19.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 12 martie 2021

privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor

(2021/C 93/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, coroborat cu articolul 19 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Directiva 2000/43/CE a Consiliului (1) stabilește un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei sau originii etnice pe teritoriul Uniunii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și protecția socială, inclusiv securitatea socială și asistența medicală, avantajele sociale, accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, inclusiv în ceea ce privește locuințele. Unul dintre scopurile prezentei recomandări este de a contribui la punerea în aplicare în mod eficace a respectivei directive, fără a se aduce atingere competențelor statelor membre.

(2)

Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului (2) prevede obligația statelor membre de a incrimina incitarea publică la violență sau la ură pe motive de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică și de a se asigura că motivația rasistă și xenofobă este considerată o circumstanță agravantă sau, în mod alternativ, că poate fi luată în considerare de instanțele naționale la stabilirea sancțiunilor. Prezenta recomandare are scopul de a consolida măsurile luate împotriva discursului de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a violenței îndreptate împotriva romilor. În conformitate cu Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să promoveze sprijinirea victimelor de etnie romă ale unor astfel de infracțiuni.

(3)

Pilonul european al drepturilor sociale prezintă principii și drepturi menite să sprijine și să sporească echitatea socială, indiferent de sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Pentru punerea în aplicare a principiilor pilonului social sunt esențiale măsuri universale completate cu măsuri specifice menite să protejeze și să sprijine grupurile expuse unui risc ridicat de discriminare sau de excluziune socială, precum cele prevăzute în prezenta recomandare. Îndeplinirea obiectivelor pilonului reprezintă un angajament politic și o responsabilitate comune. Acesta ar trebui pus în aplicare atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în conformitate cu competențele lor respective, ținând cont în mod corespunzător de diferitele medii socioeconomice și de diversitatea sistemelor naționale, inclusiv de rolul partenerilor sociali, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității.

(4)	Prezenta recomandare contribuie, de asemenea, la dezvoltarea susținută a unor societăți democratice egale și favorabile incluziunii, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(5)

Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului propuneri privind Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027, Fondul social european Plus pentru 2021-2027 („FSE+ pentru 2021-2027”), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune pentru 2021-2027. Respectivele propuneri prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt principii orizontale care ar trebui respectate la executarea fondurilor respective. Propunerea privind FSE+ pentru 2021-2027 invită în mod specific statele membre și Comisia să asigure egalitatea și nediscriminarea în cadrul implementării programelor Uniunii și se referă la promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și la incluziunea comunităților marginalizate, cum ar fi romii, care este legată de condiția favorizantă a unui cadru strategic național pentru romi. Până la adoptarea respectivelor propuneri, prezenta recomandare contribuie la viitoarea lor implementare eficace.

(6)

Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), a dat un impuls semnificativ combaterii sărăciei și excluziunii sociale, stabilind obiective comune la nivel european de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale și de creștere a ratei de absolvire a școlii și a nivelului de ocupare a forței de muncă. Respectivele obiective nu pot fi atinse fără îmbunătățirea egalității, a incluziunii și a participării romilor, aspecte referitor la care prezenta recomandare oferă orientări specifice.

(7)

Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011, intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”, care încurajează statele membre să promoveze în mod cuprinzător incluziunea socială și economică a romilor și care stabilește obiective în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al asistenței medicale și al locuințelor, a fost aprobată de Consiliu la 19 mai 2011. În pofida limitărilor din proiectul inițial, cadrul UE a avut o importantă valoare adăugată care este dezvoltată în continuare de prezenta recomandare, printre altele prin integrarea lecțiilor învățate din punerea în aplicare a cadrului.

(8)

Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 (4) a fost elaborată cu scopul de a intensifica măsurile naționale de integrare a romilor. Prin aceasta Consiliul a invitat statele membre să informeze anual Comisia cu privire la măsurile adoptate în conformitate cu recomandarea și la progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor. Prezenta recomandare se bazează pe experiența respectivă și examinează și extinde măsurile care ar trebui să fie luate.

(9)

În concluziile sale din 8 decembrie 2016 privind „Accelerarea procesului de integrare a romilor” Consiliul a solicitat Comisiei să realizeze o evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru anul 2020 („evaluare aprofundată”) și să propună, pe această bază, o inițiativă post-2020. Deși evaluarea aprofundată efectuată recunoaște valoarea adăugată a cadrului, aceasta arată faptul că populația romă din Europa continuă să se confrunte cu discriminare și excluziune socială și economică.

(10)

Evaluarea aprofundată și concluziile la care au ajuns Consiliul, Parlamentul European și mai multe organizații ale societății civile de la nivel european și național în urma acesteia demonstrează necesitatea unui angajament reînnoit și mai ferm în favoarea egalității și incluziunii romilor. Acest angajament ar trebui să asigure că se acordă o atenție specifică nediscriminării, inclusiv prin combaterea atitudinilor antirome (antigypsism) – o formă specifică de rasism împotriva romilor – și prin concentrarea asupra celor patru domenii de incluziune socioeconomică reprezentate de educație, ocuparea forței de muncă, sănătate și locuințe. De asemenea, acesta ar trebui să reflecte nevoile grupurilor specifice și diversitatea populației rome; să îi implice pe romi în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor privind egalitatea și incluziunea romilor; să îmbunătățească procesele de stabilire a obiectivelor, de colectare a datelor, de monitorizare și raportare și să asigure că politicile generale sunt mai sensibile în ceea ce privește egalitatea și incluziunea romilor. La elaborarea măsurilor, ar trebui să se acorde o atenție deosebită perspectivei de gen.

(11)	Prezenta recomandare se bazează, de asemenea, pe diverse constatări cuprinse anterior în rezoluțiile relevante ale Parlamentului European din 15 aprilie 2015 și din 12 februarie 2019, în Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 și în rapoartele anuale ale Comisiei din 2013 până în prezent.

(12)

În continuarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, la 7 octombrie 2020 Comisia a adoptat un pachet care conține propunerea vizând prezenta recomandare și comunicarea intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” („comunicarea din 7 octombrie 2020”). Comunicarea din 7 octombrie 2020 stabilește obiectivele la nivelul UE și, acolo unde este relevant, angajamentele minime și obiectivele pentru toate statele membre, care pot fi completate eventual de eforturi naționale suplimentare și de sprijin din partea Uniunii, în funcție de contextul național și de dimensiunea populației rome. Datele recente arată că șase din zece europeni consideră în continuare că discriminarea împotriva romilor este larg răspândită în țara lor, în timp ce peste șase din zece europeni sunt de acord că societatea ar putea beneficia de pe urma unei mai bune integrări a romilor (5). Obiectivul general al prezentei recomandări este de a contribui la promovarea egalității și de a combate excluziunea romilor, cu implicarea activă a acestora.

(13)

În cursul pandemiei de COVID-19, comunitățile de romi excluse și defavorizate au fost expuse unor impacturi negative grave socioeconomice și asupra sănătății, ceea ce ar putea agrava și mai mult inegalitățile existente, precum și riscul de sărăcie și de excluziune socială. Prezenta recomandare susține reducerea inegalităților structurale cu care se confruntă romii prin abordarea, după caz, a accesului limitat al romilor la apă curată, la infrastructura sanitară și la serviciile de asistență medicală, inclusiv la serviciile de vaccinare, precum și a lipsei facilităților și a competențelor digitale care ar permite romilor să participe în mod activ la societate, inclusiv la învățământul la distanță, precum și prin eliminarea nivelurilor ridicate de precaritate economică, a gospodăriilor supraaglomerate și a așezărilor sau taberelor segregate.

(14)

În contextul creșterii populismului și a rasismului în Uniune (6), este necesar să se pună accentul pe combaterea și prevenirea discriminării, inclusiv prin combaterea atitudinilor antirome, care reprezintă o cauză principală a discriminării și a excluziunii și exacerbează aceste fenomene. Prin urmare, planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 din 18 septembrie 2020 stabilește o serie de acțiuni concrete de combatere a rasismului. Atitudinile antirome reprezintă o formă de rasism neobișnuit de prevalentă (7), care își are originea în modul în care societatea majoritară privește și tratează persoanele considerate ca fiind „țigani” într-un proces de „diferențiere” istorică (8), care se bazează pe stereotipuri și atitudini negative, care uneori pot fi neintenționate sau neconștientizate (9).

Din 2005, Parlamentul European folosește expresia antigypsyism („atitudini antirome”) în rapoartele și rezoluțiile sale din 28 aprilie 2005, 15 aprilie 2015, 25 octombrie 2017 și 12 februarie 2019. Mai multe organizații internaționale și ale societății civile au recunoscut fenomenul, cunoscut și sub denumirile de rasism îndreptat împotriva romilor, romafobie și antițigănism. În concluziile sale din 8 decembrie 2016, Consiliul a recunoscut necesitatea de a „combat[e] toate formele de rasism împotriva romilor, denumite uneori atitudini antițigănești, având în vedere că acestea reprezintă una din cauzele profunde ale excluziunii sociale și ale discriminării romilor”. La 8 octombrie 2020, Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) a adoptat o definiție fără caracter juridic obligatoriu (10) a atitudinilor antirome/discriminării împotriva romilor.

(15)

Atunci când se vizează populația romă, este important să se recunoască nevoile specifice sau vulnerabilitățile anumitor grupuri (11), inclusiv ale femeilor de etnie romă, ale tinerilor de etnie romă, ale copiilor de etnie romă, ale persoanelor LGBTI de etnie romă, ale persoanelor în vârstă de etnie romă, ale romilor cu handicap, ale romilor care sunt resortisanți ai țărilor terțe sau apatrizi și ale romilor mobili din UE. Prin urmare, prezenta recomandare ține seama de importanța abordării discriminării multiple (12). Aceasta propune măsuri menite să asigure o mai bună protecție și incluziune a copiilor romi, care sunt deosebit de expuși discriminării și segregării.

În concordanță cu concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016, recomandarea analizează, de asemenea, posibilitățile de a crea oportunități și de a valorifica potențialul neexploatat al tinerilor romi prin creșterea participării active a acestora la programe și măsuri destinate tinerilor, cum ar fi cele menționate în Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020, intitulată „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”.

(16)

Recunoscând diversitatea existentă în rândul romilor, termenul „rom” este utilizat ca termen generic pentru a face referire la o serie de grupuri diferite de origine romă, ca de exemplu romi, sinti, kale, țigani, romanichels și boyash/rudari. Termenul desemnează și grupuri cum ar fi ascali, egipteni, grupuri din est (inclusiv dom, lom, rom și abdal), dar și populații nomade, inclusiv grupul etnic travellers, ieniși sau cei desemnați sub denumirea administrativă gens du voyage, precum și persoane care se identifică drept țigani, fără a nega caracteristicile specifice ale respectivelor grupuri.

(17)

În contextul mobilității în interiorul Uniunii, este necesar să se respecte dreptul la libera circulație a cetățenilor Uniunii și condițiile de exercitare a acestuia. Printre condițiile respective se numără deținerea de resurse suficiente și o asigurare medicală completă, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13). În același timp, este necesar să se depună eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor și să se adopte măsuri de promovare a incluziunii lor economice și sociale în statele lor membre de origine, precum și în statele membre de reședință.

(18)

Recunoscând faptul că statele membre ar trebui să își aleagă propriile metode de monitorizare, inclusiv metode adecvate de colectare a datelor, și ținând cont de faptul că colectarea informațiilor legate de etnie reprezintă o chestiune delicată și care nu este posibilă în anumite state membre, prezenta recomandare subliniază importanța colectării datelor drept bază necesară pentru conceperea unor măsuri care să îmbunătățească în mod eficace situația populației rome, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și cu Orientările din 2018 privind îmbunătățirea colectării și utilizării datelor privind egalitatea, publicate de subgrupul pentru date privind egalitatea din cadrul Grupului la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate și diversitate (15). De asemenea, prezenta recomandare recunoaște importanța indicatorilor ca metodă de monitorizare. Comunicarea din 7 octombrie 2020 explică că statele membre pot selecta indicatori dintr-un portofoliu de indicatori pentru măsurarea egalității, a incluziunii și a participării romilor, elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisie și statele membre.

(19)

Prezenta recomandare se axează în mod explicit pe măsurile de promovare a egalității, a incluziunii și a participării romilor, fără a intenționa să excludă alte grupuri defavorizate. Aceste măsuri ar trebui să se bazeze pe aceleași principii în situații comparabile. În acest sens, principiile de bază comune pentru incluziunea romilor rămân relevante (16). Măsurile ar trebui, de asemenea, să integreze egalitatea, incluziunea și participarea romilor atât în inițiativele de politică ale Uniunii, cât și în cele naționale, acordându-se o atenție deosebită intersecționalității și dimensiunii de gen. Comunicarea din 7 octombrie 2020 oferă orientări suplimentare privind planificarea și punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi.

(20)

Unul dintre scopurile prezentei recomandări este de a confirma un angajament pe termen lung față de obiectivele comune privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și de a oferi orientări reînnoite și consolidate prin stabilirea de măsuri pe care statele membre le pot adopta în vederea atingerii obiectivelor respective.

(21)

Prezenta recomandare respectă pe deplin principiul subsidiarității și faptul că statele membre au responsabilitatea principală în acest domeniu. Aceasta nu aduce atingere principiilor dreptului procedural național și tradițiilor juridice ale statelor membre. Ar trebui aplicată o abordare comună, dar diferențiată, care să țină seama în mod corespunzător de circumstanțele naționale, cum ar fi numărul și proporția romilor în populația totală, contextul economic general, caracteristicile specifice ale populațiilor-țintă din fiecare stat membru, precum și posibilitatea de a stabili politici care vizează un anumit grup etnic. Abordările la nivel național și măsurile relevante de promovare a incluziunii, a egalității și a participării romilor ar trebui adaptate și selectate în conformitate cu circumstanțele și nevoile specifice de la fața locului, printre care se numără necesitatea de a aborda grupurile defavorizate, precum romii, într-un context mai larg. Măsurile generale ar trebui concepute în așa fel încât să asigure un impact efectiv asupra romilor.

(22)	Un cadru strategic național pentru romi se referă la strategiile naționale pentru romi și/sau la seturile integrate de măsuri de politică într-un context socioeconomic mai larg, care sunt relevante pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor,

RECOMANDĂ:

Statele membre ar trebui să adopte cadre strategice naționale pentru romi în cadrul politicilor lor mai ample de incluziune socială în vederea îmbunătățirii situației romilor și să le comunice Comisiei Europene, de preferință până în septembrie 2021. În conformitate cu dreptul intern și al Uniunii, în funcție de resursele disponibile și de circumstanțele naționale, statele membre ar trebui, după caz, să analizeze relevanța pentru contextul național a măsurilor stabilite în prezenta recomandare și să le pună în aplicare în mod proporțional și selectiv, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. Atunci când evaluează respectiva relevanță, statele membre sunt încurajate să se bazeze pe angajamente minime voluntare și, în funcție de contextul național, pe eventuale eforturi suplimentare, astfel cum se prevede în comunicare.

Obiective orizontale: egalitatea, incluziunea și participarea

Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru adoptarea și punerea în aplicare a unor măsuri de promovare a egalității și pentru prevenirea și combaterea eficace a discriminării, a atitudinilor antirome și a excluziunii sociale și economice, precum și a cauzelor profunde ale acestora. Aceste eforturi ar trebui să includă măsuri precum:

(a)

măsuri de combatere eficace a discriminării directe și indirecte, inclusiv prin combaterea hărțuirii, a atitudinilor antirome, a stereotipizării, a retoricii împotriva romilor, a discursului de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a violenței împotriva romilor, inclusiv a incitării la acestea, atât online, cât și offline, în special în contextul transpunerii, punerii în aplicare și asigurării respectării Directivei 2000/43/CE, a Deciziei-cadru 2008/913/JAI și a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17);

(b)	măsuri de dezvoltare și promovare a unui sistem cuprinzător de sprijin pentru victime, în concordanță cu Directiva 2012/29/UE, și de furnizare de asistență victimelor de etnie romă ale infracțiunilor motivate de ură și ale discriminării;

(c)

măsuri de combatere a discriminării multiple și structurale (18) a romilor și, în special, a femeilor de etnie romă, a tinerilor de etnie romă, a copiilor de etnie romă și a persoanelor LGBTI de etnie romă, a persoanelor în vârstă de etnie romă, a romilor cu handicap, a romilor apatrizi și a romilor mobili din UE (19);

(d)

măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la faptul că eforturile de combatere a practicilor discriminatorii sunt interconectate cu eforturile de combatere a atitudinilor antirome și a excluziunii sociale și economice, ca parte a eforturilor comune de promovare a obiectivului mai larg al egalității;

(e)

măsuri de analizare și recunoaștere a existenței atitudinilor antirome și a discriminării romilor și de sensibilizare cu privire la aceste fenomene, la formele pe care le iau și la consecințele lor negative, prin intermediul mass-mediei, al programelor școlare și prin alte mijloace, și de exemplu prin activități de sensibilizare în rândul funcționarilor publici și al altor părți interesate referitor la nevoia de a le identifica și a le aborda;

(f)	măsuri de promovare a unor activități și campanii de sensibilizare la dimensiunea multiculturală în școli;

(g)

măsuri de promovare a sensibilizării cu privire la culturile, limba și istoria romilor, inclusiv memoria Holocaustului romilor și procesele de reconciliere în societate, printre altele, prin acțiuni de formare relevante pentru profesori și prin elaborarea unor programe școlare corespunzătoare, întrucât această sensibilizare este esențială pentru reducerea prejudecăților și a atitudinilor antirome, care sunt cauze importante ale discriminării;

(h)	măsuri de promovare a discursurilor pozitive cu privire la romi și la modelele de urmat, precum și a unei mai bune înțelegeri a provocărilor cu care se confruntă romii, inclusiv prin mijloace care să acorde sprijin pentru întâlniri intercomunitare și pentru învățarea interculturală.

Statele membre ar trebui să combată rata extrem de ridicată a riscului de sărăcie și de precaritate materială și socială în rândul populației rome, pentru a sprijini în mod eficace egalitatea, incluziunea și participarea romilor. După caz, statele membre ar trebui să urmeze o abordare integrată axată pe toate domeniile de politică relevante. Aceste eforturi ar putea fi realizate prin intermediul unor măsuri precum:

(a)	măsuri de asigurare a unor investiții adecvate în capitalul uman, în dezvoltarea infrastructurii și în locuințe, precum și în politicile de coeziune socială, precum și de îmbunătățire a direcționării acestor investiții;

(b)	măsuri de asigurare a accesului la sisteme adecvate de protecție socială, incluzând atât sprijin pentru venit, cât și beneficii în natură și prestare de servicii, pentru romii defavorizați;

(c)

măsuri de combinare a sprijinului pentru venit cu măsuri de activare pentru promovarea participării pe piața forței de muncă și cu sprijin pentru încadrarea în muncă, în special pentru femeile de etnie romă și romii mobili din UE; măsuri de furnizare de informații cu privire la cerințele legale existente în ceea ce privește eligibilitatea pentru a beneficia de prestații însoțite de servicii de activare și de facilitare;

(d)

măsuri de asigurare a acordării unei atenții deosebite prevenirii și combaterii sărăciei în rândul copiilor, inclusiv prin adoptarea unor măsuri naționale eficace, care să țină seama de mecanismele care perpetuează sărăcia multigenerațională și de necesitatea de a sprijini copiii romi și familiile acestora în domenii interconectate precum ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, învățământul, educația și îngrijirea timpurie, sănătatea, locuințele și accesul la servicii esențiale, alimentația și accesul la activități recreative;

(e)	măsuri de sprijinire a alfabetizării financiare pentru tineri și familii, inclusiv îmbunătățirea competențelor decizionale și de planificare în cadrul măsurilor de capacitare și incluziune financiară.

Statele membre ar trebui, după caz, să intensifice participarea semnificativă a populației rome și consultarea acesteia, inclusiv a femeilor, a copiilor, a tinerilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap, pentru a sprijini în mod eficace egalitatea și nediscriminarea romilor. Aceasta ar trebui să includă măsuri precum:

(a)	măsuri de sprijinire a cetățeniei active prin promovarea participării sociale, economice, politice, culturale și civice, în special pentru femeile și tinerii de etnie romă;

(b)	măsuri de promovare a consolidării capacităților și aptitudinilor de lider în rândul societății civile rome pentru a permite romilor să participe la toate etapele ciclului de elaborare a politicilor și la viața publică în general;

(c)	măsuri de promovare a încadrării în muncă a romilor în instituții publice și private în vederea sprijinirii diversității și expertizei în cadrul procesului de elaborare a politicilor și pentru a furniza modele de urmat;

(d)	măsuri de sensibilizare a membrilor comunităților rome defavorizate cu privire la drepturile omului și la drepturile și responsabilitățile cetățenilor;

(e)	măsuri de coordonare a resurselor, rețelelor și expertizei între sectoare pentru a spori implicarea tinerilor romi în procesele de luare a deciziilor și pentru a contribui la consolidarea aptitudinilor lor de lider.

Obiective sectoriale

Accesul la un învățământ general incluziv de calitate

Statele membre ar trebui să se asigure că toate personale de etnie romă beneficiază de un acces egal efectiv la toate etapele educației și la toate formele de educație, de la educația și îngrijirea timpurie până la învățământul terțiar, inclusiv la educația de tip „a doua șansă”, educația adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, și că pot participa la acestea.

Statele membre ar trebui să îmbunătățească accesul egal la un învățământ de calitate și incluziv pentru elevii romi, inclusiv prin măsuri precum:

(a)	măsuri de prevenire și eliminare a oricăror forme de segregare din educație și de asigurare a sprijinirii potențialului tuturor elevilor;

(b)	măsuri de prevenire și eliminare a erorilor de diagnostic care conduc la plasarea necorespunzătoare a elevilor romi în sisteme de educație pentru elevi cu nevoi speciale și de asigurare a faptului că alocarea educației pentru nevoi speciale se bazează pe o procedură transparentă și legală;

(c)	măsuri de furnizare a unor metode eficace pentru recunoașterea și repararea nedreptăților din trecut în domeniul educației, inclusiv a segregării, a plasării necorespunzătoare a elevilor romi în școli pentru nevoi speciale și a tratamentului inegal;

(d)	măsuri de promovare a echității, a incluziunii și a diversității în sistemul educațional și în clase, de exemplu prin programe de dezvoltare profesională, activități de mentorat și de învățare reciprocă;

(e)	măsuri de încurajare a implicării eficace a părinților în educația elevilor romi și promovarea legăturilor dintre școli și comunitățile locale, inclusiv prin mediatori și asistenți didactici;

(f)	măsuri de sprijinire a participării egale și a implicării active a tuturor elevilor, inclusiv a copiilor cu handicap, în activitățile și procesele educaționale generale;

(g)	măsuri de combatere a intimidării și a hărțuirii la școală, atât online, cât și offline, pentru a proteja toți elevii, inclusiv romii;

(h)

măsuri de creștere a gradului de sensibilizare în rândul cadrelor didactice și al altor membri ai personalului școlar cu privire la istoria romilor, culturile romilor și metodele de recunoaștere și combatere a discriminării și a cauzelor sale profunde, inclusiv a atitudinilor antirome și a prejudecăților neconștientizate și cu privire la importanța educației nediscriminatorii și a accesului egal efectiv la învățământul general;

(i)	măsuri de sprijinire a eforturilor menite să asigure că elevii romi dobândesc competențe în conformitate cu nevoile actuale și viitoare ale pieței forței de muncă.

Statele membre ar trebui să depună eforturi în direcția eliminării tuturor formelor de discriminare, inegalitate și dezavantaje în ceea ce privește oportunitățile educaționale, rezultatele și nivelul de instruire, inclusiv, dacă este cazul, prin intermediul unor măsuri precum:

(a)	măsuri de asigurare a accesului la educație și îngrijire timpurie de calitate, acordând o atenție deosebită incluziunii timpurii a copiilor romi, inclusiv a copiilor romi defavorizați;

(b)	măsuri de oferire de sprijin individualizat și de mediere pentru a compensa lacunele lingvistice, cognitive și educaționale, în strânsă cooperare cu familiile elevilor romi, și încurajarea educației de tip „a doua șansă” și a adulților;

(c)	măsuri de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar la toate nivelurile educației, inclusiv cu un accent specific pe fetele de etnie romă (20), de exemplu prin cooperarea dintre școli, mediatori și serviciile de protecție socială;

(d)	măsuri de recunoaștere a vulnerabilității copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate și oferirea unui acces prioritar la programe organizate după orele de școală (after-school) și a unui sprijin individualizat;

(e)	măsuri de sporire a mobilității sociale a romilor, de exemplu prin acțiuni pozitive, burse specifice în învățământul profesional, secundar și superior și în formarea cadrelor didactice, precum și prin orientare profesională;

(f)	măsuri de asigurare a unei tranziții ușoare între nivelurile de învățământ și promovarea absolvirii învățământului secundar superior și terțiar, inclusiv prin programe de orientare profesională, consiliere, mentorat și scheme de sprijin financiar;

(g)

măsuri de sprijinire a participării la activități de învățare nonformală și la activități extrașcolare, inclusiv la activități pentru tineret, sportive și culturale în cadrul educației civice și pentru sănătate și la alte activități care consolidează autodezvoltarea, reziliența psihologică și bunăstarea;

(h)

măsuri de promovare, după caz, a dobândirii de competențe digitale, a accesului la internet în bandă largă, a infrastructurii digitale adecvate și a furnizării de materiale didactice adecvate pentru învățarea la distanță în contexte educaționale atât formale, cât și nonformale, astfel încât să se prevină excluderea digitală a elevilor defavorizați din punct de vedere socioeconomic, a profesorilor și părinților lor, precum și să se asigure un impact asupra romilor, inclusiv asupra celor care locuiesc în zone rurale sau segregate.

Accesul la locuri de muncă de calitate și durabile

Statele membre ar trebui să promoveze accesul egal efectiv al romilor, în special al tinerilor romi, la locuri de muncă de calitate și durabile, inclusiv, după caz, prin măsuri precum:

(a)	măsuri de informare a tinerilor romi (21) pentru a-i sensibiliza cu privire la serviciile disponibile, de preferință servicii integrate, de ocupare a forței de muncă și sociale, și pentru a îi pune în legătură cu respectivele servicii;

(b)	măsuri de abordare a nevoilor tinerilor romi care sunt șomeri și inactivi, adaptând planuri de acțiune holistice individualizate pentru aceștia care iau în considerare preferințele și motivația, barierele și dezavantajele acestora, precum și motivele pentru care sunt șomeri sau inactivi;

(c)	măsuri de sprijinire a primei experiențe profesionale, a plasamentelor, a programelor de ucenicie și a dezvoltării profesionale;

(d)	măsuri de facilitare a tranziției de la educație la ocuparea forței de muncă prin îndrumare, mentorat, formare profesională, stagii, incubatoare de afaceri și învățământul dual;

(e)	măsuri de sprijinire a dobândirii de competențe digitale de către romi, pentru ca aceștia să fie mai bine pregătiți pentru cererea de pe piața forței de muncă și să valorifice oportunitățile oferite în viața de zi cu zi de tendințele și instrumentele digitale existente și noi;

(f)	măsuri de sprijinire a formării la locul de muncă, a dezvoltării competențelor, a dobândirii și actualizării calificărilor profesionale și a educației de tip „a doua șansă”;

(g)	măsuri de promovare a accesului cu adevărat egal la activități independente și la antreprenoriat, inclusiv la antreprenoriatul social, prin sprijin specific;

(h)

măsuri de sprijinire a accesului egal la ocuparea forței de muncă atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin măsuri precum acțiuni pozitive și scheme de sprijin pentru angajatori, precum și de îmbunătățire a accesului la serviciile de ocupare a forței de muncă, inclusiv la politicile active în domeniul pieței forței de muncă;

(i)	măsuri de sprijinire a mobilității pe piața forței de muncă, în special pentru persoanele care locuiesc în zone rurale și segregate, cu oportunități limitate de angajare;

(j)

măsuri de combatere, reducere și eliminare a discriminării prin creșterea gradului de sensibilizare cu privire la locurile de muncă nediscriminatorii și accesul la piața forței de muncă și la măsuri de activare și formarea angajatorilor în ceea ce privește metodele de recunoaștere și de combatere a discriminării și a cauzelor profunde ale acesteia, inclusiv a atitudinilor antirome și a prejudecăților neconștientizate.

Sănătatea și accesul la servicii de asistență medicală și sociale de calitate

Statele membre ar trebui să asigure accesul egal efectiv, fără bariere, la servicii de asistență medicală și sociale de calitate, în special pentru grupurile care sunt cele mai expuse riscurilor sau care locuiesc în localități marginalizate sau îndepărtate, după caz, prin intermediul unor măsuri precum:

(a)

măsuri de promovare și facilitare a accesului egal pentru:

(i)	femeile de etnie romă la controale medicale de calitate, screening, îngrijire prenatală și postnatală, consiliere și planificare familială, precum și la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, furnizate în general de serviciile naționale de sănătate;

(ii)	femeile de etnie romă la servicii de sprijin pentru victimele violenței pe criterii de gen;

(iii)

copiii romi la asistență medicală primară de calitate, inclusiv un program de prevenție primară, cum ar fi vaccinarea;

(iv)	populațiile de romi vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă de etnie romă, persoanele cu handicap de etnie romă, persoanele LGBTI de etnie romă, romii mobili din UE, romii care sunt resortisanți ai unor țări terțe și romii apatrizi, la asistență medicală de calitate;

(b)	măsuri de sensibilizare a populației rome cu privire la măsurile de prevenire primară, cum ar fi programe de promovare a unui stil de viață sănătos și pentru prevenirea toxicomaniei și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate mintală, după caz, prin medierea în domeniul sănătății;

(c)

măsuri de prevenire și combatere a discriminării împotriva romilor, prin sensibilizarea cu privire la accesul nediscriminatoriu la servicii de sănătate și la asistență medicală și prin formarea practicienilor din domeniul sănătății, a studenților la medicină și a mediatorilor în domeniul sănătății în ceea ce privește metodele de recunoaștere și de combatere a discriminării și a cauzelor profunde ale acesteia, inclusiv a atitudinilor antirome și a prejudecăților neconștientizate;

(d)	măsuri de combatere a excluderii digitale a tuturor persoanelor de etnie romă de la serviciile de asistență medicală prin mijloace printre care se numără reducerea decalajului de competențe digitale în ceea ce privește accesul la informații privind sănătatea;

(e)	măsuri de prevenire și eliminare a segregării în domeniul serviciilor de asistență medicală;

(f)	măsuri de asigurare a recunoașterii și a reparării nedreptăților din trecut în domeniul asistenței medicale, inclusiv sterilizarea forțată, coercitivă și fără consimțământ a femeilor rome;

(g)	măsuri de promovare a accesului egal la studii medicale pentru romi și încurajarea recrutării romilor ca practicieni și mediatori în domeniul sănătății, în special în regiunile cu o populație romă semnificativă;

(h)	măsuri de combatere și prevenire a apariției unor potențiale epidemii de boli în localitățile marginalizate sau îndepărtate;

(i)

măsuri de asigurare a accesului romilor la servicii comunitare și familiale pentru persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și copiii lipsiți de îngrijire părintească, de exemplu, servicii de dezvoltare, locuințe sociale, centre de zi pentru persoanele cu handicap și rețele de asistenți maternali;

(j)

măsuri de prevenire a instituționalizării și de promovare a trecerii de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul comunității și al familiei, acordând sprijin familiilor aflate în situații precare, de exemplu, servicii de consiliere și stimulente financiare, distribuirea de ajutoare alimentare, locuințe asistate și servicii de dezvoltare;

(k)

măsuri de promovare a schimbului și transferului de bune practici privind sănătatea publică pentru populația romă, de exemplu utilizând cadrul de sănătate publică al Comisiei și al statelor membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile;

(l)	măsuri de promovare a cercetării și prevenirii bolilor care sunt mai răspândite în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie.

Accesul la servicii esențiale și locuințe desegregate adecvate

10.

Statele membre ar trebui să asigure egalitatea de tratament a romilor în ceea ce privește accesul la servicii esențiale și locuințe desegregate adecvate, inclusiv prin intermediul unor măsuri precum:

(a)

măsuri de asigurare a accesului la servicii esențiale – cum ar fi apa de la robinet, apa potabilă sigură și curată (22), condiții de salubrizare corespunzătoare, servicii de colectare și gestionare a deșeurilor, servicii de mediu, energie electrică, gaze, servicii de transport, servicii financiare și comunicații digitale – și la infrastructura fizică, prin garantarea continuității serviciilor de utilități de bază, atât în condiții normale, cât și pe durata pandemiilor, a catastrofelor ecologice și a altor crize;

(b)	măsuri de monitorizare, prevenire și combatere a oricărui tip de segregare spațială și de promovare a desegregării prin elaborarea de planuri concrete de soluționare a problemelor legate de locuințe, cu implicarea comunităților locale și a comunităților de romi afectate;

(c)

măsuri de sprijinire și de consolidare a autorităților publice responsabile în general de locuințe, servicii esențiale și standarde de mediu, precum și a altor actori relevanți în domeniile respective, de exemplu prin acordarea acestora a mandatului și a resurselor necesare pentru a identifica nevoile în materie de locuințe, a monitoriza segregarea și a pune în aplicare măsuri cuprinzătoare de reglementare sau de sprijin, acolo unde este necesar;

(d)	măsuri de prevenire a evacuărilor forțate prin promovarea alertelor timpurii și a medierii, de organizare de forme de sprijin pentru persoanele expuse riscului de evacuare și, atunci când este necesar, de asigurare a unor locuințe alternative adecvate, cu o atenție specială acordată familiilor;

(e)	măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale romilor, de prevenire și combatere a impactului negativ asupra sănătății al expunerii la poluare și contaminare;

(f)	măsuri de oferire de sprijin social și de acces la serviciile de bază pentru romii fără adăpost;

(g)	măsuri de asigurare a accesului egal la ajutor pentru locuințe și de luare în considerare a nevoilor specifice ale persoanelor fizice și ale familiilor;

(h)

măsuri de sprijinire a sistemelor integrate de locuințe care vizează romii marginalizați, prin măsuri precum combinarea microcreditelor pentru construirea și întreținerea locuințelor cu alfabetizarea financiară și scheme de economisire, cursuri de formare în domeniul construcțiilor și măsuri de activare;

(i)	măsuri de sprijinire a construirii și întreținerii de spații de popas pentru travellers.

Parteneriatele și capacitatea instituțională

Implicarea și sprijinirea punctelor naționale de contact pentru romi

11.

Statele membre ar trebui să pună la dispoziția punctelor naționale de contact pentru romi resursele, personalul și autoritatea instituțională adecvate și necesare și să le ofere acestora capacitatea de a coordona și monitoriza în mod eficace politicile naționale pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, inclusiv acțiuni de informare la nivel local.

12.

Statele membre ar trebui să permită punctelor naționale de contact pentru romi să faciliteze participarea și implicarea societății civile rome în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea cadrelor strategice naționale și a planurilor de acțiune locale pentru romi, prin intermediul proceselor reformate din cadrul platformei naționale pentru romi.

13.

Statele membre ar trebui să se asigure că punctele naționale de contact pentru romi sunt implicate în elaborarea politicilor de incluziune socială și a serviciilor universale, în vederea îmbunătățirii relevanței acestora pentru populația romă și a posibilităților de informare pe care le oferă, inclusiv, dacă este cazul, în luarea deciziilor cu privire la programarea și monitorizarea fondurilor Uniunii.

Implicarea organismelor de promovare a egalității de tratament

14.

Statele membre ar trebui, în limita cadrelor lor juridice naționale, să sprijine organismele de promovare a egalității de tratament („organisme de promovare a egalității”), astfel încât acestea să funcționeze, în limita mandatelor lor, în mod eficace și independent și să coopereze cu toți actorii relevanți, inclusiv cu punctele naționale de contact pentru romi, cu autoritățile publice, cu organizațiile societății civile și cu sectorul privat. Un astfel de sprijin ar trebui să permită, dacă este cazul, organismelor de promovare a egalității:

(a)	să trateze cazurile de discriminare, de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură și să soluționeze litigiile strategice;

(b)	să abordeze problema subraportării cazurilor de discriminare, de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură și să sensibilizeze romii cu privire la drepturile lor;

(c)	să desfășoare activități de cercetare și de colectare de date privind egalitatea și discriminarea romilor;

(d)	să consolideze capacitatea societății civile rome și să coopereze cu aceasta, cu accent pe accesul la justiție și pe asigurarea respectării legislației privind egalitatea;

(e)	să ofere orientare și formare publicului larg, precum și organizațiilor publice și private.

15.

Statele membre ar trebui să permită organismelor de promovare a egalității să fie strâns implicate în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea cadrelor strategice naționale pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor și a programelor relevante de finanțare ale Uniunii, după caz, precum și să contribuie în mod eficace la acestea, inclusiv:

(a)

bazându-se pe consultanța oferită de organismele de promovare a egalității în ceea ce privește standardele pentru punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru a se asigura că se pune un accent mai puternic pe combaterea și prevenirea discriminării, inclusiv prin combaterea atitudinilor antirome, în elaborarea și punerea în aplicare a acestora, inclusiv prin eforturi de eliminare a discriminării structurale;

(b)	permițând organismelor de promovare a egalității să fie implicate în structurile înființate pentru a supraveghea punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea cadrelor strategice naționale pentru romi și în comitetele de monitorizare a fondurilor relevante ale Uniunii.

Mobilizarea părților interesate de la nivel local și regional

16.

Statele membre ar trebui să implice autoritățile regionale și locale și societatea civilă de la nivel local în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea cadrelor strategice naționale, după caz.

17.

Statele membre ar trebui să încurajeze autoritățile locale și regionale, în cadrul sferelor de competență respective ale acestora, să își dezvolte sau să își actualizeze planurile de acțiune locale ori de desegregare sau cadrele strategice pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Respectivele planuri locale sau cadre strategice ar trebui, în măsura în care este posibil, să includă măsuri, situații de referință, valori de referință, obiective măsurabile și alocarea de fonduri.

18.

Statele membre ar trebui să asigure cooperarea dintre autoritățile centrale și cele locale în ceea ce privește elaborarea și implementarea programelor de finanțare ale Uniunii relevante pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor, pentru a asigura egalitatea, incluziunea și participarea romilor pe tot parcursul pregătirii, al implementării, al monitorizării și al evaluării programelor și pentru a îmbunătăți direcționarea fondurilor Uniunii către nivelul local.

19.

Statele membre ar trebui să promoveze incluziunea și diversitatea prin măsuri adecvate precum acțiuni pozitive care să asigure accesul egal la locuri de muncă pentru romi în instituțiile publice la nivel local și regional.

20.

Statele membre ar trebui să promoveze capacitarea romilor și să recunoască reprezentarea femeilor și a bărbaților de etnie romă la nivel local.

Cooperarea cu societatea civilă

21.

Statele membre ar trebui să promoveze inovarea socială, parteneriatul și cooperarea dintre autoritățile publice și societatea civilă romă și pro-romă.

22.

Statele membre ar trebui să valorifice pe deplin platformele naționale pentru romi sau orice alte canale de cooperare și dialog din statele membre pentru implicarea societății civile rome și pro-rome și a altor părți interesate, în mod transparent și incluziv, în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea cadrelor strategice naționale pentru romi și a planurilor locale de acțiune.

23.

Statele membre ar trebui să sprijine societatea civilă în monitorizarea și raportarea infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură, precum și a altor infracțiuni împotriva romilor și să acorde asistență victimelor pentru denunțarea infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură.

24.

Statele membre ar trebui să asigure finanțare pentru sprijinirea pluralității și a independenței societății civile rome și pro-rome, inclusiv a organizațiilor de tineret rome, permițându-le astfel să raporteze cu privire la cadrele strategice naționale pentru romi și să le monitorizeze, în calitate de organizații de supraveghere independente, și să își mențină capacitatea administrativă.

25.

Statele membre ar trebui să implice societatea civilă și comunitățile de romi pe parcursul întregului ciclu de programe sprijinite de fonduri din partea Uniunii, la nivel național, regional și local inclusiv în calitate de membri ai comitetelor relevante de monitorizare a fondurilor Uniunii.

26.

Statele membre ar trebui să promoveze consolidarea capacităților și a aptitudinilor de lider în rândul societății civile rome, inclusiv a organizațiilor de tineret, pentru a permite organismelor și organizațiilor în cauză să participe la toate etapele ciclului de elaborare a politicilor și la viața publică în general.

27.

Statele membre ar trebui să promoveze activități intersectoriale și alianțe mai ample pentru egalitate și incluziune, prin implicarea guvernului, a societății civile, a mediului de afaceri și a industriei, a mediului academic și de cercetare. Aceasta ar putea duce la acțiuni comune în rândul entităților care promovează egalitatea de gen, care combat rasismul, discriminarea pe criterii de rasă sau origine etnică, xenofobia și intoleranța asociată acestora sau care desfășoară lucrări în favoarea drepturilor copiilor, ale persoanelor în vârstă, ale persoanelor LGBTI de etnie romă, ale persoanelor cu handicap, ale solicitanților de azil, ale refugiaților și ale altor migranți, precum și ale apatrizilor.

Cooperarea transnațională

28.

Statele membre ar trebui să intensifice cooperarea și învățarea reciprocă cu privire la modalitățile cele mai eficiente de integrare a egalității, incluziunii și participării romilor în punerea în aplicare a tuturor inițiativelor relevante majore ale Uniunii.

29.

Statele membre ar trebui să încurajeze parteneriatele și schimburile transnaționale prin sprijinirea rețelei de puncte de contact naționale pentru romi, a rețelei EURoma și a Platformei UE pentru incluziunea romilor.

30.

Unii dintre cetățenii romi mobili din UE care se stabilesc într-un alt stat membru decât cel de origine sau care au o perioadă de ședere temporară în statul membru respectiv, inclusiv pentru a beneficia de oportunitățile de angajare pe termen scurt și de munca sezonieră, sunt într-o situație vulnerabilă. Acolo unde este relevant, statele membre ar trebui să încurajeze instituirea unor forme adecvate de cooperare transnațională la nivel național, regional sau local, inclusiv a unor proiecte și acorduri bilaterale sau multilaterale, precum și participarea activă la acestea, cu respectarea cadrului juridic al Uniunii și a dreptului intern în vigoare. Aceasta ar putea include, de exemplu, cooperarea cu privire la chestiuni legate de accesul la educație, experiența educațională și rezultatele în materie de educație în rândul copiilor romi, precum și cu privire la nevoile și provocările la nivel de localitate. Această cooperare ar trebui să includă participarea romilor înșiși.

Finanțare

31.

Statele membre, în special cele care se confruntă cu provocări mai mari în ceea ce privește egalitatea, incluziunea și participarea romilor și/sau cele care au comunități de romi mai mari, ar trebui să utilizeze pe deplin și în mod optim fondurile Uniunii și fondurile naționale generale și specifice pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor, aceasta putând include selectarea obiectivelor specifice de promovare a integrării socioeconomice a grupurilor defavorizate și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii (23), și asigurarea unei coordonări eficace între sursele de finanțare ale Uniunii și cele naționale relevante pentru egalitatea și incluziunea socioeconomică a romilor.

32.

Statele membre ar trebui să faciliteze participarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a partenerilor economici și sociali și a organismelor relevante care reprezintă societatea civilă, a organizațiilor neguvernamentale și a organismelor responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale și a nediscriminării pe tot parcursul pregătirii, al implementării, al monitorizării și al evaluării programelor Uniunii, inclusiv participarea la comitetele de monitorizare.

33.

Statele membre ar trebui să aloce resurse naționale adecvate pentru punerea în aplicare a măsurilor de politică propuse de cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, precum și de cadrele strategice naționale, asigurându-se că acestea reflectă nevoile reale ale comunităților rome și sunt proporționale cu dimensiunea comunităților de romi și cu provocările cu care se confruntă acestea.

34.

Planurile naționale de redresare și reziliență (24) ar trebui să țină cont de drepturile tuturor și de egalitatea de șanse pentru toți și să le promoveze, precum și să încurajeze incluziunea grupurilor defavorizate, inclusiv a romilor și a altor persoane cu origine rasială sau etnică minoritară.

35.

Statele membre ar trebui să îmbunătățească elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor sau a reformelor structurale ale Uniunii pentru incluziunea socioeconomică a minorităților, de exemplu solicitând asistență tehnică din partea programului de sprijin pentru reforme structurale.

36.

Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea fondurilor naționale și ale Uniunii pentru consolidarea capacităților autorităților de la nivel central și local și ale organizațiilor societății civile și pentru favorizarea schimbului de bune practici între acestea, astfel încât respectivele autorități și organizații să poată contribui la punerea în aplicare a măsurilor de combatere a discriminării romilor prin accelerarea egalității și a incluziunii, inclusiv prin combaterea segregării și promovarea participării romilor.

37.

Statele membre ar trebui să răspundă nevoilor de finanțare de la nivel local, inclusiv celor ale zonelor urbane, acolo unde este relevant, pentru a-i sprijini pe romii mobili din UE, inclusiv prin furnizarea de formare lingvistică, educație și îngrijire timpurie de calitate, școlarizare, servicii publice pentru ocuparea forței de muncă și prin punerea la dispoziție a unor lucrători sociali, mediatori etc.

Monitorizarea cadrelor strategice naționale pentru romi și raportarea cu privire la acestea

38.

Statele membre ar trebui să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale, utilizând, dacă este cazul, portofoliul de indicatori elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene („agenția”), de punctele naționale de contact pentru romi, de birourile naționale de statistică și de Comisie în contextul Grupului de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor, coordonat de agenție (25). Statele membre pot utiliza, de asemenea, indicatori naționali, în conformitate cu evoluția cadrelor lor juridice naționale și a abordărilor lor în materie de politici și cu situația populației rome de pe teritoriul lor.

39.

Având în vedere obiectivele și țintele principale ale Uniunii stabilite în comunicare, statele membre ar trebui să includă, după caz, ținte naționale cantitative și/sau calitative în cadrele strategice naționale pentru romi, adaptate la circumstanțele naționale și la opțiunile disponibile pentru colectarea de date privind egalitatea, care pot include, de exemplu, fie date defalcate pe etnii, fie date sociodemografice indirecte relevante, sau o combinație a celor două tipuri de date.

40.

Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la toate măsurile luate în conformitate cu prezenta recomandare până în iunie 2023. Ulterior, statele membre ar trebui să transmită rapoarte Comisiei o dată la doi ani cu privire la măsurile noi și în curs, inclusiv informații cu privire la progresele înregistrate în fiecare domeniu tematic în direcția punerii în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi. Rapoartele statelor membre vor fi utilizate pentru a alimenta rapoartele bienale și de evaluare ale Comisiei adresate Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a cadrului strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.

41.

Statele membre ar trebui să faciliteze punerea la dispoziția publicului, în mod integral, a rapoartelor naționale privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru a spori transparența și a permite învățarea în materie de politici și să organizeze, după caz, discutarea în parlamentele naționale a strategiei naționale și a rapoartelor de punere în aplicare finalizate.

42.

Agenția ar trebui să efectueze o anchetă periodică privind romii pentru anii 2020, 2024 și 2028, cu scopul de a furniza datele necesare privind rezultatele de referință, de la jumătatea perioadei și finale, care să reflecte orice schimbare a situației romilor. De asemenea, agenția ar trebui să sprijine statele membre în eforturile lor de colectare a unor date relevante privind egalitatea, să sprijine Comisia în procesul de monitorizare și analiză și să sprijine punctele naționale de contact pentru romi în ceea ce privește raportarea, cu asistența Grupului de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor,

INVITĂ COMISIA:

43.

Să se asigure că informațiile furnizate de statele membre vor servi drept bază pentru pregătirea rapoartelor sale către Parlamentul European și Consiliu referitoare la punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi.

44.

Să continue să depună eforturi de integrare a egalității, incluziunii și participării romilor în conceperea și punerea în aplicare a tuturor inițiativelor majore relevante ale Comisiei și, de asemenea, să continue monitorizarea politicilor privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale.

45.

Să continue să încurajeze parteneriatele și schimburile transnaționale prin sprijinirea rețelei de puncte de contact naționale pentru romi, a rețelei EURoma, a Platformei UE pentru incluziunea romilor, a Acțiunii pregătitoare pentru monitorizarea societății civile a Parlamentului European, precum și a rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (Equinet).

Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre.

Adoptată la Bruxelles, 12 martie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS

(1) Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).

(2) Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 55).

(3) Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).

(4) Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (JO C 378, 24.12.2013, p. 1).

(5) Sondaj Eurobarometru special 493. Discriminarea în UE (primele rezultate publicate în septembrie 2019).

(6) Widespread racism continues to plague Europe. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 20 iunie 2019, publicare bazată pe Raportul privind drepturile fundamentale 2019, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 6 iunie 2019.

(7) Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței („ECRI”), Recomandarea de politică generală nr. 3 privind combaterea rasismului și intoleranței față de romi/țigani, adoptată la 6 martie 1998. Preambulul la Recomandarea de politică generală nr. 13 privind combaterea atitudinilor antirome și a discriminării împotriva romilor a reiterat că „atitudinile antirome sunt o formă de rasism deosebit de persistentă, violentă, recurentă și comună”.

(8) Documentul de referință din 2017 al Alianței împotriva atitudinilor antirome. Preluat de pe site-ul:http://antigypsyism.eu/?page_id=17

(9) Documentul de concluzie al Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță, noiembrie 2018. Atitudini antirome: sporirea recunoașterii acestui fenomen pentru o mai bună înțelegere și abordare a manifestărilor sale.

(10) https://www.holocaustremembrance.com/resources/working-definitions-charters/working-definition-antigypsyism-anti-roma-discrimination

(11) În legătură cu contexte diverse, de exemplu în ceea ce privește traficul de persoane, ale căror victime sunt în principal femeile și copiii de etnie romă.

(12) Expresia „discriminare multiplă” este utilizată ca o noțiune generală pentru toate cazurile de discriminare bazată pe mai multe motive de discriminare și care se manifestă în două moduri posibile. Acestea pot lua forma „discriminării cumulative”, în care discriminarea are la bază mai multe motive de discriminare care acționează separat, și cea a „discriminării intersecționale”, în care două sau mai multe motive de discriminare acționează și interacționează între ele în așa fel încât sunt inseparabile sau inextricabile. Combaterea discriminării multiple. Practici, politici și legislație. Raport al Comisiei Europene (2007). Multiple Discrimination in EU Law: Opportunities for Legal Responses to Intersectional Gender Discrimination (Discriminarea multiplă în legislația UE: oportunități pentru răspunsuri juridice la discriminarea de gen intersecțională). Rețeaua europeană de experți juridici în domeniul egalității de gen. Comisia Europeană (2009).

(13) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(14) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(15) Orientări privind îmbunătățirea colectării și utilizării datelor privind egalitatea (2018). Curtea de Conturi Europeană a recomandat elaborarea unor metodologii adecvate de colectare a datelor relevante privind incluziunea romilor în toate statele membre. Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren. Raportul special nr. 14/2016.

(16) Principiile de bază comune au fost discutate în cadrul primei Platforme europene pentru incluziunea romilor în aprilie 2009 și aprobate de Consiliul EPSCO la 8 iunie 2009 printr-un set de concluzii care au invitat statele membre să țină seama de principiile de bază comune, după caz, la conceperea și la punerea în aplicare a politicilor. Concluziile Consiliului EPSCO privind incluziunea romilor (8 iunie 2009).

(17) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(18) Discriminarea sistemică sau structurală este înțeleasă ca fiind evidentă în inegalitățile care rezultă din legislație, politică și practică, nu prin intenție, ci ca rezultat al unei serii de factori instituționali implicați în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea legislației, a politicilor și a practicilor. Roma and Traveller Inclusion: Towards a new EU Framework, Learning from the work of equality bodies, Equinet Perspective, iunie 2020.

(19) Cetățenii UE de etnie romă care își exercită dreptul la liberă circulație în cadrul Uniunii Europene.

(20) Femeile de etnie romă din nouă state membre ale UE (2019), un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene care descrie provocările cu care se confruntă femeile și fetele de etnie romă.

(21) În conformitate cu cele descrise în Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 372, 4.11.2020, p. 1).

(22) A se vedea articolul 16, coroborat cu considerentul (31), din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(23) A se vedea, în special, articolul 4 alineatul (1) (punctele v și viii) din propunerea privind FSE+ pentru 2021-2027.

(24) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(25) Anexa 2 la Comunicarea din 7 octombrie 2020 și Monitoring framework for an EU Roma strategic framework for equality, inclusion and participation – Objectives and indicators (Cadrul de monitorizare pentru cadrul strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor – obiective și indicatori).

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

19.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/16

Informații din partea Comisiei Europene, publicate în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, privind notificările statului de pavilion (Lista statelor și a autorităților competente ale acestora), în conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008

(2021/C 93/03)

În conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2) și (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (1), următoarele țări terțe au notificat Comisiei Europene autoritățile publice care, în contextul regimului de certificare a capturii instituit prin articolul 12 din regulamentul menționat, sunt abilitate:

(a)	să înregistreze navele de pescuit aflate sub pavilionul lor;

(b)	să acorde, să suspende și să retragă licențele de pescuit pentru navele lor de pescuit;

(c)	să ateste veridicitatea informațiilor furnizate în certificatele de captură menționate la articolul 12 și să valideze astfel de certificate;

(d)	să pună în aplicare, să controleze și să asigure respectarea legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare pe care trebuie să le respecte navele lor de pescuit;

(e)	să efectueze verificări ale acestor certificate de captură, în vederea sprijinirii autorităților competente ale statelor membre prin cooperarea administrativă menționată la articolul 20 alineatul (4);

(f)	să difuzeze formulare model ale certificatului lor de captură, în conformitate cu specimenul din anexa II; precum și

(g)

să actualizeze aceste notificări.

Țara terță

Autoritățile competente

ALBANIA

(a):

—	Albanian General Harbour Masters (Ministry Transport and Infrastructure)

(b):

—	Commission for Examination of Applications for Fishing Permittion (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration), through National Licensing Center (Ministry of Economical Development, Tourism, Trade and Interpreneurship)

(c), (d), (e):

—	Sector of Fishery Monitoring and Control (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration)

(f) and (g):

—	The Directorate of Agriculture Production and Trade Policies (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration)

ALGERIA

(a) to (d):

—

Directions de la Pêche et des Ressources Halieutiques des Wilayas de:

—

El Tarf,

—

Annaba,

—

Skikda,

—

Jijel,

—

Bejaian,

—	Tizi Ouzou,

—	Boumerdes,

—

Alger,

—

Tipaza,

—

Chlef,

—	Mostaganem,

—

Oran,

—	Ain Temouchent,

—

Tlemcen.

(e) to (g):

—	Ministère de la Pêche et des Ressources Halieutiques

ANGOLA

(a):

—	Conservatória do registo de propriedade (subordinada ao Ministério da Justiça) / Instituto Marítimo Portuário de Angola – IMPA (subordinada ao Ministério dos Transportes)

(b):

—	Ministra das Pescas e do Mar

(c):

—	Direcção Nacional de Pescas (DNP)

(d):

—	Serviço Nacional de Fiscalização Pesqueira e da Aquicultura (SNFPA)

(e), (f), (g):

—	Direcção Nacional de Pescas (Ministério das Pescas e do Mar)

ANTIGUA ȘI BARBUDA

(a) to (g):

—	Chief Fisheries Officer, Fisheries Division, Ministry of Agriculture, Lands, Housing and Environment.

ARGENTINA

(a) to (f):

—	Subsecretario de Pesca y Acuicultura / Dirección Nacional de Coordinación Pesquera

(g):

—	Ministerio de Relaciones Exteriores, Comercio Internacional y Culto

AUSTRALIA

(a) to (e):

—

Australian Fisheries Management Authority;

Department of Fisheries Western Australia;

Primary Industries and Fisheries (part of the Department of Employment; Economic Development and Innovation)

Queensland; Tasmanian Department of Primary Industries, Parks,Water and Environment; Victorian Department of Primary Industries; Department of Primary Industries and Regions South Australia (PIRSA)

(f) to (g):

—	The Australian Government Department of Agriculture, Fisheries and Forestry

BAHAMAS

(a) and (b):

—	Port Department, within the Ministry of The Environment / Department of Marine Resources

—	Department of Marine Resources

BANGLADESH

(a):

—	Mercantile Marine Department

(b) to (f):

—	Marine Fisheries Office

(g):

—	Ministry of Fisheries and Livestock

BELIZE

(a):

—	The International Merchant Marine Registry of Belize (INMARBE)

—	Belize High Seas Fisheries Unit, Ministry of Finance, Government of Belize

BENIN

(a):

—	Direction de la Marine Marchande / Ministère en charge de l'Economie Maritime; Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(b):

—	Direction des Pêches / Ministère en charge de la Pêche; Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(c),(e),(f),(g):

—	Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(d):

—	Direction des Pêches / Ministère en charge de la Pêche

BRAZILIA

(a) to (g):

—	Ministry of Agriculture, Livestock and Food Supply

CAMERUN

(a):

—	Ministère des Transports

(b) to (g):

—	Ministère de l'Elevage, des Pêches et Industries Animales

CANADA

(a) to (g):

—	Assistant Deputy Minister of Fisheries and Harbour Management

CAPUL VERDE

(a):

—	Institut Maritime et Portuaire (IMP) / Instituto Marítimo e Portuário (IMP)

(b):

—	Direction Générale des Ressources Marines (DGRM) / Direção Geral dos Recursos Marinhos (DGRM)

(c),(d),(e),(f),(g):

—	Unité d’inspection et garantie de qualité (UIGQ) / Unidade de Inspecção e Garantia de Qualidade (UIGQ)

CHILE

(a):

—	Dirección General del Territorio Marítimo y Marina Mercante, de la Armada de Chile

(b):

—	Subsecretaría de Pesca

—	Servicio Nacional de Pesca

(g):

—	Subsecretaria de Pesca

CHINA

(a)to (g):

—	Bureau of Fisheries, Ministry of Agriculture and Rural Affairs (MARA), P.R. China

COLUMBIA

(a):

—	Dirección General Marítima

(b) to (f):

—	Autoridad Nacional de Acuicultura y Pesca (AUNAP)

(g):

—	Director de Pesca y Acuicultura

COSTA RICA

(a):

—	Oficina de Bienes Muebles, Dirección Nacional de Registro Público,Ministerio de Justicia y Gracia

(b):

—	Presidente Ejecutivo, Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(c):

—	Dirección General Técnica, Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(d):

—	Unidad de Control Pesquero / Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura / Director General del Servicio Nacional de Guardacostas, Ministerio de Seguridad Pública, Gobernación y Policía

(e):

—	Departamento de Cooperación Internacional / Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(f):

—	Dirección General Técnica o instancia competente del Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(g):

—	Ministro de Agricultura y Ganadería, Ministerio de Agricultura y Ganadería

CUBA

(a):

—	Registro Marítimo Nacional

(b),(c),(e):

—	Oficina Nacional de Inspección Pesquera (ONIP)

(d):

—	Dirección de Ciencias y Regulaciones Pesqueras and Oficina Nacional de Inspección Pesquera

(f):

—	Dirección de Planificación del Ministerio de la Industria Pesquera

(g):

—	Dirección de Relaciones Internacionales del Ministerio de la Industria Pesquera

CURAÇAO

Curaçao was part of the Netherlands Antilles prior to 10 October 2010, and notified their competent authorities for the IUU Regulation on 28 March 2011. For the period between 12 February 2010 and 10 October 2010, please see Netherlands Antilles.

(a):

—	The Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(b) and (f):

—	The Ministry of Economic Development

(c):

—	The Ministry of Economic Development in consultation with the Ministry of Public Health, Environment and Nature

(d):

—	The Ministry of Economic Development, the Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning The Attorney General of Curaçao is in charge of the law enforcement

(e):

—	The Ministry of Economic Development in collaboration with the Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(g):

—	The Government of Curaçao

ECUADOR

(a),(c),(e):

—	Director de Pesca Industrial (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

(b),(f),(g):

—	Subsecretario de Recursos Pesqueros (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

(d):

—	Director de Control Pesquero (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

EGIPT

(a):

—

Ministry of Agriculture and Land Reclamation:

I)	General Organization For Veterinary Services (GOVs)

II)	General Authority For Fish Resources Development

(b) and (d):

—	General Authority for Fish Resources Development (cooperation with GOVs in case of fishing vessels of exporting establishments)

—	Ministry of Agriculture and Land Reclamation:General Organization for Veterinary Services (both Central and Local VET. Quarantine Department)

(e):

—	General Authority for Fish Resources Development (cooperation with local inspectors Veterinary Quarantine for fishing vessels of exporting establishments)

(f):

—	General Organization for Veterinary Services

(g):

I)	Ministry of Agriculture and Land Reclamation

II)	General Organization For Veterinary Services

EL SALVADOR

(a):

—	Autoridad Marítima Portuária

(b) to (g):

—	Centro de Desarrollo de la Pesca y la Acuicultura (CENDEPESCA)

ERITREEA

(a):

—	Ministry of Fisheries

(b):

—	Fisheries Resource Regulatory Department

(c):

—	Fish Quality Inspection Division

(d):

—	Monitoring Controlling and Surveillance, Ministry of Fisheries

(e):

—	Liaison Division, Ministry of Fisheries

(f):

—	Ministry of Fisheries Laboratory

(g):

—	Government of the State of Eritrea

INSULELE FALKLAND

(a):

—	Registar of Shipping, Customs and Immigration Department, Falkland Islands Government

(b) to (g):

—	Director of Fisheries, Fisheries Department, Falkland Islands Government

INSULELE FEROE

(a):

—	FAS Faroe Islands National & International Ship Register

(b):

—	Ministry of Fisheries and the Faroe Islands Fisheries Inspection

(c):

—	“Not relevant”

(d):

—	Ministry of Fisheries, the Faroe Islands Fisheries Inspection and the Police and the Public Prosecution Authority

(e):

—	The Faroe Islands Fisheries Inspection

(f) and (g):

—	Ministry of Fisheries

FIJI

(a):

—	Maritime Safety Authority of Fiji (MSAF)

(b):

—	Ministry of Fisheries and Forests; Fisheries Department

—	Fisheries Department

POLINEZIA FRANCEZĂ

(a):

—	Direction Polynésienne des Affaires Maritimes (DPAM)

(b),(c),(e),(f):

—	Service de la Pêche (SPE)

(d) :

—	Service de la Pêche (SPE) / Haut Commissariat de la République en Polynésie française / Service des Affaires Maritimes (SAM)

(g) :

—	Direction des Pêches Maritimes et de l’Aquaculture

GABON

(a) and (b):

—	Ministre de l'Agriculture, de l'Elevage, de la Pêche et du Développement Rural

—	Directeur Général des Pêches et de l'Aquaculture

GAMBIA

(a):

—	The Gambia Maritime Administration

(b):

—	Director of Fisheries

—	Fisheries Department (Director of Fisheries)

GHANA

(a) to (g):

—	Fisheries Commission

GROENLANDA

(a):

—	The Danish Maritime Authority

(b) to (g):

—	The Greenland Fisheries Licence Control Authority

GRENADA

(a) to (g):

—	Fisheries Division (Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries)

GUATEMALA

(a) to (g):

—	Ministerio de Agricultura, Ganadería y Alimentación (MAGA) through Dirección de Normatividad de la Pesca y Acuicultura.

GUINEEA

(a):

—	Direction Générale de l’Agence de la Navigation Maritime (ANAM)

(b):

—	Direction Nationale des Pêches Maritimes

(c):

—	Le Certificateur des certificats de capture

(d) to (f):

—	Direction Générale du Centre National de Surveillance de Police des Pêcheries

(g):

—	Ministère des Pêches, de l’Aquaculture et le l’Economie Maritime

GUYANA

(a) to (g):

—	Fisheries Department, Ministry of Agriculture, Guyana, South America

ISLANDA

(a) and (b):

—	Directorate of Fisheries

(c),(e),(f),(g):

—	Directorate of Fisheries / The Icelandic Food and Veterinary Authority

(d):

—	Directorate of Fisheries / The Icelandic Coast Guards

INDIA

(a) and (b):

—	Marine Products Exports Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India

Registrars under the Merchant Shipping Act (Director General of Shipping), Ministry of Shipping, Govt. of India

Deparment of Fisheries of State (Provincial) Governments of West Bengal, Gujarat, Kerala, Orissa, Andhra Pradesh, Karnataka, Maharastra, and Tamil Nadu

(c):

—	Marine Products Exports Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India

Authorized officers as notified by State Governments and Union Territories:

—	Kochi (Regional Division)

—	Chennai (Regional Division)

—	Kolkata (Regional Division)

—	Mumbai (Regional Division)

—	Visakhapatnam (Regional Division)

—	Veraval (Regional Division)

—	Mangalore (Sub Regional Division)

—	Kollam (Sub Regional Division)

—	Goa (Sub Regional Division)

—	Tuticorin (Sub Regional Division)

—	Bhubaneswar (Regional Division)

—	Bhimavaram (Sub Regional Division)

—	Porbandar (Sub Regional Division)

—	Ratnagiri (Sub Regional Division)

—	Kavaratti (Sub Regional Division)

—	Nellore (Satellite Centre)

(d):

—	Director General of Shipping

Marine Products Exports Development Authority, Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India Coast Guard

Department of Fisheries of the State Governments

(e):

—	Marine Products Export Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India and its 21 field offices

Authorized officers of notified State Governments and Union Territories

(f):

—	Joint Secretary, (EP-MP) Department of Commerce, Ministry of Commerce and Industry

(g):

—	Joint Secretary, (EP-MP) Department of Commerce, Ministry of Commerce and Industry

Joint Secretary, Department of Animal Husbandry, Dairying and Fisheries, Ministry of Agriculture

INDONEZIA

(a) and (b):

—	Head of Marine and Fisheries Services Province Director General Maritime of Capture Fisheries

(c):

—	Head of Fishing Port, Directorate General of Capture Fisheries Fisheries Inspector, Directorate General of Marine Fisheries Resources Surveillance and Control

(d):

—	Director General of Marine and Fisheries Resources Surveillance

(e):

—	Director General of Capture Fisheries

(f) and (g):

—	Director General of Fisheries Product Processing and Marketing

CÔTE D'IVOIRE

(a):

—	Directeur Général des Affaires Maritimes et Portuaires par intérim (DGAMP, Ministère chargé des Affaires Maritimes)

(b) :

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques

—	Directeur de l’Aquaculture et des Pêches, Direction de l’Aquaculture et de Pêches (DAP)

—	Directeur de l’Aquaculture et des Pêches, Direction de l’Aquaculture et de Pêches (DAP)

—	Sous-Directeur des Pêches Maritime et Lagunaire, Direction de l’Aquaculture et de Pêches (DAP)

—	Chef de bureau d’inspection des navires de pêches de soutien à la pêche, Port autonome d’Abidjan, Direction de l’Aquaculture et de Pêches (DAP)

(d) :

—	Directeur de l'Aquaculture et des Pêches, Direction de l’Aquaculture et de Pêches (DAP)

(f) and (g) :

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques

JAMAICA

(a):

—	Maritime Authority of Jamaica (MAJ)

(b) to (g):

—	Fisheries Division

JAPONIA

(a):

—	Fisheries Management Division, Bureau of Fisheries, Department of Fisheries and Forestry, Hokkaido Government

—	Aomori Prefectural Government

—	Hachinohe Fisheries Office, Sanpachi District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Mutsu Fisheries Office, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Seihoku District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Ajigasawa Fisheries Office, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Seihoku District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Iwate Prefectural Department

—	Fisheries Department, Kuji Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Miyako Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Kamaishi Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Ofunato Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Agriculture Forestry and Fisheries Department, Miyagi Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Ports Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Akita Prefectural Government

—	Fisheries Division, Industrial and Economic Affairs Department, Shonai Area General Branch Administration Office, Yamagata Prefectural Government

—	Fishery Division, Fukushima Prefectural Government

—	Fishery Office, Fukushima Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Ibaraki Prefectural Government

—	Marine Industries Promotion Division, Chiba Prefectural Government

—	Fishery section, Agriculture, Forestry and Fishery Division, Bureau of Industrial and Labor Affairs, Tokyo Metropolitan Government

—	Fisheries Division, Environment and Agriculture Department, Kanagawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Niigata Prefectural Government

—	Promotion Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Promotion Department, Sado Regional Promotion Bureau, Niigata Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Port Division, Toyama Prefectural Government

—	Fishery Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ishikawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukui Prefectural Government

—	Reinan Regional Promotion Bureau, Fukui Prefectural Government

—	Office of Fishery Management, Division of Fishery, Department of Industry, Shizuoka Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Aichi Prefectural Government

—	Fisheries Resource Office, Department of Agriculture, Fisheries, Commerce and Industry, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Office, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Environment, Agriculture, Forestry and Fisheries, Osaka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Bureau, Agriculture and Environmental Department, Hyogo Prefectural Government

—	Kobe Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Kobe District Administration Office, Hyogo prefectural Government

—	Kakogawa Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Higashi-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Himeji Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Naka-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Koto Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Nishi-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Tajima Fisheries Office, Tajima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Sumoto Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Awaji District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Wakayama Prefectural Government

—	Kaisou Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Arida Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Hidaka Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Nishimuro Promotion Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Higashimuro Promotion Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Fishery Division, Fishery Development Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fishery, Tottori Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Shimane Prefectural Government

—	Fisheries Office, Oki Branch Office, Shimane Prefectural Government

—	Matsue Fisheries Office, Shimane Prefectural Government

—	Hamada Fisheries office, Shimane Prefectural Government

—	Okayama Prefectural Government

—	Hiroshima Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Yamaguchi Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Tokushima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agricultural Administration and Fisheries Department, Kagawa Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Fisheries Bureau, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ehime prefectural Government

—	Fisheries Management Division, Kochi Prefectural Government

—	Fishery Administration Division, Fishery Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukuoka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Saga Prefectural Government

—	Resource Management Division, Fisheries Department, Nagasaki Prefectural Government

—	Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kumamoto Prefectural Government

—	Tamana Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Yatsushiro Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Amakusa Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Oita Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Agriculture and Fisheries Department, Miyazaki Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Kagoshima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Okinawa Prefectural Government

—	Agriculture, Forestry and Fisheries Management Division, Miyako Regional Agriculture, Forestry and Fisheries promotions Center, Okinawa Prefectural Government

—	Agriculture, Forestry and Fisheries Management Division, Yaeyama Regional Agriculture, Forestry and Fisheries Promotions Center, Okinawa Prefectural Government

(b):

Same as point (a) and:

—	Fishery Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

—	Iwate Regional Marine Fisheries Management Commission

—	Fisheries Division, Tsu Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Ise Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Owase Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

(c):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

(d):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

—	Fisheries Management Division, Bureau of Fisheries, Department of Fisheries and Forestry, Hokkaido Government

—	Aomori Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Iwate Prefectural Department

—	Iwate Regional Marine Fisheries Management Commission

—	Fisheries Department, Kuji Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Miyako Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Kamaishi Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Ofunato Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Agriculture Forestry and Fisheries Department, Miyagi Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Ports Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Akita Prefectural Government

—	Fisheries Division, Industrial and Economic Affairs Department, Shonai Area General Branch Administration Office, Yamagata Prefectural Government

—	Fishery Division, Fukushima Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Ibaraki Prefectural Government

—	Marine Industries Promotion Division, Chiba Prefectural Government

—	Fishery section, Agriculture, Forestry and Fishery Division, Bureau of Industrial and Labor Affairs, Tokyo Metropolitan Government

—	Fisheries Division, Environment and Agriculture Department, Kanagawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Niigata Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Port Division, Toyama Prefectural Government

—	Fishery Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ishikawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukui Prefectural Government

—	Reinan Regional Promotion Bureau, Fukui Prefectural Government

—	Office of Fishery Management, Division of Fishery, Department of Industry, Shizuoka Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Aichi Prefectural Government

—	Fisheries Resource Office, Department of Agriculture, Fisheries, Commerce and Industry, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Environment, Agriculture, Forestry and Fisheries, Osaka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Bureau, Agriculture and Environmental Department, Hyogo Prefectural Government

—	Wakayama Prefectural Government

—	Fishery Division, Fishery Development Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fishery, Tottori Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Shimane Prefectural Government

—	Okayama Prefectural Government

—	Hiroshima Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Yamaguchi Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Tokushima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agricultural Administration and Fisheries Department, Kagawa Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Fisheries Bureau, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ehime prefectural Government

—	Fisheries Management Division, Kochi Prefectural Government

—	Fishery Administration Division, Fishery Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukuoka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Saga Prefectural Government

—	Resource Management Division, Fisheries Department, Nagasaki Prefectural Government

—	Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kumamoto Prefectural Government

—	Oita Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Agriculture and Fisheries Department, Miyazaki Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Kagoshima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Okinawa Prefectural Government

(c),(f),(g):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

KENYA

(a):

—	Kenya Maritime Authority

(b) to (g):

—	Ministry of Agriculture, Livestock and Fisheries

KIRIBATI

(a):

—	Ministry of Information, Communications, Transport and Tourism Development (MICTTF)

(b) to (g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources Development (MFMRD)

COREEA

(a),(b),(d),(f),(g):

—	Ministry of Oceans and Fisheries

(c),(e):

—

National Fisheries Products Quality Management Service and 13 regional offices:

—	Busan Regional Office

—	Incheon Regional Office

—	Incheon International Airport Regional Office

—	Seoul Regional Office

—	Pyeongtaek Regional Office

—	Janghang Regional Office

—	Mokpo Regional Office

—	Wando Regional Office

—	Yeosu Regional Office

—	Jeju Regional Office

—	Tongyeong Regional Office

—	Pohang Regional Office

—	Gangneung Regional Office

MADAGASCAR

(a):

—	Agence Portuaire Maritime et Fluviale Service Régional de Pêche et des Ressources halieutiques de Diana, Sava, Sofia, Boeny Melaky, Analanjirofo, Atsinanana, Atsimo Atsinanana, Vatovavy Fitovinany, Menabe, Atsimo Andrefana, Anosy, and Androy

(b):

—	Ministère chargé de la Pêche

—	Centre de Surveillance des Pêches

(e),(f),(g) :

—	Direction Générale de la Pêche et des Ressources

MALAYSIA

(a) and (b):

—	Department of Fisheries Malaysia and Department of Fisheries Sabah

(c),(e),(f):

—	Department of Fisheries, Malaysia

(d):

—	Department of Fisheries,

(g):

—	Department of Fisheries, Malaysia Ministry of Agriculture and Agro- based

MALDIVE

(a):

—	Transport Authority

(b),(c),(e),(f),(g):

—	Ministry of Fisheries, Marine Resources and Agriculture

(d):

—	Coast Guard, Maldives National Defense Force Maldives Police Service

MAURITANIA

(a):

—	Direction de la Marine Marchande

(b) :

—	Direction de la Pêche industrielle / Direction de la Pêche Artisanale et Côtière

(c),(d),(e),(f) :

—	Garde Côtes Mauritanienne (GCM)

(g) :

—	Ministère des Pêches et de l'Economie Maritime

MAURITIUS

(a) to (g):

—	Ministry of Ocean Economy, Marine Resources, Fisheries and Shipping (Fisheries Division)

MEXIC

(a),(c),(g):

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Planeación, Programación y Evaluación

(b):

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Ordenamiento Pesquero y Acuícola

(d),(e) :

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Inspección y Vigilancia

(f)

—	Comisión Nacional de Acuacultura y Pesca

MUNTENEGRU

(a):

—	Ministry of Transport, Maritime Affairs and Telecommunications (Harbour Master Office Bar, Harbour Master Office Kotor)

(b) to (g):

—	Ministry of Agriculture, Forestry and Watermanagement

MAROC

(a),(b),(e),(f):

—	Direction des Pêches Maritimes et de l'Aquaculture

—

Délégations des Pêches Maritimes de:

—

Jebha

—

Nador

—	Al Hoceima

—

M'diq

—

Tanger

—

Larache

—	Kenitra-Mehdia

—	Mohammedia

—	Casablanca

—

El Jadida

—

Safi

—

Essaouira

—

Agadir

—

Sidi Ifni

—

Tan-Tan

—

Laâyoune

—

Boujdour

—

Dakhla

(d) :

—	Same as point (c)

—	Direction des Pêches Maritimes

(g) :

—	Secrétariat Général du Département de la Pêche Maritime

MOZAMBIC

(a):

—	National Marine Institute (INAMAR)

(b) to (g):

—	National Directorate of Fisheries Administration

(c):

—	National Direction of Operations

MYANMAR/BIRMANIA

(a):

—	Department of Marine Administration

(b) to (g):

—	Department of Fisheries / Ministry of Livestock, Fisheries and Irrigation

NAMIBIA

(a):

—	Ministry of Works, Transport and Communication

(b),(d),(f),(g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources (Walvis Bay) and Ministry of Fisheries and Marine Resources (Lüderitz)

ANTILELE OLANDEZE

(a),(e) and (f):

—	Ministry of Economic Development

(b):

—	Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(c):

—	Ministry of Economic Development in consultation with the Ministry of Public Health, Environment and Nature

(d):

—	Ministry of Economic Development / Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(g):

—	Government of Curaçao

NOUA CALEDONIE

(a),(b),(c),(e),(f) and (g):

—	Service des Affaires maritimes, de la Marine Marchande et des Pêches Maritimes

(d):

—	Etat-Major Inter-Armées

NOUA ZEELANDĂ

(a) to (g):

—	Ministry for Primary Industries

NICARAGUA

(a):

—	Dirección General de Transporte Acuático del Ministerio de Transporte e Infraestructura

(b),(d),(f),(g):

—	Instituto Nicaragüense de la Pesca y Acuicultura (INPESCA) through Presidente Ejecutivo

—

Instituto Nicaragüense de la Pesca y Acuicultura (INPESCA) through the Delegaciones Departamentales:

—	Delegación de INPESCA Puerto Cabezas

—	Delegación de INPESCA Chinandega

—	Delegación de INPESCA Bluefields

—	Delegación de INPESCA Rivas

(e):

—	Dirección de Monitoreo, Vigilancia y Control, INPESCA

NIGERIA

(a):

—	Nigerian Maritime Administration and Safety Agency (NIMASA)

(b):

—	Federal Ministry of Agriculture & Rural Development

(c),(d),(f):

—	Federal Department of Fisheries & Aquaculture (Fisheries Resources Monitoring, control & Surveillance (MCS))

(e),(g):

—	Federal Ministry of Agriculture & Rural Development, Director of Fisheries

NORVEGIA

(a),(b),(e),(f),(g):

—	Directorate of Fisheries

(c):

—

On behalf of the Directorate of Fisheries:

—	Norges Sildesalgslag

—	Norges Råfisklag

—	Sunnmøre og Romsdal Fiskesalgslag

—	Vest-Norges Fiskesalgslag

—	Rogaland Fiskesalgslag S/L

—	Skagerakfisk S/L

(d):

—	Directorate of Fisheries

—	Paza de coastă norvegiană

—	The Police and the Public Prosecuting Authority

OMAN

(a) to (g):

—	Ministry of Agriculture & Fisheries Wealth, Directorate General of Fisheries

—	Development, Department of Surveillance & Fisheries Licensing

PAKISTAN

(a),(c),(e),(f):

—	Mercantile Marine Department

(b) and (d):

—	Marine Fisheries Department / Directorate of Fisheries

(g):

—	Ministry of Livestock & Dairy Development

PANAMA

(a):

—	Autoridad de los Recursos Acuáticos de Panamá (Dirección General de Ordenación y Manejo Costero Integral) Autoridad Marítima de Panamá (Dirección General de Marina Mercante)

(b) :

—	Dirección General de Ordenación y Manejo Costero Integral

—	Administración General Secretaría General Dirección General de Inspecciòn, Vigilancia y Control

PAPUA-NOUA GUINEE

(a),(b),(f),(g):

—	PNG National Fisheries Authority

(c),(d),(e):

—	PNG National Fisheries Authority (Head Office) Monitoring Control and Surveillance Division, Audit & Certification Unit

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Lae Port Office

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Madang Port Office

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Wewak Port Office

PERU

(a) and (b):

—	Director General de Extracción y Procesamiento pesquero del Ministerio and Direcciones Regionales de la Producción de los Gobiernos Regionales de Tumbes, Piura, Lambayeque, La Libertad, Ancash, Lima, Callao, Ica, Arquipa, Moquegua y Tacna

(c),(d),(e) :

—	Dirección General de Seguimiento, Control y Vigilancia del Ministerio de Producción and Direcciones Regionales de la Producción de los Gobiernos Regionales de Tumbes, Piura, Lambayeque, La Libertad, Ancash, Lima, Callao, Ica, Arquipa, Moquegua y Tacna

(f) :

—	Director General de Seguimiento, Control y Vigilancia del Ministerio de la Producción

(g) :

—	Viceministro de Pesquería del Ministerio de la Producción

FILIPINE

(a):

—	Maritime Industry Authority

(b) to (g):

—	Bureau for Fisheries and Aquatic Resources, Department of Agriculture

RUSIA

(a) to (g):

—	Federal Agency for Fisheries, Territorial department of Barentsevo- Belomorskoye, Primorskoye, Zapadno-Baltiyskoye, Azovo- Chernomorskoye, Amur, Okhotsk, Sakhalin-Kuril, North-Eastern.

SAINT PIERRE ȘI MIQUELON

(a),(c) to (g):

—	DTAM – Service des affaires maritime et portuaires

(b) :

—	Préfecture de Saint-Pierre et Miquelon

SENEGAL

(a):

—	Agence nationale des Affaires maritimes

(b) :

—	Ministre en charge de la Pêche

—	Direction de la Protection et de la Surveillance des Pêches (DPSP)

(d) to (g) :

—	Direction de la Protection et de la Surveillance des Pêches (DPSP)

SEYCHELLES

(a):

—	Seychelles Maritime Safety Administration

(b):

—	Seychelles Licensing Authority

—	Seychelles Fishing Authority

INSULELE SOLOMON

(a):

—	Marine Division, Ministry of Infrastructure and Development (MID)

(b) to (g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources (MFMR)

AFRICA DE SUD

(a) to (g):

—	Branch: Fisheries Management, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries

SRI LANKA

(a) to (g):

—	Department of Fisheries and Aquatic Resources

SFÂNTA ELENA

(a):

—	Registrar of Shipping, St. Helena Government

(b),(d) to (g):

—	Senior Fisheries Officer, Directorate of Fisheries, St Helena Government

(c):

—	H.M. Customs, Government of St Helena

SURINAME

(a):

—	Maritime Authority Suriname

(b) to (g):

—	Ministry of Agriculture, Animal Husbandry and Fisheries

TAIWAN

(a):

—	Council of Agriculture, Executive Yuan

—	Maritime and Port Bureau, Ministry of Transportation and Communication

(b):

—	Council of Agriculture, Executive Yuan

(c):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(d):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

—	Coast Guard Administration, Executive Yuan

(e):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(f):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(g):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

TERITORIILE AUSTRALE ȘI ANTARCTICE FRANCEZE (TAAF)

(a) to (g):

—	Monsieur le Préfet Administrateur supérieur des Terres Australes et Antarctiques Françaises

THAILANDA

(a) and (b):

—	The Department of Fisheries

—	The Marine Department

—	The Department of Fisheries

TRISTAN DA CUNHA

(a):

—	Administration Department

(b),(d):

—	Administration Department / Fisheries Department

(c),(e),(f),(g):

—	Fisheries Department

TUNISIA

(a):

—	Office de la Marine Marchande et des Ports/ Ministère du Transport

(b) to (d) :

—	Arrondissement de la Pêche et de l'Aquaculture de Jendouba, Bizerte, Ariana, Tunis, Nabeul, Sousse, Monastir, Mahdia, and Gabes and Division de la Pêche et de l'Aquaculture de Sfax and Médenine

(e) to (g) :

—	La Direction Générale de la Pêche et de l'Aquaculture / Ministère de l'Agriculture et des Ressources hydrauliques

TURCIA

(a) and (b):

—	81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs

(c):

—	General Directorate for Protection and Conservation, 81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs, and 24 Districts Directorate of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs.

(d):

—	General Directorate for Protection and Conservation, 81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs and Turkish Coast Guard Command

(e) to (g):

—	General Directorate for Protection and Conservation, Ministry of Agriculture and Rural Affairs

UCRAINA

(a):

—	State Enterprise Maritime Administration of Illichivsk Sea Fishing Port

State Enterprise Maritime Administration of Kerch Sea Fishing Port

State Enterprise Office of Captain of Mariupol Sea Fishing Port State Enterprise Office of Captain of Sevastopol Sea Fishing Port

(c):

—

State Agency of Fisheries of Ukraine

Department of the State Agency of Fisheries of Ukraine in:

—	Black Sea Basin

—	Azov Basin

—	Chernihiv region

—	Chernivtsi region

—	Cherkasy region

—	Khmelnytskyi region

—	Kherson region

—	Kharkiv region

—	Ternopil region

—	Sumy region

—	Rivne region

—	Poltava region

—	Odesa region

—	Mykolaiv region

—	Lviv region

—	Luhansk region

—	Department of protection, use and reproduction of water

—	bioresources and regulation of fisheries in Kirvohrad region

—	Kyiv and Kyiv region

—	Ivano-Krankivsk region

—	Zaporizhia region

—	Zakarpattia region

—	Zhytomyr region

—	Donetsk region

—	Dnipropetrovsk region

—	Volyn region

—	Vinnytsia region

(b), (d) to (g):

—	State Agency of Fisheries of Ukraine (Derzhrybagentstvo of Ukraine)

EMIRATELE ARABE UNITE

(a) to (g):

—	Fisheries Department, Ministry of Environment & Water (MOEW)

REGATUL UNIT (2)

(a):

—	England: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Scotland: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Wales: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Northern Ireland: DAERA Marine and Fisheries Division, Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Isle of Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Registrer of British Ships

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(b):

—	England: Marine Management Organisation

—	Scotland: Marine Scotland

—	Wales: Welsh Government, Marine, Fisheries Division

—	Northern Ireland: DAERA Marine and Fisheries Division, Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Isle of Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Seafisheries, Committee for Economic Development, States of Guernsey

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(c),(d),(e):

—	England: Marine Management Organisation

—	Scotland: Marine Scotland

—	Wales: Welsh Government, Marine, Fisheries Division

—	Northern Ireland: Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Isle of Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Seafisheries, Committee for Economic Development, State of Guernsey

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(f),(g):

England, Scotland, Wales, Northern Ireland, Isle of Man, Guernsey, Jersey: Marine Management Organisation

REPUBLICA UNITĂ TANZANIA

—	Director of Fisheries Development

URUGUAY

(a) to (g):

—	Dirección Nacional de Recursos Acuáticos (DINARA)

SUA

(a):

—	United States Coast Guard, U.S. Department of Homeland Security

(b) to (g):

—	National Marine Fisheries Service

VENEZUELA

(a) to (b):

—	Instituto Socialista de la Pesca y Acuicultura

VIETNAM

(a) to (b):

—	Directorate of Fisheries (D-FISH) at national level

Sub-Departments of Capture Fisheries and Resources Protection at provincial level

—	Sub-Departments of Capture Fisheries

(d):

—	Fisheries Surveillance Department belonging to D-FISH

—	Inspections of Agriculture and Rural Development belonging to the provinces

—	Sub-Departments of Capture Fisheries and Resources Protection.

(e) and (g):

—	Directorate of Fisheries (D-FISH)

WALLIS ȘI FUTUNA

(a):

—	Le Chef du Service des Douanes et des Affaires Maritimes

(b) and (g) :

—	Le Préfet, Administrateur supérieur

—	Le Directeur du Service d'Etat de l'Agriculture, de la Forêt et de la Pêche

YEMEN

(a):

—	Maritime Affairs Authority - Ministry of Transport

(b) to (g):

—	Production & Marketing Services Sector - Ministry of Fish Wealth and its branches from Aden, Alhodeidah, Hadramout, Almahara

(1) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

(2) Se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

19.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/39

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 93/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„PERA MANTOVANA”

Nr. UE: PGI-IT-01533-AM01 – 19.7.2018

DOP ( ) IGP (X)

1. Grupul solicitant și interesul legitim

C.OR.MA. Soc. Coop.

Via Cantone, 20 – San Giovanni del Dosso (MN), Italia

Tel. +39 0386757323

Fax +39 0386757921

pera@opcorma.it

corma@pec.confcooperative.it

C.OR.MA. Soc. Coop., cu sediul în Via Cantone, 20 – San Giovanni del Dosso (MN), este abilitat să depună o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele [ambalarea; organismul de control, marca]

4. Tipul modificării (modificărilor)

☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☒

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificare (modificări)

Descrierea produsului

— Articolul 1 din caietul de sarcini în vigoare al produsului

„Indicația geografică protejată «Pera Mantovana», urmată de unul dintre soiurile indicate la articolul 2 de mai jos, este rezervată fructelor care îndeplinesc condițiile și cerințele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația geografică protejată «Pera Mantovana» este rezervată fructelor care îndeplinesc condițiile și cerințele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.”

Textul „urmată de unul dintre soiurile indicate la articolul 2 de mai jos” a fost eliminat pentru că denumirea înregistrată este „Pera Mantovana”, iar soiurile indicate în caietul de sarcini nu fac parte din denumirea înregistrată, așa cum s-ar putea deduce în mod eronat din formularea actuală.

— Articolul 2 din caietul de sarcini în vigoare al produsului și punctul 5 litera (a) din fișa-rezumat disponibilă în DOOR

Propozițiile:

„Indicația «Pera Mantovana» desemnează doar fructele următoarelor cultivare de păr: Abate Fetel, Conference, Decana del Comizio, Kaiser, Max Red Bartlett și Williams.”

și

„Fructele obținute din soiurile de pere Williams, Max Red Bartlett, Conference, Decana del Comizio, Abate Fetel și Kaiser, cultivate pe un teren adecvat, prin metode neintensive.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația «Pera Mantovana» desemnează doar fructele următoarelor cultivare de păr: Abate Fetel, Conference, Decana del Comizio, Kaiser, Max Red Bartlett, Williams, Carmen și Santa Maria.”

Au fost adăugate soiurile Carmen și Santa Maria.

Pentru a permite consumul fructelor cu IGP „Pera Mantovana” mai devreme în cursul anului și pentru actualizarea gamei de soiuri, se propune adăugarea soiurilor timpurii Carmen și Santa Maria, care se recoltează mai devreme. Ca și celelalte soiuri adăugate deja în caietul de sarcini al produsului IGP, soiurile Carmen și Santa Maria sunt cultivate de mult timp în zonă, dar nu au fost incluse anterior din cauza cantităților limitate produse. În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a cererii din partea consumatorilor, inclusiv ca urmare a producției lor mai timpurii.

Modificarea vizează și punctul 5 litera (a) din fișa-rezumat disponibilă în DOOR și a fost inclusă la punctul 3.2 din documentul unic.

— Articolul 6 din caietul de sarcini în vigoare al produsului

Următorul text:

„În momentul comercializării, «Pera Mantovana» trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Abate Fetel

epicarp: verde deschis-gălbui, cu rugină în jurul cavității caliceale și al pedunculului;

formă: de tigvă, destul de alungită;

dimensiune: diametru de cel puțin 65 mm;

greutatea medie a fructului: minimum 260 g;

conținut de zahăr: (Brix) 11;

duritate: 5;

gust: dulce.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu rugină extinsă în jurul cavității caliceale, acoperind deseori o treime din baza

fructului;

formă: piriformă, deseori simetrică;

dimensiune: diametru de 60 mm;

greutatea medie a fructului: minimum 158 g;

conținut de zahăr: (Brix) 11;

duritate: 5,5;

gust: dulce.

Decana del Comizio

epicarp: neted, verde deschis-gălbui, având deseori o tentă roz pe partea expusă la soare, cu puncte de rugină răzlețe;

formă: de titirez;

dimensiune: diametru de cel puțin 70 mm;

greutatea medie a fructului: minimum 240 g;

conținut de zahăr: (Brix) 11;

duritate: 4;

gust: dulce, aromat.

Kaiser

epicarp: aspru, complet acoperit de rugină;

formă: de tigvă/piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 65 mm;

greutatea medie a fructului: minimum 250 g;

conținut de zahăr: (Brix) 11;

duritate: 5,7;

gust: pulpă moale, fină, suculentă și gustoasă.

Williams și Max Red Bartlett

epicarp: neted, cu un fond galben mai mult sau mai puțin acoperit cu pete roz sau roșii-aprins, uneori cu dungi;

formă: de gutuie pitică sau piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

greutatea medie a fructului: minimum 185 g;

conținut de zahăr: (Brix) 11;

duritate: 6,5;

gust: dulce, aromat.”

se modifică după cum urmează și se mută la articolul 2 din caietul de sarcini modificat al produsului:

„În momentul comercializării, «Pera Mantovana» trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Abate Fetel

epicarp: verde deschis-gălbui, cu rugină în jurul cavității caliceale și al pedunculului;

formă: de tigvă, destul de alungită;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 5,5/0,5 kg/cm2.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu rugină extinsă în jurul cavității caliceale, acoperind deseori o treime din baza fructului;

formă: piriformă, deseori simetrică;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 5,5/0,5 kg/cm2.

Decana del Comizio

epicarp: neted, verde deschis-gălbui, având deseori o tentă roz, cu puncte răzlețe de rugină;

formă: de titirez;

dimensiune: diametru de cel puțin 70 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 4,5/0,5 kg/cm2.

Kaiser

epicarp: aspru, complet acoperit de rugină;

formă: de tigvă/piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

Williams și Max Red Bartlett

epicarp: neted, cu un fond galben mai mult sau mai puțin acoperit cu pete roz sau roșii-aprins, uneori cu dungi;

formă: de gutuie pitică sau piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 7,0/0,5 kg/cm2.”

Pentru toate soiurile, descrierile caracteristicilor fructelor se modifică după cum urmează:

—	Greutatea medie a fructelor este eliminată pentru că, pe lângă faptul că nu reprezintă un aspect calitativ, este legată în mod direct de dimensiune. În afară de greutate, dimensiunea fructelor este cea care determină aspectul calitativ și comercial.

—	Descrierea gustului este eliminată, deoarece acesta este un parametru subiectiv și, astfel, dificil de evaluat.

—	În ceea ce privește parametrul „duritate”, se propune introducerea cuvântului „maximă” și a unității de măsură (kg), pentru a se indica faptul că valoarea corespunde unei limite maxime care nu poate fi depășită.

—	Se propune introducerea cuvântului „minim” în formularea „conținut de zahăr” pentru mai multă claritate. Prin urmare, valorile indicate în caietul de sarcini al produsului trebuie considerate ca fiind limita inferioară.

În plus:

—	În ce privește soiul Abate Fetel: dimensiunea se modifică de la un diametru minim de 65 mm la 60 mm;

—	În ce privește soiul Kaiser: dimensiunea se modifică de la un diametru minim de 65 mm la 60 mm.

Se propune ca dimensiunile soiurilor Abate Fetel și Kaiser să fie reduse ușor de la un diametru minim de 65 mm la 60 mm. Această reducere se datorează faptului că, în timp, a avut loc o creștere a cererii pentru fructe de dimensiuni mai mici (porții individuale) pentru utilizarea în alimentația colectivă, în școli (Programul de încurajare a consumului de fructe în școli) și în toate situațiile în care fructele sunt consumate în afara casei.

Se solicită creșterea parametrului de duritate pentru soiurile următoare astfel: Abate Fetel de la 5 la 5,5, Kaiser de la 5,7 la 6, Decana del Comizio de la 4 la 4,5 și Williams și Max Red Bartlett de la 6,5 la 7. Trebuie luată în considerare valoarea maximă a parametrului de duritate, exprimată în kg/cm2. Această valoare este majorată pentru a se permite depozitarea produsului în condiții optime și pentru a răspunde astfel mai bine cererii consumatorilor în ceea ce privește calitatea, precum și pentru a permite produsului să rămână pe piață mai mult timp, în special în cazul exportului.

În ultimul rând, în conformitate cu modificarea prevăzută la articolul 2 de mai sus, se adaugă parametrul descriptiv următor pentru soiurile Santa Maria și Carmen.

Santa Maria

epicarp: neted, cu fond de culoare verde-galben;

formă: piriformă sau piriformă trunchiată;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

Carmen

epicarp: verde, cu porțiuni roz;

formă: de tigvă, ușor alungită;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

Modificarea a fost inclusă la punctul 3.2 din documentul unic și vizează adăugarea caracteristicilor chimice și fizice la lista soiurilor permise pentru „Pera Mantovana”, prevăzută în fișa rezumat-disponibilă în DOOR.

Aria geografică

Articolul 3 din caietul de sarcini în vigoare al produsului

Ca urmare a unirii unor localități, au fost necesare mai multe corectări ale denumirilor specificate. În special:

—	în urma unirii localităților Carbonara sul Po și Borgofranco sul Po, a rezultat noua localitate Borgocarbonara;

—	în urma unirii localităților Borgoforte și Virgilio, a rezultat noua localitate Borgo Virgilio;

—	în urma unirii localităților Pieve di Coriano, Revere și Villa Poma, a rezultat noua localitate Borgo Mantovano;

—	în urma unirii localităților Sermide și Felonica, a rezultat noua localitate Sermide e Felonica.

Articolul 3 se modifică în consecință, după cum urmează:

„Aria de producție include o parte din teritoriul provinciei Mantua, care este adecvat pentru cultivarea perelor, inclusiv următoarele localități: Sabbioneta, Commessaggio, Viadana, Pomponesco, Dosolo, Gazzuolo, Suzzara, Borgo Virgilio, Motteggiana, Bagnolo San Vito, Sustinente, Gonzaga, Pegognaga, Moglia, San Benedetto Po, Quistello, Quingentole, San Giacomo delle Segnate, San Giovanni del Dosso, Schivenoglia, Borgo Mantovano, Ostiglia, Serravalle a Po, Poggio Rusco, Magnacavallo, Borgocarbonara și Sermide e Felonica.”

Modificarea vizează și punctul 5 litera (c) din fișa-rezumat disponibilă în DOOR și a fost inclusă la punctul 4 din documentul unic.

Dovada originii

— Articolul 5 din caietul de sarcini în vigoare

Paragraful următor:

„Regiunea Lombardia se asigură că există condițiile tehnice adecvate menționate la articolul 4 de mai sus. Livezile de peri adecvate pentru producția de «Pera Mantovana» sunt înscrise în registrul corespunzător anume creat, actualizat și publicat în fiecare an. O copie a acestui registru este depusă la sediul fiecărei localități cuprinse în aria de producție.

Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere indică procedurile ce trebuie urmate în legătură cu înscrierea, depunerea declarațiilor de producție anuale și obținerea certificării corespunzătoare, în vederea monitorizării corecte și adecvate a producției recunoscute și comercializate în fiecare an cu indicația geografică protejată.”

se înlocuiește cu textul următor și este mutat la articolul 4:

„Fiecare etapă a procesului de producție este monitorizată prin documentarea intrărilor și a ieșirilor.

Organismul de control asigură trasabilitatea produsului prin intermediul registrelor producătorilor și ambalatorilor, pe care le țin în acest scop, și prin intermediul notificării parcelelor cadastrale utilizate și a cantităților produse. Toți operatorii înscriși în registrele respective sunt supuși unor controale efectuate în conformitate cu caietul de sarcini al produsului și cu planul de control aferent, elaborat de organismul de control.”

Înlocuirea acestui paragraf a fost necesară pentru a alinia caietul de sarcini la cerințele Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

Controalele privind conformitatea cu condițiile tehnice descrise în caietul de sarcini nu sunt responsabilitatea regiunii Lombardia, ci a organismului de control autorizat în acest scop prin Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere.

Noua formulare nu modifică dispozițiile privind înscrierea livezilor de peri în registre/liste și furnizarea notificării legate de producție care, în temeiul normelor în vigoare, sunt gestionate direct de organismul de control, în conformitate cu planul de control aferent, aprobat prin Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere.

Prin urmare, aceasta este o modificare formală a paragrafului, care nu modifică procedurile de control aplicate până în prezent.

Metoda de producție

— Articolul 4 din caietul de sarcini în vigoare

—

Următoarea propoziție a fost eliminată:

„Practicile de irigare, de fertilizare și alte tehnici agronomice și de cultivare trebuie să respecte măsurile tehnice prevăzute de serviciile competente ale regiunii Lombardia.”

Practicile agronomice și de cultivare fac parte din patrimoniul istoric al ariei de producție, organismul public având doar rol de susținere pentru îmbunătățirea calității produsului, prin elaborarea specificațiilor agronomice și a normelor de protecție a producției integrate. În plus, în conformitate cu modificarea menționată la punctul anterior, rolul de verificare a conformității cu practicile agronomice prevăzute în caietul de sarcini este exercitat de organismul de control autorizat prin Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere.

Prin urmare, modificarea acestui paragraf nu schimbă procedurile de control aplicate până în prezent.

—

Propoziția următoare:

„Distanțele de plantare permise sunt cele utilizate în general, cu o densitate maximă posibilă pe hectar pentru noile plantări de până la 5 000 de plante.”

se modifică după cum urmează:

„Distanțele de plantare permise sunt cele utilizate în general, cu o densitate maximă posibilă pe hectar de până la 6 000 de plante.”

Densitatea pe hectar a fost majorată până la maximum 6 000 de plante.

Pe lângă solicitarea de introducere a metodei de cultivare „ax vertical”, care reprezintă o evoluție de la coroana fus, se propune ca numărul maxim de plante pe hectar să crească de la 5 000 la 6 000, cu scopul de a adapta planta la tehnici mai avansate, păstrând în același timp neschimbată calitatea produsului final, așa cum este descrisă în caietul de sarcini al produsului.

—	Propoziția următoare: „Metodele de conducere standard permise pot fi urmărite înapoi în timp până la forma «vasului Emilian» și variații ale acesteia; metodele pe spaliere care pot fi utilizate sunt «în evantai» și «fus» și variații ale acestora.”

se modifică după cum urmează:

„Metodele de conducere standard pot fi urmărite înapoi în timp până la forma «vasului Emilian» și variații ale acesteia; metodele pe spaliere care pot fi utilizate sunt «în evantai», «fus», «ax vertical» și variații ale acestora.”

„Axul vertical” a fost inclus în metodele de conducere deoarece reprezintă o evoluție față de foma fus.

—

Propoziția următoare:

„Practicile de cultivare trebuie să cuprindă cel puțin o tăiere pe timp de iarnă și două tăieri în sezonul de vegetație.”

se modifică după cum urmează:

„Practicile de cultivare trebuie să cuprindă cel puțin o tăiere pe timp de iarnă.”

Cerința privind cele „două tăieri în sezonul de vegetație” a fost eliminată, deoarece aceste operațiuni sunt acum interzise din motive legate de sănătatea plantelor: tăierea ramurilor înmugurite face mai ușoară intrarea în plantă a agentului patogen Erwinia amylovora, care provoacă focul bacterian al rozaceelor.

—

Propoziția următoare:

„Atunci când este posibil, pentru protecția plantelor trebuie să se recurgă în principal la tehnici integrate sau ecologice.”

se reformulează astfel:

„Protecția plantelor trebuie să cuprindă tehnici integrate sau ecologice.”

Propoziția a fost reformulată ca să fie mai precisă, făcând tehnicile integrate sau ecologice obligatorii pentru fermieri.

—

Propoziția următoare:

„Producția maximă este de 45 000 kg la hectar în cazul tuturor cultivarelor admise.”

se modifică după cum urmează:

„Producția maximă este de 55 000 kg la hectar în cazul tuturor cultivarelor admise.”

Producția maximă crește la 55 000 kg la hectar în cazul tuturor cultivarelor admise. Se propune creșterea producției maxime de la 45 000 kg la 55 000 kg la hectar, ținându-se seama de faptul că, pe parcursul anilor, au fost introduse inovații tehnice agricole (fertirigarea, portaltoi noi, densități de plantare mai mari, soiuri noi etc.) care fac posibilă obținerea unor producții mai mari, fără a compromite caracteristicile inerente ale produsului.

—

Următoarea propoziție a fost eliminată:

„În cadrul acestei limite, în funcție de evoluția sezonieră și de condițiile de cultivare determinate de mediu, regiunea Lombardia fixează anual, până la 15 iulie, cu titlu indicativ, o producție medie unitară în cazul fiecărui cultivar prevăzut la articolul 2.”

Se propune ca această atribuție a regiunii Lombardia să fie eliminată, pentru că nu este relevantă pentru conținutul caietului de sarcini, care definește în mod clar limita maximă a producției la hectar care trebuie respectată de fermieri.

—

Propoziția:

„Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt păstrate fructe care pot fi desemnate ca IGP «Pera Mantovana».”

se modifică după cum urmează:

„Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt păstrate fructe adecvate pentru a fi comercializate ca IGP «Pera Mantovana».”

Propoziția a fost reformulată pentru a accentua mai mult conceptul adecvării produsului pentru certificarea IGP.

—

Următoarea propoziție a fost eliminată:

„Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul depozitelor frigorifice trebuie să respecte cerințele de calitate.”

S-a considerat necesară eliminarea acestei propoziții întrucât nu conține parametri obiectivi și măsurabili și, prin urmare, este neclară și incompletă. În plus, parametrii de umiditate și temperatură din depozite pot varia în funcție de cerințele diferite ale consumatorilor legate de gradul de coacere a produsului.

—

Propoziția:

„Soiurile Conference, Decana del Comizio și Kaiser destinate comercializării primăvara trebuie păstrate în atmosferă controlată.”

se modifică după cum urmează:

„Cantitățile din soiurile (Williams, Max Red Bartlett, Abate Fetel, Conference, Decana del Comizio și Kaiser) destinate comercializării primăvara trebuie păstrate în atmosferă controlată.”

Aceasta reprezintă o corectură formală, pentru a specifica faptul că sunt vizate „cantitățile” destinate comercializării.

În plus, introducerea unor tehnici noi de păstrare înseamnă că și soiurile Williams, Max Red Bartlett și Abate Fetel pot fi comercializate primăvara; prin urmare, este necesar ca acestea să fie incluse în caietul de sarcini.

Legătura

Informațiile furnizate în 1998 pentru includerea „Pera Mantovana” în registrul DOP-IGP al Uniunii Europene au fost adăugate la caietul de sarcini al produsului și utilizate pentru punctul 5 din documentul unic; acestea sunt incluse în punctul 5 literele (d) și (f) din fișa-rezumat disponibilă în DOOR. În plus, au fost specificate cerințele care stau la baza înregistrării „Pera Mantovana”. Având în vedere că aceste informații sunt deja incluse în dosarul de înregistrare, modificarea este doar de redactare.

Se adaugă informațiile următoare:

„Cererea de înregistrare se bazează pe calitatea fructelor «Pera Mantovana», care se datorează factorilor naturali.

Aria cunoscută în mod tradițional drept Oltrepò Mantovano beneficiază de unele dintre cele mai vechi și mai interesante dovezi ale cultivării perelor de calitate.

Există o legătură strânsă între aria Oltrepò Mantovano și caracteristicile producției locale îndelungate a perelor.

Teritoriul este dominat de o vastă câmpie aluvionară în care, de-a lungul timpului, s-au adunat depuneri din diverse bazine hidrografice. Acest lucru a îmbogățit semnificativ terenul cu minerale și a determinat fertilitatea solului, făcând posibilă producerea perelor cu rezultate excelente în ceea ce privește calitatea.

În această arie, perele pot fi cultivate fără aplicarea niciuneia dintre tehnicile de «forțare» care au devenit disponibile în agricultură în ultimii ani datorită inovației tehnologice, ci prin utilizarea adecvată a condițiilor naturale din aria în cauză, care sunt semnificativ diferite de cele din zonele învecinate.

Numeroase studii științifice au demonstrat caracterul deosebit de adecvat al acestei arii pentru producerea perelor și au confirmat fertilitatea remarcabilă a terenului pe care se cultivă «Pera Mantovana».

Fermierii din zonă cultivă peri de sute de ani.

Timp de mai multe secole, perele au fost fructe prețioase, destinate în cea mai mare parte cultivării în grădinile familiale («broli») ale curților nobiliare.

Pe parcursul secolului al XX-lea, îmbunătățirile aduse structurilor pieței, facilităților de transport și depozitare au însemnat un real avânt pentru cultivarea perelor, ducând la îmbunătățiri atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea.”

Altele

Ambalare și etichetare

Articolul 7 din caietul de sarcini în vigoare

—

Paragraful:

„Atunci când sunt comercializate în vederea consumului, fructele «Pera Mantovana» trebuie ambalate în așa fel încât să permită aplicarea oricăror mărci specifice. În orice caz, recipientele trebuie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului.”

se modifică după cum urmează:

„Atunci când sunt comercializate, fructele «Pera Mantovana» trebuie ambalate în așa fel încât să permită aplicarea unei mărci specifice cu textul «Pera Mantovana» și «Indicazione Geografica Protetta» («Indicație geografică protejată») sau acronimul acesteia «IGP» fie pe 50 % dintre fructele individuale dintr-un pachet, fie direct pe ambalaj, dacă este sigilat.”

Următoarea propoziție a fost eliminată: „În orice caz, recipientele trebuie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului”, cu adăugarea clarificării că fructele „Pera Mantovana” trebuie ambalate în așa fel încât să permită aplicarea unei mărci specifice fie pe 50 % dintre fructele individuale, fie direct pe ambalaj, dacă este sigilat.

Modificarea ia în considerare o serie de dificultăți legate de diferitele tipuri de recipiente care pot fi utilizate. Nu toate recipientele sunt adecvate pentru sigilare, în special în cazul ambalajelor mari precum lăzile, cutiile și coșurile în care produsul este vândut în vrac. Pentru a asigura identificarea fructelor, se consideră necesar ca cel puțin 50 % dintre fructele din aceste recipiente să prezinte autocolante; în cazul pachetelor cu fructe care nu prezintă autocolante, se consideră necesar ca ambalajele să fie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului.

Paragraful modificat de mai sus a fost adăugat la punctul 3.5 al documentului unic.

—

Se adaugă următoarea propoziție pentru a le oferi ambalatorilor libertate cu privire la tipul de ambalaj utilizat, în așa fel încât să poată răspunde mai bine nevoilor pieței:

„Se poate utiliza orice tip de ambalaj acceptat în conformitate cu legislația UE în vigoare, indiferent dacă acesta este sigilat (coșulețe, lădițe) sau deschis (lăzi, cutii, coșuri).”

—

Paragraful:

„Produsul trebuie introdus pe piață în perioada cuprinsă între 10 august și data de 31 mai a anului următor, în perioadele indicate în mod specific mai jos pentru fiecare cultivar:

Abate Fetel: 20 septembrie-10 februarie;

Conference: 15 octombrie-30 mai;

Decana del Comizio: 30 septembrie-30 martie;

Kaiser: 15 septembrie-15 martie;

Max Red Bartlett: 20 august-10 noiembrie;

Williams: 10 august-10 noiembrie.”

se modifică după cum urmează:

„Produsul trebuie introdus pe piață în perioada cuprinsă între 15 iulie și data de 30 iunie a anului următor.”

Datele între care poate fi comercializat produsul se modifică după cum urmează: „Produsul trebuie introdus pe piață în perioada cuprinsă între 15 iulie și data de 30 iunie a anului următor.” Următoarea propoziție a fost eliminată: „în perioadele indicate în mod specific mai jos pentru fiecare cultivar”, iar informațiile pentru fiecare cultivar au fost de asemenea eliminate. Se propune modificarea datelor de început și de încheiere ale introducerii pe piață a produsului:

—

data de început a introducerii pe piață produsului: 15 iulie în loc de 10 august, pentru a promova cultivarele timpurii Carmen și Santa Maria, a căror includere a fost solicitată, și pentru că, de-a lungul anilor, recoltarea a trebuit să fie devansată din ce în ce mai frecvent din cauza schimbărilor climatice;

—

data de încheiere a introducerii pe piață produsului: modificată din 31 mai în 30 iunie, având în vedere că metodele moderne de păstrare care au fost dezvoltate în timp permit păstrarea produsului mai mult timp, fără a-i afecta calitatea. În plus, cerințele pieței impun ca aprovizionarea să nu se concentreze într-o perioadă scurtă. Datele specifice de introducere pe piață a fiecărui soi depind de condițiile meteorologice sezoniere, care variază din ce în ce mai mult, și nu mai este realistă limitarea la niște date exacte.

—

Paragraful:

„Pe ambalaje trebuie să figureze, cu caractere de aceleași dimensiuni, «Pera Mantovana», urmată de «Indicație geografică protejată» și apoi de denumirea cultivarului. În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și greutatea brută inițială.”

și propoziția următoare de la punctul 5 litera (h) din fișa-rezumat:

„Atunci când este comercializat pentru consum, produsul trebuie marcat cu mențiunea «Pera Mantovana», urmată de «Indicazione Geografica Protetta» («Indicație geografică protejată») și de orice marcă.”

se modifică după cum urmează:

„Mărcile «Pera Mantovana» și «Indicazione Geografica Protetta» («Indicație geografică protejată») sau abrevierea acesteia «IGP» trebuie să figureze pe partea din față sau în interiorul pachetelor sau al recipientelor, cu caractere de tipar clare și lizibile, de aceleași dimensiuni.

În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului și denumirea cultivarului.”

Este specificată poziția mărcilor „Pera Mantovana” și „Indicazione Geografica Protetta” („Indicație geografică protejată”) pe ambalaj. Indicarea cultivarului, a mărcii comerciale sau a denumirii comerciale și a adresei ambalatorului pe ambalaj devine opțională, iar cerința de a indica greutatea brută inițială a fost eliminată, întrucât nu reprezintă o caracteristică tipică și nu este obligatorie pentru acest tip de produs.

Modificarea propusă vizează și punctul 3.6 din documentul unic.

—

La articol a fost adăugat următorul paragraf:

„În cazul vânzării către consumatorul final a produsului în vrac, provenit din ambalaje sau lădițe sigilate sau cu fructe cu autocolante, produsul trebuie să fie pus în compartimente sau în recipiente specifice pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele menționate în caietul de sarcini sau informațiile prevăzute pe ambalajele care conțin fructe individuale destinate vânzării în vrac.”

Scopul adăugării acestor informații este de a reglementa vânzarea în vrac a produsului provenit din ambalaje sau lădițe sigilate sau cu fructe cu autocolante, care are loc de obicei la puncte de vânzare, pentru a se garanta furnizarea către consumator a tuturor informațiilor necesare pentru recunoașterea IGP „Pera Mantovana”.

Adăugirea vizează și punctul 3.6 din documentul unic.

—

Paragraful:

„La cererea producătorilor în cauză poate fi utilizat un simbol grafic. Acest simbol trebuie să corespundă reprezentării grafice a logoului figurativ sau a logoului specific și univoc, inclusiv cu eventuala sa bază cromatică, în asociere obligatorie, întotdeauna, cu indicația geografică.”

se înlocuiește cu textul următor:

„Marca este un autocolant suficient de mare pentru a asigura o vizibilitate semnificativă. Forma este eliptică concentrică cu galben în interior (Yellow p 102 c) și roșu în exterior (Pantone p485), cu mențiunea «Pera Mantovana» și «Indicație geografică protejată» sau acronimul IGP, cu majuscule de culoare albă, cu caractere ITC Avant Garde Gothic.

Se pot utiliza mențiuni referitoare la societăți comerciale, nume, denumiri comerciale, mărci comerciale private și consorții care nu urmăresc să promoveze produsul și nu prezintă riscul de a induce cumpărătorul în eroare. Aceste mențiuni termeni trebuie să figureze în zona interioară galbenă a etichetei, ambalajului sau autocolantului, cu caractere cu aceeași dimensiune sau mai mici decât cele folosite pentru Indicația geografică protejată.”

Paragraful se înlocuiește cu dispoziții mai precise, în conformitate cu modificările anterioare referitoare la marcă, la caracteristicile grafice și la dimensiunea definită, pentru a asigura vizibilitatea și recunoașterea ușoară a produsului.

În plus, se propune să fie utilizate mențiuni referitoare la societăți comerciale, nume, denumiri comerciale, mărci comerciale private și consorții care nu urmăresc să promoveze produsul și nu prezintă riscul de a induce cumpărătorul în eroare. Aceste mențiuni trebuie să figureze în zona interioară galbenă a etichetei, ambalajului sau autocolantului, cu caractere cu aceeași dimensiune sau mai mici decât cele folosite pentru Indicația geografică protejată.

—	Următoarea propoziție a fost eliminată: „În cazul loturilor destinate exportului, trebuie să figureze în plus mențiunea «Made in Italy» (produs în Italia).” Se propune ca informația „Made in Italy” să fie eliminată, întrucât acest lucru este deja prevăzut de legislația în vigoare.

Marca

Pentru ca produsul să fie mai ușor de recunoscut, s-a considerat oportună introducerea unei imagini a mărcii în caietul de sarcini al produsului și la punctul 3.6 din documentul unic.

Organismul de control

În conformitate cu articolul 7 din caietul de sarcini modificat al produsului, se adaugă trimiterea la organismul de control, după cum urmează:

„Monitorizarea respectării caietului de sarcini al produsului se efectuează în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Organismul de control selectat pentru a monitoriza IGP „Pera Mantovana” este CSQA Certificazioni srl – Via S. Gaetano, 74 – 36016 Thiene (VI) – Italia, Tel. +39 0445313011, Fax +39 0445313070 –csqa@csqa.it.”

Caietul de sarcini al produsului este astfel adaptat în conformitate cu dispozițiile de la articolul 7 litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

DOCUMENT UNIC

„PERA MANTOVANA”

Nr. UE: PGI-IT-01533-AM01 – 19.7.2018

IGP (X) DOP ( )

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Pera Mantovana”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația „Pera Mantovana” desemnează doar fructele următoarelor cultivare de păr: Abate Fetel, Conference, Decana del Comizio, Kaiser, Max Red Bartlett, Williams, Carmen și Santa Maria.

În momentul comercializării, „Pera Mantovana” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Abate Fetel

epicarp: verde deschis-gălbui, cu rugină în jurul cavității caliceale și al pedunculului;

formă: de tigvă, destul de alungită;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 5,5/0,5 kg/cm2.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu rugină extinsă în jurul cavității caliceale, acoperind deseori o treime din baza fructului;

formă: piriformă, deseori simetrică;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 5,5/0,5 kg/cm2.

Decana del Comizio

epicarp: neted, verde deschis-gălbui, având deseori o tentă roz, cu puncte răzlețe de rugină;

formă: de titirez;

dimensiune: diametru de cel puțin 70 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 4,5/0,5 kg/cm2.

Kaiser

epicarp: aspru, complet acoperit de rugină;

formă: de tigvă/piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

Williams și Max Red Bartlett

epicarp: neted, cu un fond galben mai mult sau mai puțin acoperit cu pete

roz sau roșii-aprins, uneori cu dungi;

formă: de gutuie pitică sau piriformă;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 7,0/0,5 kg/cm2.

Santa Maria

epicarp: neted, cu fond de culoare verde-galben;

formă: piriformă sau piriformă trunchiată;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

Carmen

epicarp: verde, cu porțiuni roz;

formă: de tigvă, ușor alungită;

dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: (° Brix) 11;

duritate maximă: 6,0/0,5 kg/cm2.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele cultivării și recoltării trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când sunt comercializate, fructele „Pera Mantovana” trebuie ambalate în așa fel încât să permită aplicarea unei mărci specifice cu textul „Pera Mantovana” și „Indicazione Geografica Protetta” („Indicație geografică protejată”) sau acronimul acesteia „IGP” fie pe 50 % dintre fructele individuale dintr-un pachet, fie direct pe ambalaj, dacă este sigilat.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Mărcile „Pera Mantovana” și „Indicație geografică protejată” sau abrevierea acesteia „IGP” trebuie să figureze pe partea din față sau în interiorul pachetelor sau recipientelor, cu caractere de tipar clare și lizibile, de aceleași dimensiuni.

În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului și denumirea cultivarului.

În cazul vânzării către consumatorul final a produsului în vrac, provenit din ambalaje sau lădițe sigilate sau cu fructe cu autocolante, produsul trebuie să fie pus în compartimente sau în recipiente specifice pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalaje sau informațiile prevăzute pe ambalajele care conțin fructe individuale destinate vânzării în vrac.

Marca este următoarea:

4. Delimitare concisă a ariei geografice

Aria de producție, cunoscută și sub denumirea Oltrepò Mantovano, include o parte din teritoriul provinciei Mantua, care este adecvat pentru cultivarea perelor, inclusiv următoarele localități: Sabbioneta, Commessaggio, Viadana, Pomponesco, Dosolo, Gazzuolo, Suzzara, Borgo Virgilio, Motteggiana, Bagnolo San Vito, Sustinente, Gonzaga, Pegognaga, Moglia, San Benedetto Po, Quistello, Quingentole, San Giacomo delle Segnate, San Giovanni del Dosso, Schivenoglia, Borgo Mantovano, Ostiglia, Serravalle a Po, Poggio Rusco, Magnacavallo, Borgocarbonara și Sermide e Felonica.

5. Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare se bazează pe calitatea fructelor „Pera Mantovana”, care se datorează factorilor naturali.

Există o legătură strânsă între aria Oltrepò Mantovano și caracteristicile producției locale îndelungate a perelor.

Aria cunoscută în mod tradițional drept Oltrepò Mantovano beneficiază de unele dintre cele mai vechi și mai interesante dovezi ale cultivării perelor de calitate.

În această arie, perele pot fi cultivate fără aplicarea niciuneia dintre tehnicile de „forțare” care au devenit disponibile în agricultură în ultimii ani datorită inovației tehnologice, ci prin utilizarea adecvată a condițiilor naturale din aria în cauză, care sunt semnificativ diferite de cele din zonele învecinate.

Fermierii din zonă cultivă peri de sute de ani.

Timp de mai multe secole, perele au fost fructe prețioase, destinate în cea mai mare parte cultivării în grădinile familiale („broli”) ale curților nobiliare.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Ministerul a lansat procedura națională de opoziție, publicând propunerea de recunoaștere a „Pera Mantovana” ca indicație geografică protejată în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 114 din 18 mai 2018.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (https://www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în meniul din partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP e STG” (în meniul din partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

19.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/54

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 93/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„DRÔME”

PGI-FR-A1121-AM02

Data comunicării: 14 decembrie 2020

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Descrierea caracteristicilor organoleptice ale vinurilor

Descrierea caracteristicilor organoleptice ale produselor a fost clarificată în ceea ce privește aspectele referitoare la culoarea vinurilor: „Vinurile roșii pot fi băute atunci când sunt tinere și proaspete. Ele au culori intense, de la roșu zmeură la roșu grena.

Vinurile roze au un echilibru adecvat, care le permite să își păstreze aromele fructate. Paleta de culori a acestora variază de la gri somon de intensitate redusă, până la nuanțe de roz mai violacee și mai intense.

În ceea ce privește vinurile albe, a căror culoare variază de la galben pal cu reflexe verzi la galben cu reflexe aurii, acestea sunt vinuri seci, foarte proaspete și fine, cu note florale.”

2. Arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate

Componența arealului geografic și cea a zonei situate în imediata vecinătate au fost retranscrise sub forma unei liste a comunelor în conformitate cu codul geografic pentru anul 2020, care este referința națională și care clasifică comunele în funcție de departament. Această retranscriere sub formă de listă a comunelor reprezintă o modificare de formă, care nu conduce la nicio modificare a arealului geografic sau a zonei situate în imediata vecinătate.

3. Soiurile de viță-de-vie

Lista soiurilor de viță-de-vie definite pentru producția vinurilor cu IGP „Drôme” este completată cu următoarele 10 soiuri: Artaban N, Floréal B, Monarch N, Muscaris B, Prior N, Solaris B, Soreli B, Souvignier gris, Vidoc N, Voltis B.

Aceste soiuri sunt considerate a fi rezistente la secetă și la bolile criptogamice. Ele permit utilizarea unei cantități mai reduse de produse de protecție a plantelor și sunt corespunzătoare soiurilor utilizate pentru producția vinurilor care beneficiază de această IGP, atât din punctul de vedere al caracteristicilor fiziologice, cât și din cel al caracteristicilor oenologice. Ele nu aduc modificări caracteristicilor vinurilor care beneficiază de această IGP.

4. Legătura cu arealul geografic

Demonstrarea legăturii cauzale care se bazează pe interacțiunea dintre particularitățile arealului geografic și cele ale produsului este consolidată prin adăugarea următoarelor fraze:

„Mezoclimatul special, de tranziție între un climat supramediteraneean și un climat semicontinental, favorizează plantarea soiurilor aferente acestei IGP pe parcele situate pe dealuri sau pe coline joase cu soluri bine drenate, care se încălzesc rapid. Această sinergie permite păstrarea aromelor primare ale strugurilor și producerea unor vinuri proaspete, caracterizate fie prin note fructate, fie prin note florale.”

5. Principalele puncte din caietul de sarcini care fac obiectul controlului

Lista principalelor puncte care trebuie să facă obiectul controlului și metoda de evaluare a acestora se modifică pentru a se specifica faptul că, în cazul unei abateri observate cu ocazia controlului intern, examinarea organoleptică a vinurilor în vrac și a vinurilor ambalate se efectuează de către organismul de protecție și de gestionare. Acest aspect este conform cu prevederile prevăzute în planul de control.

6. Autoritatea responsabilă cu controlul

Capitolul III din caietul de sarcini al indicației geografice protejate „Drôme” este completat cu datele de contact ale Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut National de l'Origine et de la Qualité), care este autoritatea responsabilă cu controlul. Controlul este efectuat în numele INAO de către CERTIPAQ, organismul de control.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Drôme

2. Tipul de indicație geografică

IGP – Indicație geografică protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri liniștite roșii, roze și albe

În cazul vinurilor liniștite, valorile (prag sau limită) ale tăriei alcoolice totale, ale acidității totale, ale acidității volatile, ale dioxidului de sulf total sunt cele stabilite de reglementările Uniunii.

Vinurile roșii pot fi băute atunci când sunt tinere și proaspete. Ele au culori intense, de la roșu zmeură la roșu grena.

În ceea ce privește vinurile albe, a căror culoare variază de la galben pal cu reflexe verzi la galben cu reflexe aurii, acestea sunt vinuri seci, foarte proaspete și fine, cu note florale.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

Vinuri spumante de calitate roșii, roze și albe

Pentru vinurile spumante de calitate, valorile (prag sau limită) ale tăriei alcoolice dobândite, ale tăriei alcoolice totale, ale acidității totale, ale acidității volatile, ale dioxidului de sulf total și ale dioxidului de carbon sunt cele stabilite de reglementările Uniunii.

Vinurile spumante de calitate au o prospețime plăcută, cu arome fructate.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice specifice

Practică oenologică specifică

În ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile stabilite la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

(b) Randamente maxime

120 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor liniștite care beneficiază de indicația geografică protejată „Drôme” se realizează pe întreg teritoriul departamentului Drôme pe baza Codului geografic oficial din anul 2020.

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor spumante de calitate care beneficiază de indicația geografică protejată „Drôme” se realizează în departamentul Drôme, cu excepția teritoriului următoarelor comune:

Aix-en-Diois, Aouste-sur-Sye, Aubenasson, Aurel, Barsac, Barnave, Beaufort-sur-Gervanne, Châtillon-en-Diois, Die, Espenel, Laval-d'Aix, Luc-en-Diois, Menglon, Mirabel-et-Blacons, Molière-Glandaz, Montclar-sur-Gervanne, Montlaur-en-Diois, Montmaur-en-Diois, Piegros-la-Clastre, Ponet-et-Saint-Auban, Pontaix, Poyols, Recoubeau-Jansac, Saillans, Saint-Benoît-en-Diois, Saint-Roman, Saint-Sauveur-en-Diois, Sainte-Croix, Suze-sur-Crest, Vercheny, Véronne.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Abouriou B

Alicante Henri Bouschet N

Aligoté B

Alphonse Lavallée N

Altesse B

Aléatico N

Aramon N

Aramon blanc B

Aramon gris G

Aranel B

Arinarnoa N

Arriloba B

Arrufiac B – Arrufiat

Artaban N

Aubin B

Aubun N – Murescola

Auxerrois B

Bachet N

Barbaroux Rs

Baroque B

Biancu Gentile B

Blanc Dame B

Bouchalès N

Bouillet N

Bourboulenc B – Doucillon blanc

Brachet N – Braquet

Brun Fourca N

Brun argenté N – Vaccarèse

Béclan N – Petit Béclan

Béquignol N

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Caladoc N

Calitor N

Camaralet B

Carcajolo N

Carcajolo blanc B

Carignan N

Carignan blanc B

Carmenère N

Castets N

Chambourcin N

Chardonnay B

Chasan B

Chasselas B

Chatus N

Chenanson N

Chenin B

Cinsaut N – Cinsault

Clairette B

Clairette rose Rs

Clarin B

Claverie B

Codivarta B

Colobel N

Colombard B

Colombaud B – Bouteillan

Corbeau N – Douce noire

Cot N – Malbec

Couderc noir N

Counoise N

Courbu B – Gros Courbu

Courbu noir N

Couston N

Crouchen B – Cruchen

César N

Duras N

Durif N

Egiodola N

Ekigaïna N

Etraire de la Dui N

Fer N – Fer Servadou, Braucol, Mansois, Pinenc

Feunate N

Floreal B

Florental N

Folignan B

Folle blanche B

Fuella nera N

Furmint B

Gamaret

Gamay Fréaux N

Gamay N

Gamay de Bouze N

Gamay de Chaudenay N

Ganson N

Garonnet N

Gascon N

Genovèse B

Gewurztraminer Rs

Goldriesling B

Gouget N

Graisse B

Gramon N

Grassen N – Grassenc

Grenache N

Grenache blanc B

Grenache gris G

Gringet B

Grolleau N

Grolleau gris G

Gros Manseng B

Jacquère B

Joubertin

Jurançon blanc B

Jurançon noir N – Dame noire

Landal N

Lauzet B

Len de l'El B – Loin de l'Oeil

Liliorila B

Listan B – Palomino

Lledoner pelut N

Léon Millot N

Macabeu B – Macabeo

Mancin N

Manseng noir N

Marsanne B

Marselan N

Maréchal Foch N

Mauzac B

Mauzac rose Rs

Mayorquin B

Melon B

Merlot N

Merlot blanc B

Meslier Saint-François B – Gros Meslier

Meunier N

Milgranet N

Molette B

Mollard N

Monarch N

Mondeuse N

Mondeuse blanche B

Monerac N

Montils B

Morrastel N – Minustellu, Graciano

Mourvaison N

Mourvèdre N – Monastrell

Mouyssaguès

Muresconu N – Morescono

Muscadelle B

Muscardin N

Muscaris B

Muscat Ottonel B – Muscat, Moscato

Muscat cendré B – Muscat, Moscato

Muscat d'Alexandrie B – Muscat, Moscato

Muscat de Hambourg N – Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B – Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs – Muscat, Moscato

Muscat à petits grains rouges Rg – Muscat, Moscato

Mérille N

Müller-Thurgau B

Nielluccio N – Nielluciu

Noir Fleurien N

Négret de Banhars N

Négrette N

Oberlin noir N

Ondenc B

Orbois B

Pagadebiti B

Pascal B

Perdea B

Persan N

Petit Courbu B

Petit Manseng B

Petit Meslier B

Petit Verdot N

Picardan B – Araignan

Pineau d'Aunis N

Pinot blanc B

Pinot gris G

Pinot noir N

Piquepoul blanc B

Piquepoul gris G

Piquepoul noir N

Plant de Brunel N

Plant droit N – Espanenc

Plantet N

Portan N

Portugais bleu N

Poulsard N – Ploussard

Prior N

Prunelard N

Raffiat de Moncade B

Ravat blanc B

Rayon d'or B

Riesling B

Riminèse B

Rivairenc N – Aspiran noir

Rivairenc blanc B – Aspiran blanc

Rivairenc gris G – Aspiran gris

Romorantin B – Danery

Rosé du Var Rs

Roublot B

Roussanne B

Roussette d'Ayze B

Sacy B

Saint Côme B

Saint-Macaire N

Saint-Pierre doré B

Sauvignon B – Sauvignon blanc

Sauvignon gris G – Fié gris

Savagnin blanc B

Savagnin rose Rs

Sciaccarello N

Segalin N

Seinoir N

Select B

Semebat N

Semillon B

Servanin N

Seyval B

Solaris B

Soreli B

Souvignier gris Rs

Sylvaner B

Syrah N – Shiraz

Tannat N

Tempranillo N

Terret blanc B

Terret gris G

Terret noir N

Tibouren N

Tourbat B

Trousseau N

Téoulier N

Ugni blanc B

Valdiguié N

Valérien B

Varousset N

Velteliner rouge précoce Rs

Verdesse B

Vermentino B – Rolle

Vidoc N

Villard blanc B

Villard noir N

Viognier B

Voltis B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

Teritoriul corespunzător indicației geografice protejate „Drôme”, situat în departamentul Drôme din regiunea Rhône-Alpes, beneficiază de elemente geografice variate, fiind caracterizat prin formele de relief montane care acoperă aproape două treimi din suprafața sa. Situat pe culoarul Ronului, pe malul stâng al acestuia, arealul se întinde pe aproape 135 km de la nord la sud și pe aproximativ 100 de kilometri de la est la vest.

Agricultura, caracterizată prin producțiile sale diversificate, este o activitate esențială în Drôme. Aceasta se practică în ferme de tip familial (de 31 ha, în medie) care s-au menținut datorită acestei diversificări: arboricultură, policulturi, semințe, plantații de măslini, lavandă și plante aromatice etc. Cu toate acestea, anumite producții, cum ar fi viticultura, sunt obținute practic pe întreg teritoriul, mai ales pe dealuri sau pe coline joase.

În departamentul Drôme există soluri pietroase „argilo-calcaroase” și soluri pietroase stratificate (pe versanți și pe zonele de vârf) care asigură o alimentare cu apă regulată a viței-de-vie și care îi redau acesteia, pe timpul nopții, căldura înmagazinată pe timpul zilei. De asemenea, există soluri din loess și soluri nisipoase care oferă, în schimb, o alimentare hidrică mai eterogenă. Această mare diversitate a solurilor explică diversificarea soiurilor.

Clima din Drôme este continentală în nord și devine, treptat, mediteraneeană în sudul localității Valence. Cele două treimi estice ale departamentului sunt marcate de o influență climatică montană, în special la peste 600-700 m altitudine. Aceste influențe se traduc într-o varietate a climei locale.

Precipitațiile rămân destul de semnificative, inclusiv în zona mediteraneeană. Ploile sunt destul de bine repartizate pe parcursul celor 12 luni ale anului în nordul departamentului, dar devin din ce în ce mai consistente în timpul toamnei, fiind tot mai rare pe timp de vară și spre sud. Principale două tipuri de vânt sunt: mistralul (vânt de nord) și vântul marin (vântul de sud). Mistralul usucă aerul, în timp ce vântul marin aduce aerul mediteraneean blând și umed. Aceste vânturi, generate de diferența de presiune atmosferică dintre regiunile din nord și cele din sud, pot fi violente, în special în valea Ronului, dar sunt benefice și necesare pentru dezvoltarea viței-de-vie.

Diversitatea solurilor și a climei din departamentul Drôme este asociată cu o mare diversitate a soiurilor, chiar dacă vinurile roșii domină în mare măsură producția (aproximativ jumătate din volume).

În partea de nord a departamentului, sub influența producțiilor revendicate sub denumirea de origine controlată „Crozes-Hermitage”, soiurile sunt cel mai adesea monovarietale: vinurile roșii și roze sunt obținute în principal din soiurile Syrah N și Gamay N, iar vinurile albe din soiurile Marsanne B, Roussanne B și Viognier B.

În schimb, în părțile sudice și estice ale departamentului, numeroasele influențe climatice și geologice favorizează cultivarea unei mari varietăți de soiuri. Vinurile roșii și roze sunt obținute din Grenache N, Merlot N, Syrah N, Cabernet-Sauvignon N, Gamay N, Cinsault N sau Carignan N, sau chiar Marselan N și Caladoc N pentru a se adapta la climatul mediteraneean. Vinurile albe sunt obținute din Chardonnay B, Aligoté B, Viognier B.

Legătura cauzală dintre specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

Mezoclimatul special, de tranziție între un climat supra-mediteraneean și un climat semi-continental, favorizează plantarea soiurilor aferente acestei IGP pe parcele situate pe dealuri sau pe coline joase cu soluri bine drenate, care se încălzesc rapid. Această sinergie permite păstrarea aromelor primare ale strugurilor și producerea unor vinuri proaspete, caracterizate fie prin note fructate, fie prin note florale.

Vestigiile arheologice, în special descoperirea amforelor, atestă faptul că, încă din secolul al II-lea d.Hr., viticultura a influențat peisajul departamentului Drôme.

„Vinul galic” din Valea Ronului avea un succes remarcabil pe mesele romane. Pădurile au fost defrișate la acea vreme, iar dealurile au fost plantate cu viță-de-vie pentru ca această regiune să devină una dintre cele mai frumoase din Galia.

De-a lungul timpului, eterogenitatea teritoriului departamentului Drôme a necesitat o diversitate de cunoștințe de specialitate, de soiuri și, mai ales, o adaptare constantă pentru a îmbunătăți amplasarea podgoriei în mediul înconjurător, respectând în același timp biodiversitatea acestuia.

Îmbinarea diferitelor influențe climatice semi-continentale și mediteraneene favorizează producția unor vinuri echilibrate, cu o expresie aromatică și o prospețime caracteristică vinurilor liniștite și vinurilor spumante de calitate cu IGP „Drôme”.

Înclinația spre viticultură a teritoriului corespunzător indicației geografice protejate „Drôme” este întărită și mai mult prin existența de lungă durată a plantațiilor-mamă de viță-de-vie pentru portaltoi și a producției de plante de viță-de-vie.

Astfel, de la Tain l'Hermitage până la extrema sudică a departamentului, și trecând prin Diois sau câmpia Montélimar, viticultura este înrădăcinată în deprinderile și obiceiurile culturale ale populației rurale. Producția de vin este, de asemenea, a doua cea mai mare producție din Drôme, după arboricultură.

Volumele vândute anual sub IGP „Drôme” sunt de aproximativ 35 000 de hectolitri și sunt obținute în cadrul activității economice a 100 de unități viticole, dintre care 63 sunt crame private.

O sinergie din ce în ce mai importantă între producția de vin și vânzarea directă a acestuia în cramă, gastronomia locală, numeroasele festivități și turismul rural, în special cu drumurile vinului pe care le propune, permit vinurilor cu IGP „Drôme” să își dezvolte unicitatea. Piețele destinate vinului precum „le Salon des vins de Tain l’Hermitage”(Salonul vinurilor din Tain l’Hermitage), publicarea actualizată a unui ghid turistic precum „Promenade Gourmande dans la Drôme” (Plimbare culinară prin Drôme) sunt evenimente care contribuie la reputația vinurilor cu IGP „Drôme” în rândul consumatorilor locali.

La nivel național, vinurile cu IGP „Drôme” sunt menționate în Ghidul Hachette al vinurilor și sunt medaliate în mod regulat la „Concours Général Agricole” (Concursul agricol general) de la Paris.

Tot acest dinamism contribuie la creșterea reputației vinurilor cu IGP „Drôme” atât la nivel local, cât și la nivel național.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Logoul IGP al Uniunii Europene figurează pe etichetă atunci când mențiunea „indication géographique protégée” (indicație geografică protejată) este înlocuită cu mențiunea tradițională „Vin de Pays”.

Indicația geografică protejată „Drôme” poate fi completată de una dintre denumirile următoarelor unități geografice mai mici:

„Comté de Grignan”,

„Coteaux de Montélimar”.

Vinurile care beneficiază de indicația geografică protejată „Drôme” completată cu denumirea unității geografice „Comté de Grignan” sau „Coteaux de Montélimar” și cu denumirea unuia sau a mai multor soiuri sunt produse din soiuri clasificate ca soiuri de struguri de vin care figurează pe următoarea listă:

Alicante Henri Bouschet N, Aligoté B, Aramon N, Artaban N, Arinarnoa N, Aubun N, Barbaroux Rs, Bourboulenc B, Cabernet franc N, Cabernet-sauvignon N, Caladoc N, Carignan blanc B, Carignan N, Chardonnay B, Chasan B, Chenanson N, Chenin B, Cinsaut N, Clairette B, Clairette rose Rs, Colombard B, Cot N, Counoise N, Egiodola N, Floréal B, Gamay N, Ganson N, Grenache blanc B, Grenache gris G, Grenache N, Gros manseng B, Macabeu B, Marsanne B, Marselan N, Merlot N, Mourvèdre N, Muscardin N, Monarch N, Muscaris B, Muscat à petits grains B, Muscat à petits grains Rg, Muscat d’Alexandrie B, Muscat de Hambourg N, Nielluccio N, Petit manseng B, Petit verdot N, Pinot gris G, Pinot noir N, Piquepoul blanc B, Piquepoul gris G, Piquepoul noir N, Portan N, Prior N, Rosé du var Rs, Roussanne B, Sauvignon B, Sauvignon gris G, Sciaccarello N, Semillon B, Solaris B, Soreli B, Souvignier gris, Syrah N, Tannat N, Tempranillo N, Terret gris G, Terret noir N, Tibouren N, Ugni blanc B, Vermentino B, Viognier B., Vidoc N, Voltis B.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona din imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor care beneficiază de indicația geografică protejată „Drôme” completată sau nu cu denumirea uneia dintre unitățile geografice mai mici menționate la punctul 2 este formată din următoarele districte limitrofe arealului geografic, și anume din următoarele comune, defalcate pe departamente, în conformitate cu Codul geografic oficial din anul 2020:

Departamentul Alpes-de-Haute-Provence (04):

(87 de comune)

Aubenas-les-Alpes, Aubignosc, Authon, Banon, Bayons, Bellaffaire, Bevons, La Brillanne, Le Caire, Céreste, Château-Arnoux-Saint-Auban, Châteaufort, Châteauneuf-Miravail, Châteauneuf-Val-Saint-Donat, Clamensane, Claret, Corbières-en-Provence, Cruis, Curbans, Curel, Dauphin, Entrepierres, L'Escale, Faucon-du-Caire, Fontienne, Forcalquier, Ganagobie, Gigors, L’Hospitalet, Lardiers, Limans, Lurs, Mallefougasse-Augès, Mane, Manosque, Melve, Mison, Montfort, Montfuron, Montjustin, Montlaux, Montsalier, La Motte-du-Caire, Nibles, Niozelles, Noyers-sur-Jabron, Les Omergues, Ongles, Oppedette, Peipin, Peyruis, Piégut, Pierrerue, Pierrevert, Redortiers, Reillanne, Revest-des-Brousse, Revest-du-Bion, Revest-Saint-Martin, La Rochegiron, Saint-Étienne-les-Orgues, Saint-Geniez, Saint-Maime, Saint-Martin-les-Eaux, Saint-Michel-l'Observatoire, Saint-Vincent-sur-Jabron, Sainte-Croix-à-Lauze, Sainte-Tulle, Salignac, Saumane, Sigonce, Sigoyer, Simiane-la-Rotonde, Sisteron, Sourribes, Thèze, Turriers, Vachères, Valavoire, Valbelle, Valernes, Vaumeilh, Venterol, Villemus, Villeneuve, Volonne, Volx.

Departamentul Hautes-Alpes (05):

(126 de comune)

Ancelle, Aspremont, Aspres-lès-Corps, Aspres-sur-Buëch, Aubessagne, Avançon, Baratier, Barcillonnette, Barret-sur-Méouge, La Bâtie-Montsaléon, La Bâtie Neuve, La Bâtie-Vieille, La Beaume, Le Bersac, Bréziers, Buissard, Chabestan, Chabottes, Champoléon, Chanousse, La Chapelle-en-Valgaudémar, Châteauneuf-d'Oze, Châteauroux-les-Alpes, Châteauvieux, Chorges, Crévoux, Crots, Dévoluy, Embrun, Éourres, L'Épine, Esparron, Espinasses, Étoile-Saint-Cyrice, La Fare-en-Champsaur, La Faurie, Forest-Saint-Julien, Fouillouse, La Freissinouse, Furmeyer, Gap, Garde-Colombe, Le Glaizil, La Haute-Beaume, Jarjayes, Laragne-Montéglin, Lardier-et-Valença, Laye, Lazer, Lettret, Manteyer, Méreuil, Monêtier-Allemont, Montbrand, Montclus, Montgardin, Montjay, Montmaur, Montrond, La Motte-en-Champsaur, Moydans, Neffes, Nossage-et-Bénévent, Le Noyer, Orcières, Orpierre, Les Orres, Oze, Pelleautier, La Piarre, Le Poët, Poligny, Prunières, Puy-Saint-Eusèbe, Puy-Sanières, Rabou, Rambaud, Réallon, Remollon, Ribeyret, La Roche-des-Arnauds, Rochebrune, La Rochette, Rosans, Rousset, Saint-André-d'Embrun, Saint-André-de-Rosans, Saint-Apollinaire, Saint-Auban-d'Oze, Saint-Bonnet-en-Champsaur, Saint-Étienne-le-Laus, Saint-Firmin, Saint-Jacques-en-Valgodemard, Saint-Jean-Saint-Nicolas, Saint-Julien-en-Beauchêne, Saint-Julien-en-Champsaur, Saint-Laurent-du-Cros, Saint-Léger-les-Mélèzes, Saint-Maurice-en-Valgodemard, Saint-Michel-de-Chaillol, Saint-Pierre-Avez, Saint-Pierre-d'Argençon, Saint-Sauveur, Sainte-Colombe, Le Saix, Saléon, Salérans, La Saulce, Le Sauze-du-Lac, Savines-le-Lac, Savournon, Serres, Sigottier, Sigoyer, Sorbiers, Tallard, Théus, Trescléoux, Upaix, Val Buëch-Méouge, Valdoule, Valserres, Ventavon, Veynes, Villar-Loubière, Vitrolles.

Departamentul Ardèche (07):

(189 de comune)

Accons, Ajoux, Alba-la-Romaine, Albon-d'Ardèche, Alboussière, Alissas, Andance, Annonay, Arcens, Ardoix, Arlebosc, Arras-sur-Rhône, Aubignas, Baix, Beauchastel, Beauvène, Belsentes, Bidon, Boffres, Bogy, Borée, Boucieu-le-Roi, Boulieu-lès-Annonay, Bourg-Saint-Andéol, Bozas, Brossainc, Chalencon, Le Chambon, Champagne, Champis, Chanéac, Charmes-sur-Rhône, Charnas, Châteaubourg, Châteauneuf-de-Vernoux, Cheminas, Le Cheylard, Chomérac, Colombier-le-Cardinal, Colombier-le-Jeune, Colombier-le-Vieux, Cornas, Coux, Le Crestet, Creysseilles, Cruas, Davézieux, Désaignes, Devesset, Dornas, Dunière-sur-Eyrieux, Eclassan, Empurany, Étables, Félines, Flaviac, Freyssenet, Gilhac-et-Bruzac, Gilhoc-sur-Ormèze, Gluiras, Glun, Gourdon, Gras, Guilherand-Granges, Issamoulenc, Jaunac, Labatie-d'Andaure, Lachapelle-sous-Chanéac, Lafarre, Lalouvesc, Lamastre, Larnas, Lemps, Limony, Lyas, Marcols-les-Eaux, Mariac, Mars, Mauves, Meysse, Monestier, Nozières, Les Ollières-sur-Eyrieux, Ozon, Pailharès, Peaugres, Peyraud, Plats, Pourchères, Le Pouzin, Pranles, Préaux, Privas, Quintenas, Rochemaure, Rochepaule, Rochessauve, La Rochette, Roiffieux, Rompon, Saint-Agrève, Saint-Alban-d'Ay, Saint-Andéol-de-Fourchades, Saint-André-en-Vivarais, Saint-Apollinaire-de-Rias, Saint-Barthélemy-Grozon, Saint-Barthélemy-le-Meil, Saint-Barthélemy-le-Plain, Saint-Basile, Saint-Bauzile, Saint-Christol, Saint-Cierge-la-Serre, Saint-Cierge-sous-le-Cheylard, Saint-Clair, Saint-Clément, Saint-Cyr, Saint-Désirat, Saint-Étienne-de-Serre, Saint-Étienne-de-Valoux, Saint-Félicien, Saint-Fortunat-sur-Eyrieux, Saint-Genest-Lachamp, Saint-Georges-les-Bains, Saint-Jacques-d'Atticieux, Saint-Jean-Chambre, Saint-Jean-de-Muzols, Saint-Jean-Roure, Saint-Jeure-d'Andaure, Saint-Jeure-d'Ay, Saint-Julien d’Intres, Saint-Julien-du-Gua, Saint-Julien-en-Saint-Alban, Saint-Julien-le-Roux, Saint-Julien-Vocance, Saint-Just-d’Ardèche, Saint-Lager-Bressac, Saint-Laurent-du-Pape, Saint-Marcel-d'Ardèche, Saint-Marcel-lès-Annonay, Saint-Martial, Saint-Martin-d'Ardèche, Saint-Martin-de-Valamas, Saint-Martin-sur-Lavezon, Saint-Maurice-en-Chalencon, Saint-Michel-d'Aurance, Saint-Michel-de-Chabrillanoux, Saint-Montan, Saint-Péray, Saint-Pierre-la-Roche, Saint-Pierre-sur-Doux, Saint-Pierreville, Saint-Priest, Saint-Prix, Saint-Remèze, Saint-Romain-d'Ay, Saint-Romain-de-Lerps, Saint-Sauveur-de-Montagut, Saint-Sylvestre, Saint-Symphorien-de-Mahun, Saint-Symphorien-sous-Chomérac, Saint-Thomé, Saint-Victor, Saint-Vincent-de-Barrès, Saint-Vincent-de-Durfort, Sarras, Satillieu, Savas, Sceautres, Sécheras, Serrières, Silhac, Soyons, Talencieux, Le Teil, Thorrenc, Toulaud, Tournon-sur-Rhône, Valvignères, Vanosc, Vaudevant, Vernosc-lès-Annonay, Vernoux-en-Vivarais, Veyras, Villevocance, Vinzieux, Vion, Viviers, Vocance, La Voulte-sur-Rhône.

Departamentul Isère (38):

(383 de comune)

Les Adrets, Agnin, L'Albenc, Allemond, Allevard, Ambel, Anjou, Anthon, Artas, Assieu, Auberives-en-Royans, Auberives-sur-Varèze, Auris, Autrans-Méaudre en Vercors Avignonet, Barraux, Beaucroissant, Beaufin, Beaufort, Beaulieu, Beaurepaire, Beauvoir-de-Marc, Beauvoir-en-Royans, Bellegarde-Poussieu, Bernin, Besse, Bessins, Biviers, Bossieu, Bougé-Chambalud, Le Bourg-d'Oisans, Bressieux, Bresson, Brézins, Brié-et-Angonnes, Brion, La Buisse, La Buissière, Chalon, Le Champ-près-Froges, Champ-sur-Drac, Champagnier, Champier, Chamrousse, Chanas, Chantepérier, Chantesse, Chapareillan, La Chapelle-de-Surieu, La Chapelle-du-Bard, Charantonnay, Charnècles, Charvieu-Chavagneux, Chasse-sur-Rhône, Chasselay, Château-Bernard, Châtel-en-Trièves, Châtelus, Châtenay, Châtonnay, Chatte, Chavanoz, Chevrières, Le Cheylas, Cheyssieu, Chichilianne, Chirens, Cholonge, Chonas-l'Amballan, Choranche, Chuzelles, Claix, Clavans-en-Haut-Oisans, Clelles, Clonas-sur-Varèze, Cognet, Cognin-les-Gorges, La Combe-de-Lancey, Corenc, Cornillon-en-Trièves, Corps, Corrençon-en-Vercors, La Côte-Saint-André, Les Côtes-d'Arey, Les Côtes-de-Corps, Coublevie, Cour-et-Buis, Cras, Crêts-en- Belledonne, Crolles, Culin, Les-Deux- Alpes, Diémoz, Domène, Échirolles, Engins, Entraigues, Entre-deux-Guiers, Estrablin, Eybens, Eyzin-Pinet, Faramans, La Flachère, Fontaine, Fontanil-Cornillon, La Forteresse, Le Freney-d'Oisans, La Frette, Froges, La Garde, Gières, Gillonnay, Goncelin, Grenay, Grenoble, Gresse-en-Vercors, Le Gua, Le Haut-Bréda, Herbeys, Heyrieux, Huez, Hurtières, Izeaux, Izeron, Janneyrias, Jarcieu, Jardin, Jarrie, Laffrey, Lalley, Lans-en-Vercors, Laval, Lavaldens, Lavars, Lentiol, Lieudieu, Livet-et-Gavet, Lumbin, Luzinay, Malleval-en-Vercors, Marcieu, Marcilloles, Marcollin, Marnans, Mayres-Savel, Mens, Meylan, Meyrieu-les-Étangs, Meyssiez, Miribel-Lanchâtre, Miribel-les-Échelles, Mizoën, Moidieu-Détourbe, Moirans, Moissieu-sur-Dolon, Monestier-d'Ambel, Monestier-de-Clermont, Le Monestier-du-Percy, Monsteroux-Milieu, Mont-Saint-Martin, Montagne, Montaud, Montbonnot-Saint-Martin, Montchaboud, Monteynard, Montfalcon, Montseveroux, Morette, La Morte, La Motte-d'Aveillans, La Motte-Saint-Martin, Mottier, Le Moutaret, La Mure, La Murette, Murianette, Murinais, Nantes-en-Ratier, Notre-Dame-de-Commiers, Notre-Dame-de-l'Osier, Notre-Dame-de-Mésage, Notre-Dame-de-Vaulx, Noyarey, Oris-en-Rattier, Ornacieux-Balbins,Ornon, Oulles, Oytier-Saint-Oblas, Oz, Pact, Pajay, Le Péage-de-Roussillon, Pellafol, Penol, Percy, La Pierre, Pierre-Châtel, Pisieu, Plan, Plateau-des-Petites-Roches, Poisat, Poliénas, Pommier-de-Beaurepaire, Ponsonnas, Pont-de-Chéruy, Le Pont-de-Claix, Pont-en-Royans, Pont-Évêque, Pontcharra, Portes-des-Bonnevaux, Prébois, Presles, Primarette, Proveysieux, Prunières, Quaix-en-Chartreuse, Quet-en-Beaumont, Quincieu, Réaumont, Renage, Rencurel, Revel, Revel-Tourdan, Reventin-Vaugris, Rives, La Rivière, Les Roches-de-Condrieu, Roissard, Roussillon, Rovon, Royas, Roybon, Sablons, Saint-Agnin-sur-Bion, Saint-Alban-du-Rhône, Saint-Andéol, Saint-André-en-Royans, Saint-Antoine-l’Abbaye, Saint-Appolinard, Saint-Arey, Saint-Aupres, Saint-Barthélémy, Saint-Barthélemy-de-Séchilienne, Saint-Baudille-et-Pipet, Saint-Blaise-du-Buis, Saint-Bonnet-de-Chavagne, Saint-Cassien, Saint-Christophe-en-Oisans, Saint-Christophe-sur-Guiers, Saint-Clair-du-Rhône, Saint-Clair-sur-Galaure, Saint-Égrève, Saint-Étienne-de-Crossey, Saint-Étienne-de-Saint-Geoirs, Saint-Geoirs, Saint-Georges-d'Espéranche, Saint-Georges-de-Commiers, Saint-Gervais, Saint-Guillaume, Saint-Hilaire-de-la-Côte, Saint-Hilaire-du-Rosier, Saint-Honoré, Saint-Ismier, Saint-Jean-d'Hérans, Saint-Jean-de-Bournay, Saint-Jean-de-Moirans, Saint-Jean-de-Vaulx, Saint-Jean-le-Vieux, Saint-Joseph-de-Rivière, Saint-Julien-de-l'Herms, Saint-Just-Chaleyssin, Saint-Just-de-Claix, Saint-Lattier, Saint-Laurent-du-Pont, Saint-Laurent-en-Beaumont, Saint-Marcellin, Saint-Martin-d'Hères, Saint-Martin-d'Uriage, Saint-Martin-de-Clelles, Saint-Martin-de-la-Cluze, Saint-Martin-le-Vinoux, Saint-Maurice-en-Trièves, Saint-Maurice-l'Exil, Saint-Maximin, Saint-Michel-de-Saint-Geoirs, Saint-Michel-en-Beaumont, Saint-Michel-les-Portes, Saint-Mury-Monteymond, Saint-Nazaire-les-Eymes, Saint-Nicolas-de-Macherin, Saint-Nizier-du-Moucherotte, Saint-Paul-d'Izeaux, Saint-Paul-de-Varces, Saint-Paul-lès-Monestier, Saint-Pierre-d'Entremont, Saint-Pierre-de-Bressieux, Saint-Pierre-de-Chartreuse, Saint-Pierre-de-Chérennes, Saint-Pierre-de-Méaroz, Saint-Pierre-de-Mésage, Saint-Prim, Saint-Quentin-sur-Isère, Saint-Romain-de-Surieu, Saint-Romans, Saint-Sauveur, Saint-Siméon-de-Bressieux, Saint-Sorlin-de-Vienne, Saint-Théoffrey, Saint-Vérand, Saint-Vincent-de-Mercuze, Sainte-Agnès, Sainte-Anne-sur-Gervonde, Sainte-Luce, Sainte-Marie-d'Alloix, Sainte-Marie-du-Mont, Salaise-sur-Sanne, La Salette-Fallavaux, La Salle-en-Beaumont, Le Sappey-en-Chartreuse, Sarcenas, Sardieu, Sassenage, Savas-Mépin, Séchilienne, Septème, Serpaize, Serre-Nerpol, Seyssinet-Pariset, Seyssins, Seyssuel, Siévoz, Sillans, Sinard, La Sône, Sonnay, Sousville, La-Sure-en-Chartreuse, Susville, Têche, Tencin, La Terrasse, Theys, Thodure, Le Touvet, Tramolé, Treffort, Tréminis, La Tronche, Tullins, Valbonnais, Valencin, La Valette, Valjouffrey, Varacieux, Varces-Allières-et-Risset, Vatilieu, Vaujany, Vaulnaveys-le-Bas, Vaulnaveys-le-Haut, Venon,, Vernioz, Le Versoud, Veurey-Voroize, Vienne, Vif, Villard-Bonnot, Villard-de-Lans, Villard-Notre-Dame, Villard-Reculas, Villard-Reymond, Villard-Saint-Christophe, Ville-sous-Anjou, Villeneuve-de-Marc, Villette-d'Anthon, Villette-de-Vienne, Vinay, Viriville, Vizille, Voiron, Voreppe, Vourey.

O parte din următoarea comună:

Eclose-Badinières pentru partea care corespunde teritoriului fostei comune Eclose.

Departamentul Vaucluse (84):

(95 de comune)

Althen-des-Paluds, Aubignan, Aurel, Avignon, Le Barroux, Le Beaucet, Beaumes-de-Venise, Beaumont-du-Ventoux, Bédarrides, Bédoin, Blauvac, Bollène, Brantes, Buisson, Cabrières-d'Avignon, Caderousse, Cairanne, Camaret-sur-Aigues, Caromb, Carpentras, Châteauneuf-de-Gadagne, Châteauneuf-du-Pape, Courthézon, Crestet, Crillon-le-Brave, Entraigues-sur-la-Sorgue, Entrechaux, Faucon, Flassan, Fontaine-de-Vaucluse, Gigondas, Grillon, L'Isle-sur-la-Sorgue, Jonquerettes, Jonquières, Lafare, Lagarde-Paréol, Lagnes, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Loriol-du-Comtat, Malaucène, Malemort-du-Comtat, Mazan, Méthamis, Modène, Mondragon, Monieux, Monteux, Morières-lès-Avignon, Mormoiron, Mornas, Orange, Pernes-les-Fontaines, Piolenc, Le Pontet, Puyméras, Rasteau, Richerenches, Roaix, La Roque-Alric, La Roque-sur-Pernes, Sablet, Saint-Christol, Saint-Didier, Saint-Hippolyte-le-Graveyron, Saint-Léger-du-Ventoux, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Pierre-de-Vassols, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Saint-Saturnin-lès-Avignon, Saint-Trinit, Sainte-Cécile-les-Vignes, Sarrians, Sault, Saumane-de-Vaucluse, Savoillan, Séguret, Sérignan-du-Comtat, Sorgues, Suzette, Le Thor, Travaillan, Uchaux, Vacqueyras, Vaison-la-Romaine, Valréas, Vedène, Velleron, Venasque, Villedieu, Villes-sur-Auzon, Violès, Visan.

Zona din imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor spumante de calitate care beneficiază de indicația geografică protejată „Drôme” completată sau nu cu denumirea uneia dintre unitățile geografice mai mici menționate la punctul 2 este formată din următoarele districte limitrofe departamentului Drôme, și anume:

în partea de nord/nord-est, districtele Grenoble și Vienne situate în departamentul Isère;

în partea de est, districtul Gap situat în departamentul Hautes Alpes;

în partea de sud-est, districtul Forcalquier situat în departamentul Alpes de Haute Provence;

în partea de sud, districtele Carpentras și Avignon situate în departamentul Vaucluse;

în partea de vest, districtele Privas și Tournon-sur-Rhône situate în departamentul Ardèche.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-14462374-d7a3-429a-a357-9760cf540a2c

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

19.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/68

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2021/C 93/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Iași”

PDO-RO-A0139-AM01

Data cererii: 12.12.2014

1. Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2. Descrierea și justificarea modificării

2.1. Extinderea arealului delimitat al denumirii de origine, prin mărirea ariei de producție

Descriere și justificare

În județul Iași, există unele arii delimitate cultivate cu viță-de-vie localizate în comunele Probota, Țigănași, Andrieșeni, Bivolari, Trifești, Roșcani care se găsesc la distante mici precum 10 și 40 km est, sud-est și nord-est de municipiul Iași, acesta fiind parte din arealul delimitat DOP Iași. Aceste localități prezintă condiții agro-pedologice si climatice identice cu cele ale arealului Iași unde se obțin vinurile de calitate DOP Iași.

Din cauza condițiilor identic climatice și geologice pe care le au aceste localități, acestea trebuie introduse în arealul DOP Iași pentru ca de pe aceste suprafețe plantate cu viță-de-vie să se obțină vinurile cu tipicitate si autenticitate specifice parcelelor din aria de producție DOP Iași.

Aria delimitată unitar și precis va fi:

Subdenumirea Copou:

—	Municipiul Iași, cartier Copou;

—	Comuna Aroneanu, satele Aroneanu, Șorogari, Aldei, Dorobanț;

—	Comuna Rediu, satele Rediu, Breazu, Tăutești, Horlești;

—	Comuna Movileni, satele Movileni, Potângeni, Iepureni.

Subdenumirea Bucium:

—	Municipiul Iași, cartier Bucium;

—	Comuna Tomești, satele Tomești, Goruni, Chicerea, Vlădiceni;

—	Comuna Bârnova, satele Pietrăria, Cercu, Vișan, Pǎun;

—	Comuna Ciurea, satele Ciurea, Hlincea.

Subdenumirea Uricani:

—	Comuna Miroslava, satele Uricani, Miroslava, Vorovești, Balciu, Brătuleni, Cornești;

—	Comuna Horlești, satele Horlești, Bogdănești;

—	Comuna Valea Lupului, satul Valea Lupului;

—	Comuna Lețcani, sat Lețcani;

—	Comuna Dumești, sat Dumești;

—	Orașul Podu Iloaiei.

Subdenumirea Probota:

—	Comuna Probota: sate Probota, Perieni;

—	Comuna Țigănași: sate Țigănași, Cârniceni, Stejării, Mihail Kogălniceanu;

—	Comuna Bivolari: sate Bivolari, Soloneț, Traian, Buruienești, Tabăra;

—	Comuna Andrieșeni: sate Andrieșeni, Glăvănești, Fântânele, Spineni;

—	Comuna Trifești: sat Trifești;

—	Comuna Roșcani: sate Roșcani, Rădeni. Modificarea afectează capitolul III din caietul de sarcini și secțiunea 1.6 din documentul unic.

2.2. Includerea unor noi soiuri de struguri de vinificație în cultură, ca soiuri principale autorizate

Descriere și justificare

Soiurile de vinificație Riesling de Rhin, Golia, Tămâioasă românească, Șarba, Busuioacă de Bohotin și Arcaș au fost adăugate la lista de soiuri principale autorizate, prin introducerea acestora fiind menținută calitatea și caracteristicile specifice ale vinurilor obținute în DOP Iași.

Unele caracteristici de climă ale arealului Iași precum pârga strugurilor care începe în luna august, iar maturarea derulată lent pe o perioadă până la sfârșitul lunii septembrie când strugurii intră ușor în supramaturare concomitent cu instalarea atacului de putregai nobil sunt propice soiurilor Riesling de Rhin și Tămâioasă românească, Șarba la care se înregistrează (ultima parte a lunii septembrie) acumulări în zaharuri de 195-210 g/l cu supramaturare atingând valori chiar de 230 g/l. Aceste detalii ale ariei fac ca în special vinurile tinere să aibă cel mai adesea arome proaspete de mere verzi, grepfrut, piersică și vioiciune de la aciditatea destul de ridicată. O poziționare a pantelor cu expoziție sudică, lent însorite și cu fertilitate mijlocie determină maturarea deplină a soiurilor aromate, în special pentru Busuioaca de Bohotin care poate să acumuleze 185-200 g/l zaharuri, fără să ajungă la o prea mare supramaturare cu adaptabilitate crescută la condițiile din areal.

Se modifică secțiunea 1.7 din documentul unic și capitolul IV din caietul de sarcini.

2.3. Indicarea productivității vitivinicole a noilor soiuri de struguri de vinificație introduse în cultură

Descriere și justificare

Dată fiind introducerea în cultură a unor noi soiuri de struguri de vinificație, au fost indicate în caietul de sarcini și producțiile maxime viticole/vinicole ale acestor soiuri astfel solicitate pentru vinurile cu DOP Iași.

Se modifică secțiunea 1.5.2. din documentul unic și capitolele V și VI din caietul de sarcini.

2.4. Indicarea detaliilor privind factorul uman

Descriere și justificare

Pentru a asigura conformitatea cu legislația în vigoare în cazul unei DOP, este necesară adăugarea informațiilor privind factorul uman implicat care determină caracteristicile speciale ale vinurilor DOP Iași.

În tehnologia de cultură a viței-de-vie se aplică operațiuni și lucrări în verde (sistem de tăiere Guyot simplu/dublu/cordon unilateral, alegerea formei semiînalte de conducere a viței-de-vie și plivitul lăstarilor de pe tulpină). Operațiunile și lucrările în verde duc la un echilibru între masa foliară și încărcătura de rod, cu scopul de a permite acumulări mari de zaharuri și păstrarea unei acidități ridicate (diminuarea suprafeței foliare reduce combustia acizilor sub influența căldurii și a luminii).

Stabilirea momentului optim de recoltare se realizează în funcție de soi, gradul de maturare a boabelor, urmărind obținerea echilibrului aciditate-zaharuri-arome.

Limpezirea musturilor se efectuează prin flotație, se permite limpezirea și stabilizarea continuă a unor mari cantități de must, reducerea conținutului de depozit și a compușilor fenolici este un obiectiv esențial pentru calitatea finală a mustului. Se utilizează drojdii selecționate adăugate în mustul proaspăt înainte de începutul fermentației alcoolice, se folosesc activatori de fermentare care activează și reglează fermentările și refermentările alcoolice.

Prin folosirea de enzime în timpul scurgerii-presării se realizează si o extracție rapidă a substanțelor colorante și a taninurilor în cazul vinurilor roșii și o ameliorare a extracției de arome în cazul strugurilor aromați.

Enzimele adăugate în mustuiala de Fetească neagră sau Cabernet Sauvignon, prin degradarea compușilor pectici și celulozici din pereții celulari îmbunătățesc extracția substanțelor colorante.

Enzimele adăugate în mustuiala de struguri din soiurile Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin și Traminer roz, prin degradarea compușilor pectici și celulozici din pereții celulari, îmbunătățesc extracția substanțelor de aromă. Se folosesc și anumite enzime pentru eliberarea substanțelor aromate în cazul vinurilor obținute din strugurii supramaturați sau mucegăiți.

Se modifică secțiunea 1.8 din documentul unic și capitolul II din caietul de sarcini.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Iaşi

2. Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristici analitice si organoleptice - vinuri albe, roze

Vinurile albe se prezintă în culori de tip galben-pai sau galben intens, galben cu reflexe verzui, strălucitoare ori galben-limoniu, iar cele roze cu nuanțe pornind de la pink pana la culoarea foii de ceapă; au arome intense de citrice verzi și floare de soc, de petale de trandafir, flori de busuioc, grepfrut, arome discrete de flori de câmp, la ușoară învechire au și note de fân cosit și miere.

Sub aspect gustativ vinurile albe au caracter onctuos, prin învechire gustul devine ușor eterat, cu arome de mere verzi, grepfrut, piersică, miere, iarbă proaspăt tăiată, cu multă prospețime atunci când sunt tinere, cu tipicitate florală, uneori și aciditate moderată, fructuoase, cu post-gust plăcut, mineral, note citrice și ierboase care le conferă vioiciune.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11
Aciditate totală minimă	4,5 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	25
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	250

Caracteristici analitice și organoleptice – vinuri roșii

Vinurile roșii sunt caracterizate de culoare roșu-maroniu, roșu violaceu intens, roșu-aprins până la strălucitor sau roșu-rubiniu, cu miros specific de cireșe negre amare și vișine, cu notă florală autentică de prune uscate neafumate, aromă de fructe roșii de pădure coapte (coacăze roșii, merișor, mure, afine), cu savoare discretă de vanilie prin învechire sau cu buchet floral ce amintește de fructele proaspete și struguri în pârgă.

Gustul este catifelat, fără astringență exagerată, echilibrat, consistent, lung, ierbos, taninurile astringente fiind bine echilibrate în timp.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11
Aciditate totală minimă	4,5 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	25
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

5. Practici oenologice

(a) Practici oenologice esențiale

Practici oenologice

Practică de cultivare

Recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producția potențială depășește limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Irigarea este admisă numai în anii secetoși, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conținutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

(b) Producții maxime

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Golia 9 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră 9 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Arcaș 10 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Merlot, Riesling italian, Fetească albă 11 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Riesling de Rhin, Șarba 12 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz 60 de hectolitri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Fetească regală, Aligoté, Băbească neagră 13 000 de kilograme de struguri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Golia, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră 60 de hectolitri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin 68 de hectolitri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Merlot, Arcaș, Riesling italian, Fetească albă 72 de hectolitri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Riesling de Rhin, Șarba 82 de hectolitri pe hectar

—	la maturitate deplină a strugurilor la recoltat, soiurile Fetească regală, Aligoté, Băbească neagră 85 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Județul Iași:

Subdenumirea COPOU

—	Municipiul Iași, cartier Copou;

—	Comuna Aroneanu, satele Aroneanu, Șorogari, Aldei și Dorobanț;

—	Comuna Rediu, satele Rediu, Breazu, Tăutești și Horlești;

—	Comuna Movileni, satele Movileni, Potângeni și Iepureni.

Subdenumirea BUCIUM

—	Municipiul Iași, cartier Bucium;

—	Comuna Tomești, satele Tomești, Goruni, Chicerea și Vlădiceni;

—	Comuna Bârnova, satele Pietrăria, Cercu, Vișan și Pǎun;

—	Comuna Ciurea, satele Ciurea și Hlincea.

Subdenumirea URICANI

—	Comuna Miroslava, satele Uricani, Miroslava, Vorovești, Balciu, Brătuleni și Cornești;

—	Comuna Horlești, satele Horlești și Bogdănești;

—	Comuna Valea Lupului, satul Valea Lupului;

—	Comuna Lețcani, sat Lețcani;

—	Comuna Dumești, sat Dumești;

—	Orașul Podu Iloaiei.

Subdenumirea PROBOTA

—	Comuna Probota, satele Probota și Perieni;

—	Comuna Țigănași, satele Țigănași, Cârniceni, Stejării și Mihail Kogălniceanu;

—	Comuna Bivolari, satele Bivolari, Soloneț, Traian, Buruienești și Tabăra;

—	Comuna Andrieșeni, satele Andrieșeni, Glăvănești, Fântânele și Spineni;

—	Comuna Trifeşti, sat Trifeşti;

—	Comuna Roşcani, satele Roşcani, Rădeni.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Aligoté B – Plant de trois, Plant gris, Vert blanc, Troyen blanc

Arcaș N

Busuioacă de Bohotin Rs – Schwarzer Muscat, Muscat fioletovâi, Muscat violet cyperus, Tămâioasă violetă

Băbească neagră N – Grossmuttertraube, Hexentraube, Crăcana, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia

Cabernet Sauvignon N – Petit Vidure, Bourdeos tinto

Chardonnay B – Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Fetească albă B – Păsărească albă, Poama fetei, Mädchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră N – Schwarze Mädchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B – Königliche Mädchentraube, Königsast, Kiralyleanka, Dănășană, Galbenă de Ardeal

Golia B

Merlot N – Bigney rouge

Muscat Ottonel B – Muscat Ottonel blanc

Pinot Gris G – Affumé, Grauer Burgunder, Grauburgunder, Grauer Mönch, Pinot cendré, Pinot grigio, Ruländer

Pinot Noir N – Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Riesling de Rhin B – Weisser Riesling, White Riesling

Riesling italian B – Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sauvignon B – Sauvignon verde

Traminer Roz Rs – Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

Tămâioasă românească B – Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka

Șarba B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Legătura cu aria geografică

Detalii privind aria geografică

Podgoria e situată în nord-estul Podișului Moldovenesc, în zona de contact a Câmpiei colinare a Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc, marcat de Coasta Iașilor, în care climatul este temperat continental cu nuanțe excesive, consecință a poziției de interferență între cel moderat continental specific Podișului Moldovenesc și cel excesiv continental al Câmpiei Moldovei.

Arealul cuprinde plantații viticole amplasate în zonele colinare ale Moldovei (S-E) și pe coasta de tranziție spre Podișul Moldovenesc de sud (Coasta Repedea) și fața Prutului (sectorul Tomești – Bohotin). În areal se identifică mai multe centre viticole precum Copou-Șorogari, Galata, Uricani, Bucium, Comarna, Tomești, iar în partea de nord, nord-est, la circa 40 km de orașul Iași sunt încă două centre cu condiții favorabile culturii viței-de-vie cu soiuri pentru vinuri de calitate, precum Probota și Plugari.

În podgorie, cele mai bune rezultate în cultura viței se obțin de pe platourile însorite și în bazinele sculptate de unele văi secundare unde, deși au expoziție nordică, beneficiază de adăpost față de masele de aer din N sau N-E, și de efectul foehnic al maselor de aer sudice și vestice care descind dinspre podișul înalt spre culoarul Bahluiului și al Prutului.

Plantații viticole se localizează și în bazinele văilor sculptate în spațiul dintre Coasta Iașului și limita nordică și nord-estică a Podișului Central Moldovenesc, cu mari suprafețe viticole cultivate care se continuă și pe interfluviile deluroase secundare care delimitează bazinele hidrografice.

Detalii privind produsul

Vinurile albe prezintă o gamă variată de culori, de la galben-pai până la galben cu reflexe verzui, au arome intense de citrice, grepfrut, uneori discrete florale și nuanțe de miere atunci când sunt supuse la învechire. Gustativ au onctuozitate, prospețime tipică atunci când sunt tinere, aciditate moderată, note fructuoase și uneori minerale, exprimând vioiciune. Maturarea moderată păstrează prospețimea soiului.

Vinurile roșii au mirosul specific de cireșe negre amare și vișine, de prune uscate neafumate și savoare discretă de vanilie prin învechire. Prezintă nuanțe de roșu-aprins și predominante de roșu-rubiniu, cu un gust catifelat, ușor astringent, consistent, cu taninurile astringente bine echilibrate, cu corpolență, rotunjime și mai ales arome specifice de fructe roșii de pădure bine coapte (coacăze, mure, afine).

Factorul uman

În tehnologia de cultură a viței-de-vie se aplică operațiuni si lucrări în verde (sistem de tăiere Guyot simplu/dublu/cordon unilateral, alegerea formei semiînalte de conducere a viței-de-vie și plivitul lăstarilor de pe tulpină asigură calitatea vinurilor). Operațiunile și lucrările în verde duc la un echilibru între masa foliară și încărcătura de rod, cu scopul de a permite acumulări mari de zaharuri în vinuri și păstrarea unei acidități ridicate (diminuarea suprafeței foliare reduce combustia acizilor sub influența căldurii și a luminii).

Stabilirea momentului optim de recoltare se realizează în funcție de soi, gradul de maturare a boabelor, urmărind obținerea echilibrului aciditate-zaharuri-arome.

Se utilizează drojdii selecționate adăugate în mustul proaspăt înainte de începutul fermentației alcoolice, se folosesc activatori de fermentare care activează și reglează fermentările și refermentările alcoolice.

Prin folosirea de diferite enzime se realizează și o extracție rapidă a substanțelor colorante și a taninurilor în cazul vinurilor roșii și o ameliorare a extracției de arome în cazul strugurilor aromați care să fie conservate în vinurile obținute.

Enzimele adăugate în mustuiala de Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin sau Traminer roz, prin degradarea compușilor pectici și celulozici din pereții celulari, îmbunătățesc extracția substanțelor de aromă. Se folosesc și enzime pentru eliberarea substanțelor aromate în cazul vinurilor obținute din struguri supramaturați sau mucegăiți.

Legătura cu aria geografică – Interacțiune cauzală

În această podgorie, cele mai bune rezultate, cultura viței-de-vie dă în platourile însorite și în bazinele sculptate de unele văi secundare, unde deși în general au expoziție nordică, beneficiază de adăpost față de masele de aer din N sau NE și de efectul foehnic al maselor de aer sudice și vestice care descind dinspre podișul înalt spre culoarul Bahluiului și al Prutului.

Via de pe dealurile Bucium, Pietrărie și Tomești a dat rod unor vinuri deosebite ca Aligoté, Fetească albă sau Muscat Ottonel. Soiurile de viță-de-vie majoritar autohtone ca Fetească Albă, Fetească regală, Fetească neagră și soiurile Aligoté, Muscat Ottonel sau Merlot dau o notă deosebită vinurilor cu denumirea protejată „Iași”; în special este remarcată prospețimea vinurilor din aceste soiuri care se datorează situării podgoriei la nord de paralela 45 , unde căldura verilor nu este suficient de mare pentru a afecta aromele primare.

Relieful adânc fragmentat de pâraie ca Frasin, Perieni, Plopu, pe versanții cărora se insinuează alte plaiuri viticole, cu diferența de altitudine între nivelul albiilor Prut-Jijia și nivelul culmilor din jur (poziție mai sudică și largă deschidere spre culoarele Prut-Jijia), plaiurile centrului Probota beneficiază de un climat mai cald și o insolație mai bogată.

În areal se găsesc solurile de tip cernoziomuri cambice, soluri cenușii, regosolurile și solurile antropice dintre care predomină cele de tip cernoziomuri cambice, care sunt caracteristice pentru imprimarea unor acidități ridicate ale vinurilor.

Factorii climatici prezintă contraste mari între sezoanele extreme, în care iernile sunt aspre și relativ uscate, iar verile calde, toride și adesea secetoase, primăverile moderate termic și hidric, iar toamnele sunt blânde și predominant senine. Alături de acești factori enumerați, radiația solară globală cu valori ridicate cu variații funcție de expoziția versanților și bilanțul termic global din perioada de vegetație, la care se adaugă condițiile de maturare a strugurilor din epocile V și VI, sunt favorabile obținerii vinurilor de calitate care conservă o prospețime tipică, o aciditate moderată spre ridicată, prezența notelor florale și un echilibru al taninurilor.

9. Alte condiții esențiale

Condiții pentru comercializare

Cadru juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

În etichetare este obligatorie inscripționarea tipului de vin, dat de conținutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce.

În condițiile în care în etichetare se utilizează denumirea plaiului viticol sau subdenumirea de origine (COPOU, BUCIUM, URICANI, PROBOTA), după caz, vinurile trebuie să provină în exclusivitate din exploatarea indicată.

In funcție de interesul producătorilor, denumirea de origine protejată „Iași” poate să fie completată cu una din următoarele denumiri de plai viticol: ARONEANU, REDIU, ŞOROGARI, TOMEŞTI, GORUNI, VLĂDICENI, PIETRĂRIA, VIŞAN, DEALUL DOAMNEI, DOI PERI, MIROSLAVA, URIC, VOROVEŞTI, BALCIU, BRĂTULENI, CORNEŞTI, HORLEŞTI, BOGDĂNEŞTI, COASTA MORII.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_iasi_modificat_cf_cererii_1326_1335_2014_pentru_notificarea_com_07.01.2020_no_track_changes.pdf

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 93

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 19 martie 2021

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2021/C 93/01	Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor	1

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1912
JPY	yen japonez	130,08
DKK	coroana daneză	7,4360
GBP	lira sterlină	0,85575
SEK	coroana suedeză	10,1570
CHF	franc elvețian	1,1069
ISK	coroana islandeză	151,60
NOK	coroana norvegiană	10,1058
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,170
HUF	forint maghiar	368,18
PLN	zlot polonez	4,6253
RON	leu românesc nou	4,8858
TRY	lira turcească	8,7701
AUD	dolar australian	1,5347
CAD	dolar canadian	1,4824
HKD	dolar Hong Kong	9,2493
NZD	dolar neozeelandez	1,6567
SGD	dolar Singapore	1,6013
KRW	won sud-coreean	1 343,25
ZAR	rand sud-african	17,6202
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7507
HRK	kuna croată	7,5750
IDR	rupia indoneziană	17 165,19
MYR	ringgit Malaiezia	4,8976
PHP	peso Filipine	57,997
RUB	rubla rusească	88,1313
THB	baht thailandez	36,772
BRL	real brazilian	6,6225
MXN	peso mexican	24,5306
INR	rupie indiană	86,6105

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 93/02	Rata de schimb a monedei euro — 18 martie 2021	15
2021/C 93/03	Informații din partea Comisiei Europene, publicate în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, privind notificările statului de pavilion (Lista statelor și a autorităților competente ale acestora), în conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008	16
2021/C 93/04	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	35

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 93/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10157 — Aurubis/TSR Recycling/JV) ( 1 )	36
2021/C 93/06	Notificare prealabilă a unei concentrări [Cazul M.10159 — Infosys/Daimler (Certain Assets and Personnel)] – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	38
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 93/07	Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	39
2021/C 93/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	54
2021/C 93/09	Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	68


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.