Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030)

(2021/C 66/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND

—

aprobarea de către Consiliul European de la Barcelona din martie 2002 a programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” („ET 2010”), instituirea unui nou ciclu prin intermediul Concluziilor Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („Educație și formare profesională 2020” –„ET 2020”) și evaluarea realizată prin raportul comun din 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) – care, împreună, au stabilit un cadru solid pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și i-au oferit continuitate, pe baza unor obiective comune, urmărind în principal să sprijine îmbunătățirea sistemelor naționale de educație și formare prin dezvoltarea unor instrumente complementare la nivelul UE, prin învățarea reciprocă și schimbul de bune practici utilizând metoda deschisă de coordonare,

—	contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este prezentat în anexa I,

și RECUNOSCÂND

—	că, în Declarația de la Roma din martie 2017, liderii UE s-au angajat să acționeze pentru o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent,

—

că liderii UE au proclamat împreună, la Summitul social de la Göteborg din 2017, Pilonul european al drepturilor sociale, stabilind dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate pentru toți drept prim principiu, dreptul la asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente, care include formarea și recalificarea, drept al patrulea principiu, precum și dreptul copiilor la educație și îngrijire timpurie accesibilă din punct de vedere financiar și de bună calitate și al copiilor din medii defavorizate la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse drept al unsprezecelea principiu,

—

că educația a fost identificată în concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 ca fiind esențială pentru construirea unor societăți caracterizate prin coeziune și favorabile incluziunii și pentru sprijinirea competitivității europene, plasând pentru prima oară educația și formarea în centrul agendei politice europene,

—	progresele realizate în cadrul programului de lucru ET 2010 și al cadrului ET 2020, în special în sprijinul reformelor naționale, admițând că mai rămân provocări substanțiale dacă Europa dorește să atingă obiectivele ambițioase stabilite în declarațiile menționate anterior,

—

că, împreună cu statele membre, Comisia a inițiat acțiuni pentru realizarea acestei viziuni pentru viitorul educației și formării prin instituirea unui spațiu european al educației (1), începând din 2018, la care Consiliul a răspuns prin adoptarea Concluziilor Consiliului din 22 mai 2018 privind trecerea la o viziune a unui Spațiu european al educației și a Rezoluției Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației pentru a sprijini sisteme de educație și formare orientate către viitor,

—	activitatea desfășurată în cadrul Procesului Bologna, revigorată prin Comunicatul ministerial de la Roma din noiembrie 2020, precum și în cadrul Procesului Copenhaga, consolidată recent și prin Declarația de la Osnabrück din noiembrie 2020,

—	că Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă subliniază că este important să se garanteze egalitatea de șanse și educația incluzivă, acordând o atenție deosebită grupurilor defavorizate și investind în recalificare și perfecționare,

EVIDENȚIAZĂ că:

—

Educația și formarea au de jucat un rol vital în modelarea viitorului Europei, într-un moment în care este imperativ ca societatea și economia acesteia să manifeste o mai mare coeziune, să fie mai incluzive, digitale, durabile, verzi și reziliente, iar cetățenii să se bucure de împlinire personală și de bunăstare, să fie pregătiți să se adapteze și să funcționeze pe o piață a muncii în schimbare și să se implice într-o cetățenie activă și responsabilă.

—

Pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune fără precedent asupra sectorului educației și formării și a declanșat o trecere generalizată la predarea și învățarea la distanță și hibridă. Această trecere a generat diferite provocări și oportunități pentru sistemele și comunitățile de educație și formare, revelând impactul decalajului digital și al lacunelor în materie de conectivitate în cadrul statelor membre, precum și inegalitățile dintre diferitele categorii de venituri și dintre mediul urban și cel rural, evidențiind totodată potențialul educației și al formării pentru construirea rezilienței și favorizarea unei creșteri durabile și incluzive.

—

Spațiul european al educației le va permite cursanților să își continue studiile în diferite etape ale vieții și să caute un loc de muncă în întreaga UE, iar statelor membre și părților interesate să coopereze, astfel încât educația și formarea de înaltă calitate, inovatoare și incluzivă, în sprijinul creșterii economice și al șanselor de angajare de înaltă calitate, precum și al dezvoltării personale, sociale și culturale să devină realitate în toate statele membre și regiunile din întreaga UE.

—

În plus, spațiul european al educației va fi un spațiu în care cursanții și personalul didactic pot coopera și comunica cu ușurință indiferent de discipline, apartenențe culturale și frontiere și în care calificările și rezultatele învățării din perioadele de învățare în străinătate sunt recunoscute automat (2),

RECUNOAȘTE că:

—

Cadrul strategic anterior pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a contribuit la promovarea învățării reciproce în educație și formare – prin obiective strategice comune, prin instrumente și abordări comune de referință, prin informații concrete și date de la toate agențiile europene și organizațiile internaționale relevante, precum și prin schimbul de bune practici și învățarea reciprocă derulate între statele membre ale UE și alte părți interesate – și a sprijinit punerea în aplicare a reformelor naționale în educație și formare.

—

Un cadru strategic actualizat de cooperare europeană în domeniul educației și formării – respectând pe deplin principiul subsidiarității și diversitatea sistemelor naționale de educație ale statelor membre, precum și valorificând rezultatele cadrelor anterioare – va îmbunătăți această cooperare în domenii precum coordonarea consolidată, inclusiv la nivel politic, creșterea sinergiilor între diferitele politici care contribuie la creșterea economică și socială și la tranziția verde și cea digitală, precum și comunicarea și diseminarea consolidată a rezultatelor, cu o perspectivă mai inovatoare și orientată spre viitor a sprijinului pentru reformele din domeniul educației și formării.

—

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că sistemele de educație și formare trebuie să fie suficient de flexibile și de rezistente la întreruperile ciclurilor lor obișnuite și că țările din UE au capacitatea de a găsi soluții pentru ca procesele de predare și de învățare să continue să aibă loc, în moduri și contexte diferite, și pentru a face astfel încât toți cursanții, indiferent de contextul lor socioeconomic sau de nevoile lor de învățare, să nu întrerupă studiul. Același lucru este valabil și pentru cadrul cooperării europene, care ar trebui să rămână suficient de flexibil pentru a răspunde atât provocărilor curente, cât și celor viitoare, inclusiv în contextul spațiului european al educației,

SALUTĂ și IA ACT de

principalele elemente, și îndeosebi viziunea, Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Realizarea Spațiului european al educației până în 2025” din 30 septembrie 2020 (3), care prezintă modul în care cooperarea europeană poate îmbogăți și mai mult calitatea, incluziunea și dimensiunea digitală și verde a sistemelor de educație și formare din UE. Această comunicare propune un cadru care să permită cooperarea cu statele membre și colaborarea cu părțile interesate relevante, inclusiv o structură de raportare și analiză, cu propuneri de ținte în domeniul educației pentru a încuraja și a urmări reformele din domeniul educației și formării, în vederea realizării spațiului european al educației până în 2025,

și SALUTĂ TOTODATĂ

—

principalele elemente ale Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” din iulie 2020 (4),

—	principalele elemente ale Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. Resetarea educației și formării pentru era digitală” din septembrie 2020 (5),

CONVINE că:

1.

Până în 2030, realizarea și dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației va fi obiectivul politic general al noului cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării, influențând toate prioritățile strategice și domeniile prioritare, astfel cum se prevede în prezenta rezoluție, ținând seama de faptul că cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării va fi principalul instrument de sprijinire și punere în aplicare a spațiului european al educației, contribuind la realizarea sa cu succes și la dezvoltarea sa ambițioasă în continuare (6), prin inițiativele sale și o viziune comună, într-un spirit de cocreare.

2.

În drumul către realizarea spațiului european al educației până în 2025, principalul obiectiv al cooperării europene în domeniul educației și formării ar trebui să fie sprijinirea dezvoltării în continuare a sistemelor de educație și formare în statele membre, care au drept scop să asigure: (a) împlinirea personală, socială și profesională a tuturor cetățenilor, promovând totodată valorile democratice, egalitatea, coeziunea socială, cetățenia activă și dialogul intercultural; (b) prosperitatea economică durabilă, tranziția verde și cea digitală, precum și capacitatea de inserție profesională.

3.

Cooperarea europeană în domeniul educației și formării pentru perioada până în 2030 ar trebui stabilită în contextul unui cadru strategic care să cuprindă sistemele de educație și formare ca un întreg, într-o perspectivă incluzivă, holistă și incluzând învățarea pe tot parcursul vieții. Acest lucru ar trebui subliniat ca principiu de bază pe care să se întemeieze întregul cadru, care este menit să cuprindă predarea, formarea și învățarea în toate contextele și la toate nivelurile – formale, nonformale sau informale –, de la educația și îngrijirea timpurie până la învățare în rândul adulților, precum și educația și formarea profesională (EFP) și învățământul superior, inclusiv în mediile digitale. europeană în domeniul educației și formării ar trebui să contribuie în același timp la prioritățile relevante ale semestrului european.

4.

Activitatea desfășurată în acest nou cadru ar trebui să contribuie la tranziția verde și la cea digitală, în conformitate cu obiectivele stabilite în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european” din decembrie 2019 (7), precum și cu principalele elemente stabilite în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” din februarie 2020 (8).

5.

Astfel de obiective ar trebui privite și dintr-o perspectivă globală, având în vedere că cooperarea în educație și formare a devenit treptat un instrument important pentru punerea în aplicare a politicilor externe ale UE, bazate pe valorile, încrederea și autonomia europeană. Acest lucru va contribui la transformarea UE într-o destinație și un partener și mai atractiv, atât în cursa mondială pentru talente, cât și în promovarea parteneriatelor strategice cu partenerii internaționali pentru a oferi o educație incluzivă și de calitate pentru toți, în toate contextele și la toate nivelurile educaționale. Ca atare, cooperarea este o dimensiune esențială pentru realizarea priorităților geopolitice ale Uniunii și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru anul 2030, atât la nivel mondial cât și în cadrul statelor membre ale UE. Încurajarea unei mai bune coordonări între UE și statele membre va consolida poziționarea Europei ca partener-cheie în educație la nivel mondial și va contribui la cimentarea legăturilor dintre spațiul european al educației și restul lumii.

6.

Investițiile eficace și eficiente în educație și formare reprezintă o condiție prealabilă pentru creșterea calității și a caracterului incluziv al sistemelor de educație și formare și pentru îmbunătățirea rezultatelor educației, precum și pentru stimularea creșterii durabile, îmbunătățirea bunăstării și construirea unei societăți mai incluzive. Respectând principiul subsidiarității, activitatea intensificată în materie de investiții are potențialul de a sprijini redresarea de pe urma crizei actuale și de a contribui la tranziția verde și la cea digitală a sectorului educației și formării.

7.

Monitorizarea periodică a progreselor către realizarea seriei de obiective prin culegerea și analizarea sistematică a datelor comparabile pe plan internațional reprezintă o contribuție esențială la procesul de elaborare a politicilor pe baza unor elemente concrete. Prioritățile strategice evidențiate mai jos ar trebui însoțite, prin urmare, în perioada 2021-2030, de indicatori și de ținte la nivelul UE, astfel cum figurează în anexa II la prezenta rezoluție. Pe baza rezultatelor obținute în cursul ultimului ciclu de cooperare europeană în domeniul educației și formării, acestea vor contribui la măsurarea progreselor globale realizate la nivel european și la demonstrarea a ceea ce s-a realizat, precum și la promovarea și sprijinirea dezvoltării și a reformelor sistemelor de educație și formare.

8.

Mai precis, în următorul deceniu, cadrul strategic va aborda următoarele cinci priorități strategice:

–   Prioritatea strategică 1: Îmbunătățirea calității, a echității, a incluziunii și a reușitei pentru toți în educație și formare

Pentru a prospera în lumea de astăzi și pentru a face față transformărilor viitoare din societate, din economie și de pe piața muncii, toate persoanele trebuie să posede cunoștințele, aptitudinile, competențele și atitudinile adecvate. Educația și formarea sunt esențiale pentru dezvoltarea pe plan personal, civic și profesional a tuturor cetățenilor.

La nivelul UE, viziunea asupra calității în educație și formare face din stăpânirea competențelor-cheie, inclusiv a celor de bază, temeiul fundamental pentru reușita în viitor (9), cu sprijinul oferit de profesori, formatori și alte categorii de personal didactic cu înaltă calificare și deosebit de motivați.

Părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, care îi expune pe tineri și pe adulți la oportunități socioeconomice reduse, deși a înregistrat o scădere în ultimul deceniu, rămâne o provocare, mai ales dacă se iau în calcul consecințele preconizate ale pandemiei de COVID-19. Trebuie continuate eforturile pentru a reduce rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare și pentru a urmări obiectivul ca un număr mai mare de tineri să obțină o diplomă corespunzătoare învățământului secundar superior.

Sistemele de educație și formare naționale au fost în măsură să își îmbunătățească performanța în aceste domenii, dar mai este încă nevoie să se identifice măsuri politice care pot stimula succesul educațional pentru toți cursanții.

Prin asigurarea unei educații și a unei formări de calitate și incluzive pentru toți, statele membre pot reduce și mai mult inegalitățile sociale, economice și culturale. Cu toate acestea, în întreaga Europă, cursanții din medii defavorizate, inclusiv din zone rurale și izolate, sunt suprareprezentați în rândul celor cu rezultate slabe, iar pandemia de COVID-19 a evidențiat și mai acut importanța echității și a incluziunii în educație și formare.

Pentru a asigura o educație cu adevărat incluzivă și șanse egale pentru toți cursanții, la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și formare, realizările și rezultatele instruirii ar trebui disociate de statutul social, economic și cultural, precum și de alte circumstanțe personale.

Educația și îngrijirea timpurie de calitate joacă un rol deosebit de important și ar trebui consolidată și mai mult, ca bază a succesului educațional viitor.

Trebuie încurajate toate celelalte acțiuni care vizează o incluziune mai largă, printre care se numără: sprijinirea accesului la o educație incluzivă de calitate pentru persoanele cu handicap (10), pentru persoanele cu nevoi de învățare specifice, pentru cursanții provenind dintr-un context de migrație și pentru alte grupuri vulnerabile, sprijinirea revenirii la educație într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități de intrare pe piața muncii urmând diferite parcursuri de educație și formare.

Educația și formarea incluzive presupun și dezvoltarea sensibilității la dimensiunea de gen în procesele de învățare și în instituțiile de educație și formare, precum și contestarea și eliminarea stereotipurilor de gen, în special a celor care limitează alegerile băieților și ale fetelor în privința domeniului de studiu ales. Profesiile care sunt dominate, în mod tradițional, de bărbați sau de femei, ar trebui aduse și mai mult în atenția persoanelor din genul subreprezentat. Sunt necesare mai multe eforturi în direcția unui echilibru de gen adecvat la nivelul posturilor de conducere din instituțiile de educație și formare.

Tehnologiile digitale joacă un rol important în ceea ce privește adaptarea și adecvarea mediilor de învățare, a materialelor de învățare și a metodelor de predare la diversitatea de cursanți. Acestea pot promova incluziunea reală, cu condiția ca problemele legate de decalajul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și competențele digitale, să fie abordate în paralel.

–   Prioritatea strategică 2: Transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității într-o realitate pentru toți

Provocările societale, tehnologice, digitale, economice și de mediu afectează din ce în ce mai mult modul în care trăim și lucrăm, inclusiv distribuirea locurilor de muncă și cererea de aptitudini și competențe. Numărul ridicat de tranziții profesionale prin care un cetățean european obișnuit este susceptibil să treacă, împreună cu creșterea vârstei de pensionare, fac din învățarea pe tot parcursul vieții și din orientarea profesională pe tot parcursul vieții, inclusiv alături de activități de informare, instrumente esențiale pentru o tranziție justă, în timp ce nivelurile de educație și de competențe, inclusiv a celor digitale, rămân un factor fundamental pe piața muncii.

Învățarea pe tot parcursul vieții influențează viziunea generală și obiectivele globale pentru educație și formare în UE și cuprinde toate nivelurile și tipurile de educație și formare, precum și învățarea nonformală și informală, într-o perspectivă holistă.

Mai sunt necesare și alte progrese în legătură cu oferirea unei învățări de calitate pe tot parcursul vieții pentru toți cursanții, inclusiv prin asigurarea permeabilității și a flexibilității în ceea ce privește diferitele parcursuri de învățare între diferitele forme și niveluri de educație și formare, precum și în legătură cu validarea învățării nonformale și informale.

Sistemele de educație și formare ar trebui să devină mai flexibile, mai reziliente, mai adaptate exigențelor viitorului și mai atractive, adresându-se unui grup mai divers de cursanți și oferind recunoașterea și validarea învățării anterioare, oportunități de formare vizând perfecționarea și recalificarea, inclusiv la niveluri de calificare mai înalte și pe tot parcursul vieții profesionale (11), sprijinite de inițiative precum universitățile europene și centrele de excelență profesională, lansate prin programul Erasmus+.

Asistăm acum la o creștere a cererii pe piața muncii pentru o combinație diferită de competențe și calificări, precum și la schimbări structurale în peisajul EFP. Ambele evoluții necesită o EFP modernizată, eficace, incluzivă și de excelență, care să contribuie la soluționarea provocărilor de pe piața muncii și a provocărilor societale. Este necesar să se continue dezvoltarea EFP drept un parcurs atractiv și de înaltă calitate pentru ocuparea unui loc de muncă și pentru viață.

În medie, participarea adulților la procesul de învățare în UE rămâne scăzută, ceea ce periclitează creșterea economică cu adevărat durabilă și echitabilă în Uniune. Inovațiile în parcursurile de învățare, noile abordări educaționale, inclusiv abordările individuale, și în mediile de învățare din toate instituțiile de educație și formare, inclusiv din instituțiile de învățământ superior, precum și la locul de muncă și în mediul comunitar, reprezintă o condiție prealabilă pentru a răspunde mai bine nevoilor unei diversități mai mari de cursanți, dat fiind că din ce în ce mai mulți adulți vor avea nevoie de recalificare și perfecționare.

În plus, ar trebui consolidate măsurile care să le permită adulților să dobândească competențe de bază și să îi motiveze în acest sens, astfel încât să se poată garanta egalitatea de șanse și să se asigure o mai mare participare socială, permițând așadar o abordare holistă a învățării în rândul adulților.

Fiind un element esențial al învățării pe tot parcursul vieții și un mijloc important de a crește dezvoltarea personală, capacitatea de inserție profesională și adaptabilitatea, ar trebui extinsă în continuare mobilitatea cursanților, a cadrelor didactice, a formatorilor de cadre didactice și a personalului didactic, drept element-cheie al cooperării UE și instrument de sporire a calității și a incluziunii în educație și formare, precum și de promovare a multilingvismului în UE. Este important să se depună eforturi pentru a se ajunge la un echilibru în fluxurile de mobilitate, astfel încât să se stimuleze circulația optimă a creierelor, iar această circulație să fie monitorizată, inclusiv prin urmărirea parcursului profesional al absolvenților.

Trebuie să se facă mai multe eforturi pentru a înlătura obstacolele și barierele din calea tuturor tipurilor de mobilitate în scop de învățare și de predare, printre care și problemele legate de acces, orientare, servicii pentru cursanți și recunoaștere, inclusiv în lumina impactului oricărui tip de restricții de călătorie actuale sau viitoare.

În plus, pentru a consolida cooperarea între instituțiile de învățământ și pentru a încuraja mobilitatea, mai sunt încă multe de făcut în domenii precum recunoașterea reciprocă automată a calificărilor și a perioadelor de studiu în străinătate și asigurarea calității. Sunt necesare eforturi continue pentru a fructifica inițiativele europene de facilitare a mobilității, inclusiv cele finanțate în cadrul Erasmus+.

–   Prioritatea strategică 3: Îmbunătățirea competențelor și a motivației în profesia de cadru didactic

Cadrele didactice, formatorii, personalul didactic și pedagogic și liderii din domeniul educației și formării, de la toate nivelurile, sunt nucleul educației și formării. Pentru a sprijini inovarea, incluziunea, calitatea și rezultatele în educație și formare, cadrele didactice trebuie să fie foarte competente și motivate, iar în acest scop au nevoie de o gamă largă de oportunități de învățare profesională și de sprijin pe tot parcursul carierelor lor.

Mai mult ca niciodată, trebuie să se acorde atenție stării de bine a cadrelor didactice, a formatorilor și a personalului didactic din sistemele de educație și formare, care reprezintă un factor important și pentru calitatea educației și formării, deoarece afectează nu numai nivelul de satisfacție a cadrelor didactice, ci și calitatea predării.

De asemenea, este necesar ca profesia de cadru didactic să devină mai atractivă și să fie revalorizată, aceasta câștigând în importanță pe măsură ce țările din UE se confruntă cu deficite și cu îmbătrânirea cadrelor didactice (12).

Mai mult decât atât, ar trebui să se țină seama de rolul central al personalului de conducere în educație și formare atunci când se dezvoltă medii și condiții favorabile pentru dezvoltarea competențelor și a motivației cadrelor didactice, ale formatorilor și ale personalului didactic, asigurându-se astfel că instituțiile de educație și formare funcționează drept organizații de învățare. Inițiative precum European Teachers Academies (academiile Erasmus pentru cadrele didactice), care vor fi lansate prin programul Erasmus+, vor facilita colaborarea în rețea, schimbul de cunoștințe și mobilitatea între instituții, oferindu-le cadrelor didactice și formatorilor posibilități de învățare în toate etapele carierelor cadrelor didactice și formatorilor, făcând schimb de bune practici și de pedagogii inovatoare și permițând învățarea reciprocă la scară europeană.

–   Prioritatea strategică 4: Consolidarea învățământului superior european

Sectorul învățământului superior și instituțiile din cadrul acestuia și-au demonstrat reziliența și capacitatea de a face față schimbărilor neprevăzute, cum ar fi cele generate de pandemia de COVID-19. Criza a accentuat provocările care persistă, dar a și creat ocazii pentru continuarea dezvoltării în cadrul agendei prevăzute de transformare a învățământului superior.

În următorul deceniu, instituțiile de învățământ superior vor fi încurajate să găsească noi forme de cooperare mai strânsă, și anume prin crearea de alianțe transnaționale, prin punerea în comun a cunoștințelor și a resurselor lor și prin generarea mai multor ocazii pentru mobilitatea și participarea studenților și a personalului, precum și pentru stimularea cercetării și inovării, inclusiv prin implementarea deplină a inițiativei privind universitățile europene.

Au avut deja loc activități de succes în vederea creării unui spațiu european al învățământului superior (SEIS), în cadrul Procesului Bologna. În viitor, va fi important să se continue lucrările în cadrul Procesului Bologna, creându-se în același timp sinergii mai multe și mai puternice cu Spațiul european de cercetare (SEC), evitându-se structurile sau instrumentele paralele sau duble.

-   Prioritatea strategică 5: Susținerea tranziției verzi și a tranziției digitale în și prin educație și formare

Tranziția verde și cea digitală reprezintă punctul central al agendei Uniunii pentru următorul deceniu. Atât tranziția la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară și neutră din punct de vedere climatic, precum și la o lume mai digitală vor avea consecințe semnificative la nivel social, economic și la nivelul ocupării forței de muncă. Fără a proceda astfel încât toți cetățenii să dobândească cunoștințele, competențele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a face față acestor schimbări, o transformare echitabilă din punct de vedere social a UE va fi imposibilă.

Este nevoie să se facă posibilă o schimbare profundă a comportamentului și a competențelor oamenilor, începând cu sistemele și instituțiile de educație și formare drept catalizatori. Instituțiile de educație și formare trebuie să includă dimensiunea verde și pe cea digitală în dezvoltarea lor organizațională. În acest scop, sunt necesare investiții în ecosistemele educației digitale, nu numai pentru a integra o perspectivă a durabilității mediului și a competențelor digitale de bază și avansate la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și formare, ci și pentru a garanta că infrastructurile de educație și formare sunt pregătite în mod corespunzător pentru a face față acestor schimbări și pentru a oferi educație și formare în ceea ce le privește. Reorientarea instituțiilor de educație și formare către o abordare care să îi implice pe toți actorii de la nivelul școlii și crearea unor medii educaționale incluzive, sănătoase și durabile sunt esențiale pentru realizarea schimbărilor necesare pentru tranziția verde și cea digitală. În plus, întreprinderile, autoritățile naționale, regionale și locale și părțile interesate relevante trebuie să elaboreze strategii și să își asume împreună responsabilitatea ce le revine. În acest context, este important să se modernizeze domeniile de studiu STIAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică),

CONVINE TOTODATĂ că:

1.

În efortul de a desfășura activități în cadrul strategic, pe baza priorităților strategice descrise mai sus și pentru a realiza spațiul european al educației și a-i sprijini dezvoltarea ulterioară, ar trebui respectate următoarele principii în perioada de până în 2030: (a) cooperarea europeană în domeniul educației și formării ar trebui să permită UE și comunității mai largi din domeniul educației și formării să obțină rezultate în legătură cu inițiative care sprijină în principal realizarea spațiului european al educației până în 2025, dar și Planul de acțiune pentru educația digitală, precum și Agenda europeană pentru competențe. Pe baza unor orientări consolidate din partea Consiliului și în concordanță cu metoda deschisă de coordonare, aceasta necesită încurajarea metodelor flexibile de cooperare și consolidarea sinergiilor cu alte inițiative din domeniul educației și formării; (b) cooperarea europeană în domeniul educației și formării ar trebui pusă în aplicare într-o perspectivă incluzivă, holistă și vizând învățarea pe tot parcursul vieții, susținând și aprofundând demersurile, instrumentele și sprijinul pentru politici, disponibile, încercate și testate în materie de învățare reciprocă, și anume cele din ET 2020 și din cadrul metodei deschise de coordonare, precum și dezvoltând sinergii între sectorul educației și formării și alte domenii de politici, după caz. Respectând pe deplin competențele statelor membre în domeniul educației și formării și caracterul opțional al cooperării europene în educație și formare, în următorul deceniu, cadrul strategic ar trebui să se bazeze pe: (i) cele cinci priorități strategice pentru cooperarea europeană prezentate anterior; (ii) instrumente de referință și abordări comune; (iii) învățarea reciprocă, consilierea reciprocă și schimbul de bune practici, cu un accent deosebit pe diseminarea rezultatelor și pe vizibilitatea clară a acestora, precum și pe impactul la nivel național; (iv) monitorizarea și raportarea periodică, inclusiv prin țintele la nivelul UE, Monitorul anual al educației și formării, inclusiv în legătură cu semestrul european, utilizând în același timp expertiza Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință și evitând sarcinile administrative suplimentare pentru statele membre; (v) elemente și date comparabile concrete de la toate agențiile europene, rețelele europene și organizațiile internaționale relevante, cum ar fi OCDE, UNESCO și IEA; (vi) expertiza Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință, care ar trebui să fie primul forum de discuții despre țintele și indicatorii comuni la nivelul UE și domeniile de interes viitoare, precum și cooperarea cu alte sectoare relevante (ocuparea forței de muncă, sectorul social și cel al cercetării) pentru a asigura indicatori adecvați și potriviți scopului urmărit; (vii) valorificarea pe deplin a oportunităților disponibile în cadrul programelor, fondurilor și instrumentelor UE, mai ales în domeniul educației și formării, inclusiv în scopul învățării pe tot parcursul vieții; (c) cooperarea europeană în domeniul educației și formării ar trebui să fie pertinentă, concretă și eficace. Ar trebui depuse mai multe eforturi astfel încât să se planifice în avans rezultate clare și vizibile, iar apoi acestea să fie prezentate, evaluate și diseminate periodic și în mod structurat, prin intermediul forurilor europene și naționale, stabilindu-se astfel o bază pentru evaluarea și dezvoltarea continuă; (d) pentru a sprijini eforturile statelor membre de a facilita transformarea prevăzută a învățământului superior în Europa și de a promova cooperarea între instituțiile de învățământ superior, ar trebui asigurate sinergii strânse și structurate cu SEIS și cu Procesul Bologna, mai ales în ceea ce privește instrumentele privind asigurarea calității, recunoașterea, mobilitatea și transparența, evitând structurile paralele sau duble și instrumentele dezvoltate deja în cadrul SEIS; (e) Procesul Copenhaga este un aspect important al cooperării europene în cadrul metodei deschise de coordonare în domeniul EFP, care va contribui la realizarea priorităților strategice stabilite în acest cadru; (f) ar trebui consolidată cooperarea dintre inițiativele relevante ale UE în educație și formare și cele din sectoarele și domeniile de politici înrudite - în special cele privind ocuparea forței de muncă, politicile sociale, cercetarea, inovarea, tineretul și cultura. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită promovării unui dialog mai bun între Comitetul pentru educație și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, asigurând un schimb de informații în timp util (13). În ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în special a primului, a celui de al patrulea și a celui de al unsprezecelea principiu, ar trebui să se acorde o atenție deosebită monitorizării sale, efectuată prin intermediul „tabloului de bord social”, care va urmări tendințele și progresele din statele membre și va contribui la semestrul european; (g) având în vedere în mod deosebit „pătratul cunoașterii” (educație, cercetare, inovare și servicii pentru societate), ar trebui să se acorde o atenție specială sinergiilor, în ceea ce privește politicile și finanțarea, dintre educație și formare, cercetare și inovare, mai ales în contextul SEC și al spațiului european al educației, asigurând totodată consecvența cu SEIS (14); (h) cooperarea europeană, în special în vederea realizării spațiului european al educației, necesită un dialog și o colaborare în rețea care să fie transparente și consecvente, într-o perspectivă de cocreare, nu numai între statele membre și Comisie, ci și cu toate părțile interesate relevante; (i) ar trebui consolidat dialogul în materie de politici cu țările terțe, precum și cooperarea cu organizațiile internaționale, cum ar Consiliul Europei, OCDE și UNESCO, obținându-se astfel elemente concrete și date, dar și inspirație și o sursă de idei noi și de modalități diferite de lucru pentru comparare și progres; (j) resursele financiare din Erasmus+, fondurile structurale europene, REACT-EU, Mecanismul de redresare și reziliență și alte programe și mecanisme de finanțare ale Uniunii ar trebui folosite pentru a consolida sistemele de educație și formare în conformitate cu obiectivul general de realizare a spațiului european al educației și a priorităților statelor membre, ce fac parte din prioritățile strategice ale noului cadru; (k) pentru realizarea spațiului european al educației este nevoie de un accent sporit asupra investițiilor în educație, dat fiind rolul fundamental al educației și formării pentru redresare și pentru construirea rezilienței sociale și economice. Comisia, împreună cu statele membre, își va intensifica activitatea în privința investițiilor, inclusiv prin încurajarea dezbaterilor la nivelul forurilor politice corespunzătoare la nivel înalt, atunci când este relevant, cum ar fi discuțiile comune între miniștrii de finanțe și miniștrii educației din UE, precum și cu alte instituții, precum Banca Europeană de Investiții și Parlamentul European (15).

2.

Utilizarea cu succes a metodei deschise de coordonare în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării depinde de angajamentul politic al statelor membre, de orientările consolidate din partea Consiliului și de metodele eficace de lucru la nivel european, care ar trebui să se bazeze pe următoarele: (a) cicluri de lucru – perioada până în 2030 va fi împărțită în două cicluri, primul ciclu acoperind cei 5 ani din perioada 2021-2025, urmând calendarul propus de Comisie în comunicarea sa privind realizarea spațiului european al educației, iar al doilea ciclu până în 2030. Primul ciclu ar trebui să permită realizarea spațiului european al educației până în 2025; (b) domenii prioritare – pentru fiecare ciclu, Consiliul va conveni asupra unei serii de prioritare pentru cooperarea europeană, pe baza priorităților strategice, ținând seama de obiectivul general de a realiza spațiul european al educației și dezvoltarea sa ulterioară. Domeniile prioritare europene ar trebui să le permită tuturor statelor membre să coopereze cu privire la chestiuni mai ample, permițând totodată o cooperare mai specifică și mai strânsă între state membre interesate pentru a aborda provocările emergente și nevoile specifice în materie de politici. Domeniile prioritare pentru primul ciclu din acest nou cadru sunt menționate în anexa III; (c) învățarea reciprocă – cooperarea europeană în domeniile prioritare menționate anterior ar trebui să se desfășoare prin mijloace precum activitățile de învățare reciprocă și de consiliere reciprocă, conferințe și seminare, ateliere, foruri la nivel înalt sau grupuri de experți, comitete, studii și analize, cooperare prin internet și, după caz, cu implicarea părților interesate relevante. Toate aceste inițiative ar trebui elaborate în baza unor mandate clare, a unor calendare și a unor rezultate planificate, pe care să le propună Comisia în cooperare cu statele membre; (d) instrumente și abordări comune de referință – învățarea reciprocă se poate inspira din dezvoltarea unor instrumente și abordări de referință sau poate conduce la astfel de instrumente și abordări de referință care se bazează pe analize comune și sprijină dezvoltarea în continuare a politicilor la diferite niveluri de guvernanță (UE, național, regional, local, sectorial etc.); (e) mecanismul de guvernanță – în timpul primului ciclu, cadrul strategic ar trebui să mențină toate demersurile încercate și testate în materie de învățare reciprocă ale ET 2020, cum ar fi grupurile de lucru, formațiunile directorilor generali și instrumentele de învățare reciprocă, precum și implicarea altor organe de guvernanță relevante. Statele membre și Comisia vor adapta aceste demersuri la noile priorități strategice și vor colabora pentru a stabili soluții de guvernanță care să faciliteze comunicarea eficace a informațiilor de la nivel tehnic la nivel politic, atunci când este necesar, și să coordoneze activitatea ce se va desfășura în temeiul cadrului strategic, fără a crea structuri inutile sau sarcini suplimentare pentru statele membre; (f) diseminare rezultatelor – pentru a mări vizibilitatea și impactul la nivel național și european, rezultatele cooperării vor fi difuzate pe larg în rândul tuturor părților interesate relevante și, după caz, vor fi discutate la nivel politic; (g) monitorizarea procesului – pentru a promova obținerea de rezultate prin metoda deschisă de coordonare, precum și asumarea procesului atât la nivel național, cât și la nivel european, statele membre și Comisia vor colabora strâns pentru a trece în revistă activitatea desfășurată la nivel tehnic, evaluând atât procesul cât și rezultatele acestuia. Monitorizarea anuală se va desfășura și prin intermediul Monitorului educației și formării al Comisiei, care urmărește progresele înregistrate în direcția atingerii tuturor țintelor și indicatorilor, inclusiv a subindicatorilor, asupra cărora s-a convenit la nivelul UE în domeniul educației și formării și care contribuie în același timp la procesul semestrului european; (h) raportarea progreselor – la sfârșitul primului ciclu, până în 2025, va fi necesară revizuirea seriei de domenii prioritare pentru a le adapta sau a stabili unele noi pentru următorul ciclu, pe baza provocărilor actuale și pentru a reflecta progresele înregistrate, inclusiv în ceea ce privește elaborarea unor soluții de guvernanță proporționale cu ambiția politică a spațiului european al educației. În 2022, Comisia va publica un raport intermediar privind spațiul european al educației, trecând în revistă și evaluând realizările în privința spațiului european al educației prin intermediul cadrului strategic de cooperare și propunând următoarele etape, după caz, iar în 2023 va organiza și un eveniment de evaluare la jumătatea perioadei. Atât raportul privind progresele înregistrate, cât și evaluarea la jumătatea perioadei vor fi luate la rândul lor în considerare în acordul Consiliului privind posibile noi domenii prioritare după 2025.

3.

În 2025, Comisia va publica un raport complet privind spațiul european al educației. Pe baza acestei evaluări, Consiliul revizuiește cadrul strategic, inclusiv țintele la nivelul UE, structura de guvernanță și metodele de lucru, și face toate ajustările necesare pentru al doilea ciclu, după caz, pentru a le adapta la realitatea și nevoile spațiului european al educației sau la orice alte evoluții majore din Uniunea Europeană,

INVITĂ STATELE MEMBRE CA, ÎN FUNCȚIE DE CONTEXTUL NAȚIONAL:

1.

Să lucreze împreună, cu sprijinul Comisiei și utilizând metoda deschisă de coordonare, astfel cum se evidențiază în prezenta rezoluție, pentru a consolida cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perioada de până în anul 2030, pe baza celor cinci principii strategice, a principiilor și a metodelor de lucru descrise anterior, precum și a domeniilor prioritare convenite pentru fiecare ciclu (cele convenite pentru primul ciclu 2021-2025 fiind evidențiate în anexa III).

2.

Să aibă în vedere, pe baza priorităților naționale și cu respectarea corespunzătoare a competențelor naționale în domeniul educației și formării, măsuri la nivel național care să vizeze realizarea de progrese în ceea ce privește prioritățile strategice prezentate în cadrul strategic și să contribuie la realizarea colectivă a spațiului european al educației și a țintelor la nivelul UE identificate în anexa II. Să se inspire din învățarea reciprocă la nivel european, atunci când elaborează politicile naționale în materie de educație și formare.

3.

După caz, să analizeze modul și măsura în care acestea pot contribui la realizarea colectivă a țintelor de la nivelul UE prin măsuri și acțiuni naționale, stabilind astfel ținte naționale în conformitate cu particularitățile sistemelor lor de educație și formare și ținând seama de circumstanțele naționale, inclusiv de impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra economiei și societății, precum și asupra sectorului educației și formării în sine.

4.

Să sprijine structura de guvernanță prezentată mai sus și metodele de lucru alese, însușindu-și procesul.

5.

Să utilizeze în mod eficace politicile și instrumentele de finanțare ale UE pentru a sprijini punerea în aplicare a măsurilor și a acțiunilor naționale în vederea realizării de progrese în ceea ce privește prioritățile strategice și țintele conexe la nivelul UE și la nivel național, în special în contextul redresării și al tranzițiilor verde și digitală.

INVITĂ COMISIA CA, ÎN CONFORMITATE CU TRATELE ȘI RESPECTÂND PE DEPLIN PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

1.

Să lucreze împreună cu statele membre și să le sprijine, în perioada de până în anul 2030, pentru a coopera în acest cadru, pe baza celor cinci priorități strategice, a principiilor, a metodelor de lucru descrise anterior și a țintelor la nivelul UE și a domeniilor prioritare convenite evidențiate în anexa II și, respectiv, III.

2.

Să lucreze împreună cu statele membre până la sfârșitul anului 2021 pentru a cădea de acord asupra unei structuri de guvernanță adecvate pentru a coordona activitatea și a orienta dezvoltarea cadrului strategic, ca parte a obiectivului general de realizare și de dezvoltare ulterioară a spațiului european al educației, reflectând totodată la aspectele care trebuie să facă obiectul unor discuții politice la nivel mai înalt, fără a crea sarcini suplimentare pentru statele membre, asigurându-se în același timp că acestea își însușesc procesul.

3.

Să colaboreze cu statele membre și să ofere sprijin specific autorităților locale, regionale și naționale pentru a facilita învățarea reciprocă, analiza și schimbul de bune practici privind investițiile în infrastructura educațională.

4.

Să analizeze, în special prin raportarea progreselor, gradul în care au fost îndeplinite prioritățile strategice ale acestui cadru în ceea ce privește realizarea spațiului european al educației, dar și în privința cooperării europene în domeniul educației și formării la nivel național.

5.

Să lucreze la propuneri, pe baza avizului experților Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință și integrând acest aviz, pentru posibili indicatori sau posibile ținte la nivelul UE în domeniul incluziunii și al echității, al profesiei de cadru didactic, precum și al durabilității, incluzând „înverzirea” sistemelor de educație și formare.

6.

Să colaboreze cu statele membre pentru a analiza modalitățile de îmbunătățire a culegerii și a analizării datelor pentru țintele și indicatorii existenți la nivelul UE, cu scopul de a promova elaborarea de politici bazate pe elemente concrete, inclusiv cu expertiza Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință, și să raporteze Consiliului în legătură cu aceste discuții.

7.

Să colaboreze cu statele membre pentru a examina, după 2025, țintele și indicatorii UE pentru care termenele stabilite nu coincid cu perioada de zece ani acoperită de acest cadru, raportându-i Consiliului în legătură cu posibile noi valori pentru aceste ținte și indicatori.

8.

Să prezinte și să actualizeze periodic o trecere în revistă sistematică și o foaie de parcurs a politicilor, instrumentelor de cooperare, instrumentelor de finanțare, inițiativelor și cererilor de propuneri specifice la nivelul Uniunii, aflate în desfășurare sau planificate, care contribuie la realizarea spațiului european al educației și la dezvoltarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale.

9.

Să prezinte planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și, în special, a primului, a celui de al patrulea și a celui de al unsprezecelea principiu ale acestuia.

10.

Să instituie o platformă a spațiului european al educației ca portal public interactiv pentru a sprijini accesul statelor membre și al părților interesate la informații, acțiuni, servicii, instrumente, rezultate, precum și pentru a promova cooperarea și schimburile.

---

(1)  COM(2017) 673 final.

(2)  În concordanță cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1).

(3)  COM(2020) 625 final.

(4)  COM(2020) 274 final.

(5)  COM(2020) 624 final.

(6)  În conformitate cu Rezoluția Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației pentru a sprijini sisteme de educație și formare orientate către viitor (JO C 389, 18.11.2019, p. 1).

(7)  COM(2019) 640 final.

(8)  COM(2020) 67 final.

(9)  Astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189, 4.6.2018, p. 1).

(10)  În concordanță cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, din 13 decembrie 2006.

(11)  În conformitate cu obiectivele stabilite în Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind EFP pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (JO C 417, 2.12.2020, p. 1) și în Declarația de la Osnabrück din 30 noiembrie 2020.

(12)  Astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor (JO C 193, 9.6.2020, p. 11).

(13)  Ca urmare a adoptării Rezoluției Consiliului din 27 februarie 2020 privind educația și formarea în cadrul semestrului european: asigurarea unor dezbateri în cunoștință de cauză cu privire la reforme și investiții (JO C 64, 27.2.2020, p. 1) și în concordanță cu aceasta.

(14)  Această activitate ar putea fi sprijinită la nivel tehnic.

(15)  La nivel tehnic, un grup de experți privind investițiile de calitate în educație și formare va sprijini acest proces, contribuind la menținerea atenției asupra investițiilor naționale și regionale.

Comunicarea Comisiei privind un document de orientare referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor vizând efectuarea auditurilor în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului

(2021/C 66/02)

Cuvânt înainte

Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede, la articolul 6 alineatul (1), că autoritățile competente efectuează audituri interne sau solicită efectuarea auditării lor și iau măsurile necesare având în vedere rezultatele respectivelor audituri.

Prezentul document de orientare este destinat să ajute autoritățile naționale competente în aplicarea cerințelor menționate mai sus. El a fost elaborat de Comisie în cooperare cu statele membre și nu este obligatoriu din punct de vedere juridic (2). Doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să interpreteze cu autoritate dreptul Uniunii.

Cuprins

1.

Obiectiv și domeniu de aplicare

24

2.

Contextul juridic

24

3.

Definiții

24

4.

Principii fundamentale

25

5.

Punerea în aplicare a procesului de audit

25

5.1.

Abordarea sistematică

25

5.2.

Transparența

26

5.3.

Independența

27

5.4.

Examinarea independentă

28

5.5.

Obiective principale

28

6.

Efectuarea unui audit

29

6.1.

Planificarea și pregătirea auditului

29

6.2.

Efectuarea auditului

29

6.3.

Raportul de audit

30

6.4.

Acțiunile subsecvente rezultatelor auditului

31

7.

Revizuirea și diseminarea rezultatelor auditului

31

8.

Alte aspecte

31

8.1.

Resurse

31

8.2.

Competența auditorilor

32

1.   Obiectiv și domeniu de aplicare

Documentul de orientare oferă îndrumări cu privire la natura și la punerea în aplicare a sistemelor de audit de către autoritățile competente, astfel cum sunt menționate la articolul 3 punctul 3 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/625. Obiectivul sistemelor de audit este de a verifica dacă controalele oficiale și alte activități oficiale (3), reglementate prin Regulamentul (UE) 2017/625, sunt puse în aplicare în mod eficace și sunt adecvate pentru a îndeplini obiectivele legislației relevante, inclusiv pentru a asigura conformitatea cu planurile de control naționale.

Prezentul document de orientare urmărește să descrie principiile care decurg din Regulamentul (UE) 2017/625 în ceea ce privește instituirea unor sisteme naționale de audit și efectuarea de audituri interne, mai degrabă decât să prevadă metode detaliate vizând facilitarea aplicării principiilor menționate anterior la nivelul diverselor sisteme de control și de audit ale statelor membre. Metodele alese pentru aplicarea respectivelor principii pot varia în funcție de dimensiunea, natura, numărul și complexitatea autorităților competente responsabile de controalele oficiale din statele membre.

2.   Contextul juridic

Prezentul document de orientare este menit să sprijine statele membre în punerea în aplicare a dispozițiilor privind efectuarea auditurilor prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2017/625, care are următorul conținut:

Articolul 6 Auditurile autorităților competente (1)   Pentru a garanta respectarea de către autoritățile competente a prezentului regulament, acestea efectuează audituri interne sau solicită efectuarea auditării lor și iau măsurile necesare având în vedere rezultatele respectivelor audituri. (2)   Auditurile menționate la alineatul (1) fac obiectul unei analize independente și se realizează într-un mod transparent.

Actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625, deși nu sunt menționate în mod explicit la articolul 6, sunt esențiale și pentru asigurarea conformității cu Regulamentul (UE) 2017/625. Prin urmare, auditurile trebuie efectuate și pentru a asigura respectarea respectivelor acte delegate și de punere în aplicare.

3.   Definiții

În sensul prezentului document de orientare, trimiterile se fac la definițiile de la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2017/625 și de la articolele 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

„Audit”, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 30 din Regulamentul (UE) 2017/625, înseamnă o examinare sistematică și independentă menită să stabilească dacă activitățile și rezultatele lor respectă modalitățile planificate și dacă aceste modalități sunt puse în aplicare efectiv și permit atingerea obiectivelor.

Alte definiții relevante în sensul prezentului document de orientare:

„Organism de audit” înseamnă organismul care efectuează procesul de audit. El poate fi o entitate internă sau externă.

„Univers al auditului” înseamnă un inventar al domeniilor de audit care este compilat și menținut de organismul de audit pentru a identifica domeniile supuse auditului în cursul procesului de planificare a auditului.

„Sistem de audit” înseamnă combinația dintre unul sau mai multe organisme de audit care efectuează un proces de audit în interiorul autorităților competente sau vizând mai multe autorități competente.

„Proces de audit” înseamnă ansamblul de activități descrise la secțiunea 5.1. (Abordare sistematică) și în secțiunea 6. (Efectuarea unui audit).

„Program de audit” înseamnă un set format din unul sau mai multe audituri planificate a fi efectuate într-o perioadă specifică și vizând un scop specific.

„Plan de audit” înseamnă descrierea activităților și a modalităților necesare pentru efectuarea unui audit.

„Metodă de audit” înseamnă gradul de accentuare care urmează să fie aplicat în cadrul unui audit vizând activitățile auditate (de exemplu, auditarea directă a conformității, cu un accent inițial pe realizări și rezultate, versus auditarea sistemelor de control, cu un accent inițial pe sisteme și controale).

Pentru terminologia de audit specifică, poate fi utilă consultarea versiunilor actuale ale standardelor internaționale, precum ISO 19011, ISO 9000, dar și pe cea a Institutului Auditorilor Interni (IIA) (5).

4.   Principii fundamentale

Sistemele de audit ar trebui să vizeze toate controalele oficiale și alte activități oficiale în toate etapele lanțului de producție agroalimentar din Uniune, care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2017/625, inclusiv activitățile tuturor autorităților competente, indiferent de modul lor de organizare sau de nivelul administrativ, precum și ale tuturor agențiilor sau organismelor de control implicate. În acest scop, auditul (auditurile) ar trebui să se extindă, dacă este necesar, dincolo de barierele administrative. În cazul în care, într-un stat membru, există mai multe sisteme de audit, ar trebui să se instituie mecanisme pentru a se asigura că, atunci când sunt combinate, toate activitățile menționate mai sus sunt integral vizate.

Pentru a consolida și a menține încrederea în integritatea sistemului de audit, gestionarea și punerea în aplicare a procesului de audit ar trebui să fie transparente pentru toate părțile interesate relevante. În particular, ar trebui să existe o transparență totală între organismul de audit și entitatea auditată (a se vedea tabelul din secțiunea 5.2 de mai jos). Asigurarea transparenței procesului de audit pentru celelalte părți implicate reprezintă o modalitate de a promova încrederea și de a contribui la diseminarea informațiilor, în particular prin partajarea celor mai bune practici în cadrul autorităților competente și între acestea.

Independența ar trebui abordată la nivel organizațional, funcțional, la nivelul procesului de audit și al auditorului. Organismul de audit și echipa de audit ar trebui să fie numite de conducerea superioară a autorităților competente și să raporteze acesteia. Ar trebui să fie asigurat un mandat clar, documentat, care să acorde competențele necesare pentru efectuarea auditurilor. Acest mandat ar trebui să includă cel puțin scopul, responsabilitățile, autoritatea și răspunderea organismului de audit, precum și orice alte aspecte care sunt considerate necesare pentru atingerea unui nivel satisfăcător de independență. Nici organismul de audit și nici echipa de audit nu ar trebui să fie implicate în gestionarea sau supravegherea sistemelor de control auditate.

În cazul în care sarcinile de control sunt delegate și autoritatea competentă a ales să efectueze mai degrabă un audit decât o inspecție a organismului delegat, obligațiile contractuale ale respectivului organism delegat ar trebui să includă acceptarea cerințelor și a condițiilor de audit.

Controlul independent ar trebui să fie un proces regulat și planificat, extern organismului de audit, pentru a se asigura că sistemul de audit poate produce rezultate obiective, iar autoritățile competente își pot îndeplini obligațiile care le revin în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Pe lângă orientările specifice stabilite în prezentul document, standardul ISO 19011 poate fi utilizat ca sursă de orientare generală.

5.   Punerea în aplicare a procesului de audit

5.1.   Abordarea sistematică

Procesul de audit ar trebui gestionat în mod sistematic. În acest scop, procesul de audit ar trebui:

—	Să fie rezultatul unui proces de planificare transparent vizând identificarea priorităților pe baza unei analize a riscurilor, în concordanță cu responsabilitățile autorității competente în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625.

—	Să includă o planificare strategică multianuală care să fie: — baza pentru stabilirea obiectivelor și a priorităților; — un punct de pornire pentru a decide temele de audit care vor fi selectate pentru audit; și — o bază pentru planificarea anuală detaliată.

—	Prin planificarea strategică, să identifice universul de audit: gruparea acestuia în entități care pot fi auditate, identificarea surselor de informații pentru a fundamenta procesul de planificare și stabilirea criteriilor de selecție care să fie utilizate pentru selectarea temei de audit.

—

Să stabilească un program de audit care să asigure cuprinderea adecvată a tuturor domeniilor de activitate relevante și a tuturor autorităților competente relevante reglementate prin Regulamentul (UE) 2017/625, cu o frecvență corespunzătoare bazată pe analiza riscurilor, pe o perioadă de cel mult cinci ani. Programul de audit poate include informații privind tipurile de audituri, resursele, calendarul, frecvența revizuirii (de exemplu, o dată pe an sau mai frecvent).

—

Să fie sprijinit de proceduri documentate, precum și de înregistrări care să asigure coerența și să demonstreze aplicarea unei abordări sistematice. Aceste proceduri ar trebui să cuprindă: — planificarea bazată pe analiza riscurilor a programului de audit; — generarea constatărilor auditului, inclusiv identificarea dovezilor privind conformitatea și neconformitatea, după caz; — pregătirea, aprobarea și distribuirea rapoartelor de audit; — revizuirea concluziilor auditului în vederea identificării punctelor forte și a punctelor slabe la nivelul sistemului de control, a diseminării celor mai bune practici și a asigurării monitorizării măsurilor de remediere și de prevenire.

—	Să fie monitorizat și revizuit pentru a se asigura că obiectivele programului de audit au fost atinse și pentru a se identifica posibilitățile de îmbunătățire.

În cazul în care, într-un stat membru, sunt prevăzute mai multe programe de audit, ar trebui luate măsuri pentru a se asigura faptul că respectivele programe sunt coordonate în mod eficace, astfel încât să se asigure un proces de audit fără sincope, care să vizeze autoritățile competente relevante. Programul (programele) de audit ar trebui, de asemenea, să cuprindă toate nivelurile relevante ale ierarhiei autorității competente.

5.2.   Transparența

Pentru a demonstra transparența procesului de audit, procedurile documentate ar trebui să sprijine un proces clar definit de planificare a auditului, care să includă stabilirea obiectivelor și a criteriilor de audit și selectarea metodei de audit și a mecanismelor de aprobare și de distribuire a rapoartelor de audit.

Autoritățile competente ar trebui să adopte măsurile corespunzătoare pentru a asigura transparența, ținând seama de cerințele relevante din legislația națională și din cea a Uniunii, precum și de alte condiții, după caz. În acest scop, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare încurajarea practicilor care îmbunătățesc transparența procesului. Câteva exemple de astfel de practici sunt prezentate în tabelul de mai jos. Atunci când decid cu privire la măsurile care ar trebui aplicate, autoritățile competente ar trebui să evalueze nevoia de transparență în raport cu riscul de subminare a capacității sistemului de audit de a-și atinge obiectivele. Pentru a beneficia cât mai mult posibil de transparență, aceasta ar trebui combinată cu o raportare echilibrată, care să cuprindă o combinație adecvată de conformități verificate (constatări pozitive) și domenii în care se impun îmbunătățiri (constatări negative).

Tabel – Exemple de practici care mențin transparența unui proces de audit

	Entitatea auditată	În cadrul autorității competente	Autoritățile competente (din statele membre)	Părți interesate publice și alte părți interesate
Accesul la procedurile documentate ale organismului de audit	✓	✓	✓
Consultarea cu privire la planificarea programului de audit	✓	✓	✓
Publicarea programului de audit	✓	✓	✓	✓
Transmiterea planului de audit	✓	✓
Posibilitatea de a formula observații cu privire la proiectul de raport de audit	✓	✓
Distribuirea raportului de audit final	✓	✓	✓
Publicarea observațiilor entității auditate cu privire la proiectul de raport	✓	✓	✓	✓
Publicarea raportului de audit final	✓	✓	✓	✓
Publicarea sintezelor rapoartelor de audit finale și a raportului anual	✓	✓	✓	✓
Publicarea planului de acțiune al entității auditate	✓	✓	✓	✓
Publicarea rezultatelor monitorizării	✓	✓	✓	✓
Notă: Autoritățile competente ar trebui să aleagă practicile (prima coloană) și măsura în care acestea sunt aplicate (celelalte coloane) care sunt adecvate circumstanțelor lor particulare.

5.3.   Independența

Organismele de audit nu ar trebui să fie supuse niciunei presiuni comerciale, financiare, ierarhice, politice sau de altă natură care ar putea să influențeze raționamentul lor sau rezultatul procesului de audit. Sistemul de audit, organismul de audit și auditorii ar trebui să fie independenți față de activitatea auditată și să nu se afle într-o situație părtinitoare sau de conflict de interese.

În multe circumstanțe, independența deplină nu poate fi asigurată. Este necesar un nivel de independență pe care un observator extern rezonabil l-ar considera suficient pentru a se asigura că auditurile sunt efectuate într-un mod just, obiectiv și imparțial și că organismul de audit și auditorii acestuia nu sunt supuși niciunei influențe necuvenite sau nu se află în situații de conflict de interese care ar prejudicia fie procesul de audit, fie auditurile individuale.

Organismul de audit ar trebui să dispună de suficient personal calificat și competent, de finanțarea, de infrastructura și de alte resurse necesare pentru executarea programului de audit. Organismului de audit ar trebui să i se acorde acces la dezvoltarea profesională continuă și la expertiza tehnică relevantă.

Organismul de audit nu ar trebui să fie supus niciunei influențe necuvenite, la niciun nivel al procesului de audit. În particular, aprobarea programului de audit și a rapoartelor nu ar trebui să fie influențată sau obstrucționată de către entitatea auditată. Organismul de audit ar trebui să aibă libertatea de a dezvolta sfera de cuprindere și obiectivele auditului, precum și acces la toate sediile și informațiile necesare pentru atingerea obiectivelor auditului.

Ar trebui să se efectueze un control pentru a se asigura că nu există conflicte de interese pentru organismul de audit, echipa de audit sau orice expert tehnic atașat. Membrii echipei de audit ar trebui să se comporte obiectiv, imparțial, independent, fără părtinire, cu justețe, onestitate intelectuală, integritate și să declare un conflict de interese atunci când este cazul. În acest scop, o rotație a auditorilor și/sau a echipelor de audit poate fi utilă.

În cazul în care expertiza tehnică necesară pentru audit este disponibilă numai în cadrul autorității competente auditate, ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că echipa de audit rămâne independentă. În cazul în care activitățile de control sunt organizate pe bază regională, este posibil schimbul de experți tehnici pentru a se asigura independența acestora. În cazul în care experții tehnici trebuie să provină din afara organismului de audit, ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că ei sunt independenți și că nu au niciun conflict de interese care ar compromite independența echipei de audit.

5.4.   Examinarea independentă

Procesul de examinare independentă ar trebui efectuat de o persoană sau de persoane independente de organismul de audit și de organizația care face obiectul auditurilor interne, care să dispună de un nivel suficient de independență și expertiză pentru a examina procesul de audit. În cazul în care un organism sau un comitet a fost înființat în vederea examinării independente a procesului de audit, una sau mai multe persoane independente ar trebui să facă parte din respectivul organism sau comitet.

Examinarea independentă ar trebui să vizeze întregul proces de audit, inclusiv programarea, planificarea și executarea auditurilor, raportarea (inclusiv aprobarea rapoartelor), măsurile de remediere și monitorizarea. Ea ar trebui să abordeze, de asemenea, diferitele amenințări la adresa independenței și mecanismele de gestionare a acestora. Examinarea independentă nu este un audit, însă o astfel de examinare poate fi efectuată și pe baza unei metode de audit. Examinarea poate varia în ceea ce privește sfera de cuprindere, nivelul de detaliere și intensitatea și ar trebui să asigure:

—	o evaluare obiectivă a eficacității și a independenței procesului de audit și a organismului de audit;

—	opinii pentru îmbunătățirea continuă;

—	încrederea organismului de audit, conducerii autorităților competente și altor părți interesate că procesul de audit îndeplinește obiectivele prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2017/625.

Examinarea ar trebui efectuată periodic, dar frecvența poate varia în funcție de rezultatele examinării anterioare și de controalele interne efectuate de organismul de audit.

Autoritățile competente ar trebui să asigure (6) faptul că procesul de examinare independentă este documentat, inclusiv: termenii de referință, rolurile și responsabilitățile, confidențialitatea, codul de etică, drepturile și obligațiile, cerințele de raportare și de diseminare.

Organismul de audit ar trebui să ia măsuri pentru a remedia orice deficiență identificată în cadrul examinării independente.

5.5.   Obiective principale

Scopul sistemelor de audit este de a verifica respectarea de către autoritățile competente a Regulamentului (UE) 2017/625, precum și funcționarea sistemelor de control oficial. În acest scop și pentru a respecta cerințele prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2017/625, sistemul de audit ar trebui să vizeze următoarele trei puncte prevăzute la articolul 3 punctul 30 din Regulamentul (UE) 2017/625:

(a)

Verificarea efectuării controalelor oficiale în conformitate cu modalitățile planificate. Scopul este de a oferi asigurări că autoritățile competente își îndeplinesc obligațiile generale (7), iar controalele oficiale sunt efectuate astfel cum s-a preconizat și că instrucțiunile sau îndrumările adresate personalului care efectuează astfel de controale sunt respectate. Verificarea acestei cerințe poate, într-o mare măsură, să fie efectuată printr-o revizuire a documentelor, dar ar trebui, de asemenea, să includă o verificare la fața locului. Echipa de audit ar trebui să dețină cunoștințe și competențe generale adecvate în materie de audit pentru realizarea acestui obiectiv al auditului.

(b)

Verificarea aplicării eficace a modalităților planificate. Eficacitatea reprezintă măsura în care controalele oficiale produc un efect (preconizat) și/sau ating un obiectiv. Este de așteptat să existe un sistem de control oficial care funcționează în mod adecvat, în baza modalităților planificate, pentru a verifica respectarea cerințelor legale relevante și, atunci când se constată neconformități, pentru a aplica măsuri de atenuare sau eliminare a acestor neconformități într-un interval de timp adecvat. În plus, el ar trebui să exercite un nivel de control și de asigurare a aplicării normelor care să poată acționa ca factor de descurajare a neconformării, precum și să gestioneze riscurile pentru siguranța alimentelor. Verificarea acestei cerințe ar trebui să includă o evaluare a calității, a fiabilității și a consecvenței controalelor, precum și să implice activități de audit la fața locului. Echipa de audit ar trebui să dețină competențele tehnice relevante pentru realizarea acestui obiectiv al auditului.

(c)

Verificarea faptului că modalitățile planificate sunt adecvate pentru atingerea obiectivelor controalelor oficiale. Adecvarea se referă la „adecvarea la obiectivul urmărit” a concepției și a punerii în aplicare a sistemului de control pentru a obține rezultatele vizate, și anume, obiectivele Regulamentului (UE) 2017/625, ale planurilor de control național multianual ale statelor membre (MANCP) sau obiectivele de politică națională. Acest aspect este deosebit de relevant atunci când există indicii potrivit cărora controalele efectuate în conformitate cu modalitățile planificate nu ating rezultatele sau obiectivele planificate. Verificarea acestei cerințe ar trebui să includă evaluarea controalelor oficiale, de exemplu planificarea, frecvența/intensitatea acestora și metodele aplicate, având în vedere structura și profilul de risc ale lanțului (lanțurilor) de producție, precum și practicile și volumul producției. De asemenea, ea ar trebui să analizeze constrângerile care ar fi putut influența planificarea sau punerea în aplicare a modalităților (8). Echipa de audit ar trebui să dețină cunoștințe și o înțelegere aprofundată în ceea ce privește auditarea sistemului și, totodată, competențe tehnice relevante pentru realizarea acestui obiectiv al auditului.

6.   Efectuarea unui audit

6.1.   Planificarea și pregătirea auditului

Auditorul (sau echipa de audit) ar trebui să planifice auditul astfel încât să se asigure că auditul este efectuat în mod eficient și eficace și în timp util.

Planul de audit ar trebui să ofere o înțelegere, tehnică și juridică, a temei de audit și a posibilelor entități auditate, să determine obiectivele și sfera de cuprindere ale auditului, să stabilească criteriile de audit, să identifice domeniile esențiale/de risc, să selecteze metoda de audit și să estimeze resursele și calendarul.

Criteriile de audit ar trebui să includă obiective care decurg din MANCP, din Regulamentele (CE) nr. 178/2002 și (UE) 2017/625, precum și din cerințe specifice prevăzute în legislația UE și cea națională relevantă, dacă este cazul.

Odată ce au fost definite obiectivele, sfera de cuprindere și criteriile auditului, ar trebui să se stabilească metoda, metodologia și tehnicile de audit. Scopul stabilirii metodei de audit este acela de a asigura că obiectivele auditului sunt îndeplinite și că se colectează suficiente dovezi de audit adecvate pentru a formula concluzii de audit valabile și fiabile. Auditorul (sau echipa de audit) ar trebui să elaboreze dezvolte o astfel de metodă pe baza raționamentului profesional.

Echipa de audit ar trebui, în etapa de planificare a auditului, să ia în considerare dovezile de audit care ar trebui să fie necesare. Planificarea dovezilor necesare, precum și a modului, a momentului și a locului în care acestea să fie colectate, face parte integrantă din procesului de planificare a auditului. Calitatea dovezilor colectate are un efect direct și semnificativ asupra constatărilor și concluziilor auditului.

6.2.   Efectuarea auditului

Înainte de a începe activitatea de audit, echipa de audit ar trebui să asigure faptul că entitatea auditată este pe deplin informată cu privire la scopul, obiectivele și sfera de cuprindere ale auditului, precum și la cerințele privind contribuțiile sau asistența din partea entității auditate, de exemplu accesul la sedii, documente sau date, fie înaintea, fie în timpul desfășurării auditului.

Organizarea unei reuniuni de deschidere este o bună ocazie pentru a asigura faptul că informațiile relevante sunt comunicate între echipa de audit și personalul esențial al entității auditate. Această reuniune reprezintă un forum pentru a clarifica obiectivele auditului, a asigura înțelegerea planului de audit, a stabili modalitățile de lucru și a aborda eventualele aspecte restante.

Atunci când efectuează un audit, echipa de audit ar trebui să colecteze, să verifice și să analizeze/să evalueze dovezile de audit pentru a asigura faptul că acestea sunt adecvate și suficiente pentru a atinge obiectivele auditului, în special în ceea ce privește respectarea modalităților planificate, eficacitatea punerii în aplicare și adecvarea modalităților planificate pentru a atinge obiectivele stabilite. Aceste activități ar trebui să fie înregistrate.

Dovezile de audit ar trebui să fie comparate cu criteriile de audit și cu obiectivele auditului pentru a permite echipei de audit să elaboreze constatările auditului și să prezinte concluzii de audit convingătoare. Doar dovezile de audit care sunt adecvate și suficiente vor sprijini în mod efectiv constatările, concluziile și recomandările auditului (după caz) care pot rezista unor contestații și care pot îndeplini cerințele revizuirii intern și extern.

În cadrul reuniunii de închidere, echipa de audit prezintă rezultatele auditului și ar trebui să se creeze posibilitatea pentru:

—	discuții cu privire la constatările și concluziile preliminare cu conducerea entității auditate și obținerea de opinii din partea conducerii cu privire la ele;

—	corectarea neînțelegerilor de către entitatea auditată și discutarea constatărilor și a concluziilor preliminare, precum și furnizarea de informații sau clarificări suplimentare în sprijinul poziției sale;

—	prezentarea, de către entitatea auditată, a punctelor sale de vedere cu privire la efectuarea auditului.

Echipa de audit poate revizui constatările și concluziile preliminare pe baza unei analize suplimentare a dovezilor colectate sau a dovezilor suplimentare care urmează să fie transmise.

Orice opinie relevantă furnizat de entitatea auditată ar trebui să fie înregistrată și luată în considerare atunci când se transmit rapoarte cu privire la audit, precum și în cadrul viitoarelor audituri.

6.3.   Raportul de audit

Raportul de audit este o parte foarte importantă a auditului pentru:

—	a oferi asigurări relevante cu privire la funcționarea proceselor care fac obiectul auditului;

—	a identifica și a disemina bune practici;

—	a identifica domeniile de neconformitate sau de deficiență și a le aduce în atenția entității auditate în vederea aplicării măsurilor de remediere și/sau de prevenire;

—	a pregăti o bază pentru monitorizarea acțiunilor întreprinse de entitatea auditată ca răspuns la recomandările auditului;

—	a oferi posibilitatea de a comunica cu alte părți interesate, dacă este cazul.

Un raport de audit ar trebui să fie obiectiv, convingător și adecvat temporal.

Pentru a fi obiectiv, echipa de audit ar trebui, atunci când raportează, să prezinte dovezi relevante, inclusiv orice element care ar putea fi opozabil avizului sau concluziei sale ori care nu ar veni în sprijinul acestora. Prezentarea selectivă a dovezilor ar trebui evitată și ar trebui ca opiniile echipei de audit care nu sunt susținute de dovezi solide să nu fie reflectate în raport. Raportarea ar trebui să fie echilibrată și să nu se concentreze exclusiv pe elementele negative. Raportul ar trebui să conțină declarații pozitive în cazul în care se constată că activitățile entității auditate sunt bine organizate și executate.

Un audit convingător își stabilește credibilitatea prin prezentarea unor constatări valide, bazate pe dovezi, a unor concluzii logice și a unor recomandări practice, realiste și relevante. Raportul ar trebui să fie structurat în mod logic și să conducă cititorul de-a lungul procesului, de la scopul auditului, obiectivele și sfera de cuprindere ale auditului, prin constatări și concluzii, până la recomandări. Ar trebui să existe o coerență clară între dovezi, constatări, concluzii și recomandări.

Concluziile ar trebui să se refere la conformitatea cu modalităților planificate, la eficacitatea punerii în aplicare și la adecvarea modalităților planificate de a atinge obiectivele enunțate, după caz (a se vedea secțiunea 5.5). Ele ar trebui să se bazeze pe dovezi obiective. În particular, în cazul în care concluziile se referă la adecvarea modalităților planificate pentru a atinge obiectivele enunțate, dovezile pot fi obținute din compilarea și analizarea rezultatelor mai multor audituri. În acest caz, concluziile ar trebui să depășească barierele dintre diferitele unități, diferitele departamente ale autorităților și diferitele autorități implicate.

Recomandările ar trebui să vizeze eliminarea sau corectarea motivelor pentru care entitatea auditată nu a îndeplinit criteriile de audit. Recomandările nu ar trebui să indice măsurile care ar trebui luate de entitatea auditată, ci să precizeze în schimb rezultatul care ar trebui obținut prin intervenția entității auditate, pe baza unor măsuri de remediere și/sau de prevenire.

Conținutul minim al raportului ar trebui să includă:

—	identificarea auditului, a datelor, a locurilor și a entității auditate;

—	obiectivele, sfera de cuprindere, metodologia și criteriile auditului;

—	constatările (și dovezile aferente), concluziile și, după caz, recomandările auditului.

În funcție de politica organismului de audit, echipa de audit poate fi identificată sau nu în raport.

6.4.   Acțiunile subsecvente rezultatelor auditului

Dacă este cazul, entitatea auditată ar trebui să elaboreze și să realizeze un plan de acțiune. El ar trebui să propună măsuri de remediere și de prevenire (9), pe baza unui calendar, pentru a aborda orice recomandare formulată în urma auditului. Echipa de audit (10) ar trebui să evalueze adecvarea planului de acțiune și poate participa la verificarea punerii sale în aplicare:

—

Planul de acțiune permite echipei de audit să evalueze dacă măsurile de remediere și de prevenire propuse sunt suficiente pentru a răspunde recomandărilor din raportul de audit. Planurile de acțiune ar trebui să includă stabilirea de priorități în funcție de riscuri, responsabilitatea punerii în aplicare și calendare de finalizare a măsurilor de remediere și de prevenire. O diversitate de planuri de acțiune ar putea fi considerate satisfăcătoare. Entitatea auditată este cea care alege dintre diversele opțiuni disponibile.

—

Măsurile de remediere și de prevenire nu ar trebui să se limiteze la abordarea cerințelor tehnice specifice, ci ar trebui să includă, după caz, măsuri la nivel de sistem (de exemplu, comunicarea, cooperarea, coordonarea, revizuirea și raționalizarea proceselor de control). O analiză a principalelor cauze ale oricărei neconformități ar trebui efectuată de entitatea auditată pentru a stabili cele mai adecvate măsuri de remediere și de prevenire. Orice divergență de opinii între entitatea auditată și echipa de audit ar trebui soluționată.

—

Încheiere: Ar trebui instituite mecanisme pentru a asigura faptul că planurile de acțiune sunt adecvate și că măsurile de remediere și de prevenire sunt finalizate în mod eficace și la timp. Procedurile de verificare a încheierii planului de acțiune ar trebui stabilite de comun acord de către entitatea auditată și echipa de audit.

7.   Revizuirea și diseminarea rezultatelor auditului

Rezultatele auditului și, dacă este cazul, opiniile aferente ar trebui luate în considerare la planificarea viitoarelor programe de audit și în contextul revizuirii procesului de audit.

Ar trebui avute în vedere implicațiile constatărilor auditului sau ale cazurilor de neconformitate pentru alte sectoare, regiuni sau alte autorități competente, în special în statele membre în care controalele sunt efectuate de mai multe autorități competente sau sunt descentralizate.

Auditurile interne oferă o evaluare independentă a eficacității și adecvării controalelor oficiale pentru atingerea obiectivelor. Prin urmare, rezultatele auditului ar trebui puse la dispoziția autorităților competente relevante ale statelor membre pentru a le sprijini în dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor lor de control și în revizuirea MANCP.

Rezultatele auditului pot, de asemenea, să identifice exemple de cele mai bune practici, care ar trebui diseminate. Aceste exemple pot fi folosite de entitatea auditată în alte domenii sau de alte entități implicate în activități similare, pentru a-și îmbunătăți procesele. În acest scop, rapoartele ar trebui puse la dispoziția altor sectoare și regiuni din statul membru în cauză, precum și la dispoziția Comisiei, la cerere.

8.   Alte aspecte

8.1.   Resurse

Statele membre ar trebui să asigure faptul că autoritățile competente dispun de suficiente competențe de executare (juridice și administrative), și de resurse, alături de competențele adecvate, pentru a institui, a pune în aplicare și a menține un sistem de audit eficace.

Resursele umane și cele conexe necesare pentru gestionarea, monitorizarea și revizuirea procesului de audit ar trebui să fie puse la dispoziție, ținând seama de faptul că toate autoritățile competente și activitățile lor de control în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625 ar trebui să fie auditate. Pentru a dispune de expertiza necesară pentru a atinge obiectivul și a circumscrie sfera de cuprindere ale auditului și ale programului (programelor) de audit, echipa de audit poate include orice combinație de auditori generali și specializați și de experți tehnici.

Standardul ISO 19011 oferă orientări generale cu privire la resursele necesare pentru audit.

8.2.   Competența auditorilor

Competența și criteriile de selecție a auditorilor ar trebui stabilite în funcție de următoarele elemente:

—	cunoștințele și competențele generice;

—	principiile, procedurile și tehnicile de audit; competențele de gestionare și de organizare;

—	cunoștințele și competențele tehnice specifice;

—	calitățile personale (11);

—

educație,

—	experiența profesională;

—	formarea și experiența ca auditor.

Este esențială instituirea unui mecanism care să garanteze consecvența auditorilor și menținerea competențelor lor. Competențele necesare echipelor de audit pot varia în funcție de domeniul auditat din cadrul sistemelor de control sau de monitorizare. Auditorii ar trebui să dețină cunoștințele și competențele tehnice necesare și să cunoască în detaliu subiectele necesare pentru formarea personalului care efectuează controalele oficiale și alte activități oficiale prevăzute în capitolul I din anexa II la Regulamentul (UE) 2017/625.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(2)  Termenul „ar trebui” în prezentul document de orientare înseamnă bună practică, nu o cerință obligatorie.

(3)  În conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/625, articolul 6 din același regulament se aplică și altor activități oficiale. În sensul prezentului document de orientare, când sunt menționate „controale oficiale”, sunt, de asemenea, incluse și „alte activități oficiale”.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(5)  https://na.theiia.org/Pages/IIAHome.aspxhttps://na.theiia.org/Pages/IIAHome.aspx

(6)  Se preconizează un anumit grad de flexibilitate, deoarece responsabilitatea pentru examinarea independentă variază de la un stat membru la altul.

(7)  A se vedea articolul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625.

(8)  Analiza cauzelor fundamentale poate fi un instrument important pentru evaluarea adecvării.

(9)  În acest context, „măsură de remediere” înseamnă acțiunea de eliminare a cauzei unei neconformități și de prevenire a repetării unei astfel de neconformități, iar „măsură de prevenire” înseamnă acțiunea de eliminare a cauzei unei potențiale neconformități (pentru a preveni apariția unei neconformități) sau a unei alte posibile situații nedorite.

(10)  Se preconizează un anumit grad de flexibilitate, deoarece responsabilitatea pentru desfășurarea unor acțiuni subsecvente variază între autoritățile competente ale statelor membre.

(11)  Auditorii ar trebui să aibă o atitudine independentă, să fie etici, deschiși, manierați, respectuoși, perceptivi, versatili, tenace, decisivi, fermi, autonomi și deschiși progresului.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10116 — ION/NN/bpfBOUW/IRP JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/03)

La 17 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10116. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10128 — Stirling Square Capital Partners/TA Associates/Glenigan)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/04)

La 19 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10128. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10064 — AnaCap/Carrefour/Market Pay)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/05)

La 19 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10064. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10072 — Sojitz/Eneos/Edenvale Solar Park)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/06)

La 15 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10072. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10004 — EQT/Zentricity/Cajelo/Recipharm)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/07)

La 10 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10004. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10109 — Cinven/BCI/Compre)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/08)

La 17 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10109. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10145 — American Industrial Partners/Personal Care Business of Domtar)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/09)

La 4 februarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10145. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Concluziile Consiliului

privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale

(2021/C 66/10)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

1.

APRECIAZĂ cooperarea productivă continuă în domeniul fiscal dintre Grupul de lucru pentru Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor (denumit în continuare „Grupul de lucru pentru Codul de conduită”) al UE și cea mai mare parte a jurisdicțiilor din întreaga lume în vederea promovării la nivel mondial a principiilor bunei guvernanțe fiscale;

2.

SALUTĂ progresele înregistrate de jurisdicțiile relevante, care au luat măsuri active, până la termenele convenite, în vederea soluționării deficiențelor identificate de Grupul de lucru pentru Codul de conduită și SUBLINIAZĂ că astfel de măsuri contribuie la consolidarea mecanismelor de bună guvernanță fiscală, la echitatea fiscală, la transparența fiscală la nivel mondial și la combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, atât la nivelul UE, cât și pe plan mondial;

3.

RECUNOAȘTE că actuala pandemie de COVID-19 continuă să aibă un impact asupra capacității multor jurisdicții de a-și asuma noi angajamente sau de a-și îndeplini angajamentele anterioare, precum și asupra metodelor generale de lucru ale Grupului de lucru pentru Codul de conduită;

4.

INVITĂ grupul de lucru să continue să înregistreze progrese cu privire la toate chestiunile nesoluționate care au fost afectate de pandemia de COVID-19, pentru a le finaliza cât mai curând posibil, și să înceapă discuțiile cu privire la eventuale cereri de angajamente din partea jurisdicțiilor, atunci când va fi cazul;

5.

REGRETĂ faptul că unele jurisdicții nu au luat măsuri suficiente pentru a-și pune în aplicare angajamentele până la termenul convenit și nici nu s-au implicat într-un dialog semnificativ care ar putea duce la astfel de angajamente și INVITĂ aceste jurisdicții să colaboreze cu Grupul de lucru pentru Codul de conduită pentru a soluționa chestiunile restante;

6.

REGRETĂ, în special, faptul că Turcia nu a înregistrat progrese concrete în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a schimbului automat de informații cu toate statele membre ale UE și că, prin urmare, această țară nu și-a îndeplinit încă toate angajamentele asumate cu privire la punerea în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale, astfel cum se prevede în raportul Grupului de lucru pentru Codul de conduită; IA ACT de faptul că schimbul de informații a fost activat cu 21 de state membre ale UE și este programat să înceapă din 2022 cu alte 5 state membre ale UE; REGRETĂ faptul că nu a fost furnizată nicio dovadă care să ateste că Turcia a efectuat un schimb efectiv de date cu oricare dintre statele membre; SUBLINIAZĂ că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește schimbul de informații cu un stat membru; REITEREAZĂ faptul că schimbul efectiv de informații cu toate statele membre este o condiție pentru îndeplinirea de către Turcia a criteriului 1.1 din lista UE, în conformitate cu concluziile Consiliului din februarie 2020; INVITĂ Turcia să se angajeze pe deplin la un nivel politic înalt până la 31 mai 2021 în direcția activării efective a relației sale de schimb automat de informații cu celelalte 6 state membre până la 30 iunie 2021; Pentru toate cele 27 de state membre, informațiile pentru anul fiscal 2019 trebuie trimise până cel târziu la 1 septembrie 2021, iar informațiile pentru anii fiscali 2020 și 2021 trebuie trimise în conformitate cu calendarul OCDE pentru schimbul automat de informații și, în orice caz, nu mai târziu de 30 septembrie 2021 și, respectiv, 30 septembrie 2022; AFIRMĂ că nerespectarea oricăruia dintre cele cinci termene menționate mai sus ar însemna că sunt întrunite condițiile pentru ca Turcia să fie inclusă în anexa I conform criteriului 1.1; INVITĂ grupul de lucru să notifice această solicitare Turciei, să continue monitorizarea progreselor în ceea ce privește schimbul efectiv de informații cu toate statele membre și să informeze Consiliul cu privire la evoluțiile în acest sens, menținându-și în același timp dialogul cu Turcia pe această temă, și SUBLINIAZĂ că Consiliul va lua decizia necesară privind includerea pe listă în octombrie 2021, pe baza analizei grupului de lucru privind îndeplinirea condițiilor de către Turcia, și va reexamina această decizie după expirarea ultimului dintre termenele sus-menționate;

7.

APROBĂ raportul Grupului de lucru pentru Codul de conduită care figurează în documentul 6223/21;

8.

APROBĂ, în consecință, lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (denumită în continuare „lista UE”), astfel cum figurează în anexa I;

9.

APROBĂ situația actuală în ceea ce privește angajamentele asumate de jurisdicțiile cooperante în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale, astfel cum figurează în anexa II;

10.

INVITĂ instituțiile și statele membre ale UE, după caz, să continue să țină seama de lista UE revizuită, astfel cum figurează în anexa I, în cadrul politicii externe, al relațiilor economice și al cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe relevante, fără a aduce atingere sferelor de competență ale statelor membre și, respectiv, a Uniunii, astfel cum decurg din tratate.

Aviz în atenția persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Belarus

(2021/C 66/11)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor și entităților desemnate care figurează în anexa la Decizia 2012/642/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2021/353 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/339 al Consiliului (4), privind măsuri restrictive împotriva Belarus.

După reexaminarea listei persoanelor și entităților desemnate care figurează în anexele sus-menționate, Consiliul Uniunii Europene a decis ca măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 să se aplice în continuare persoanelor și entităților respective. Motivele pentru desemnarea persoanelor și a entităților respective sunt prezentate în rubricile corespunzătoare din anexele menționate.

Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a prezenta o cerere autorităților competente ale statului sau statelor membre relevante, astfel cum se precizează pe site-urile menționate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 765/2006, pentru a obține o autorizație de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau pentru plăți specifice (cf. articolul 3 din regulament).

Persoanele și entitățile în cauză pot transmite Consiliului, înainte de 30 noiembrie 2021, o cerere însoțită de documente justificative, solicitând reanalizarea deciziei pe baza căreia au fost incluse pe lista sus-menționată, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Eventualele observații primite vor fi luate în considerare în scopul reexaminării periodice de către Consiliu a listei persoanelor și entităților desemnate, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Decizia 2012/642/PESC și al articolului 8a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006.

---

(1)  JO L 285, 17.10.2012, p. 1.

(2)  JO L 68, 26.2.2021, p. 189.

(3)  JO L 134, 20.5.2006, p. 1.

(4)  JO L 68, 26.2.2021, p. 29.

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Belarus

(2021/C 66/12)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European ;i al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra informațiilor care urmează.

Temeiul juridic al acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Decizia 2012/642/PESC a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2021/353 a Consiliului (3), și Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/339 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este departamentul RELEX.1.C din cadrul Direcției generale relații externe – RELEX a Secretariatului General al Consiliului (SGC), care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor în cadrul SGC poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor

data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive în conformitate cu Decizia 2012/642/PESC, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2021/353, și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/339.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor Deciziei 2012/642/PESC și ale Regulamentului (CE) nr. 765/2006.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date conexe.

Dacă este necesar, datele cu caracter personal colectate pot fi puse la dispoziția Serviciului European de Acțiune Externă și a Comisiei.

Fără a aduce atingere restricțiilor în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la cererile formulate în cadrul exercitării de către persoanele vizate a dreptului de acces, precum și a dreptului la rectificare sau la opoziție, se va răspunde în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

Datele cu caracter personal vor fi păstrate timp de cinci ani din momentul în care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor cărora li se aplică măsuri restrictive sau din momentul în care măsura a expirat, sau pe durata procedurilor judiciare, în cazul în care acestea au demarat.

Fără a aduce atingere eventualelor căi de atac judiciare, administrative sau nejudiciare, persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 285, 17.10.2012, p. 1.

(3)  JO L 68, 26.2.2021, p. 189.

(4)  JO L 134, 20.5.2006, p. 1.

(5)  JO L 68, 26.2.2021, p. 29.

Rata de schimb a monedei euro (1)

25 februarie 2021

(2021/C 66/13)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2225
JPY	yen japonez	129,73
DKK	coroana daneză	7,4363
GBP	lira sterlină	0,86408
SEK	coroana suedeză	10,0668
CHF	franc elvețian	1,1076
ISK	coroana islandeză	153,30
NOK	coroana norvegiană	10,2275
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,110
HUF	forint maghiar	360,18
PLN	zlot polonez	4,5122
RON	leu românesc nou	4,8748
TRY	lira turcească	8,8344
AUD	dolar australian	1,5317
CAD	dolar canadian	1,5257
HKD	dolar Hong Kong	9,4793
NZD	dolar neozeelandez	1,6409
SGD	dolar Singapore	1,6120
KRW	won sud-coreean	1 359,14
ZAR	rand sud-african	18,1101
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8898
HRK	kuna croată	7,5895
IDR	rupia indoneziană	17 352,10
MYR	ringgit Malaiezia	4,9383
PHP	peso Filipine	59,492
RUB	rubla rusească	90,3519
THB	baht thailandez	36,858
BRL	real brazilian	6,6663
MXN	peso mexican	25,3424
INR	rupie indiană	88,7940

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Aviz de deschidere privind posibila prelungire a măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice

(2021/C 66/14)

La 1 februarie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o măsură de salvgardare definitivă pentru anumite produse siderurgice prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (1). Măsura aflată în prezent în vigoare constă într-un contingent tarifar (denumit în continuare „CT”), bazat pe importuri istorice, care este aplicabil importurilor în Uniune din fiecare dintre cele 26 categorii de produse care cuprind produsul în cauză. În cazul în care contingentul tarifar respectiv este epuizat, se percepe o taxă suplimentară de 25 % din prețul net franco-frontiera Uniunii.

Măsura de salvgardare a fost impusă pentru o perioadă inițială de trei ani, și anume până la 30 iunie 2021.

1.   Cerere de prelungire a măsurii

La 15 ianuarie 2021, Comisia a primit o cerere justificată din partea a 12 state membre pentru a analiza dacă actuala măsură de salvgardare trebuie prelungită în timp, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

Cererea conține elemente de probă care sugerează că măsura de salvgardare continuă să fie necesară pentru a preveni sau a remedia prejudiciul grav și că producătorii din Uniune efectuează ajustări. În special, cererea conține informații cu privire la performanța negativă a anumitor indicatori-cheie de prejudiciu și la existența unei presiuni semnificative continue asupra importurilor din țări terțe. Cererea oferă, de asemenea, elemente care indică faptul că supracapacitatea la nivel mondial rămâne la un nivel foarte ridicat, că un număr mare de măsuri comerciale restrictive și de măsuri de apărare comercială ale țărilor terțe continuă să fie adoptate și că nu există elemente care să sugereze că SUA va elimina măsurile din secțiunea 232 privind oțelul. Prin urmare, în cerere se susține că riscul de deturnare a schimburilor comerciale continuă și că, în cazul în care măsura ar fi eliminată, industria din Uniune s-ar confrunta cu un aflux de importuri care ar avea un impact foarte negativ asupra performanței sale economice. În plus, cererea include exemple referitoare la ajustările efectuate de producătorii din Uniune. Comisia a considerat că informațiile furnizate, inclusiv sursele și elementele de probă justificative, constituie o bază suficientă pentru deschiderea unei anchete.

2.   Domeniul de aplicare și obiectivul anchetei

În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2015/755, durata inițială a unei măsuri de salvgardare poate fi prelungită. Pentru a stabili dacă o astfel de prelungire este justificată, Comisia trebuie să efectueze o anchetă în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 3 din Regulamentul (UE) 2015/755.

În cursul anchetei, Comisia își va concentra evaluarea, în special, pe situația în care măsura de salvgardare continuă să fie necesară pentru a preveni sau a remedia prejudiciul grav, pe situația în care există dovezi că producătorii din Uniune efectuează ajustări și în care o prelungire ar fi în interesul Uniunii. Ancheta va determina, de asemenea, durata adecvată a prelungirii (dacă este cazul).

3.   Produsul care face obiectul anchetei

Produsul care face obiectul anchetei constă în anumite produse siderurgice astfel cum sunt enumerate în anexa la prezentul aviz.

4.   Procedura

După ce a constatat că are la dispoziție suficiente elemente de probă, Comisia deschide o anchetă pentru a stabili dacă prelungirea duratei actualei măsuri de salvgardare privind anumite produse siderurgice este necesară.

4.1.   Răspunsurile la chestionar (numai producătorii din Uniune)

Pentru a efectua o evaluare adecvată cu privire la necesitatea de a prelungi durata actualei măsuri de salvgardare pentru a preveni sau a remedia prejudiciul grav, Comisia consideră că este necesar să colecteze date specifice de la industria din Uniune. Aceste date includ, printre altele, evoluția indicatorilor-cheie economici și financiari pentru perioada examinată (2018-2020).

Prin urmare, producătorii din Uniune sunt invitați să completeze și să transmită chestionarele, prin intermediul asociațiilor lor respective din Uniune, în termen de 21 zile de la data publicării prezentului aviz. Un model de chestionar relevant este disponibil la adresa: https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2519

4.2.   Observații scrise

Pentru a obține toate informațiile relevante considerate necesare pentru anchetă, părțile interesate, și anume părțile care au o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei, sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită Comisiei informații și să furnizeze Comisiei în scris elemente de probă în sprijinul acestora în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Toate observațiile scrise trebuie transmise prin TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI). A se vedea secțiunea 4.6 pentru informații suplimentare.

Părțile care prezintă observații trebuie să indice în mod clar în corespondența lor care dintre aspectele menționate mai jos sunt vizate de observațiile lor și să își prezinte argumentele în următoarele rubrici:

(a)	Dacă măsura continuă să fie necesară și de ce;

(b)	Considerente legate de interesul Uniunii;

(c)

Altele

Din motive de eficiență și astfel cum a procedat în anchetele anterioare de reexaminare, Comisia va extinde automat statutul de parte interesată la toate părțile interesate care dețin acest statut în temeiul actualei măsuri de salvgardare. Cu toate acestea, această dispoziție nu se va aplica împuternicirilor.

Pentru societățile, asociațiile sau guvernele țărilor terțe care doresc să participe la procedura declanșată prin publicarea prezentului aviz prin intermediul unor reprezentanți juridici externi, este necesară prezentarea unei împuterniciri specifice pentru această procedură.

Părțile care doresc să participe la procedură și care în prezent nu sunt înregistrate ca părți interesate în acest caz sunt invitate să își explice interesul și legăturile cu cazul atunci când prezintă observații prin intermediul TRON.

4.3.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când prezintă astfel de observații, părțile interesate se pot referi numai la problemele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi. În obiecții, părțile interesate trebuie să indice în mod specific observațiile căreia dintre părți le resping și să urmeze aceeași structură a rubricilor menționate anterior.

Astfel de observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la momentul în care observațiile menționate la secțiunea 4.2, precum și răspunsurile producătorilor din Uniune la chestionar sunt puse la dispoziție spre consultare de către părțile interesate în TRON. Comisia va informa în mod corespunzător părțile interesate, prin intermediul TRON, atunci când se declanșează această a doua etapă a procedurii scrise.

Accesul la dosarul care poate fi consultat de către părțile interesate se face prin intermediul Tron.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI. Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține accesul.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate, în cazuri justificate în mod corespunzător.

4.4.   Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris în termen de 15 zile de la publicarea avizului în Jurnalul Oficial și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează cererea, precum și un rezumat al aspectelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii.

Cu toate acestea, părțile interesate sunt informate că, având în vedere necesitatea de a finaliza ancheta și de a lua o hotărâre până cel târziu la 30 iunie 2021 (a se vedea secțiunea 5 de mai jos), numărul probabil ridicat de părți interesate și faptul că aceste părți interesate vor avea posibilitatea de a prezenta observații cu privire la observațiile altor părți, ceea ce va asigura suficiente posibilități de a se apăra și de a-și face cunoscute punctele de vedere, Comisia intenționează să desfășoare ancheta în scris, fără a organiza audieri orale, cu excepția cazului în care părțile interesate pot demonstra că există o nevoie specială de a fi audiate oral.

4.5.   Transmiterea informațiilor și prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

Ca regulă generală, părțile interesate pot să transmită informații doar în termenele specificate în prezentul aviz. Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz poate fi solicitată doar în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată în mod corespunzător. Prelungirea excepțională și justificată în mod corespunzător a termenului pentru prezentarea observațiilor va fi, în mod normal, limitată la maximum 3 zile suplimentare.

4.6.   Instrucțiuni privind prezentarea observațiilor scrise și trimiterea chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării procedurilor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de prezentarea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care sunt protejate de drepturi de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite o autorizare specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

Toate observațiile scrise transmise de părțile interesate pentru care se solicită un tratament confidențial trebuie să poarte mențiunea „Limited” (4) (acces limitat). Părțile care transmit informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea unui tratament confidențial.

Părțile interesate care transmit informații cu mențiunea „Limited” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/478 (5) și al articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/755 (6), care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” („versiune destinată consultării de către părțile interesate”). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a conținutului informațiilor transmise cu titlu confidențial și trebuie să parvină Comisiei în același timp cu versiunea care poartă mențiunea „Limited”.

Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea tratamentului confidențial sau nu pune la dispoziție un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI) inclusiv împuternicirile scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii pe cale electronică a informațiilor conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf. Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională care este verificată zilnic. După comunicarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru norme și informații suplimentare privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile care se aplică informațiilor transmise prin TRON.tdi, părțile interesate trebuie să consulte instrucțiunile privind comunicarea cu părțile interesate menționată anterior.

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G, Unitatea G5

Birou: CHAR 03/66

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

TRON.tdi: https://webgate.ec.europa.eu/tron/tdi

E-mail: TRADE-SAFE009-REVIEW@ec.europa.eu

5.   Calendarul anchetei

Măsura în vigoare va expira la 30 iunie 2021, cu excepția cazului în care există o decizie de prelungire a acesteia. Prin urmare, orice decizie care rezultă din această procedură trebuie să aibă loc înainte de data respectivă.

6.   Lipsa de cooperare

În cazul în care o parte interesată nu furnizează informațiile necesare în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/755. În cazul în care se constată că o parte interesată a transmis informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

7.   Consilier-auditor

Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților care ar putea să apară în cursul procedurii.

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor. În principiu, aceste intervenții se limitează la problemele semnalate în cursul prezentei proceduri de reexaminare.

Cererile de intervenție a consilierului-auditor trebuie formulate în scris și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează. Părțile interesate sunt invitate să urmeze calendarele stabilite în secțiunile 4.1-4.3 din prezentul aviz în cazul observațiilor transmise Comisiei atunci când solicită intervenția consilierului-auditor. În cazul în care aceste cereri sunt transmise în afara termenelor relevante, consilierul-auditor poate, de asemenea, examina motivele unor astfel de cereri tardive, ținând seama în mod corespunzător de interesele bunei administrări și de finalizarea la timp a anchetei.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul web al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer

8.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Orice date cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

Un aviz privind protecția datelor, care conține informații pentru toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei, este disponibil pe site-ul internet al DG Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/html/157639.htm

---

(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(2)  Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).

(3)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(4)  Un document cu mențiunea „Limited” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/478, al articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/755 și al articolului 3.2 din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare. De asemenea, acest document este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(5)  JO L 83, 27.3.2015, p. 16.

(6)  JO L 123, 19.5.2015, p. 33.

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10148 — FCA/EEPS/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 66/15)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 66/16)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„LA JARABA”

PDO-ES-01895-AM01

Data comunicării: 16.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

Titlul

ADĂUGAREA VINULUI ALB

—	Punctul 2.1 „Parametri care trebuie luați în considerare, limite analitice și toleranțe” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Descrierea vinurilor” din documentul unic.

Descriere și motive

—	Adăugarea vinului alb monosoi obținut din struguri Sauvignon Blanc înseamnă că trebuie definiți parametrii analitici ai vinurilor albe.

NOUL TEXT

2.1.2.

Vin alb Parametru Limită Limită de toleranță Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume) ≥ 11,5 ± 0,2 Tăria alcoolică totală minimă (în % volume) ≥ 12,5 ± 0,2 Zaharuri reducătoare (g/l exprimate în glucoză) ≤ 4 ± 0,5 Aciditatea totală (g/l exprimată ca acid tartric) 4 < AT < 7 ± 0,3 Aciditatea volatilă (mEq/l) ≤ 16,7 ± 3 Cantitatea totală de dioxid de sulf (mg/l) ≤ 130 ± 15 Conținutul de stronțiu (mg/l) ≥ 2,2 ± 0,2

MOTIV

—

Având în vedere că arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată La Jaraba include o parcelă de struguri Sauvignon Blanc care produce vinuri ce conțin de asemenea niveluri ridicate de stronțiu, solicităm modificarea caietului de sarcini al produsului pentru includerea soiului de struguri albi Sauvignon Blanc și a vinurilor albe produse din acest soi.

Titlul

ADĂUGAREA VINULUI ALB

—	Punctul 2.2 „Caracteristicile care trebuie stabilite prin analize organoleptice” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Descrierea vinurilor” din documentul unic.

Descriere și motive

—	Adăugarea vinului alb monosoi obținut din struguri Sauvignon Blanc înseamnă că trebuie definite caracteristicile organoleptice ale vinurilor albe produse.

NOUL TEXT

2.2.4.

– Vin alb Sauvignon Blanc monosoi — Aspect: curat, strălucitor și limpede, cu o culoare galben-pai. — Miros: intens și plin de note tipice pentru acest soi, în special de fructe sâmburoase albe și note florale. — Gust: proaspăt, catifelat și echilibrat.

MOTIV

—

Având în vedere că arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată La Jaraba include o parcelă de struguri Sauvignon Blanc care produce vinuri ce conțin de asemenea niveluri ridicate de stronțiu, solicităm modificarea caietului de sarcini al produsului pentru includerea soiului de struguri albi Sauvignon Blanc și a vinurilor albe produse din acest soi.

Titlul

METODE DE VINIFICAȚIE ȘI ELABORARE A VINULUI ALB

—	Punctul 3 „Practici enologice specifice” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Practici oenologice specifice” din documentul unic.

Descriere și motive

—	Practicile oenologice specifice producției vinului alb au fost adăugate în contextul adăugării soiului Sauvignon Blanc în caietul de sarcini al produsului.

NOUL TEXT

Mustul obținut din struguri albi prin zdrobirea și presarea boabelor se lasă la limpezit la o temperatură între 15 și 20 oC pentru o perioadă de cel puțin 12 ore. Fermentația alcoolică a mustului la o temperatură de 10-21 °C în rezervoare de oțel inoxidabil. În condiții normale, fermentația alcoolică este declanșată de flora microbiană proprie a strugurilor. Ulterior, are loc limpezirea și, chiar înainte de îmbuteliere, vinul este filtrat cu ajutorul unui filtru cu pori cu diametru mare, astfel încât produsul să rămână cât mai nemodificat posibil.

MOTIV

—	Întrucât vinul alb a fost adăugat în caietul de sarcini al produsului, metodele de vinificație și elaborare trebuie să facă distincția între elaborarea vinului roșu și cea a vinului alb.

Titlul

MODIFICAREA PERIOADELOR DE ÎNVECHIRE

Punctul 3 „Practici oenologice specifice” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Practici oenologice specifice” din documentul unic.

Descriere și motive

Modificarea vizează textul aferent metodelor de vinificație și de elaborare, deoarece vinul petrece mai puțin timp în butoaie și sticle.

NOUL TEXT

3.1.

– Amestec de vinuri roșii în diferite proporții din soiurile Tempranillo, Cabernet Sauvignon, Merlot și Graciano. Învechire în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri timp de cel puțin trei luni. Învechire în sticle timp de cel puțin o lună.

3.2.

– Amestec de vinuri roșii în diferite proporții din soiurile Tempranillo, Cabernet Sauvignon și Merlot. Învechire în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri timp de cel puțin trei luni. Învechire în sticle timp de cel puțin o lună.

MOTIV

—	Cerere crescută a pieței pentru vinuri cu perioade de învechire mai scurte.

Titlul

ADĂUGAREA PRODUCȚIEI MAXIME

—	Punctul 5 „Producții maxime” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Producții maxime” din documentul unic.

—	Expunerea motivelor

—	Adăugarea producțiilor maxime pentru soiul Sauvignon Blanc.

NOUL TEXT

5.

Producții maxime Tempranillo: 10 500 kg/ha, echivalentul a 73,5 hl/ha. Cabernet Sauvignon: 11 000 kg/ha, echivalentul a 77 hl/ha. Merlot: 10 000 kg/ha, echivalentul a 70 hl/ha. Graciano: 10 000 kg/ha, echivalentul a 70 hl/ha. Sauvignon Blanc: 11 000 kg/ha, echivalentul a 77 hl/ha.

MOTIV

—	Întrucât soiul Sauvignon Blanc a fost adăugat în caietul de sarcini al produsului, a fost stabilită producția maximă pentru acest soi.

Titlul

ADĂUGAREA SOIULUI DE STRUGURI DE VIN UTILIZAT

—	Punctul 6 „Soiuri de struguri de vin” din caietul de sarcini al produsului; modificarea nu se referă la documentul unic.

Expunerea motivelor

—	Adăugarea soiului Sauvignon Blanc.

NOUL TEXT

6.

Soiuri de struguri de vin Roșii: Tempranillo, Cabernet Sauvignon, Merlot, Graciano. Albe: Sauvignon Blanc

MOTIV

—	Întrucât soiul Sauvignon Blanc a fost adăugat în caietul de sarcini al produsului, soiul a fost inclus în această secțiune.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

La Jaraba

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului/vinurilor

Vin roșu

Vinul are o culoare roșu-cireșiu închis și o intensitate medie către puternică, cu note de fructe roșii și negre care conferă o senzație de gust generos și cărnos. Are concentrații mai mari de stronțiu decât alte vinuri datorită nivelurilor ridicate în care acest element se găsește în sol, ceea ce contribuie la obținerea de vinuri intense, aromate, cu o bună corpolență și cu note minerale și balsamice puternice.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11
Aciditatea totală minimă:	4 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru):	130

Vin alb

Curat, strălucitor și limpede, cu o culoare galben-pai. Aromă intensă, plină, cu note tipice pentru acest soi, în special de fructe sâmburoase albe și note florale. Gustul este proaspăt, catifelat și echilibrat.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11,5
Aciditatea totală minimă:	4 în grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru):	130

5.   Practici oenologice

(a)   Practici oenologice specifice

Practica oenologică specifică

Fermentația alcoolică a strugurilor roșii la o temperatură de 15-30 °C în rezervoare de oțel inoxidabil sau în cuve din stejar francez. Depozitare în rezervoare și macerare timp de minimum 10 zile.

Mustul obținut din struguri albi prin zdrobirea și presarea boabelor se lasă la limpezit la o temperatură între 15 și 20 oC pentru o perioadă de cel puțin 12 ore. Fermentația alcoolică a mustului la o temperatură de 10-21 °C în rezervoare de oțel inoxidabil.

Productivitatea maximă la presare a strugurilor este de 70 de litri la 100 kg de struguri.

Vinul se învechește prima dată în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri și apoi în sticle pentru următoarele durate:

—	Amestec de vinuri roșii în diferite proporții din soiurile Tempranillo, Cabernet Sauvignon, Merlot și Graciano: învechire în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri timp de cel puțin trei luni și învechire în sticle timp de cel puțin o lună.

—	Amestec de vinuri roșii în diferite proporții din soiurile Tempranillo, Cabernet Sauvignon și Merlot: învechire în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri timp de cel puțin trei luni și învechire în sticle timp de cel puțin o lună.

—	Vin roșu Merlot monosoi: învechire în butoaie de stejar cu o capacitate de 225 de litri timp de cel puțin șase luni și învechire în sticle timp de cel puțin șase luni.

Practici de cultivare

Strugurii se recoltează imediat ce au ajuns la nivelul de maturare fenolică; se selectează ciorchinii cu cea mai bună structură și cea mai ridicată concentrație de compuși fenolici. Singura materie organică folosită pe plantațiile viticole este îngrășământul organic natural provenit de la ovine din ferma proprie de animale.

(b)   Producții maxime

Tempranillo

73,5 hectolitri la hectar

Tempranillo

10 500 de kilograme de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon

77 de hectolitri la hectar

Cabernet Sauvignon

11 000 de kilograme de struguri la hectar

Merlot și Graciano

70 de hectolitri la hectar

Merlot și Graciano

10 000 de kilograme de struguri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul delimitat se află în localitatea El Provencio (Cuenca). Structura parcelei este următoarea, conform registrului viticol: zona 9, parcelele 14b, 14d, 14f, 14h, 26d, 26e, 26h, 26i, 26j, 26k, 26m, 26n, 26v.

Strugurii recoltați de pe plantațiile viticole aflate în arealul delimitat se transformă în vin, iar vinurile sunt îmbuteliate la unitatea vinicolă situată în arealul de producție.

7.   Principalul (principalele) soi(uri) de struguri de vin

MERLOT

TEMPRANILLO – CENCIBEL

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

MEDIUL (MEDIUL NATURAL ȘI FACTORII UMANI)

La Jaraba este denumirea geografică utilizată pentru desemnarea locului în care este situat arealul delimitat, astfel cum se poate observa pe o hartă a cadastrului rural actual al Spaniei. Acesta este situat într-o vale umplută cu sedimente. Fostul curs de apă cunoscut sub numele de Cañada de Valdelobos, acum intermitent, traversează locul în drumul spre punctul de confluență cu râul Záncara, care reprezintă granița dintre provinciile Cuenca și Albacete. La Jaraba aproape că nu are dealuri și poate fi considerată o zonă complet plată. Este situată la o altitudine de 700 m deasupra nivelului mării.

Amplasarea plantațiilor viticole, protejate în mare parte de 92 ha de păduri de stejar de piatră și pin, asigură un microclimat deosebit de propice pentru dezvoltarea viței-de-vie. Datorită acestui fapt, plantațiile viticole sunt ferite de stresul hidric pe care ar putea să-l producă vântul cald și uscat din est, fiind astfel posibil un proces mai îndelungat de coacere a strugurilor. În consecință, fructele sunt mai bogate în coloranți, tanin și arome de bună calitate decât strugurii produși de vița-de-vie aflată în afara arealului delimitat.

Terenul datează din era cuaternară, alcătuind o unitate morfostratigrafică a sistemului râului Guadiana. Compoziția sa este variată, incluzând cuarțite, cuarț și calcar mezozoic și miocenic. Datorită acestei compoziții, terenul reține umiditatea mai mult timp, deosebindu-se prin acest aspect de suprafețele învecinate, care au un conținut mult mai ridicat de calcar.

Solurile sunt din categoria alfisolurilor, cu soluri roșii mediteraneene pe calcar. Acestea prezintă un profil dezvoltat, pH-ul cuprins între 7 și 8,5, capacitate scăzută de schimb, drenaj intern bun, penetrabilitate bună până la straturile orizontale calcaroase, situate la 60-90 de centimetri, și texturi de la nisip cu textură afânată până la argilă. Materiile aluvionare sunt prezente din abundență, solurile fiind astfel bogate în nutrienți. În plus, morfologia solului fertil, bogat în sedimente aluvionare grosiere, combinată cu practica aplicării anuale a îngrășământului organic natural, au ca rezultat un profil ușor, proaspăt. Acest tip de sol este extrem de propice cultivării viței-de-vie și, în consecință, este un factor care contribuie la calitatea ridicată a fructelor.

Clima poate fi descrisă ca fiind temperată mediteraneeană, cu caracteristici continentale. În ceea ce privește cifrele legate de climă, valorile medii anuale cele mai semnificative sunt: temperatura cuprinsă între 14 și 16 °C, iar precipitațiile sub formă de ploaie, 450 mm.

A fost identificat un nivel peste medie de stronțiu în sol: mai mult de 100 mg/kg pe parcele diferite. Concret, cantitățile sunt de 111,67-158,41 mg/kg, mult mai mari decât cele din solurile care caracterizează zonele adiacente arealului în cauză, inclusiv din locul cunoscut sub numele „Los Canforrales”, unde cantitatea este 76,59 mg/kg, și din locul denumit „Manteleros”, aici cantitatea fiind de 20,19 mg/kg. În ultimul caz, cifra este de aproape opt ori mai mică decât în La Jaraba.

Consecințele pentru vinuri sunt directe, acestea conținând niveluri de stronțiu de peste 2,2 mg/l, în unele vinuri valorile fiind chiar de 3,3 mg/l. Cantitățile menționate sunt considerabil mai mari decât cele din vinurile produse în regiunile învecinate, în cazul cărora s-au indicat niveluri de 0,95-1,6 mg/l. În consecință, nivelul de stronțiu din vinuri poate fi considerat ca fiind un indicator fiabil al producției de vin din La Jaraba.

În ceea ce privește metodele de producție, singura materie organică folosită este îngrășământul organic natural provenind de la ovine din ferma proprie de animale.

Referitor la metodele de prelucrare, fermentația alcoolică este declanșată de flora microbiană proprie a strugurilor, în etapa de presare obținându-se maximum 70 de litri de vin la 100 kg de struguri.

DESCRIEREA VINULUI

Calitatea vinurilor din La Jaraba este condiționată de solul și clima locale. Acestea determină conținutul fenolic ridicat, stabilitatea și eleganța. Structura, conținutul de minerale și corpolența vinurilor sunt impresionante. Faptul că toate aceste vinuri sunt învechite în butoaie de lemn și în sticle influențează caracteristicile organoleptice, obținându-se vinuri de culoare roșu-cireșiu închis și o intensitate medie către puternică, cu note de fructe roșii și negre care conferă o senzație de gust generos și cărnos. Vinurile au concentrații mai mari de stronțiu decât alte vinuri produse în afara arealului delimitat datorită nivelurilor ridicate în care acest element se găsește în solurile din La Jaraba, ceea ce contribuie la obținerea acestor vinuri cu o bună corpolență și cu note minerale și balsamice puternice.

LEGĂTURĂ

Plantația este situată într-o vale de râu umplută cu sedimente cu conținut variat de cuarțit, cuarț și calcar și un nivel peste medie de stronțiu în sol, toate aceste elemente contribuind la producerea unor vinuri intense, aromate și corpolente, cu note minerale intense și arome balsamice. Nivelul de stronțiu conferă acestor vinuri calitățile lor distincte.

Deși arealul este situat în interiorul DOP La Mancha, următorii factori îl diferențiază de La Mancha.

FACTORI NATURALI

Delimitarea arealului se bazează pe un nivel de stronțiu al solului semnificativ mai mare decât al solurilor din împrejurimi. Acesta conferă vinurilor produse în acest areal un caracter mineral mai pronunțat.

Într-un studiu referitor la mediu furnizat de solicitant, se poate vedea că în afara arealului nivelurile de stronțiu sunt între 20 și 80 mg/kg, în timp ce în interiorul arealului delimitat nivelurile sunt de 110-160 mg/kg Rezultatul este că vinurile din acest areal au un conținut ridicat de stronțiu de 2,5-3,3 mg/l, în timp ce vinurile obținute de la plantațiile viticole din împrejurimi ajung la un conținut de stronțiu de aproximativ 1 mg/l.

În plus față de conținutul de stronțiu ca factor care determină caracterul unic al arealului, acesta este înconjurat de o suprafață extinsă cu stejari de piatră și pini care îl protejează de vânturile calde și uscate din est. Datorită acestui fapt, gradul de umiditate este mai ridicat decât în zonele învecinate, procesul de coacere a strugurilor fiind mai îndelungat. Drept urmare, fructele și în consecință vinul sunt mai intens colorate, au un conținut mai mare de taninuri și arome mai intense.

FACTORI UMANI

Diferențele cele mai pronunțate dintre metodele de producție a vinurilor „La Jaraba” și cele din arealul învecinat DOP La Mancha (ne referim aici la vinurile roșii învechite La Mancha, fiindcă doar acest tip este produs cu denumirea „La Jaraba”) sunt următoarele:

DOP LA MANCHA	LA JARABA	DIFERENȚE
> 11,5 % vol.	> 12,5 % vol.	Conținut mai mare de alcool
< 10 mEq/l	< 16,7 mEq/l	Aciditate volatilă mai mare
< 13 000  kg/ha	< 11 000  kg/ha	Producție mai scăzută la hectar
≤ 1,6 mg/l	≥ 2,2 mg/l	Conținut mai mare de stronțiu

Întrucât arealul s-a delimitat pe baza conținutului de stronțiu din sol, se pare că în prezent există o singură unitate vinicolă care produce vin în acest areal și aceasta aparține solicitantului.

Trebuie subliniat că solicitantul este proprietarul unei suprafețe mai mari decât cea inclusă în arealul delimitat. Prin urmare, delimitarea nu s-a făcut pe baza proprietății deținute de acesta, ci pe baza condițiilor de mediu menționate anterior.

În plus, și alți producători pot utiliza denumirea înregistrată dacă se stabilesc în viitor în arealul geografic delimitat, cu condiția să îndeplinească condițiile precizate în caietul de sarcini. De fapt, acest areal ocupă aproximativ 75 de hectare, astfel încât este perfect posibil să se înființeze aici mai multe unități vinicole.

9.   Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Strugurii recoltați de pe plantațiile viticole aflate în arealul delimitat se transformă în vin, iar vinurile sunt îmbuteliate la unitatea vinicolă situată în arealul de producție. Acest lucru se datorează faptului că producția vinurilor roșii presupune o a doua etapă de învechire în sticle care durează cel puțin o lună, în care are loc un proces de reducere. Aceasta sporește calitatea vinurilor, rafinându-le aroma. Vinurile sunt gata pentru consum când dobândesc caracteristicile organoleptice stabilite în caietul de sarcini al fiecărui tip de vin. Scopul este de a asigura calitatea și de a oferi o garanție cu privire la origine și control, pentru a atinge caracteristicile prevăzute în caietul de sarcini al vinurilor roșii și albe cu denumirea de origine protejată La Jaraba.

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/MOD_PLIEGO_LA-JARABA_20200529-II.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2021/C 66/17)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„SALCHICHÓN DE VIC”/„LLONGANISSA DE VIC”

Nr. UE: PGI-ES-0119-AM02 – 9.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Salchichón de Vic”/„Llonganissa de Vic”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

IGP „Salchichón de Vic”/„Llonganissa de Vic” este un cârnat tradițional din Catalonia obținut din carne de porc macră, grăsime, zahăr, sare și piper, acestea fiind singurele condimente. Carnea este tocată, macerată, învelită în membrană și apoi maturată.

Învelit în membrană naturală, cârnatul se caracterizează printr-un aspect extern rugos, membrana lipindu-se de amestecul de carne, o formă cilindrică mai mult sau mai puțin regulată și o culoare exterioară albicioasă, datorată florei fungice, care, în timp, devine maroniu-violetă. În interior, sunt vizibile cuburile de grăsime și boabele de piper.

Miros și gust caracteristice și plăcute, datorate condimentelor și procesului de maturare.

Membrana folosită determină diametrul și dimensiunea IGP „Salchichón de Vic”/„Llonganissa de Vic”. Dimensiunile la momentul expedierii și perioadele de maturare sunt prezentate mai jos:

Greutatea (g)	Diametrul cârnatului maturat (uscat) (mm)		Perioadă minimă de maturare (zile)
200-300	≥ 35	≤ 75	30 de zile
≥ 300	> 40	≤ 90	45 de zile

Parametri fizico-chimici:

—	Conținut maxim de grăsime: 48 % (*)

—	Conținut minim de proteine: 38 % (*)

—	Raport maxim colagen/proteine × 100: maximum 12

—	Zaharuri totale solubile exprimate în procent maxim de glucoză: 3 % (*)

—	Proteină adăugată: absentă

—	Activitatea apei la 20 °C: aw < 0,92

—	5,3 ≤ pH ≤6,2

(*)	valoare exprimată în funcție de substanța uscată

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Se utilizează carne de porc macră (jambon, spată și carne macră de calitate superioară), grăsime, sare, piper și membrane naturale (largi, cu pliuri, cusute sau reconstituite).

Alte ingrediente: singurele ingrediente care pot fi utilizate sunt zahărul (monozaharidele și dizaharidele), maiaua proprie a producătorului, nitritul de potasiu, nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, nitratul de sodiu, acidul ascorbic și sarea lui de sodiu.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Fabricarea produsului (prepararea cărnii proaspete, curățarea și tocarea, amestecarea, frământarea, macerarea, învelirea în membrană și uscarea-maturarea) trebuie să aibă loc în aria geografică descrisă la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Se permite vânzarea produsului „Salchichón de Vic” sub formă de felii și ambalat atât în aria geografică descrisă la punctul 4, cât și în afara acesteia.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea și logoul indicației geografice protejate „Salchichón de Vic” (în spaniolă) sau „Llonganissa de Vic” (în catalană), precum și simbolul UE pentru IGP și eticheta autorizată și numerotată a Consiliului de reglementare trebuie să fie indicate în mod clar pe ambalaj, împreună cu alte informații impuse în general de legislația în vigoare.

Reproducerea logoului specific IGP:

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria care face obiectul acestei indicații cuprinde localitățile din „Plana de Vic”, situate în districtul Osona din provincia Barcelona, după cum urmează:

Aiguafreda, Sant Martí de Centelles, El Brull, Seva, Tona, Muntanyola, Malla, Taradell, Sant Julià de Vilatorta, Santa Eugènia de Berga, Calldetenes, Folgueroles. Vic. Santa Eulàlia de Riuprimer, Gurb, Tavèrnolas, Roda de Ter, Manlleu, Santa Cecila de Voltregà, Sant Hipòlit de Voltregà, Les Masies de Voltregà, Oris, Torelló, Centelles, Balenyà, Les Masies de Roda, San Vicenç de Torelló și Sant Pere de Torelló.

5.   Legătura cu aria geografică

Unicitatea produsului „Salchichón de Vic” se bazează pe reputația și renumele pe care acest produs le-a dobândit atât în Catalonia, cât și în restul Spaniei de-a lungul secolelor, în special începând din secolul XIX. Aceasta se datorează, de asemenea, condițiilor climatice și de mediu din aria geografică, care permit producerea acestuia.

Aria geografică a IGP, „Plana de Vic”, este o câmpie caracterizată de condiții agricole extraordinare și de un număr mare de ferme și mici așezări rurale. Aria se situează la o altitudine cuprinsă între 400 și 600 de metri și este înconjurată de lanțurile muntoase Guilleries, Montseny, Collsacabra și Lluçanés, care îi oferă un anumit grad de izolare. Aceasta are o climă mediteraneeană continentală, însă, din cauza amplasării sale, în condiții anticiclonice, adesea aerul din această arie stagnează. Aceste condiții determină inversiunea termică, temperaturile atingând valori cu până la 20 °C mai mici în câmpie decât în zonele înconjurătoare. În plus, norii planează în mod persistent asupra ariei (în medie, 225 de zile de ceață pe an). Pentru toate aceste motive, „Plana de Vic” oferă condiții de mediu foarte specifice, care sunt greu de reprodus. Aceste condiții determină dezvoltarea unei flore microbiene tipice datorită căreia au loc procesele de fermentație și enzimatice care dau mirosul și gustul caracteristice ale cârnatului „Salchichón de Vic”.

Există referiri scrise la „Salchichón de Vic” care datează încă din anul 1456, deși originea acestui produs ar putea data din secolul IV. În trecut, acest produs era preparat în casele țăranilor din zonă, fiind un mod de a conserva bucăți de carne de calitate superioară. Încă de la jumătatea secolului XIX, calitatea cârnatului „Salchichón de Vic” este apreciată în numeroase scrieri care atestă buna reputație a produsului. De exemplu, într-un articol din ziarul „El Porvenir” din 29 mai 1867, se menționau: „[…] los ya famosos salchichones de Vic” („… deja faimoșii cârnați «Salchichón de Vic»”). Este cunoscut chiar faptul că printre amatorii de cârnați „Salchichón de Vic” se număra însuși regele Alfonso XIII. Astfel, deja de multă vreme, Vic și salchichón au devenit două cuvinte inseparabile. Cârnatul Vic s-a dovedit a fi o adevărată comoară de-a lungul timpului.

În ciuda tradiției cuvântului „salchichón”, care se referă la un cârnat gros, uscat, trebuie să subliniem că, în limba catalană, acestui cârnat i se spune „llonganissa”, aceasta fiind de altfel denumirea sa autohtonă și originară, care se traduce prin „salchichón” în limba spaniolă. Din acest motiv, denumirile „Salchichón de Vic” și „Llonganissa de Vic” sunt utilizate în mod interschimbabil.

Pe scurt, „Salchichón de Vic” este un produs cu o reputație excelentă, rezultatul experienței transmise de la o generație la alta de producători și al condițiilor de mediu specifice din aria geografică în care este produs.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

În cursul prelucrării cererii de modificare, caietul de sarcini actualizat poate fi accesat la următorul link: http://agricultura.gencat.cat/web/.content/al_alimentacio/al02_qualitat_alimentaria/normativa-dop-igp/plecs-tramit/pliego-condiciones-igp-llonganissa-vic-cambio-logo.pdf iar, odată ce cererea în cauză a fost aprobată, el poate fi accesat la următorul link http://agricultura.gencat.cat/ca/ambits/alimentacio/segells-qualitat-diferenciada/distintius-origen/dop-igp/normativa-dop-igp/plecs-condicions/

---

(1)  JO L 179, 19.6.2014, p. 17.