ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 64 |
Cuprins |
Pagina |
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
Comitetul european pentru risc sistemic |
|
2021/C 222/01 |
||
2021/C 222/02 |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Consiliu |
|
2021/C 222/03 |
||
|
Comisia Europeană |
|
2021/C 222/04 |
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2021/C 222/05 |
Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antisubvenții |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisia Europeană |
|
2021/C 222/06 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10289 — PSP/Aviva/10 Station Road) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
2021/C 222/07 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10312 — Astorg Asset Management/Solina) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2021/C 222/08 |
||
2021/C 222/09 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
RECOMANDĂRI
Comitetul european pentru risc sistemic
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/1 |
RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC
din 30 aprilie 2021
de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri
(CERS/2021/3)
(2021/C 222/01)
CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (1), în special articolul 3 și articolele 16-18,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (2), în special articolul 458 alineatul (8),
având în vedere Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (3), în special articolul 134 alineatul (5),
având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (4), în special articolele 18-20,
Având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (5), în special anexa IX,
întrucât:
(1) |
Pentru a asigura eficacitatea și consecvența măsurilor de politică macroprudențială naționale, este important ca aplicarea prin reciprocitate obligatorie prevăzută de dreptul Uniunii să fie completată de aplicarea prin reciprocitate voluntară. |
(2) |
Cadrul pentru mecanismul de reciprocitate voluntară pentru măsurile de politică macroprudențială care este prevăzut de Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic (6) urmărește să asigure aplicarea prin reciprocitate în celelalte state membre a tuturor măsurilor de politică macroprudențială bazate pe expunere activate într-un stat membru (7). |
(3) |
Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt al SEE din 29 martie 2019 de modificare a anexei IX (Servicii financiare) la Acordul privind SEE [2019/2133] (8) a încorporat Directiva 2013/36/UE și Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în Acordul privind Spațiul Economic European (Acordul privind SEE) cu efect de la 1 ianuarie 2020. Directiva (UE) 2019/878 a Parlamentului European și a Consiliului (9) și Regulamentul (UE) 2020/873 al Parlamentului European și al Consiliului (10) , care introduc modificări semnificative ale Directivei 2013/36/UE și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, nu au fost încă încorporate în Acordul privind SEE. |
(4) |
Finansdepartementet (Ministerul de Finanțe din Norvegia) acționează în calitate de autoritate desemnată atât în sensul articolului 133 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, cât și al articolului 458 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, întrucât directiva respectivă și regulamentul respectiv se aplicau Norvegiei și, respectiv, în Norvegia la 1 ianuarie 2020, în conformitate cu termenii Acordului privind SEE (denumite în continuare „CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și, respectiv, în Norvegia la 1 ianuarie 2020” și, respectiv, „CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și, respectiv, în Norvegia la 1 ianuarie 2020”). La 5 noiembrie 2020, Finansdepartementet a notificat CERS, în temeiul articolului 133 alineatul (11) din CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020, cu privire la intenția sa de a stabili o rată a amortizorului de risc sistemic aplicabilă instituțiilor de credit și niveluri minime ale ponderii de risc medii aplicabile expunerilor imobiliare locative și comerciale ale instituțiilor de credit care utilizează abordarea bazată pe ratinguri interne (IRB). |
(5) |
La 4 decembrie 2020, CERS a adoptat Recomandarea CERS/2020/14 a Comitetului european pentru risc sistemic (11) în care a recomandat ca rata propusă a amortizorului de risc sistemic care urmează să fie aplicată în Norvegia să fie considerată justificată, adecvată, proporțională, eficace și eficientă în raport cu riscul vizat de Finansdepartementet. În temeiul articolului 458 alineatul (10) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, fără a aduce atingere procedurii prevăzute la articolul 458 alineatul (4) din regulamentul respectiv, statele membre pot majora ponderile de risc peste cele prevăzute în regulamentul respectiv. |
(6) |
De la 31 decembrie 2020, instituțiile de credit autorizate în Norvegia fac obiectul: (i) unei cerințe privind amortizorul de risc sistemic pentru expunerile din Norvegia aplicat la o rată de 4,5% în temeiul articolului 133 din CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020; (ii) unui nivel minim de 20% al ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare rezidențiale în Norvegia, în temeiul articolului 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020; și (iii) unui nivel minim de 35% al ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare comerciale în Norvegia, în temeiul articolului 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, pentru instituțiile de credit care nu folosesc abordarea IRB avansată, rata amortizorului de risc sistemic aplicabilă tuturor expunerilor este stabilită la 3% până la 31 decembrie 2022; după acea dată, rata amortizorului de risc sistemic aplicabilă expunerilor naționale este stabilită la 4,5%. |
(7) |
La 2 februarie 2021, Finansdepartementet a transmis CERS o solicitare de aplicare prin reciprocitate a ratei amortizorului de risc sistemic, în temeiul articolului 134 alineatul (4) din CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, și pentru nivelurile minime ale ponderii de risc medii, în temeiul articolului 458 alineatul (8) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020. |
(8) |
În urma solicitării transmise CERS de Finansdepartementet și pentru: (i) a preveni materializarea efectelor transfrontaliere negative sub forma unor pierderi și a arbitrajului de reglementare care ar putea rezulta din punerea în aplicare a măsurilor de politică macroprudențială aplicate în Norvegia; și pentru (ii) a menține condiții de concurență echitabile între creditorii ipotecari din UE, Consiliul general al CERS a decis să includă aceste măsuri în lista de măsuri de politică macroprudențială a căror aplicare prin reciprocitate este recomandată în temeiul Recomandării CERS/2015/2. |
(9) |
Având în vedere că instituțiile de credit autorizate în Norvegia nu fac încă obiectul Directivei (UE) 2019/878, autoritățile relevante din statele membre care au pus deja în aplicare directiva respectivă ar trebui să fie în măsură să aplice prin reciprocitate rata amortizorului de risc sistemic norvegian într-un mod și la un nivel care să țină seama de orice suprapunere sau diferență în ceea ce privește cerințele de capital aplicabile în statul lor membru și în Norvegia, până când Directiva (UE) 2019/878 va fi, de asemenea, încorporată în Acordul privind SEE. |
(10) |
Având în vedere efectele persistente ale pandemiei de COVID-19 asupra sectorului bancar și dimensiunea ratei amortizorului de risc sistemic, este oportun să se acorde suficient timp pentru aplicarea prin reciprocitate a măsurilor notificate. |
(11) |
Prin urmare, Recomandarea CERS/2015/2 ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
MODIFICĂRI
Recomandarea CERS/2015/2 se modifică după cum urmează:
1. |
în secțiunea 1, subrecomandarea C(1) se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta recomandare. |
Adoptată la Frankfurt pe Main, vineri, 30 aprilie 2021.
Șeful secretariatului CERS,
în numele Consiliului general al CERS
Francesco MAZZAFERRO
(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 1.
(3) JO L 176, 27.6.2013, p.338.
(6) Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic din 15 decembrie 2015 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudenţială şi aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 97, 12.3.2016, p. 9).
(7) Alineatul (14) litera (a) și alineatul (14a) litera (a) din anexa IX la Acordul privind Spațiul Economic European prevăd că termenii „stat membru (state membre)” și „autorități competente” se interpretează ca incluzând, pe lângă înțelesul lor din Directiva 2013/36/UE și din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, statele AELS și, respectiv, autoritățile competente ale acestora.
(8) JO L 321, 12.12.2019, p. 170.
(9) Directiva (UE) 2019/878 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului (JO L 150, 7.6.2019, p. 253).
(10) Regulamentul (UE) 2020/873 al Parlamentului European și a Consiliului din 24 iunie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește anumite ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19 (JO L 204, 26.6.2020, p. 4).
(11) Recomandarea CERS/2020/14 a Comitetului european pentru risc sistemic din 4 decembrie 2020 privind notificarea de către Norvegia a intenției sale de a stabili o rată a amortizorului de risc sistemic în conformitate cu articolul 133 din Directiva (UE) 2013/36/UE, disponibilă pe website-ul CERS .
ANEXĂ
„ANEXĂ
Belgia
O majorare a ponderii de risc pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia impusă instituțiilor de credit autorizate în Belgia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Majorarea este formată din două componente:
(a) |
o majorare forfetară a ponderii de risc cu 5 puncte procentuale; și |
(b) |
o majorare proporțională a ponderii de risc care constă în 33% din media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia. |
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura belgiană, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă instituțiilor de credit autorizate în Belgia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, constă într-o majorare a ponderii de risc pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia, care este formată din două componente:
|
II. Aplicarea prin reciprocitate
2. |
În conformitate cu articolul 458 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se recomandă autorităților relevante din statele membre în cauză să aplice prin reciprocitate măsura belgiană sucursalelor situate în Belgia ale instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
3. |
Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate măsura belgiană instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia. În conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice aceeași măsură ca cea care a fost pusă în aplicare în Belgia de autoritatea de activare în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
4. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, se recomandă autorităților relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii sus-menționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate, incluzând adoptarea măsurilor și competențelor de supraveghere prevăzute în titlul VII capitolul 2 secțiunea IV din Directiva 2013/36/UE. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de patru luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
5. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație specific instituției de 2 miliarde EUR pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură. |
6. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări unor instituții de credit individuale autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care dețin expuneri de tip retail nesemnificative garantate cu bunuri imobile locative din Belgia sub pragul de semnificație de 2 miliarde EUR. Atunci când aplică pragul de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice măsura belgiană instituțiilor de credit individuale autorizate la nivel național care anterior au făcut obiectul derogărilor atunci când nu mai este respectat pragul de semnificație de 2 miliarde EUR. |
7. |
Atunci când nu există instituții de credit autorizate în statele membre în cauză cu sucursale situate în Belgia sau care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile locative din Belgia, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri de 2 miliarde EUR sau mai mult față de piața belgiană a bunurilor imobile locative, autoritățile relevante din statele membre în cauză pot decide să nu aplice prin reciprocitate măsura belgiană, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura belgiană atunci când o instituție de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating depășește pragul de 2 miliarde EUR. |
8. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație de 2 miliarde EUR este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
Franța
Restrângerea la 5 % din capitalul eligibil a limitei expunerii mari prevăzute la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicabilă expunerilor față de societăți nefinanciare mari foarte îndatorate cu sediul social în Franța, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 instituțiilor globale de importanță sistemică (G-SII) și altor instituții de importanță sistemică (O-SII) la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora.
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura franceză, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă G-SII și O-SII la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora (nu la nivel subconsolidat), constă în restrângerea limitei expunerii mari la 5 % din capitalul lor eligibil, aplicabilă expunerilor față de societăți nefinanciare mari foarte îndatorate cu sediul social în Franța. |
2. |
O societate nefinanciară este definită ca persoana juridică sau fizică de drept privat cu sediul social în Franța și care, la nivelul său și la cel mai înalt nivel de consolidare, aparține sectorului societăților nefinanciare, astfel cum este definit la punctul 2.45 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1). |
3. |
Măsura se aplică expunerilor față de societăţi nefinanciare cu sediul social în Franța și expunerilor față de grupuri de societăți nefinanciare aflate în legătură, după cum urmează:
Prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al măsurii societățile nefinanciare care nu își au sediul social în Franța și care nu sunt filiale sau entități dependente din punct de vedere economic sau direct ori indirect controlate de o societate nefinanciară cu sediul social în Franța. În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, măsura este aplicabilă după luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
4. |
O G-SII sau o O-SII trebuie să considere o societate nefinanciară cu sediul social în Franța ca fiind mare dacă expunerea sa inițială față de societatea nefinanciară sau față de grupul de societăți nefinanciare aflate în legătură în sensul punctului 3 este mai mare sau egală cu 300 de milioane EUR. Valoarea expunerii inițiale este calculată în conformitate cu articolele 389 și 390 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înainte de luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se raportează în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (*2). |
5. |
O societate nefinanciară este considerată foarte îndatorată dacă are un indicator al efectului de levier de peste 100 % și o rată de acoperire a cheltuielilor financiare sub trei, calculate la cel mai înalt nivel de consolidare la nivel de grup, după cum urmează:
Aceste raporturi sunt calculate pe baza agregatelor contabile definite în conformitate cu standardele aplicabile, astfel cum sunt prezentate în situațiile financiare ale societății nefinanciare, certificate, dacă este cazul, de un contabil autorizat. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
6. |
Autorităților relevante li se recomandă să aplice prin reciprocitate măsura franceză prin aplicarea acesteia G-SII și O-SII autorizate la nivel național la cel mai înalt nivel de consolidare în jurisdicția perimetrului prudențial bancar al acestora. |
7. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, în conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii susmenționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de șase luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
8. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație combinat pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură, compus din:
Pragurile menționate la literele (b) și (c) trebuie aplicate indiferent dacă entitatea sau societatea nefinanciară relevantă este sau nu este foarte îndatorată. Valoarea expunerii inițiale menționate la literele (a) și (b) trebuie calculată în conformitate cu articolele 389 și 390 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înainte de luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se raportează în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. |
9. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări G-SII sau O-SII autorizate la nivel național la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora care nu încalcă pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8. La aplicarea pragului de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de sectorul francez al societăților nefinanciare, precum și concentrarea expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de societățile nefinanciare mari cu sediul social în Franța, fiindu-le recomandat să aplice măsura franceză asupra G-SII sau O-SII autorizate la nivel național care anterior au făcut obiectul derogărilor la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora atunci când pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8 este încălcat. Autoritățile relevante sunt, de asemenea, încurajate să semnaleze riscurile sistemice asociate îndatorării crescute a societăților nefinanciare mari cu sediul social în Franța față de alți participanți pe piață din jurisdicția lor. |
10. |
Dacă nu există G-SII sau O-SII la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora, autorizate în statele membre în cauză, cu expuneri față de sectorul societăților nefinanciare franceze care să depășească pragul de semnificație menționat la punctul 8, autoritățile relevante ale statelor membre în cauză pot decide, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, să nu aplice prin reciprocitate măsura franceză. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de sectorul francez al societăților nefinanciare, precum și concentrarea expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de societățile nefinanciare mari cu sediul social în Franța, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura franceză atunci când o G-SII sau o O-SII, la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acesteia, depășește pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8. Autoritățile relevante sunt, de asemenea, încurajate să semnaleze riscurile sistemice asociate îndatorării crescute a societăților nefinanciare mari cu sediul social în Franța față de alți participanți pe piață din jurisdicția lor. |
11. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8 este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
Luxemburg:
Limite obligatorii din punct de vedere juridic ale raportului împrumut/garanții (LTV) pentru credite ipotecare noi pentru proprietăți imobiliare rezidențiale situate în Luxemburg, cu limite ale LTV diferite aplicabile diferitelor categorii de debitori:
(a) |
o limită a LTV de 100 % pentru cumpărătorii care achiziționează pentru prima dată reședința lor principală; |
(b) |
o limită a LTV de 90 % pentru alți cumpărători (și anume, nu cei care cumpără pentru prima dată) care achiziționează reședința lor principală. Această limită este pusă în aplicare în mod proporțional prin intermediul unei indemnizații de portofoliu. Mai exact, creditorii pot emite 15 % din portofoliul de noi credite ipotecare acordate acestor debitori cu un LTV mai mare de 90 %, dar mai mic decât un LTV de 100 %; |
(c) |
o limită a LTV de 80 % pentru alte credite ipotecare (inclusiv segmentul cumpărării în vederea închirierii). |
I. Descrierea măsurii
1. |
Autoritățile luxemburgheze au activat limite obligatorii din punct de vedere juridic pentru noile credite ipotecare pentru proprietăți imobiliare rezidențiale situate în Luxemburg. În urma recomandării Comité du Risque Systémique (Comitetul pentru riscuri sistemice) (1), Commission de Surveillance du Secteur Financier (Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar) (2), acționând concertat cu Banque centrale du Luxembourg, a activat limite ale LTV care diferă în funcție de trei categorii de debitori. Limitele LTV pentru fiecare dintre cele trei categorii sunt următoarele:
|
2. |
LTV este raportul dintre suma tuturor creditelor sau tranșelor de credite garantate de debitor cu proprietăți imobiliare locative la momentul acordării împrumutului și valoarea proprietății de atunci. |
3. |
Limitele LTV se aplică independent de tipul de proprietate (de exemplu, proprietatea deplină, uzufructul, nuda proprietate). |
4. |
Măsura se aplică oricărui debitor privat care contractează un credit ipotecar pentru achiziționarea de proprietăți imobiliare rezidențiale în Luxemburg în scopuri necomerciale. Măsura se aplică, de asemenea, în cazul în care debitorul utilizează o structură juridică precum o societate de investiții imobiliare pentru a finaliza această tranzacție, și în cazul cererilor în comun. Termenul «bunuri imobile rezidențiale» include terenurile de construcție, indiferent dacă lucrările de construcție au loc imediat după cumpărare sau după mai mulți ani. Măsura se aplică, de asemenea, în cazul în care un împrumut este acordat unui debitor pentru achiziționarea unei proprietăți cu un contract de închiriere pe termen lung. Proprietatea imobiliară poate fi destinată ocupării de către proprietar sau cumpărării în vederea închirierii. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
5. |
Statelor membre ale căror instituții de credit, societăți de asigurare și profesioniști care desfășoară activități de creditare (creditori ipotecari) au expuneri semnificative relevante la credite acordate în Luxemburg prin credite transfrontaliere directe li se recomandă să aplice prin reciprocitate măsura luxemburgheză în jurisdicția lor. În cazul în care aceeași măsură nu este disponibilă în jurisdicția lor pentru toate expunerile transfrontaliere relevante, autoritățile relevante ar trebui să aplice măsurile disponibile care au efectul cel mai apropiat de cel al măsurii de politică macroprudențială activate. |
6. |
Statele membre ar trebui să notifice CERS faptul că au aplicat prin reciprocitate măsura luxemburgheză sau că au utilizat excepțiile de minimis în conformitate cu Recomandarea D din Recomandarea ESRB/2015/2. Notificarea ar trebui transmisă în termen de cel mult o lună de la adoptarea măsurii de reciprocitate, utilizând modelul relevant publicat pe website-ul CERS. CERS va publica notificările pe website-ul CERS, comunicând astfel publicului deciziile naționale de punere în aplicare prin reciprocitate. Această publicare va include orice derogări acordate de statele membre de aplicare prin reciprocitate și angajamentul acestora de a monitoriza pierderile și de a acționa dacă este necesar. |
7. |
Statelor membre li se recomandă să aplice prin reciprocitate o măsură în termen de trei luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . |
III. Prag de semnificație
8. |
Măsura este completată de două praguri de semnificație pentru a orienta eventuala aplicare a principiului de minimis de către statele membre de aplicare prin reciprocitate: un prag specific per instituție și un prag de semnificație specific fiecărei țări. Pragul de semnificație specific fiecărei țări pentru totalul împrumuturilor ipotecare transfrontaliere acordate Luxemburgului este de 350 milioane EUR, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 1 % din totalul pieței interne a creditelor ipotecare rezidențiale în decembrie 2020. Pragul de semnificație per instituție pentru totalul împrumuturilor ipotecare transfrontaliere acordate Luxemburgului este de 35 milioane EUR, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 0,1% din totalul pieței interne a creditelor ipotecare rezidențiale din Luxemburg în decembrie 2020. Aplicarea prin reciprocitate este solicitată numai atunci când sunt depășite atât pragul specific fiecărei țări, cât și pragul specific per instituție. |
Norvegia
— |
rată a amortizorului de risc sistemic de 4,5 % pentru expunerile din Norvegia, aplicată în conformitate cu articolul 133 din Directiva 2013/36/UE, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020 în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (Acordul privind SEE) (denumită în continuare «CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020» ), în ceea ce privește toate instituțiile de credit autorizate în Norvegia; |
— |
un nivel minim al ponderii de risc medii de 20 % pentru expunerile pe proprietăți imobiliare locative din Norvegia, aplicat în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, în temeiul Acordului privind SEE (denumit în continuare «CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020»), în ceea ce privește instituțiile de credit autorizate în Norvegia care utilizează abordarea bazată pe ratinguri interne (IRB) pentru calcularea cerințelor de capital reglementat; |
— |
un nivel minim al ponderii de risc medii de 35 % pentru expunerile pe proprietăți imobiliare comerciale din Norvegia, aplicat în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi ) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, în ceea ce privește instituțiile de credit autorizate în Norvegia, care utilizează abordarea IRB pentru calcularea cerințelor de capital reglementat. |
I. Descrierea măsurii
1. |
De la 31 decembrie 2020, Finansdepartementet (Ministerul de Finanțe din Norvegia) a introdus trei măsuri: (i) o cerință privind amortizorul de risc sistemic pentru expunerile din Norvegia, în temeiul articolului 133 din CRD, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020; (ii) un nivel minim al ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare rezidențiale în Norvegia, în temeiul articolului 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020; și (iii) un nivel minim al ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare comerciale în Norvegia, în temeiul articolului 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia, la 1 ianuarie 2020. |
2. |
Rata amortizorului de risc sistemic este stabilită la 4,5 % și se aplică expunerilor naționale ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Norvegia. Cu toate acestea, pentru instituțiile de credit care nu folosesc abordarea IRB avansată, rata amortizorului de risc sistemic aplicabilă tuturor expunerilor este stabilită la 3% până la 31 decembrie 2022; după acea dată, rata amortizorului de risc sistemic aplicabilă expunerilor naționale este stabilită la 4,5%. |
3. |
Măsura nivelului minim al ponderii de risc pentru proprietățile imobiliare locative este un nivel minim al ponderii de risc medii specific unei instituții pentru expunerile pe proprietăți imobiliare locative din Norvegia, aplicabil instituțiilor de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating. Nivelul minim al ponderii de risc pentru proprietățile imobiliare se referă la ponderea medie de risc în funcție de expuneri în portofoliul imobiliar locativ. Expunerile norvegiene la proprietăți imobiliare locative ar trebui înțelese ca expuneri de tip retail colateralizate cu bunuri imobile din Norvegia. |
4. |
Măsura nivelului minim al ponderii de risc pentru proprietățile imobiliare comerciale este un nivel minim al ponderii de risc medii specific unei instituții pentru expunerile pe proprietăți imobiliare comerciale din Norvegia, aplicabil instituțiilor de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating. Nivelul minim al ponderii de risc pentru proprietățile imobiliare se referă la ponderea medie de risc în funcție de expuneri în portofoliul imobiliar comercial. Expunerile norvegiene la proprietăți imobiliare comerciale ar trebui înțelese ca expuneri de tip corporate colateralizate cu bunuri imobile din Norvegia. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
5. |
Autorităților relevante li se recomandă să aplice prin reciprocitate măsurile norvegiene pentru expunerile situate în Norvegia, în conformitate cu articolul 134 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE și, respectiv, cu articolul 458 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate rata amortizorului de risc sistemic în termen de 18 luni de la publicarea prezentei recomandări, astfel cum a fost modificată prin Recomandarea ESRB/2021/3 a Comitetului european pentru risc sistemic (*3) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , cu excepția cazului în care se prevede altfel la punctul 7 de mai jos. Nivelurile minime al ponderii de risc medii pentru expunerile pe proprietăți imobiliare locative și comerciale din Norvegia ar trebui aplicate prin reciprocitate în perioada de tranziție standard de trei luni prevăzută în Recomandarea CERS/2015/2. |
6. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu sunt disponibile aceleași măsuri de politică macroprudențială, în conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice, după consultarea CERS, măsuri de politică macroprudențială disponibile în jurisdicția lor care au efectul cel mai apropiat de cel al măsurilor susmenționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsuri echivalente pentru aplicarea prin reciprocitate a nivelurilor minime al ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare locative și comerciale în termen de 12 luni și, respectiv, pentru aplicarea prin reciprocitate a ratei amortizorului de risc sistemic în termen de 18 luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , cu excepția cazului în care se prevede altfel la punctul 7 de mai jos pentru amortizorul de risc sistemic. |
7. |
Până când Directiva (UE) 2019/878 va deveni aplicabilă Norvegiei și în Norvegia în conformitate cu dispozițiile Acordului privind SEE, autoritățile relevante pot aplica prin reciprocitate măsura norvegiană privind amortizorul de risc sistemic într-un mod și la un nivel care să țină seama de orice suprapunere sau diferență în ceea ce privește cerințele de capital aplicabile în statul lor membru și în Norvegia, cu condiția să adere la următoarele principii:
Prezentul alineat nu se aplică măsurilor privind nivelurile minime ale ponderii de risc medii pentru expunerile imobiliare locative și comerciale. |
III. Prag de semnificație
8. |
Măsurile sunt completate de praguri de semnificație specifice instituțiilor bazate pe expunerile localizate în Norvegia pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură după cum urmează:
|
9. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea ESRB/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot excepta instituțiile de credit individuale autorizate la nivel național care au expuneri nesemnificative în Norvegia. Expunerile sunt considerate nesemnificative dacă se situează sub pragurile de semnificație specifice instituției stabilite la punctul 8 de mai sus. Atunci când aplică pragurile de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice măsurile norvegiene instituțiilor de credit individuale autorizate la nivel intern care anterior au făcut obiectul derogărilor atunci când pragurile de semnificație prevăzute la alineatul (8) sunt depășite. |
10. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragurile de semnificație prevăzute la punctul 8 reprezintă niveluri maxime recomandate. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragurile recomandate, să stabilească praguri inferioare pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsurile prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
11. |
În cazul în care nu există instituții de credit autorizate în statele membre care să aibă expuneri semnificative în Norvegia, autoritățile relevante din statele membre în cauză pot decide, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea ESRB/2015/2, să nu aplice prin reciprocitate măsurile norvegiene. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsurile norvegiene atunci când o instituție de credit depășește pragurile de semnificație respective. |
Suedia
Un nivel minim de 25 % specific instituției de credit pentru media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicată instituțiilor de credit autorizate în Suedia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating pentru calcularea cerințelor de capital reglementat.
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura suedeză, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă instituțiilor de credit autorizate în Suedia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, constă într-un nivel minim de 25% specific instituției de credit pentru media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia. |
2. |
Media ponderată în funcție de expunere reprezintă media ponderilor de risc aferente expunerilor individuale calculate în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ponderată cu valoarea expunerii relevante. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
3. |
În conformitate cu articolul 458 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se recomandă autorităților relevante din statele membre în cauză să aplice prin reciprocitate măsura suedeză sucursalelor situate în Suedia ale instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
4. |
Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate măsura suedeză instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia. În conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice aceeași măsură ca cea care a fost pusă în aplicare în Suedia de autoritatea de activare, în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
5. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, se recomandă autorităţilor relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii sus-menționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de patru luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
6. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație specific instituției de 5 miliarde SEK pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură. |
7. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări unor instituții de credit individuale autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care dețin expuneri de tip retail nesemnificative garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, sub pragul de semnificație de 5 miliarde SEK. Atunci când aplică pragul de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice măsura suedeză instituțiilor de credit individuale autorizate la nivel intern care anterior au făcut obiectul derogărilor atunci când pragul de semnificație de 5 miliarde SEK este depășit. |
8. |
Atunci când nu există instituții de credit autorizate în statele membre în cauză cu sucursale situate în Suedia sau care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri de tip retail de 5 miliarde SEK sau mai mult garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, autoritățile relevante din statele membre în cauză pot decide să nu aplice prin reciprocitate măsura suedeză, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura suedeză atunci când o instituție de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating depășește pragul de 5 miliarde SEK. |
9. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație de 5 miliarde SEK este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
(*1) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).
(*2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).
(*3) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.»
(1) Recommandation du comité du risque systémique du 9 novembre 2020 relative aux crédits portant sur des biens immobiliers à use Résidentiel situés sur le territoire du Luxembourg (CRS/2020/005).
(2) CSSF Regulation N.20-08 du 3 décembre 2020 fixant des conditions pour l’octroi de crédits relatifs à des biens immobiliers à usage résidentiel situés sur le territoire du Luxembourg.
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/13 |
RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC
din 24 martie 2021
de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (CERS/2021/2)
(2021/C 222/02)
CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (1), în special articolul 3 și articolele 16-18,
având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (2), în special articolele 18-20,
întrucât:
(1) |
Pentru a asigura eficacitatea și consecvența măsurilor de politică macroprudențială naționale, este important ca aplicarea prin reciprocitate obligatorie prevăzută de dreptul Uniunii să fie completată de aplicarea prin reciprocitate voluntară. |
(2) |
Cadrul pentru mecanismul de reciprocitate voluntară pentru măsurile de politică macroprudențială care este prevăzut de Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic (3) urmărește să asigure că acelaşi set de cerinţe macroprudenţiale se aplică aceluiaşi tip de expunere la risc într-un anumit stat membru, indiferent de statutul juridic şi localizarea furnizorului de servicii financiare. |
(3) |
Recomandarea CERS/2017/4 a Comitetului european pentru risc sistemic (4) recomandă autorității de activare relevante să propună un prag maxim de semnificație atunci când prezintă Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) o solicitare de reciprocitate, prag sub care expunerea unui furnizor individual de servicii financiare la riscul macroprudențial identificat în jurisdicția în care este aplicată măsura de politică macroprudențială de către autoritatea de activare poate fi considerată nesemnificativă. CERS poate recomanda un prag diferit dacă se consideră necesar. |
(4) |
Începând cu 1 ianuarie 2021, instituțiile de credit, societățile de asigurare și profesioniștii care desfășoară activități de creditare (creditori ipotecari) în Luxemburg trebuie să respecte limite ale raportului împrumut/garanții (LTV) pentru noile credite ipotecare pentru proprietăți imobiliare rezidențiale situate în Luxemburg, cu limite LTV diferite pentru categoriile de debitori : (i) o limită a LTV de 100 % pentru cumpărătorii care achiziționează pentru prima dată reședința lor principală; (ii) o limită a LTV de 90 % pentru alți cumpărători (și anume, nu cei care cumpără pentru prima dată) care achiziționează reședința lor principală, sub rezerva unei indemnizații de portofoliu (și anume, creditorii pot emite 15 % din portofoliul de noi credite ipotecare acordate acestor debitori cu un LTV mai mare de 90 %, dar mai mic decât un LTV de 100 %); (iii) o limită a LTV de 80 % pentru alte credite ipotecare (inclusiv segmentul cumpărării în vederea închirierii). |
(5) |
Ca urmare a solicitării de reciprocitate adresate CERS de către Comité du Risque systémique ( Comitetul pentru riscuri sistemice) la 18 decembrie 2020, și pentru: (i) a preveni materializarea efectelor transfrontaliere negative sub forma unor pierderi și a arbitrajului de reglementare care ar putea rezulta din punerea în aplicare a măsurii de politică macroprudențială aplicată în Luxemburg; (ii) să mențină condiții de concurență echitabile între instituțiile financiare relevante și să mențină reziliența generală a instituțiilor financiare respective; Consiliul general al CERS a decis să includă această măsură în lista de măsuri de politică macroprudențială a căror aplicare prin reciprocitate este recomandată în temeiul Recomandării CERS/2015/2. |
(6) |
Măsura de politică macroprudențială activată de Commission de Surveillance du Secteur Financier (Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar) este o măsură care nu este armonizată în temeiul dreptului Uniunii. În conformitate cu subrecomandarea C(2) din Recomandarea CERS/2015/2, autorităților de aplicare prin reciprocitate li se recomandă fie să pună în aplicare măsura de politică macroprudențială care a fost pusă în aplicare de autoritatea de activare, fie, în cazul în care aceeași măsură de politică macroprudențială nu este disponibilă în legislația națională, să adopte, în urma consultării CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicțiile lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii de politică macroprudențială activate. |
(7) |
Consiliul general al CERS a decis, de asemenea, să recomande un prag specific per instituție și un prag de semnificație specific fiecărei țări pentru a orienta aplicarea principiului de minimis de către statele membre de aplicare prin reciprocitate. |
(8) |
Prin urmare, Recomandarea CERS/2015/2 ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
MODIFICĂRI
Recomandarea CERS/2015/2 se modifică după cum urmează:
1. |
în secțiunea 1, subrecomandarea C(1) se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta recomandare. |
Adoptată la Frankfurt pe Main, 24 martie 2021.
Șeful secretariatului CERS,
în numele Consiliului general al CERS
Francesco MAZZAFERRO
(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 1.
(3) Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic din 15 decembrie 2015 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 97, 12.3.2016, p. 9).
(4) Recomandarea CERS/2017/4 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 octombrie 2017 de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 431, 15.12.2017, p. 1).
ANEXĂ
„ANEXĂ
Belgia
O majorare a ponderii de risc pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia impusă instituțiilor de credit autorizate în Belgia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Majorarea este formată din două componente:
(a) |
o majorare forfetară a ponderii de risc cu 5 puncte procentuale; și |
(b) |
o majorare proporțională a ponderii de risc care constă în 33% din media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia. |
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura belgiană, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă instituțiilor de credit autorizate în Belgia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, constă într-o majorare a ponderii de risc pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia, care este formată din două componente:
|
II. Aplicarea prin reciprocitate
2. |
În conformitate cu articolul 458 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se recomandă autorităților relevante din statele membre în cauză să aplice prin reciprocitate măsura belgiană sucursalelor situate în Belgia ale instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
3. |
Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate măsura belgiană instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile locative situate în Belgia. În conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice aceeași măsură ca cea care a fost pusă în aplicare în Belgia de autoritatea de activare în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
4. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, se recomandă autorităților relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii sus-menționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate, incluzând adoptarea măsurilor și competențelor de supraveghere prevăzute în titlul VII capitolul 2 secțiunea IV din Directiva 2013/36/UE. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de patru luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
5. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație specific instituției de 2 miliarde EUR pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură. |
6. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări unor instituții de credit individuale autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care dețin expuneri de tip retail nesemnificative garantate cu bunuri imobile locative din Belgia sub pragul de semnificație de 2 miliarde EUR. Atunci când aplică pragul de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice măsura belgiană instituțiilor de credit individuale autorizate la nivel național care anterior au făcut obiectul derogărilor atunci când nu mai este respectat pragul de semnificație de 2 miliarde EUR. |
7. |
Atunci când nu există instituții de credit autorizate în statele membre în cauză cu sucursale situate în Belgia sau care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile locative din Belgia, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri de 2 miliarde EUR sau mai mult față de piața belgiană a bunurilor imobile locative, autoritățile relevante din statele membre în cauză pot decide să nu aplice prin reciprocitate măsura belgiană, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura belgiană atunci când o instituție de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating depășește pragul de 2 miliarde EUR. |
8. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație de 2 miliarde EUR este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
Franța
Restrângerea la 5 % din capitalul eligibil a limitei expunerii mari prevăzute la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicabilă expunerilor față de societăți nefinanciare mari foarte îndatorate cu sediul social în Franța, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 instituțiilor globale de importanță sistemică (G-SII) și altor instituții de importanță sistemică (O-SII) la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora.
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura franceză, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă G-SII și O-SII la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora (nu la nivel subconsolidat), constă în restrângerea limitei expunerii mari la 5 % din capitalul lor eligibil, aplicabilă expunerilor față de societăți nefinanciare mari foarte îndatorate cu sediul social în Franța. |
2. |
O societate nefinanciară este definită ca persoana juridică sau fizică de drept privat cu sediul social în Franța și care, la nivelul său și la cel mai înalt nivel de consolidare, aparține sectorului societăților nefinanciare, astfel cum este definit la punctul 2.45 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1). |
3. |
Măsura se aplică expunerilor față de societăţi nefinanciare cu sediul social în Franța și expunerilor față de grupuri de societăți nefinanciare aflate în legătură, după cum urmează:
Prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al măsurii societățile nefinanciare care nu își au sediul social în Franța și care nu sunt filiale sau entități dependente din punct de vedere economic sau direct ori indirect controlate de o societate nefinanciară cu sediul social în Franța. În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, măsura este aplicabilă după luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
4. |
O G-SII sau o O-SII trebuie să considere o societate nefinanciară cu sediul social în Franța ca fiind mare dacă expunerea sa inițială față de societatea nefinanciară sau față de grupul de societăți nefinanciare aflate în legătură în sensul punctului 3 este mai mare sau egală cu 300 de milioane EUR. Valoarea expunerii inițiale este calculată în conformitate cu articolele 389 și 390 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înainte de luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se raportează în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (*2). |
5. |
O societate nefinanciară este considerată foarte îndatorată dacă are un indicator al efectului de levier de peste 100 % și o rată de acoperire a cheltuielilor financiare sub trei, calculate la cel mai înalt nivel de consolidare la nivel de grup, după cum urmează:
Aceste raporturi sunt calculate pe baza agregatelor contabile definite în conformitate cu standardele aplicabile, astfel cum sunt prezentate în situațiile financiare ale societății nefinanciare, certificate, dacă este cazul, de un contabil autorizat. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
6. |
Autorităților relevante li se recomandă să aplice prin reciprocitate măsura franceză prin aplicarea acesteia G-SII și O-SII autorizate la nivel național la cel mai înalt nivel de consolidare în jurisdicția perimetrului prudențial bancar al acestora. |
7. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, în conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii susmenționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de șase luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
8. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație combinat pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură, compus din:
Pragurile menționate la literele (b) și (c) trebuie aplicate indiferent dacă entitatea sau societatea nefinanciară relevantă este sau nu este foarte îndatorată. Valoarea expunerii inițiale menționate la literele (a) și (b) trebuie calculată în conformitate cu articolele 389 și 390 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înainte de luarea în considerare a efectului tehnicilor de diminuare a riscului de credit și al exceptărilor în conformitate cu articolele 399-403 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se raportează în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. |
9. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări G-SII sau O-SII autorizate la nivel național la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora care nu încalcă pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8. La aplicarea pragului de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de sectorul francez al societăților nefinanciare, precum și concentrarea expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de societățile nefinanciare mari cu sediul social în Franța, fiindu-le recomandat să aplice măsura franceză asupra G-SII sau O-SII autorizate la nivel național care anterior au făcut obiectul derogărilor la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora atunci când pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8 este încălcat. Autoritățile relevante sunt, de asemenea, încurajate să semnaleze riscurile sistemice asociate îndatorării crescute a societăților nefinanciare mari cu sediul social în Franța față de alți participanți pe piață din jurisdicția lor. |
10. |
Dacă nu există G-SII sau O-SII la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora, autorizate în statele membre în cauză, cu expuneri față de sectorul societăților nefinanciare franceze care să depășească pragul de semnificație menționat la punctul 8, autoritățile relevante ale statelor membre în cauză pot decide, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, să nu aplice prin reciprocitate măsura franceză. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de sectorul francez al societăților nefinanciare, precum și concentrarea expunerilor G-SII și O-SII autorizate la nivel național față de societățile nefinanciare mari cu sediul social în Franța, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura franceză atunci când o G-SII sau o O-SII, la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acesteia, depășește pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8. Autoritățile relevante sunt, de asemenea, încurajate să semnaleze riscurile sistemice asociate îndatorării crescute a societăților nefinanciare mari cu sediul social în Franța față de alți participanți pe piață din jurisdicția lor. |
11. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație combinat menționat la punctul 8 este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
Luxemburg:
Limite obligatorii din punct de vedere juridic ale raportului împrumut/garanții (LTV) pentru credite ipotecare noi pentru proprietăți imobiliare rezidențiale situate în Luxemburg, cu limite ale LTV diferite aplicabile diferitelor categorii de debitori:
(a) |
o limită a LTV de 100 % pentru cumpărătorii care achiziționează pentru prima dată reședința lor principală; |
(b) |
o limită a LTV de 90 % pentru alți cumpărători (și anume, nu cei care cumpără pentru prima dată) care achiziționează reședința lor principală. Această limită este pusă în aplicare în mod proporțional prin intermediul unei indemnizații de portofoliu. Mai exact, creditorii pot emite 15 % din portofoliul de noi credite ipotecare acordate acestor debitori cu un LTV mai mare de 90 %, dar mai mic decât un LTV de 100 %; |
(c) |
o limită a LTV de 80 % pentru alte credite ipotecare (inclusiv segmentul cumpărării în vederea închirierii). |
I. Descrierea măsurii
1. |
Autoritățile luxemburgheze au activat limite obligatorii din punct de vedere juridic pentru noile credite ipotecare pentru proprietăți imobiliare rezidențiale situate în Luxemburg. În urma recomandării Comité du Risque Systémique (Comitetul pentru riscuri sistemice) (1), Commission de Surveillance du Secteur Financier (Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar) (2), acționând concertat cu Banque centrale du Luxembourg, a activat limite ale LTV care diferă în funcție de trei categorii de debitori. Limitele LTV pentru fiecare dintre cele trei categorii sunt următoarele:
|
2. |
LTV este raportul dintre suma tuturor creditelor sau tranșelor de credite garantate de debitor cu proprietăți imobiliare locative la momentul acordării împrumutului și valoarea proprietății de atunci. |
3. |
Limitele LTV se aplică independent de tipul de proprietate (de exemplu, proprietatea deplină, uzufructul, nuda proprietate). |
4. |
Măsura se aplică oricărui debitor privat care contractează un credit ipotecar pentru achiziționarea de proprietăți imobiliare rezidențiale în Luxemburg în scopuri necomerciale. Măsura se aplică, de asemenea, în cazul în care debitorul utilizează o structură juridică precum o societate de investiții imobiliare pentru a finaliza această tranzacție, și în cazul cererilor în comun. Termenul „bunuri imobile rezidențiale” include terenurile de construcție, indiferent dacă lucrările de construcție au loc imediat după cumpărare sau după mai mulți ani. Măsura se aplică, de asemenea, în cazul în care un împrumut este acordat unui debitor pentru achiziționarea unei proprietăți cu un contract de închiriere pe termen lung. Proprietatea imobiliară poate fi destinată ocupării de către proprietar sau cumpărării în vederea închirierii. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
5. |
Statelor membre ale căror instituții de credit, societăți de asigurare și profesioniști care desfășoară activități de creditare (creditori ipotecari) au expuneri semnificative relevante la credite acordate în Luxemburg prin credite transfrontaliere directe li se recomandă să aplice prin reciprocitate măsura luxemburgheză în jurisdicția lor. În cazul în care aceeași măsură nu este disponibilă în jurisdicția lor pentru toate expunerile transfrontaliere relevante, autoritățile relevante ar trebui să aplice măsurile disponibile care au efectul cel mai apropiat de cel al măsurii de politică macroprudențială activate. |
6. |
Statele membre ar trebui să notifice CERS faptul că au aplicat prin reciprocitate măsura luxemburgheză sau că au utilizat excepțiile de minimis în conformitate cu Recomandarea D din Recomandarea ESRB/2015/2. Notificarea ar trebui transmisă în termen de cel mult o lună de la adoptarea măsurii de reciprocitate, utilizând modelul relevant publicat pe website-ul CERS. CERS va publica notificările pe website-ul CERS, comunicând astfel publicului deciziile naționale de punere în aplicare prin reciprocitate. Această publicare va include orice derogări acordate de statele membre de aplicare prin reciprocitate și angajamentul acestora de a monitoriza pierderile și de a acționa dacă este necesar. |
7. |
Statelor membre li se recomandă să aplice prin reciprocitate o măsură în termen de trei luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . |
III. Prag de semnificație
8. |
Măsura este completată de două praguri de semnificație pentru a orienta eventuala aplicare a principiului de minimis de către statele membre de aplicare prin reciprocitate: un prag specific per instituție și un prag de semnificație specific fiecărei țări. Pragul de semnificație specific fiecărei țări pentru totalul împrumuturilor ipotecare transfrontaliere acordate Luxemburgului este de 350 milioane EUR, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 1 % din totalul pieței interne a creditelor ipotecare rezidențiale în decembrie 2020. Pragul de semnificație per instituție pentru totalul împrumuturilor ipotecare transfrontaliere acordate Luxemburgului este de 35 milioane EUR, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 0,1% din totalul pieței interne a creditelor ipotecare rezidențiale din Luxemburg în decembrie 2020. Aplicarea prin reciprocitate este solicitată numai atunci când sunt depășite atât pragul specific fiecărei țări, cât și pragul specific per instituție. |
Suedia
Un nivel minim de 25 % specific instituției de credit pentru media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicată instituțiilor de credit autorizate în Suedia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating pentru calcularea cerințelor de capital reglementat.
I. Descrierea măsurii
1. |
Măsura suedeză, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și impusă instituțiilor de credit autorizate în Suedia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, constă într-un nivel minim de 25% specific instituției de credit pentru media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia. |
2. |
Media ponderată în funcție de expunere reprezintă media ponderilor de risc aferente expunerilor individuale calculate în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ponderată cu valoarea expunerii relevante. |
II. Aplicarea prin reciprocitate
3. |
În conformitate cu articolul 458 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se recomandă autorităților relevante din statele membre în cauză să aplice prin reciprocitate măsura suedeză sucursalelor situate în Suedia ale instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating, în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
4. |
Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate măsura suedeză instituțiilor de credit autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia. În conformitate cu subrecomandarea C(2), se recomandă autorităților relevante să aplice aceeași măsură ca cea care a fost pusă în aplicare în Suedia de autoritatea de activare, în termenul prevăzut în subrecomandarea C(3). |
5. |
În cazul în care în jurisdicția lor nu este disponibilă aceeași măsură de politică macroprudențială, se recomandă autorităţilor relevante să aplice, după consultarea CERS, o măsură de politică macroprudențială disponibilă în jurisdicția lor care are efectul cel mai apropiat de cel al măsurii sus-menționate recomandate în vederea aplicării prin reciprocitate. Se recomandă autorităților relevante să adopte măsura echivalentă nu mai târziu de patru luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
III. Prag de semnificație
6. |
Măsura este suplimentată de un prag de semnificație specific instituției de 5 miliarde SEK pentru a direcționa aplicarea potențială a principiului de minimis de către autoritățile relevante care aplică prin reciprocitate această măsură. |
7. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, autoritățile relevante din statul membru în cauză pot acorda derogări unor instituții de credit individuale autorizate la nivel național care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care dețin expuneri de tip retail nesemnificative garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, sub pragul de semnificație de 5 miliarde SEK. Atunci când aplică pragul de semnificație, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice măsura suedeză instituțiilor de credit individuale autorizate la nivel intern care anterior au făcut obiectul derogărilor atunci când pragul de semnificație de 5 miliarde SEK este depășit. |
8. |
Atunci când nu există instituții de credit autorizate în statele membre în cauză cu sucursale situate în Suedia sau care au expuneri directe de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating și care au expuneri de tip retail de 5 miliarde SEK sau mai mult garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, autoritățile relevante din statele membre în cauză pot decide să nu aplice prin reciprocitate măsura suedeză, în conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2. În acest caz, autoritățile relevante ar trebui să monitorizeze caracterul semnificativ al expunerilor, fiindu-le recomandat să aplice prin reciprocitate măsura suedeză atunci când o instituție de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating depășește pragul de 5 miliarde SEK. |
9. |
În conformitate cu secțiunea 2.2.1 din Recomandarea CERS/2015/2, pragul de semnificație de 5 miliarde SEK este un nivel maxim recomandat al pragului. Prin urmare, autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate au posibilitatea ca, în loc să aplice pragul recomandat, să stabilească un prag inferior pentru jurisdicțiile lor, dacă este cazul, sau să aplice măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. |
(*1) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).
(*2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).”
(1) Recommandation du comité du risque systémique du 9 novembre 2020 relative aux crédits portant sur des biens immobiliers à use Résidentiel situés sur le territoire du Luxembourg (CRS/2020/005).
(2) CSSF Regulation N.20-08 du 3 décembre 2020 fixant des conditions pour l’octroi de crédits relatifs à des biens immobiliers à usage résidentiel situés sur le territoire du Luxembourg.
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/22 |
Aviz în atenția anumitor persoane cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei
(2021/C 222/03)
Următoarele informații sunt aduse la cunoștința dlui Denis Valentinovich BEREZOVSKIY (nr. 4), dlui Sergei Vladimirovich ZHELEZNYAK (nr. 17), dlui Sergei Ivanovich MENYAILO (nr. 37), dlui Vladimir Nikolaevich PLIGIN (nr. 51), dlui Oleg Grigorievich KOZYURA (nr. 53), dlui Roman Viktorovich LYAGIN (nr. 58), dlui Mikhail Vladimirovich DEGTYARYOV (nr. 79), dlui Fyodor Dmitrievich BEREZIN (nr. 84), dlui Vladimir Abdualiyevich VASILYEV (nr. 108), dlui Vladimir Stepanovich NIKITIN (nr. 111), dlui Alexander Mikhailovich BABAKOV (nr. 119), dlui Oleg Konstantinovich AKIMOV (nr. 121), dlui Ihor Vladymyrovych KOSTENOK (nr. 130), dlui Yevgeniy Vyacheslavovich ORLOV (nr. 131), dlui Eduard Aleksandrovich BASURIN (nr. 137), dlui Alexandr Vasilievich SHUBIN (nr. 138), dlui Andrey Vladimirovich CHEREZOV (nr. 158) și dlui Aleksandr Yurevich PETUKHOV (nr. 164), persoane care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC (1) a Consiliului și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 (2) al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor sus-menționate cu noi expuneri de motive. Prin urmare, persoanele respective sunt informate că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține expunerile de motive prevăzute în vederea desemnării lor înainte de 24 iunie 2021, la următoarea adresă:
Council of the European Union
General Secretariat |
RELEX.1.C |
Rue de la Loi/Wetstraat 175 |
1048 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
E-mail: sanctions@consilium.europa.eu |
Comisia Europeană
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/23 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
10 iunie 2021
(2021/C 222/04)
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,2174 |
JPY |
yen japonez |
133,35 |
DKK |
coroana daneză |
7,4364 |
GBP |
lira sterlină |
0,86293 |
SEK |
coroana suedeză |
10,0715 |
CHF |
franc elvețian |
1,0909 |
ISK |
coroana islandeză |
146,80 |
NOK |
coroana norvegiană |
10,1118 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
25,391 |
HUF |
forint maghiar |
346,14 |
PLN |
zlot polonez |
4,4818 |
RON |
leu românesc nou |
4,9223 |
TRY |
lira turcească |
10,3284 |
AUD |
dolar australian |
1,5731 |
CAD |
dolar canadian |
1,4739 |
HKD |
dolar Hong Kong |
9,4467 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,6932 |
SGD |
dolar Singapore |
1,6129 |
KRW |
won sud-coreean |
1 358,76 |
ZAR |
rand sud-african |
16,6091 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,7828 |
HRK |
kuna croată |
7,4985 |
IDR |
rupia indoneziană |
17 375,34 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
5,0163 |
PHP |
peso Filipine |
58,129 |
RUB |
rubla rusească |
87,8666 |
THB |
baht thailandez |
37,947 |
BRL |
real brazilian |
6,1432 |
MXN |
peso mexican |
23,9905 |
INR |
rupie indiană |
88,9732 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
Comisia Europeană
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/24 |
Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antisubvenții
(2021/C 222/05)
1. În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), Comisia anunță că, în cazul în care nu se va iniția o reexaminare în conformitate cu procedura prezentată în continuare, măsurile compensatorii menționate în cele ce urmează vor expira la data menționată în tabelul de mai jos.
2. Procedura
Producătorii din Uniune pot prezenta o cerere scrisă de reexaminare. Această cerere trebuie să conțină dovezi suficiente din care să reiasă faptul că este posibil ca expirarea măsurilor să determine continuarea sau reapariția subvențiilor și a prejudiciului. În cazul în care Comisia decide să reexamineze măsurile în cauză, importatorii, exportatorii, reprezentanții țării exportatoare și producătorii din Uniune vor avea posibilitatea de a dezvolta, a respinge sau a comenta aspectele expuse în cererea de reexaminare.
3. Termen
Pe baza celor expuse anterior, producătorii din Uniune pot transmite o cerere scrisă de reexaminare la următoarea adresă: European Commission, Directorate-General for Trade (Unit G-1), CHAR 4/39, 1049 Bruxelles, Belgia (2), oricând după data publicării prezentului aviz, dar cel târziu cu trei luni înainte de data menționată în tabelul de mai jos.
4. Prezentul aviz este publicat în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1037.
Produsul |
Țara (țările) de origine sau de export |
Măsuri |
Referință |
Data expirării (3) |
Anumite sisteme de electrozi din grafit |
India |
Taxă antisubvenție |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/421 al Comisiei din 9 martie 2017 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului |
11.3.2022 |
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
(2) TRADE-Defence-Complaints@ec.europa.eu
(3) Măsura expiră la miezul nopții (00:00) la data menționată în această coloană.
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/25 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.10289 — PSP/Aviva/10 Station Road)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2021/C 222/06)
1.
La data de 4 iunie 2021, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.Notificarea vizează următoarele întreprinderi:
— |
Public Sector Pension Investment Board (Consiliul de investiții pentru pensii din sectorul public) („PSP”, Canada); |
— |
Aviva Plc Group („Aviva”, Regatul Unit); |
— |
10 Station Road (Regatul Unit). |
PSP și Aviva dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi 10 Station Road.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de active.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
— |
în cazul întreprinderii PSP: aceasta gestionează investițiile aferente sistemelor de pensii ale Canadian Federal Public Service, Canadian Forces, Royal Canadian Mounted Police și Reserve Force. Întreprinderea gestionează un portofoliu diversificat la nivel mondial, care include acțiuni, obligațiuni și alte titluri cu venit fix, precum și investiții în societăți necotate, proprietăți imobiliare, infrastructură, resurse naturale și investiții de credit; |
— |
în cazul întreprinderii Aviva: societate cotată la bursă, înregistrată în Regatul Unit, care își desfășoară activitatea în sectorul asigurărilor. Aviva Plc este cotată la Bursa de valori din Londra. Grupul Aviva oferă o gamă largă de produse de asigurare, de economisire și de investiții în 16 țări. Grupul își desfășoară activitatea în principal în Regatul Unit, Franța și Canada, dar desfășoară activități și în alte părți din Europa și Asia; |
— |
în cazul întreprinderii 10 Station Road: clădire de birouri situată la adresa: 10 Road Station, Cambridge, CB1, Regatul Unit. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.10289 — PSP/Aviva/10 Station Road
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
Email: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax +32 22964301
Adresă poștală:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Merger Registry |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/27 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.10312 — Astorg Asset Management/Solina)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2021/C 222/07)
1.
La data de 4 iunie 2021, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:
— |
Astorg Asset Management S.à.r.l. („Astorg”, Luxemburg) și |
— |
Solina Corporate S.A.S. („Solina”, Franța). |
Astorg dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi Solina.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
— |
în cazul întreprinderii Astorg: investiții în societăți necotate. Fondurile gestionate de Astorg investesc într-o gamă largă de sectoare industriale; |
— |
în cazul întreprinderii Solina: furnizarea de ingrediente aromatice și funcționale pentru industria de prelucrare a alimentelor, pentru clienți din sectorul cateringului și al serviciilor culinare cu amănuntul și pentru sectorul suplimentelor alimentare. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.10312 — Astorg Asset Management/Solina
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
Email: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax +32 22964301
Adresă poștală:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Merger Registry |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
ALTE ACTE
Comisia Europeană
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/28 |
Publicarea caietului de sarcini modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
(2021/C 222/08)
Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).
Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date e-Ambrosia a Comisiei.
CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE
„KALAKUKKO”
Nr. UE: TSG-FI-0013-AM01 – 22 iunie 2020
Stat membru: Finlanda
1. Denumirea propusă pentru înregistrare
„Kalakukko”
2. Tipul de produs [enumerat în anexa XI]
Clasa 2.24. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație
3. Motive pentru înregistrare
3.1. Indicați dacă produsul:
☒ |
rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv. |
☐ |
este produs din materiile prime sau ingredientele utilizate în mod tradițional. Metoda tradițională de preparare a produsului „Kalakukko” presupune o umplutură de pește și bacon împachetată strâns într-un înveliș dens și destul de gros din aluat de pâine de secară. Aluatul se sigilează prin aducerea marginilor în sus, peste umplutură. Rețeta implică, de asemenea, prepararea termică lentă a peștelui și a cărnii în mod tradițional la cuptor, utilizând căldura reziduală a cuptorului. Produsul finit poate fi rotund, oval sau alungit. |
3.2. Indicați dacă denumirea:
☒ |
a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific. |
☐ |
arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului. Aluatul produsului „Kalakukko” capătă o consistență tare și fermă prin coacere scurtă la o temperatură înaltă. Umplutura de pește și bacon învelită de aluat este bine pătrunsă prin coacere lentă la cuptor, devenind suculentă și fragedă. Deoarece se păstrează o perioadă îndelungată, „Kalakukko” era prânzul perfect al finlandezilor care lucrau în silvicultură și agricultură, în zilele petrecute departe de casă. Combinația dintre învelișul din aluat și umplutură oferă o masă completă. Conform tradiției, produsul a început să fie preparat în Savo și Karelia în Evul Mediu, iar denumirea „Kalakukko” era utilizată pentru produsele de panificație cu înveliș din aluat de secară preparate în modul descris mai sus. |
4. Descriere
4.1. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]
„Kalakukko” este un produs de panificație rotund, oval sau alungit. Produsul are un înveliș dintr-un aluat de secară dens și destul de gros, a cărei suprafață capătă o consistență tare și fermă printr-o coacere inițială scurtă la o temperatură înaltă. Aluatul sigilează înăuntru umplutura de pește și bacon în cursul coacerii inițiale (la temperatură ridicată) și al coacerii ulterioare lente, ceea ce face ca umplutura să devină suculentă și moale prin prelucrare termică lentă. Învelișul gros împiedică uscarea umpluturii (protejând umplutura de acțiunea microorganismelor) în timpul transportului, depozitării și vânzării. Combinația dintre învelișul din aluat și umplutură a produsului „Kalakukko” oferă o masă completă.
Aluatul se întinde într-o formă rotundă, ovală sau alungită, iar umplutura de pește se pune într-o grămăjoară compactă în mijlocul aluatului și se acoperă cu bacon. Aluatul se închide prin ridicarea marginilor peste umplutură. Toate aceste elemente sunt esențiale pentru prepararea tradițională a acestui produs.
4.2. Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]
Prepararea se împarte în două etape distincte: frământarea aluatului și prepararea umpluturii.
Se amestecă făina (în principal făină de secară, un pic de făină de grâu și eventual niște făină de ovăz și/sau orz). Se adaugă cu grijă apă, astfel încât aluatul să nu devină prea moale. Se adaugă sare și unt sau margarină. Pentru aluat, la aproximativ 1 kg de făină este nevoie de aproximativ 80-100 g de unt sau margarină. Se întinde aluatul într-o formă rotundă, ovală sau alungită, cu o diagonală între 15 și 50 cm și o grosime de aproximativ 1,5 cm la mijloc și mai subțire către margini. Mijlocul formei de aluat se poate presăra cu făină de secară pentru ca lichidul din umplutură să nu pătrundă prin aluat.
Umplutura constă în pește uscat și rehidratat (de exemplu biban, păstrăv argintiu, babușcă, merlan sau somon). Peștele poate fi sărat sau nu. Se așază peștele într-o grămăjoară compactă în mijlocul aluatului, fie întreg, fie în fileuri. Se adaugă sare și unt/margarină între straturile de pește, după gust. Se acoperă grămăjoara de pește cu felii de bacon și deasupra se presară sare, după gust.
În următoarea etapă se închide „Kalakukko”. Se trag două margini în sus, peste umplutură. Cu ajutorul degetelor, umezite cu puțină apă, se lipesc cele două margini. „Kalakukko” se închide complet trăgând în sus celelalte margini ale aluatului. La sfârșit, cu un cuțit și puțină apă, se dă o formă rotundă, ovală sau alungită.
Înainte produsul era copt lent prin utilizarea căldurii reziduale a cuptorului după coacerea pâinii. Produsul era lăsat în cuptor peste noapte. În prezent el este copt la 250-300 °C între 20 de minute și o oră, având grijă să nu se crape învelișul. Dacă e necesar, învelișul poate fi petecit cu aluat. „Kalakukko” se scoate din cuptor, iar temperatura cuptorului este redusă la 125-150 °C. Se unge cu unt sau margarină și eventual se acoperă cu o folie de aluminiu.
Umplutura începe să se coacă în cuptorul cu temperatură moderată; procesul durează câteva ore, eventual peste noapte. În mod tradițional „Kalakukko” era învelit după coacere într-o țesătură de lână sau într-un ziar, unde era lăsat două sau trei ore pentru încheierea procesului de coacere. În prezent această etapă se desfășoară într-un cuptor reglat la mai puțin de 100 °C sau într-un sertar de cuptor timp de două-trei ore.
„Kalakukko” nu trebuie să fie copt lent la o temperatură prea mare, deoarece se obține un produs uscat cu înveliș din aluat tare, iar calitățile organoleptice nu mai corespund produsului tradițional „Kalakukko”.
4.3. Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]
Modul de preparare a produsului „Kalakukko” datează din perioada în care agricultura a început să înlocuiască pescuitul și vânătoarea. Locuitorii din zona lacustră a Finlandei au vrut să utilizeze speciile de pești mici comestibili care erau greu de preparat în alte moduri, cum ar fi păstrăvul argintiu, bibanul, babușca sau merlanul. Ei au avut ideea de a coace peștele într-un înveliș din aluat de secară. Ulterior, după ce creșterea porcilor a devenit mai răspândită, s-a descoperit că feliile de bacon cresc valoarea energetică și îmbunătățesc aroma produsului „Kalakukko”. „Kalakukko” era prânzul perfect al finlandezilor care lucrau în silvicultură și agricultură, în zilele petrecute departe de casă. Prepararea implică coacerea lentă a peștelui și a cărnii o perioadă lungă de timp, în mod tradițional. Conform tradiției, produsul a început să fie preparat în Savo și Karelia în Evul Mediu. După cel de-al Doilea Război Mondial, o parte din Karelia a trecut la Uniunea Sovietică, iar populația din regiune a fost mutată în alte părți ale Finlandei. Priceperea și tradiția preparării „Kalakukko” a fost răspândită de această populație în toate regiunile Finlandei. Cu toate acestea, tradiția cea mai puternică rămâne în continuare în provinciile Savo și Karelia.
11.6.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 222/31 |
Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2021/C 222/09)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) , în termen de trei luni de la data prezentei publicări.
CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE
„SALATĂ TRADIȚIONALĂ CU ICRE DE CRAP”
Nr. UE: TSG-RO-02457 – 16 aprilie 2019
Stat membru sau țară terță România
1. Denumirea propusă pentru înregistrare
„Salată tradițională cu icre de crap”
2. Tipul de produs
Clasa 1.7 Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate
3. Motive pentru înregistrare
3.1 Indicați dacă produsul:
☐ |
rezultă în urma unui mod de producție, procesare sau compoziție care corespunde unei practici tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv; |
☒ |
este produs din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional. Salata tradițională cu icre de crap este un produs care se obține din icre de crap sărate, icre sărate de pește de apă dulce, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată, zeamă de lămâie. Salata tradițională cu icre de crap este realizată în două variante: cu sau fără ceapă fiartă. Icrele de crap provenind atât de la crapul sălbatic, cât și de la cel de acvacultură se folosesc la prepararea produsului „,Salată tradițională cu icre de crap”. Acestea trebuie să fie ajunse la maturitate și să fie de maximă prospețime. Nu trebuie să conțină pielițe, solzi sau cheaguri de sânge. Consistența icrelor trebuie să fie uniformă, iar consistența boabelor trebuie să fie elastică. |
3.2 Indicați dacă denumirea:
☒ |
a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific; |
☐ |
arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului. Prin denumirea de „Salată tradițională cu icre de crap” este exprimată menținerea constantă de-a lungul generațiilor, în produs, a anumitor materii prime și ingrediente. Atributul „tradițională” inclus în denumire evidențiază caracteristica sa principală, determinată de materiile prime folosite. După standardizarea produsului prin Norma internă departamentală, N.I.D. 927-70 N.23 „Salată cu icre de crap”, grupul solicitant continuă respectarea modului de preparare, folosind aceleași materii prime și ingrediente. |
4. Descriere
4.1. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia
Salata tradițională cu icre de crap este caracterizată prin aspect, consistență, culoare, aromă și gust. Salata tradițională cu icre de crap este o cremă omogenă de icre și ulei, în care iese în evidență frecvența ridicată a boabelor de icre. Are consistență cremoasă, fără a prezenta separații de ulei. Culoarea produsului este uniformă, alb-crem, în care se disting boabele de icre de crap având culoarea portocaliu. Dacă produsul conține ceapă, aceasta este fiartă, iar utilizarea sa conferă produsului un gust ușor dulce. Gustul și aroma produsului sunt predominante, de icre de pește.
|
maximum 30 % |
||
|
minimum 63 % |
||
|
maximum 5 % |
||
|
minimum 4 % |
||
|
maximum 1 % |
Procentul minim de icre care se utilizează este de 24,5 %, din care minimum 12,5 % icre de crap și minimum 12 % mix de icre de pește de apă dulce.
Salata tradițională cu icre de crap diferă de alte produse similare prin materiile prime, prin procentul de icre utilizat (icre de crap și mix de icre de pește de apă dulce) și prin lipsa conservanților, coloranților, acidifianților, aromelor, stabilizatorilor.
4.2. Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului
a)
Icrele de crap au un aspect de masă densă formată din boabe uniforme de mărime medie (cât gămălia unui bold), de culoare gri-verzuie când sunt proaspete; maturate au culoare portocalie, consistență omogenă de vâscozitate medie, cu miros și gust normal, plăcut.
Mixul de icre de pește de apă dulce este caracterizat prin boabe întregi de mărime mică provenind de la mai multe specii din familia Cyprinidae (caras, babușcă, roșioară, icre de crap neformate), specii din familia Percidae (șalău, biban) și familia Bramidae (plătică), având consistență omogenă și culoare roșiatică. Sărarea ambelor tipuri de icre se face numai cu sare gemă măruntă neiodată, fără antiaglomeranți.
Ingredientele utilizate sunt ulei de floarea-soarelui, zeamă de lămâie naturală, apă carbogazificată, iar pentru varianta de produs se adaugă ceapă fiartă. Este exclusă folosirea de substanțe de colorare, conservare, emulgatoare, stabilizatoare, de omogenizare ori adăugarea de aditivi alimentari.
Uleiul de floarea-soarelui are aspect limpede, fără suspensii și fără sedimente, consistență lichidă, culoare galbenă. Aromă, gust și miros specifice uleiului vegetal de floarea-soarelui. Zeama de lămâie are aspect limpede, gust specific, consistență lichidă, culoare gălbuie; nu se admit impurități. Gust acru, aromă de lămâie. Apa carbogazificată are aspect limpede, fără suspensii și fără sedimente, incoloră, inodoră. Pentru produsul care conține ceapă, aceasta este tocată mărunt, de consistență solidă, culoare alb-gălbui. Aromă, gust și miros specifice cepei.
Pentru obținerea a 100 kg de produs finit, se utilizează ingredientele enumerate mai jos în următoarele cantități, conform normei interne departamentale N.I.D. 927-70 N. 23:
— |
icre de crap sărate – minimum 12,5 kg |
— |
mix de icre de pește de apă dulce sărate – minimum 12 kg |
— |
ulei de floarea-soarelui – 68-69 kg, aproximativ 74-75 l |
— |
apă carbogazificată – 5,8-6,8 l |
— |
zeamă de lămâie – 0,5-1,5 l |
— |
dacă produsul conține ceapă, atunci ceapă fiartă, tocată – 0,5 kg |
b)
Etapele preparării sunt recoltarea icrelor, separarea icrelor, colectarea icrelor, sărarea icrelor, maturarea icrelor, ambalarea icrelor sărate, pregătirea preliminară și prerăcirea icrelor sărate, depozitarea icrelor sărate, prepararea cepei galbene fierte, aprovizionarea procesului de producție cu icre sărate, dozarea și mixarea ingredientelor, ambalarea produsului, etichetarea. Toate operațiunile sunt aplicate atât icrelor de crap, cât și mixului de icre de pește de apă dulce.
b.1) Recoltarea icrelor
Recoltarea icrelor de crap, precum și a icrelor de pește de apă dulce, folosește aceleași metode tradiționale, mai exact extragerea icrelor, după despicarea peștelui și mulgerea peștelui.
b.2) Separarea și colectarea icrelor
Icrele se separă de cămașa ovariană în care sunt învelite, prin presare ușoară cu mâna pe sita din material plastic sau inox, cu ochiuri de 3 mm, întinsă pe un cadru de lemn sau de inox de tip gherghef. Boabele de icre trec prin ochiurile sitei și se colectează în vase de plastic/inox curate, iar resturile de aderențe rămân pe sită. Aceste etape se efectuează manual.
b.3) Sărarea și maturarea icrelor
Icrelor colectate li se adaugă sare gemă măruntă neiodată și se amestecă bine cu paleta, până se simte, prin învârtirea paletei, omogenizarea și dizolvarea integrală a sării. La fiecare 1 kg de icre se adaugă 80 g de sare. Această etapă se efectuează manual. Sărarea icrelor se realizează de regulă în 3 zile; în cazul în care sărarea nu s-a încheiat în decursul celor 3 zile se amestecă și se mai lasă o zi.
Pentru formarea culorii și formei boabelor de icre sărate, se lasă icrele la maturat, la temperatura mediului ambiant (minimum +14° C, maximum +18° C). Maturarea completă a produsului este considerată a fi realizată la maximum 10 zile de la sărare. Controlul definitivării procesului de maturare se face prin gust, miros, culoare. Gustul trebuie să fie specific icrelor maturate, nu se admite gust de pește crud. Mirosul este specific icrelor maturate, fără miros străin. Culoarea, în funcție de specie: la icrele de crap este roșu-cărămiziu (nuanță închisă), iar la mixul de icre de pește de apă dulce, roșu-cărămiziu (nuanță deschisă).
b.4) Ambalarea icrelor sărate
Icrele sărate se ambalează după finalizarea maturării în recipiente sau pungi de plastic de diferite capacități.
b.5) Pregătirea preliminară și prerăcire
Această etapă constă în două operațiuni: pregătire termică și prerăcire. Ambele au ca efect întărirea membranei și intensificarea culorii boabelor de icre. Pregătirea termică constă în ridicarea temperaturii până la 40° C, timp de maximum 3 ore. După această etapă are loc prerăcirea icrelor sărate în apă cu gheață, pentru folosirea ulterioară.
b.6) Depozitarea icrelor sărate
Icrele sărate se depozitează în borcane de sticlă sau pungi vidate de 2 kg. Depozitarea se poate face în spații răcite și perioada de păstrare este de 6 luni. Dacă există condiții de spații de congelare, se pot păstra un an, până la următoarea perioadă de recoltare. Această etapă se efectuează manual.
b.7) Prepararea cepei galbene fierte
Opțional se poate folosi și ceapă fiartă, ca ingredient adăugat produsului, fiind realizată astfel salata tradițională cu icre de crap și ceapă. Ceapa galbenă recepționată se curăță manual cu ajutorul unui cuțit și fiecare bucată se taie în jumătate. Etapa ulterioară curățării cepei proaspete este prelucrarea termică prin fierbere, care are loc imediat sau prin preluarea și prelucrarea cantității necesare aprovizionate din agregatul pentru frig. Ceapa se pune la fiert, cu 15 g de sare gemă neiodată la 1 kg de ceapă. Timpul de fierbere nu trebuie să depășească 10 minute. După fierbere se scurge apa, iar ceapa se lasă la răcit, după care se toacă. Ceapa fiartă și tocată este transferată în sala de preparare a salatelor cu icre de pește.
b.8) Aprovizionarea procesului de producție
Se aduc în sala de preparare a salatelor icrele sărate, ținute în spații răcoroase. Dacă au fost congelate, se decongelează timp de 48 de ore. De asemenea, se aduc ceapa fiartă și tocată, uleiul de floarea-soarelui, apa carbogazificată și zeama de lămâie naturală. Această etapă se efectuează manual.
b.9) Dozarea și mixarea ingredientelor
Dozarea icrelor și a celorlalte ingrediente în cuvă se realizează manual. Mixarea este realizată prin angrenarea telului fixat, lăsat un timp să funcționeze fără ulei pentru a se forma o cremă vâscoasă cu urme albicioase, provenite din spargerea boabelor de icre. Se continuă amestecarea prin adăugarea de ulei succesiv în cantități mici și apă carbogazificată, alternând cu câteva linguri de zeamă de lămâie pentru a se evita separarea uleiului. Se continuă amestecarea până la epuizarea cantităților de ulei și apă carbogazificată dozate și se gustă produsul rezultat pentru a aprecia dacă mai trebuie completat cu zeamă de lămâie naturală. În cazul produsului la care se adaugă ca ingredient ceapa, se folosește ceapa fiartă și tocată. Operațiunea de mixare este singura care se realizează mecanic, toate celelalte operațiuni fiind executate manual.
b.10) Ambalarea produsului
Ambalarea se face în recipiente din material plastic sau sticlă de diferite capacități, închise etanș cu capace. Aceste operațiuni sunt executate semiautomat, respectiv dozarea salatei și termosudarea (elementul de sigilare) la mașina de dozat și închis.
4.3. Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului, compoziție care corespunde practicii tradiționale pentru produsul respectiv, obținut din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional
La realizarea produsului „Salată tradițională cu icre de crap” se folosesc următoarele ingrediente tradiționale: icre de crap, mix de icre de pește de apă dulce, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată, zeamă de lămâie, sare. Ca agent de îngroșare, este folosit, conform tradiției, un mix de icre de pește de apă dulce sărat și maturat. Apa carbogazificată este folosită pentru ca „Salata tradițională cu icre de crap” să nu capete o consistență foarte vâscoasă.
Principala materie primă utilizată sunt icrele de crap sărate, care dau și denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap”. Din cercetarea documentară întreprinsă reiese că icrele de crap sărate sunt menționate încă din anul 1916 în lucrarea „Pescăria și pescuitul în România” de Grigore Antipa, p. 706, secțiunea „c) Icrele de Știucă, Crap și de diferiți pești de baltă”, conform următorului citat: „Icrele de Crap și de Știucă se scot cu îngrijire, când se taie peștele pentru sărătură, și se pun deoparte într’o covățică sau într’un butoiaș pentru a li se scoate pielițele. Curățirea de pielițe se face cu un instrument simplu, numit în Deltă «Priboiu» sau «Praboiu» (turtucăienii îi zic «făcăleț pentru bătut icrele de Crap»). El constă dintr’un băț de 80-90 cm lungime și terminat la cap cu două mici cruciulițe (fig. 377); cu acesta se bat bine icrele – cum se bate smântâna când se alege untul – și pielițele se prind de cruciulițele sale, rămânând în butoiu numai boabele. După aceasta se sărează bine, se pun în butoiașe speciale și se trimit la piață.” (Antipa, 1916)
A doua materie primă ca importanță din rețeta produsului o constituie „mixul de icre de pește de apă dulce”, care este, de asemenea, menționat în lucrarea intitulată „Pescăria și pescuitul în România” de Grigore Antipa, p. 706, secțiunea „c) Icrele de Știucă, Crap și de diferiți pești de baltă” din anul 1916, sub denumirea de ,,Tarama”, descrisă astfel: „Icrele de la celelalte specii de Ciprinoide – afară de cele de Mreană cari adeseori sunt otrăvitoare – se amestecă cu toatele la un loc și după ce se bat și ele bine cu Priboiul se sărează și se pun la butoiu, vânzându-se ca și icre de calitate inferioară zise în comerț «Tarama»” (Antipa, 1916). Pentru a se evita orice confuzie dintre acest tip de mix de icre de pește de apă dulce și mixul de icre de pește marin din Grecia, care utilizează aceeași denumire, începând din anul 2010, acest ingredient a fost realizat și utilizat sub actuala denumire de mix de icre de pește de apă dulce de producătorii din asociație. Rolul mixului de icre de pește de apă dulce este de a conferi consistență produsului și de a amplifica gustul icrelor sărate de crap prin faptul că acestea au la bază în special icre de la specii din familia Ciprinide sărate și maturate.
Celelalte patru elemente utilizate în compoziția produsului tradițional sunt ingrediente ce se regăsesc în următoarele dovezi documentare care descriu rețeta produsului „Salată tradițională cu icre de crap”, precum și tehnica de preparare a acestuia. Astfel, în anul 1937, salata cu icre de crap era considerată drept „hors d’oeuvre” (Thevenin, 1937), ca produs reprezentativ al gastronomiei românești, fiind inclusă în cartea de promovare turistică editată în limba franceză de Léon Thevenin și intitulată „Les bons plats roumains”, precum și în ediția engleză ulterioară „Savory Rumanian Dishes and Choice Wines” în anul 1939.
Rețeta tradițională românească a salatei cu icre de crap era astfel descrisă în ediția franceză a cărții amintite: „CAVIAR DE CRAP”. Caviarul de crap are ouăle mai mici. [...] Se lasă la maturat timp de 24 de ore presărate cu sare, înainte de a le freca ușor, într-un recipient cu apă caldă, adăugând puțin câte puțin ulei și lămâie, ca pentru o maioneză. Culoarea sa devine treptat aceea de roșu crevete. Se servește cu câteva felii de ceapă tăiată, după gust.” (Thevenin, 1937)
În anul 1970 este publicată cartea „Minuturi alimentare și alte rețete culinare” scrisă de Lucreția Oprean, în care, la pagina 137, se descrie modul de preparare a salatei din icre de crap. Pentru produs erau utilizate icre de crap, untdelemn, sare, zeamă de lămâie naturală, ceapă – aceasta din urmă putând fi adăugată opțional, după preferință, potrivit autoarei. „Salată cu icre de crap sau știucă (15-20 minute). 100 g icre de crap sau știucă, 200 g untdelemn, sare, zeamă de lămâie, o linguriță de ceapă tocată mărunt” (Oprean, 1970).
În anul 1970, Ministerul Industriei Alimentare a standardizat produsul „Salată tradițională cu icre de crap” adoptând Norma internă departamentală N.I.D. 927-70 N.23, prin care se reglementau obligatoriu materiile prime și ingredientele salatelor de icre: „Prezenta normă internă se referă la produsul «Salată de icre» preparat din icre sărate de crap, tarama […] în amestec cu ulei comestibil de floarea-soarelui. Produsul «Salata de icre» se prepară din icre sărate, ulei comestibil rafinat, acid citric și gelatină alimentară.”
În anul 1982 este publicată lucrarea „Rețetar-tip pentru preparate culinare” destinată organizării alimentației publice. Aceasta conținea 1 245 de rețete, printre care și produsul tradițional „Salată cu icre de crap”. Documentul a fost adoptat și editat de Ministerul Comerțului Interior (Direcția Alimentației Publice) și era obligatoriu a fi folosit în toate unitățile de alimentație publică. Pentru Rețeta nr. 99, de salată cu icre de crap, era obligatorie folosirea de: „[…] icre, ulei rafinat de floarea-soarelui, sifon, lămâie sau sare de lămâie”. Rețetele incluse în rețetar erau colectate din patrimoniul culinar românesc, afirmându-se în preambulul lucrării că „[…] lucrarea este inspirată din bucătăria tradițională a țării noastre (România, n.n.) și folosește metodele tehnologiei culinare moderne” (Ministerul Comertului Interior, 1982).
În anul 1988, în lucrarea „Semipreparatele în bucătăria modernă” scrisă de Stere Stavrositu și Ecaterina Stavrositu, salata cu icre de crap este prezentată ca fiind realizată din icre de crap, sifon, lămâie și sare (Stavrositu & Stavrositu, 1988).
Toate aceste mențiuni documentare, care se întind de-a lungul a mai multor decenii, atestă caracterul tradițional al materiilor prime folosite la prepararea salatei tradiționale cu icre de crap.