COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/4

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 25 ianuarie 2021

cu privire la o propunere de regulament privind plățile transfrontaliere în Uniune

(CON/2021/3)

(2021/C 65/04)

Introducere și temei juridic

La 15 octombrie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plățile transfrontaliere în Uniune (codificare) (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), coroborat cu articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din TFUE și articolul 3.1 a patra liniuță din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, întrucât regulamentul propus cuprinde dispoziții privind buna funcționare a sistemelor de plăți. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

Regulamentul propus are drept obiectiv codificarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (UE) 2019/518 al Parlamentului European și al Consiliului (3) . BCE consideră binevenit exercițiul de codificare, dar observă, astfel cum este menționat și în memorandumul explicativ al regulamentului propus, că instrumentele juridice afectate de codificare nu conțin modificări de fond, doar modificări de formă impuse de exercițiul de codificare în sine. BCE a emis si un aviz (4) cu privire la propunerea pentru Regulamentul (UE) 2019/518 (5). Cu toate acestea, anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2019/518 au fost introduse în contextul procedurii legislative a Uniunii după ce propunerea Comisiei a fost transmisă BCE, și prin urmare nu au fost incluse în cererea de consultare adresată BCE de către Consiliu. Prin urmare, având în vedere faptul că nu a avut ocazia să își expună opinia anterior, și că regulamentul propus va fi adoptat prin procedura legislativă ordinară, BCE folosește această ocazie pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la o dispoziție a regulamentului propus care a fost introdusă prin Regulamentul (UE) 2019/518.

1. Observații specifice

1.1. Trimiterea la cursurile de schimb de referință al euro emise de BCE

Articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, menit să completeze cerințele de informare și transparență prevăzute în Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (6) (denumită în continuare „Directiva privind serviciile de plată”) în ceea ce privește serviciile de conversie monetară (7), prevede ca prestatorii de servicii de plată și părțile care furnizează servicii de conversie monetară la un bancomat sau la punctul de vânzare să exprime comisioanele totale de conversie monetară ca adaos procentual la cele mai recente cursuri de schimb de referință al euro disponibile emise BCE.

Începând din 1998 BCE publică cursurile de schimb de referință al euro pe baza unui cadru aprobat de Consiliul guvernatorilor BCE în 1998 și ulterior modificat în 2015 (8) (denumit în continuare „Cadrul pentru cursurile de referință ale BCE”). Cursurile de referință ale BCE sunt furnizate ca un bun public pentru cetățeni și instituții (9) și sunt utilizate de o gamă largă de instituții. Obiectivul cadrului pentru cursurile de referință ale BCE este de a asigura integritatea cursurilor de referință ale BCE prin: (i) descurajarea tranzacționării pe cursurile de referință ale BCE; și (ii) limitarea utilizării acestora doar în scopuri de referință. Utilizarea cursurilor de referință ale BCE în scopul tranzacționării este puternic descurajată, acestea fiind publicate doar în scop de informare (10). În acest sens, Cadrul pentru cursurile de referință ale BCE este menit să consolideze diferența dintre cursurile de referință ale BCE și indicii de referință pentru cursul de schimb care sunt destinați tranzacționării.

Trimiterea la cursurile de referință ale BCE din regulamentul propus ar putea, contrar obiectivelor cursurilor de referință ale BCE, să încurajeze unii participanți la piață să tranzacționeze la cursurile de referință ale BCE. Prin urmare, BCE recomandă ca trimiterea la cursurile de referință ale BCE din articolul 4 din regulamentul propus să fie eliminată și înlocuită cu o trimitere adecvată la un indice de referință pentru cursul de schimb care intră în sfera de aplicare a regulamentului Uniunii privind indicii de referință (11), și care ar putea fi folosit în contextul comisioanelor de conversie monetară. Acuratețea și integritatea unor astfel de indici, care sunt asigurate de regimul privind administratorii de indici de referință introdus prin acel regulament, protejează interesele clienților prestatorilor de servicii de plată și ale părților care furnizează servicii de conversie monetară.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerea de redactare specifică însoțită de o explicație în acest sens se regăsește într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 25 ianuarie 2021.

Președintele BCE

Christine LAGARDE

(1) COM(2020) 323 final.

(2) Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 (JO L 266, 9.10.2009, p. 11).

(3) Regulamentul (UE) 2019/518 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 în ceea ce privește anumite comisioane pentru plățile transfrontaliere efectuate în interiorul Uniunii și comisioanele de conversie monetară (JO L 91, 29.3.2019, p. 36).

(4) A se vedea Avizul Băncii Centrale Europene CON/2018/38 din 31 august 2018 cu privire la o propunere de regulament privind anumite comisioane pentru plățile transfrontaliere efectuate în interiorul Uniunii și comisioanele de conversie monetară (JO C 382, 23.10.2018, p. 7). Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(5) Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 în ceea ce privește anumite comisioane pentru plățile transfrontaliere efectuate în interiorul Uniunii și comisioanele de conversie monetară, COM(2018) 163 final.

(6) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(7) A se vedea considerentul 8 al regulamentului propus.

(8) A se vedea Cadrul BCE pentru cursurile valutare de referință ale euro disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(9) A se vedea comunicatul de presă al BCE din data de 7 decembrie 2015 privind introducerea de către BCE a unor modificări ale cursurilor de schimb de referință ale euro.

(10) Cadrul pentru cursurile de referință ale BCE prevede expres faptul că „termenul «curs de referință» are sensul de curs de schimb care nu este destinat utilizării în operațiuni de piață, fie ele directe sau indirecte (ca indice de referință). Cursurile au exclusiv scop informativ.”

(11) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/7

Recomandarea nr. 1/2020/SC a Comitetului permanent al statelor AELS privind notificarea de către Norvegia, din 5 noiembrie 2020, a utilizării unui amortizor de risc sistemic în conformitate cu articolul 133 din Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, astfel cum a fost încorporată în Acordul privind SEE prin Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt al SEE

(2021/C 65/06)

COMITETUL PERMANENT AL STATELOR AELS,

întrucât:

(1)

La 5 noiembrie 2020, Ministerul de Finanțe din Norvegia („Finansdepartmentet”), denumit în continuare „ministerul”, care este autoritatea națională desemnată responsabilă cu aplicarea unui amortizor de risc sistemic, denumit în continuare „ARS”, prevăzut la articolul 133 din Directiva 2013/36/UE, care a fost încorporată în Acordul privind SEE prin Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt al SEE, a notificat Comitetului permanent al AELS intenția sa de a majora actualul amortizor de risc sistemic pentru expunerile interne, denumită în continuare „notificarea”.

(2)

În prezent, instituțiile de credit din Norvegia fac obiectul unui ARS de 3 % pentru toate expunerile, cu excepția a două instituții de importanță sistemică, care fac obiectul unui ARS de 5 % pentru toate expunerile. Măsura notificată privește un ARS de 4,5 % și se va aplica expunerilor interne ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Norvegia, inclusiv ale filialelor, în număr de cinci, ale unor societăți-mamă stabilite în alte state membre ale Uniunii. Amortizorul este conceput să vizeze riscurile sistemice din Norvegia și să promoveze stabilitatea financiară internă prin protejarea rezilienței sistemului financiar, asigurându-se totodată un capital adecvat constant în bănci, având în vedere nivelul ridicat de risc sistemic pe termen lung al Norvegiei. Separat, ministerul a notificat, de asemenea, intenția sa de a stabili un amortizor pentru două instituții de credit clasificate drept alte instituții de importanță sistemică (O-SII), în conformitate cu articolul 131 din Directiva 2013/36/UE. Acesta va fi stabilit la o rată de 2 % pentru o instituție și de 1 % pentru cealaltă.

(3)

ARS notificat ar urma să se aplice de la 31 decembrie 2020 pentru toate instituțiile de credit, cu excepția instituțiilor de credit care nu utilizează „abordarea bazată pe modele interne de rating avansată”, întrucât acestea ar avea la dispoziție o perioadă de tranziție în care, până la 31 decembrie 2022, amortizorul actual rămâne de 3 % pentru toate expunerile. Măsura va fi reevaluată de minister o dată la doi ani.

(4)

Întrucât măsura notificată vizează, de asemenea, filiale ale unor societăți-mamă stabilite în alte state SEE, se aplică procedura descrisă la articolul 133 alineatul (14) al treilea paragraf din CRD IV, astfel cum a fost adaptată prin Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt al SEE. Prin urmare, ministerul, în calitate de autoritate desemnată responsabilă cu aplicarea unui ARS, își notifică intenția autorităților relevante ale celorlalte state SEE, precum și Comitetului permanent al statelor AELS și Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În termen de o lună de la notificare, Comitetul permanent și CERS emit o recomandare privind măsurile luate.

(5)	ARS este conceput să atenueze riscurile sistemice structurale pe termen lung din sistemul financiar norvegian. Aceste riscuri provin, în principal, din propagarea și amplificarea șocurilor chiar din cadrul sistemului, al sectorului bancar norvegian și al economiei reale.

(6)

În motivarea notificării, ministerul subliniază că riscurile sistemice structurale pe termen lung sunt relativ ridicate în Norvegia. Contribuind la acest nivel ridicat de riscuri sistemice, instituțiile din Norvegia au structuri de finanțare similare și se bazează semnificativ pe finanțarea interbancară (48 % din finanțarea lor, inclusiv finanțare interbancară externă), ceea ce le face vulnerabile la turbulențele de pe piață. În plus, acestea sunt interconectate, inclusiv prin dețineri încrucișate de obligațiuni garantate, și au expuneri similare și concentrate față de piețele imobiliare. De exemplu, aproximativ 60 % din totalul împrumuturilor acordate de instituțiile de credit norvegiene constă în împrumuturi pentru proprietăți imobiliare (rezidențiale și comerciale). În aceste condiții, perturbările economice sunt amplificate, deoarece pot afecta grav mai multe instituții de credit, în același timp și în același mod. Acest potențial de amplificare a riscurilor este întemeiat și pe similitudinea băncilor norvegiene în ceea ce privește alegerea modelelor de afaceri și pe intercorelarea prin dețineri încrucișate de obligațiuni garantate.

(7)

Ministerul a subliniat că prețurile ridicate ale proprietăților imobiliare, atât ale celor rezidențiale, cât și ale celor comerciale, împreună cu datoriile mari ale gospodăriilor din Norvegia, sunt unele dintre principalele vulnerabilități ale sistemului financiar norvegian care decurg din economia reală. În această privință, trebuie menționat că, de-a lungul timpului, gradul de îndatorare a gospodăriilor din Norvegia raportat la venitul disponibil a fost relativ ridicat, ceea ce generează din nou un risc sistemic pentru sectorul bancar. Riscul pe care îl implică folosirea de către gospodăriile norvegiene a unei părți mari din venituri pentru costurile cu serviciul datoriei este amplificat și mai mult de faptul că majoritatea creditelor ipotecare norvegiene au rate fluctuante ale dobânzii, astfel încât, chiar și perturbările minore pot duce la deteriorarea gravă a serviciului datoriei. De-a lungul timpului, expunerile la riscurile asociate proprietăților imobiliare comerciale (PIC) în crizele anterioare nu numai că au cauzat unele dintre cele mai mari pierderi ale sistemului bancar norvegian, ci au contribuit și la probleme de solvabilitate în sectorul bancar. De asemenea, Comitetul permanent observă că, în iunie 2019, CERS a emis un avertisment adresat autorităților norvegiene în care unele vulnerabilități din sectorul proprietăților imobiliare rezidențiale din Norvegia au fost identificate ca sursă de risc sistemic la adresa stabilității financiare și că aceste vulnerabilități trebuie să fie abordate (1).

(8)

Ministerul a subliniat că instituțiile de credit își desfășoară activitatea și în economia norvegiană, caracterizată de un sector corporativ relativ uniform, care depinde în mare măsură de sectorul petrolier. Întrucât sectorul petrolier reprezintă 17 % din PIB și 40 % din exporturile totale din Norvegia, posibilitatea scăderii prețurilor petrolului sau a scăderii cererii la nivel mondial reprezintă un risc semnificativ pentru economie în ansamblu. În ultimii ani, acest risc a fost atenuat într-o anumită măsură prin investirea profiturilor din sectorul petrolier în titluri de valoare pe piețele financiare internaționale. Totuși, pandemia de COVID-19 și tranziția în desfășurare către o economie mai verde pot crește atât presiunea pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra acestui sector de importanță sistemică. O astfel de presiune ar putea avea un efect multiplicator asupra altor sectoare la care sunt expuse instituțiile de credit. În acest sens, Comitetul permanent observă că Norges Bank, în Raportul său din 2020 privind stabilitatea financiară, afirmă că „[î]n sectorul petrolier norvegian, în special societățile de servicii petroliere prezintă un risc pentru bănci, iar băncile au înregistrat pierderi substanțiale în ceea ce privește împrumuturile acordate acestui sector în ultimii cinci ani” (2).

(9)

Potrivit ministerului, dimensiunea, importanța și concentrarea sectorului bancar norvegian amplifică riscurile sistemice pentru economia norvegiană. În primul rând, dimensiunea sectorului bancar în comparație cu PIB-ul este considerabilă, situându-se la aproximativ 225 % din PIB-ul din 2019. În al doilea rând, sectorul bancar este foarte important pentru finanțarea economiei, deoarece acordă peste 80 % din creditele interne brute sectorului nefinanciar. În al treilea rând, sectorul bancar este concentrat, cele mai mari cinci bănci reprezentând 56 % din totalul împrumuturilor interne.

(10)

În evaluarea raționamentului ministerului, Comitetul permanent a luat act de Evaluarea stabilității sistemului financiar pentru Norvegia realizată de Fondul Monetar Internațional (FMI) în 2020 (3). În concordanță cu evaluarea efectuată de minister cu privire la principalele aspecte legate de un nivel ridicat de risc sistemic, raportul FMI recunoaște că expunerile ridicate ale băncilor norvegiene la proprietățile imobiliare interne, atât rezidențiale, cât și comerciale, alături de finanțarea interbancară, se numără printre principalele vulnerabilități subiacente. De asemenea, FMI observă că interconectarea sectorului bancar ar putea duce la amplificarea semnificativă a șocurilor și că o deteriorare a capacității debitorilor de serviciu al datoriei ar putea rezulta din încetinirea bruscă a creșterii economice. În ceea ce privește dependența de piața petrolului, FMI observă că impactul unei tranziții bruște către o economie cu emisii scăzute de carbon ar putea fi însemnat, având în vedere dependența Norvegiei de producția și de exportul de petrol.

(11)

Având în vedere structura sectorului bancar norvegian și riscurile la care acesta este expus, astfel cum sunt descrise mai sus, ministerul consideră că este necesar ca instituțiile de credit, în ansamblu, să fie capabile să absoarbă pierderile care pot apărea ca urmare a unor șocuri și perturbări grave atât în sistemul financiar, cât și în economia reală. Acesta concluzionează că un ARS de 4,5 % pentru expunerile din Norvegia reprezintă cea mai adecvată măsură pentru abordarea riscurilor sistemice neciclice substanțiale prezente în Norvegia.

(12)

Evaluând concluzia ministerului, Comitetul permanent observă că simulările de criză efectuate de autoritățile norvegiene au arătat că, în situații cu probabilitate scăzută, dar care nu sunt nerealiste, multe instituții ar avea un deficit de fonduri proprii de nivel 1 de bază în raport cu cerințele generale privind capitalul și amortizorul. Cele mai recente simulări de criză, efectuate de Norges Bank și Finanstilsynet (FSA) în noiembrie 2019 și, respectiv, iunie 2020, se bazează pe o recesiune internațională profundă, cu o creștere puternică a primelor de risc, ceea ce are consecințe grave pentru economia norvegiană. Simularea de criză a FSA arată că, în cursul perioadei de criză, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, specifică practic tuturor celor mai mari 20 de grupuri bancare, ar scădea sub cerința generală privind fondurile proprii de nivel 1 de bază, incluzând cerințele privind amortizoarele și cerința aferentă pilonului 2. În plus, 48 din 84 dintre celelalte instituții de credit norvegiene nu ar îndeplini cerințele generale privind capitalul.

(13)

De asemenea, Comitetul permanent observă că ministerul preconizează că, în absența măsurii notificate, viitoarele simulări de criză vor indica reduceri mai mari ale adecvării capitalului, obligând instituțiile să recurgă la o cotă mai mare din amortizorul lor combinat pentru a menține activitatea de creditare. Acest lucru ar slăbi reziliența sistemului bancar la riscurile sistemice pe termen lung identificate. Dacă cerința privind ARS este stabilită la 4,5 % pentru expunerile interne, aceasta ar menține o capitalizare adecvată bazată pe riscurile menționate mai sus, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor efective pentru instituțiile mai mari, în comparație cu nivelul anterior anului 2020. În această privință, ministerul constată, de asemenea, că există mai multe aspecte care nu sunt reflectate în rezultatele simulării de criză, care pot contribui la subestimarea pierderilor potențiale ale instituțiilor de credit. De exemplu, se presupune că instituțiile de credit continuă să aibă acces la finanțare interbancară în perioade de criză. În plus, ministerul constată că pierderile acumulate în cadrul simulărilor de criză sunt mai mici decât pierderile reale ale instituțiilor de credit din timpul crizei bancare norvegiene din perioada 1988-1992. De asemenea, ministerul susține că cerințele generale pe care le implică un amortizor de risc sistemic de 4,5 % pentru expunerile interne se încadrează și în intervalul de estimări pentru cerințele optime din punct de vedere social (4).

(14)

După ce a analizat cu atenție dovezile furnizate de minister, inclusiv rezultatele simulărilor de criză efectuate de autoritățile norvegiene, precum și datele istorice privind crizele grave anterioare din Norvegia, Comitetul permanent consideră că un nivel al ARS de 4,5 % pentru expunerile interne poate fi considerat adecvat pentru abordarea riscurilor sistemice identificate care amenință stabilitatea sistemului financiar norvegian. De asemenea, Comitetul permanent consideră că, în condițiile actuale, este necesar un nivel al capitalului care să fie atins cu un ARS de 4,5 % pentru a menține reziliența sistemelor bancare față de riscurile sistemice identificate. Comitetul permanent observă în această privință că, în Evaluarea stabilității sistemului financiar pentru Norvegia din august 2020, Consiliul director al FMI a concluzionat că „autoritățile ar trebui să se abțină de la o diminuare a cerințelor de capital” (5).

(15)

Evaluând eficacitatea și proporționalitatea măsurii, Comitetul permanent ia act de opinia ministerului potrivit căreia o cerință ARS de 4,5 % pentru expunerile din Norvegia va contribui efectiv la menținerea rezilienței și a capacității instituției norvegiene de a absorbi pierderile la nivelul considerat necesar, având în vedere intensitatea riscurilor sistemice. Cadrul CRR/CRD IV a fost recent încorporat în Acordul privind SEE și, în vederea alinierii cadrului norvegian la cadrul actual, ministerul a evaluat domeniul de aplicare și calibrarea cerinței privind ARS și a concluzionat că cea mai eficace modalitate de atenuare a riscului sistemic va fi stabilirea cerinței la 4,5 % numai pentru expunerile interne. Pe lângă îmbunătățirea coerenței dintre obiectivul și modul de concepere a măsurii, aceasta reprezintă o aliniere la dispozițiile cadrului CRR/CRD IV care facilitează reciprocitatea pentru ratele amortizoarelor interne.

(16)

Ministerul consideră că, pentru băncile norvegiene mai mari, care reprezintă peste jumătate din sistemul bancar intern, o rată de 4,5 % a amortizorului de risc sistemic pentru expunerile interne este aproape echivalentă cu rata anterioară a amortizorului de 3 % aplicabilă tuturor expunerilor în ceea ce privește cerințele de capital real. Se consideră că aceasta este proporțională nu numai cu pierderile potențiale care decurg din riscurile structurale din sistemul financiar norvegian, ci și cu intensitatea acestor riscuri și cu toleranța la risc pe care o implică deciziile lor anterioare privind amortizoarele. În plus, trebuie menționat că rata actuală a amortizorului de 3 % pentru toate expunerile a fost calibrată atunci când s-a aplicat pragul Basel I și când nu exista niciun factor de sprijinire a IMM-urilor. În absența pragului Basel I și aplicându-se factorul de sprijinire a IMM-urilor, potrivit ministerului, rata anterioară a amortizorului de risc sistemic ar fi fost probabil stabilită la o rată mai mare, având în vedere nivelul de risc sistemic. Potrivit concluziei ministerului, pe baza experienței acumulate în urma crizelor anterioare și a rezultatelor simulărilor de criză, cerința generală privind capitalul și amortizorul a fost proporțională cu riscurile generale prezente în sistemul financiar. În consecință, cerința generală ar trebui menținută la aproximativ nivelul anterior anului 2020, deoarece intensitatea riscurilor sistemice este similară cu cea din 2013, ceea ce ar justifica o rată ARS stabilită la 4,5 %.

(17)

Potrivit ministerului, pandemia de COVID-19 nu a cauzat nicio modificare majoră a caracteristicilor structurale ale sistemului financiar norvegian, iar instituțiile de credit norvegiene au îndeplinit în continuare cerințele privind capitalul și amortizorul cu o marjă largă și au fost în măsură să mențină împrumuturile pentru gospodării și întreprinderi în perioada pandemiei de COVID-19. Între timp, în martie 2020, ministerul a redus amortizorul anticiclic de capital de la 2,5 % la 1 %, ca răspuns pe termen scurt la impactul potențial al pandemiei de COVID-19.

(18)

Având în vedere cele de mai sus, Comitetul permanent consideră că măsura în cauză este eficace și proporțională, deoarece contribuie la atenuarea riscurilor structurale pe termen lung identificate în sectorul bancar norvegian. Comitetul permanent observă că cele mai clare dovezi pentru această concluzie se găsesc în rezultatele simulărilor de criză ale autorităților norvegiene, care sugerează că măsurile vor fi eficiente pentru promovarea stabilității financiare în Norvegia prin menținerea nivelului de capital al instituțiilor de credit norvegiene la nivelul necesar pentru conservarea capacității lor actuale de absorbție a pierderilor. În sprijinul acestei concluzii cu privire la proporționalitatea măsurii, Comitetul permanent observă că aceasta, în termeni reali, presupune că nu va exista nicio creștere semnificativă a cerințelor de capital pentru instituțiile de credit norvegiene. În cazul mai multor filiale ale unor societăți-mamă stabilite în alte state membre ale SEE, cerințele de capital vor crește cu aproape 1,5 puncte procentuale, dar Comitetul permanent observă că, potrivit ministerului, aceste instituții de credit au niveluri de capital care depășesc cerințele impuse de o rată ARS de 4,5 % pentru expunerile norvegiene. Ministerul recunoaște că este posibil ca unele instituții de credit norvegiene să fie nevoite să își majoreze într-o oarecare măsură capitalul pentru a menține un amortizor de gestionare pe lângă cerințele generale din cadrul pilonilor 1 și 2. Între timp, perioada de tranziție până la 31 decembrie 2022 aplicată băncilor care nu utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating avansată ar trebui să asigure că modificările aduse cerinței privind ARS nu cauzează creșteri nejustificate ale cerințelor de capital pentru instituțiile de credit care nu sunt afectate în mod semnificativ de eliminarea pragului Basel I și ale căror cerințe din pilonul 2 ar putea fi necesar să fie recalibrate odată ce li se aplică un ARS mai ridicat după perioada de tranziție. Această abordare ar trebui să atenueze denaturările pe care măsura notificată le poate cauza și să garanteze că orice efect negativ asupra băncilor naționale și asupra capacității lor de creditare rămâne limitat.

(19)

Comitetul permanent a analizat și motivele ministerului de a nu lua în considerare alte măsuri prevăzute în Directiva 2013/36/UE sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (cu excepția articolelor 458 și 459 din regulament), individual sau coroborat, ca modalitate adecvată de abordare a riscului macroprudențial sau sistemic identificat, având în vedere eficacitatea relativă a măsurilor respective.

(20)

Articolul 124 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 permite autorităților competente să stabilească valori mai mari pentru ponderile de risc ale expunerilor imobiliare ale instituțiilor de credit care utilizează abordarea standardizată, pe baza considerentelor de stabilitate financiară, a istoricului pierderilor rezultate din expunerile garantate cu bunuri imobile și a perspectivelor de evoluție a piețelor de bunuri imobile. Ministerul consideră că ponderea de risc de 35 % pentru expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative din Norvegia este adecvată pentru instituțiile care utilizează abordarea standardizată. În cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale, au fost deja stabilite ponderi de risc mai mari, în temeiul alineatului (2) din articol, care variază între 100 % și 150 %, în funcție de ratingul contrapărții.

(21)

În temeiul articolului 164 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autoritățile competente pot stabili, după caz, pe baza considerentelor de stabilitate financiară și a perspectivelor de evoluție a piețelor de bunuri imobile, valori minime mai ridicate ale pierderii medii în caz de nerambursare ponderată la expuneri pentru expunerile garantate cu bunuri imobile pe teritoriul lor. În ceea ce privește expunerile de tip retail garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile din Norvegia, începând din 2014 s-a aplicat un prag mai ridicat, de 20 %, pentru pierderile în caz de nerambursare pentru a aborda incertitudinea asociată modelelor interne de risc de credit.

(22)

Comitetul permanent constată că articolele 124 și 164 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 au fost deja aplicate într-o anumită măsură pentru a aborda anumite riscuri. De asemenea, Comitetul permanent ia act de faptul că măsura notificată intenționează să abordeze riscuri sistemice pe termen lung mai ample decât evoluțiile specifice ale pieței imobiliare care pot fi vizate în temeiul articolelor 124 și 164 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Aceste riscuri sistemice constau în structurile de finanțare similare ale instituțiilor de credit, în interconectarea acestora și în expunerile lor similare și concentrate la piețele imobiliare și la economia norvegiană care are un sector corporativ puțin diversificat, în timp ce nivelurile de îndatorare a gospodăriilor sunt ridicate.

(23)

În cazul în care o autoritate competentă stabilește că instituțiile de credit cu profiluri de risc similare sunt sau ar putea fi expuse unor riscuri similare sau prezintă riscuri similare pentru sistemul financiar, aceasta poate aplica, în temeiul articolului 103 din Directiva 2013/36/UE, procesul de supraveghere și evaluare (SREP) instituțiilor respective în mod similar sau identic. Articolul 104 din Directiva 2013/36/UE prevede, în conformitate cu articolul 103 al aceleiași directive, un set de competențe de supraveghere pentru autoritatea competentă, inclusiv cerințe de fonduri proprii suplimentare. Ministerul susține că cerințele din pilonul 2 specifice instituțiilor, în conformitate cu articolul 104 din Directiva 2013/36/UE, ar trebui adaptate la situația specifică a fiecărei instituții și că astfel de cerințe pot viza anumite elemente ale riscurilor sistemice structurale, dar numai într-o măsură în care riscurile nu sunt caracteristici generale ale sistemului bancar. În sprijinul acestui punct de vedere, ministerul consideră că Directiva 2019/878 clarifică faptul că natura specifică instituțiilor a cerințelor din pilonul 2 ar trebui să împiedice utilizarea lor ca instrument de abordare a riscurilor sistemice. Comitetul permanent ia act de faptul că măsurile din pilonul 2 sunt într-adevăr menite să abordeze riscuri specifice instituțiilor și, de asemenea, că sunt mai puțin transparente decât un amortizor de risc sistemic.

(24)

Articolul 131 din Directiva 2013/36/UE împuternicește autoritățile desemnate să identifice alte instituții de importanță sistemică (O-SII) și să stabilească sau să restabilească un amortizor O-SII pentru instituțiile respective. Ministerul a notificat separat intenția de a stabili amortizoare O-SII pentru două instituții de importanță sistemică. Ministerul consideră că aceste amortizoare sunt complementare, întrucât amortizoarele O-SII abordează o parte din riscul de concentrare a instituțiilor de importanță sistemică, în timp ce amortizorul de risc sistemic abordează alte riscuri sistemice neciclice pe termen lung. Potrivit ministerului, o serie de alte instituții de credit sunt suficient de mari pentru a amplifica eventual riscurile sistemice din sectorul bancar norvegian, dar rămân totuși prea mici pentru ca ministerul să le identifice în mod individual ca instituții naționale de importanță sistemică. Comitetul permanent consideră că articolul 131 din Directiva 2013/36/UE nu este menit să abordeze toate tipurile de riscuri sistemice sau macroprudențiale neciclice pe termen lung. Amortizorul O-SII nu ar fi instrumentul adecvat pentru a aborda riscurile sistemice sau macroprudențiale neciclice pe termen lung care afectează sectorul bancar în ansamblu.

(25)

Amortizorul anticiclic prevăzut la articolul 136 din Directiva 2013/36/UE se aplică tuturor expunerilor nefinanciare din sectorul privat dintr-o jurisdicție. Ministerul susține că amortizorul anticiclic este conceput pentru a aborda o altă formă de risc sistemic, care decurge din ciclicitatea sistemului financiar. Comitetul permanent este de acord cu această evaluare.

(26)

După examinarea argumentelor prezentate de minister, Comitetul permanent este de acord cu ministerul că măsurile existente prevăzute în Directiva 2013/36/UE sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (cu excepția articolelor 458 și 459 din regulament), individual sau coroborat, ar fi relativ mai puțin eficace pentru a aborda suficient și adecvat riscul identificat.

(27)

În ceea ce privește impactul potențial asupra pieței interne, Comitetul permanent constată că nu există niciun indiciu potrivit căruia măsura notificată are efect disproporționat asupra celor cinci filiale ale instituțiilor de credit stabilite în alte state SEE. În plus, pentru a reduce potențialul de scurgeri către instituții străine care desfășoară activități în Norvegia prin intermediul sucursalelor, ministerul intenționează să solicite o reciprocitate a ARS pentru toate instituțiile SEE care au expuneri în raport cu Norvegia. Comitetul permanent consideră că acest lucru este important, având în vedere prezența relativ puternică a băncilor din alte țări nordice pe piața norvegiană de creditare, pentru a preveni arbitrajul de reglementare și a evita scurgerile prin intermediul sucursalelor. Există memorandumuri de înțelegere specifice pentru a promova stabilitatea financiară transfrontalieră și pentru a asigura o supraveghere prudențială adecvată a sucursalelor importante ale instituțiilor financiare care își desfășoară activitatea în regiunea nordică și baltică (6). Comitetul permanent ia act de faptul că cererea de reciprocitate și cerințele de capital mai ridicate pe care acest lucru le-ar implica pentru instituțiile de credit străine vor fi evaluate de CERS atunci când ministerul va solicita CERS să recomande membrilor săi să aplice reciproc aceeași măsură.

(28)

Având în vedere gradul ridicat de interconectare cu sistemele financiare din alte țări nordice, Comitetul permanent se așteaptă ca măsura notificată să fie favorabilă stabilității financiare, în măsura în care arbitrajul de reglementare și scurgerile pot fi evitate prin aplicarea reciprocă a măsurii notificate pentru expunerile semnificative ale instituțiilor de credit străine pe piața norvegiană, incluzând operațiunile eventualelor sucursale semnificative ale băncilor străine.

(29)

Având în vedere toți factorii prezentați anterior, astfel cum se prevede la articolul 133 din CRD IV, după examinarea notificării cu Norvegia și consultarea părților relevante la acest proces, Comitetul permanent al AELS concluzionează că amortizorul de risc sistemic de 4,5 % pentru expunerile interne nu implică efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar din Norvegia sau din SEE în ansamblu sau asupra unor părți ale acestuia. De asemenea, acesta nu constituie și nu creează niciun obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Amortizorul de risc sistemic notificat la 5 noiembrie de Ministerul de Finanțe din Norvegia („Finansdepartmentet”), în conformitate cu articolul 133 alineatul (11) din Directiva 2013/36/UE, astfel cum a fost adaptată prin Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt, este justificat, adecvat, proporțional și eficace pentru a aborda riscurile sistemice pe care le vizează. De asemenea, Comitetul permanent al statelor AELS constată că:

(a)	dimensiunea riscurilor sistemice sau macroprudențiale identificate constituie o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar norvegian, astfel încât introducerea unei rate de 4,5 % a amortizorului de risc sistemic pentru expunerile interne este justificată;

(b)	este foarte probabil ca măsura notificată să fie eficace și adecvată pentru a atenua riscul în mod proporțional;

(c)	alte măsuri macroprudențiale prevăzute în Directiva 2013/36/UE sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, individual sau coroborat, ar fi relativ mai puțin eficace pentru a aborda suficient și adecvat riscul identificat;

(d)	măsura notificată, inclusiv aplicarea sa filialelor ale căror societăți-mamă sunt stabilite în alte state SEE, nu implică efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar din Norvegia sau din SEE în ansamblu și nu constituie un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne.

2.	Comitetul permanent al statelor AELS nu recomandă nicio modificare a măsurii notificate în ceea ce privește efectele acesteia asupra filialelor instituțiilor de credit stabilite în alte state SEE.

Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 2020.

Pentru Comitetul permanent

Președintele

Sabine MONAUNI

Secretarul General

Henri GÉTAZ

(1) Asevedeahttps://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/warnings/esrb.warning190923_no_warning~d3e4f2c135.en.pdf?4cf3e3031aa71bffaa0bd97a66b311ac

(2) Norges Bank (2020), Raport privind stabilitatea financiară, p. 52.

(3) Fondul Monetar Internațional (2020), Evaluarea stabilității sistemului financiar pentru Norvegia, Raportul de țară nr. 20/259 al FMI, august.

(4) Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2019), The costs and benefits of bank capital – a review of the literature (Costurile și beneficiile capitalului bancar – O trecere în revistă a literaturii de specialitate), Documentul de lucru 37, luna iunie.

(5) Fondul Monetar Internațional (2020), Evaluarea stabilității sistemului financiar pentru Norvegia, Raportul de țară nr. 20/259 al FMI, luna august, p. 2.

(6) A se vedea https://www.regjeringen.no/contentassets/ff0c28c162ca43f39b585d7c9f94dab5/nbsg-mou_2018.pdf

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/20

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 65/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„LA MANCHA”

PDO-ES-A0045-AM03

Data comunicării: 18.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Podificarea tăriei alcoolice dobândite minime pentru vinurile albe și roze și specificarea tăriei alcoolice dobândite minime pentru vinurile petiante (punctul 2.1 din caietul de sarcini al produsului și punctul 2.1 din documentul unic)

Descriere și motive

Tăria alcoolică dobândită minimă a vinurilor albe și roze crește cu 9 %, iar tăria alcoolică dobândită minimă a vinurilor petiante este menționată în mod expres.

În această perioadă, consumatorii doresc vinuri cu un conținut ridicat de zaharuri reziduale, așadar acest tip de vin necesită o tărie alcoolică dobândită mai mică pentru a putea atinge conținutul de zaharuri reziduale dorit.

De asemenea, se specifică faptul că tăria alcoolică dobândită minimă a vinurilor albe, roze și roșii se aplică și vinurilor petiante.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează parametrii analitici, dar nu presupune o modificare semnificativă a produsului protejat, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii naturali și umani. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

2. Adaptarea conținutului de dioxid de sulf și a terminologiei parametrilor analitici pentru zaharurile reziduale și aciditatea volatilă conform normelor în vigoare (punctul 2.1 din caietul de sarcini și punctul 2.1 din documentul unic)

Descriere și motive

Parametrul analitic „zaharuri reziduale” a fost redenumit „zaharuri totale exprimate ca glucoză și fructoză”, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018, care stabilește faptul că zaharurile totale se exprimă ca fructoză și glucoză.

Trebuie reținut și că aciditatea volatilă este exprimată ca acid acetic.

Articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 stabilește și dioxidul de sulf ca parametru analitic care trebuie determinat, prin urmare acest parametru este adăugat pentru vinul spumant. Pentru vinurile de la punctele 2.1.4, 2.1.5 și 2.1.6, limitele sunt specificate în conformitate cu partea B din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează terminologia folosită pentru caracteristicile fizice și chimice, dar nu presupune o modificare a produsului final, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii naturali și umani. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

3. Modificarea caracteristicilor organoleptice (punctul 2.2 din caietul de sarcini și punctul 2.2 din documentul unic)

Descriere și motive

Punerea în aplicare a standardului UNE-EN-ISO 17065 pentru verificarea caietului de sarcini presupune modificarea descrierii organoleptice a vinurilor cu denumire protejată cu scopul de a stabili legătura dintre caracteristicile vinurilor și descriptorii care pot fi evaluați de un grup de degustători în conformitate cu criteriile prevăzute de standardul UNE-EN-ISO 17025.

Tipul modificării: standard

Această modificare reprezintă o adaptare a caracteristicilor organoleptice astfel încât acestea să poată fi evaluate mai bine în cadrul analizei senzoriale. Nu presupune o modificare semnificativă a produsului, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii naturali și umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

4. Referințele legislative sunt actualizate (punctul 3.2.5 din caietul de sarcini și punctul 3.2.5 din documentul unic)

Descriere și motive

Referințele legislative au fost înlocuite prin trimiteri la regulamentul actual și a fost inclusă trimiterea la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole.

Tipul modificării: standard

Această modificare reprezintă o actualizare. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

5. Clarificare cu privire la unitățile de vinificație și parcelele utilizate (punctul 4 din caietul de sarcini și punctul 4 din documentul unic)

Descriere și motive

Ultimul paragraf specifică faptul că vinurile vor fi produse în unitățile de vinificație din zona de producție La Mancha, din strugurii de pe parcelele indicate în registrul viticol interprofesional, pentru a risipi îndoielile cu privire la amplasarea unităților de vinificație și pentru a îmbunătăți controlul și trasabilitatea locurilor de producție.

Tipul modificării: standard

A fost doar îmbunătățit textul paragrafului, dar arealul în sine nu a fost modificat. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

6. Adăugarea soiurilor Moscatel de Alejandría și Garnacha tintorera (punctul 6 din caietul de sarcini și punctul 6 din documentul unic)

Descriere și motive.

Soiul alb „Moscatel de Alejandría” și soiul roșu „Garnacha tintorera” sunt adăugate în caietul de sarcini. Soiul alb „Moscatel de Alejandría” este tipic mediteraneean. Caracteristicile sale aromatice și conținutul de zahăr fac ca acest soi să fie potrivit pentru producerea vinurilor La Mancha. Soiul roșu „Garnacha tintorera” este de asemenea potrivit pentru acest areal, astfel cum demonstrează miile de hectare cu acest soi din arealul nostru de producție. După verificarea potențialului său în ceea ce privește producerea vinurilor de calitate și conformitatea cu cerințele caietului de sarcini pentru denumirea de origine protejată La Mancha, pe baza probelor numeroase evaluate, această asociație interprofesională a decis să includă acest soi în caietul de sarcini.

Atât vinul alb obținut (integral sau parțial) din soiul „Moscatel de Alejandría”, cât și vinul roșu obținut (integral sau parțial) din soiul „Garnacha tintorera” sunt produse consacrate în arealul de producție. Prin urmare, această modificare are scopul de a include în caietul de sarcini al produsului soiurile care sunt deja cultivate în zonă de mai mult timp.

Tipul modificării: standard

Această modificare permite producerea acelorași tipuri de vinuri, cu aceleași caracteristici ca cele ale produsului cu denumire protejată. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

7. Reformularea cerințelor aplicabile din mai multe paragrafe (punctul 8 din caietul de sarcini. Documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Primul paragraf: Această secțiune a fost reformulată pentru a clarifica faptul că îmbutelierea efectuată de unitățile de vinificație din interiorul și din afara arealului de producție și introduse în registrul corespunzător al denumirii de origine protejată La Mancha trebuie să respecte cerințele privind îmbutelierea și trasabilitatea verificabilă pentru vinurile La Mancha. De asemenea, orice vin introdus pe piață cu denumirea de origine protejată La Mancha trebuie să poarte eticheta secundară sau sigiliul de garanție emis de asociația interprofesională menționată anterior.

Al doilea paragraf: Capacitatea de îmbuteliere este extinsă pentru a include sticlele PET (doar în sticle de 18,7 cl și exclusiv pentru companiile aeriene și unitățile în care este interzisă utilizarea sticlei), pentru respectarea normelor privind siguranța aviației și unitățile publice.

Al treilea paragraf: Procentul necesar pentru a utiliza denumirea unui soi de struguri specific și unic este actualizat la 85 %. Astfel se realizează alinierea la legislația aplicabilă [articolul 50 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013].

Referințele legislative la standardele în vigoare sunt de asemenea actualizate.

Tipul modificării: standard

Această modificare reprezintă o reformulare și o actualizare. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

8. Actualizarea referinței legislative (punctul 9.2 din caietul de sarcini. Documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

În cel de al treilea și al nouălea paragraf, trimiterea la regulamentele abrogate se înlocuiește cu o trimitere la regulamentele în vigoare.

Tipul modificării: standard

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

La Mancha

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

8.	Vin petiant

4. Descrierea vinului/vinurilor

Vinuri albe și roze, tinere și tradiționale, precum și vinuri albe „roble”

Tărie alcoolică redusă. Vinurile albe au nuanțe variate, de la verzui la galben, fără a avea însă nuanțe aurii. Sunt puternice și fructate, cu arome primare, ușor acide și echilibrate.

Dacă au petrecut mai mult timp în butoaie, au o culoare galben-auriu sau galben-pai, cu note de prăjit, alături de note de fond de vanilie, note persistente de lemn de stejar și fructate.

Vinurile roze au culori variate, de la roz la ușor roșiatic, cu arome puternice, fructate și/sau florale. Sunt ușor acide, echilibrate și au un gust fructat.

Vinurile fermentate în butoaie au arome și note reziduale caracteristice maturării în butoi.

*	Aciditatea volatilă maximă a vinurilor tinere: 8,33 mEq/l

Conținutul maxim de sulfiți: 190 mg/l dacă zaharurile > 5 g/l (cu excepția vinurilor „roble”)

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	9
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	140

Vinuri roșii tinere și tradiționale și vinuri roșii „roble”

De culoare roșie-purpurie sau culoarea rodiei, vinurile sunt puternice, fructate, cu arome primare. La degustare sunt tanice, echilibrate ca alcool/aciditate, persistente și fructate.

Culoarea vinurilor care au petrecut mai mult timp în butoaie variază de la culoarea rodiei la rubiniu. Sunt puternice, fructate, cu arome primare și de vanilie. La degustare sunt persistente și echilibrate, cu note de vanilie.

Prin maturarea suplimentară, vinurile pot dobândi nuanțe cărămizii sau portocalii. Sunt persistente, cu note de miere. La degustare sunt fine, armonioase, rotunde și structurate.

Vinurile fermentate în butoaie au arome și note reziduale caracteristice fermentării în butoi.

*	Aciditatea volatilă maximă a vinurilor tinere: 8,33 mEq/l

*	Conținutul maxim de sulfiți: 180 mg/l dacă zaharurile > 5 g/l (cu excepția vinurilor „roble”)

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11,5
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	130

Vin dulce natural tradițional

Vinuri albe seci, precum și vinuri roșii a căror culoare variază de la grena la maroniu. Intens aromate, cu note reziduale de fructe și/sau gemuri, echilibrate și corpolente.

*	Valoarea tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE aplicabilă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	13
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	250

Vin alb și roșu „crianza”, „reserva” și „gran reserva”

Culoarea vinurilor albe variază de la galben-pai la auriu, cu intensități diferite, în funcție de vechime. Arome de lemn și de prăjit. Echilibrate.

Culoarea vinurilor roșii variază de la grena la cărămiziu, în funcție de vechime. Cu timpul, aromele trec de la fructate la note de lemn și/sau de prăjit. La degustare sunt echilibrate și corpolente.

*	Valoarea tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE aplicabilă.

**	Tăria alcoolică dobândită minimă în volume este stabilită în caietul de sarcini, în funcție de vin (alb sau roșu).

***	Limitele inferioare ale acidității volatile depind de nivelul și durata maturării.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	150

Vin spumant de calitate

Culoarea vinurilor albe spumante variază de la o culoare pală la auriu strălucitor, iar vinurile roze au nuanțe roz pal. Bulele sunt mici și persistente.

Aromele sunt curate și fructate.

La degustare, sunt generoase și echilibrate.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	11,66
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

Vin petiant

Vinurile petiante pot fi vinuri albe cu diferite nuanțe gălbui, vinuri roze cu diferite nuanțe de roz și vinuri roșii de culoare roșu-purpuriu.

Ca miros, vinurile albe au arome fructate, în timp ce vinurile roze și roșii prezintă arome intense, care amintesc de fructele roșii.

Acestea sunt vinuri generoase și echilibrate, cu un postgust fructat și un conținut ridicat de dioxid de carbon.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

5. Practici oenologice

a. Practici oenologice specifice

Practica oenologică specifică

Vinurile albe, roze și roșii care beneficiază de această denumire protejată trebuie obținute exclusiv din soiurile permise. Nu este permisă amestecarea soiurilor albe cu cele roșii.

Rata de conversie maximă trebuie să fie de 74 de litri de vin pentru fiecare 100 de kilograme de struguri recoltați.

Vinurile albe și roze sunt produse prin zdrobirea ciorchinilor și scurgerea prin sistem static sau dinamic. Strugurii pot fi macerați în prealabil pentru extragerea aromelor și culorii, mustul fiind fermentat la o temperatură maximă de 22 °C.

Vinurile roșii trebuie fermentate cu pieliță, timp de cel puțin 3 zile la o temperatură maximă de 28 °C.

b. Producții maxime

Plantații viticole cu metoda „Goblet”

10 000 de kilograme de struguri pe hectar

Plantații viticole cu metoda „Goblet”

74 de hectolitri la hectar

Plantații viticole pe spaliere

13 000 de kilograme de struguri la hectar

Plantații viticole pe spaliere

96,2 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

La Mancha este o regiune naturală și istorică aflată în Comunitatea autonomă Castilia-La Mancha din centrul Spaniei. Aceasta acoperă partea nordică a provinciei Albacete, partea sudică și sud-vestică a regiunii Ciudad Real, partea estică a regiunii Toledo și partea sud-vestică a provinciei Cuenca.

7. Principalul(principalele) soi(uri) de struguri de vin

AIRÉN

BOBAL

CABERNET SAUVIGNON

RED GRENACHE

MACABEO – VIURA

SYRAH

TEMPRANILLO – CENCIBEL

VERDEJO

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

„Vin”

Compoziția solului din câmpia La Mancha este un produs al sedimentării calcarului, marnei și nisipului din Miocen, care îi conferă solului o culoare maro sau maro-roșcat.

Într-adevăr, abundența solurilor calcaroase din La Mancha face zona ideală pentru producerea vinurilor roșii corpolente, potrivite pentru maturare, iar calcarul nisipos îi conferă vinului o tărie plăcută.

Lipsa precipitațiilor (300-350 mm anual) și expunerea crescută la lumina soarelui (3 000 de ore de soare) generează vinuri intens colorate, cu o intensitate aromatică accentuată.

Randamentul mediu al plantațiilor viticole este scăzut, ceea ce contribuie, de asemenea, la echilibrul excelent al vinurilor.

„Vin petiant”

Climatul continental extrem, compoziția solului maroniu roșiatic și temperaturile ridicate creează aromele și notele fructate ale vinurilor petiante. Pentru producerea acestor vinuri se utilizează vinurile descrise în secțiunea despre vinuri. Prin urmare, conținutul secțiunii respective se aplică și acestor vinuri.

„Vinuri spumante de calitate”

Mediul geografic permite cultivarea soiurilor indicate în caietul de sarcini, conferindu-le vinurilor amploare și echilibru. De asemenea, lipsa precipitațiilor și orele de soare generează o tărie alcoolică naturală care permite producerea de vinuri cu nivelurile de tărie alcoolică stabilite. Pentru producerea vinurilor spumante, vinurile indicate în secțiunea despre vinuri sunt utilizate ca vin de bază. Prin urmare, conținutul secțiunii respective se aplică și vinurilor spumante.

9. Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pentru a menționa un soi de struguri specific unic, cel puțin 86 % dintre strugurii folosiți trebuie să aparțină soiului respectiv, iar acest lucru trebuie indicat în registrele unității de vinificație.

Pe etichetele vinurilor spumante de calitate cu denumirea de origine protejată La Mancha pot figura mențiunile „Premium” și „Reserva”.

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/Mod_PC_La_Mancha_20200731_MP_I.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/28

(2021/C 65/12)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„LOS CERRILLOS”

PDO-ES-02228-AM01

Data comunicării: 16.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Adăugarea soiului Petit Verdot în descrierea vinurilor (punctele 2.a și 2.b din caietul de sarcini și punctul 4 din documentul unic)

Descrierea vinurilor include acum și vinurile obținute din soiul Petit Verdot. Prin urmare, s-au definit parametrii analitici și caracteristicile organoleptice pentru cele două tipuri de Petit Verdot: Petit Verdot (învechit 6 luni) și Petit Verdot (învechit 12 luni).

Întrucât arealul delimitat al denumirii de origine protejată Los Cerrillos include o parcelă cu struguri Petit Verdot, iar vinurile produse din acest soi au caracteristicile și profilul celorlalte vinuri acoperite de denumirea de origine protejată Los Cerrillos, dorim să modificăm caietul de sarcini pentru a include soiul de struguri roșii Petit Verdot și vinurile roșii obținute din acesta.

Tipul modificării: standard

Vinurile obținute din soiul Petit Verdot sunt adăugate în categoria „Vin”, care rămâne singura categorie autorizată în caietul de sarcini al produsului. Se consideră astfel că această modificare nu modifică, adaugă sau elimină nicio categorie de vin. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând uneia dintre categoriile menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

2. Adaptarea terminologiei parametrilor analitici pentru zaharurile reziduale conform normelor în vigoare (punctul 2.a din caietul de sarcini. documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Parametrul analitic „zaharuri reziduale” a fost redenumit „zaharuri totale exprimate ca glucoză și fructoză”, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018, care menționează determinarea zaharurilor totale exprimate ca fructoză și glucoză.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează terminologia folosită pentru caracteristicile fizice și chimice, dar nu presupune o modificare a produsului final, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii naturali și umani. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

3. Adaptarea unităților de măsură ale compușilor fenolici (IPT) (punctul 2.a din caietul de sarcini. Documentul unic nu este afectat)

Unitățile de măsură ale polifenolilor totali au fost adaptate. Concentrația de polifenoli din vin, cunoscută drept IPT (indicele de polifenoli totali) este o măsură a concentrației unui întreg grup de compuși fenolici prezenți în struguri și în vin. Aceasta ne dă o idee despre culoarea posibilă a vinului. În general, IPT corespunde cu suma antocianinelor și taninurilor prezente în vin și este definit ca:

IPT = indicele radiației ultraviolete = A280 x factorul de diluție.

Acesta fiind un indice, unitățile de măsură mEq/l sunt eliminate.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează terminologia folosită pentru caracteristicile fizice și chimice, dar nu presupune o modificare a produsului final, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii naturali și umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

4. Reformularea practicilor oenologice specifice în vederea adăugării vinului produs din soiul „Petit Verdot” (punctul 3 din caietul de sarcini și punctul 5.a din documentul unic)

Descriere și motive

Au fost incluse practicile oenologice specifice pentru producerea vinului Petit Verdot care, în conformitate cu punctul 1, a fost inclus în secțiunea de descriere a vinurilor.

Tipul modificării: standard

Întrucât Petit Verdot este adăugat în secțiunea de descriere a vinurilor, cu justificarea menționată mai sus, este necesar să fie prevăzute condițiile de producție și restricțiile pentru menținerea caracteristicilor esențiale ale vinurilor din arealul respectiv. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

5. Adăugarea producțiilor maxime ale soiului Petit Verdot (punctul 5 din caietul de sarcini și punctul 5.b din documentul unic)

Expunerea motivelor:

Adăugarea vinului produs din soiul Petit Verdot la descrierea vinurilor a făcut necesară stabilirea producției maxime pe hectar pentru acest soi.

Tipul modificării: standard

Adăugarea vinului produs din soiul Petit Verdot în secțiunea privind descrierea vinurilor, cu justificarea prevăzută la punctul 1, face de asemenea necesară adăugarea producțiilor pentru soiul Petit Verdot. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

6. Adăugarea soiului „Petit Verdot” (punctul 6 din caietul de sarcini. Documentul unic nu este afectat)

Expunerea motivelor:

Adăugarea vinului produs din soiul Petit Verdot la descrierea vinurilor din caietul de sarcini a făcut necesară adăugarea acestui soi în această secțiune.

Tipul modificării: standard

Adăugarea vinului produs din soiul Petit Verdot în secțiunea privind descrierea vinurilor, cu justificarea prevăzută la punctul 1, face de asemenea necesară adăugarea soiului Petit Verdot. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

7. Actualizarea cadrului juridic la punctul 8 „Alte cerințe aplicabile” (punctul 8 din caietul de sarcini. Documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

La punctul 8 „Alte cerințe aplicabile”, trimiterea la regulamentele abrogate se înlocuiește cu o trimitere la regulamentele în vigoare în vederea actualizării cadrului juridic.

Tipul modificării: standard

Modificările propuse pentru acest punct nu presupun nicio modificare a denumirii care trebuie protejată și nici restricții noi în ceea ce privește comercializarea. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând unuia dintre tipurile de modificări menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Los Cerrillos

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului/vinurilor

Vin roșu Tempranillo, vin roșu Tempranillo și Cabernet Sauvignon și vin roșu Syrah Petit Verdot (6 luni)

Vin roșu de culoare purpurie sau roșu-cireașă, cu margini violete. Aroma este caracterizată de parfumuri de fructe și flori. Este plăcut, proaspăt și elaborat pe cerul gurii.

*	Valoarea aferentă tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	12,5
Aciditatea totală minimă:	4,8 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	115

Vin roșu Tempranillo și Cabernet Sauvignon (Colección Privada), Petit Verdot (12 luni) și vin roșu Cabernet Sauvignon (Familia)

De culoarea cireșelor, cu margini grena/cărămiziu. Aromă de fructe coapte, caracterizată de note de lemn dulce și balsamice. Acest tip de vinuri este corpolent, puternic și elaborat pe cerul gurii, cu nuanțe de învechire bogate și cremoase.

*	Valoarea aferentă tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	13
Aciditatea totală minimă:	4,8 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	115

5. Practici oenologice

a. Practici oenologice specifice

Practica oenologică specifică

Vinurile cu denumire de soi sunt produse în recipiente de oțel inoxidabil. Aceste vinuri sunt supuse unei macerări prefermentative îndelungate la rece, mai exact timp de 2-5 zile la o temperatură de 10-15 °C, această procedură fiind urmată de macerare în timpul fermentației, pe parcursul a una sau două săptămâni, la temperaturi între 20 și 28 °C, până la finalizarea fermentației alcoolice.

Vinurile care urmează a fi învechite în butoaie sunt produse în oțel inoxidabil și sunt supuse macerării în timpul fermentării pe parcursul a 15-25 de zile la temperaturi între 25 și 30 °C. Pe întregul parcurs al acestui proces, se aplică tragerea totală a mustului de pe părțile solide și recircularea sa (délestage), pentru a se încuraja extragerea culorii și a compușilor fenolici prezenți în căciulă în timpul fermentării pe pielițe.

Restricție relevantă privind producerea vinurilor

Strugurii de vin nu sunt presați, ci sunt supuși curgerii gravitaționale, în scopul obținerii de vinuri prin picurare (vinuri ravac). Restul tescovinei este supus unei scurgeri dinamice blânde, obținându-se producții foarte reduse.

După încheierea fermentației malolactice, vinurile sunt limpezite natural prin decantare, fără a fi tratate chimic, și sunt transferate pentru învechire în butoaie de stejar de 225 de litri care sunt utilizate timp de maximum șase ani.

Apoi, vinurile sunt îmbuteliate în vederea procesului de reducție și pentru ca vinul să ajungă la stadiul optim pentru consum.

Tempranillo: Tempranillo 100 %, ținut în butoaie de stejar timp de cel puțin 30 de zile.

Syrah: Syrah 100 %, învechit în butoaie de stejar timp de cel puțin șase luni.

Tempranillo și Cabernet Sauvignon: amestec de Tempranillo și Cabernet Sauvignon, maturat în butoaie de stejar timp de cel puțin șase luni.

Colección Privada: amestec de Tempranillo și Cabernet Sauvignon, maturat în butoaie de stejar timp de cel puțin 13 luni.

„Cabernet Sauvignon de Familia”: Cabernet Sauvignon 100 %. Maturat în butoaie timp de cel puțin 24 de luni. Pentru finalizarea procesului de învechire, vinul este lăsat să se odihnească în sticle timp de 18 luni.

Petit Verdot (6 luni): Petit Verdot 100 %, maturat în butoaie de stejar timp de cel puțin 6 luni.

Petit Verdot (12 luni): Petit Verdot 100 %, maturat în butoaie de stejar timp de cel puțin 12 luni.

Metoda de cultivare

În perioada de creștere, se efectuează tăierea în verde, pentru a se restricționa creșterea naturală și a se îmbunătăți productivitatea și, prin urmare, calitatea strugurilor.

Strugurii sunt recoltați dimineața între orele 5 și 11, pentru a se evita recoltarea la temperaturi ridicate, asigurându-se astfel o macerare la rece adecvată.

b. Producții maxime

Tempranillo

12 000 de kilograme de struguri la hectar

Tempranillo

88,8 hectolitri la hectar

Cabernet Sauvignon

9 000 de kilograme de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon

66,6 hectolitri la hectar

Syrah

13 000 de kilograme de struguri la hectar

Syrah

96,2 hectolitri la hectar

Chardonnay

9 000 de kilograme de struguri la hectar

Chardonnay

66,6 hectolitri la hectar

Petit Verdot

12 000 de kilograme de struguri la hectar

Petit Verdot

81,6 hectolitri la hectar

Merlot

8 500 de kilograme de struguri la hectar

Merlot

62,9 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul include următoarele parcele în localitatea Argamasilla de Alba (Ciudad Real):

ZONA/PARCELA

109	62, 63
111	15, 30 și 9001
131	71
151	115-121, 190, 277, 278, 9001, 9002, 9004-9006, 9008, 9023
160	8-13, 15, 16, 17, 21-23, 30, 31, 9003, 9005, 9006
161	14, 16-27, 31-33, 35, 9001-9004
162	1, 3-5, 7-8, 11-13, 17-18, 9001, 9002
163	1, 3, 4, 6-21, 9001, 9004
171	1, 3-7, 9004-9009, 011-012
173	2, 3, 9001, 9006,
174	1, 3-12, 14, 15, 19, 20, 22, 23, 9001, 9003-9011, 9013-9020
175	1, 9001, 9002
176	3-18, 9001, 9003
177	18-23, 25-32, 66-72, 74, 89-111, 113, 114, 115, 118, 121, 124, 126, 127, 133, 9001-9005, 9008-9014, 9019, 9022, 9024-9029
178	6, 7, 9, 12-24, 30-31, 34-38, 40-60, 9001-9004, 9006-9061
180	1, 2, 5, 9, 9005-9007
181	60, 9001, 9002
194	45, 71, 73, 74, 76, 79, 82, 9002, 9009, 9011, 9028, 8
195	10-20, 22-28, 30, 32, 33, 35, 37-57, 86, 88, 93, 94, 95, 96, 99-108, 112, 114, 118, 119, 9001-9006, 9008-9014, 9016-9018

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

CABERNET SAUVIGNON

PETIT VERDOT

SYRAH

TEMPRANILLO – CENCIBEL

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Mediul (factorii naturali și umani)

Los Cerrillos este un areal specific care coincide cu întreaga secțiune Vega Alta a râului Guadiana. Arealul, cu o suprafață de peste 60 km2, începe la izvorul râului Guadiana, la 3 km în amonte de barajul Peñarroya, și se extinde până la mai mult de 7 km în aval de baraj spre Argamasilla de Alba, care figurează și pe harta militară a Spaniei întocmită în 1975.

Râul Guadiana străbate arealul delimitat, aflat lângă bazinul Peñarroya, la o altitudine de 695 de metri, și înconjurat de dealuri care, prin topografia lor, au un efect de încetinire a ciclului de creștere, atenuând temperaturile ridicate din timpul nopții care stimulează coacerea polifenolică a strugurilor și aducând o ventilare puternică.

Solul este mai ales calcaros. Rocile sunt predominant marnă, un amestec de calcar neconsolidat și argilă. Are o structură lutoasă și un pH de aproximativ 8.

Arealul este caracterizat de o climă mediteraneeană continentală, cu veri caniculare și ierni friguroase. Fluctuațiile de temperatură pot ajunge uneori la 45 °C, iar diferențele dintre temperaturile diurne și nocturne înregistrate de-a lungul anului sunt mari. Cerul este senin 80 % din an, numărul orelor însorite fiind, de obicei, de peste 2 500 pe an.

Diferențele considerabile dintre Los Cerrillos și zonele din jurul său se datorează apropierii de râul Guadiana. În arealul delimitat se înregistrează precipitații mult mai abundente decât în restul regiunii Castilia-La Mancha, iar temperaturile nu sunt la fel de extreme ca cele din zonele învecinate din sud și din vest. Recoltarea se efectuează cu aproximativ 15-20 de zile mai târziu decât în restul regiunii.

Pe întregul parcurs al fermentației alcoolice se aplică tragerea totală a mustului de pe părțile solide și recircularea sa (délestage): tehnicile oenologice utilizate fac ca strugurii de vin să nu fie presați, ci să fie supuși curgerii gravitaționale, în scopul obținerii de vinuri prin picurare (vinuri ravac), rezultatul fiind o productivitate în hectolitri la hectar de 62-68 %, iar vinurile sunt limpezite în mod natural, prin decantare.

Descrierea vinului/vinurilor

Vin roșu de culoare purpurie sau roșu-cireașă, cu nuanțe violet sau maronii-ruginii. Aromă în care predomină fructele, cu parfumuri florale, sau aromă de fructe bine coapte, cu nuanțe de lemn dulce și balsamice. Acest tip de vinuri este proaspăt și plăcut în gură, elaborat pe cerul gurii, cu nuanțe de învechire bogate și cremoase.

Date fiind toate caracteristicile enumerate, tăria alcoolică a vinurilor poate depăși 14 %. Îmbinată cu o aciditate adecvată, această tărie alcoolică este perfect armonioasă, drept care este foarte important să se stabilească momentul optim pentru recoltare, prin monitorizarea îndeaproape a coacerii strugurilor.

Vinurile au un conținut de polifenoli de până la 80 de miliechivalenți per litru și sunt bogate în extracte, sunt aromate și prezintă culori intense, ajungând până la 18 u.a. (suma absorbanțelor la 420, 520 și 620 de nanometri), ca puncte de culoare, și la un conținut de antocieni de până la 800 de miligrame per litru.

Legătura

Datorită poziției geografice a arealului delimitat, cu solul său bogat în materiale din pliocen, calcar dur, marnă și argilă ocru, vinurile sunt frumos colorate și prezintă mineralizarea caracteristică, ajungând chiar la 18 puncte de culoare.

Râul Guadiana traversează plantațiile viticole Los Cerrillos care se află lângă bazinul Peñarroya, la o altitudine de 695 de metri, și sunt înconjurate de dealuri. Astfel, această zonă este caracterizată de temperaturi răcoroase, care încurajează fotosinteza și formarea boabelor și a zaharurilor. Aceste condiții climatice reduc pH-ul, înalță nivelul acidității și determină un conținut de compuși fenolici de până la 80 de miliechivalenți per litru și o concentrare mai ridicată de antocieni (până la 800 de miligrame per litru).

Procedura tragerii totale a mustului de pe părțile solide și a recirculării sale (délestage), aplicată pe întregul parcurs al fermentației alcoolice, practica de a nu presa strugurii și procesul de limpezire în mod natural, prin decantare, permit fabricarea unor vinuri cu arome mai mult florale decât fructate și a unor vinuri învechite cu note condimentate, de prăjire, de lemn dulce și balsamice.

Deși arealul geografic delimitat este înconjurat de arealul denumirii de origine protejată „La Mancha”, caracteristicile sale diferă substanțial de cele ale arealului delimitat învecinat, prin prisma următorilor factori:

Factori naturali

Râul Guadiana traversează plantațiile viticole care se află lângă bazinul Peñarroya, la o altitudine de 695 de metri, și sunt înconjurate de dealuri.

Solul este mai ales calcaros. Rocile sunt predominant marnă, un amestec de calcar neconsolidat și argilă. Arealul este caracterizat de o climă cu veri caniculare și ierni friguroase. Se înregistrează înghețuri târzii în primăvară, ceea ce a făcut necesară instalarea unora dintre puținele sisteme de protecție împotriva înghețului care funcționează prin inversiune din Spania și singurele din Castilia-La Mancha, pentru a controla înghețurile puternice de primăvară și pentru a controla roua de dimineață și a menține butucii uscați în timpul recoltării.

Factori umani

Cele mai importante diferențe în ce privește metodele de producție ale vinurilor Los Cerrillos și ale celor din arealul alăturat cu denumirea de origine protejată La Mancha constau în practicile oenologice care presupun ca strugurii de vin să nu fie presați, ci să fie supuși curgerii gravitaționale, în scopul obținerii de vinuri „prin picurare” (vinuri ravac), rezultatul fiind o productivitate în hectolitri la hectar de 62-68 %; vinurile sunt limpezite în mod natural, prin decantare.

În ceea ce privește caracteristicile vinurilor, cele mai importante diferențe (luând ca referință vinurile roșii învechite, deoarece acesta este singurul tip produs la Los Cerrillos) sunt următoarele:

DOP „LA MANCHA”	„LOS CERRILLOS”	DIFERENȚE
≥ 11,5 % vol.	≥ 12,5 % vol.	Conținut mai mare de alcool
≤ 10 mEq/l	≤ 15 mEq/l	Aciditate volatilă mai mare
74 %	68 %	Mai puțini hl/ha
---	> 40 mEq/l	Mai mulți polifenoli

Date fiind solul calcaros, marna, altitudinea și influența râului, există o singură întreprindere vinicolă în arealul delimitat, iar întreprinderea respectivă este deținută de solicitant.

Este important de remarcat faptul că arealul delimitat este constituit din 1 570 de hectare care aparțin mai multor proprietari, dar nu a mai fost creată nicio plantație viticolă acolo și nu mai există nicio altă întreprindere vinicolă în arealul respectiv. Așadar, delimitarea a fost efectuată pe baza condițiilor de mediu descrise mai sus.

În plus, denumirea înregistrată poate fi utilizată și de alți producători, dacă se instalează în viitor în arealul geografic delimitat și îndeplinesc condițiile prevăzute în caietul de sarcini. Având în vedere că arealul delimitat este constituit din 1 570 de hectare, este foarte posibilă instalarea în areal a altor întreprinderi vinicole.

9. Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile vor fi îmbuteliate în arealul de producție pentru că, în toate cazurile, procesul se încheie cu o a doua etapă, de învechire în sticle. În această perioadă este în curs un proces de reducție, care sporește calitatea vinurilor, rafinându-le aroma. Vinurile sunt gata pentru consum atunci când dobândesc caracteristicile organoleptice prevăzute în caietul de sarcini în cazul fiecărui tip de vin.

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/Mod_Pliego_condiciones_Los_Cerrillos_20200728.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/36

(2021/C 65/13)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„FINCA ÉLEZ”

PDO-ES-A0053-AM03

Data comunicării: 16.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

Titlul

ADĂUGAREA PARAMETRILOR ANALITICI AI VINULUI ROZE LA DESCRIEREA VINURILOR

Punctul 2.1. „Parametri care trebuie luați în considerare, limite analitice și toleranțe” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Descrierea vinurilor” din documentul unic.

Descriere și motive

Vinul roze este adăugat la descrierea vinurilor, așadar sunt definiți parametrii analitici.

NOUA DESCRIERE

2.1.9.

Roze

—	Tăria alcoolică dobândită de minimum 12 % în volume

—	Tăria alcoolică totală de minimum 12 % în volume

—	Aciditatea totală de minimum 4 g/l exprimată ca acid tartric

—	Aciditatea volatilă sub 16,7 mEq/l

—	Cantitatea totală de dioxid de sulf sub 150 mg/l

—	Zaharuri reducătoare exprimate ca glucoză sub 10 g/l

MOTIV

Clienții noștri ne cer să producem vin roze. Prin urmare, solicităm o modificare a caietului de sarcini al produsului pentru a deschide o nouă piață și a oferi un vin roze.

Titlul

ADĂUGAREA CARACTERISTICILOR ORGANOLEPTICE ALE VINULUI ROZE LA DESCRIEREA VINURILOR

Punctul 2.2. „Caracteristicile care trebuie stabilite prin analize organoleptice” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Descrierea vinurilor” din documentul unic.

Descriere și motive

Vinul roze a fost adăugat la descrierea vinurilor, așadar sunt definite caracteristicile organoleptice.

NOUA DESCRIERE

2.2.9.

Roze

—	Aspect: curat și strălucitor cu nuanțe roz accentuate.

—	Miros: foarte intens, pur, cu note prăjite și note de fructe roșii și căpșuni.

—	Gust: foarte intens, fructat, cu un echilibru optim între aciditate și tăria alcoolică.

MOTIV

Clienții noștri ne cer să producem vin roze. Prin urmare, solicităm o modificare a caietului de sarcini al produsului pentru a deschide o nouă piață și a oferi un vin roze.

Titlul

ADĂUGAREA PRACTICILOR OENOLOGICE SPECIFICE VINULUI ROZE

Punctul 3. „Practici oenologice specifice” din caietul de sarcini al produsului; modificarea vizează, de asemenea, punctul „Practici oenologice specifice” din documentul unic.

Descriere și motive

Practicile oenologice specifice producției vinului roze au fost adăugate în contextul adăugării acestuia în descrierea vinurilor.

NOUA DESCRIERE

3.4.6.

Roze: următoarele soiuri sunt amestecate în proporții variate: Tempranillo, Merlot, Cabernet-Sauvignon și Syrah; sau un Merlot, Tempranillo, Cabernet-Sauvignon sau Syrah monosoi. Mustul trebuie scurs în ultimele două ore de macerare, prin sedimentare statică la rece timp de 24 de ore. După 24 de ore, mustul curat este transferat la temperatură scăzută în fermentator. Când ajunge la o densitate de 1 015, este transferat în butoi, unde se încheie procesul de fermentație și maturarea ulterioară pe drojdie pe o perioadă de cel puțin două luni.

MOTIV

După cum am precizat anterior, solicităm includerea acestui vin nou în caietul de sarcini al produsului, întrucât acesta reprezintă o piață nouă pentru noi, iar unii clienți ne-au cerut să acoperim acest segment al „vinos de pago” (vinuri produse de plantații viticole sau domenii viticole individuale).

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Finca Élez

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului/vinurilor

Vin Chardonnay tânăr și vin roșu tânăr

Chardonnay: culoare galben-aurie de intensitate medie. Aromă foarte intensă cu arome primare fructate și florale. Echilibru optim alcool-aciditate.

Vin tânăr roșu cu culoare foarte intensă, nuanțe violete și roșii, cu arome primare foarte intense și cu un postgust persistent și rotund.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

**	Conținutul maxim de sulf: 150 mg/l pentru vinul Chardonnay tânăr.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	130

Vin Chardonnay fermentat parțial în butoaie și vinurile roșii „barrica”, „crianza” și „reserva”

Chardonnay: culoare galben-aurie de intensitate medie.

Arome foarte intense, prezența unor arome complexe, arome fructate și florale și arome specifice procesului de maturare.

Postgust persistent; structură tanică echilibrată între alcool și glicerină.

Vinurile roșii maturate păstrează o culoare intensă cu nuanțe violete și roșii; prin maturare suplimentară, vinurile roșii capătă nuanțe grena și cărămizii. Arome foarte intense, fructate și puternice specifice procesului de maturare. Arome complexe în gură; prezența taninului din lemn; Structură tanică optimă, postgust persistent și rotund.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

**	Conținutul maxim de sulf: 150 mg/l pentru vinul Chardonnay fermentat parțial în butoaie.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11,5
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	130

Vin Chardonnay

Limpede și strălucitor; culoare galben-aurie de intensitate medie.

Prezența unor arome fructate și dulci și a aromelor specifice procesului de maturare, fără ca acestea din urmă să devină dominante; de intensitate medie până la mare.

Gust foarte intens; echilibru optim între aciditate și zaharuri.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	12
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	15
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	180

Vinul roșu „Gran Reserva”

Nuanțe roșii și cărămizii. Miros foarte intens cu arome pronunțate specifice procesului de maturare și arome de fruct copt.

Taninuri lemnoase și o structură tanică bună, dar nu agresivă.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	12
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16,7
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	130

Vin roze

Curat și strălucitor cu nuanțe roz accentuate. Miros: foarte intens, pur, cu note de fructe roșii și căpșuni. Gust: foarte intens, fructat, cu un echilibru optim între aciditate și tăria alcoolică.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	12
Aciditatea totală minimă:	4 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16,7
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	150

5. Practici oenologice

(a) Practici oenologice specifice

Practica oenologică specifică

Presiunea din timpul presării nu trebuie să producă mai mult de 70 de litri pentru fiecare 100 kg de struguri recoltați. Presiunea maximă la presare trebuie să fie sub 2 kg/cm2.

Pentru vinurile Chardonnay, macerarea trebuie să aibă loc într-o cuvă de macerare-presare timp de cel puțin două ore și cel puțin patru ore pentru vinul Chardonnay obținut din recoltă târzie. Omogenizare în cuve timp de 24-72 de ore. Cel puțin 10 % trebuie să fermenteze în butoaie din stejar noi sau cu o vechime de cel mult un an, cu o capacitate maximă de 500 l.

Vinul trebuie lăsat să se odihnească în butoaie din stejar timp de 2-12 luni.

Vinurile roșii „barrica” și „crianza” sunt supuse fermentației și macerării pentru o perioadă de cel puțin 10 zile la temperaturi ce variază între 25 și 30 oC, iar vinurile „reserva” și „gran reserva”, peste 15 zile.

(b) Producții maxime

Cabernet Sauvignon

9 000 de kilograme de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon

66 de hectolitri la hectar

Tempranillo

12 000 de kilograme de struguri la hectar

Tempranillo

88,80 hectolitri la hectar

Merlot

8 500 de kilograme de struguri la hectar

Merlot

62,90 hectolitri la hectar

Syrah

13 000 de kilograme de struguri la hectar

Syrah

96,20 hectolitri la hectar

Chardonnay

9 000 de kilograme de struguri la hectar

Chardonnay

66,60 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Domeniul se află în localitatea El Bonillo din provincia Albacete.

7. Principalul (principalele) soi(uri) de struguri de vin

CABERNET SAUVIGNON

CHARDONNAY

TEMPRANILLO – CENCIBEL

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Domeniul se află la o altitudine de 1 080 m, are o climă continentală cu aer foarte uscat și o diferență semnificativă de temperatură de la zi la noapte în perioada de coacere. Solurile argiloase-calcaroase sunt sărace, pietroase și bine drenate, cu un pH alcalin de aproximativ 8.

Vinurile sunt echilibrate, cu o aciditate bună și cu o tărie alcoolică care tinde să fie relativ ridicată, rezultând vinuri mai proaspete, mai potrivite pentru maturare. Aceste vinuri au potențial de învechire și au o aromă fructată proaspătă, mai acidă, precum și note florale și minerale, asemănându-se cu vinurile de stil continental mai degrabă decât cu cele de stil mediteraneean, cu arome de intensitate medie-ridicată; sunt elegante, echilibrate și proaspete.

9. Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Nu există

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/MOD-PLIEGO_FINCA_ELEZ_20200612-III.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

25.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/42

(2021/C 65/14)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„Casa del Blanco”

PDO-ES-A0060-AM02

Data comunicării: 16.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Modificarea parametrilor analitici ca urmare a adăugării unor soiuri noi și a unor vinuri tinere (punctul 2.1 din caietul de sarcini al produsului și punctul 3 din documentul unic)

Descriere și motive

Adăugarea a două soiuri noi, Garnacha și Airén, și producerea vinurilor tinere din acestea și din alte soiuri necesită redefinirea parametrilor analitici. Prin urmare, caracteristicile analitice ale vinurilor albe și roșii trebuie ajustate pentru aceste vinuri noi.

Arealul geografic al DOP Casa del Blanco include o parcelă de Garnacha și o parcelă de Airén. Vinurile tinere produse din acestea și din alte soiuri păstrează caracteristicile și profilul celorlalte vinuri cu denumirea de origine protejată Casa del Blanco, cu niveluri ridicate de litiu. Având în vedere cererea pieței, întrucât consumatorii caută din ce în ce mai mult vinuri unice, fructate, care lasă o senzație catifelată pe palat și accentuează aroma strugurilor, solicităm o modificare a caietului de sarcini în sensul adăugării caracteristicilor analitice ale vinurilor tinere produse din aceste soiuri de struguri.

Tipul modificării: standard

Prin ajustarea caracteristicilor analitice ale vinurilor, se păstrează categoria de vin unică autorizată în caietul de sarcini, și anume categoria 1 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) 1308/2013 din 17 decembrie. Așadar, această modificare nu modifică, adaugă sau elimină nicio categorie. Prin urmare, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

2. Modificarea terminologiei referitoare la parametrii analitici ai zaharurilor reducătoare, conform reglementărilor în vigoare (punctul 2.1.1 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Parametrul analitic „zaharuri reducătoare” a fost modificat în „zaharuri totale exprimate ca glucoză și fructoză”, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018, care stabilește faptul că zaharurile totale se exprimă ca fructoză și glucoză.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează termenul folosit pentru descrierea caracteristicilor fizice și chimice, dar nu presupune o modificare a produsului final, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii de mediu și cei umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

3. Modificarea caracteristicilor organoleptice (punctul 2.2 din caietul de sarcini al produsului și punctul 3 din documentul unic)

Descriere și motive

Pentru punerea în aplicare a standardului UNE-EN-ISO 17065 în vederea certificării este necesară modificarea descrierii organoleptice a vinurilor protejate cu scopul de a stabili legătura dintre caracteristicile vinurilor și descriptorii care pot fi evaluați în cadrul unei reuniuni de analiză senzorială în conformitate cu criteriile prevăzute de standardul UNE-EN-ISO 17025.

Tipul modificării: standard

Această modificare adaptează caracteristicile organoleptice astfel încât să poată fi evaluate mai bine în cadrul analizei senzoriale. Nu presupune o modificare a produsului, care își păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, acestea fiind o consecință a interacțiunii dintre factorii de mediu și cei umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

4. Definirea caracteristicilor organoleptice ca urmare a adăugării unor vinuri din soiuri noi și a unor vinuri tinere (punctul 2.2 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Adăugarea unor soiuri noi, Airén și Garnacha, și producerea vinurilor tinere din acestea și din alte soiuri necesită definirea caracteristicilor organoleptice ale acestor vinuri.

Arealul geografic al DOP Casa del Blanco include o parcelă de Garnacha și o parcelă de Airén. Vinurile tinere produse din acestea și din alte soiuri păstrează caracteristicile și profilul celorlalte vinuri cu denumirea de origine protejată Casa del Blanco, cu niveluri ridicate de litiu. Având în vedere cererea pieței, întrucât consumatorii caută din ce în ce mai mult vinuri unice, fructate, solicităm o modificare a caietului de sarcini în sensul adăugării caracteristicilor analitice ale vinurilor tinere produse din aceste soiuri de struguri.

Tipul modificării: standard

Prin adăugarea caracteristicilor organoleptice ale acestor soiuri, se păstrează categoria unică autorizată în caietul de sarcini, și anume categoria 1 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 din 17 decembrie. Se consideră astfel că această modificare nu modifică, adaugă sau elimină nicio categorie de vin. Această modificare nu este, așadar, considerată ca aparținând uneia dintre categoriile menționate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

5. Adaptarea practicilor oenologice specifice aplicabile pentru vinurile albe și roșii (punctul 3 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Adăugarea a două soiuri noi, Garnacha și Airén, și introducerea unei noi metode de producere a vinurilor tinere din acestea și din alte soiuri necesită definirea metodei de producție.

Capacitatea nominală a ambalajului a crescut la minimum 750 ml.

În lumina circumstanțelor descrise în secțiunile de mai sus, prezenta secțiune prevede practicile oenologice specifice pentru producerea noilor tipuri de vinuri care au fost adăugate. Pentru adaptarea vinurilor la tendințele actuale în ceea ce privește maturarea, vinul trebuie maturat în butoaie cu capacitatea de minimum 225 de litri. În plus, întrucât există cerere din partea consumatorilor pentru un ambalaj de mărime diferită, capacitatea nominală a ambalajului a crescut la minimum 750 ml.

Tipul modificării: standard

Modificarea nu afectează caracteristicile, profilul sau identitatea vinurilor cu denumirea de origine protejată Casa del Blanco. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

6. Revizuirea parcelelor cu plantații viticole care delimitează arealul geografic (punctul 4 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

Cererea pentru vinurile produse din strugurii Airén a crescut în special pe piețele străine în sezonul de vară. Aceste piețe caută vinurile cu un profil mai proaspăt, un miros mai subtil și un postgust mai persistent, caracteristici care le fac mai ușoare decât vinurile obținute din alte soiuri mai aromate. În arealul geografic adiacent denumirii de origine protejată Casa del Blanco există o parcelă cu struguri din soiul Airén, plantată în 1945 și 1962. Există și o parcelă cu struguri din soiul Garnacha, plantată în 2006. Ambele parcele sunt adiacente parcelelor cu plantații viticole descrise în caietul de sarcini al produsului. Cea mai mare parte a parcelei Garnacha este înconjurată de parcelele cu plantații descrise deja în caietul de sarcini al produsului. Din acest motiv și întrucât acestea au aceleași caracteristici ca arealul geografic delimitat în ceea ce privește climatul, solul și orografia (aceste parcele au de asemenea niveluri ridicate de litiu), solicităm o modificare a caietului de sarcini al produsului pentru a include aceste parcele în arealul delimitat.

Tipul modificării: standard

Includerea acestor parcele nu implică o modificare a legăturii, având în vedere că factorii naturali și umani sunt aceiași în arealul extins și în arealul delimitat inițial. În plus, vinurile produse păstrează caracteristicile și profilul vinurilor cu denumirea de origine protejată Casa del Blanco. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

7. Adăugarea soiurilor garnacha și airén (punctul 6 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Expunerea motivelor

Întrucât vinul alb monosoi obținut din struguri Airén și vinul roșu din soiuri diferite obținut cu struguri Garnacha au fost adăugate la punctul privind descrierea vinurilor din caietul de sarcini al produsului, aceste soiuri sunt incluse în paragraful menționat.

Tipul modificării: standard

Întrucât vinul alb monosoi obținut din struguri Airén și vinul roșu din soiuri diferite obținut cu struguri Garnacha au fost incluse în punctul privind descrierea vinurilor, din motivul indicat la punctul 1, au fost de asemenea adăugate soiurile Airén și Garnacha. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

8. Referință legislativă actualizată (punctul 8 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

În primul și al doilea paragraf al punctului 8 din caietul de sarcini al produsului, trimiterile la regulamentele abrogate se înlocuiesc cu trimiterea la regulamentele în vigoare, iar mențiunile tradiționale au fost actualizate, ca și utilizarea trimiterilor reglementate prin Decretul Regal nr. 1363/2011 din 7 octombrie de punere în aplicare a legislației UE privind etichetarea, prezentarea și identificarea anumitor produse vitivinicole, care au fost adăugate la paragraful al treilea.

Tipul modificării: standard

Această modificare reprezintă o actualizare a legislației. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

9. Referință legislativă actualizată (punctul 9.2 din caietul de sarcini al produsului; documentul unic nu este afectat)

Descriere și motive

În al treilea și al nouălea paragraf de la punctul 9.2 din caietul de sarcini al produsului, trimiterile la regulamentele abrogate se înlocuiesc cu regulamentele în vigoare.

Tipul modificării: standard

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Casa del Blanco

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului/vinurilor

Vin roșu

Concentrația de ioni de litiu din aceste vinuri este de până la 10 ori mai mare decât cea din vinurile din zona din jur și există o legătură între parcelele în care s-a descoperit mai mult litiu și vinurile care conțin o concentrație mai mare a acestui metal.

Vinurile roșii sunt de culoarea cireșei sau roșu închis, cu culoare intensă și o aromă puternică. Sunt aromate, corpolente și puternice.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	12,5
Aciditatea totală minimă:	5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16,7
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	120

Vin alb

Vinurile albe au un aspect curat și clar, cu aromă de fruct alb și o culoare galben-pai, cu note aurii pe margine. Sunt proaspete și plăcute, cu o aciditate bine echilibrată. Postgust persistent și bine echilibrat.

*	Tăria alcoolică totală maximă trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE relevantă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume):
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume):	11,50
Aciditatea totală minimă:	6 grame per litru exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	120

5. Practici oenologice

(a) Practici oenologice specifice

Practica oenologică specifică

Pentru vinurile albe, mustul obținut prin zdrobirea și presarea boabelor se lasă la limpezit la o temperatură între10 și 15 oC pentru o perioadă de cel puțin 18 ore. După aceea, are loc fermentația controlată a mustului la o temperatură între 13 și 21 °C.

Pentru vinurile roșii, fiecare soi de struguri este supus în mod individual fermentației alcoolice cu pieliță, pentru o perioadă de cel puțin 10 zile, la o temperatură între 22 oC și 32 oC. Fiecare soi este maturat individual în butoaie de stejar francez și american, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, după care vinurile sunt amestecate și învechite în sticle timp de cel puțin 12 luni.

(b) Producții maxime

7 500 de kilograme de struguri la hectar

52,5 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Domeniul se află în localitatea Manzanares (Ciudad Real).

7. Principalul (principalele) soi(uri) de struguri de vin

CABERNET SAUVIGNON

MERLOT

PETIT VERDOT

SYRAH

TEMPRANILLO – CENCIBEL

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

9. Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

NICIUNA

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/PC_Mod_Casa_del_Blanco_20200721_mp.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 65

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 25 februarie 2021

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 65/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10067 — ElringKlinger/Plastic Omnium New Energies/EKPO Fuel) ( 1 )	1
2021/C 65/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10117 — A.P. Moller/APMH Invest/Faerch Group) ( 1 )	2
2021/C 65/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10115 — PAI Partners/Apleona Group) ( 1 )	3

	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2021/C 65/04	Avizul Băncii Centrale Europene din 25 ianuarie 2021 cu privire la o propunere de regulament privind plățile transfrontaliere în Uniune (CON/2021/3)	4

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 65/05	Rata de schimb a monedei euro — 24 februarie 2021	6
	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Comitetul permanent al statelor AELS
2021/C 65/06	Recomandarea nr. 1/2020/SC a Comitetului permanent al statelor AELS privind notificarea de către Norvegia, din 5 noiembrie 2020, a utilizării unui amortizor de risc sistemic în conformitate cu articolul 133 din Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, astfel cum a fost încorporată în Acordul privind SEE prin Decizia nr. 79/2019 a Comitetului mixt al SEE	7

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2146
JPY	yen japonez	128,69
DKK	coroana daneză	7,4364
GBP	lira sterlină	0,86030
SEK	coroana suedeză	10,0893
CHF	franc elvețian	1,1029
ISK	coroana islandeză	154,60
NOK	coroana norvegiană	10,2483
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,978
HUF	forint maghiar	359,74
PLN	zlot polonez	4,5178
RON	leu românesc nou	4,8749
TRY	lira turcească	8,7071
AUD	dolar australian	1,5347
CAD	dolar canadian	1,5266
HKD	dolar Hong Kong	9,4189
NZD	dolar neozeelandez	1,6451
SGD	dolar Singapore	1,6049
KRW	won sud-coreean	1 346,15
ZAR	rand sud-african	17,5723
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8362
HRK	kuna croată	7,5805
IDR	rupia indoneziană	17 070,23
MYR	ringgit Malaiezia	4,9100
PHP	peso Filipine	59,072
RUB	rubla rusească	89,4919
THB	baht thailandez	36,487
BRL	real brazilian	6,5642
MXN	peso mexican	24,7700
INR	rupie indiană	87,8760

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 65/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10118 — Investindustrial/Guala Closures) ( 1 )	14
2021/C 65/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10087 — PROXIMUS/NEXUS INFRASTRUCTURE/JV) ( 1 )	16
2021/C 65/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10161 — The Goldman Sachs Group/Warburg Pincus/Good Host Spaces) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	17
2021/C 65/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10151 - LINDE/SIPCHEM/JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	19
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 65/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	20
2021/C 65/12	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	28
2021/C 65/13	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	36
2021/C 65/14	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	42