—

având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (1),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (2),

—

având în vedere Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului (3),

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind ENISA, „Agenția UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 și privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor („Legea privind securitatea cibernetică”) (COM(2017)0477),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 12 septembrie 2018 de regulament de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare (COM(2018)0630),

—

având în vedere adoptarea, la 28 iunie 2017, a noii Legi privind serviciile naționale de informații de către Congresul național al poporului chinez,

—

având în vedere declarațiile Consiliului și Comisiei din 13 februarie 2019 privind amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora,

—

având în vedere adoptarea de către Guvernul Australiei a reformelor în domeniul securității sectorului telecomunicațiilor guvernamentale, care au intrat în vigoare la 18 septembrie 2018,

—

având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 14 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China, în special cea din 12 septembrie 2018 (5),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588),

—

având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (7),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (8),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 6 iunie 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434),

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) și alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să își dinamizeze agenda în materie de securitate cibernetică pentru a-și putea valorifica potențialul de a deveni un actor principal în domeniul securității cibernetice și pentru a se putea folosi de acest statut în beneficiul industriei sale;

B.

întrucât vulnerabilitățile rețelelor 5G ar putea fi exploatate pentru a compromite sistemele informatice, ceea ce ar putea cauza prejudicii foarte grave economiilor atât la nivel european, cât și la nivel național; întrucât este necesară o abordare bazată pe analiza riscurilor în cadrul lanțului valoric, pentru a reduce la minimum riscurile;

C.

întrucât rețeaua 5G va reprezenta coloana vertebrală a infrastructurii noastre digitale, extinzând posibilitatea de a conecta diverse dispozitive la rețele (internetul obiectelor etc.) și va oferi noi beneficii și oportunități societății și întreprinderilor în numeroase domenii, inclusiv în sectoarele critice ale economiei, cum ar fi transporturile, energia, sănătatea, finanțele, telecomunicațiile, apărarea, sectorul spațial și al securității;

D.

întrucât crearea unui mecanism adecvat pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate ar oferi Uniunii oportunitatea de a lua în mod activ măsuri de stabilire a standardelor pentru tehnologia 5G;

E.

întrucât au fost exprimate preocupări cu privire la furnizorii de echipamente din țări terțe care ar putea prezenta un risc în materie de securitate pentru UE, din cauza legilor din țara lor de origine, în special după adoptarea Legii privind securitatea de stat din China, care impune obligații pentru toți cetățenii și toate întreprinderile și celelalte entități de a coopera cu statul pentru a proteja securitatea de stat, ca urmare a unei definiții foarte ample a securității de stat; întrucât nu se poate garanta că aceste obligații nu se aplică la nivel extrateritorial și întrucât reacțiile la reglementările chineze au variat de la o țară la alta, de la evaluări ale securității până la interdicții totale;

F.

întrucât, în decembrie 2018, autoritatea națională cehă pentru securitatea cibernetică a emis un avertisment împotriva amenințărilor la adresa securității pe care le reprezintă tehnologiile furnizate de întreprinderile chineze Huawei și ZTE; întrucât, ulterior, în ianuarie 2019, autoritățile fiscale cehe au exclus Huawei de la o licitație pentru crearea unui portal fiscal;

G.

întrucât este necesară o anchetă amănunțită pentru a clarifica dacă dispozitivele implicate sau orice alte dispozitive sau alți furnizori prezintă riscuri de securitate prin caracteristici cum ar fi instalarea unor tehnologii de tip „backdoor” în sisteme;

H.

întrucât soluțiile ar trebui să fie coordonate și gestionate la nivelul UE, pentru a se evita existența unor niveluri diferite de securitate și eventualele breșe în materie de securitate cibernetică, în timp ce este necesară o coordonare la nivel mondial pentru a oferi un răspuns ferm;

I.

întrucât beneficiile pieței unice sunt corelate cu obligația de a respecta standardele UE și cadrul juridic al Uniunii și întrucât furnizorii nu ar trebui să fie tratați în mod diferit în funcție de țara lor de origine;

J.

întrucât regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe, care ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2020, consolidează capacitatea statelor membre de a filtra investițiile străine pe baza unor criterii de securitate și de ordine publică și stabilește un mecanism de cooperare care permite Comisiei și statelor membre să coopereze pentru evaluarea riscurilor de securitate, inclusiv a riscurilor de securitate cibernetică, generate de investițiile străine sensibile și acoperă și proiectele și programele care prezintă interes pentru Uniune, cum ar fi rețea transeuropeană din domeniul infrastructurii de telecomunicații și Orizont 2020,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

—

având în vedere rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia (1),

—

având în vedere acordurile încheiate la Minsk, la 5 și la 19 septembrie 2014 și la 12 februarie 2015 (2),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cea din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile ocupate georgiene la zece ani de la invazia rusă (3), precum și cea din 4 februarie 2016 referitoare la situația drepturilor omului din Crimeea și în special la tătarii din Crimeea (4),

—

având în vedere recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnițki (5),

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Rusia din 14 martie 2016,

—

având în vedere Premiul Saharov din 2018 pentru libertatea de gândire acordat cineastului ucrainean Oleg Sențov,

—

având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la situația din Marea Azov (7),

—

având în vedere Raportul final al OSCE/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din 18 martie 2018 privind alegerile prezidențiale din Federația Rusă,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0073/2019),

A.

întrucât UE este o comunitate bazată pe un ansamblu de valori comune care includ pacea, libertatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor omului;

B.

întrucât subliniază că principiile consacrate în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki din 1975 și în Carta de la Paris a OSCE din 1990 reprezintă piatra de temelie a unui continent european pașnic;

C.

întrucât aceste valori stau la baza relațiilor UE cu părțile terțe;

D.

întrucât relațiile dintre UE și Rusia trebuie să se bazeze pe principiile dreptului internațional, respectării drepturilor omului, democrației și soluționării pașnice a conflictelor și, ca urmare a nerespectării de către Rusia a acestor principii, relațiile UE cu Rusia se bazează în prezent pe cooperarea în anumite domenii de interes comun, astfel cum sunt definite în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 14 martie 2016 și pe descurajare credibilă;

E.

întrucât UE rămâne deschisă pentru o relație mai solidă și pentru un dialog care să ducă la această relație și dorește să revină la relații de cooperare cu Rusia, de îndată ce autoritățile ruse și-au îndeplinit obligațiile internaționale și legale și au demonstrat angajamentul real al Rusiei de a restabili încrederea zdruncinată; întrucât o relație constructivă și previzibilă ar fi reciproc avantajoasă și, în mod ideal, în interesul ambelor părți;

F.

întrucât Federația Rusă, ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei și al OSCE, s-a angajat să respecte principiile democrației, statul de drept și drepturile omului; întrucât încălcările grave repetate ale statului de drept și adoptarea de legi restrictive din ultimii ani pun tot mai mult sub semnul întrebării îndeplinirea de către Rusia a obligațiilor sale internaționale și naționale; întrucât Rusia nu a pus în aplicare peste o mie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);

G.

întrucât o serie de rapoarte guvernamentale arată creșterea semnificativă a activităților ostile de spionaj rusesc în ultimii ani, acestea ajungând la niveluri care nu au mai fost observate de la Războiul Rece încoace;

H.

întrucât punerea în aplicare pe deplin a Acordurilor de la Minsk și respectarea mai amplă a dreptului internațional rămân condiții prealabile pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia; întrucât, ca urmare a anexării ilegale a Crimeii și a războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva Ucrainei, UE a adoptat o serie de măsuri restrictive care ar trebui să rămână în vigoare până la îndeplinirea Acordurilor de la Minsk;

I.

întrucât, din 2015, au apărut noi zone de tensiune între UE și Rusia, printre care: intervenția Rusiei în Siria și ingerința în țări precum Libia și Republica Centrafricană; exerciții militare la scară largă (Zapad 2017); ingerința rusă având ca scop influențarea alegerilor, a referendumurilor și creșterea tensiunilor în societățile europene; sprijinul acordat de Kremlin partidelor anti-UE și mișcărilor de extremă dreaptă; restricționarea libertăților fundamentale și încălcările extinse ale drepturilor omului în Rusia, răspândirea sentimentelor împotriva LGBTI; reprimarea opoziției politice; vizarea sistemică a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a societății civile din Rusia, inclusiv detenția arbitrară a lui Oyub Titiev, șeful Centrului pentru drepturile omului „Memorial” (HRC Memorial) din Cecenia sau cazul lui Yuri Dmitriev de la sucursala din Karelia a centrului „Memorial”; stigmatizarea activiștilor societății civile prin etichetarea lor ca „agenți străini”; încălcări grave ale drepturilor omului în Caucazul de Nord, în special în Republica Cecenă (răpiri, tortură, execuții extrajudiciare, înscenarea unor cauze penale etc.); discriminarea împotriva minorității tătare din Crimeea ocupată, precum și persecutarea din motive politice a lui Alexei Navalnâi și a multor altor persoane, precum și omorurile, cele mai importante cazuri fiind cele ale lui Boris Nemțov și Serghei Magnițki; atacuri cibernetice și hibride și asasinate pe teritoriul european, realizate de agenți de informații ruși care utilizează arme chimice; intimidarea, arestarea și privarea de libertate a cetățenilor străini în Rusia, cu încălcarea dreptului internațional, inclusiv a lui Oleg Sențov, laureatul premiului Saharov din 2018, și a multor altor persoane; organizarea de alegeri ilegale și nelegitime în Donbas; organizarea de alegeri prezidențiale nedemocratice, lipsite de o alegere reală și cu restricții privind libertățile fundamentale; campanii de dezinformare, construcția ilegală a podului Kerci; militarizarea pe scară largă a Crimeii ocupate și anexate ilegal, precum și a unor părți ale Mării Negre și Mării Azov; restricții privind navigația internațională în Marea Azov și prin strâmtoarea Kerci, inclusiv pentru navele care navighează sub pavilionul statelor membre ale UE; atacul ilegal și confiscarea navelor ucrainene, precum și arestarea militarilor ucraineni în strâmtoarea Kerci; încălcări ale acordurilor privind controlul armelor; climatul opresiv pentru jurnaliști și mass-media independentă, cu detenții continue ale jurnaliștilor și bloggerilor; și clasamentul mondial al libertății presei, care plasează Rusia pe locul 148 din 180 în domeniul libertății mass-media în 2018;

J.

întrucât, până la 1 martie 2018, HRC Memorial înregistrase 143 de cazuri de prizonieri politici, dintre care 97 persecutați din motive religioase; întrucât o analiză a listei de prizonieri politici efectuată de HRC Memorial arată că, în 2017, existau 23 de cazuri de persoane care erau urmărite penal pentru infracțiuni legate de evenimente publice (revolte în masă, acțiuni violente împotriva unei autorități publice), iar în alte 21 de cazuri, majoritatea vizând postări pe internet, era inițiată urmărirea penală în baza articolelor „anti-extremiste” din Codul penal;

K.

întrucât Rusia, în mod direct sau indirect, este parte la o serie de conflicte de durată din vecinătatea comună – în Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Donbas și Nagorno Karabah – care reprezintă obstacole serioase în calea dezvoltării și stabilității țărilor învecinate respective, le subminează independența și le limitează opțiunile libere suverane;

L.

întrucât conflictul din estul Ucrainei durează de mai bine de patru ani și deja și-au pierdut viața peste 10 000 de persoane, aproape o treime dintre acestea fiind civili, iar mii de persoane au fost rănite în timpul conflictului;

M.

întrucât actualele tensiuni și confruntări persistente dintre UE și Rusia nu sunt în interesul niciuneia dintre părți; întrucât canalele de comunicare ar trebui să rămână deschise în pofida rezultatelor dezamăgitoare; întrucât noua divizare a continentului pune în pericol atât securitatea UE, cât și a Rusiei;

N.

întrucât Rusia reprezintă în prezent cea mai importantă sursă externă de gaze naturale pentru UE; întrucât energia are în continuare un rol central și strategic în relațiile dintre UE și Rusia; întrucât Rusia utilizează energia ca mijloc de a-și proteja și promova interesele de politică externă; întrucât dependența UE de aprovizionarea cu gaze din Rusia a crescut din 2015; întrucât reziliența UE în fața presiunilor externe poate fi consolidată prin diversificarea aprovizionării cu energie și scăderea dependenței de Rusia; întrucât UE trebuie să adopte o poziție comună și să dea dovadă de o puternică solidaritate internă în ceea ce privește securitatea sa energetică; întrucât puternica dependență a UE de combustibilii fosili subminează dezvoltarea unei abordări echilibrate, coerente și bazate pe valori față de Rusia; întrucât este nevoie de o infrastructură energetică mai fiabilă și strategică în UE, statele membre și țările din cadrul Parteneriatului estic (PEs), pentru a spori reziliența la activitatea hibridă a Rusiei;

O.

întrucât acțiunile iresponsabile ale avioanelor de luptă rusești în apropierea spațiului aerian al statelor membre UE și NATO pun în pericol siguranța zborurilor civile și ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității spațiului aerian european; întrucât o serie de manevre militare provocatoare la scară largă au fost desfășurate de Rusia în imediata vecinătate a UE;

P.

întrucât Rusia continuă să ignore hotărârile CEDO, precum și hotărârile obligatorii ale Curții Internaționale de Arbitraj, cum ar fi în cazul Naftogaz, ceea ce subminează mecanismul de soluționare a litigiilor comerciale internaționale;

Q.

întrucât viziunea policentrică a Rusiei privind concentrarea puterilor contrazice convingerea UE referitoare la multilateralism și la o ordine internațională bazată pe norme; întrucât respectarea și sprijinirea de către Rusia a ordinii multilaterale bazate pe norme ar crea condiții pentru relații mai strânse cu UE;

R.

întrucât autoritățile ruse continuă să trateze regiunile ocupate ilegal ca și cum ar fi o parte internă a teritoriului rus, permițând participarea reprezentanților acestor teritorii în cadrul organelor legislative și executive ale Federației Ruse, ceea ce încalcă dreptul internațional;

S.

întrucât, la 21 decembrie 2018, Consiliul, după evaluarea punerii în aplicare a Acordurilor de la Minsk, a prelungit până la 31 iulie 2019 sancțiunile economice care vizează sectoare specifice ale economiei rusești;

T.

întrucât acțiunile Rusiei încalcă dreptul internațional, angajamentele internaționale și relațiile de bună vecinătate;

U.

întrucât, în documentele strategice ale Federației Ruse, UE și NATO sunt portretizate drept principalii adversari ai Rusiei,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

—

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,

—

având în vedere principiile și scopurile Cartei ONU,

—

având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

—

având în vedere Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și toate principiile acestuia, ca document de temelie pentru securitatea europeană și regională,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,

—

având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea conflictelor și medierea, și cele privind femeile, pacea și securitatea, precum și tineretul, pacea și securitatea,

—

având în vedere Conceptul Consiliului privind întărirea capacităților UE în domeniul medierii și al dialogului, adoptat la 10 noiembrie 2009 (15779/09),

—

având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene prezentată de Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, la 28 iunie 2016, precum și primul raport referitor la punerea sa în aplicare, intitulat „De la o viziune comună la acțiune comună: punerea în aplicare a Strategiei globale a UE”, publicat la 18 iunie 2017,

—

având în vedere recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017 (1),

—

având în vedere recomandarea sa din 5 iulie 2018 adresată Consiliului privind cea de-a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2017/2306 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (3),

—

având în vedere propunerea din 13 iunie 2018 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, adresată Consiliului pentru o decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace [HR (2018) 94],

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0075/2019),

A.

întrucât promovarea păcii și a securității la nivel internațional face parte din rațiunea de a fi a UE, recunoscută prin decernarea Premiului Nobel pentru Pace în 2012, și este esențială pentru Tratatul de la Lisabona;

B.

întrucât UE s-a angajat să pună în aplicare Programul privind femeile, pacea și securitatea, în concordanță cu Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și cu actualizările ulterioare, precum și Programul privind tineretul, pacea și securitatea în concordanță cu Rezoluția 2250 a Consiliului de Securitate al ONU și cu actualizările ulterioare;

C.

întrucât UE este unul dintre cei mai mari donatori în sprijinul prevenirii conflictelor și al consolidării păcii prin intermediul instrumentelor sale de asistență externă;

D.

întrucât UE, în calitate de contribuitor-cheie la organizațiile internaționale, donator de ajutor major și cel mai mare partener comercial din lume, ar trebui să își asume un rol de lider în procesul de edificare a păcii la nivel mondial, de prevenire a conflictelor și de consolidare a securității internaționale; întrucât prevenirea conflictelor și medierea ar trebui să fie corelate în cadrul unei abordări globale care să vizeze securitatea, diplomația și dezvoltarea;

E.

întrucât este necesară cooperarea cu organizații regionale, precum OSCE, care, în Actul final de la Helsinki din 1975 al acesteia, stipulează, printre altele, principii cum ar fi neutilizarea forței, integritatea teritorială a statelor, drepturi egale și autodeterminarea popoarelor, și întrucât aceste organizații joacă un rol esențial în prevenirea conflictelor și mediere;

F.

întrucât prevenirea conflictelor violente este fundamentală pentru a face față provocărilor cu care se confruntă Europa și țările din vecinătatea acesteia în materie de securitate, precum și pentru progresul politic și social; întrucât aceasta constituie și un element crucial al multilateralismului eficace și este esențială pentru atingerea ODD, în mod specific obiectivul 16 în ceea ce privește societățile pașnice și favorabile incluziunii, accesul la justiție pentru toți și instituții eficiente, responsabile și favorabile incluziunii la toate nivelurile;

G.

întrucât sprijinul UE continuu acordat actorilor civili și militari din țările terțe este un factor important pentru prevenirea conflictelor violente recurente; întrucât pacea și securitatea sustenabile și de durată nu pot fi separate de dezvoltarea sustenabilă;

H.

întrucât prevenirea și medierea conflictelor ar trebui să asigure menținerea stabilității și dezvoltarea statelor și a zonelor geografice a căror situație reprezintă o provocare directă pentru securitatea Uniunii;

I.

întrucât prevenirea constituie o funcție strategică care urmărește să garanteze acțiunea eficace înainte de crize; întrucât medierea este un alt instrument în serviciul diplomației care poate fi utilizat pentru a preveni, a înfrâna sau a soluționa un conflict;

J.

întrucât securitatea internă și securitatea externă sunt legate din ce în ce mai strâns și întrucât natura complexă a provocărilor la nivel mondial necesită o abordare globală și integrată a UE față de conflictele și crizele externe;

K.

întrucât este necesară o abordare interinstituțională mai solidă pentru ca UE să fie în măsură să se dezvolte și să își pună în aplicare capacitățile la întregul lor potențial;

L.

întrucât Strategia globală a UE, declarațiile politice și evoluțiile instituționale sunt semne binevenite ale angajamentului VP/ÎR de a acorda prioritate prevenirii conflictelor și medierii;

M.

întrucât instrumentele de finanțare externă oferă o contribuție semnificativă în sprijinirea prevenirii conflictelor și a edificării păcii;

N.

întrucât justiția de tranziție reprezintă un set important de mecanisme judiciare și non-judiciare care se concentrează pe asumarea răspunderii pentru abuzurile din trecut, precum și pe instituirea unui viitor sustenabil, echitabil și pașnic;

O.

întrucât Parlamentul și-a asumat un rol important în diplomația parlamentară, inclusiv în procesele de mediere și de dialog, bazându-se pe cultura sa a dialogului și pe edificarea consensului;

P.

întrucât conflictele violente și războiul au un impact disproporționat asupra civililor, în special femeile și copiii și determină o vulnerabilitate sporită a femeilor în raport cu bărbații în fața exploatării economice și sexuale, a muncii forțate, a strămutării și detenției, precum și a violenței sexuale, cum ar fi violurile, folosite ca tactică de război; întrucât participarea activă a femeilor și a tineretului este esențială pentru prevenirea conflictelor și edificarea păcii, precum și pentru prevenirea tuturor formelor de violență, inclusiv violența sexuală și cea bazată pe gen;

Q.

întrucât este esențial să se includă și să se susțină participarea activă și semnificativă a societății civile și a actorilor locali, atât civili cât și militari, inclusiv a femeilor, a minorităților, a popoarelor indigene și a tinerilor, atunci când se promovează și se facilitează întărirea capacităților și a încrederii în mediere, dialog și reconciliere;

R.

întrucât prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și eforturile de menținere a păcii sunt adesea subfinanțate, în pofida angajamentelor politice la nivelul UE, ceea ce are un efect de domino asupra capacității de a promova și a facilita acțiunile în aceste domenii,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

—

având în vedere articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (1),

—

având în vedere Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (2),

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (3) și cerințele prevăzute de aceasta de a crea un mediu ambiant interior sănătos,

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European din 4 aprilie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2017 referitoare la o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 2 decembrie 2015 referitoare la mobilitatea urbană durabilă (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (8),

—

având în vedere raportul din 2017 intitulat „Calitatea aerului din Europa”, elaborat de Agenția Europeană de Mediu,

—

având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene intitulat „Poluarea atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient” (9), publicat la 11 septembrie 2018,

—

având în vedere actualizarea din 2018 a bazei de date privind calitatea aerului din lume a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),

—

având în vedere orientările OMS privind calitatea aerului din încăperi,

—

având în vedere studiul său din septembrie 2018 intitulat „Calitatea aerului și traficul urban în UE: bune practici și posibile soluții” (10),

—

având în vedere hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 13 decembrie 2018 în cauzele T-339/16 (Ville de Paris/Comisia), T-352/16 (Ville de Bruxelles/Comisia) și T-391/16 (Ville de Madrid/Comisia);

—

având în vedere nota de informare a Curții de Conturi Europene din 7 februarie 2019 privind răspunsul UE la scandalul „Dieselgate” (11);

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la O Europă care oferă protecție: aer curat pentru toți (O-000138/2018 – B8-0009/2019),

—

având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât limitele de emisii legale ale UE depășesc încă limitele recomandate de OMS și întrucât Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că la nivelul UE se raportează anual peste 400 000 de decese premature care pot fi atribuite poluării aerului; întrucât 98 % din populația urbană a UE este expusă unor niveluri de ozon care depășesc orientările OMS;

B.

întrucât în Europa calitatea aerului a cunoscut o îmbunătățire lentă, dar constantă în ultimele decenii, iar legislația europeană a fost principalul factor determinant al acestei evoluții benefice;

C.

întrucât cele mai recente estimări ale AEM cu privire la impactul asupra sănătății care poate fi atribuit expunerii la poluarea aerului arată că concentrațiile de particule în suspensie 2,5 (PM2,5) au fost responsabile pentru 399 000 de decese premature în 2014, cauzate de expunerea îndelungată în cadrul UE-28; întrucât impactul estimat în UE al expunerii la concentrații de NO2 și O3 în 2014 a fost de circa 75 000, respectiv 13 600 de decese premature pe an;

D.

întrucât calitatea slabă a aerului are un impact imens asupra sănătății și întrucât femeile însărcinate, copiii și persoanele în vârstă sunt în mod special expuși;

E.

întrucât aproximativ 90 % dintre cetățenii europeni care trăiesc în orașe sunt expuși la niveluri de poluare a aerului considerate dăunătoare pentru sănătatea umană;

F.

întrucât traficul rutier generează aproximativ 40 % din emisiile de oxizi de azot (NOx) în UE și aproximativ 80 % din totalul emisiilor de NOx din traficul rutier sunt generate de vehiculele pe bază de motorină; întrucât emisiile produse de autoturismele pe bază de motorină care au depășit limitele UE de poluare rutieră au fost responsabile de decesul prematur a 6 800 de europeni în 2015;

G.

întrucât consecințele economice ale impactului calității scăzute a aerului asupra sănătății au fost estimate la pierderi de 3-9 % din PIB-ul UE;

H.

întrucât nepunerea în aplicare a legislației privind calitatea aerului în zonele urbane și neluarea de măsuri privind poluarea aerului în încăperi sunt deosebit de îngrijorătoare și împiedică realizarea obiectivului prioritar nr. 3 din cel de-al șaptelea plan de acțiune pentru mediu, potrivit căruia cetățenii Uniunii ar trebui să fie protejați de presiunile legate de mediu și de riscurile pentru sănătate și bunăstare;

I.

întrucât sistemul alimentar și cel agricol actuale sunt responsabile pentru emisiile excesive de amoniac, oxid de azot și metan; întrucât 94 % din emisiile de amoniac și 40 % din emisiile de metan provin din activități agricole; întrucât, la scară globală, zootehnia intensivă produce mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât transportul;

J.

întrucât calitatea scăzută a aerului reprezintă o provocare din ce în ce mai mare în contextul dezvoltării durabile, și întrucât combaterea poluării aerului este de o importanță vitală pentru asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU pentru 2030 în Europa și în afara acesteia;

K.

întrucât OMS a adoptat, în anul 2000, un set de principii care stabilesc dreptul la un aer sănătos în încăperi, în care a subliniat că „în conformitate cu principiile dreptului omului la sănătate, fiecare are dreptul să respire un aer sănătos în încăperi”;

L.

întrucât Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a promova la nivel mondial acțiunea de reducere a poluării aerului,

M.

întrucât negrul-de-fum, un produs al arderii incomplete a carbonului organic rezultat din trafic, din arderea combustibililor fosili și a biomasei și din industrie, este unul dintre constituenții particulelor în suspensie și are un efect de încălzire globală;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

—

având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (1),

—

având în vedere proiectul de regulament al Comisiei de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru clotianidin, cicloxidim, epoxiconazol, flonicamid, haloxifop, mandestrobin, mepiquat, tulpina NRRL Y-27328 de Metschnikowia fructicola și prohexadionă din sau de pe anumite produse (D059754/02,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE, în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (1) litera (a) (2),

—

având în vedere avizul motivat din 25 noiembrie 2014 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind revizuirea limitelor maxime de reziduuri (LMR) existente pentru clotianidin și tiametoxam, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, publicat la 4 decembrie 2014 (3),

—

având în vedere avizul motivat al EFSA din 30 august 2018 privind modificarea limitei maxime existente pentru reziduurile de clotianidin la cartofi, publicat la 20 septembrie 2018 (4),

—

având în vedere avizul emis la 27 noiembrie 2018 de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

—

având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) și alineatul (5) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (5),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât clotianidinul este un insecticid neonicotinoid și un metabolit principal al unui alt neonicotinoid, tiametoxamul, care vizează o serie de insecte, inclusiv polenizatori;

B.

întrucât, la 21 septembrie 2017, EFSA a adoptat un aviz privind toxicitatea neonicotinoidelor;

C.

întrucât, la 28 februarie 2018, EFSA a publicat evaluări actualizate ale riscurilor pentru trei neonicotinoide — clotianidin, imidacloprid și tiametoxam — prin care se confirmă că cele mai multe utilizări ale pesticidelor neonicotinoide reprezintă un risc pentru albinele sălbatice și albinele melifere (6);

D.

întrucât clotianidinul este unul dintre cele trei neonicotinoide interzise în Uniune;

E.

întrucât mai multe studii sugerează că clotianidinul are un impact asupra metabolismului hepatic și renal și are efecte imunotoxice asupra mamiferelor (7);

F.

întrucât articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) consacră principiul precauției ca unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii;

G.

întrucât articolul 168 alineatul (1) din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;

H.

întrucât Directiva 2009/128/CE urmărește să obțină o utilizare sustenabilă a pesticidelor în UE prin reducerea riscurilor și efectelor pesticidelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului și promovând recurgerea la gestionarea integrată a dăunătorilor și la tehnici sau abordări alternative, cum ar fi alternativele nechimice la pesticide;

I.

întrucât proiectul de regulament al Comisiei, pe baza cererilor de toleranță la import depuse pentru clotianidinul utilizat la cartofi în Statele Unite, consideră că sunt necesare LMR mai ridicate pentru a se evita ridicarea de obstacole comerciale la importul unor astfel de culturi;

J.

întrucât propunerea Comisiei de a majora LMR pentru clotianidin a suscitat îndoieli, pe baza principiului precauției, având în vedere insuficiența datelor și incertitudinea constantă în ceea ce privește efectele clotianidinului asupra sănătății publice, mamiferelor tinere și mediului;

K.

întrucât EFSA declară că, în legătură cu cererea de a majora LMR, statele membre trebuie să modifice sau să retragă autorizațiile existente pentru produsele de protecție a plantelor care conțin clotianidin ca substanță activă în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/784 (8) al Comisiei, până cel târziu la 19 septembrie 2018; întrucât astfel de restricții privind condițiile de autorizare a clotianidinului nu sunt relevante, deoarece cererea privind LMR se referă la o cultură importată;

L.

întrucât în avizul său din 30 august 2018, EFSA constată că: „În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, Bayer CropScience AG a depus o cerere la autoritatea națională competentă din Germania (statul membru evaluator) de stabilire a unei toleranțe la import pentru substanța activă clotianidin la cartofii importați din Canada. Statul membru evaluator a elaborat un raport de evaluare în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, care a fost transmis Comisiei Europene și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 26 aprilie 2018. Statul membru evaluator a propus stabilirea unei toleranțe la import pentru cartofii importați din Canada la nivelul de 0,3 mg/kg”;

M.

întrucât concluziile formulate de EFSA în avizul său din 30 august 2018 justifică o creștere a LMR de clotianidin exclusiv pe baza necesității de a respecta valorile normative canadiene și omit în totalitate să analizeze impactul cumulativ al neonicotinoidelor și al utilizării acestora asupra mediului;

N.

întrucât concluziile EFSA au fost formulate pe baza unor considerente teoretice, în special în ceea ce privește estimarea dozei zilnice maxime în raport cu riscul pe termen scurt; întrucât natura teoretică a anumitor aspecte din analiza EFSA ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a se baza pe fapte empirice și, în consecință, de a reprezenta realitatea în rezultatele sale;

O.

întrucât EFSA a concluzionat că o creștere a LMR de clotianidin este „improbabil” să reprezinte un risc pentru sănătatea consumatorilor; întrucât, cu toate acestea, acest verdict implică un grad de probabilitate și, prin urmare, lasă unele îndoieli în ceea ce privește siguranța efectivă a noilor valori ale LMR,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 4114 (DP-ØØ4114-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D060242/03,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 19 aprilie 2018, publicat la 24 mai 2018 și modificat la 5 iulie 2018 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 27 noiembrie 2014, Pioneer Overseas Corporation, în numele Pioneer Hi-Bred International Inc., înființată în Statele Unite ale Americii, a prezentat autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 (denumită în continuare „cererea”), de a introduce pe piață alimente, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 4114, iar cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic 4114 pentru alte utilizări decât în produse alimentare și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, la 19 aprilie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea;

C.

întrucât porumbul modificat genetic 4114 a fost dezvoltat pentru a exprima trei proteine insecticide (Cry1F, Cry34Ab1și Cry35Ab1) pentru protecția împotriva unor dăunătoare specifice, de tip lepidoptere și coleoptere, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la substanța activă erbicid glufosinat de amoniu;

D.

întrucât aplicarea unor erbicide complementare, în cazul de față glufosinat, face parte din practicile agricole obișnuite în cultivarea plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca acestea să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, și deci în produsul importat, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;

E.

întrucât utilizarea glufosinatului nu a mai fost permisă în Uniune începând cu 1 august 2018, deoarece substanța a fost clasificată drept toxică pentru reproducere și, prin urmare, intră sub incidența criteriilor de excludere stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5);

F.

întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide sunt considerate în afara domeniului de competență al Grupului pentru organisme modificate genetic din cadrul EFSA (Grupul GMO EFSA); întrucât impactul pulverizării cu erbicide a porumbului modificat genetic nu a fost evaluat;

G.

întrucât, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021, statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat la eventualele importuri de porumb pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri (LMR) (6); întrucât nu se poate garanta că reziduurile de glufosinat din porumbul modificat genetic 4114 vor respecta limitele maxime de reziduuri stabilite de Uniune;

H.

întrucât porumbul modificat genetic 4114 exprimă trei toxine Bt (Cry1F, Cry34Ab1 și Cry35Ab1), care conferă protecție împotriva anumitor dăunătoare lepidoptere și coleoptere;

I.

întrucât, deși proteinele Cry1 au fost recunoscute ca având proprietăți adjuvante, ceea ce înseamnă că este posibil să accentueze proprietățile alergenice ale altor alimente, acest lucru nu a fost analizat de către EFSA; întrucât aceasta pune probleme, deoarece toxinele Bt pot fi amestecate cu alergeni în alimente și furaje cum ar fi boabele de soia;

J.

întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact asupra sănătății al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt (7); întrucât acest lucru nu a fost examinat de EFSA;

K.

întrucât în urma votului din 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu s-a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

L.

întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive a propunerii legislative prezentate la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii, în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (8);

M.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură (9) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

—

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L., linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).

—

Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).

—

Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).

—

Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de modificare a deciziei de punere în aplicare 2013/327/UE în ceea ce privește reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor care conțin sau constau în rapiță modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0057).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 5307 (SYN-Ø53Ø7-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2019)0058).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87403 (MON-874Ø3-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0059).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON 15985, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0060).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87411 (MON-87411-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D060243/03,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 31 mai 2018 și publicat la 28 iunie 2018 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 5 februarie 2015, Monsanto Europe N.V. a prezentat, în numele Monsanto Company din Statele Unite, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt produse din porumb MON 87411 (denumită în continuare „cererea”), adresată autorității naționale competente din Țările de Jos și întrucât această cerere viza, de asemenea, introducerea pe piață a unor produse care constau în porumb modificat genetic MON 87411 pentru alte utilizări decât produsele alimentare și furajele, cum e cazul oricărui alt tip de porumb, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, la 31 mai 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea;

C.

întrucât porumbul modificat genetic MON 87411 a fost dezvoltat pentru a conferi rezistență la viermii rădăcinilor de porumb prin exprimarea unei versiuni modificate a genei Bt Cry3Bb1 și o casetă de expresie DvSnf7 dsRNA, precum și toleranță la erbicidele care conțin glifosat;

D.

întrucât, din cauza rezistenței viermilor rădăcinilor de porumb la proteinele Bt, inclusiv la Cry3Bb1, în unele regiuni din Statele Unite, porumbul modificat genetic MON 87411 a fost modificat și pentru a produce un ARN insecticid dublu catenar, dsRNA;

E.

întrucât efectul avut în vedere al dsRNA este de a fi asimilat în intestinul organismului țintă, în acest caz larvele de viermi ai rădăcinilor de porumb, intervenind în reglarea genetică a proceselor biologice esențiale și omorând astfel viermele rădăcinilor de porumb;

F.

întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei (5) prevede că, atunci când se folosesc metode de inactivare cu RNAi în plantele modificate genetic, trebuie făcută o analiză bioinformatică pentru a identifica eventualele gene nevizate; întrucât, în acest context, o analiză aprofundată necesită compararea structurii dsRNA cu regiunile genomice din organismele care ar putea intra în contact cu moleculele, inclusiv organismele nevizate;

G.

întrucât, cu toate acestea, EFSA și-a limitat considerațiile și evaluarea riscurilor la efectele negative potențiale asupra plantelor, fără a examina efectele asupra oamenilor și animalelor și asupra microbiomurilor intestinale care sunt expuse la porumb prin intermediul lanțului alimentar și furajer; întrucât o evaluare a avizului EFSA de către un institut independent descrie acest lucru ca un exemplu perfect al strategiei „dacă nu cauți, nu găsești”, incompatibilă cu reglementările existente (6);

H.

întrucât evaluarea concluzionează că din motivul menționat mai sus, printre altele, evaluarea riscurilor realizată de EFSA privind caracteristicile moleculare nu este concludentă și nu este suficientă pentru a demonstra siguranța produselor alimentare și a furajelor;

I.

întrucât studiul de toxicitate de 90 de zile prezentat de solicitant a indicat o reducere a greutății corporale semnificativă din punct de vedere statistic la șobolanii hrăniți cu porumb modificat genetic MON 87411; întrucât, deși această constatare a fost respinsă de EFSA deoarece nu a fost însoțită de semne clinice și modificări histopatologice în tubul digestiv legate de alimentația din timpul testului, este plauzibil ca dsRNA produs în porumbul modificat genetic MON 87411 să poată interacționa direct cu microbiomul intestinal, fără o absorbție directă din intestin, iar acest lucru ar putea explica rezultatele studiilor privind hrana animalelor care prezintă diferențe de greutate fără efecte patologice; întrucât acest lucru ar fi trebuit investigat mai în detaliu de EFSA;

J.

întrucât aplicarea unor erbicide complementare, în acest caz glifosat, face parte din practicile agricole obișnuite în cultivarea plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca acestea să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, și deci în produsul importat, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;

K.

întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

L.

întrucât, în general, potrivit Grupului pentru produsele fitosanitare și reziduurile acestora din cadrul EFSA, nu se pot trage concluzii cu privire la siguranța reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu formațiuni de glifosat (7); întrucât aditivii și amestecurile de aditivi din produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură (8);

M.

întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv pentru glifosat cunoscut sub denumirea de polioxietilenamină (POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot fi totuși permise în țările în care se cultivă porumbul modificat genetic (în prezent, Argentina, Brazilia, Canada și Statele Unite ale Americii);

N.

întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai acestora sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide sunt considerate a fi în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic; întrucât impactul pulverizării cu erbicide a porumbului modificat genetic MON 87411 nu a fost evaluat;

O.

întrucât, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021, statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glifosat la eventualele importuri de porumb pentru a verifica conformitatea cu limitele maxime de reziduuri (LMR) (9); întrucât nu se poate garanta că reziduurile de glifosat din porumbul modificat genetic MON 87411 vor respecta limitele maxime de reziduuri stabilite de Uniune;

P.

întrucât în urma votului din 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

Q.

întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură excepțională în cadrul procedurii în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (10);

R.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură (11) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

—

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L., linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 x 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).

—

Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).

—

Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).

—

Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de modificare a deciziei de punere în aplicare 2013/327/UE în ceea ce privește reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor care conțin sau constau în rapiță modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0057).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 5307 (SYN-Ø53Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2019)0058).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87403 (MON-874Ø3-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0059).

—

Rezoluția din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON 15985, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2019)0060).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 și din subcombinații Bt11 × MIR162 × 1507, MIR162 × 1507 × GA21 și MIR162 × 1507, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 31 mai 2018 și publicat la 11 iulie 2018 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 10 august 2010, Syngenta Crop Protection AG a depus, prin filiala sa, Syngenta Crop Protection NV/SA, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și furajelor care conțin, sunt compuse sau produse din porumb modificat genetic (tip) Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 (denumită în continuare „cererea”), (cerere) adresată autorității naționale competente din Germania, iar această cerere viza, de asemenea, introducerea pe piață a produselor care conțin sau sunt compuse din porumb modificat genetic (tip) Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 pentru alte utilizări decât produsele alimentare și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât domeniul de aplicare, care includea toate subcombinațiile porumbului modificat genetic Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 la momentul depunerii cererii, a fost ulterior limitat pentru a include cele trei subcombinații Bt11 x MIR162 x 1507, MIR162 x 1507 x GA21 și MIR162 x 1507, indiferent de originea lor, pentru utilizarea ca produse alimentare și furaje, pentru import și pentru prelucrare;

C.

întrucât porumbul cu patru evenimente de transformare cu acumulare de gene Bt11 x MIR162 x 1507 x GA21 a fost produs prin încrucișare convențională pentru a combina patru evenimente unice de porumb, ducând, printre altele, la exprimarea a două proteine Cry diferite (cunoscute, de asemenea, ca proteine Bt) pentru protecția împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor, și la exprimarea proteinelor ce asigură toleranța la glifosat și glufosinat;

D.

întrucât EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea; întrucât, cu toate acestea, o opinie minoritară a fost exprimată de un membru al Grupului pentru organisme modificate genetic din cadrul EFSA (Grupul GMO EFSA);

E.

întrucât solicitantul nu a furnizat date pentru niciuna dintre cele trei subcombinații, și nici nu a explicat motivul pentru care nu consideră că acest lucru este necesar pentru evaluarea riscurilor; întrucât EFSA nu a solicitat date cu privire la cele trei subcombinații; întrucât nu se cunoaște nici măcar dacă aceste subcombinații au fost deja produse;

F.

întrucât opinia minoritară adoptată de un membru al Grupului GMO din cadrul EFSA afirmă că este inacceptabil ca „evaluările” culturilor modificate genetic (și anume cele trei subcombinații) pentru care nu au fost furnizate date să aibă aceeași pondere și fiabilitate ca evaluările culturilor modificate genetic pentru care au fost furnizate și evaluate date;

G.

întrucât, după cum se menționează în opinia minoritară, studiile arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar în anumite condiții de expunere la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante, ceea ce înseamnă că pot crește alergenicitatea altor proteine cu care intră în contact;

H.

întrucât opinia minoritară consideră că, deși efectele neintenționate nu au fost niciodată identificate în nicio cerere în care sunt exprimate proteinele Bt, acestea „nu pot fi observate de către studiile toxicologice […] recomandate în prezent și efectuate pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic în cadrul EFSA deoarece nu includ testele corespunzătoare în acest scop” (5);

I.

întrucât opinia minoritară susține, de asemenea, că, din cauza lipsei de date cu privire la cele trei subcombinații, „nu se poate exclude riscul unei expresii amplificate a proteinelor Bt nou-exprimate și a unui posibil efect cumulativ al combinării lor asupra sistemului imunitar (de exemplu, care are ca rezultat o activitate adjuvantă)” și că nu este posibil să se clarifice rolul organismelor modificate genetic (OMG-uri) în creșterea riscului alergenic și, prin urmare, nu este posibil să se protejeze pe deplin consumatorii care ar putea fi expuși riscurilor;

J.

întrucât aplicarea unor erbicide complementare, în acest caz glufosinat și glifosat, face parte din practicile agricole obișnuite în cultivarea plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca acestea să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, și deci în produsul importat, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;

K.

întrucât utilizarea glufosinatului nu este permisă în Uniune, deoarece a fost clasificat drept toxic pentru reproducere și, prin urmare, intră sub incidența criteriilor de excludere stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6);

L.

întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

M.

întrucât, în general, potrivit Grupului pentru produsele fitosanitare și reziduurile acestora din cadrul EFSA, nu se pot trage concluzii cu privire la siguranța reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu formațiuni de glifosat (7); întrucât aditivii și amestecurile de aditivi din produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură (8);

N.

întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv pentru glifosat cunoscut sub denumirea de polioxietilenamină (POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot fi totuși permise în țările în care se cultivă porumbul modificat genetic (în prezent, Argentina, Canada și Japonia);

O.

întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate din pulverizarea cu erbicide sunt considerate a fi în afara domeniului de competență al Grupului GMO EFSA; întrucât nu au fost evaluate reziduurile rezultate din pulverizarea cu erbicide a porumbului modificat genetic Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 sau a celor trei subcombinații;

P.

întrucât, în plus, metaboliții erbicidelor complementare care se produc la plantele cu evenimente de transformare cu acumulare de gene pot fi diferiți de cei ai plantei parentale, fapt pe care EFSA nu l-a luat în considerare în evaluarea sa;

Q.

întrucât, potrivit unui studiu independent (9), EFSA ar fi trebuit să ceară solicitantului să prezinte date din studiile de teren cu doza cea mai ridicată de erbicide care poate fi tolerată de plante; întrucât materialele provenite de la aceste plante ar fi trebuit evaluate în ceea ce privește toxicitatea pentru organe, reacțiile sistemului imunitar și toxicitatea pentru reproducere, luând în considerare, de asemenea, efectele combinatorii cu alți compuși ai plantelor și toxinele Bt;

R.

întrucât, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021, statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat sau glifosat la eventualele importuri de porumb pentru a controla conformitatea cu limitele maxime de reziduuri (LMR) (10); întrucât nu se poate garanta că reziduurile de glifosat și de glufosinat din porumbul modificat genetic Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 sau din cele trei subcombinații vor respecta limitele maxime de reziduuri ale Uniunii;

S.

întrucât în urma votului din 14 ianuarie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

T.

întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul (cu privire la faptul)că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură excepțională în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică (11);

U.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură (12) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).