COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

7.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 422/8

Concluziile Consiliului privind garantarea unui sistem mediatic liber și pluralist

(2020/C 422/08)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND REFERINȚELE, ASTFEL CUM FIGUREAZĂ ÎN ANEXĂ,

REAMINTIND ACTUALUL CONTEXT DE POLITICĂ ÎN CARE:

—	în special pentru o perioadă de criză, este de cea mai mare importanță un sistem mediatic sustenabil (A), pluralist (B) și de încredere (C);

—	pandemia de COVID-19 a amplificat vulnerabilitatea sectorului mass-mediei din UE: acesta a fost perturbat de colapsul principalelor sale surse de venituri din publicitate, iar în același timp cererea de informații și conținuturi fiabile a crescut în mod semnificativ;

—	globalizarea și digitalizarea au creat un peisaj mediatic caracterizat prin platforme online care au devenit canalele de acces transfrontalier, pentru publicul din întreaga lume, la o multitudine de conținuturi și servicii mediatice, care concurează pentru atenția limitată a utilizatorilor;

A. Sustenabilitate

RECUNOAȘTE CĂ:

pandemia de COVID-19 a exacerbat unele dintre principalele provocări cu care sectorul mass-mediei se confruntă deja de mult timp, printre care:

—

scăderile drastice ale veniturilor, cu care se confruntă în special canalele mediatice locale, regionale și tradiționale, precum și provocările din ce în ce mai mari pentru sustenabilitatea globală a sectorului mass-mediei. Este un sector alcătuit în mare parte din societăți care sunt expresia diversității culturale și lingvistice a Europei, dar în multe cazuri nu au dimensiunea sau ponderea financiară necesară pentru a opera pe piețe paneuropene și mondiale;

—

modelele de afaceri bazate pe date utilizate de platformele online (și anume, motoarele cu recomandări de conținut, personalizarea conținutului și toate formele de publicitate țintită) devansează tot mai mult modelele de finanțare ale mass-mediei. Se preconizează că, în viitorul apropiat, cheltuielile cu publicitatea digitală pe platforme vor depăși cheltuielile cu publicitatea aferente mass-mediei tradiționale;

furnizorii de servicii mediatice investesc în producția de conținut și fac obiectul unor responsabilități stricte, în timp ce platformele online, care oferă acces la conținutul terților, îl monetizează adesea fără a trebui să îndeplinească aceleași obligații. Acest lucru poate provoca lipsa unor condiții de concurență echitabile, ceea ce poate aduce avantaje competitive unor actori de pe piață;

este necesar să se reamintească importanța principiilor esențiale ale finanțării conținutului mediatic, care stau la baza întregului lanț valoric și care garantează pluralismul mass-mediei. De exemplu, alocarea teritorială și cea exclusivă a drepturilor de licență pot fi adesea esențiale pentru sectorul mass-mediei audiovizuale. Dezvoltarea unor noi modele de afaceri inovatoare este, de asemenea, de mare importanță;

4.	interesul financiar al Uniunii trebuie protejat în conformitate cu principiile generale încorporate în tratatele Uniunii, în special valorile menționate la articolul 2 din TUE;

INVITĂ STATELE MEMBRE ALE UE:

să furnizeze un cadru adecvat și independent pentru sustenabilitatea economică a peisajului mediatic național, inclusiv în ceea ce privește ajutoarele de stat, pentru a sprijini redresarea în urma crizei și pentru a asigura astfel un sistem mediatic pluralist pe termen lung. Orice finanțare sau subvenționare de stat ar trebui să se bazeze pe criterii prestabilite, obiective și transparente, independente de orice influență politică;

să examineze alte opțiuni și stimulente posibile la nivel național pentru a facilita acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea sectorului mass-mediei;

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

să atenueze efectele negative ale pandemiei asupra sectorului mass-mediei (în special asupra pluralismului mass-mediei) prin completarea eforturilor naționale în materie de ajutor de stat și crearea de sinergii eficace între inițiativele europene, inclusiv CFM, Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și alte programe relevante ale UE, după caz;

să informeze părțile interesate cu privire la oportunitățile relevante de finanțare din partea UE pentru sectorul creativ și al mass-mediei, prin intermediul unui portal online la nivelul UE;

să evalueze în mod continuu normele privind ajutoarele de stat și să asigure punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE aplicabile ajutoarelor de stat în sectorul mass-mediei;

10.

pentru a facilita sprijinul din partea autorităților naționale, să evalueze aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în sectorul presei, cu scopul de a face adaptări corespunzătoare, de exemplu în cadrul Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare. Normele respective nu ar trebui în niciun caz să permită sau să justifice nicio ingerință directă sau indirectă din partea statului asupra independenței editoriale a mass-mediei;

11.

să consolideze reziliența sectorului mass-mediei, care a fost grav afectat de criză, să stimuleze adaptarea acestuia pentru a aborda transformarea digitală și transformarea verde și să promoveze disponibilitatea unui conținut mediatic diversificat și independent în cadrul unui peisaj mediatic echitabil și competitiv prin intermediul Planului de acțiune pentru sectorul mass-mediei și al audiovizualului;

12.

să precizeze suplimentar responsabilitățile platformelor online în cadrul actului legislativ privind serviciile digitale. Orice noi obligații specifice pentru platformele online ar trebui fie adecvate și proporționale și țină seama în mod corespunzător de posibilul impact asupra condițiilor de concurență echitabile și asupra garantării pluralismului mass-mediei. Noile acte juridice orizontale ale UE ar trebui fie coerente cu instrumente juridice sectoriale în vigoare precum Directiva serviciilor mass-media audiovizuale și Directiva privind dreptul de autor;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA SFERELOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE ȘI CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

13.

să asigure un cadru juridic și economic care să permită furnizorilor de servicii mediatice să își monetizeze în mod suficient conținutul prin:

—	sprijinirea și stimularea elaborării unor modele de afaceri noi, sustenabile și bazate pe colaborare, în special pentru canalele mediatice locale, regionale și tradiționale;

—	recunoașterea importanței publicității pentru sectorul mass-mediei și a rolului esențial al acesteia în asigurarea accesului liber al utilizatorilor la informații;

—	evaluarea reglementărilor din domeniul publicității și a măsurilor conexe privind protecția datelor în era digitală, pentru a se asigura că acestea facilitează finanțarea conținutului mediatic;

—	efectuarea de cercetări privind rolurile publicității online, utilizarea datelor, colaborarea în vederea inovării în domeniul datelor și al mass-mediei;

—	stimularea platformelor în direcția remunerării în mod corespunzător a furnizorilor și a autorilor de conținut mediatic pentru conținutul monetizat de platforme și asigurarea faptului că acestea respectă drepturile de proprietate intelectuală;

—	evaluarea necesității și a modalităților posibile de a facilita accesul la oportunități de finanțare pentru canalele mediatice în vederea depășirii deficitelor de lichiditate;

B. Pluralismul

RECUNOAȘTE CĂ:

14.

garantarea pluralismului mass-mediei intră în sferele de competență ale statelor membre ale UE, iar instituțiile UE ar trebui la rândul lor să respecte libertatea și pluralismul mass-mediei în exercitarea competențelor lor respective. Diversitatea peisajelor mediatice naționale din UE este o expresie importantă a diversității culturale a statelor sale membre și trebuie recunoscută ca atare;

15.

libertatea de exprimare, libertatea mass-mediei și pluralismul mass-mediei reprezintă valori democratice ale Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Protejarea acestora se numără printre obiectivele primordiale ale reglementării în domeniul mass-mediei. Ele sunt esențiale pentru o democrație dinamică în care principiile și drepturile fundamentale respective sunt respectate;

16.

conceptul de pluralism al mass-mediei prezintă multe aspecte și cuprinde toate măsurile care asigură accesul la o varietate de surse de informații și de conținuturi și care permit diverșilor actori cu opinii diferite să aibă șanse egale de a se adresa publicului prin intermediul mass-mediei;

17.

reducerea decalajului dintre ceea ce caută utilizatorii online și conținutul disponibil are o relevanță esențială pentru furnizorii de conținut mediatic. O înțelegere profundă a gestionării informațiilor, a indexării în motoarele de căutare și a utilizării tipurilor de potrivire a cuvintelor-cheie este, prin urmare, unul dintre cele mai importante seturi de competențe pentru furnizorii de conținut mediatic online;

SUBLINIAZĂ CĂ:

18.

trăim într-un sistem mediatic hibrid (offline și online), în care toate tipurile de servicii mediatice și toate formele de conținut contribuie la un peisaj mediatic pluralist. Informațiile, știrile și actualitățile, precum și conținutul cultural, local, regional, educațional și distractiv cuprind și reflectă valorile societății noastre;

19.

un sistem mediatic dual, constând în canale mediatice publice și private stabile, finanțate în mod adecvat și orientate spre viitor este bine conceput pentru a contribui la pluralismul mass-mediei. În plus, o cantitate tot mai mare de conținuturi online generate de utilizatori contribuie, de asemenea, la diversitatea conținuturilor în ecosistemul mediatic online, dar trebuie să se facă o delimitare între acestea și conținuturile mediatice editoriale;

20.

în economia platformelor, puternice efecte de rețea contribuie la noi forme de concentrare a pieței și se pot observa tendințe de monopolizare, ceea ce poate afecta negativ pluralismul mass-mediei. Vechilor probleme legate de capacitățile limitate de transport li se adaugă acum probleme legate de transparență, nediscriminare, ușurința găsirii și facilitatea descoperirii;

ESTE DE ACORD CĂ:

21.

având în vedere evoluțiile digitale și convergența mediatică, peisajul mediatic este din ce în ce mai complex și este necesar să se reanalizeze și să se redefinească în mod continuu instrumentele pentru asigurarea pluralismului mass-mediei. Dat fiind contextul actual, viitoarea politică în domeniul mass-mediei ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte importante:

Accesibilitate și nediscriminare

—	modalitățile de asigurare a prezenței (disponibilitate) și a utilizării cu ușurință (accesibilitate) a diverselor conținuturi online;

—	norme nediscriminatorii pentru platformele online, cu rol de controlor al fluxului de informație în ceea ce privește accesul și egalitatea de tratament pentru furnizorii de conținut mediatic;

Transparență și autonomia utilizatorilor

—

reglementări în materie de transparență pentru platformele online care să conducă la comunicarea principalelor criterii pentru agregarea, selecția și prezentarea conținutului mediatic și a ponderii acestora, inclusiv furnizarea de informații privind funcționarea algoritmilor utilizați, avându-se totodată în vedere respectarea secretelor comerciale, protejarea integrității serviciilor și conformitatea cu reglementările existente, cum ar fi Regulamentul P2B și RGPD;

—	comunicarea de informații într-un limbaj simplu, concis și ușor de înțeles pentru utilizatori, pentru a le permite să ia decizii în cunoștință de cauză;

—	ofertele de conținut personalizat ar trebui să se bazeze pe criterii care au fost furnizate în mod voluntar și/sau selectate de către fiecare utilizator pentru a spori autonomia acestuia;

Ușurința găsirii și facilitatea descoperirii

—	algoritmi care afectează rezultatele pe care utilizatorii le caută în mod activ (ușurința găsirii) și conținutul mediatic la care utilizatorii sunt expuși în mod pasiv (facilitatea descoperirii), precum și impactul acestora asupra consumului de mass-media al utilizatorului;

—	măsuri precum normele privind obligativitatea afișării, axate pe pluralism (sporirea ușurinței găsirii și a facilității descoperirii) pentru actorii care oferă acces la conținuturi mediatice și le organizează, luând în considerare noile tehnologii precum asistenții vocali;

—	orice criterii pentru sporirea ușurinței găsirii și a facilității descoperirii ofertelor de mass-media ar trebui să favorizeze pluralismul și diversitatea culturală și să nu fie legate de conținutul în sine;

Concentrarea pieței mediatice și accesul la date

—	abordări pentru evaluarea piețelor relevante și a concentrării pieței mediatice în lumina convergenței mediatice, a globalizării și a digitalizării, ținând seama de importanța disponibilității datelor privind cotele de piață în ceea ce privește actorii din domeniul mass-mediei;

—

în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor, accesul echitabil pentru creatorii de conținut, pentru canalele mediatice și pentru autoritățile de reglementare în domeniul mass-mediei la datele relevante colectate de actorii dominanți din cadrul pieței, pentru a le permite să se adreseze în mod eficient categoriilor de public și grupurilor-țintă de publicitate relevante;

—

în ceea ce privește legislația concurenței, facilitarea cooperării între furnizorii de servicii mediatice, publici și privați, pentru a forma alianțe cu scopul de a produce și distribui conținuturi mediatice de interes general fără a depinde de platforme mari, luând în considerare în același timp impactul posibil asupra pluralismului mass-mediei;

CONSTATĂ CĂ:

22.

există o suprapunere tematică tot mai mare a lucrărilor Grupului de lucru pentru audiovizual cu cele ale altor grupuri de lucru și este necesar să se asigure un schimb suficient de opinii cu cei care se ocupă de chestiuni legate de mass-media. În plus, se impune o adaptare a denumirii Grupului de lucru pentru audiovizual, pentru a reflecta modificările aduse de convergența mediatică;

INVITĂ STATELE MEMBRE ALE UE:

23.

să evalueze și să elaboreze în continuare măsuri naționale de evaluare a pluralismului mass-mediei pentru a se asigura că utilizatorii sunt expuși la conținuturi diverse și pot beneficia pe deplin de libertatea de exprimare și de dreptul lor la informare;

24.

să acorde atenția cuvenită constatărilor din cadrul prezentelor concluzii ale Consiliului la elaborarea viitoarelor reglementări și măsuri de politică în domeniul mass-mediei la nivel național, cu scopul de a garanta în mod adecvat pluralismul mass-mediei;

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

25.

să continue și să dezvolte suplimentar cercetarea pentru a identifica riscurile potențiale la adresa pluralismului mass-mediei și pentru a înțelege mai bine poziția modificată a canalelor mediatice editoriale în raport cu platformele de comunicare socială, motoarele de căutare, platformele de partajare a materialelor video și alte platforme mediatice; ar trebui luate în considerare în mod explicit conceptele din domeniul științelor informației;

26.

să țină seama de competența statelor membre de a adopta măsuri pentru a realiza obiective sociale, culturale și democratice, pe baza diversității lor lingvistice, a particularităților naționale și regionale și a interesului acestora de a menține accesul publicului la informații și conținuturi diverse;

27.

să promoveze o perspectivă holistică a politicii, luând în considerare variabilele juridice, politice și economice care sunt relevante pentru garantarea pluralismului și a libertății mass-mediei și să fie în special conștientă de posibilele efecte ale inițiativelor de reglementare care nu sunt considerate în mod tradițional reglementări în domeniul mass-mediei, dar au un impact major asupra pluralismului mass-mediei; să elaboreze o astfel de abordare holistică începând cu Planul de acțiune pentru democrația europeană, Planul de acțiune pentru sectorul mass-mediei și al audiovizualului și pachetul Actului legislativ privind serviciile digitale, deja anunțate;

28.

să consolideze coerența orizontală a cadrului de reglementare, luând în considerare pluralismul mass-mediei, în mod explicit și structural, în procesul legislativ în cursul evaluării impactului inițiativelor de reglementare;

29.

să instituie un „Forum european al mass-mediei” menit să reunească anual toate părțile interesate relevante pentru dezbateri asupra unor aspecte curente legate de politica în domeniul mass-mediei;

C. Credibilitate

RECUNOAȘTE CĂ:

30.

dezinformarea constituie o amenințare la adresa proceselor democratice, a sănătății publice și a societăților și poate promova discursuri de incitare la ură și incitare la violență online și offline, precum și subminarea încrederii în structurile și procesele democratice ale statului, care sunt esențiale pentru garantarea libertății presei și a mass-mediei;

31.

garantarea unui sistem mediatic de încredere este esențială, fapt scos în evidență de criza provocată de COVID-19, pentru a se asigura posibilitatea tuturor cetățenilor de a participa la dezbaterea democratică prin luarea de decizii în cunoștință de cauză, fără a fi afectați de influențe politice nejustificate, de presiuni din partea politicilor părților terțe, de ingerințe în scopuri de manipulare și de efectele dezinformării;

32.

furnizorii de servicii mediatice editoriale concurează pentru atenția utilizatorilor în ceea ce privește platformele cu alți producători de conținut care adesea nu respectă aceleași standarde editoriale. Conținutul senzaționalist și provocator este utilizat adesea pentru a maximiza ratele de interacțiune și veniturile din publicitate;

SUBLINIAZĂ CĂ:

33.

garantarea pluralismului mass-mediei înseamnă, de asemenea, asigurarea libertății utilizatorilor de a participa și de a interacționa cu conținuturi mediatice online fără teama sau riscul de hărțuire, prin protecția valorilor centrale fundamentale ale unui sistem mediatic liber, inclusiv protecția libertății de exprimare, protecția împotriva violenței și a urii, protecția demnității umane, protecția minorilor și protecția consumatorilor;

34.

intensificarea diseminării unor conținuturi provenite din țări europene sau neeuropene, inclusiv tot mai multe conținuturi care încalcă valorile centrale fundamentale ale sistemelor mediatice europene și naționale;

35.

câteva platforme online, la origine neeuropene, influențează din ce în ce mai mult accesul utilizatorilor din întreaga UE la conținutul mediatic;

ESTE DE ACORD CĂ:

36.

este dificil să se asigure respectarea legii în mod eficace, deoarece procesele existente de asigurare a respectării legii la nivel transfrontalier sunt adesea complicate, de lungă durată și ineficiente și nu asigură o protecție eficace pentru public. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui, prin urmare, să depună eforturi pentru a identifica norme și proceduri de asigurare a respectării normelor comune mai eficiente pentru conținuturile accesibile online și distribuite dincolo de frontierele naționale;

37.

platformele importante care au rolul de controlori ai fluxului de informație exercită adeseori un control „secundar” asupra conținuturilor care respectă deja standardele editoriale și dispozițiile legale aplicabile;

38.

pentru a identifica răspunsuri adecvate și individuale este esențial să se distingă între diversele manifestări ale conținutului fals și înșelător și să se identifice metodele tipice de diseminare a dezinformării (de exemplu, prin comportament disimulat coordonat);

39.

în ceea ce privește importanța libertății de exprimare, statele și autoritățile administrative de reglementare, precum și furnizorii privați de platforme ar trebui să se abțină de la definirea conținutului de calitate sau chiar a fiabilității conținutului. Acest lucru nu ar trebui să împiedice platformele să promoveze comunicările și anunțurile publice în caz de criză sau de situații de urgență;

INVITĂ STATELE MEMBRE ALE UE:

40.

să promoveze educația în domeniul mass-mediei, astfel cum se menționează în Concluziile Consiliului privind educația în domeniul mass-mediei într-o lume în continuă schimbare și, în special, să sprijine acele acțiuni de educație în domeniul mass-mediei la nivel național care combat dezinformarea, consolidează reziliența publicului și vizează cetățenii din toate grupele de vârstă;

41.

să încurajeze autoritățile lor naționale de reglementare să coopereze cu alte autorități naționale de reglementare, în special în cadrul Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mediatice audiovizuale (ERGA), și să evalueze normele naționale privind cooperarea juridică și administrativă, precum și caracterul adecvat al competențelor autorităților naționale independente din domeniul mass-mediei de a aborda provocările digitale și de a asigura respectarea reglementărilor existente;

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

42.

să ia măsurile corespunzătoare pe baza evaluărilor anterioare ale punerii în aplicare a codului de bune practici privind dezinformarea și în conformitate cu principiul general al libertății de exprimare, pentru a identifica lacunele existente și a preveni prejudiciul public prin abordarea tehnicilor de dezinformare prin diseminare în scopuri de manipulare, printre altele în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, deja anunțat;

43.

să consolideze reglementările privind mass-media din Europa având în vedere noile provocări digitale, cu accent pe distribuția transfrontalieră de conținuturi, prin optimizarea procedurilor și a funcționării principiului țării de origine, astfel încât asigurarea respectării reglementărilor privind mass-media la nivel transfrontalier să fie în măsură să protejeze în mod eficace utilizatorii și consumatorii de mass-media, precum și minorii;

44.

să consolideze forța executorie efectivă a normelor existente în cazurile transfrontaliere, să sprijine memorandumul de înțelegere privind normele procedurale simplificate pentru asigurarea respectării legii la nivel transfrontalier elaborat de autoritățile naționale de reglementare în cadrul ERGA și să consolideze sprijinul pentru administrarea, punerea în aplicare și adoptarea acestui acord de cooperare;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA SFERELOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE ȘI CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

45.

să promoveze dezvoltarea unor indicatori structurali și procedurali privind credibilitatea presei și a canalelor mediatice, promovând astfel respectarea normelor profesionale și a eticii;

46.

să colaboreze cu organizațiile societății civile, cu cercetătorii, cu jurnaliștii profesioniști și cu alți experți relevanți pentru a dezvolta instrumente de identificare a dezinformării (de exemplu, prin procese tehnice de verificare a faptelor), pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la eventualele preocupări legate de credibilitatea informațiilor oferite;

47.

să sprijine dezvoltarea Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO) în efortul de a depista și a denunța campaniile de dezinformare lansate prin intermediul diferitelor rețele sociale și al mijloacelor de informare digitale, astfel cum se prevede în Planul de acțiune al UE împotriva dezinformării.

ANEXĂ

Referințe

Consiliul European

—	Concluziile adoptate la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 1 și 2 octombrie 2020 (EUCO 13/20)

Consiliul Uniunii Europene

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind libertatea și pluralismul mass-mediei în mediul digital (JO C 32, 4.2.2014, p. 6)

—	Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe [...] la 12 mai 2014

—	Concluziile Consiliului privind consolidarea conținutului european în economia digitală (JO C 457, 19.12.2018, p. 2)

—	Concluziile Consiliului privind educația în domeniul mass-mediei într-o lume în continuă schimbare (JO C 193, 9.6.2020, p. 23)

Comisia Europeană

—	Pluralismul mass-mediei în statele membre ale Uniunii Europene, SEC(2007) 32

—	Orientările 2014-2020 privind sprijinul UE pentru libertatea și integritatea mass-mediei din țările implicate în procesul de aderare, DG Extindere, 2014

—	Evaluarea codului de bune practici privind dezinformarea – Realizări și domenii pentru îmbunătățiri ulterioare [SWD (2020) 180 final]

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Raportul din 2020 privind statul de drept Situația statului de drept în Uniunea Europeană, COM(2020) 580 final

Comisia Europeană/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

—	Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte, JOIN(2020) 8 final

Consiliul Europei

—	Recomandarea CM/Rec(2018)1[1] a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei

—	Recomandarea CM/Rec(2018)2 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor serviciilor de internet

—	Declarația Comitetului de Miniștri privind sustenabilitatea financiară a jurnalismului de calitate în era digitală, Decl (13/02/2019)2

—	Recomandarea CM/Rec(2020)1 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului

Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media

—	Competențele Uniunii Europene în ceea ce privește pluralismul și libertatea în mass-media, Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media, 2013

—	Parcu, P. L., New digital threats to media pluralism in the information age (Noi amenințări digitale la adresa pluralismului mass-mediei în epoca informației), RSCAS 2019/19, European University Institute

—	Stasi, M. L., Ensuring Pluralism in Social Media Markets: Some Suggestions (Asigurarea pluralismului în piețele platformelor de comunicare socială: câteva sugestii), RSCAS 2020/05; European University Institute

—

Brogi, E., Carlini, R., Nenadic, I., Parcu, P. L., de Azevedo Cunha, M. V., Monitoring Media Pluralism in the Digital Era. Application of the Media Pluralism Monitor in the European Union, Albania and Turkey in the years 2018-2019 (Monitorizarea pluralismului mass-mediei în era digitală. Aplicarea Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei în Uniunea Europeană, Albania și Turcia în perioada 2018-2019), RSCAS, European University Institute, 2020

Alte studii

—

Independent Study on Indicators for Media Pluralism in the Member States – Towards a Risk-Based Approach (Studiu independent privind indicatorii pentru pluralismul mass-mediei în statele membre – Către o abordare bazată pe riscuri), K. U. Leuven – ICRI, Jönköping International Business School – MMTC, Central European University – CMCS, Ernst & Young Consultancy Belgium, 2009

—	A free and pluralistic media to sustain European democracy (Mass-media liberă și pluralistă în sprijinul democrației europene), Grupul la nivel înalt pentru libertate și pluralism în mass-media, 2013

—	Internal Media Plurality in Audiovisual Media Services in the EU: Rules & Practices (Pluralitatea mediatică internă a serviciilor mediatice audiovizuale în UE: norme și practici), (raportul ERGA), 2018

—	ERGA Report on disinformation: Assessment of the implementation of the Code of Practice (Raportul ERGA privind dezinformarea: Evaluarea punerii în aplicare a codului de bune practici), 2020

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 422

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 7 decembrie 2020

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 422/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9868 — Raytheon Technologies Corporation/Saudi Arabian Oil Company/Middle East Cyber Services JV) ( 1 )	1
2020/C 422/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9884 — Thoma Bravo/Madison Dearborn Partners/Axiom) ( 1 )	2
2020/C 422/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9799 — Goldman Sachs/Summa Equity/EcoOnline) ( 1 )	3
2020/C 422/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9903 — SoftBank Group/Mizuho Financial Group/One Tap BUY) ( 1 )	4
2020/C 422/05	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9858 — Bosch Group/ELCO Group/JV) ( 1 )	5
2020/C 422/06	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10011 — ORIX/Cambourne/ORIX India Wind/GEH Assets) ( 1 )	6
2020/C 422/07	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9989 — BB Holding Investment/Duferdofin-Nucor) ( 1 )	7

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2020/C 422/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10063 – Mitsubishi UFJ Lease & Finance/Hitachi Capital) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	17
2020/C 422/11	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10057 — Schlumberger/CEA/Genvia JV) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	19

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2159
JPY	yen japonez	126,44
DKK	coroana daneză	7,4429
GBP	lira sterlină	0,90282
SEK	coroana suedeză	10,2578
CHF	franc elvețian	1,0822
ISK	coroana islandeză	152,10
NOK	coroana norvegiană	10,6598
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,518
HUF	forint maghiar	358,57
PLN	zlot polonez	4,4769
RON	leu românesc nou	4,8725
TRY	lira turcească	9,4636
AUD	dolar australian	1,6387
CAD	dolar canadian	1,5633
HKD	dolar Hong Kong	9,4240
NZD	dolar neozeelandez	1,7254
SGD	dolar Singapore	1,6206
KRW	won sud-coreean	1 320,60
ZAR	rand sud-african	18,4674
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,9421
HRK	kuna croată	7,5415
IDR	rupia indoneziană	17 222,37
MYR	ringgit Malaiezia	4,9366
PHP	peso Filipine	58,430
RUB	rubla rusească	90,0679
THB	baht thailandez	36,672
BRL	real brazilian	6,2759
MXN	peso mexican	24,1091
INR	rupie indiană	89,6755

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2020/C 422/08	Concluziile Consiliului privind garantarea unui sistem mediatic liber și pluralist	8
	Comisia Europeană
2020/C 422/09	Rata de schimb a monedei euro — 4 decembrie 2020	16

	Rectificări
	Rectificare la Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9684 – Parks Bottom/Omers/Accor/Fairmont Hotels) ( JO C 419, 4.12.2020 )	20


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.