RAPORT DE ACTIVITATE AL COMITETULUI DE SUPRAVEGHERE A OLAF – 2019

(2020/C 368/01)

Membrii Comitetului de supraveghere a OLAF

Domnul Jan MULDER

Președintele Comitetului de supraveghere a OLAF

Membru al comitetului din 23 ianuarie 2017, președinte din 1 martie 2017

Fost deputat în Parlamentul European, Țările de Jos

Doamna Maria Helena FAZENDA

Membru al comitetului din 23 ianuarie 2017

Secretar general al Serviciului de Securitate Internă, Portugalia

Procuror

Domnul Petr KLEMENT

Membru al comitetului din 23 ianuarie 2017

Parchetul General, Cehia

Procuror

Doamna Grażyna STRONIKOWSKA

Membru al comitetului din 13 iulie 2016

Parchetul Național, Varșovia, Polonia

Procuror

Domnul Rafael MUÑOZ LÓPEZ-CARMONA

Membru al comitetului din 1 decembrie 2017

Șef al Unității de sprijin din cadrul organismului general de control al statului de pe lângă Biroul procurorului special pentru combaterea corupției și a criminalității organizate, Spania

Auditor, avocat, economist

CUVÂNT-ÎNAINTE

Anul 2019 a început cu un secretariat în care multe posturi erau vacante. Până la sfârșitul anului, situația s-a schimbat. Un nou șef al secretariatului a sosit în toamnă, iar toate celelalte posturi vacante au fost ocupate de angajați noi. Se simțea un aer proaspăt.

Numirea noului director general al OLAF în 2018 a însemnat că pot fi depuse eforturi serioase pentru a stabili o înțelegere fermă și comună a funcționării Comitetului de supraveghere a OLAF.

Discuțiile au început cu toată seriozitatea, dar nu au fost întotdeauna ușoare. Cu toate acestea, atmosfera a fost constructivă. Deși nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la o serie de chestiuni nesoluționate, comitetul speră că, până la următorul raport anual, aceste chestiuni vor fi rezolvate și că vor fi instituite noi modalități de lucru, în conformitate cu cadrul juridic în care funcționează OLAF și Comitetul de supraveghere.

Discuțiile cu OLAF s-au axat pe tipul de acces pe care Comitetul de supraveghere ar trebui să îl aibă asupra investigațiilor OLAF cu o durată de peste 12 luni, astfel încât acesta să își poată îndeplini în mod eficace sarcinile de supraveghere și de monitorizare. Discuțiile au fost încadrate și au fost purtate pe baza avizului comun al serviciilor juridice ale Comisiei, Consiliului și Parlamentului cu privire la această chestiune. După cum prevede acest aviz comun, Comitetul de supraveghere este cel care stabilește ce informații sunt necesare pentru îndeplinirea mandatului încredințat de aceste trei instituții.

Directorul general al OLAF a fost un participant bine-venit la aproape toate reuniunile lunare ale Comitetului de supraveghere.

Revizuirea în curs a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentuuli European și al Consiliului (1) și crearea EPPO au constituit un punct de discuție important în cadrul acestor reuniuni.

După cum s-a menționat anterior, natura și forma obligațiilor de raportare ale OLAF pentru investigațiile cu o durată de peste 12 luni nu au fost încă hotărâte. Cu toate acestea, s-au înregistrat unele progrese pentru a pune în legătură diferitele abordări și pentru a ajunge la un rezultat convenit de comun acord. În ceea ce privește raportarea garanțiilor procedurale, s-a ajuns la un acord funcțional, care trebuie să fie acum testat în timp. La sfârșitul anului 2019, Comitetul de supraveghere a finalizat, de asemenea, un raport special privind „Cazuri respinse ale OLAF”, care a fost publicat la începutul anului 2020.

Un nou buget multianual pentru Uniunea Europeană este în curs de negociere într-o perioadă foarte dificilă, cu o creștere a fondurilor în diverse scopuri. Cu atât mai mult, OLAF și Comitetul său de supraveghere trebuie să rămână vigilenți.

Din perspectiva adoptării viitoare a unui nou regulament OLAF și a intrării în funcțiune a EPPO, Comitetul de supraveghere, asistat de secretariatul său, se concentrează în continuare pe îndeplinirea obiectivului său principal de consolidare a independenței OLAF.

CUPRINS

Cuvânt-înainte

2

Cuprins

3

Despre noi

4

(i) Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)

4

(ii) Secretariatul

4

Declarație de misiune

4

Sarcinile de monitorizare ale comitetului de supraveghere:

5

(i) Monitorizarea bugetului și a resurselor OLAF 8

5

(ii) Monitorizarea cazurilor 11

7

(iii) Monitorizarea duratei investigațiilor OLAF 13

8

Monitorizarea evoluțiilor privind aplicarea garanțiilor procedurale 26

14

Cazuri trimise autorităților judiciare naționale 30

17

Cazurile în care recomandările OLAF nu au fost urmate de către autoritățile relevante 31

17

Evaluarea priorităților politicii de investigare a OLAF și a orientărilor privind procesul de investigare 36

20

Relațiile cu OLAF, instituțiile UE, partenerii și părțile interesate ale OLAF 39

21

Revizuirea regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 40

22

Guvernanța comitetului de supraveghere 42

23

Despre noi

(i)   Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)

1.

Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) este un organism independent numit de comun acord de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană (2).

2.

Comitetul de supraveghere (denumit în continuare „CS” sau „comitetul”) monitorizează îndeplinirea funcției investigative a OLAF pentru a consolida independența acestuia în exercitarea corespunzătoare a competențelor care îi sunt conferite prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 (regulamentul OLAF). În special, comitetul monitorizează respectarea garanțiilor procedurale ale persoanelor implicate în investigații.

3.

Comitetul este compus din cinci experți independenți, externi, desemnați pe o perioadă de 5 ani (denumiți în continuare „membrii”) (3). Membrii își îndeplinesc rolul în deplină independență și nu solicită și nu primesc instrucțiuni de la niciun guvern sau instituție, organism, oficiu sau agenție a UE. Prin urmare, comitetul a organizat desfășurarea activităților sale de monitorizare astfel încât să garanteze această independență, în special în ceea ce privește statutul membrilor, bugetul și secretariatul acestuia.

4.

Regulamentul intern de procedură (4) al CS prevede normele care reglementează alcătuirea, funcționarea și metodele sale de lucru (procedurile în temeiul cărora își exercită rolul de monitorizare în conformitate cu regulamentul OLAF) și stabilește condițiile materiale în care trebuie să se desfășoare activitatea sa. Comitetul își desfășoară activitatea de monitorizare fără să intervină în desfășurarea investigațiilor OLAF în curs.

5.

CS raportează instituțiilor împuternicite să facă numiri și informează publicul, societatea civilă și autoritățile naționale relevante cu privire la rolul și activitățile sale.

(ii)   Secretariatul

6.

CS este sprijinit în activitatea sa de un secretariat, care lucrează pe bază permanentă. În conformitate cu regulamentul OLAF, secretariatul lucrează sub autoritatea directă a comitetului și independent de Comisie. Acesta joacă un rol esențial în facilitarea și contribuția la îndeplinirea tuturor sarcinilor asumate de CS.

7.

Secretariatul este alcătuit din membri ai personalului UE și din experți juridici și operaționali. Sub îndrumarea și gestionarea șefului, secretariatul monitorizează activitățile curente ale OLAF și prezintă membrilor CS rezultatele activităților sale de monitorizare și supraveghere, în vederea examinării și aprobării. Secretariatul asistă membrii comitetului în exercitarea atribuțiilor lor în mod eficient, în vederea consolidării independenței OLAF.

Declarație de misiune

Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Comitetul de supraveghere monitorizează cu regularitate îndeplinirea de către oficiu a funcției sale investigative, pentru a consolida independența oficiului în exercitarea corespunzătoare a competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament. În special, Comitetul de supraveghere monitorizează evoluțiile privind modul de aplicare a garanțiilor procedurale și durata investigațiilor, în lumina informațiilor transmise de către directorul general în conformitate cu articolul 7 alineatul (8).

8.

CS a fost înființat pentru a consolida și a garanta independența OLAF prin monitorizarea periodică a funcției sale investigative și pentru a acorda asistență directorului său general în îndeplinirea îndatoririlor sale. Comitetul este pe deplin angajat pentru îndeplinirea acestei misiuni. De asemenea, comitetul își interpretează rolul de a acorda asistență directorului general al OLAF într-o manieră care să permită cel mai bine OLAF să își îmbunătățească eficacitatea în calitate de organism de investigare al UE riguros și imparțial, complet independent de presiunea și interferența externe nejustificate. De asemenea, în 2019, OLAF și-a sărbătorit cea de a douăzecea aniversare, ceea ce reprezintă o oportunitate de a reflecta la modul în care oficiul și-a îndeplinit rolul și la maniera în care intenționează să procedeze în viitor, în special odată cu înființarea Parchetului European (EPPO) în lupta împotriva fraudei, a corupției și a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Comitetul este pregătit să sprijine OLAF în eforturile acestuia de a îmbunătăți calitatea activității sale și să joace un rol esențial în noul spațiu european de justiție, în care asistența și sprijinul OLAF pentru EPPO, precum și cooperarea OLAF cu EPPO vor avea o importanță fundamentală în protejarea intereselor financiare ale UE.

9.

Comitetul furnizează directorului general al OLAF și instituțiilor avize și rapoarte detaliate privind investigațiile în curs de desfășurare ale OLAF fără a interveni în acestea. Monitorizarea periodică a investigațiilor OLAF este cea mai bună modalitate de a garanta independența acestuia, iar pe întreaga perioadă de raportare, CS a fost foarte implicat în stabilirea unei relații de lucru solide cu directorul general al OLAF pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor trimise periodic către CS de către OLAF. Acest lucru se aplică în special pentru rapoartele privind investigațiile care se desfășoară pe o perioadă mai mare de 12 luni, pentru plângerile individuale împotriva investigațiilor efectuate de OLAF și pentru recomandările OLAF care nu au fost urmate de către autoritățile relevante. CS participă, de asemenea, în mod activ la schimbul interinstituțional anual de opinii privind performanțele OLAF, susținând în mod constant opinia că prioritățile politicii de investigare a OLAF trebuie să fie în concordanță cu principalele domenii ale cheltuielilor bugetare ale UE.

10.

Comitetul de supraveghere răspunde în fața instituțiilor care au numit membrii acestuia, iar ultimul său raport anual de activitate a fost discutat cu comisarul pentru buget și resurse umane, cu secretarul general al Comisiei, cu Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European (CONT) și cu Grupul de lucru al Consiliului împotriva fraudei în timpul președinției finlandeze.

11.

Comitetul salută, de asemenea, răspunsurile pozitive din partea Comisiei CONT a Parlamentului European din 2019 la raportul său privind propunerea de revizuire a regulamentului OLAF. Comitetul va continua să urmărească îndeaproape discuțiile interinstituționale actuale și negocierile dintre Parlament, Consiliu și Comisie (denumite în continuare „trilog”).

12.

Comitetul a organizat 10 ședințe plenare (5) și a continuat practica de a-l invita pe directorul general al OLAF, precum și personalul acestuia la reuniunile sale, pentru a discuta și a se informa cu privire la orice aspect relevant pentru activitatea comitetului și a OLAF. Comitetul și-a exprimat interesul de a desfășura o activitate constructivă împreună cu OLAF și de a sprijini oficiul în vederea îmbunătățirii performanțelor și a eficienței acestuia. În perioada de raportare, membrii comitetului au fost numiți în calitate de raportori pentru a lucra și a monitoriza anumite domenii din planul de lucru al comitetului. Aceștia au lucrat în strânsă cooperare cu secretariatul pentru a elabora proiecte de avize și de rapoarte care să fie adoptate de comitet.

Sarcinile de monitorizare ale Comitetului de supraveghere:

(i)   Monitorizarea bugetului și a resurselor OLAF

Articolul 6 alineatul (2) din Decizia 1999/352/CE a Comisiei din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2013/478/UE din 27 septembrie 2013: 2.   După consultarea Comitetului de supraveghere, directorul general transmite directorului general al DG BUDG un proiect preliminar de buget, pentru a fi inclus în anexa privind oficiul, la secțiunea „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Comitetul de supraveghere adresează directorului general avize, inclusiv, după caz, recomandări, privind, printre altele, resursele necesare pentru exercitarea funcției de investigare a oficiului, […] Considerentul 37 al Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 : Oficiul ar trebui să se bucure de independență în îndeplinirea funcțiilor sale. Pentru a întări această independență, oficiul ar trebui să fie supus monitorizării periodice a funcțiilor sale de investigare de către un Comitet de supraveghere, compus din persoane independente din afara sa, cu înalte calificări în domeniile de activitate ale oficiului. Comitetul de supraveghere nu ar trebui să intervină în desfășurarea investigațiilor în curs. Sarcinile sale ar trebui să includă, de asemenea, acordarea de asistență directorului general în îndeplinirea îndatoririlor sale.

13.

Comitetul este conștient că independența bugetară a OLAF are un impact direct asupra investigațiilor și operațiunilor acestuia. Prin urmare, comitetul consideră că un buget adecvat și o strategie cuprinzătoare privind resursele umane ar trebui să se numere printre prioritățile directorului general.

14.

Comitetul a recunoscut că, la fel ca în anii anteriori, proiectul de buget al Comisiei a făcut obiectul unor măsuri de economisire și a observat că creșterea anuală a bugetului a fost redusă în mod constant. În comparație cu anul precedent, bugetul OLAF a crescut cu 1,41 %, comparativ cu 3,42 % în anul precedent.

15.

În opinia comitetului, această reducere nu ar trebui să afecteze negativ lupta împotriva fraudei sau a activităților ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE. În plus, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii (6), precum și Pactul verde avut în vedere de către Comisie, adaugă mai multe responsabilități în sarcina OLAF.

16.

Comitetul dorește să sublinieze încă o dată nu numai faptul că OLAF ar trebui să fie scutit de măsurile de economisire cele mai restrictive aplicate altor direcții generale ale Comisiei, ci și că, în ceea ce privește resursele umane, ar trebui să beneficieze efectiv de stimulente care să permită recrutarea unui personal înalt calificat specializat în investigații și în recuperarea activelor. Acest lucru este deosebit de important pentru viitoarele relații de lucru ale OLAF cu EPPO.

17.

În perioada de raportare, comitetul a emis un aviz privind proiectul preliminar de buget al OLAF pentru 2020 și a analizat punerea în aplicare a bugetului OLAF aprobat pentru 2019. În cadrul examinării proiectului preliminar de buget al OLAF pentru 2020, comitetul a pus accentul în special pe următoarele aspecte: — impactul financiar și operațional al punerii în aplicare a noului sistem de gestionare a cazurilor al OLAF „OCM”); — strategia OLAF privind resursele umane; — raportul special al Curții de Conturi privind strategia antifraudă a Comisiei (7); precum și — impactul bugetar al instituirii EPPO asupra OLAF.

18.

CS sprijină recomandările Curții de Conturi Europene și răspunsul Comisiei adresat Curții privind consolidarea capacităților OLAF de a actualiza strategia antifraudă a Comisiei și de a pregăti evaluarea riscurilor și analiza bugetului UE pentru perioada 2021-2027 (8). În acest scop, după cum a afirmat CS în avizul său privind proiectul de buget pentru 2020 al OLAF, acestuia ar trebui să i se aloce resursele umane necesare.

19.

În plus față de aceste sarcini, în 2019 OLAF a fost invitat de către Comisie să contribuie și să furnizeze date concrete pentru a sprijini punerea în aplicare a statului de drept în statele membre ale UE și să consolideze monitorizarea propriilor recomandări adresate autorităților judiciare naționale. Aceste recomandări adresate statelor membre, instituțiilor, organismelor și agențiilor UE sunt, în principal, de natură financiară și vizează recuperarea sumelor primite în mod necuvenit de către beneficiarii programelor și acțiunilor UE, protejând astfel bugetul UE și păstrând încrederea cetățenilor în UE.

20.

În cadrul schimbului periodic de opinii cu directorul general în cadrul ședințelor plenare lunare, comitetul și-a reiterat preocupările și îndoielile serioase cu privire la punerea în aplicare a unui nou sistem de gestionare a cazurilor („OCM”) aflată în curs de desfășurare și implicațiile bugetare ale acestui sistem. Mai precis, întârzierile lungi și numeroase deja înregistrate în proiectarea și finalizarea OCM și derapajele fiscale semnificative repetate au determinat Comitetul de supraveghere să considere că proiectul OCM nu este gestionat cu un nivel suficient de transparență și de supraveghere.

21.

În această privință, comitetul recunoaște adoptarea de către Serviciul de Audit Intern al Comisiei a „Raportului final de audit privind practicile de gestionare a proiectelor informatice în cadrul OLAF” (iunie 2019). Raportul respectiv a identificat o serie de deficiențe semnificative în etapele timpurii ale OCM, inclusiv lipsa unei structuri clare și durabile de guvernanță a proiectelor, precum și lipsa unui control suficient din partea personalului de conducere de nivel superior și o incertitudine considerabilă în ceea ce privește estimările viitoare ale bugetului necesar pentru punerea în aplicare a OCM. Acesta a identificat, de asemenea, probleme clare în ceea ce privește gestionarea costurilor OCM.

22.

Comitetul recunoaște că directorul general s-a angajat în prezent să pună în aplicare recomandările Serviciului de Audit Intern al Comisiei și să se asigure că proiectul OCM este finalizat până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, comitetul remarcă faptul că, în februarie 2020, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a concluzionat că, până la sfârșitul lunii decembrie 2019, OLAF a pus în aplicare toate măsurile necesare pentru a se conforma acestui audit.

(ii)   Monitorizarea cazurilor

Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Comitetul de supraveghere monitorizează cu regularitate îndeplinirea de către oficiu a funcției sale investigative […] Articolul 4 din Decizia 1999/352/CE a Comisiei din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2013/478/UE din 27 septembrie 2013: […] Comitetul [de supraveghere] răspunde de monitorizarea periodică a modului în care oficiul duce la îndeplinire funcția de investigare. Avizul comun al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei din 5 septembrie 2016: Avizul comun subliniază că Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 împuternicește Comitetul de supraveghere să primească informații de la directorul general al OLAF: — cu privire la cazurile în care au fost transmise informații autorităților judiciare naționale, chiar și în cazul în care OLAF nu a efectuat nicio investigație; — cu privire la informațiile suplimentare legate de dosare privind toate cazurile, inclusiv în investigațiile aflate în curs și nu numai informații privind cazurile închise; — în ceea ce privește obligațiile de raportare ale directorului general al OLAF, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 implică o obligație activă de informare din partea OLAF. În această privință, acordarea unui acces electronic pur pasiv la bazele de date ale OLAF nu ar fi suficientă pentru a îndeplini obligațiile directorului general al OLAF, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

23.

Pentru a consolida independența OLAF și a sprijini directorul general în îndeplinirea sarcinilor sale, CS monitorizează în mod activ și periodic modul în care OLAF efectuează investigații. Comitetul a numit raportori pentru a monitoriza anumite investigații interne sensibile, precum și alte cazuri în care directorul general al OLAF a decis, după evaluarea informațiilor primite, să nu inițieze o investigație („cazurile respinse”).

24.

În noiembrie 2018, OLAF a acordat raportorilor comitetului și membrilor secretariatului său acces deplin la 64 de dosare ale OLAF: 60 de cazuri în care directorul general al OLAF a luat decizia de a nu începe o investigație (denumite „cazuri respinse”) și 4 investigații interne efectuate și închise de OLAF. În cursul anului 2019, Comitetul de supraveghere a primit acces la o serie de documente suplimentare în legătură cu unul dintre cele 4 de cazuri interne închise.

25.

În perioada de raportare, comitetul a organizat reuniuni și a avut un schimb de opinii cu personalul OLAF pentru a obține o mai bună înțelegere a modului în care au fost efectuate unele dintre aceste investigații.

26.

În perioada ianuarie-martie 2019, raportorii comitetului au organizat reuniuni lunare cu conducerea personalului OLAF, inclusiv cu directorii Direcției A („Investigații I”) și ai Direcției C („Sprijin pentru investigații”); cu șefii de unități, respectiv șeful Unității 0.1 („Selecție și revizuire a investigațiilor”), șeful Unității A.1 (Personal UE), șeful Unității C.3 („Analiză operațională și investigare criminalistică a infracțiunilor informatice”) și șeful Unității C.4 („Consultanță juridică”). La aceste reuniuni au participat selectori, revizori, investigatori, membri ai unităților de consultanță juridică și de monitorizare.

27.

În cadrul ședinței plenare din decembrie 2019, CS și-a adoptat proiectul de aviz privind cazurile care nu au fost deschise de directorul general al OLAF („cazurile respinse”) și, în ianuarie 2020, l-a transmis OLAF pentru observații. În februarie 2020, OLAF și-a prezentat observațiile și informații suplimentare. În martie 2020, Comitetul de supraveghere a publicat avizul (9).

28.

Comitetul reamintește că, în calitate de organism independent, se află într-o poziție fără egal pentru realizarea sarcinilor de monitorizare și supraveghere atribuite acestuia. Atunci când examinează cazurile raportate de OLAF, comitetul se asigură că activitatea sa se axează în continuare pe: riscurile potențiale pentru desfășurarea independentă a investigațiilor; respectarea garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale; respectarea principiilor generale și a normelor de investigare; evaluarea calității dosarelor și a informațiilor cuprinse în OCM; precum și respectarea normelor prevăzute în Orientările privind procedurile de investigare (OPI) pentru personalul OLAF.

(iii)   Monitorizarea duratei investigațiilor OLAF

Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Comitetul de supraveghere monitorizează cu regularitate îndeplinirea de către oficiu a funcției sale investigative, pentru a consolida independența oficiului în exercitarea corespunzătoare a competențelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament. Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 În special, Comitetul de supraveghere monitorizează evoluțiile privind modul de aplicare a garanțiilor procedurale și durata investigațiilor, în lumina informațiilor transmise de către directorul general în conformitate cu articolul 7 alineatul (8). Articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 Investigațiile se desfășoară fără întrerupere pe o perioadă care trebuie să fie proporțională cu împrejurările și complexitatea cazului. Articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 În cazul în care o investigație nu poate fi încheiată în termen de 12 luni de la începerea acesteia, directorul general, la încheierea perioadei de 12 luni și ulterior la fiecare șase luni, înaintează rapoarte Comitetului de supraveghere, indicând motivele și măsurile de remediere prevăzute în vederea accelerării investigației.

Observații generale

29.

Monitorizarea duratei investigațiilor efectuate de OLAF este una dintre principalele atribuții ale comitetului pentru a consolida independența OLAF.

30.

Obligația de a respecta un termen rezonabil în desfășurarea procedurilor administrative constituie un principiu general de drept al Uniunii și este o componentă a dreptului la bună administrare prevăzut la articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale (10). Potrivit jurisprudenței, atunci când durata procedurii nu este prevăzută de o dispoziție a dreptului Uniunii, caracterul rezonabil al termenului trebuie apreciat în funcție de totalitatea circumstanțelor proprii fiecărei cauze și în special de miza litigiului pentru persoana interesată, de complexitatea cauzei și de comportamentul părților în speță (11).

31.

Din jurisprudență și din articolul 7 alineatul (5) din regulamentul OLAF (12) rezultă că procedura în fața OLAF trebuie să se desfășoare fără întrerupere și nu poate fi prelungită dincolo de un termen rezonabil, care trebuie evaluat în funcție de circumstanțele și de complexitatea fiecărui caz (13).

32.

Comitetul consideră că este, de asemenea, esențial să sublinieze rolul său, astfel cum a fost clarificat de jurisprudența instanțelor UE (14), și să sublinieze domeniul de aplicare al activității sale de monitorizare în contextul specific al investigațiilor cu o durată de peste 12 luni.

33.

În primul rând, prin monitorizarea periodică a duratei investigațiilor OLAF și a motivelor oricăror întârzieri nejustificate, CS urmărește să consolideze independența de investigare și imparțialitatea OLAF, verificând faptul că nu are loc nicio intervenție externă sau internă în desfășurarea imparțială a unei investigații, că se asigură egalitatea de tratament și că întârzierile înregistrate sunt proporționale și justificate de complexitatea și/sau circumstanțele cazului respectiv.

34.

În al doilea rând, o investigație îndelungată care nu poate fi justificată de circumstanțele și/sau de complexitatea unui caz dat poate avea consecințe negative grave asupra: (i) dreptului la apărare al persoanelor în cauză (care au dreptul ca investigațiile care le privesc să fie soluționate într-un termen rezonabil, astfel cum se prevede la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE); și (ii) monitorizării ulterioare investigației (și anume, colectarea probelor este mai dificilă pe măsura trecerii timpului). Astfel, prin monitorizarea duratei investigațiilor OLAF, CS se asigură că sunt, într-adevăr, respectate drepturile procedurale garantate de articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale.

35.

În plus, monitorizarea din partea comitetului urmărește să asigure că rezultatele și constatările investigațiilor desfășurate de OLAF sunt luate în considerare și urmate în mod corespunzător de instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE, precum și de statele membre în cauză. Acțiunile subsecvente de natură judiciară, financiară sau disciplinară și posibilitatea urmăririi penale și a recuperării pot fi compromise iremediabil, în special din cauza problemelor de prescriere (prescripție în temeiul legislației naționale aplicabile) sau a imposibilității autorităților judiciare naționale de a efectua o investigație corespunzătoare pentru evenimentele care au avut loc cu mult timp în urmă.

36.

În cele din urmă, prin monitorizarea duratei investigațiilor, CS verifică dacă resursele umane și financiare alocate OLAF au fost utilizate în mod eficient, ceea ce ar putea avea un impact asupra adoptării priorităților politicii de investigare a OLAF și asupra bugetului său global.

37.

Este important să se sublinieze că acest rol specific, încredințat comitetului prin articolul 7 alineatul (8) din regulamentul OLAF, impune comitetului să efectueze o analiză de la caz la caz a fiecărei investigații mai vechi de 12 luni, pentru a se asigura că investigațiile OLAF se desfășoară în mod continuu și pe o perioadă proporțională cu circumstanțele și complexitatea lor. Pentru a îndeplini acest mandat, CS trebuie să aibă acces direct și neîngrădit, dacă nu la întregul dosar al OLAF, cel puțin la elementele esențiale pentru înțelegerea cazului, să identifice persoana (persoanele) în cauză și să respecte calendarul măsurilor de investigare, precum și deciziile în materie de gestionare a cazului adoptate de OLAF. În acest fel, comitetul respectă pe deplin independența OLAF în desfășurarea investigațiilor sale și nu intervine în efectuarea acestor investigații.

Accesul la informații legate de cazuri

38.

În raportul său de activitate anterior, CS a observat că din conținutul și calitatea rapoartelor prezentate de OLAF cu privire la cazuri a căror investigare a depășit 12 luni în 2019 nu a reieșit nicio informație care să permită comitetului să monitorizeze durata investigațiilor într-un mod eficace (15). În special, majoritatea rapoartelor nu au conținut informații pertinente sau substanțiale în descrierea cazului care să permită comitetului să evalueze dacă motivele indicate de OLAF pentru a justifica durata investigațiilor sunt corecte și dacă măsurile de remediere pentru finalizarea acestora sunt adecvate.

39.

CS dorește să reamintească faptul că, după cum a fost confirmat prin avizul comun al celor trei servicii juridice (avizul comun) (16), rămâne la latitudinea organismului de supraveghere (CS) să decidă, pe baza unei evaluări a necesității, care sunt informațiile care ar trebui furnizate de către organismul supravegheat (OLAF) sau ce informații sunt suficiente pentru îndeplinirea rolului său de supraveghere. Numai în acest mod pot fi asigurate independența CS în evaluarea investigațiilor OLAF și, prin urmare, independența OLAF. După cum s-a subliniat în avizul comun menționat, OLAF ar trebui să faciliteze sarcinile comitetului și să furnizeze informațiile solicitate, cu excepția cazului în care aceste informații sunt în mod evident irelevante sau dacă transmiterea lor ar constitui în mod necesar o intervenție în desfășurarea investigației în curs (17).

40.

Abordarea urmată de OLAF în trecut, în temeiul fostului regulament OLAF (18) și până în 2013, a fost de a transmite în mod sistematic către CS „evaluarea informațiilor inițiale” (19) și a datelor cu caracter personal pentru fiecare anchetă care durează mai mult de „12 luni” (20), pentru a permite CS să își îndeplinească misiunea de supraveghere în temeiul regulamentului OLAF. OLAF a renunțat în mod unilateral la această abordare în 2013. În rapoartele de activitate anuale anterioare (21) și în avizele sale anuale (22), CS și-a exprimat în mod clar opoziția fermă față de această nouă practică, care i-a limitat drastic capacitatea de a-și îndeplini mandatul de supraveghere în temeiul regulamentului OLAF.

41.

În perioada de referință, directorul general al OLAF și Comitetul de supraveghere s-au angajat într-un dialog pentru a găsi modalități de restabilire a accesului la nivelul anterior anului 2013 la informațiile legate de cazuri disponibile și înregistrate în sistemul OLAF de gestionare a cazurilor (OCM), o condiție sine qua non care să permită comitetului să monitorizeze eficient independența OLAF în ceea ce privește efectuarea investigațiilor sale externe și interne. Comitetul salută eforturile depuse de directorul general al OLAF în ultimele luni ale anului 2019 pentru a găsi o soluție adecvată la această chestiune importantă. În același timp, comitetul regretă că discuțiile în curs au durat atât de mult și speră că se poate ajunge cât mai curând posibil la o soluție funcțională și convenită de comun acord pentru a restabili aceeași formă pertinentă de acces de care s-a bucurat comitetul în primii 14 ani de activitate.

42.

În februarie 2019, comitetul a transmis directorului general al OLAF două noi „modele de rapoarte” bazate pe un model de raportare pe care îl propusese anterior chiar OLAF. Primul a fost conceput pentru o investigație care a depășit 12 luni, în timp ce al doilea a fost conceput ca instrument de raportare pentru investigații cu o durată de 18 luni sau mai mult și a fost conceput pentru a verifica impactul măsurilor de remediere luate de OLAF pentru a accelera investigația.

43.

Aceste două modele de rapoarte au inclus tipul de informații pe care comitetul le consideră „minim” necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere în temeiul articolului 7 alineatul (8) și al articolului 15 alineatul (1) din regulamentul OLAF, și anume: (i) o descriere detaliată a cazului raportat, inclusiv impactul economic estimat; (ii) legislația presupusă a fi încălcată; (iii) sancțiuni potențiale și considerații privind prescripția; (iv) activitățile operaționale întreprinse și rezultatele acestora; (v) activitățile operaționale care urmează să fie desfășurate; (vi) motivele pentru nefinalizarea cazului; și (vii) măsurile de remediere luate sau preconizate pentru accelerarea investigației.

44.

În mai 2019, OLAF a transmis CS un alt model de raport propus, care nu a fost considerat satisfăcător de către CS, deoarece acesta nu conținea informațiile minime esențiale solicitate de comitet. În iulie 2019, OLAF a propus o nouă versiune revizuită a „modelului pentru 12 luni”, care viza să răspundă preocupărilor și rezervelor serioase ale comitetului cu privire la tipul de informații puse la dispoziția acestuia.

45.

Comitetul de supraveghere a analizat în detaliu noul model de raportare revizuit propus de OLAF (23). Chiar dacă noul model ar putea fi considerat o îmbunătățire comparativ cu cel anterior (utilizat de OLAF în perioada 2013-martie 2019), acesta tot nu răspunde nevoilor CS în ceea ce privește calitatea și exhaustivitatea informațiilor furnizate în cadrul acestuia. În plus, acest fapt reprezentând un aspect esențial, datele cu caracter personal sunt ocultate din modele/rapoarte, ceea ce face aproape imposibilă evaluarea efectuată de către CS. CS a transmis rezultatele analizei sale și soluții alternative propuse de aceasta directorului general al OLAF în noiembrie 2019.

46.

În paralel cu discuția privind calitatea informațiilor furnizate de OLAF către CS, la 18 iulie 2019, directorul general al OLAF a solicitat un aviz din partea Oficiului Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD), solicitând în esență să se stabilească dacă, în îndeplinirea sarcinilor sale de raportare prevăzute la articolul 7 alineatul (8) din regulamentul OLAF, acesta ar încălca normele aplicabile privind protecția datelor în cazul în care ar divulga numele persoanei (persoanelor) în cauză într-o investigație a OLAF cu o durată mai mare de 1 an.

47.

În urma unei solicitări din partea AEPD (22 august 2019), Secretariatul a organizat două reuniuni cu AEPD (15 noiembrie 2019 și 2 decembrie 2019) în care a discutat în detaliu mandatul comitetului și tipul de informații necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale de monitorizare și supraveghere în temeiul regulamentului OLAF. CS a transmis observațiile sale în scris către AEPD la 17 decembrie 2019. La 5 februarie 2020, OLAF a transmis informații suplimentare către AEPD.

48.

După cum s-a menționat în mai multe rânduri, CS nu efectuează verificări standard, automatizate, ci o analiză detaliată pentru fiecare investigație specifică cu o durată mai mare de 12 luni. Identitatea persoanelor care fac obiectul investigației și a entităților juridice implicate în investigațiile OLAF ar trebui să fie dezvăluită în „raportul pe 12 luni”. Cunoașterea de la început a identității persoanelor care fac obiectul investigației este un element esențial și indispensabil pentru membrii CS atunci când evaluează dacă motivele invocate de OLAF pentru nefinalizarea unei anumite investigații justifică cu adevărat durata investigației. În lipsa acestor informații, CS nu este în măsură să își îndeplinească mandatul.

49.

CS dorește să reamintească faptul că prelucrarea de către acesta a datelor în cadrul monitorizării face parte din exercitarea legitimă a autorității sale oficiale, care îi este conferită direct prin regulamentul OLAF [articolul 7 alineatul (8) și articolul 15 alineatul (1)]. Legalitatea prelucrării a fost recunoscută pentru prima dată de AEPD în avizul său din 2007 (24). În acest sens, comitetul subliniază că nu este necesar să aibă acces la datele cu caracter personal ale niciunei persoane menționate într-o investigație a OLAF, ci numai la numele persoanei (persoanelor) în cauză. Astfel, poziția comitetului, după cum a fost exprimată în schimburile sale și în corespondența cu AEPD menționate mai sus, a fost întotdeauna aceea că prelucrarea datelor în acest context este adecvată, relevantă și neexcesivă, permițându-i să își îndeplinească mandatul specific care îi este încredințat prin regulamentul OLAF.

50.

În martie 2020, AEPD a răspuns solicitării directorului general al OLAF de emitere a unui aviz, ca urmare a intrării în vigoare a noilor norme ale UE privind protecția datelor (25). În avizul său AEPD a confirmat faptul că prelucrarea de către CS a datelor cu caracter personal a fost legală și necesară (26).

51.

CS a invitat OLAF să pună în aplicare concluziile AEPD fără întârzieri nejustificate și să acorde comitetului accesul la identitatea persoanelor (fizice) implicate în investigațiile care durează mai mult de 12 luni. De asemenea, comitetul este de acord în totalitate cu AEPD că identitatea persoanelor juridice nu constituie „date cu caracter personal” în temeiul legislației UE aplicabile și, prin urmare, ar trebui să fie, de asemenea, dezvăluită.

Rapoarte ale investigațiilor care durează mai mult de 12 luni primite de către Comitetul de supraveghere în 2019

52.

În 2019, comitetul a primit 587 de rapoarte (27) din partea OLAF privind 375 de investigații individuale cu o durată mai mare de 12 luni. Dintre aceste cazuri individuale, 34,4 % au durat mai mult de 12 luni, în timp ce 27,2 % au durat mai mult de 18 luni. Comitetul a luat act de faptul că 38,4 % din toate cazurile raportate în sensul articolul 7 alineatul (8) au depășit 24 de luni. Defalcat, acest procent a reprezentat: 16,5 % din cazurile individuale care durează mai mult de 24 de luni; 11,2 % mai mult de 30 de luni; 4,5 % mai mult de 36 de luni; 4,8 % mai mult de 42 de luni; 0,8 % mai mult de 48 de luni și 0,5 % mai mult de 48 de luni (figura 1). Comitetul a luat act de faptul că, în 2019, au existat 144 de cazuri cu o durată mai mare de 24 de luni care erau încă în curs de desfășurare. Defalcarea pe sectoare a investigațiilor efectuate de OLAF cu o durată mai mare de 24 de luni este prezentată în figura 2. Figura 1 375 de cazuri individuale – 2019 Figura 2 144 de cazuri individuale cu durata de peste 24 de luni – 2019

53.

În primul trimestru al anului 2019, OLAF a furnizat informații către CS utilizând formatul vechi de raportare pe care l-a utilizat în perioada 2013aprilie 2019. Comitetul a subliniat întotdeauna că aceste rapoarte nu aveau un conținut pertinent și erau incomplete.

54.

Pentru al doilea trimestru al anului 2019, rapoartele furnizate către CS s-au bazat pe modelul de raportare propus de OLAF în mai 2019, iar cele aferente perioadei iulie-decembrie 2019 s-au bazat pe modelul propus de OLAF în iulie 2019 (263 de rapoarte în total).

Analiza comitetului cu privire la 263 de rapoarte referitoare la investigații care durează mai mult de 12 luni

55.

La revizuirea celor 263 de rapoarte ale investigațiilor care durează mai mult de 12 luni, care acoperă perioada aprilie-august 2019, comitetul a evaluat, de asemenea, măsura în care noile modele de raportare propuse de OLAF oferă informații suficiente și pertinente care permit comitetului să monitorizeze evoluțiile privind aplicarea garanțiilor procedurale și durata investigațiilor, în conformitate cu articolul 7 alineatul (8) din regulamentul OLAF.

56.

În analiza sa, comitetul și-a concentrat analiza asupra faptului dacă raportul OLAF a furnizat următoarele elemente esențiale pentru sarcinile de monitorizare ale comitetului, și anume: — o descriere detaliată a cazului; — impactul economic estimat; — legislația presupusă a fi încălcată; — sancțiuni potențiale și considerații privind prescripția; — acțiuni operaționale inițiate până în prezent și rezultatele acestora; — acțiuni operaționale care mai trebuie derulate; precum și — motivele pentru care cazul nu a fost finalizat, inclusiv alocarea resurselor, volumul de activități operaționale, problemele de cooperare și alte aspecte.

57.

CS și-a menținut poziția anterioară potrivit căreia calitatea informațiilor furnizate de OLAF în noile modele de raportare tot nu permite comitetului să monitorizeze durata investigațiilor în conformitate cu articolul 7 alineatul (8) din regulamentul OLAF și, prin urmare, nu îi permite să își exercite în mod efectiv rolul de supraveghere.

58.

În special, în toate cazurile analizate, rapoartele nu includ suficiente informații factuale și/sau contextuale relevante care să permită comitetului să înțeleagă cel puțin elementele esențiale ale cazului. În cazurile în care domeniul de aplicare al unei investigații a fost extins, rapoartele nu oferă niciun motiv în acest sens. Mai important, niciunul dintre rapoarte nu identifică persoana/persoanele juridică/juridice și/sau fizică/fizice care fac(e) obiectul investigației.

59.

Nici informațiile privind „impactul economic estimat” și „sancțiuni potențiale” nu sunt furnizate în mod sistematic în rapoarte; în plus, doar în câteva cazuri rapoartele includ informații privind „legislația presupusă a fi încălcată”, un element important pentru acest exercițiu.

60.

În majoritatea rapoartelor, calendarul/cronologia activităților de investigare desfășurate nu este explicat(ă), datele fiind menționate numai în câteva cazuri. Nu sunt furnizate nici informații pertinente cu privire la rezultatele etapelor de investigare realizate și nici nu este prezentat în mod sistematic scopul general sau specific al fiecărei activități. În cele din urmă, cititorul poate identifica activitățile desfășurate în ultimele 6 luni doar câteva cazuri excepționale.

61.

Sunt furnizate explicații insuficiente sau chiar nu sunt furnizate explicații cu privire la motivul pentru care investigațiile nu au fost încă finalizate (28). În unele cazuri, nu există explicații clare sau suficiente privind „problema care apare” care să justifice întârzierea în cauză.

62.

Rapoartele pentru cazurile care depășesc 18 luni nu discută modul în care au fost puse în aplicare măsurile de remediere menționate anterior (aceste informații au fost furnizate numai în cazuri excepționale), ceea ce face imposibilă evaluarea a progreselor înregistrate de la momentul respectiv, dacă este cazul.

63.

Având în vedere aceste constatări și pentru a evita utilizarea ineficientă a resurselor umane ale OLAF, CS a propus o soluție funcțională și eficientă, care să implice accesul sistematic și automat la documentele specifice ale OLAF deja disponibile în sistemul OLAF de gestionare a cazurilor, OCM. Comitetul consideră că acest lucru va reduce considerabil, dacă nu va elimina, activitatea suplimentară a investigatorilor OLAF care trebuie să elaboreze, în beneficiul CS, rapoarte suplimentare cu exact aceleași informații care există deja în alte rapoarte legate de cazuri stocate în OCM. Această formă de acces direct la informații specifice și existente ar trebui să permită comitetului să obțină informații complete și pertinente cu privire la investigațiile care depășesc 12 luni și, astfel, să își îndeplinească mandatul prevăzut la articolul 7 alineatul (8) din regulamentul OLAF. Acestea fiind spuse, din motive de exhaustivitate, comitetul va sublinia că orice formă electronică directă de acces la informațiile legate de cazuri stocate în OCM nu elimină obligația directorului general al OLAF, în temeiul dispoziției menționate mai sus din regulamentul OLAF, de a raporta în continuare către CS cu privire la motivele pentru care investigațiile nu au fost închise în termen de 12 luni de la inițierea acestora, precum și cu privire la măsurile de remediere preconizate pentru accelerarea acestor investigații.

64.

Comitetul este optimist că, în urma recentului aviz al AEPD de revizuire a avizului său anterior din 2007, se va găsi o soluție finală în cursul anului 2020.

Monitorizarea evoluțiilor privind aplicarea garanțiilor procedurale

Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: În special, Comitetul de supraveghere monitorizează evoluțiile privind modul de aplicare a garanțiilor procedurale […]. Articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Directorul general instituie o procedură internă de consultare și control, care să includă un control al legalității, legat, inter alia, de respectarea garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate […]. Articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Garanții procedurale (neraportate aici, datorită lungimii sale)

Plângeri individuale raportate de OLAF cu privire la investigațiile sale

65.

Articolul 9 din regulamentul OLAF enumeră principiile și garanțiile procedurale pe care OLAF ar trebui să le aplice în desfășurarea unei investigații. Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament încredințează CS sarcina specifică de a se asigura că OLAF respectă garanțiile procedurale în exercitarea funcțiilor sale de investigare. Conform jurisprudenței constante, OLAF trebuie să respecte drepturile fundamentale prevăzute în legislația UE, în special în Carta drepturilor fundamentale (29). În fiecare an, comitetul acordă o atenție deosebită acestui aspect al mandatului său, întrucât este foarte important pentru cei vizați de o investigație a OLAF.

66.

Persoanele afectate de o investigație a OLAF pot depune o plângere direct la directorul general al OLAF. Procedura OLAF de soluționare a acestor plângeri este detaliată și pusă la dispoziția publicului pe site-ul OLAF (30). Directorul general al OLAF a luat măsuri pentru a se asigura că rapoartele privind plângerile individuale sunt trimise către CS cel puțin de două ori pe an. În septembrie 2019, CS a primit un raport privind plângerile referitoare la garanțiile procedurale pentru prima jumătate a anului 2019 (ianuarieiunie 2019). Un nou raport, privind a doua jumătate a anului 2019, a fost transmis către CS în februarie 2020. Rapoartele au acoperit informații privind: (i) plângeri procedurale primite de OLAF în cadrul propriei proceduri de depunere a unei plângeri (șase plângeri în total) (31); (ii) plângeri împotriva OLAF adresate Ombudsmanului European (patru plângeri în total);

67.

În 2019, OLAF nu a primit nicio plângere în temeiul articolului 90a din Statutul funcționarilor.

68.

Deși informative, explicațiile furnizate în aceste două rapoarte OLAF au avut un caracter general. Presupusele încălcări ale drepturilor în cadrul investigațiilor OLAF au fost enumerate într-un mod descriptiv, împreună cu un scurt rezumat al răspunsului OLAF la fiecare afirmație. Rapoartele au indicat, de asemenea, cazurile în care Ombudsmanul European a luat o decizie, cu un scurt rezumat al concluziilor sale. În ansamblu, informațiile furnizate inițial de OLAF nu au permis CS să monitorizeze evoluția garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale.

69.

Pentru a se asigura că drepturile fundamentale ale persoanelor afectate de investigațiile OLAF au fost protejate și că OLAF a aplicat în mod corect garanțiile procedurale, comitetul a solicitat accesul la: (i) plângerile inițiale; și (ii) răspunsurile OLAF la acestea.

70.

OLAF a transmis CS informațiile solicitate în februarie 2020. În urma analizării acestor plângeri și a răspunsurilor OLAF, CS a solicitat informații suplimentare cu privire la șase dintre plângerile soluționate de OLAF. OLAF a furnizat aceste informații în aprilie 2020.

Analiza plângerilor individuale soluționate de OLAF

71.

În patru din cele 10 plângeri depuse împotriva OLAF, Ombudsmanul European emisese deja o decizie de închidere a unui caz în care „nu s-a constatat administrare defectuoasă”. Astfel, Secretariatul și-a concentrat atenția asupra celor șase plângeri soluționate direct de OLAF în 2019.

72.

Principalele acuzații formulate în aceste plângeri se refereau la: 1) dreptul persoanei în cauză de a fi ascultată; și 2) dreptul persoanei în cauză de a avea acces la dosarele investigației și la documentele utilizate împotriva sa.

73.

În ceea ce privește punctul (1), comitetul constată că, pentru exercitarea efectivă a dreptului de a fi ascultat, persoanele vizate trebuie să fie informate cu privire la toate faptele care le privesc. Prin urmare, OLAF ar trebui să furnizeze o prezentare completă a faptelor relevante și să țină o evidență completă a observațiilor formulate de către persoana în cauză (32). În toate cele șase plângeri analizate, reclamantul, respectiv persoana în cauză într-o investigație a OLAF, a invocat următoarele argumente: (a) fie faptele prezentate de OLAF în „rezumatul faptelor” erau incomplete/nu erau clare/erau inexacte, privând astfel persoana în cauză de posibilitatea de a formula observații [articolul 9 alineatul (4) din regulamentul OLAF]; fie (b) declarațiile făcute de persoana în cauză (și anume, în timpul controalelor la fața locului) nu au fost anexate la raportul privind controalele la fața locului; fie (c) termenul limită pentru formularea de observații cu privire la constatările OLAF a fost prea scurt; fie (d) OLAF ar fi trebuit să permită persoanei în cauză să fie ascultată în cadrul unei audieri sau al unui interviu.

74.

CS a considerat că afirmațiile de la literele (a), (b) și (c) ar putea reprezenta încălcări ale garanțiilor procedurale în desfășurarea investigațiilor OLAF și, prin urmare, a decis să consulte în continuare dosarele cazului.

75.

Pe baza unei analize aprofundate, CS a concluzionat că afirmațiile menționate mai sus au fost nefondate și că OLAF a furnizat persoanei/persoanelor în cauză un „rezumat al faptelor” clar și complet, precum și posibilitatea de a formula în mod eficient observații cu privire la aceste fapte. OLAF a furnizat, de asemenea, informații suplimentare și a prelungit termenul de răspuns ori de câte ori i s-a solicitat acest lucru și a corectat „erorile de fapt”. Cu o singură ocazie, OLAF a permis accesul la anumite documente pe care le-a considerat necesare pentru înțelegerea aspectelor în cauză.

76.

În sfârșit, în ceea ce privește dreptul la o audiere sau la un interviu [afirmația (d)], CS constată că articolul 9 alineatul (4) din regulamentul OLAF stabilește principiul conform căruia concluziile referitoare în mod nominal la o persoană nu pot fi trase fără ca persoana respectivă să își poată exprima punctul de vedere cu privire la toate faptele care îl/o privesc. Cu toate acestea, OLAF are competența de a alege mijloacele prin care persoanei în cauză i se acordă posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Nu există un drept de a dispune de o „audiere” sau de a fi ascultat oral; în schimb, ceea ce contează este ca persoanei în cauză să i se fi oferit posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în scris. În plus, din motive de exhaustivitate, o audiere realizată în temeiul articolul 9 alineatul (2) din regulamentul OLAF nu reprezintă un drept al persoanei audiate, ci o activitate de investigare pe care o desfășoară OLAF. Prin urmare, OLAF, iar nu persoana în cauză, trebuie să decidă în fiecare caz dacă o astfel de măsură este necesară.

77.

În ceea ce privește punctul (2) și dreptul de acces la dosar, CS face trimitere la jurisprudența instanțelor UE, potrivit căreia o persoană vizată nu poate invoca în mod util nici principiul respectării dreptului la apărare, nici articolul 41 din cartă (dreptul oricărei persoane de a avea acces la dosarul propriu) pentru a obține acces la dosarele de investigație și/sau la raportul final al OLAF. Instanțele UE au constatat în mod constant că eficacitatea și confidențialitatea misiunii încredințate OLAF și independența OLAF ar putea fi subminate de accesul la aceste documente înainte de adoptarea unei decizii definitive care să afecteze în mod negativ persoana în cauză. Întrucât nu s-a considerat că rapoartele de investigație ale OLAF și deciziile de a transmite informații autorităților judiciare naționale afectează în mod negativ persoanele, OLAF nu are obligația de a acorda acces la dosarele sale înainte de luarea unei astfel de decizii. Jurisprudența a limitat acest drept tocmai pentru că este pe deplin susținut în etapele ulterioare (judiciare, disciplinare sau financiare) ale investigației în fața autorităților naționale competente.

78.

În concluzie, CS nu a identificat nicio încălcare a garanțiilor procedurale în cazurile analizate. Cu toate acestea, comitetul va continua să monitorizeze îndeaproape toate plângerile primite de OLAF.

Plângeri primite de Comitetul de supraveghere împotriva OLAF

79.

Adresa de e-mail (33) funcțională a Comitetului de supraveghere („FMB”) este punctul de contact pentru ca părțile interesate și publicul să informeze comitetul cu privire la preocupările și aspectele care intră în domeniul său de competență.

80.

Comitetul primește adesea plângeri fie cu privire la investigațiile OLAF în curs de desfășurare, fie cu privire la presupuse activități frauduloase care afectează interesele financiare ale UE. Cu toate acestea, astfel de plângeri nu intră în domeniul de competență al CS, care nu este nici un organism antifraudă, nici un organism de recurs împotriva deciziilor OLAF.

81.

Acestea fiind spuse, CS va transmite orice informații relevante către OLAF și va informa în consecință expeditorul. În 2019, comitetul a primit un număr relativ mic de plângeri împotriva deciziilor OLAF sau împotriva investigațiilor în curs de desfășurare. Într-un caz privind presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale, persoanele în cauză depuseseră deja o plângere la OLAF. Întrucât cazul se afla în mâinile autorității judiciare naționale competente căreia OLAF îi transmisese raportul final și a făcut, de asemenea, obiectul unei anchete a Ombudsmanului European, Comitetul de supraveghere a decis că nu este necesar să întreprindă măsuri suplimentare.

Cazuri trimise autorităților judiciare naționale

Articolul 17 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Directorul general informează periodic Comitetul de supraveghere privind activitățile oficiului, îndeplinirea funcției sale de investigare și măsurile luate în urma investigațiilor. Directorul general informează periodic Comitetul de supraveghere cu privire la: […] (b) cazurile în care s-au transmis informații autorităților judiciare ale statelor membre.

82.

În 2019, OLAF a trimis către CS o listă cu 49 de cazuri transmise autorităților judiciare naționale (AJN) ale statelor membre între 1 octombrie 2018 și 30 septembrie 2019 (34). Lista conține trimiterea la caz, data transmiterii raportului final al cazului către AJN și destinatarul recomandării. Aceste informații statistice reduse sunt puțin folositoare din punct de vedere practic pentru CS.

83.

Astfel cum se menționează în cel mai recent raport de activitate și în avizul său nr. 2/2017 (35), comitetul consideră că OLAF ar trebui să îi furnizeze ultimul raport de caz trimis către AJN. Instrumentul OLAF de gestionare a cazurilor (OCM) oferă deja acces direct la acest raport al OLAF. Comitetul ar trebui să aibă acces direct la rapoartele finale de caz din OCM după ce acestea au fost transmise către AJN.

84.

CS invită directorul general al OLAF să pună în aplicare în viitor această practică de acordare a accesului CS la raportul final de caz.

Cazurile în care recomandările OLAF nu au fost urmate de către autoritățile relevante

Articolul 17 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: „Directorul general informează periodic Comitetul de supraveghere privind activitățile oficiului, îndeplinirea funcției sale de investigare și măsurile luate în urma investigațiilor. Directorul general informează periodic Comitetul de supraveghere cu privire la: […] (a) cazurile în care recomandările directorului general nu au fost urmate;

85.

CS acordă o atenție specială rezultatului investigațiilor OLAF. Acțiunile întreprinse de autoritățile competente (de exemplu, recuperarea banilor, începerea urmăririi penale etc.) reprezintă un indicator pentru OLAF în evaluarea funcției sale de investigare, dar și pentru ca statele membre și instituțiile UE să evalueze nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE.

86.

Investigarea de către OLAF a fraudelor comise împotriva bugetului UE, a corupției și a abaterilor grave din cadrul instituțiilor europene necesită resurse umane, materiale și financiare semnificative. În cazul în care OLAF descoperă că au avut loc nereguli sau cazuri de fraudă, publicul se așteaptă ca recomandările OLAF să fie puse în aplicare, ca autorii fraudelor să fie puși sub acuzare și condamnați, iar prejudiciul adus bugetului UE să fie reparat.

87.

Potrivit cifrelor din ultimele cinci rapoarte anuale de activitate ale OLAF, rata de punere sub acuzare în urma recomandărilor judiciare ale OLAF a scăzut de-a lungul anilor de la 53 % la 36 %. Mai multe părți interesate și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la o rată relativ scăzută de urmărire penală, de punere sub acuzare și de condamnare în urma transmiterii rapoartelor finale de către OLAF către AJN.

88.

CS împărtășește opinia exprimată adesea, potrivit căreia rata de condamnare nu poate servi drept criteriu de referință pertinent pentru evaluarea eficacității justiției (penale). Numărul urmăririlor penale și al condamnărilor care urmează recomandărilor OLAF adresate statelor membre ar trebui comparat cu numărul urmăririlor penale și al condamnărilor care urmează rapoartelor penale realizate de către autoritățile administrative naționale. În plus, achitările și respingerile sunt mai frecvente în cazurile complexe de criminalitate economică decât în cazurile generale, din cauza faptelor complexe, a normelor multiple și, uneori, neclare, precum și a altor elemente care fac dificilă, dacă nu chiar imposibilă, stabilirea intenției unei persoane de a comite o infracțiune (mens rea). În orice caz, cifrele respective necesită o reflecție atentă din partea OLAF și o atenție deosebită din partea CS (36).

89.

CS recunoaște eforturile depuse de OLAF pentru o mai bună urmărire a recomandărilor financiare ale OLAF. Consiliul salută inițiativa OLAF din decembrie 2019 de a înființa un grup operativ de monitorizare pentru a sprijini directorul general al OLAF în îndeplinirea sarcinilor sale de monitorizare a recomandărilor OLAF adresate Comisiei și Parlamentului European (37). CS sprijină această idee și împărtășește opinia conform căreia trebuie să se pună la dispoziție resurse suplimentare, astfel încât acest lucru să se poată realiza în mod eficient.

90.

Cu toate acestea, CS observă că acest grup operativ pare să se concentreze în prezent mai mult asupra recomandărilor financiare decât asupra recomandărilor judiciare. Deși colectarea și verificarea statisticilor fac parte din procesul de evaluare globală, grupul operativ ar trebui să se concentreze mai mult asupra unei evaluări a impactului, pentru a identifica motivele pentru care recomandările OLAF nu au fost urmate până în prezent. Acest lucru ar permite OLAF să ofere orice asistență necesară destinatarilor recomandărilor și să anticipeze și să abordeze într-un stadiu incipient posibilele probleme și aspecte care împiedică destinatarii recomandărilor sale să le pună în aplicare.

Informările periodice de la OLAF privind cazurile în care autoritățile competente nu au urmat recomandările OLAF

91.

În temeiul regulamentului OLAF (38), directorul general al OLAF are obligația de a informa periodic comitetul cu privire la cazurile în care recomandările OLAF nu au fost urmate.

92.

Pentru a îndeplini această obligație, directorul general al OLAF transmite către CS, o dată pe an, un grafic care oferă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor întreprinse ca urmare a recomandărilor OLAF. Printre informațiile de bază trimise către CS se numără: numărul de caz al OLAF, data la care s-a emis recomandarea, identificarea destinatarului, un scurt rezumat al recomandării, data primirii răspunsului de la autoritățile competente prin care acestea informează OLAF că recomandarea nu va fi urmată, motivele prezentate de autoritatea în cauză și, în unele situații, observații suplimentare ale OLAF.

93.

Astfel cum a solicitat CS în ultimul său raport de activitate (39), OLAF a adaptat calendarul sistemului de raportare la anul calendaristic (ianuarie-decembrie), care este mai cuprinzător și mai puțin vulnerabil la erori.

94.

OLAF a informat CS că va furniza cifrele solicitate până în aprilie 2020. Abia în iulie 2020, OLAF a comunicat CS raportul consolidat privind recomandările judiciare și disciplinare ale OLAF care nu au fost urmate pentru perioada ianuarie-decembrie 2019. Comitetul nu a primit informațiile lipsă referitoare la recomandările financiare ale OLAF care nu au fost urmate până la data adoptării avizului.

95.

Pe baza informațiilor menționate mai sus, OLAF a primit răspunsuri referitoare la 42 de cazuri pentru care autoritățile în cauză au ales să nu urmeze recomandările judiciare ale OLAF. Tipul și frecvența motivelor prezentate de autoritățile competente pentru care nu au urmat recomandările OLAF ar putea fi grupate după cum urmează: Tabelul 1 Motivele furnizate de autoritățile competente de a nu respecta recomandările OLAF, astfel cum au fost raportate de OLAF Numărul Motivul 22 Lipsa dovezilor/dovezi insuficiente 12 Lipsa infracțiunii 4 Prescripție 3 Prioritate scăzută 2 Lipsa resurselor 1 Dovezi dificil de colectat 1 Necompetență 1 Altele

96.

Numărul de cazuri respinse sau care nu sunt urmărite penal din cauza lipsei de probe sau a dovezilor insuficiente este în creștere constantă în fiecare an (22 de cazuri în 2019 și 11 în perioada de raportare precedentă). CS remarcă, de asemenea, că numărul de cazuri respinse de autoritățile naționale deoarece nu a fost identificată nicio infracțiune este destul de ridicat (12 cazuri). Chiar dacă, în unele cazuri, OLAF a efectuat investigația în coordonare cu parchetele naționale în cauză, în opinia CS, nu este mai puțin adevărat că numai o cooperare timpurie și la timp între OLAF și autoritățile naționale în cauză este de natură să reducă numărul de cazuri respinse. OLAF și autoritățile naționale competente ar trebui să lucreze împreună din momentul în care apare prima suspiciune de fraudă.

97.

Prioritatea scăzută, lipsa resurselor și dificultățile de strângere a probelor sunt, de asemenea, menționate ca motive invocate de autoritățile naționale pentru a nu da curs recomandărilor OLAF. Întrucât informațiile furnizate către CS de către OLAF sunt limitate și pur descriptive, CS nu poate evalua relevanța și importanța unor astfel de argumente. CS reiterează faptul că, în conformitate cu tratatul, combaterea fraudei și a oricăror alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (40) reprezintă o responsabilitate comună (a statelor membre și a Uniunii Europene).

98.

CS lucrează în prezent la un aviz privind recomandările OLAF care nu au fost urmate de autoritățile destinatare, care ar trebui să ofere o analiză aprofundată a problemelor ridicate de acestea.

99.

CS va invita directorul general al OLAF să informeze comitetul de îndată ce ia cunoștință de faptul că recomandările sale nu au fost urmate, în locul practicii actuale de informare a CS doar o dată pe an. Acest lucru ar permite CS să monitorizeze în mod continuu în timp real, ceea ce ar îmbunătăți cu siguranță funcția de investigare a OLAF. Noile funcționalități ale sistemului OLAF de gestionare a cazurilor (OCM) ar trebui să facă acest lucru fezabil fără a supraîncărca personalul OLAF cu activitate de raportare suplimentară. În acest sens, CS a adresat OLAF o scrisoare în 2019 (41).

Analiza CS cu privire la 43 de cazuri în care recomandările nu au fost urmate de autoritățile competente

100.

În ultimul raport de activitate al CS (42), comitetul și-a exprimat interesul pentru monitorizarea și analizarea rezultatelor și a impactului activității OLAF într-un mod mai profund și mai puțin statistic.

101.

În 2019, CS a început să analizeze toate recomandările OLAF emise în perioada 1 octombrie 2013-13 decembrie 2017, pentru care OLAF a primit răspunsuri din partea autorităților în cauză între 1 martie 2016 și 28 februarie 2018, informând OLAF cu privire la faptul că recomandările sale nu fuseseră urmate (43 de cazuri în total). CS intenționează să emită un aviz în 2020, care va cuprinde două aspecte principale: (i) modul în care OLAF monitorizează recomandările și cooperează cu autoritățile relevante și (ii) modul în care se colectează probe privind o posibilă răspundere penală și modul în care acestea sunt transmise autorităților relevante.

Evaluarea priorităților politicii de investigare a OLAF și a orientărilor privind procesul de investigare

Articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013: Directorul general stabilește în fiecare an, în cadrul planului anual de gestiune, prioritățile oficiului privind politica de investigare și le transmite Comitetului de supraveghere înainte de publicare. Articolul 5 alineatul (1) a doua teză: Decizia directorului general al OLAF de a începe sau nu o investigație ține seama de prioritățile politicii de investigare și de planul anual de gestionare al oficiului […]. Articolul 16 alineatul (2) litera (a), Schimb de opinii cu instituțiile: Schimbul de opinii se poate referi la: (a) prioritățile strategice ale politicilor de investigare ale oficiului.

102.

În cadrul examinării priorităților politicii de investigare (PPI) a OLAF pentru 2019, CS a organizat mai multe reuniuni pe această temă cu directorul general și și-a exprimat punctele de vedere în cadrul schimbului interinstituțional de opinii din septembrie 2019.

103.

Comitetul a subliniat că este important ca OLAF să aibă inițiative în ceea ce privește depistarea și analizarea riscurilor în lupta împotriva fraudei, pe baza unor schimburi constante de informații cu alte direcții generale ale Comisiei. Acest lucru ar permite OLAF să pună în aplicare o politică de investigare mai proactivă și să se concentreze asupra celor mai grave și mai complexe cazuri. De asemenea, sectorul de informații al OLAF ar trebui să efectueze periodic evaluări ale riscurilor. Comitetul a solicitat OLAF să pună în aplicare aceste modificări cât mai curând posibil, în vederea instituirii Parchetului European (EPPO).

104.

În ceea ce privește PPI pentru 2019, OLAF a menținut o abordare foarte similară celei adoptate în anii precedenți, concentrându-se asupra următoarelor domenii: (i) cazuri care implică proiecte de transport și rețele de infrastructură, în special în ceea ce privește procedurile de achiziții publice; (ii) cazuri referitoare la proiecte finanțate sau cofinanțate din fondurile structurale și de investiții europene (43), din Fondul european de garantare agricolă și din fondurile de preaderare, în care măsurile luate de statele membre sau de țările candidate pot fi insuficiente sau cazuri care prezintă elemente transfrontaliere; (iii) cazuri care indică posibile abuzuri privind regulile de origine, clasificările tarifare în regimuri comerciale preferențiale și nepreferențiale și posibile fraude legate de evaluare în scopul sustragerii de la plata taxelor vamale convenționale, inclusiv de la măsurile tarifare care fac parte din politica UE în materie de protecție comercială; (iv) cazuri de contrabandă cu tutun, alcool, medicamente contrafăcute și alte produse periculoase pentru sănătate și securitate, care ar putea încălca drepturile de proprietate intelectuală și cazurile de fabricare ilegală a produselor din tutun; (v) cazuri referitoare la ajutorul umanitar și pentru dezvoltare acordat migranților, refugiaților și persoanelor strămutate în interiorul țării și cazuri referitoare la alte tipuri de sprijin acordat acestor grupuri-țintă.

105.

Directorul general al OLAF a informat comitetul că PPI ale OLAF au fost decise pe baza contribuțiilor primite de la părțile interesate, inclusiv contribuțiile din partea Rețelei de prevenire și detectare a fraudei a Comisiei, din rapoartele Curții de Conturi Europene, din rezoluțiile Parlamentului European și din rapoartele Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE.

106.

Pe baza informațiilor primite de la OLAF, CS a constatat că, în total, în 2019 au fost deschise 222 de investigații și 44 de cazuri de coordonare. 117 investigații și cazuri de coordonare s-au încadrat în PPI pentru 2018 (acestea reprezintă 43 % din investigațiile și cazurile de coordonare deschise). Deoarece aceste informații sunt extrem de limitate, ele nu permit comitetului să evalueze numărul de cazuri deschise pentru fiecare sector sau direcție. CS ia act de faptul că, în procesul de raportare a punerii în aplicare a PPI pentru 2019 și contrar practicii sale anterioare, OLAF a raportat împreună procentele investigațiilor și ale cazurilor de coordonare deschise. Prin comparație, în 2018 OLAF a deschis 218 investigații și 30 de cazuri de coordonare. Dintre acestea, 68 de investigații și 20 de cazuri de coordonare s-au încadrat în PPI pentru 2018 (ceea ce a reprezentat 31 % din investigațiile deschise și 67 % din cazurile de coordonare deschise). CS sugerează ca, în viitor, OLAF să urmeze aceeași abordare metodologică ca în anii precedenți și să raporteze procentajele pe categorie de investigații deschise.

107.

CS ia act de faptul că, în 2019, s-a înregistrat o îmbunătățire a ratei cazurilor deschise care se încadrează în PPI ale OLAF, în comparație cu 2018. Cu toate acestea, nu este mai puțin adevărat că majoritatea cazurilor pe care OLAF le-a deschis în 2019, aproximativ 57 % din investigațiile și cazurile de coordonare ale OLAF, nu se încadrează în propriile PPI. Comitetul a solicitat OLAF mai multe informații cu privire la aceste investigații și la motivele care au stat la baza adoptării acestor decizii.

108.

Comitetul observă că OLAF consideră, în mod paradoxal, propriile sale PPI doar criterii finale și reziduale pentru deschiderea unui caz. Chiar dacă PPI nu pot fi utilizate întotdeauna ca motiv suficient pentru a deschide o investigație, nu este mai puțin adevărat că acestea permit OLAF să își prioritizeze investigațiile și să aloce resurse în mod corespunzător și transparent.

109.

Comitetul consideră că este nevoie de schimbări radicale în abordarea OLAF în ceea ce privește propriile PPI pentru a se asigura că investigațiile OLAF sunt eficiente și eficace și că resursele sunt alocate în mod eficient și eficace.

Relațiile cu OLAF, instituțiile UE, partenerii și părțile interesate ale OLAF

110.

Fiind organismul independent responsabil de supravegherea OLAF, este necesară o comunicare deschisă și constructivă cu OLAF. Directorul general al OLAF și echipa sa au participat la opt din cele 10 ședințe plenare ale CS. În perioada de raportare au avut loc reuniuni bilaterale cu directorul general al OLAF și reuniuni de lucru între raportorii Comitetului de supraveghere și conducerea și personalul OLAF. CS apreciază acest dialog informativ și constructiv și așteaptă cu interes menținerea unor contacte mai strânse cu echipele operaționale ale OLAF.

111.

În noiembrie 2019, CS a organizat o reuniune cu personalul OLAF. Aceasta a fost o bună ocazie pentru CS să abordeze direct investigatorii și personalul OLAF, prezentând membrii CS și secretariatul acestuia, prezentându-și activitatea și răspunzând unor întrebări constructive din partea personalului OLAF. CS apreciază eforturile OLAF de a organiza acest eveniment și încurajează OLAF să continue să facă acest lucru periodic.

112.

CS consideră prioritară menținerea unor relații bune și regulate cu instituțiile UE. În septembrie 2019, CS a prezentat Comisiei, Parlamentului European (Comisia pentru control bugetar) și Consiliului (Grupul de lucru pentru lupta antifraudă) concluziile raportului său de activitate pe 2018. Comisia a contribuit activ la schimbul de opinii cu instituțiile, care a avut loc în decembrie 2019, astfel cum se prevede la articolul 16 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

113.

În perioada de raportare, CS a avut ocazia de a organiza reuniuni periodice cu foștii și actualii comisari responsabili de OLAF și cu secretarul general al Comisiei pentru a obține feedback cu privire la rezultatele OLAF și pentru a fi informat cu privire la discuțiile în curs, inclusiv cu privire la modificarea regulamentului OLAF.

114.

CS a acordat, de asemenea, atenție principalilor parteneri și părți interesate ale OLAF. În martie 2019, a avut loc un schimb de opinii între membrii CS și Ombudsmanul UE. Președintele și un membru al CS s-au reunit în septembrie 2019 cu reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor (CoR) – Comisia pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX). Subiectul principal al discuției a fost statul de drept (44). În noiembrie și decembrie 2019, CS a organizat două reuniuni cu Biroul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD). CS l-a invitat pe directorul IDOC (45) în ședința plenară din noiembrie 2019 pentru a explica rolul IDOC, funcția și interfața cu OLAF. CS dorește să continue aceste reuniuni fructuoase în viitor.

115.

În cele din urmă, CS și Secretariatul acestuia au participat, de asemenea, la conferința organizată de OLAF pe tema „Protecția intereselor financiare în UE” (46). CS consideră că această conferință este un eveniment util, oferind CS posibilitatea de a se întâlni și de a face schimb de opinii cu partenerii OLAF și cu părțile interesate din diferite state membre și de a informa publicul cu privire la activitatea curentă și anterioară a CS cu privire la garanțiile procedurale.

Revizuirea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013

116.

În cursul anului de raportare, comitetul a urmărit îndeaproape acțiunile întreprinse ca urmare a propunerii Comisiei, publicată în 2018, de modificare a regulamentului OLAF de stabilire a unei cooperări strânse cu Parchetul European și de asigurare a eficacității investigațiilor OLAF (47).

117.

La 16 aprilie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă pentru o poziție în primă lectură (48). Comitetul ia notă cu satisfacție de faptul că observațiile sale cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii de modificare (49) au fost luate în considerare de Parlament.

118.

Mandatul (50) Consiliului pentru negocierile cu Parlamentul European și decizia acestuia din urmă de a iniția negocieri interinstituționale după prima lectură a propunerii (51) au deschis calea către demararea negocierilor tripartite (52).

119.

Conștient de importanța acestei reforme, CS a încercat să joace un rol activ și constructiv în discuțiile în curs de desfășurare. În această privință, comitetul ar dori să își reitereze observațiile cu privire la propunerea prezentată la sfârșitul anului 2018. Observațiile CS au fost ghidate de principiul efectuării imparțiale a investigațiilor, al securității juridice, al transparenței și al răspunderii, OLAF trebuind să onoreze toate aceste principii.

120.

Mai precis, în ceea ce privește propunerea de instituire a funcției de inspector de garanții procedurale („inspectorul”) pentru a consolida garanțiile procedurale ale persoanelor care fac obiectul investigației de către OLAF, CS consideră că funcția de inspector propusă ar trebui să țină de competența CS. În opinia CS, este logic ca organismul care monitorizează și supraveghează în prezent respectarea ex post a garanțiilor procedurale de către OLAF să îndeplinească aceeași funcție și ex ante.

121.

În special, competențele inspectorului (53) de a monitoriza respectarea de către OLAF a garanțiilor procedurale s-ar suprapune din punct de vedere material cu competențele încredințate CS. Acest lucru nu numai că ar putea conduce la o dublare inutilă a activităților, ci ar putea, de asemenea, să creeze riscul ca cele două organisme să emită directorului general al OLAF recomandări divergente sau chiar contradictorii cu privire, în esență, la aceleași aspecte.

122.

În plus, CS consideră că, înainte de crearea unor noi organisme, ar trebui să se aibă în vedere în primul rând utilizarea sau consolidarea organismelor existente. Dublarea, în esență, a unui organism existent (CS) creează o complexitate administrativă inutilă și ineficiență.

123.

CS dispune deja de un secretariat funcțional – care este recunoscut, de asemenea, ca organism pe deplin independent prin actualul regulament OLAF – cu o experiență semnificativă în gestionarea și soluționarea plângerilor ex post împotriva OLAF.

124.

Prin urmare, din motive de consecvență, coerență și eficiență administrativă, în sensul unei utilizări raționale și optime a resurselor și mijloacelor existente, inspectorul ar trebui să fie plasat în sfera de competență a CS, menținând astfel nivelul ridicat de independență necesar pentru o astfel de sarcină și reducând, în același timp, cheltuielile bugetare și utilizând resursele umane existente.

Guvernanța Comitetului de Supraveghere

Metoda de lucru a CS

125.

În 2019, CS a organizat 10 ședințe plenare (54). Președintele, raportorii și membrii secretariatului comitetului s-au reunit, de asemenea, periodic pentru a colabora cu privire la anumite chestiuni. Pentru fiecare chestiune majoră analizată, Comitetul de supraveghere a numit un raportor. Raportorii au lucrat împreună cu secretariatul la întocmirea de proiecte de raport, de aviz sau de document care să fie discutate în cadrul ședințelor plenare. De asemenea, raportorii s-a întâlnit cu conducerea și personalul OLAF în elaborarea avizelor și rapoartelor comitetului. Comitetul a discutat cu OLAF cu privire la avizele sale înainte de adoptarea acestora.

Recrutarea personalului secretariatului CS

126.

În cursul perioadei de raportare, două posturi rămase vacante au fost ocupate în cadrul secretariatului, iar un nou șef al secretariatului a fost numit în urma unei proceduri de selecție în temeiul articolul 29 alineatul (2) din Statutul funcționarilor. Noul șef al secretariatului și-a preluat mandatul în octombrie 2019.

127.

Comitetul a fost implicat în toate aceste procese de recrutare. Funcționarii desemnați pentru secretariat nu trebuie să solicite sau să accepte niciodată instrucțiuni de la niciun guvern și de la nicio instituție, de la niciun organism, oficiu și de la nicio agenție în legătură cu exercitarea funcțiilor de monitorizare ale comitetului. Implicarea comitetului în recrutarea personalului secretariatului asigură și garantează independența procesului de selecție.

RPD

128.

Noul Regulament (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (55) prevede că normele suplimentare de aplicare privind responsabilul cu protecția datelor (RPD) trebuie adoptate de fiecare instituție sau organism al UE. OLAF și CS au același RPD. Decizia directorului general al OLAF de adoptare a normelor de aplicare privind RPD pentru OLAF și secretariatul Comitetului de supraveghere a fost adoptată în iulie 2019 (56).

Amplasamentul secretariatului

129.

În urma unei modificări a regulamentului OLAF (57), secretariatul CS este asigurat de Comisie, independent de OLAF, și în strânsă cooperare cu comitetul. În februarie 2017, secretariatul a fost afiliat din punct de vedere administrativ Oficiului de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale (PMO) al Comisiei Europene, deși continuă să fie amplasat într-o zonă de securitate separată în sediul OLAF.

130.

În ceea ce privește amplasarea efectivă a secretariatului, CS a fost de părere că un loc adecvat în cadrul zonei de securitate a OLAF, fiind însă sub autoritatea exclusivă a CS, ar permite secretariatului să își îndeplinească sarcinile într-un mod mai eficient.

131.

Comitetul a informat OLAF, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul și Curtea de Conturi Europeană că trebuie să fie găsit un loc mai adecvat pentru secretariatul său, reforma actuală a regulamentului OLAF constituind o oportunitate de a reexamina acest aspect.

Chestiuni bugetare

132.

Bugetul comitetului pentru 2019 a fost de 200 000 EUR, iar nivelul de execuție a bugetului a fost de 80,60 %. Ordonatorul de credite subdelegat responsabil pentru cheltuieli este directorul PMO.

Site-ul web al CS

133.

În scopul transparenței și al comunicării cu publicul și cu părțile interesate, Comitetul de supraveghere, în calitate de organism independent, își menține propriul său site web (58) în cadrul sistemului web „europa.eu”, independent de site-ul OLAF și în paralel cu acesta. Toate avizele și rapoartele adoptate de CS, precum și orice alte documente, informații și date relevante sunt publicate pe site-ul web al comitetului, cu excepția cazului în care sunt confidențiale. Secretariatul răspunde de conținutul și întreținerea site-ului web, în conformitate cu instrucțiunile comitetului.

134.

Comitetul și-a lansat site-ul web în 2015 (59). În prezent, aceasta lucrează la dezvoltarea unui concept de site web mai accesibil și mai atractiv, care ar trebui să fie mai ușor de utilizat. Noul site web ar trebui să fie operațional până la sfârșitul anului 2020.

---

(1)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(2)  Articolul 15.2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:02013R0883-20170101

(3)  Pentru a păstra experiența acumulată în cadrul comitetului, membrii trebuie înlocuiți în mod alternativ, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

(4)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/ALL/?uri=CELEX:32011Q1124%2801%29

(5)  Din ianuarie 2019 în decembrie 2019.

(6)  Bruxelles, 3 aprilie 2019, COM(2019) 163 final.

(7)  https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR19_01/SR_FRAUD_RISKS_ro.pdf

(8)  https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR19_01/SR_FRAUD_RISKS_ro.pdf

(9)  Avizul nr. 1/2020 – Cazuri respinse de OLAF privind membrii instituțiilor UE. Versiunea neconfidențială a avizului este disponibilă publicului la adresa: https://europa.eu/supervisory-committee-olaf/sites/default/files/opinion_no._1_2020_.pdf.pdf

(10)  Cauza T-447/11, Catinis/Comisia, 21 mai 2014, punctul 34 și jurisprudența citată.

(11)  Cauza T-447/11, Catinis/Comisia, 21 mai 2014, punctul 34; Cauzele conexate C-238/99 P, C-244/99 P, C-245/99 P, C-247/99 P, C-250/99 P-C-252/99 P și C-254/99 P, Limburgse Vinyl Maatschappij și alții/Comisia, ECLI:EU:C:2002:582, punctul 187.

(12)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.09.2013, p. 1).

(13)  Articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și Cauza T-48/05, Franchet și Byk/Comisia, 8 iulie 2008, punctul 274.

(14)  Cauza T-48/05, Franchet și Byk/Comisia, 8 iulie 2008, punctele 167 și 168.

(15)  Raportul anual de activitate pe 2018 al Comitetului de supraveghere a OLAF, punctele 45 și urm.

(16)  Punctul 8 din avizul comun al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la trei aspecte ale relației dintre OLAF și Comitetul său de supraveghere, 12 septembrie 2016. [Document protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43)].

(17)  Punctul 8 din avizul comun citat.

(18)  Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 1).

(19)  În evaluarea informațiilor inițiale, evaluatorul prezenta informațiile colectate și recomanda directorului general al OLAF dacă trebuia deschisă o investigație. În prezent, aceste informații sunt incluse în avizul privind decizia de inițiere a procedurii – formularul de lucru I, vademecumul OLAF de selecție a cazurilor.

(20)  Potrivit regulamentului OLAF anterior [Regulamentul (CE) nr. 1073/1999], perioada de raportare prevăzută la articolul 11 alineatul (7) era „nouă luni”. Articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 a prelungit perioada de raportare la „12 luni”.

(21)  Raportul anual al CS pe 2018, punctele 45, 46 și 49, Raportul anual al CS pe 2017, punctele 2429, Raportul anual al CS pe 2016, punctele 30-33, Raportul anual al CS pe 2015, punctele 30-33 și punctele 1-9, raportul anual al CS pe 2014, punctele 26-28, Raportul anual al CS pe 2013, punctele 18-19, Raportul anual al SC pe 2012, punctul 36.

(22)  Avizul CS nr. 2/2017 care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (articolul 19), punctele 30 și 31; Avizul CS nr. 4/2014 privind controlul duratei investigațiilor efectuate de OLAF, punctul 20.

(23)  Comitetul de supraveghere a transmis OLAF rezultatele analizei sale prin scrisoarea din 27 noiembrie 2019 și a propus o soluție alternativă.

(24)  Avizul AEPD privind o notificare de verificare prealabilă primită de la RPD din cadrul OLAF cu privire la monitorizarea periodică a punerii în aplicare a funcției de investigare (Cazul 2007/73).

(25)  Avizul AEPD privind „Modalitățile de furnizare a datelor cu caracter personal de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) Comitetului de supraveghere a OLAF” (AEPD ref. 2019-0720 – D 0793).

(26)  Extras din avizul AEPD nr. 2020: „[…] În scopul monitorizării de către comitet, într-un limbaj simplu, acesta trebuie să cunoască motivele pentru care OLAF nu și-a finalizat încă investigația și care sunt planurile OLAF de a o finaliza. Acesta are nevoie, de asemenea, de informații care să îl ajute să protejeze independența de investigare a OLAF. Informațiile necesare depind de scopurile precise ale activităților de monitorizare ale comitetului.

În cazul în care, de exemplu, o investigație vizează persoane expuse politic în cauză și acest lucru o încetinește, înțelegem că OLAF ar include informațiile respective în formularul de raportare (inclusiv numele).

Verificarea duratei investigațiilor ar putea necesita, în unele cazuri, accesul la numele persoanelor fizice vizate. În mod similar, numele ar putea fi necesare pentru a raporta cu privire la modul în care au fost asigurate garanțiile procedurale (informații privind investigația, audiere, observații etc.).

În plus, există și alte aspecte ale sarcinilor comitetului pentru care poate susține că are nevoie de numele persoanelor vizate de o investigație: unul dintre rolurile sale este de a proteja independența de investigare a OLAF, care include verificarea legăturilor dintre investigatori și persoanele în cauză.

Comitetul are dreptul de a obține informații suplimentare în cazul în care consideră că aceste informații sunt necesare pentru înțelegerea și verificarea unui caz specific, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) al cincilea paragraf din regulamentul OLAF. Acest lucru ar putea fi valabil, de exemplu, atunci când comitetul consideră că explicațiile OLAF nu sunt suficiente sau când dorește să verifice raportul OLAF. Furnizarea numelor persoanei în cauză ar trebui să permită comitetului să analizeze dacă sunt necesare informații suplimentare pentru a-și îndeplini misiunile. Această abordare pe mai multe niveluri pare să fie în conformitate cu principiul minimizării datelor (colectarea numai a informațiilor de care aveți nevoie, articolul 4 alineatul (1) litera (c) din regulament). […]”

(27)  Rapoartele puse la dispoziția Comitetului de supraveghere de către OLAF în 2019.

(28)  În doar câteva cazuri, investigatorul a furnizat informații suplimentare, dar încă insuficiente, utilizând categoria „altele”.

(29)  Hotărârea Tribunalului din 3 mai 2018 în cauza T-48/16, Sigma Orionis/Comisia, punctele 104 și 105 și jurisprudența ulterioară citată la punctul 100.

(30)  https://ec.europa.eu/anti-fraud/olaf-and-you/complaints-olaf-investigations_ro

(31)  OLAF a informat, de asemenea, CS cu privire la o a șaptea plângere, care i-a fost înaintată în decembrie 2019. Întrucât această plângere era încă în curs de soluționare, CS nu a efectuat nicio analiză a acesteia.

(32)  Cauza T-259/03, Nikalaou/Comisia, punctul 238.

(33)  OLAF-FMB-supervisory-committee@ec.europa.eu

(34)  Notă în atenția domnului Jan Mulder, președintele Comitetului de supraveghere a OLAF din 25 noiembrie 2019.

(35)  A se vedea punctul 32 din avizul care însoțește raportul de evaluare al Comisiei privind aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (articolul 19), https://europa.eu/supervisory-committee-olaf/sites/default/files/opinion_2_2017.pdf

(36)  CS efectuează o analiză aprofundată a 43 de cazuri în care recomandările OLAF nu au fost urmate de autoritățile competente.

(37)  Grupul operativ a fost inițial un proiect-pilot și a devenit o parte permanentă a structurii OLAF ca urmare a reorganizării OLAF la jumătatea anului 2020.

(38)  Articolul 17 alineatul (5) litera (a) al treilea paragraf din regulamentul OLAF.

(39)  A se vedea Raportul de activitate pe 2018 al CS, punctul 52.

(40)  Articolul 325 TFUE.

(41)  Scrisoarea din 14 octombrie 2019.

(42)  A se vedea Raportul de activitate pe 2018 al CS, punctul 60.

(43)  Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

(44)  A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii – Plan de acțiune”, 17 iulie 2019, COM(2019) 343 final (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0343&from=EN) și avizul CoR – CDR 3730/2019 referitor la acest lucru (https://cor.europa.eu/ro/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-3730-2019).

(45)  Oficiul de investigație și de disciplină al Comisiei (IDOC) efectuează (precum OLAF) investigații/anchete interne independente în cadrul Comisiei.

(46)  Conferința a avut loc în iunie 2019.

(47)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:52018PC0338

(48)  Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF [COM(2018) 338 – C8-0214/2018 – 2018/0170(COD)], https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2019-0383_RO.html

(49)  Scrisoarea Comitetului de supraveghere din 20 noiembrie 2018 adresată președintelui Comisiei CONT a Parlamentului European.

(50)  Mandatul Consiliului de negociere cu Parlamentul European din 7 iunie 2019.

(51)  Decizia Comisiei CONT de a iniția negocieri interinstituționale a fost aprobată la 8 octombrie 2019 și a fost anunțată în plenul Parlamentului European la 9 octombrie 2019.

(52)  Primul trilog a avut loc la 5 noiembrie, iar cea de a doua reuniune la 12 decembrie 2019.

(53)  Inspectorul ar urma: (i) să examineze plângerile referitoare la încălcarea garanțiilor procedurale și să emită recomandări neobligatorii adresate directorului general al OLAF cu privire la aceste plângeri; (ii) să monitorizeze respectarea garanțiilor procedurale aplicabile investigațiilor OLAF; (iii) să asigure gestionarea promptă a investigațiilor pentru a evita întârzieri nejustificate; (iv) să autorizeze inspecții și anumite acte de procedură la sediile instituțiilor UE.

(54)  Datele ședințelor CS sunt disponibile la adresa: https://europa.eu/supervisory-committee-olaf/activities/events

(55)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(56)  https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/dpo_implementing_rules_en.pdf

(57)  Regulamentul (UE) 2016/2030 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 317, 23.11.2016, p. 1). Regulamentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.

(58)  Site-ul web al CS a fost lansat online la 4 decembrie 2015: https://europa.eu/supervisory-committee-olaf

(59)  Decizia Comitetului de supraveghere privind transparența activităților sale independente din 5 noiembrie 2014.