RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC

din 27 mai 2020

privind monitorizarea implicațiilor asupra stabilității financiare ale moratoriilor privind datoriile, precum și ale schemelor de garanții publice și ale altor măsuri de natură fiscală adoptate pentru a proteja economia reală ca răspuns la pandemia de COVID-19

(CERS/2020/8)

(2020/C 249/01)

CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (1), în special articolul 3 alineatul (2) literele (b), (d) și (f) și articolele 16-18,

având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (2), în special articolul 15 alineatul (3) litera (e) și articolele 18-20,

întrucât:

(1)

Declanșarea pandemiei de coronavirus (COVID-19) și aplicarea ulterioară a măsurilor de izolare reprezintă un șoc puternic pentru economiile europene. Statele membre pun în aplicare moratorii privind datoriile, scheme de garanții publice și alte măsuri de natură fiscală pentru a proteja societățile nefinanciare și gospodăriile populației împotriva efectelor pandemiei. Deși aceste măsuri vizează sectorul nefinanciar, ele au totuși implicații asupra stabilității financiare.

(2)

Eficacitatea acestor măsuri în ceea ce privește menținerea stabilității financiare va depinde de dimensiunea și caracteristicile lor structurale. Aceste măsuri trebuie monitorizate cu atenție la nivel național astfel încât să poată fi făcute ajustări în timp util, utilizând flexibilitatea oferită de cadrul temporar al Uniunii pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 (3).

(3)

Având în vedere gradul ridicat de integrare a economiilor statelor membre, diferitele măsuri puse în aplicare de un stat membru vor avea un impact asupra altor state membre ca urmare a efectelor de contagiune pozitive sau negative. Aceste efecte de contagiune ar trebui luate în considerare în cadrul unei evaluări cuprinzătoare a implicațiilor asupra stabilității financiare la nivelul Uniunii ale măsurilor luate de autoritățile naționale pentru a proteja economia reală ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(4)

Pentru a garanta eficacitatea măsurilor naționale în asigurarea stabilității financiare, este necesară atât o monitorizare atentă, cât și o cooperare strânsă între autoritățile macroprudențiale naționale și autoritățile fiscale și de supraveghere naționale, în funcție de competențele ce le revin. La 14 mai 2020, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) a adresat o scrisoare autorităților fiscale naționale din Uniune, încurajând intensificarea, încă dintr-o fază incipientă, a dialogului dintre autoritățile competente la nivel național (4).

(5)

CERS este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în cadrul Uniunii și contribuie la atenuarea și prevenirea riscurilor sistemice. În acest scop, CERS intenționează să monitorizeze și să dezbată periodic implicațiile asupra stabilității financiare la nivelul Uniunii ale măsurilor naționale adoptate pentru a proteja economia reală ca răspuns la pandemia de COVID-19. CERS intenționează să se concentreze în special asupra implicațiilor transfrontaliere și intersectoriale. Această monitorizare ar trebui menținută numai atât timp cât aceste măsuri sunt susceptibile de a avea un impact asupra stabilității financiare la nivelul Uniunii.

(6)

Monitorizarea implicațiilor pe care le au aceste măsuri asupra stabilității financiare la nivelul Uniunii va necesita raportarea informațiilor naționale relevante de către autoritățile macroprudențiale naționale. Solicitările de informații relevante adresate de CERS acestor autorități ar trebui să țină seama de principiul proporționalității și să evite duplicarea cerințelor de raportare, concentrându-se pe informațiile care nu sunt disponibile din alte surse.

(7)

CERS intenționează să completeze și să consolideze monitorizarea și evaluarea realizate la nivel național. Obiectivul CERS este de a promova schimbul de experiență și identificarea timpurie a problemelor transfrontaliere și intersectoriale. Într-o etapă ulterioară, CERS va adopta, de asemenea, o poziție coordonată cu privire la abordările care vizează eliminarea treptată a măsurilor. În acest scop, CERS intenționează să instituie un canal de feedback care să permită schimbul de informații între autoritățile raportoare.

(8)

Prezenta recomandare nu creează noi cerințe de raportare pentru sectorul serviciilor financiare. Pentru a obține informații, CERS ar trebui să se bazeze pe raportarea de către autoritățile macroprudențiale naționale a informațiilor colectate în scopul monitorizării lor naționale, care, la rândul lor, s-ar baza pe raportarea informațiilor de către autoritățile fiscale și organismele publice naționale implicate în punerea în aplicare a măsurilor. CERS ar trebui să se bazeze, de asemenea, pe datele colectate de instituțiile sale membre, în special de Autoritatea bancară europeană, de Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale, de Banca Centrală Europeană și de Comitetul unic de rezoluție.

(9)	Prezenta recomandare nu aduce atingere mandatelor privind politica monetară ale băncilor centrale din Uniune.

(10)	Recomandările CERS sunt publicate după informarea destinatarilor și după ce Consiliul general a informat Consiliul Uniunii Europene cu privire la intenția sa de a emite o recomandare și i-a dat posibilitatea de a-și prezenta reacțiile față de aceasta,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

SECȚIUNEA 1

RECOMANDĂRI

Recomandarea A – Monitorizarea la nivel național a implicațiilor asupra stabilității financiare ale măsurilor adoptate pentru a proteja economia reală ca răspuns la pandemia de COVID-19

Se recomandă ca autoritățile macroprudențiale naționale să monitorizeze și să evalueze implicațiile asupra stabilității financiare ale măsurilor adoptate de statele membre pentru a proteja economia reală în contextul pandemiei de COVID-19, cum ar fi moratoriile privind datoriile, precum și schemele de garanții publice și alte măsuri de natură fiscală. În acest scop, se recomandă ca autoritățile macroprudențiale naționale să monitorizeze caracteristicile structurale ale acestor măsuri și utilizarea lor efectivă, precum și posibilele implicații ale acestora asupra stabilității financiare, utilizând indicatori-cheie, cum ar fi:

(a)

Caracteristicile structurale ale acestor măsuri și utilizarea lor efectivă: în special volumul; tipurile de sprijin financiar (de exemplu, moratorii privind datoriile, garanții pentru credite, împrumuturi subvenționate sau participații la capital); beneficiarii și condițiile de eligibilitate; durata; și informații privind utilizarea măsurii (de exemplu, volumul și numărul de cereri primite și acceptate).

(b)

Implicații asupra stabilității financiare: în special, fluxul de credite către economia reală; lichiditatea, solvabilitatea și gradul de îndatorare ale sectorului nefinanciar; și soliditatea financiară a instituțiilor financiare, inclusiv tendințele observate și preconizate în ceea ce privește creditele neperformante și capacitatea de a răspunde cerințelor de lichiditate și de capital.

Recomandarea B – Raportarea informațiilor de către autoritățile naționale macroprudențiale către CERS

Se recomandă ca autoritățile macroprudențiale naționale să comunice periodic CERS informațiile necesare pentru monitorizarea și evaluarea de către CERS a implicațiilor măsurilor naționale menționate în recomandarea A asupra stabilității financiare la nivelul Uniunii. Printre acestea ar trebui să se numere informațiile necesare pentru monitorizarea și evaluarea implicațiilor transfrontaliere și intersectoriale, astfel cum sunt puse la dispoziția autorităților macroprudențiale naționale în temeiul actualelor acorduri de raportare încheiate cu instituțiile financiare, precum și orice informații suplimentare puse la dispoziție de autoritățile fiscale și de alte organisme publice implicate în punerea în aplicare a măsurilor.

SECȚIUNEA 2

PUNERE ÎN APLICARE

1.   Definiții

În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarea definiție:

(a)

„autoritate macroprudențială națională” înseamnă o autoritate națională cu obiectivele, mecanismele, atribuțiile, competențele, instrumentele, cerințele privind răspunderea și alte caracteristici prevăzute în Recomandarea CERS/2011/3 a Comitetului european pentru risc sistemic (5) sau, în cazul în care nu a fost instituită o astfel de autoritate, o autoritate desemnată în conformitate cu titlul VII capitolul 4 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6) sau cu articolul 458 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

2.   Criterii de punere în aplicare

1.

Aplicarea recomandărilor A și B trebuie să țină cont de următorul criteriu: (a) Principiul proporționalității ar trebui respectat în mod corespunzător, ținându-se totodată cont de obiectivul și cuprinsul recomandării.

2.

Aplicarea recomandării B trebuie să țină cont de următorul criteriu: (a) Primul raport ar trebui prezentat până la 31 iulie 2020.

3.   Modele de raportare

Pentru a asigura coordonarea raportării potrivit recomandării B, CERS va publica modelele relevante până la 30 iunie 2020.

4.   Calendar pentru măsurile aplicate ca urmare a recomandării

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, destinatarii trebuie să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS acțiunile întreprinse drept răspuns la recomandare și să justifice cazurile de lipsă de acțiune. Comunicările trebuie transmise în conformitate cu calendarul următor.

1.   Recomandarea A

Până la 31 iulie 2020, destinatarii trebuie să prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS formularul din anexă în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării A.

2.   Recomandarea B

Până la 31 decembrie 2020, destinatarii trebuie să prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS formularul din anexă în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării B.

5.   Modificări ale recomandării

Consiliul general va decide dacă este necesar să se aducă modificări prezentei recomandări. Astfel de modificări pot viza, în special, durata monitorizării și a raportării prevăzute în recomandările A și B.

6.   Monitorizare și evaluare

1.

Consiliul general va evalua măsurile și justificările raportate de către destinatari și, după caz, poate decide că prezenta recomandare nu a fost respectată și că destinatarul nu a justificat în mod adecvat lipsa de acțiune.

2.

Metodologia prevăzută în Manualul de evaluare a respectării recomandărilor CERS (Handbook on the assessment of compliance with ESRB recommendations) (8), care descrie procedura de evaluare a respectării recomandărilor CERS, nu se aplică.

---

(1)  JO L 331, 15.12.2010, p. 1 .

(2)  JO C 58, 24.2.2011, p. 4 .

(3)  Comunicarea Comisiei, Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C 91 I/01) (JO C 91 I, 20.3.2020, p. 1) și documentele conexe referitoare la normele privind ajutoarele de stat și coronavirus disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/covid_19.html

(4)  A se vedea scrisoarea din 14 mai 2020 adresată de președintele CERS președintelui și membrilor Consiliului Afaceri Economice și Financiare, disponibilă la adresa:

https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/other/esrb.letter200514_ESRB_work_on_implications_to_protect_the_real_economy~e67a9f48ca.en.pdf

(5)  Recomandarea CERS/2011/3 a Comitetului european pentru risc sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale (JO C 41, 14.2.2012, p. 1).

(6)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(8)  „Handbook on the assessment of compliance with ESRB recommendations”, aprilie 2016, disponibil la adresa: https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/recommendations/160502_handbook.en.pdf

Rata de schimb a monedei euro (1)

28 iulie 2020

(2020/C 249/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1717
JPY	yen japonez	123,34
DKK	coroana daneză	7,4429
GBP	lira sterlină	0,90968
SEK	coroana suedeză	10,2820
CHF	franc elvețian	1,0758
ISK	coroana islandeză	158,60
NOK	coroana norvegiană	10,6940
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,251
HUF	forint maghiar	346,98
PLN	zlot polonez	4,4054
RON	leu românesc nou	4,8355
TRY	lira turcească	8,1283
AUD	dolar australian	1,6412
CAD	dolar canadian	1,5693
HKD	dolar Hong Kong	9,0810
NZD	dolar neozeelandez	1,7630
SGD	dolar Singapore	1,6168
KRW	won sud-coreean	1 406,13
ZAR	rand sud-african	19,4315
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,2041
HRK	kuna croată	7,5070
IDR	rupia indoneziană	17 030,66
MYR	ringgit Malaiezia	4,9827
PHP	peso Filipine	57,664
RUB	rubla rusească	84,8413
THB	baht thailandez	36,920
BRL	real brazilian	6,0650
MXN	peso mexican	25,8438
INR	rupie indiană	87,7140

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Informare din partea Comisiei în temeiul Deciziei (UE) 2020/649 a Consiliului

(2020/C 249/03)

În temeiul articolului 2 din Decizia (UE) 2020/649 a Consiliului din 7 mai 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cursul celei de a 56-a sesiuni a Comitetului de experți în domeniul transportului mărfurilor periculoase al Organizației Interguvernamentale pentru Transporturile Internaționale Feroviare, cu privire la anumite modificări aduse apendicelui C la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (1), Comisia informează că deciziile luate în cadrul organismului și aplicabile de la 1 ianuarie 2021 sunt disponibile la următoarea adresă:

http://otif.org/fileadmin/new/2-Activities/2D-Dangerous-Goods/2Df-Notifications/2021/NOT-RID-20016-e-amendments_2021_RID.pdf

---

(1)  JO L 153, 15.5.2020, p. 1.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9831 — OMV/Borealis)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 249/04)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Rectificare la notificarea prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9884 — Thoma Bravo/Madison Dearborn Partners/Axiom) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 219 din 3 iulie 2020 )

(2020/C 249/05)

La pagina 17, la punctul 1, primul rând:

în loc de:

se citește: