COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

12.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 83/11

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 83/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„COSTIÈRES DE NÎMES”

PDO-FR-A0161-AM01

Data comunicării: 8.12.2020

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Soiurile de viță-de-vie

Conformitatea soiurilor este evaluată, pentru fiecare culoare a vinului, pe toate parcelele exploatației destinate producției de vin cu DOP „Costières de Nîmes”.

Organismul de protecție și de gestionare a DOP dorește să introducă o dispoziție pentru exploatațiile mici care nu pot respecta dispozițiile privind proporția soiurilor de viță-de-vie în cadrul podgoriei. Astfel, cu excepția dispozițiilor privind proporția soiurilor albe în vinurile roze, stabilite în caietul de sarcini, dispozițiile privind proporția nu se aplică viticultorilor care produc struguri fără însă a produce vin din producția proprie și care exploatează o suprafață totală (incluzând toate culorile) în arealul parcelat delimitat care nu depășește 1,5 hectare pentru denumirea de origine controlată „Costières de Nîmes”.

2. Conducerea viței-de-vie

Pentru a menține caracteristicile solurilor care constituie un element fundamental al teritoriului, se introduc alte practici de cultivare care țin de măsurile de agromediu:

—	sunt interzise erbicidarea și plivitul mecanic ale capetelor parcelelor;

—	este interzisă erbicidarea totală a parcelei;

—	aportul de azot mineral de sinteză este limitat la 30 de unități pe hectar și pe an;

—	este interzisă utilizarea de mulci din material plastic la plantare.

3. Norme analitice privind vinurile roze

Intensitatea culorii vinurilor roze este modificată, iar valoarea intensității culorii trebuie să fie mai mică sau egală cu 2. Limita inferioară a intensității culorii stabilită la 0,5 este eliminată pentru a permite producția unor vinuri roze mai deschise, care să corespundă vinurilor așteptate de consumatori pe piață, respectându-se în același timp profilul vinurilor cu DOP.

4. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii care au expirat sunt eliminate. Acestea sunt dispoziții referitoare la calendarul pentru asigurarea conformității normelor privind soiurile și a producțiilor maxime medii pe parcelă, pentru care s-au depășit termenele-limită prevăzute până la recolta din 2018.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Costières de Nîmes

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri roșii

Vinurile cu denumirea „Costières de Nîmes” sunt vinuri liniștite; acestea pot fi roșii, roze sau albe.

Pentru vinurile roșii, conținutul de acid malic este de cel mult 0,4 grame pe litru în etapa ambalării.

—

În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori:

—	Vinuri roșii (cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mică decât sau egală cu 14 %): 3 g/l

—	Vinuri roșii (cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mare de 14 %.): 4 g/l.

—	Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %.

—	Vinurile roșii prezintă, după fermentația malolactică, o intensitate a culorii modificată mai mare decât sau egală cu 6.

—	Conținutul de aciditate totală și cel de aciditate volatilă pentru vinurile roșii sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

—	Vinurile roșii sunt obținute în principal din soiurile Grenache noir N, Mourvèdre N și Syrah N.

Vinurile roșii, produse în principal din soiurile Grenache N și Syrah N, sunt, înainte de toate, vinuri obținute datorită cunoștințelor de specialitate ale producătorilor. Caracterizate, atunci când sunt tinere, prin arome de fructe roșii, au un potențial de conservare mediu, cu arome care evoluează apoi spre note mai condimentate și vegetale. Elegante, dar structurate și echilibrate, acestea aparțin marii familii a vinurilor din Valea Ronului.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)	140

Vinuri roze

—	Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %.

—	În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori: 4 g/l

—	Vinurile roze prezintă o intensitate a culorii modificată mai mică decât sau egală cu 2.

—	Pe lângă normele privind aciditatea volatilă și dioxidul de sulf, celelalte criterii analitice sunt în concordanță cu reglementările Uniunii.

—	Vinurile roze sunt obținute în principal din soiurile Grenache noir N, Mourvèdre N și Syrah N.

Vinurile roze au în general o culoare intensă și un grad ridicat de prospețime, fiind ample și având un gust remanent aromat persistent. Acestea au arome de fructe roșii mici și de fructe uscate.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	14,28
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)	180

Vinuri albe

—	Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11,5 %.

—	În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic decât sau egal cu următoarele valori: 4 g/l.

—	Pe lângă normele privind aciditatea volatilă și dioxidul de sulf, celelalte criterii analitice sunt în concordanță cu reglementările Uniunii.

—

Vinurile albe sunt produse în principal din soiurile Grenache Blanc B, Marsanne B și Roussanne B. Sunt echilibrate, au vioiciune și arome florale, care amintesc de florile albe, și arome fructate, care amintesc de citrice și de fructele cu pulpă albă.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	14,28
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)	180

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice specifice

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.

Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butuci.

—	Tăierea viței-de-vie se realizează înainte de 1 mai.

—

Plantele de viță-de-vie trebuie tăiate prin metoda tăierii scurte cu maximum 6 cepuri pe butuc. Fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum doi ochi. Totuși, vița-de-vie condusă prin metoda „cordon de Royat” poate fi tăiată cu maximum 10 cepuri de rod pe butuc, fiecare cep de rod având un singur ochi.

—	Soiurile Syrah N și Viognier B pot fi tăiate prin metoda Guyot simplă, cu maximum 10 ochi pe butuc, dintre care maximum șase pe coarda de rod și unul sau două cepuri de înlocuire cu cel mult doi ochi.

Irigarea poate fi autorizată.

Practică oenologică specifică

Pentru producerea vinurilor roze, se interzice utilizarea cărbunilor de uz oenologic, singuri sau în amestec, în cadrul preparatelor.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

b. Producții maxime

vinuri roșii și roze

66 de hectolitri pe hectar

vinuri albe

70 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gard: Aubord, Beaucaire, Beauvoisin, Bellegarde, Bernis, Bezouce, Bouillargues, Le Cailar, Caissargues, Garons, Générac, Jonquières-Saint-Vincent, Lédenon, Manduel, Meynes, Milhaud, Nîmes, Redessan, Rodilhan, Saint-Gilles, Sernhac, Uchaud, Vauvert, Vestric-et-Candiac.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Grenache N

Grenache blanc A

Marsanne B

Mourvèdre N - Monastrell

Roussanne B

Syrah N – Shiraz

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Informații privind arealul geografic

„Zona de coastă” (costière) în care este amplasat arealul geografic al denumirii de origine controlată „Costières de Nîmes” este un termen geografic care desemnează un platou pietros, uneori ondulat, cuprins între Vistrenque (depresiunea Nîmes urmată de Vistre) la nord-vest, câmpiile Gardon și râul Ron la est și câmpia Camargue la sud. Acest platou, presărat cu o serie de dealuri mici, se întinde de la nord-est la sud-vest, pe aproximativ 40 de kilometri, și are o lățime de aproximativ 15 kilometri. Arealul geografic este astfel delimitat pe teritoriul a 24 de comune din departamentul Gard.

Clima, mediteraneeană, se caracterizează printr-o expunere anuală semnificativă la soare, cu o medie anuală a orelor însorite de 2 700, precum și cu o perioadă estivală de sub-secetă. Clima este influențată de mistral (vânt din nord, rece, uscat, adesea violent) care suflă dinspre Valea Ronului, dar există și brize marine răcoroase care vin din zona din apropiere, Camargue, și care sunt transportate pe „zona de coastă” prin efectul de convecție creat prin ridicarea aerului supraîncălzit de solul pietros. Efectul de temperare al acestor brize accentuează variațiile termice dintre zi și noapte.

La sfârșitul erei terțiare și la începutul cuaternarului, bazinul Ronului era străbătut de râuri puternice, care transportau un volum considerabil de materiale pe care le regăsim sub forma unui strat de pietriș amestecat cu o argilă roșie nisipoasă. Acest nivel, care este cel mai înalt și, prin urmare, cel mai vechi, formează cea mai mare parte a „zonei de coastă” și îi conferă „unicitatea”, în pofida dimensiunilor sale care i-au adus titlul de cea mai mare „terasă din vilafranchian” din Europa. Solul este mai mult sau mai puțin adânc, foarte pietros, mai mult sau mai puțin roșu, în funcție de migrația în profunzime a argilei cu apele de scurgere. Dispune de o rezervă bună de apă, dar nu în exces, și se încălzește rapid.

Informații privind calitatea și caracteristicile produselor

În anii 1920, producătorii au creat o asociație pentru a defini arealul de producție a vinurilor „Costières”. Acest demers a condus, în iulie 1942, la o cerere de recunoaștere ca denumire de origine „vin delimitat de calitate superioară”, apoi la recunoașterea ca denumire de origine controlată în 1986, inițial sub denumirea de „Costières du Gard” și, ulterior, în 1989, sub numele de „Costières de Nîmes”, care reia terminologia legată de terasa care constituie baza arealului geografic.

Podgoria, zonă de tranziție între Languedoc și Valea Ronului, constituind partea cea mai sudică, acoperă o suprafață de aproximativ 4 500 de hectare pentru o producție medie de 220 000 de hectolitri alcătuită din vinuri roșii (55 % din producție), vinuri roze (40 % din producție) și dintr-o proporție mai redusă de vinuri albe. Aceste vinuri sunt produse de 15 crame-cooperative și de aproximativ 100 de crame private.

Un sfert din volume sunt vândute în afara teritoriului național, din care aproape jumătate în afara Uniunii Europene, în special în Canada.

Interacțiuni cauzale

Profitând de o situație istorică și geografică unică, dat fiind că este vorba despre o zonă de tranziție între cele două leagăne ale civilizației vitivinicole reprezentate de Languedoc și Provence, delimitat de orașele încărcate de istorie și cultură Nîmes, Beaucaire sau Saint-Gilles, situat la poalele crestelor urgoniene și ancorat pe „terasa din vilafranchian” care îi conferă un caracter unitar, teritoriul „zonei de coastă” oferă toate elementele care au permis comunității de producători să evidențieze originalitatea unei producții obținute pe baza cunoștințelor de specialitate tradiționale, acordând atenție optimizării calității vinurilor.

Factorii naturali, puși în valoare de această producție, au caracteristici care se regăsesc în potențialul recoltei, conservat de viticultori în special prin normele de recoltare și de transport al recoltei stabilite în caietul de sarcini.

Parcelele delimitate anume pentru recolta de struguri sunt situate pe terasă, ale cărei soluri sunt alcătuite din pietriș din vilafranchian, denumit la nivel local „gress”, amestecat cu o structură nisipoasă. Aceste parcele beneficiază de condiții optime de drenare și de un regim hidric optimizat de prezența frecventă a unui strat de argilă, denumit la nivel local „gapans”, care în profunzime va reține apa, înlăturând astfel orice obstacol în calea maturării plantei în perioadele de vară uscate și calde.

Stratul de pietriș, uneori cu dimensiuni foarte diferite, stochează căldura diurnă pentru a o elibera pe timpul nopții. Creșterea temperaturii diurne va crea astfel o variație de temperatură care întărește efectul de convecție și atrage brizele marine din Camargue. Caracteristice climatului arealului geografic, variațiile termice crescute în acest fel păstrează prospețimea și complexitatea aromelor, în timp ce clima uscată și caldă din timpul verii favorizează un grad bun de coacere a boabelor. Toți acești factori naturali, asociați cu frecvența mistralului, care asigură concentrația conținutului de zahăr al strugurilor și limitează dezvoltarea bolilor criptogamice, favorizează sustenabilitatea producției viticole în arealul geografic.

Comunitatea de producători, care dispune de o suprafață parcelară atent delimitată, de o varietate a soiurilor tradițională și restructurată, își păstrează originalitatea producției prin schimburi de cunoștințe de specialitate colective, permițând totuși manifestarea caracteristicilor individuale.

Dornici să valorifice imaginea vinurilor prin protejarea arealului geografic și prin difuzarea de informații privind calitatea cunoștințelor de specialitate și a teritoriului, dornici să gestioneze mediul de viață încercând să facă din peisaj un instrument de dezvoltare și de ameliorare a teritoriului, dornici să păstreze resursele naturale prin menținerea diversității florei și a faunei, toți partenerii implicați au pus bazele unei „Carte a peisajului și a mediului”, semnată la 5 iulie 2007 și recunoscută în „Carta internațională de la Fontevraud” în martie 2009.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, delimitată prin derogare pentru vinificare și pentru producerea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune:

—	Departamentul Bouches-du-Rhône: Arles, Saintes-Maries-de-la-Mer, Tarascon;

—

Departamentul Gard: Aigues-Mortes, Aigues-Vives, Aimargues, Boissières, Cabrières, Calmette, Caveirac, Clarensac, Codognan, Collias, Comps, Dions, Estezargues, Fournès, Fourques, Gajan, Langlade, Marguerittes, Montfrin, Nages-et-Solorgues, Parignargues, Poulx, Remoulins, Rouvière, Sainte-Anastasie, Saint-Bonnet-du-Gard, Saint-Gervasy, Saint-Hilaire d’Ozilhan, Saint-Laurent-d’Aigouze, Vergèze, Vers-Pont-du-Gard.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

(b)	Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unei unități geografice mai mari, „Vignobles de la Vallée du Rhône”, în conformitate cu condițiile specificate în convenția semnată între diferitele organisme de protecție și de gestionare în cauză.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-30696315-75fd-4fdf-9d25-7274e3e529db

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

12.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 83/17

Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2021/C 83/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE LA NIVELUL UNIUNII A CAIETULUI DE SARCINI AL PRODUSULUI

„RECAȘ”

PDO-RO-A0027-AM01

Data cererii: 9.4.2019

1. Solicitantul și interesul legitim

Asociația Profesională Vie Vin Recaș Timiș (AVV Recaș)

2. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Categoria de produse vitivinicole

☒

Legătura

☐	Restricții privind comercializarea

3. Descrierea și justificarea modificării

3.1. Includerea unei noi categorii de produs, cea a vinului spumant de calitate

Descriere și justificare

A fost introdusă o categorie nouă de produs, vin spumant de calitate.

Ca urmare, au fost modificate secțiunea I din caietul de sarcini și secțiunea 1.3 din documentul unic.

În ultimii ani au fost făcute monitorizări ale producerii vinurilor spumante obținute din producția de vinuri-bază pentru obținerea vinurilor spumante de calitate din strugurii cultivați în arealul Recaș. Au fost făcute numeroase evaluări ale vinurilor în cadrul comisiilor de atestare a calității acestor vinuri cu denumire de origine protejată, cu mențiunea că producția de vinuri-bază pentru obținerea spumantelor au prezentat caracteristici corespunzătoare cu vinurile liniștite produse în acest areal, proveniența acestora fiind strugurii produși în areal, cu caracteristici de calitate date de terroir-ul specific Recaș.

La momentul introducerii la nivel național a nomelor de obținere prin metoda clasică a categoriei de vinuri spumante de calitate, producerea acestor vinuri în arealul Recaș era una ocazională. Cum la acea dată nu existau în cultură soiurile de struguri din care se obțin spumantele de calitate, s-a început plantarea acestora și abia recolta anului 2011 a făcut obiectul primei evaluări a vinului-bază pentru spumantul de calitate.

A urmat o perioadă de retehnologizare a unităților de vinificație cu tehnologie modernă și pentru obținerea acestui tip de produs, iar datorită cerințelor pieței pentru această categorie de produs prelucrarea în modul clasic a spumantelor de calitate a devenit o realitate.

În perioada de monitorizare, spumantele produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine Recaș, din vinuri-bază obținute din strugurii cultivați în acest areal, au luat premii la concursuri naționale și internaționale (Concours Mondial Bruxelles 2012, 2013 și 2014, Silver Medal cu Bendis Brut Rose 2011, Bendis 2012 și Bendis Brut Rose 2013; Effervescens du Monde 2013, Franța, Medaille d’Argent, cu Bendis Brut 2012 și la Wine Tasting Competition International Summer Wines 2012, Mainz, Germania, cu Bendis 2011, apreciat cu trei stele), ceea ce le-a confirmat valoarea și le-a subliniat recomandarea de a fi introduse în caietul de sarcini.

Introducerea noii categorii de vinuri spumante de calitate cu denumirea de origine protejată Recaș cu trăsături de fructuozitate și mai ales aciditate optimă si prospețime accentuate valorifică pe deplin potențialul pedoclimatic al arealului Recaș și captează atenția consumatorului asupra calităților lor, având proveniența materiei prime utilizate din arealul geografic Recaș cu amprenta climatică specifică, cea care îl diferențiază între regiunile viticole ale României.

Soiuri de vinificație precum Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Chardonnay. Pinot gris, Traminer roz, Pinot noir, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Fetească neagră sunt utilizate în scopul obținerii vinurilor spumante de calitate.

3.2. Includerea caracteristicilor analitice ale noii categorii de vin (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Au fost incluse în caietul de sarcini și caracteristicile analitice ale vinurilor spumante de calitate, pentru prezentarea acestor parametri pentru noua categorie de produs introdusă în caietul de sarcini.

Ca urmare, au fost modificate secțiunea XI litera (a) din caietul de sarcini și secțiunea 1.4 din documentul unic.

3.3. Indicarea caracteristicilor organoleptice specifice ale noii categorii de vin (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Dată fiind introducerea vinului spumant de calitate, au fost adăugate caracteristicile organoleptice ale vinurilor spumante de calitate, din punctul de vedere al aspectului, al aromei și al gustului, fiind necesară prezentarea lor ca o consecință a introducerii unei noi categorii de vin.

Ca urmare, au fost modificate secțiunea XI litera (b) din caietul de sarcini și secțiunea 1.4 din documentul unic.

3.4. Modificări ale producțiilor vitivinicole prin creșterea nivelului maxim al acestora

Descriere și justificare

A fost crescută productivitatea vitivinicolă pentru soiurile permise în cultură în areal din care se obțin vinurile liniștite și vinurile spumante de calitate, în vederea adaptării la practicile de producție care permit obținerea vinurilor de înaltă calitate.

Ca urmare, au fost modificate secțiunile V și VI din caietul de sarcini și secțiunea 1.5.2 din documentul unic.

Modificarea este determinată de o evoluție a densității din plantațiile din areal, care în timp a suferit modificări plecând de la densități scăzute până la unele superioare, generate de aplicarea programelor de replantare din reconversie/restructurare, cât și pentru pregătirea corespunzătoare pentru aplicarea mecanizării complete.

Pentru producerea vinurilor cu DOP Recaș în arealul delimitat au fost exploatate plantațiile cu o densitate scăzută a plantelor/hectar din cauza distanțelor mari de plantare cu 2 222–2 778 de butuci/hectar și clone vechi cu potențial de producție și calitate redus, însă din 2007 pe multe din suprafețele viticole din areal au fost realizate plantări cu redimensionarea densității plantelor, care să asigure mecanizarea completă, și s-au folosit soiuri cu suficientă vigoare pentru o încărcătură de rod superioară, care să permită menținerea aceluiași nivel de calitate corespunzător denumirii de origine protejate.

Pentru susținerea creșterii nivelului producțiilor, la nivelul arealului Recaș s-a realizat o monitorizare a producțiilor medii obținute înregistrate pe perioade diferite de cinci ani consecutivi și trei ani consecutivi în funcție de specificul soiurilor permise în cultură pentru a se identifica exact care ar putea fi nivelul maxim corespunzător al productivității lor corespunzător pentru îndeplinirea calității vinurilor cu denumire de origine protejată Recaș.

Soiurile plantate sunt în general soiuri autohtone, dar și clone mult mai valoroase din soiuri clasice, care își exprimă potențialul prin vinurile elaborate cu tehnologii modernizate.

În special pentru soiurile Mustoasă de Măderat, Syrah și Alicante Bouschet se înregistrează producții mai ridicate, care sunt generate de mărimea ciorchinilor și de conținutul în suc vacuolar din boabe.

3.5. Adăugarea unor practici specifice de obținere a noii categorii de vin (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Se completează caietul de sarcini cu unele practici specifice de obținere a categoriei noi de vinuri spumante de calitate, ca o consecință a adăugării acestei noi categorii de produs.

Au fost modificate secțiunea IX din caietul de sarcini și secțiunea 1.5.1 din documentul unic.

3.6. Includerea în etichetare a unor indicații facultative referitoare la tehnologia specifică de obținere a noii categorii de vin introduse (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Pentru noua categorie de vin introdusă (vin spumant de calitate) se completează caietul de sarcini la condițiile de etichetare pentru această categorie nouă, cu indicarea facultativă a acelor mențiuni care indică tehnologia specifică de obținere a acestei categorii, pentru că ele au o influență în percepția consumatorului vinului spumant Recaș, evocând notorietatea denumirii de origine protejate (DOP).

Ca urmare, au fost modificate secțiunea XII din caietul de sarcini și secțiunea 1.9 din documentul unic.

3.7. Includerea unor noi soiuri de struguri de vinificație autorizate pentru vinuri liniștite

Descriere și justificare

Au fost adăugate noi soiuri de struguri autorizate pentru vinuri liniștite la lista de soiuri principale.

Ca urmare, au fost modificate secțiunea IV din caietul de sarcini și secțiunea 1.7 din documentul unic.

Modificarea este necesară pentru valorificarea potențialului aromatic al soiurilor, pentru menținerea notorietății și pentru diversificarea sortimentală a DOP Recaș, atât pentru vinurile liniștite, cât și pentru vinurile spumante de calitate obținute, aceste soiuri fiind localizate în plantațiile de viță-de-vie realizate prin programul de reconversie/restructurare a plantațiilor viticole.

Soiurile nou introduse au fost alese după studiul atent al pieței de desfacere românești, care a început să dezvolte și să lărgească o nișă către soiurile autohtone și pentru cele cu un conținut mai redus de taninuri și fructuozitate mai accentuată. Prin diversificarea sortimentală se creează o paletă mult mai largă de posibilități de exprimare a complexității aromatice, expresivității și originalității în vinurile liniștite și spumante de calitate Recaș, așa cum a fost schițată la vinurile liniștite obținute din acest teritoriu viticol cel puțin începând din anul 1318.

Astfel, în timp ce soiurile românești Fetească albă, Tămâioasă românească și Negru de Drăgășani vor scoate în evidență terroir-ul Recaș, Viognier și Traminer roz vor accentua complexitatea aromelor primare de flori și fructe verzi sau fructe cu sâmbure (caise, piersici albe), tipică vinurilor de Recaș, soiului Alicante Bouschet revenindu-i rolul de a influența pozitiv intensitatea colorantă a vinurilor roșii din gama Premium. Introducerea în sortiment a soiului Cabernet Franc, ce dă vinuri fine și complexe, este o continuare a eforturilor de identificare a celor mai potriviți exponenți ai specificului zonei de vest a României viticole.

3.8. Indicarea practicilor tehnologice specifice de obținere a noii categorii de vin (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Se completează caietul de sarcini cu informații care se referă la tehnologiile specifice de obținere a categoriei noi de vinuri spumante de calitate, ca o consecință a adăugării acestei noi categorii de produs.

A fost modificată secțiunea IX din caietul de sarcini, dar documentul unic nu a fost modificat.

3.9. Indicarea legăturii cu arealul geografic pentru noua categorie de vin (vin spumant de calitate)

Descriere și justificare

Pentru a se asigura conformitatea cu legislația referitoare la introducerea unei noi categorii de vin (vin spumant de calitate), se completează caietul de sarcini astfel încât legătura cu arealul geografic prevăzută în legislație să fie detaliată corespunzător și pentru categoria vinului spumant de calitate.

Ca urmare, au fost modificate secțiunea II din caietul de sarcini și secțiunea 1.8 din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

RECAȘ

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristici analitice și organoleptice – vinuri albe

Muscat Ottonel: galben-pai, galben-verzui; aroma tipică de muscat, cu rotunjime și nuanță de catifelare.

Sauvignon: galben-verzui, aroma suavă de floare de viță-de-vie, flori de soc; gust fructat, plăcut, cu final prelung.

Pinot gris: galben-limoniu, aroma de flori de câmp; plin, viguros, cu caracter, cu nuanță discretă de mirodenie.

Fetească regală: galben-limonie, aromă de flori de câmp discretă, proaspătă; gust fructat, bine conturat.

Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin): galben-pal, cu irizații verzui, aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă; vioi, fructat, cu personalitate, echilibrat, post-gust plăcut.

Mustoasă de Măderat: galben-verzui, translucid, fructat, cu aromă particulară de măr verde, discret; suficient de acid, echilibrat.

Chardonnay: galben-auriu, aromă de flori de salcâm caracteristică, ușor învechit capătă iz de unt proaspăt și miere; onctuos, rotund, catifelat.

Fetească albă: galben-pai, verzui, miros de floare de viță-de-vie abia deschisă; armonios, cu finețe naturală tipică de la aciditatea imprimată de zona văilor joase de cultură.

Tămâioasă românească: galben-auriu, verzui, miros specific de smirnă, tămâie, cu note de fagure de miere de salcâm și tei pe care le putem regăsi și în post-gust.

Traminer roz: cu aromă particulară de petale de trandafiri de Damasc, floare deschisă de tei; onctuos.

Viognier: galben-verzui, valorifică mineralitatea solului; miros floral de iasomie, note de caisă în pârgă; gust discret condimentat, fructat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)	15
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditate totală minimă	3,5 grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	250

Caracteristici analitice și organoleptice – vinuri roșii

Cabernet Sauvignon: roșu-purpuriu, învechit cărămiziu, aromă de ardei iute, eucalipt, stafide negre, afine; ierbos, cu astringență fină, maturat în baric, discret vanilat.

Merlot: roșu-rubiniu, aromă de prune, coacăze negre și zmeură, astringență temperată, catifelare, la învechire cu buchet atrăgător cu note de mentă și cafea.

Pinot noir: roșu-maroniu, aromă de cireșe, zmeură și căpșuni; la învechire arome de stafide, fân, piper negru.

Fetească neagră: roșu-granat, note de piper verde, prin învechire are note de coacăze negre, prune uscate, prin maturare devine armonios cu buchet evident.

Burgund mare: roșu-închis, aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roșii, mure, afine, echilibrat, consistent, lung, taninuri astringente echilibrate.

Cadarcă: roşu-aprins, aromă de fructe de pădure coapte: coacăze, merișor, mure, catifelat, în condiții de stafidire se obțin vinuri cu aromă de cuișoare.

Syrah: roșu-aprins, aromă de piper, cireșe negre, ușor picant, final cu note dulci, condimentate.

Novac: roșu-rubiniu intens, la maturitate cărămiziu, buchet de afine, arome picante de cuișoare, tanin bine integrat, cu aciditate fină.

Negru de Drăgășani: roșu-închis, arome de cireșe negre, afine coapte, catifelat la maturitate, aciditate integrată, post-gust prelung.

Alicante Bouschet: soi tinctorial, bogat în antociani, vinuri neutre, foarte intens colorate.

Cabernet Franc: roșu-rubiniu, arome specifice de fructe de pădure supracoapte, vegetal-ierbos, viguros, aparte în arealul DOP Recaș.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)	15
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditate totală minimă	3,5 grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

Caracteristici analitice și organoleptice – vinuri spumante de calitate

Vinurile spumante de calitate se disting prin finețe, prospețime, naturalețe, arome de fermentare cu nuanțe de flori, miere, fân ușor uscat, note de autoliză amintind de pâinea caldă.

—	aspect: galben-verzui până la gălbui-pal, galben-verzui, până la galben-pai, strălucitor, cu spumă persistentă, la spumantul alb și roz mai mult sau mai puțin intens, strălucitor, la spumantul roze, cu spumă fină și continuă timp îndelungat;

—	miros: proaspăt, fin, floral la multe dintre vinurile albe;

—	gust: acid, fin, elegant, floral, caracter gusto-olfactiv de autoliză (biscuiți, pâine prăjită).

Soiurile de struguri de vinificație utilizate pentru producerea vinurilor spumante de calitate cu DOP Recaș (Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Chardonnay, Pinot gris, Traminer roz, Pinot noir, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Fetească neagră) se caracterizează prin corpolență, finețe aparte care conferă tărie și corpolență, deopotrivă cu o finețe aparte, fructuozitate și catifelare care provine în special de la Chardonnay, și cu aciditatea și prospețimea necesare spumantelor (în special Mustoasa de Măderat).

Suprapresiunea vinului spumant de calitate este de minim 3,5 bari la 20 °C.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)	12,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditate totală minimă	3,5 grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

5. Practici oenologice

(a) Practici oenologice specifice

Practici specifice pentru vin spumant de calitate

Practică oenologică specifică

Vinul spumant de calitate trebuie să fie obținut prin a doua fermentare în autoclavă sau în sticlă, în funcție de metoda de producție aleasă.

Producția vinului spumant de calitate Recaș trebuie să aibă loc în interiorul arealului delimitat atât pentru producerea vinului-bază pentru obținerea spumantului de calitate, cât și a produsului finit.

Vinul spumant de calitate cu DOP Recaș roze poate fi obținut exclusiv din soiuri negre sau roz, prin macerare pe boabe. În sensul prezentului document, vinuri roze pot fi considerate și cele provenind din soiurile Pinot gris și Traminer roz dacă macerarea se face pe boabe, atât timp cât este necesar pentru extracția culorii din pielița discret colorată a celor două soiuri. Vinul alb poate fi obținut și prin vinificarea în alb a soiurilor de struguri negri sau roz.

(b) Producții maxime

Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Fetească neagră, Pinot noir

13 000 de kilograme de struguri la hectar

Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling italian, Tămâioasă românească, Traminer roz

13 000 de kilograme de struguri la hectar

Cadarcă, Merlot, Riesling de Rhin, Sauvignon, Viognier, Negru de Drăgășani

14 000 de kilograme de struguri la hectar

Burgund mare, Fetească regală, Fetească albă, Novac

15 000 de kilograme de struguri la hectar

—	cu randament generat de mărimea ciorchinilor și de conținutul în suc vacuolar din boabe pentru Mustoasă de Măderat, Syrah și Alicante Bouschet

16 000 de kilograme de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Fetească neagră, Pinot noir

97,5 hectolitri pe hectar

Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling italian, Tămâioasă românească, Traminer roz

97,5 hectolitri pe hectar

Cadarcă, Merlot, Riesling de Rhin, Sauvignon, Viognier, Negru de Drăgășani

105 hectolitri pe hectar

Burgund mare, Fetească regală, Fetească albă, Novac

112,5 hectolitri pe hectar

—	cu randament generat de mărimea ciorchinilor și de conținutul în suc vacuolar din boabe pentru Mustoasă de Măderat, Syrah și Alicante Bouschet

120 hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine protejată Recaș se întinde pe teritoriul județului Timiș, astfel:

—	orașul Recaș, localitățile Recaș, Izvin, Herneacova, Petrovaselo.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Alicante Bouschet N – Alicante Henri Bouschet

Burgund Mare N – Grosser burgunder, Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka, Limberger

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N – Petit Vidure, Bourdeos tinto

Cadarcă N – Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka, Lugojană, Gâmză, Fekete budai

Chardonnay B – Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Fetească albă B - Păsărească albă, Poama fetei, Mädchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră N – Schwarze Mädchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B – Königliche Mädchentraube, Königsast, Kiralyleanka, Dănășană, Galbenă de Ardeal

Merlot N – Bigney rouge

Muscat Ottonel B – Muscat Ottonel blanc

Mustoasă de Măderat B – Lampau, Lampor, Mustafer, Mustos Feher, Straftraube

Negru de Drăgășani N

Novac N

Pinot Gris G – Affumé, Grau Burgunder, Grauburgunder, Grauer Mönch, Pinot cendré, Pinot Grigio, Ruländer

Pinot Noir N – Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Pinot noir N – Spätburgunder, Pinot nero

Riesling de Rhin B – Weisser Riesling, White Riesling

Riesling Italian B – Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sauvignon B – Sauvignon verde

Syrah N – Shiraz, Petit Syrah

Traminer Roz Rs – Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

Tămâioasă românească B – Busuioacă de Moldova, Muscat blanc à petit grains

Tămâioasă românească B – Rumänische Weihrauchtraube, Tamianka

Viognier B – Bergeron, Barbin, Rebolot, Greffou, Picotin Blanc, Vionnier

Viognier B – Petit Vionnier, Viogne, Galopine, Vugava bijela

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Detalii privind arealul geografic

Factori naturali

Câmpia Banato-Crișană este continuarea spre vest a dealurilor de sub Munții Zarandului, la marginea marii Depresiuni Panonice. Diferențierile bio-pedoclimatice au definit astfel, două subunități: câmpia înaltă (colinele) și câmpia joasă.

Arealul delimitat pentru DOP Recaș se întinde preponderent pe câmpia înaltă, în zona colinară, aproximativ 18 % din arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată se află în partea cea mai înaltă subcolinară, fragmentată de o rețea de văi prin care face tranziția dintre dealurile piemontane și câmpia joasă.

Radiația globală (compusă din radiația directă și radiația difuză) are valori medii de 118 kcal/cm2, din care 100 kcal/cm2 în semestrul cald (aprilie-septembrie), asigurând viței-de-vie necesarul pentru desfășurarea proceselor metabolice fotosintetice.

Numărul zilelor cu soare este 292, majoritatea soiurilor negre au nevoie de multă insolație și oferta generoasă a zonei permite obținerea unor vinuri cu o amprentă foarte bine definită.

Regimul pluviometric este încadrat în izohieta de 608 mm, conform măsurătorilor de la punctul pluviometric Recaș, în perioada 1949-1995.

Sunt ani în care Syrah/Shiraz poate atinge un nivel de calitate asemănător vinurilor din Barosa Valley, Australia, iar acest lucru se datorează exclusiv combinației de aer cald și umiditate scăzută a aerului.

Zona subcolinară Recaș-Petrovaselo are altitudini între 135 m și 180 m și este brăzdată de rețeaua hidrografică ce coboară din Dealurile Lipovei, o zonă cu vocație viticolă. Formele de relief create de această rețea hidrografică sunt reprezentate de interfluvii plane, cu forme microdepresionare mărginite de versanți cu pante, cu văi mai mult sau mai puțin adânci, mlăștinoase sau periodic inundabile.

Profilul versanților este în general neted, rareori întâlnindu-se forme mixte, ca o consecință a unor alunecări de teren foarte vechi, în prezent stabilizate. Colinele terasate Recaș-Izvin se sprijină ca un pinten de malul râului Bega și linia Câmpiei joase a Timișului. Apare astfel, un platou întins, terasat, fără limite exterioare exprimate în relief.

Zonele cu soluri scheletice au fost puse în valoare cu soiul Negru de Drăgășani, care a găsit aici condiții edafice asemănătoare cu cele din dealurile subcarpatice, unde a fost creat de către cercetătorii viticoli români.

Factori umani

Practicile agrotehnice, managementul aparatului vegetativ al viței-de-vie, determinarea maturității tehnologice de recoltare a strugurilor destinați pentru producerea vinului-bază pentru spumantul de calitate cu DOP Recaș, împreună cu particularitățile dobândite de struguri atât în plantație, cât și în urma procesării, fac din acest vin unul remarcabil, cu personalitate proprie, ușor de identificat în piață, nu numai după etichetă, ci și după gust și savoare.

Pentru determinarea maturității tehnologice de recoltare, aceasta se face prin probe medii ale masei a 1 000 de boabe, se verifică stadiul de coacere a semințelor și se determină nivelul zaharurilor acumulate prin corelare cu aciditatea. Această corelare influențează și asigură aciditatea echilibrată, în special la vinurile care au însușiri florale și de prospețime.

Producătorii procedează la o selecție atentă în recoltarea/prelucrarea soiurilor pentru vinuri spumante de calitate pentru a obține expresivitatea aromatică a acestor soiuri, pentru a conserva echilibrul aromelor și pentru a obține perlajul fin. Sunt soiuri (precum Chardonnay) care au un mare potențial de evoluție aromatic sub formă de vin spumant de calitate pentru că sunt soiuri care de obicei se recoltează timpuriu pentru ca aromele să fie fin conturate, delicate și mai puțin intense ca amprentă, și pentru ca să se păstreze aciditatea medie și mai ales prospețimea aromelor în aceste spumante de calitate, cât și post-gustul echilibrat.

Legătura cu arealul delimitat

Detalii privind produsul

Vinurile roșii obținute pe solurile bogate în oxizi de fier au o culoare roșie strălucitoare și sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Sunt vinuri omogene, care se dezvăluie pas cu pas. Gustativ, nu doar confirmă aromele, ci le amplifică, oferindu-le un înveliș cărnos, solid, aproape gras.

Pornind cu o notă dominantă de fructe, vinul se deschide în timp, migrând de la mici fructe de pădure (fragi și zmeură) la vinurile roșii spre note florale, de tei, salcâm și soc la vinurile albe, cuprinzând un spectru larg de note intermediare, punctate pe alocuri de impresii minerale de bazalt rece și de o aciditate prietenoasă, care reușesc să devină un tot armonios, care să nu provoace separarea în trepte a ansamblului de arome. Un post-gust unic, extrem de lung și de complex, greu de asemănat cu orice alt vin.

Vinurile liniștite albe au vigoare și onctuozitate, nuanțe discrete de floare de viță-de-vie, flori de soc, gust fructat, arome particulare de măr verde, de unt proaspăt și miere la ușoară învechire, finețe naturală tipică susținută de aciditatea imprimată de zona văilor joase unde este cultivat, cu note de fagure de miere de salcâm și tei în post-gust.

Vinurile liniștite roșii au arome de prune, coacăze negre, zmeură, astringența temperată, cu un buchet atrăgător prin învechire, cu note de mentă și cafea, cu consistență, taninuri astringente echilibrate și nuanțe discrete de vanilie la maturarea în baric.

Dacă soiuri românești precum Fetească albă, Tămâioasă românească și Negru de Drăgășani vor scoate în evidență terroir-ul Recaș, Viognier și Traminer roz vor accentua complexitatea aromelor primare tipică vinurilor de Recaș, soiului Alicante Bouschet revenindu-i rolul de a influența pozitiv intensitatea colorantă a vinurilor roșii din gama Premium. Soiul Cabernet Franc care se evidențiază sub forma unor vinuri fine, elegante și complexe este o continuare firească a identificării exponenților potriviți ai specificului zonei viticole de vest Recaș.

Vinurile spumante de calitate Recaș se diferențiază de vinurile spumante de calitate obținute din aceleași soiuri provenite dintr-un alt areal geografic tocmai prin faptul că vinul-bază pentru vinurile spumante provine din struguri cultivați și culeși la maturitatea tehnologică în arealul Recaș. Toate atributele strugurilor ce provin din arealul geografic sunt influențate de oenoclimatul și de factorii umani din Recaș. Practicile agrotehnice, managementul aparatului vegetativ al viței-de-vie, determinarea maturității tehnologice de recoltare a strugurilor destinați pentru producerea vinului-bază pentru spumantul de calitate cu DOP Recaș, împreună cu particularitățile dobândite de struguri atât în plantație, cât și în urma procesării, fac din acest vin unul remarcabil, cu personalitate proprie, ușor de identificat în piață, nu numai după etichetă, ci și după gust și savoare.

Interacțiunea cauzală

Caracteristice zonei sunt advecția aerului umed din sud-vest și nord-vest și a vânturilor frontale, de o intensitate ceva mai ridicată decât în restul țării, ceea ce duce la creșterea nebulozității în timp foarte scurt, atunci când apar fronturi atmosferice aducătoare de precipitații, dinspre Europa Centrală. Aceste toamne lungi și călduroase favorizează acumulările antocianice în pielița boabelor de Syrah/Shiraz, Negru de Drăgășani și Cabernet Franc.

Relieful din arealul Recaș este alcătuit din văi largi, unde, în luna iulie, pe fondul unei largi amplitudini termice, diminețile cețoase sunt o regulă. Profunzimea și textura solului de la baza pantelor influențează în mod particular volumul producției. Vița-de-vie tinde să-și dezvolte sistemul radicular, extinzând perioada de creștere activă a radicelelor în detrimentul acumulării de zaharuri în boabe. Alternanța temperaturilor ridicate ziua, cu cele scăzute noaptea (amplitudinea termică) influențează compoziția sucului celular din struguri și duce la scăderea pH-ului și la creșterea acidității.

Temperaturile ridicate și ploile din prima parte a fenofazei de pârgă (ultima decadă a lunii iulie) au rol determinant în atingerea rapidă a pragurilor de aciditate, pH, arome și zaharuri necesare obținerii unei recolte destinate vinurilor spumante de calitate.

Solurile argilo-calcaroase au un coeficient de retenție hidrică și drenaj mult mai bun decât solurile nisipoase. Pe solurile profunde din Recaș strugurii acumulează mult mai ușor substanțe volatile care vor da complexul aromatic din vinurile-bază pentru spumantele de calitate cu denumire de origine protejată. De asemenea, acest tip de sol se încălzește mai greu, iar strugurii se coc mult mai lent, perioada în care se pot recolta pentru vinurile spumante de calitate este mai mare decât în alte podgorii.

Soiurile predestinate pentru recolte foarte mari sunt atent tăiate pentru rodire și li se aplică lucrări în verde pentru gestionarea direcționată a aparatului foliar în vederea obținerii unor recolte în parametrii necesari pentru vinurile spumante de calitate.

Arealul de cultură a viței-de-vie cu vocație pentru producerea strugurilor destinați obținerii vinului materie primă pentru spumant de calitate cu DOP Recaș este colinar și fragmentat de văi. Văile intercolinare, cu lărgimi care variază de la câteva zeci de metri până la 450 m, au deschidere în general nord-estică sau sud-vestică, oferind o expunere bună către soare, pe versanții foarte ușor înclinați. Aceste văi au dobândit, de-a lungul timpului, caracterul de sistem de evacuare a apelor pluviale, în timpul ploilor torențiale sau la topirea zăpezilor. Frecvența acestor debușee naturale, ravene consolidate sau neconsolidate, contribuie, alături de diversitatea rocilor metamorfice, la mărirea complexității peisajului de microrelief specific arealului delimitat pentru denumirea de origine protejată Recaș.

În aceste condiții, creșterea și maturarea boabelor are loc într-un regim aerohidric favorabil dezvoltării unui nivel de aciditate mediu si chiar ridicat, în anumite locuri, potrivit pentru direcția de producție ca vin-bază pentru obținerea de spumante de calitate. Soiurile albe Tămâioasă românească, Traminer roz și Viognier răspund foarte bine dimineților răcoroase de la baza versanților acestor văi, cu ceață care le favorizează un echilibru foarte bun între aciditate, zaharuri și compuși aromați.

Pentru obținerea vinurilor spumante de calitate, mulți dintre viticultorii din arealul denumirii de origine protejate Recaș procedează în special la recoltarea pe timpul nopții pentru a se reduce timpul de prelucrare tehnologică, evitându-se răcirea masei de boabe recoltate, după care tehnologic se aplică o prelucrare rapidă și blândă a mustuielii pentru evitarea diminuării nutrienților necesari fermentării. Unii producători mai utilizează în scopul depozitării și anumite pivnițe, care au fost construite cu mulți ani în urmă, dar care au fost îngrijite și aduse la o funcționalitate optimă pentru ca în acele spații să se asigure climatul optim al depozitării pe parcursul căreia vinurile să poată să conserve prospețimea pe care și-o formează în special spumantele albe pentru un timp mai îndelungat, dar și ca să ajute maturarea (pivnițele depozitează pupitrele de remuaj utilizate în procedeul de obținere a spumantelor de calitate).

Se mai aplică și un management al aparatului vegetativ al viței-de-vie, pe parcursul operațiunilor/lucrărilor în verde [sistem de tăiere Guyot simplu, dublu, Guyot Poussard sau în funcție de poziționarea parcelei pe pantă sau de specificul de fructificare al soiului, alegerea formei semiînalte mecanizabile parțial sau total de conducere a viței-de-vie, plivitul lăstarilor de pe tulpină pentru controlul buruienilor rândurilor de viță-de-vie prin cosit, mobilizarea solului utilizând un anumit tip de freză, îndepărtarea lăstarilor infertili pentru favorizarea creșterii/maturării recoltei (de exemplu la Chardonnay) și ciupitul lăstarilor înaintea înfloritului pentru favorizarea legării boabelor într-un procent mult mai mare și creșterea greutății medii a unui ciorchine și a producției pe unitatea de suprafață la soiuri ca Fetească regală, Pinot noir ori Muscat Ottonel].

9. Alte cerințe specifice (ambalare, etichetare, alte cerințe)

Condițiile de comercializare

Cadrul juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pentru noua categorie de vin introdusă, vin spumant de calitate, se completează caietul de sarcini la condițiile de etichetare pentru această categorie nouă, cu indicarea facultativă a acelor mențiuni care indică tehnologia specifică de obținere a acestei categorii, pentru că ele au o influență în percepția consumatorului vinului spumant de calitate Recaș, evocând notorietatea denumirii de origine protejate.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_recas_cf_notific_2068_17.09.2019_la_cererea_1351_16.06.2017_cf_notific_798_21.04.2020_no_track_changes.pdf

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

12.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 83/28

(2021/C 83/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„CROZES-HERMITAGE/CROZES-ERMITAGE”

PDO-FR-A0389-AM01

Data comunicării: 14.12.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate

Se introduce o modificare legată de redactarea denumirii uneia dintre comunele care fac parte din arealul de producție al DOP „Crozes-Hermitage”, denumirea comunei Veaunes din departamentul Drôme fiind actualizată și înlocuită cu „Mercurol-Veaunes”.

Prezentarea arealului geografic este completată cu data aprobării arealului geografic de către autoritatea națională competentă.

Se adaugă o trimitere la codul geografic național din anul 2019, pentru a face posibilă trimiterea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare în 2019, o referință națională publicată de INSEE, precum și pentru a asigura din punct de vedere juridic delimitarea arealului geografic.

2. Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini al DOP „Crozes-Hermitage”, cu titlul „Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură”, ultimele două paragrafe prezintă cifrele actualizate:

„În anii 1990, contextul s-a schimbat, iar producătorii au devenit conștienți de necesitatea de a reamplasa podgoria pe terenuri mai bune din punct de vedere calitativ. Lucrările au durat zece ani, iar în iunie 1989 a fost obținută aprobarea pentru o nouă selecție a parcelelor din care provin strugurii. Potențialul de producție este redus astfel de la 4 800 de hectare la doar 3 200 de hectare.

În 2019, cu un volum mediu al producției anuale de 80 400 de hectolitri pe o suprafață exploatată de 1 700 de hectare, «Crozes-Hermitage» este cea mai importantă denumire de origine controlată din partea de nord a arealului denumirii «Côtes du Rhône». Vinurile sunt produse de 57 de crame private, de două crame cooperative și de nouă comercianți.”

Aceste actualizări au fost incluse la secțiunea intitulată „Legătura cu arealul geografic”.

3. Conducerea viței-de-vie

Se introduc următoarele modificări:

—	posibilitatea tăierii soiurilor Roussane și Marsanne utilizând sistemul Guyot simplu;

—	se specifică condițiile pentru interzicerea erbicidării;

—	se precizează că plantațiile de viță-de-vie și înlocuirea acestora se realizează cu material vegetal care a fost supus unui tratament cu apă caldă pentru combaterea flavescenței aurii;

—

se precizează că irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie poate fi autorizată în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor. Este interzisă orice instalație fixă de irigare situată în interiorul plantațiilor.

Această precizare a fost introdusă la punctul intitulat „Practici vitivinicole” din documentul unic.

4. Norme privind aciditatea volatilă

Se modifică criteriul privind aciditatea volatilă.

Înainte de data de 1 decembrie a anului următor celui al recoltei, vinurile au un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 15,30 miliechivalenți pe litru (ceea ce corespunde unui conținut de acid sulfuric de 0,75 g/l). După această dată, vinurile au un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 18 miliechivalenți pe litru (ceea ce corespunde unui conținut de acid sulfuric de 0,88 g/l).

Valoarea maximă de 18 mEq/l a fost introdusă în documentul unic la punctul intitulat „Descrierea vinurilor”.

5. Practici oenologice

Se introduce interdicția utilizării bucăților de lemn.

Această modificare a fost introdusă la punctul intitulat „Practici oenologice specifice” din documentul unic.

6. Măsură tranzitorie

Se elimină dispoziția referitoare la conformitatea cu normele privind densitatea de dinaintea recoltei din 2020, care a expirat.

Această actualizare nu afectează documentul unic.

7. Obligații de declarare

Obligațiile de declarare sunt specificate după cum urmează:

—	declarația de revendicare se trimite organismului de protecție și de gestionare în termen de cel mult cinci zile de la data limită de depunere a declarației de recoltă și se precizează că aceasta este întocmită conform modelului definit de organismul de protecție și de gestionare;

—	se specifică faptul că declarația referitoare la ambalare se trimite organismului de control autorizat în termen de cel mult zece zile lucrătoare de la data ambalării și nu înainte de data ambalării, ca până acum.

„Monitorizarea recoltei pe teren” și „monitorizarea ambalării pe teren” sunt eliminate și nu se mai numără printre punctele principale care trebuie să facă obiectul controlului.

Aceste modificări nu afectează documentul unic.

8. Organismul de control

La secțiunea II intitulată „Trimiteri la structura de control” din capitolul III din caietul de sarcini al DOP „Crozes-Hermitage” au fost actualizate trimiterile la organismul de control. Controalele sunt efectuate de CERTIPAQ, un organism de control care acționează sub autoritatea INAO, autoritatea de control competentă, pe baza unui plan de control care a fost aprobat.

Această actualizare a fost introdusă la punctul intitulat „Date de contact” din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Crozes-Hermitage

Crozes-Ermitage

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristici analitice

Denumirea de origine „Crozes-Hermitage” sau „Crozes-Ermitage” este rezervată vinurilor liniștite albe și roșii.

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 10,5 %.

Vinurile roșii au un conținut de acid malic de cel mult 0,4 grame pe litru.

Vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu 3 grame pe litru pentru vinurile cu tărie alcoolică naturală în volume mai mică sau egală cu 13,5 %.

Vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu 4 grame pe litru pentru vinurile cu tărie alcoolică naturală în volume mai mare de 13,5 %.

Conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum):	13
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum):
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):	18
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru):

Caracteristici organoleptice

Variațiile geomorfologice observate între partea de nord și cea de sud a arealului geografic se regăsesc și în vinuri, iar viticultorii au știut să valorifice acest aspect și continuă să o facă adaptându-și practicile de conducere a viței-de-vie și de vinificare. Astfel, prin valorificarea variațiilor naturale ale mediului natural și a efectelor acestora asupra vinurilor, denumirea de origine controlată vizează vinurile roșii, produse în sud, plăcute, aromate, cu o structură bună, dar nu în exces, și cu un potențial de conservare mediu, precum și vinurile provenind de pe dealuri, din partea de nord, care, în cazul anumitor cuvée-uri, au o structură mai accentuată și un potențial mai bun de învechire. Toate vinurile roșii sunt de culoare grena închis, care capătă nuanțe mai portocalii pe măsură ce se învechesc.

Vinurile albe, obținute de pe suprafețe mai reduse, au o culoare deschisă cu reflexe verzi care, odată cu învechirea, capătă note mai susținute și aurii. În funcție de cunoștințele de specialitate puse în aplicare, în special în ceea ce privește controlul fermentației malolactice, aceste vinuri:

—	pot să aibă un buchet aromatic intens, marcat de fructe proaspete care amintesc de citrice, pot să aibă vioiciune și, prin urmare, trebuie consumate atunci când sunt tinere pentru a păstra prospețimea acestor arome;

—

sau pot să aibă un buchet aromatic mai floral și condimentat, un echilibru mai bun în ceea ce privește onctuozitatea și, astfel, să se îmbunătățească după o perioadă de conservare medie.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum):
Aciditatea totală minimă:
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru):

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice specifice

Practică de cultivare

—	Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar.

—	Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 metri pătrați; această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butuci.

—	Distanța dintre rândurile de viță-de-vie este mai mică sau egală cu 2,50 metri.

—	Plantele de viță-de-vie sunt tăiate prin metoda tăierii scurte (metoda „Gobelet”, metoda „Cordon de Royat” cu unul sau două brațe) cu maximum 10 ochi pe butuc.

—	Perioada de formare în „Cordon de Royat” este limitată la 2 ani.

—	Înălțimea maximă a cordonului este de 0,60 metri; această înălțime este măsurată de la sol până la partea inferioară a brațelor coroanei.

—	Soiurile Roussanne B și Marsanne B pot fi tăiate, de asemenea, utilizând sistemul Guyot simplu, cu cel mult 8 ochi pe coarda de rod și un cep cu cel mult 2 ochi.

Irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie poate fi autorizată în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor. Este interzisă orice instalație fixă de irigare situată în interiorul plantațiilor.

Plantațiile de viță-de-vie și înlocuirea acestora se realizează cu material vegetal care a fost supus unui tratament cu apă caldă.

Practică oenologică specifică

Utilizarea de bucăți de lemn este interzisă.

Pe lângă dispozițiile de mai sus, vinurile trebuie să respecte cerințele stabilite la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim în ceea ce privește practicile oenologice.

(b) Randamente maxime

50 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor se desfășoară în arealul geografic aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l’origine et de la qualité) în cadrul ședinței comitetului național competent din 2 iunie 1989.

La data aprobării prezentului caiet de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestui areal cuprinde teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2019:

Departamentul Drôme:

Comune incluse în totalitate în arealul geografic: Beaumont-Monteux, Chanos-Curson, Crozes-Hermitage, Erôme, Gervans, Larnage, Pont-de-l’Isère, La Roche-de-Glun, Serves-sur-Rhône și Tain-l’Hermitage.

Comună inclusă parțial în arealul geografic: Mercurol-Veaunes, doar pentru teritoriul comunei delegate Mercurol.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Marsanne B

Roussanne B

Syrah N – Shiraz

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Descrierea factorilor naturali și umani care contribuie la legătură

Arealul geografic este situat la nord de orașul Valence, față în față cu comuna Tournon, pe malul stâng al Ronului, care constituie limita vestică.

La nord, arealul geografic este delimitat de situl clasificat cunoscut sub numele de „Cromlech-de-la-Roche-qui-danse” (stânci din gresie din era terțiară care marchează joncțiunea cu cea secundară). Râurile Herbasse și Isère constituie frontierele naturale la est și respectiv la sud. Arealul geografic este astfel delimitat pe teritoriul a 11 comune din departamentul Drôme.

Această podgorie, cu o deschidere largă spre valea Ronului, este una dintre cele mai sudice podgorii dintre cele grupate sub denumirile de origine controlată cunoscute sub numele de „Côtes du Rhône septentrionales”.

În cadrul organizării denumirilor de origine controlată din valea Ronului, denumirea de origine controlată „Crozes-Hermitage” face parte din „Crus des Côtes du Rhône”.

„Crozes-Hermitage”, la fel ca întregul perimetru al denumirilor de origine controlată actuale înregistrate în partea de nord a „Côtes du Rhône”, aparținea teritoriului tribului alobrogilor. Pe acest teritoriu, cultura viței-de-vie ar data cel puțin din perioada ocupației romane, și anume din perioada cuprinsă între 124 î.H. (supunerea alobrogilor) și 61 î.H. (înfrângerea ultimei revolte a alobrogilor). După această dată, teritoriul alobrogilor devine teritoriu al vienezilor, cu alte cuvinte al orașului Vienne.

Denumirea de origine controlată „Crozes-Hermitage” provine, în mod evident, de la numele comunei eponime. La data la care a fost recunoscută prin decret ca denumire de origine controlată (4 martie 1937), aceasta era singura comună care putea beneficia de denumirea „Crozes-Hermitage”. Numeroase scrieri confirmă legătura dintre existența eremiților și schimbarea denumirii colinei numite „Saint-Christophe” în „coteau de l’Ermitage”, care, ulterior, va da numele denumirii de origine controlate „Hermitage” și al comunelor menționate. Nivelul de prosperitate din perioada postbelică, partajarea cunoștințelor de specialitate și extinderea podgoriei au condus la lărgirea arealului geografic, care, după 1952, s-a extins de la o singură comună la 11.

În 2019, cu un volum mediu al producției anuale de 80 400 de hectolitri pe o suprafață exploatată de 1 700 de hectare, „Crozes-Hermitage” este cea mai importantă denumire de origine controlată din partea de nord a arealului denumirii „Côtes du Rhône”. Vinurile sunt produse de 57 de crame private, de 2 crame cooperative și de 9 comercianți.

Interacțiuni cauzale

Pe malul stâng al Ronului, asocierea unor factori cum ar fi, pe de o parte, clima „lioneză” și apropierea de paralela de 45 de grade latitudine nordică, care fac posibil ca unele zone să beneficieze încă de influențele mediteraneene, topografia contrastantă cu dealuri și cu suprafețe plate întinse și, pe de altă parte, formațiunile geologice variate, de la roci cristaline la terase cuaternare, oferă celor trei soiuri emblematice ale regiunii (Syrah N, Marsanne B și Roussanne B) condiții optime de dezvoltare și de maturare.

Aceste condiții de maturare permit exprimarea originalității caracteristice acestor vinuri, care sunt rude apropiate ale vinurilor cu denumire de origine controlată „Hermitage”, dar care se diferențiază de acestea, în special prin vinurile roșii care au o structură mai suplă și prin vinurile albe cu mai mult contrast.

Comisia de degustare din cadrul congresului viticol de la Lyon din 1846 (Atlas de la France Vinicole de L. Larmat, ediția 1943) compară „Crozes-Hermitage” cu prestigiosul său vecin „Hermitage”: „Dacă nu este fratele său, atunci în mod sigur este un văr primar”.

În 1943, revista oficială a somelierilor din Paris „Le Sommelier” făcea trimitere la vinurile din regiunea Hermitage, dovedind astfel că atât vinurile roșii, cât și cele albe din acest areal aveau deja o anumită reputație. În ceea ce privește vinurile roșii și albe, revista menționează, bineînțeles, comuna Crozes-Hermitage, alături de comune sau sectoare geografice, cum ar fi „Château-Larnage” și „Chassis” pentru vinurile roșii sau „Mercurol” pentru vinurile albe.

În plus față de aceste elemente, calitățile vinurilor din „Crozes-Hermitage” au fost adesea îmbinate în expresia comună „vins de l’Hermitage”, incluzând în acest termen denumirile de origine controlată „Hermitage” și „Crozes-Hermitage”. Astfel, există puține surse directe care fac trimitere în mod explicit la renumele sau la notorietatea vinurilor „Crozes-Hermitage”.

Dinamica comunităților umane a permis îmbunătățirea constantă a vinurilor prin punerea în comun a instrumentelor de producție și de comercializare prin intermediul unui sistem cooperativ puternic, apoi prin dezvoltarea a numeroase crame private care colaborează strâns cu comercianții locali. Organizarea acestor comunități în jurul unui produs comun a adus recunoașterea denumirii de origine controlate încă din 1937, la numai doi ani după primele posibilități de recunoaștere.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, delimitată prin derogare pentru vinificare și pentru elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune:

—

Departamentul Ardèche: Alboussière, Andance, Ardoix, Arlebosc, Arras-sur-Rhône, Boffres, Bogy, Champagne, Champis, Charmes-sur-Rhône, Charnas, Châteaubourg, Cheminas, Colombier-le-Cardinal, Cornas, Eclassan, Etables, Félines, Gilhac-et-Bruzac, Glun, Guilherand-Granges, Lemps, Limony, Mauves, Ozon, Peaugres, Peyraud, Plats, Quintenas, Saint-Barthélemy-le-Plain, Saint-Cyr, Saint-Georges-les-Bains, Saint-Romain-d’Ay, Saint-Romain-de-Lerps Sarras, Sécheras, Serrières, Saint-Désirat, Saint-Etienne-de-Valoux, Saint-Jean-de-Muzols, Saint-Péray, Soyons, Talencieux, Thorrenc, Toulaud, Tournon-sur-Rhône, Vernosc-lès-Annonay, Vinzieux și Vion;

—

Departamentul Drôme: Albon, Andancette, Beausemblant, Bourg-lès-Valence, Chantemerle-les-Blés, Châteauneuf-sur-Isère, Chavannes, Clérieux, Granges-les-Beaumont, Laveyron, La Motte-de-Galaure, Ponsas, Saint-Barthélemy-de-Vals, Saint-Donat-sur-l’Herbasse, Saint-Rambert-d’Albon, Saint-Uze, Saint-Vallier, Triors, Valence și Mercurol-Veaunes, doar pentru teritoriul comunei delegate Veaunes;

—	Departamentul Isère: Chonas-l’Amballan, Le Péage-de-Roussillon, Reventin-Vaugris, Les Roches-de-Condrieu, Sablons, Saint-Alban-du-Rhône, Saint-Clair-du-Rhône, Saint-Maurice-l’Exil, Salaise-sur-Sanne, Seyssuel, Vienne;

—	Departamentul Loire: Bessey, La Chapelle-Villars, Chavanay, Chuyer, Lupe, Maclas, Malleval, Pélussin, Roisey, Saint-Michel-sur-Rhône, Saint-Pierre-de-Bœuf, Saint-Romain-en-Jarez și Vérin;

—	Departamentul Rhône: Ampuis, Condrieu, Les Haies, Loire-sur-Rhône, Longes, Sainte-Colombe, Saint-Cyr-sur-le-Rhône, Saint-Romain-en-Gal și Tupin-et-Semons.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

(b)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unității geografice mai extinse „Cru des Côtes du Rhône” sau „Vignobles de la Vallée du Rhône”. Condițiile de utilizare a denumirii unității geografice mai extinse „Vignobles de la Vallée du Rhône” sunt precizate în acordul semnat între diversele organisme de protecție și de gestionare în cauză.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-3ec388fa-9959-43d8-ba81-8b4d3d9a8288

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

12.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 83/35

(2021/C 83/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„GIGONDAS”

PDO-FR-A0143-AM02

Data comunicării: 14.12.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Zona situată în imediata vecinătate

Lista comunelor din departamentul Vaucluse care formează zona situată în imediata vecinătate este completată cu comunele Visan și Mazan.

Adăugarea comunelor Visan și Mazan, adiacente zonei definite, are scopul de a extinde teritoriul denumirii, respectând totodată elementele care îl definesc și, în special, legătura umană. Organismul de protecție și de gestionare a denumirii a evidențiat implicarea operatorilor angajați în producția de vinuri și care posedă instalații de vinificație pe teritoriul acestor două comune.

Această modificare afectează documentul unic și este raportată în secțiunea „Condiții suplimentare – zona aflată în imediata vecinătate”

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Gigondas

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri roze liniștite

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12,5 %.

În etapa de ambalare:

Conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii și roze sunt obținute, în cea mai mare parte, din soiurile Grenache N, Syrah N și Mourvèdre N.

Soiul Grenache N conferă asamblărilor taninuri și corpolență. Asociat în cantități moderate, pentru respecta caracterului vinului, soiul Syrah N consolidează culoarea, intensitatea aromatică și potențialul de învechire.

Soiul Mourvèdre N, prin proprietățile sale antioxidante deosebite, reprezintă complementul perfect al soiului Grenache N, sporind complexitatea aromatică, conferind note picante și fiind perfect adaptat elevajului în recipiente din lemn.

Vinul roze reprezintă o proporție foarte redusă din totalul producției, însă merită o atenție deosebită, în special datorită corpolenței sale la degustare. Culoarea sa este intensă, roz cu reflexii violacee. Aroma sa se distinge prin buchetul de migdale și de fructe mici fierte. Gustul său este în același timp intens și echilibrat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	14,28
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)

Vinuri roșii liniștite

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12,5 %.

În etapa de ambalare:

—	conținutul de acid malic este mai mic sau egal cu 0,4 grame pe litru în etapa ambalării;

—	indicele de polifenoli totali este mai mare sau egal cu 45;

—	conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii și roze sunt obținute, în cea mai mare parte, din soiurile Grenache N, Syrah N și Mourvèdre N.

Soiul Grenache N conferă asamblărilor taninuri și corpolență. Asociat în cantități moderate, pentru a respecta caracterului vinului, soiul Syrah N consolidează culoarea, intensitatea aromatică și potențialul de învechire.

Vinul roșu este un vin destinat învechirii, cu o culoare catifelată care variază de la rubiniu la grena închis. Este un vin structurat, generos, care, în tinerețe, dezvăluie un buchet de fructe roșii și de fructe negre foarte coapte. Acesta evoluează, cu timpul, spre nuanțe puternice de subarboret și de trufe.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	17,30
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice specifice

Conducerea viței-de-vie

Practică de cultivare

—	Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri.

—	Fiecare butuc trebuie să dispună de o suprafață maximă de 2,50 m2. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butucii de pe același rând.

—	Distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie între 0,80 m și 1,25 m.

—	Plantele de viță-de-vie sunt tăiate prin metoda tăierii scurte (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „Cordon de Royat”), astfel încât să aibă maximum șase cepi de rod. Fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum doi ochi.

—	Perioada de formare sau de regenerare pentru tipul de tăiere „Cordon de Royat” este limitată la doi ani. În decursul acestei perioade, este autorizată utilizarea metodei Guyot simplu, cu maximum opt ochi pe coarda de rod și un cep de rod cu maximum doi ochi.

Irigarea poate fi permisă.

Practici oenologice

Practică oenologică specifică

—	se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură de peste 40 °C;

—	utilizarea de bucăți de lemn este interzisă;

—	pentru elaborarea vinurilor roze, se interzice utilizarea cărbunilor de uz oenologic, singuri sau în amestec, în cadrul preparatelor.

(b) Randamente maxime

40 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunei Gigondas din departamentul Vaucluse.

7. Soiul (soiurile) de struguri de vin principal(e)

Grenache N

Mourvèdre N – Monastrell

Syrah N – Shiraz

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Situat în inima podgoriilor meridionale din Valea Ronului și recunoscut drept „Cru des Côtes du Rhône”, teritoriul aferent denumirii de origine protejată „Gigondas” este indisociabil de remarcabilul masiv calcaros Dentelles de Montmirail, cu relieful său impozant și spectaculos, modelat prin eroziune. Arealul geografic acoperă teritoriul comunei Gigondas din departamentul Vaucluse. Podgoria se află la o altitudine cuprinsă între 160 m și 400 m, iar expunerea terenului îi conferă protecție împotriva soarelui excesiv din timpul verii. Dispunerea sa pe pante o protejează împotriva ceții și a înghețurilor de primăvară și asigură în fiecare an o recoltă normală. Clima este provensală prin excelență, dominată de contrastul dintre căldurile verii mediteraneene și violențele Mistralului. La fel ca în întreaga regiune mediteraneeană, ploile pot fi torențiale în perioada echinocțiului.

De două milenii, activitatea principală a satului Gigondas, situat la poalele masivului Dentelles de Montmirail, este cultura viței-de-vie. Crearea primelor domenii viticole este atribuită soldaților celei de a doua legiuni romane. În secolul al XIX-lea, producția și celebritatea vinurilor „Gigondas” nu încetează să crească. Grație acestei reputații, în baza legii din 6 mai 1919, „Gigondas” devine denumire de origine protejată încă din 1924.

Înregistrate inițial în cadrul arealului geografic al denumirii de origine protejate „Côtes du Rhône” (decretul din 19 noiembrie 1937), vinurile cu denumirea „Gigondas” sunt recunoscute rapid datorită calității și identității lor. Drept urmare, începând din 1951, numele comunei poate figura în mod firesc pe etichetă alături de denumirea de origine protejată „Côtes du Rhône”. Prin decretul din 6 ianuarie 1971, „Gigondas” este recunoscută ca denumire de origine protejată, alăturându-se astfel familiei de vinuri „Crus des Côtes du Rhône”.

Vinurile se împart în două tipuri: vinurile roșii, care reprezintă 99 % din producție, și vinurile roze, produse într-o cantitate mai mică. Vinurile roșii și roze sunt obținute, în cea mai mare parte, din soiurile Grenache N, Syrah N și Mourvèdre N.

Vinul roșu este destinat învechirii, cu o culoare catifelată care variază de la rubiniu la grena închis. Este un vin structurat, generos, care dezvăluie, în tinerețe, un buchet de fructe roșii și de fructe negre foarte coapte. Acesta evoluează, cu timpul, spre nuanțe puternice de subarboret și trufe.

Comuna „Gigondas”, denumită odinioară „jucunditas”, care înseamnă „bucurie și veselie” în limba latină, poate fi considerată, pe bună dreptate, o comună de predilecție pentru producerea unor vinuri cu o identitate puternică și cu o calitate recunoscută de multă vreme.

De-a lungul secolelor, comunitatea umană a acestei comune a știut să pună în valoare calitățile naturale ale teritoriului, perfect adaptat pentru cultivarea viței-de-vie, și să respecte originalitatea materiei prime obținute din activitatea sa agricolă.

Situată în inima unui peisaj pe cât de grandios pe atât de benefic prin mezoclima pe care o generează, într-o zonă de păduri de stejar și plantații de măslini, podgoria este plantată pe soluri permeabile, care atenuează eroziunea provocată de apele de scurgere și permit uscarea rapidă a parcelelor selecționate cu grijă. Solurile combină, în general, o matrice argiloasă propice unui regim hidric controlat cu un puternic caracter pietros care, pe de o parte, contribuie la uscare și, pe de altă parte, are un impact termic foarte pozitiv în decursul etapei de coacere a strugurilor. Altitudinea pantelor (160 m-400 m), situate deasupra cețurilor din zona Ronului, și orientarea lor (nord-nord-vest) evită atât însorirea excesivă, cât și înghețurile de primăvară.

Datorită climei sale, comuna Gigondas poate beneficia de toate avantajele climei provensale, însorirea și Mistralul (un vânt rece și uscat care limitează dezvoltarea bolilor criptogamice și favorizează concentrațiile naturale ale boabelor), fără a fi însă afectată de inconvenientele acesteia, grație protecției oferite de masivul Dentelles de Montmirail.

Acest ansamblu de factori, împreună cu munca și priceperea viticultorilor, care constau, în special, în alegerea soiurilor de struguri, respectarea perioadelor de recoltă și impunerea unei selecții obligatorii, au favorizat, de două milenii, recunoașterea, evoluția reputației și mai ales păstrarea identității vinurilor cu denumirea Gigondas.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Arealul situat în imediata vecinătate, definit prin derogare pentru vinificarea, producerea și maturarea vinurilor, este constituit din teritoriul următoarelor comune din departamentul Vaucluse: Aubignan, Le Barroux, Beaumes-de-Venise, Beaumont-du-Ventoux, Bédarrides, Bollène, Buisson, Caderousse, Cairanne, Camaret-sur-Aigues, Caromb, Carpentras, Châteauneuf-du-Pape, Courthezon, Le Crestet, Entrechaux, Faucon, Jonquières, Lafare, Lagarde-Paréol, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Loriol-du-Comtat, Malaucène, Mazan, Mondragon, Mornas, Orange, Piolenc, Puymeras, Rasteau, Roaix, La Roque-Alric, Sablet, Sainte-Cécile-les-Vignes, Saint-Hippolyte-le-Graveyron, Saint-Léger-du-Ventoux, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Sarrians, Séguret, Sérignan-du-Comtat, Sorgues, Suzette, Travaillan, Uchaux, Vacqueyras, Vaison-la-Romaine, Vedène, Villedieu, Violès, Visan.

Mențiuni suplimentare referitoare la etichetare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

(b)

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-390b3134-5e0e-48c1-a6ed-8dae06798096

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 83

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 12 martie 2021

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 83/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10178 — Eni/Aldro EyS/Instalaciones MD) ( 1 )	1
2021/C 83/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10079 — SARP/Suez RV Osis) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 83/03	Rata de schimb a monedei euro — 11 martie 2021	3
2021/C 83/04	Rezumatul deciziilor Uniunii Europene privind autorizațiile de introducere pe piață pentru medicamentele la 11 martie 2021 [Publicat în temeiul articolului 13 sau al articolului 38 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ]	4

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1969
JPY	yen japonez	129,82
DKK	coroana daneză	7,4366
GBP	lira sterlină	0,85670
SEK	coroana suedeză	10,1295
CHF	franc elvețian	1,1066
ISK	coroana islandeză	153,30
NOK	coroana norvegiană	10,0910
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,154
HUF	forint maghiar	365,88
PLN	zlot polonez	4,5760
RON	leu românesc nou	4,8840
TRY	lira turcească	8,9028
AUD	dolar australian	1,5384
CAD	dolar canadian	1,5051
HKD	dolar Hong Kong	9,2870
NZD	dolar neozeelandez	1,6546
SGD	dolar Singapore	1,6032
KRW	won sud-coreean	1 353,09
ZAR	rand sud-african	17,8077
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7614
HRK	kuna croată	7,5860
IDR	rupia indoneziană	17 241,34
MYR	ringgit Malaiezia	4,9163
PHP	peso Filipine	57,971
RUB	rubla rusească	88,0432
THB	baht thailandez	36,570
BRL	real brazilian	6,7039
MXN	peso mexican	24,7978
INR	rupie indiană	86,8880

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 83/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M. 10043 — CDC/PBB/Capveriant) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	6
2021/C 83/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10039 — Kronospan Holdings/M Kaindl) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	8
2021/C 83/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10119 — Deme Concessions/CDC/Région Occitanie/Port-La Nouvelle) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	9
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 83/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	11
2021/C 83/09	Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	17
2021/C 83/10	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	28
2021/C 83/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	35


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.