7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/1

Avizul Comitetului European al Regiunilor – O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic – Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0

Un plan de acțiune actualizat pentru o economie albastră sustenabilă, rezilientă și competitivă în zona Uniunii Europene a Oceanului Atlantic

(2021/C 175/01)

Raportoare:

Paula FERNÁNDEZ VIAÑA (ES-RENEW), consilieră pentru Președinție, afaceri interne, justiție și acțiune externă, Guvernul Cantabriei

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Pilonii și obiectivele Planului de acțiune pentru Atlantic

Reamintește că regiunile atlantice se confruntă cu o dublă criză economică. Crizei provocate de pandemia de COVID-19 i se vor alătura consecințele încă necuantificate ale Brexitului asupra pescuitului, turismului, comerțului și transporturilor. Reducerea drastică a mobilității, cu care ne confruntăm în prezent, are un impact îndeosebi asupra infrastructurii, legăturilor maritime, lanțurilor logistice și activității turistice.

Solicită, prin urmare, măsuri de atenuare concepute în mod specific pentru regiunile de coastă și maritime ale Atlanticului, și cere să se țină seama de rezultatul negocierilor privind Brexitul și de posibilele sale repercusiuni asupra viitorului strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic și a planului său de acțiune. În acest sens, își exprimă îngrijorarea cu privire la eventualele consecințe pe care retragerea Regatului Unit le-ar putea avea asupra politicii comune în domeniul pescuitului (PCP).

Subliniază rolul pe care Oceanul Atlantic îl joacă, în sine, în atenuarea și gestionarea schimbărilor climatice și necesitatea de a observa, a cerceta și a înțelege mai bine funcționarea ecosistemului oceanic, precum și de a colabora în ceea ce privește cercetarea.

Subliniază că obiectivele și acțiunile din cadrul celor patru piloni au un caracter transversal și că realizarea lor va depinde de buna cooperare dintre diferitele servicii ale Comisiei, autoritățile naționale de gestionare și coordonatorii de proiecte, dar atrage atenția că, deși sunt adecvați, pilonii actuali ar trebui redefiniți, dat fiind caracterul lor insuficient în lumina revizuirii politicilor sectoriale europene, și că este necesar un exercițiu adecvat de coordonare între Strategia pentru Oceanul Atlantic și aceștia.

Regretă că sunt excluse din Planul de acțiune pentru Atlantic (PAA) activități foarte importante din domeniul economiei albastre, cum ar fi industriile de construcții navale și de transport naval și maritim, sportul nautic și serviciile aferente, industria auxiliară și activitățile turistice sustenabile legate de mediul marin, inclusiv activitățile sportive acvatice, turismul de croazieră și feriboturile, și că acest plan nu abordează nici pescuitul, nici pescuitul fructelor de mare și nici acvacultura;

Solicită, prin urmare, ca aprovizionarea cu alimente marine să fie inclusă ca pilon al PAA, dat fiind că aceasta reprezintă o prioritate a Pactului verde european. Ar trebui incluse, de asemenea, dezvoltarea ecosistemelor marine și potențialul lor extins de stocare a carbonului.

Consideră, în ceea ce privește pilonii I și III, care privesc posibile sectoare de activitate din economia albastră (porturi și energii din surse regenerabile), că luarea în considerare numai a acestor sectoare ca piloni ai PAA limitează domeniul de aplicare al acestui plan, dat fiind că nu permite includerea altor domenii de acțiune – atât prezente, cât și viitoare -, care au o relevanță deosebită în regiunile atlantice.

Sugerează, prin urmare, aducerea laolaltă a acestor doi piloni într-un singur pilon, care ar putea fi intitulat „Activitățile din economia albastră ca motor al dezvoltării durabile a zonelor de coastă”, și includerea în cadrul său a cinci obiective: Porturile drept catalizatori pentru ecosistemul regional al economiei albastre; Porturile drept centre de inovare pentru încorporarea de noi soluții tehnologice; Perfecționarea și adaptarea activităților din sectoarele mature (pescuit, transporturi și logistică maritimă etc.) la obiectivele de dezvoltare durabilă; Promovarea activităților din sectoarele emergente ale creșterii albastre, în special în domeniul energiei din surse regenerabile offshore; Digitalizarea activităților din cadrul economiei albastre.

Reamintește că conectivitatea porturilor cu hinterlandul lor reprezintă un alt domeniu-cheie și salută includerea în PAA a unui pilon dedicat porturilor atlantice. Este esențial să se elimine blocajele feroviare și cele rutiere, de pe drumurile de legătură („ultimul kilometru”), indiferent dacă sunt cauzate de probleme de capacitate sau de operațiuni de încărcare și descărcare a bunurilor. Referirea la rolul porturilor ca puncte de acces pentru comerțul din Oceanul Atlantic și drept catalizatori pentru întreprinderi este corectă, însă nu se menționează importanța lor crucială în ceea ce privește generarea de bunăstare și de locuri de muncă în zonele lor de hinterland.

10.

Se declară în favoarea extinderii autostrăzilor maritime în zona Oceanului Atlantic, pentru a face posibile noi conexiuni între porturile din rețeaua globală TEN-T, și susține că criteriile de includere în rețeaua TEN-T a porturilor europene, în general, și a porturilor atlantice, în special, ar trebui să se bazeze pe importanța lor strategică pentru UE și teritoriile sale. Subliniază, în acest sens, valoarea strategică a autostrăzilor maritime în conectarea Irlandei cu continentul în contextul post-Brexit.

11.

Solicită ca porturile atlantice care au o importanță strategică pentru structurarea sistemului european de transport, care se află, în prezent, în afara rețelei principale a TEN-T, să fie incluse în aceasta. De asemenea, solicită alocarea de fonduri pentru acțiuni care să permită dezvoltarea de autostrăzi maritime și îmbunătățirea serviciilor de transport maritim pe distanțe scurte ca servicii de transport durabile și favorabile incluziunii în cadrul teritoriilor. Aceste fonduri ar trebui investite atât pentru porturi, cât și pentru conexiunile terestre, inclusiv pentru drumurile de legătură („ultimul kilometru”), în special în modernizarea și îmbunătățirea liniilor de cale ferată care sunt esențiale pentru crearea unei rețele de transport durabile și pentru coeziunea teritoriilor periferice.

12.

Sprijină dezvoltarea autostrăzii feroviare atlantice, a conexiunilor portuare feroviare și a „ultimului kilometru” pe drumurile de legătură importante, atât între infrastructurile existente, cât și între coridoarele TEN-T și alte linii din zona Oceanului Atlantic.

13.

Își exprimă satisfacția că unul dintre pilonii noului PAA este cel privind energia din surse regenerabile offshore, domeniu în care regiunile atlantice au un potențial enorm și o experiență de lucru considerabilă; însă, pe de altă parte, regretă că, deși dezvoltarea energiei din surse regenerabile offshore în diferitele sale forme reprezintă o prioritate pentru regiunile atlantice, în contextul crizei actuale au fost stopate investiții esențiale pentru dezvoltarea sa.

14.

Consideră că Strategia pentru zona Oceanului Atlantic ar trebui să promoveze proiecte privind energia din surse regenerabile offshore în sens larg, inclusiv încurajarea unui lanț valoric competitiv și demonstrarea și validarea de noi tehnologii emergente care să contribuie la planificarea și coordonarea viitoarelor parcuri de producere.

15.

Având în vedere că există diverse studii privind utilizarea energiei valurilor, a curenților și a vântului în zona Oceanului Atlantic, propune ca ele să fie integrate într-o hartă a resurselor potențiale și solicită ca, în cadrul pilonului III, să se țină seama de compatibilitatea activității de producere de energie regenerabilă din resurse marine cu activitățile preexistente, cum ar fi pescuitul, pescuitul fructelor de mare și acvacultura, și să se aibă, de asemenea, în vedere ecosistemele marine și biodiversitatea.

16.

Regretă că niciunul dintre piloni nu se referă la turism și la patrimoniul cultural, care reprezintă identitatea spațiului atlantic european, având în vedere contribuția sa la dezvoltarea imaginii de marcă a continentului european.

Competențe pentru promovarea creșterii albastre la nivelul Uniunii Europene și a programelor de finanțare

17.

Consideră că ar trebui pus la punct un instrument economic și bugetar specific pentru Strategia pentru Oceanul Atlantic, în scopul de a facilita punerea în aplicare a acesteia și dezvoltarea acțiunilor conexe într-un mod mai atractiv. Integrarea obiectivelor strategiei și ale PAA în cadrul financiar multianual (CFM) este deosebit de relevantă, având în vedere decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană.

18.

Reiterează că politica de coeziune, prin intermediul FEDR și FSE, a constituit cel mai important instrument de investiții al UE în ultima perioadă de programare. Utilizarea deplină a politicii de coeziune, împreună cu oportunitățile de finanțare disponibile prin intermediul FEPAM și FEADR, va fi esențială pentru succesul viitor al proiectelor din cadrul Strategiei pentru Oceanul Atlantic. Simplificarea fondurilor ESI va contribui la creșterea disponibilității finanțării pentru proiectele locale.

19.

Reamintește că calendarul PAA este conceput pentru a inspira autoritățile de management ale statelor membre și ale regiunilor de coastă atunci când elaborează acordurile de parteneriat și programele pentru perioada 2021-2027 și că multe dintre acțiunile incluse în aceste programe legate de PAA vor contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de climă. Prin urmare, ia act de întârzierile înregistrate deja, cauzate de pandemia de COVID-19, și subliniază necesitatea ca fondurile structurale și de investiții europene și programele operaționale naționale să fie disponibile și active la începutul perioadei de programare 2021-2027.

20.

Subliniază că punerea în aplicare a PAA va depinde, în mare măsură, de investițiile realizate cu finanțare publică și cu fonduri private. În plus, proiectele emblematice care decurg din Strategia pentru Oceanul Atlantic ar trebui să se înscrie mai bine în programele UE.

21.

Având în vedere numărul tot mai mare de instrumente financiare disponibile, invită Comisia Europeană să organizeze, eventual împreună cu Comitetul European al Regiunilor, campanii de informare pentru autoritățile locale și regionale cu privire la cele mai bune practici de accesare și utilizare a acestor instrumente financiare.

Economia albastră și importanța datelor pentru dezvoltarea sa metodologică la nivel local și regional

22.

Constată că impactul economiei albastre la nivel regional și local nu a fost încă evaluat pe deplin, având în vedere că trebuie dezvoltat un sistem de indicatori bazați pe date fiabile care să măsoare impactul exact al activităților ce depind direct sau indirect de mare.

23.

Constată că, în domeniul economiei albastre, pe lângă activitățile mai sus menționate, există o vastă experiență în alte domenii de activitate, cum ar fi construcțiile navale și transportul maritim, crearea de structuri pentru producerea de energie offshore sau dezvoltarea de biocomponente pornind de la elemente naturale marine.

24.

Recomandă adoptarea de strategii regionale de specializare pentru dezvoltarea metodologică a economiei albastre la nivel local și regional, având în vedere complexitatea și volumul considerabil de resurse existente, pentru a contribui la identificarea celor mai adecvate acțiuni.

25.

Propune ca Comitetul European al Regiunilor să elaboreze un inventar al activităților economiei albastre în fiecare dintre regiunile și teritoriile sale, creând astfel o hartă reală a dezvoltării economiei albastre în Uniunea Europeană, care ar trebui actualizată periodic la nivelul Comisiei NAT de către actorii specifici din fiecare regiune, pentru a identifica bunele practici în acest domeniu.

Guvernanța pe mai multe niveluri în zona Oceanului Atlantic

26.

Sprijină structura de guvernanță și noul cadru de monitorizare și propune integrarea unor foi de parcurs sau a unor etape de referință specifice în fiecare obiectiv, astfel încât acțiunile indicate să fie mai specifice.

27.

Consideră că este oportun să se recunoască importanța și sprijinul reprezentat de aplicarea abordării LEADER la elaborarea Strategiei pentru Oceanul Atlantic, prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, care să fie asociate grupurilor de acțiune locală în sectorul pescuitului, un instrument specific legat de coastă și de actorii săi economici și sociali, care dispun de experiență și de cunoștințe.

28.

Susține cu fermitate o guvernanță pe mai multe niveluri eficientă, care să respecte cadrul instituțional al fiecărui stat membru, și consideră că strategia maritimă reînnoită ar trebui să le permită regiunilor să participe activ la guvernanța atlantică.

29.

Insistă asupra necesității de a alinia agendele și obiectivele multiplelor procese și politici ale UE, deoarece, adesea, ceea ce nu mai constituie o prioritate pe o agendă care are un anumit termen devine o prioritate pe agenda unui alt proces, care are un termen final diferit. Această problemă de guvernanță reflectă existența unei structuri fragmentate și lipsa unei coordonări adecvate și a unor informații corecte și actualizate.

Cooperarea în zona Oceanului Atlantic

30.

Constată că realizarea obiectivelor și acțiunilor celor patru piloni ai PAA propuși de Comisia Europeană, deși considerate insuficiente, va avea efecte pozitive și va aduce beneficii regiunilor din afara zonei Oceanului Atlantic, și recomandă cu fermitate dezvoltarea unei cooperări extinse cu aceste regiuni.

31.

Solicită consolidarea cooperării transfrontaliere dincolo de frontierele maritime și în interiorul teritoriilor, prin elaborarea unor cereri de proiecte transfrontaliere mai simple, consolidând programele Interreg și alte instrumente bugetare.

32.

Reamintește că programele de cooperare teritorială la care participă regiunile din zona Oceanului Atlantic au contribuit și vor contribui în mod inteligent la realizarea obiectivelor noului PAA și subliniază că impactul ar putea fi mai mare dacă ar exista o cerere specifică de sprijin pentru proiecte transfrontaliere într-un cadru bugetar specific Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic, cu obiective definite și adecvate planului și cu indicatori de măsurare specifici, ușor de gestionat.

33.

Afirmă că, pentru a îmbunătăți cooperarea, trebuie – pe de o parte – îmbunătățită cunoașterea reciprocă; prin urmare, ar fi foarte utile elaborarea unui inventar al actorilor, problemelor și oportunităților și difuzarea acestuia între agenții din cadrul fiecărei țări/fiecărui teritoriu, și – pe de altă parte – stabilite, pentru diversele sectoare ale economiei albastre, direcții de acțiune sau orientări tehnologice în funcție de specializarea concretă a fiecărei regiuni, promovând colaborarea reciprocă și propunând o ofertă comună, fără ca concurența să fie o necesitate.

34.

Consideră că, pentru a realiza și a consolida cooperarea transfrontalieră, este necesar să se creeze condiții care să stimuleze sinergiile și să încurajeze munca în echipe multidisciplinare și multiculturale, aliniind interesele și agendele la prioritățile științifice și la instrumentele de gestionare și guvernanță, promovând colaborări echitabile între echipele umane din diferitele teritorii, stabilind mecanisme de finanțare simple și continue, astfel încât acțiunile întreprinse să poată fi realizate în termene realiste, și încurajând o participare amplă a societății la acestea, astfel încât să aibă succes.

35.

Subliniază că existența unui număr mare de programe paralele, dar independente, creează confuzie și, probabil, face ca utilizarea fondurilor publice să fie ineficientă. Este necesară armonizarea finanțării publice a cercetării și inovării pentru a maximiza coerența și impactul investițiilor și pentru a optimiza disponibilitatea timpului cercetătorilor. Solicită aducerea laolaltă a măsurilor și a sprijinului la nivel regional, național și european, pentru a genera un impact mult mai mare decât cel obținut prin intermediul mai multor programe independente și pentru a contribui, astfel, în mod eficient la crearea unui Spațiu european de cercetare de înaltă performanță în domeniul economiei albastre.

36.

Consideră că cooperarea nu ar trebui să se limiteze la chestiuni maritime și portuare, ci ar trebui să ia în considerare interacțiunea dintre mare și uscat și să acorde atenție atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea (economia circulară, mobilitatea durabilă, ecosistemele marine etc.).

37.

Subliniază importanța cooperării bazate pe strategiile de specializare inteligentă (S3) ale regiunilor atlantice și pe dezvoltarea de proiecte emblematice în zonele de specializare maritimă inteligentă din Oceanul Atlantic.

38.

Dorește să sublinieze că, în contextul redresării post-COVID-19 și al post-Brexit, colaborarea în zona Oceanului Atlantic devine și mai necesară, având în vedere deteriorarea previzibilă a situației socioeconomice și impactul acesteia asupra locurilor de muncă și a creșterii albastre, consecințele retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și domeniul de aplicare definitiv al fondului de ajustare la Brexit.

39.

În această privință, dorește să privească spre viitor și să considere că perturbarea cauzată de pandemie și Brexitul pot deveni oportunități, dacă sectoarele noastre esențiale își actualizează capacitățile tehnologice. Prin urmare, salută noile instrumente care pot stimula noi lanțuri valorice europene, bazate pe prioritățile strategiilor regionale de specializare inteligentă.

40.

Consideră că, ținând seama de concluziile Consiliului privind „punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE”, este momentul să se elaboreze și să se dezvolte o astfel de strategie macroregională pentru bazinul atlantic, cu un cadru bugetar și de punere în aplicare specific, adaptat realității și potențialului său.

41.

Este de părere că crearea unei macroregiuni atlantice reprezintă modalitatea potrivită de a aprofunda cooperarea, de a aborda provocările maritime alături de provocările teritoriale, de a îmbunătăți coordonarea dintre regiuni și statele membre și de a raționaliza utilizarea fondurilor.

42.

Consideră că macroregiunea ar trebui să își completeze caracterul maritim cu potențialul de inovare legat de domeniile de specializare inteligentă comune regiunilor atlantice și să promoveze cooperarea transatlantică, permițându-le regiunilor ultraperiferice, țărilor și regiunilor terțe să participe, după modelul guvernanței pe mai multe niveluri a macroregiunii alpine, care prevede implicarea directă și activă a regiunilor.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/6

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Realizarea Spațiului european al educației până în 2025

(2021/C 175/02)

Raportor:

Emil BOC (RO-PPE), primarul orașului Cluj-Napoca

Document de referință:

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025

[COM(2020) 625 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

atrage atenția că educația este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a comunităților locale și regionale, în special în noul context în care ea reprezintă un factor strategic esențial pentru construcția economiei bazate pe cunoaștere. Impactul educației este esențial și pentru alte domenii relevante la nivelul comunităților locale și regionale, precum brain drain/gain (exodul creierelor/atragerea creierelor), coeziunea socială, implementarea strategiilor de specializare inteligentă, transformarea digitală, inovarea (tehnologică dar și socială), comunitățile verzi și cooperarea dintre mediul universitar și celelalte sectoare. Educația este un factor important în dezvoltarea rezilienței comunităților, permițându-le să treacă mai ușor prin crize economice sau de altă natură și să se adapteze la noi cerințe și contexte. La nivel local și regional, susținerea educației și formării trebuie văzută ca o investiție solidă în viitorul nostru;

crede că rolul autorităților locale si regionale în asigurarea succesului viziunii Spațiului european al educației este esențial, datorită conexiunii lor directe si organice cu comunitățile în care politicile educaționale definite la nivel european trebuie implementate și unde acestea produc apoi un impact direct. Autoritățile locale și regionale (în continuare ALR) sunt responsabile pentru implementarea a 70 % din legislația UE. În ultimă instanță, educația este locală, iar din acest punct de vedere, pe baza principiului subsidiarității active, trebuie să includem nivelurile regional și local în Plan, pe lângă nivelurile european și național, astfel încât să participe încă de la început la procesele de luare a deciziilor. Este evidentă nevoia unei relații structurate și continue între Comisie și CoR în această zonă-cheie;

accentuează importanța corelării optime a obiectivelor strategice aferente Spațiului european al educației cu resurse financiare clare și identificabile, accesibile autorităților locale și regionale;

consideră că atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, urmărirea durabilității mediului și consolidarea identității europene, precum și a identităților naționale și regionale ar trebui să fie obiective-cheie ale Spațiului european al educației;

accentuează că este necesară elaborarea unei foi de parcurs, precum și a unor indicatori anuali și a unor repere de etapă, pentru a se putea evalua evoluția implementării obiectivelor Spațiului european al educației la nivel european, național, și, dacă este necesar, la nivel regional și local. Este necesar să se sprijine o evaluare a situației actuale la nivel local și regional, iar scopurile, obiectivele și sistemul de sprijin să fie definite în consecință;

atrage atenția că este nevoie de o discuție serioasă la nivel european referitoare la responsabilitățile nivelului local și regional în crearea Spațiului european al educației, în contextul în care atribuțiile autorităților locale și regionale în domeniul educației diferă semnificativ între statele membre. Corelarea acestor responsabilități cu strategiile și acțiunile guvernelor naționale este esențială. Fiecare oraș, municipalitate și regiune trebuie să includă în strategia proprie ținte educaționale cheie, relaționate cu obiectivele naționale și europene;

observă că problemele și provocările în domeniul educației sunt comune, dar instrumentele și resursele avute la dispoziție de autoritățile locale și regionale sunt diferite; de asemenea, și capacitatea administrativă a ALR este diferită, fapt care afectează succesul cu care concep și implementează diferite strategii și politici în domeniul educațional. Este esențial să identificăm nevoile educaționale regionale și să promovăm politici specifice în domeniu care să țină cont de contextul local – dezvoltarea de instrumente prin care ALR pot accesa și învăța din experiențele locale de bună practică ale altor comunități de la nivelul Uniunii este un factor important. Dezvoltarea unui sistem paneuropean al resurselor existente ale fiecărei regiuni, care să permită utilizarea lor într-un mod flexibil și eficient, va contribui la realizarea unui Spațiu european al educației. Cooperarea este esențială pentru furnizarea de servicii educaționale și pentru evitarea suprapunerilor. Comisia ar trebui să sprijine acest tip de activitate și să elimine orice bariere în calea cooperării prin dezvoltarea și promovarea activă a unui cadru de cooperare flexibil, accesibil și ușor de utilizat;

consideră că este importantă reducerea disparităților educaționale existente între zonele izolate, rurale și urbane, între regiuni, între diferitele niveluri de educație (primar, secundar și superior) și între diferitele instituții de învățământ. Aceste discrepanțe contribuie la menținerea inegalității privind accesul la educație, continuarea studiilor și rezultatele pe termen lung, în special inserția pe piața muncii și ocuparea unui loc de muncă bine plătit;

notează că avem nevoie de o abordare coerentă a diferitelor programe și finanțări pentru educație și formare furnizate de Uniunea Europeană. O nouă abordare presupune, pe lângă programul Erasmus+, includerea unor instrumente adiționale, precum Orizont Europa și fondurile structurale. Abordarea trebuie să fie una integratoare, toate instrumentele UE trebuie să sprijine regiunile și comunitățile locale (ALR) într-un proces de transformare lin, flexibil, adaptat la diversitatea existentă și care să asigure sinergii și să evite suprapunerile în zona de educație și instruire (atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice);

10.

accentuează importanța principiului că nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Educația de slabă calitate este deseori corelată cu sărăcia și lipsa de resurse individuale. Persistând în lipsa de suport pentru educație, ne plasăm într-un cerc vicios al performanțelor și abilităților scăzute, care se traduc în lipsă de creștere economică locală și resurse și mai scăzute. Este foarte important să îi luăm în considerare la nivel de strategie/programe operaționale și pe cei fără resurse sau din alte categorii dezavantajate, pentru care educația reprezintă una din puținele oportunități de a ieși din sărăcie;

11.

subliniază, de asemenea, că educația de slabă calitate este corelată și cu obstacole în calea accesului, ca urmare a discriminării din diverse motive, inclusiv pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap sau orientare sexuală. Prin urmare, este esențial să se asigure o educație favorabilă incluziunii, echitabilă și nediscriminatorie pentru toți și să se ia măsuri adecvate de combatere a rasismului și a discriminării în instituțiile de învățământ;

12.

consideră că există lecții importante care trebuie luate în considerare în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește educația la nivelul comunităților locale și regionale. Criza a lăsat un impact profund asupra educației în comunitățile locale și regionale, obligându-le să răspundă la provocări majore, ce țin de managementul crizelor, reziliența economică și socială, utilizarea tehnologiei în educație, adaptarea resursei umane la noile realități, nevoia de cooperare, nevoia de a furniza o educație incluzivă și de calitate. La nivelul procesului educațional provocările au vizat: tranziția și transformarea digitală, noi metode pedagogice, asigurarea unui climat sigur și de bunăstare pentru studenți și cadrele didactice, menținerea și transformarea mobilității (studenți și cadrele didactice). Este important să identificăm care sunt provocările pentru sistem și ce transformări trebuie realizate pentru ca sistemele educaționale să fie reziliente, pe viitor, în fața unor situații similare. Reziliența sistemelor de educație trebuie să constituie o prioritate a cooperării în domeniul educației și formării, inclusiv prin utilizarea inovației în educație și a noilor tehnologii (de ex. inteligența artificială, supercomputere/supercalcul, securitate cibernetică). De asemenea, având în vedere diferențele și provocările sociale, etnice și regionale, este important să se garanteze că toate comunitățile au acces egal la educația digitală, inclusiv la echipamente, resurse și conținut educațional digital;

13.

atrage atenția că valorizarea profesiei de profesor (inclusiv la nivel financiar) precum și formarea continuă, în acest domeniu, a unei resurse umane motivate și competente reprezintă factori-cheie în realizarea Spațiului european al educației. Construcția oricărei strategii de succes în domeniul educațional fără înțelegerea deplină a rolului fundamental al cadrelor didactice este imposibilă. Investițiile în zone precum formarea și perfecționarea profesorilor, proceduri eficiente pentru selecția, recrutarea și evaluarea cadrelor didactice sau creșterea atractivității profesiei didactice, cu acordarea unei atenții deosebite mediului rural, sunt esențiale pentru menținerea calității și competitivității educaționale a statelor membre și consolidarea poziției UE ca actor important în spațiul internațional;

14.

accentuează importanța crescută a construcției de parteneriate strategice între autoritățile locale și regionale și universitățile lor (actori centrali ai „pătratului cunoștințelor”: educația, cercetarea, inovarea și serviciile pentru societate). Rolul universităților în dezvoltarea unor comunități locale și a unor regiuni reziliente este esențial. Educația universitară poate stimula atragerea creierelor și circulația creierelor și poate ajuta Europa să atragă o resursă umană internațională de calitate. În domeniul educației universitare, reformele propuse la nivelul Uniunii sunt masive, precum: inițiativa privind universitățile europene, mobilitatea studenților, legitimația europeană de student, monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, recunoașterea reciprocă a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior. Autoritățile locale și regionale trebuie să fie capabile să dezvolte parteneriate strategice cu universitățile și să contribuie la acest proces de transformare;

15.

subliniază legăturile strânse dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare și solicită „o nouă abordare pentru un «Spațiu european al educației și cercetării»; reamintește necesitatea unei abordări transversale a acestor aspecte, în strânsă legătură cu politicile regionale” (1);

16.

ia act de importanța recunoașterii reciproce a învățământului superior, a învățământului secundar superior și a calificărilor de formare între statele membre. Pentru a merge mai departe, avem nevoie de această recunoaștere reciprocă pe baza rezultatelor preconizate ale învățării, după modelul oferit de Cadrul european al calificărilor;

17.

observă importanța flexibilității curriculumului prin centrarea pe competențe și crearea de resurse educaționale deschise, adaptate procesului de învățare susținut de tehnologie. De asemenea, consideră că un curriculum flexibil poate favoriza integrarea unor elemente care țin de specificul local și regional, prin abordarea unor domenii și dezvoltarea de competențe în acord cu realitățile și nevoile/provocările din fiecare comunitate și regiune;

18.

consideră că este esențială identificarea și promovarea cazurilor de succes în ceea ce privește implementarea obiectivelor Spațiului european al educației la nivel local și regional. Analiza și diseminarea acestor bune practici poate aduce valoare adăugată crescută acțiunii autorităților locale și regionale din statele membre;

19.

observă că sunt necesare modificări de priorități în dezvoltarea infrastructurii de educație la nivel local și că autoritățile locale și regionale vor susține trecerea la o infrastructură educațională modernă, funcțională, digitală și verde în comunitățile lor. Accentul ar trebui pus pe tranziția de la structuri de educație rigide la modele flexibile care permit depășirea barierelor formale atât între instituțiile de învățământ, cât și între nivelurile de învățământ;

20.

observă că educația reprezintă un factor-cheie în schimbarea tipului de economie la nivel local și regional (către o economie verde, bazată pe cunoaștere și transformare digitală). Dubla tranziție ecologică și digitală trebuie să fie prezentă pregnant și integrat în toate procesele educaționale și în obiectivele transversale din domeniul educației și formării;

21.

salută lansarea coaliției „Educație pentru climă” pentru a sprijini punerea în aplicare a Pactului climatic european și își exprimă disponibilitatea de a fi implicat îndeaproape în această inițiativă emblematică a Spațiului european al educației, pentru a realiza, la nivelul societății, o tranziție echitabilă, verde și digitală pentru toți;

22.

solicită Comisiei Europene să includă în coaliția „Educație pentru climă” regiunile și comunitățile locale și inițiativele precum Convenția globală a primarilor pentru climă și energie, pentru a asigura o legătură între inițiativele ascendente și acțiunile de la nivelul UE, sprijinind angajamentele și acțiunile concrete vizând adoptarea unor comportamente sustenabile în întreaga UE;

23.

consideră că o atenție sporită ar trebui acordată competențelor pentru viață și competențelor transversale pentru creșterea capacității cetățenilor europeni de a se adapta la o piață a muncii dinamică și aflată într-o continuă schimbare;

24.

subliniază importanța creșterii calității educației la nivel local și regional, ca factor care poate limita semnificativ fenomenul de exod al creierelor, și atrage atenția asupra importanței sprijinului CE/UE pentru a combate fenomenul de exod al creierelor și a-l transforma în circulația creierelor;

25.

consideră că este esențială susținerea de către autoritățile locale și regionale a educației și incluziunii digitale pentru elevi/studenți, dar și pentru cetățeni și funcționari publici (în conexiune cu noul Plan de acțiune pentru educația digitală, promovat de Comisie);

26.

atrage atenția asupra importanței stimulării calității proceselor educaționale, în domenii precum dezvoltarea competențelor de bază, interculturalismul, învățarea limbilor străine, diversitatea culturală și lingvistică, dar și a acțiunilor prin care se garantează că copiii dezavantajați deprind competențe pe care alți copii le deprind acasă;

27.

crede că autoritățile locale și regionale pot, în parteneriat cu instituțiile care asigură educația formală și nonformală și formarea, să ofere programele de formare pe tot parcursul vieții atât de necesare în materie de perfecționare și recalificare, pentru a permite oamenilor să rămână sau să intre pe o piață a forței de muncă, dar și în alte domenii ale vieții, aflate într-o evoluție rapidă, în cursul dublei tranziții verzi și digitale. Astfel de programe, pot fi, de asemenea, adaptate la nevoile unor grupuri specifice, cum sunt vârstnicii, pentru a crește calitatea vieții și nivelul general de satisfacție și integrare pentru aceste grupuri. De asemenea, universitățile pot fi/trebuie să devină parteneri-cheie ai ALR în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea de programe inovative pentru actori din comunitate, în acord cu specificul local și regional;

28.

încurajează autoritățile locale și regionale să sprijine universitățile, centrele de formare profesională și alte entități care implementează programe Erasmus+, astfel încât să se încurajeze nu doar mobilitatea studenților, ci și a tinerilor antreprenori și voluntari din statele membre;

29.

notează importanța promovării de către comunitățile locale și regionale a unor medii sigure, fără violență, intimidare (comportamente agresive), hărțuire în școli, discursuri dăunătoare, dezinformare și fără nicio formă de discriminare pentru toți copiii din școli;

30.

subliniază importanța acțiunii comunităților locale și regionale pentru ca educația să devină mai favorabilă incluziunii, la toate nivelurile, pentru persoanele cu dizabilități sau din categorii vulnerabile;

31.

notează importanța stimulării de către comunitățile locale și regionale a schimbării (prin intermediul instituțiilor educaționale) în comportamentele și abilitățile cetățenești în ceea ce privește tranziția verde și tranziția digitală, precum și susținerea mobilității cadrelor didactice și elevilor/studenților în cadrul parteneriatelor naționale și internaționale cu alte comunități. Această mobilitate poate sta la baza transferului de know-how în dezvoltarea și implementarea de strategii educaționale de succes. Studiul OCDE privind predarea și învățarea (TALIS, 2018) a arătat că un număr semnificativ de cadre didactice își exprimă nevoia de a-și dezvolta competențe specifice necesare predării în medii care includ studenți cu nevoi speciale, utilizarea tehnologiilor digitale și predarea în sălile de clasă multilingve și multiculturale;

32.

încurajează comunitățile locale și regionale (prin parteneriate între sectorul public, sectorul privat și sectorul non-profit) să stimuleze capacitățile universităților în ceea ce privește programele educaționale specializate în competențe digitale avansate, precum tehnologiile de avangardă (inteligența artificială, securitatea cibernetică și calculul de înaltă performanță);

33.

observă că este oportun ca autoritățile locale și regionale din statele membre să susțină crearea unor centre educaționale supranaționale, în orașe mari centre universitare din UE, care să permită dezvoltarea de bune practici și politici publice în ceea ce privește mobilitatea studenților și cadrelor didactice, precum și transformarea digitală a proceselor educaționale.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Avizul CoR pe tema „Un nou spațiu european de cercetare (SEC) pentru cercetare și inovare” (JO C 106, 26.3.2021, p. 31).

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/10

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Planul de acțiune privind materiile prime critice

(2021/C 175/03)

Raportor:

Isolde RIES (DE-PSE)

Prim-vicepreședinte al Parlamentului landului Saarland

Document de referință:

COM(2020) 474 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

subliniază că societățile și economiile moderne nu pot funcționa pe termen lung fără o aprovizionare fiabilă, sigură, competitivă și ecologică cu materii prime. Materiile prime critice sunt acele materii prime care au o importanță economică ridicată, dar în cazul cărora, în prezent, nu există surse în interiorul Uniunii Europene care să asigure o aprovizionare sigură și durabilă;

este de părere că UE are nevoie de o bază industrială solidă, care depinde în mare măsură de aprovizionarea adecvată cu materii prime și de utilizarea și reciclarea eficiente a acestor materii prime, având în vedere angajamentele privind tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și creșterea gradului de digitalizare;

face trimitere la un studiu al Comisiei Europene (1), conform căruia, pe baza informațiilor disponibile în prezent, nevoia de materii prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice va crește semnificativ până în 2030 și, respectiv, 2050; de exemplu, în 2030, UE ar avea nevoie de până la 18 ori mai mult litiu și de 5 ori mai mult cobalt decât în prezent, iar în 2050, de aproape 60 de ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt decât în prezent, pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei;

atrage atenția că, dintr-o perspectivă globală, mai puțin de 5 % din materiile prime critice sunt extrase, respectiv, produse în UE, în timp ce industriei UE îi revine aproximativ 20 % din consumul mondial de materii prime critice. UE depinde în foarte mare măsură de importurile de materii prime critice, care joacă un rol esențial în tehnologiile viitoare și care, la fel ca, de exemplu, metalele și elementele rare, sunt importante pentru aplicațiile tehnologice inovatoare. Astfel, ele sunt necesare pentru producție și crearea de valoare adăugată în domeniile în care economia europeană dorește să fie un lider mondial important. Acest lucru se referă, de exemplu, la utilizarea materiilor prime în cadrul Pactului verde european pentru tranziția prevăzută către o energie sigură, curată și la prețuri accesibile din surse regenerabile, către o economie curată și circulară sau o mobilitate și construcții mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor;

constată că întregul sector al materiilor prime din UE oferă aproximativ 350 000 de locuri de muncă și că peste 30 de milioane de locuri de muncă în industriile prelucrătoare din aval depind de accesul fiabil și nediscriminatoriu la materii prime;

subliniază că, printre altele, criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că Europa este prea dependentă de furnizorii de materii prime critice din afara UE și că întreruperile aprovizionării pot avea un impact negativ asupra lanțurilor valorice industriale și asupra altor sectoare;

Efectele asupra industriei

subliniază necesitatea de a contrabalansa dependența excesivă de țările din afara UE în ce privește materiile prime critice și de a spori reziliența lanțurilor de aprovizionare critice, pentru a asigura în mod fiabil securitatea aprovizionării, tranziția energetică și tranziția către o economie digitală;

subliniază că materiile prime critice sunt necesare în special în multe industrii europene esențiale și de viitor, cum ar fi sectorul autovehiculelor, industria oțelului, sectorul aviației, al tehnologiei informației, al sănătății și al energiei din surse regenerabile. Produsele inovatoare și noile tehnologii precum electromobilitatea, digitalizarea, industria 4.0 și tranziția către o energie curată modifică și cresc necesarul de materii prime. Cererea de materii prime va continua să crească și ca urmare a creșterii populației, a industrializării, precum și a decarbonizării treptate din sectorul transporturilor și al energiei;

subliniază că accesul echitabil și nediscriminatoriu la materii prime, o aprovizionare sigură cu materii prime și prețuri stabile și previzibile ale materiilor prime sunt esențiale pentru oportunitățile de dezvoltare, pentru competitivitatea industriei europene și a IMM-urilor, pentru inovare și pentru conservarea siturilor industriale din UE;

10.

este convins că este necesară o abordare mai strategică pentru a asigura o aprovizionare durabilă cu materii prime critice și pentru a reduce dependența de terți și de importurile de materii prime; subliniază că acest lucru necesită dezvoltarea unor lanțuri valorice diversificate, reducerea dependenței de materii prime, consolidarea economiei circulare, promovarea inovării pentru alternative, precum și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială, care să fie ecologice și responsabile din punct de vedere social;

11.

salută prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune privind materiile prime critice și primul raport anual privind analiza prospectivă, care identifică dependența UE de importurile de materii prime critice ca fiind o deficiență de ordin strategic;

12.

sprijină obiectivele stabilite în planul de acțiune privind dezvoltarea unor lanțuri valorice industriale reziliente în UE, de reducerea dependenței de materii prime critice prin utilizarea circulară a resurselor, produse durabile și inovare, consolidarea aprovizionării interne cu materii prime în UE, diversificarea surselor de aprovizionare din țări terțe și abordarea denaturărilor comerțului internațional compatibile cu normele OMC;

13.

subliniază că regiunile depind în grade diferite de materiile prime critice; solicită, prin urmare, identificarea dependențelor regionale de materii prime critice și, ca atare, a acțiunilor regionale necesare pentru a construi lanțuri valorice durabile și inovatoare;

14.

subliniază că, în cadrul planului de acțiune, autoritățile locale și regionale reprezintă un nivel important pentru a obține acceptarea obiectivelor strategice ale UE privind materiile prime și proiectele industriale;

15.

având în vedere posibila extindere a domeniului de aplicare a criteriilor UE în materie de taxonomie la sectoarele economice care nu sunt încă acoperite, solicită ca criteriile care se aplică la extracția și prelucrarea materiilor prime să se bazeze pe evaluarea ciclului de viață al resurselor – circuitul materialelor în natură – și pe considerente socioeconomice. În plus, atunci când se evaluează o întreprindere, ar trebui să se distingă între investițiile în instalațiile de producție existente și cele în instalații noi, pentru a evita ca prea puține investiții să fie considerate durabile, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de finanțare pentru transformarea indispensabilă a economiei;

Securizarea lanțurilor valorice industriale în UE

16.

solicită ca lacunele și punctele slabe din lanțurile existente de aprovizionare cu materii prime să fie eliminate printr-o abordare mai strategică. De exemplu, ar fi oportună depozitarea adecvată pentru a evita întreruperile neprevăzute ale producției și ale aprovizionării. Sunt necesare, de asemenea, surse alternative de aprovizionare în caz de perturbare, precum și parteneriate mai strânse între actorii din sectorul materiilor prime critice și sectoarele de consum din aval care determină investiții în dezvoltarea strategică;

17.

salută faptul că, în lista actuală a materiilor prime critice, Comisia Europeană a confirmat din nou că cărbunele cocsificabil este una dintre cele mai importante materii prime pentru industria siderurgică; subliniază că această materie primă rămâne indispensabilă pentru industria siderurgică atât timp cât alternativele viabile din punct de vedere tehnologic și economic nu pot fi puse în aplicare la scară largă; cere Comisiei Europene ca, în vederea dezvoltării metalurgiei hidrogenului, să examineze posibilitatea includerii fierului brichetat fierbinte (HBI) și a fierului redus direct (DRI) pe lista UE a materiilor prime critice;

18.

sprijină alianțele industriale, cum ar fi Alianța europeană pentru baterii, care să atragă vaste investiții publice și private, care, în măsura posibilului, să ducă la acoperirea în mare măsură a necesarului de litiu în Europa; solicită, de asemenea, sprijinirea alianțelor orientate spre viitor pentru industriile produselor de bază;

19.

sprijină, în special, noua alianță europeană privind materiile prime, care vizează consolidarea rezilienței UE de-a lungul întregului lanț valoric al pământurilor rare și al magneților; salută faptul că această alianță este deschisă tuturor părților interesate relevante, inclusiv regiunilor, și că Comitetul Regiunilor a fost invitat la evenimentul său de lansare (2);

20.

apreciază anunțul recent făcut de Banca Europeană de Investiții cu privire la sprijinul financiar pentru proiectele de asigurare a aprovizionării cu materii prime critice necesare pentru procesele cu emisii reduse de carbon în UE;

21.

solicită ca aceste proiecte să nu denatureze concurența, să fie eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sustenabile și să contribuie la reziliența strategică a UE;

Reciclarea și înlocuirea materiilor prime

22.

constată că, în Europa, materiile prime critice proprii nu sunt suficient utilizate și că capacitățile de prelucrare, reciclare, rafinare și sortare ale statelor membre ale UE sunt în prezent insuficiente;

23.

subliniază că reducerea consumului, prevenirea generării de deșeuri și reciclarea trebuie să fie elementele centrale ale tranziției către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; solicită ca consumatorii să fie informați în mod transparent și suficient cu privire la situația materiilor prime în societatea noastră a abundenței și risipitoare și cu privire la condițiile economiei de piață aplicabile industriei de reciclare; Însă consumatorii joacă doar un rol secundar în promovarea produselor cu un grad ridicat de reciclare și consum mai redus: responsabilitatea primară revine mai ales producătorilor și, prin urmare, acestora ar trebui să li se impună obligații. Producătorii trebuie să se asigure că produsele fabricate în UE îndeplinesc anumite cerințe. Aceste cerințe trebuie, desigur, să se aplice și produselor care intră pe piața UE;

24.

subliniază importanța cercetării și dezvoltării aplicate și practice în ceea ce privește extracția și eficiența utilizării materiilor prime;

25.

solicită un sprijin sporit și susținut pentru cercetare și dezvoltare în domeniul extracției materiilor prime și al economiei circulare în ansamblu, inclusiv al metalurgiei ca factor esențial (key enabler); insistă ca la dezvoltarea de noi materiale, potențialul lor de reciclare să fie întotdeauna un element vizat de finanțarea cercetării în viitor;

26.

subliniază că în acest context ar trebui să se aibă în vedere și extinderea semnificativă – prin punerea în aplicare a principiului de construcție durabilă – a duratei de viață și a ușurinței de reparare a produselor a căror producție necesită materii prime critice, și înlocuirea materiilor prime critice cu materii prime mai ușor accesibile, în special atunci când progresele tehnologice și obsolescența programată le limitează durata de viață. Solicită ca cerințele privind marcajul CE să fie actualizate cu criterii ambițioase de reciclare pentru produsele care conțin materii prime critice;

27.

menționează că în acest scop pot fi utilizate programul Orizont Europa, Fondul european de dezvoltare regională și programele naționale de cercetare și dezvoltare; de exemplu, în acest cadru ar putea fi elaborată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru economia circulară europeană (CICERONE – platforma pentru economia circulară pentru agenda strategică a priorităților europene), iar regiunile montane europene – prin inițiativa MIREU (regiuni miniere și metalurgice) – și-ar putea extinde și direcționa și mai mult rețeaua către consolidarea și prioritizarea asigurării de materii prime;

28.

consideră că consumatorii ar trebui să fie informați în permanență cu privire la externalitățile pe care le implică cumpărarea și înlocuirea frecventă a unor articole de uz casnic ieftine și de calitate inferioară; o revenire treptată la cultura întreținerii și reparării ar putea crea noi locuri de muncă care nu pot fi delocalizate;

29.

constată că, în Europa, termenul „deșeuri” ascunde adesea resurse valoroase și materii prime critice; în acest sens, face trimitere la avizul recent adoptat de Comitetul Regiunilor privind noul plan de acțiune pentru economia circulară (3);

30.

subliniază că materialele reciclate ar trebui utilizate mult mai mult pentru a reduce utilizarea materiilor prime principale și critice; invită Comisia Europeană să examineze criterii competitive conform cărora noile produse ar trebui să conțină, acolo unde este posibil, un conținut semnificativ de materiale reciclate și recomandă ca aceste criterii să fie luate în considerare în abordarea lanțurilor valorice esențiale ale produselor (4);

31.

solicită să se cerceteze recuperarea materiilor prime critice din deșeurile urbane sub aspectul aplicabilității și al viabilității economice și să crească gradul de recuperare în măsura posibilităților existente din punct de vedere tehnic și economic. În special, materiile prime necesare pentru energia din surse regenerabile sau aplicațiile tehnice inovatoare, cum ar fi pământurile rare, galiul sau indiul, nu sunt reciclate sau doar într-o măsură limitată, deoarece, până în prezent, reciclarea a fost relativ împovărătoare din punct de vedere tehnic și economic. De asemenea, este important să se promoveze recuperarea eficientă a energiei, combinată cu recuperarea metalelor și a sărurilor din deșeuri, care, din anumite motive, nu pot fi valorificate în alt mod (de exemplu, poluarea mediului, oboseala materialelor, materialele complexe). Prin urmare, Uniunea Europeană, statele membre, regiunile – instituțiile lor de cercetare publice – și întreprinderile sunt invitate să efectueze mai multe cercetări în acest domeniu și să înlesnească valorificarea rezultatelor, pentru a evita necesitatea depozitării ca deșeuri a materiilor prime valoroase;

32.

constată că cantități semnificative de deșeuri și resturi sunt exportate, deși acestea ar putea fi reciclate în materii prime secundare în UE; solicită, prin urmare, consolidarea semnificativă a capacității de reciclare în cadrul UE, în special în contextul daunelor ecologice uneori catastrofale cauzate de exportul de deșeuri și resturi în țări în curs de dezvoltare și țări emergente care nu au capacitate suficientă de reciclare;

33.

subliniază că, în prezent, nu există o evidență statistică a cantității de materii prime depozitate în deșeuri minerale. Prin urmare, Comisia Europeană este invitată să evalueze și să cartografieze cantitatea de materiale depozitate, cu sprijinul statelor membre, al regiunilor și al municipalităților;

34.

subliniază că producătorii joacă un rol important în tranziția către o economie circulară. Ei trebuie să dezvolte produse inovatoare care să permită separarea materialelor, astfel încât să fie ecologice și să necesite o utilizare cât mai redusă a materiilor prime fosile primare. Producătorii ar trebui, de asemenea, să își revizuiască modelele de afaceri actuale pentru a le orienta către un consum mai redus de resurse; subliniază că, în același timp, statul are, de asemenea, responsabilități intrinseci, cum ar fi crearea unor condiții-cadru adecvate și a unor reglementări juridice adecvate și stabilirea de stimulente economice;

Consolidarea aprovizionării și a prelucrării durabile a materiilor prime în UE

35.

subliniază că, în măsura posibilului, UE trebuie, de asemenea, să obțină materii prime din surse proprii pe termen lung și să elaboreze strategii de dezvoltare orientate spre viitor, inclusiv dezvoltarea de noi capacități de acces și de prelucrare a materiilor prime critice în UE și prin dezvoltarea unui model de finanțare sustenabil pentru transformarea operațiunilor miniere actuale în vederea extragerii de materii prime critice;

36.

accentuează faptul că intensificarea extracției interne de materii prime în UE trebuie să aibă loc în cadrul unor standarde dovedite și ridicate de protecție a mediului și a muncii; menționează că exemplele de bune practici în acest sens sunt deja luate în considerare în proiectele UE, însă acestea nu au condus încă la o creștere semnificativă a numărului de proiecte de investiții pentru a spori extracția și prelucrarea materiilor prime. Furnizarea de materii prime critice din surse proprii către economie presupune și noi activități miniere, pe lângă asigurarea activităților miniere din trecut și actuale;

37.

regretă, în acest sens, că rezultatele cercetării și dezvoltării lipsesc încă în mare măsură în practicile comerciale de extracție și prelucrare a materiilor prime și subliniază că noile activități de extracție a materiilor prime de înaltă tehnologie din UE trebuie să se bazeze pe rezultatele proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru mineritul inovator cu impact redus. Salută, în acest context, intenția Comisiei Europene, de a reduce începând cu 2021, în cadrul programului Orizont Europa, și mai mult impactul asupra mediului și sugerează să se acorde o atenție deosebită gestionării apei și renaturării;

38.

subliniază că autorizațiile pentru exploatațiile miniere ar trebui să includă, pe lângă standardele de protecție a mediului și a muncii, și soluții de compensare a activelor de mediu și recreative pierdute, astfel încât siturile miniere să poată fi utilizate și în timpul și după operațiunile de extracție în scop recreativ sau în alte scopuri care sunt la fel de importante pentru comunitatea locală;

39.

scoate în evidență că regiunile au de jucat un rol fundamental datorită expertizei lor în acest domeniu; subliniază că resursele UE de materii prime pentru baterii se găsesc în mai multe regiuni carbonifere, dar și în alte regiuni, și că multe deșeuri miniere sunt bogate în materii prime critice; solicită, prin urmare, explorarea – în vederea extracției de materii prime – a minelor și carierelor abandonate sau noi unde se găsesc materii prime critice; extracția de materii prime ar putea crea noi locuri de muncă în fostele regiuni miniere și în cele actuale;

40.

subliniază că există o expertiză tehnică considerabilă în fostele regiuni miniere și active ale UE; experiența și cunoștințele ar trebui transmise noilor generații de lucrători, iar competențele profesioniștilor ar trebui consolidate prin formare profesională și continuă;

41.

subliniază că extracția de materii prime și redeschiderea de noi mine și cariere poate duce la reducerea dependenței UE de țări terțe, însă explorarea și producția aferente în interiorul UE sunt deseori în concurență cu alte opțiuni pentru destinația terenurilor, fiind astfel supuse unor limitări legate de amenajarea teritoriului; solicită, prin urmare, ca conflictele de utilizare să fie soluționate de comun acord, în măsura posibilului, în interesul protejării materiilor prime;

42.

constată că opoziția publică față de proiectele miniere este în creștere în multe țări din UE și că eforturile industriei de a-și îmbunătăți amprenta de mediu nu sunt încă suficient recunoscute. Prin urmare, Uniunea Europeană, statele membre, regiunile și municipalitățile sunt invitate să comunice în mod transparent și activ avantajele și dezavantajele redeschiderii minelor și carierelor și ale deschiderii unora noi, asigurând participarea tuturor părților interesate relevante și, astfel, acceptarea și înțelegerea din partea societății civile;

43.

atrage atenția că redeschiderea minelor și a carierelor este asociată cu investiții ridicate și costuri de exploatare ridicate, printre altele, din cauza standardelor ridicate de mediu și de siguranță în vigoare în UE; acest lucru reprezintă un dezavantaj economic global pentru regiunile miniere europene; invită, prin urmare, Uniunea Europeană și statele sale membre să analizeze dacă și în ce măsură astfel de proiecte pot fi sprijinite financiar prin finanțare europeană sau în temeiul normelor privind ajutoarele de stat;

44.

subliniază că Fondul pentru o tranziție justă ar trebui să contribuie la atenuarea impactului socioeconomic al tranziției către neutralitatea climatică în regiunile mari consumatoare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon și să diversifice economiile regiunilor, inclusiv prin investiții în economia circulară. Componenta „Infrastructură durabilă” a Fondului InvestEU ar putea sprijini, de asemenea, dezvoltarea regională a materiilor prime critice;

45.

susține necesitatea dezvoltării și aplicării unei expertize suficiente în UE pentru a putea prelucra sau afina anumite materii prime critice, cum ar fi litiul; cere Uniunii Europene, statelor membre și autorităților regionale și locale să joace un rol activ în dezvoltarea și consolidarea competențelor relevante;

46.

solicită o mai bună coordonare a părților interesate relevante în domeniul explorării, extracției, distribuției, prelucrării, reutilizării și reciclării; în acest context, autoritățile locale și regionale joacă un rol fundamental;

47.

subliniază că strategiile privind materiile prime și planificarea de către statele membre, precum și de către autoritățile regionale și locale, pot contribui în mod semnificativ la asigurarea materiilor prime interne;

48.

recunoaște că punerea în funcțiune a unei exploatări miniere noi, inovatoare, acceptate, sigure și ecologice de materii prime critice în UE necesită autorizații sigure din punct de vedere juridic și solicită ca autoritățile și organismele naționale, regionale și locale competente să fie concepute, organizate și echipate în mod corespunzător, în conformitate cu importanța tot mai mare a competențelor și rolului lor, astfel încât procedurile administrative transparente, eficiente și coordonate să permită extracția de materii prime pe teritoriul UE;

Cooperarea regională

49.

subliniază importanța stimulării grupurilor regionale sau naționale din domeniul materiilor prime care reunesc industria, organismele și autoritățile din domeniul cercetării geologice, prestatorii de servicii din amonte și aval, producătorii de echipamente, societățile miniere și de rafinare, precum și industria transporturilor și partenerii sociali, pentru desfășurarea unor activități miniere durabile în UE, folosind, de asemenea, noi tehnologii de extracție a materiilor prime;

50.

subliniază necesitatea ca nivelurile local, regional, național și european să colaboreze pentru a face față impactului pe teren și pentru a satisface nevoile de investiții necesare;

51.

solicită crearea de rețele între regiunile europene care depind în mare măsură de materiile prime critice și consolidarea acestor rețele, pentru a găsi soluții comune și a asigura un rol activ al regiunilor în Alianța europeană pentru materii prime;

Aprovizionarea cu materii prime din țări terțe

52.

ia act de faptul că, în ciuda tuturor eforturilor, UE va continua să se bazeze în mare măsură pe importurile de materii prime critice din țări terțe; atrage atenția că, în prezent, există o concurență intensă pentru materiile prime critice între multe țări;

53.

subliniază că comerțul cu materii prime face obiectul unor restricții comerciale tot mai mari și al unor denaturări ale concurenței; solicită Comisiei Europene să monitorizeze în permanență restricțiile la export și la import, și să aducă în atenție acest lucru la nivel regional, bilateral și multilateral; consideră că măsurile care denaturează comerțul cu materii prime, în special cu materii prime critice, trebuie evaluate pe deplin și, dacă este necesar, trebuie întreprinse acțiuni juridice suplimentare în cadrul normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC);

54.

este de părere că o politică a materiilor prime prin intermediul diplomației are o mare importanță pentru UE, nu numai în ceea ce privește politica industrială și energetică și comerțul internațional, ci și ca o chestiune transversală care afectează diferite domenii ale politicii interne, externe și de securitate;

55.

consideră că, în sensul rezilienței economice și financiare a UE, ar fi benefic dacă materiile prime ar fi comercializate în monedă europeană, deoarece aceasta ar reduce volatilitatea prețurilor și dependența importatorilor și a exportatorilor din UE de piețele de finanțare în USD; solicită Comisiei Europene și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a asigura că tranzacțiile se fac în moneda europeană;

56.

solicită UE să intensifice parteneriatele strategice cu țările terțe bogate în resurse; salută inițiativa Comisiei Europene de a consulta – înainte de demararea proiectelor-pilot de parteneriat în 2021 – statele membre și industria cu privire la priorități, și în țările vizate, întrucât acestea dispun de expertiză locală și de o rețea a ambasadelor statelor membre;

57.

subliniază că cooperarea consolidată cu partenerii strategici trebuie să fie legată de aprovizionarea responsabilă. Concentrarea ridicată a ofertei în țările cu standarde sociale și de mediu mai scăzute, nu numai că reprezintă un risc pentru securitatea aprovizionării, dar poate, de asemenea, să agraveze problemele sociale și de mediu. Prin urmare, trebuie avut în vedere un acord internațional la nivelul OMC menit să asigure un nivel ridicat de transparență și o trasabilitate coerentă a lanțurilor de aprovizionare și comerciale în ceea ce privește standardele sociale și de mediu care urmează să fie aplicate la extracția materiilor prime în țările terțe. În consecință, negocierile privind îmbunătățirea sistematică a acestor standarde ar trebui lansate cât mai curând posibil, așa cum se întâmplă deja în acordurile de liber schimb ale UE în vigoare; salută Regulamentul privind minereurile din zone de conflict, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, și încurajează Comisia să prezinte în timp util o propunere ambițioasă privind diligența necesară în lanțurile de aprovizionare;

58.

subliniază că va fi tot mai greu pentru întreprinderi individuale să se aprovizioneze cu materii prime, pe fondul unor piețe de aprovizionare puternic consolidate și al concurenței cu piețe cu cerere ridicată (în special China); solicită acordarea de sprijin specific alianțelor antreprenoriale, cum ar fi asociațiile de achiziții.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Critical Raw Materials for Strategic Technologies and Sectors in the EU – A Foresight Study („Materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice – studiu prospectiv”): https://ec.europa.eu/docsroom/documents/42881

(2) Site-ul Alianței europene pentru materii prime și formularul de înscriere: https://erma.eu/about-us/join-erma

(3) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Noul Plan de acțiune privind economia circulară (JO C 440, 18.12.2020, p. 107).

(4) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Noul Plan de acțiune privind economia circulară (JO C 440, 18.12.2020, p. 107).

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/17

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea politicii comerciale

(2021/C 175/04)

Raportor:

Willy BORSUS (BE-Renew Europe)

Vicepreședinte al Regiunii Valone și ministrul economiei, comerțului exterior, cercetării și inovării, mediului digital, agriculturii, amenajării teritoriului, IFAPME (Institutul valon pentru formarea în alternanță și pentru lucrătorii independenți și întreprinderile mici și mijlocii) și centrelor de competență

Document de referință:

COM(2021) 66 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

salută în linii mari Comunicarea Comisiei din 18 februarie, intitulată „O politică comercială deschisă, durabilă și fermă”; ia act de concluziile și recomandările cuprinse în această comunicare, dar observă că ea conține și anumite puncte vulnerabile care vor trebui abordate;

este de părere că politica comercială trebuie regândită în profunzime, pentru a asigura coerența cu angajamentele din cadrul Pactului verde european pentru creștere durabilă și favorabilă incluziunii, pentru a răspunde provocărilor legate de tranziția digitală, pentru a mări competitivitatea industriei europene, pentru a contribui la dezvoltarea ocupării forței de muncă în Europa și la creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor; în fine, subliniază că politica comercială va trebui să îmbunătățească reziliența Uniunii Europene și să îi garanteze capacitatea de a absorbi șocurile sistemice actuale și viitoare, în special cele legate de schimbările climatice, de fluxurile de migrație, de creșterea tensiunilor geopolitice și de riscul unor alte pandemii și crize sanitare;

reamintește rolul central al comerțului în economia UE și milioanele de locuri de muncă din Europa care depind de exporturile în afara Europei. Înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, 35 de milioane de locuri de muncă din Europa erau dependente de exporturi și 16 milioane de locuri de muncă depindeau de investițiile străine. Cu alte cuvinte, unul din șapte locuri de muncă depindea de exporturi;

își exprimă îngrijorarea cu privire la șocul generat de criza provocată de coronavirus pe piețele internaționale și la înrăutățirea situației anterioare, deja deteriorate, în special ca urmare a creșterii tensiunilor geopolitice pe fondul crizei provocate de pandemie. Potrivit unui sondaj recent efectuat de DG Comerț, se estimează că schimburile comerciale la scară internațională vor scădea cu 10-16 % în 2020; UE-27 ar urma și ea să înregistreze o scădere cu 9-15 % a exporturilor către țări terțe, adică o reducere cuprinsă între 282 și 470 de miliarde EUR (1); constată cu îngrijorare că, în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19, OIM preconizează pierderea a nu mai puțin de 12 milioane de locuri de muncă doar în Europa;

observă că dificultăților socioeconomice li se adaugă răspândirea pe scară tot mai largă, în rândul cetățenilor, a unor îndoieli legate de modul în care sunt repartizate beneficiile globalizării, de-a lungul lanțurilor valorice, în toate sectoarele economice și în ansamblul societății; în acest sens, estimează că este important ca autoritățile locale și regionale, adică nivelurile de guvernare cele mai apropiate de cetățeni, să rămână pe deplin implicate și consultate de Comisie cu privire la acordurile comerciale ale UE. În acest context, este îngrijorat de abordarea adoptată de Comisie în recentele negocieri comerciale desfășurate după pronunțarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Singapore (avizul 2/15 din mai 2017), pentru a eluda relațiile comerciale „mixte” prin negocierea unor acorduri comerciale care să oglindească doar competențele exclusive ale UE;

este ferm convins că numai un model comercial sustenabil, care să respecte valorile UE, normele legislative fundamentale și nenegociabile ale Uniunii și ODD, poate contribui la bunăstarea și prosperitatea tuturor, atât în UE, cât și afara ei;

Consolidarea coerenței dintre politica comercială și alte politici sectoriale ale Uniunii Europene în contextul redresării

consideră că trebuie asigurată o mai mare coerență între politica comercială și politicile agricolă, industrială, digitală, politica în domeniul concurenței, politicile fiscală, socială, de mediu, a transporturilor, climatică, energetică, de dezvoltare și de coeziune ale Uniunii, precum și drepturile fundamentale ale Uniunii; comunicarea Comisiei subliniază prea puțin această necesitate de coerență între diversele politici sectoriale ale UE, iar Comitetul regretă acest lucru;

subliniază angajamentul fundamental față de libertatea economică a autorităților publice de a furniza, delega și finanța servicii de interes economic general;

subliniază importanța protejării serviciilor publice și a infrastructurii critice (servicii publice de interes general) în cadrul acordurilor comerciale și, prin urmare, solicită o clauză de exceptare cuprinzătoare și sigură din punct de vedere juridic din domeniul de aplicare al tuturor acordurilor de liber schimb și de investiții, inclusiv din toate dispozițiile privind protecția investițiilor, de exemplu, printr-o listă pozitivă a dispozițiilor contractuale privind accesul pe piață, tratamentul bazat pe clauza națiunii celei mai favorizate și tratamentul național;

10.

consideră că revizuirea politicii comerciale trebuie efectuată în paralel cu o reformă punctuală a anumitor elemente ale politicii europene în domeniul concurenței și cu reformarea politicii industriale și de inovare europene, pentru a sprijini poziția UE ca lider mondial într-o serie de domenii-cheie. În acest sens, așteaptă cu interes strategia actualizată a UE în domeniul politicii industriale, anunțată pentru aprilie 2021;

11.

subliniază că UE ar trebui să depună eforturi pentru o soluție globală privind impozitarea serviciilor digitale, cu o guvernanță și norme adecvate la nivel mondial. În cazul în care, în lunile următoare, nu poate fi găsită o soluție internațională, mai ales la nivelul OCDE, UE trebuie să ia în considerare eventualitatea de a acționa singură;

12.

sprijină solicitarea ca acordurile comerciale sau economice ale Uniunii să includă, în conformitate cu principiile și normele OMC, un capitol care să conțină clauze împotriva infracțiunilor fiscale, a spălării banilor și a planificării fiscale agresive, precum și o cooperare între autoritățile fiscale. Comisia ar trebui să includă un astfel de capitol în negocierile în curs și în tratatele aflate deja în vigoare, în momentul revizuirii lor;

13.

subliniază că, în ceea ce privește politica agricolă, o politică comercială care nu garantează că piețele externe respectă standarde europene ridicate în materie de durabilitate și siguranță alimentară poate submina grav piața internă și poate pune în pericol sectorul agricol, mai ales dacă acesta se află deja în dificultate, amenințând astfel aprovizionarea cu alimente a UE, obiectiv fundamental al politicii agricole comune, precum și gestionarea teritoriului european care depinde de lucrătorii din sector; estimează că politica comercială revizuită ar trebui să contribuie, împreună cu politica agricolă, la menținerea ocupării forței de muncă, în general, și la protecția sectorului agricol, prin garantarea unor remunerații echitabile. Politica comercială referitoare la sectorul agricol ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile între piața internă și cea externă, privilegiind aprovizionarea cu produse care provin din interiorul Uniunii Europene, mai degrabă decât cu produse care provin de pe piețe externe. În același timp, normele interne privind gestionarea piețelor ar trebui să stimuleze diversificarea pieței noastre interne pentru a garanta competitivitatea; cu toate acestea, ele nu trebui să intre în contradicție cu eforturile de consolidare a comerțului echitabil cu statele de pe continentul african;

14.

regretă lipsa din comunicarea Comisiei a unor soluții de atenuare a impactului negativ pe care acordurile comerciale îl pot avea asupra anumitor sectoare agricole aflate deja sub presiune sau slăbite; solicită să se ia în considerare instituirea unui mecanism de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate; în această privință, este preocupat mai ales de impactul negativ pe care l-ar putea avea, fără îndoială, proiectul de acord de asociere UE-Mercosur asupra anumitor sectoare agricole;

15.

reamintește rolul important al politicii de coeziune în îmbunătățirea competitivității teritoriilor Uniunii Europene, mulțumită unor investiții orientate și adaptate necesităților fiecărui teritoriu, în special celor ale regiunilor izolate și îndepărtate, în care dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor sunt cruciale, în sectoare esențiale precum infrastructurile de rețea, conectivitatea, cercetarea și inovarea, IMM-urile, serviciile informatice, acțiunile în domeniul mediului și al climei, locurile de muncă de calitate și incluziunea socială;

16.

consideră că politica comercială a UE ar trebui să nu submineze eforturile UE în materie de cooperare pentru dezvoltare cu țările terțe și recomandă o abordare echilibrată și echitabilă a liberului schimb în cazul economiilor mai fragile;

17.

sprijină prezentarea de către Comisie a unui instrument juridic de remediere a denaturărilor provocate de subvențiile străine pe piața internă a UE și subliniază necesitatea de a moderniza și de a actualiza normele europene în materie de concurență;

18.

îndeamnă Comisia Europeană să demonstreze că se poate ajunge pe termen scurt la o modernizare ambițioasă a Tratatului privind Carta Energiei, care să îl alinieze la obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și să integreze abordarea modernizată a UE în materie de protecție a investițiilor, considerând că – în caz contrar – ar trebui studiată opțiunea unei ieșiri ordonate a UE din acest tratat;

19.

îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura încetarea rapidă și ordonată a celorlalte tratate bilaterale de investiții intra-UE;

Către un model de autonomie strategică deschisă

20.

subliniază că este important ca UE să rămână o economie deschisă și să promoveze în continuare un comerț internațional liber, echitabil, durabil și bazat pe norme, care să aducă beneficii tuturor partenerilor comerciali; în acest sens, sprijină eforturile depuse de Comisia Europeană în vederea reformării OMC. Obiectivul trebuie să fie de a revigora și de a consolida OMC, printre altele prin modernizarea funcționării sale în domenii esențiale și prin eliminarea lacunelor din cadrul său de reglementare, astfel încât OMC să poată răspunde în mod adecvat provocărilor actuale în materie de politică comercială;

21.

salută modelul de autonomie strategică deschisă propus de Comisia Europeană, care trebuie să aibă drept rezultat o politică comercială deschisă, durabilă și fermă, care să valorifice și să protejeze atuurile noastre economice, să garanteze accesul la piețe și la materii prime esențiale și, în același timp, să asigure accesul la bunurile și serviciile vitale; în același timp, avertizează cu privire la tendințele protecționiste și subliniază că Europa trebuie să rămână un actor strategic la nivel mondial, care respectă normele internaționale și este gata, totodată, să le pună în aplicare;

22.

consideră că aceasta implică cartografierea lanțurilor noastre valorice, la care ar trebui să participe organismele regionale competente, pentru a identifica și reduce dependența sectoarelor strategice și pentru a crește reziliența celor mai sensibile ecosisteme industriale, în special în teritoriile îndepărtate și izolate cum ar fi regiunile ultraperiferice, și a unor domenii specifice, cum ar fi sănătatea, apărarea, spațiul, alimentația, digitalizarea și materiile prime critice; va acorda atenție rezultatelor lucrărilor desfășurate în prezent de Comisie pentru identificarea cazurilor de dependență strategică și a celor mai sensibile ecosisteme industriale;

23.

subliniază că aceasta poate include diversificarea producției și lanțurilor de aprovizionare, asigurarea de stocuri strategice, promovarea investițiilor și a producției în Europa, explorarea unor alternative în ceea ce privește soluțiile posibile și promovarea cooperării industriale între statele membre;

24.

observă că criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență potențialul de creativitate și inovare prezent în ecosistemele regionale și a stimulat apariția unor noi abordări colaborative, ca răspuns la provocările în materie de aprovizionare în domeniul dispozitivelor medicale și al medicamentelor; este de părere că UE ar trebui să promoveze consolidarea economiei locale pentru anumite sectoare industriale și lanțurile valorice europene inovatoare, pe baza complementarității între ecosisteme, în special prin măsuri de sprijinire a colaborării între actori; consideră că politicile bazate pe clustere și colaborările dintre clustere reprezintă pârghii utile pentru a se ajunge la o masă critică și a veni în întâmpinarea necesităților IMM-urilor; este de părere că constituirea unei mase critice la nivelul cererii pentru anumite produse strategice și vizibilitatea ei în cadrul pieței interne pot contribui la relocalizarea anumitor tipuri de producție și la dezvoltarea unei producții competitive pe teritoriul UE, în special prin accelerarea introducerii pe piață a unor soluții inovatoare;

25.

reamintește necesitatea de a elabora planuri de acțiune specifice pentru fiecare dintre lanțurile valorice strategice identificate în UE, pentru punerea în aplicare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC), deoarece acestea reprezintă un instrument important pentru tranziția verde și digitală și pentru consolidarea poziției Uniunii de lider în domeniul tehnologic, în special în domenii precum bateriile, microelectronica și hidrogenul;

Un model comercial sustenabil – singurul model care poate contribui la bunăstarea și prosperitatea tuturor, atât în UE, cât și în afara ei

26.

observă că comunicarea se referă la revizuirea celor 15 puncte ale Planului de acțiune al UE pentru punerea efectivă în aplicare și monitorizarea respectării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale; constată cu satisfacție că se preconizează ca acest exercițiu să acopere toate aspectele relevante pentru aplicarea și asigurarea respectării acestor capitole, inclusiv domeniul de aplicare al angajamentelor, mecanismele de monitorizare, posibilitatea unor sancțiuni în caz de nerespectare, clauza privind elementele esențiale, precum și mecanismele instituționale și resursele necesare; regretă că acest exercițiu și comunicarea nu au avut loc în mod coordonat, dar este mulțumit că finalizarea exercițiului a fost totuși devansată la sfârșitul lui 2021; solicită ca acest exercițiu să fie cât mai transparent și mai incluziv cu putință;

27.

consideră, în acest sens, că standardele sociale, de protecție a climei și de mediu europene, precum cele stabilite în Pactul verde european și în Pilonul european al drepturilor sociale, ar trebui să fie incluse în fiecare acord comercial negociat de UE și să constituie cerințele minime pe care părțile să se angajeze să le îndeplinească; este de părere că acest lucru va ajuta IMM-urile și industria din Europa care respectă aceste standarde să prospere, având totodată un efect de propagare asupra omologilor lor cu care desfășoară schimburi comerciale;

28.

consideră că UE trebuie să fie mai asertivă în ce privește respectarea și promovarea, pe de o parte, a drepturilor omului, iar pe de altă parte a standardelor sociale, de mediu și climatice cuprinse în acordurile sale comerciale; salută crearea de către Comisie a unui mecanism de tratare a plângerilor prin care sunt semnalate încălcările angajamentelor în domeniul comerțului și dezvoltării durabile; susține că fiecare parte contractantă a unui acord trebuie să respecte, să promoveze și să aplice efectiv, în legislația și practicile sale, pe întreg teritoriul său, standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt definite în convențiile fundamentale ale OIM;

29.

sprijină propunerea Comisiei ca Acordul de la Paris privind schimbările climatice să devină o componentă esențială a oricărui viitor acord de comerț și investiții și ca, în aceste acorduri, să se acorde prioritate punerii în aplicare efective a Convenției privind diversitatea biologică;

30.

încurajează o punere în aplicare eficace a acordurilor comerciale, recompensând țările partenere care respectă angajamentele privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Părțile ar trebui să introducă, după caz, o aplicare progresivă a reducerii tarifare legate de punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă și să specifice condițiile pe care țările ar trebui să le îndeplinească pentru astfel de reduceri, inclusiv posibilitatea de a retrage astfel de linii tarifare specifice în cazul încălcării dispozițiilor respective;

31.

consideră că garantarea echității și durabilității pentru toți este singura modalitate de a contribui la schimbările globale solicitate de un număr semnificativ de cetățeni;

32.

în acest sens, așteaptă cu interes propunerea Comisiei, care urmează să fie prezentată în 2021, privind elaborarea unui mecanism eficace de ajustare la frontierele externe în funcție de carbon, care să fie în conformitate cu normele OMC, să poată garanta o concurență loială pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică și să poată contribui la competitivitatea industriei europene. Un astfel de mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon ar trebui mai întâi să completeze, apoi să înlocuiască, pe termen mai lung, alocarea cu titlu gratuit a drepturilor de emisii de CO2 și compensarea prețului energiei electrice pentru industriile primare;

33.

consideră că trebuie totodată acordată o atenție deosebită promovării antreprenoriatului responsabil și transparenței în lanțurile de aprovizionare; susține, mai ales, în acest sens, inițiativele în curs de la nivel european pentru a consolida mecanismele privind diligența necesară; consideră că acest lucru este necesar și pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru piața internă a UE;

34.

salută numirea de către Comisia Europeană a unui responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială, care are drept misiune, printre altele, să monitorizeze în special punerea în aplicare corespunzătoare a angajamentelor în materie de dezvoltare durabilă, mai ales în ceea ce privește programul în domeniul climei și drepturile lucrătorilor; dorește ca acesta să creeze canale ample și permanente de comunicare cu autoritățile locale și regionale și cu societatea civilă; se va asigura că acestui responsabil i se alocă resurse suficiente pentru a-și putea atinge obiectivele;

Garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE

35.

consideră că este necesar să se ofere garanții suplimentare pentru respectarea drepturilor omului și a standardelor sociale în cadrul lucrărilor de ratificare a Acordului global de investiții UE-China;

36.

subliniază importanța menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru ca întreprinderile să fie competitive pe piața internă și la nivel internațional în cadrul lanțurilor valorice globale; consideră necesar să se pună accentul pe aplicarea normelor existente și să se mobilizeze mai ferm instrumentele de apărare comercială pentru a combate practicile de denaturare a pieței la care se recurge în țările terțe;

37.

salută acordul dintre Parlamentul European și Consiliu referitor la propunerea legislativă privind un regulament de consolidare a asigurării respectării normelor comerciale, care răspunde blocajului actual din funcționarea Organului de apel al OMC și care se va aplica, de asemenea, în contextul acordurilor comerciale – bilaterale sau regionale – în cazul în care un partener impune în mod unilateral sancțiuni împotriva UE și blochează procedura de soluționare a litigiilor prevăzută în acorduri. Subliniază că acest regulament ar extinde la sfera serviciilor și proprietății intelectuale capacitatea UE de a impune măsuri de retorsiune, cum ar fi tarife, restricții cantitative și măsuri în domeniul achizițiilor publice. Sprijină, de asemenea, introducerea de către Comisie a unui ghișeu unic pentru a „trata toate încălcările drepturilor lucrătorilor, ale dispozițiilor referitoare la schimbările climatice sau la drepturile omului la același nivel ca și plângerile referitoare la accesul pe piețe al partenerilor noștri comerciali”;

38.

consideră necesar ca normele în materie de concurență să fie reexaminate din perspectiva provocărilor legate de competitivitatea externă, a practicilor țărilor terțe și a noilor realități ale ecosistemelor de inovare; concurența pe piața internă și accesul IMM-urilor la lanțurile valorice europene și mondiale trebuie să rămână elemente esențiale ale unor norme europene echilibrate, eficace și independente în materie de concurență;

39.

împărtășește opinia potrivit căreia UE trebuie să treacă la mecanisme ofensive pentru a asigura reciprocitatea și pentru a combate protecționismul în ceea ce privește accesul la piețele de achiziții publice din țări terțe;

40.

subliniază că investițiile străine directe reprezintă o sursă majoră de creștere economică, de locuri de muncă și de inovare, dar pot totuși prezenta riscuri pentru securitatea națională și ordinea publică în UE în sectoarele sensibile, de unde și necesitatea instituirii la nivel național a unor sisteme de examinare a investițiilor;

O mai bună anticipare și luare în considerare a externalităților negative ale participării la comerțul internațional

41.

constată cu îngrijorare că, la ora actuală, nu toate regiunile beneficiază de pe urma acordurilor de liber schimb, că anumite sectoare economice sunt adesea afectate în mod negativ și că IMM-urile nu valorifică pe deplin potențialul acordurilor de liber schimb, fiind afectate într-o mai mare măsură de concurența neloială cauzată de măsurile adoptate de unele țări terțe; regretă că, în propunerea sa, Comisia nu a propus măsuri de atenuare a efectelor negative pe care le pot avea acordurile comerciale. Cu toate acestea, sprijină intenția Comisiei de a crea mai multe instrumente digitale și portaluri online specifice destinate IMM-urilor, astfel încât să le faciliteze integrarea în acordurile menționate, de a oferi numeroase oportunități în ceea ce privește accesul la achizițiile publice și de a contracara concurența neloială menționată;

42.

sprijină intenția Comisiei de a prezenta un act legislativ specific, care să facă posibilă monitorizarea respectării, printre altele, a dispozițiilor legate de comerț din Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit;

43.

sprijină elaborarea de către Comisie a unui instrument anticoercitiv;

44.

subliniază rolul important pe care îl joacă IMM-urile în relațiile comerciale internaționale ale UE, dat fiind că generează peste 58 % din totalul exporturilor din UE și peste 46 % din totalul importurilor în UE (2). În acest sens, subliniază necesitatea unei politici comerciale eficace a UE care să protejeze IMM-urile, care sunt mult mai vulnerabile și expuse la volatilitatea relațiilor comerciale internaționale decât întreprinderile mari. În acest sens, salută atenția pe care comunicarea Comisiei o acordă IMM-urilor;

45.

este ferm convins că este necesar să se revizuiască modelul de evaluare a impactului și să se efectueze evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale impactului fiecărui acord existent (pe sectoare și subsector, pe zone geografice – țări/regiuni – în cadrul UE, în ceea ce privește impactul asupra IMM-urilor și în ce privește aspectele sociale, mediul, schimbările climatice și drepturile omului), precum și evaluări agregate ale impactului (pe baza acelorași criterii) ale tuturor acordurilor existente, pentru a garanta că politica comercială a UE este orientată astfel încât să aducă beneficii tuturor – întreprinderilor și cetățenilor deopotrivă; regretă neajunsurile comunicării Comisiei pe această temă; observă că în comunicarea Comisiei este prevăzută doar realizarea unei evaluări ex-post a impactului pe care acordurile UE îl au asupra unor aspecte de mediu fundamentale (printre altele asupra climatului) și elaborarea unor lucrări care să analizeze mai bine efectele diverselor aspecte ale politicii comerciale asupra egalității de gen și a altor analize – neprecizate – asupra efectelor politicilor comerciale asupra ocupării forței de muncă și asupra altor aspecte diverse ale dezvoltării sociale;

46.

consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită dificultăților cu care se confruntă IMM-urile; susține eforturile depuse de Comisie pentru a consolida instrumentele de decriptare ale acordurilor comerciale, în special în ce privește regulile de origine; este de părere că este necesar să se poată răspundă nevoii IMM-urilor de a recurge la expertiză pentru a obține accesul la piețele terțe, prin utilizarea serviciilor de consiliere și asistență existente la nivelul statelor membre, al regiunilor și camerelor de comerț, și prin facilitarea recurgerii la expertiză externă;

47.

consideră că Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network), prezentă în 60 de țări, precum și Rețeaua organismelor naționale și regionale de promovare comercială care fac parte din Asociația organizațiilor europene de promovare a comerțului (European Trade Promotion Organisations’ Association – ETPOA), prezentă în 180 de țări, pot fi mobilizate în și mai mare măsură în cadrul misiunilor lor de sprijin pentru intrarea IMM-urilor pe piețele străine. În mod similar, ar trebui ca UE să creeze „puncte de contact pentru ALS”, cât mai aproape posibil de IMM-uri și ținând seama de principiul „Gândiți la scară mică, acționați la nivel regional”, conform căruia rolul preponderent trebuie să revină organismelor regionale de promovare comercială;

48.

consideră că o abordare specifică pentru IMM-urile inovatoare care doresc să se poziționeze la nivel internațional ar fi relevantă în cadrul proiectului InvestEU, astfel încât să se poată acoperi în mod adecvat riscurile acestui tip de întreprinderi și să se stimuleze creșterea acestora pe plan internațional;

49.

consideră că, în contextul Pactului verde european, cadrul existent pentru măsuri de ajutor de stat de tip PIIEC ar trebui revizuit pentru a facilita investițiile și a amortiza costurile de funcționare ale proiectelor de cooperare/transnaționale pe care le desfășoară astfel de întreprinderi. Salută, în acest context, lansarea de către Comisie, la 23 februarie 2021, a unei consultări publice deschise până la 20 aprilie 2021, prin care toate părțile interesate sunt invitate să prezinte observații cu privire la o propunere de revizuire specifică a Comunicării privind ajutoarele de stat pentru proiecte importante de interes european comun („Comunicarea PIIEC”) (3).

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/may/tradoc_158764.pdf

(2) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_trade_in_goods_by_enterprise_size#Share_of_SMEs_in_total_trade_.28intra_.2B_extra-EU.29

(3) https://ec.europa.eu/competition/consultations/2021_ipcei/draft_communication_ro.pdf – Link către consultarea publică: http://bit.ly/3dEFgeM

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/23

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”

(2021/C 175/05)

Raportor:	Enrico ROSSI (IT-PSE), membru al Consiliului Local Signa (Florența)
Document de referință:	COM(2020) 662 final – Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Stimularea renovării clădirilor pentru neutralitate climatică și redresare

salută valul de renovări ale clădirilor, care, vizând un sector responsabil pentru 40 % din energia consumată în Europa, contribuie la realizarea neutralității climatice până în 2050 și la reducerea dependenței energetice de țările terțe, în beneficiul securității energetice europene. Consideră că este esențial ca această politică să fie inclusă în programele de redresare și reziliență, precum și în fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), astfel încât acțiunile să fie coordonate pentru a se evita măsurile separate și ineficiente; subliniază că succesul acestei strategii va depinde în mare măsură de sustenabilitatea și fezabilitatea sa la nivel local și regional și că ar trebui evitate poverile birocratice suplimentare; solicită, de asemenea, ca toate considerațiile și măsurile viitoare legate de valul de renovări să fie orientate înspre menținerea viabilității economice, a sustenabilității sociale și a viabilității financiare, în special în cazul bugetelor publice, pe baza dispozițiilor bugetare în vigoare, dar și din punctul de vedere al proprietarilor și chiriașilor;

consideră că punerea în aplicare integrală a valului de renovări poate avea loc numai dacă este sprijinită de o revizuire aprofundată a pachetului privind energia curată, începând cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor (DPEC) și cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, precum și de o transpunere oportună și corectă la nivel național; subliniază necesitatea de a începe imediat punerea în aplicare a strategiei și a acțiunilor sale prin extinderea renovărilor și testarea unor noi modalități de a efectua renovări, care ar putea fi reproduse la scară largă; în acest scop, propune lansarea cât mai curând a unei inițiative-pilot pentru a testa și a elabora un protocol care să fie urmat în cazul diverselor tipuri de intervenții și condiții economice, sociale, climatice;

subliniază importanța principiilor subsidiarității și proporționalității. Punerea în aplicare operațională și finanțarea au loc la nivel local în regiuni, orașe și localități, iar cadrul european trebuie, prin urmare, să fie flexibil și să țină seama de diferențele existente, de exemplu, între zonele rurale și orașele mari;

subliniază că Pactul climatic are potențialul de a promova parteneriate la nivel local și inițiative comune în sectorul public și cel privat, iar autoritățile locale și regionale se află într-o poziție-cheie pentru a informa cetățenii, prin demonstrații practice, cu privire la avantajele și instrumentele de sprijin existente în materie de renovare a locuințelor, punând în legătură și sprijinind întreprinderile locale, comunale și celelalte întreprinderi publice care dispun de expertiza necesară la diferite niveluri și creând instrumente de acces la asistență financiară națională sau din partea UE; în plus, autoritățile locale și regionale ar trebui să ofere un exemplu în ceea ce privește renovarea clădirilor publice și să promoveze, în special, reabilitarea energetică a locuințelor sociale și a altor locuințe publice, Pactul climatic facilitând preluarea și extinderea celor mai reușite inițiative europene; solicită o legătură mai strânsă între inițiativa europeană „Valul de renovări ale clădirilor”, strategiile naționale de reabilitare a clădirilor (1) și metodologia pentru optimizarea costurilor (2); în acest sens, ar fi de dorit o revizuire parțială a Directivei privind performanța energetică a clădirilor;

observă că valul de renovări trebuie înțeles nu numai ca o abordare tehnico-normativă a punerii în aplicare a agendei Pactului verde, ci și ca un mijloc de integrare a procesului de trecere la o economie circulară într-un cadru conceptual orientat către estetică și proiectare. Prin urmare, salută și sprijină ferm lansarea inițiativei privind noul Bauhaus european și intenția de a crea, în același timp, o etichetă europeană specifică. O astfel de mișcare oferă ocazia de a valorifica potențialul creativ al regiunilor și al localităților, de a-i atrage și implica pe cetățeni în procesul de transformare și, astfel, de a crea soluții bine acceptate și durabile care să facă din Pactul verde o realitate tangibilă;

salută lansarea Pactului climatic ca strategie pentru implicarea în Pactul verde și participarea la acesta și desemnarea valului de renovări ca una dintre inițiativele prioritare în acest domeniu: în acest sens, este pregătit să își consolideze cooperarea cu Comisia, cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu toți ceilalți actori relevanți, pentru a promova o platformă comună care să colecteze toate informațiile relevante pentru autoritățile locale și regionale care doresc să pună în aplicare Pactul verde;

salută trimiterea la o abordare bazată pe districte și comunități energetice, care va permite, de exemplu, utilizarea în comun a instalațiilor de producție a energiei din surse regenerabile, termoficarea și răcirea centralizată și soluțiile bazate pe natură (3) și reamintește că acest lucru necesită utilizarea unor instrumente de planificare energetică și climatică integrată; subliniază că Convenția primarilor este o referință esențială sub acest aspect și că planurile de acțiune în materie de energie durabilă și de climă (PAEDC) pot deveni instrumentul prin care să se asigure că renovarea clădirilor este în concordanță cu un cadru mai larg de regenerare urbană echitabilă și durabilă, de promovare a unor obiceiuri durabile și de armonizare cu politicile la scară largă de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; de asemenea, sugerează că impacturile ar trebui monitorizate în mod corespunzător, prin intermediul unor sisteme standard de gestionare a energiei, astfel încât efectele planificării să poată fi evaluate (4);

salută menționarea inițiativei privind circularitatea clădirilor „Level(s)” (5) ca practică de referință care aplică principiile de circularitate în construcții și îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze o campanie de sensibilizare cu privire la această chestiune și să fie dispuse să coopereze. În același timp, invită Comisia să valorifice experiența vastă a altor sisteme existente de certificare a clădirilor în lucrările ulterioare (6); îndeamnă Comisia să sprijine elaborarea de evaluări ale ciclului de viață din punct de vedere al impactului clădirilor asupra climei, care să cuprindă normele corespunzătoare, declarații de mediu pentru produse, baze de date cu materiale și produse de construcții și să evalueze posibilitatea introducerii pe bază voluntară a unui indicator sintetic privind performanțele clădirilor pe durata ciclului de viață;

reamintește că valul de renovări reprezintă o oportunitate de a promova o viziune adaptată exigențelor viitorului asupra patrimoniului, care poate integra, pe lângă cerințele energetice și de mediu, aspecte precum sănătatea, echilibrul social, conectivitatea, circularitatea și reziliența în raport cu fenomenele hidrogeologice și seismice. De asemenea, cere să se acorde atenție deosebită zonelor rurale slab populate, celor cu o populație în curs de îmbătrânire rapidă și celor aflate în condiții foarte vulnerabile;

10.

subliniază, în acest sens, că emisiile de gaze cu efect de seră aferente etapelor de construcție, funcționare și demolare trebuie monitorizate; în plus, până în 2050, reutilizarea, reciclarea și, într-o anumită măsură, și utilizarea materialelor rezultate în urma demolării sau a reconstrucției ar trebui maximizate în sensul producției de energie; crearea unor lanțuri valorice locale și regionale pentru reutilizarea materialelor de construcții reprezintă un pas important în acest sens. Aceasta necesită planificare, logistică și noi modele economice care implică crearea de stocuri de materiale pentru clădirile noi. Din numeroase motive de reglementare, culturale și economice, va fi posibilă doar introducerea treptată a unui astfel de nou model circular, începând cu o fază de experimentare și apoi cu o serie de stimulente financiare pentru implementarea pe scară largă;

11.

subliniază că punerea în aplicare a valului de renovări pe termen lung va genera economii energetice și financiare semnificative și în ceea ce privește costurile de întreținere și gestionare a clădirilor, precum și de îmbunătățire a confortului, de asigurare a inocuității mediului interior și de creștere a nivelului de trai, combătând totodată sărăcia energetică. Consideră că Observatorul parcului imobiliar al UE ar trebui să monitorizeze modificările aduse și să le evalueze impactul, utilizând indicatori din baza sa de date, elaborând alții noi acolo unde este necesar, și având grijă să fie puse la dispoziție în mod corespunzător datele necesare în toate regiunile europene; aceasta ar înlesni cuantificarea acestor economii și ar ajuta autoritățile locale și regionale, cetățenii și întreprinderile să țină seama în mod corespunzător de costul ciclului de viață al clădirilor;

12.

salută angajamentul Comisiei de a revizui schemele europene de ajutoare de stat pentru renovarea destinată creșterii eficienței energetice, și așteaptă cu interes să contribuie la clarificarea și la simplificarea aplicării lor, astfel încât să nu constituie un obstacol în calea investițiilor. În plus, evaluarea prevăzută pentru 2021 a Deciziei 2012/21/UE privind ajutoarele de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public ar trebui să ducă la măsuri de sprijin pentru renovarea locuințelor sociale în scopul creșterii eficienței energetice care să intre în mod explicit în domeniul său de competență; subliniază că măsurile și programele de sprijin la nivel european, național, regional și local trebuie să se completeze reciproc, fără a crea structuri paralele și/sau suplimentare. În acest sens, este nevoie de o gamă largă de instrumente – subvenții, instrumente financiare și combinațiile aferente – solicitând ajutorul partenerilor la implementare, cum ar fi băncile și instituțiile naționale de promovare, pentru a finanța proiecte pe teren, răspunzând nevoilor locale, regionale și naționale. Ca regulă generală, consideră că stimulentele fiscale pentru renovarea energetică a clădirilor pot juca un rol important;

13.

salută angajamentul Comisiei de a revizui valorile expunerii profesionale din Directiva 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva expunerii la azbest, pentru a asigura protecția lor în timpul lucrărilor de renovare și demolare. Comitetul consideră, de asemenea, că legislația europeană privind expunerea la substanțe extrem de periculoase care rezultă din această activitate ar trebui să fie actualizată;

14.

în acest context, salută propunerea Comisiei de a lansa o inițiativă europeană pentru locuințe la prețuri accesibile, finanțând 100 de proiecte reprezentative inovatoare și participative axate pe renovarea temeinică a cartierelor de locuințe sociale, pentru a deveni un model de dezvoltare la scară largă în Uniunea Europeană;

15.

consideră că valul de renovări ale clădirilor ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a dreptului oricărei persoane de a avea o locuință la un preț abordabil, accesibilă și sănătoasă, în conformitate cu principiul 19 al Pilonului european al drepturilor sociale și cu ODD 11 al ONU (Orașe și comunități durabile); consideră că măsurile de creștere a eficienței energetice reprezintă o modalitate structurală de a combate sărăcia energetică și, prin urmare, de a reduce costurile arieratelor involuntare;

Principii esențiale pentru renovarea clădirilor până în 2030 și 2050

16.

solicită Comisiei să se bazeze pe Directiva-cadru EPBD pentru elaborarea unei clasificări a patrimoniului construit în conformitate cu criteriile necesare pentru punerea în aplicare a liniilor de acțiune prevăzute în valul de renovări, cum ar fi:

—	proprietatea: publică, privată (persoane fizice, întreprinderi, fundații, autorități publice locale etc.);

—	utilizare prevăzută: clădiri rezidențiale, nerezidențiale etc.;

—	localizare: centre urbane (centru istoric, periferie), sate mici, case dispersate;

—	zona climatică;

—	vechimea și performanța energetică a clădirii și a sistemelor sale energetice/tehnologice;

—	interes arhitectural/istoric/peisagistic;

—	dinamica pieței imobiliare (prețurile și numărul de vânzări sau de contracte de închiriere, rata de ocupare etc.);

—	riscul climatic: interacțiunea expunerii sociale și economice cu vulnerabilitatea climatică.

Aceste informații urmează a fi clasificate de Observatorul parcului imobiliar al UE (7) și ar putea fi apoi introduse în orientări specifice privind renovarea diverselor tipuri de clădiri, inclusiv prin analizarea principalelor obstacole existente. Colectarea și diseminarea celor mai bune practici va putea defini „acțiuni standard” pentru fiecare dintre categoriile de mai sus;

17.

solicită eforturi substanțiale pentru decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire, care sunt responsabile pentru peste 80 % din consumul total de energie al clădirilor din UE; în acest sens, reiterează importanța promovării decarbonizării surselor de energie utilizate și îndeamnă la extinderea rapidă și coerentă a surselor regenerabile de energie și – acolo unde este posibil – a celor locale, pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de CO2 ale Europei; reamintește că soluțiile de încălzire și răcire din surse regenerabile pot fi diverse și ar trebui adaptate la nevoile specifice ale fiecărei gospodării sau comunități (8); este de acord cu Comisia că regiunile care depind în mare măsură de combustibili fosili vor trebui să treacă la resurse energetice care să faciliteze tranziția (9), fără a investi însă în infrastructuri neadaptate exigențelor viitorului. Energia generată din energia nucleară nu trebuie considerată sursă regenerabilă de energie;

18.

invită Comisia să propună un sistem de stabilire a acțiunilor prioritare pe baza unor criterii precum potențialul de reducere a consumului și a emisiilor, bancabilitatea și vulnerabilitatea ocupanților; solicită, de asemenea, identificarea unor criterii de prioritate negativă adaptate în funcție de condițiile de la nivel regional și local, care să vizeze identificarea clădirilor în cazul cărora ar trebui să se prefere demolarea și reconstrucția, fără a crea condiții de gentrificare a cartierelor vulnerabile;

19.

subliniază că, pentru a pune în aplicare „Valul de renovări ale clădirilor”, Comisia și statele membre trebuie să acorde un sprijin semnificativ sectorului construcțiilor, care este puternic afectat de criză și care se caracterizează adesea printr-o structură de întreprinderi mici, care nu sunt întotdeauna bine echipate pentru a oferi produsele și serviciile necesare. Întregul sector al construcțiilor trebuie ajutat să depășească deficiențele în materie de cunoștințe, competențe și tehnologie și sprijinit să încurajeze înființarea de noi întreprinderi adaptate exigențelor viitorului; amintește că tranziția necesară către o abordare circulară și bazată pe realitatea zonei, menită să protejeze ocuparea forței de muncă și să asigure o reconversie treptată a acesteia necesită mecanisme de sprijin stabile pentru a asigura continuitatea operațiunilor, pentru a evita crearea de bule și pentru a permite dobândirea de competențe pe termen mediu și lung pe teritoriul UE;

20.

recunoaște importanța introducerii unor dispoziții legislative pentru achiziționarea și renovarea tuturor clădirilor publice existente, precum și a unor standarde minime de performanță energetică și a unor obiective obligatorii privind rata anuală de renovare a parcului imobiliar public și cea de utilizare a energiei din surse regenerabile. Cu toate acestea, subliniază că aceste dispoziții vor fi fezabile numai dacă reglementările vor fi suficient de flexibile pentru a ține seama de diferitele caracteristici (10) ale clădirilor și dacă autoritățile locale și regionale vor fi sprijinite în mod corespunzător de Comisie și de statele membre respective, instituind norme cât mai simple și mai omogene, care includ și servicii de întreținere de rutină dacă au legătură cu eficiența energetică și cu adaptarea clădirilor la cutremure și contribuie la asigurarea lor. În cazul în care astfel de obligații sunt impuse inclusiv clădirilor private sau rezidențiale, trebuie să se garanteze că nu se creează sarcini financiare suplimentare, în special pentru familiile vulnerabile din punct de vedere energetic. Invită, prin urmare, Comisia și statele membre să realizeze o evaluare aprofundată a impactului la nivel subnațional, care să examineze potențialul și vulnerabilitatea diverselor teritorii în această privință și să integreze o analiză a celor mai bune practici naționale actuale și evaluări anterioare ale proiectelor europene;

21.

sprijină propunerea de actualizare a cadrului certificatelor de performanță energetică pentru a crește gradul de diseminare a instrumentului, pentru a facilita comparabilitatea datelor la nivel european și pentru a corela finanțarea cu renovările în profunzime; subliniază că această revizuire ar trebui să garanteze coerența necesară cu cadrele existente în statele membre și să se bazeze pe principiul proporționalității. Consideră că este util să se propună un model uniform la nivelul UE pentru certificatele de performanță energetică și introducerea unor agende digitale de bord, care să alimenteze bănci de date ușor accesibile și gratuite. Reamintește că astfel de baze de date trebuie să fie disponibile cel puțin la nivelul NUTS 3 și să fie conectate la Observatorul parcului imobiliar al UE inclusiv în legătură cu viitorul spațiu european comun al datelor (11);

22.

salută regulamentul delegat al Comisiei privind un indicator UE al gradului de pregătire pentru soluții inteligente (Smart Readiness Indicator – SRI), pentru a măsura gradul de pregătire a clădirilor pentru integrarea unor soluții inteligente și pentru a sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în această privință; reamintește că nivelul de digitalizare a teritoriilor europene, urbane și rurale, este extrem de inegal și că acest indicator ar trebui corelat cu contextul specific, evitând penalizarea teritoriilor rămase în urmă în tranziția digitală, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în zonele slab populate;

23.

subliniază că, pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a valului de renovări, autoritățile locale și regionale trebuie consolidate în mod adecvat în ceea ce privește capacitatea și instrumentele, pentru a reduce decalajul de cunoștințe care există încă în diferite zone europene; în acest sens, recunoaște rolul fundamental al Pactului climatic în crearea de oportunități și instrumente, prin mecanisme îmbunătățite pentru consolidarea capacităților și un cadru mai coerent pentru inițiativele ascendente legate de Pactul verde. Reamintește că agențiile locale și naționale pentru energie pot și trebuie să aducă o contribuție esențială la acest proces prin crearea de cunoștințe și competențe care să fie diseminate în cadrul autorităților locale, fără a li se substitui;

Renovări mai rapide și mai în profunzime, pentru clădiri mai bune

24.

invită Comisia să ofere un sprijin maxim pentru cercetarea în domeniul renovării clădirilor în zonele care se confruntă cu constrângeri peisagistice sau istorice și să asigure, în consecință, o integrare a energiilor din surse regenerabile care să respecte aceste constrângeri. Solicită, de asemenea, ca această chestiune să devină una dintre pietrele de temelie ale noii inițiative privind noul Bauhaus european. Această inițiativă ar trebui să promoveze o reflecție și mai profundă cu privire la integrarea diferitelor scări de proiectare, de la construcție până la district și la întregul teritoriu, integrând temele mobilității durabile, reducerii utilizării terenurilor și promovării biodiversității urbane (12). O astfel de regenerare urbană sistematică ar trebui, atunci când este cazul, este fezabil și sunt respectate nevoile grupurilor vulnerabile, să promoveze utilizarea sistematică a soluțiilor bazate pe natură (13) integrate cu sisteme de monitorizare a energiei și a mediului care să valideze performanța acestora, să promoveze o politică de „volum zero”, să reducă la minimum energia încorporată (14) în clădiri și, în ultimă instanță, să opteze pentru demolarea clădirilor fără valoare istorică; propune, de asemenea, includerea inițiativei privind noul Bauhaus european în Platforma de schimb de cunoștințe (15), pentru a consolida schimbul de informații între autoritățile locale și regionale cu privire la concepte inovatoare, abordări interdisciplinare și competențe și pentru a evidenția dimensiunea regională și locală în etapele de proiectare și de punere în aplicare;

25.

reamintește, în contextul noii perspective create de pandemia de COVID-19, a unui exod demografic dinspre centrul orașelor către periferii, că Conferința Habitat III a ONU ia în considerare deja, începând din 2016, densificarea urbană ca factor de durabilitate, unul dintre principalele instrumente ale acesteia fiind restaurarea construcțiilor din centrele urbane slab populate, unde sunt disponibile clădiri;

26.

reamintește importanța integrării sistematice a diferitelor surse regenerabile de energie disponibile; pe lângă stabilirea eventuală a unor obiective la nivel subnațional, aceasta presupune, în special, condiții echitabile de concurență pentru diferitele surse de energie. Reamintește că utilizarea acestor tehnologii, pe lângă respectarea caracteristicilor și a particularităților geografice și geologice teritoriilor, trebuie să asigure protecția deplină a mediului, a sănătății și a peisajului natural și construit, trebuind să fie promovată inclusiv prin crearea de comunități de energie din surse regenerabile și de comunități de energie ale cetățenilor (astfel cum se prevede în Directiva RED II), care să urmărească mai degrabă obiective de durabilitate socială și de mediu decât obiective financiare;

27.

consideră că este important să se sprijine proiectele de renovare în profunzime a blocurilor de locuințe prin soluții standard și elemente de construcție prefabricate industrial. Astfel se contribuie în mod semnificativ la eficientizarea clădirilor din punct de vedere energetic și la obiectivul de decarbonizare a parcului imobiliar până în 2050; subliniază că utilizarea soluțiilor standard și a componentelor prefabricate ale clădirilor reduce timpul de realizare a lucrărilor, scade impactul asupra mediului și permite o rată de renovare mai mare pentru blocurile de locuințe; subliniază că prefabricarea industrială a elementelor de construcție contribuie la creșterea capacității de inovare a întreprinderilor, deoarece procesele de renovare pot fi modernizate și automatizate;

28.

invită Comisia să promoveze în continuare, în special în sectorul public, care îndeplinește rolul de exemplu, implementarea sistemelor de gestionare a energiei, cum ar fi sistemul ISO 50001 sau alte standarde, care să fie aplicate atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, și să ia în considerare consolidarea aspectelor energetice incluse în sistemul european de management de mediu (EMAS), reamintind că aceste sisteme pot avea un impact semnificativ asupra reducerii consumului clădirilor în etapa operațională (16) și că pot institui proceduri virtuoase durabile în timp, inclusiv pentru etapele de gestionare și monitorizare;

29.

subliniază că modelarea datelor privind clădirile (BIM) (17) și comparatorul sectorului public (18) pot juca un rol esențial în punerea în aplicare a valului de renovări și solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a disemina astfel de instrumente, inclusiv prin intermediul platformelor publice (19), pentru a promova dezvoltarea digitală a sectorului imobiliar și a gestionării proprietăților pe baza tehnologiei PropTech (20);

30.

reamintește că disponibilitatea datelor privind consumul de energie al clădirilor este esențială din punctul de vedere al planificării energetice urbane, al calculării investițiilor și al economiilor potențiale și al monitorizării acestora. În acest scop, îndeamnă Comisia Europeană să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că aceste date, puse la dispoziție prin bazele de date deja existente, sunt disponibile gratuit și cu ușurință în toate teritoriile, cu respectarea normelor privind protecția datelor; datele obținute ar putea fi furnizate, contra cost, furnizorilor de energie și de către proprietarul clădirii, ceea ce ar permite finanțarea parțială a renovării;

31.

reamintește că aplicarea sistematică a criteriilor pentru achizițiile publice ecologice în sectorul construcțiilor este un instrument important pentru reducerea rapidă a consumului de energie al clădirilor și pentru implementarea unor modele de gestionare mai durabile; în acest context, salută propunerea de a publica orientări cuprinzătoare privind investițiile publice durabile prin achiziții. Invită Comisia și statele membre să creeze un cadru legislativ coerent pentru a sprijini această practică prin internalizarea acestor criterii în reglementările naționale relevante și în platformele de achiziții publice centralizate; de asemenea, solicită Comisiei să sprijine această practică prin promovarea dezvoltării tehnologice și a inovării, angajându-se într-un dialog adecvat cu furnizorii, formulând cerințe relevante și instituind sisteme de revizuire a cerințelor și de monitorizare a aplicării lor;

32.

îndeamnă Comisia și statele membre ca, în vederea accelerării punerii în aplicare a valului de renovări, să instituie mecanisme de finanțare pentru a sprijini autoritățile locale și regionale în elaborarea planurilor de fezabilitate pentru modernizarea energetică a cartierelor mai puțin eficiente, începând cu o creștere a capacității Facilității pentru orașe a UE, a programului „Acțiuni urbane inovatoare” și a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, precum și cu crearea de noi instrumente, dezvoltând în continuare propunerile prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește strategia; solicită să se acorde asistența necesară regiunilor, orașelor și localităților, astfel încât acestea să poată mobiliza resursele prevăzute de Next Generation EU, cele canalizate prin misiunile programului Orizont Europa și cele ale programelor operaționale pentru politica de coeziune 2021-2027, precum și liniile de credit ale Băncii Europene de Investiții și să se instituie proceduri administrative mai puțin împovărătoare. O astfel de armonizare necesită o revizuire a procedurilor pentru a asigura o abordare sistematică și trasabilitatea acesteia;

33.

solicită ca punerea în aplicare a valului de renovări să fie sprijinită de un mecanism de asistență tehnică accesibil tuturor autorităților locale și regionale, de exemplu prin consolidarea unui model mai descentralizat al facilității ELENA, bazat pe promovarea și standardizarea modelului ghișeelor unice (21); consideră că acestea nu ar trebui să se limiteze la gestionarea aspectelor financiare, ci ar trebui să devină adevărați catalizatori de creștere a sensibilizării, de creare a capacităților și de diseminare a bunelor practici la nivel local și regional. Își declară disponibilitatea de a coopera cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a optimiza această inițiativă și pentru a o pune în aplicare în timp util, astfel încât instrumentul să devină mai accesibil, iar punerea sa în aplicare mult mai rapidă. E convins că o mai mare sinergie între facilitatea ELENA și Orizont Europa ar putea permite, de asemenea, trecerea de la bune practici individuale la investiții pe scară largă. Își exprimă îngrijorarea că efectul de levier solicitat în prezent din partea programului ELENA pentru locuințe durabile (de 10 ori mai mare decât valoarea grantului) reprezintă o barieră considerabilă pentru anumite tipuri de beneficiari. Prin urmare, solicită Comisiei și BEI să analizeze posibile soluții pentru acest gen de situații;

34.

reamintește că mecanismele de finanțare ale valului de renovări ale clădirilor trebuie să abordeze situațiile de proprietate imobiliară și caracteristicile socioeconomice ale ocupanților, care sunt foarte diverse, această diversitate vizând, de asemenea, utilizările mixte generate de tendința din ce în ce mai pronunțată de muncă la distanță. Modelul neutralității costurilor pentru locuințe ar trebui să combine obiectivele sociale și climatice într-un mod ideal și să prevină „renovacuările” (evacuări ca urmare a renovării); solicită, prin urmare, nivelurilor de guvernare competente să procedeze astfel încât costurile de renovare să nu fie transferate chiriașilor și consideră că creșterea chiriilor trebuie să fie proporțională cu economiile de energie preconizate;

Aspecte specifice pentru renovarea clădirilor

35.

salută propunerea de a se introduce, în cadrul revizuirii Directivei privind performanța energetică a clădirilor (DPEC), un standard de „renovare în profunzime”, cu scopul de a lega o finanțare privată substanțială de investiții transparente, măsurabile și cu adevărat verzi; amintește că aceste standarde ar trebui să țină seama de toate cerințele aplicabile clădirilor din diferite zone climatice și să prevadă protocoale specifice pentru clădirile istorice, luând în considerare protecția clădirilor de patrimoniu și bazându-se pe cele mai bune practici consolidate aplicate în diverse zone (22);

36.

invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a prevedea norme bugetare mai flexibile pentru autoritățile locale și regionale, pentru a sprijini capacitatea lor de investiții în renovarea parcului imobiliar existent și în construcția de noi clădiri publice cu caracter social, acordând o atenție deosebită potențialului contractelor de performanță energetică extrabugetare (23);

37.

reamintește că o sursă de inegalități ridicate o reprezintă condițiile de locuit în clădiri supraaglomerate, cu sisteme ineficiente de furnizare a energiei și generatoare de costuri mari, care împovărează adesea excesiv bugetul gospodăriilor; dat fiind că aproximativ 34 de milioane de europeni se confruntă cu sărăcia energetică, invită, prin urmare, statele membre să elaboreze estimări precise la nivel subregional. Îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de promovare și de schimb de cele mai bune practici în lupta împotriva sărăciei energetice, inclusiv prin crearea de rețele ale observatoarelor existente;

38.

declară că energia ar trebui să fie un bun accesibil tuturor și că sărăcia energetică este un aspect care are repercusiuni sociale, economice și de mediu semnificative; subliniază că cercul vicios al sărăciei energetice afectează nu numai gospodăriile vulnerabile și persoanele fizice, ci și întreprinderi, iar unele autorități locale mici pot cădea uneori victimă unei dinamici foarte similare, în cazul în care resursele disponibile nu permit acoperirea costurilor tot mai mari ale serviciilor energetice, care se transformă, prin urmare, într-o povară din ce în ce mai mare pentru bugetul general; invită, așadar, Comisia să analizeze posibilitatea extinderii analizei sărăciei energetice dincolo de gospodăriile individuale, pentru a se baza pe aceasta la definirea mecanismelor de punere în aplicare a valului de renovări ale clădirilor. Reamintește că modelul zonelor de producție echipate din punct de vedere ecologic poate fi o referință utilă pentru implicarea sectorului productiv în valul de renovări ale clădirilor și, în general, în punerea în aplicare a Pactului verde; se declară pregătit să coopereze cu Comisia Europeană în cadrul activităților noului Observator al sărăciei energetice;

39.

reamintește că comunitățile energetice locale și conceptul de „prosumatori” pot juca un rol esențial în creșterea ratelor de renovare, în combaterea sărăciei energetice și în tranziția energetică, prin punerea în aplicare a unor modele de producție de energie la scară largă și a unor inițiative conduse de cetățeni. În acest sens, ar trebui promovate inițiative privind producția proprie și autoconsumul în locuințe, facilitând și îmbunătățind introducerea de tehnologii precum cea solară termică, fotovoltaică și geotermală, atât în clădirile existente care sunt în curs de renovare, cât și, mai ales, în clădirile noi. O altă posibilitate o reprezintă modelul în care costurile de încălzire sunt incluse în prețul chiriei, un model răspândit pe scară largă în Suedia și Finlanda. Prin acest model, proprietarul garantează chiriașului o ambianță plăcută, de regulă o temperatură interioară de 20-21 oC. Astfel se evită cu succes sărăcia energetică și, în același timp, oferă proprietarilor – care au la dispoziție alte mijloace decât chiriașii, deși se bazează în continuare pe cooperarea acestora din urmă – un stimulent semnificativ pentru a economisi energie. Îndeamnă, prin urmare, Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că directivele relevante sunt transpuse în timp util, cu respectarea deplină a spiritului lor și cu mecanisme de punere în aplicare raționalizate; sugerează că nu ar trebui să se aplice obligația de contorizare și facturare individuală a consumului pentru încălzire, dacă acest lucru nu duce la economii de energie eficiente din punctul de vedere al costurilor;

40.

subliniază importanța sprijinirii abordărilor de proximitate, care valorifică potențialul comunităților locale pentru a integra sursele regenerabile de energie locale cu consumul local prin soluții digitale inovatoare și care reprezintă piatra de temelie a conceptului de oraș inteligent; subliniază că o conectivitate digitală sporită (24) în zonele urbane și rurale va facilita accesul în timp real al cetățenilor la informații privind consumul lor de energie, permițându-le să îl optimizeze și să îl facă mai eficient; aceste concepte locale ar trebui să depășească frontierele fizice ale statelor membre, permițând astfel schimburi de energie din surse regenerabile între comunele și cartierele învecinate din regiunile de frontieră;

41.

îndeamnă Comisia și statele membre să creeze condițiile necesare pentru ca valul de renovări ale clădirilor să fie pus în aplicare și în zonele mai puțin urbanizate și mai îndepărtate, precum și în zonele rurale slab populate, pentru a se asigura că aceste zone nu își pierd atractivitatea și pentru a garanta standarde de calitate a vieții și servicii adaptate exigențelor viitorului; reamintește că comunitățile energetice pot juca un rol important în promovarea energiei din surse regenerabile în cadrul comunităților urbane și rurale, precum și a coeziunii teritoriale;

42.

subliniază că trebuie să se țină seama de situația specială a regiunilor ultraperiferice, afectate de fenomene climatice nefavorabile, foarte vulnerabile la schimbări climatice și izolate din punct de vedere energetic, unde costul renovării va fi mai ridicat. Pentru a realiza ecologizarea clădirilor, este necesar să se adapteze schemele de sprijin financiar la proiectele situate în regiunile respective, pentru a ține seama de costurile de producție asociate condițiilor lor specifice; salută, în acest sens, lansarea celei de-a doua faze a inițiativei „Energie curată pentru insulele din UE” și se declară disponibil să sprijine punerea sa în aplicare;

43.

solicită consolidarea mecanismelor de certificare pentru a sprijini alegerea materialelor și tehnicilor de construcție în funcție de ciclul lor de viață, de posibilitatea de a utiliza tehnici de demolare selectivă și de diferențierea fracțiunilor periculoase și recuperabile. Acest lucru este necesar pentru a stimula restructurarea sectorului construcțiilor, astfel încâtacesta să poată pune în aplicare procese circulare în întregul sector, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. În acest sens, contractanții ar trebui să fie sprijiniți în dezvoltarea de alternative, de exemplu prin parteneriate de inovare și cooperare între achizitori și furnizorii de contracte publice; la acest demers ar trebui să contribuie și Comisia Europeană, care ar trebui să ofere statelor membre mai multe stimulente pentru a sprijini aceste metode de atribuire a contractelor publice;

44.

îndeamnă Comisia să solicite statelor membre să implice pe deplin și în mod eficient autoritățile locale și regionale în elaborarea planurilor lor naționale de redresare și reziliență. Numai guvernanța pe mai multe niveluri poate garanta că măsurile de renovare energetică a clădirilor sunt concepute în sinergie cu sistemul teritorial, maximizând multiplele beneficii (sociale, economice și de mediu). Subliniază că dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei (25) trebuie să fie promovat în continuare și că trebuie definite metodologii pentru punerea sa în aplicare în mod eficace, coerent și sistematic;

45.

afirmă cu fermitate rolul esențial al autorităților locale și regionale în asigurarea faptului că renovarea clădirilor este compatibilă cu amenajarea teritoriului și planificarea urbană, promovează politicile de combatere a depopulării și este conformă cu principiile de echitate socială și de respect față de mediu. Reamintește că mecanismele de finanțare a valului de renovări alese de statele membre nu trebuie să slăbească acest rol fundamental de coordonare;

46.

invită Comisia și statele membre să încurajeze sinergiile dintre diferiții actori în cazul în care intervențiile comune sunt mai eficiente și integrarea între fondurile ESI și fondurile gestionate direct [Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, InvestEU, noul program LIFE „Tranziția către o energie curată” (Clean Energy Transition – CET) și BEI]. În acest scop, ar trebui să se acorde recompense celor care realizează aceste sinergii și care își recrutează principalii parteneri din teritorii (în primul rând din regiuni). În special, poate fi adoptată logica investițiilor cu impact promovată de OCDE pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel încât investițiile să funcționeze cu obiective de impact social și de mediu măsurabile și compatibile cu performanța economică (26);

47.

invită Comisia și statele membre să se asigure că renovarea clădirilor nu se concentrează exclusiv pe aspectele de construcție ale clădirii sau locuinței în sine, ci abordează și aspecte legate de necesitatea de a transforma mobilitatea în special în zonele urbane, punând accentul pe integrarea zonelor de parcare pentru biciclete și a vehiculelor de mobilitate personală în interiorul clădirilor și/sau în apropierea acestora, inclusiv în punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice; astfel, se impune eliminarea obstacolelor administrative și legislative. Se recomandă, de asemenea, asigurarea disponibilității infrastructurii comune de comunicații (TIC), pentru a promova integrarea locuitorilor din clădiri într-o societate din ce în ce mai conectată;

48.

solicită îmbunătățirea mecanismelor de finanțare ale acestei strategii în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, al politicii de coeziune și al Băncii Europene de Investiții (BEI), pentru a permite creșterea gradului de participare a regiunilor la primirea și gestionarea fondurilor;

49.

Comitetul Regiunilor își asumă misiunea de a se asigura că proiectul de act legislativ privind valul de renovări nu limitează dreptul statelor membre de a-și alege în mod independent sursele de energie, cu condiția să se asigure decarbonizarea prevăzută de obiectivele Uniunii Europene;

50.

salută propunerea Comisiei Europene de a lucra în parteneriat strâns cu Comitetul European al Regiunilor în ceea ce privește valul de renovări ale clădirilor și solicită un acord specific care să pună bazele unei cooperări consolidate în acest domeniu în perioada de redresare post-COVID;

51.

invită Consiliul UE să lanseze o campanie de comunicare în cooperare cu alte instituții și să lucreze în parteneriat strâns cu Comitetul European al Regiunilor pentru a ridica nivelul de sensibilizare și a stimula acțiunile privind valul de renovări, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, regional și local.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Directiva privind performanța energetică a clădirilor prevede strategii naționale pentru reabilitarea energetică a parcului imobiliar național.

(2) http://bpie.eu/wp-content/uploads/2015/10/Implementing_Cost_Optimality.pdf

(3) A se vedea, de exemplu, proiectul Sharing cities la adresa http://www.sharingcities.eu/

(4) Există manuale pentru a facilita pregătirea planurilor integrate, cum ar fi How to develop a SECAP (JRC), Smart cities Guidance Package și broșura de sinteză (Integrated Planning Policy and Regulation – EIP Smart cities action cluster), European Energy Award.

(5) https://ec.europa.eu/environment/topics/circular-economy/levels_en

(6) De exemplu, „Level(s)” nu include niciun indicator privind cerințele de putere maximă pentru clădiri (kW) și nici privind sarcina în rețeaua electrică; acestea reprezintă un factor tot mai important în multe domenii, în care rețelele electrice sunt expuse unei cereri tot mai mari.

(7) EU Building Stock Observatory: https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency/energy-efficient-buildings/eu-bso_ro

(8) Astfel de opțiuni se aplică, dar nu se limitează la: electrificarea directă și utilizarea pompelor de căldură, rețelele de termoficare centralizată, reamenajarea rețelei existente de gaze pentru noi aplicații și utilizarea hidrogenului.

(9) De exemplu, soluții bazate pe gaze naturale.

(10) Cum ar fi caracteristicile clădirilor în ceea ce privește vechimea, forma, utilizarea, proiectarea istorică/arhitecturală, proprietatea, scopul, piața imobiliară locală, valoarea alternativă, costurile de subcontractare și orice lucrări anterioare de renovare.

(11) A se vedea, de exemplu, proiectul X-tendo https://x-tendo.eu, proiectul U-Cert https://u-certproject.eu și proiectul QualDEEPC https://qualdeepc.eu

(12) A se vedea, de exemplu, proiectul GROWGREEN: http://growgreenproject.eu

(13) Cum ar fi, de exemplu, grădinile verticale și „acoperișurile ecologice sădite”, infrastructurile verzi și albastre.

(14) Energia încorporată este energia consumată de toate procesele asociate cu realizarea unei clădiri, de la extracția și prelucrarea resurselor naturale până la fabricarea, transportul și livrarea de produse.

(15) Platforma de schimb de cunoștințe a fost instituită de Comitetul Regiunilor și de Comisia Europeană (DG Cercetare și Inovare).

(16) A se vedea, de exemplu, proiectul Compete4SECAP: https://compete4secap.eu

(17) A se vedea, de exemplu, publicația Smart Cities Guidance Package, p. 91, la adresa https://www.researchgate.net/publication/343615678_Smart_City_Guidance_Package

(18) A se vedea, de exemplu, publicația Smart Cities Guidance Package, p. 92, la adresa https://www.researchgate.net/publication/343615678_Smart_City_Guidance_Package

(19) A se vedea, de exemplu, proiectul NET-ubiep: http://www.net-ubiep.eu

(20) Enabling Positive Energy Districts across Europe: energy efficiency couples renewable energy | EU Science Hub (europa.eu).

(21) A se vedea, de exemplu, proiectul OKTAVE https://www.oktave.fr (doar în franceză), proiectul INTERREG ReeHub https://reehub.italy-albania-montenegro.eu și proiectul PADOVA FIT https://www.padovafit.eu/home.html

(22) A se vedea, de exemplu, proiectul ENERGIESPRONG la adresa https://energiesprong.org/

(23) A se vedea, de exemplu, proiectul Guarantee: www.guarantee-project.eu

(24) De exemplu, tehnologia 5G este o tehnologie capabilă să conecteze mii de dispozitive de monitorizare în zonele mai populate și să faciliteze conectivitatea ultrarapidă care lipsește în prezent în multe dintre zonele mai puțin populate, unele dintre ele fiind expuse riscului de depopulare.

(25) Astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice.

(26) https://www.oecd.org/dac/financing-sustainable-development/development-finance-topics/social-impact-investment-initiative.htm

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/32

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Un nou pact privind migrația și azilul

(2021/C 175/06)

Raportoare:

Antje GROTHEER (DE-PSE), vicepreședintă a Parlamentului Landului Bremen

Documente de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul

[COM(2020) 609 final]

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea azilului și a migrației și de modificare a Directivei (CE) 2003/109 a Consiliului și a propunerii de regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație]

[COM(2020) 610 final]

Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE

[COM(2020) 611 final]

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/817

[COM(2020) 612 final]

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului

[COM(2020) 613 final]

Propunerea modificată de regulament privind instituirea sistemului Eurodac

[COM(2020) 614 final] (document disponibil numai în limba engleză în momentul traducerii proiectului de aviz)

Recomandarea Comisiei privind căile legale de acces la protecție în UE: promovarea relocării, a admisiei umanitare și a altor căi complementare

[C(2020) 6467 final]

Recomandarea Comisiei din 23.9.2020 privind cooperarea dintre statele membre în contextul operațiunilor efectuate de nave deținute sau exploatate de entități private în scopul desfășurării de activități de căutare și salvare

[C(2020) 6468 final]

Recomandarea Comisiei privind un mecanism al UE de pregătire și gestionare a crizelor legate de migrație (Plan de acțiune în vederea pregătirii pentru situații de criză legate de migrație și a gestionării acestora)

[C(2020) 6469 final]

Comunicarea Comisiei – Orientările Comisiei privind punerea în aplicare a normelor UE referitoare la definirea și prevenirea facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate

[C(2020) 6470 final]

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027

[COM(2020) 758 final]

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei (CE) 2003/109 a Consiliului și a propunerii de regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație]

Amendamentul 1

COM(2020) 610 final – Considerentul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Numai persoanele care au mai multe șanse să aibă un drept de ședere în Uniune ar trebui să fie transferate. Prin urmare, domeniul de aplicare al transferului solicitanților de protecție internațională ar trebui limitat la cei care nu fac obiectul procedurii la frontieră prevăzute în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil].

Expunere de motive

Pentru a aplica în mod corect acest criteriu, ar trebui să se prevadă elaborarea și actualizarea periodică de către Comisie a unei liste de țări sigure, pentru eventuale proceduri de returnare.

Amendamentul 2

COM(2020) 610 final – Considerentul 36

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prezentul regulament ar trebui să se aplice solicitanților de protecție subsidiară și persoanelor eligibile pentru protecție subsidiară pentru a se asigura egalitatea de tratament pentru toți solicitanții și beneficiarii de protecție internațională, precum și coerența cu acquis-ul actual al Uniunii în materie de azil, în special cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională].

Prezentul regulament ar trebui să se aplice solicitanților de protecție subsidiară și persoanelor eligibile pentru protecție subsidiară și persoanelor care solicită și beneficiază de alte forme de protecție prevăzute de statele membre , pentru a se asigura egalitatea de tratament pentru toți solicitanții și beneficiarii de protecție internațională, precum și coerența cu acquis-ul actual al Uniunii în materie de azil, în special cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională].

Expunere de motive

Se consideră necesară extinderea aplicării regulamentului la persoanele care solicită și beneficiază de alte forme de protecție prevăzute de statele membre, pe lângă solicitanții și beneficiarii de protecție internațională și subsidiară.

Amendamentul 3

COM(2020) 610 final – Considerentul 47

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Definiția unui membru de familie din prezentul regulament ar trebui să includă frații sau surorile solicitantului. Reunirea fraților sau a surorilor este deosebit de importantă pentru îmbunătățirea șanselor de integrare ale solicitanților și, astfel, pentru reducerea deplasărilor neautorizate. Domeniul de aplicare al definiției unui membru de familie ar trebui să reflecte, de asemenea, realitatea tendințelor migratorii actuale, și anume faptul că frecvent solicitanții sosesc pe teritoriul statelor membre după o perioadă lungă de tranzit. Prin urmare, definiția ar trebui să includă familiile formate în afara țării de origine, dar înainte de sosirea pe teritoriul statului membru. Se preconizează că această extindere limitată și specifică a sferei definiției va reduce stimulentele unora dintre deplasările neautorizate pe teritoriul UE ale solicitanților de azil.

Definiția unui membru de familie din prezentul regulament ar trebui să includă frații sau surorile solicitantului. Reunirea fraților sau a surorilor este deosebit de importantă pentru îmbunătățirea șanselor de integrare ale solicitanților și, astfel, pentru reducerea deplasărilor neautorizate. Domeniul de aplicare al definiției unui membru de familie ar trebui să reflecte, de asemenea, realitatea tendințelor migratorii actuale, și anume faptul că frecvent solicitanții sosesc pe teritoriul statelor membre după o perioadă lungă de tranzit. Prin urmare, definiția ar trebui să includă familiile formate în afara țării de origine, dar înainte și după sosirea pe teritoriul statului membru. Se preconizează că această extindere limitată și specifică a sferei definiției va reduce stimulentele unora dintre deplasările neautorizate pe teritoriul UE ale solicitanților de azil.

Expunere de motive

Familiile se alcătuiesc în statele membre-gazdă, astfel încât dreptul la unitatea familiei trebuie garantat la momentul relocalizării, indiferent de timpul și locul în care s-a format familia. În caz contrar, dispozițiile riscă să se dovedească discriminatorii.

Amendamentul 4

COM(2020) 610 final – Considerentul 63

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Pentru a sprijini statele membre care efectuează transferuri ca măsură de solidaritate, ar trebui să se acorde un sprijin financiar de la bugetul Uniunii. Pentru a stimula statele membre să acorde prioritate transferului minorilor neînsoțiți , ar trebui să se prevadă un stimulent mai mare.	Pentru a sprijini statele membre care efectuează transferuri ca măsură de solidaritate, ar trebui să se acorde un sprijin financiar de la bugetul Uniunii. Pentru a stimula statele membre să acorde prioritate transferului minorilor , precum și transferului femeilor care călătoresc singure , ar trebui să se prevadă un stimulent mai mare.

Expunere de motive

Ar trebui oferit un stimulent financiar mai mare pentru transferul tuturor copiilor (împreună cu părinții, frații și surorile acestora), nu numai pentru refugiații minori neînsoțiți. Acest lucru ar trebui să se aplice și femeilor care călătoresc singure. Se raportează frecvent că femeile și fetele sunt expuse unui risc ridicat de violență bazată pe gen în centrele de primire. Supraaglomerarea în unele dintre zonele hotspot din Grecia a crescut în mod semnificativ riscul de violență sexuală și bazată pe gen, în special în cazul femeilor singure, care adesea nu sunt cazate separat. În plus, potrivit Comisiei, femeile migrante și femeile refugiate deosebit de vulnerabile, precum și minorii neînsoțiți sunt expuși unui risc mai mare de a fi traficați. Prin urmare, pentru a reduce la minimum aceste riscuri, ar trebui să existe stimulente financiare mai mari pentru transferul femeilor.

Amendamentul 5

COM(2020) 610 final – Articolul 2 litera (w)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„presiune exercitată de migrație” înseamnă o situație în care există un număr mare de sosiri de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi ori un risc de astfel de sosiri, inclusiv în cazul în care această situație sau acest risc este generat de sosiri în urma operațiunilor de căutare și salvare, ca urmare a amplasării geografice a unui stat membru și a evoluțiilor specifice din țările terțe care generează fluxuri de migrație ce constituie o povară chiar și pentru sistemele de azil și de primire bine pregătite și necesită o acțiune imediată;

„presiune exercitată de migrație” înseamnă o situație în care , la nivel local, regional și/sau național, există un număr mare de sosiri de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi ori un risc de astfel de sosiri, inclusiv în cazul în care această situație sau acest risc este generat de sosiri în urma operațiunilor de căutare și salvare, ca urmare a amplasării geografice a unui stat membru sau a regiunilor sale și a evoluțiilor specifice din țările terțe care generează fluxuri de migrație ce constituie o povară chiar și pentru sistemele de azil și de primire bine pregătite și necesită o acțiune imediată;

Expunere de motive

În cazul fluxurilor de migrație care nu afectează întregul sistem național de azil și de primire, pot exista totuși orașe și regiuni expuse unei presiuni deosebite, care riscă să fie copleșite de această presiune.

Amendamentul 6

COM(2020) 610 final – Articolul 6 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre dispun de strategii naționale pentru a asigura o capacitate suficientă pentru punerea în aplicare a unui sistem eficace de gestionare a situațiilor legate de azil și migrație, în conformitate cu principiile stabilite în prezenta parte. Aceste strategii includ planificarea pentru situații neprevăzute la nivel național, luând în considerare planificarea pentru situații neprevăzute în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Agenția Uniunii Europene pentru Azil], Regulamentul (UE) 2019/1896 (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) și Directiva XXX/XXX/UE [Directiva privind condițiile de primire] și rapoartele Comisiei emise în cadrul Planului de acțiune în vederea pregătirii pentru situații de criză legate de migrație și a gestionării acestora. Aceste strategii naționale includ informații privind modul în care statul membru pune în aplicare principiile stabilite în prezenta parte și își îndeplinește obligațiile juridice care decurg din aceste principii la nivel național. Acestea iau în considerare alte strategii relevante și măsurile de sprijin existente, în special în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] și al Regulamentului (UE) XXX/XXX [Agenția Uniunii Europene pentru Azil], și sunt coerente cu strategiile naționale de gestionare integrată a frontierelor stabilite în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/1896 și complementare acestora. Rezultatele monitorizării efectuate de Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, rezultatele evaluării efectuate în conformitate cu Regulamentul nr. 1053/2013 al Consiliului, precum și rezultatele evaluării efectuate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] ar trebui, de asemenea, luate în considerare în cadrul acestor strategii.

Statele membre își propun să elaboreze strategii naționale pentru a asigura o capacitate suficientă pentru punerea în aplicare a unui sistem eficace de gestionare a situațiilor legate de azil și migrație, în conformitate cu principiile stabilite în prezenta parte. Aceste strategii ar trebui să includă planificarea pentru situații neprevăzute la nivel local, regional și național, luând în considerare planificarea pentru situații neprevăzute în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Agenția Uniunii Europene pentru Azil], Regulamentul (UE) 2019/1896 (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) și Directiva XXX/XXX/UE [Directiva privind condițiile de primire] și rapoartele Comisiei emise în cadrul Planului de acțiune în vederea pregătirii pentru situații de criză legate de migrație și a gestionării acestora. Aceste strategii naționale ar trebui să se bazeze pe colaborarea la mai multe niveluri între părțile interesate din cadrul autorităților regionale și locale, din sectorul public și cel privat și din societatea civilă, și ar trebui să includă informații privind modul în care statul membru pune în aplicare principiile stabilite în prezenta parte și își îndeplinește obligațiile juridice care decurg din aceste principii la nivel național. Acestea ar trebui să ia în considerare alte strategii relevante și măsurile de sprijin existente, în special în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] și al Regulamentului (UE) XXX/XXX [Agenția Uniunii Europene pentru Azil], și să fie coerente cu strategiile naționale de gestionare integrată a frontierelor stabilite în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/1896 și complementare acestora. Rezultatele monitorizării efectuate de Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, rezultatele evaluării efectuate în conformitate cu Regulamentul nr. 1053/2013 al Consiliului, precum și rezultatele evaluării efectuate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] ar trebui, de asemenea, luate în considerare în cadrul acestor strategii.

Expunere de motive

În opinia CoR, obligația de a introduce strategii naționale poate ridica probleme în ceea ce privește proporționalitatea măsurii. În același timp, ar trebui să se pună un accent mai mare pe aspectele locale și regionale, întrucât punerea în aplicare a strategiilor trebuie să aibă loc la acest nivel.

Amendamentul 7

COM(2020) 610 final – Articolul 11 litera (h)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
faptul că autoritățile competente ale statelor membre și Agenția pentru Azil vor prelucra datele cu caracter personal ale solicitantului, inclusiv pentru a realiza schimbul de date referitoare la solicitant numai în scopul îndeplinirii obligațiilor lor care decurg din prezentul regulament;	faptul că autoritățile competente ale statelor membre și Agenția pentru Azil vor prelucra datele cu caracter personal ale solicitantului, inclusiv pentru a realiza schimbul de date referitoare la solicitant numai în scopul îndeplinirii obligațiilor lor care decurg din prezentul regulament și că aceste date nu vor fi comunicate țării de origine ;

Expunere de motive

Se consideră că ar trebui să se prevadă interzicerea comunicării către țările de origine a solicitanților a datelor referitoare la aceștia, care ar trebui să beneficieze de cea mai mare confidențialitate.

Amendamentul 8

COM(2020) 610 final – Articolul 12 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru care realizează interviul individual elaborează un rezumat scris al acestuia care conține cel puțin principalele informații furnizate de către solicitant în cadrul interviului. Rezumatul se poate prezenta fie sub formă de raport, fie ca formular-tip. Statul membru se asigură că solicitantul, consilierul juridic sau alt tip de consilier care îl reprezintă pe solicitant are acces la rezumat în timp util.

Statul membru care realizează interviul individual elaborează un rezumat scris al acestuia care conține cel puțin principalele informații furnizate de către solicitant în cadrul interviului. Rezumatul se poate prezenta fie sub formă de raport, fie ca formular-tip , pe baza unei liste de verificare . Statul membru se asigură că solicitantul, consilierul juridic sau alt tip de consilier care îl reprezintă pe solicitant are acces la rezumat în timp util.

Expunere de motive

Pentru clarificarea textului.

Amendamentul 9

COM(2020) 610 final – Articolul 21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 21

Intrarea

1. Atunci când se stabilește, pe baza probelor sau a dovezilor circumstanțiale, astfel cum sunt descrise în cele două liste menționate la articolul 30 alineatul (4) din prezentul regulament, inclusiv pe baza datelor la care face trimitere Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], că un solicitant a trecut în mod neregulamentar frontiera într-un stat membru pe uscat, pe mare sau pe calea aerului venind dintr-o țară terță, statul membru în care acesta a intrat astfel este cel responsabil cu examinarea cererii de protecție internațională. Această responsabilitate încetează în cazul în care cererea este înregistrată la mai mult de 3 ani de la data la care a avut loc trecerea frontierei.

2. Regula prevăzută la alineatul (1) se aplică și în cazul în care solicitantul a fost debarcat pe teritoriul respectiv în urma unei operațiuni de căutare și salvare.

3. Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care se poate stabili, pe baza probelor sau a dovezilor circumstanțiale, astfel cum sunt descrise în cele două liste menționate la articolul 30 alineatul (4) din prezentul regulament, inclusiv pe baza datelor menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], că solicitantul a fost transferat în temeiul articolului 57 din prezentul regulament într-un alt stat membru după ce a trecut frontiera. În acest caz, acest alt stat membru este responsabil cu examinarea cererii de protecție internațională.

Expunere de motive

Având în vedere mecanismul de solidaritate propus și responsabilitatea operațională sporită a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Frontex în cadrul noului pact privind migrația și azilul, precum și sarcina impusă autorităților locale și regionale din regiunile de frontieră prin procedurile la frontieră obligatorii, atribuirea responsabilității pentru cererea de azil pe baza criteriului intrării neregulamentare prin trecerea unei frontiere externe nu se mai justifică. Acest criteriu este mai degrabă de natură să împiedice o repartizare solidară. În plus, atribuirea responsabilității pentru persoanele debarcate în urma operațiunilor de căutare și salvare statului membru în care aceste persoane au intrat este de natură să pună în pericol eficacitatea operațiunilor de căutare și salvare, întrucât statele membre au refuzat deja în trecut debarcările pentru a evita această responsabilitate. Eliminarea articolului 21 din propunere (= competența statului membru de primă intrare) nu ar schimba competența statului de la frontiera externă în majoritatea cazurilor de intrări neregulamentare care ar fi descoperite. Articolul 9 alineatul (1) din propunere impune persoanelor care caută protecție să solicite protecție în statul primei intrări. În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din propunere, acestui stat îi revine în continuare responsabilitatea pentru procedura de azil în cazul în care nu se aplică niciun alt criteriu pentru determinarea statului membru responsabil de desfășurarea procedurii de protecție. Eliminarea ar reduce însă sarcina care revine administrațiilor naționale și ar reduce costurile prin evitarea sarcinilor administrative inutile. Chiar și în prezent, încercările de returnare au foarte puține șanse de succes dacă sosirea neregulamentară nu poate fi demonstrată pe baza datelor Eurodac. Aceste aspecte ar fi înlăturate prin eliminarea articolului 21 din propunere.

Amendamentul 10

COM(2020) 610 final – Articolul 29 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dacă un stat membru în care s-a înregistrat o cerere de protecție internațională consideră că alt stat membru este responsabil cu examinarea cererii, solicită acestui alt stat membru, fără întârziere și în orice caz în termen de două luni de la data la care a fost înregistrată cererea, să preia solicitantul. În pofida primului paragraf, în cazul unui rezultat pozitiv transmis de Eurodac referitor la datele înregistrate în temeiul articolelor 13 și 14a din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac] sau al unui rezultat pozitiv transmis de VIS referitor la datele înregistrate în temeiul articolului 21 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, cererea de preluare este trimisă în termen de o lună de la primirea rezultatului pozitiv respectiv. Atunci când cererea de preluare a unui solicitant nu este prezentată în termenele prevăzute la primul și al doilea paragraf, responsabilitatea examinării cererii de protecție internațională revine statului membru în care s-a înregistrat cererea. Atunci când solicitantul este un minor neînsoțit, statul membru care îndeplinește procedura de determinare poate, în cazul în care consideră că este în interesul superior al minorului, să continue procedura de determinare a statului membru responsabil și să solicite altui stat membru să preia solicitantul, în pofida expirării termenelor prevăzute la primul și la al doilea paragraf.

Dacă un stat membru în care s-a înregistrat o cerere de protecție internațională consideră că alt stat membru este responsabil cu examinarea cererii, solicită acestui alt stat membru, fără întârziere și în orice caz în termen de două luni de la data la care a fost înregistrată cererea, să preia solicitantul. În pofida primului paragraf, în cazul unui rezultat pozitiv transmis de Eurodac referitor la datele înregistrate în temeiul articolelor 13 și 14a din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac] sau al unui rezultat pozitiv transmis de VIS referitor la datele înregistrate în temeiul articolului 21 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, cererea de preluare este trimisă în termen de o lună de la primirea rezultatului pozitiv respectiv. Atunci când cererea de preluare a unui solicitant nu este prezentată în termenele prevăzute la primul și al doilea paragraf, responsabilitatea examinării cererii de protecție internațională revine statului membru în care s-a înregistrat cererea. Atunci când solicitantul este un minor neînsoțit, statul membru care îndeplinește procedura de determinare poate , după audierea acestuia oriunde este posibil , în cazul în care consideră că este în interesul superior al minorului, să continue procedura de determinare a statului membru responsabil și să solicite altui stat membru să preia solicitantul, în pofida expirării termenelor prevăzute la primul și la al doilea paragraf.

Expunere de motive

În contextul procedurii de determinare a statului membru responsabil, terminologia utilizată în articol pare a fi prea discreționară, considerându-se că este de preferat să se prevadă audierea minorului neînsoțit însuși, oriunde este posibil.

Amendamentul 11

COM(2020) 610 final – Articolul 55 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul în care un stat membru se angajează să asigure preluarea sarcinii de returnare și resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul unei decizii de returnare emise de statul membru beneficiar nu sunt returnați sau nu sunt îndepărtați în termen de 8 luni, statul membru care asigură preluarea sarcinii de returnare mută persoanele în cauză pe teritoriul său, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 57 și 58. Această perioadă începe de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 53 alineatul (1) sau, după caz, la articolul 49 alineatul (2).

În cazul în care un stat membru se angajează să asigure preluarea sarcinii de returnare și resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul unei decizii de returnare emise de statul membru beneficiar nu sunt returnați sau nu sunt îndepărtați în termen de 8 luni, statul membru care asigură preluarea sarcinii de returnare mută persoanele în cauză pe teritoriul său, după consultarea autorităților locale și/sau regionale pe teritoriul cărora urmează să aibă loc mutarea cu privire la fezabilitatea acesteia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 57 și 58. Această perioadă începe de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 53 alineatul (1) sau, după caz, la articolul 49 alineatul (2).

Expunere de motive

Scopul amendamentului propus este de a se asigura că autoritățile locale și/sau regionale, care trebuie să primească persoanele care sosesc în baza sarcinii de returnare, sunt în măsură să se pregătească cât mai bine pentru această sarcină.

Amendamentul 12

COM(2020) 610 final – Articolul 55 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsurile menționate la alineatul (1) cuprind una sau mai multe dintre următoarele activități desfășurate de statul membru care preia sarcina de returnare:

Măsurile menționate la alineatul (1) cuprind una sau mai multe dintre următoarele activități desfășurate de statul membru care preia sarcina de returnare , în consultare, după caz, cu autoritățile locale și/sau regionale competente ale statului membru beneficiar :

(a)	oferirea de consiliere privind returnarea și reintegrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală;

(a)	oferirea de consiliere privind returnarea și reintegrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală;

(b)	utilizarea programului și a resurselor naționale pentru a furniza asistență logistică și financiară și alte tipuri de asistență materială sau în natură, inclusiv reintegrare, resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care doresc să plece în mod voluntar;

(b)	utilizarea programului și a resurselor naționale pentru a furniza asistență logistică și financiară și alte tipuri de asistență materială sau în natură, inclusiv reintegrare, resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care doresc să plece în mod voluntar;

(c)	conducerea sau sprijinirea dialogului politic și a schimburilor cu autoritățile țărilor terțe în scopul facilitării readmisiei;

(c)	conducerea sau sprijinirea dialogului politic și a schimburilor cu autoritățile țărilor terțe în scopul facilitării readmisiei;

(d)	contactarea autorităților competente ale țărilor terțe în scopul verificării identității resortisanților țărilor terțe și al obținerii unui document de călătorie valabil;

(d)	contactarea autorităților competente ale țărilor terțe în scopul verificării identității resortisanților țărilor terțe și al obținerii unui document de călătorie valabil;

(e)	organizarea în numele statului membru beneficiar a modalităților practice de executare a returnării, cum ar fi zborurile charter sau programate ori alte mijloace de transport către țara terță de returnare.

(e)	organizarea în numele statului membru beneficiar a modalităților practice de executare a returnării, cum ar fi zborurile charter sau programate ori alte mijloace de transport către țara terță de returnare.

Aceste măsuri nu afectează obligațiile și responsabilitățile statului membru beneficiar care sunt prevăzute în Directiva 2008/115/CE.

Expunere de motive

Scopul amendamentului propus este de a se asigura că autoritățile locale și/sau regionale, care sunt informate cu privire la persoanele transferate ca urmare a primirii lor, sunt implicate, de asemenea, în acțiunile care se desfășoară în cadrul sarcinii de returnare, pentru a garanta drepturile acestor persoane și buna desfășurare a transferului de responsabilitate.

Amendamentul 13

COM(2020) 610 final – Articolul 57 alineatul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Mutarea persoanei în cauză din statul membru beneficiar în statul membru de transfer se face în conformitate cu dreptul național al statului membru beneficiar, după consultări între statele membre în cauză, cât de repede posibil din punct de vedere practic și în cel mult 4 săptămâni de la confirmarea primită din partea statului membru de transfer sau de la hotărârea definitivă privind apelul sau revizuirea deciziei de mutare atunci când executarea deciziei de mutare a fost suspendată în conformitate cu articolul 33 alineatul (3).

Expunere de motive

Pentru a se asigura primirea efectivă, autoritățile locale și regionale competente trebuie, de asemenea, să fie informate și consultate în mod direct, astfel încât să se poată pregăti în mod corespunzător pentru primire.

Amendamentul 14

COM(2020) 610 final – Articolul 72

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.	Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

1.	Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

[…]

2. După caz, statele membre pot fi, de asemenea, eligibile pentru un cuantum suplimentar de 10 000 EUR pentru membrii de familie ai persoanelor menționate la alineatul (1), în cazul în care persoanele respective sunt admise pentru a se asigura unitatea familiei. În acest sens, ar trebui să se garanteze, în special, că o parte din această sumă se plătește direct autorităților locale sau regionale pe teritoriul cărora sunt admise persoanele prin relocare sau admisie umanitară.

2.	Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

2.	Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

[…]

7. În limitele resurselor disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a ajusta, în cazul în care se consideră că este oportun, cuantumurile menționate la alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol pentru a ține seama de ratele actuale ale inflației, de evoluțiile relevante din domeniul mutării solicitanților de protecție internațională și al beneficiarilor de protecție internațională dintr-un stat membru în altul, precum și de factorii care pot optimiza utilizarea stimulentului financiar reprezentat de cuantumurile respective.”

Expunere de motive

Completările propuse sunt menite să garanteze faptul că autoritățile locale sau regionale competente primesc sprijinul financiar necesar.

Propunere modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE

Amendamentul 15

COM(2020) 611 final – Punctul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(i)

Considerentul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„(10)

Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. Ar trebui puse și la dispoziția autorităților locale și regionale resurse adecvate, inclusiv posibilitatea de a accesa direct Fondul pentru azil, migrație și integrare.” De asemenea, este necesar ca UE să aloce fonduri specifice pentru ca regiunile confruntate cu o mai mare presiune a migrației, în special cele de la frontierele externe ale UE, să poată face față primirii și asistenței minorilor neînsoțiți care sosesc pe teritoriile lor.”

Considerentul 31 se înlocuiește cu următorul text:

(ii)	Considerentul 31 se înlocuiește cu următorul text:

„(31)

Pentru a garanta drepturile solicitantului, acesta ar trebui să primească în scris o decizie privind cererea sa. În cazul în care decizia nu acordă protecție internațională, solicitantului ar trebui să i se furnizeze motivele de fapt și de drept, informații privind consecințele deciziei, precum și modalitățile de contestare a acesteia.

„(31)

(31a)

Pentru a spori eficiența procedurilor și a reduce riscul de sustragere și probabilitatea unor deplasări neautorizate, nu ar trebui să existe diferențe procedurale între emiterea unei decizii negative privind o cerere de protecție internațională și a unei decizii de returnare. O decizie de returnare ar trebui emisă imediat solicitanților ale căror cereri sunt respinse. Fără a aduce atingere dreptului la o cale de atac eficientă, decizia de returnare ar trebui să facă parte fie din decizia negativă privind cererea de protecție internațională, fie, dacă este un act separat, să fie emisă în același timp și împreună cu decizia negativă.”

(31a)

Pentru a spori eficiența procedurilor și a reduce riscul de sustragere și probabilitatea unor deplasări neautorizate, nu ar trebui să existe diferențe procedurale între emiterea unei decizii negative privind o cerere de protecție internațională și a unei decizii de returnare. Solicitanții a căror cerere a fost respinsă și cărora statul membru nu a decis să le acorde un permis de ședere autonom sau o altă autorizație care conferă un drept de ședere pe motive de dificultăți, umanitare sau de altă natură, ar trebui să facă fără întârziere obiectul unei decizii de returnare . Fără a aduce atingere dreptului la o cale de atac eficientă, decizia de returnare ar trebui să facă parte fie din decizia negativă privind cererea de protecție internațională, fie, dacă este un act separat, să fie emisă în același timp și împreună cu decizia negativă.”

Expunere de motive

Această recomandare consolidează structurile locale și regionale și răspunde solicitărilor anterioare ale CoR în acest domeniu. În plus, este esențial ca UE să aloce fonduri specifice pentru regiunile în care presiunea migrației este mai mare.

Amendamentul 16

COM(2020) 611 final – Punctul 5, Considerentul 40 litera (h)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Atunci când se aplică procedura la frontieră pentru efectuarea returnării, ar trebui să se aplice anumite dispoziții din [Directiva privind returnarea reformată], întrucât acestea reglementează elementele procedurii de returnare care nu sunt stabilite în prezentul regulament, în special cele referitoare la definiții, dispozițiile mai favorabile, principiul nereturnării, interesul superior al copilului, viața de familie și starea de sănătate, riscul de sustragere, obligația de a coopera, termenul pentru plecarea voluntară, decizia de returnare, îndepărtare, amânarea îndepărtării, returnarea și îndepărtarea minorilor neînsoțiți, interdicțiile de intrare, garanțiile în așteptarea returnării, detenție, condițiile de detenție , plasarea în detenție a minorilor și a familiilor și situațiile de urgență. Pentru a reduce riscul de intrare și de deplasare neautorizate a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul procedurii la frontieră pentru efectuarea returnării, resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală li se poate acorda un termen de maximum 15 zile pentru plecare voluntară, fără a aduce atingere posibilității de a se conforma în mod voluntar obligației de returnare în orice moment.

Atunci când se aplică procedura la frontieră pentru efectuarea returnării, ar trebui să se aplice anumite dispoziții din [Directiva privind returnarea reformată], întrucât acestea reglementează elementele procedurii de returnare care nu sunt stabilite în prezentul regulament, în special cele referitoare la definiții, dispozițiile mai favorabile, principiul nereturnării, interesul superior al copilului, viața de familie și starea de sănătate, riscul de sustragere, obligația de a coopera, termenul pentru plecarea voluntară, decizia de returnare, îndepărtare, amânarea îndepărtării, returnarea și îndepărtarea minorilor neînsoțiți, interdicțiile de intrare, garanțiile în așteptarea returnării, detenție, condițiile de detenție și situațiile de urgență. Pentru a reduce riscul de intrare și de deplasare neautorizate a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul procedurii la frontieră pentru efectuarea returnării, resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală li se poate acorda un termen de maximum 15 zile pentru plecare voluntară, fără a aduce atingere posibilității de a se conforma în mod voluntar obligației de returnare în orice moment.

Expunere de motive

CoR este în favoarea renunțării complete la plasarea în detenție a copiilor.

Amendamentul 17

COM(2020) 611 final – Punctul 13, Articolul 35a

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Respingerea unei cereri și emiterea unei decizii de returnare	Respingerea unei cereri și emiterea unei decizii de returnare
În cazul în care o cerere este respinsă ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată în ceea ce privește atât statutul de refugiat, cât și statutul conferit prin protecție subsidiară, sau ca retrasă implicit sau explicit, statele membre emit o decizie de returnare care respectă Directiva XXX/XXX/UE [Directiva privind returnarea]. Decizia de returnare se emite ca parte a deciziei de respingere a cererii de protecție internațională sau, într-un act separat. În cazul în care decizia de returnare este emisă ca act separat, aceasta se emite în același timp și împreună cu decizia de respingere a cererii de protecție internațională.	În cazul în care o cerere este respinsă ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată în ceea ce privește atât statutul de refugiat, cât și statutul conferit prin protecție subsidiară, sau ca retrasă implicit sau explicit, iar statul membru nu a decis să acorde persoanei respective un permis de ședere autonom sau orice altă autorizație care conferă un drept de ședere, din motive de compasiune, umanitare sau de altă natură, statele membre emit o decizie de returnare în conformitate cu Directiva XXX/XXX/UE [Directiva privind returnarea]. Decizia de returnare se emite ca parte a deciziei de respingere a cererii de protecție internațională sau, într-un act separat. În cazul în care decizia de returnare este emisă ca act separat, aceasta se emite în același timp și împreună cu decizia de respingere a cererii de protecție internațională.

Expunere de motive

Potrivit textului propunerii Comisiei, statele membre sunt împiedicate să acorde protecție din alte motive umanitare sau familiale în afara protecției internaționale, fără a iniția o procedură de returnare. Acest lucru contravine articolului 3 alineatul (2) din propunerea COM(2016) 466 final („Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională”), care garantează exact acest drept al statelor membre („Prezentul regulament nu se aplică altor tipuri de statut umanitar pe care statele membre le acordă, în temeiul dreptului lor intern, persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de obținere a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară.”). În plus, în anumite circumstanțe, statele membre sunt chiar obligate să ofere protecție; aceasta se aplică, de exemplu, în cazurile de amenințări la adresa sănătății, astfel cum a precizat CJUE în jurisprudența sa încă de la cauza M’Bodj. În plus, această dispoziție pare redundantă, având în vedere obligația prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE („Directiva privind returnarea”) de a emite o decizie de returnare în caz de ședere ilegală. Amendamentul propus este în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind returnarea.

Amendamentul 18

COM(2020) 611 final – Punctul 14, Articolul 40 alineatul (1) litera (i)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 40 se modifică după cum urmează:

(a)	La alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

(a)	La alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(i)

solicitantul deține cetățenia unei țări terțe sau, în cazul unui apatrid, a avut anterior reședința obișnuită într-o țară terță pentru care proporția deciziilor de acordare a protecției internaționale de către autoritatea decizională este, în conformitate cu cele mai recente date Eurostat disponibile privind media anuală la nivelul Uniunii, de 20 % sau mai mică, cu excepția cazului în care a avut loc o modificare semnificativă în țara terță în cauză de la publicarea datelor Eurostat relevante sau solicitantul aparține unei categorii de persoane pentru care proporția de cel mult 20 % nu poate fi considerată reprezentativă pentru nevoile lor de protecție ;”

„(i)

pe baza concluziilor unui interviu inițial, în cazuri individuale, se poate adopta o decizie privind cererea solicitantului într-o perioadă scurtă de timp și, în cazul respingerii cererii, există o perspectivă legitimă de returnare rapidă în țara de origine sau într-o țară terță pregătită pentru primire .”

[…]

Expunere de motive

Corelarea sancțiunilor cu cetățenia, care rezultă din legătura cu cotele de protecție, este incompatibilă cu principiile nediscriminării prevăzute de legislația internațională și europeană, cu excepția cazurilor individuale în care acest lucru este justificat. Prin urmare, CoR propune o procedură bazată pe posibilitatea returnării și pe probabilitatea unor decizii individuale rapide, astfel cum este aceasta utilizată în procedura de azil elvețiană începând cu 2019. Astfel, într-o perioadă scurtă de timp, s-ar putea lua mult mai multe decizii decât este posibil în cazul corelării cu cotele de protecție. De asemenea, acest lucru contribuie mai ales la reducerea sarcinii pentru autoritățile locale și regionale din zonele de frontieră. Acest model permite, în plus, luarea unor decizii rapide de acordare a protecției și, prin urmare, poate accelera în mod durabil integrarea persoanelor care sunt în mod clar vulnerabile, cum ar fi beneficiarii de protecție internațională care sunt salvați pe mare.

Amendamentul 19

COM(2020) 611 final – Punctul 14, Articolul 40 alineatul (5) litera (c)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

(b)	La alineatul (5) se adaugă următoarea literă:

(b)	La alineatul (5) se adaugă următoarea literă:

„(c)

solicitantul deține cetățenia unei țări terțe sau, în cazul unui apatrid, a avut anterior reședința obișnuită într-o țară terță pentru care proporția deciziilor autorității decizionale care acordă protecție internațională este, în conformitate cu cele mai recente date Eurostat disponibile privind media anuală la nivelul Uniunii, de 20 % sau mai mică, cu excepția cazului în care a avut loc o modificare semnificativă în țara terță în cauză de la publicarea datelor Eurostat relevante sau solicitantul aparține unei categorii de persoane pentru care proporția de cel mult 20 % nu poate fi considerată reprezentativă pentru nevoile lor de protecție ;”

„(c)

Expunere de motive

Amendamentul 20

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statul membru examinează o cerere în cadrul unei proceduri la frontieră în cazurile menționate la alineatul (1), atunci când se aplică circumstanțele menționate la articolul 40 alineatul (1) literele (c), (f) sau (i).	Statul membru examinează o cerere în cadrul unei proceduri la frontieră în cazurile menționate la alineatul (1), atunci când se aplică circumstanțele menționate la articolul 40 alineatul (1) litera (f) sau (i), și la litera (c), numai în cazul în care circumstanțele indică faptul că se pot preconiza o decizie și o returnare rapidă în cazul respectiv .

Expunere de motive

Acest lucru ar duce la reducerea sarcinii pentru autoritățile locale și regionale din zonele în care solicitanții sunt cazați în timpul procedurilor la frontieră.

Amendamentul 21

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procedura la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți și minorilor cu vârsta sub 12 ani și membrilor familiilor acestora numai în cazurile menționate la articolul 40 alineatul (5) litera (b).

Procedura la frontieră poate fi aplicată minorilor și membrilor familiilor lor care îi însoțesc numai în cazurile menționate la articolul 40 alineatul (5) litera (b) sau în cazurile în care se preconizează o acordare rapidă a protecției internaționale în urma unei examinări în conformitate cu articolul 40 alineatul (5) litera (c) . Minorii nu ar trebui să fie plasați în detenție în cadrul procedurilor la frontieră.

Expunere de motive

Protecția minorilor în temeiul dreptului internațional se aplică în egală măsură tuturor persoanelor care nu au împlinit 18 ani. Prin urmare, procedurile speciale ar trebui utilizate numai în cazul în care acest lucru fie este în interesul minorului, fie este justificat, în cazuri individuale, pe baza unor motive grave în sensul articolului 40 alineatul (5) litera (b) din propunere („pericol pentru siguranța națională sau ordinea publică”). Nu ar trebui să se permită plasarea în detenție a minorilor din motive procedurale. Această abordare, bazată pe interesul superior al minorilor și pe interesele statelor membre în materie de securitate, este în conformitate cu pozițiile anterioare ale CoR.

Amendamentul 22

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (9) litera (b)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre nu aplică sau încetează să aplice procedura la frontieră în orice etapă a procedurii în cazul în care:

[…]

(b)	solicitanților cu nevoi procedurale speciale nu li se poate acorda sprijinul necesar în amplasamentele menționate la alineatul (14);

(b)	solicitanții au nevoi procedurale speciale , cu excepția cazului în care, în cazuri individuale, este garantat faptul că solicitanților respectivi li se poate acorda sprijinul necesar în amplasamentele menționate la alineatul (14);

Expunere de motive

Persoanele cu nevoi procedurale speciale trebuie să aibă acces la măsurile de sprijin relevante de la caz la caz, în caz contrar, acestor persoane nu li se poate aplica procedura la frontieră.

Amendamentul 23

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (11)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procedura la frontieră trebuie să aibă o durată cât mai scurtă posibil, permițând, în același timp, o examinare completă și corectă a cererilor. Aceasta cuprinde decizia menționată la alineatele (2) și (3), precum și orice decizie privind o cale de atac, dacă este cazul, și trebuie finalizată în termen de 12 săptămâni de la data înregistrării cererii. După această perioadă, solicitantul este autorizat să intre pe teritoriul statului membru, cu excepția cazului în care se aplică articolul 41a alineatul (1).

Prin derogare de la termenele stabilite la articolul 34, articolul 40 alineatul (2) și articolul 55, statele membre stabilesc dispoziții privind durata procedurii de examinare și a procedurii aferente căii de atac, care garantează că, în cazul unei căi de atac împotriva unei decizii de respingere a unei cereri în cadrul procedurii la frontieră, decizia cu privire la această cale de atac este emisă în termen de 12 săptămâni de la data înregistrării cererii.

Procedura la frontieră trebuie să aibă o durată cât mai scurtă posibil, pentru a contribui la reducerea presiunii asupra regiunilor de frontieră, permițând, în același timp, o examinare completă și corectă a cererilor. Aceasta cuprinde decizia menționată la alineatele (2) și (3), precum și orice decizie privind o cale de atac, dacă este cazul, și trebuie finalizată în termen de 8 săptămâni de la data înregistrării cererii. După această perioadă, solicitantul este autorizat să se deplaseze pe teritoriul statului membru, cu excepția cazului în care se aplică articolul 41a alineatul (1). Prin derogare de la termenele stabilite la articolul 34, articolul 40 alineatul (2) și articolul 55, statele membre stabilesc dispoziții privind durata procedurii de examinare și a procedurii aferente căii de atac, care garantează că, în cazul unei căi de atac împotriva unei decizii de respingere a unei cereri în cadrul procedurii la frontieră, decizia cu privire la această cale de atac este emisă în termen de 8 săptămâni de la data înregistrării cererii.

Expunere de motive

Termenul de 20 de săptămâni este nejustificat de lung, obligând solicitanții să rămână în zonele de tranzit și impunând astfel o povară disproporționată asupra regiunilor de frontieră. În hotărârea sa din 14 mai 2020 privind zona de tranzit maghiară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a afirmat că „procedurile specifice [la frontieră] trebuie să se desfășoare într-un termen rezonabil” și afirmă că, deja după patru săptămâni, trebuie să se acorde accesul la procedura obișnuită. Întrucât situația din zona de tranzit este o situație de privare de libertate, procedurile la frontieră în zonele de tranzit trebuie efectuate rapid. O perioadă de peste opt săptămâni, care dublează deja termenul permis în prezent în conformitate cu articolul 43 din Directiva privind procedurile de azil (4 săptămâni), ar fi considerată, cel mai probabil, nerezonabilă atât de CJUE, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). O perioadă de opt săptămâni este, în majoritatea cazurilor, suficientă pentru desfășurarea unei proceduri de azil. În cazul în care procedura se încheie cu o decizie negativă, se prevede o perioadă suplimentară de opt săptămâni pentru procedura de returnare. În cazul în care durata totală a procedurii este mai mare de trei luni, este improbabil ca returnarea să se efectueze rapid, astfel cum se prevede pentru procedura la frontieră.

Amendamentul 24

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pe parcursul examinării cererilor care fac obiectul unei proceduri la frontieră, solicitanții sunt ținuți la frontiera externă sau în apropiere de aceasta ori în zonele de tranzit. Fiecare stat membru notifică Comisiei, [în termen de cel târziu două luni de la data aplicării prezentului regulament], amplasamentele de la frontierele externe, din apropierea frontierei externe sau din zonele de tranzit în care se va desfășura procedura la frontieră, inclusiv atunci când se aplică alineatul (3), și se asigură de faptul că aceste amplasamente au o capacitate suficientă pentru prelucrarea cererilor prevăzute la alineatul respectiv. Orice modificare a identificării amplasamentelor în care se aplică procedura la frontieră este notificată Comisiei cu două luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

Pe parcursul examinării cererilor care fac obiectul unei proceduri la frontieră, solicitanții sunt ținuți la frontiera externă sau în apropiere de aceasta ori în zonele de tranzit. Fiecare stat membru notifică Comisiei, [în termen de cel târziu două luni de la data aplicării prezentului regulament], amplasamentele de la frontierele externe, din apropierea frontierei externe sau din zonele de tranzit în care se va desfășura procedura la frontieră, inclusiv atunci când se aplică alineatul (3), și se asigură de faptul că aceste amplasamente au o capacitate suficientă pentru prelucrarea cererilor prevăzute la alineatul respectiv. Notificarea trebuie să fie însoțită de un raport privind consultarea autorității locale și regionale competente pe teritoriul căreia urmează să se desfășoare aceste proceduri. Orice modificare a identificării amplasamentelor în care se aplică procedura la frontieră este notificată Comisiei cu două luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

Expunere de motive

Amendamentul 25

COM(2020) 611 final – Punctul 15, Articolul 41 alineatul (14)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În situațiile în care capacitatea amplasamentelor notificate de statele membre în temeiul alineatului (14) este temporar insuficientă pentru prelucrarea cererilor făcute de solicitanții care intră sub incidența alineatului (3), statele membre pot desemna alte amplasamente de pe teritoriul statului membru și, după notificarea Comisiei, primesc solicitanții acolo, cu titlu temporar și pentru cât mai puțin timp necesar.

În situațiile în care capacitatea amplasamentelor notificate de statele membre în temeiul alineatului (14) este temporar insuficientă pentru prelucrarea cererilor făcute de solicitanții care intră sub incidența alineatului (3), statele membre pot desemna , după consultarea prealabilă a autorităților locale și regionale competente, alte amplasamente de pe teritoriul statului membru și, după notificarea Comisiei, primesc solicitanții acolo, cu titlu temporar și pentru cât mai puțin timp necesar.

Expunere de motive

Amendamentul 26

COM(2020) 611 final – Punctul 16, Articolul 41a alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Persoanele menționate la alineatul (1) sunt ținute timp de maximum 12 săptămâni, în amplasamente situate la frontiera externă sau în apropierea acesteia sau în zonele de tranzit; în cazul în care un stat membru nu le poate primi în aceste amplasamente, acesta poate recurge la alte amplasamente de pe teritoriul său. Perioada de 12 săptămâni începe din momentul în care solicitantul, resortisantul unei țări terțe sau apatridul nu mai are dreptul de a rămâne sau nu mai este autorizat să rămână.

Persoanele menționate la alineatul (1) sunt cazate timp de maximum 8 săptămâni, în amplasamente situate la frontiera externă sau în apropierea acesteia sau în zonele de tranzit; în cazul în care un stat membru nu le poate primi în aceste amplasamente, acesta poate recurge la alte amplasamente de pe teritoriul său , după consultarea prealabilă a autorităților locale și regionale competente . Perioada de 8 săptămâni începe din momentul în care solicitantul, resortisantul unei țări terțe sau apatridul nu mai are dreptul de a rămâne sau nu mai este autorizat să rămână.

Expunere de motive

Atunci când se stabilesc amplasamentele pentru efectuarea procedurilor la frontieră, este important să se țină seama în mod corespunzător de nevoile autorităților locale și regionale competente. De asemenea, termenul pentru desfășurarea procedurii de returnare nu ar trebui să depășească 8 săptămâni, pentru a reduce presiunea asupra regiunilor de frontieră. În hotărârea sa din 14 mai 2020 privind zona de tranzit maghiară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a afirmat că „procedurile specifice [la frontieră] trebuie să se desfășoare într-un termen rezonabil” și afirmă că, deja după patru săptămâni, trebuie să se acorde accesul la procedura obișnuită. Întrucât situația din zona de tranzit este o situație de privare de libertate, procedurile la frontieră în zonele de tranzit trebuie efectuate rapid. O perioadă de peste opt săptămâni, care dublează deja termenul permis în prezent în conformitate cu articolul 43 din Directiva privind procedurile de azil (4 săptămâni), ar fi considerată, cel mai probabil, nerezonabilă atât de CJUE, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). O perioadă de opt săptămâni este, în majoritatea cazurilor, suficientă pentru desfășurarea unei proceduri de azil. În cazul în care procedura se încheie cu o decizie negativă, se prevede o perioadă suplimentară de opt săptămâni pentru procedura de returnare. În cazul în care durata totală a procedurii este mai mare de trei luni, este improbabil ca returnarea să se efectueze rapid, astfel cum se prevede pentru procedura la frontieră. În conformitate cu articolul 34 din propunerea de regulament privind procedurile de azil din 2016, se prevede că deciziile privind admisibilitatea și utilizarea acordurilor cu țări terțe trebuie luate în termen de o lună. Prin urmare, o perioadă mai mare de două luni pentru luarea unei decizii în cadrul procedurii la frontieră ar fi nerezonabilă din punct de vedere juridic. De asemenea, este necesar să se prevadă o perioadă scurtă, deoarece este mai probabil ca returnările să aibă loc după o procedură rapidă, cu termene de așteptare minime. În plus, terminologia trebuie să fie consecventă în întreaga propunere, iar termenii ambigui care ar putea face trimitere la o detenția autentică, cum ar fi „ținute”, ar trebui să fie evitați și înlocuiți cu o formulare precisă din punct de vedere juridic, cum ar fi „cazate”, în conformitate cu Directiva revizuită privind condițiile de primire.

Amendamentul 27

COM(2020) 611 final – Punctul 18, Articolul 53 alineatul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru deciziile adoptate în contextul procedurii la frontieră statele membre prevăd o singură cale de atac.

Pentru deciziile adoptate în contextul procedurii la frontieră , statele membre prevăd o cale de atac în conformitate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale. Pentru căile de atac se aplică termenele prevăzute în dreptul intern în conformitate cu articolul 55. Solicitanții au dreptul de a rămâne pe teritoriu pe durata exercitării căii de atac și până la soluționarea acesteia, în conformitate cu articolul 54 .

Expunere de motive

Limitarea rigidă la un singur nivel de apel și termenul strict pentru procedurile la frontieră interferează cu competențele statelor membre, care sunt autonome din punct de vedere procedural atunci când este vorba de a oferi o cale de atac în contextul procedurilor la frontieră. Cu toate acestea, ele sunt obligate să respecte articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale, în conformitate cu jurisprudența CJUE, care prevede că normele privind căile de atac trebuie să respecte principiile nediscriminării, echivalenței și eficacității. Acest lucru înseamnă că nu se permite aplicarea unor condiții dezavantajoase în raport cu alți solicitanți de azil sau a unui tratament inechitabil față de alte proceduri administrative comparabile. Amendamentul propus asigură respectarea acestor cerințe. De asemenea, termenul în care trebuie emis un răspuns la o cale de atac nu poate fi stabilit în mod uniform la nivelul Uniunii și, prin urmare, este preferabil ca acesta să fie corelat cu dispozițiile din dreptul administrativ național.

Amendamentul 28

COM(2020) 612 final – Considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procedura de screening ar trebui efectuată la frontiera externă sau în apropierea acesteia , înainte ca persoanele în cauză să fie autorizate să intre pe teritoriu . Statele membre ar trebui să aplice măsuri în temeiul dreptului național pentru a împiedica persoanele în cauză să intre pe teritoriu în cursul procedurii de screening. În cazuri individuale, atunci când este necesar, aceste măsuri pot include detenția, sub rezerva legii naționale care reglementează materia respectivă.

Procedura de screening ar trebui efectuată la frontiera externă sau în apropierea acesteia. Statele membre ar trebui să aplice măsuri în temeiul dreptului național pentru a împiedica persoanele în cauză să se deplaseze pe teritoriu în cursul procedurii de screening. În cazuri individuale și cu excepția minorilor , atunci când este necesar, aceste măsuri pot include detenția, sub rezerva legii naționale care reglementează materia respectivă . În cazul în care, în urma procedurii de screening, se refuză continuarea deplasării, se aplică articolul 14 din Codul frontierelor Schengen .

Expunere de motive

Dreptul internațional interzice privarea de libertate a copiilor pe temeiuri administrative și, potrivit CJUE, minorii nu pot fi considerați în mod sistematic adulți în contextul migrației. În conformitate cu Codul frontierelor Schengen, refuzul privind deplasarea pe teritoriu după efectuarea controlului de securitate trebuie să fie pe deplin justificat.

Amendamentul 29

COM(2020) 612 final – Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să stabilească locațiile adecvate pentru efectuarea procedurii de screening la frontiera externă sau în apropierea acesteia , luând în considerare geografia și infrastructurile existente, și să se asigure că resortisanții țărilor terțe reținuți, precum și cei care se prezintă la un punct de trecere a frontierei pot fi supuși rapid procedurii de screening. Sarcinile legate de efectuarea procedurii de screening pot fi desfășurate în zonele hotspot, astfel cum sunt menționate la articolul 2 punctul 23 din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului23.

Statele membre ar trebui să stabilească locațiile adecvate pentru efectuarea procedurii de screening la frontiera externă sau în apropierea acesteia, luând în considerare avizele autorităților locale și regionale competente, geografia și infrastructurile existente, și să se asigure că resortisanții țărilor terțe reținuți, precum și cei care se prezintă la un punct de trecere a frontierei pot fi supuși rapid procedurii de screening. Sarcinile legate de efectuarea procedurii de screening pot fi desfășurate în zonele hotspot, astfel cum sunt menționate la articolul 2 punctul 23 din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului23.

Expunere de motive

Statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă locațiile adecvate în funcție de circumstanțele și posibilitățile lor naționale. Acestea ar trebui să poată dispune, în special, de posibilități de descentralizare pentru a face față presiunii deosebite exercitate asupra regiunilor aflate la frontierele externe sau în apropierea acestora. În acest sens, atunci când se stabilesc amplasamentele pentru efectuarea procedurii de screening, este important să se țină seama în mod corespunzător de nevoile autorităților locale sau regionale competente.

Amendamentul 30

COM(2020) 612 final – Considerentul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la terminarea procedurii de screening, autoritățile responsabile cu procedura de screening ar trebui să completeze un formular de intervievare a migranților pentru culegerea de informații. Formularul ar trebui transmis autorităților care examinează cererile de protecție internațională sau autorităților competente pentru returnare, precum și, după caz, autorităților responsabile cu protecția sănătății și a securității în conformitate cu legislația națională și/sau autorităților competente pentru persoanele deosebit de vulnerabile, precum minorii neînsoțiți sau femeile care călătoresc singure, în funcție de autoritatea către care este direcționată persoana în cauză. În primul caz, autoritățile responsabile cu procedura de screening ar trebui să indice, de asemenea, orice elemente , în special eventualele nevoi specifice de protecție, care par a fi relevante pentru a stabili dacă autoritățile competente ar trebui să supună cererea resortisantului țării terțe în cauză unei proceduri de examinare accelerate sau procedurii aplicabile la frontieră.

Expunere de motive

În cazul existenței unor preocupări întemeiate legate de sănătate sau securitate, acestea ar trebui transmise respectivelor autorități competente. Deși este prevăzută implicarea acestor autorități în procedura de screening, ar trebui să se garanteze, de asemenea, faptul că autoritățile respective primesc toate informațiile relevante. Același lucru este valabil și pentru cazurile în care, în cursul procedurii de screening, sunt identificate nevoi specifice de protecție și pentru care competența revine, în temeiul legislației naționale, altei autorități decât celei indicate, așa cum se întâmplă în mod regulat în cazul copiilor, însă eventual și în cazul victimelor traficului de persoane sau al altor grupuri. În special, este important să se menționeze acele categorii de persoane care sunt cele mai vulnerabile și care riscă să cadă victime unor abuzuri în cursul procesului de migrație – de exemplu, minorii neînsoțiți sau femeile singure.

Amendamentul 31

COM(2020) 612 final – Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 3

Procedura de screening la frontiera externă

1. Prezentul regulament se aplică tuturor resortisanților țărilor terțe care:

(a)

sunt reținuți în legătură cu trecerea neautorizată a frontierei externe a unui stat membru pe cale terestră, maritimă sau aeriană, cu excepția resortisanților țărilor terțe pentru care statul membru nu este obligat să preleveze datele biometrice în temeiul articolului 14 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 din alte motive decât vârsta, sau

(a)

(b)	care sunt debarcați pe teritoriul unui stat membru în urma unei operațiuni de căutare și salvare.

(b)	care sunt debarcați pe teritoriul unui stat membru în urma unei operațiuni de căutare și salvare.

Procedura de screening se aplică acestor persoane indiferent dacă au solicitat sau nu protecție internațională.

Procedura de screening efectuată de autoritatea competentă care, în temeiul legislației naționale, este responsabilă cu refuzul intrării în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/399 („Codul frontierelor Schengen”), se aplică acestor persoane indiferent dacă au solicitat sau nu protecție internațională.

Expunere de motive

Procedura de screening introduce o etapă suplimentară în procesele de gestionare a migrației care sunt deja împovărătoare pentru multe state membre din prima linie. Pentru a evita ca acest lucru să necesite o procedură separată, care să genereze o sarcină suplimentară semnificativă, în special pentru țările de la frontierele externe, Comitetul Regiunilor propune ca această procedură să fie integrată în controalele la frontieră și să fie încredințată autorităților naționale responsabile cu refuzul intrării în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) punctul (2) din Regulamentul (UE) 2016/399 („Codul frontierelor Schengen”), în cazul în care procedura de screening la frontiera externă vizează intrarea unor persoane fără a îndeplini condițiile de intrare. Integrarea procedurii de screening în procesele de control la frontieră și alocarea acestei sarcini autorităților de frontieră permit asigurarea faptului că procedura de screening poate îndeplini funcția dorită, și anume direcționarea persoanelor reținute către procedurile adecvate într-un stadiu cât mai timpuriu și începerea acestor proceduri fără întreruperi și fără întârzieri. Întrucât există trei abordări posibile pentru resortisanții țărilor terțe care intră sub incidența articolului 3 (refuzul intrării, direcționarea către autoritățile responsabile cu procedura de returnare, direcționarea către autoritățile decizionale sau către statul membru care este responsabil cu procedura de azil în temeiul unui mecanism de solidaritate), dintre care o posibilă abordare este returnarea la frontieră în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/399 („Codul frontierelor Schengen”), această alocare a sarcinii de efectuare a procedurii de screening asigură o abordare uniformă și crearea unei legături între procedura de screening și un posibil refuz al intrării, ceea ce sprijină în mare măsură efectuarea procedurii de screening într-un mod eficient. În plus, rezultatul procedurii de screening poate fi inclus ulterior în decizia de refuz al intrării fără alte etape intermediare.

Amendamentul 32

COM(2020) 612 final – Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procedura de screening pe teritoriu

Statele membre aplică procedura de screening în cazul resortisanților țărilor terțe aflați pe teritoriul lor în situația în care nu există indicii potrivit cărora aceștia au trecut o frontieră externă pentru a intra pe teritoriul statelor membre în mod autorizat. Pentru a reduce presiunea asupra autorităților statelor membre, ar trebui evitate suprapunerile unor părți ale funcțiilor de screening, de exemplu, în cazul unei cereri de protecție internațională.

Expunere de motive

Screening-ul trebuie efectuat separat numai dacă este necesar. Atunci când se solicită protecție internațională, unele funcții din cadrul procedurii de screening (identificare, nevoi speciale de protecție) sunt incluse în obligațiile prevăzute în Eurodac și în Directiva privind condițiile de primire, iar procedura de screening ar trebui să facă parte din aceste proceduri.

Amendamentul 33

COM(2020) 612 final – Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 6

Cerințe referitoare la procedura de screening

1. În cazurile menționate la articolul 3, procedura de screening se efectuează în locații situate la frontierele externe sau în apropierea acestora .

1. În cazurile menționate la articolul 3, procedura de screening se efectuează în locații adecvate situate pe teritoriul statului membru respectiv . Aceste locații sunt stabilite după consultarea autorității locale sau regionale competente.

2. În cazurile menționate la articolul 5, procedura de screening se efectuează în orice locație adecvată situată pe teritoriul unui stat membru.

2. În cazurile menționate la articolul 5, procedura de screening se efectuează în orice locație adecvată situată pe teritoriul unui stat membru. Aceste locații sunt stabilite după consultarea autorității locale sau regionale competente.

3. În cazurile menționate la articolul 3, procedura de screening se efectuează fără întârziere și, în orice caz, se finalizează în termen de 5 zile de la reținerea în zona frontierei externe, de la debarcarea pe teritoriul statului membru în cauză sau de la prezentarea la punctul de trecere a frontierei. În circumstanțe excepționale, în care un număr disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe trebuie să fie supuși procedurii de screening în același timp, făcând imposibilă în practică încheierea procedurii de screening în termenul prevăzut, termenul de 5 zile poate fi prelungit cu cel mult 5 zile.

În ceea ce privește persoanele menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) cărora li se aplică articolul 14 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013, atunci când acestea rămân fizic la frontiera externă mai mult de 72 de ore, perioada alocată procedurii de screening se reduce la două zile.

În orice caz, trebuie garantat că evaluarea fiecărui caz în parte are loc în mod adecvat, pentru a se evita orice discriminare în desfășurarea procedurii.

4. Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la circumstanțele excepționale menționate la alineatul (3). De asemenea, statele membre informează Comisia de îndată ce motivele care au dus la prelungirea perioadei alocate procedurii de screening încetează să existe.

5. Procedura de screening menționată la articolul 5 se efectuează fără întârziere și, în orice caz, se finalizează în termen de 3 zile de la reținere.

6. Procedura de screening cuprinde următoarele elemente obligatorii:

a)	controlul medical preliminar și controlul vulnerabilității menționate la articolul 9;

b)	identificarea menționată la articolul 10;

c)	înregistrarea datelor biometrice în bazele de date corespunzătoare, menționată la articolul 14 alineatul (6), în măsura în care aceasta nu s-a efectuat deja;

d)	controlul de securitate menționat la articolul 11;

e)	completarea unui formular de intervievare a migranților pentru culegerea de informații, menționat la articolul 13;

f)	direcționarea către procedura adecvată, menționată la articolul 14.

a)	controlul medical preliminar și controlul vulnerabilității menționate la articolul 9;

b)	identificarea menționată la articolul 10;

c)	înregistrarea datelor biometrice în bazele de date corespunzătoare, menționată la articolul 14 alineatul (6), în măsura în care aceasta nu s-a efectuat deja;

d)	controlul de securitate menționat la articolul 11;

e)	completarea unui formular de intervievare a migranților pentru culegerea de informații, menționat la articolul 13;

f)	direcționarea către procedura adecvată, menționată la articolul 14.

7. Statele membre desemnează autoritățile competente să efectueze procedura de screening.

7. Statele membre desemnează autoritățile competente să efectueze procedura de screening în conformitate cu articolele 3 și 5 .

Statele membre desemnează personal medical calificat care să efectueze controlul medical prevăzut la articolul 9. Autoritățile naționale de protecție a copilului și raportorii naționali împotriva traficului de persoane trebuie să fie, de asemenea, implicați, atunci când este cazul.

Autoritățile competente pot fi asistate sau sprijinite în vederea efectuării procedurii de screening de către echipe și ofițeri de legătură sau experți trimiși de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și de [Agenția Uniunii Europene pentru Azil], în limitele mandatelor lor.

Expunere de motive

Statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă locațiile adecvate în funcție de circumstanțele și posibilitățile lor naționale. Acestea ar trebui să poată dispune, în special, de posibilități de descentralizare pentru a face față presiunii deosebite exercitate asupra regiunilor aflate la frontierele externe sau în apropierea acestora. Atunci când se stabilesc amplasamentele pentru efectuarea procedurii de screening, este important să se țină seama în mod corespunzător de nevoile autorităților locale și regionale competente.

Procedura nu trebuie să se desfășoare într-un mod discriminatoriu. Pentru a evita suprapunerea responsabilităților, autoritățile competente trebuie să fie desemnate în conformitate cu cerințele propuse la articolele 3 și 5.

Amendamentul 34

COM(2020) 612 final – Articolul 9 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Atunci când există indicii privind existența unor vulnerabilități sau a unor nevoi procedurale ori de primire speciale, resortisantul țării terțe în cauză beneficiază în timp util de sprijin adecvat pentru protejarea sănătății sale fizice și mintale din partea serviciilor de consiliere specializate sau a autorităților competente, asigurându-se totodată disponibilitatea unor profesioniști adecvați pentru nevoile specifice ale anumitor grupuri de resortisanți ai țărilor terțe, cum ar fi femeile însărcinate, victimele violenței de gen sau ale violenței sexuale, persoanele cu handicap, precum și persoanele LGBTIQ . Minorilor li se acordă sprijin de către personal instruit și calificat pentru a lucra cu minori, în cooperare cu autoritățile de protecție a copilului. În acest scop, prezența minorilor trebuie notificată imediat autorităților naționale competente de protecție a copilului. Procedura de screening nu se aplică minorilor neînsoțiți, care trebuie să fie direcționați imediat către autoritățile de protecție a copilului competente. În plus, atunci când există indicii privind existența unor preocupări grave legate de securitate în sensul articolului 40 alineatul (5) litera (b), trebuie informate autoritățile competente.

Expunere de motive

În cazul în care se identifică nevoi specifice de protecție, trebuie să se acorde sprijin prin intermediul serviciilor de consiliere specializate sau al autorităților responsabile cu protecția acestor persoane, pentru a se garanta faptul că sprijinul se acordă în mod profesional și în timp util. De asemenea, este necesar să se garanteze că prezența minorilor este notificată imediat autorităților de protecție a copilului competente. În cazul în care minorii sunt neînsoțiți, trebuie direcționați către autoritățile competente, pentru a permite acestor autorități să ia măsurile de protecție și sprijin prevăzute de legislația internațională, europeană și națională și, mai ales, pentru a putea fi desemnat un tutore sau un curator. În același timp, persoanele LGBTIQ au nevoie de protecție, deoarece reprezintă ultimul grup al celor mai vulnerabili migranți. În prezent, aceste persoane sosesc în Europa în număr mare, dar nu avem sisteme reale de protecție pentru ele.

Amendamentul 35

COM(2020) 612 final – Articolul 14

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 14	Articolul 14
Rezultatul procedurii de screening	Rezultatul procedurii de screening
[…]	[…]
2. Resortisanții țărilor terțe care au depus o cerere de protecție internațională sunt direcționați către autoritățile menționate la articolul XY din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil], împreună cu formularul menționat la articolul 13 din prezentul regulament. Cu această ocazie, autoritățile care efectuează procedura de screening indică, în formularul de intervievare, orice elemente care, la prima vedere, par relevante pentru a ca resortisanții țărilor terțe în cauză să fie direcționați către procedura de examinare accelerată sau către procedura aplicabilă la frontieră.	2. Resortisanții țărilor terțe care au depus o cerere de protecție internațională sunt direcționați către autoritățile menționate la articolul XY din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil], împreună cu formularul menționat la articolul 13 din prezentul regulament. Cu această ocazie, autoritățile care efectuează procedura de screening indică, în formularul de intervievare, orice elemente care, la prima vedere, reprezintă argumente pentru direcționarea resortisanților țărilor terțe în cauză către procedura de examinare accelerată sau către procedura aplicabilă la frontieră sau împotriva acestei direcționări . Ar trebui să se facă referire, în special, la constatările sau suspiciunile privind existența unor nevoi specifice de protecție, îndeosebi în cazul minorilor neînsoțiți.
[…]	[…]
7. Atunci când resortisanții țărilor terțe menționați la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 sunt direcționați către o procedură adecvată privind azilul sau returnarea, procedura de screening ia sfârșit. În cazul în care nu au fost finalizate toate verificările în termenele menționate la articolul 6 alineatele (3) și (5), procedura de screening ia totuși sfârșit în ceea ce privește persoana respectivă, care este direcționată către o procedură relevantă.	7 . Sunt informate, după caz, autoritățile responsabile cu protecția sănătății, a securității sau a anumitor grupuri specifice și, atunci când acest lucru este prevăzut în dreptul intern, persoanele în cauză sunt direcționate către autoritățile respective.
	8 . Atunci când resortisanții țărilor terțe menționați la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 sunt direcționați către o procedură adecvată privind azilul sau returnarea, procedura de screening ia sfârșit. În cazul în care nu au fost finalizate toate verificările în termenele menționate la articolul 6 alineatele (3) și (5), procedura de screening ia totuși sfârșit în ceea ce privește persoana respectivă, care este direcționată către o procedură relevantă.

Expunere de motive

Pentru a se garanta că persoanele cu nevoi specifice de protecție nu sunt direcționate către procedura la frontieră sau către o procedură accelerată, a căror realizare ar fi asociată, în toate aceste cazuri, cu dificultăți de ordin juridic și practic semnificative, ar trebui clarificată direcționarea persoanelor în cauză către autoritatea decizională înainte ca această autoritate să decidă cu privire la tipul procedurii. Direcționarea nu ar trebui să fie posibilă numai către autoritățile decizionale sau către autoritățile competente pentru procedura de returnare, în special în cazurile în care există preocupări legate de sănătate și securitate. În plus, statele membre ar trebui să dispună în continuare de posibilitatea de a prevedea responsabilități specifice pentru anumite grupuri cu nevoi specifice de protecție. În special, este fundamental să se țină seama de măsurile speciale de protecție de care au nevoie minorii străini neînsoțiți.

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului

Amendamentul 36

COM(2020) 613 final – Considerentul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Normele procedurale prevăzute în Regulamentul (UE) XXX/XXX [gestionarea situației legate de azil și migrație] pentru realizarea operațiunilor de transfer și de preluare a sarcinii de returnare ar trebui să se aplice în scopul asigurării punerii în aplicare corespunzătoare a măsurilor de solidaritate în situații de criză, deși ar trebui să fie adaptate pentru a ține seama de gravitatea și urgența situației respective. În special, minorii neînsoțiți ar trebui transferați cât mai curând posibil în statele membre responsabile pentru ei, precum și în restul teritoriului UE, în cazul în care au membri ai familiei în alte state membre ale UE.

Expunere de motive

Promovarea îmbunătățirii accesului la drepturi pentru minorii neînsoțiți reprezintă de mult timp poziția CoR și decurge din necesitatea (juridică) de a acorda prioritate interesului superior al copilului. UE trebuie să contribuie la redirecționarea minorilor neînsoțiți către alte state membre, dacă au membri ai familiei în aceste state, pentru a atenua presiunea asupra regiunilor de frontieră și în spiritul solidarității și responsabilității comune pe care noul pact ar trebui să le promoveze.

Amendamentul 37

COM(2020) 613 final – Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a se asigura faptul că statele membre dispun de flexibilitatea necesară atunci când se confruntă cu un aflux semnificativ de migranți care își exprimă intenția de a solicita azil, ar trebui extinsă aplicarea procedurii la frontieră, instituită prin articolul 41 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil], iar o procedură de gestionare a crizelor în materie de azil ar trebui să le permită statelor membre să ia o decizie în cadrul unei proceduri la frontieră și cu privire la fondul unei cereri în cazurile în care solicitantul este de naționalitate sau, în cazul apatrizilor, a avut reședința obișnuită într-o țară terță pentru care proporția deciziilor de acordare a protecției internaționale la nivelul Uniunii este de 75 % sau mai mică. Prin urmare, la aplicarea procedurii la frontieră în situații de criză, statele membre ar trebui să continue să aplice procedura la frontieră, astfel cum este prevăzută la articolul 41 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil], dar ar putea extinde aplicarea procedurii la frontieră la resortisanții care provin din țări terțe în care rata de recunoaștere medie la nivelul UE este de peste 20 %, dar sub 75 % .

Expunere de motive

În situații tensionate, procedurile la frontieră creează poveri suplimentare pentru regiunile de frontieră. Statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a renunța la procedurile la frontieră, cu consultarea Comisiei, pentru a gestiona în mod eficient sosirile, prelucrând procedurile de azil în alte locuri de pe teritoriul lor decât frontierele.

Amendamentul 38

COM(2020) 613 final – Considerentul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În contextul unei situații de criză, având în vedere presiunea posibilă asupra sistemului de azil, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea

de a nu autoriza intrarea pe teritoriul lor a solicitanților care fac obiectul unei proceduri la frontieră pentru o perioadă mai lungă de timp decât cele prevăzute la articolul 41 alineatele (11) și (13) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedurile de azil]. Cu toate acestea, procedurile ar trebui finalizate cât mai curând posibil și, în orice caz, perioadele de timp ar trebui prelungite cel mult cu o perioadă suplimentară care să nu depășească opt săptămâni; în cazul în care aceste proceduri nu pot fi finalizate până la expirarea perioadei de prelungire, solicitanții ar trebui să fie autorizați să intre pe teritoriul unui stat membru în scopul finalizării procedurii de protecție internațională .

În contextul unei situații de criză, având în vedere presiunea posibilă asupra sistemului de azil, însă ținând cont de povara resimțită de regiunile afectate de o astfel de criză, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a nu autoriza deplasarea pe teritoriul lor a solicitanților care fac obiectul unei proceduri la frontieră pentru o perioadă mai lungă de timp decât cele prevăzute la articolul 41 alineatele (11) și (13) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedurile de azil]. Cu toate acestea, procedurile ar trebui finalizate cât mai curând posibil și, în orice caz, perioadele de timp ar trebui prelungite cel mult cu o perioadă suplimentară care să nu depășească opt săptămâni; în cazul în care aceste proceduri nu pot fi finalizate până la expirarea perioadei de prelungire, solicitanții ar trebui să fie autorizați să intre pe teritoriul unui stat membru în scopul finalizării procedurii de protecție internațională.

Expunere de motive

Prelungirea procedurii la frontieră nu ar trebui pusă în aplicare fără a lua în considerare în prealabil impactul asupra regiunilor.

Amendamentul 39

COM(2020) 613 final – Considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Într-o situație de criză, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda examinarea cererilor de protecție internațională depuse de persoane strămutate din țări terțe care nu se pot întoarce în țara lor de origine deoarece s-ar confrunta cu un grad ridicat de risc de a fi supuse violenței generalizate, în situații excepționale de conflict armat. În acest caz, persoanelor respective ar trebui să li se acorde un statut de protecție imediată. Într-o situație de criză, statul membru ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a acorda statutul de protecție imediată copiilor și persoanelor deosebit de vulnerabile, precum și altor grupuri de persoane care au nevoie de protecție imediată, dacă acest lucru este prevăzut de legislația națională. Statele membre ar trebui să reia examinarea cererii lor cel târziu la un an de la suspendarea ei.

Expunere de motive

În situațiile reglementate de Regulamentul privind situațiile de criză, copiii și persoanele cu nevoi speciale de protecție au nevoie de un nivel minim de securitate în timpul șederii. În conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a permite resortisanților țărilor terțe să rămână pe teritoriul lor pe alte temeiuri, astfel cum se prevede în legislația națională.

Amendamentul 40

COM(2020) 613 final – Articolul 1 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 1

Obiectul

[…]

2. În sensul prezentului regulament, o situație de criză trebuie înțeleasă ca:

(a)

o situație excepțională de aflux masiv de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi care sosesc neregulamentar într-un stat membru sau sunt debarcați pe teritoriul său în urma unor operațiuni de căutare și salvare, având o asemenea amploare, în raport cu populația și PIB-ul statului membru în cauză, și o asemenea natură încât ar face ca sistemul de azil, de primire sau de returnare al statului membru respectiv să devină nefuncțional și putând avea consecințe grave asupra funcționării sistemului european comun de azil sau asupra cadrului comun, astfel cum se prevede în propunerea de Regulament (UE) XXX/XXX [gestionarea situației legate de azil și migrație], sau

(a)

o situație excepțională de aflux masiv de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi care sosesc neregulamentar într-un stat membru sau sunt debarcați pe teritoriul său în urma unor operațiuni de căutare și salvare, având o asemenea amploare, în raport cu populația și PIB-ul statului membru în cauză, și o asemenea natură încât ar face ca sistemul de azil, de primire sau de returnare al statului membru respectiv să devină nefuncțional la nivel local, regional și/sau național și putând avea consecințe grave asupra funcționării sistemului european comun de azil sau asupra cadrului comun, astfel cum se prevede în propunerea de Regulament (UE) XXX/XXX [gestionarea situației legate de azil și migrație], sau

(b)	un risc iminent de apariție a unei astfel de situații.

(b)	un risc iminent de apariție a unei astfel de situații.

Expunere de motive

Sarcina care decurge din numărul crescut de intrări și de cereri este adesea de natură regională și depinde în special de rute și de căile de intrare. Disfuncțiile locale sau regionale ar trebui, de asemenea, definite ca situații de criză dacă au aceleași consecințe pentru persoanele în cauză, pentru a sublinia faptul că, deși sistemul de azil al unui stat membru poate fi, într-o proporție corespunzătoare, încă funcțional la nivel național, pot exista locuri și regiuni în care acest lucru nu se întâmplă, lipsa de funcționalitate putând cauza probleme majore în ceea ce privește furnizarea sau deficiențele de furnizare a serviciilor la nivel local.

Amendamentul 41

COM(2020) 613 final – Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Într-o situație de criză, astfel cum este menționată la articolul 1 alineatul (2), și în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 3, în ceea ce privește cererile depuse în perioada în care se aplică prezentul articol, statele membre pot deroga de la articolul 41 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] după cum urmează:

(a)

prin derogare de la articolul 41 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] , pe lângă cazurile menționate la articolul 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil], statele membre pot, în cadrul unei proceduri la frontieră, să ia decizii cu privire la fondul unei cereri în cazul în care solicitantul are naționalitatea sau, în cazul apatrizilor, a avut reședința obișnuită într-o țară terță pentru care proporția deciziilor de acordare a protecției internaționale la nivelul Uniunii este, în conformitate cu cele mai recente date Eurostat disponibile privind mediile anuale la nivelul Uniunii, de 75 % sau mai mică ;

(a)	prin derogare de la articolul 41 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil], statele membre au posibilitatea de a renunța la aplicarea procedurii la frontieră, cu consultarea Comisiei Europene .

(b)

prin derogare de la articolul 41 alineatele (11) și (13) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] durata maximă a procedurii la frontieră pentru examinarea cererilor prevăzute la articolul respectiv poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară de maximum opt săptămâni. După această perioadă, solicitantul este autorizat să intre pe teritoriul statului membru în cauză pentru finalizarea procedurii de protecție internațională.

(b)

prin derogare de la articolul 41 alineatele (11) și (13) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] durata maximă a procedurii la frontieră pentru examinarea cererilor prevăzute la articolul respectiv poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară de maximum șase săptămâni. După această perioadă, solicitantul este autorizat să intre pe teritoriul statului membru în cauză pentru finalizarea procedurii de protecție internațională.

Expunere de motive

În situații de criză, aplicarea procedurii la frontieră ar putea supune regiunile de frontieră unor presiuni suplimentare. Prin urmare, pentru a gestiona mai eficient sosirile, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a renunța la aplicarea procedurii la frontieră, cu consultarea Comisiei Europene. Procedura la frontieră nu ar trebui să poată fi prelungită cu mai mult de șase săptămâni, pentru a se evita crearea unei congestii (suplimentare) la frontieră.

Amendamentul 42

COM(2020) 613 final – Articolul 10 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 10	Articolul 10
Acordarea statutului de protecție imediată	Acordarea statutului de protecție imediată
1. Într-o situație de criză, astfel cum este menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (a), și pe baza unui act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu alineatul (4) al prezentului articol, statele membre pot suspenda examinarea cererilor de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] și cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională] cu privire la persoanele strămutate din țări terțe care se confruntă cu un grad ridicat de risc de a fi supuse violenței generalizate, în situații excepționale de conflict armat, și care nu se pot întoarce în țara lor de origine. În acest caz, statele membre acordă statutul de protecție imediată persoanelor în cauză, exceptând situația în care acestea reprezintă un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică a statului membru. Acest statut nu aduce atingere cererii lor de protecție internațională în curs de soluționare în statul membru în cauză.	1. Într-o situație de criză, astfel cum este menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (a), și pe baza unui act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu alineatul (4) al prezentului articol, statele membre pot suspenda examinarea cererilor de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedurile de azil] și cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională] cu privire la persoanele strămutate din țări terțe care se confruntă cu un grad ridicat de risc de a fi supuse violenței generalizate, în situații excepționale de conflict armat, și care nu se pot întoarce în țara lor de origine. În acest caz, statele membre acordă statutul de protecție imediată persoanelor în cauză, exceptând situația în care acestea reprezintă un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică a statului membru. Într-o situație de criză, statul membru ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a acorda statutul de protecție imediată copiilor și persoanelor deosebit de vulnerabile, precum și altor grupuri de persoane care au nevoie de protecție imediată, dacă acest lucru este prevăzut de legislația națională. Acest statut nu aduce atingere cererii lor de protecție internațională în curs de soluționare în statul membru în cauză.

Expunere de motive

Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818

Amendamentul 43

COM(2020) 614 final – Punctul 14, Articolul 10 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Fiecare stat membru prelevează datele biometrice ale fiecărui solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin șase ani în timpul procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] sau, în cazul în care datele biometrice nu au putut fi prelevate în timpul procedurii de screening sau solicitantul nu a fost supus procedurii de screening, la momentul înregistrării cererii de protecție internațională menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil] și le transmite cât mai curând posibil și nu mai târziu de 72 de ore de la prelevarea datelor biometrice sistemului central, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)(p) din prezentul regulament și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2).	Fiecare stat membru prelevează datele biometrice ale fiecărui solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin doisprezece ani în timpul procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] sau, în cazul în care datele biometrice nu au putut fi prelevate în timpul procedurii de screening sau solicitantul nu a fost supus procedurii de screening, la momentul înregistrării cererii de protecție internațională menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil] și le transmite cât mai curând posibil și nu mai târziu de 72 de ore de la prelevarea datelor biometrice sistemului central, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)-(p) din prezentul regulament și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2).
În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedura de screening], iar persoana solicită protecție internațională în timpul procedurii de screening, pentru fiecare solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin șase ani, fiecare stat membru utilizează datele biometrice prelevate în timpul procedurii de screening și le transmite, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)-(p) din prezentul regulament, sistemului central și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil].	În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening], iar persoana solicită protecție internațională în timpul procedurii de screening, pentru fiecare solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin doisprezece ani, fiecare stat membru utilizează datele biometrice prelevate în timpul procedurii de screening și le transmite, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)-(p) din prezentul regulament, sistemului central și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil].
Nerespectarea termenului de 72 de ore nu exonerează statul membru de obligația de a preleva și de a transmite datele biometrice către CIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare corespunzătoare, în conformitate cu articolul 26, statul membru de origine va preleva din nou amprentele digitale ale solicitantului și le va retransmite cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate în mod adecvat.	Nerespectarea termenului de 72 de ore nu exonerează statul membru de obligația de a preleva și de a transmite datele biometrice către CIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare corespunzătoare, în conformitate cu articolul 26, statul membru de origine va preleva din nou amprentele digitale ale solicitantului și le va retransmite cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate în mod adecvat.

Expunere de motive

Codul de vize prevede prelevarea datelor dactiloscopice ale solicitanților începând cu vârsta de doisprezece ani; aceeași normă se aplică și copiilor care intră pe teritoriul UE pentru o ședere de scurtă durată, conform Sistemului de intrare/ieșire (EES). Alinierea pragului de vârstă din Eurodac la cel al Codului de vize și al EES asigură coerența și fiabilitatea datelor pe termen mediu/lung.

Amendamentul 44

COM(2020) 614 final – Punctul 17, Articolul 13 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care a fost reținut de către autoritățile de control competente pentru trecerea neregulamentară a frontierei unui stat membru pe uscat, apă sau calea aerului, venind dintr-o țară terță și care nu este returnat sau care rămâne fizic pe teritoriul statelor membre și care nu este ținut în custodie, izolare sau detenție pe întreaga perioadă scursă de la reținere la îndepărtarea efectuată pe baza deciziei de returnare.

Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin doisprezece ani care a fost reținut de către autoritățile de control competente pentru trecerea neregulamentară a frontierei unui stat membru pe uscat, apă sau calea aerului, venind dintr-o țară terță și care nu este returnat sau care rămâne fizic pe teritoriul statelor membre și care nu este ținut în custodie, izolare sau detenție pe întreaga perioadă scursă de la reținere la îndepărtarea efectuată pe baza deciziei de returnare.

Expunere de motive

Amendamentul 45

COM(2020) 614 final – Punctul 18, Articolul 14 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care este în situație de ședere ilegală pe teritoriul său.	Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin doisprezece ani care este în situație de ședere ilegală pe teritoriul său.

Expunere de motive

Amendamentul 46

COM(2020) 614 final – Punctul 19, Articolul 14a alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care este debarcat în urma unei operațiuni de căutare și salvare, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație].	Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin doisprezece ani care este debarcat în urma unei operațiuni de căutare și salvare, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație].

Expunere de motive

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută propunerea Comisiei referitoare la un nou pact privind migrația și azilul, prin care dorește să depășească blocajul creat de statele membre cu privire la un sistem comun de azil și migrație, care durează de cinci ani; sprijină obiectivul Comisiei de a elabora un sistem cuprinzător de gestionare pe termen lung a migrației, mai ales a migrației refugiaților, ancorat în valorile europene, îndeosebi în valorile solidarității și demnității, precum și în legislația UE și dreptul internațional (1);

este preocupat de faptul că dimensiunile locală și regională nu sunt luate suficient în considerare în propunerile din cadrul noului pact și că țările de la frontierele externe ale UE sunt prevăzute a fi din nou principalele responsabile pentru sosire și înregistrare. Critică, în acest context, menținerea criteriului primei intrări. Solicită, prin urmare, repartizarea rapidă și echitabilă a solicitanților de azil către alte state membre, în spiritul unei solidarități reale, precum și o mai mare implicare a noii Agenții a Uniunii Europene pentru Azil, a autorităților locale și regionale și a actorilor societății civile, din perspectiva unei cooperări pe mai multe niveluri care să implice părțile interesate din sectorul public și cel privat;

își reiterează solicitarea de a identifica o soluție pe termen lung la provocările legate de intrările neregulamentare și cazarea persoanelor care solicită protecție în conformitate cu dreptul internațional și legislația UE, asigurând-se totodată că se respectă principiul nereturnării și că deciziile și măsurile avute în vedere țin cont de interesele persoanelor care au nevoie de protecție; În acest scop, CoR sugerează ca Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și noul Pact privind migrația și azilul să ia în considerare cele mai bune practici existente de repartizare teritorială voluntară la nivel regional, care aplică o cheie bazată pe date privind populația, șomajul și veniturile (2);

ia act de faptul că nu a putut fi aplicată o cotă fixă pentru repartizarea solicitanților de azil la nivelul Uniunii; salută, cu toate acestea, propunerea Comisiei de a institui un mecanism de solidaritate la care să participe în mod obligatoriu toate statele membre, dar care să le ofere posibilitatea de a opta în mod liber pentru diferite tipuri de contribuție; subliniază că acest mecanism poate funcționa doar în măsura în care există o proporție adecvată între locurile disponibile pentru cazarea refugiaților și alte forme de contribuție. Prin urmare, este esențial să se garanteze că numărul statelor membre care găzduiesc refugiați este proporțional cu numărul statelor membre care optează pentru un alt tip de contribuții și cu proporția solicitanților care au temeiuri de azil față de numărul celor care urmează să fie returnați;

cu toate acestea, având în vedere complexitatea procedurii propuse, este sceptic cu privire la fezabilitatea practică a sistemului „sarcinii de returnare”. În acest context, propune introducerea unui sistem de stimulente și sancțiuni economice pentru a asigura punerea în aplicare a mecanismului de solidaritate;

subliniază importanța principiului respectării drepturilor omului și a statului de drept [de exemplu, accesul liber la consultanță independentă și reprezentare legală, precum și la Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR)], care se aplică și la frontierele externe ale Europei. Acest lucru este valabil, în special, în contextul procedurilor propuse la frontieră, care trebuie să fie în conformitate cu valorile europene și cu statul de drept și să garanteze că nu există discriminare bazată pe cetățenie; pentru procedurile la frontieră, ar trebui ales un model diferit de cel legat de cotele de protecție. Noile proceduri la frontieră trebuie, de asemenea, să garanteze aceste standarde în practică;

sugerează colegiuitorilor să examineze reglementările prevăzute la articolele 53 și 54 din propunerea de Regulament privind procedurile de azil din punctul de vedere al compatibilității acestora cu jurisprudența CJUE privind protecția jurisdicțională efectivă și necesitatea de a respecta alte principii ale legislației europene și ale statului de drept în ceea ce privește organizarea protecției jurisdicționale, în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale;

solicită ca procedura de screening propusă să se desfășoare într-un mod care să permită identificarea eficientă a „vulnerabilităților specifice” într-un stadiu incipient, inclusiv identificarea și tratamentul adecvat al grupurilor desemnate în Directiva privind condițiile de primire și în propunerea de Regulament privind procedurile de azil;

își exprimă preocuparea cu privire la faptul că durata maximă de cinci zile prevăzută pentru această examinare va fi insuficientă în multe cazuri pentru a identifica în mod efectiv nevoile specifice de protecție; în regiunile de frontieră, trebuie alocate resurse suplimentare pentru efectuarea procedurii de examinare, pentru a se asigura un proces adecvat și o identificare eficace a nevoilor speciale și pentru a se evita practicile discriminatorii, cum ar fi stabilirea de profiluri rasiale;

10.

subliniază necesitatea de a evita suprapunerile în procedura de screening și de a spori eficacitatea acesteia;

11.

subliniază că gestionarea cu succes a crizelor începe, în special, la nivel local și regional, și că, prin urmare, ar trebui să se acorde o prioritate absolută coordonării cu autoritățile locale și regionale;

12.

propune ca, la discreția statului membru, protecția imediată în situații de criză să fie acordată nu numai refugiaților din zone afectate de conflicte armate, ci și altor grupuri vulnerabile, în special copiilor și victimelor torturii și traumelor, precum și ale traficului de ființe umane, tratamente ale căror indicii nu sunt întotdeauna ușor de identificat la prima vedere;

13.

reamintește necesitatea de a respecta Regulamentul general privind protecția datelor și principiile generale de prelucrare a datelor și invită colegiuitorii să țină seama în mod corespunzător de rezervele exprimate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în special în ceea ce privește propunerile referitoare la Regulamentul privind procedura de screening și la Regulamentul privind Eurodac;

14.

propune stabilirea pragului de vârstă pentru colectarea datelor biometrice în cadrul Eurodac la vârsta de 12 ani, în vederea alinierii acestuia la cerințele privind vârsta ale Codului de vize și ale sistemului de intrare/ieșire. Stocarea datelor biometrice implică întotdeauna riscuri pentru protecția datelor. Prin urmare, se recomandă să se garanteze că datele persoanelor care riscă să nu înțeleagă încă problema în cauză nu sunt stocate în scopul asigurării respectării legii;

15.

salută dorința Comisiei de a crea căi sigure de intrare în Europa. Acestea reprezintă o contribuție europeană suplimentară la protecția internațională pentru refugiați, neputând înlocui procedurile individuale de azil;

16.

invită Comisia și statele membre să dezvolte în continuare programele de relocare, să instituie programe suplimentare de admisie umanitară, precum programele de sponsorizare comunitară, și să sprijine recrutarea de lucrători calificați și talentați din țările terțe;

17.

subliniază că multe autorități locale și regionale din întreaga UE au disponibilitatea de a juca un rol activ în primirea și integrarea persoanelor care au nevoie de protecție și subliniază potențialul inițiativei CoR „Orașele și regiunile în serviciul integrării”; propune Comisiei Europene să țină seama de bunele practici în materie de integrare din regiuni și orașe, pentru a încuraja punerea lor în aplicare în altă parte, pentru a stimula apariția unor noi inițiative și pentru a contribui la elaborarea unui discurs public mai constructiv privind dreptul la azil și migrație;

18.

solicită instituirea și dezvoltarea unor politici eficace de cooperare cu țările terțe. În acest scop, UE trebuie să elaboreze o nouă strategie pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a țărilor terțe, în special a statelor din Africa, prin promovarea dezvoltării economice durabile și a democrației în țările respective, prin intermediul unor inițiative privind sănătatea, producția, educația, formarea, construirea de infrastructuri și prin progrese economice durabile și democratice, astfel încât populațiile lor să nu aibă nevoie să migreze;

19.

speră ca noul pact european privind migrația și azilul să acorde mai multă atenție ofertelor voluntare de la nivel local și regional pentru primirea persoanelor vulnerabile;

20.

salută Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 ca fiind o completare necesară a noului pact privind migrația și azilul, precum și recunoașterea rolului autorităților locale și regionale în cadrul planului de acțiune; așteaptă cu interes punerea în aplicare a parteneriatului pentru integrare convenit între Comisia Europeană și Comitetul European al Regiunilor;

21.

consideră că măsurile premergătoare plecării și sosirii sunt indisolubil legate de dezvoltarea eficientă a canalelor de migrație legală, astfel încât planul de acțiune să își poată îndeplini ambițiile de a acoperi cu succes toate etapele procesului de integrare;

22.

subliniază necesitatea unui acces mai ușor și mai clar al autorităților locale și regionale, inclusiv la nivel macroregional, la mijloacele de finanțare ale UE pentru integrare și incluziune;

23.

subliniază importanța luptei împotriva dezinformării cu privire la integrare și migrație prin fapte și cifre concrete, pentru a combate discriminarea, prejudecățile, rasismul și xenofobia. În acest scop, invită Comisia Europeană să includă în raportul său anual de analiză prospectivă strategică rezultatele Barometrului local și regional anual al UE, acesta fiind un instrument bazat pe dovezi care ilustrează, printre altele, impactul migrației și al integrării asupra orașelor și regiunilor; de asemenea, solicită Comisiei ca în activitățile sale de comunicare și în campaniile de informare să insiste asupra unor conținuturi umaniste adresate societăților de primire, prin care să explice necesitatea de a acorda atenția cuvenită mișcărilor migratorii și de a le gestiona în mod corect;

24.

sprijină cu fermitate obiectivul Comisiei de a intensifica lupta împotriva introducerii ilegale de migranți și de a descuraja migranții de a face călătorii care le pun în pericol viața. Insistă, în acest sens, asupra necesității de a consolida rolul agențiilor europene și de a revizui planul de acțiune al UE privind introducerea ilegală de migranți, care clarifică, de asemenea, rolul operațiunilor private de salvare pe mare. Trebuie să se evite ca îndeplinirea obligațiilor legale (cum ar fi obligația de salvare pe mare) să fie sancționată. În opinia CoR, cooperarea în materie de salvare pe mare ar trebui coordonată la nivel european și concepută în parteneriat cu actorii statali și nestatali, în condiții de respect reciproc;

25.

solicită să se acorde o atenție deosebită potențialelor victime ale traficului de persoane (femei, tineri, copii), subliniind importanța identificării lor corespunzătoare, etapă în care – dacă evaluarea nu este adecvată – persoanele traficate ar putea fi private de drepturile omului sau, în orice caz, de o serie de măsuri de protecție care ar trebui să li se acorde însă, ca urmare a încălcărilor cărora le cad victime; consideră, în acest sens, că este esențială coordonarea cu autoritățile locale și regionale, ca și conlucrarea diverselor agenții, esențială în procesul de emergență, de identificare timpurie și de primă asistență, în vederea incluziunii și integrării depline, pentru a evita riscurile de exploatare gravă a persoanelor vulnerabile, care sunt victime potențiale ale traficului de persoane. Susține că, pentru a asigura o primire adecvată ce răspunde nevoilor individuale ale victimelor traficului de persoane, îngrijirea acestora trebuie să se facă pe baza unor proiecte individuale, cu scopul de a respecta identitatea, așteptările, precum și capacitățile și prerogativele acestora; subliniază că activitatea desfășurată de diferitele agenții, cu accent prioritar pe capacitarea victimelor, este esențială pentru realizarea integrării sociale a acestora înainte de dobândirea autonomiei depline;

26.

consideră că obiectivele Pactului privind migrația și azilul, în special realizarea solidarității între statele membre și a unei abordări cuprinzătoare care să reunească acțiunile în domeniile migrației, azilului, integrării și gestionării frontierelor, pot fi realizate numai de către statele membre, atunci când acționează împreună în cadrul sistemului european comun de azil și când interesele și capacitățile fiecăruia dintre ele sunt mai bine recunoscute. Confirmă faptul că propunerile din cadrul Pactului respectă principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din TUE, având în vedere că obiectivul (obiectivele) acțiunii propuse – o reformă a sistemului european comun de azil – nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci poate fi realizat mai bine la nivelul UE, date fiind amploarea și efectele acțiunii respective, iar acțiunea propusă oferă un beneficiu net în comparație cu acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local. Subliniază, de asemenea, că trebuie respectat principiul proporționalității.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Declarația Biroului Comitetului Regiunilor privind situația migranților din Moria (COR-2020-02499), punctul 9.

(2) Astfel funcționează propunerea „SHARE” – o inițiativă condusă de guvernul basc și susținută de diferite guverne regionale – care urmărește să promoveze solidaritatea și responsabilitatea comună în ceea ce privește primirea refugiaților și a solicitanților de azil, aplicând o cheie de repartizare teritorială pe baza celor trei parametri-cheie menționați anterior.

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/69

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Propunere de regulament de înființare a rezervei de ajustare la Brexit

(2021/C 175/07)

Raportor general:

Loïg CHESNAIS-GIRARD (FR-PSE)

Președintele Consiliului Regional Bretania

Referințe:

COM(2020) 854 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La 1 februarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) s-a retras din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Euratom”) – denumite, în continuare, împreună „Uniunea”, intrând într-o perioadă de tranziție. Respectiva perioadă de timp limitată a fost convenită în cadrul Acordului de retragere (1) și este prevăzută să dureze până la 31 decembrie 2020. Pe parcursul perioadei de tranziție, Uniunea și Regatul Unit au inițiat negocieri oficiale privind o relație viitoare.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) s-a retras din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Euratom”) – denumite, în continuare, împreună „Uniunea”, intrând într-o perioadă de tranziție. Respectiva perioadă de timp limitată a fost convenită în cadrul Acordului de retragere (1) și s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Pe parcursul perioadei de tranziție, Uniunea și Regatul Unit au inițiat negocieri oficiale privind o relație viitoare.

Amendamentul 2

Introducerea unui considerent 2a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La 24 decembrie 2020, negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit au dus la încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”) (1), care definește viitoarele lor relații și care a intrat în vigoare cu titlu provizoriu la 1 ianuarie 2021. Punerea în aplicare a Acordului comercial și de cooperare pentru componenta pescuit prevede o perioadă de tranziție de cinci ani și jumătate până la 30 iunie 2026, ceea ce duce la o reducere treptată a activității de pescuit în apelebritanice. Acest lucru ar trebui să determine schimbări profunde în întregul lanț valoric al pescuitului și în structurarea economiei costiere a anumitor regiuni.

Amendamentul 3

Considerentul 3

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Uniunea se angajează să atenueze impactul economic al retragerii Regatului Unit din Uniune și să dea dovadă de solidaritate cu toate statele membre , în special cu cele care sunt afectate în cea mai mare măsură de aceste circumstanțe excepționale.	Uniunea se angajează să atenueze impactul economic și social negativ al retragerii Regatului Unit din Uniune și să dea dovadă de solidaritate cu toate statele membre și toate regiunile și sectoarele economice care sunt afectate de aceste circumstanțe excepționale.

Amendamentul 4

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială, este oportun ca statele membre, atunci când concep măsuri de sprijin, să se concentreze în special asupra regiunilor, zonelor și comunităților locale, inclusiv asupra celor care depind de activitățile de pescuit în apele Regatului Unit, care sunt susceptibile de a fi afectate în cea mai mare măsură de retragerea Regatului Unit. Este posibil ca statele membre să fie nevoite să ia măsuri specifice pentru a sprijini întreprinderile și sectoarele economice afectate de retragere. Prin urmare, este oportun să se furnizeze o listă neexhaustivă a tipurilor de măsuri care sunt cele mai susceptibile de a atinge acest obiectiv.

Pentru a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială, este oportun ca statele membre, atunci când concep măsuri de sprijin, să se concentreze în special asupra regiunilor, zonelor și comunităților locale, inclusiv asupra celor care depind de activitățile de pescuit în apele Regatului Unit, care sunt susceptibile de a fi afectate în cea mai mare măsură de retragerea Regatului Unit , asigurând în același timp o distribuție echilibrată în toate regiunile afectate . Este posibil ca statele membre să fie nevoite să ia măsuri specifice pentru a sprijini întreprinderile și sectoarele economice afectate de retragere. Prin urmare, este oportun să se furnizeze o listă neexhaustivă a tipurilor de măsuri care sunt cele mai susceptibile de a atinge acest obiectiv.

Amendamentul 5

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Subliniază gradul mare de expunere al anumitor sectoare economice. În unele regiuni, care depind în mare măsură de clienții britanici, sunt de așteptat reduceri semnificative ale activității turistice. Regulile privind șederea cetățenilor pot pune în pericol tradițiile în materie de circulație și de schimburi între teritorii, dar și echilibrul demografic al anumitor zone. Activitățile comerciale sunt dependente de capacitatea întreprinderilor și a lanțurilor valorice de a integra noile cerințe ale acordului. Deși efectele sunt deja vizibile pentru anumite sectoare, cum ar fi cele bazate pe produse foarte proaspete, multe dintre consecințele Brexitului sunt încă mascate de situația sanitară provocată de pandemia de COVID-19 sau de neaplicarea efectivă a tuturor dispozițiilor.

Amendamentul 6

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În același timp, este important să se specifice în mod clar orice excluderi de la sprijinul acordat de rezervă. Rezerva trebuie să excludă de la sprijin taxa pe valoarea adăugată, deoarece aceasta constituie un venit al statului membru, care compensează costurile aferente pentru bugetul statului membru. Pentru a concentra utilizarea resurselor limitate în modul cel mai eficient, asistența tehnică utilizată de organismele responsabile cu implementarea rezervei nu trebuie să fie eligibilă pentru sprijin din rezervă. În conformitate cu abordarea generală privind politica de coeziune, cheltuielile legate de relocări sau care contravin legislației Uniunii sau legislației naționale aplicabile nu trebuie să fie sprijinite.

În același timp, este important să se specifice în mod clar orice excluderi de la sprijinul acordat de rezervă. Rezerva trebuie să excludă de la sprijin taxa pe valoarea adăugată , cu excepția cazului în care aceasta nu este recuperabilă în temeiul legislației naționale în materie de TVA, deoarece TVA constituie un venit al statului membru, care compensează costurile aferente pentru bugetul statului membru. În conformitate cu abordarea generală privind politica de coeziune, cheltuielile legate de relocări sau care contravin legislației Uniunii sau legislației naționale aplicabile nu trebuie să fie sprijinite.

Amendamentul 7

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze rezerva pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcina administrativă excesivă, în special asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe trebuie să includă indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea rezervei.

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze rezerva pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcina administrativă excesivă, în special asupra statelor membre și a autorităților locale și regionale . După caz, aceste cerințe trebuie să includă indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea rezervei.

Amendamentul 8

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura tratamentul egal al tuturor statelor membre și coerența în evaluarea cererilor, Comisia trebuie să evalueze cererile într-un pachet. Ea trebuie să analizeze în special eligibilitatea și acuratețea cheltuielilor declarate, legătura directă a cheltuielilor cu măsurile luate pentru a aborda consecințele retragerii și măsurile puse în aplicare de statul membru în cauză pentru a evita dubla finanțare. După evaluarea cererilor de contribuție financiară din rezervă, Comisia trebuie să valideze prefinanțarea plătită și să recupereze cuantumul neutilizat. Pentru a concentra sprijinul asupra statelor membre afectate în cea mai mare măsură de retragere, în cazul în care cheltuielile din statul membru în cauză, acceptate ca fiind eligibile de către Comisie, depășesc cuantumul plătit cu titlu de prefinanțare și 0,06 % din venitul național brut nominal (VNB) al statului membru în cauză pentru 2021, trebuie să fie posibil să se acorde o alocare suplimentară din rezervă către statul membru respectiv, în limitele resurselor financiare disponibile. Având în vedere amploarea șocului economic preconizat, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza cuantumurile recuperate din prefinanțare pentru rambursarea cheltuielilor suplimentare efectuate de către statele membre.

Pentru a asigura tratamentul egal al tuturor statelor membre și coerența în evaluarea cererilor, Comisia trebuie să evalueze cererile într-un pachet. Ea trebuie să analizeze în special eligibilitatea și acuratețea cheltuielilor declarate, legătura directă a cheltuielilor cu măsurile luate pentru a aborda consecințele retragerii și măsurile puse în aplicare de statul membru în cauză pentru a evita dubla finanțare. Ar trebui asigurată, de asemenea, distribuția sectorială și geografică a cheltuielilor la nivelul NUTS 2, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice. După evaluarea cererilor de contribuție financiară din rezervă, Comisia trebuie să valideze prefinanțarea plătită și să recupereze cuantumul neutilizat. Pentru a concentra sprijinul asupra statelor membre afectate în cea mai mare măsură de retragere, în cazul în care cheltuielile din statul membru în cauză, acceptate ca fiind eligibile de către Comisie, depășesc cuantumul plătit cu titlu de prefinanțare și 0,06 % din venitul național brut nominal (VNB) al statului membru în cauză pentru 2021, trebuie să fie posibil să se acorde o alocare suplimentară din rezervă către statul membru respectiv, în limitele resurselor financiare disponibile. Având în vedere amploarea șocului economic preconizat, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza cuantumurile recuperate din prefinanțare pentru rambursarea cheltuielilor suplimentare efectuate de către statele membre.

Amendamentul 9

Considerentul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura buna funcționare a gestiunii partajate, statele membre trebuie să instituie un sistem de gestionare și control, să desemneze și să notifice Comisiei organismele responsabile , la nivel național și regional , cu gestionarea rezervei, precum și un organism de audit independent separat. Din motive de simplificare, statele membre ar trebui să utilizeze organismele desemnate existente și sistemele instituite în scopul gestionării și controlului finanțărilor alocate în cadrul politicii de coeziune sau al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Este necesar să se precizeze responsabilitățile statelor membre și să se stabilească cerințele specifice pentru organismele desemnate. Statele membre asigură implicarea autorităților locale și regionale relevante în punerea în aplicare și monitorizarea fondurilor, printre altele prin organismele de monitorizare, în cazul în care ele nu sunt deja membre ale acestor organisme.

Amendamentul 10

Considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(19)	Pentru a spori transparența în ceea ce privește utilizarea contribuției Uniunii, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport final privind implementarea rezervei.

(19)	Pentru a spori transparența în ceea ce privește utilizarea contribuției Uniunii, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European, Consiliului , Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European un raport final privind implementarea rezervei.

Amendamentul 11

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„perioadă de referință” înseamnă perioada de referință menționată la articolul 63 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar, care este cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2022;

1.	„perioadă de referință” înseamnă perioada de referință menționată la articolul 63 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar, care este cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2022;

2.	„legislație aplicabilă” înseamnă dreptul Uniunii și dreptul intern de aplicare a acestuia;

2.	„legislație aplicabilă” înseamnă dreptul Uniunii și dreptul intern de aplicare a acestuia;

„neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului intern de aplicare a acestuia, care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unei entități publice sau private implicate în implementarea rezervei, inclusiv a autorităților statelor membre, și care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate bugetului Uniunii;

4.	„rata de eroare totală” înseamnă erorile totale identificate în eșantion împărțite la populația auditată;

4.	„rata de eroare totală” înseamnă erorile totale identificate în eșantion împărțite la populația auditată;

„rata de eroare reziduală” înseamnă rata de eroare totală minus corecțiile financiare aplicate de statul membru pentru a reduce riscurile identificate de organismul de audit independent în auditurile sale privind măsurile finanțate, împărțită la cheltuielile care urmează să fie acoperite de contribuția financiară din rezervă;

6.	„relocare” înseamnă transferul aceleiași activități sau al unei activități similare sau al unei părți a acesteia în sensul articolului 2 alineatul (61a) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei.

Amendamentul 12

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) Toate statele membre sunt eligibile pentru sprijin din rezervă.

(2) Resursele maxime pentru rezervă sunt de 5 370 994 000 EUR, în prețuri curente.

(2) Resursele maxime pentru rezervă sunt de 6 370 994 000 EUR, în prețuri curente.

(3) Resursele menționate la alineatul (2) se alocă după cum urmează:

(a)	în 2021 se pune la dispoziție o prefinanțare în valoare de 4 244 832 000 EUR, în conformitate cu articolul 8;

(a)	în 2021 se pune la dispoziție o prefinanțare în valoare de 4 244 832 000 EUR, în conformitate cu articolul 8;

(b)	în 2024 se pune la dispoziție un cuantum suplimentar de 1 126 162 000 EUR, în conformitate cu articolul 11.

(b)	în 2026 se pune la dispoziție un cuantum suplimentar de 2 126 162 000 EUR, în conformitate cu articolul 11.

Cuantumurile menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat sunt considerate prefinanțare în sensul articolului 115 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Regulamentul financiar.

(4) Resursele care provin din prefinanțarea rezervei și alocate pe baza criteriului pescuitului [anexa I alineatul (2)] trebuie utilizate exclusiv pentru măsuri de sprijinire a întreprinderilor și a comunităților locale și regionale dependente de activitățile de pescuit în apele care aparțin zonei economice exclusive (ZEE) a Regatului Unit, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) litera (c).

(5) La definirea măsurilor de sprijin finanțate din resursele alocate în conformitate cu criteriul comerțului cu Regatul Unit [anexa I alineatul (2)], statele membre iau în considerare importanța relativă a schimburilor nete pentru fiecare regiune (NUTS 2). Aceste schimburi includ, în orice caz, serviciile turistice.

Amendamentul 13

Se introduce un articol 4a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procesul de consultare

(1) Fiecare stat membru instituie un dialog pe mai multe niveluri, în conformitate cu cadrul juridic național, cel puțin cu autoritățile locale și regionale din zonele cele mai afectate. Acest proces de consultare se bazează pe principiul parteneriatului în politica de coeziune și se referă la identificarea și punerea în aplicare a măsurilor sprijinite prin intermediul rezervei.

(2) Modalitățile de consultare și de implicare a autorităților locale și regionale vor fi indicate de statul membru în [noua anexă IV].

Expunere de motive

Un proces de consultare ar trebui să reprezinte o parte esențială a deciziei privind modul de alocare a acestei finanțări. Autoritățile locale și regionale ar trebui incluse în procesul de consultare, în conformitate cu procedurile pentru politica de coeziune.

Amendamentul 14

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Eligibilitate

(1) Contribuția financiară din rezervă sprijină numai cheltuielile publice legate direct de măsurile luate în mod specific de statele membre pentru a contribui la obiectivele menționate la articolul 3 și poate viza, în special, următoarele:

(a)	măsurile de sprijinire a întreprinderilor și a comunităților locale afectate de retragere;

(a)

măsurile de sprijinire a întreprinderilor , în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a regiunilor și a comunităților locale afectate de retragere , inclusiv măsuri de compensare pentru întreprinderile care se confruntă cu o scădere substanțială a cifrei de afaceri ca urmare a limitării accesului lor pe piața britanică prin introducerea de bariere netarifare ;

(b)	măsurile de sprijinire a sectoarelor economice cele mai afectate;

(b)	măsurile de sprijinire a sectoarelor economice cele mai afectate , inclusiv investițiile absolut necesare pentru reorganizarea lanțurilor valorice ;

(c)	măsurile de sprijinire a întreprinderilor și a comunităților locale dependente de activitățile de pescuit în apele Regatului Unit;

(c)	măsurile de sprijinire a întreprinderilor și a comunităților locale și regionale dependente de activitățile de pescuit în apele Regatului Unit , inclusiv investițiile absolut necesare pentru restructurarea sectorului ;

(d)	măsurile de sprijinire a ocupării forței de muncă, inclusiv prin scheme de reducere a programului de lucru, recalificare și formare profesională în sectoarele afectate;

(d)	măsurile de atenuare a impactului economic și social al Brexitului asupra altor sectoare deosebit de afectate, cum ar fi sectorul turismului, sectorul exporturilor agricole, cercetarea și inovarea;

(e)	măsurile de asigurare a funcționării controalelor la frontieră, vamale, sanitare și fitosanitare, de securitate și privind pescuitul, precum și a colectării impozitelor indirecte, inclusiv personalul și infrastructura suplimentară;

(e)	măsurile de sprijinire a ocupării forței de muncă, inclusiv prin scheme de reducere a programului de lucru, recalificare și formare profesională pentru sectoarele afectate;

(f)	măsurile de facilitare a regimurilor de certificare și autorizare a produselor, de sprijinire a îndeplinirii cerințelor de stabilire, de facilitare a etichetării și marcării, de exemplu pentru standardele de siguranță, sănătate și mediu, precum și de sprijinire a recunoașterii reciproce;

(f)	măsuri de facilitare a reintegrării pe piața muncii a resortisanților care, ca urmare a restricțiilor privind libera circulație a lucrătorilor, au fost nevoiți să părăsească Regatul Unit;

(g)	măsuri de comunicare, informare și sensibilizare a cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la modificările pe care retragerea le va declanșa în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor.

(g)	măsurile de asigurare a funcționării controalelor la frontieră, vamale, sanitare și fitosanitare, de securitate și privind pescuitul, precum și a colectării impozitelor indirecte, inclusiv personalul calificat și infrastructura fizică și imaterială suplimentară;

(h)	măsurile de facilitare a regimurilor de certificare și autorizare a produselor, de sprijinire a îndeplinirii cerințelor de stabilire, de facilitare a etichetării și marcării, de exemplu pentru standardele de siguranță, sănătate și mediu, precum și de sprijinire a recunoașterii reciproce;

(i)	măsurile de comunicare, informare și sensibilizare a cetățenilor și întreprinderilor , cu o atenție specială acordată întreprinderilor mici și mijlocii, cu privire la modificările pe care retragerea le va declanșa în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor;

(j)	măsurile de atenuare a perturbărilor cauzate de retragerea Regatului Unit din programele de cooperare și de schimburi;

(k)

măsurile de asigurare a dialogului și a consultării între teritoriile și sectoarele cele mai afectate, pentru a limita efectele neașteptate ale sistării relației între partenerii europeni și cei britanici și pentru a crea un mediu favorabil punerii în aplicare operaționale și fără probleme a Acordului comercial și de cooperare;

(l)	măsurile pentru evaluarea impactului și a măsurilor puse în aplicare în cadrul rezervei.

Amendamentul 15

Articolul 5 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(2) Cheltuielile sunt eligibile dacă sunt suportate și plătite în cursul perioadei de referință pentru măsurile puse în aplicare în statul membru în cauză sau în beneficiul statului membru în cauză.	(2) Cheltuielile sunt eligibile dacă sunt suportate și plătite în cursul perioadei de referință pentru măsurile puse în aplicare în regiunile și sectoarele afectate ale statului membru în cauză.

Amendamentul 16

Articolul 5 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
La elaborarea măsurilor de sprijin, statele membre iau în considerare impactul variat avut de retragerea Regatului Unit din Uniune asupra diferitelor regiuni și comunități locale și concentrează sprijinul din rezervă asupra celor mai afectate dintre acestea, după caz.	La elaborarea măsurilor de sprijin, statele membre iau în considerare impactul variat avut de retragerea Regatului Unit din Uniune asupra diferitelor regiuni și comunități locale și concentrează sprijinul din rezervă asupra celor mai afectate dintre acestea, după caz , asigurând o distribuție echilibrată a resurselor, pe baza impactului economic asupra fiecărei regiuni .

Expunere de motive

Amendamentul urmărește să garanteze că alocarea resurselor rezervei ia în considerare impactul economic al Brexitului asupra fiecărei regiuni afectate și conduce la o distribuție echilibrată a resurselor, bazată pe daunele economice reale.

Amendamentul 17

Articolul 5 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Măsurile menționate la alineatul (1) respectă legislația aplicabilă.	Măsurile menționate la alineatul (1) respectă legislația aplicabilă , mai puțin excepțiile menționate la articolul [noul articol 6] .

Amendamentul 18

Articolul 5 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsurile eligibile în temeiul alineatului (1) pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca sprijinul respectiv să nu vizeze același cost.

Măsurile eligibile în temeiul alineatului (1) pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca sprijinul respectiv să nu vizeze același cost. Autoritățile regionale și locale relevante care îndeplinesc funcții de autoritate de management sau de organism intermediar de fonduri europene vor fi pe deplin implicate și consultate în contextul eforturilor de evitare a suprapunerilor în materie de finanțare. Decizia de a mobiliza mai curând fondurile structurale decât rezerva va trebui să facă obiectul unei concertări cu actorii relevanți, având în vedere consecințele pe care aceasta le-ar putea avea asupra punerii în aplicare a altor programe de finanțare europene.

Amendamentul 19

Se introduce un articol 5a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ajutoare de stat

(1) În ceea ce privește sectorul pescuitului și sectorul producției primare de produse agricole, articolele 107, 108 și 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament care intră sub incidența articolului 42 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru ajutoarele acordate strict în temeiul articolului 5 în cursul perioadei de referință.

(2) Dispozițiile naționale de instituire a finanțării publice care depășesc dispozițiile prezentului regulament referitoare la plățile menționate la alineatul (1) sunt tratate în ansamblu în temeiul articolelor 107, 108 și 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Amendamentul 20

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Excluderea de la sprijin

Rezerva nu sprijină:

(a)	taxa pe valoarea adăugată;

(a)	taxa pe valoarea adăugată , cu excepția cazului în care nu este recuperabilă în temeiul legislației naționale în materie de TVA ;

(b)	asistența tehnică pentru gestionare, monitorizare, informare și comunicare, soluționarea reclamațiilor, controlul și auditarea rezervei;

(b)	cheltuielile de sprijinire a relocării, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (6);

(c)	cheltuielile de sprijinire a relocării, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (6);

(c)	cheltuielile în sprijinul relocării în conformitate cu articolul 2 alineatul (61a) și articolul 14 alineatul (16) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, în cazul în care o contribuție din rezervă constituie ajutor de stat;

(d)	cheltuielile în sprijinul relocării în conformitate cu articolul 14 alineatul (16) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, în cazul în care o contribuție din rezervă constituie ajutor de stat.

(d)	beneficiarii care au sediul social într-un stat terț.

Amendamentul 21

Articolul 7 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Prin derogare de la articolul 12 din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată neutilizate în temeiul prezentului regulament se reportează automat și pot fi utilizate până la 31 decembrie 2025 . Creditele reportate sunt consumate cu prioritate în exercițiul financiar următor.	Prin derogare de la articolul 12 din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată neutilizate în temeiul prezentului regulament se reportează automat și pot fi utilizate până la 31 decembrie 2026 . Creditele reportate sunt consumate cu prioritate în exercițiul financiar următor.

Amendamentul 22

Articolul 8 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Comisia efectuează plata prefinanțării în termen de 60 de zile de la data adoptării actului de punere în aplicare menționat la alineatul (2). Plata prefinanțării se validează în conformitate cu articolul 11.	Comisia efectuează plata prefinanțării în termen de 45 de zile de la data adoptării actului de punere în aplicare menționat la alineatul (2). Plata prefinanțării se validează în conformitate cu articolul 11.

Amendamentul 23

Articolul 10 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cererea se bazează pe modelul prevăzut în anexa II. Cererea include informații privind cheltuielile publice totale suportate și plătite de statele membre și valorile indicatorilor de realizare pentru măsurile sprijinite. Ea este însoțită de documentele menționate la articolul 63 alineatele (5), (6) și (7) din Regulamentul financiar și de un raport de implementare.

Cererea se bazează pe modelul prevăzut în anexa II. Cererea include informații privind cheltuielile publice totale suportate și plătite de statele membre , incluzând repartizarea teritorială a cheltuielilor la nivelul NUTS 2 și valorile indicatorilor de realizare pentru măsurile sprijinite. Ea este însoțită de documentele menționate la articolul 63 alineatele (5), (6) și (7) din Regulamentul financiar și de un raport de implementare.

Amendamentul 24

Articolul 10 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2) Raportul de implementare pentru rezervă include:

(a)	o descriere a impactului retragerii Regatului Unit din Uniune din punct de vedere economic și social, inclusiv o identificare a regiunilor, zonelor și sectoarelor celor mai afectate;

(a)	o descriere a impactului retragerii Regatului Unit din Uniune din punct de vedere economic și social, inclusiv o identificare a regiunilor, zonelor și sectoarelor celor mai afectate; evaluarea financiară se face în monedă euro constantă;

(aa)	în conformitate cu [noul articol 5], o descriere a concertării care a avut loc cu regiunile și sectoarele cele mai afectate, atât în momentul elaborării măsurilor, cât și în momentul punerii lor în aplicare;

(b)	o descriere a măsurilor luate pentru a contracara consecințele negative ale retragerii Regatului Unit din Uniune, a gradului în care măsurile respective au atenuat impactul regional și sectorial menționat la litera (a) și a modului în care ele au fost puse în aplicare;

(b)	o descriere a măsurilor luate pentru a contracara consecințele negative ale retragerii Regatului Unit din Uniune, a gradului în care măsurile respective au atenuat impactul regional și sectorial menționat la litera (a) și a modului în care ele au fost puse în aplicare;

(c)	o justificare a eligibilității cheltuielilor suportate și plătite și legătura directă a acestora cu retragerea Regatului Unit din Uniune;

(c)	o justificare a eligibilității cheltuielilor suportate și plătite și legătura directă a acestora cu retragerea Regatului Unit din Uniune;

(d)	o descriere a măsurilor luate pentru a evita dubla finanțare și pentru a asigura complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii și cu finanțarea națională;

(d)	o descriere a măsurilor luate pentru a evita dubla finanțare și pentru a asigura complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii și cu finanțarea națională;

(e)	o descriere a contribuției măsurilor la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

(e)	o descriere a contribuției măsurilor la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

Amendamentul 25

Articolul 13 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Gestionare și control

(1) În îndeplinirea sarcinilor legate de implementarea rezervei, statele membre iau toate măsurile necesare, inclusiv măsuri legislative, de reglementare și administrative, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, și anume:

(a)	desemnează un organism responsabil cu gestionarea contribuției financiare din rezervă și un organism de audit independent, în conformitate cu articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul financiar și supraveghează aceste organisme;

(a)	desemnează , la nivelul de guvernanță corespunzător, unul sau mai multe organisme responsabile cu gestionarea contribuției financiare din rezervă și un organism de audit independent, în conformitate cu articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul financiar și supraveghează aceste organisme;

(b)	instituie sisteme de gestionare și control pentru rezervă în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și asigură funcționarea eficace a acestor sisteme;

(b)	instituie sisteme de gestionare și control pentru rezervă în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și asigură funcționarea eficace a acestor sisteme;

(c)	elaborează o descriere a sistemului de gestionare și control în conformitate cu modelul prevăzut în anexa III, actualizează descrierea și o pune la dispoziția Comisiei, la cerere;

(c)	elaborează o descriere a sistemului de gestionare și control în conformitate cu modelul prevăzut în anexa III, actualizează descrierea și o pune la dispoziția Comisiei, la cerere;

(d)	notifică Comisiei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, identitatea organismelor desemnate și a organismului căruia i se va plăti prefinanțarea și confirmă faptul că descrierile sistemelor au fost realizate;

(d)	notifică Comisiei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, identitatea organismelor desemnate și a organismului căruia i se va plăti prefinanțarea și confirmă faptul că descrierile sistemelor au fost realizate;

(e)	se asigură de faptul că cheltuielile sprijinite în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii nu sunt incluse pentru sprijinul din rezervă;

(e)	se asigură de faptul că cheltuielile sprijinite în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii nu sunt incluse pentru sprijinul din rezervă;

(f)	previn, detectează și corectează neregulile și fraudele și evită conflictele de interese , inclusiv prin utilizarea unui instrument unic de extragere a datelor furnizat de Comisie ;

[…]

(f)	previn, detectează și corectează neregulile și fraudele și evită conflictele de interese;

[…]

Amendamentul 26

Articolul 13 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Organismul responsabil cu gestionarea contribuției financiare din rezervă:

Organismul sau organismele responsabile cu gestionarea contribuției financiare din rezervă:

(a)	asigură funcționarea unui sistem de control intern eficace și eficient;

(a)	asigură funcționarea unui sistem de control intern eficace și eficient;

(b)	stabilește criteriile și procedurile de selecție a măsurilor care urmează să fie finanțate, precum și condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din rezervă;

(b)	stabilește criteriile și procedurile de selecție a măsurilor care urmează să fie finanțate, precum și condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din rezervă;

(c)	verifică dacă măsurile finanțate din rezervă sunt puse în aplicare în conformitate cu legislația aplicabilă și cu condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din rezervă și dacă cheltuielile se bazează pe documente justificative verificabile;

(c)	verifică dacă măsurile finanțate din rezervă sunt puse în aplicare în conformitate cu legislația aplicabilă și cu condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din rezervă și dacă cheltuielile se bazează pe documente justificative verificabile;

(d)	stabilește măsuri eficace pentru a evita dubla finanțare a acelorași costuri din rezervă și din alte surse de finanțare ale Uniunii;

(d)	stabilește măsuri eficace pentru a evita dubla finanțare a acelorași costuri din rezervă și din alte surse de finanțare ale Uniunii;

(e)	asigură publicarea ex post în conformitate cu articolul 38 alineatele (2)-(6) din Regulamentul financiar;

(e)	asigură publicarea ex post în conformitate cu articolul 38 alineatele (2)-(6) din Regulamentul financiar;

(f)	utilizează un sistem contabil pentru înregistrarea și stocarea în format electronic a datelor privind cheltuielile suportate care urmează să fie acoperite de contribuția financiară din rezervă, care oferă în timp util informații exacte, complete și fiabile;

(f)	utilizează un sistem contabil pentru înregistrarea și stocarea în format electronic a datelor privind cheltuielile suportate care urmează să fie acoperite de contribuția financiară din rezervă, care oferă în timp util informații exacte, complete și fiabile;

(g)

păstrează la dispoziție, pentru o perioadă de cinci ani de la termenul limită de depunere a cererii de contribuție financiară, toate documentele justificative privind cheltuielile care urmează să fie acoperite de contribuția financiară din rezervă și transpune această obligație în acordurile încheiate cu alte entități implicate în implementarea rezervei;

(g)

(h)	în sensul alineatului (1) litera (f), colectează informații într-un format electronic standardizat pentru a permite identificarea destinatarilor unei contribuții financiare din rezervă, precum și a beneficiarilor reali ai acestora, în conformitate cu anexa III.

(h)	în sensul alineatului (1) litera (f), colectează informații într-un format electronic standardizat pentru a permite identificarea destinatarilor unei contribuții financiare din rezervă, precum și a beneficiarilor reali ai acestora, în conformitate cu anexa III.

Amendamentul 27

Articolul 16 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(2) Până la 30 iunie 2027, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea rezervei.	(2) Până la 30 iunie 2027, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului , Comitetului European al Regiunilor și Comitetului Economic și Social European un raport privind implementarea rezervei.

Amendamentul 28

Anexa I punctul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3.	Factorul legat de pescuit se stabilește pe baza următorului criteriu și prin aplicarea următoarelor etape:

3.	Factorul legat de pescuit se stabilește pe baza următorului criteriu și prin aplicarea următoarelor etape:

(a)	procentul fiecărui stat membru din valoarea totală a peștelui capturat în ZEE a Regatului Unit;

(a)	procentul fiecărui stat membru din valoarea totală a peștelui capturat în ZEE a Regatului Unit în perioada 2015-2018 ;

(b)

aceste procente sunt majorate pentru statele membre cu activități de pescuit care au o dependență peste medie de peștele capturat în ZEE a Regatului Unit și sunt reduse pentru cele care au o dependență sub medie, după cum urmează:

(i)	pentru fiecare stat membru, valoarea peștelui capturat în ZEE a Regatului Unit ca procent din valoarea totală a peștelui capturat de statul membru respectiv este exprimată ca indice al mediei UE (indice de dependență);

(ii)	procentul inițial din valoarea peștelui capturat în ZEE a Regatului Unit se ajustează prin înmulțirea sa cu indicele de dependență al statului membru;

( iii)

aceste procente sunt reajustate pentru a se asigura că suma procentelor tuturor statelor membre este egală cu 100 %.

(b)	procentele obținute sunt reajustate pentru a se asigura că suma procentelor tuturor statelor membre este egală cu 100 %.

4.	Factorul legat de comerț se obține prin aplicarea următoarelor etape:

4.	Factorul legat de comerț se obține prin aplicarea următoarelor etape:

(a)	comerțul fiecărui stat membru cu Regatul Unit este exprimat ca procent din comerțul UE cu Regatul Unit (comerțul reprezintă suma importurilor și a exporturilor de bunuri și servicii);

(a)	comerțul fiecărui stat membru cu Regatul Unit este exprimat ca procent din comerțul UE cu Regatul Unit (comerțul reprezintă suma importurilor și a exporturilor de bunuri și servicii , inclusiv în sectorul turismului și cu excepția serviciilor financiare );

Amendamentul 29

Se adaugă o anexă IIIa

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.	Identificarea celor mai afectate sectoare economice:

Identificarea celor mai afectate regiuni de nivel NUTS 2:

Pentru fiecare regiune (inclusiv regiunile vizate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene):

—	Nomenclatorul NUTS 2

—	Numele regiunii

—	Populația regională (data)

—	PIB-ul regional

—	Volumul schimburilor comerciale cu Regatul Unit în 2019

3.	Descrierea abordării bazate pe parteneriat instituite:

Punerea în aplicare de strategii:

(vă rugăm să indicați documentele strategice puse în aplicare)

—	Strategia globală:

—	Strategii regionale:

—	Strategii sectoriale:

5.	Descrierea instrumentelor de monitorizare și evaluare instituite:

6.	Defalcarea cheltuielilor Suma plătită Sectorul pescuitului Sectoare asupra cărora comerțul are un impact

Defalcarea geografică a cheltuielilor

i.	Regiunile NUTS 2 cele mai afectate: Nomenclatorul NUTS 2 Cuantum EUR/locuitor

ii.	Cuantum fără direcționare geografică:

8.	Contribuția la obiectivele climatice Procentul cheltuielilor:

9.	Contribuția la obiectivele tranziției digitale Procentul cheltuielilor:

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută înființarea unei rezerve de ajustare la Brexit, care vizează atenuarea impactului teritorial al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Rezerva de ajustare la Brexit este o expresie concretă a solidarității intraeuropene și este menită să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, după cum reiese din temeiul juridic (articolul 175 din TFUE) al propunerii Comisiei;

consideră că încheierea unui acord comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit constituie un rezultat pozitiv al negocierilor. Noul cadru al relației cu Regatul Unit are însă consecințe teritoriale puternice. Întrucât Acordul comercial și de cooperare nu corespunde pe deplin scenariului unui acord de liber schimb, multe regiuni europene rămân foarte expuse la consecințele economice și sociale ale Brexitului. Acest impact este deosebit de important pentru regiunile apropiate din punct de vedere geografic de Regatul Unit sau pentru cele care întrețineau relații foarte strânse cu partenerii britanici. Autoritățile locale și regionale, actorii economici, cum ar fi sectorul turismului, sectoarele educației și cercetării, dar și cetățenii și societatea civilă se confruntă cu consecințele instituirii unor noi frontiere, noi proceduri administrative, noi elemente de complexitate în lanțurile valorice și ale întreruperii programelor de cooperare;

atrage atenția asupra consecințelor geopolitice ale Acordului comercial și de cooperare, care au un caracter foarte concret pentru o serie de autorități locale și regionale situate acum la noile frontiere externe ale Uniunii Europene. Prin urmare, eligibilitatea măsurilor de îmbunătățire a fluidității controalelor, a schimburilor de mărfuri și a circulației persoanelor este cât se poate de bine-venită. CoR subliniază că, în aceste noi regiuni de frontieră, investițiile locale și regionale legate de controale vor contribui la protejarea tuturor cetățenilor europeni în perimetrul noilor frontiere ale Uniunii Europene. CoR solicită atât Parlamentului, cât și Consiliului să definească un nivel minim și echitabil de acoperire pentru aceste regiuni;

solicită majorarea cu un miliard de 1 miliard EUR a sumelor suplimentare puse la dispoziție într-o a doua etapă, în conformitate cu articolul 11, pentru a răspunde mai bine nevoilor pe termen mediu, în concordanță cu solicitarea sa privind prelungirea perioadei de eligibilitate a rezervei de ajustare la Brexit;

insistă asupra expunerii sectorului pescuitului și al fructelor de mare, care face obiectul unei perioade de tranziție de cinci ani și jumătate. Pe lângă noile constrângeri comune impuse tuturor sectoarelor europene, în sectorul pescuitului, o întreagă zonă de activitate este pusă sub semnul întrebării. Această situație necesită o evaluare a impactului cât mai apropiată posibil de realitățile regionale, fără indexare națională. Trebuie să se ajungă la o distribuție financiară mai echitabilă între regiunile europene afectate, indiferent de dimensiunea statului membru;

solicită ca autoritățile locale și regionale să se afle în centrul creării acestui nou instrument financiar. CoR recomandă introducerea unor criterii care să țină seama de amploarea efectelor la nivel regional și care să asigure o distribuție echitabilă a resurselor, în funcție de dimensiunea impactului economic asupra fiecărei regiuni. După cum s-a demonstrat în studiile CoR privind consecințele Brexitului, luarea în considerare a efectelor la nivel național nu reflectă amploarea lor, uneori marcată la nivel local. Autoritățile locale trebuie implicate în evaluarea impactului și în elaborarea măsurilor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât autoritățile locale și regionale, în funcție de competențele lor, vor trebui să prefinanțeze ele însele anumite măsuri, să elaboreze strategii teritoriale pentru a atenua impactul Brexitului și să mobilizeze o parte din fondurile UE pe care le gestionează. Această implicare a autorităților locale și regionale va contribui la direcționarea fondurilor în funcție de nevoi și la punerea în aplicare eficientă a rezervei de ajustare la Brexit;

subliniază, de asemenea, vulnerabilitatea regiunilor din cauza pierderii oportunităților în materie de comerț cu Regatul Unit și a faptului că Acordul comercial și de cooperare nu corespunde pe deplin scenariului unui acord de liber schimb. Acest lucru are un impact asupra unei întregi game de sectoare și produce efecte transversale în cadrul lanțurilor valorice, de exemplu în turism, în sectorul hotelier și în sectorul agroalimentar, ceea ce, la fața locului, înseamnă pierderi de locuri de muncă. CoR estimează că impactul va avea efecte socioeconomice de lungă durată asupra comunităților din toate regiunile și, prin urmare, trebuie abordat imediat. Subliniază, de asemenea, că rezerva de ajustare la Brexit este singurul instrument de finanțare al UE care vizează statele membre, regiunile și sectoarele afectate de consecințele negative ale Brexitului;

solicită prelungirea perioadei de eligibilitate până în iunie 2026, considerând că solidaritatea europeană nu ar trebui să se limiteze la anii 2021 și 2022 și constatând că nu sunt prevăzute mijloace de atenuare a consecințelor Brexitului începând din 2023.

—

CoR atrage atenția supra unei inconsecvențe majore între durata perioadei de tranziție pentru sectorul pescuitului și perioada de eligibilitate a rezervei de ajustare la Brexit. Numai prelungirea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor până în iunie 2026 va permite să se acorde un sprijin adecvat acestui sector. Deși complementaritatea cu FEPAM este indispensabilă, FEPAM rămâne instrumentul structural de punere în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și nu poate ține seama de consecințele teritoriale asimetrice ale Brexitului.

—	În ceea ce privește asigurarea unei infrastructuri de control cu caracter permanent, CoR constată că situația sanitară legată de pandemia de COVID-19 nu permite măsurarea fluxurilor reale și efectuarea imediată de investiții.

—

Anumite măsuri sau investiții pot implica perioade de pregătire sau de punere în aplicare, a căror durată nu poate fi redusă și care nu permit asumarea unui angajament și plata înainte de 31 decembrie 2022. În acest context, CoR face referire atât la procedurile de achiziții publice, cât și la procedurile de asigurare a conformității măsurilor sau investițiilor cu normele UE sau naționale în vigoare (evaluarea efectelor asupra mediului, certificate de urbanism, anchete publice, proceduri de notificare a ajutoarelor de stat etc.).

—

Subliniază diversitatea consecințelor Brexitului în diversele regiuni europene și, prin urmare, salută călduros marja de flexibilitate lăsată statelor membre pentru a concepe măsuri cât mai adaptate la nevoi. Este important ca, în funcție de nevoile locale și regionale, să poată fi elaborate măsuri favorabile atât pentru industrie, turism, transporturi, cercetare și inovare, cât și pentru sectorul agricol sau agroalimentar. CoR consideră că regulamentul trebuie să facă referire în mod explicit la posibila diversitate a domeniilor de intervenție ale rezervei, pentru a facilita înțelegerea adecvată a fondului și punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia;

consideră că rezerva va avea un rol esențial în sprijinirea punerii în aplicare a noului cadru juridic care reglementează relațiile dintre UE și Regatul Unit, ale căror consecințe nu pot fi identificate pe deplin, în special din cauza efectelor combinate ale Brexitului și pandemiei de COVID-19. Observația este valabilă și pentru chestiunile specifice care încă nu au fost negociate, cum ar fi serviciile financiare sau participarea Regatului Unit la programul Orizont Europa. Vor trebui luate în considerare atât evoluțiile nefavorabile, cât și cele favorabile;

10.

pune sub semnul întrebării valoarea adăugată, din perspectiva bunei guvernanțe, a lansării de către Comisia Europeană, la 24 februarie 2021, a unei consultări publice privind rezerva de ajustare la Brexit, cu o durată de opt săptămâni (1), în condițiile în care propunerea legislativă a fost prezentată cu două luni mai devreme, iar negocierile interinstituționale pentru a se ajunge la un acord în primul semestru al anului 2021 sunt deja foarte avansate;

11.

consideră că Brexitul este o situație sui generis și că paralelismul cu sistemele existente, cum ar fi Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, nu poate fi decât limitat. CoR regretă că propunerea Comisiei nu reflectă principiul parteneriatului aplicabil politicii de coeziune, prin faptul că nu oferă garanții privind rolul atribuit autorităților locale și regionale în procesul de guvernanță. Modul în care sunt concepute și gestionate măsurile ar trebui să reflecte mai bine logica declarată a direcționării în funcție de efectele la nivel teritorial;

12.

consideră că statele membre ar trebui să beneficieze de flexibilitate în definirea sistemelor de gestionare: numărul de organisme și nivelurile de gestionare (național, regional sau interregional). În schimb, statele membre vor trebui să își justifice alegerea din perspectiva subsidiarității și, în special, capacitatea de a răspunde nevoilor concentrate în anumite regiuni și sectoare economice mai expuse. În orice caz, trebuie garantată participarea nivelului regional la procedura de gestionare;

13.

consideră că Brexitul este deosebit de important în domenii diverse, cum ar fi pescuitul și produsele marine, mobilitatea cetățenilor, formarea, proiectele de cooperare în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, transferul de cunoștințe, combaterea schimbărilor climatice, conservarea ecosistemelor și parteneriatele public-privat, printre altele. Având în vedere gradul diferit de descentralizare al statelor membre, colaborarea dintre diferitele niveluri administrative poate fi considerată necesară sau pozitivă, astfel încât diferitele teritorii să poată depăși externalitățile negative ale Brexitului. Comitetul solicită ca principiul parteneriatului să fie aplicat în mod concret și ca rezerva pentru adaptare să fie gestionată în conformitate cu criteriile generale ale programelor cu gestiune partajată între Comisie, statele membre și autoritățile regionale și locale;

14.

propune ca statele membre să încurajeze elaborarea unor strategii regionale pentru a anticipa calendarul de punere în aplicare a măsurilor și a modificărilor pe termen mediu. În acest sens, trebuie asigurată coerența cu toate politicile locale și regionale relevante. În momentul plății prefinanțării, statele membre ar trebui să informeze Comisia Europeană cu privire la modul în care vor asigura participarea și concertarea cu autoritățile regionale și locale, pe baza unei „obligații de parteneriat”;

15.

propune ca toate dispozițiile care prevăd participarea autorităților locale și regionale să fie asigurate prin intermediul unui mecanism de informare a Comisiei Europene. CoR recomandă, în mod concret, ca, atunci când cresc cheltuielile, statele membre să întocmească și să furnizeze Comisiei Europene o nouă anexă dedicată distribuției sectoriale și geografice a cheltuielilor la nivelul regiunilor NUTS 2, incluzând contribuția acestora la obiectivele climatice și la obiectivele tranziției digitale. Aceste informații cantitative și calitative vor contribui și la evaluarea rezervei de ajustare la Brexit și vor permite să se evalueze, înainte de plata sumelor suplimentare puse la dispoziție într-o a doua etapă, în conformitate cu articolul 11, mobilizarea rezervei de ajustare la Brexit în fiecare stat membru și să se asigure că abordarea preconizată bazată pe parteneriat a fost pusă în aplicare;

16.

dorește să se asigure că autoritățile regionale și locale responsabile ca autorități de management sau organisme intermediare ale fondurilor europene vor participa la prevenirea suprapunerilor în materie de finanțare. În schimb, decizia de a mobiliza mai curând fondurile structurale decât rezerva de ajustare la Brexit va trebui să facă obiectul unei concertări cu actorii relevanți, având în vedere posibilele consecințe pe care le-ar putea avea asupra punerii în aplicare a altor obiective europene;

17.

solicită să se prevadă să se transfere, după aprobarea cheii de repartizare și prefinanțare, o parte din fonduri statelor membre și regiunilor, astfel încât, dacă este cazul, acestea să poată finanța măsurile de sprijin relevante fără a trebui să recurgă în prealabil la fonduri proprii;

18.

solicită să se manifeste flexibilitate în domeniul ajutoarelor de stat pentru a asigura punerea în aplicare rapidă a măsurilor și capacitatea de a interveni în favoarea actorilor economici cel mai grav afectați. Este necesară extinderea dispozițiilor temporare legate de pandemia de COVID-19 la impactul direct al Brexitului pe tot parcursul perioadei de eligibilitate a cheltuielilor din rezerva de ajustare la Brexit. În sectorul pescuitului și în cel al agriculturii, dispozițiile aplicabile FEPAM și FEADR ar trebui să se aplice rezervei de ajustare la Brexit;

19.

subliniază că IMM-urile care desfășoară activități comerciale cu Regatul Unit sunt afectate în mod disproporționat, în raport cu cifra lor de afaceri, de costurile noilor proceduri administrative asociate exporturilor către Regatul Unit. Prin urmare, costurile relative suportate de întreprinderi ar trebui luate în considerare la distribuirea resurselor rezervei de ajustare la Brexit;

20.

solicită ca TVA nerecuperabilă să fie eligibilă, astfel cum se prevede în Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Fără această eligibilitate, multe măsuri finanțate de autoritățile locale și regionale nu ar putea beneficia de mecanisme de solidaritate europeană în proporție de 100 %;

21.

solicită ca plata alocărilor suplimentare în 2023 să fie parțial legată de o evaluare europeană a impactului real al Brexitului în perioada 2021-2022, pentru a asigura o direcționare mai bună către regiunile și sectoarele cele mai afectate, dar și pentru a identifica regiunile care au fost mai reziliente sau care au avut de câștigat de pe urma schimbărilor;

22.

își reiterează angajamentul față de continuarea cooperării dintre actorii britanici și cei europeni și solicită ca rezerva de ajustare la Brexit să sprijine partenerii europeni în cadrul dialogului care se cere menținut, pentru a se evita litigiile care decurg din punerea în aplicare a Acordului comercial și de cooperare, dar și pentru a construi o viitoare cooperare.

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”) (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).

(1) Acord comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte ( JO L 444, 31.12.2020, p. 14 ).

(1) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12917-Proposal-for-a-Regulation-Regional-and-urban-Policy

7.5.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/89

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Salariile minime adecvate în Uniunea Europeană

(2021/C 175/08)

Raportor:

Peter KAISER (AT-PSE) Guvernatorul landului Carintia

Document de referință:

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană

COM(2020) 682 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Salariile minime sunt considerate adecvate dacă ele sunt echitabile în raport cu distribuția salariilor în țară și oferă un nivel de trai decent. Gradul de adecvare al salariilor minime legale este determinat având în vedere condițiile socioeconomice naționale, inclusiv creșterea la nivelul ocupării forței de muncă, competitivitatea, precum și evoluțiile regionale și sectoriale. Gradul lor de adecvare trebuie evaluat cel puțin în raport cu puterea lor de cumpărare, cu evoluția productivității și cu poziția lor în raport cu nivelul, distribuția și creșterea salariilor brute. Utilizarea indicatorilor folosiți în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut , poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare al salariului minim în raport cu nivelul brut al salariilor.

Salariile minime sunt considerate adecvate dacă ele sunt echitabile în raport cu distribuția salariilor în țară și oferă un nivel de trai decent. Gradul de adecvare al salariilor minime legale este determinat având în vedere condițiile socioeconomice naționale, inclusiv creșterea la nivelul ocupării forței de muncă, competitivitatea, precum și evoluțiile regionale și sectoriale. Gradul lor de adecvare trebuie evaluat cel puțin în raport cu puterea lor de cumpărare, cu evoluția productivității și cu poziția lor în raport cu nivelul, distribuția și creșterea salariilor brute. Indicatorii recunoscuți la nivel internațional de 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut ajută la orientarea evaluării gradului de adecvare al salariului minim în raport cu nivelul brut al salariilor.

Expunere de motive

În urma procesului de consultare, s-a constatat că poate exista un consens privind folosirea indicatorilor menționați drept criterii de referință.

Amendamentul 2

Articolul 3 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„negocieri colective” înseamnă toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și una sau mai multe organizații ale lucrătorilor , pe de altă parte, pentru determinarea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare; și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori și lucrători; și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori sau organizațiile acestora și una sau mai multe organizații ale lucrătorilor ;

„negocieri colective” înseamnă toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și una sau mai multe sindicate , pe de altă parte, pentru determinarea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare; și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori și lucrători; și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori sau organizațiile acestora și unul sau mai multe sindicate ;

Expunere de motive

În conformitate cu legislația socială a UE și cu obligațiile UE în temeiul dreptului internațional, sindicatele sunt partenerii de dialog social în cadrul negocierilor colective. Comitetele de întreprindere, de exemplu, nu au suficientă legitimitate instituțională.

Amendamentul 3

Articolul 4 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre în care acoperirea negocierilor colective este mai mică de 70 % din lucrătorii definiți în sensul articolului 2 prevăd, pe lângă acestea, un cadru de condiții favorabile negocierilor colective – fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia – și stabilesc un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Planul de acțiune trebuie să fie făcut public și trebuie notificat Comisiei Europene.

Statele membre în care acoperirea negocierilor colective este mai mică de 70 % din lucrătorii definiți în sensul articolului 2 prevăd, pe lângă acestea, un cadru de condiții favorabile negocierilor colective – fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia – și stabilesc un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective și pentru consolidarea și sporirea capacității partenerilor sociali . Planul de acțiune trebuie să fie făcut public și trebuie notificat Comisiei Europene.

Expunere de motive

Se asigură coerența cu articolul 4 alineatul (1).

Amendamentul 4

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre cu salarii minime legale iau măsurile necesare pentru a se asigura că stabilirea și actualizarea salariilor minime legale sunt ghidate de criterii stabilite pentru a promova un grad corespunzător de adecvare, în scopul realizării unor condiții decente de muncă și de trai, a coeziunii sociale și a unei convergențe ascendente. Statele membre definesc a ceste criterii în conformitate cu practicile lor naționale , fie prin acte legislative relevante la nivel național , fie prin decizii ale organismelor competente sau prin acorduri tripartite. Criteriile trebuie să fie definite într-un mod stabil și clar.

Statele membre cu salarii minime legale iau măsurile necesare pentru a se asigura că stabilirea și actualizarea salariilor minime legale sunt ghidate de criterii stabilite pentru a promova un grad corespunzător de adecvare, în scopul realizării unor condiții decente de muncă și de trai, a coeziunii sociale și teritoriale și a unei convergențe ascendente. A ceste criterii sunt definite la nivelul statelor membre în conformitate cu practicile din fiecare stat , fie prin acte legislative relevante, fie prin decizii ale organismelor competente sau prin acorduri tripartite. Criteriile trebuie să fie definite în mod clar și să fie însoțite de un calendar .

Expunere de motive

Se subliniază dimensiunea teritorială.

Amendamentul 5

Articolul 5 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Criteriile naționale menționate la alineatul (1) trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:

Criteriile naționale menționate la alineatul (1) ar trebui să includă cel puțin următoarele elemente:

(a)	puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții și contribuția impozitelor și a prestațiilor sociale ;

(a)	puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții , cu trimitere la indicele armonizat al prețurilor de consum („IAPC”) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/792 ;

(b)	nivelul general al salariilor brute și distribuția acestora;

(b)	nivelul general al salariilor brute și distribuția acestora pe sectoare și pe regiuni NUTS 2 ;

(c)	rata de creștere a salariilor brute;

(c)	rata de creștere a salariilor brute.

(d)	evoluțiile la nivelul productivității muncii .

Expunere de motive

Cheltuielile cu impozitele și prestațiile sociale sunt, de regulă, un parametru specific întreprinderilor, nefiind potrivit pentru a evalua caracterul adecvat al salariilor minime.

Amendamentul 6

Articolul 5 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre utilizează valori de referință orientative, precum cele utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale în raport cu nivelul general al salariilor brute .

Statele membre rămân competente pentru a stabili rata salariilor minime legale . Statele membre se asigură, în orice caz, că salariile minime legale sunt adecvate și că se va iniția un proces de convergență, supus unei revizuiri anuale, în vederea atingerii, cât mai curând posibil, a unei limite inferioare de cel puțin 60 % din salariul median brut cu normă întreagă de la nivel național și de 50 % din salariul mediu brut cu normă întreagă la nivel național .

Expunere de motive

Pentru asigurarea coerenței cu amendamentul 1 privind considerentul 21.

Amendamentul 7

Articolul 6 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statele membre pot permite niveluri diferite ale salariului minim legal pentru categorii specifice de lucrători . Statele membre reduc aceste variații la minimum și se asigură că orice variație este nediscriminatorie, proporționată, limitată în timp, dacă acest lucru este relevant, și justificată în mod obiectiv și rezonabil de un scop legitim.	Statele membre se asigură că nicio categorie de lucrători nu este exclusă de la protecția salariului minim legal.

Expunere de motive

Nu ar trebui să existe stimulente pentru introducerea unor niveluri aflate sub cel al salariului minim legal pentru anumite grupuri de lucrători.

Amendamentul 8

Articolul 6 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pot permite, prin lege, deduceri care reduc remunerația plătită lucrătorilor la un nivel sub cel al salariului minim legal. Statele membre se asigură că aceste deduceri din salariile minime legale sunt necesare, justificate în mod obiectiv și proporționate.

Statele membre pot permite, prin lege, deduceri care reduc remunerația plătită lucrătorilor la un nivel sub cel al salariului minim legal , prin acordarea de prestații sociale sau alocații în natură . Statele membre se asigură că aceste deduceri din salariile minime legale sunt necesare, justificate în mod obiectiv și proporționate. Statele membre se asigură că bacșișurile, orele suplimentare și alte plăți suplimentare sunt excluse din calculul salariilor minime legale și sunt plătite în plus față de acestea.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 9

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Achiziții publice

În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE, statele membre iau măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice sau de concesiune, operatorii economici respectă atât remunerațiile și alte condiții de muncă stabilite prin convenții colective pentru sectorul și zona geografică relevantă, cât și salariile minime legale, acolo unde acestea există , precum și dreptul la negocieri colective. Statele membre se asigură, de asemenea, că operatorii economici, ca o condiție pentru atribuirea contractelor de achiziții publice, au obligația de a respecta salariile și alte condiții de muncă stabilite prin legi și/sau convenții colective, de a respecta dreptul la negociere colectivă, de a recunoaște sindicatele și de a negocia cu ele .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută faptul că, în ceea ce privește salariul minim, Comisia a introdus o schimbare de paradigmă, potrivit căreia salariile minime devin un drept fundamental și o condiție de bază pentru o economie de piață socială, echitabilă și sustenabilă, aflată la temelia pieței interne europene. Costurile economice, sociale și societale ale dumpingului salarial și diferențele de remunerare din Uniunea Europeană depășesc cu mult eventualele câștiguri pe termen scurt ale întreprinderilor;

salută faptul că propunerea Comisiei permite instituirea unui cadru european pentru consolidarea acoperirii negocierilor colective și pentru salarii minime echitabile și adecvate, în special pentru a combate sărăcia persoanelor încadrate în muncă. CoR subliniază ambiția din propunerea Comisiei de a crea un cadru pentru salarii minime mai adecvate și pentru un acces mai bun al lucrătorilor la salarii minime sigure, care să respecte în egală măsură specificitățile sistemelor naționale, autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali. În acord cu solicitările anterioare ale CoR, propunerea Comisiei nu este o soluție universal valabilă și se bazează pe premisa împărtășită de CoR, potrivit căreia „[n]egocierile colective și acordurile colective cuprinzătoare care funcționează bine sunt metoda principală de obținere a unor salarii echitabile și de stabilire a altor condiții de lucru, întrucât lucrătorii și angajatorii își cunosc cel mai bine sectorul și regiunea” (1);

ia act de faptul că, până la 21 ianuarie 2021, trei parlamente naționale din douăzeci care au studiat propunerea Comisiei au prezentat avize fundamentate în cadrul mecanismului de control al subsidiarității.

consideră că propunerea Comisiei reprezintă o punere în aplicare a obiectivelor europene de consolidare a coeziunii sociale și teritoriale și de evitare a denaturărilor concurenței (articolul 3 din TUE) și un element de continuitate a Pilonului european al drepturilor sociale (principiul 6) (2), precum și a Cartei drepturilor fundamentale (articolul 31), a Cartei sociale europene (articolul 4) și a Convenției nr. 131 a OIM; Acest lucru este deosebit de important pentru acele teritorii în care diferențele dintre salariile minime din UE duc la fluxuri migratorii dezechilibrate în interiorul UE, care pot destabiliza comunitatea locală și pot avea un efect negativ asupra situației demografice din regiunea de origine;

subliniază că necesitatea unei „convergențe ascendente” este acută inclusiv deoarece nivelul scăzut al salariilor rămâne o caracteristică a ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Estimările arată că unul din șase lucrători are venituri salariale scăzute. În ultimii ani, salariile mici din multe state membre nu au ținut pasul cu celelalte salarii, ceea ce a condus la o creștere a inegalității salariale. Procentul lucrătorilor expuși riscului de sărăcie a crescut de la 8,3 % în 2010 la 9,3 % în 2018. În plus, pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra salariilor lucrătorilor, fiind afectați în special cei cu cele mai mici venituri, de exemplu, cei din serviciile de curățenie, din comerțul cu amănuntul, din serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung și din serviciile de îngrijire rezidențială. Sectoare care sunt parțial sau integral de competența autorităților locale și regionale. Un sondaj online Eurofound pentru anul 2020 a arătat că aproape 40 % din persoanele chestionate din UE consideră că situația lor financiară s-a înrăutățit din cauza pandemiei, iar aproape jumătate dintre respondenți au spus că nu reușesc să își susțină gospodăriile (47 % în aprilie 2020). În plus, femeile, care reprezintă 48 % din totalul angajaților din Uniunea Europeană, reprezintă totodată 59 % dintre cei plătiți cu salariul minim. Acest lucru contribuie la diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați și la sărăcia în rândul femeilor încadrate în muncă (3). Astfel, convergența ascendentă ar contribui la reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, precum și a diferențelor de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați;

consideră că, în conformitate cu principiul subsidiarității și având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (C-268/06, Impact, 2008), temeiul juridic propus de Comisie, și anume articolul 153 din TFUE, nu permite nicio intervenție directă în stabilirea remunerațiilor în interiorul Uniunii Europene. Propunerea Comisiei nu poate fi mai mult decât un proces în care se stabilesc obiective, cu respectarea deplină a legislațiilor naționale existente privind salariul minim și a partenerilor sociali;

atrage atenția Comisiei asupra necesității unei abordări multidimensionale pentru combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă. Chiar din analiza Comisiei reiese că combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă reprezintă o provocare complexă, în care joacă un rol crucial și alți factori, cum ar fi sistemul fiscal, educația, nivelul prestațiilor sociale și politicile de ocupare a forței de muncă, precum și monitorizarea dreptului pozitiv. Aceste domenii se înscriu în principal în competența statelor membre, astfel încât succesul unui proces la nivel european privind salariul minim adecvat depinde în mare măsură de dorința statelor membre de a-și adapta proprii parametri;

subliniază că, în conformitate cu articolul 154 din TFUE, înainte de prezentarea proiectului său, Comisia a efectuat o consultare în două etape a partenerilor sociali cu privire la posibile măsuri ale UE în domeniul salariilor minime. În prima etapă, între 14 ianuarie și 25 februarie 2020, Comisia a consultat partenerii sociali în legătură cu necesitatea unei inițiative privind salariile minime și cu posibila direcție a acesteia. În cea de-a doua etapă, între 3 iunie și 4 septembrie 2020, Comisia a consultat partenerii sociali cu privire la conținutul și la instrumentul juridic al propunerii preconizate. Propunerea de directivă ia în considerare contribuțiile părților, în special în ceea ce privește chestiunea autonomiei partenerilor sociali în negocierile colective. Prin urmare, este deosebit de important ca Comisia să sprijine viitoarea consolidare a capacităților și autonomia partenerilor sociali la nivel european și național, deoarece legislația nu garantează parteneri sociali puternici. S-au colectat de asemenea opinii ale publicului, prin răspunsurile la Sondajul Eurobarometru standard 92 (toamna 2019), care a inclus întrebări legate de prioritățile Uniunii Europene (inclusiv de salariul minim);

consideră că un salariu decent nu vizează numai eradicarea sărăciei extreme. Obiectivul său este de a garanta că oamenii își pot permite un stil de viață care corespunde unor standarde de bază și pot participa la viața socială și culturală. El depinde de context, scopul fiind de a depăși „salariile de pauperitate”, pentru a garanta că oamenii își pot satisface necesitățile de bază;

10.

subliniază că, pe aceeași bază a articolului 153 alineatul (1) litera (b) din TFUE și în deplină conformitate cu articolul 153 alineatul (5), au fost adoptate deja mai multe directive care conțin dispoziții legate de remunerație (4);

11.

susține că în cazurile în care salariile minime sunt stabilite pe sectoare, ar trebui respectat principiul egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală;

12.

susține în mod expres că proiectul de directivă nu prevede o armonizare socială minimă. Propunerea Comisiei prevede o interdicție de regresie în ceea ce privește nivelurile de protecție existente în statele membre, care sunt mai mari decât cele garantate prin propunerea de directivă (articolul 16);

13.

recunoaște că, în propunerea sa de directivă, Comisia exclude din capitolul II din Directiva privind salariile minime statele membre ale căror salarii minime sunt prevăzute în contractele colective de muncă;

14.

consideră că valoarea adăugată a propunerii Comisiei constă în crearea unui fundament capabil să faciliteze o convergență ascendentă a salariilor minime în dialog cu statele membre;

15.

subliniază dimensiunea regională puternică a chestiunii salariilor minime adecvate, chiar dacă aceasta este prea puțin abordată în propunerea Comisiei. Dimensiunea regională reiese din existența convențiilor colective regionale, din interacțiunea strânsă dintre salariul minim și coeziunea socială și teritorială, precum și din faptul că autoritățile locale, în calitatea lor de angajatori, sunt responsabile în ultimă instanță de stabilirea salariilor, în funcție de condițiile locale și regionale;

16.

atrage atenția asupra studiului comandat de CoR pe tema „Salariile minime echitabile – perspectiva locală și regională” (5). Subliniază, în special, concluzia că o introducere generală a salariilor minime regionale nu poate fi susținută din diverse motive, cum ar fi cadrele instituționale, competențele și tradițiile care plasează stabilirea salariilor minime în primul rând la nivel național, dar că, în același timp, există o serie de posibilități pentru ca autoritățile locale și regionale să joace un rol în punerea în aplicare, promovarea și monitorizarea salariilor minime;

17.

avertizează că există diferențe semnificative între numărul de persoane care depind de salariul minim în zonele urbane și cele rurale și subliniază că, pentru a putea acoperi cerința de convergență către salarii minime mai adecvate, trebuie găsite abordări inovatoare pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să obțină finanțarea necesară în bugetele lor, care au fost grav afectate de pandemia de COVID-19;

18.

consideră că elaborarea de planuri de acțiune naționale pentru promovarea negocierilor colective în statele membre, menționată în al doilea paragraf de la articolul 4, ar fi putut fi concretizată prin enumerarea unor posibile elemente ale respectivelor planuri de acțiune;

19.

se întreabă dacă noțiunea de lucrător, care stă la baza directivei, ar trebui reformată la nivelul UE. Trimiterea la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din anul 1986 (cauza Lauwrie Blum) nu ia însă în considerare apariția unor noi forme de muncă, și în special a formelor de muncă precare în cadrul economiei platformelor;

20.

aduce în discuție, în contextul achizițiilor publice, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-115/14 (din 17 noiembrie 2015), care stipulează că legislația UE nu împiedică excluderea de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice a unui ofertant, dacă acesta refuză să se angajeze să plătească personalului său cel puțin salariul minim garantat prin lege (6);

21.

subliniază că proiectul de directivă nu menționează explicit faptul că monitorizarea punerii în aplicare a directivei ar putea fi corelată cu procesul semestrului european, de pildă printr-o ajustare a tabloului de bord social; privește critic această opțiune, atât timp cât procesul semestrului european per ansamblu nu este supus unei reforme profunde care să vizeze mai multă transparență, o structură democratică (implicarea Parlamentului European) și implicarea ca parteneri a autorităților locale și a partenerilor sociali;

22.

consideră că procesul de convergență către salarii minime mai echitabile ar trebui să fie însoțit de o propunere a Comisiei privind măsurile de asigurare a transparenței salariale, care ar fi, printre altele, și un mijloc important de eliminare a diferenței de remunerare bazată pe criterii de gen, și să prevină practicile discriminatorii pe criterii de rasă, convingeri, vârstă, handicap sau orientare sexuală (7).

Bruxelles, 19 martie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Avizul Comitetului European al Regiunilor – O Europă socială puternică pentru tranziții juste (JO C 440, 18.12.2020, p. 42).

(2) 6. Salarii: lucrătorii au dreptul la salarii echitabile, care să asigure un nivel de trai decent. Trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie preîntâmpinată.

Toate salariile trebuie fixate într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali.

(3) Eurofound (2017), In-work poverty in the EU (Sărăcia persoanelor încadrate în muncă în UE), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(4) A se vedea, printre altele: 1. Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23); 2. Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului (JO L 283, 28.10.2008, p. 36); și 3. Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79).

(5) https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/6f084eaa-879e-11eb-ac4c-01aa75ed71a1

(6) Potrivit acestei hotărâri, legislația unei entități regionale dintr-un stat membru care impune ofertanților și subcontractanților acestora să se angajeze să plătească cel puțin salariul minim personalului care execută prestațiile care fac obiectul unui contract de achiziții publice a fost considerată compatibilă cu legislația UE.

(7) Avizul Comitetului European al Regiunilor – O Europă socială puternică pentru tranziții juste (JO C 440, 18.12.2020, p. 42).

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 175

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 7 mai 2021

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	AVIZE
	Comitetul Regiunilor
	Interactio – la distanță – A 143-a sesiune plenară a CoR, 17.3.2021–19.3.2021
2021/C 175/01	Avizul Comitetului European al Regiunilor – O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic – Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0 – Un plan de acțiune actualizat pentru o economie albastră sustenabilă, rezilientă și competitivă în zona Uniunii Europene a Oceanului Atlantic	1
2021/C 175/02	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Realizarea Spațiului european al educației până în 2025	6
2021/C 175/03	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Planul de acțiune privind materiile prime critice	10
2021/C 175/04	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea politicii comerciale	17
2021/C 175/05	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai	23

	III Acte pregătitoare
	Comitetul Regiunilor
	Interactio – la distanță – A 143-a sesiune plenară a CoR, 17.3.2021–19.3.2021
2021/C 175/06	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Un nou pact privind migrația și azilul	32
2021/C 175/07	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Propunere de regulament de înființare a rezervei de ajustare la Brexit	69
2021/C 175/08	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Salariile minime adecvate în Uniunea Europeană	89