COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 136/8

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 136/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„VÄRMLÄNDSKT SKRÄDMJÖL”

Nr. UE: PGI-SE-02414 – 5.4.2018

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Värmländskt skrädmjöl”

2. Statul membru sau țara terță

Suedia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Värmländskt skrädmjöl” este denumirea făinii măcinate cu piatra produse din ovăz prăjit din specia de ovăz botanic (Avena sativa L), o cereală cultivată în mod tradițional în Värmland.

„Värmländskt skrädmjöl” are următoarele caracteristici:

Culoare: galben pal – aduce aminte de nuanța pală a cojii de ceapă.

Miros: cereale proaspăt treierate, cu aromă de alune, echilibrată, cărnoasă și cu note de prăjit.

Gust: echilibrat, cu nuanțe de prăjit, note de fructe cu coajă lemnoasă și un gust rezidual lung și plăcut.

Consistență: pulbere cu o dimensiune a granulelor de 0,2-0,3 mm

Conținut de proteine: 9-14 %

Conținut de lipide: 4-7 %

Carbohidrați: 60-75 %

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materii prime: „Värmländskt skrädmjöl” este produsă din ovăz (Avena sativa L) cultivat în aria geografică descrisă la punctul 4. Soiul cultivat în prezent este Symphony, un soi care se maturează timpuriu și are boabe mari, variază ușor ca dimensiune și are un conținut mediu de lipide (o mie de boabe cântăresc aproximativ 45 g, grăsimile brute fiind de aproximativ 4,8 % iar proteinele de aproximativ 10 % din substanța uscată).

Conținutul de grăsimi al ovăzului și dimensiunea boabelor acestuia sunt esențiale pentru producția de „Värmländskt skrädmjöl”.

Dimensiunea boabelor și variația dimensiunii acestora are o importanță primordială pentru prăjire și îndepărtarea învelișului. Pentru a se asigura o prăjire uniformă a boabelor de ovăz., acestea trebuie să aibă o dimensiune cât mai omogenă posibil. Ovăzul utilizat are o dimensiune granulară de 2-4 mm și un conținut de apă de ≤ 14 %.

Conținutul de grăsimi are o importanță primordială pentru măcinare. Ovăzul este o cereală cu un conținut relativ ridicat de grăsimi. Conținutul ridicat de grăsimi provoacă agregarea făinii în cursul măcinării și blocarea pietrelor de moară. Prin urmare, pentru producția de „Värmländskt skrädmjöl” se utilizează doar soiurile care au un conținut de grăsimi sub 5 % din substanța uscată.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție - de la cultivarea materiei prime până la prăjire, îndepărtarea învelișului și măcinare - trebuie să se desfășoare în aria geografică indicată la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

–

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

–

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a „Värmländskt skrädmjöl” cuprinde provincia Värmländ.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura se bazează pe caracteristicile distinctive ale produselor.

Detalii specifice privind aria geografică:

Värmländ are soluri minerale deosebit de acide și sărace cu un conținut scăzut de materie organică. Datorită structurii lor, solurile au o bună capacitate de a reține apa. Clima este caracterizată prin ierni reci cu zăpadă și prin veri relativ calde. Primăvara, temperaturile zilnice variază de la temperaturi sub zero grade în timpul nopții la temperaturi peste zero grade pe timpul zilei. În combinație cu capacitatea solului de a reține apa, aceasta provoacă formarea gheții, ceea ce la rândul său împinge recoltele semănate toamna să iasă din solul înghețat.

Din cauza condițiilor fizice din Värmland, semănarea de primăvară a ovăzului a devenit metoda predominantă de cultivare a semințelor, atunci când Värmland a fost colonizată de emigranți din provinciile de est (Finlanda de astăzi) la sfârșitul secolului al XVI-lea.

Pentru producătorii de „Värmländskt skrädmjöl”, producția începe cu cultivarea ovăzului. Aceasta înseamnă că fermierul cultivă ovăz destinat producției de „Värmländskt skrädmjöl”, cu o dimensiune a boabelor și un conținut de grăsimi și de umiditate care sunt adecvate pentru producția de „Värmländskt skrädmjöl” în morile individuale.

Ovăzul cultivat în aria geografică descrisă la punctul 4 este treierat și uscat până la un conținut maxim de umiditate de 14 %. Pentru a produce „Värmländskt skrädmjöl”, ovăzul este prăjit în cuptoare cu lemne de mesteacăn, ceea ce conferă o curbă de temperatură omogenă. El este amestecat în continuu în cursul procesului de prăjire pentru a preveni arderea. Ovăzul trebuie prăjit în profunzime și în integralitate pentru a evidenția aroma de alune și gustul caracteristic al produsului „Värmländskt skrädmjöl”. Pentru a se asigura o prăjire uniformă a boabelor de ovăz, acestea trebuie să aibă o dimensiune cât mai omogenă posibil.

Apa rămasă în ovăz se evaporează în cursul procesului de prăjire, ceea ce durează în jur de două ore. Durata exactă depinde de temperatura și de soiul ovăzului. Odată ce prăjirea este terminată, temperatura din cuptorul de prăjire este în jur de 220 oC.

După prăjire, boabele de orez sunt decojite iar crupele (miezul) sunt separate de coji. Crupele sunt măcinate între două pietre de moară (a căror dimensiune variază de la o moară la alta) pentru a obține o făină cu o dimensiune a particulelor de 0,2 mm-0,3 mm. Morarul încearcă făina cu mâna și ajustează pietrele de moară pentru a obține consistența dorită.

Caracteristicile specifice ale produsului:

Partea din procesul de rafinare care contribuie cel mai mult la proprietățile „Värmländskt skrädmjöl” este prăjirea ovăzului. Prăjirea este cea care conferă făinii „Värmländskt skrädmjöl” mirosul său caracteristic de boabe proaspăt treierate cu note distincte de fructe cu coajă lemnoasă și cu gustul echilibrat, lung de alune și note rotunjite de prăjire. Acesta este gustul pentru care există, în prezent o cerere de „Värmländskt skrädmjöl” pentru a adăuga aromă și ca ingredient în diverse feluri de mâncare și produse de panificație.

Legătura cauzală:

Tradiția cultivării ovăzului datează din secolul al XVI-lea și de la imigrația finlandeză în Värmland. Imigranții s-au stabilit în zonele slab populate ale provinciei și au început să cultive culturi, inclusiv ovăz. Problema ovăzului a fost faptul că era foarte dificil de măcinat. Pentru a facilita măcinarea, boabele de ovăz trebuie să fie mai întâi descojite, ceea ce implică separarea boabelor de neghină. Pentru înlăturarea învelișului, boabele de ovăz trebuiau să fie mai întâi uscate. Aceasta se efectua inițial prin prăjirea lor într-un cuptor de pâine sau într-o saună. Descojirea nu numai că a facilitat măcinarea, ea a însemnat, de asemenea că făină de ovăz a fost conservată mai mult timp.

Keyland (1919) a menționat în „Svensk vegetabilisk allmogekost” începerea construcției de mori speciale pentru prăjirea, descojirea și măcinarea ovăzului la jumătatea secolului al XIX-lea. Cultivarea ovăzului și tehnica prăjirii boabelor pentru a facilita descojirea și măcinarea au devenit foarte importante pentru alimentația locuitorilor din Värmland. Potrivit lui Keyland, descojirea și utilizarea ovăzului au devenit o specialitate a provinciei Värmland. „Poate că făina de ovăz nu a fost utilizată atât de mult pentru consumul uman în nicio altă provincie suedeză.”

Producția făinii „Värmländskt skrädmjöl” depinde de factorii umani, cooperarea dintre fermier și morar fiind esențială pentru calitatea produsului. Aceasta înseamnă că fermierul cultivă ovăz destinat producției de „Värmländskt skrädmjöl”, cu o dimensiune a boabelor și un conținut de grăsimi și de umiditate care sunt adecvate pentru procesul ulterior de producție în morile de cereale. Morarul trebuie, la rândul său, să adapteze prăjirea, descojirea și măcinarea la caracteristicile ovăzului și să ajusteze diversele etape de producție astfel încât acestea să formeze un tot unitar.

Întregul proces de prăjire, descojire și măcinare este un meșteșug și cunoașterea proprietăților materiei prime și a modului în care se comportă aceasta în cursul procesului de rafinare este cheia caracteristicilor făinii „Värmländskt skrädmjöl”.

Morarii pot spune când s-a terminat prăjirea ovăzului, pe baza consistenței și a gustului ovăzului și a culorii fumului generat în cursul procesului de prăjire. Tehnica este descrisă în documente vechi din Värmland. „În cazul în care ovăzul urma să fie măcinat în făină, era bine să se usuce boabele în saună. Era important ca aceasta să nu fie prea fierbinte ci mai degrabă ca boabele să se usuce mai lent. Atunci când boabele erau suficient de uscate pentru măcinare, miezul trebuia să sară când acestea erau presate între dinți și mușcate.” Prin urmare, producția de „Värmländskt skrädmjöl” este în întregime dependentă de cunoștințele și experiența morarului cu privire la materia primă și la comportarea acesteia în cursul proceselor de prăjire, descojire și măcinare.

„Värmländskt skrädmjöl” beneficiază de un sprijin local considerabil, cu evenimente locale în mediul rural care scot în evidență făina și tradițiile culinare legate de aceasta. Făina a cunoscut, de asemenea, o distribuție mai largă, fiind utilizată pentru a adăuga aromă diverselor feluri de mâncare și produse de panificație.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.livsmedelsverket.se/globalassets/produktion-handel-kontroll/livsmedelsinformation-markning-halsopastaenden/skyddade-beteckningar/ansokan_skradmjol_2020_05_28.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 136/11

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 136/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„CRÉMANT DU JURA”

PDO-FR-A0740-AM01

Data comunicării: 2.2.2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Actualizarea listei comunelor din arealul geografic

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii de origine controlate „Crémant du Jura” se modifică după cum urmează:

la secțiunea IV punctul 1 litera (a) se introduce o trimitere la codul geografic oficial pentru anul 2018 și se actualizează lista comunelor. Se adaugă și data aprobării de către comitetul național competent al Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l'origine et de la qualité) a arealului geografic revizuit al denumirii. Acestea sunt modificări de redactare și nu modifică în niciun mod perimetrul arealului geografic al denumirii. Modificările sunt necesare ca urmare a fuzionării sau cesionării unor comune sau a unor părți ale acestora sau a modificării denumirilor lor. Noua formulare permite asigurarea în continuare a unei identificări precise a comunelor din arealul geografic în caietul de sarcini.

La secțiunea IV punctul 1 litera (b) s-au făcut aceleași modificări, din aceleași motive.

Punctul 1.6 din documentul unic, intitulat „Arealul geografic delimitat”, este modificat în consecință.

După literele (a) și (b) se adaugă fraza: „Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate”, pentru a informa operatorii cu privire la aceste aspecte.

Această modificare nu afectează documentul unic.

2. Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (a) se adaugă textul: „pe parcele pot exista alei cu o lățime cuprinsă între 2 metri și 3,2 metri, cel mult la fiecare șase rânduri, pentru a se permite trecerea unor utilaje adaptate”. Până în prezent, norma interzicea ca distanța dintre rânduri să depășească 2 metri.

Distanța dintre rânduri reprezintă un element esențial pentru calcularea suprafeței foliare expuse, suprafață care intră în calculul nivelului de randament care poate fi avut în vedere pentru vița-de-vie cu denumire de origine. Pentru a garanta că această dispoziție poate fi controlată, a fost introdusă în caietul de sarcini și definiția distanței medii dintre rânduri.

Aceste norme noi care au fost adăugate în caietul de sarcini sunt transpuse în documentul unic la punctul 1.5 intitulat „Practici vitivinicole”.

3. Norme privind utilizarea spalierelor și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c), norma referitoare la înălțimea frunzișului ridicat pe spalier a fost modificată pentru a fi adaptată parcelelor de viță-de-vie în care distanța medie dintre rânduri este mai mare de 1,6 metri și mai mică sau egală cu 2 metri, precum și celor în care distanța medie dintre rânduri este mai mică sau egală cu 1,6 metri. Totuși, pentru aceste două tipuri de viță-de-vie, se adaugă că „înălțimea frunzișului ridicat pe spalier trebuie să permită ca suprafața foliară expusă necesară pentru producerea unui kilogram de struguri să fie de cel puțin 1,2 metri pătrați”.

Aceste completări ale practicilor utilizate de operatori garantează că suprafața foliară expusă este suficientă pentru a permite un grad de coacere a strugurilor satisfăcător. Completările au fost necesare întrucât podgoria din departamentul Jura obține acest tip de vin din vița-de-vie plantată la densități mai mari decât densitatea minimă de plantare prin reducerea distanței dintre rânduri.

Această modificare nu afectează documentul unic.

4. Media producțiilor maxime pe parcelă și randamentele

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d): media producției maxime pe parcelă este modificată la 16 000 kg/ha pentru parcelele de viță-de-vie în care distanța medie dintre rânduri este mai mică sau egală cu 1,6 metri. Densitatea acestor plantații de viță-de-vie este mai mare decât în cazul celor în care distanța medie între rânduri este mai mare de 1,6 metri; având în vedere celelalte norme referitoare la managementul podgoriei, pe aceste plantații se obțin cantități mai mari de struguri.

La secțiunea VIII punctul 1, randamentul este modificat la 78 hl/ha pentru parcelele de viță-de-vie cu o distanță medie între rânduri mai mică sau egală cu 1,6 metri. Randamentul și producția maximă pe parcelă sunt majorate pentru vița-de-vie cu densitate mai mare, deoarece densitățile de plantare și înălțimea frunzișului permit atingerea acestui nivel de productivitate, garantând în același timp menținerea calității la nivelul așteptărilor.

Randamentul se menține la 74 hl/ha pentru vița-de-vie cu o distanță medie între rânduri mai mare de 1,6 metri și mai mică sau egală cu 2 metri.

Se adaugă un paragraf prin care se precizează că, în absența unei declarații prealabile de alocare a parcelelor (obligație de declarare care este prevăzută deja în capitolul II din caietul de sarcini în versiunea aprobată în 2011), randamentul maxim autorizat va fi cel stabilit pentru denumirea de origine „Côtes du Jura” (vin alb) pentru recolta vizată, dacă acesta este mai mic decât cel autorizat pentru denumirea „Crémant du Jura”. Această declarație prealabilă facilitează controlul respectării condițiilor de producție specifice pentru „Crémant du Jura”, care justifică randamentul mai ridicat decât cel al vinurilor liniștite din arealul geografic.

La capitolul I secțiunea VIII punctul 2, Intrarea în producție, limita superioară a randamentului este modificată la 90 hl/ha pentru parcelele de viță-de-vie cu o distanță medie între rânduri mai mică sau egală cu 1,6 metri.

Limita superioară a randamentului se menține la 80 hl/ha pentru parcelele de viță-de-vie cu o distanță medie între rânduri cuprinsă între 1,6 și 2 metri.

Aceste modificări ale randamentelor țin seama de evoluția observată în podgoriile din departamentul Jura în ceea ce privește randamentul parcelelor de viță-de-vie destinate producției de vinuri „crémant”. Randamentele pot fi majorate până la nivelurile propuse pentru parcelele de viță-de-vie cu cele mai mari densități; impunerea unei suprafețe foliare expuse minime garantează un grad de coacere satisfăcător în raport cu calitatea preconizată a recoltei.

Modificarea randamentului maxim a fost efectuată la punctul 1.5.2 din documentul unic.

5. Alte practici de cultivare

La capitolul I secțiunea VI punctul 2 litera (a), lungimea maximă a rândurilor pentru cele mai înclinate parcele și care nu dispun de un sistem de colectare a apei pluviale este înlocuită prin obligația de a controla vegetația semănată sau spontană. Această nouă normă permite să se controleze mai bine eroziunea și să se ia în considerare extinderea controlată a stratului de iarbă în podgorie.

La capitolul I secțiunea VI punctul 2 literele (a) și (b), se elimină data stabilită pentru începerea punerii în aplicare a acestor norme și pentru aplicarea limitată a acestora la noile plantații.

Practicile de cultivare menționate permit impunerea acestor norme pentru întreaga podgorie.

Aceste modificări nu afectează documentul unic.

6. Data de începere a recoltării

La capitolul I secțiunea VII punctul 1 litera (a), se elimină stabilirea unei date de începere a recoltării. Data recoltării este stabilită de operator pentru fiecare dintre parcelele sale, în funcție de stadiul de coacere și în concordanță cu conținutul minim de zahăr din struguri stabilit în caietul de sarcini.

Această modificare nu afectează documentul unic.

7. Îmbutelierea în sticle

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 litera (c), se adaugă textul: „Îmbutelierea în sticle este autorizată numai pentru vinurile de bază care au făcut obiectul unei examinări organoleptice în conformitate cu condițiile definite în planul de control.”

Această normă a fost inclusă pentru a preveni utilizarea, în vederea realizării fermentării secundare, a unor vinuri de bază care ar conduce la apariția unor deficiențe ale produsului finit.

Această modificare nu afectează documentul unic.

8. Depozitare

La capitolul I secțiunea IX punctul 4, se precizează că justificarea unui loc specific pentru depozitarea produselor ambalate vizează și vinurile pe drojdie, pentru a se păstra calitatea preconizată în etapa de fermentare secundară, o etapă decisivă pentru acest tip de vin, și pentru a se facilita controlul acesteia.

Această modificare nu afectează documentul unic.

9. Legătura cauzală

La capitolul I secțiunea X punctul 3 primul paragraf, în fraza „Condițiile de producție din caietul de sarcini contribuie la conservarea acestor soluri (limitarea lungimii rândurilor, alei cu iarbă etc.) și limitează riscurile curente de eroziune.”, cuvintele „limitarea lungimii rândurilor” se elimină.

Această eliminare are loc ca urmare a introducerii unei noi norme referitoare la managementul podgoriei: obligația de a controla vegetația semănată sau spontană (la secțiunea VI punctul 2 intitulat „Managementul podgoriei”), care o înlocuiește pe cea referitoare la lungimea maximă a rândurilor. Noua normă permite să se controleze mai bine eroziunea și să se ia în considerare extinderea controlată a stratului de iarbă în podgorie.

Această modificare este transpusă în documentul unic la paragraful intitulat „Legătura cauzală” de la punctul 1.8.

10. Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 1: pentru parcelele plantate înainte de 1 august 1994 care nu respectă densitatea minimă de plantare, perioada de tranziție în care ar putea continua să beneficieze, pentru recolta obținută de pe acestea, de dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată este limitată până la recolta din 2024 inclusiv, deși înainte era posibil să beneficieze de acest drept până la data la defrișării viței-de-vie respective.

Se precizează că aceste parcele trebuie să respecte aceleași alte norme referitoare la managementul podgoriei și la randament ca și cele referitoare la vița-de-vie cu o distanță medie între rânduri mai mare de 1,6 metri și mai mică sau egală cu 2 metri.

Se elimină punctul 3 din secțiunea XI, deoarece s-a încheiat perioada în care operațiunile de îmbuteliere permiteau să se beneficieze de o măsură specifică privind data comercializării către consumator.

Aceste modificări nu afectează documentul unic.

11. Declarația prealabilă de alocare a parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1, data finală de realizare a acestei declarații prealabile sau de anulare a reînnoirii implicite a acesteia se amână de la 1 iunie la 30 iunie, pentru a le permite operatorilor să aibă o viziune mai bună asupra caracteristicilor viitoarei recolte și să facă o alegere mai potrivită în ceea ce privește destinația strugurilor.

Această modificare nu afectează documentul unic.

12. Declarația prin care se solicită utilizarea denumirii

La capitolul II secțiunea I punctul 5: informațiile furnizate prin această declarație trebuie să fie completate cu numărul lotului vinului de bază, care asigură trasabilitatea în urma examinării organoleptice a vinului de bază.

Aceste informații consolidează respectarea obligației de retragere din producția vinurilor „Crémant du Jura” a vinurilor de bază care ar putea conduce la apariția unor deficiențe ale produsului finit.

Această modificare nu afectează documentul unic.

13. Punctele principale care trebuie să facă obiectul controlului și metodele de evaluare

La capitolul III secțiunea I: tabelul cu principalele puncte care trebuie să facă obiectul controlului și cu metodele de evaluare corespunzătoare este actualizat în ceea ce privește unele dintre modificările prevăzute la capitolul I și pentru a specifica anumite metode de evaluare.

Această modificare nu afectează documentul unic.

14. Referiri la structura de control

La capitolul III secțiunea I: normele de redactare au fost modificate pentru această parte, după aprobarea caietului de sarcini în septembrie 2011, astfel încât să nu mai apară toate datele de contact ale autorității de control atunci când controalele sunt efectuate de către un organism de certificare.

Trimiterea la norma de acreditare a organismului de control de către COFRAC a fost eliminată, deoarece această trimitere se modifică destul de des, ceea ce ar presupune modificarea caietului de sarcini de fiecare dată pentru a indica informațiile corecte.

Această modificare nu afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Crémant du Jura

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile în cauză sunt vinuri spumante albe sau roze de calitate.

(a)	În cazul îmbogățirii musturilor, vinurile nu depășesc, după fermentarea secundară și înainte de degorjare, o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

(b)

Conținuturile de aciditate totală, aciditate volatilă, dioxid de sulf total, zahăr și suprapresiunea de gaz carbonic măsurată la temperatura de 20° C sunt cele stabilite prin legislația Uniunii.

Vinul spumant alb, obținut în principal din soiul Chardonnay B, este delicat și fin. Are o paletă de arome complexă, dar discretă, în care se remarcă frecvent note de măr, de brioșă și de alune.

Vinul spumant roze este, în general, produs din soiul Pinot noir N. Are foarte des note de fructe roșii mici.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice specifice

Practică enologică specifică

(a)	Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

(b)	La elaborarea vinurilor roze, este interzisă utilizarea cărbunelui de uz oenologic, separat sau amestecat în preparate.

(c)	În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice vinurile trebuie să respecte cerințele prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

(d)	Locurile de tescuire trebuie să îndeplinească criteriile privind primirea recoltei, instalațiile de tescuire și presele, încărcarea preselor, fracționarea sucurilor și igiena.

Practică de cultivare

Densitatea de plantare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci pe hectar, cu excepția viței-de-vie plantate pe terase.

Pentru vița-de-vie care nu este plantată pe terase și pentru terasele cu cel puțin două rânduri de-viță-de vie, fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2 metri pătrați; această suprafață se obține înmulțind distanța dintre rânduri cu distanța dintre butucii de pe același rând; în cazul acestei vițe-de-vie, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2 metri.

Pentru a se permite trecerea unor utilaje adaptate, parcelele pot să prezinte alei cu o lățime între 2 metri și 3,2 metri, cu o frecvență de cel mult un rând din șase.

Distanța medie dintre rânduri se măsoară prin împărțirea lățimii maxime a parcelei cultivate la numărul efectiv de rânduri prezente pe zona cu cea mai mare lățime a acestei parcele.

Reguli de tăiere

Vița-de-vie este tăiată fie prin tăiere Guyot simplă sau dublă, fie prin tăiere scurtă (condusă utilizând metoda „cordon de Royat”), cu cel mult 20 de ochi pe butuc și 120 000 de ochi pe hectar.

În cazul tăierii Guyot simple sau duble, numărul de ochi este de cel mult 10 pe coarda de rod, cu maximum 2 cepuri de înlocuire cu 2 ochi.

Transportul recoltei

Strugurii pot fi transportați numai în containere neetanșe, în condiții care permit menținerea integrității strugurilor, precum și eliminarea sucurilor rezultate ca urmare a presării sub propria greutate.

(b) Randamente maxime

Parcele cu o distanță medie între rânduri mai mică sau egală cu 1,6 metri

90 de hectolitri la hectar

Parcele cu o distanță medie între rânduri mai mare de 1,6 metri și mai mică sau egală cu 2 metri

80 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

(a)

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea, elevajul și ambalarea vinurilor sunt asigurate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Jura pe baza codului geografic oficial pentru anul 2018 și astfel cum a fost aprobat de comitetul național competent la 16 noiembrie 2010: Abergement-le-Grand, Abergement-le-Petit, Aiglepierre, Arbois, Arlay, Les Arsures, Augea, Aumont, Balanod, Baume-les-Messieurs, Beaufort, Bersaillin, Blois-sur-Seille, Brainans, Bréry, Buvilly, Césancey, La Chailleuse (doar pentru teritoriul fostei comune Saint-Laurent-La-Roche), Champagne-sur-Loue, La Chapelle-sur-Furieuse, Château-Chalon, Chevreaux, Chille, Chilly-le-Vignoble, Conliège, Courbouzon, Cousance, Cramans, Cuisia, Darbonnay, Digna, Domblans, L’Etoile, Frébuans, Frontenay, Gevingey, Gizia, Grange-de-Vaivre, Grozon, Ladoye-sur-Seille, Lavigny, Lons-le-Saunier, Le Louverot, Macornay, Mantry, Marnoz, Mathenay, Maynal, Menétru-le-Vignoble, Mesnay, Messia-sur-Sorne, Miéry, Moiron, Molamboz, Monay, Montagna-le-Reconduit, Montaigu, Montain, Montholier, Montigny-lès-Arsures, Montmorot, Mouchard, Nevy-sur-Seille, Orbagna, Pagnoz, Pannessières, Passenans, Perrigny, Le Pin, Plainoiseau, Les Planches-près-Arbois, Poligny, Port-Lesney, Pretin, Pupillin, Quintigny, Revigny, Rotalier, Ruffey-sur-Seille, Saint-Amour, Saint-Cyr-Montmalin, Saint-Didier, Saint-Jean-d’Etreux, Saint-Lamain, Saint-Lothain, Sainte-Agnès, Salins-les-Bains, Sellières, Les Trois Châteaux, Toulouse-le-Château, Tourmont, Trenal, Vadans, Val-Sonnette (doar pentru teritoriile fostelor comune Grusses, Vercia și Vincelles), Vaux-sur-Poligny, Vernantois, Le Vernois, Villeneuve-sous-Pymont, Villette-lès-Arbois, Voiteur.

(b)

Vinificarea, elaborarea, elevajul și ambalarea vinurilor pot fi asigurate și pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Jura pe baza codului geografic oficial pentru anul 2018 și astfel cum a fost aprobat de comitetul național competent din 16 noiembrie 2010: Le Chateley, La Ferté, Hauteroche (doar pentru teritoriul fostei comune Crançot), Pont-du-Navoy.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Chardonnay B

Pinot gris G

Pinot noir N

Poulsard N – Ploussard

Savagnin blanc B

Trousseau N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Informații privind arealul geografic

(a) Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic al denumirii „Crémant du Jura” face parte din regiunea naturală Revermont, care este delimitată: la est, de primul platou calcaros de pe masivul Jura, situat la o altitudine medie de 550 de metri, la vest, de câmpie, marginea de est a câmpiei Bresse. Podgoria se întinde, în mod discontinuu, pe o fâșie de 80 de kilometri lungime și de 2 până la 5 kilometri lățime, cu expunere în principal spre vest, situată la o altitudine cuprinsă între 300 și 450 de metri.

Aceasta ocupă un șir complex de dealuri care se întind de la nord la sud la un nivel inferior față de relieful principal, dominând de la o înălțime de 50-100 de metri depresiunile orientate în aceeași direcție. Acest tip de dispunere este direct legat de suprapunerea masivului Jura peste Bresse în timpul formării Alpilor: relieful principal, rectiliniu, corespunde marginii primului platou din Jura, alcătuit din punct de vedere geologic dintr-un strat de calcar dur din perioada jurasicului mijlociu care domină o serie groasă de marne și argile din triasic și liasic; colinele sunt fragmente rupte de pe platou (solzi) care au fost aduse în fața faliilor suprapuse. În general, sunt mai alungite pe direcția nord/sud (2-3 km) decât pe direcția est/vest (0,5-1 km). Rezistența puternică la eroziune a acestor solzi calcaroși le-a permis să rămână în cadrul reliefului din peisajul arealului geografic. În schimb, depresiunile au un subsol marnos. Acestea reprezintă masa seriei groase de marne, cu o grosime de peste 200 de metri la bază, adusă și transportată pe Bresse în loturi, în timpul suprapunerii.

Eroziunea a fost foarte activă pe aceste marne sfărâmicioase, dând naștere astfel unor forme de relief viguroase. Majoritatea parcelelor delimitate pentru recolta de struguri ocupă fie panta și baza acesteia sub cornișa împădurită a platoului, fie pantele cu cea mai bună expunere ale colinelor presărate pe piemont. Calcarul este prezent peste tot. Această rocă, permeabilă și solubilă, este foarte favorabilă viței-de-vie și în special soiurilor specifice departamentului Jura. Pe dealurile care sprijină platoul calcaros, solurile sunt destul de complexe, cu un amestec de marne, argile și grohotișuri calcaroase.

Arealul geografic beneficiază de un climat oceanic răcoros și cu ploi abundente, marcat de influențe continentale: temperaturi anuale ridicate, în medie de aproximativ 10,5° C, vară caldă și umedă. Precipitațiile anuale depășesc 1 000 de milimetri și sunt bine distribuite pe parcursul anului.

(b) Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Podgoria din departamentul Jura a existat încă din epoca romană. Mărturiile despre podgoriile din Jura abundă începând din anul 1000.

Producția de vinuri spumante din Jura are origini foarte îndepărtate, iar metoda de elaborare, cu o a doua fermentare în sticle, exista încă din secolul al XVII-lea. Această producție are tradiție și chiar și denumirile de origine controlate precum „Arbois” și „L’Etoile” au destinat o parte din producția lor elaborării vinurilor spumante. Aceste vinuri spumante din Jura au dobândit o certă notorietate. În secolul al XX-lea, familiile de producători de vin s-au specializat în producția de vinuri spumante și au rafinat tehnicile pentru a produce vinuri cu o expresie aromatică deosebită: respect pentru integritatea strugurilor, presare blândă, ședere lungă „pe scânduri”, în sticle, pentru a doua fermentare.

Denumirea de origine controlată „Crémant du Jura” a fost recunoscută la 9 octombrie 1995. Producătorii au abandonat ulterior producția de vin spumant care beneficia de celelalte denumiri de origine controlate din Jura, cum ar fi „Arbois”, „Côtes du Jura”, „L’Etoile”.

Soiurile din Jura sunt cultivate în acest departament de câteva secole. Viticultorii au selectat trei soiuri tipice pentru Jura: soiul Poulsard N, pentru care găsim consemnări încă din 1620 în Jura, soiul Trousseau N, pentru care găsim cu certitudine în Jura consemnări începând din 1732 și soiul Savagnin B, a cărui prezență a fost atestată în 1717. De asemenea, producătorii au adaptat două soiuri originare din podgoria vecină, din regiunea Burgundia: soiul Chardonnay B, prezent în Jura încă din 1717, și soiul Pinot noir N, cea mai veche mențiune scrisă despre acesta datând din 1385, sub denumirea de „Savagnin noir”. Toate aceste soiuri stau la baza producției de „Crémant du Jura”.

În 2009, producția a fost, pe 310 hectare, de aproximativ 17 000 de hectolitri de vinuri spumante albe și de 2 000 de hectolitri de vinuri spumante roze.

Informații privind calitatea și caracteristicile produselor

Vinul spumant roze este, în general, produs din soiul Pinot noir N. Are foarte des note de fructe roșii mici.

Legătură cauzală

Caracteristicile specifice ale strugurilor derivă din solurile marnoase (argilo-calcaroase) acoperite cu pietriș din calcar. Vița-de-vie găsește în adâncime o răcoare continuă, iar la suprafață, stratul gros de grohotișuri permite o încălzire bună a solului și un drenaj adecvat. Condițiile de producție stabilite în caietul de sarcini contribuie la conservarea acestor soluri (alei cu iarbă etc.) și limitează riscurile curente de eroziune.

Tradiția producției de vinuri spumante în Jura a permis, de-a lungul generațiilor, adaptarea treptată a tehnicilor ancestrale. Prin culegerea strugurilor întregi în cutii neetanșe și prin presarea foarte blândă și progresivă, calitățile substanțiale ale strugurilor și, în special, potențialul aromatic legat de mediul natural sunt menținute.

Prin urmare, centrele de presare a strugurilor respectă norme stricte și sunt supuse unui proces de autorizare controlat în mod riguros. O lungă perioadă de elevaj „pe drojdie”, în timpul celei de-a doua fermentări în sticlă, favorizează dezvoltarea aromelor secundare și restituirea particularităților vinului legate de originea sa.

În 1734, un viticultor din Poligny pe nume Chevalier a descris în detaliu rețeta prin care a obținut „vinul gri, ca vinul de Champagne”. De la începutul secolului al XVII-lea, producția de vin spumant este atestată printr-o expresie plastică, „vin nebun”, readusă la viață de un mare comerciant din Arbois.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Mențiunile facultative a căror utilizare, în temeiul dispozițiilor Uniunii, poate fi reglementată de statele membre sunt înscrise, pe etichete, cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime dublul dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

(a)	Toate operațiunile de producție, de la recoltarea strugurilor până la degorjare, sunt realizate în arealul geografic.

(b)	Ambalarea vinurilor se realizează în arealul geografic, ținându-se cont de procesul de producție prin fermentare secundară în sticlă.

(c)	Îmbutelierea în recipiente din sticlă, în interiorul cărora are loc etapa de fermentare secundară, se realizează începând cu data de 1 decembrie de după recoltă.

(d)	Vinurile sunt comercializate către consumatori după o perioadă de elevaj de cel puțin 12 luni de la data îmbutelierii.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-3639eb82-2655-461f-a811-87ed70ec6303

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 136/19

Publicarea caietului de sarcini modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

(2021/C 136/09)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„MEJILLÓN DE GALICIA”/„MEXILLÓN DE GALICIA”

Nr. UE: PDO-ES-0165-AM02 – 18.9.2020

DOP (X) IGP ( )

1. Denumire

„Mejillón de Galicia”/„Mexillón de Galicia”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs [enumerat în anexa XI]

Clasa 1.7. Pește, moluște, crustacee proaspete și produse pe bază de pește

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Midii proaspete din specia Mytilus galloprovinciallis cultivate în sistemul „batea” de platforme sau plute plutitoare.

Cochilia acestei moluște bivalvă este formată din două valve (echivalente) din carbonat de calciu și este închisă într-un înveliș numit „periostracum”. Întrucât principalele regiuni de producție sunt așa-numitele „rias”-uri din Galicia (văi inundate ale râurilor), care generează o bogăție uriașă de floră și faună, învelișurile numite „periostracum” prezintă deseori aderențe alcătuite din crustacee de tipul Balanus, Polychaeta, Bryozoa și din alge.

Carnea se află în interior. De obicei, de culoare portocalie cremoasă, ea este formată din doi lobi cărnoși cu o dungă vălurită violet închis pe margine.

Pentru ca midiile să fie acoperite de denumirea de origine protejată „Mejillón de Galicia” atunci când ajung pe piața de consum a produselor proaspete, ele trebuie să treacă printr-un centru de purificare/expediere în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Ele trebuie să fie purificate, de asemenea, prin utilizarea apei de mare din „rias”-urile galiciene din provinciile A Coruña și Pontevedra pentru a se asigura că calitatea și caracteristicile care decurg din factorii geografici legați de cultivare rămân neschimbate.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate operațiunile – de la obținerea semințelor până la prelucrarea produsului final înainte ca acesta să fie pregătit pentru vânzare și introdus pe piață – trebuie să fie efectuate în interiorul ariei geografice delimitate.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Consiliul va aplica propria sa etichetă, care trebuie să identifice toate ambalajele conținând midii care beneficiază de denumirea de origine protejată. Mențiunea „Denominación de Origen Protegida Mexillón de Galicia” (denumire de origine protejată „Mexillón de Galicia”) trebuie să figureze în mod vizibil pe etichetă sub logo. Codurile de control care identifică în mod unic midiile în conformitate cu parametrii stabiliți trebuie să figureze, de asemenea, pe etichetă.

Produsele fabricate pe baza midiilor „Mejillón de Galicia DOP” ca materie primă (inclusiv în cazul utilizării unui tratament tehnologic sau a unui proces de conservare) pot fi trimise consumatorului în ambalaje care prezintă utilizarea discreționară a logo-ului UE alături de mențiunea „elaborado con Denominación de Origen Protegido Mejillón de Galicia” (elaborat cu Mejillón de Galicia, denumire de origine protejată) și cu caractere de aceeași dimensiune sau mai mici decât acesta din urmă, cu condiția ca:

—	„Mejillón de Galicia DOP”, certificat ca atare, să fie componenta exclusivă a categoriei de produse în cauză și

—	ca părțile care utilizează mențiunea „ Elaborado con Denominación de Origen Protegida Mejillón de Galicia” să fi fost autorizate.

În această privință, în calitate de titular al drepturilor de proprietate intelectuală acordate prin înregistrarea denumirii de origine „Mejillón de Galicia DOP”, Consiliul de reglementare va autoriza utilizarea mențiunilor și a logo-urilor pe etichetele tuturor produselor care au fost supuse unei prelucrări și unei conservări tehnologice.

Consiliul de reglementare va introduce în registrele relevante persoanele autorizate să utilizeze mențiunea „Elaborado con Denominación de Origen Mejillón de Galicia”, va asigura conformitatea produselor și utilizarea corectă a termenilor și logo-urilor.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de cultivare este zona maritimă internă a „rias”-urilor galiciene din provinciile A Coruña și Pontevedra care sunt autorizate să cultive midii cu ajutorul plutelor. Ea cuprinde următoarele zone: Ría de Ares-Sada, Ría de Muros-Noia, Ría de Arousa, Ría de Pontevedra și Ría de Vigo.

Aria de purificare/expediere este limitată la provinciile costiere următoare: A Coruña și Pontevedra.

5. Legătura cu aria geografică

În ceea ce privește legătura istorică, midiile au fost de multă vreme o sursă de hrană pentru primii locuitori ai coastei galiciene. Există numeroase dovezi în acest sens în „castros” (sate fortificate) și în documentele istorice (Navaz, 1942, Vázquez Varela și García Quintela, 1998, VVAA 1988 și 1998, Senén-López Gómez, 1999). Ca urmare a acestor începuturi, trebuie subliniat faptul că midiile au apărut în cadrul celor mai remarcabile evenimente gastronomice din trecut (de exemplu, la curtea Habsburgilor spanioli, însoțite de sosul marinat regal „escabeche real”). Nu există nicio îndoială că istoria Galiciei este strâns legată de midii. Această relație datează din secolul al VI-lea î.Hr. Și continuă până în prezent, așa cum reiese din multitudinea de denumiri de locuri, de nume de persoane și de festivaluri gastronomice („mejillonadas”) etc. Peisajul însuși al Galiciei ar fi imposibil de imaginat fără plutele din „rias”-uri care reflectă dezvoltarea sectorului midiilor. A fost creat chiar și un vocabular specific cu termeni care decurg din activitatea de cultivare a midiilor: „mexilla” (reproducerea midiilor), subțierea (parte din procesul de producție) etc. Aceasta este tradiția istorică care a dat naștere unui sistem specific de cultivare recunoscut pe plan internațional ca „sistemul galician”, cu instalații concepute pe măsură și materiale și metode de lucru tradiționale care au ca rezultat un produs distinct (López Capont, 1973; López Capont și Fidalgo Fernández, 1977; Otero Pedrayo, 1980; Lorenzo, 1982; Calo-Lourido, 1985 a, b și c).

În ceea ce privește legătura cu mediul natural, „rias”-urile galiciene sunt considerate a fi ecosisteme și au o producție primară semnificativă, care implică cultivarea moluștelor bivalve și, în special, a midiilor. Aceste specii se află la un nivel inferior în lanțul alimentar, ceea ce este esențial pentru obținerea unor recolte importante. Diferențele de producție (creștere și producție de carne) observate la midii în „rias” galiciene se datorează proceselor fiziologice de adaptare legate de absorbția nutrienţilor (Fernández Reiriz și Labarta). Calitatea unicilor cultivate în „rias”-urile din Galicia se datorează adaptării lor la caracteristicile ecosistemului în care sunt cultivate și este direct legată de disponibilitatea și calitatea alimentelor.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://mar.xunta.gal/sites/default/files/fileadmin/arquivos/mar/prego_condicions_dop_mexillon_de_galicia_2020.pdf

(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 136

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 19 aprilie 2021

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	AVIZE
	Comisia Europeană
2021/C 136/01	Avizul Comisiei din 16 aprilie 2021 referitor la proiectul de management al eliminării prealabile a materiilor radioactive rezultate din dezafectarea și dezmembrarea instalației de depozitare a deșeurilor radioactive Maišiagala, situată în Lituania	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 136/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10199 — Goldman Sachs/Advania) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2021/C 136/03	Aviz în atenția anumitor persoane și entități care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2010/413/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Iranului	4
	Comisia Europeană
2021/C 136/04	Rata de schimb a monedei euro — 16 aprilie 2021	5
2021/C 136/05	Comunicarea Comisiei	6

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1986
JPY	yen japonez	130,37
DKK	coroana daneză	7,4368
GBP	lira sterlină	0,86793
SEK	coroana suedeză	10,1055
CHF	franc elvețian	1,1011
ISK	coroana islandeză	151,90
NOK	coroana norvegiană	10,0180
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,927
HUF	forint maghiar	361,10
PLN	zlot polonez	4,5509
RON	leu românesc nou	4,9263
TRY	lira turcească	9,6692
AUD	dolar australian	1,5459
CAD	dolar canadian	1,4986
HKD	dolar Hong Kong	9,3152
NZD	dolar neozeelandez	1,6725
SGD	dolar Singapore	1,5980
KRW	won sud-coreean	1 335,70
ZAR	rand sud-african	17,0967
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8157
HRK	kuna croată	7,5668
IDR	rupia indoneziană	17 420,96
MYR	ringgit Malaiezia	4,9466
PHP	peso Filipine	58,001
RUB	rubla rusească	90,8921
THB	baht thailandez	37,420
BRL	real brazilian	6,7400
MXN	peso mexican	23,8806
INR	rupie indiană	89,2355

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 136/06	Aviz pentru operatorii economici – Nouă rundă de cereri de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute de Tariful Vamal Comun pentru anumite produse industriale și agricole.	7
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 136/07	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	8
2021/C 136/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	11
2021/C 136/09	Publicarea caietului de sarcini modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului	19


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.