COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

18.9.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 309/4

Rata de schimb a monedei euro (1)

17 septembrie 2020

(2020/C 309/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1797
JPY	yen japonez	123,38
DKK	coroana daneză	7,4396
GBP	lira sterlină	0,91530
SEK	coroana suedeză	10,4080
CHF	franc elvețian	1,0742
ISK	coroana islandeză	162,20
NOK	coroana norvegiană	10,7238
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,747
HUF	forint maghiar	361,16
PLN	zlot polonez	4,4579
RON	leu românesc nou	4,8600
TRY	lira turcească	8,9037
AUD	dolar australian	1,6152
CAD	dolar canadian	1,5567
HKD	dolar Hong Kong	9,1428
NZD	dolar neozeelandez	1,7533
SGD	dolar Singapore	1,6039
KRW	won sud-coreean	1 383,16
ZAR	rand sud-african	19,2673
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,9861
HRK	kuna croată	7,5418
IDR	rupia indoneziană	17 501,07
MYR	ringgit Malaiezia	4,8822
PHP	peso Filipine	57,167
RUB	rubla rusească	88,6075
THB	baht thailandez	36,801
BRL	real brazilian	6,2117
MXN	peso mexican	24,8461
INR	rupie indiană	86,8610

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

18.9.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 309/7

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9951 — PSPIB/Tishman Speyer/Espace Lumière)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 309/07)

La data de 10 septembrie 2020, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

—	Tishman Speyer Crown Equities 2007 L.L.C. („Tishman Speyer”, Statele Unite);

—	Public Sector Pension Investment Board (Consiliul de investiții pentru pensii din sectorul public) („PSPIB”, Canada);

—	SCI Espace Lumière („întreprinderea-țintă”, Franța).

Tishman Speyer și PSPIB dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi-țintă.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—	în cazul întreprinderii Tishman Speyer: deținerea, dezvoltarea, gestionarea de fonduri și exploatarea de bunuri imobile comerciale și rezidențiale în Statele Unite, Europa, America Latină și Asia;

—

în cazul întreprinderii PSPIB: gestionarea unui portofoliu diversificat la nivel mondial, incluzând acțiuni și obligațiuni, precum și investirea contribuțiilor nete la fonduri de pensii aflate în gestiunea sa în societăți necotate, bunuri imobile, infrastructură, resurse naturale și datorii private;

—	în cazul întreprinderii-țintă: proprietatea asupra unei proprietăți imobiliare comerciale, Espace Lumière, situată în Paris, Franța.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9951 — PSPIB/Tishman Speyer/Espace Lumière

Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2) JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

18.9.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 309/9

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 309/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„DALMATINSKA PEČENICA”

Nr. UE: PGI-HR-02456 – 10.4.2019

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile)

„Dalmatinska pečenica”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Dalmatinska pečenica” este un produs din carne uscată, cu termen îndelungat de păstrare, fără os, obținut din mușchiul longissimus dorsi de porc. Acesta este sărat uscat sau în saramură, afumat la rece, uscat și maturat exclusiv în aria geografică delimitată la punctul 4 din prezentul document.

„Dalmatinska pečenica” se obține din mușchiul longissimus dorsi de porc, refrigerat sau congelat (m. longissimus thoracis et lumborum), care se obține prin separarea unei părți din mușchiul file și din partea posterioară a semicarcasei de porc.

La introducerea pe piață, „Dalmatinska pečenica” prezintă următoarele caracteristici:

aspect exterior: produsul are o formă cilindrică, suprafețele nu au tăieturi sau alte deteriorări; suprafața exterioară are culoare maro deschis până la închis, cu sau fără pete de grăsime de culoare galben deschis până la maro deschis, care reprezintă rezultatul afumării;

secțiune transversală: produsul are o consistență fermă, elastică și o structură compactă; secțiunea transversală are o culoare roșie uniformă, care poate fi de la roșu închis la maro închis pe margini, cu sau fără pete de grăsime de culoare alb spre galben deschis sau maro deschis, care reprezintă rezultatul afumării; produsul este ușor de feliat;

gust și aromă: produsul are un gust ușor sărat, este fraged, suculent și se topește în gură; are o aromă distinctă de produs din carne uscată de porc, cu termen îndelungat de păstrare și cu o aromă ușoară de fum;

caracteristici chimice: conținutul de NaCl nu trebuie să depășească 7,5 %, conținutul de apă nu trebuie să depășească 55 %, iar activitatea apei (aw) să nu depășească 0,93.

Greutatea minimă a produsului finit este 1,3 kg. „Dalmatinska pečenica” poate fi comercializat în întregime, în bucăți sau în felii.

„Dalmatinska pečenica” este un produs din carne uscată, cu termen îndelungat de păstrare, care se consumă de obicei fără a fi supus în prealabil unui tratament termic. Întreaga procedură de preparare a „Dalmatinska pečenica”, de la începutul etapei de sărare uscată/în saramură până la sfârșitul etapei de maturare, trebuie să dureze cel puțin 45 de zile.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție a „Dalmatinska pečenica” cuprinde următoarele etape: sărarea uscată sau în saramură, afumarea la rece, uscarea și maturarea, toate acestea având loc în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La introducerea pe piață a produsului, întreg sau în orice tip de preambalaj care conține bucăți sau felii, acesta trebuie să poarte denumirea „Dalmatinska pečenica”, care trebuie să fie perfect lizibilă și de neșters, și trebuie să iasă în evidență prin dimensiunea, tipul și culoarea caracterelor (tipografice), în raport cu orice altă inscripție, inclusiv numărul (seria) lotului de producție și numele producătorului. Adjectivele precum „adevărat”, „tradițional”, „artizanal”, „tipic”, „indigen”, „făcut în casă” etc. sau termeni care indică toponimia ariei de producție nu trebuie să apară alături de denumirea „Dalmatinska pečenica”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a „Dalmatinska pečenica” se încadrează în limitele administrative ale următoarelor județe, orașe și comune:

—	județul Lika-Senj: regiunea orașului Novalja;

—

județul Zadar: regiunea orașelor Benkovac, Biograd, Nin, Obrovac, Pag și Zadar, precum și comunele Bibinje, Galovac, Jasenice, Kali, Kolan, Kukljica, Lišane Ostrovičke, Novigrad, Pakoštane, Pašman, Polača, Poličnik, Posedarje, Povljana, Preko, Privlaka, Ražanac, Sali, Stankovci, Starigrad, Sukošan, Sveti Filip i Jakov, Škabrnja, Tkon, Vir, Vrsi și Zemunik Donji;

—	întreaga regiune a județelor Dubrovnik-Neretva, Split-Dalmația și Šibenik-Knin.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „Dalmatinska pečenica” și aria sa geografică se bazează pe reputația și calitatea produsului, care rezultă din priceperea și abilitățile tradiționale ale producătorilor locali, precum și din factorii naturali ai regiunii.

„Dalmatinska pečenica” are proprietăți organoleptice specifice. În special, produsul are un gust ușor sărat, este fraged, suculent și se topește în gură și are un miros și o aromă de carne de porc fermentată, cu o ușoară aromă de afumat. Forma cilindrică, culoarea caracteristică a produsului „Dalmatinska pečenica” și aroma sa ușoară de afumat sunt rezultatul procedurii de prelucrare și al metodei de afumare specifice. Gustul ușor sărat al produsului fraged, suculent și care se topește în gură, precum și mirosul și aroma acestuia reprezintă rezultatul priceperii și abilităților specifice ale producătorilor locali și al condițiilor climatice specifice ale Dalmației.

Factori naturali

Aria geografică pentru producția de „Dalmatinska pečenica” cuprinde Dalmația în ansamblu, și anume fâșia lungă a coastei centrale și sudice a Croației, inclusiv insulele (Croația Adriatică Centrală și de Sud). Aceasta acoperă o suprafață de aproximativ 12 260 km2 și este separată de Croația continentală la nord-vest de lanțurile muntoase Velebit, Dinarides și Kamešnica. În cea mai mare parte, topografia Dalmației prezintă caracteristicile unui peisaj carstic.

Cea mai mare parte a Dalmației are un climat mediteraneean, cu veri calde, secetoase și ierni blânde și umede. Una dintre cele mai importante caracteristici ale climei Dalmației este reprezentată de vânturile frecvente care alternează în regiune. Vânturile care alternează în Dalmația, din octombrie până în aprilie, sunt Bora (un vânt de obicei uscat, rece, din nord-est), și Sirocco (sau Jugo), care este, de obicei, un vânt umed, cald, din sud-est. Temperatura medie este de 3-9 °C în luna cea mai rece, ianuarie, și de 22-26 °C în luna cea mai caldă, iulie. Deși marea este o sursă constantă de vapori de apă, temperaturile ridicate ale aerului și vânturile frecvente fac ca Dalmația să aibă cel mai scăzut nivel de umiditate relativă din Croația, cu o medie anuală cuprinsă între 65 % și 75 %. Datorită climei blânde și temperaturilor plăcute, aria geografică, Dalmația, se bucură de condiții favorabile pentru uscarea și maturarea produsului „Dalmatinska pečenica”.

Factori umani

Abilitatea de conservare a cărnii prin sărare și uscare s-a răspândit în Dalmația încă din perioada în care aceasta se afla sub dominația romană antică. Această abilitate a fost transmisă din generație în generație și a fost perfecționată în timp. Datorită condițiilor climatice favorabile ale Dalmației și disponibilității constante a sării de mare, a fost elaborată o procedură de prelucrare care a devenit o practică tradițională în Dalmația.

Priceperea și abilitățile tradiționale ale producătorilor locali sunt importante în toate etapele de producție ale „Dalmatinska pečenica”. Când selectează mușchiul longissimus dorsi de porc de calitate, producătorii se asigură că acesta are o formă mai mult sau mai puțin cilindrică și că este compact, fără tăieturi sau neregularități majore și fără decolorări ale suprafeței. Priceperea acestora pe parcursul etapelor de sărare uscată/în saramură și în determinarea cantității de sare/saramură care trebuie utilizată este rezultatul multor ani de experiență și garantează că produsul „Dalmatinska pečenica” maturat nu este prea sărat, dar conținutul său de sare este suficient pentru a proteja produsul împotriva alterării.

Condițiile climatice ale ariei geografice au avut o influență majoră asupra procesului de uscare a produsului „Dalmatinska pečenica”. O altă abilitate deosebită a localnicilor în cadrul etapei de uscare a produsului „Dalmatinska pečenica” a fost afumarea (selectarea lemnului de foc, modul și durata afumării); în vremea uscată, rece adusă de vântul Bora, ei scoteau „Dalmatinska pečenica” din camerele de uscare sau din bucătării afară la aer. Datorită activității antioxidante, carnea afumată rezista mai mult, oferindu-i produsului „Dalmatinska pečenica” aroma sa ușoară de afumat.

Cu toate că efectul de conservare al fumului nu mai are aceeași semnificație în producția actuală, „Dalmatinska pečenica” încă parcurge un proces de afumare, prin expunerea la „fum rece” generat prin arderea mocnită a unui lemn de esență tare, un procedeu cunoscut sub denumirea de piroliză, adică arderea lentă a lemnului și/sau a rumegușului la temperaturi scăzute, cu fum, dar fără flăcări. Lemnul de esență tare pentru afumarea la rece, cum ar fi carpenul, stejarul de stâncă sau stejarul pufos, a fost utilizat în mod tradițional ca lemn de foc în Dalmația.

La sfârșitul etapei de uscare, producătorul poate spune, în funcție de aspectul, culoarea și consistența produsului, când este momentul potrivit pentru etapa finală: maturarea produsului „Dalmatinska pečenica”.

Caracteristicile unice și distinctive ale „Dalmatinska pečenica” au făcut din acest produs obiectul unor studii științifice. Principala diferență în ceea ce privește metoda de producție a „Dalmatinska pečenica” față de produsele similare (cum ar fi „Istarski žlomprt”) este procesul obligatoriu de afumare în etapa inițială de uscare (Marina Krvavica și alții, 2016, Fizikalna svojstva i oksidativni status dalmatinske pečenice proizvedene u različitim tehnološkim uvjetima, în revista Meso, nr. 5), care îi conferă produsului „Dalmatinska pečenica” culoarea sa caracteristică și aroma delicată de afumat.

Un studiu științific privind compușii aromatici volatili din „Dalmatinska pečenica” a identificat o mare proporție de compuși derivați din fum, în special fenoli din grupul de compuși aromatici metoxifenol, inclusiv un nivel înalt de guaiacol și 4‐metilguaiacol, care, în opinia oamenilor de știință, contribuie în cea mai mare măsură la aroma de afumat. În plus, proprietățile antioxidante și antimicrobiene ale fumului provin din metoxifenoli, ceea ce îi face să fie ingrediente aromatice de dorit. Autorii publicației de mai sus evidențiază, de asemenea, faptul că metoda de afumare și temperatura fumului influențează în mod semnificativ nu numai compoziția compușilor aromatici volatili, ci și culoarea „Dalmatinska pečenica”. Motivul este că, în timpul pirolizei lemnului la temperaturi scăzute, se formează acizi carboxilici alifatici și carbonili, care îi conferă produsului „Dalmatinska pečenica” afumat culoarea sa caracteristică (Marina Krvavica și alții, 2018, Hlapivi spojevi arome dalmatinske pečenice proizvedene različitim postupcima dimljenja, revista Meso, nr. 5).

Produsul „Dalmatinska pečenica” poate fi recunoscut în special prin aroma sa ușoară de afumat. Deosebit de importante sunt priceperea și abilitățile producătorilor de a selecta tipurile potrivite de lemn și de a stabili momentul și durata corespunzătoare pentru afumare, care depind în mare măsură de condițiile meteorologice și de caracteristicile materiilor prime. Afumarea moderată la rece a produsului, folosind lemn de esență tare, este singura modalitate prin care se poate obține aroma sa ușor afumată; afumarea excesivă ar avea un efect negativ nu numai asupra aromei, ci și asupra culorii, consistenței și frăgezimii produsului. Cunoștințele producătorilor sunt importante și în ceea ce privește menținerea unor condiții microclimatice favorabile (temperatură, umiditate și curent de aer) în unitățile de producție, care trebuie să asigure viteza optimă pentru uscare și maturare, precum și intensitatea adecvată a procedeelor biochimice în țesuturile produsului, pentru a se asigura că produsul își atinge proprietățile senzoriale specifice. Priceperea producătorilor și abilitățile lor tradiționale de producție i-au conferit produsului „Dalmatinska pečenica” caracteristici specifice, care au contribuit la dobândirea reputației sale.

Mărturii scrise ale denumirii „Dalmatinska pečenica” pot fi găsite încă de la începutul anilor 1900, când, în cartea sa Poljica – narodni život i običaji 1903-1906, învățatul Don Frano Ivanišević a descris modul de producere a „Dalmatinska pečenica” de către producătorii locali din regiunea Dalmația, cu ajutorul priceperii și al abilităților dobândite de-a lungul mai multor ani de preparare a produsului. Frano Ivanišević spune și că „... mușchiul file de porc («pečenica» în limba croată), care face parte din cotletele de porc cunoscute în aria geografică delimitată ca «zarebrica» sau «zarebrnik», este de mult timp un produs foarte apreciat, de obicei vândut sau oferit în dar; este uneori pregătit pentru a fi vândut sau oferit drept cadou unui prieten”. Acest lucru demonstrează că, în acea perioadă, „Dalmatinska pečenica” se producea în majoritatea fermelor, dar nu în cantități suficiente pentru vânzarea în masă în afara zonei de producție (F. Ivanišević, 1903-1906, Poljica – narodni život i običaji, Zagreb; retipărit Društvo Poljičana „Sveti Jure” – Priko, 2006).

Denumirea „Dalmatinska pečenica” apare, de asemenea, în diferite lucrări culinare, cum ar fi Dalmatinska kuhinja de Dika Marjanović-Radica din 1939, care descrie metoda sa de producție (D. Marjanović-Radica, Dalmatinska kuhinja, 1939).

Reputația denumirii „Dalmatinska pečenica” și legătura sa cu aria geografică sunt, de asemenea, susținute de rezultatele unui sondaj. Când au fost întrebați de ce au ales să cumpere „Dalmatinska pečenica”, 85,29 % dintre respondenți au declarat că „Dalmatinska pečenica” diferă de produsele similare din punct de vedere al calității (gust, aromă, miros, frăgezime). Majoritatea respondenților au ales să cumpere produsul pentru că acesta este un produs tradițional din aria geografică a Dalmației. Majoritatea celor intervievați consumă „Dalmatinska pečenica” de peste 10 ani, în timp ce peste 50 % au declarat că l-au cumpărat întotdeauna, ceea ce demonstrează tradiția adânc înrădăcinată a producerii și consumării produsului. (M. Ćaćić, 2017, Sondaj – Opinia consumatorilor din Dalmația despre produsele locale tradiționale din carne conservată).

Faptul că „Dalmatinska pečenica” și metoda sa de producție sunt încă menționate în revistele de specialitate cu privire la produsele din carne demonstrează reputația de care acest produs se bucură în continuare (Marina Krvavica și alții, 2016, Fizikalna svojstva i oksidativni status dalmatinske pečenice proizvedene u različitim tehnološkim uvjetima, revista Meso, nr. 5).

Reputația produsului „Dalmatinska pečenica” este demonstrată, de asemenea, de numeroasele evenimente culinare care prezintă produse tradiționale din carne conservată, inclusiv „Dalmatinska pečenica”. Un eveniment culinar organizat la Hotel Esplanade în Zagreb în 2015 a inclus degustarea și evaluarea produselor din carne conservată, iar „Dalmatinska pečenica” a câștigat primele trei premii la categoria mușchiului file de porc. Un articol cu privire la eveniment, intitulat „Dalmația triumfă – avem cele mai bune pršut, panceta și pečenica”, a fost publicat în săptămânalul Nedjeljna Slobodna Dalmacija de jurnalistul M. Šilović (M. Šilović, 2015, Trijumf Dalmacije – imamo najbolji pršut, pancetu i pečenicu. Nedjeljna Slobodna Dalmacija, 2015).

„Dalmatinska pečenica” a devenit o delicatesă recunoscută și este servit în numeroase restaurante și unități de alimentație publică.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Izmijenjena%20Specifikacija%20proizvoda%20Dalmatinska%20pečenica.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

18.9.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 309/13

(2020/C 309/09)

DOCUMENT ADMINISTRATIV UNIC

„DALMATINSKA PANCETA”

Nr. UE: PGI-HR-02455 – 9.4.2019

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumire (denumiri)

„Dalmatinska panceta”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Dalmatinska panceta” este un produs din carne uscată, conservat, cu o formă dreptunghiulară, produs din șuncă împănată de porc, cu șoriciul aferent, cu sau fără cartilaj de la coaste, însă fără coaste, care se prelucrează prin sărare sau prin conservarea în saramură, se afumă la rece, se usucă și se lasă la maturat exclusiv în cadrul ariei geografice definite la punctul 4 din prezentul document.

„Dalmatinska panceta” se produce din șuncă de porc împănată proaspătă refrigerată sau congelată. Șunca împănată folosită la producerea „Dalmatinska panceta” provine de la pieptul și burta porcului.

La momentul comercializării, „Dalmatinska panceta” trebuie să aibă următoarele caracteristici:

—

aspect exterior: produsul are o formă mai mult sau mai puțin dreptunghiulară, cu sau fără urme vizibile de coaste; marginile și suprafețele produsului sunt netede, fără nicio tăietură sau alte modificări; șoriciul este ferm, fără nicio încrețitură proeminentă; culoarea suprafeței externe a produsului este de la cafeniu deschis până la închis;

—

secțiune transversală: produsul are o consistență fermă, elastică și o structură compactă; mușchiul roșu se poate vedea clar în secțiune transversală, trecând prin țesutul gras, a cărui culoare este de la alb la roz, însă poate fi galben aprins de-a lungul marginilor în urma afumării; produsul este ușor de feliat;

—	gust și aromă: produsul are un gust ușor sărat, este fraged, suculent și se topește în gură; are aroma distinctivă a produselor din porc uscate conservate, cu o ușoară aromă de fum;

—	caracteristici chimice: conținutul de NaCl trebuie să fie de cel mult 7,5 %, conținutul de apă de cel mult 55 %, iar activitatea apei (aw) de cel mult 0,93.

Greutatea minimă a produsului finit este 1,3 kg. „Dalmatinska panceta” se poate comercializa sub formă de calupuri întregi, bucăți sau felii.

„Dalmatinska panceta” este un produs din carne uscată, conservat, care se consumă în general fără a fi supus mai întâi unui tratament termic. Întreaga procedură de prelucrare a „Dalmatinska panceta”, de la începutul etapei de sărare/conservare în saramură până la sfârșitul etapei de maturare trebuie să dureze minimum 65 de zile.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție pentru „Dalmatinska panceta” conține etapele următoare: sărarea sau conservarea în saramură, afumarea la rece, uscarea și maturarea, toate acestea trebuind să aibă loc în aria geografică definită la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La momentul comercializării produsului în calupuri sau în orice tip de preambalaj care conține bucăți sau felii, produsul trebuie să prezinte denumirea „Dalmatinska panceta”, care trebuie să fie lizibilă în mod clar și de neșters și care trebuie să iasă mai clar în evidență în ceea ce privește dimensiunea, tipul și culoarea caracterelor (tipografiei) decât orice altă inscripție, inclusiv numărul lotului de producție (seria) și denumirea producătorului. Adjective precum „adevărat”, „tradițional”, „artizanal”, „tipic”, „local”, „de casă” etc. sau termeni care indică toponimia zonei de producție nu trebuie alăturați denumirii „Dalmatinska panceta”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a „Dalmatinska panceta” se limitează la liniile de demarcație administrativă ale următoarelor județe, orașe și comune:

—	județul Lika-Senj: regiunea orașului Novalja;

—

județul Zadar: regiunea orașelor Benkovac, Biograd, Nin, Obrovac, Pag și Zadar, și comunele Bibinje, Galovac, Jasenice, Kali, Kolan, Kukljica, Lišane Ostrovičke, Novigrad, Pakoštane, Pašman, Polača, Poličnik, Posedarje, Povljana, Preko, Privlaka, Ražanac, Sali, Stankovci, Starigrad, Sukošan, Sveti Filip i Jakov, Škabrnja, Tkon, Vir, Vrsi și Zemunik Donji.

Întreaga regiune a județelor Dubrovnik-Neretva, Split-Dalmatia și Šibenik-Knin.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „Dalmatinska panceta” și aria sa geografică se întemeiază pe reputația și calitatea produsului, care sunt rodul experienței tradiționale și al priceperii producătorilor locali, precum și al factorilor naturali din regiune. „Dalmatinska panceta” are proprietăți organoleptice specifice. În special, produsul are un gust ușor sărat, este fraged, suculent și se topește în gură și are mirosul și aroma de carne de porc fermentată, cu o aromă ușor afumată. Produsul are o structură compactă în secțiune transversală, cu mușchiul roșu vizibil în mod clar, trecând prin țesutul gras de culoare alb-rozaliu sau gălbui-deschis pe margini. Aceste proprietăți organoleptice sunt rezultatul metodelor specifice folosite pentru a produce „Dalmatinska panceta” în condițiile climatice speciale ale Dalmației.

Factori naturali

Aria geografică pentru producția „Dalmatinska panceta” cuprinde Dalmația în întregime, și anume centura costieră alungită a coastei croate centrale și de sud, inclusiv insulele (Croația Adriatică centrală și de sud). Se întinde pe o suprafață de aproximativ 12 260 km2 și este separată de Croația continentală la nord-vest de lanțurile muntoase Velebit, Alpii Dinarici și Kamešnica. În cea mai mare parte, relieful Dalmației prezintă trăsăturile tipice ale unui peisaj carstic.

O mare parte din Dalmația are un climat mediteraneean, cu veri calde și uscate și cu ierni blânde și umede. Una dintre cele mai importante trăsături ale climatului din Dalmația este reprezentată de vânturile frecvente care bat în alternanță în întreaga regiune. Vântul care bate în Dalmația din octombrie până în aprilie este bora – un vânt în general uscat, rece, pe direcția nord-est – alternând cu siroco (sau jugo), care este un vânt în general umed, cald, pe direcția sud-est. Temperatura medie este de 3‐9 °C în cursul lunii celei mai reci, ianuarie și 22-26 °C în cursul lunii celei mai calde, iulie. Deși marea este o sursă constantă de vapori de apă, temperaturile crescute ale aerului și vântul frecvent îi conferă Dalmației cel mai scăzut nivel de umiditate relativă din Croația, cu o medie anuală între 65 % și 75 %. Grație climatului blând al acesteia și a temperaturilor agreabile, aria geografică, Dalmația, se bucură de condiții favorabile pentru uscarea și maturarea „Dalmatinska panceta”.

Factori umani

Priceperea de a păstra carnea prin sărare și uscare se răspândise deja în întreaga Dalmație când aceasta se afla sub stăpânirea antică romană. Priceperea s-a transmis din generație în generație și s-a perfecționat în timp. Grație condițiilor climatice favorabile ale Dalmației și disponibilității constante a sării de mare, s-a dezvoltat o procedură de prelucrare care avea să devină o practică dalmată tradițională.

Experiența tradițională și priceperea producătorilor locali sunt importante în toate etapele producției „Dalmatinska panceta”. Atunci când selecționează bucățile de calitate de șuncă împănată, producătorii se asigură că acestea sunt de formă mai mult sau mai puțin dreptunghiulară și compacte, fără neregularități majore, cu excepția indentațiilor vizibile în mod clar acolo unde se aflau coastele, precum și fără nicio decolorare a suprafeței. Priceperea acestora în etapele de sărare/conservare la saramură și în stabilirea cantității de sare/saramură care trebuie folosită reprezintă rodul a mulți ani de experiență și asigură că „Dalmatinska panceta” maturată nu este prea sărată, iar conținutul de sare este suficient pentru a proteja produsul de deteriorare.

O altă pricepere specială este folosirea fumului (selecționarea lemnelor de foc, modul și durata afumării), care îi conferă „Dalmatinska panceta” aroma sa ușor afumată. Condițiile climatice ale ariei geografice au avut o influență majoră asupra uscării „Dalmatinska panceta”. În decursul istoriei, majoritatea fermierilor din Dalmația obișnuiau să usuce carnea pentru uz domestic sau comercializare. Întrucât „Dalmatinska panceta” era uscată de obicei în apropierea vetrei (în bucătării sau în camere speciale de uscare), producătorii au constatat în cursul etapei de uscare că folosirea fumului pe vreme ploioasă, umedă, reducea umiditatea ambientală. În timp, aceștia și-au dat seama că carnea afumată era mai puțin predispusă la deteriorare, și anume afumarea avea un efect de conservare. Pe vremea umedă, când sufla sirocoul, producătorii puneau „Dalmatinska panceta” la afumat, în timp ce pe vremea uscată, rece, când sufla bora, aceștia scoteau „Dalmatinska panceta” din camerele speciale de uscare sau din bucătării pentru a o usca în aer liber, sau permiteau aerului să circule prin zonele de uscare.

Deși efectul de conservare al fumului nu mai are aceeași însemnătate pentru producția din prezent, „Dalmatinska panceta” încă mai este supusă unui proces de afumare la rece pentru a dobândi o aromă ușor afumată. În prezent, afumarea implică utilizarea „afumării la rece” generate în cursul arderii mocnite a lemnului de esență tare, un proces cunoscut ca piroliză, și anume arderea lemnului și/sau a rumegușului cu fum dar fără flacără. Tipurile de lemn de esență tare folosite pentru afumarea la rece sunt cele folosite în mod tradițional ca lemn de foc în Dalmația.

La sfârșitul etapei de uscare, producătorul poate spune pe baza aspectului, culorii și a consistenței produsului care este momentul exact pentru etapa finală: maturarea „Dalmatinska panceta”. Beciurile cu un microclimat stabil, cunoscute local drept „konobe” (sg. „konoba”) au fost utilizate în mod tradițional pentru maturarea „Dalmatinska panceta”, acolo unde produsul maturat se ține până în momentul în care este gata să fie consumat sau comercializat.

În lucrarea sa din 1995, Prerada mesa i mlijeka, Đuro Roseg a comparat tehnicile de producere a „Dalmatinska panceta” cu cele ale altor produse agricole similare din alte arii geografice. El a conchis că „Dalmatinska panceta” este cea mai distinctivă, deoarece diferă de produsele similare prin prisma procesului de afumare la rece: în regiunile Istria și Lika, „panceta” nu este afumată, în timp ce în Slavonia este afumată, însă pentru o perioadă mai lungă de timp și la temperaturi mai înalte. Tocmai acest proces distinct conferă „Dalmatinska panceta” aroma afumată specifică a acesteia și culoarea cafenie a suprafeței (Đ. Roseg, 1995, Prerada mesa i mlijeka, Zagreb). În lucrarea sa științifică, M. Krvavica a studiat compușii aromei „Dalmatinska panceta” și a constatat că arderea mocnită a lemnului de esență tare, și anume piroliza la temperaturi scăzute, produce acizi carboxilici și carbonili care îi conferă „Dalmatinska panceta” afumate culoarea caracteristică, în timp ce arderea la temperaturi ridicate produce fenoli și compuși fenolici care formează o parte integrală a mirosului specific afumat și aroma „Dalmatinska panceta” (Krvavica et al., 2017, Hlapivi spojevi arome dalmatinske pancete proizvedene u različitim tehnološkim uvjetima, în revista Meso, nr. 5). În plus, studiile privind compușii volatili ai „Dalmatinska panceta” au demonstrat că fenolii, în special metoxifenolii, care prezintă o activitate antioxidantă și antimicrobiană pronunțată, sunt bine reprezentați în aroma „Dalmatinska panceta” ca rezultat al afumării la rece (Krvavica et al., 2017, Hlapivi spojevi arome dalmatinske pancete proizvedene u različitim tehnološkim uvjetima, Meso, nr. 5).

„Dalmatinska panceta” se recunoaște după aroma ușor afumată a acesteia. De o importanță specială sunt experiența și priceperea producătorilor de a alege tipurile corecte de lemn și de a stabili cel mai adecvat moment de timp și durata pentru afumare, ceea ce depinde în mare măsură de condițiile meteorologice și de caracteristicile materiei prime. Afumarea la rece moderată a produsului cu folosirea lemnului de esență tare este singurul mod în care acesta poate dobândi aroma sa ușor afumată; afumarea în exces ar avea un efect negativ nu doar asupra aromei, ci și asupra culorii, asupra consistenței și asupra frăgezimii produsului. De asemenea, experiența producătorilor este importantă pentru menținerea condițiilor microclimatice favorabile (temperatură, umiditate și circulația aerului) în cadrul unităților de producție, care trebuie să furnizeze viteza optimă pentru uscare și maturare, precum și intensitatea adecvată pentru procesele biochimice din țesutul produsului, pentru a asigura că produsul dobândește proprietățile organoleptice specifice ale acestuia.

Se face trimitere la reputația „Dalmatinska panceta” într-un articol din revista Privreda Dalmacije, în care se afirmă că producția organizată a început în cooperativele agricole din Dalmația prin anii 1950 (A. Šitin, articol în Privreda Dalmacije, 1987).

Pentru a împiedica uitarea metodei tradiționale de producere a „Dalmatinska panceta” în regiunea Dalmația, a fost inclusă în cartea de gastronomie Vodič kroz hrvatske gastro ikone. Autorii cărții au purces la documentarea diversității produselor gastronomice ale Croației, pe care le-au descris ca „legendare”, ceea ce atrage atenția în mod clar asupra reputației conferite de „Dalmatinska panceta” regiunii sale de origine (Vodič hrvatske gastro ikone, 2007). Denumirea „Dalmatinska panceta” se regăsește, de asemenea, în diferite lucrări gastronomice, care conțin rețete pentru prepararea acesteia (D. Marjanović-Radica, Dalmatinska kuhinja, 1939).

O dovadă a reputației „Dalmatinska panceta” este furnizată, de asemenea, de evenimentele de degustare gastronomică organizate, care încă au loc în prezent, după cum atestă articolele de presă (Meri Šilović, articol de presă, Nedjeljna Slobodna Dalmacija, 2015).

„Dalmatinska panceta” a fost prezentată la un eveniment intitulat Dani dalmatinske pancete i vina (Zilele Dalmatinska panceta și ale vinului), în cadrul căruia a fost evaluată și i s-a conferit un premiu de către un juriu special (evenimentul Dani dalmatinske pancete i vina în Runović, 2018).

În revista Meso, M. Mašić afirmă că „«Dalmatinska panceta» este o specialitate națională care joacă un rol semnificativ în gastronomia dalmată”, demonstrând recunoașterea mai recentă a produsului ca o specialitate a regiunii Dalmația (revista Meso, 2003).

Trimitere la publicarea specificațiilor produsului

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/zoi-zozp-zts/Izmijenjena%20Specifikacija%20proizvoda%20Dalmatinska%20panceta%202019..pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

18.9.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 309/17

(2020/C 309/10)

DOCUMENT ADMINISTRATIV UNIC

„RUDARSKA GREBLICA”

Nr. UE: PGI-HR-02383 – 3.1.2018

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumire (denumiri)

„Rudarska greblica”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 2.3. Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Rudarska greblica” este un produs realizat din aluat subțire întins manual și apoi copt și umplutură din brânză de vaci proaspătă. În umplutura de brânză se pot adăuga nuci măcinate, spanac, mangold, urzici, praz, mentă și morcovi galbeni rași .

După coacere, „Rudarska greblica” se taie în felii dreptunghiulare a căror înălțime nu depășește 2,5 cm. „Rudarska greblica” este moale la exterior și suculentă și cremoasă în interior și dă senzația că se topește în gură. Culoare: La exterior, crusta poate avea culoarea galben închis până la auriu. Gust: Produsul lasă un gust sărat pe cerul gurii și are aromă de brânză de vaci.

„Rudarska greblica” se poate consuma imediat după coacere.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Rudarska greblica” se prepară din următoarele ingrediente: făină fină de grâu, ulei de floarea-soarelui, slănină, ouă, unt, lapte proaspăt, apă, sare, smântână, drojdie proaspătă, zahăr, brânză de vaci proaspătă, nuci măcinate, spanac, mangold, urzici, praz, mentă și morcovi galbeni rași.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție a „Rudarska greblica”, inclusiv prepararea, așezarea în forme și prepararea aluatului, prepararea umpluturii și coacerea produsului, trebuie să se desfășoare integral în aria geografică indicată la punctul 4, cu excepția cazului în care produsul este comercializat în stare congelată, caz în care poate fi copt în afara ariei geografice delimitate.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Forma caracteristică a produsului „Rudarska greblica” este dreptunghiulară. Această formă se obține prin tăierea produsului finit copt în felii dreptunghiulare, a căror înălțime nu depășește 2,5 cm. După coacere, se comercializează ca produs finit. De asemenea, produsul poate fi păstrat congelat, gata de copt.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a produsului „Rudarska greblica” cuprinde orașul Rude și localitățile învecinate: Cerje Samoborsko, Braslovje, Kotari, Manja Vas, Bukovje Podvrško și Prekrižje Plješivičko.

5. Legătura cu aria geografică

Produsul „Rudarska greblica” este protejat datorită reputației și tradiției sale de producție și datorită îndemânării necesare pentru a-l produce.

Zona de producție a „Rudarska greblica” se află într-o vale dintre dealurile Samobor, faimoase pentru numărul mare de foste mine bogate în cupru, care au funcționat încă din secolul al XIII-lea.

Din tradițiile orale ale locuitorilor din zonă, reiese că soțiile minerilor pregăteau „Rudarska greblica” încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Deoarece majoritatea familiilor care trăiau din minerit erau sărace pe atunci, „Rudarska greblica” reprezenta porția modestă a unui miner, adesea chiar și masa principală. Sărăcia larg răspândită le-a determinat pe soțiile minerilor să prepare „Rudarska greblica” doar din ingrediente simple (făină, lapte, ouă și brânză de vaci proaspătă). Pline de ingeniozitate și măiestrie, soțiile minerilor au reușit să creeze un produs unic care, în timp, a fost asociat mineritului.

Denumirea „Rudarska greblica” vine de la denumirea unei unelte tradiționale cunoscute drept „greblica” [vătrai], folosită pentru a scormoni jarul din cuptorul de pâine din casele minerilor, deoarece prăjitura se aseamănă ca formă cu unealta respectivă.

Deși know-how-ul specific și priceperea oamenilor sunt esențiale în prepararea produsului „Rudarska greblica”, este importantă și respectarea următoarelor reguli tradiționale în realizarea produsului:

„Rudarska greblica” trebuie să fie:

—	savuroasă și să conțină umplutură din brânză de vaci la care se poate adăuga unul dintre următoarele ingrediente: nuci măcinate, spanac, mangold, mentă, urzici, praz sau morcovi galbeni rași;

—	aluatul folosit pentru a prepara „Rudarska greblica” trebuie să fie întins manual și foarte subțire;

—	marginile aluatului trebuie să fie presate și rulate în sus pentru ca umplutura să nu iasă în timpul coacerii;

—	marginea aluatului necopt este prelucrată manual astfel încât partea sa inferioară să se suprapună peste cea superioară, iar marginile se împăturesc deasupra și se crestează manual;

—	înainte de coacere, suprafața superioară a aluatului trebuie înțepată de câteva ori pentru a nu se umfla și sparge;

—	după coacere, stratul superior al acestui produs se unge cu unt sau margarină.

Încă din 1980, produsul „Rudarska greblica” este promovat și prezentat la numeroase târguri culinare naționale, unde a devenit cunoscut. La inițiativa ansamblului folcloric Oštrc din Rude, începând din 1985, în oraș se organizează un eveniment cunoscut sub numele Dani Rudarske greblice [Zilele „Rudarska greblica” (Prăjitura minerului)], de obicei în primul weekend din iulie [Samoborske novine (1985), Dan Rudarske greblice]. În ultimii ani, s-a organizat un concurs pentru a alege cea mai bună „Rudarska greblica”. Concurentele sunt femei din Rude, descendente ale familiilor de mineri de altădată. Îndemânarea lor este evaluată de un juriu de experți. Cei mai tineri dintre vizitatori pot participa la ateliere unde învață să prepare „Rudarska greblica”.

În prezent, pentru a nu fi uitată, tradiția preparării „Rudarska greblica” este dusă mai departe de femeile din Rude, care o transmit generației mai tinere, în primul rând fiicelor lor [Ekološko društvo Samobor [Societatea ecologică din Samobor] (1992), premiu acordat Anei Nikl pentru „Rudarska greblica”]. O tradiție, care se practică de mult timp în zona de producție delimitată descrisă la punctul 4 și care este respectată și în prezent, este întâmpinarea oaspeților cu „Rudarska greblica” pe masă.

Datorită „Rudarska greblica”, devenită „marca” orașului Rude și a localităților învecinate, turismul din oraș s-a dezvoltat, ceea ce a dus la redeschiderea minei restaurate Sveta Barbara, care găzduiește și un muzeu. În acest muzeu în aer liber, se poate întrezări încă frumusețea lumii subterane din Rude. Materialele turistice ale muzeului oferă informații despre „Rudarska greblica”. De asemenea, în muzeu se poate degusta prăjitura „Rudarska greblica” pe tot parcursul anului.

„Rudarska greblica” nu a devenit doar un mijloc prin care rezidenții ariei delimitate își câștigă existența; acest produs face totodată parte din patrimoniul cultural al regiunii. O dovadă în plus este că „Rudarska greblica” este și subiectul poeziilor scrise de către poeți din Samobor [Cvetković, K (2004), Ja rudarski trsek, Matica hrvatska].

Jurnalista Božica Brkan vorbește despre priceperea necesară pentru a prepara produsul și legătura acestuia cu Rude într-un articol pe care l-a scris pentru revista Iće & piće [Mâncăruri și băuturi], una dintre cele mai distinse reviste culinare din Croația, în 2007 [Brkan, B (2007), Greblica - tenka gibanica rudarska („Greblica”, produsul de patiserie cu aluat subțire și brânză specific minerilor), Iće & Piće].

Reputația deosebită a denumirii produsului și îndelungata sa tradiție de producție sunt atestate și de includerea produsului „Rudarska greblica” în 2007 în Lista tezaurului cultural intangibil protejat al Republicii Croația, listă ținută de Ministerul Culturii (Decizia Ministerului Culturii cu privire la tezaurul cultural intangibil, 2007).

Legătura dintre „Rudarska greblica” și orașul Rude este menționată și în publicația Vodič kroz hrvatske gastro ikone [Ghidul simbolurilor gastronomice croate] (2007), unde „Rudarska greblica” se numără printre simbolurile gastronomice croate.

Caracterul specific al produsului „Rudarska greblica” constă în pricepea și în know-how-ul implicate în prepararea produsului, așa cum se descrie într-un articol din revista Dobra hrana [„Mâncare bună”] (Jutarnji list, Dobra hrana, 2012).

Legătura cauzală dintre „Rudarska greblica” și aria geografică delimitată are la bază reputația produsului și metoda tradițională de producție, în care este esențial factorul uman – priceperea și know-how-ul oamenilor în prepararea produsului. Cunoștințele sunt transmise de la o generație la alta, astfel că un număr foarte mare de rezidenți ai orașului Rude prepară produsul.

Aria geografică de producție a „Rudarska greblica” este o destinație turistică renumită pentru escaladă, care abundă în capele și cabane de munte frecventate de asociații de escaladă și de turiști. Din acest motiv, și ghizii turistici menționează „Rudarska greblica” ca specialitate regională ce nu trebuie ratată, fiind oferită de gazdele locale din zonă, și pe care fiecare turist și vizitator trebuie să o încerce (buletin informativ AMACIZ, 2013). Datorită amplasării geografice, majoritatea rezidenților din Rude și din vecinătate se ocupă cu producția agricolă la scară mică. Prin urmare, oferta gastronomică a furnizorilor de servicii de alimentație publică din regiune [Gelaterie (2016), Slatka tvornica Medenko („Patiseria și gelateria Medenko”), listă de prețuri] conține în principal produse locale [Randić, M. și Ritting-Beljak, N. (2006), Svijet hrane u Hrvatskoj („Universul culinar din Croația”)].

Denumirea „Rudarska greblica” este utilizată și în vorbirea curentă din aria geografică respectivă [Obrt Parna pekara (2016), rețetă].

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament]

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/arhiva/datastore/filestore/83/Izmijenjena-Specifikacija-proizvoda-Rudarska-greblica.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 309

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 18 septembrie 2020

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 309/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9899 — KKR/Koos Holding Coöperatief) ( 1 )	1
2020/C 309/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9925 — Lactalis Nestlé produits frais/Certain assets of Parmalat) ( 1 )	2
2020/C 309/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9674 – Vodafone Italia/TIM/INWIT JV) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 309/04	Rata de schimb a monedei euro — 17 septembrie 2020	4
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2020/C 309/05	Avizul Comisiei în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate Instituirea de obligații de serviciu public pentru servicii aeriene regulate ( 1 )	5
2020/C 309/06	Avizul Comisiei în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate Invitație de participare la procedura de ofertare pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public ( 1 )	6

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2020/C 309/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9951 — PSPIB/Tishman Speyer/Espace Lumière) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	7
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2020/C 309/08	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	9
2020/C 309/09	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	13
2020/C 309/10	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17