(1)   În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulament, prezentul regulament intern de procedură reglementează organizarea activității Parchetului European („EPPO”).

(2)   Prezentele norme interne completează prevederile regulamentului. Acestea sunt obligatorii pentru parchetul central, personalul EPPO și procurorii europeni delegați. EPPO se asigură că, după caz, prezentele norme interne sunt respectate de către personalul care nu face parte din EPPO dar care lucrează sub conducerea sa, fiind pus la dispoziție de statele membre pentru a permite EPPO să își exercite funcțiile conform regulamentului.

(1)   Limba de lucru a activităților operaționale și administrative este folosită în toate actele, deciziile și documentele interne elaborate de EPPO, în toate comunicările oficiale din cadrul parchetului central, în cele dintre parchetul central și procurorii europeni delegați, precum și între procurorii europeni delegați care își desfășoară activitatea în diferite state membre.

(2)   Comunicările, actele sau deciziile înaintate de EPPO instituțiilor, organismelor, birourilor sau agențiilor Uniunii Europene sunt redactate în limba de lucru a activităților operaționale și administrative. Limba franceză este folosită, alături de limba engleză, în relațiile cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(3)   În ceea ce privește comunicarea cu persoanele implicate în procedurile penale, cum ar fi persoanele suspecte sau cele trimise în judecată, persoanele vătămate și cele care au calitatea de martor, precum și alți terți, aceasta are loc în limba prevăzută în conformitate cu normele de drept procesual penal aplicabile la nivel național și, dacă este cazul, în conformitate cu instrumentele juridice ale UE sau internaționale relevante pentru cooperarea judiciară în materie penală. Atunci când este necesar, comunicarea este însoțită de traducerea într-o limbă cunoscută de persoana căreia i se adresează.

(4)   Procurorii europeni delegați se asigură că actele aferente investigațiilor penale pe care le instrumentează și care sunt esențiale pentru derularea activității parchetului central, conform regulamentului, sunt puse la dispoziție în limba de lucru a EPPO, acolo unde este cazul în rezumat, fiind incluse și în raportul privind progresele înregistrate prevăzut la articolul 44.

(1)   Pentru traducerile legate de cazuri și pentru traducerile administrative urgente necesare pentru funcționarea EPPO, conform articolului 2, EPPO caută soluții adecvate pentru a asigura efectuarea într-un mediu securizat și în timp scurt a unor traduceri de înaltă calitate.

(2)   Pentru traducerile administrative care nu sunt urgente, se recurge la Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

(3)   Modalitățile de traducere trebuie să respecte cerințele referitoare la protecția datelor și obligația EPPO de a se conforma cu acestea.

(1)   Procurorul-șef european prezidează reuniunile colegiului.

(2)   După caz, procurorul-șef european desemnează unul dintre procurorii-șefi europeni adjuncți să prezideze reuniunea colegiului în absența sa.

(3)   În absența procurorului-șef european și a celor doi procurori-șefi adjuncți, reuniunile colegiului sunt prezidate de procurorul european care este cel mai în vârstă.

(1)   În sensul articolului 9 alineatul (2) din regulament, colegiul poate solicita, în orice moment, informații cu privire la activitățile EPPO, în plus față de informațiile care trebuie furnizate conform regulamentului.

(2)   Informațiile cu privire la aspecte generale care decurg din cazuri individuale sunt transmise colegiului în mod anonimizat și doar în măsura necesară în sensul articolului 9 alineatul (2) din regulament.

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din regulament și exceptând cazurile în care colegiul hotărăște altfel, colegiul se reunește în reuniune ordinară cel puțin o dată pe lună. Procurorul-șef european poate convoca, în orice moment, o reuniune extraordinară.

(2)   La cererea a cel puțin șapte membri ai colegiului, procurorul-șef european convoacă reuniunea extraordinară, în cel mult 10 zile de la data respectivei cereri.

(3)   Procurorul-șef european convoacă reuniunile colegiului și stabilește data și ora acestora.

(4)   Reuniunile colegiului au loc la sediul EPPO. Atunci când împrejurările impun acest lucru, procurorul-șef european poate convoca reuniunile colegiului prin videoconferință. În cazul în care nu este posibilă prezența fizică a unuia sau mai multor membri ai colegiului la reuniunile convocate la sediul EPPO, președintele poate permite participarea acestora de la distanță.

(5)   Procurorul-șef european pregătește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Orice membru al colegiului și directorul administrativ pot propune procurorului-șef european puncte de discuție care să fie incluse pe ordinea de zi provizorie. Ordinea de zi include punctele solicitate de cel puțin șapte membri ai colegiului și chestiunile propuse de camera permanentă, în conformitate cu articolul 21. Cu cel puțin o săptămână înainte de data reuniunii, secretarul colegiului transmite membrilor colegiului ordinea de zi provizorie, împreună cu toate materialele anexate. Materialele anexate relevante se transmit și persoanelor care nu sunt membri ai colegiului, invitate să participe la anumite puncte de discuție. În cazul convocării unei reuniuni extraordinare, ordinea de zi provizorie și materialele anexate pot fi transmise într-un termen mai scurt.

(6)   La începutul fiecărei reuniuni, colegiul adoptă ordinea de zi. Chestiunile urgente, care nu sunt pe ordinea de zi provizorie, pot fi propuse spre a fi discutate și votate de către președintele reuniunii sau de către oricare alt membru al colegiului și pot fi incluse pe ordinea de zi, dacă nu există obiecții din partea colegiului.

(7)   În ceea ce privește participarea persoanelor care nu sunt membri ai colegiului:

(1)   În sensul articolului 9 alineatul (5) din regulament, cvorumul necesar pentru luarea deciziilor colegiului este de două treimi din numărul membrilor acestuia. În absența cvorumului, președintele poate decide ca reuniunea să continue fără adoptarea unei decizii oficiale. Punctele relevante de pe ordinea de zi pot fi luate în considerare la următoarea reuniune a colegiului sau prin procedură scrisă ori procedură tacită.

(2)   În mod excepțional, acolo unde nu este posibilă participarea de la distanță, un procuror european care nu poate fi prezent la reuniunea colegiului poate împuternici un alt procuror european care să voteze în locul său, prin reprezentare. Voturile prin reprezentare nu pot fi luate în considerare la stabilirea cvorumului conform alineatului (1).

(3)   Un procuror european care dorește să voteze prin reprezentare comunică în scris secretariatului colegiului identitatea reprezentantului, punctele de pe ordinea de zi pentru care împuternicirea este valabilă și orice posibile restricții privind votul prin reprezentare. Votul prin reprezentare este valabil pentru punctul (punctele) de pe ordinea de zi pentru care a fost dată împuternicirea de vot.

(4)   Președintele solicită votul asupra unui punct de pe ordinea de zi atunci când consideră că problema a fost dezbătută suficient.

(5)   Votul se exprimă prin ridicarea mâinii, în mod electronic sau prin vot nominal, în cazul în care votul prin ridicarea mâinii este contestat. În deciziile adoptate de colegiu nu se consemnează repartizarea voturilor.

(6)   Deciziile care se iau cu majoritate simplă, conform regulamentului, sunt considerate adoptate atunci când cel mai mare număr de voturi exprimate pentru orice aspect sau punct depășește al doilea număr de voturi ca mărime.

(1)   În caz de urgență, atunci când o decizie nu poate fi amânată și este necesară înainte de a se putea convoca colegiul, procurorul-șef european poate decide să recurgă la o procedură scrisă.

(2)   Pentru trimiterea răspunsurilor, procurorul-șef european acordă membrilor colegiului cel puțin trei zile lucrătoare de la data la care proiectul de decizie a fost transmis pe cale electronică. În situații excepționale, procurorul-șef european poate decide un termen mai scurt, dar nu mai scurt de o zi lucrătoare.

(3)   Propunerea de decizie care trebuie luată prin procedura scrisă nu poate face obiectul niciunei modificări și este aprobată sau respinsă în întregime. În cazul în care nu s-a primit niciun răspuns în termenul stabilit, se consideră că membrul respectiv al colegiului s-a abținut de la vot.

(4)   O decizie se consideră adoptată dacă cel puțin două treimi din membrii colegiului au răspuns în scris și a fost obținută majoritatea de voturi necesară.

(5)   În cazul în care nu se obține cvorumul necesar sau majoritatea de voturi necesară, procurorul-șef european poate relansa procedura scrisă sau poate amâna dezbaterea subiectului până la următoarea reuniune a colegiului.

(6)   Procurorul-șef european stabilește că procedura scrisă s-a încheiat. O notificare în acest sens este trimisă membrilor colegiului, prin care rezultatul deciziei devine oficial.

(1)   Procurorul-șef european poate solicita o procedură tacită pentru deciziile care, în conformitate cu regulamentul, se iau cu majoritate simplă și sunt considerate a avea un caracter mai puțin important.

(2)   Pentru trimiterea răspunsurilor, procurorul-șef european acordă membrilor colegiului cel puțin trei zile lucrătoare de la data la care proiectul de decizie a fost transmis pe cale electronică. În situații excepționale, procurorul-șef european poate decide un termen mai scurt, dar nu mai scurt de o zi lucrătoare.

(3)   Propunerea de decizie care trebuie luată prin procedura tacită nu poate face obiectul niciunei modificări și este aprobată sau respinsă în întregime. În cazul în care nu s-a primit niciun răspuns în termenul stabilit, se consideră că membrul respectiv al colegiului a votat pentru.

(4)   Procurorul-șef european stabilește că procedura tacită s-a încheiat. O notificare în acest sens este trimisă membrilor colegiului, prin care rezultatul deciziei devine oficial.

(5)   În cazul în care unul sau mai mulți membri ai colegiului obiectează la procedura tacită, se consideră că subiectul dezbătut nu a fost aprobat.

(1)   Normele de mai jos se aplică la adoptarea de către colegiu a orientărilor prevăzute la articolul 10 alineatul (7), articolul 24 alineatul (10), articolul 27 alineatul (8), articolul 34 alineatul (3) și articolul 40 alineatul (2) din regulament.

(2)   Propunerile de adoptare sau de modificare a orientărilor pot fi trimise colegiului de către procurorul-șef european sau de un grup format din cel puțin șapte procurori europeni și pot fi comunicate tuturor membrilor colegiului, cu cel puțin 15 zile înainte de data reuniunii în care punctul respectiv apare pe ordinea de zi.

(3)   Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1), cvorumul necesar pentru luarea deciziilor de către colegiu conform prezentului articol este de patru cincimi din numărul membrilor colegiului.

(4)   Dispozițiile articolelor 9 și 10 nu se aplică deciziilor din cadrul prezentului articol.

(5)   Deciziile adoptate în conformitate cu prezentul articol se publică pe site-ul internet al EPPO.

(1)   Procurorul-șef european desemnează o persoană din cadrul personalului EPPO care să îndeplinească funcția de secretar al colegiului.

(2)   Secretarul colegiului își desfășoară activitatea sub autoritatea procurorului-șef european și îi acordă asistență pentru a pregăti reuniunile colegiului.

(1)   În termen de două zile lucrătoare după data fiecărei reuniuni și după aprobarea președintelui, secretarul colegiului distribuie lista deciziilor adoptate de colegiu.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), secretarul colegiului redactează procesele-verbale ale reuniunilor colegiului.

(3)   Procesele-verbale ale reuniunilor colegiului conțin, cel puțin, numele participanților la reuniune, un rezumat al discuțiilor și deciziile adoptate, fără a consemna și modul în care sunt distribuite voturile.

(4)   Proiectul de proces-verbal este transmis membrilor colegiului de către procurorul-șef european, pentru a fi aprobat în următoarea reuniune a colegiului. Odată adoptate, procesele-verbale sunt semnate de procurorul-șef european și de secretarul colegiului și anexate unei evidențe.

(1)   Numărul camerelor permanente, precum și diviziunea competențelor acestora și repartizarea cazurilor, se stabilesc printr-o decizie privind înființarea camerelor permanente și repartizarea cazurilor („decizia privind camerele permanente”) adoptată de colegiu la propunerea procurorului-șef european.

(2)   Propunerea procurorului-șef european este însoțită de o notă explicativă.

(3)   Decizia privind camerele permanente stabilește modalitățile procedurale ale reuniunilor acestora.

(4)   Decizia privind camerele permanente se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al EPPO.

(1)   Componența fiecărei camere permanente se stabilește printr-o decizie a colegiului („decizie privind componența camerelor permanente”), la propunerea procurorului-șef european.

(2)   Fiecare procuror european este membru în cel puțin o cameră permanentă.

(3)   Numirea unui procuror european în calitate de membru în mai mult de o cameră permanentă trebuie justificată corespunzător pe baza volumului activității respectivului procuror european.

(4)   Decizia privind componența camerelor permanente ține cont de volumul actual și preconizat al activității procurorilor europeni și de necesitatea de a asigura funcționarea eficientă a EPPO.

(1)   Procurorul-șef european sau un procuror-șef european adjunct prezidează camerele permanente ai căror membri sunt.

(2)   În afara cazului descris la alineatul (1), președintele este numit prin decizia privind componența camerei.

(1)   În cazul în care este necesară înlocuirea unui președinte al unei camere permanente ca urmare a incapacității temporare a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile, procurorul-șef european stabilește, prin consultare cu procurorii-șefi europeni adjuncți, procedurile corespunzătoare de derogare de la decizia privind componența camerelor permanente. Procedurile respective țin seama de nevoia de a asigura continuitatea activității camerelor permanente.

(2)   Durata acestor măsuri interimare este stabilită de procurorul-șef european și nu trebuie să depășească trei luni.

(3)   Măsurile sunt comunicate colegiului și intră în vigoare imediat.

(1)   Cazurile sunt repartizate camerelor permanente prin decizia privind camerele permanente. Sistemul are la bază repartizarea aleatorie, automată și alternativă a cazurilor către camerele permanente, respectând ordinea de înregistrare a cazurilor noi și asigurând distribuirea echilibrată a volumului de activitate între camerele permanente.

(2)   Sistemul stabilit la alineatul (1) trebuie conceput în așa fel încât să excludă posibilitatea ca un caz să fie repartizat camerei al cărei membru permanent este procurorul european însărcinat cu supravegherea cazului respectiv.

(3)   Decizia privind camerele permanente poate conține norme pentru asigurarea funcționării eficiente a EPPO și repartizarea echilibrată a volumului de activitate între camerele permanente, permițând procurorului-șef european luarea unor măsuri excepționale atunci când volumul de activitate al unei camere permanente este mult mai mare decât al celorlalte. Aceste măsuri pot include, printre altele, suspendarea temporară a atribuirii de cazuri noi unei camere permanente pe o anumită perioadă de timp. Procurorul-șef european informează colegiul cu privire la luarea unor astfel de măsuri.

(4)   Prin derogare de la principiul repartizării aleatorii și automate și în scopul asigurării unei funcționări eficiente a EPPO, decizia privind camerele permanente poate să prevadă, în special pe baza tipului de infracțiuni cercetate sau a circumstanțelor acestora, ca anumite categorii de cazuri să fie repartizate unei anumite camere permanente.

(1)   Odată ce un caz a fost repartizat unei camere permanente, aceasta are competența de a urmări și conduce cercetarea și urmărirea penală în cazul respectiv, până la finalizarea acestuia. Acest lucru se face fără a aduce atingere normelor privind redistribuirea cazurilor între camerele permanente, conform articolului 51.

(2)   Procurorul-șef european poate, în urma consultării camerei permanente căreia i-a fost repartizat un caz, să redistribuie cazul respectiv unei alte camere permanente:

(3)   De asemenea, procurorul-șef european poate redistribui un caz unei camere permanente identificate conform articolului 19 alineatul (4), după consultarea camerei permanente căreia cazul respectiv îi fusese repartizat inițial, dacă acest caz ar fi trebuit repartizat de la început camerei permanente specializate în conformitate cu decizia privind camerele permanente, sau dacă necesitarea redistribuirii apare pe parcursul procedurii penale.

(4)   Procurorul-șef european informează colegiul cu privire la orice măsuri luate în conformitate cu alineatul (2), indicând motivele redistribuirii cazurilor.

(1)   Președintele fiecărei camere permanente informează colegiul în scris, în sensul articolului 5 și folosind modalitățile descrise în acel articol, cu privire la aspectele care decurg din activitatea camerei respective care ar putea avea relevanță pentru activitatea EPPO în ansamblu sau pentru coerența, eficiența și consecvența politicilor de urmărire penală ale EPPO.

(2)   Fiecare cameră permanentă, prin intermediul președintelui camerei, poate transmite colegiului o propunere scrisă de punere în discuție a chestiunilor specifice legate de punerea în aplicare a politicilor de urmărire penală ale EPPO sau a altor orientări relevante în ceea ce privește aspectele care decurg din activitatea camerei permanente.

(1)   În fiecare an, după consultarea membrilor permanenți, președinții camerelor permanente transmit colegiului un raport scris cu privire la activitatea camerelor permanente. Procurorul-șef european este cel care stabilește formatul raportului și termenul de depunere a acestuia.

(2)   Raportul prevăzut la alineatul (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(1)   Reuniunile camerelor permanente se desfășoară conform ordinii de zi, cu menționarea în mod concret a cazurilor care urmează a fi dezbătute, a deciziei care urmează a fi luată și a aspectelor care vor fi discutate în legătură cu fiecare caz.

(2)   Ordinea de zi este stabilită de președintele camerei permanente. Adăugarea altor puncte pe ordinea de zi se face la cererea unui membru permanent. Președintele trimite ordinea de zi membrilor camerei permanente și procurorilor europeni însărcinați cu supravegherea cazurilor incluse pe ordinea de zi. Ordinea de zi este comunicată procurorului-șef european.

(3)   Președintele camerei permanente poate adresa persoanelor menționate la articolul 10 alineatul (9) al doilea paragraf din regulament sau oricărui membru relevant al personalului EPPO invitația de a trimite observații scrise, într-un termen specificat.

(4)   O cameră permanentă poate delibera asupra unui punct inclus pe ordinea de zi doar dacă membrii permanenți și procurorul european însărcinat cu supravegherea sunt prezenți la reuniune, în persoană sau în modurile prevăzute la alineatul (7).

(5)   Prin derogare de la alineatul (4), în cazul în care un membru permanent nu poate participa la reuniune, în persoană sau în modurile prevăzute la alineatul (7), o decizie cu privire la un punct de pe ordinea de zi poate fi luată doar prin consensul celor prezenți.

(6)   Președintele camerei permanente informează procurorul-șef european cu privire la deciziile luate în conformitate cu alineatul (5), precizând motivele pentru care a fost aplicată procedura.

(7)   Reuniunile camerei permanente au loc la sediul EPPO. Atunci când împrejurările impun acest lucru, președintele poate solicita ca reuniunile camerei permanente să se desfășoare prin videoconferință. În cazul în care nu este posibilă prezența fizică a unuia sau mai multor membri ai camerei permanente sau a oricărei alte persoane care a fost invitată să participe la o reuniune, președintele poate permite participarea lor de la distanță.

(8)   Președintele poate desemna un membru al camerei permanente sau pe procurorul european însărcinat cu supravegherea pentru a raporta cu privire la un punct de pe ordinea de zi a reuniunii.

(9)   Procesele-verbale ale reuniunilor camerei permanente sunt întocmite sub responsabilitatea președintelui camerei permanente și se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor.

(1)   Camera permanentă își poate desfășura activitatea prin procedură scrisă în următoarele situații:

(2)   Atunci când activitatea se desfășoară prin procedură scrisă, proiectul de decizie este comunicat, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor, tuturor membrilor permanenți ai camerei permanente și procurorului european însărcinat cu supravegherea.

(3)   Decizia este considerată adoptată dacă, într-un termen stabilit de către președinte, care nu poate fi mai scurt de trei zile, nu se depune nicio obiecție de către un membru al camerei permanente sau de către procurorul-șef european însărcinat cu supravegherea.

(1)   Procurorul-șef european are autoritatea care i-a fost conferită de regulament și își exercită atribuțiile în conformitate cu regulamentul și cu prezentele norme.

(2)   Conform articolului 11 alineatul (1) din regulament, procurorul-șef european emite decizii. În cazul unei decizii orale, destinatarul poate solicita o confirmare în scris.

(3)   Conform articolului 11 alineatul (3) din regulament, procurorul-șef european semnează, în numele EPPO, acte, precum planificări și acorduri de lucru.

(1)   Atunci când funcția de procuror-șef european adjunct este vacantă sau urmează să devină vacantă în următoarele trei luni, procurorul-șef european informează neîntârziat colegiul cu privire la existența funcției vacante și adresează tuturor procurorilor europeni interesați invitația de a-și depune candidatura, însoțită de o scrisoare de motivare. Numirea procurorului-șef european adjunct are loc în cel mult trei luni de la data informării colegiului cu privire la existența funcției vacante. Candidaturile se primesc până cel mai târziu cu două săptămâni înainte de reuniunea colegiului prevăzută pentru numire.

(2)   Cu cel puțin o săptămână înainte de data reuniunii colegiului de numire a procurorului-șef adjunct, procurorul-șef european propune colegiului, dintre candidaturile primite, un candidat pentru numirea în funcția de procuror-șef european adjunct. Procurorul-șef european trimite colegiului candidatura și scrisoarea de motivare a candidatului propus, împreună cu ordinea de zi.

(3)   După prezentările din partea candidatului, toți membrii colegiului votează prin vot secret.

(4)   În cazul în care este necesară numirea a doi procurori-șefi europeni adjuncți în același timp, se aplică, în mod corespunzător, procedura descrisă la alineatele (1) și (3) ale prezentului articol.

(1)   Procurorul-șef european poate atribui și/sau delega fiecărui procuror-șef european adjunct sarcini sau responsabilități tematice sau organizaționale, pe considerații generale sau ad-hoc. Colegiul este informat cu privire la acest lucru.

(2)   Procurorul-șef european trebuie să asigure, în orice moment, continuitatea activității. Procurorul-șef european decide ordinea de înlocuire a procurorului-șef european, în cazul absenței și/sau al imposibilității acestuia de a îndeplini sarcinile atribuite procurorului-șef european.

(1)   În cazul în care un procuror-șef european adjunct dorește să demisioneze din funcție, acesta are obligația de a informa procurorul-șef european în scris, cu cel puțin trei luni înainte de data la care intenționează să demisioneze, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel. Procurorul-șef european transmite colegiului, fără întârziere, această demisie.

(2)   În cazuri grave de abuz de încredere, colegiul poate decide, la cererea procurorului-șef european, și cu votul majorității membrilor, demiterea din funcție a unui procuror-șef european adjunct. Procurorul-șef european adjunct în cauză este exclus de la vot în acest caz. Procurorul-șef european adjunct în cauză este audiat de colegiu, înainte de luarea deciziei.

(1)   În cazul în care un procuror european este absent sau nu își poate îndeplini atribuțiile pe o perioadă scurtă de timp, procurorul-șef european numește un alt procuror european în calitate de supleant.

(2)   Procurorul european care este înlocuit poate propune procurorului-șef european, în scris, un procuror european care a consimțit să devină supleant. Procurorul-șef european numește ca supleant procurorul european propus sau un alt procuror european.

(3)   Procurorul-șef european se asigură că procurorul european numit în calitate de supleant își poate exercita în mod corespunzător atribuțiile, ținând seama de profunzimea cunoașterii sistemului juridic și a limbii necesare, în lumina împrejurărilor specifice ale înlocuirii. Cei doi procurori europeni și colegiul trebuie informați în consecință.

(4)   Înlocuirea procurorilor europeni, în sensul prezentului articol, include toate atribuțiile, cu excepția cazului în care prezentele norme stabilesc altfel sau în cazul în care anumite atribuții sunt excluse prin regulament.

(5)   Prezentul articol se aplică în toate situațiile în care un procuror european este absent, cu excepția cazurilor de absență prevăzute la articolul 31.

(1)   Cu ocazia numirii sale sau atunci când este necesar să fie înlocuit, fiecare procuror european propune procurorului-șef european un procuror european delegat din statul membru din care provine, care să fie desemnat de colegiu și care să acționeze în calitate de procuror european interimar, în conformitate cu articolul 16 alineatul (7) din regulament.

(2)   În cazul în care un procuror european demisionează, este eliberat din funcție sau părăsește funcția conform articolului 16 alineatele (5) și (6) din regulament sau dacă un procuror european se află, din orice alt motiv, în incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile, procurorul-șef european solicită neîntârziat o decizie din partea colegiului care să permită persoanei desemnate să își desfășoare activitatea ca procuror european interimar, începând cu data intrării în vigoare a demisiei, eliberării din funcție sau părăsirii funcției, pe o perioadă de maximum trei luni.

(3)   Cel târziu cu două săptămâni înainte de încheierea acestei perioade de trei luni, colegiul poate prelungi perioada înlocuirii atât timp cât consideră necesar.

(4)   Procurorul european interimar își încetează atribuțiile atunci când procurorul european din statul său membru își poate relua sarcinile, sau la numirea unui nou procuror european.

(1)   Solicitările efectuate de un procuror european în baza articolului 12 alineatul (2) din regulament pot cuprinde o propunere de procuror european care și-a dat deja acordul să preia cazul.

(2)   La efectuarea unei solicitări în legătură cu volumul de activitate, procuror-șef european evaluează volumul de activitate al procurorului european care a efectuat solicitarea, existența oricărei alte măsuri considerate adecvate pentru rezolvarea situației și impactul propunerii asupra eficacității investigațiilor și urmăririlor penale efectuate de EPPO.

(3)   Atunci când se face o solicitare ca urmare a unui potențial conflict de interese, procurorul-șef european aprobă această solicitare dacă ajunge la concluzia că interesele personale ale procurorului european care a făcut solicitarea ar putea, în mod real sau potențial, să afecteze independența cu care acesta își îndeplinește sarcinile de procuror european conform articolului 12 din regulament, sau ar putea fi percepute ca atare. Se aplică, în măsura posibilului, prevederile alineatului (1).

(4)   Procurorul-șef european decide, fără întârzieri nejustificate, cu privire la solicitările efectuate în baza alineatelor (2) și (3), asigurând neîntreruperea funcționării adecvate și eficace a EPPO. Procurorul-șef european poate redistribui cazul procurorului european propus sau unui alt procuror european sau poate respinge solicitarea.

(5)   Atunci când redistribuie un caz în baza prezentului articol, procurorul-șef european se asigură de faptul că procurorul european desemnat să preia cazul respectiv nu este membru permanent al camerei permanente de monitorizare și își poate îndeplini atribuțiile în mod corespunzător, ținând seama de profunzimea cunoașterii sistemului juridic și a limbii necesare, în lumina împrejurărilor specifice. Procurorul european care preia cazul își exercită atribuțiile în conformitate cu articolul 12 din regulament.

(6)   Redistribuirea este adusă la cunoștința procurorilor europeni vizați și a camerelor permanente, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor. Colegiul este informat periodic de către procurorul-șef european cu privire la redistribuirea cazurilor.

(1)   Procurorul-șef european propune spre aprobare colegiului anunțul privind postul vacant în vederea alegerii directorului administrativ.

(2)   Anunțul de post vacant se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al EPPO.

(3)   Procurorul-șef european evaluează candidații ținând seama de criteriile de selecție stabilite în anunțul privind postul vacant și intervievează un număr adecvat dintre candidații cei mai potriviți. Procurorul-șef european numește, de asemenea, un juriu de selecție care să îl sprijine în acest demers.

(4)   În urma interviurilor, procurorul-șef european întocmește o listă restrânsă de cel mult trei candidați, clasați în ordinea preferinței, apoi transmite această listă colegiului, împreună cu o evaluare a fiecărui candidat de pe lista restrânsă.

(5)   Directorul administrativ este numit de colegiu dintre cei trei candidați incluși pe lista restrânsă.

(1)   Cu cel mult șase luni înainte de încheierea mandatului directorului administrativ, procurorul-șef european supune colegiului spre aprobare o evaluare a performanțelor directorului administrativ, însoțită de observații, acolo unde consideră că este cazul.

(2)   Înainte de adoptarea evaluării, directorul administrativ poate fi audiat de colegiu, în cazul în care se consideră necesar sau dacă directorul administrativ solicită acest lucru. Directorul Administrativ nu participă la reuniunea în care colegiul adoptă raportul de evaluare. Decizia este luată de colegiu cu cel mult patru luni înainte de încheierea mandatului directorului administrativ.

(3)   Colegiul, hotărând pe baza unei propuneri din partea procurorului-șef european care ia în considerare evaluarea menționată la alineatul (2), poate prelungi o singură dată mandatul directorului administrativ, cu o perioadă de cel mult patru ani.

(1)   Toate informațiile primite de EPPO în conformitate cu articolul 24 din regulament, precum și informațiile obținute de EPPO ex officio referitoare la orice comportament infracțional care intră în competența EPPO sunt înregistrate în registrul prevăzut la articolul 44 alineatul (4) litera (a) din regulament („registrul”).

(2)   Înregistrarea cuprinde data, ora și locul primirii informațiilor, precum și numele persoanei care deschide dosarul de înregistrare. Înregistrarea trebuie să conțină, de asemenea, următoarele detalii:

(3)   În măsura în care este posibil, înregistrarea ar trebui să conțină, de asemenea:

(4)   În măsura în care este posibil, documentul care conține informațiile și toate elementele anexate este convertit într-un format care poate fi arhivat electronic în sistemul de gestionare a cazurilor.

(5)   Pe baza conținutului alineatului (3) litera (d) de mai sus, sistemul de gestionare a cazurilor trimite o notificare procurorului sau procurorilor europeni corespunzători. În plus, acolo unde evaluarea de la alineatul (3) litera (g) este pozitivă, sistemul de gestionare a cazurilor trimite o notificare procurorului-șef european.

(6)   Atunci când conțin categorii speciale de date cu caracter personal, conform definiției de la articolul 55 din regulament, informațiile pot fi prelucrate doar dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 55 din regulament. Categoriile speciale de date cu caracter personal trebuie identificate ca atare în sistemul de gestionare a cazurilor, menționând motivele stocării datelor. Sistemul de gestionare a cazurilor trimite responsabilului cu protecția datelor o notificare cu privire acest tip de înregistrări.

(7)   Prin derogare de la alineatul (1), informațiile declarate de părți private care, în mod evident, nu se referă la un comportament infracțional care intră în sfera de competență a EPPO, sunt fie transmise fără întârzieri nejustificate autorităților naționale competente de către procurorul european delegat sau de către un procuror european, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din regulament, fie returnate părții care a făcut raportarea și/sau sunt șterse. Se ține un jurnal corespunzător.

(1)   Toate informațiile înregistrate conform articolului 38 alineatul (1) sunt supuse verificării de către un procuror european delegat, pentru a se stabili dacă există motive pentru exercitarea competenței EPPO.

(2)   Ulterior notificării primite de la sistemul de gestionare a cazurilor, conform articolului 38 alineatul (5), procurorul european atribuie verificarea unui procuror european delegat. Procesul de atribuire a verificării se stabilește de către procurorul european și poate include o repartizare pe baza regulilor, inclusiv în cazurile în care informațiile au fost obținute ex officio de un procuror european delegat.

(3)   În cazul în care sunt trimise notificări mai multor procurori europeni sau dacă un procuror european consideră că un alt procuror european este mai în măsură să facă atribuirea, aceștia se consultă și decid împreună. Dacă nu se ajunge la un acord, decizia este luată de către procurorul-șef european.

(4)   Dacă informația este primită de EPPO conform articolului 24 alineatul (2) din regulament, aceasta este atribuită pentru verificare în termen de 24 de ore de la înregistrare. Toate celelalte informații sunt atribuite în vederea verificării în termen de 3 zile de la înregistrare.

(5)   Dacă procurorul european nu atribuie cazul în termenul prescris sau dacă aduce la cunoștință imposibilitatea de a face acest lucru în termenul prevăzut, atribuirea se realizează de către procurorul-șef european sau un procuror-șef european adjunct.

(1)   Verificarea în vederea inițierii unei investigații trebuie să stabilească dacă:

(2)   Verificarea în scopul evocării trebuie să stabilească, în plus:

(3)   Verificarea se realizează folosind toate sursele de informații la dispoziția EPPO, precum și orice surse la dispoziția procurorului delegat european, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, inclusiv cele pe care acesta le-ar avea la dispoziție dacă ar acționa în calitate de procuror național. Pentru verificare, procurorul european delegat poate folosi personalul EPPO. Acolo unde este posibil, EPPO se poate consulta și poate face schimb de informații cu instituțiile, organismele, birourile sau agențiile Uniunii Europene, precum și cu autoritățile naționale, cu condiția protejării integrității unor eventuale investigări penale viitoare.

(4)   Procurorul european delegat finalizează verificarea legată de evocarea unei investigații cu cel puțin două zile înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 27 alineatul (1) din regulament. Verificarea legată de inițierea unei investigații se finalizează în termen de cel mult 20 de zile de la data atribuirii.

(5)   În cazul în care procurorul european delegat nu finalizează în termenul prevăzut verificarea pentru a stabili dacă trebuie inițiată o investigație sau dacă aduce la cunoștință imposibilitatea de a face acest lucru în termenul prevăzut, trebuie informat procurorul european și, acolo unde se consideră necesar, se prelungește timpul disponibil sau se emite o instrucțiune corespunzătoare procurorului european delegat.

(6)   În cazul unei decizii de evocare, procurorul european delegat poate cere procurorului-șef european prelungirea cu până la 5 zile a termenului necesar pentru adoptarea unei decizii privind evocarea.

(7)   În situația în care un procuror european delegat nu emite decizia în termenul prevăzut, acest lucru este considerat ca fiind o decizie de a nu evoca un caz, în consecință aplicându-se articolul 42.

(1)   Atunci când, în urma verificării, procurorul european delegat hotărăște exercitarea competenței EPPO prin inițierea investigației sau evocarea unui caz, se deschide un dosar de caz căruia i se atribuie un număr de identificare în indexul dosarelor („indexul”). Sistemul de gestionare a cazurilor creează în mod automat o legătură permanentă cu înregistrarea în temeiul articolului 38 alineatul (1).

(2)   Referința corespondentă din index conține, în măsura posibilului, următoarele:

Categoriile de date cu caracter personal menționate la litera (a) punctele (x)-(xv) de mai sus se introduc în index doar în măsura în care acest lucru este posibil, ținând cont de interesul operațional și resursele disponibile. Referința din index se actualizează pe măsura ce înaintează investigațiile din dosarul de caz. Sistemul de gestionare a cazurilor trimite notificări periodice procurorului european delegat dacă anumite categorii de informații nu sunt introduse în index.

(3)   Sistemul de gestionare a cazurilor trimite o notificare procurorului european însărcinat cu supravegherea și procurorului-șef european și atribuie în mod aleatoriu monitorizarea investigației unei camere permanente, în conformitate cu articolul 19.

(4)   În cazul în care consideră că, pentru a proteja integritatea investigației, este necesară amânarea temporară a obligației de a informa autoritățile prevăzută la articolul 25 alineatul (5), articolul 26 alineatul (2) și articolul 26 alineatul (7) din regulament, procurorul european delegat care instrumentează cazul informează fără întârziere camera permanentă însărcinată cu monitorizarea. Aceasta poate să obiecteze cu privire la decizie și să dea instrucțiuni procurorului european delegat să trimită imediat notificarea relevantă.

(1)   În cazul în care, în urma verificării, procurorul european delegat decide să nu inițieze o investigație sau să nu evoce un caz, acesta trebuie să expună, în registru, motivele care stau la baza acestei decizii. Decizia este adusă la cunoștința procurorului european care atribuie cazul, iar sistemul de gestionare a cazurilor repartizează reexaminarea unei camere permanente dintre membrii căreia nu face parte și procurorul european însărcinat cu supravegherea.

(2)   În cazul în care colegiul a adoptat orientări generale care permit procurorilor europeni delegați să ia, în mod independent și fără întârzieri nejustificate, decizia de a nu evoca anumite cazuri privind unele infracțiuni specifice, reexaminarea deciziei procurorului european delegat se efectuează conform normelor prevăzute în orientările respective.

(3)   Camera permanentă, în cazul în care consideră adecvat, poate solicita asistență din partea personalului EPPO pentru a obține mai multe informații pe care să-și bazeze decizia.

(4)   Reexaminarea de către camera permanentă a deciziei de a nu evoca un caz are loc înainte de expirarea termenului-limită prevăzut la articolul 27 alineatul (1) din regulament. Reexaminarea deciziei de a nu iniția o investigație se efectuează în termen de cel mult 20 de zile de la data atribuirii deciziei către camera permanentă. Camera permanentă poate cere procurorului-șef european să prelungească perioada de reexaminare.

(5)   În cazul în care camera permanentă dă instrucțiuni procurorului european delegat de a iniția o investigație sau de a evoca un caz, procurorul european respectiv acționează în conformitate cu articolul 41.

(6)   În cazul în care camera permanentă nu dă niciun fel de instrucțiuni procurorului european delegat înainte de expirarea termenului-limită prevăzut pentru reexaminare, decizia procurorului european delegat este considerată ca fiind acceptată. Dacă este posibil, decizia este adusă la cunoștința autorității sau persoanei care a denunțat comportamentul infracțional.

(7)   În cazul în care decizia de a nu iniția investigația se întemeiază pe faptul că comportamentul infracțional denunțat nu intră în sfera de competență a EPPO, informațiile primite inițial și, acolo unde este posibil, orice alte informații descoperite pe parcursul verificării efectuate de EPPO, sunt transmise autorităților naționale competente.

(1)   Fără a aduce atingere posibilității de realocare în conformitate cu articolul 49, procurorul european delegat care decide să inițieze sau să evoce o investigație trebuie, de asemenea, să instrumenteze investigația respectivă.

(2)   În cazurile în care legislația națională permite acest lucru, procurorul european poate să numească unul sau mai mulți procurori europeni delegați din același stat membru pentru a desfășura investigația, împreună cu procurorul european delegat care o instrumentează.

(3)   Fără a aduce atingere prevederilor din legislația națională aplicabile cazului, dosarele EPPO sunt organizate și gestionate în conformitate cu prezentele norme, pentru asigurarea bunei funcționări a EPPO ca birou unic. Copiile tuturor elementelor adăugate la dosar se păstrează în format electronic în sistemul de gestionare a cazurilor, unde este posibil, conform articolului 44 alineatul (4) litera (c) din regulament.

(4)   Modalitățile practice privind accesul procurorului european însărcinat cu supravegherea și al camerei permanente competente la informațiile și probele din dosarele de caz care nu pot fi păstrate în format electronic în sistemul de gestionare a cazurilor se stabilesc, împreună cu procurorul european delegat care instrumentează cazul, într-o manieră cât mai eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(5)   Pe baza propunerii procurorului-șef european, colegiul poate adopta și alte norme privind gestionarea și arhivarea dosarelor de caz ale EPPO.

(1)   Pentru investigațiile în curs, procurorul european delegat care instrumentează cazul elaborează și păstrează un raport privind progresele înregistrate. Acest raport cuprinde un plan de lucru orientativ al activităților de investigare, precum și toate evoluțiile semnificative din investigație, inclusiv cel puțin:

(2)   Acest raport se păstrează în sistemul de gestionare a cazurilor. De fiecare dată când acest raport este modificat, procurorul european însărcinat cu supravegherea și membrii camerei permanente primesc o notificare prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor.

(3)   Procurorii europeni pot adopta orientări adresate procurorilor europeni delegați din statele membre ale acestora în care se specifică obligația de raportare.

(1)   Ulterior deschiderii unui caz, sistemul de gestionare a cazurilor repartizează aleatoriu cazul pentru a fi monitorizat de către o cameră permanentă printre membrii căreia nu se regăsește procurorul european însărcinat cu supravegherea, în conformitate cu articolul 19.

(2)   Camera permanentă însărcinată cu monitorizarea, inclusiv unul din membrii săi permanenți și procurorul european însărcinat cu supravegherea, au în orice moment acces la informațiile din dosarul de caz păstrate în sistemul de gestionare a cazurilor. În cazul în care este imperativ pentru luarea unei decizii, camera permanentă poate solicita procurorului european însărcinat cu supravegherea să asigure transmiterea către parchetul central a originalului elementelor ale căror copii nu au fost încă depozitate sau nu pot fi depozitate în original în sistemul de gestionare și nu se află la parchetul central. Aceste elemente sunt returnate fără întârzieri nejustificate după îndeplinirea scopului pentru care au fost solicitate de către camera permanentă.

(3)   Fără a aduce atingere obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 22, camera permanentă sau procurorul european însărcinat cu supravegherea pot solicita, în orice moment, unui procuror european delegat să furnizeze informații cu privire la o investigație sau urmărire penală în curs.

(4)   Camera permanentă reexaminează periodic investigația, conform unui calendar stabilit de președinte, sau în orice moment la solicitarea unuia dintre membrii permanenți ai camerei, a procurorului european însărcinat cu supravegherea sau a procurorului european delegat care instrumentează cazul.

(5)   În orice moment pe parcursul investigației, procurorul european delegat care instrumentează cazul poate solicita ajutor din partea unui membru al personalului EPPO.

(1)   Instrucțiunile adresate procurorului european delegat care instrumentează cazul, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulament, pot face referire fie la luarea unor măsuri specifice, fie la abținerea de la luarea acestor măsuri.

(2)   Aceste instrucțiuni pot institui obligația unui procuror european delegat care instrumentează cazul de a raporta cu privire la acțiunile subsecvente corespunzătoare.

(3)   Președintele camerei permanente difuzează proiectul instrucțiunilor sau deleagă această sarcină unui membru al camerei permanente sau procurorului european însărcinat cu supravegherea.

(4)   Instrucțiunile sunt introduse în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite automat o notificare procurorului european delegat vizat.

(5)   Procurorul european însărcinat cu supravegherea cazului asigură respectarea instrucțiunilor de către procurorul european delegat. În cazul în care consideră că procurorul european delegat care instrumentează cazul nu a urmat instrucțiunile, procurorul european însărcinat cu supravegherea solicită clarificări și informează camera permanentă, trimițând, dacă este nevoie, o propunere în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) litera (b) din regulament.

(1)   În situația în care un procuror european delegat consideră că punerea în aplicare a unei instrucțiuni primite de la camera permanentă însărcinată cu monitorizarea ar fi în contradicție cu dreptul Uniunii, inclusiv cu regulamentul, sau cu dreptul național aplicabil, acesta informează imediat camera permanentă și propune modificarea sau revocarea instrucțiunilor primite. Camera permanentă însărcinată cu monitorizarea ia o decizie cu privire la această cerere, fără întârzieri nejustificate și după consultarea procurorului european însărcinat cu supravegherea.

(2)   În cazul în care camera permanentă respinge cererea, procurorul european delegat poate înainta procurorului-șef european o cerere de reexaminare. Președintele camerei permanente însărcinate cu monitorizarea poate transmite observații procurorului-șef european. Procurorul-șef european atribuie cererea unei alte camere permanente, care trebuie să ia o decizie definitivă cu privire la instrucțiune, cu participarea procurorului european însărcinat cu supravegherea.

(1)   Dacă dreptul intern al unui stat membru prevede reexaminarea internă a actelor în cadrul structurii parchetului național propriu, toate cererile de reexaminare a unui act de către procurorul european delegat se introduc în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare procurorului european însărcinat cu supravegherea și camerei permanente care efectuează monitorizarea.

(2)   Procurorul european care se ocupă de instrumentarea cazului transmite în scris observațiile sale către procurorul european însărcinat cu supravegherea.

(3)   Procurorul european însărcinat cu supravegherea soluționează cererea de reexaminare în termenul-limită stabilit conform prevederilor din dreptul național. Procedura de reexaminare nu are efect suspensiv și nu amână instrumentarea eficace a investigațiilor sau a urmăririlor penale în curs, dacă dreptul național nu prevede altfel.

(4)   Înainte de a lua o decizie cu privire la cererea de reexaminare, procurorul european însărcinat cu supravegherea informează camera permanentă competentă. Camera permanentă poate în orice moment să continue să își exercite competența de monitorizare prevăzută de regulament.

(5)   Dacă, în contextul reexaminărilor interne conform dreptului național, dreptul național face trimitere la procurorul însărcinat cu supravegherea/procurorul superior, în sensul prezentului articol, prin acest lucru se înțelege procurorul european însărcinat cu supravegherea în relația cu procurorul european delegat.

(1)   Procurorul european care instrumentează cazul, procurorul european însărcinat cu supravegherea sau oricare dintre membrii permanenți ai camerelor permanente însărcinate cu monitorizarea, pot propune ca un caz să fie realocat unui alt procuror european delegat, dintr-un alt stat membru, conform articolului 26 alineatul (5) din regulament.

(2)   Camera permanentă poate invita procurorul european din statul membru către care se propune realocarea cazului să participe la reuniunile sale și poate solicita observații scrise din partea procurorilor europeni delegați vizați.

Atunci când, în urma realocării, procurorul european însărcinat cu supravegherea este în situația de a fi în același timp membru permanent al camerei permanente însărcinate cu monitorizarea cazului, se aplică prevederile articolului 19.

(3)   Decizia camerei permanente de a realoca un caz conform alineatelor (1) și (2) se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare procurorilor europeni și procurorilor europeni delegați vizați. Decizia nu poate fi luată prin procedură scrisă.

(1)   Un procuror european delegat care instrumentează un caz, procurorii europeni însărcinați cu supravegherea sau membrii permanenți ai camerei permanente care monitorizează cazul pot propune camerei permanente fuziunea sau divizarea cazurilor care se încadrează în criteriile prevăzute la articolul 26 alineatul (5) litera (b) și alineatul (6) din regulament.

(2)   Atunci când cazurile care urmează a fi fuzionate sunt monitorizate de camere permanente diferite, aceste camere se consultă reciproc în vederea luării deciziei de fuzionare a cazurilor respective. Când se ia o decizie de fuziune, camera permanentă însărcinată cu monitorizarea cazului care a fost prima înregistrată în sistemul de gestionare a cazurilor monitorizează și cazul fuzionat, dacă ambele camere nu decid, împreună, să se abată de la acest principiu. În situația unui dezacord între camerele permanente, decizia este luată de procurorul-șef european.

(3)   În cazul în care camera permanentă însărcinată cu monitorizarea decide divizarea unui caz, camera respectivă își păstrează competența în toate cazurile care rezultă în urma divizării. Dacă există un motiv pentru abaterea de la această regulă, camera permanentă însărcinată cu monitorizarea informează procurorul-șef european care decide în această privință. Noul caz sau noile cazuri rezultate în urma divizării primesc un număr nou, conform prevederilor articolului 41.

(4)   Decizia de fuziune sau divizare a cazurilor, precum și alocarea cazurilor către o altă cameră permanentă, în urma fuziunii sau a divizării, se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor.

(5)   Decizia cuprinde și alegerea camerei permanente cu privire la procurorul european delegat desemnat să instrumenteze cazurile fuzionate sau divizate în conformitate cu articolul 26 din regulament. În situația unui dezacord între camerele permanente, decizia este luată de procurorul-șef european.

(1)   Înainte de a lua o decizie motivată în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) din regulament, procurorul european însărcinat cu supravegherea care intenționează să desfășoare personal o investigație solicită aprobarea camerei permanente, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor.

(2)   Solicitarea trebuie să includă motivele pentru care investigația ar trebui să fie desfășurată de procurorul european însărcinat cu supravegherea.

(3)   Camera permanentă poate cere clarificări din partea procurorului european delegat care instrumentează cazul.

(4)   Dacă solicitarea este aprobată de camera permanentă, procurorul european însărcinat cu supravegherea înregistrează decizia în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare procurorului sau procurorilor europeni delegați vizați. De asemenea, decizia este comunicată autorităților naționale.

(5)   În cazul în care un procuror european desfășoară o investigație personal, se aplică, prin analogie, articolul 44.

(1)   Atunci când o măsură de investigare este atribuită de către un procuror european delegat care instrumentează cazul unui procuror european delegat asistent din alt stat membru, acest lucru se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare procurorilor europeni vizați. Procurorul european din statul membru în care trebuie să fie luată măsura atribuie luarea măsurii procurorului european delegat corespunzător. Procurorul european delegat primește o notificare prin sistemul de gestionare a cazurilor.

Dacă procurorul european delegat asistent a fost deja stabilit, procurorul european delegat care instrumentează cazul poate atribui măsura direct acelui procuror european delegat. În cazuri urgente, procurorul european care instrumentează cazul poate atribui măsura oricărui procuror european delegat din statul membru respectiv.

(2)   Decizia cuprinde toate elementele necesare care să permită procurorului european delegat asistent să întreprindă măsura și prevede un termen-limită de realizare a acesteia.

(3)   În cazul în care nu poate lua măsura în termenul-limită prevăzut, procurorul european delegat asistent informează procurorul european însărcinat cu supravegherea și se consultă cu procurorul european delegat care instrumentează cazul, pentru a rezolva această chestiune la nivel bilateral.

(4)   Când se consideră necesar, de exemplu în investigații transfrontaliere complexe, poate fi organizată o reuniune de coordonare la parchetul central al EPPO.

(1)   În cazul în care o măsură de investigare extrem de costisitoare este întreprinsă sau ar putea fi întreprinsă în numele EPPO, procurorul european delegat care instrumentează cazul poate introduce în sistemul de gestionare a cazurilor o solicitare motivată privind o contribuție financiară parțială din partea EPPO, în conformitate cu articolul 91 alineatul (6) din regulament.

(2)   Solicitarea motivată cuprinde detalii referitoare la natura excepțională a costului măsurii respective. De asemenea, în solicitare se specifică valoarea contribuției financiare din partea EPPO.

(3)   Solicitarea este comunicată automat tuturor membrilor permanenți ai camerei permanente competente și procurorului european însărcinat cu supravegherea, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor.

(4)   Camera permanentă examinează solicitările în mod periodic. Camera permanentă acceptă sau respinge solicitarea în conformitate cu orientările privind contribuția EPPO la măsurile de investigare extrem de costisitoare, fără a indica suma care urmează să fie acordată.

(5)   Decizia camerei permanente este comunicată automat procurorului european delegat vizat, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor.

(6)   Dacă solicitarea este acceptată de camera permanentă, directorul administrativ este informat cu privire la această decizie și, unde este cazul, cu privire la suma propusă care urmează să fie acordată. Directorul administrativ ia periodic o decizie cu privire la suma acordată conform regulamentului financiar și în concordanță cu orientările privind contribuția EPPO la măsurile de investigare extrem de costisitoare. Decizia se comunică fără întârziere procurorului european delegat vizat, procurorului european însărcinat cu supravegherea, procurorului-șef european și membrilor permanenți ai camerei permanente.

(1)   În orice moment înainte de încheierea investigației, camera permanentă poate decide delegarea propriei competențe decizionale, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulament. Decizia nu poate fi luată prin procedură scrisă. Această decizie se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor și se comunică procurorului-șef european. În cazul în care procurorul-șef european este membru al camerei permanente relevante, procurorii-șefi europeni adjuncți sunt înștiințați cu privire la această decizie.

(2)   Cererea de reexaminare a acestei decizii, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf din regulament, este imediat comunicată, prin intermediul sistemului de gestionare a cazurilor, procurorului european însărcinat cu supravegherea și procurorului european delegat care instrumentează cazul, iar aceștia, ulterior, se abțin de la orice acțiune care ar putea diminua eficacitatea reexaminării.

(3)   Chestiunea este soluționată de către camera permanentă fără întârzieri nejustificate. Procurorul-șef european sau, după caz, procurorul-șef european adjunct, care a depus cererea, poate participa la reuniunea camerei permanente pe această temă. Colegiul este informat cu privire la cerere și la rezultatul procedurii de reexaminare.

(1)   Atunci când consideră că investigația este finalizată, procurorul european delegat care instrumentează cazul furnizează un raport care cuprinde, printre altele:

Această prevedere se aplică, de asemenea, procurorului european care efectuează investigația personal, în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) din regulament.

(2)   Raportul și proiectul de decizie furnizate de procurorul european delegat pentru a fi trimise camerei permanente se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare procurorului european însărcinat cu supravegherea cazului și tuturor membrilor camerei permanente însărcinate cu monitorizarea.

(3)   Raportul și proiectul de decizie sunt transmise procurorului european însărcinat cu supravegherea care, în termen de 10 zile, le înaintează camerei permanente, împreună cu eventualele observații proprii. Cu excepția situației în care proiectul de decizie al procurorului european delegat propune trimiterea în judecată a cazului, procurorul european poate cere președintelui camerei permanente o prelungire a termenului-limită de 10 zile.

(4)   Data discuțiilor privind raportul și proiectul de decizie este stabilită de președintele camerei permanente. Atunci când procurorul european delegat transmite un proiect de decizie care propune trimiterea în judecată, acesta trebuie pus în discuție cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea termenului-limită prevăzut la articolul 36 alineatul (1) din regulament.

(5)   Atunci când procurorul european delegat transmite un proiect de decizie care propune trimiterea în judecată sau aplicarea unei proceduri simplificate de urmărire a unei infracțiuni, decizia camerei permanente nu poate fi adoptată prin procedură scrisă.

(6)   Camera permanentă poate adopta sau modifica decizia propusă de procurorul european delegat, poate adopta o decizie diferită sau da instrucțiuni procurorului european delegat să continue investigația, specificând activitățile concrete care urmează a fi desfășurate, în conformitate cu articolul 46. De asemenea, atunci când consideră că este necesar, poate efectua propria reexaminare conform articolului 35 alineatul (2) din regulament.

(7)   Dacă a fost adoptată o decizie de respingere a cazului, procurorul european delegat efectuează notificarea și informarea prevăzute conform articolului 39 alineatul (4) din regulament și consemnează acest lucru în sistemul de gestionare a cazurilor.

(8)   Raportul este transmis de procurorul european delegat astfel încât să fie asigurată capacitatea de a respecta termenele-limită prevăzute la alineatele (3) și (4), ținând seama de orice alte termene-limită aplicabile conform dreptului procesual național. Dacă nu este posibil acest lucru, raportul subliniază acest aspect, precum și motivele respective. Procurorul european însărcinat cu supravegherea cazului și camera permanentă acționează în consecință.

(9)   În cazul în care camera permanentă competentă și-a delegat competența decizională conform articolului 55, raportul prevăzut la alineatul (1) este trimis procuror european însărcinat cu supravegherea cazului, care adoptă decizia așa cum a fost propusă sau după modificarea acesteia așa cum consideră necesar. În cazul în care decizia procurorului european însărcinat cu supravegherea este de închidere a cazului, se aplică articolul 56 alineatul (7).

(1)   Procurorul european delegat care instrumentează cazul, procurorul european însărcinat cu supravegherea sau oricare dintre membrii permanenți ai camerelor permanente însărcinate cu monitorizarea pot propune, în orice moment al investigației, ca un caz să fie trimis către autoritățile naționale în conformitate cu articolul 34 alineatele (1)-(3) din regulament.

(2)   Proiectul de decizie se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor, care trimite o notificare tuturor membrilor permanenți ai camerei permanente, procurorului european însărcinat cu supravegherea și procurorului european delegat care instrumentează cazul.

(3)   Dacă, în termen de 5 zile, nu se primesc comentarii din partea niciuneia dintre părțile notificate conform alineatului (2), decizia este considerată adoptată și este tradusă și trimisă autorității naționale competente.

(4)   Dacă autoritatea națională competentă decide preluarea cazului sau dacă trimiterea cazului se face în baza articolului 34 alineatul (1) și/sau alineatul (2) din regulament, procurorul european delegat transferă cazul fără întârzieri nejustificate.

(5)   În cazul în care trimiterea se face în baza articolului 34 alineatul (3) din regulament, dacă autoritatea națională competentă nu preia cazul sau dacă nu răspunde în termen de 30 de zile de la primirea deciziei de trimitere, procurorul european delegat continuă investigația sau procedează la aplicarea articolului 56.

(1)   În cazul în care intenționează să propună închiderea unui caz în legătură cu o infracțiune menționată la articolul 22 alineatul (3) din regulament, în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din regulament, procurorul european delegat înștiințează autoritățile naționale specificate de statul membru respectiv conform articolului 25 alineatul (6) din regulament.

(2)   Pe baza observațiilor primite de la autoritatea națională în termen de 20 de zile de la primirea notificării prevăzute la alineatul (1) de mai sus, procurorul european delegat înregistrează raportul aferent și propunerea de decizie în sistemul de gestionare a cazurilor.

(1)   În cazul în care EPPO primește informații legate de fapte care nu erau cunoscute în momentul deciziei de închidere a cazului și care pot justifica continuarea investigației, se aplică regulile de mai jos.

(2)   Procurorul european însărcinat cu supravegherea atribuie verificarea aceluiași procuror european delegat care a desfășurat investigația sau, după caz, unui alt procuror european delegat din același stat membru.

(3)   După o analiză a noilor fapte, procurorul european delegat întocmește un raport cu privire la modul în care aceste noi fapte influențează decizia de închidere, ținând seama de toate prevederile relevante din dreptul intern și menționând aceste prevederi și dacă se consideră necesară continuarea activității de investigare.

(4)   Raportul și propunerea de decizie aferentă se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor, care face atribuirea către camera permanentă care a luat decizia de închidere a cazului, cu excepția cazului în care camera permanentă respectivă nu mai funcționează, caz în care sistemul de gestionare a cazurilor atribuie cazul în mod aleatoriu unei camere permanente printre membrii căreia nu se află procurorul european însărcinat cu supravegherea, conform articolului 19.

(5)   În cazul în care camera permanentă, ca urmare a alineatului (4) de mai sus, sau o instanță națională sau Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma reexaminării deciziei de închidere a cazului, hotărăște că EPPO ar trebui să redeschidă cazul, procurorul european însărcinat cu supravegherea atribuie continuarea investigației unui procuror european delegat.

(1)   În procedurile judiciare în fața instanțelor naționale, conform articolului 36 din regulament, EPPO este reprezentat, în principiu, de un procuror european delegat.

(2)   Procurorul european delegat întocmește un raport în care cuprinde toate evoluțiile importante legate de procedurile judiciare și pe care îl actualizează periodic. Raportul se înregistrează în sistemul de gestionare a cazurilor și toate actualizările se comunică membrilor camerei permanente.

(3)   Camera permanentă poate adresa instrucțiuni procurorului european delegat sau procurorului european, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulament.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1) de mai sus, EPPO poate fi reprezentat, de asemenea, de procurorul european însărcinat cu supravegherea, conform articolului 28 alineatul (4) din regulament. Se aplică alineatele (2) și (3) ale prezentului articol.

(1)   Procurorul-șef european, procurorii-șefi europeni adjuncți, alți procurori europeni și procurorii europeni delegați au acces la registru și la index doar în măsura necesară pentru exercitarea propriilor atribuții.

(2)   Procurorul-șef european desemnează personalul EPPO al cărui acces la registru și/sau la index este necesar pentru exercitarea atribuțiilor acestora. Decizia precizează, de asemenea, nivelul accesului și condițiile de exercitare a dreptului de acces.

(3)   În cazuri excepționale, dacă este nevoie pentru asigurarea confidențialității, procurorul-șef european poate decide ca accesul la anumite informații din registru și/sau la un anumit dosar de caz din index să fie permis, temporar, doar membrilor permanenți ai camerei permanente, procurorului european însărcinat cu supravegherea și procurorilor europeni delegați care instrumentează cazul, precum și altor categorii de personal numite special.

(4)   Procurorul-șef european și procurorii-șefi europeni adjuncți au acces direct la informațiile stocate electronic în sistemul de gestionare a cazurilor sau la dosarul de caz, în măsura în măsura necesară pentru exercitarea atribuțiilor lor.

(5)   Procurorul european delegat care instrumentează cazul permite accesul la informațiile stocate electronic în sistemul de gestionare a cazurilor sau la dosarul de caz procurorului european delegat asistent sau altor procurori europeni delegați care au depus o cerere motivată în acest scop sau personalului EPPO, doar în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite.

(6)   La introducerea informațiilor în sistemul de gestionare a cazurilor, procurorul european delegat care instrumentează cazul poate fi ajutat de personalul EPPO sau de alt personal administrativ sub controlul acestuia pus la dispoziția EPPO de către statul membru participant respectiv, doar în măsura necesară pentru a asigura capacitatea EPPO de a funcționa ca birou unic și pentru a asigura, în orice moment, concordanța dintre dosarul de caz și conținutul informațiilor din sistemul de gestionare a cazurilor.

(7)   EPPO pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal stocate în sistemul de gestionare a cazurilor.

(1)   Toate informațiile introduse în index sunt verificate automat prin verificare încrucișată cu cele din registru, cu informațiile din index și cu toate informațiile din dosarele de caz stocate electronic în sistemul de gestionare a cazurilor.

(2)   În cazul unui răspuns pozitiv, sunt informați procurorul european delegat care instrumentează cazurile aferente și procurorul european însărcinat cu supravegherea acestor cazuri.

(3)   În cazul în care accesul la unul dintre cazurile corelate a fost restricționat temporar pentru anumiți utilizatori, conform articolului 61 alineatul (3), sunt informați doar procurorul european delegat care instrumentează cazul și procurorul european însărcinat cu supravegherea cazului respectiv.

(4)   Aplicarea alineatelor (1)-(3) de mai sus este permisă și pentru informațiile introduse sau adăugate în registru și pentru informațiile din dosarele de caz stocate electronic în sistemul de gestionare a cazurilor și nu în index.

(1)   Datele cu caracter personal pot fi prelucrate de EPPO doar cu respectarea deplină a cadrului aplicabil privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Toate datele cu caracter personal sunt prelucrate de EPPO doar cu respectarea principiilor referitoare la limitarea legată de scop, legalitate și echitate, reducere la minim a datelor, exactitate, limitare legată de stocare, integritate și confidențialitate și responsabilizare.

(2)   EPPO ține pe deplin seama de toate obligațiile sale care decurg din aplicarea protecției datelor cu caracter personal în mod intrinsec, conform articolului 67 din regulament, și asigură punerea corespunzătoare în aplicare a acesteia, în special în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal și evoluțiile sistemelor în această privință.

(3)   EPPO se asigură că toate primirile și transferurile de date cu caracter personal sunt înregistrate și urmărite în mod corespunzător, incluzând, în cazurile în care este necesar în conformitate cu prezentele norme sau cu alte norme de aplicare, motivele transferului de date.

(4)   Responsabilul cu protecția datelor are acces la toate înregistrările transferurilor și primirilor de date cu caracter personal conform alineatului (2) de mai sus, permițând îndeplinirea obligațiilor responsabilului cu protecția datelor în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) litera (d) din regulament.

(5)   Datele cu caracter personal, indiferent că sunt administrative sau operaționale, nu sunt păstrate mai mult decât este necesar în scopul pentru care au fost prelucrate sau ca urmare a altor obligații legale.

(6)   Colegiul, la propunerea procurorului-șef european, adoptă alte norme de aplicare cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către EPPO, în conformitate cu articolul 64 de mai jos.

(7)   Colegiul, la propunerea procurorului-șef european, adoptă normele de aplicare privind responsabilul cu protecția datelor.

(8)   Astfel cum este prevăzut la articolul 79 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul EPPO, responsabilul cu protecția datelor asigură, în mod independent, respectarea de către EPPO a prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal din regulament, din Regulamentul 2018/1725 cu privire la datele administrative cu caracter personal, precum și a prevederilor relevante privind protecția datelor cu caracter personal din regulamentul intern de procedură al EPPO.

(1)   Colegiul, la propunerea procurorului-șef european, adoptă o decizie suplimentară de punere în aplicare cu privire la prelucrarea de către EPPO a datelor administrative și operaționale cu caracter personal.

(2)   Aceste norme stabilesc și definesc cel puțin următoarele aspecte:

(1)   Atunci când este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, EPPO poate prelucra date operaționale cu caracter personal diferite de dosarele de caz, conform articolului 44 alineatul (5) din regulament.

(2)   Acolo unde această prelucrare este necesară, procedura de notificare a Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și procedura efectivă de prelucrare a datelor operaționale cu caracter personal și garanțiile aplicabile, sunt prevăzute în normele de aplicare adoptate în baza articolului 64 de mai sus.

(1)   În cazul în care identifică nevoia de a încheia acorduri de lucru cu entitățile la care se face referire în articolul 99 alineatul (1) din regulament, procurorul-șef european informează colegiul în scris, stabilind orientările de negociere.

(2)   După informarea colegiului, procurorul-șef european poate demara negocierile privind acordurile de lucru și raportează colegiului, în mod periodic, progresele realizate. Procurorul-șef european poate solicita îndrumarea colegiului, pe parcursul negocierilor.

(3)   Acordurile de lucru sunt adoptate de colegiu.

(4)   Dispozițiile alineatelor (2) și (3) se aplică mutatis mutandis încheierii acordurilor prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din regulament.

(1)   Colegiul poate indica o listă de țări terțe în care EPPO dorește să înființeze puncte de contact, în sensul articolului 104 alineatul (2) din regulament.

(2)   EPPO poate desemna puncte de contact în țările terțe printr-un schimb de scrisori oficiale între procurorul-șef european și autoritățile competente respective.

(1)   Procurorii europeni delegați, procurorii europeni și procurorul-șef european nu trebuie să se afle în niciun conflict de interese.

(2)   În cazul apariției unui conflict de interese real sau potențial în legătură cu o investigație, care ar putea, în mod real sau potențial, să afecteze independența în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor care le revin sau ar putea fi perceput ca atare, procurorul european delegat sau procurorul european în cauză informează imediat, în scris, procurorul european competent însărcinat cu supravegherea sau procurorul-șef european. În cazul în care conflictul de interese vizează procurorul-șef european, acesta informează imediat unul dintre procurorii-șefi europeni adjuncți.

(3)   În cazul în care decide că un procuror european delegat se află într-un conflict de interese real sau potențial, procurorul european însărcinat cu supravegherea propune atribuirea cazului către un alt procuror european delegat din același stat membru, în conformitate cu articolul 49, sau desemnează un procuror european delegat înlocuitor din acel stat membru, conform articolului 35.

(4)   În cazul în care decide că un procuror european însărcinat cu supravegherea se află într-un conflict de interese real sau potențial, procurorul european-șef atribuie cazul către un alt procuror european, conform articolului 32.

(5)   În cazul în care decide că un membru permanent al unei camere permanente se află într-un conflict de interese real sau potențial, procurorul-șef european decide realocarea cazul către o altă cameră permanentă, conform articolului 20. În cazul în care membrul permanent al camerei permanente este procurorul-șef european, decizia de realocare către o altă cameră permanentă este luată de un procuror-șef european adjunct.

(1)   Modificarea prezentului regulament poate fi propusă de procurorul-șef european și de orice alt procuror european. În acest scop, se transmite colegiului o propunere motivată de modificare. Procurorul-șef european se poate consulta cu directorul administrativ.

(2)   Dacă este cazul, procurorul-șef european, orice procuror european și directorul administrativ pot trimite observații scrise, în termen de o lună de la primirea propunerii.

(3)   Votul privind propunerea de modificare a regulamentului este inclus pe ordinea de zi a primei posibile reuniuni a colegiului care are loc după încheierea perioadei de transmitere a observațiilor conform alineatului (2).

(4)   Toate modificările sunt adoptate cu o majoritate de două treimi, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din regulament.

(1)   Dispozițiile cuprinse în regulamentul intern de procedură și toate modificările aduse acestuia intră în vigoare la data adoptării lor.

(2)   Prezentul regulament intern de procedură se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, de asemenea, este disponibil publicului pe site-ul web al EPPO.