(1)

În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, stabilind 20 de principii și drepturi pentru a sprijini buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Pilonul european al drepturilor sociale stabilește dreptul la condiții de muncă echitabile, prevede că egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile și stabilește dreptul de acces la protecția socială și formarea profesională. Acesta prevede, de asemenea, că perioadele de probă trebuie să aibă o durată rezonabilă și că utilizarea abuzivă a contractelor atipice trebuie interzisă. Principiul 4 („Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă”), prevede că „tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor”.

(2)

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate de Consiliu prin Decizia (UE) 2019/1181 (1), în particular orientarea 6, fac apel la statele membre să continue să abordeze problema șomajului în rândul tinerilor și problema tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), prin prevenirea părăsirii timpurii a școlii și îmbunătățirea structurală a tranziției de la școală la muncă, inclusiv prin deplina punere în aplicare a Garanției pentru tineret.

(3)

Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (2) stabilește elemente și principii pentru validarea învățării non-formale și informale, care permit persoanelor să beneficieze de validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor dobândite prin învățare non-formală și informală și să obțină o calificare integrală sau, după caz, una parțială.

(4)

Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (3) recomandă ca adulților cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe să li se ofere posibilitatea, în funcție de nevoile lor individuale, de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale sau să dobândească o gamă mai largă de aptitudini, cunoștințe și competențe.

(5)

Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (4) invită statele membre să sprijine dezvoltarea competențelor digitale de bază, precum și să sporească și să îmbunătățească nivelul competențelor digitale în toate segmentele populației.

(6)

Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii (5) oferă orientări referitoare la asigurarea unor stagii de calitate și include elemente privind calitatea care se referă în special la conținutul educațional, la condițiile de muncă și la transparența în ceea ce privește condițiile financiare și practicile de angajare.

(7)

Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace (6) identifică 14 criterii esențiale pe care statele membre și părțile interesate ar trebui să le utilizeze pentru a dezvolta programe de ucenicie de calitate și eficace, astfel încât să asigure atât dezvoltarea de competențe legate de locul de muncă, cât și dezvoltarea personală a ucenicilor.

(8)

Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (7) prevede un cadru comun pentru șapte colectări de date realizate anterior în mod independent, inclusiv Ancheta asupra forței de muncă din UE. Cadrul comun, și anume statisticile sociale europene integrate (Integrated European Social Statistics – IESS) generează date comparative mai granulare la nivelul UE, ceea ce va permite o mai bună înțelegere a tranziției tinerilor de la studii la muncă, identificând cu mai multă acuratețe experiența lor profesională și de învățare, dar și caracteristicile lor individuale de bază.

(9)

În concluziile sale din 15 decembrie 2016, Consiliul European solicită continuarea Garanției pentru tineret. În concluziile sale din 15 iunie 2017, Consiliul reafirmă statutul combaterii șomajului și a inactivității în rândul tinerilor ca prioritate de politică, consideră că Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor au oferit un impuls puternic pentru reforme structurale și inovare în materie de politici și subliniază faptul că pentru a construi o punte de legătură cu tinerii din categoria NEET sunt necesare eforturi puternice și persistente din partea autorităților naționale, precum și o cooperare intersectorială.

(10)

În rezoluția sa din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Parlamentul European invită statele membre să elaboreze strategii de comunicare corespunzătoare și adaptate pentru a se adresa tuturor tinerilor din categoria NEET și să adopte o abordare integrată în vederea oferirii de asistență și servicii mai individualizate pentru sprijinirea tinerilor care se confruntă cu multiple obstacole. Parlamentul European subliniază necesitatea de a îmbunătăți calitatea ofertelor în cadrul Garanției pentru tineret și al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și solicită o viitoare discuție cu privire la categoria de vârstă eligibilă.

(11)

Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii. Acesta are ca scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor.

(12)

Pentru a contribui la repararea prejudiciilor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19, pentru a demara procesul de redresare europeană în urma acestor prejudicii și pentru a proteja locurile de muncă și a crea altele noi, Comisia a propus un plan de redresare important pentru Europa bazat pe valorificarea întregului potențial al bugetului Uniunii și a propus instrumentul de redresare „Next Generation EU”. Respectivul instrument va fi esențial pentru sprijinirea, printre altele, a măsurilor pe termen scurt în favoarea ocupării forței de muncă, inclusiv a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, precum și a investițiilor în reforme de politică pe termen mai lung referitoare la piața muncii și la sistemele sociale, de educație și de formare.

(13)

În 2013, în timpul recesiunii economice anterioare, rata șomajului în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani) a fost de 24,4 % în Uniune (în creștere față de 16 % în 2008) și de peste 50 % în unele state membre și se înregistrau 6,5 milioane de tineri în categoria NEET cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Ca răspuns, în aprilie 2013 a fost adoptată Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (8). Aceasta constituie un răspuns coordonat major, la nivelul Uniunii, la provocările cu care se confruntă tinerii și se bazează pe intervenții în domeniul educației, precum și pe intervenții de politică activă pe piața forței de muncă în statele membre.

(14)

Pandemia de COVID-19 a aruncat Uniunea într-o recesiune economică fără precedent, care este probabil să readucă în scenă rate extrem de ridicate ale șomajului și ale tinerilor din categoria NEET. Se preconizează că economia Uniunii va scădea în mod semnificativ în 2020, intrând în cea mai profundă recesiune din istoria sa. Tinerii care se aflau deja într‐o situație precară pe piața muncii sau care se confruntau cu obstacole care le împiedicau accesul la un loc de muncă înainte de declanșarea pandemiei vor suferi cel mai mult, în timp ce tinerii care intră în acest moment în rândurile forței de muncă vor întâmpina dificultăți sporite în a-și asigura un prim loc de muncă. Prin urmare, în contextul crizei actuale, se impune consolidarea Garanției pentru tineret.

(15)

Tinerii se pot confrunta cu numeroase provocări pe piața muncii și din cauza perioadelor de tranziție pe care le traversează, a experienței lor profesionale limitate sau inexistente, precum și a altor obstacole care îi împiedică să intre în câmpul muncii. După cum s-a constatat în timpul recesiunilor din trecut, tinerii sunt mai afectați decât lucrătorii mai în vârstă și mai experimentați.

(16)

De asemenea, tinerele sunt mai susceptibile decât tinerii să devină inactive din cauza responsabilităților de îngrijire, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a adulților aflați în întreținere, sau din cauza altor responsabilități personale sau familiale. Responsabilitățile de îngrijire constituie un motiv de inactivitate de peste cinci ori mai frecvent în rândul tinerelor decât în cel al tinerilor. Acest lucru poate conduce la o creștere a disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cu consecințe de durată pe tot parcursul vieții femeilor.

(17)

Șomajul și inactivitatea în rândul tinerilor, precum și accesul limitat la servicii sociale și de educație și formare de înaltă calitate și incluzive pot determina sechele, cum ar fi un risc crescut de șomaj în viitor, niveluri reduse ale veniturilor viitoare, pierdere de capital uman și transmiterea sărăciei de la o generație la alta. Aceste elemente se traduc prin dificultăți individuale și generează costuri directe și indirecte pentru societate în ansamblul său. Acestea contribuie, de asemenea, la inegalități regionale, de exemplu în cazul tinerilor care sunt incapabili să își asigure o integrare durabilă pe piața muncii în zonele rurale sau în zonele îndepărtate și, prin urmare, încearcă să găsească oportunități în altă parte.

(18)

Evoluțiile în curs, cum ar fi automatizarea și digitalizarea producției și a serviciilor, continuă să remodeleze lumea muncii. Tinerii sunt suprareprezentați în locurile de muncă atipice, cum ar fi munca pe platformele digitale sau munca la cerere („gig work”), formule în care este posibil să nu dispună de acces la o protecție socială adecvată. Tinerii se numără printre acele categorii expuse riscului de a-și pierde locul de muncă din cauza automatizării, dat fiind că locurile de muncă de început de carieră au tendința de a consta în mai mare măsură în sarcini automatizabile. În același timp, tehnologiile digitale creează noi locuri de muncă și măresc cererea de competențe necesare transformării digitale în multe sectoare ale economiei.

(19)

A investi acum în capitalul uman al tinerilor europeni va contribui la adaptarea economiilor sociale de piață ale Europei la exigențele viitoare, permițându-le să țină seama de schimbările demografice și, totodată, să adere pe deplin la era digitală și la creșterea numărului de locuri de muncă în cadrul economiei verzi. Aceste investiții merg mână în mână cu reforme ale pieței muncii, care pot aborda unele dintre problemele structurale cu care se confruntă tinerii și le pot oferi acestora un punct de pornire mai favorabil. Uniunea va putea să se bucure pe deplin de avantajele oferite de o forță de muncă activă, inovatoare și competentă, evitând în același timp costurile economice și sociale foarte ridicate pe care le implică situația în care tinerii nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

(20)

O Garanție pentru tineret consolidată poate contribui la crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și la promovarea spiritului antreprenorial al acestora și poate ajuta la valorificarea oportunităților care decurg din tranziția digitală și cea verde. Ea poate contribui la reducerea sechelelor persistente de pe piața muncii cauzate de încetinirea severă a economiei, încurajând întreprinderile să angajeze tineri șomeri, inclusiv pe aceia care erau șomeri înainte de pandemie, și oferind cursuri de formare care să faciliteze corelarea tinerilor șomeri și a celor inactivi cu posturile vacante.

(21)

O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să asigure faptul că toți tinerii primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală. Pentru realizarea acestei ambiții, Garanția pentru tineret ar trebui să le ofere tinerilor o cale către o integrare stabilă pe piața muncii, precum și să informeze și să motiveze un număr mai mare de tineri, indiferent de obstacolele cu care aceștia s-ar putea confrunta, asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă. O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să urmărească cu asiduitate să sprijine tinerii în ceea ce privește acumularea de experiență profesională valoroasă și dezvoltarea competențelor adecvate pentru o lume a muncii aflată în schimbare, în special a competențelor relevante pentru sectoarele în creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Calitatea uceniciilor joacă un rol important în acest sens. Este necesară stimularea ofertei de ucenicii, mai ales în faza de redresare, și încurajarea participării întreprinderilor în vederea facilitării unei tranziții mai line către încadrarea în muncă. Uceniciile pregătesc tinerii pentru locuri de muncă foarte solicitate, oferindu-le astfel o cale către o integrare durabilă pe piața muncii, inclusiv la nivel local.

(22)

În Recomandarea Consiliului din 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret, statele membre s-au angajat să se asigure că toți tinerii sub vârsta de 25 de ani primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală. Lărgirea categoriei de vârstă pentru a include tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani ține cont de faptul că tranzițiile de la școală la muncă și integrarea durabilă pe piața muncii durează mai mult din cauza naturii în schimbare a muncii, a perioadelor extinse dedicate educației și a competențelor cerute. Este important să se recunoască faptul că încetinirea creșterii economice cauzată de pandemia de COVID‐19 va avea drept rezultat o proporție mai mare de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani care vor intra în șomaj și vor avea nevoie de sprijin. De asemenea, lărgirea categoriei de vârstă se aliniază măsurilor și programelor legate de tineret ale statelor membre, care sunt disponibile în general pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

(23)

Tinerii din categoria NEET sunt un grup eterogen. Pentru unii tineri, apartenența la categoria NEET poate fi un simptom al unor dezavantaje multiple și înrădăcinate și poate indica o rupere de societate pe termen mai lung și, prin urmare, necesită intervenții mai îndelungate. Unii tineri sunt deosebit de vulnerabili, de exemplu cei care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională sau cei cu o educație sau formare inadecvată, care, de multe ori, beneficiază de protecție socială limitată, nu au acces la resurse financiare, lucrează în condiții de muncă precare sau pot face obiectul discriminării. Pentru alții, cum ar fi tinerii cu înaltă calificare sau cei care au deja o experiență profesională semnificativă și încă relevantă, este probabil ca apartenența la categoria NEET să fie temporară, deoarece aceștia se confruntă cu obstacole mici la intrarea pe piața forței de muncă și nu au vulnerabilități inerente. O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să recunoască faptul că tinerii din categoria NEET necesită o abordare de la caz la caz: pentru unii dintre ei o abordare mai lejeră poate fi de ajuns, în timp ce pentru alții, mai vulnerabili, este posibil să fie nevoie de intervenții mai intensive, mai îndelungate și mai cuprinzătoare. Intervențiile ar trebui să se bazeze pe o abordare sensibilă la dimensiunea de gen și să țină seama de circumstanțele distincte de la nivel național, regional și local.

(24)

Mai mult de unul din cinci tineri din Uniune nu reușește să atingă un nivel de bază al competențelor digitale, tinerii slab calificați fiind de peste trei ori mai susceptibili să aibă competențe digitale insuficiente decât cei cu un nivel înalt de calificare. În contextul în care pandemia de COVID-19 accelerează tranziția digitală, deficitul de competențe digitale devine un factor determinant esențial pentru angajabilitatea tinerilor și pentru capacitatea lor de a valorifica oportunitățile care decurg din această tranziție. Actualizarea țintită a competențelor îi ajută pe tineri să răspundă cererii tot mai mari de competențe digitale și reduce decalajul digital.

(25)

O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să includă, atunci când se consideră adecvat, o formare pregătitoare înainte de acceptarea unei oferte, efectuată în funcție de nevoile individuale și legată de domenii specifice de competență, cum ar fi competențele digitale, verzi, lingvistice, antreprenoriale și de gestionare a carierei. Această formare practică poate fi un pas important în direcția urmării unui curs complet de formare profesională, o avanpremieră a lumii muncii, sau poate să completeze educația sau experiența profesională existentă, înainte ca tânărul să înceapă să beneficieze de oferta Garanției pentru tineret. O astfel de formare pregătitoare, care nu ar trebui să prelungească durata de patru luni a etapei pregătitoare, este informală și de scurtă durată, fapt care o distinge de oferta în sine.

(26)

Coordonarea eficace și stabilirea de parteneriate eficiente între diferite domenii de politică, inclusiv ocuparea forței de muncă, educație, tineret, egalitatea de gen și afaceri sociale, sunt esențiale în sensul favorizării oportunităților de angajare, educație și formare profesională de calitate, precum și a uceniciilor și a stagiilor. Serviciile integrate (cum ar fi ghișeele unice sau alte modele) facilitează accesul la servicii și prestații și pot furniza mai ușor soluții adaptate, flexibile și mai bine orientate pentru tinerii care se confruntă cu obstacole multidimensionale pe piața muncii. Serviciile integrate impun o schimbare a culturii muncii, plasând tinerii în centrul intervențiilor, încurajând schimbul de idei de bune practici la toate nivelurile de guvernare și construind rețele între toți actorii relevanți. În plus, trebuie abordate aspectele legate de protecția datelor pentru a se permite o cooperare eficientă și fără probleme între diferitele administrații și servicii publice.

(27)

Garanția pentru tineret consolidată ar trebui să fie pusă în aplicare prin intermediul unui mecanism format din măsuri de sprijin și ar trebui să fie adaptată la circumstanțele naționale, regionale și locale. Aceste mecanisme ar trebui să ia în considerare diversitatea statelor membre în ceea ce privește nivelul șomajului și al inactivității în rândul tinerilor, cadrul instituțional și capacitatea diferiților actori de pe piața muncii. De asemenea, ele ar trebui să țină seama de diferitele situații în care se află bugetele publice și de constrângerile financiare în ceea ce privește alocarea resurselor, și ar trebui să fie monitorizate și îmbunătățite continuu.

(28)

Măsurile de sprijin pot fi finanțate de fonduri ale Uniunii. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2014‐2020 (la care Uniunea contribuie cu aproape 9 miliarde EUR), alături de investițiile suplimentare din partea Fondului social european (FSE), a reprezentat o resursă financiară esențială a Uniunii pentru sprijinirea punerii în aplicare a Garanției pentru tineret. Ca parte a planului de redresare pentru Europa și a instrumentului „Next Generation EU”, Mecanismul de redresare și reziliență și Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) vor oferi finanțare suplimentară din partea Uniunii pentru măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Aceste eforturi vor fi completate în perioada de finanțare 2021‐27 de Fondul social european Plus (FSE+), care va sprijini întreaga gamă de măsuri de ocupare a forței de muncă, educație și formare ale Garanției pentru tineret consolidate,

1.

Pentru ca unui tânăr să i se poată prezenta o ofertă în cadrul Garanției pentru tineret, ar trebui ca tânărul respectiv să se înscrie mai întâi la un furnizor din cadrul Garanției pentru tineret. Programele din cadrul Garanției pentru tineret ar trebui să se bazeze pe următoarele orientări, care sunt structurate în jurul a patru etape (și anume: cartografiere, comunicare, pregătire și ofertă), și ar trebui organizate în funcție de circumstanțele naționale, regionale și locale, acordându-se atenție genului și diversității tinerilor vizați:

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32020M9875. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

1.

2.

3.

rue d’Harscamp 22

5000 Namur

BELGIA

(a)

capacitățile tehnice și financiare ale solicitanților;

(b)

modul în care aceștia intenționează să prospecteze, să exploreze și să exploateze aria geografică în cauză;

(c)

în cazul în care există mai multe cereri echivalente din punctul de vedere al capacităților tehnice și financiare, precum și al programului de prospectare și exploatare minieră: