—

O scrisoare de însoțire;

—

Modulul 1, inclusiv formularul UE de cerere completat (publicat în Instrucțiunile către solicitanți), împreună cu o prezentare generală a modificărilor efectuate în toate modulele pentru a permite înlocuirea sau adăugarea unui serotip, a unei tulpini, a unui antigen sau a unei secvențe de codificare sau a unei combinații a acestora și informațiile revizuite referitoare la produs prezentate în formatul corespunzător;

—

o actualizare a rezumatelor privind calitatea, a revizuirilor non-clinice și clinice sau un addendum la acestea, în măsura în care sunt relevante;

—

date justificative cu privire la modificarea propusă. Pentru modulul 3, titularul autorizației de introducere pe piață trebuie să discute în prealabil structura sa cu autoritatea competentă.

(1)

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice (2) („Actul de la Geneva”) este un acord internațional în temeiul căruia părțile contractante pun în aplicare un sistem de protecție reciprocă a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice.

(2)

În urma Deciziei (UE) 2019/1754 a Consiliului (3) privind aderarea Uniunii la Actul de la Geneva, Uniunea a depus instrumentul de aderare la Actul de la Geneva la 26 noiembrie 2019. Aderarea Uniunii la Actul de la Geneva a intrat în vigoare la 26 februarie 2020. Întrucât Uniunea a fost a cincea parte contractantă care a aderat la Actul de la Geneva, acesta a intrat în vigoare la aceeași dată, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Actul de la Geneva.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2) din Actul de la Geneva, autoritățile competente ale fiecărei părți contractante la Actul de la Geneva pot depune cereri de înregistrare internațională a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice la Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, care o înregistrează în registrul internațional. În conformitate cu articolul 9 din Actul de la Geneva, celelalte părți contractante pot decide dacă să protejeze denumirea de origine sau indicația geografică respectivă pe teritoriul lor la finalul și în baza unei proceduri specifice de examinare.

(4)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, în sensul regulamentului respectiv și al actelor adoptate în temeiul acestuia, termenul „indicații geografice” se referă la indicațiile geografice în sensul Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(5)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1753, în calitate de autoritate competentă a Uniunii, Comisia este împuternicită să depună cereri de înregistrare internațională a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ale Uniunii la Biroul Internațional în momentul aderării Uniunii la Actul de la Geneva și ulterior în mod regulat.

(6)

În perioada septembrie-decembrie 2020, statele membre au trimis Comisiei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, 12 cereri de înregistrare în registrul internațional a unor indicații geografice care provin de pe teritoriul lor și care sunt protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/787.

(7)

Pentru denumirile protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/787 ca indicații geografice trebuie depuse cereri de înregistrare în registrul internațional ca indicații geografice.

(8)

Prin urmare, trebuie stabilită o listă a indicațiilor geografice, pe baza respectivelor cereri ale statelor membre adresate Comisiei de a depune cereri de înregistrare internațională a indicațiilor geografice care sunt originare de pe teritoriul lor și care sunt protejate în Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/787.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru băuturi spirtoase,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 („Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura de identificare a țărilor terțe necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN, demersurile referitoare la acele țări, stabilirea unei liste a țărilor respective, eliminarea de pe acea listă, publicarea listei respective și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În temeiul articolului 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră ca necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN. O țară terță poate fi identificată ca țară terță necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață, de a lua măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN.

(4)

Înainte de a identifica anumite țări terțe ca necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să notifice mai întâi țărilor terțe respective posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante în conformitate cu articolul 32 din regulamentul respectiv. Această notificare are caracter preliminar.

(5)

Notificarea țărilor terțe cu privire la posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante trebuie să se bazeze și pe criteriile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul INN. Comisia trebuie să aibă în vedere toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește țările terțe notificate. În particular, Comisia trebuie să includă în notificare informații privind faptele și motivele esențiale care stau la baza respectivei identificări și trebuie să ofere țărilor terțe în cauză posibilitatea de a răspunde și de a furniza fie dovezi care să nege identificarea, fie, după caz, un plan de acțiune menit să aducă îmbunătățiri situației și măsurile adoptate pentru remedierea acesteia. Comisia trebuie să acorde țărilor terțe în cauză timpul corespunzător pentru a răspunde la notificare, precum și un interval de timp rezonabil pentru remedierea situației.

(6)

Identificarea țărilor terțe necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN trebuie să se bazeze pe revizuirea tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din regulamentul menționat. Ea se bazează pe revizuirea informațiilor obținute conform Regulamentului INN sau, după caz, a oricăror alte informații relevante, precum datele privind captura, informațiile comerciale obținute de la institutele naționale de statistică și din alte surse fiabile, registrele de nave și bazele de date, documentele privind captura sau programele de documente statistice și listele de nave de pescuit INN adoptate de către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), precum și orice alte informații obținute în porturi și în zonele de pescuit.

(7)

În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să decidă în legătură cu o listă a țărilor terțe necooperante. Respectivelor țări identificate li se aplică măsurile prevăzute, printre altele, la articolul 38 din Regulamentul INN.

În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, acceptarea certificatelor de captură validate de un stat terț de pavilion face obiectul condiției primirii de către Comisie a unei notificări din partea statului de pavilion respectiv prin care să se ateste că există convenții pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare cărora trebuie să se supună navele de pescuit ale statului în cauză.

(8)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia trebuie, după caz, să coopereze pe plan administrativ cu țări terțe în domeniile de aplicare a dispozițiilor regulamentului menționat, referitoare la certificarea capturilor.

(9)

Republica Ghana (denumită în continuare „Ghana”) a prezentat Comisiei notificarea sa în calitate de stat de pavilion în temeiul articolului 20 din Regulamentul INN, iar aceasta a acceptat-o, la 1 ianuarie 2010.

(10)

În contextul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, în perioada cuprinsă între 28 mai 2013 și 23 septembrie 2013, Comisia a cooperat cu autoritățile din Ghana pentru verificarea informațiilor privind convențiile existente în Ghana pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare cărora trebuiau să se supună navele de pescuit ale acestui stat, precum și privind măsurile adoptate de Ghana pentru punerea în aplicare a obligațiilor asumate în contextul combaterii pescuitului INN.

(11)

În temeiul articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia analizează obligațiile Ghanei în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață. În scopul acestei revizuiri, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(12)

După examinarea tuturor elementelor faptice colectate și a tuturor declarațiilor făcute de această țară, Comisia a stabilit, în temeiul articolului 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN, că Ghana nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional, în ceea ce privește respectarea normelor internaționale, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare.

(13)

În consecință, în virtutea Deciziei 2013/C 346/03 a Comisiei (2), Ghana a fost notificată în legătură cu posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(14)

Ghana a fost invitată să coopereze cu Comisia pe baza unei propuneri de plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate.

(15)

În cadrul dialogului bilateral care a urmat Deciziei 2013/C 346/03, Ghana a prezentat observații scrise și orale care au fost luate în considerare de Comisie. Comisia a continuat să obțină și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare.

(16)

Ghana a introdus măsurile necesare pentru încetarea activităților de pescuit INN în cauză și pentru prevenirea acestora, rectificând orice act sau omisiune care ar fi condus la notificarea posibilității de a fi identificată ca țară necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(17)

Drept urmare, prin avizul din 1 octombrie 2015, Comisia a decis să încheie demersurile cu privire la Ghana în temeiul dispozițiilor articolului 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață și în ceea ce privește acțiunile sale de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN (3).

(18)

Comisia a subliniat însă că încetarea demersurilor nu exclude eventuale acțiuni ulterioare întreprinse în viitor de Comisie sau de Consiliu, în cazul în care elemente faptice ar arăta că Ghana nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață, de a adopta măsurile necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN.

(19)

La 2 martie 2016, Ghana și Comisia au convenit să instituie un grup de lucru dedicat cooperării în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN. La data respectivă, părțile au convenit și asupra mandatului unui astfel de grup de lucru. Au avut loc patru reuniuni ale acestui grup de lucru în perioada 2016-2019. Între 2019 și 2020, au avut loc două videoconferințe între sesiuni.

(20)

Reuniunile au vizat aspecte legate de acțiunile întreprinse de Ghana pentru combaterea activităților de pescuit INN, inclusiv punerea în aplicare a cadrului de gestionare a pescuitului și a măsurilor de monitorizare, de control și de supraveghere, precum controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele ghaneze de pescuit. De asemenea, reuniunile au urmărit revizuirea cadrului juridic.

(21)

Acțiunile subsecvente acestor reuniuni au implicat un schimb de observații scrise cu ocazia căruia Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare referitoare la măsurile luate de Ghana pentru îndeplinirea obligațiilor sale de combatere a activităților de pescuit INN. În plus, Delegația Uniunii Europene în Ghana a efectuat trei misiuni pe teren în perioada 2019-2020.

(22)

Ghana este stat parte la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) din 1982, la Acordul pentru aplicarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA) (4) și la Acordul privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PSMA) (5). Ghana a devenit parte la Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (în continuare denumit „Acordul de conformitate”) la 12 mai 2003 (6). În mai 2014, Ghana a adoptat un plan național de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, pe baza Planului internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (în continuare denumit „PIA INN”) (7).

(23)

Ghana este parte contractantă a Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT), a Comitetului pentru pescuit în zona centrală de vest a Golfului Guineea (FCWC) și a Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF), ultimele două fiind organisme consultative subregionale de pescuit.

(24)

Pentru a evalua respectarea de către Ghana a obligațiilor internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață, prevăzute în convențiile internaționale menționate la considerentul 22, Comisia a căutat, cules și analizat toate informațiile necesare în scopul acestui exercițiu.

(25)

În temeiul articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Ghanei în calitatea acesteia de stat de pavilion, portuar, de coastă și de piață. În scopul acestei revizuiri, Comisia a ținut seama de criteriile enunțate la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(26)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, Comisia a analizat măsurile luate de Ghana în ceea ce privește activitățile de pescuit INN repetate desfășurate sau sprijinite fie de nave de pescuit care arborează pavilionul său, fie de resortisanții săi, fie de nave de pescuit care operează în apele sale maritime sau utilizează porturile sale.

(27)

Pe baza informațiilor public disponibile și a datelor furnizate de autoritățile competente din Ghana, transbordările pe mare în apele ghaneze sunt interzise prin Reglementările din 2010 privind pescuitul (L.I. 1968). Totuși, Comisia a stabilit că transbordările pe mare între traulere industriale și canoe reprezintă o practică obișnuită în apele aflate sub jurisdicția Ghanei. Articolul 33 alineatul (2) din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, interzice transbordarea peștelui de pe nave industriale pe o navă semiindustrială sau pe canoe ori viceversa. În plus, articolul 33 alineatul (4) din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, prevede că navele de pescuit cu un tonaj registru brut mai mare sau egal cu 50 sau înmatriculate ca nave industriale trebuie să își debarce capturile în porturi autorizate din țară. Articolul 33 din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, a fost promulgat în temeiul secțiunii 139 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625). Secțiunea 139 alineatul (1) litera (g) din legea menționată abilitează ministrul să promulge reglementări privind transbordarea. În plus, autoritățile din Ghana au confirmat caracterul ilegal al acestor operațiuni de transbordare, în declarația bugetară pentru 2020, afirmând că întregii flote interne și internaționale implicate în saiko (8) urmează să i se interzică pescuitul în apele ghaneze (9).

(28)

În conformitate cu informațiile public disponibile, precum și cu cele furnizate de autoritățile competente din Ghana, multe traulere industriale care operează în apele ghaneze vizează cantități mari de specii pelagice subdimensionate tinere, cum ar fi sardinela, încălcând secțiunea 89 alineatul (1) litera (c) din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625). Secțiunea 89 alineatul (1) litera (c) prevede că o persoană nu trebuie să captureze cu bună știință niciun puiet de pește în timpul pescuitului. În plus, articolul 14 din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, prevede că o persoană nu trebuie să captureze sau să debarce, în niciun loc de debarcare din țară, pește cu o dimensiune mai mică decât lungimea prevăzută, conform tabelului 1 din anexa la Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968. Tabelul 1 din anexă prevede dimensiunile minime de debarcare ale speciilor de pești importante din punct de vedere comercial. În plus, articolul 31 prevede că o persoană care capturează orice puiet de pește sub formă de capturi accidentale trebuie să îl elibereze imediat în habitatul sau mediul său natural, într-un mod care să nu îl vatăme (10).

(29)

Încălcând Reglementările privind pescuitul menționate în considerentul 27, aceste capturi sunt fie aruncate în mare, fie congelate sub formă de blocuri și transbordate în canoe special adaptate, iar apoi debarcate și vândute comunităților locale pentru a obține profit.

(30)

De la 1 martie 2018, toate traulerele industriale trebuie să aibă la bord un observator, în conformitate cu secțiunea 100 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625) și cu articolul 35 din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, dar această măsură nu s-a dovedit suficientă pentru a elimina transbordările ilegale. Aceste activități de pescuit INN sunt documentate în mod corespunzător de misiunile pe teren menționate la considerentul 21, de un studiu realizat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) (11) și de informațiile din surse deschise. Această chestiune a fost discutată și cu autoritățile relevante din Ghana, în cadrul reuniunilor grupului de lucru menționat în considerentul 19.

(31)

Incapacitatea Ghanei de a combate în mod eficace activitățile de pescuit INN, în special transbordările ilegale, contravine obligațiilor care îi revin ca stat de coastă în temeiul UNCLOS, în special în ceea ce privește conservarea și gestionarea durabilă a resurselor vii, astfel cum se prevede la articolul 61 alineatele (2) și (3), precum și obligațiilor asumate de Ghana odată cu aderarea la UNFSA în 2017.

(32)

De asemenea, Ghana nu a ținut seama de recomandările de la punctul 24 din PIA INN, care îndeamnă statele de pavilion să ia măsuri cuprinzătoare și eficiente pentru monitorizarea, controlul și supravegherea pescuitului, la punctul de debarcare și până la destinația finală, inclusiv prin implementarea unui sistem de monitorizare a navelor (VMS), în conformitate cu normele naționale, regionale și internaționale relevante. La 21 octombrie 2020, delegația UE a vizitat Centrul regional de monitorizare, control și supraveghere (RMCSC) al FCWC, la sediul său din Tema. Centrul ghanez de monitorizare a pescuitului (FMC), situat în același sediu, nu era activ. Acest lucru ar putea indica faptul că Ghana nu este în măsură să exercite un control adecvat asupra navelor sale. În aprilie 2017, o misiune a Băncii Mondiale a evidențiat, de asemenea, o lipsă generală de interes din partea autorităților din Ghana de a utiliza numeroasele informații generate de VMS (12). În plus, planul național de inspecție a pescuitului este depășit, deoarece acoperă doar anii 2015 și 2016. Acest lucru indică faptul că Ghana nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolul 94 din UNCLOS, care prevede că este de datoria statului de pavilion să controleze fiecare navă care arborează pavilionul său.

(33)

În ceea ce privește informațiile menționate mai sus, Comisia a concluzionat că Ghana nu și-a îndeplinit responsabilitățile în calitate de stat de pavilion de a nu permite ca flota să se angajeze în activități de pescuit INN. Această situație înseamnă nerespectarea articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS, care prevede că fiecare stat trebuie să își exercite în mod eficace jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său.

(34)

În plus, în conformitate cu articolul 91 din UNCLOS, trebuie să existe o legătură reală între statul de pavilion și navă. În conformitate cu secțiunea 47 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), o navă industrială sau semiindustrială locală este deținută sau controlată de un cetățean ghanez sau de guvernul ghanez sau este deținută sau controlată de o societate sau un parteneriat înregistrat în Ghana, cu sediul principal în Ghana, al cărui acționariat este deținut în mod lucrativ de guvernul ghanez, de un cetățean ghanez, de o corporație publică înființată prin lege în Ghana sau de o combinație a acestora (13). De asemenea, secțiunea 47 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625) prevede că nava trebuie să fie înmatriculată în Ghana. Totuși, în cazul sectorului industrial al traulelor, conform informațiilor public disponibile și schimbului de informații cu autoritățile ghaneze, există indicii potrivit cărora este posibil să nu existe legătura reală prevăzută și ca legislația națională relevantă să nu fie respectată.

(35)

În temeiul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat măsurile adoptate de Ghana cu privire la accesul produselor pescărești provenite din activități de pescuit INN pe piața sa și în fluxurile sale comerciale ulterioare.

(36)

Având în vedere informațiile menționate în considerentele 27-32, Comisia consideră că Ghana nu poate garanta că produsele pescărești care intră pe piața sa nu provin din activități de pescuit INN. De exemplu, în timpul vizitelor pe teren din octombrie 2020 menționate în considerentul 21, s-a observat descărcarea în portul Elmina a unei canoe mari, neechipată cu unelte de pescuit sau plase. Din compartimentele de depozitare din cocă, au fost descărcate blocuri de aproximativ 60x40 cm de pește congelat, iar negustorii de pește le-au vândut imediat în fața canoei. Canoele nu erau echipate cu niciun generator sau frigider cu care să se poată produce astfel de blocuri, acestea erau acoperite doar cu pături. În plus, analiza celor două blocuri de pește congelat, cumpărate cu acea ocazie la locul de debarcare a peștelui din Elmina, a arătat că 60 % din cei 705 pești individuali erau din specii de importanță comercială, cum ar fi specii pelagice mici, inclusiv din specia Sardinella aurita grav afectată și din alte specii pelagice de coastă. Niciunul dintre pești nu atingea dimensiunea minimă necesară pentru a permite debarcarea, astfel cum se prevede la articolul 14 din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, și în tabelul 1 din anexa la aceste reglementări. Cantitățile de puiet de pești pelagici mici descoperite în capturi au indicat utilizarea unor plase cu dimensiuni ale ochiurilor/unelte de pescuit interzise în temeiul legislației naționale. Aceste observații sunt similare cu cele din alte surse deschise de informații și din studiul FAO, menționat în considerentul 30, precum și cu informațiile furnizate de autoritățile din Ghana.

(37)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 9, Ghana are dreptul să valideze pentru piața Uniunii certificate de captură care însoțesc produsele pescărești capturate de navele aflate sub pavilionul Ghanei. Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) a analizat un eșantion de certificate de captură și de declarații de prelucrare validate de Ghana în 2019. EFCA a concluzionat că validarea certificatelor de captură de către autoritățile competente din Ghana ridică îndoieli grave în ceea ce privește procedurile interne în vigoare, din cauza lipsei sau a inconsecvenței informațiilor validate în certificatele de captură.

(38)

EFCA a identificat numeroase deficiențe în certificatele de captură analizate, cum ar fi cazuri în care datele de captură declarate sunt ulterioare datei de expirare a autorizației de pescuit; în certificatul de debarcare nu există nicio trimitere la măsurile naționale de conservare și gestionare, deși navele de pescuit au operat în una sau mai multe zone economice exclusive (ZEE); cazuri în care în „anexa de însoțire a produselor pescărești prelucrate intern” este menționată o altă țară de destinație finală decât cea către care a fost trimis lotul; neconcordanțe în ceea ce privește completarea modelelor de certificate de captură; date inconsecvente și contradictorii în certificatele de debarcare ale navelor privind activitățile navelor de pescuit, inclusiv date privind presupuse activități de pescuit în ZEE ale unor țări terțe, fără nicio trimitere la o autorizație de pescuit eliberată de respectivele țări terțe. Potrivit acestor constatări, s-a concluzionat că verificările efectuate anterior validării certificatelor de captură nu pot garanta că produsele pescărești exportate nu provin din activități de pescuit INN.

(39)

Comisia a ajuns la concluzia că informațiile referitoare la originea și la trasabilitatea produselor pescărești, care sunt capturate de navele aflate sub pavilion ghanez, nu erau corecte și fiabile. Ghana nu a asigurat respectarea unor norme care să asigure trasabilitatea peștelui sau a produselor pescărești pe piață, în conformitate cu punctele 71 și 72 din PIA INN.

(40)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie și a tuturor declarațiilor făcute de autoritățile competente din Ghana, s-a putut stabili, în temeiul articolului 31 alineatul (3) și al articolului 31 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, că Ghana nu s-a achitat de obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă și de piață în ceea ce privește activitățile de pescuit INN desfășurate sau sprijinite de către nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de către resortisanții săi și nu a luat măsuri pentru a împiedica accesul pe piața sa al produselor pescărești provenite din activitățile de pescuit INN.

(41)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul INN, Comisia a analizat colaborarea sa cu Ghana pentru a stabili dacă autoritățile acestei țări au cooperat efectiv atunci când au răspuns la întrebări, când au furnizat informații sau au investigat problemele legate de pescuitul INN și activitățile conexe.

(42)

În cursul celor patru reuniuni ale grupului de lucru menționat în considerentul 19, autoritățile din Ghana au fost în general cooperante, furnizând informații și răspunsuri la cererile de informații. Totuși, unele dintre informațiile furnizate nu au fost corecte. De exemplu, în martie 2020, autoritățile din Ghana au indicat, în urma unei cereri a Comisiei din noiembrie 2019, că navele YU FENG 1 (nr. OMI 8561933), YU FENG 3 (nr. OMI 8561945) și YU FENG 4 (nr. OMI 8561957) așteptau să fie înmatriculate în Registrul navelor din Ghana. Cu toate acestea, potrivit bazelor de date din surse deschise, aceste nave erau înmatriculate în Ghana din octombrie 2019. Ulterior, aceste informații au fost confirmate în iunie 2020 de autoritățile din Ghana, în urma informațiilor transmise de Comisie, extrase din bazele de date respective.

(43)

În plus, în cadrul celei de a treia reuniuni a grupului de lucru din 2018, Comisia și Ghana au convenit să organizeze videoconferințe trimestriale pentru a asigura un schimb continuu și dinamic de informații cu privire la chestiuni de interes comun. În urma videoconferinței care a avut loc în ianuarie 2019, Comisia a încercat să organizeze discuții ulterioare în lunile ce au urmat. Totuși, până la cea de a patra reuniune a grupului de lucru din noiembrie 2019, astfel de discuții s-au dovedit imposibil de organizat, având în vedere indisponibilitatea repetată a autorităților din Ghana.

(44)

În urma unei încercări eșuate de a organiza o videoconferință în iunie 2020, Comisia a trimis întrebări în scris autorităților din Ghana. Deși Ghana a oferit răspunsuri, unele dintre acestea nu au abordat suficient problemele ridicate, în special în ceea ce privește controlul, detectarea încălcărilor și aplicarea de sancțiuni în cazurile legate de transbordările ilegale pe mare din apele ghaneze. În august 2020, Comisia a retrimis întrebarea care nu a primit răspuns, dar autoritățile din Ghana nu au răspuns încă.

(45)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a analizat măsurile existente de punere în executare care vizează prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN.

(46)

Sistemul actual de sancționare se bazează pe Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), astfel cum a fost modificată prin Legea pescuitului (de modificare) din 2014 (Legea 880), Reglementările privind pescuitul din 2010 (L.I. 1968) și Reglementările privind pescuitul (de modificare) din 2015 (L.I. 2217). Adoptarea acestor modificări ale instrumentelor juridice a fost esențială pentru încheierea demersurilor față de Ghana în octombrie 2015. Totuși, Ghana nu a pus în aplicare și nu a asigurat respectarea în mod corespunzător a acestor instrumente.

(47)

Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), astfel cum a fost modificată prin Legea pescuitului (de modificare) din 2014 (Legea 880), stabilește, în secțiunea 88A, lista acțiunilor care sunt considerate activități de pescuit INN, inclusiv pescuitul într-o zonă închisă, utilizând unelte de pescuit interzise sau neconforme, transbordarea sau debarcarea peștelui subdimensionat, precum și transbordarea pe o altă navă de pescuit implicată în activități de pescuit INN. În plus, secțiunea 88A stabilește că o persoană care desfășoară activități de pescuit INN este răspunzătoare, în urma unei condamnări sumare, să plătească o amendă de cel puțin 1 000 000 USD și de cel mult 2 000 000 USD la prima încălcare. La a doua încălcare, amenda crește la 2 000 000 USD și cel mult 4 000 000 USD. În plus, licența sau autorizația eliberată pentru nava de pescuit în cauză se suspendă pentru o perioadă de șase luni de la data condamnării. În plus, secțiunea 88A stabilește, la a treia încălcare, o amendă de cel puțin 2 000 000 USD și de cel mult 4 000 000 USD și revocarea oricărei licențe sau autorizații, precum și măsuri imediate de radiere a numelui navei de pescuit din Registrul navelor din Ghana. Secțiunea 116 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625) prevede cumularea infracțiunilor și a sancțiunilor administrative în cazul în care persoana recunoaște în scris săvârșirea infracțiunii și își exprimă voința ca infracțiunea să fie tratată astfel. Autorul infracțiunii trebuie să plătească o sumă de bani cel puțin egală cu sancțiunea minimă prevăzută pentru infracțiune plus valoarea de piață corectă a oricărui pește capturat ilegal. Suma trebuie plătită în termen de 30 de zile, în caz contrar, cauza este retrimisă în instanță.

(48)

Informațiile colectate de Comisie și, în special, schimburile de informații avute cu autoritățile din Ghana au arătat că sancțiunile impuse navelor care desfășoară sau sprijină activități de pescuit INN nu sunt eficace și nici disuasive în concordanță cu obligațiile prevăzute în UNFSA și în Acordul de conformitate care îi revin Ghanei. Din cele 19 cauze soluționate pe cale amiabilă în 2018 și 2019 pentru infracțiuni comise de traulere industriale care privesc transbordarea sau debarcarea peștelui subdimensionat, transbordarea și puietul la bord, utilizarea de unelte de pescuit interzise sau neconforme, numai într-un singur caz s-a aplicat amenda minimă de 1 000 000 USD. În celelalte cauze, amenzile aplicate au variat de la 6 000 GHS (echivalentul a 950 EUR) la 700 000 GHS (echivalentul a 110 000 EUR).

(49)

În iunie 2018, un trauler industrial a fost arestat pentru pescuit în zona exclusivă costieră, cu încălcarea secțiunii 81 alineatul (3) din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625). Secțiunea 81 stabilește o amendă pentru această încălcare de cel puțin 10 000 USD și de cel mult 100 000 USD atunci când este comisă de o navă de pescuit industrial locală. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile din Ghana în cadrul celor mai recente schimburi de informații, în august 2018, a fost impusă o amendă în valoare de 48 000 GHS (echivalentul a 10 140 USD sau a 8 633 EUR la momentul respectiv) prin proceduri administrative. În conformitate cu secțiunea 116 din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), sancțiunile administrative trebuie plătite în termen de 30 de zile; în caz contrar, cauza este retrimisă în instanță. Amenda nu a fost plătită. În noiembrie 2019, același trauler industrial a fost reținut din nou pentru aruncarea înapoi în apă a peștelui, utilizarea de plase cu ochiuri subdimensionate, deținerea de puiet de pește la bord, transbordare pe mare și capturi nedeclarate. Cauza a fost înaintată instanței.

(50)

Într-un alt caz, în iunie 2019, un trauler industrial a fost arestat pentru pescuit de puiet de pește, deținerea de captură neraportată la bord și pescuit cu plase cu ochiuri subdimensionate. Armatorul a optat pentru o soluționare pe cale amiabilă. A fost impusă o sancțiune de 1 000 000 USD, în conformitate cu dispozițiile secțiunii 88A din Legea pescuitului (de modificare) din 2014 (Legea 880). Totuși, armatorul nu a plătit în termenul de o lună prevăzut în lege, iar cauza a fost retrimisă în instanță. În decembrie 2019, a fost audiată o altă cauză cu soluționare pe cale amiabilă privind același trauler industrial pentru aruncarea înapoi în apă a peștelui și transbordarea ilegală pentru care nava a fost arestată în octombrie 2018. A fost aplicată o amendă de 680 000 GHS (echivalentul a 110 510 EUR). În mai 2020, nava a fost arestată din nou pentru deținerea de plase cu ochiuri subdimensionate și pentru capturarea de puiet de pește.

(51)

În 2017 și 2018, șase traulere industriale au fost arestate și sancționate cu o amendă de 6 000 GHS (echivalentul a 1 080 EUR la momentul respectiv) prin proceduri administrative, pentru aruncarea înapoi în mare a peștelui – într-un caz, 22,3 tone –, utilizarea de plase cu ochiuri subdimensionate și aruncarea înapoi în mare a puietului de pește. Aceasta reprezintă amenda maximă pentru aruncarea înapoi în apă a peștelui, prevăzută la articolul 32 alineatul (1) din Reglementările privind pescuitul din 2010 (L.I. 1968). Nivelul unei astfel de amenzi este în mod evident neadecvat și clar neproporțional cu gravitatea încălcărilor vizate, cu potențialul impact al încălcărilor asupra resurselor și cu potențialul beneficiu care ar putea fi obținut de infractori din astfel de acțiuni ilegale. Unul dintre aceste traulere a fost amendat cu 6 000 GHS pentru că a aruncat înapoi în apă 22 de tone de pește, în aprilie 2017, încălcând articolul 32 alineatul (1) din Reglementările privind pescuitul. Amenda impusă prin proceduri administrative a fost decisă în iulie 2018, la mai mult de un an de la arestarea din aprilie 2017. Același trauler fusese deja arestat și amendat în aprilie 2015 pentru că a adus la bord pește subdimensionat. Cauza din 2015 a fost soluționată pe cale amiabilă și s-au achitat 200 000 GHS (44 500 EUR la momentul respectiv). Cu toate acestea, în septembrie 2020, aceeași navă industrială a fost arestată din nou pentru o presupusă infracțiune similară, și anume deținerea de puiet de pește la bord, ceea ce contravine secțiunii 89 alineatul (1) litera (c) din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), care prevede că puietul de pește nu trebuie capturat cu bună știință în timpul pescuitului, precum și articolului 14 din Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968, care prevede că o persoană nu trebuie să captureze sau să debarce, în niciun loc de debarcare din țară, pește cu o dimensiune mai mică decât lungimea prevăzută în tabelul 1 din anexa la Reglementările privind pescuitul, L.I. 1968.

(52)

În noiembrie 2019, prin soluționare pe cale amiabilă, un alt trauler a fost amendat pentru două infracțiuni privind aruncarea înapoi în apă a peștelui, ceea ce contravine articolului 32 alineatul (1) litera (a) din Reglementările privind pescuitul din 2010 (L.I. 1968). Nava a fost amendată cu 6 000 GHS și 24 000 GHS, echivalentul a 940 EUR și, respectiv, 3 750 EUR, sume care nu au fost plătite, potrivit celor mai recente informații transmise de autoritățile din Ghana. În plus, la 28 octombrie 2019, același trauler a fost arestat pentru aruncarea înapoi în apă a peștelui, utilizarea de plase cu ochiuri subdimensionate, deținerea de puiet de pește și de capturi nedeclarate. Cauza a fost trimisă în instanță la 11 noiembrie 2019. Armatorul respectivului trauler, care mai primise o amendă, a fost amendat din nou în noiembrie 2019 pentru o altă infracțiune [aruncarea înapoi în apă a peștelui, ceea ce contravine articolului 32 alineatul (1) litera (a) din Reglementările privind pescuitul din 2010 (L.I. 1968)] comisă de un alt trauler al său, cu suma de 36 000 GHS, echivalentul a 5 850 EUR la momentul respectiv, sumă care, de asemenea, nu au fost plătită, potrivit informațiilor transmise de autoritățile din Ghana.

(53)

În conformitate cu secțiunea 76 alineatul (1) din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625), Comisia pentru pescuit din Ghana, însărcinată cu formularea de recomandări către ministru privind eliberarea autorizațiilor, nu trebuie să recomande eliberarea sau reînnoirea unei autorizații de pescuit pentru o navă industrială locală, decât dacă este convinsă că au fost executate eventualele sentințe și decizii de sancționare a încălcării legii. În plus, în conformitate cu secțiunea 24M din Reglementările privind pescuitul (de modificare) din 2015, L.I. 2217, Comisia pentru pescuit nu acordă autorizații de pescuit în cazul în care are motive să creadă că nava de pescuit a fost implicată în activități de pescuit INN sau s-a stabilit că nava a fost implicată în activități de pescuit INN cu încălcarea unei măsuri internaționale de conservare și gestionare și până când nu au fost achitate toate sancțiunile restante impuse în temeiul legislației ghaneze. Conform informațiilor furnizate de autoritățile din Ghana, la sfârșitul lunii decembrie 2019, nu erau plătite peste 18 % din amenzile impuse traulerelor prin soluționări pe cale amiabilă pentru anii 2018 și 2019. Totuși, au fost eliberate în continuare autorizații de pescuit pentru aceste nave, ceea ce contravine Legii pescuitului din 2002 (Legea 625). În plus, în aprilie 2017, o misiune a Băncii Mondiale a identificat probleme precum un decalaj considerabil între numărul mare de infracțiuni detectate și numărul mic de urmăriri penale inițiate de autoritățile competente. Misiunea a identificat, de asemenea, cuantumuri inconsecvente ale amenzilor pentru încălcări similare, scutiri de amenzi fără motive clare, reînnoirea autorizațiilor de pescuit pentru autorii infracțiunilor, raportarea și urmărirea parțială a încălcărilor, precum și ponderea ridicată a amenzilor neîncasate (14).

(54)

Exemplele prezentate în considerentele 48-53 demonstrează că sancțiunile impuse de autoritățile din Ghana nu sunt proporționale cu valoarea capturilor, nu îi privează pe autorii infracțiunilor de beneficiile obținute în urma încălcărilor grave comise și nu sunt suficient de severe pentru a asigura conformitatea și pentru a descuraja alte încălcări. Având în vedere informațiile colectate cu privire la cadrul juridic și la procedurile de asigurare a respectării legislației aflate în curs de desfășurare și care vizează stabilirea infracțiunilor și impunerea de sancțiuni în consecință, Comisia a concluzionat că Ghana nu a pus în aplicare articolul 19 alineatul (2) din UNFSA. Această dispoziție stabilește că toate investigațiile și procedurile judiciare trebuie efectuate rapid și că sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor trebuie să fie suficient de severe pentru a asigura conformitatea și a descuraja încălcările, oriunde ar avea loc acestea, și trebuie să îl priveze pe autorul infracțiunii de avantajele care decurg din activitățile sale ilegale. Nivelul efectiv al sancțiunilor impuse nu asigură caracterul disuasiv al regimului de sancțiuni în ceea ce privește încălcările în materie de activități de pescuit INN. Mai mult, punctul 21 din PIA INN recomandă statelor să se asigure că sancțiunile aplicabile în cazul activităților de pescuit INN practicate de nave și, în cea mai mare măsură posibilă, de resortisanți aflați sub jurisdicția lor sunt suficient de severe pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care decurg din astfel de activități de pescuit.

(55)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de autoritățile din Ghana, s-a putut stabili că, în temeiul articolului 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, Ghana nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește cooperarea și asigurarea respectării legii.

(56)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, Comisia a analizat ratificarea de către Ghana a instrumentelor internaționale relevante din domeniul pescuitului sau aderarea acestei țări la instrumentele menționate, precum și statutul său ca parte contractantă în cadrul ORGP-urilor sau acordul acestei țări de a pune în aplicare măsurile de conservare și gestionare adoptate de respectivele organizații.

(57)

Ghana este parte la UNCLOS și a aderat la UNFSA în 2017. De asemenea, Ghana a ratificat PSMA în 2016. Ghana a acceptat Acordul de conformitate al FAO în 2003. În plus, Ghana este parte contractantă la ICCAT. Ghana este, de asemenea, membru al FCWC, care este un organism consultativ subregional de pescuit.

(58)

Legea pescuitului din Ghana, în vigoare în prezent, datează din 2002. Aceasta a fost modificată parțial în 2014. În cursul reuniunilor grupului de lucru menționat în considerentul 19, autoritățile ghaneze au informat că Ghana se află în curs de revizuire a Legii pescuitului din 2002, pentru a reflecta obligațiile internaționale asumate de Ghana. Totuși, procesul de revizuire a suferit întârzieri semnificative. De exemplu, în cadrul celei de a doua reuniuni a grupului de lucru din ianuarie 2018, primul termen orientativ stabilit de Ghana de prezentare în fața Parlamentului a fost septembrie 2018. În cadrul celei de a treia reuniuni a grupului de lucru din octombrie 2018, Ghana a informat că s-a stabilit iunie 2019 ca termen-limită actualizat de prezentare a unui proiect de text în fața Parlamentului. În timpul videoconferinței organizate în ianuarie 2019, Ghana a furnizat un nou termen actualizat de prezentare în fața Parlamentului, și anume august 2019. În ianuarie 2020, Ghana a informat că termenul orientativ actualizat de prezentare în fața Parlamentului a fost stabilit la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2020. În iunie 2020, Ghana a menționat că termenul actualizat de terminare a proiectului final este sfârșitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, actuala Lege a pescuitului nu este în concordanță cu instrumentele internaționale relevante la care Ghana este parte.

(59)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) litera (c) din Regulamentul INN, Comisia a analizat dacă Ghana ar fi putut fi implicată în acte sau omisiuni care ar fi putut să diminueze eficacitatea legislației, a reglementărilor sau a măsurilor internaționale de gestionare și conservare aplicabile.

(60)

Secțiunea 42 alineatul (1) din Legea pescuitului din 2002 (Legea 625) abilitează Comisia pentru pescuit din Ghana să elaboreze un plan de gestionare a activităților de pescuit care trebuie să aibă la bază cele mai bune informații științifice disponibile, să asigure utilizarea optimă a resurselor piscicole, dar să evite exploatarea excesivă și să fie în concordanță cu principiile bunei gestionări. În 2015, autoritățile din Ghana au adoptat un plan național de gestionare a pescuitului pentru perioada 2015-2019. Adoptarea unui astfel de instrument a fost esențială pentru încheierea demersurilor față de Ghana în octombrie 2015. Totuși, Ghana nu a pus în aplicare în mod corespunzător planul național de gestionare a pescuitului.

(61)

De exemplu, planul național de gestionare a pescuitului prevedea un plan operațional anual în care să se indice acțiunile care trebuie întreprinse în fiecare an calendaristic. Totuși, conform informațiilor furnizate de autoritățile din Ghana, un astfel de plan operațional anual a fost elaborat efectiv doar pentru anul 2015. Nu au fost realizate nici rapoartele anuale privind performanța resurselor piscicole în raport cu indicatorii prevăzuți în planul național de gestionare a pescuitului. În plus, planul național de gestionare a pescuitului a expirat și încă nu a fost adoptat niciun plan nou, conform ultimului schimb de informații avut cu autoritățile din Ghana.

(62)

În plus, planul național de gestionare a pescuitului prevedea, printre acțiunile de reducere a nivelurilor efortului de pescuit și a capacității de pescuit în sectorul traulelor, în special pentru a obține o reducere cu 50 % a zilelor de pescuit în următorii trei ani, că vor exista sezoane închise pentru o perioadă de două luni și de maximum patru luni până în al treilea an. Aceste sezoane închise vor avea loc în mai-iunie sau noiembrie-decembrie. În mod similar, planul național de gestionare a pescuitului prevedea închideri pe o perioadă de una până la două luni pentru toate activitățile de pescuit și de maximum patru luni până în 2019, pentru a proteja habitatele marine și pentru a conserva biodiversitatea, exceptând canoele artizanale.

(63)

În 2016 și 2017, sezonul închis pentru sectorul traulelor industriale a avut loc între 1 noiembrie 2016 și 30 noiembrie 2016 și, respectiv, între 1 februarie 2017 și 31 martie 2017. În 2018, sezonul închis pentru sectorul traulelor industriale a avut loc între 1 ianuarie și 28 februarie. Sectorul pescuitului artizanal și cel al pescuitului de ton au avut, de asemenea, un sezon închis. Totuși, în 2018, un al doilea sezon închis pentru sectorul traulelor industriale și cel al pescuitului artizanal, planificat pentru luna august – în timpul sezonului important în care apar curenții ascendenți, astfel cum se indică în planul național de gestionare a pescuitului –, a fost amânat pentru 2019, cu o săptămână înainte de începerea acestui sezon. Autoritățile din Ghana au explicat că această decizie a fost luată pentru a facilita un dialog mai intens cu părțile interesate, pentru a determina aderarea acestora. Contrar planului național de gestionare a pescuitului, în 2019, a existat doar un sezon închis de două luni pentru sectorul traulelor, între 1 august și 30 septembrie, iar sectorul artizanal a avut doar un sezon închis de o lună, între 15 mai 2019 și 15 iunie 2019.

(64)

În 2020, nu au existat sezoane închise în Ghana, în ciuda faptului că în declarația bugetară pentru 2020 se sublinia faptul că, potrivit informațiilor științifice, nivelurile stocurilor marin de pește din Ghana sunt în scădere în ZEE; în ciuda faptului că autoritățile din Ghana au afirmat că este necesar să se ia măsuri drastice pentru a stopa acest fenomen, pentru ca Ghana să nu devină până în 2025 un importator net de pește și în ciuda declarației autorităților care intenționează să prelungească sezonul închis de o lună pentru a acoperi întreaga flotă timp de două luni simultan în 2020 și 2021 (15). Evaluarea situației critice a stocurilor, în special a speciilor pelagice, este în concordanță cu evaluarea CECAF, astfel cum se menționează în considerentul 28.

(65)

Un alt exemplu de nepunere în aplicare integrală a planului național de gestionare a pescuitului pentru perioada 2015-2019 este că, potrivit anexei la plan, numărul maxim de autorizații de pescuit pentru traulerele industriale nu trebuie să fie mai mare de 48, pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor piscicole în cauză. Totuși, autoritățile din Ghana au acordat trimestrial 75 de autorizații de pescuit pentru sectorul traulelor. Nepunerea în aplicare integrală a planului național de gestionare a pescuitului subminează articolul 61 alineatul (2), articolul 61 alineatul (3) și articolul 62 alineatul (1) din UNCLOS și articolul 6 alineatul (4) din UNFSA.

(66)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor făcute de autoritățile din Ghana, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, Ghana nu și-a îndeplinit toate sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și gestionare internaționale.

(67)

Potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU) (16), Ghana era considerată în 2019 o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană, clasându-se pe locul 142 din 189 de țări.

(68)

Deși este posibil să existe constrângeri de capacitate specifice în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea, constrângerile specifice cu care se confruntă Ghana și care derivă din nivelul său de dezvoltare nu pot justifica toate deficiențele identificate în secțiunile anterioare. Luând în considerare sus-menționata poziție în clasamentul bazat pe indicele IDU al ONU, nu există nicio dovadă care să sugereze faptul că neîndeplinirea de către Ghana a sarcinilor care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul unui nivel scăzut de dezvoltare. Nu există dovezi concrete care să coreleze deficiențele cadrului juridic în vigoare în domeniul pescuitului și ale sistemelor de monitorizare, de control, de supraveghere și de trasabilitate cu un grad insuficient de dezvoltare a capacității și a infrastructurii. În plus, aceste constrângeri nu pot justifica incapacitatea Ghanei de a institui în mod eficace o legislație națională pentru a sancționa încălcările legate de activitățile de pescuit INN.

(69)

Începând din 2018, Comisia a oferit sprijin Ghanei în sectorul pescuitului prin intermediul programului regional (Îmbunătățirea guvernanței regionale în domeniul pescuitului în Africa de Vest, PESCAO). De asemenea, Comisia s-a oferit să sprijine în ceea ce privește revizuirea legislației și adoptarea unui plan național actualizat de acțiune împotriva activităților de pescuit INN, în cadrul grupului de lucru menționat în considerentul 19.

(70)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de autoritățile din Ghana, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, stadiul de dezvoltare și performanța generală a Ghanei în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(71)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la faptul că Ghana nu și-a îndeplinit sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață și nu a luat măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN, Ghana trebuie notificată, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, cu privire la posibilitatea de a fi identificată de către Comisie ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN.

(72)

De asemenea, Comisia ar trebui să întreprindă toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește Ghana. În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească un termen în care această țară să poată răspunde în scris la notificare și să rectifice situația.

(73)

În afară de aceasta, ar trebui să se precizeze faptul că notificarea adresată Ghanei cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară pe care Comisia o consideră țară terță necooperantă în sensul prezentei decizii nu exclude și nici nu conduce automat la vreo acțiune ulterioară întreprinsă de Comisie sau de Consiliu în vederea identificării și stabilirii unei liste a țărilor terțe necooperante,

(1)

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice (2) („Actul de la Geneva”) este un acord internațional în temeiul căruia părțile contractante pun în aplicare un sistem de protecție reciprocă a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice.

(2)

În urma Deciziei (UE) 2019/1754 a Consiliului (3) privind aderarea Uniunii la Actul de la Geneva, Uniunea a depus instrumentul de aderare la Actul de la Geneva la 26 noiembrie 2019. Aderarea Uniunii la Actul de la Geneva a intrat în vigoare la 26 februarie 2020. Întrucât Uniunea a fost a cincea parte contractantă care a aderat la Actul de la Geneva, acesta a intrat în vigoare la aceeași dată, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Actul de la Geneva.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2) din Actul de la Geneva, autoritățile competente ale fiecărei părți contractante la Actul de la Geneva pot depune cereri de înregistrare internațională a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice la Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, care o înregistrează în registrul internațional. În conformitate cu articolul 9 din Actul de la Geneva, celelalte părți contractante pot decide dacă să protejeze denumirea de origine sau indicația geografică respectivă pe teritoriul lor la finalul și în baza unei proceduri specifice de examinare.

(4)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, în sensul regulamentului respectiv și al actelor adoptate în temeiul acestuia, termenul „indicații geografice” se referă la denumirile de origine protejate și la indicațiile geografice protejate în sensul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(5)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1753, în calitate de autoritate competentă a Uniunii, Comisia este împuternicită să depună cereri de înregistrare internațională a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ale Uniunii la Biroul Internațional în momentul aderării Uniunii la Actul de la Geneva și ulterior în mod regulat.

(6)

În perioada septembrie-decembrie 2020, statele membre au trimis Comisiei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, 58 de cereri de înregistrare în Registrul Internațional a unor denumirilor de origine protejate și indicații geografice protejate care provin de pe teritoriul lor și care sunt protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(7)

Pentru denumirile protejate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ca denumiri de origine protejate (DOP) și ca indicații geografice protejate (IGP) trebuie depuse cereri de înregistrare în Registrul Internațional ca denumiri de origine și, respectiv, ca indicații geografice.

(8)

Prin urmare, trebuie stabilită o listă a denumirilor de origine protejate (DOP) și a indicațiilor geografice protejate (IGP), pe baza respectivelor cereri ale statelor membre adresate Comisiei de a depune cereri de înregistrare internațională a indicațiilor geografice care sunt originare de pe teritoriul lor și care sunt protejate în Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole (vin),