—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D061870/04,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

—

având în vedere că, în urma votului din data de 30 aprilie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 5 iunie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 6 decembrie 2006 și publicat la 14 decembrie 2006 (3),

—

având în vedere avizul referitor la reînnoirea autorizației emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 17 octombrie 2018 și publicat la 14 noiembrie 2018 (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic („OMG”) (5),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât prin Decizia 2008/837/CE (6) a Comisiei s-a autorizat introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (denumit în continuare „bumbac LLCotton25”);

B.

întrucât, la 2 octombrie 2017, titularul inițial al autorizației, Bayer CropScience AG (denumit în continuare „solicitantul”), a prezentat Comisiei, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de reînnoire a autorizației respective;

C.

întrucât, la 17 octombrie 2018, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 14 noiembrie 2018 (7);

D.

întrucât în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 se precizează că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și de alți factori justificați care sunt pertinenți pentru chestiunea în cauză;

E.

întrucât bumbacul LLCotton25 a fost modificat astfel încât să fie tolerant la erbicidele pe bază de glufosinat (8);

F.

întrucât, în timp ce consumul uman de ulei din semințe de bumbac este relativ limitat în Europa, acest ulei poate fi găsit într-o gamă largă de produse alimentare, inclusiv în sosuri, maioneză, produse fine de panificație, produse tartinabile și pepite din ciocolată; întrucât bumbacul este utilizat în hrana animalelor în principal sub formă de brichete/făină de semințe de bumbac sau sub formă de semințe de bumbac întregi (9);

G.

întrucât statele membre au prezentat EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni, atât în ceea ce privește evaluarea inițială, cât și în ceea ce privește evaluarea privind reînnoirea (10); întrucât printre aceste observații se numără faptul că nu s-a ținut seama de efectele reziduurilor și metaboliților de glufosinat, că este discutabil dacă rezultatele testului de toxicitate pot fi considerate corecte, că nu a fost evaluată în detaliu nici alergenicitatea, nici toxicologia, că rapoartele de monitorizare întocmite de către solicitant nu furnizează niciun fel de date pentru a susține concluziile conform cărora nu au existat efecte adverse asupra sănătății sau a mediului asociate importului și utilizării bumbacului LLCotton25 și că planul general de supraveghere propus de solicitant nu îndeplinește cerințele din anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11);

H.

întrucât EFSA, ca răspuns la observațiile statelor membre, a declarat în repetate rânduri că, în opinia sa, este necesară o discuție suplimentară între solicitanți și Comisie în calitate de gestionar de risc în ceea ce privește punerea în aplicare practică a PMEM pentru plantele modificate genetic destinate importului și prelucrării;

I.

întrucât o serie de studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a acestor erbicide, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (12); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de bumbac LLCotton25 să fie expuse la doze mai mari și repetate de glufosinat, ceea ce ar putea cauza o cantitate mai mare de reziduuri în recoltă;

J.

întrucât, în timp ce bumbacul LLCotton25 a fost autorizat inițial pentru import în 2008, autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (13); întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (14);

K.

întrucât evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora în plantele modificate genetic este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare al organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliții) pot fi generate de modificarea genetică în sine (15);

L.

întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (16), care urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri, reziduurile din culturile importate pentru produsele alimentare și hrana pentru animale care conțin substanțe active care nu sunt autorizate pentru utilizare în Uniune, cum ar fi glufosinatul, ar trebui să fie controlate și monitorizate cu atenție (17);

M.

întrucât, dimpotrivă, în cadrul celui mai recent program multianual de control coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat din niciun produs, inclusiv bumbacul (18); întrucât nu se poate exclude faptul că bumbacul LLCotton25 sau produsele derivate din acesta folosite pentru alimente și furaje vor depăși limitele maxime de reziduuri, care au fost stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

N.

întrucât EFSA a constatat că expunerea estimată a operatorului la glufosinat în cazul utilizării pentru combaterea buruienilor în porumbul modificat genetic a depășit nivelul acceptabil de expunere a operatorului (NAEO) chiar și atunci când a fost utilizat echipamentul individual de protecție (19); întrucât expunerea operatorului este deosebit de alarmantă, având în vedere volumele mai mari de erbicide utilizate pe culturi modificate genetic tolerante la erbicide;

O.

întrucât un raport recent al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație a constatat că pesticidele periculoase au efecte catastrofale asupra sănătății, pesticidele cauzând în fiecare an aproximativ 200 000 de decese prin intoxicație acută, 99 la sută dintre acestea înregistrându-se în țările în curs de dezvoltare (20); întrucât Obiectivul 3.9 din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, la care Uniunea a aderat, vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului (21);

P.

întrucât, în urma votului din 30 aprilie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 5 iunie 2019;

Q.

întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie, fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoare, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizațiilor pentru produse în ansamblu, dar a devenit o normă în procesul de luare a deciziilor privind autorizațiile pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic (22); întrucât președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (23);

R.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat un număr de 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

S.

întrucât nu este necesară nicio schimbare de legislație pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel (24),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D061871/04,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

—

având în vedere că, în urma votului din data de 30 aprilie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 5 iunie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 2 iulie 2008 și publicat la 11 iulie 2008 (3),

—

având în vedere avizul referitor la reînnoirea autorizației emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 17 octombrie 2018 și publicat la 16 noiembrie 2018 (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic („OMG”) (5),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât prin Decizia 2008/933/CE (6) a Comisiei s-a autorizat introducerea pe piață a alimentelor și furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (denumită în continuare „soia MON 89788”);

B.

întrucât, la 20 noiembrie 2017, titularul autorizației, Monsanto Europe S.A./N.V, a prezentat Comisiei, în numele societății Monsanto și în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de reînnoire a autorizației respective (cererea de reînnoire);

C.

întrucât, la 17 octombrie 2018, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz favorabil (7) privind reînnoirea autorizației, care a fost publicat la 16 noiembrie 2018;

D.

întrucât în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 se precizează faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și de alți factori justificați care sunt pertinenți pentru chestiunea în cauză;

E.

întrucât soia MON 89788 a fost modificată astfel încât să fie tolerantă la erbicidele pe bază de glifosat; întrucât soia MON 89788 a fost creată pentru a fi tolerantă la glifosat prin exprimarea proteinei CP4 EPSPS (8);

F.

întrucât o serie de studii demonstrează că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai mare a acestor erbicide, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (9); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de soia MON 89788 să fie expuse la doze mai mari și repetate de glifosat, fapt ce ar putea duce la creșterea cantităților de reziduuri din recolte;

G.

întrucât există în continuare dubii legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă potențialul cancerigen al glifosatului (10);

H.

întrucât, la plantele modificate genetic, modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliții) pot fi determinate de modificarea genetică în sine (11); întrucât, potrivit EFSA, lipsesc datele toxicologice care să permită efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat (12);

I.

întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (13), care urmărește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ar trebui stabilite limite maxime specifice de reziduuri (LMR) pentru produsele alimentare și hrana pentru animale produse în țări terțe, atunci când utilizarea pesticidelor duce la niveluri de reziduuri diferite de cele care rezultă din practicile agricole din Uniune (14); întrucât acesta este cazul culturilor modificate genetic tolerante la erbicide importate, din cauza volumului crescut de erbicide utilizat în raport cu culturile nemodificate genetic;

J.

întrucât, cu toate acestea, conform unei analize EFSA din 2018 a LMR existente pentru glifosat, datele disponibile nu erau suficiente pentru a stabili aceste limite și valori pentru evaluarea riscurilor legate de glifosat în ceea ce privește o serie de culturi modificate genetic, între care soia cu o modificare EPSPS (15);

K.

întrucât evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora în plantele modificate genetic este considerată ca fiind în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare pentru organismele modificate genetic;

L.

întrucât numeroase autorități competente din statele membre au semnalat absența unei analize a reziduurilor de erbicide pe culturile modificate genetic și a riscurilor aferente pentru sănătate, ca o preocupare în observațiile acestora cu privire la evaluarea riscurilor efectuată de EFSA (16);

M.

întrucât multe state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la calitatea planului de monitorizare a mediului după introducerea pe piață (PMEM), precizând, printre altele, că acesta nu îndeplinește pe deplin obiectivele stabilite în anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) sau notele orientative suplimentare relevante; statele membre au declarat, în general, că monitorizarea soiei MON 89788 este inadecvată, că nu furnizează date solide care să sprijine concluzia că nu au existat efecte adverse asupra sănătății sau a mediului în urma importului și a utilizării soiei MON 89788 și că nu oferă învățături pertinente privind siguranța utilizării sale pentru consumul animal sau uman (18);

N.

întrucât EFSA, ca răspuns la observațiile statelor membre, a declarat în repetate rânduri că, în opinia sa, este necesară o discuție suplimentară între solicitanți și Comisie în calitate de gestionar de risc în ceea ce privește punerea în aplicare practică a PMEM pentru plantele modificate genetic destinate importului și prelucrării;

O.

întrucât grupul de lucru privind biotehnologia din cadrul Agenției Naționale pentru Securitatea Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii din Franța (ANSES) afirmă că, având în vedere faptul că analiza literaturii de specialitate realizată de solicitantul de studii științifice publicate de la prima autorizare a soiei MON 89788 a fost prea restrictivă, el nu poate ajunge la o concluzie în ceea ce privește siguranța soiei MON 89788;

P.

întrucât soia modificată genetic, atunci când este cultivată în țări precum Brazilia și Argentina, este una din principalele cauze ale defrișărilor pe scară largă; întrucât acest aspect, pe lângă obligațiile care îi revin Uniunii în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al altor obiective internaționale în materie de biodiversitate, nu a fost luat în considerare în procesul de autorizare;

Q.

întrucât, în urma votului din 30 aprilie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 5 iunie 2019;

R.

întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie, fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoare, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizațiilor pentru produse în ansamblu, dar a devenit o normă în procesul de luare a deciziilor privind autorizațiile pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic (19); întrucât președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (20);

S.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat un număr de 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

T.

întrucât nu este necesară nicio schimbare de legislație pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea Comitetului de apel (21),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028);

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029);

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D062828/04,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere că, în urma votului din data de 12 iulie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 16 septembrie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 28 noiembrie 2018 și publicat la 16 ianuarie 2019 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG) (4),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 11 ianuarie 2013, Dow AgroSciences Europe (denumită în continuare „solicitantul”) a depus, în numele Dow AgroSciences LLC, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse din, sau fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 (denumit în continuare „porumbul MG cu acumulare de gene”) și din subcombinații ale acestuia; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb MG cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât șapte subcombinații ale porumbului MG cu acumulare de gene au fost deja autorizate sau sunt în curs de autorizare printr-o cerere separată; întrucât celelalte trei subcombinații (MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS 40278-9) sunt acoperite de proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei;

C.

întrucât porumbul MG cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic (MG), conferă toleranță la erbicide care conțin glufosinat, glifosat, quizalofop și 2,4-D și produce trei proteine insecticide (proteinele „Bt” sau „Cry”): Cry1A.105, Cry2Ab2 și Cry1F, care sunt toxice pentru anumite larve din ordinul lepidopterelor (5);

D.

întrucât, la 28 noiembrie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 16 ianuarie 2019 (6);

E.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

F.

întrucât solicitantul nu a transmis EFSA date referitoare la cele trei subcombinații care intră în domeniul de aplicare al proiectului de decizie de punere în aplicare a Comisiei (7);

G.

întrucât statele membre au trimis la EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni (8); întrucât aceste observații critice includ comentariul că datele furnizate de solicitant nu sunt suficiente pentru a asigura o evaluare corectă a riscurilor, că evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu este suficientă în forma sa actuală, pentru că nu evaluează în mod corespunzător siguranța generală și toxicitatea potențială a evenimentului de porumb MG cu acumulare de gene pentru oameni, animale și mediu, că EFSA nu a luat în considerare studiile recente referitoare la toxicitatea potențială a toxinelor Bt, și că este imposibil să se ajungă la concluzii privind riscurile pentru sănătate asociate porumbului MG cu acumulare de gene fără a efectua studii de hrănire cronice pentru a evalua în mod corespunzător toxicitatea asupra organelor și pentru reproducere, precum și răspunsurile sistemului imunitar, care să țină seama de niveluri realiste de reziduuri de erbicide complementare și de posibilele efecte combinatorii și cumulative;

H.

întrucât un studiu independent (9) concluzionează, de asemenea, că evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu este acceptabilă în forma sa actuală, pentru că nu evaluează în mod corespunzător siguranța generală și toxicitatea potențială a evenimentului de porumb MG cu acumulare de gene;

I.

întrucât acest studiu independent constată că EFSA ar fi trebuit să folosească rezultatele analizei comparative ca punct de pornire pentru investigații mai detaliate, deoarece analiza a dezvăluit multe diferențe semnificative între porumbul MG cu acumulare de gene și omologul său convențional, în special atunci când porumbul MG cu acumulare de gene a fost tratat cu erbicide complementare;

J.

întrucât studiul independent concluzionează, de asemenea, că, având în vedere aceste diferențe semnificative, EFSA ar fi trebuit să solicite studii de hrănire cronice și/sau studii multigeneraționale, pentru a putea evalua în mod adecvat toxicitatea asupra organelor și pentru reproducere, precum și răspunsurile sistemului imunitar, ținând cont de cantitatea mare de toxine Bt și de nivelurile realiste de reziduuri de erbicide complementare, precum și de potențialele efecte combinatorii și cumulative;

K.

întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (10); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb MG cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glufosinat, glifosat, quizalofop și 2,4-D, ceea ce ar putea determina prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

L.

întrucât există în continuare dubii legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

M.

întrucât, potrivit EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturi modificate genetic cu toleranță la glifosat (11);

N.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (12); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (13);

O.

întrucât un articol recent al unui expert implicat în dezvoltarea de plante modificate genetic pune sub semnul întrebării siguranța culturilor modificate genetic tolerante la 2,4-D din cauza degradării sale în produse de degradare citotoxice (14);

P.

întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora din plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA GMO) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliți) pot fi generate de modificarea genetică în sine (15);

Q.

întrucât, din cauza unor practici agricole specifice legate de cultivarea plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există și modele specifice de aplicare a erbicidelor și deci de expunere a plantelor, precum și apariția unor efecte combinatorii între diferitele reziduuri de erbicide și metaboliții lor, care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

R.

întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

S.

întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (16), care urmărește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ar trebui stabilite limite maxime specifice de reziduuri (LMR) pentru produsele alimentare și furajele produse în țări terțe, atunci când utilizarea pesticidelor duce la niveluri de reziduuri diferite de cele care rezultă din practicile agricole din Uniune; întrucât acesta este cazul culturilor modificate genetic importate tolerante la erbicide, din cauza volumului crescut de erbicide utilizat în raport cu culturile nemodificate genetic;

T.

întrucât, cu toate acestea, conform unei analize EFSA din 2018 a LMR existente pentru glifosat, datele disponibile nu erau suficiente pentru a stabili LMR și valori pentru evaluarea riscurilor pentru glifosat în ceea ce privește porumbul modificat genetic cu o modificare EPSPS (17); întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene are modificarea EPSPS (18);

U.

întrucât, din nou, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005, reziduurile de substanțe active din culturile importate pentru produse alimentare și furaje a căror utilizare nu este autorizată în Uniune, cum ar fi glufosinatul, ar trebui să fie controlate și monitorizate cu atenție (19);

V.

întrucât, în cadrul celui mai recent program de control multianual coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu sunt obligate să măsoare glufosinatul (și nici alt erbicid) în cazul porumbului (modificat genetic sau nu) (20); întrucât nu se poate exclude posibilitatea ca porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, subcombinațiile sale sau produsele derivate din acesta folosite pentru alimente și furaje să depășească LMR, care ar trebui stabilite și monitorizate pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

W.

întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante (21), ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

X.

întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA pentru OMG în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic cu acumulare de gene și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în cazul niciunei cereri care implică exprimarea de proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice […] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop” (22);

Y.

întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt (23); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori (24);

Z.

întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu proteinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor;

AA.

întrucât în urma votului din 12 iulie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 16 septembrie 2019;

AB.

întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic (25); întrucât Președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (26);

AC.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AD.

întrucât nu este necesară nicio schimbare de legislație pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel (27),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D063846/02,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere că, în urma votului din data de 16 septembrie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 11 octombrie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 27 februarie 2019 și publicat la 5 aprilie 2019 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG) (4),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 16 decembrie 2011, Syngenta Crop Protection AG (denumită în continuare „solicitantul”), a depus o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau care sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 (denumit în continuare „porumb MG cu acumulare de gene”) și a unor subcombinații; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb MG cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât porumbul MG cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic (MG), și conferă toleranță la erbicide care conțin glufosinat, glifosat, și produce cinci proteine insecticide (proteinele „Bt” sau „Cry”): Cry1Ab, Vip3Aa20, mCry3A, Cry1F și eCry3.1Ab care sunt toxice pentru anumite larve lepidoptere sau coleoptere (5);

C.

întrucât au fost deja autorizate 22 de subcombinații de porumb modificat genetic (MG) cu acumulare de gene; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a porumbului cuprinde 34 subcombinații (6);

D.

întrucât, la 27 februarie 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 5 aprilie 2019 (7);

E.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză;

F.

întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni (8); întrucât aceste observații critice includ faptul că nu au fost efectuate nici studii de toxicitate asupra plantelor întregi privind porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, nici teste specifice pentru eventualele efecte combinate ale tuturor transgenelor conținute în porumbul MG cu acumulare de gene, că incertitudinile cu privire la efectele toxinelor Cry asupra mamiferelor și a oamenilor persistă, că evaluarea comparativă nu oferă niciun element de probă în ceea ce privește siguranța, că planul de monitorizare nu garantează că informațiile pertinente sunt colectate și nici nu este în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și că nu au fost studiate posibilitățile de interacțiune dintre reziduurile de erbicide și metaboliții acestora și nici nu au fost măsurate nivelurile acestora;

G.

întrucât un studiu independent (10) constată că, printre altele, evaluarea toxicologică efectuată de EFSA nu este acceptabilă deoarece siguranța culturii pentru import nu a fost demonstrată, că nu se poate afirma că evaluarea îndeplinește cerințele de evaluare a riscurilor pentru sistemul imunitar și că evaluarea riscurilor pentru mediu nu este concludentă;

H.

întrucât, din cele 34 subcombinații evaluate de EFSA, solicitantul a furnizat studii referitoare la doar trei dintre ele (11); solicitantul nu a furnizat date pentru celelalte 31 subcombinații;

I.

întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (12); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb MG cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glufosinat și glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

J.

întrucât există în continuare dubii legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

K.

întrucât, potrivit EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat (13);

L.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (14); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (15);

M.

întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora din plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA GMO) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; Întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliți) pot fi generate de modificarea genetică în sine (16);

N.

întrucât, din cauza unor practici agricole specifice legate de cultivarea plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există modele specifice de aplicare, expunere, prezență a metaboliților specifici și apariție a unor efecte combinatorii care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

O.

întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

P.

întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (17), care urmărește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ar trebui stabilite limite maxime specifice de reziduuri (LMR) pentru produsele alimentare și hrana pentru animale produse în țări terțe, atunci când utilizarea pesticidelor duce la niveluri de reziduuri diferite de cele care rezultă din practicile agricole din Uniune; întrucât acesta este cazul culturilor modificate genetic importate tolerante la erbicide, din cauza volumului crescut de erbicide utilizat în raport cu culturile nemodificate genetic;

Q.

întrucât, cu toate acestea, conform unei analize EFSA din 2018 a LMR existente pentru glifosat, datele disponibile nu erau suficiente pentru a stabili LMR și valori pentru evaluarea riscurilor pentru glifosat în ceea ce privește porumbul modificat genetic cu o modificare EPSPS (18); întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene are modificarea EPSPS (19);

R.

întrucât, din nou, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005, reziduurile de substanțe active din culturile importate pentru produse alimentare și hrană pentru animale a căror utilizare nu este autorizată în Uniune, cum ar fi glufosinatul, ar trebui să controlate și monitorizate cu atenție (20);

S.

întrucât, în cadrul celui mai recent program de control multianual coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu sunt obligate să măsoare glufosinatul (și nici glifosatul) în cazul porumbului (modificat genetic sau nu) (21); întrucât nu se poate exclude posibilitatea ca porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, subcombinațiile sale sau produsele derivate din acesta folosite pentru alimente și furaje să depășească LMR, care ar trebui stabilite și monitorizate pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

T.

întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante (22), ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

U.

întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA GMO în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio aplicație în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice […] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop” (23);

V.

întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt (24); întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori (25);

W.

întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu proteinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA GMO și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor;

X.

întrucât, în urma votului din 16 septembrie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 11 octombrie 2019;

Y.

întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic (26); întrucât președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (27);

Z.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AA.

întrucât nu este necesară nicio schimbare de legislație pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel (28),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,

—

având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODM),

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), deschisă spre semnare la 11 mai 2011,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Convenția din Lanzarote),

—

având în vedere Convenția din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

—

având în vedere Convenția cu privire la drepturile copilului (CDC) din 20 noiembrie 1989,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

—

având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate la 15 septembrie 1995, în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale a ONU privind femeile, precum și documentele finale rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing + 5 (2005), Beijing + 15 (2010) și Beijing + 20 (2015),

—

având în vedere Conferința internațională privind populația și dezvoltarea, care a avut loc la Cairo în 1994, și programul său de acțiune,

—

având în vedere Orientările tehnice internaționale privind educația sexuală ale UNESCO din 2018,

—

având în vedere Orientările operaționale privind o educație sexuală cuprinzătoare ale Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) din 2014,

—

având în vedere Standardele privind educația sexuală în Europa, elaborate de Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și de Centrul federal german pentru educație în domeniul sănătății,

—

având în vedere raportul comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 4 decembrie 2017, intitulat „Sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor în Europa”,

—

având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 20 iunie 2017 în cauza Bayev și alții/ Rusia,

—

având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (1) și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JHA a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (2),

—

având în vedere „Sondajul privind persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale din Uniunea Europeană”, publicat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în 2019,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Polonia și, în special, Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia (3),

—

având în vedere raportul din 10 iulie 2017 al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, realizat în urma misiunii sale din Polonia din perioada 22-24 mai 2017,

—

având în vedere raportul de misiune din 3 decembrie 2018 al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, realizat în urma trimiterii unei delegații ad hoc în Polonia privind situația statului de drept (19-21 septembrie 2018),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE (4),

—

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 17 iulie 2019, organizația „Stop pedofiliei” a prezentat Seimului o inițiativă cetățenească de modificare a articolului 200b din Codul penal polonez;

B.

întrucât, la 15 octombrie 2019, în urma alegerilor parlamentare și a reluării unei sesiuni parlamentare suspendate, Seimul a dezbătut proiectul de lege în primă lectură și, la 16 octombrie 2019, a votat împotriva unei propuneri de respingere a proiectului de lege; întrucât se așteaptă ca examinarea legislativă a proiectului de lege să se reia după sesiunea de deschidere a Seimului nou ales, la 12 noiembrie 2019;

C.

întrucât scopul declarat al proiectului de lege este acela de a modifica legile existente privind prevenirea și combaterea pedofiliei; întrucât a echivala promovarea pedofiliei cu furnizarea unei educații sexuale cuprinzătoare pentru tineri este un demers alarmant, greșit și dăunător;

D.

întrucât noile dispoziții ale proiectului de lege prevăd că orice persoană care promovează public sau aprobă actul sexual în rândul minorilor este pasibilă de o pedeapsă de până la doi ani de închisoare;

E.

întrucât dispozițiile de mai sus se aplică și cazurilor de utilizare a mijloacelor de comunicare în masă pentru a promova sau a aproba implicarea minorilor în acte sexuale sau alte activități sexuale, precum și în cadrul ocupațiilor legate de educația, tratamentul sau îngrijirea sau tutela minorilor, cu o pedeapsă de până la trei ani de închisoare; întrucât au existat și propuneri de a crește pedeapsa la cinci ani;

F.

întrucât astfel de dispoziții ar incrimina efectiv furnizarea de educație sexuală cuprinzătoare pentru minori, sub pretextul prevenirii pedofiliei, ceea ce ar avea impact asupra educatorilor, activiștilor, furnizorilor de asistență medicală, psihologilor, editorilor și jurnaliștilor și chiar asupra părinților sau a tutorilor legali ai acestora, printre alții;

G.

întrucât principiul constituțional al proporționalității implică faptul că legiuitorii nu au puterea discreționară absolută de a stabili norme de drept penal și că legea penală ar trebuie utilizată doar ca măsură de ultimă instanță, respectându-se astfel principiul ultima ratio; întrucât proiectul de lege ar încălca acest principiu;

H.

întrucât Polonia a ratificat Convenția de la Istanbul, Convenția din Lanzarote, CEDAW și CRC și are obligația, în temeiul dreptului internațional în materie de drepturile omului, de a oferi acces la o educație și o informare cuprinzătoare despre sexualitate, inclusiv despre riscurile de exploatare sexuală și de abuz sexual, precum și de a combate stereotipurile de gen din societate;

I.

întrucât furnizarea unei forme de educație sexuală și de sănătate este deja obligatorie în 20 de state membre; întrucât unele state membre, printre care și Polonia, nu respectă Standardele privind educația sexuală în Europa, elaborate de OMS;

J.

întrucât educația sexuală cuprinzătoare este un proces bazat pe programa școlară, prin care se predă și se învață despre aspectele cognitive, emoționale, fizice și sociale ale sexualității și care are drept scop să le ofere copiilor și tinerilor cunoștințele, aptitudinile, atitudinile și valorile care îi vor ajuta să își asigure sănătatea, bunăstarea și demnitatea; întrucât educația sexuală cuprinzătoare le-ar permite copiilor și tinerilor să dezvolte relații sociale și sexuale bazate pe respect și să țină totodată seama de modul în care alegerile lor le afectează propria bunăstare și pe cea a altora; întrucât educația sexuală le-ar permite, de asemenea, copiilor și tinerilor să înțeleagă și să își asigure protecția drepturilor lor pe tot parcursul vieții;

K.

întrucât furnizarea unei educații sexuale cuprinzătoare este unul dintre principalele instrumente pentru îndeplinirea angajamentelor Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25), cu ocazia celei de a 25-a aniversări ale sale, și anume satisfacerea deplină a nevoilor în materie de planificare familială, zero decese materne care pot fi prevenite și eliminarea completă a violenței bazate pe gen și a practicilor dăunătoare împotriva femeilor, a fetelor și a tinerilor;

L.

întrucât, potrivit Cartei, Convenției europene a drepturilor omului și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor este legată de mai multe drepturi ale omului, printre care dreptul la viață și la demnitate, dreptul de a nu fi supus unor tratamente inumane și degradante, dreptul de acces la asistență medicală, dreptul la viață privată, dreptul la educație și interzicerea discriminării, așa cum se reflectă și în Constituția Poloniei;

M.

întrucât proiectul de lege propus poate fi considerat drept o altă tentativă de limitare a drepturilor sexuale și reproductive în Polonia în ultimii ani; întrucât încercarea de a limita și mai mult dreptul la avort a fost oprită în 2018, ca urmare a opoziției masive a cetățenilor polonezi exprimate în cursul marșurilor din „vinerile negre”;

N.

întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că, în chestiuni sensibile precum dezbaterea publică privind educația sexuală, în care trebuie echilibrate opiniile părinților, politicile educaționale și dreptul terților la libertatea de exprimare, autoritățile nu au altă opțiune decât să recurgă la criteriile de obiectivitate, pluralism, precizie științifică și, în cele din urmă, la utilitatea unui anumit tip de informații pentru publicul tânăr;

O.

întrucât mulți copii și adolescenți își iau primele informații despre relațiile intime din materiale pornografice, în special online, și din mesaje contradictorii de la colegii lor; întrucât, în acest context, educația sexuală devine și mai importantă pentru a le oferi tinerilor instrumentele necesare pentru a naviga în siguranță pe internet și pe platformele sociale și pentru a nu cădea victime ale manipulării online, ajutându-i să înțeleagă conținutul pe care îl vizionează și să identifice informațiile bazate pe fapte și prezența stereotipurilor de gen și a sexismului;

P.

întrucât minorii se pot confrunta cu obstacole în ceea ce privește accesul la mijloace de contracepție, cum ar fi legi și politici restrictive referitoare la furnizarea de contraceptive, pe lângă lipsa de cunoștințe; întrucât, chiar și atunci când reușesc să obțină mijloace de contracepție, adolescenții mai au de înfruntat obstacolul reprezentat de stigmatizarea activității sexuale în afara căsătoriei și/sau utilizării contraceptivelor, teama efectelor secundare și lipsa de cunoștințe privind utilizarea lor corectă; întrucât legislația poloneză privind vârsta consimțământului prevede că adolescenții cu vârsta de peste 15 ani sunt competenți din punctul de vedere al legii pentru a consimți la acte sexuale; întrucât, cu toate acestea, ei au nevoie de consimțământul tutorelui pentru a primi o prescripție pentru contraceptive;

Q.

întrucât violența sexuală este larg răspândită, afectează în mod special minorii și ar trebui eradicată; întrucât sarcina în rândul adolescentelor rămâne o problemă socială majoră și poate fi un factor de mortalitate maternă și infantilă; întrucât educația sexuală cuprinzătoare contribuie la demontarea stereotipurilor de gen și la prevenirea violenței bazate pe gen,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

—

având în vedere cererea de ridicare a imunității lui José Manuel Fernandes, transmisă la 26 noiembrie 2018 de Serviciul de anchete și urmăriri penale (Parchetul) din Porto în legătură cu procedura nr. 1406/14.3TDPRT, și anunțată în plen la 31 ianuarie 2019,

—

în urma audierii lui José Manuel Fernandes, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

—

având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013 (1),

—

având în vedere articolul 157 din Constituția Republicii Portugheze,

—

având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0023/2019),

A.

întrucât Serviciul de anchete și urmăriri penale (Parchetul) din Porto a solicitat ridicarea imunității lui José Manuel Fernandes, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o posibilă acțiune în justiție privind o presupusă infracțiune de abuz, prevăzută la articolul 11 din Legea portugheză nr. 34/87 din 16 iulie, care prevede o pedeapsă cu închisoarea de doi până la opt ani;

B.

întrucât procedura judiciară nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

C.

întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

D.

întrucât articolul 157 alineatele (2) și (3) din Constituția Republicii Portugheze prevede că:

E.

întrucât José Manuel Fernandes, în calitatea sa de primar al localității Vila Verde și în exercitarea îndatoririlor sale în acea funcție, și în complicitate cu alte persoane, face obiectul unei anchete pentru o presupusă încălcare a principiilor generale ale normelor privind achizițiile publice și, în special, a principiilor imparțialității, neutralității, concurenței și transparenței, prin faptul că a pus o întreprindere într-o poziție mai favorabilă decât concurenții ei și se presupune că a participat, de la bun început, la pregătirea și completarea prealabilă a documentelor necesare pentru procedura de licitație; întrucât societatea respectivă a câștigat licitația la 22 decembrie 2008;

F.

întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.

întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

H.

întrucât José Manuel Fernandes a solicitat să i se retragă imunitatea; întrucât numai Parlamentul are competența de a decide, într-un anumit caz, dacă să ridice sau nu imunitatea; întrucât, pentru a adopta decizia de a ridica sau nu imunitatea unui deputat, Parlamentul poate lua, în mod rezonabil, în considerare poziția acestuia (2);

I.

întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.

întrucât, în acest caz, Parlamentul nu a găsit nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume elemente de fapt care să indice faptul că intenția care stă la baza procedurii juridice ar putea fi subminarea activității politice a unui deputat și, prin urmare, a Parlamentului European;

1.

2.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0819),

—

având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0017/2019),

—

având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0019/2019),

1.

2.

3.

4.

5.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0442 – C9-0127/2019),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1) (Regulamentul privind FEG),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12,

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

—

având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0021/2019),

A.

întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a le oferi un sprijin în plus lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de consecințele crizei economice și financiare mondiale și pentru a-i ajuta să revină pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.

întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil; întrucât acest caz implică o categorie de vârstă deosebit de vulnerabilă, dat fiind că peste 81 % dintre lucrători au vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani;

C.

întrucât Belgia a depus cererea EGF/2019/001 BE/Carrefour de contribuție financiară din partea FEG, în urma a 751 de disponibilizări în perioada de referință în sectorul economic încadrat la diviziunea 47 a NACE Rev. 2 (Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor), între 30 noiembrie 2018 și 30 martie 2019; întrucât încă 268 de lucrători au fost concediați înainte sau după perioada de referință; întrucât, potrivit Comisiei, se poate stabili o legătură clară de cauzalitate cu evenimentul care a declanșat disponibilizările în perioada de referință; întrucât nu a fost mobilizat niciun alt fond sau program în legătură cu evenimentele descrise în cererea depusă de Belgia;

D.

întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv lucrătorii disponibilizați de furnizorii și producătorii din aval și/sau persoanele care desfășoară o activitate independentă și care și-au încetat activitatea,

E.

întrucât în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, Belgia a decis să furnizeze servicii personalizate cofinanțate prin FEG și unui număr de 330 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (tineri NEET).

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.