Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10040 — M Group Services/Skanska Infrastructure Services)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 39/01)

La 27 ianuarie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32021M10040. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

3 februarie 2021

(2021/C 39/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2017
JPY	yen japonez	126,25
DKK	coroana daneză	7,4375
GBP	lira sterlină	0,88145
SEK	coroana suedeză	10,1303
CHF	franc elvețian	1,0804
ISK	coroana islandeză	156,10
NOK	coroana norvegiană	10,3540
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,925
HUF	forint maghiar	355,51
PLN	zlot polonez	4,4917
RON	leu românesc nou	4,8734
TRY	lira turcească	8,6136
AUD	dolar australian	1,5781
CAD	dolar canadian	1,5373
HKD	dolar Hong Kong	9,3150
NZD	dolar neozeelandez	1,6695
SGD	dolar Singapore	1,6021
KRW	won sud-coreean	1 341,03
ZAR	rand sud-african	17,9412
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7623
HRK	kuna croată	7,5693
IDR	rupia indoneziană	16 852,88
MYR	ringgit Malaiezia	4,8681
PHP	peso Filipine	57,721
RUB	rubla rusească	91,2217
THB	baht thailandez	36,111
BRL	real brazilian	6,4256
MXN	peso mexican	24,2190
INR	rupie indiană	87,6185

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Substanțe periculoase — Lista deciziilor de autorizare adoptate de statele AELS care fac parte din SEE în conformitate cu articolul 64 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) în prima jumătate a anului 2020

(2021/C 39/03)

Subcomitetul I pentru libera circulație a mărfurilor

În atenția Comitetului mixt al SEE

Cu trimitere la Decizia nr. 25/2008 a Comitetului mixt al SEE din 14 martie 2008, Comitetul mixt al SEE este invitat să ia notă, la reuniunea din 25 septembrie 2020, de următoarele liste privind deciziile de autorizare adoptate în temeiul articolului 64 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2020.

Medicamente — Lista autorizațiilor de comercializare acordate de statele AELS care fac parte din SEE în prima jumătate a anului 2020

(2021/C 39/04)

Subcomitetul I pentru libera circulație a mărfurilor

În atenția Comitetului mixt al SEE

Pe baza Deciziei nr. 74/1999 a Comitetului mixt al SEE din 28 mai 1999, Comitetul mixt al SEE este invitat să ia notă, la reuniunea sa din 25 septembrie 2020, de următoarele liste cuprinzând autorizații de comercializare a medicamentelor pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2020:

Anexa I

Lista noilor autorizații de comercializare

Anexa II

Lista autorizațiilor de comercializare reînnoite

Anexa III

Lista autorizațiilor de comercializare prelungite

Anexa IV

Lista autorizațiilor de comercializare retrase

Anexa V

Lista autorizațiilor de comercializare suspendate

ANUNȚ DE CONCURS GENERAL

(2021/C 39/05)

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează următorul concurs general:

EPSO/AD/389/21 – ADMINISTRATORI (AD 6) ÎN DOMENIUL AGRICULTURII DURABILE ȘI AL DEZVOLTĂRII RURALE

Anunțul de concurs este publicat în 24 de limbi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 39 A din 4 februarie 2021.

Puteți obține informații suplimentare pe site-ul web al EPSO: https://epso.europa.eu/

Cerere de aviz consultativ înaintată Curții de Justiție a AELS de Fürstlicher Oberster Gerichtshof în cauza Liti-Link AG/LGT Bank AG

(Cauza E-14/20)

(2021/C 39/06)

La data de 4 septembrie 2020, Fürstlicher Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă a Principatului Liechtenstein) a înaintat Curții de Justiție a AELS o cerere, înregistrată la grefa Curții la data de 16 septembrie 2020, pentru obținerea unui aviz consultativ în cauza Liti-Link AG/LGT Bank AG. În cadrul cererii sunt adresate următoarele întrebări:

1.

Ultimul paragraf al articolului 26 din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE, conform căruia termenii principali ai dispozițiilor privind onorariul, comisionul sau beneficiul nemonetar pot fi comunicați într-o formă succintă, trebuie interpretat în sensul că respectiva comunicare a beneficiilor se poate efectua într-o formă succintă și poate avea un conținut general? În cazul în care Curtea răspunde afirmativ la prima întrebare, se adresează următoarea întrebare suplimentară: 1.1. Ultimul paragraf al articolului 26 din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE, conform căruia termenii principali ai dispozițiilor privind onorariul, comisionul sau beneficiul nemonetar pot fi comunicați într-o formă succintă, trebuie interpretat în sensul că respectiva comunicare a beneficiilor se poate efectua într-o formă succintă și poate avea un conținut general, de exemplu, în termeni generali sau în alți termeni și condiții comerciale prestabilite sau respectiva comunicare trebuie să se efectueze individual pentru fiecare client sau pentru fiecare categorie de clienți? În plus, se adresează următoarele întrebări suplimentare:

2.

Se poate considera că o comunicare în sensul articolului 26 litera (b) punctul (i) din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE este corectă dacă firma de investiții se limitează să notifice clientului faptul că este posibil să primească beneficii din partea unor terți sau firma de investiții trebuie să indice în mod clar dacă și când se furnizează astfel de beneficii?

3.

Se poate considera că o comunicare în sensul articolului 26 litera (b) punctul (i) din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE este corectă dacă firma de investiții notifică clientului faptul că valoarea beneficiului furnizat de terț depinde de produs și constă într-un procent din comisioanele de administrare percepute pentru produsul în cauză, într-un procent de reducere din prețul de emisiune sau într-un procent din prețul de emisiune sau este necesar ca firma de investiții, înainte să furnizeze serviciile de investiții sau serviciile auxiliare, să îi comunice clientului cel puțin limitele între care variază onorariile, comisioanele și beneficiile primite de acesta?

4.

Sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 26 din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE privind comunicarea beneficiilor într-o formă succintă, și anume faptul că firma de investiții se angajează să comunice și alte detalii la cererea clientului, și se respectă acest angajament dacă, în ceea ce privește operațiunile deja efectuate, firma de investiții se limitează să îi comunice clientului alte detalii privind cele douăsprezece luni anterioare cererii?

5.	Un stat membru trebuie, în temeiul Acordului privind SEE, să acorde un efect direct orizontal unei directive de punere în aplicare care nu a fost transpusă în mod corect, în mod concret Directivei de punere în aplicare 2006/73/CE?

6.	Articolul 26 din Directiva de punere în aplicare 2006/73/CE trebuie interpretat în sensul că drepturile clienților unei bănci în raport cu o bancă pot rezulta din acesta?

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Case M.10067 — ElringKlinger/Plastic Omnium New Energies/EKPO Fuel Cell Technologies/ElringKlinger Fuelcell Systems Austria)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 39/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10125 — GBL/Canyon)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 39/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10128 — Stirling Square Capital Partners/TA Associates/Glenigan)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 39/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 39/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„SALATĂ CU ICRE DE ȘTIUCĂ DE TULCEA”

Nr. UE: PGI-RO-02476-6.7.2018

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a(le) DOP sau IGP]

„Salată cu icre de știucă de Tulcea”

2.   Statul membru sau țara terță

România

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate.

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Salata cu icre de știucă de Tulcea” este o cremă pe bază de ulei de floarea-soarelui, de culoare albă, albă-gălbuie, obținută din minimum 29 % icre, din care minimum 15 % icre de știucă sărate cu bobul întreg și maximum 14 % icre de pește deltaic sărate (specii din familia Cyprinidae – caras, babușcă, roșioară, icre de crap neformate și specii din familia Percidae – șalău, biban), în amestec cu apă carbogazificată și zeamă de lămâie.

Pentru obținerea produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea” sunt necesare următoarele materii prime și ingrediente.

Materii prime:

1.	icre de știucă (Esox lucius) sărate, minimum 15 % în produsul finit, reprezentând ingredientul principal;

2.	icre de pește deltaic sărate, maximum 14 %, pentru asigurarea masei și vâscozității optime.

Ingrediente:

1.	ulei de floarea-soarelui;

2.	apă carbogazificată;

3.	zeamă de lămâie, obținută prin stoarcere și strecurare;

4.	sare gemă neiodată, utilizată în procesul de sărare al materiilor prime.

Caracteristici fizico-chimice ale produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea”:

Caracteristică	UM	Valori
Aciditate (acid citric)	%	maximum 1
Umiditate	%	maximum 30
Substanță grasă (grăsimi)	%	minimum 63
Proteine	%	minimum 6,2
Sare gemă neiodată (clorură de sodiu)	%	maximum 5

Caracteristici organoleptice:

—	aspect omogen, vâscos și ferm, fără separare de ulei, de culoare alb, alb-gălbuie, cu mozaic format din boabe de icre de știucă întregi, de culoare galben-aurii sau galben-roșiatic, cu diametru de aproximativ 2-2,5 mm, în funcție de sezonul de recoltare;

—	gust specific icrelor de știucă pus în evidență și de gustul icrelor de pește deltaic, determinat de procesul de sărare și maturare.

—	produsul final are o aromă fină și pură, de icre de pește de apă dulce sărate și maturate, aromă ce se intensifică în momentul spargerii boabelor de icre, la care se adaugă senzația tactilă de „gentle crunchy” (ușor crocant), produsă de receptorii linguali și gingivali;

—	fără mirosuri străine, cu aroma specifică de zeamă de lămâie.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Icrele de știucă, din cauza limitelor impuse de cotele de captură stabilite anual în aria geografică, respectiv Delta Dunării, de către Administrația Biosferei Delta Dunării, pot determina întreruperi în aprovizionare, astfel că în atare situații, acestea pot proveni și din afara ariei geografice.

Icrele de pește deltaic sunt materia primă care provine exclusiv din aria geografică, respectiv Delta Dunării, fiind recoltate în aria geografică delimitată, de la specii din familia Cyprinidae (caras, babușcă, roșioară, icre de crap neformate) și familia Percidae (șalău, biban).

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele pentru obținerea produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea” se desfășoară în aria geografică delimitată după cum urmează: procese și operațiuni de obținere a materiei prime: recoltare (dacă este cazul), priboirea sau separarea, sărare și maturarea icrelor, dozarea materiilor prime și a ingredientelor, mixare.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe eticheta produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea” trebuie să fie inscripționate următoarele mențiuni:

—	denumirea produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea”, urmată de mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau acronimul „IGP”;

—	numele producătorului;

—	numele organismului de inspecție și certificare.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este județul Tulcea, care include Rezervația Biosferei Delta Dunării. Acesta este situat în extremitatea de E-SE a României, în partea central-nordică a Dobrogei, la gurile Dunării, cu ieșire la Marea Neagră (în E), la granița cu Republica Moldova și Ucraina (în N), limitat de județele Galați (NV), Brăila (V) și Constanța (S), la intersecția paralelei de 45° latitudine N cu meridianul de 29° longitudine E.

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare a indicației geografice protejate „Salată cu icre de știucă de Tulcea” se bazează pe caracteristicile produsului.

„Salată cu icre de știucă de Tulcea” are gust specific icrelor de știucă completat și evidențiat de gustul icrelor de pește deltaic, determinat de procesul de sărare și maturare.

„Salată cu icre de știucă de Tulcea” are o aromă fină și pură, de icre de pește de apă dulce sărate și maturate, o aromă ce se intensifică în momentul spargerii boabelor de icre de știucă, la care se adaugă senzația tactilă de „gentle crunchy” (ușor crocant), produsă de receptorii gustativi linguali și gingivali.

Consistența produsului este determinată în principal de icrele de pește deltaic, care provin din capturi din arealul geografic, având rolul de a crea o masă omogenă pentru icrele de știucă.

Aspectul conferit de evidențierea icrelor de știucă întregi, de culoare galbenă aurie sau galbenă roșiatică în masa omogenă este o caracteristică specifică.

Produsul final se distinge de alte produse din aceeași categorie prin faptul că în locul aditivilor alimentari (emulgatori, stabilizatori, agenți de îngroșare) se utilizează icre de pește deltaic.

În produs nu se folosesc aditivi chimici/conservanți (de exemplu, acid sorbic, benzoat de sodiu). Conservabilitatea produsului este asigurată prin calitatea sa. Singurele măsuri de conservare sunt: menținerea standardelor de igienă la un nivel ridicat și menținerea lanțului frigorific atât în timpul procesului tehnologic, cât și pe timpul transportului și comercializării produsului.

Diferența dintre „Salată cu icre de știucă de Tulcea” și alte produse similare din aceeași categorie este aceea că această rețetă se realizează doar în zona geografică delimitată cu un conținut ridicat de icre de știucă.

Un alt factor care diferențiază produsul „Salată cu icre de știucă de Tulcea” este folosirea ingredientului zeamă de lămâie, obținut prin presarea, stoarcerea și strecurarea sucului obținut, iar la alte produse din aceeași categorie se folosește un ingredient obținut prin sinteză chimică: acid citric și glucoză.

„Salată cu icre de știucă de Tulcea” este un produs care folosește în principal materii prime din aria geografică, una dintre ele, icrele de pește deltaic, provenind exclusiv din acesta, ceea ce constituie o legătură puternică cu mediul natural al ariei geografice.

Aria geografică, respectiv Delta Dunării, constituie mediul natural, bogat în resurse piscicole de apă dulce, fiind prima deltă ca mărime din UE, unul dintre cele mai mari bazine hidrografice de apă dulce compacte din UE și nu în ultimul rând, cea mai mare zonă de captură din România la specia știucă dar și la celelalte specii de pește de apă dulce.

Conform lucrării științifice „Delta Dunării Rezervație a Biosferei” (autori Petre Gâștescu și Romulus Știucă, anul 2008), puritatea apelor de suprafață din Delta Dunării este încadrată în clasa I, potrivit normelor de calitate ecologică. Acest nivel de calitate ridicat al apei din aria geografică influențează pozitiv în principal caracteristicile organoleptice ale resursei piscicole din zonă.

„Salată cu icre de știucă de Tulcea” este un produs care reprezintă tradiția locală de prelucrare a peștelui, fiind o evoluție a trecerii de la prelevarea de icre și consumul lor brut (secolul XIX) la prelucrarea lor pentru bucătăria modernă (secolul XX).

Funcționarea timp de decenii a unei industrii alimentare bazate pe prelucrarea peștilor în aria geografică a educat resursa umană locală și a creat experiența necesară în evaluarea unor caracteristici specifice ale produselor piscicole.

Prin urmare, metoda de preparare a acestora este specifică ariei geografice delimitate.

În procesul tehnologic sunt folosite metode consacrate în aria geografică, precum priboirea și maturarea prin însămânțare. Prin folosirea unui dispozitiv special, priboiul, împreună cu ciorpacul, se realizează separarea icrelor de membrană. Prin priboire, boabele de icre de știucă se desfac una de alta, evidențiindu-se în masa omogenă a produsului „Salată cu icre de știucă de Tulcea”.

Priboirea icrelor este atestată în aria geografică delimitată, prin studiul savantului român Grigore Antipa, în lucrarea sa „Studii asupra pescăriilor din România” (București, România, Imprimeria Statului, 1895, 80 de pagini).

„Salată cu icre de știucă de Tulcea” are un gust specific determinat de procesul de sărare și maturare. Procesele de sărare și de maturare permit, sub acțiunea enzimelor, transformarea gustului acestora, iar prin tratamentul termic blând se potențează acest gust de sărat cu aroma de produs ușor maturat, aceasta fiind aroma finală a acestui ingredient.

Localnicii angajați pot aprecia senzorial tipul, culoarea, mirosul, gustul de icre de știucă sau de pește deltaic, gradul de maturare, vâscozitatea, ducând la obținerea unui produs de calitate.

Comunitatea locală multietnică (români, lipoveni, ucraineni, greci, turci etc.) specifică ariei geografice din secolul XIX, formată din nativi și emigranți armatori, negustori, navigatori, pescari și nu în ultimul rând cherhanagii, a constituit un melanj cultural ce a contribuit la adaptarea rețetei de salată de icre obținută din icre de la peștii de apă sărată, la resursele disponibile în aria geografică, înlocuindu-le cu icre de la peștii de apă dulce, respectiv de știucă și icre de la alți pești din Delta Dunării, desăvârșind rețeta în forma actuală. „Salată cu icre de știucă de Tulcea” este o prezență nelipsită și obligatorie din meniurile unităților de alimentație publică și agroturism din aria geografică, în special în Delta Dunării.

Toate acestea au creat premisele unei dezvoltări deosebite a tradițiilor pescărești și asigură în cele din urmă legătura cauzală dintre caracteristicile produsului și condițiile naturale și umane din aria geografică, respectiv Delta Dunării.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2018/caiet-sarcini-stiuca/Documentatie-salata-cu-icre-de-stiuca-de-Tulcea.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2021/C 39/11)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„CRUDO DI CUNEO”

Nr. UE: PDO-IT-0490-AM02 – 14.9.2020

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Crudo di Cuneo”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

La prepararea „Crudo di Cuneo” este permisă numai folosirea pulpelor de porc proaspete, provenite de la animalele născute, crescute și sacrificate în aria de producție delimitată. La momentul punerii în consum, produsul „Crudo di Cuneo” trebuie să fi fost maturat timp de cel puțin 10 luni de la începerea procesului de producție; greutatea (după maturare) trebuie să fie cuprinsă între 8,5 și 12 kg; în secțiune, culoarea jambonului este roșie uniformă; consistența cărnii macre de la exterior și a celei din interior trebuie să fie moale, compactă, nu flască; grăsimea vizibilă (de la exterior) trebuie să fie albă spre galben, compactă și neunsuroasă; când este tăiat, jambonul are mirosul și gustul aromate, fine și plăcute; grăsimea din interior este albă și prezentă în cantități mici între și în principalele fascicule musculare; nu există mirosuri neobișnuite. Când este perforată, grăsimea nu trebuie să aibă miros rânced excesiv, nici miros de lapte, de pește sau orice alt miros neobișnuit. Compoziția chimică a cărnii macre din bicepșii femurali trebuie să respecte următoarele valori minime și maxime: sarea, între 4,5 și 6,9; umiditatea, între 57 % și 63 %; proteoliza, între 22 % și 31 %. Absența anomaliilor exterioare: șoriciul și osul trebuie să fie întregi, fără nicio încrustare vizibilă și fără să fie excesiv de moi. Culoare la feliere: aspect uniform, fără pete sau striații.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Hrana pentru animale

Rația alimentară este formulată astfel încât să se obțină o compoziție analitică ce respectă nevoile porcilor în decursul celor trei faze –

de început a creșterii, de creștere și de îngrășare.

1.   FAZA DE ÎNCEPUT A CREȘTERII (până la 30 de kg/greutate în viu)

Caracteristicile rației alimentare:

—	proteină brută între 16 % și 22 %;

—	energie digerabilă/zi între 3 230 și 3 900;

—	lizină g/kg: între 10 și 16;

—	fibre brute între 3 % și 5 %.

Rația zilnică (compoziția este exprimată în procente corespunzătoare diferitelor componente, reprezentând 4 % din greutatea în viu):

—	porumb între 35 și 40;

—	soia (făină) între 16 și 20;

—	grâu între 12 și 15;

—	orz între 13 și 17;

—	ulei de soia între 1 și 3;

—	tărâțe de grâu comun între 8 și 12;

—	suplimente minerale și vitaminice între 3 și 5.

În acest stadiu, este permis să se utilizeze:

—	plasmă de porc pulverizată uscat;

—	produse și subproduse din lapte proaspăt și concentrate.

2.   FAZA DE CREȘTERE (între 30 și 80 de kg/greutate în viu)

Caracteristicile rației alimentare:

—	proteină brută între 15,50 % și 18 %;

—	energie digerabilă/zi între 3 200 și 3 600;

—	lizină g/kg: între 7 și 16;

—	fibre brute între 3,5 % și 5 %.

Rația zilnică (compoziția este exprimată în procente corespunzătoare diferitelor componente, reprezentând 3 % din greutatea în viu):

—	porumb între 45 și 49;

—	soia (făină) între 14 și 18;

—	grâu între 10 și 13;

—	orz între 9 și 12;

—	grăsimi între 1,5 și 2;

—	tărâțe de grâu comun între 10 și 14;

—	suplimente minerale și vitaminice între 3 și 5.

3.   FAZA DE ÎNGRĂȘARE (între 80 și 165 de kg/greutate în viu finală)

Caracteristicile rației alimentare:

—	proteină brută între 13,5 % și 17,5 %;

—	energie digerabilă/zi între 3 100 și 3 400;

—	lizină (g/kg) între 6 și 9;

—	fibre brute între 3,5 % și 5,5 %.

Rația zilnică (compoziția este exprimată în procente corespunzătoare diferitelor componente, reprezentând 2,3 % din greutatea în viu):

—	porumb între 49 și 53;

—	soia (făină) între 12 și 16;

—	grâu între 9 și 12;

—	orz între 8 și 11;

—	grăsimi între 1 și 1,5;

—	tărâțe de grâu comun între 10 și 14;

—	suplimente minerale și vitaminice între 3 și 5.

În această fază este interzisă folosirea resturilor alimentare, a uleiului de pește (după atingerea greutății de 40 kg în viu), a turtelor cu conținut de grăsime mai mare de 4 % (după atingerea greutății de 120 kg în viu), a biscuiților, a grisinelor, a produselor tip „gustare” (de la atingerea greutății de 60 kg în viu și până la sacrificare), a deșeurilor de abator, a făinii animale în general și a subproduselor din orez.

În faza de utilizare, cerințele pot varia în funcție de ritmul de creștere al porcilor sau în urma condițiilor climatice neobișnuite datorate verilor foarte călduroase. Materiile prime folosite în hrana animalelor provin, în principal, din aria de producție a jambonului „Crudo di Cuneo”, iar cerealele sunt, în mare parte, produse de fermele în care sunt crescuți porcii. Rasele sau tipurile genetice de porcine destinate producerii jambonului „Crudo di Cuneo” sunt rasele tradiționale Marele Alb italian și Landrace italian, îmbunătățite conform Registrului genealogic italian, sau descendenți ai vierilor din aceste rase sau descendenți ai vierilor din rasa Duroc italian, îmbunătățită conform Registrului genealogic italian, sau descendenți ai vierilor de alte rase sau ai vierilor de rase hibride, cu condiția ca aceștia să fie obținuți prin programe de selecție sau de încrucișare ale căror obiective să fie compatibile cu cele stabilite prin Registrul genealogic italian pentru producția de porci grei. Este interzisă folosirea pulpelor de porc congelate pentru producerea jambonului „Crudo di Cuneo”. De asemenea, este interzisă și folosirea cărnii provenite de la vieri și de la scroafe. Pulpele de porc utilizate în procesul de producție trebuie să provină de la animale sacrificate cu minimum 24 de ore și maximum 120 de ore înainte.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Pentru producția jambonului „Crudo di Cuneo” DOP se folosesc numai pulpe de porc proaspete provenite de la animalele născute și crescute în condițiile respectării unor niveluri înalte de bunăstare. Aceste niveluri sunt garantate dacă animalele nu sunt supuse stresului transportării și reinstalării în fazele de înțărcare, de creștere și de îngrășare. În plus, ferma trebuie să se asigure că după faza de îngrășare se obțin rezultate conforme cu caracteristicile produsului final. Caracteristică produsului „Crudo di Cuneo” este cantitatea optimă de grăsime externă. Din aceste motive, este necesar ca animalele să fie născute și crescute în aria de producție. Sacrificarea trebuie să aibă loc, de asemenea, în aria geografică de producție, pe de o parte pentru că trebuie respectat intervalul de timp dintre sacrificare și prelucrarea cărnii și, pe de altă parte, pentru că la transportul pe distanțe lungi se pot produce lovituri și se pot forma hematoame și diverse semne, care ar compromite satisfacerea cerințelor de prelucrare a pulpelor. Operațiunile de prelucrarea și de maturare a jamboanelor sunt strâns legate de factorii umani și naturali din aria de producție, astfel încât devine obligatoriu ca aceste operațiuni să fie limitate la aria geografică de producție a „Crudo di Cuneo”.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Crudo di Cuneo” poate fi comercializat întreg, cu os sau dezosat, ambalat în vid, în bucăți mari sau feliat. „Crudo di Cuneo” trebuie tăiat în bucăți în așa fel încât însemnul producătorului, cu care a fost marcat jambonul în cursul procesului de producție, să fie vizibil pe șoriciul fiecărei bucăți.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

În momentul punerii în consum, „Crudo di Cuneo” DOP trebuie să poarte însemne distinctive care garantează originea și identificarea produsului, constituite din logoul aplicat prin ardere de producătorii de jambon pe ambele fețe mari ale bucății de jambon. Pe ambalajul „Crudo di Cuneo” DOP, pe etichetele aplicate pe produs sau pe cartonașele, inelele și plăcuțele legate de acesta, trebuie înscrise cu caractere de tipar lizibile, indelebile și diferențiate net de orice altă mențiune scrisă, următoarele: simbolul grafic aferent logoului specific și univoc, simbolul Comunității prevăzut la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Comisiei și numărul de identificare atribuit fiecărui producător care participă la sistemul de control. Cele două elemente ale logoului DOP „Crudo di Cuneo” importante pentru recunoașterea produsului sunt: o reprezentare stilizată a unei bucăți de jambon și un triunghi sau o pană (cuneo), care amintește legătura cu capitala provinciei Cuneo, al cărei plan original avea chiar forma unui triunghi.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a „Crudo di Cuneo” DOP se situează între Alpii Ligurici, de la trecătoarea Cadibona până la trecătoarea Nava, de la Alpii Maritimi până la masivul trecătorii Tenda și Alpii Cotici. Aceste zone muntoase formează o margine în formă de U care înconjoară o câmpie înaltă, traversată de la sud la nord de fluviile Tanaro și Pad și de afluenții acestora. Această zonă cuprinde provinciile Cuneo și Asti și următoarele comune ale provinciei Torino: Airasca, Andezeno, Arignano, Baldissero Torinese, Bibiana, Bricherasio, Buriasco, Cambiano, Campiglione Fenile, Candiolo, Cantalupa, Carignano, Carmagnola, Castagnole Piemonte, Cavour, Cercenasco, Chieri, Cumiana, Frossasco, Garzigliana, Isolabella, Lombriasco, Luserna S. Giovanni, Lusernetta, Macello, Marentino, Mombello di Torino, Montaldo Torinese, Moriondo Torinese, None, Osasco, Osasio, Pancalieri, Pavarolo, Pecetto Torinese, Pinerolo, Pino Torinese, Piobesi Torinese, Piossasco, Piscina, Poirino, Pralormo, Prarostino, Riva, Roletto, Rorà, S. Secondo di Pinerolo, Santena, Scalenghe, Trofarello, Vigone, Villafranca Piemonte, Villastellone și Vinovo. Datorită brizelor din această arie geografică, nivelurile de umiditate sunt stabile (între 50 % și 70 %) și, împreună cu temperaturile medii, care nu sunt nici prea scăzute în timpul iernii, nici prea ridicate în timpul verii, permit un proces de maturare uniform ce îi conferă produsului „Crudo di Cuneo” gradul de proteoliză și conținutul scăzut de umiditate caracteristice.

5.   Legătura cu aria geografică

Aria de producție a DOP este legată din timpuri străvechi de tradiția creșterii porcilor, a preparării și a maturării jambonului „Crudo di Cuneo”, datorită condițiilor edafoclimatice specifice care o diferențiază de alte zone și care îi conferă produsului caracteristicile calitative specifice, ușor de recunoscut de către consumatorul final.

Conținutul de umiditate al „Crudo di Cuneo”, strâns legat de conținutul de sare, este influențat de brize. Aceste brize, care bat dinspre munții situați în aria geografică, suflă din direcții opuse dimineața și seara și creează condiții ideale de umiditate redusă în aer, asigurând astfel o maturare perfectă a produsului și determinând nivelul scăzut de umiditate, durata de maturare și gradul de proteoliză specifice „Crudo di Cuneo”. Materia primă constituie, de asemenea, o strânsă legătură între produs și mediu; proteoliza jambonului este dată, într-adevăr, și de caracteristicile acesteia. Porcul din Cuneo este crescut la o altitudine medie de 350 de metri deasupra nivelului mării, unde lipsa ceții în timpul iernii și a zăpușelii în timpul verii creează condiții excelente pentru sănătatea animalelor. Pe lângă aerul curat și puritatea apei, la accelerarea maturării cărnii contribuie și alimentația tradițională sănătoasă și naturală care se bazează pe cereale produse pe plan local. Proteoliza este legată de dezvoltarea microorganismelor de la suprafața cărnii: sărarea fină efectuată de către mezelari permite umidității încă prezente în carnea de pe pulpă să se ridice la suprafață la nivelul capilarelor. Astfel, în carnea macră din jambon apar condiții microclimatice care permit o creștere moderată a umidității; acest fapt încurajează, la rândul său, formarea de mucegaiuri și de drojdii care pot distruge componenta proteică din carnea macră, eliberând fracțiuni de peptide ce pot avea o influență majoră atât asupra gustului, cât și asupra mirosului produsului „Crudo di Cuneo”.

Una dintre contribuțiile majore la calitatea acestui jambon DOP, precum și la reputația sa și la succesul său pe piață, a fost cea a omului, care a știut să dezvolte, de-a lungul secolelor, tehnici specifice de producție, transmise din generație în generație până în ziua de astăzi. Mărturia acestei arte subtile se regăsește deja în lucrarea lui Guglielmino Prato „Clypeo del gentilhuomo” (1618) care descrie în detaliu munca mezelarilor din Piemont.

Consumul produsului „Crudo di Cuneo” este bine documentat istoric, prin numeroasele înregistrări ale comenzilor nobililor, mănăstirilor și abațiilor din zonă. Numărul din ce în ce mai mare de cereri a contribuit în mod semnificativ la apariția în număr mare a prelucrătorilor.

Prin urmare, DOP „Crudo di Cuneo” este rezultatul acțiunii combinate și concomitente a unor factori umani și de mediu care au influențat de-a lungul timpului produsul și au contribuit la crearea caracteristicilor calitative ale acestuia.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul consolidat al caietului de sarcini poate fi consultat la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului web al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità” [Calitate] (în partea dreapta sus a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP, IGP e STG” [Produse DOP, IGP și STG] (în partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE” [Caiete de sarcini care fac obiectul examinării de către Uniunea Europeană].

---

(1)  JO L 179, 19.6.2014, p. 17.