectiv poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(31)

Destinatarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să recunoască originea fondurilor respective și să asigure vizibilitatea acestei finanțări, în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora, oferind informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. Aceste informații ar trebui să demonstreze valoarea adăugată a instrumentului în sprijinirea uniunii vamale și, în special, modul în care acesta ajută autoritățile vamale să își îndeplinească misiunile, precum și eforturile Comisiei de a asigura transparența bugetară. În plus, pentru a asigura transparența, Comisia ar trebui să facă publice periodic informații cu privire la instrument, la acțiunile și rezultatele sale, referindu-se, printre altele, la programele de lucru adoptate în temeiul prezentului regulament.

(32)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

(1)

Sistemul de informații privind vizele (VIS) a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului (3), ca soluție tehnologică pentru schimbul de date privind vizele între statele membre. Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a stabilit obiectivul, funcționalitățile și responsabilitățile VIS, precum și condițiile și procedurile pentru schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere în scopul de a facilita examinarea cererilor de viză de scurtă ședere și deciziile aferente. Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5) a stabilit regulile cu privire la înregistrarea elementelor biometrice de identificare în VIS. Accesul autorităților de aplicare a legii ale statelor membre și al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) la VIS a fost instituit prin Decizia 2008/633/JAI a Consiliului (6). Decizia respectivă ar trebui să fie integrată în Regulamentul (CE) nr. 767/2008, pentru a se asigura alinierea acestuia la cadrul actual prevăzut de tratat.

(2)

Interoperabilitatea dintre anumite sisteme de informații ale UE a fost stabilită prin Regulamentele (UE) 2019/817 (7) și (UE) 2019/818 (8) ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel încât sistemele respective și datele pe care le conțin să se completeze reciproc, îmbunătățind astfel eficacitatea și eficiența verificărilor la frontierele externe ale Uniunii, contribuind la prevenirea și combaterea imigrației ilegale și contribuind la un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește menținerea siguranței și a ordinii publice și garantarea securității pe teritoriul statelor membre.

(3)

Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii permite sistemelor respective să se completeze reciproc pentru a facilita identificarea corectă a persoanelor, pentru a contribui la combaterea fraudelor de identitate, pentru a îmbunătăți și a armoniza cerințele de calitate a datelor prevăzute în sistemele de informații relevante ale UE, pentru a facilita punerea în aplicare tehnică și operațională de către statele membre a sistemelor de informații actuale și viitoare ale UE, pentru a consolida și a simplifica garanțiile în materie de securitate și protecție a datelor care reglementează sistemele de informații relevante ale UE, pentru a reorganiza accesul în scopul asigurării aplicării legii la VIS, la Sistemul de intrare/ieșire (EES), la Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și Eurodac, și pentru a îndeplini obiectivele VIS, ale Sistemului de informații Schengen (SIS), ale EES, ale ETIAS, ale Eurodac și ale Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN).

(4)

Componentele de interoperabilitate acoperă VIS, SIS, EES, ETIAS, Eurodac și ECRIS-TCN, precum și datele Europol, pentru a permite consultarea datelor Europol simultan cu respectivele sisteme de informații ale Uniunii. Prin urmare, este adecvat ca respectivele componente de interoperabilitate să fie utilizate în scopul de a efectua interogări automate și atunci când se accesează VIS în scopul asigurării aplicării legii. Ar trebui utilizat portalul european de căutare (ESP), instituit prin Regulamentul (UE) 2019/818, pentru a permite accesul rapid, fără sincope, eficient, sistematic și controlat al autorităților statelor membre la sistemele de informații ale UE, la datele Europol și la bazele de date ale Interpol necesare pentru îndeplinirea sarcinilor relevante, în conformitate cu drepturile de acces, și pentru a sprijini obiectivele VIS.

(5)

ESP va permite interogarea în paralel a datelor stocate în VIS și a datelor stocate în celelalte sisteme de informații ale Uniunii vizate.

(6)

Compararea datelor stocate în VIS cu datele stocate în celelalte sisteme de informații și baze de date ar trebui să fie automatizată. Dacă o astfel de comparare indică existența unei corespondențe, cunoscută sub denumirea de răspuns pozitiv – („hit”) între oricare dintre datele cu caracter personal din cerere sau o combinație a acestora și datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată în celelalte sisteme de informații sau baze de date sau cu datele cu caracter personal din lista de supraveghere din ETIAS, cererea ar trebui să fie verificată manual de un operator din cadrul autorității competente. Evaluarea răspunsurilor pozitive realizată de autoritatea competentă ar trebui să fie luată în considerare atunci când se ia decizia de a elibera sau nu o viză de scurtă ședere, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere.

(7)

Prezentul regulament stabilește modul de realizare a acestei interoperabilități și a condițiilor de consultare a datelor stocate în SIS, Eurodac și ECRIS-TCN, precum și a datelor Europol în cadrul prelucrării automate de către VIS în scopul identificării răspunsurilor pozitive. Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentele (UE) nr. 603/2013 (9), (UE) 2016/794 (10), (UE) 2018/1862 (11), (UE) 2019/816 (12) și (UE) 2019/818 ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a conecta VIS la celelalte sisteme de informații ale UE și la datele Europol.

(8)

Condițiile în care, pe de o parte, autoritățile responsabile în domeniul vizelor pot consulta datele stocate în Eurodac și, pe de altă parte, autoritățile desemnate pentru VIS pot consulta datele Europol, anumite date din SIS și datele stocate în ECRIS-TCN în scopul VIS ar trebui asigurate prin norme clare și precise privind accesul autorităților respective la datele menționate, tipul de interogări și categoriile de date, toate acestea trebuind să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor autorităților respective. În aceeași ordine de idei, datele stocate în dosarul de cerere VIS ar trebui să fie vizibile numai pentru statele membre care utilizează sistemele de informații subiacente în conformitate cu modalitățile lor de participare.

(9)

Regulamentul (UE) 2021/… al Parlamentului și al Consiliului (13) (1) alocă sarcini noi Europol, cum ar fi emiterea de avize în urma cererilor de consultare venite din partea autorităților desemnate pentru VIS și a unităților naționale ale ETIAS. Prin urmare, pentru implementarea respectivelor sarcini, este necesar să se modifice Regulamentul (UE) 2016/794 în consecință.

(10)

Pentru a sprijini obiectivul VIS de a evalua dacă un solicitant de viză de scurtă ședere, de viză de lungă ședere sau de permis de ședere ar putea reprezenta o amenințare la adresa ordinii publice sau a siguranței publice, VIS ar trebui să poată verifica dacă există vreo corespondență între datele din dosarele de cerere VIS și datele ECRIS-TCN din registrul comun de date de identitate (CIR) instituit prin Regulamentul (UE) 2019/818 în ceea ce privește statele membre care dețin informații ale resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride privind condamnări pentru o infracțiune de terorism sau pentru orice altă infracțiune menționată în anexa la Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului (14), dacă acestea sunt pasibile de o pedeapsă privativă de libertate sau de o măsură de siguranță privativă de libertate pentru o perioadă maximă de cel puțin trei ani, în temeiul dreptului intern.

(11)

Un răspuns pozitiv indicat de ECRIS-TCN nu ar trebui să însemne automat că resortisantul în cauză al unei țări terțe a fost condamnat în statele membre indicate. Existența unor condamnări anterioare ar trebui să fie confirmată exclusiv pe baza informațiilor primite din cazierele judiciare din statele membre în cauză.

(12)

Prezentul regulament nu aduce atingere Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(13)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, în măsura în care se referă la SIS astfel cum este reglementat prin Regulamentul (UE) 2018/1862, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(14)

În măsura în care se referă la SIS astfel cum este reglementat prin Regulamentul (UE) 2018/1862, Irlanda participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (16). De asemenea, în măsura în care se referă la Europol, Eurodac și ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(15)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS astfel cum este reglementat prin Regulamentul (UE) 2018/1862, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (17), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (18).

(16)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS astfel cum este reglementat prin Regulamentul (UE) 2018/1862, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (19), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului (20).

(17)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS astfel cum este reglementat prin Regulamentul (UE) 2018/1862, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (21), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (22).

(18)

Pentru ca prezentul regulament să se încadreze în cadrul juridic existent, Regulamentele (UE) nr. 603/2013, (UE) 2016/794, (UE) 2018/1862, (UE) 2019/816 și (UE) 2019/818 ar trebui să fie modificate în consecință,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.