INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/2

Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 31 octombrie 2019 – TN/WWK Lebensversicherung auf Gegenseitigkeit, VP

(Cauza C-803/19)

(2020/C 247/02)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurent: TN

Pârâtă: WWK Lebensversicherung auf Gegenseitigkeit, VP

Altă parte din procedură: UO

Prin Ordonanța din 28 mai 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a opta) s-a pronunțat după cum urmează:

Articolul 35 alineatul (1) din Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea pe viață coroborat cu articolul 36 alineatul (1) din această directivă și articolul 185 alineatul (1) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și reasigurare (Solvabilitate II) coroborat cu articolul 186 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații naționale potrivit căreia, în cazul retragerii asiguratului din contractul de asigurare, taxa pe primele de asigurare datorate de acesta, pe care întreprinderea de asigurare o percepe și o plătește statului, nu poate în niciun caz să facă parte din sumele pe care această întreprindere trebuie să le ramburseze asiguratului, acesta din urmă trebuind să solicite recuperarea taxei pe asigurare de la administrația fiscală sau, dacă este cazul, să solicite despăgubiri de la întreprinderea de asigurare, în măsura în care modalitățile procedurale prevăzute de dreptul aplicabil contractului de asigurare pentru a obține recuperarea sumelor plătite ca taxă pe asigurare nu sunt de natură să repună în discuție efectivitatea dreptului de retragere pe care dreptul Uniunii îl conferă asiguratului, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/4

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supremo Tribunal Administrativo (Portugalia) la 17 februarie 2020 (regularizare din 16 aprilie 2020) – BPC Lux 2 Sàrl şi alţii/Banco de Portugal şi alţii

(Cauza C-83/20)

(2020/C 247/06)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal Administrativo

Părțile din procedura principală

Recurente: BPC Lux 2 Sarl, BPC UKI LP, Bennett Offshore Restructuring Fund Inc., Bennett Restructuring Fund LP, Queen Street Limited, BTG Pactual Global Emerging Markets and Macro Master Fund LP, BTG Pactual Absolute Return II Master Fund LP, CSS LLC, Beltway Strategic Opportunities Fund LP, EJF Debt Opportunities Master Fund LP, TP Lux HoldCo Sarl, VR Global Partners LP, CenturyLink Inc. Defined Benefit Master Trust, City of New York Group Trust, Dignity Health, GoldenTree Asset Management Lux Sarl, GoldenTree High Yield Value Fund Offshore 110 Two Ltd, San Bernardino County Employees Retirement Association, EJF DO Fund (Cayman) LP, Massa Insolvente da Espírito Santo Financial Group S.A.

Intimate: Banco de Portugal, Banco Espírito Santo S.A., Novo Banco S.A., DO

Întrebările preliminare

Dreptul Uniunii, în special art[icolul] 17 din [Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene] și Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului, și în special articolele 36, 73 și 74 din aceasta, trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale precum cea menționată anterior, care s-a aplicat în contextul unei măsuri de rezoluție constând în înființarea unei instituții-punte și în separarea activelor și care, atunci când a transpus parțial directiva menționată, înainte de finalizarea termenului de transpunere a acesteia:

a)	nu a prevăzut realizarea unei evaluări juste, prudente și realiste a activelor și a pasivelor instituției de credit aflate în rezoluție înaintea adoptării sale;

nu a prevăzut plata unei eventuale despăgubiri întemeiate pe evaluarea menționată la litera a) anterioară în favoarea instituției aflate în rezoluție sau, după caz, în favoarea titularilor de acțiuni sau de alte titluri de proprietate și, în schimb, s-a limitat să prevadă că eventualul sold rezultat din vânzarea băncii-punte trebuie restituit instituției de credit inițiale sau masei sale credale;

nu a prevăzut că acționarii instituției aflate în rezoluție au dreptul să primească o sumă care nu poate fi mai mică decât cea pe care ar fi primit-o în cazul lichidării totale în cadrul unei proceduri obișnuite de insolvență, ci a prevăzut acest mecanism de siguranță numai pentru creditorii ale căror creanțe nu au fost transferate și

d)	nu a prevăzut o evaluare, diferită de cea menționată la litera a), care să vizeze stabilirea aspectului dacă acționarii și creditorii ar fi beneficiat de un tratament mai favorabil în cazul în care instituția de credit aflată în rezoluție ar fi făcut obiectul unei proceduri obișnuite de insolvență?

În lumina jurisprudenței Curții rezultate din Hotărârea din 18 decembrie 1997, Inter Environnement Wallonie, [C-129/96 (2), jurisprudență confirmată ulterior de Curte], o reglementare națională precum cea descrisă în prezenta cauză, care transpune parțial Directiva 2014/59/UE, poate compromite grav rezultatul prevăzut de directiva respectivă, în special la articolele 36, 73 și 74 din aceasta, în contextul aplicării măsurii de rezoluție?

(1) JO 2014, L 173, p. 190.

(2) EU:C:1997:628.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/5

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 27 februarie 2020 – Regione Puglia/Ministero dell’Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare şi alţii

(Cauza C-110/20)

(2020/C 247/08)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelantă: Regione Puglia

Intimaţi: Ministero dell’Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare, Ministero dei beni e delle attività culturali e del turismo, Ministero dello Sviluppo Economico, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Commissione tecnica di verifica dell’impatto ambientale

Întrebarea preliminară

Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 (1) trebuie interpretată în sensul că o legislație națională precum cea descrisă, care, pe de o parte, definește ca fiind optimă în vederea acordării unei autorizații pentru explorarea hidrocarburilor o zonă de o anumită întindere pusă la dispoziție pentru o perioadă determinată – în speță, o zonă de 750 de kilometri pătrați pentru o perioadă de șase ani – și, pe de altă parte, permite depășirea acestor limite prin acordarea în favoarea aceleiași entități a mai multor autorizații de explorare similare, cu condiția ca acestea să fie acordate în urma unor proceduri administrative distincte?

(1) Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO 1994, L 164, p. 3, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 173).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/6

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 25 martie 2020 – G.D./Commissioner of the Garda Síochána, Minister for Communications, Energy and Natural Resources and Attorney General

(Cauza C-140/20)

(2020/C 247/10)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court (Irlanda)

Părțile din procedura principală

Reclamant: G.D.

Pârâţi: Commissioner of the Garda Síochána, Minister for Communications, Energy and Natural Resources and Attorney General

Întrebările preliminare

1)	Un regim general/universal de păstrare a datelor — inclusiv supus unor restricții stricte în materie de păstrare și de acces — este per se contrar dispozițiilor articolului 15 din Directiva 2002/58/CE (1), astfel cum sunt interpretate în lumina Cartei?

În aprecierea faptului dacă să declare incompatibilitatea unei măsuri naționale instituite în temeiul Directivei 2006/24/CE (2), și adoptând dispoziții pentru un regim general de păstrare a datelor (supus controalelor stricte necesare în materie de păstrare și/sau de acces) și, în special, în evaluarea proporționalității unui astfel de regim, o instanță națională este îndreptățită să țină cont de faptul că datele pot fi păstrate în mod legal de prestatori de servicii în scopuri comerciale proprii, și că păstrarea poate fi necesară din motive de securitate națională, excluse din sfera dispozițiilor Directivei 2002/58/CE?

La evaluarea, în contextul determinării compatibilității unei măsuri naționale de acces la datele păstrate cu dreptul Uniunii Europene și, în special, cu Carta, care sunt criteriile pe care instanța națională trebuie să le aplice atunci când examinează dacă un astfel de regim de acces asigură controlul prealabil și independent stabilit de Curtea de Justiție în jurisprudența sa? În acest context, o instanță națională poate, în cadrul unei astfel de evaluări, să țină cont de existența unui control jurisdicțional ex post sau independent?

În orice caz, o instanță națională este obligată să constate incompatibilitatea unei măsuri naționale cu dispozițiile articolului 15 din Directiva 2002/58/CE, în cazul în care măsura națională prevede un regim general de păstrare a datelor în scopul combaterii infracțiunilor grave, și, în cazul în care instanța națională a concluzionat pe baza tuturor probelor disponibile că o astfel de păstrare este în același timp esențială și strict necesară pentru realizarea obiectivului de combatere a infracțiunilor grave?

Dacă o instanță națională este obligată să concluzioneze că o măsură națională este incompatibilă cu dispozițiile articolului 15 din Directiva 2002/58/CE, astfel cum sunt interpretate în lumina Cartei, ea este îndreptățită să limiteze efectele în timp ale unei astfel de declarații, dacă este convinsă că neprocedând astfel ar determina „haos și atingeri aduse interesului public” (potrivit abordării urmate, de exemplu, în hotărârea R, National Council for Civil Liberties contra Secretary of State for Home Department and Secretary for Foreign Affairs [2018] EWHC 975, punctul 46)?

Unei instanțe naționale căreia i se solicită să constate incompatibilitatea legislației naționale cu articolul 15 din Directiva 2002/58/CE și/sau să nu aplice această legislație și/sau să constate că aplicarea unei astfel de reglementări a încălcat drepturile unui particular, fie în contextul unor proceduri inițiate pentru a permite o dezbatere cu privire la admisibilitatea probelor în cadrul unei proceduri penale sau de altă natură, i se poate permite să refuze această cerere în ceea ce privește datele păstrate potrivit dispoziției naționale adoptate în temeiul obligației prevăzute la articolul 288 TFUE de a transpune în mod fidel în dreptul național prevederile unei directive, ori de a limita orice astfel de declarații la perioada ulterioară declarării nevalidității Directivei 2006/24/CE de către CJUE [în Hotărârea] din data de 8 aprilie 2014?

(1) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO 2002, L 201, p. 37, Ediție specială, 13/vol.36, p.63).

(2) Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE (JO 2006, L 105, p. 54, Ediție specială 13/vol.53, p. 51).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/7

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesfinanzgericht (Austria) la 16 aprilie 2020 – AZ/Finanzamt Hollabrunn Korneuburg Tulln

(Cauza C-163/20)

(2020/C 247/11)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzgericht

Părțile din procedura principală

Recurentă: AZ

Autoritate pârâtă: Finanzamt Hollabrunn Korneuburg Tulln

Întrebarea preliminară

Articolul 18 și articolul 45 alineatul (1) TFUE, articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 (1), articolul 4, articolul 5 litera (b), articolul 7 și articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (2), precum și articolul 60 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 (3) trebuie să fie interpretate în sensul că se opun aplicării unei reglementări naționale care prevede că prestațiile familiale acordate pentru un copil care nu se află efectiv în permanență în statul membru care plătește prestațiile familiale, ci se află efectiv într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat contractant al Acordului privind Spațiul Economic European sau în Elveția trebuie să fie ajustate pe baza nivelului comparativ al prețurilor publicat de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene pentru statul respectiv, în raport cu statul membru care plătește prestațiile familiale?

(1) Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO 2011, L 141, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82).

(3) Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2009, L 284, p. 1).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/8

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Spliethoff’s Bevrachtingskantoor/Comisia

(Cauza T-564/15 RENV) (1)

(„Asistență financiară în domeniul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) - Sectorul transporturilor pentru perioada 2014-2020 - Cereri de propuneri - Decizie de stabilire a listei propunerilor selectate - Respingerea propunerii - Erori vădite de apreciere - Egalitate de tratament - Obligația de motivare”)

(2020/C 247/12)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Spliethoff’s Bevrachtingskantoor BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: Y. de Vries și J. de Kok, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Kalėda și J. Samnadda, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare C(2015) 5274 final a Comisiei din 31 iulie 2015 de stabilire a listei propunerilor selectate pentru acordarea de asistență financiară din partea Uniunii Europene în domeniul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – Transporturi, ca urmare a cererilor de propuneri lansate la 11 septembrie 2014 în temeiul programului multianual de lucru.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Spliethoff’s Bevrachtingskantoor BV, aferente procedurii recursului în fața Curții, în temeiul cauzei C-635/16 P, precum și procedurii inițiale în fața Tribunalului, în temeiul cauzei T-564/15.

3)	Obligă Spliethoff’s Bevrachtingskantoor la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii trimiterii Tribunalului spre rejudecare, în temeiul cauzei T-564/15 RENV.

(1) JO C 398, 30.11.2015.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/8

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Sammut/Parlamentul

(Cauza T-608/18) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Drepturile și obligațiile funcționarului - Publicarea unui text al cărui obiect este legat de activitatea Uniunii - Obligația de informare prealabilă - Articolul 17a din statut - Raport de evaluare - Răspundere”)

(2020/C 247/13)

Limba de procedură: malteza

Părțile

Reclamant: Mark Anthony Sammut (Foetz, Luxemburg) (reprezentant: P. Borg Olivier, avocatt)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: M. Sammut și I. Lázaro Betancor, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și având ca obiect în esență, pe de o parte, anularea deciziei Parlamentului din 4 ianuarie 2018 prin care s-a respins cererea reclamantului de eliminare a unei aprecieri din raportul său de evaluare pentru anul 2016 și, pe de altă parte, repararea prejudiciului material și moral pretins suferit de acesta din cauza acestei decizii.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Mark Anthony Sammut la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 4, 7.1.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/9

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – AL/Comisia

(Cauza T-83/19) (1)

(„Funcție publică - Consilieri speciali - Numirea într-un post de reprezentare a Uniunii într-o instanță internațională de parteneriat - Numirea unei alte persoane care să reprezinte Uniunea - Încredere legitimă - Dreptul de a fi ascultat - Principiul bunei administrări și obligația de solicitudine - Răspundere”)

(2020/C 247/14)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: AL (reprezentanți: S. Rodrigues şi A. Blot, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Vernier şi I. Melo Sampaio, agenţi)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei implicite de respingere a cererii de despăgubire introduse de reclamant la 19 decembrie 2017 și a deciziei de respingere a reclamației sale din 12 noiembrie 2018 și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor material și moral pe care reclamantul pretinde că le-ar fi suferit.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe AL la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 122, 1.4.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/10

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – L. Oliva Torras/EUIPO – Mecánica del Frío (Cuplaje pentru vehicule)

(Cauza T-100/19) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un cuplaj pentru racordarea echipamentelor de răcire sau de climatizare la un autovehicul - Capăt de cerere unic în sensul modificării - Cerere implicită de anulare - Admisibilitate - Cauză de nulitate - Nerespectarea condițiilor de protecție - Articolele 4-9 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Întinderea examinării efectuate de camera de recurs - Luare de poziție a camerei de recurs cu privire la nerespectarea unei condiții de protecție în cursul procedurii - Concluzie divergentă în decizia atacată - Obligația de motivare - Articolul 62 și articolul 63 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”)

(2020/C 247/15)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: L. Oliva Torras, S.A. (Manresa, Spania) (reprezentanți: E. Sugrañes Coca și M. D. Caballero Pérez, avocate)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Mecánica del Frío, S.L. (Cornellá de Llobregat, Spania) (reprezentant: J. Torras Toll, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 19 noiembrie 2018 (cauza R 1397/2017-3) privind o procedură de declarare a nulității între L. Oliva Torras și Mecánica del Frío

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 19 noiembrie 2018 (cauza R 1397/2017-3).

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	EUIPO suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de L. Oliva Torras, S.A.

4)	Mecánica del Frío, S.L. suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 139, 15.4.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/10

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Oosterbosch/Parlamentul

(Cauza T-131/19) (1)

(„Funcție publică - Agenți contractuali - Remunerare - Indemnizație pentru program continuu sau în schimburi - Articolul 56 a din statut - Securitate juridică - Principiul legalității - Noțiunea de muncă de noapte”)

(2020/C 247/16)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Marc Oosterbosch (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocată)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: M. Windisch și C. González Argüelles, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește anularea fișelor de salarizare ale reclamantului aferente lunilor martie, aprilie și iunie 2018.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Marc Oosterbosch la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 148, 29.4.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/11

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – eSky Group IP/EUIPO – Gröpel (e)

(Cauza T-646/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative e - Marca internațională figurativă anterioară e - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2020/C 247/17)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: eSky Group IP sp. z o.o. (Varşovia, Polonia) (reprezentant: P. Kurcman, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: L. Rampini şi V. Ruzek, agenţi)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Gerhard Gröpel (Passau, Germania) (reprezentant: N. Maenz, avocată)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 iulie 2019 (cauza R 223/2019-4) privind o procedură de opoziție între domnul Gröpel și eSky Group IP

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă eSky Group IP sp. z o.o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/12

Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – FF&GB/EUIPO (ONE-OFF)

(Cauza T-707/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative ONE-OFF - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2020/C 247/18)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: FF&GB Srl (Mantova, Italia) (reprezentant: M. Locatelli, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. L. Capostagno, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 12 august 2019 (cauza R 239/2019-5) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ ONE-OFF ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă FF&GB Srl la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 413, 9.12.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/12

Ordonanța Tribunalului din 12 mai 2020 – Dragnea/Comisia

(Cauza T-738/18) (1)

(„Acțiune în anulare - Fondul European de Dezvoltare Regională - Programul operațional regional român 2007-2013 - Investigații externe ale OLAF - Rapoarte finale și recomandări ale OLAF - Decizie națională de deschidere a unei anchete penale - Refuzul OLAF de a deschide o anchetă cu privire la desfășurarea investigațiilor anterioare - Refuzul accesului la dosarul investigațiilor OLAF - Act care nu este supus căilor de atac - Inadmisibilitate”)

(2020/C 247/19)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Liviu Dragnea (București, România) (reprezentanți: B. O’Connor, Solicitor, şi S. Gubel, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-P. Keppenne și J. Baquero Cruz, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea scrisorii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 1 octombrie 2018

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Dragnea la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 65, 18.2.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/13

Ordonanța Tribunalului din 20 mai 2020 – Nord Stream 2/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-526/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Energie - Piața internă în sectorul gazelor naturale - Directiva (UE) 2019/692 - Aplicarea Directivei 2009/73/CE în privința conductelor de gaz înspre sau dinspre țări terțe - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate - Prezentarea de documente obținute în mod nelegal”)

(2020/C 247/20)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Nord Stream 2 AG (Zug, Elveția) (reprezentanți: L. Van den Hende, J. Penz-Evren, avocați, și M. Schonberg, solicitor-advocate)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: L. Visaggio, J. Etienne și I. McDowell, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Lo Monaco, S. Boelaert și K. Pavlaki, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Directivei (UE) 2019/692 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO 2019, L 117, p. 1)

Dispozitivul

1)	Retrage din dosar documentele prezentate de Nord Stream 2 AG ca anexele A. 14 și O. 20 și constată că nu este necesar să se țină seama de pasajele din cererea introductivă și din anexe în care sunt reproduse extrase din aceste documente.

2)	Respinge în rest cererea incidentală formulată de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Retrage din dosar documentele prezentate de Nord Stream 2 ca anexele M. 26 și M. 30.

4)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

5)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe cu privire la cererile de intervenție formulate de Republica Estonia, de Republica Letonia, de Republica Lituania, de Republica Polonă și de Comisia Europeană.

6)	Obligă Nord Stream 2 la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Parlamentul European și de Consiliu, cu excepția celor aferente cererilor de intervenție.

7)	Nord Stream 2, Parlamentul și Consiliul, precum și Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă și Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

(1) JO C 305, 9.9.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/14

Ordonanța Tribunalului din 20 mai 2020 – Nord Stream/Parlamentul şi Consiliul

(Cauza T-530/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Energie - Piața internă în sectorul gazelor naturale - Directiva (UE) 2019/692 - Adăugarea articolului 49a la Directiva 2009/73/CE, cu privire la adoptarea de decizii de derogare de la anumite dispoziții ale directivei - Aplicarea Directivei 2009/73 în privința conductelor de gaz înspre sau dinspre țări terțe - Contestarea termenului stabilit la 24 mai 2020 pentru acordarea de derogări de la obligațiile Directivei 2009/73 - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”)

(2020/C 247/21)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Nord Stream AG (Zoug, Elveţia) (reprezentanți: M. Raible, C. von Köckritz şi J. von Andreae, avocaţi)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: L. Visaggio, J. Etienne şi I. McDowell, agenţi), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Lo Monaco şi S. Boelaert, agenţi)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea parțială a Directivei (UE) 2019/692 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO 2019, L 117, p. 1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe cu privire la cererile de intervenție formulate de Republica Estonia, de Republica Letonia, de Republica Lituania, de Republica Polonă și de Comisia Europeană.

3)	Obligă Nord Stream AG la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, cu excepția celor aferente cererilor de intervenție.

4)	Nord Stream, Parlamentul și Consiliul, precum și Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă și Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

(1) JO C 312, 16.9.2019.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/15

Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 aprilie 2020 – Anglo Austrian AAB şi Belegging-Maatschappij „Far-East”/BCE

(Cauza T-797/19 R-II)

(„Măsuri provizorii - Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 - Supravegere prudențială a instituțiilor de credit - Decizie de retragere a licenței unei instituții de credit - Cererea nouă - Articolul 160 din Regulamentul de procedură”)

(2020/C 247/22)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Anglo Austrian AAB AG, fostă Anglo Austrian AAB Bank AG (Viena, Austria) şi Belegging-Maatschappij „Far-East” BV (Velp, Ţările de Jos) (reprezentanți: M. Fischer, J. Willheim, M. Ketzer şi O. H. Behrends, avocaţi)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană (reprezentanți: C. Hernández Saseta, E. Yoo şi V. Hümpfner, agenţi)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE prin care se urmărește suspendarea executării Deciziei din 14 noiembrie 2019, ref.: ECB-SSM-2019-AT-8, WHD-2019-0009, prin care Banca Centrală Europeană a retras licența de instituție de credit a Anglo Austrian AAB Bank AG începând de la data notificării deciziei

Dispozitivul

1)	Respinge cererea.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/15

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 mai 2020 – Isopix/Parlamentul

(Cauza T-163/20 R și T-163/20 R II)

(„Măsuri provizorii - Contracte de achiziții publice de servicii - Prestare de servicii fotografice - Cerere de suspendare a executării - Inadmisibilitate vădită parțială a acțiunii principale - Inadmisibilitate - Urgență - Fumus boni juris - Evaluare comparativă a intereselor”)

(2020/C 247/23)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Isopix SA (Ixelles, Belgia) (reprezentanți: P. Van den Bulck și J. Fahner, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentant: K. Wójcik și E. Taneva, agenți)

Obiectul

Cereri întemeiate pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect, în cauza T-163/20 R, suspendarea executării actului Parlamentului din 24 martie 2020 prin care reclamanta este informată că oferta sa pentru contractul de achiziții publice COMM/DG/AWD/2019/854 nu a fost reținută, iar contractul în cauză a fost atribuit unui alt ofertant, precum și obligarea Parlamentului de către Tribunal la prezentarea raportului de analiză a ofertelor și, în cauza T-163/20 R II, suspendarea executării actului Parlamentului din 17 aprilie 2020 prin care reclamanta este informată că oferta sa pentru contractul de achiziții publice COMM/DG/AWD/2019/854 a fost respinsă pentru motivul că nu îndeplinea criteriile de selecție privind capacitatea financiară și economică.

Dispozitivul

1)	Suspendă executarea Deciziei Parlamentului European din 24 martie 2020 prin care Isopix SA este informată că oferta sa pentru contractul de achiziții publice COMM/DG/AWD/2019/854 nu a fost reținută, iar contractul în cauză a fost atribuit unui alt ofertant.

2)	Dispune comunicarea de către Parlament către Isopix a raportului de analiză a ofertelor în versiunea sa neconfidențială.

3)	Respinge ca inadmisibilă cererea de măsuri provizorii din cauza T-163/20 R II.

4)	Revocă Ordonanțele din 3 aprilie 2020, Isopix/Parlamentul (T-163/20 R), și din 22 aprilie 2020, Isopix/Parlamentul (T-163/20 R II).

5)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/16

Acțiune introdusă la 17 aprilie 2020 – FT şi alţii/Comisia

(Cauza T-224/20)

(2020/C 247/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanţi: FT și alți 22 de reclamanți (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanţii solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei de stabilire a fișei de salarizare aferentă lunii iunie 2019 a reclamanților, în măsura în care în aceasta se aplică pentru prima dată noii coeficienți corectori aplicabili remunerației acestora, cu efect retroactiv de la 1 august 2018;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanţii invocă două motive.

Primul motiv, prin care se invocă încălcarea articolelor 64 și 65 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”), a principiului egalității de tratament și o eroare vădită de apreciere. Reclamanții consideră, în această privință, că Comisia nu a reușit să le furnizeze elementele care să le permită să înțeleagă nu numai diminuarea coeficientului corector aplicat renumerației acestora, ci și aplicarea cu efect retroactiv care generează o datorie deosebit de importantă.

Al doilea motiv, prin care se invocă încălcarea articolului 85 din statut, a principiului securității juridice și a obligației de solicitudine. Reclamanții susțin că nu puteau să prevadă scăderea excepțională a coeficientului corector aplicat remunerației acestora, pentru perioada de referință, cu efect retroactiv. În opinia lor, întrucât condițiile prevăzute la articolul 85 din statut nu sunt îndeplinite, Comisia nu le poate solicita rambursarea mai multor luni din remunerația lor, ca urmare a modificării coeficientului corector cu efect retroactiv.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/17

Acțiune introdusă la 17 aprilie 2020 – FJ şi alţii/SEAE

(Cauza T-225/20)

(2020/C 247/25)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanţi: FJ şi alți 7 reclamanți (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă

Concluziile

Reclamanţii solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei de stabilire a fișei de salarizare aferentă lunii iunie 2019 a reclamanților, în măsura în care în aceasta se aplică pentru prima dată noii coeficienți corectori aplicabili remunerației acestora, cu efect retroactiv de la 1 august 2018;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanţii invocă două motive.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/17

Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – KG/Parlamentul

(Cauza T-251/20)

(2020/C 247/26)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: KG (reprezentanţi: S. Rodrigues şi A. Champetier, avocaţi)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Parlamentului din 4 februarie 2020 de respingere a reclamației acesteia din 29 noiembrie 2019;

—	anularea, dacă este cazul, a deciziei Parlamentului din 30 august 2019 de respingere a cererii inițiale formulate de aceasta la 4 aprilie 2019;

—	obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral suferit de reclamantă, estimat ex æquo et bono la suma de 5 000 de euro;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, inclusiv a cheltuielilor de reprezentare efectuate de aceasta.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe interpretarea eronată a articolului 20 alineatul (3) din Anexa XIII la Statutul funcționarilor Uniunii Europene și pe încălcarea principiului continuității serviciului.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor încrederii legitime și al drepturilor dobândite.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la o bună administrare și a obligației de diligență.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/18

Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – ClientEarth/Comisia

(Cauza T-255/20)

(2020/C 247/27)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: ClientEarth AISBL (Bruxelles, Belgia) (reprezentanţi: F. Logue, Solicitor, şi J. Kenny, Barrister-at-law)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei implicite a Comisiei Europene din 26 februarie 2020 de refuz parțial al cererii de acces a reclamantei la documente în cauza GESTDEM nr. 2019/6819;

—	pronunțarea cu privire la cheltuielile de judecată și obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, precum și obligarea oricăror intervenienți la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe comiterea de către Comisie a unor erori vădite de apreciere și a unor erori de drept care au avut ca rezultat aplicarea necorespunzătoare a excepției privind protecția procesului decizional [articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001 (1)], precum şi pe nemotivare (articolul 296 TFUE), întrucât:

—	nu există un proces decizional care să fie afectat în mod grav de divulgarea parțială a secțiunii 4 din procesul-verbal al celei de a 79-a reuniuni a Comitetului tehnic – autovehicule, organizat la Bruxelles la 12 februarie 2019 („documentul B”);

—	Comisia nu a demonstrat că divulgarea parțială a secțiunii 4 din documentul B ar afecta în mod grav procesul său decizional.

Al doilea motiv, întemeiat pe comiterea de către Comisie a unor erori vădite de apreciere și a unor erori de drept care au avut ca rezultat aplicarea necorespunzătoare a testului privind interesul public superior prevăzut la articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001, precum şi pe nemotivare (articolul 296 TFUE).

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe comiterea de către Comisie a unei erori de drept prin aplicarea Regulamentului de procedură standard pentru comitete, care nu este aplicabil în temeiul articolului 277 TFUE.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/19

Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – JR/Comisia

(Cauza T-265/20)

(2020/C 247/28)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: JR (reprezentanţi: L. Levi şi A. Champetier, avocate)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și întemeiată;

—	anularea deciziilor Comisiei de refuz al comunicării datelor cu caracter personal care o privesc pe reclamantă, adoptate la 28 februarie 2020 și la 9 aprilie 2020;

—	obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pe încălcarea Regulamentului (UE) nr. 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO 2018, L 295, p. 39) și, în special, a articolului 17 din acesta. În sfârșit, reclamanta consideră că deciziile atacate încalcă dreptul fundamental de acces la datele personale.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări, pe încălcarea Regulamentului nr. 2018/1725, în special a articolului 14 alineatele (1) și (2) și a articolului 17 alineatul (3) din regulamentul menționat.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/19

Acțiune introdusă la 7 mai 2020 – JS/SRB

(Cauza T-270/20)

(2020/C 247/29)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: JS (reprezentanţi: L. Levi şi A. Champetier, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea raportului de evaluare pentru 2018, comunicat acestuia la 12 iunie 2019;

—	anularea, de asemenea, în măsura în care este necesar, a deciziei din 22 ianuarie 2020, notificată la 28 ianuarie 2020, de respingere a reclamației sale din 12 septembrie 2019;

—	obligarea la plata unei despăgubiri financiare pentru prejudiciul moral, care poate fi estimată, ex aequo et bono, la suma de 15 000 de euro;

—	obligarea la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material în valoare de 2 322 de euro cauzat de înghețarea salariului la nivelul AD6/treapta 3 pentru o perioadă de 12 luni începând din august 2019;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere și pe acuzații calomnioase.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa unor obiective profesionale și pe lipsa unei fișe a postului aplicabile.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului imparțialității și pe încălcarea deciziei SRB adoptate în sesiunea plenară din 25 martie 2015 (1).

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 5 din decizia menționată a SRB din 25 martie 2015 și pe încălcarea obligației de solicitudine.

În ceea ce privește cererea de despăgubiri, reclamantul invocă eroarea săvârșită de pârât, prejudiciul suferit și legătura dintre eroare și prejudiciu.

(1) Decizia Comitetului din 25 martie 2015 de stabilire a prevederilor generale pentru punerea în aplicare a articolului 43 din Statutul funcționarilor și de punere în aplicare a articolului 44 primul paragraf din Statutul personalului temporar.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/20

Acțiune introdusă la 8 mai 2020 – JS/SRB

(Cauza T-271/20)

(2020/C 247/30)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: JS (reprezentanţi: L. Levi şi A. Champetier, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 14 iunie 2019, care i-a fost comunicată reclamantului la 17 iunie 2019, de respingere a cererii sale de asistență din 2 mai 2019;

—	anularea, în plus, în măsura în care este necesar, a deciziei comunicate reclamantului la 29 ianuarie 2020, de respingere a reclamației sale din 14 septembrie 2019;

—	obligarea la plata unei despăgubiri financiare pentru prejudiciul moral suferit de reclamant, care poate fi estimată, ex aequo et bono, la 20 000 de euro;

—	obligarea, în plus, la repararea prejudiciului său material cuantificat și demonstrat, evaluat la 77 408 de euro;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 12 a alineatul (3) din Statutul funcționarilor și a articolului 2.1 din politica SRB adoptată prin decizia sesiunii plenare a SRB din 29 noiembrie 2017 (1).

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 24 din Statutul funcționarilor și a articolului 7.3 din politica SRB menționată.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de solicitudine. În ceea ce privește cererea de despăgubire, reclamantul invocă culpa pârâtului, prejudiciul suferit și legătura dintre culpă și prejudiciu.

(1) Politica de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și a hărțuirii sexuale.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/21

Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – MHCS /EUIPO – Lidl Stiftung (Nuanțe ale culorii portocaliu)

(Cauza T-274/20)

(2020/C 247/31)

Limba în care a fost introdusă acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: MHCS (Épernay, Franţa) (reprezentant: O. Vrins, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă (Culoare constând în anumite nuanțe ale culorii portocaliu) – marca Uniunii Europene nr. 747 949

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 24 februarie 2020 în cauza R 2392/2018-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 95 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară și/sau a Normei 1 alineatul (1) litera (d) coroborată cu Norma 3 alineatele (2), (3) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului privind marca comunitară;

—	încălcarea principiului general al protecției încrederii legitime și a principiilor securității juridice și al bunei administrări (inclusiv a obligației de motivare);

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 41 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/22

Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – Westfälische Drahtindustrie și alții/Comisia

(Cauza T-275/20)

(2020/C 247/32)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Westfälische Drahtindustrie GmbH (Hamm, Germania), Westfälische Drahtindustrie Verwaltungsgesellschaft mbH & Co. KG (Hamm) și Pampus Industriebeteiligungen GmbH & Co. KG (Iserlohn, Germania) (reprezentanți: O. Duys și N. Tkatchenko, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea scrisorii Comisiei din 2 martie 2020, prin intermediul căreia directoarea generală adjunctă a Direcției Generale Buget a Comisiei a solicitat reclamantei 1 plata către Comisie a unei sume de 12 236 931,69 euro;

—

și constatarea, în consecință, a faptului că plățile efectuate de reclamanta 1 către Comisie în perioada cuprinsă între 29 iunie 2011 și 16 iunie 2015, în valoare de 16 400 000 de euro, la care se adaugă dobânzi compensatorii scadente în valoare de 1 420 610 euro, pentru o sumă totală de 17 820 610 euro, trebuie deduse de Comisie din amenda separată aplicată de Tribunal în cauza Westfälische Drahtindustrie și alții/Comisia (T-393/10, EU:T:2015:515), cu efect de la 15 iulie 2015, și că această amendă a fost astfel deja stinsă integral prin plata din 17 octombrie 2019, în valoare de 18 149 636,24 euro; și

—

obligarea Comisiei la plata către reclamanta 1 a unei sume de 1 633 085,17 euro, majorată cu dobânzi compensatorii de la 17 octombrie 2019, precum și cu dobânzi penalizatoare la nivelul ratei medii a dobânzii aplicate de BCE la data faptelor pentru operațiunile sale de refinanțare, majorată cu 3,5 puncte procentuale, de la data de 17 octombrie 2019 până la rambursarea în întregime a sumei datorate;

—

cu titlu subsidiar, obligarea Uniunii Europene, reprezentată de Comisia Europeană, la plata de despăgubiri în valoare de 12 236 931,69 euro reclamantelor 1-3, sub forma compensării cu suma solicitată reclamantei 1 prin scrisoarea Comisiei din 2 martie 2020, în cuantum de 12 236 931,36 euro, și la plata către reclamanta 1 a sumei excedentare de 1 633 085,17 euro, majorată cu dobânzi compensatorii de la 17 octombrie 2019, precum și cu dobânzi penalizatoare la nivelul ratei medii a dobânzii aplicate de BCE la data faptelor pentru operațiunile sale de refinanțare, majorată cu 3,5 puncte procentuale, de la data de 17 octombrie 2019 până la rambursarea în întregime a sumei datorate;

—	și, în orice caz, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.

Primul motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 266 alineatul (1) TFUE din cauza eliminării (până în prezent) insuficiente a consecințelor în ceea ce privește efectul de casare al amenzii anulate, în urma nerespectării întinderii declarării de către Tribunal a nulității amenzii anulate (cu efect retroactiv). Tribunalul nu a menținut sau confirmat amenda anulată, ci a obligat reclamantele la plata unei amenzi judiciare noi și autonome.

Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 266 alineatul (1) TFUE și a articolului 99 alineatul (4) și a articolului 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (1) din cauza aplicării incorecte de dobânzi penalizatoare de la 4 ianuarie 2011, întrucât Comisia nu și-a respectat obligația ca toate plățile nedatorate încasate de aceasta de la reclamanta 1 până la pronunțarea hotărârii din 15 iulie 2015 (ex tunc), precum și dobânzile compensatorii scadente aferente noii amenzi judiciare aplicate cu efect de la 15 iulie 2015, să fie deduse în favoarea reclamantelor.

3.	Al treilea motiv se întemeiază pe nerespectarea principiului non bis in idem prin creșterea (de fapt) a amenzii judiciare, întrucât Comisia impune reclamantelor plata nedatorată de dobânzi penalizatoare retroactive de la 4 ianuarie 2011.

4.	Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 266 alineatul (1) TFUE și a articolului 99 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul 2018/1046 prin calcularea incorectă a nivelului maxim admisibil al dobânzilor penalizatoare datorate de la 15 octombrie 2015.

Al cincilea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 266 alineatul (1) TFUE din cauza nerespectării principiului bunei administrări și a normelor privind buna administrare, întrucât Comisia impune în mod nejustificat reclamantelor o plată (suplimentară) peste nivelul amenzii judiciare (dobânzi penalizatoare).

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/23

Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – Crevier/EUIPO (Aparat de dezodorizare a aerului)

(Cauza T-276/20)

(2020/C 247/33)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: Jeffrey Scott Crevier (Fort Lauderdale, Florida, Statele Unite) (reprezentant: M. Kime, Barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Desenul sau modelul industrial în litigiu: cererea de înregistrare nr. 5 652 872

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 2 martie 2020 în cauza R 2396/2019-3

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	anularea deciziei examinatorului atacată cu privire la respingerea cererii de restitutio in integrum în ansamblul său;

—	acordarea restitutio in integrum; în subsidiar, retrimiterea cauzei la EUIPO spre rejudecare, cu indicațiile corespunzătoare pentru EUIPO;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea Titulului VIII, respectiv a articolelor 62-78 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului;

—	încălcarea Capitolelor VII-XIX, respectiv a articolelor 38-84 din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei;

—	încălcarea Tratatului privind Uniunea Europeană;

—	încălcarea unei norme de drept.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/24

Acțiune introdusă la 7 mai 2020 – MKB Multifunds/Comisia

(Cauza T-277/20)

(2020/C 247/34)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: MKB Multifunds BV (Zierikzee, Țările de Jos) (reprezentant: J. van de Hel și R. Rampersad, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei C(2020) 1109 final din 27 februarie 2020 privind ajutorul de stat SA.55704 (2019/FC) – Țările de Jos – Pretins ajutor de stat în favoarea „Dutch Venture Initiative” (DVI);

—	obligarea Comisiei să redeschidă procedura de investigare;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.	Primul motiv: Comisia a concluzionat în mod eronat că investițiile DVI, o structură de fond de fonduri, în fonduri de investiții în societăți necotate sunt conforme cu condițiile de piață.

2.	Al doilea motiv: Comisia a concluzionat în mod eronat că structura tarifară generală a Fondului European de Investiții (FEI) corespunde cu structura tarifară generală a unui administrator de fond de fonduri comparabil.

3.	Al treilea motiv: Comisia a concluzionat în mod eronat că investițiile făcute de către autoritățile neerlandeze în structura de fond de fonduri a DVI sunt conforme cu condițiile de piață.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/25

Acțiune introdusă la 8 mai 2020 – CX/Comisia

(Cauza T-280/20)

(2020/C 247/35)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: CX (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din data de 28 iunie 2019 adoptată în dosarul CMS 12/042, cu referința Ares (2019) 4110741, de destituire din funcție a reclamantului, în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (h) din Anexa IX la statut, fără reducerea drepturilor de pensie;

—	anularea deciziei din data de 30 ianuarie 2020, cu referința Ares (2020) 577152, notificată în aceeași zi, prin care AIPN a respins reclamația formulată de reclamant la 28 septembrie 2019, cu referința R/538/19, împotriva deciziei atacate;

—	obligarea pârâtei la plata integrală a cheltuielilor de judecată, conform Regulamentului de procedură al Tribunalului Uniunii Europene.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șapte motive.

Primul motiv, prin care se invocă lipsa realității faptelor reproșate, denaturarea elementelor de probă, erori vădite de apreciere, insuficiența motivării și încălcarea obligației de motivare. Reclamantul susține în special că denaturarea unicului element de probă reținut împotriva sa a fost demonstrată, întrucât AIPN invocă o pretinsă „negociere a prețului neautorizată”, întemeiată pe un singur mesaj electronic, în timp ce textul însuși al acestuia demonstrează că reclamantul s-a limitat să transmită contractantului, în perfectă conformitate cu contractul-cadru, o instrucțiune clară și neechivocă, care nu constituie nicidecum o „negociere”, care ar fi impus cel puțin mai multe discuții pentru a conduce la un acord și, după caz, la renunțarea la pretenții de către o parte sau de alta. Reclamantul adaugă că, comunicările făcute între el și contractant stabilesc doar procesul cooperativ și repetat al unei munci care urmărea elaborarea unei versiuni finale a chestionarului și a serviciilor conexe și în niciun caz o „negociere”. În acest mod, AIPN ar fi invocat fapte nedemonstrate și ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere.

Al doilea motiv, prin care se invocă încălcarea principiului termenului rezonabil, vechimea faptelor reproșate și prescrierea răspunderii disciplinare. Potrivit reclamantului, faptele care îi sunt reproșate s-au întâmplat în septembrie 2001 și, respectiv, în iunie 2003, adică cu 18 și cu 16 ani înainte de data deciziei atacate. Procedura disciplinară a fost deschisă la 7 februarie 2013, adică după 11, respectiv după 9 ani de la data faptelor reproșate. Reclamantul consideră că termenul care a curs între data faptelor reproșate și data deciziei atacate este vădit nerezonabil. Acesta adaugă că vechimea faptelor ar fi trebuit să conducă AIPN să ia în considerare o atenuare a răspunderii sale disciplinare, inclusiv să considere prescrisă această răspundere.

Al treilea motiv, prin care se invocă încălcarea dreptului la apărare și încălcarea egalității armelor. Reclamantul susține că Comisia nu a admis niciuna din multiplele sale cereri făcute încă de la începutul procedurii în 2013, de prezentare a documentelor pe care le considera indispensabile apărării sale, și anume în special toate mesajele electronice referitoare la cele două obiecții care îi erau reproșate, contractul-cadru, chestionarele intermediare și final ale sondajului în cauză, precum și dosarul financiar referitor la acestea. În acest mod s-ar fi produs încălcarea dreptului la apărare și încălcarea egalității armelor.

Al patrulea motiv, prin care se invocă vicii de formă și de procedură și încălcarea obligației de a realiza o anchetă în mod aprofundat, incriminatoare și dezincriminatoare. Reclamantul afirmă că, la 16 aprilie 2018, tribunal correctionnel (Tribunalul Corecțional) din [confidențial] (1) a statuat că niciun fapt nu a fost demonstrat și a achitat reclamantul „de toate acuzațiile care i-au fost imputate”, precizându-se că respectiva instanță s-a pronunțat exact cu privire la aceleași fapte pe care se întemeiază decizia atacată, și le-a declarat nedemonstrate. Reclamantul consideră astfel că, prin netransmiterea către consiliul de disciplină a unui element atât de fundamental cum este o hotărâre judecătorească, devenită definitivă, care achita în totalitate reclamantul, AIPN și-a încălcat obligația de a comunica consiliului de disciplină toate documentele pertinente și utile pentru emiterea avizului său și a săvârșit astfel un viciu de procedură.

Al cincilea motiv, prin care se invocă încălcarea prezumției de nevinovăție și a obligației de imparțialitate. Potrivit reclamantului, Secretarul General a scris vicepreședinților Comisiei, la doi membri ai Comisiei, directorului general de care depinde, directoarei generale de resurse umane, precum și AIPN că ancheta „a confirmat conflictul de interese și a evidențiat diverse nereguli comise de persoana interesată”, ceea ce ar constitui o încălcare a prezumției de nevinovăție și a obligației de imparțialitate.

Al șaselea motiv, prin care se invocă utilizarea unui document care ar trebui considerat ca inexistent din punct de vedere juridic, inexistența însăși a documentului menționat și încălcarea articolului 1 alineatul (1) din Anexa IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”). Reclamantul arată că OLAF nu l-a ascultat niciodată cu privire la faptele în cauză între 3 mai 2011 și 18 aprilie 2012, data trimiterii raportului său, și că această încălcare a obligației care îi revine de a asculta reclamantul înainte de a-și finaliza raportul trebuie să conducă la inexistența juridică a acestuia.

Al șaptelea motiv, prin care se invocă încălcarea articolului 10 din Anexa IX la statut, a principiului securității juridice și a principiului proporționalității, precum și a încrederii legitime și pe o eroare vădită de apreciere, întrucât sancțiunea nu este adecvată faptelor imputate. Reclamantul afirmă în această privință că sancțiunea pronunțată de AIPN este vădit disproporționată. În opinia sa, faptele care îi sunt imputate au o importanță foarte relativă, deoarece suma în litigiu se ridică la 2000 de euro. În plus, aceste fapte s-au produs în urmă cu foarte mult timp. Or, sancțiunea pronunțată privează familia reclamantului de orice resurse și de orice asigurare împotriva riscului de boală, ceea ce ar fi în mod evident disproporționat.

(1) Date confidențiale ocultate.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/26

Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Facegym/EUIPO (FACEGYM)

(Cauza T-289/20)

(2020/C 247/36)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Facegym Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: M. Edenborough, QC)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale „FACEGYM” – cererea de înregistrare nr. W1 466 456

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 27 februarie 2020 în cauza R 70/2020-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

în subsidiar

—	modificarea deciziei atacate astfel încât aceasta să declare, în mod contrar celor afirmate, că bunurile și serviciile la care se referă înregistrarea internațională a mărcii nu încalcă prevederile articolului 7 alineatul (1) literele (b) sau (c);

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri și a cheltuielilor de judecată anterioare acesteia.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/27

Acțiune introdusă la 22 mai 2020 – Talleres de Escoriaza/EUIPO – Salto Systems (KAAS KEYS AS A SERVICE)

(Cauza T-294/20)

(2020/C 247/37)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Talleres de Escoriaza, SA (Irún, Spania) (reprezentanţi: T. Müller şi F. Togo, avocaţi)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Salto Systems, SL (Oiartzun, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „KAAS KEYS AS A SERVICE” -marca Uniunii Europene nr. 14 899 439

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 28 februarie 2020 în cauza R 1363/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—	încălcarea obligației de motivare;

—	încălcarea dreptului de a fi ascultat;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/28

Acțiune introdusă la 21 mai 2020 – Aquind și alții/Comisia

(Cauza T-295/20)

(2020/C 247/38)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamante: Aquind Ltd (Wallsend, Regatul Unit), Aquind SAS (Rouen, Franţa), Aquind Energy (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: S. Goldberg, Solicitor, E. White, avocat, C. Davis și J. Bille, Solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea măsurii atacate, și anume a regulamentului delegat, în măsura în care elimină interconectorul AQUIND de pe lista Uniunii;

—	în subsidiar, anularea regulamentului delegat în întregime și

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

Prin acțiunea lor, reclamantele solicită Tribunalului anularea Regulamentului delegat (UE) 2020/389 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii (1).

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șapte motive.

Primul motiv, prin care se invocă nemotivarea eliminării interconectorului AQUIND de pe lista Uniunii.

—	Cu încălcarea obligației de motivare, regulamentul delegat nu conține și nu face trimitere la niciun motiv pentru eliminarea interconectorului AQUIND de pe lista Uniunii, iar reclamantelor nu li s-a comunicat nicio motivare pentru această eliminare.

Al doilea motiv, prin care se invocă încălcarea cerințelor de fond și procedurale ale Regulamentului (UE) nr. 347/2013 (2) („Regulamentul TEN-E”) și în special a articolului 5 alineatul (8) din acesta.

—	Întocmirea listei proiectelor de interes comun în cadrul regulamentului delegat nu s-a făcut în conformitate cu cerințele Regulamentului TEN-E.

Al treilea motiv, prin care se invocă încălcarea articolului 10 alineatul (1) din Tratatul privind Carta energiei.

—

Eliminarea interconectorului AQUIND de pe lista Uniunii și nemotivarea acestei eliminări încalcă obligațiile prevăzute de articolul 10 alineatul (1) din Tratatul privind Carta energiei referitoare la crearea unor condiții de stabilitate, echitate și transparente și la acordarea unui tratament loial și echitabil investițiilor.

Al patrulea motiv, prin care se invocă încălcarea dreptului la bună administrare prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

—	Cu încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, eliminarea interconectorului AQUIND de pe lista Uniunii nu a fost făcută cu imparțialitate, iar reclamantele nu au avut dreptul de a fi ascultate înainte de adoptarea regulamentului delegat.

Al cincilea motiv, prin care se invocă încălcarea principiului dreptului Uniunii al egalității de tratament.

—	Cu încălcarea principiului dreptului Uniunii al egalității de tratament, interconectorul AQUIND a fost tratat diferit și incorect în raport cu proiecte propuse de interes comun comparabile (PIC), fără nicio justificare obiectivă pentru o astfel de diferență de tratament.

Al șaselea motiv, prin care se invocă încălcarea principiului dreptului Uniunii al proporționalității.

—

Ca proiect de interes comun existent aflat în fază de dezvoltare, simpla eliminare a interconectorului AQUIND de pe lista Uniunii fără realizarea unei examinări comparative detaliate a unor proiecte comparabile și fără a acorda reclamantelor posibilitatea de a remedia problemele este disproporționată.

Al șaptelea motiv, prin care se invocă încălcarea principiilor dreptului Uniunii al securității juridice și al încrederii legitime.

—

Măsura atacată încalcă încrederea legitimă a reclamantelor cu privire la dreptul de a fi incluse pe lista Uniunii și la realizarea procesului de pregătire a listei proiectelor de interes comun în conformitate cu obiectivele și obligațiile prevăzute de Regulamentul TEN-E și cu celelalte cerințe legale aplicabile.

(1) JO 2020, L 74, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO 2013, L 115, p. 39).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/29

Acțiune introdusă la 22 mai 2020 – Nosio/EUIPO – Tros del Beto (ACCUSÌ)

(Cauza T-300/20)

(2020/C 247/39)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Nosio SpA (Mezzocorona, Italia) (reprezentanți: J. Graffer, G. Rubino, A. Ottolini, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Tros del Beto, SLU (Marçà, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „ACCUSÌ” – cererea de înregistrare nr. 16 014 921

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 13 martie 2020 în cauza R 871/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	declararea semnelor ca fiind diferite;

—	admiterea spre înregistrare a cererii care a făcut obiectul opoziției.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/30

Acțiune introdusă la 19 mai 2020 – Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics şi Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia

(Cauza T-301/20)

(2020/C 247/40)

Limba în care a fost introdusă acțiunea: engleza

Părțile

Reclamante: Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics SAE (Ain Sukhna, Egipt), Jushi Egypt for Fiberglass Industry SAE (Ain Sukhna) (reprezentanți: B. Servais și V. Crochet, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (1), în măsura în care se referă la reclamante;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.

Primul motiv, prin care se invocă faptul că metodologia Comisiei pentru stabilirea costului de producție și VAG al Hengshi și a profitului pentru calcularea valorii normale construite a Hengshi încalcă articolul 2 alineatul (5), precum și articolul 2 alineatele (3), (6), (11), (12) și articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.	Al doilea motiv, prin care se invocă faptul că metodologia Comisiei pentru calcularea marjelor de subcotare a prețurilor efective și indicative cu privire la reclamante încalcă articolul 3 alineatele (1), (2), (3), (6) și articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(1) JO 2020, L 108, p. 1.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/31

Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Del Valle Ruiz şi alţii/SRB

(Cauza T-302/20)

(2020/C 247/41)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanţi: Antonio Del Valle Ruiz (Ciudad de Mexico, Mexic) şi alţi 36 de reclamanți (reprezentanţi: P. Rubio Escobar, R. Ruíz de la Torre Esporrín şi B. Fernández García, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluţie

Concluziile

Reclamanţii solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (SRB/EES/2020/52) a Comitetului unic de rezoluţie din 17 martie 2020 prin care se determină posibila acordare a unei compensați acționarilor și creditorilor Banco Popular Español SA;

—	obligarea pârâtului și a intervenienților care vor interveni în tot sau în parte în susținerea concluziilor acestuia la plata cheltuielilor.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă șase motive.

Primul motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 15 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 [denumit în continuare „Regulamentul (UE) nr. 806/2014”]. În această privință se invocă faptul că foștii acționari ai Banco Popular nu ar fi trebuit să sufere în cadrul rezoluției pierderi mai mari decât cele pe care le-ar fi suferit în cadrul unei proceduri obișnuite de insolvență.

Al doilea motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 20 alineatul (16) din regulament. Reclamanții susțin în această privință că decizia atacată nu a stabilit dacă foștii acționari ai Banco Popular ar fi beneficiat de un tratament mai bun în cadrul unei proceduri obișnuite de insolvență decât în cadrul procedurii de rezoluție, dat fiind că procedura de insolvență a fost asimilată unei lichidări. În plus, evaluarea nu a fost efectuată de o persoană independentă.

Al treilea motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 41 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), în măsura în care a fost încălcat dreptul foștilor acționari ai Banco Popular de a fi ascultați înainte de adoptarea unei măsuri individuale care îi afectează defavorabil.

Al patrulea motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 47 din cartă. Se susține în această privință că a fost încălcat dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă al foștilor acționari ai Banco Popular și prin urmare dreptul lor la apărare.

Al cincilea motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 17 din cartă și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care proprietarii au fost privați de dreptul de proprietate fără a fi primit o justă despăgubire pentru această pierdere.

Al șaselea motiv întemeiat pe: încălcarea articolului 52 din cartă. Se susține în această privință că SRB i-a privat pe acționari de dreptul de proprietate fără a respecta limitele stabilite de lege.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/32

Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Arias Mosquera şi alţii/SRB

(Cauza T-303/20)

(2020/C 247/42)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanţi: José María Arias Mosquera (Madrid, Spania) şi alţi 28 de reclamanți (reprezentanţi: P. Rubio Escobar, R. Ruíz de la Torre Esporrín, A. Menéndez Menéndez și B. Fernández García, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanţii solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (SRB/EES/2020/52) a Comitetului Unic de Rezoluție din 17 martie 2020 de stabilire a necesității de a acorda o compensație acționarilor și creditorilor în legătură cu care au fost luate măsurile de rezoluție privind Banco Popular Español S.A.;

—	obligarea pârâtului și a intervenienților care intervin în tot sau în parte în susținerea sa la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-302/20, Del Valle Ruiz și alții/SRB.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/32

Acțiune introdusă la 20 mai 2020 – Molina Fernández/SRB

(Cauza T-304/20)

(2020/C 247/43)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Laura Molina Fernández (Madrid, Spania) (reprezentant: S. Rodríguez Bajón şi A. Gómez-Acebo Dennes, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului anularea decizie atacate.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este îndreptată împotriva Deciziei SRB/EES/2020/52 a Comitetului unic de rezoluție din 17 martie 2020 de stabilire a necesității de a acorda o compensație acționarilor și creditorilor în legătură cu care au fost luate măsurile de rezoluție privind Banco Popular Español S.A..

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

În primul rând, reclamanta consideră în mod întemeiat că Raportul de evaluare 3 nu a fost întocmit de un expert cu adevărat independent, astfel cum impune articolul 20 alineatele (16)-(18) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

În al doilea rând, reclamanta consideră în mod întemeiat că Raportul de evaluare 3 este nelegal întrucât metoda de analiză utilizată de Deloitte este greșită, ceea ce a condu-o la concluzii de asemenea greșite care au consecințe extrem de prejudiciabile pentru reclamantă, care este lipsită fără motiv și injust de despăgubirea la care are dreptul.

3.	În al treilea rând, evaluarea 3 pornește de la o premisă greșită privind situația financiară a Banco Popular la momentul rezoluției sale.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/33

Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Telefónica Germany/EUIPO – Google (LOOP)

(Cauza T-305/20)

(2020/C 247/44)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Telefónica Germany GmbH & Co. OHG (Munchen, Germania) (reprezentanți: A. Fottner și M. Müller, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Google LLC (Mountain View, California, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta.

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „LOOP” – marca Uniunii Europene nr. 5 842 166.

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității.

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 martie 2020 în cauza R 281/2019-4.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO, precum și a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, în cazul în care intervine în litigiu, la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața Tribunalului, precum și a camerei de recurs.

Motivul invocat (Motivele invocate)

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului și a articolului 41 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/34

Acțiune introdusă la 19 mai 2020 – Hijos de Moisés Rodríguez González/EUIPO – Irlanda și Ornua (La Irlandesa 1943)

(Cauza T-306/20)

(2020/C 247/45)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Hijos de Moisés Rodríguez González, SA (Las Palmas de Gran Canaria, Spania) (reprezentant: J. García Domínguez, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Irlanda și Ornua Co-operative Ltd (Dublín, Irlanda)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului Uniunii Europene

Marca în litigiu: înregistrarea figurativă La Irlandesa 1943 – marca Uniunii Europene nr. 12 043 436

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Marii Camere de recurs a EUIPO din 2 martie 2020 în cauza R 1499/2016-G

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și, eventual, a celorlalte părți adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (g) și a articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/34

Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Calatrava Real State 2015/SRB

(Cauza T-307/20)

(2020/C 247/46)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Calatrava Real State 2015, SL (Madrid, Spania) (reprezentanţi: P. Rubio Escobar, R. Ruíz de la Torre Esporrín şi B. Fernández García, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (SRB/EES/2020/52) a Comitetului Unic de Rezoluție din 17 martie 2020 de stabilire a necesității de a acorda o compensație acționarilor și creditorilor în legătură cu care au fost luate măsurile de rezoluție privind Banco Popular Español S.A.;

—	obligarea pârâtului și a intervenienților care intervin în tot sau în parte în susținerea sa la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-302/20, Del Valle Ruiz și alții/SRB și în cauza T-303/20, Arias Mosquera și alții/SRB.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/35

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – EVH/Comisia

(Cauza T-312/20)

(2020/C 247/47)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: EVH GmbH (Halle [Saale], Germania) (reprezentant: I. Zenke şi T. Heymann, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019 de constatare a compatibilității cu piața internă a concentrării „RWE/E.ON Assets”, cazul M.8871 (JO 2020, C 111, p. 1);

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă următoarele motive:

Primul motiv: decizia de autorizare ar prezenta vicii de formă.

—

Concentrarea M.8871 autorizată prin decizia atacată ar fi fost în mod eronat scindată de fuziunea globală dintre RWE AG (RWE) și E.ON SE (E.ON). Operațiunea în ansamblu cuprindea, pe lângă achiziționarea de către RWE a activelor de producție ale E.ON (cazul M.8871), achiziționarea de către RWE a unei participații de 16,67 % în E.ON, precum și transferul către E.ON a filialei cu 76,8 % din RWE, innogy SE (cazul M.8870).

—

Drepturile de participare ale reclamantei ar fi fost încălcate întrucât pârâta, deși a admis numeroasele indicii care i-au fost transmise în cursul procedurii privind încălcările concurenței cauzate de concentrare, nu le-ar fi reluat pe fond sau examinat în mod corespunzător nici în cursul procedurii, nici în cadrul deciziei.

—	Pârâta și-ar fi motivat decizia tardiv și insuficient.

Al doilea motiv: pârâta nu ar fi investigat suficient situația de fapt și ar fi trebuit, dacă ar fi examinat-o corect, să inițieze o procedură în faza II.

—

Analiza creșterii puterii pe piață a RWE ar fi fost efectuată numai în funcție de cantitatea de energie și de capacitate, fără propria examinare aprofundată necesară a unor indicatori suplimentari, precum eliminarea concurentei directe E.ON, indicatorul Residual Supply Index (RSI), care exprimă caracterul indispensabil al unui furnizor pentru acoperirea cererii, sau gradul de concentrare a pieței.

—	Pârâta ar fi examinat prea scurt în timp perioada istorică şi previzională pentru aprecierea efectelor concentrării, ignorând ciclurile de investiție pe termen lung din sectorul energiei.

—	Puterea pe piață ar fi fost apreciată în mod eronat pentru că interconectarea RWE și a E.ON pe piața energiei nu a fost evaluată, însă capacitățile Reserve-Carve-out ale procedurii M.8870 ar fi fost compensate.

—	Examinarea ar fi fost per ansamblu și în mod nelegal limitată la prezent și ar fi ignorat efectele pentru anii viitori (de exemplu prin producția sporită de energie verde și abandonarea cărbunelui), astfel încât pârâta nu putea constata dacă exista un risc de atingere durabilă adusă concurenței.

Al treilea motiv: pârâta ar fi calificat în mod evident eronat din punct de vedere material fuziunea ca fiind compatibilă cu concurență – în special ca urmare a lacunelor din investigația sa.

—	Pârâta ar fi omis în mod eronat să evalueze faptul că E.ON dispare în mod durabil ca concurentă a RWE.

—	Pârâta ar fi ignorat că repartiția convenită între E.ON și RWE a etapelor de creare de valoare adăugată ale sectorului energiei, legată material de fuziune în ansamblul său, cuprinde o restrângere a concurenței și nu este compatibilă cu articolul 101 TFUE.

—	Pârâta ar califica în mod eronat creșterea puterii RWE pe piața vânzării primare de energie electrică ca lipsită de risc.

—	În sfârșit, decizia nu ar ține cont, în mod eronat, de efectele nocive pentru concurență care decurg din dispariția E.ON ca concurentă în domeniul producției și vânzării angro de energie electrică din surse de energie regenerabilă și al furnizării de servicii conexe precum energia de echilibrare.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/36

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Stadtwerke Leipzig/Comisia

(Cauza T-313/20)

(2020/C 247/48)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Stadtwerke Leipzig GmbH (Leipzig, Germania) (reprezentanţi: I. Zenke şi T. Heymann, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019 de declarare a compatibilității cu piața internă a concentrării „RWE/E.ON Assets”, cazul M.8871 (JO 2020, C 111, p. 1);

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-312/20, EVH/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/36

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – GWS Stadtwerke Hameln/Comisia

(Cauza T-314/20)

(2020/C 247/49)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: GWS Stadtwerke Hameln GmbH (Hameln, Germania) (reprezentanţi: I. Zenke şi T. Heymann, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019 de declarare a compatibilității cu piața internă a concentrării „RWE/E.ON Assets”, cazul M.8871 (JO 2020, C 111, p. 1);

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-312/20, EVH/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/37

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – TEAG/Comisia

(Cauza T-315/20)

(2020/C 247/50)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: TEAG Thüringer Energie AG (Erfurt, Germania) (reprezentanţi: I. Zenke şi T. Heymann, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019 de declarare a compatibilității cu piața internă a concentrării „RWE/E.ON Assets”, cazul M.8871 (JO 2020, C 111, p. 1);

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-312/20, EVH/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/37

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Naturstrom/Comisia

(Cauza T-316/20)

(2020/C 247/51)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Naturstrom AG (Düsseldorf, Germania) (reprezentanţi: I. Zenke și T. Heymann, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019 de declarare a compatibilității cu piața internă a concentrării „RWE/E.ON Assets”, cazul M.8871 (JO 2020, C 111, p. 1);

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-312/20, EVH/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/38

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Mainova/Comisia

(Cauza T-320/20)

(2020/C 247/52)

Limba de procedură: germană

Părțile

Reclamantă: Mainova AG (Frankfurt am Main, Germania) (reprezentant: C. Schalast, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019, cazul M.8871;

—	în conformitate cu articolul 68 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, conexarea – având în vedere legătura materială care le unește – prezentei proceduri cu cele privind aceeași decizie M.8871, în vederea unei decizii comune de finalizare a judecății;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă următoarele motive:

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură.

În cadrul primului motiv se susține că pârâta ar fi încălcat în cadrul deciziei sale atacate norme fundamentale de procedură. Acestea ar fi toate normele de procedură care trebuiau luate în considerare la elaborarea actelor juridice în cauză. Împiedicând drepturile de participare ale reclamantei, pârâta ar fi încălcat în special principii generale de drept al Uniunii. Aceasta ar fi încălcat posibilitățile de protecție juridică ale reclamantei și i-ar fi refuzat în mod ilegal orice consultare a dosarului.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1)

În cadrul celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, prin scindarea artificială a proiectului de concentrare, pârâta a încălcat tratatele Uniunii Europene și dispozițiile regulamentului privind concentrările între întreprinderi. Aceasta ar fi încălcat în special dispozițiile de procedură privind dreptul concentrărilor și nu a ținut astfel cont sau nu a ținut cont în mod corect de circumstanțele pertinente pentru decizie. Din acestea ar face parte în particular ignorarea legăturii juridice, economice și materiale a întregului proiect de concentrare, calificarea greșită a operațiunii ca Asset Swap, neluarea în considerare a efectelor concurențiale prin contrapartida participării RWE AG în cadrul E.ON SE la 16,67 %, precum și aprecierea eronată a efectelor concurențiale ale operațiunii.

Pârâta ar fi omis în particular să realizeze o definire corectă a pieței. În plus, aceasta s-ar fi bazat pe o marjă de apreciere greșită pentru efectele operațiunii și nu ar fi apreciat corect stimulentele acordate RWE prin operațiune de a reține în mod conștient capacitățile de producție. Pârâta ar fi ajuns astfel la concluzia greșită că concentrarea, pe de o parte, putea fi examinată separat și, pe de altă parte, că nu are efecte negative asupra concurenței la nivelul Uniunii.

(1) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO 2004, L 24, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 201).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/39

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – enercity/Comisia

(Cauza T-321/20)

(2020/C 247/53)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: enercity AG (Hanovra, Germania) (reprezentant: C. Schalast, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019, cazul M.8871;

—	în conformitate cu articolul 68 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, conexarea – având în vedere legătura materială care le unește – prezentei proceduri cu cele privind aceeași decizie M.8871, în vederea unei decizii comune de finalizare a judecății;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-320/20, Mainova/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/39

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Stadtwerke Frankfurt am Main/Comisia

(Cauza T-322/20)

(2020/C 247/54)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Stadtwerke Frankfurt am Main Holding GmbH (Frankfurt am Main, Germania) (reprezentant: C. Schalast, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtei din 26 februarie 2019, cazul M.8871;

—	în conformitate cu articolul 68 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, conexarea – având în vedere legătura materială care le unește – prezentei proceduri cu cele privind aceeași decizie M.8871, în vederea unei decizii comune de finalizare a judecății;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-320/20, Mainova/Comisia.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/40

Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Yongkang Kugooo Technology/EUIPO – Ford Motor Company (kugoo)

(Cauza T-324/20)

(2020/C 247/55)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Yongkang Kugooo Technology Co. Ltd (Yongkang, China) (reprezentant: P. Pérot, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Ford Motor Company (Dearborn, Michigan, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative „kugoo” – cererea de înregistrare nr. 17 007 741

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 martie 2020 în cauza R 65/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea opoziției celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs și admiterea cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative kugoo nr. 17 007 741;

—	obligarea celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, precum și a tuturor cheltuielilor efectuate de reclamantă în fața EUIPO și a Tribunalului.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/41

Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Bibita Group/EUIPO – Benkomers (Sticle pentru băuturi)

(Cauza T-326/20)

(2020/C 247/56)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Bibita Group (Tirana, Albania) (reprezentant: C. Seyfert, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Benkomers OOD (Sofia, Bulgaria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 3 797 091-0001 (Sticle pentru băuturi)

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 27 aprilie 2020 în cauza R 1070/2018-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	declararea nulității desenului sau modelul industrial comunitar în litigiu înregistrat cu nr. 3 797 091-0001, pentru toate motivele invocate în prezenta acțiune;

—	obligarea pârâtului și a titularei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii în fața Camerei a treia de recurs, în temeiul articolului 190 din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părți din prezenta procedură, în cazul unei intervenții, la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (d) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/41

Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – 4B Company/EUIPO – Deenz (Pendenti (gioielleria))

(Cauza T-329/20)

(2020/C 247/57)

Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana

Părțile

Reclamantă: 4B Company Srl (Montegiorgio, Italia) (reprezentant: G. Brogi, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Deenz Holding Ltd (Dubai, Emiratele Arabe Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 2 100-0001.

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 19 martie 2020 în cauza R 2449/2018-3.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate în măsura în care prin aceasta a fost anulată decizia diviziei de anulare, a fost admisă cererea de menținere într-o formă modificată a modelului industrial comunitar nr. 21 00-0001 și s-a dispus înscrierea în registru a modelului industrial în forma modificată și publicarea sa în Buletinul desenelor și modelelor industriale comunitare, cu confirmarea ulterioară a deciziei diviziei de anulare din 15 octombrie 2018 în cauza ICD 10 654;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea și interpretarea eronată a articolului 25 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/42

Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – Laboratorios Ern/EUIPO – Le-Vel Brands (Le-Vel)

(Cauza T-331/20)

(2020/C 247/58)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratorios Ern, SA (Barcelona, Spania) (reprezentant: S. Correa Rodríguez, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Le-Vel Brands LLC (Frisco, Texas, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „Le-Vel” – cererea de înregistrare nr. 15 229 974

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 20 martie 2020 în cauza R 2113/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene „Le-Vel”, nr. 15 229 974, pentru toate bunurile și serviciile din clasele 3 și 35;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei (în cazul în care Le-Vel Brands, LLC. decide să intervină în prezenta acțiune) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/43

Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – KH/SEAE

(Cauza T-334/20)

(2020/C 247/59)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: KH (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 24 iulie 2019 de repartizare a reclamantei la sediu, considerându-se că aceasta a fost în misiune doar între 1 septembrie și 31 decembrie 2019;

—	anularea deciziei din 29 iulie 2019 de respingere a cererii de asistență înregistrate cu referința [confidențial] care a fost formulată la 29 martie 2019 de reclamantă, ca urmare a existenței unor fapte de hărțuire comise de șefa sa [confidențial] (1) împotriva acesteia;

—	anularea raportului de evaluare din 2019 (pentru perioada 2018) din 3 octombrie 2019, prin care s-a concluzionat că există o insuficiență;

—	anularea deciziei din 4 noiembrie 2019 de a nu se aplica avansarea automată în treaptă ca urmare a raportului de evaluare considerat nesatisfăcător;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei serii de motive.

Împotriva deciziei de repartizare, reclamanta invocă trei motive:

—	primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligațiilor de solicitudine și de bună administrare;

—	al doilea motiv, întemeiat pe lipsa efectivității dreptului de a fi ascultat;

—	al treilea motiv, întemeiat pe eroarea de drept în motivarea notei din 2 aprilie 2019.

Împotriva deciziei de respingere a cererii sale de asistență, reclamanta invocă cinci motive:

—	primul motiv, întemeiat pe incălcarea obligației de asistență;

—	al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 12 a din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”);

—	al treilea motiv, întemeiat pe interpretarea greșită a articolului 12 a din statut și pe eroarea de drept;

—	al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de a fi ascultat în mod efectiv;

—	al cincilea motiv, întemeiat pe eroarea vădită de apreciere a elementelor prezentate pentru analiză.

Împotriva raportului de evaluare, reclamanta invocă patru motive:

—	primul motiv, întemeiat pe contradicții în poziția SEAE;

—	al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligațiilor de imparțialitate și de neutralitate;

—	al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligațiilor de asistență, de solicitudine și de bună administrare;

—	al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa motivării și pe încălcarea dreptului la apărare.

(1) Date confidențiale ocultate.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/44

Acțiune introdusă la 28 mai 2020 – Republica Cehă/Comisia

(Cauza T-335/20)

(2020/C 247/60)

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Republica Cehă (reprezentanţi: M. Smolek, J. Pavliš, O. Serdula şi J. Vláčil, agenţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea articolului 1 din Decizia de punere în aplicare a Comisiei (UE) CCI 2014CZ06RDNP 001din 30 martie 2020 de suspendare a plăților intermediare aferente Programului de dezvoltare rurală al Republicii Cehe pentru perioada 2014-2020 și referitoare la cheltuielile efectuate în perioada cuprinsă între 16 octombrie 2018 și 31 decembrie 2018 [publicată cu numărul C(2020) 1857 final];

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (1). Comisia consideră astfel în mod eronat că grantul la care se raportează plata suspendată a fost acordat cu încălcarea legislației naționale. Totuși, nu a putut fi constatată nicio încălcare a legislației naționale în cauză, întrucât aceasta nu se aplică categoriei de grant vizate de plata suspendată.

(1) JO 2013, L 347, p. 549.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/44

Acțiune introdusă la 3 iunie 2020 – Galván Fernández-Guillén/SRB

(Cauza T-340/20)

(2020/C 247/61)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: José María Galván Fernández-Guillén (Madrid, Spania) (reprezentanţi: M. Romero Rey şi I. Salama Salama, avocaţi)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	declararea nulității Deciziei SRB/EES/2020/52 din 17 martie 2020 de stabilire a necesității de a acorda o compensație acționarilor și creditorilor în legătură cu care au fost luate măsurile de rezoluție privind Banco Popular Español S.A.;

—	obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată aferente acestei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului fundamental la viață privată, în măsura în care Banco Popular dispunea, la momentul rezoluției, de un patrimoniu net pozitiv care nu justifica privarea de titluri fără compensație.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate ca urmare a inexistenței unor criterii clare de evaluare la momentul rezoluției Banco Popular, întrucât au fost aplicate retroactiv noile criterii aprobate prin Regulamentul delegat (UE) 2018/344 al Comisiei (1), care nu a intrat în vigoare decât la 29 martie 2018, cu alte cuvinte, la opt luni după rezoluția Banco Popular.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe lipsa de independență a Deloitte pentru efectuarea evaluării 3 pe care se bazează exclusiv Decizia SRB/EES/2020/52, având în vedere că același cabinet realizase evaluarea 2 provizorie.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare prin faptul că SRB continuă să trateze anumite informații ca sensibile și să le oculteze acționarilor și creditorilor Banco Popular sub pretextul că „divulgarea lor ar putea încălca dreptul la apărare al instituției în procedurile contencioase în curs”.

(1) Regulamentul delegat (UE) 2018/344 al Comisiei din 14 noiembrie 2017 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează criteriile legate de metodologia de evaluare a diferenței de tratament în cadrul procedurii de rezoluție (JO 2018, L 67, p. 3).

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/45

Acțiune introdusă la 3 iunie 2020 – El Corte Inglés/EUIPO – Unión Detallistas Españoles (unit)

(Cauza T-344/20)

(2020/C 247/62)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: El Corte Inglés, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: J.L. Rivas Zurdo, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Unión Detallistas Españoles S. Coop. Unide (Madrid, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative „unit” – cererea de înregistrare nr. 16 542 078

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 9 martie 2020 în cauza R 2005/2019-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—

Camera de recurs ar fi săvârșit o eroare de drept prin faptul că nu a stabilit că dovada utilizării privind vânzările în perioada relevantă lipsea sau era insuficientă referitor la mărcile spaniole 1795078 și 2289074, supuse cerinței dovedirii utilizării, și astfel a afirmat că există pentru consumatori un risc de confuzie între mărci.

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/46

Acțiune introdusă la 4 iunie 2020 – Robert Klingel/EUIPO (MEN+)

(Cauza T-345/20)

(2020/C 247/63)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Robert Klingel OHG (Pforzheim, Germania) (reprezentant: M. Zick, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative MEN+ – cererea de înregistrare nr. 17 985 949

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 27 martie 2020 în cauza R 1906/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate în măsura în care o lezează pe reclamantă;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului coroborat în special cu articolul 95 din Regulamentul (UE) nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/46

Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – Freistaat Bayern/EUIPO (GEWÜRZSOMMELIER)

(Cauza T-348/20)

(2020/C 247/64)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Freistaat Bayern (Germania) (reprezentant: J. Altmann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene verbale „GEWÜRZSOMMELIER” – cererea de înregistrare nr. 18 020 504

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 26 martie 2020 în cauza R 2430/2019-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/47

Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – St. Hippolyt/EUIPO – Raisioaqua (Vital like nature)

(Cauza T-351/20)

(2020/C 247/65)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: St. Hippolyt Holding GmbH (Dielheim, Germania) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Raisioaqua Oy (Raisio, Finlanda)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta.

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative „Vital like nature” – cererea de înregistrare nr. 17 165 002.

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție.

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 9 martie 2020 în cauza R 1279/2020-2.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 60 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/48

Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – St. Hippoly/EUIPO – Elephant (Strong like nature)

(Cauza T-352/20)

(2020/C 247/66)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: St. Hippolyt Holding GmbH (Dielheim, Germania) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Elephant Co. Preduzeće za proizvodnju, unutrašnju i spoljnu trgovinu d.o.o. (Belgrad, Serbia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta.

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative „Strong like nature” – cererea de înregistrare nr. 17 494 071.

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție.

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 27 martie 2020 în cauza R 1909/2019-1.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 60 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

27.7.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/49

Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial în cauza T-220/20

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 201din 15 iunie 2020 )

(2020/C 247/67)

Comunicarea din Jurnalul Oficial în cauza T-220/20, JL/Comisia, se citește după cum urmează:

„Acțiune introdusă la 16 aprilie 2020 – Kerstens/Comisia

(Cauza T-220/20)

(2020/C 201/57)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Petrus Kerstens (La Forclaz, Elveția) (reprezentant: C. Mourato, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei din 11 iulie 2019 a Comisiei Europene (AIPN) prin care îi este adresată o avertizare reclamantului;

—	anularea Deciziei din 27 martie 2017 a Comisiei Europene (AIPN) de preluare a cazului [confidențial] (1);

—	acordarea în favoarea reclamantului a unei despăgubiri totale de 30 000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral special, datorat de Comisia Europeană;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, prin aplicarea articolului 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 266 TFUE, cu alte cuvinte măsuri necorespunzătoare de executare a hotărârii de anulare pronunțate de Tribunal, și pe o încălcare a principiului «non bis in idem».

Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 266 TFUE, pe o încălcare a principiului bunei administrări din care face parte obligația de soluționare imparțială și echitabilă a cauzelor, pe o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție și pe o încălcare a dreptului la apărare.

Al treilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 266 TFUE, pe o încălcare a regulilor de procedură aplicabile anchetelor administrative și procedurilor disciplinare și pe o încălcare a obligației de motivare.

Al patrulea motiv, întemeiat pe o cerere de acordare a unei despăgubiri speciale ca urmare a neregulilor menționate anterior.”

(1) Date confidențiale ocultate.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 247

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 27 iulie 2020

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2020/C 247/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2020/C 247/02	Cauza C-803/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 31 octombrie 2019 – TN/WWK Lebensversicherung auf Gegenseitigkeit, VP	2
2020/C 247/03	Cauza C-52/20 P: Recurs introdus la 30 ianuarie 2020 de K.A. Schmersal Holding GmbH & Co. KG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 21 noiembrie 2019 în cauza T-527/18, K.A. Schmersal Holding/EUIPO – Tecnium (tec.nicum)	3
2020/C 247/04	Cauza C-72/20 P: Recurs introdus la 12 februarie 2020 de Refan Bulgaria OOD împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a şaptea) din 12 decembrie 2019 în cauza T-747/18, Refan Bulgaria/EUIPO (Forma unei flori)	3
2020/C 247/05	Cauza C-74/20 P: Recurs introdus la 12 februarie 2020 de Hästens Sängar AB împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 3 decembrie 2019 în cauza T-658/18, Hästens Sängar/EUIPO (Reprezentarea unui motiv în carouri)	3
2020/C 247/06	Cauza C-83/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Supremo Tribunal Administrativo (Portugalia) la 17 februarie 2020 (regularizare din 16 aprilie 2020) – BPC Lux 2 Sàrl şi alţii/Banco de Portugal şi alţii	4
2020/C 247/07	Cauza C-97/20 P: Recurs introdus la 24 februarie 2020 de Société des produits Nestlé SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 19 decembrie 2019 în cauza T-40/19, Amigüitos pets & life/EUIPO – Société des produits Nestlé	5
2020/C 247/08	Cauza C-110/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 27 februarie 2020 – Regione Puglia/Ministero dell’Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare şi alţii	5
2020/C 247/09	Cauza C-131/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Linz (Austria) la 9 martie 2020 – ZK, AL/Deutsche Lufthansa AG	6
2020/C 247/10	Cauza C-140/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 25 martie 2020 – G.D./Commissioner of the Garda Síochána, Minister for Communications, Energy and Natural Resources and Attorney General	6
2020/C 247/11	Cauza C-163/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesfinanzgericht (Austria) la 16 aprilie 2020 – AZ/Finanzamt Hollabrunn Korneuburg Tulln	7
	Tribunalul
2020/C 247/12	Cauza T-564/15 RENV: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Spliethoff’s Bevrachtingskantoor/Comisia [Asistență financiară în domeniul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul transporturilor pentru perioada 2014-2020 – Cereri de propuneri – Decizie de stabilire a listei propunerilor selectate – Respingerea propunerii – Erori vădite de apreciere – Egalitate de tratament – Obligația de motivare]	8
2020/C 247/13	Cauza T-608/18: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Sammut/Parlamentul (Funcție publică – Funcționari – Drepturile și obligațiile funcționarului – Publicarea unui text al cărui obiect este legat de activitatea Uniunii – Obligația de informare prealabilă – Articolul 17a din statut – Raport de evaluare – Răspundere)	8
2020/C 247/14	Cauza T-83/19: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – AL/Comisia (Funcție publică – Consilieri speciali – Numirea într-un post de reprezentare a Uniunii într-o instanță internațională de parteneriat – Numirea unei alte persoane care să reprezinte Uniunea – Încredere legitimă – Dreptul de a fi ascultat – Principiul bunei administrări și obligația de solicitudine – Răspundere)	9
2020/C 247/15	Cauza T-100/19: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – L. Oliva Torras/EUIPO – Mecánica del Frío (Cuplaje pentru vehicule) [Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un cuplaj pentru racordarea echipamentelor de răcire sau de climatizare la un autovehicul – Capăt de cerere unic în sensul modificării – Cerere implicită de anulare – Admisibilitate – Cauză de nulitate – Nerespectarea condițiilor de protecție – Articolele 4-9 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Întinderea examinării efectuate de camera de recurs – Luare de poziție a camerei de recurs cu privire la nerespectarea unei condiții de protecție în cursul procedurii – Concluzie divergentă în decizia atacată – Obligația de motivare – Articolul 62 și articolul 63 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 6/2002]	10
2020/C 247/16	Cauza T-131/19: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – Oosterbosch/Parlamentul (Funcție publică – Agenți contractuali – Remunerare – Indemnizație pentru program continuu sau în schimburi – Articolul 56 a din statut – Securitate juridică – Principiul legalității – Noțiunea de muncă de noapte)	10
2020/C 247/17	Cauza T-646/19: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – eSky Group IP/EUIPO – Gröpel (e) [Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative e – Marca internațională figurativă anterioară e – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]	11
2020/C 247/18	Cauza T-707/19: Hotărârea Tribunalului din 10 iunie 2020 – FF&GB/EUIPO (ONE-OFF) [Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative ONE-OFF – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]	12
2020/C 247/19	Cauza T-738/18: Ordonanța Tribunalului din 12 mai 2020 – Dragnea/Comisia (Acțiune în anulare – Fondul European de Dezvoltare Regională – Programul operațional regional român 2007-2013 – Investigații externe ale OLAF – Rapoarte finale și recomandări ale OLAF – Decizie națională de deschidere a unei anchete penale – Refuzul OLAF de a deschide o anchetă cu privire la desfășurarea investigațiilor anterioare – Refuzul accesului la dosarul investigațiilor OLAF – Act care nu este supus căilor de atac – Inadmisibilitate)	12
2020/C 247/20	Cauza T-526/19: Ordonanța Tribunalului din 20 mai 2020 – Nord Stream 2/Parlamentul și Consiliul [Acțiune în anulare – Energie – Piața internă în sectorul gazelor naturale – Directiva (UE) 2019/692 – Aplicarea Directivei 2009/73/CE în privința conductelor de gaz înspre sau dinspre țări terțe – Lipsa afectării directe – Inadmisibilitate – Prezentarea de documente obținute în mod nelegal]	13
2020/C 247/21	Cauza T-530/19: Ordonanța Tribunalului din 20 mai 2020 – Nord Stream/Parlamentul şi Consiliul [Acțiune în anulare – Energie – Piața internă în sectorul gazelor naturale – Directiva (UE) 2019/692 – Adăugarea articolului 49a la Directiva 2009/73/CE, cu privire la adoptarea de decizii de derogare de la anumite dispoziții ale directivei – Aplicarea Directivei 2009/73 în privința conductelor de gaz înspre sau dinspre țări terțe – Contestarea termenului stabilit la 24 mai 2020 pentru acordarea de derogări de la obligațiile Directivei 2009/73 – Lipsa afectării directe – Lipsa afectării individuale – Inadmisibilitate]	14
2020/C 247/22	Cauza T-797/19 R-II: Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 aprilie 2020 – Anglo Austrian AAB şi Belegging-Maatschappij Far-East/BCE [Măsuri provizorii – Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 – Supravegere prudențială a instituțiilor de credit – Decizie de retragere a licenței unei instituții de credit – Cererea nouă – Articolul 160 din Regulamentul de procedură]	15
2020/C 247/23	Cauza T-163/20 R și T-163/20 R II: Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 mai 2020 – Isopix/Parlamentul (Măsuri provizorii – Contracte de achiziții publice de servicii – Prestare de servicii fotografice – Cerere de suspendare a executării – Inadmisibilitate vădită parțială a acțiunii principale – Inadmisibilitate – Urgență – Fumus boni juris – Evaluare comparativă a intereselor)	15
2020/C 247/24	Cauza T-224/20: Acțiune introdusă la 17 aprilie 2020 – FT şi alţii/Comisia	16
2020/C 247/25	Cauza T-225/20: Acțiune introdusă la 17 aprilie 2020 – FJ şi alţii/SEAE	17
2020/C 247/26	Cauza T-251/20: Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – KG/Parlamentul	17
2020/C 247/27	Cauza T-255/20: Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – ClientEarth/Comisia	18
2020/C 247/28	Cauza T-265/20: Acțiune introdusă la 4 mai 2020 – JR/Comisia	19
2020/C 247/29	Cauza T-270/20: Acțiune introdusă la 7 mai 2020 – JS/SRB	19
2020/C 247/30	Cauza T-271/20: Acțiune introdusă la 8 mai 2020 – JS/SRB	20
2020/C 247/31	Cauza T-274/20: Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – MHCS /EUIPO – Lidl Stiftung (Nuanțe ale culorii portocaliu)	21
2020/C 247/32	Cauza T-275/20: Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – Westfälische Drahtindustrie și alții/Comisia	22
2020/C 247/33	Cauza T-276/20: Acțiune introdusă la 11 mai 2020 – Crevier/EUIPO (Aparat de dezodorizare a aerului)	23
2020/C 247/34	Cauza T-277/20: Acțiune introdusă la 7 mai 2020 – MKB Multifunds/Comisia	24
2020/C 247/35	Cauza T-280/20: Acțiune introdusă la 8 mai 2020 – CX/Comisia	25
2020/C 247/36	Cauza T-289/20: Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Facegym/EUIPO (FACEGYM)	26
2020/C 247/37	Cauza T-294/20: Acțiune introdusă la 22 mai 2020 – Talleres de Escoriaza/EUIPO – Salto Systems (KAAS KEYS AS A SERVICE)	27
2020/C 247/38	Cauza T-295/20: Acțiune introdusă la 21 mai 2020 – Aquind și alții/Comisia	28
2020/C 247/39	Cauza T-300/20: Acțiune introdusă la 22 mai 2020 – Nosio/EUIPO – Tros del Beto (ACCUSÌ)	29
2020/C 247/40	Cauza T-301/20: Acțiune introdusă la 19 mai 2020 – Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics şi Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia	30
2020/C 247/41	Cauza T-302/20: Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Del Valle Ruiz şi alţii/SRB	31
2020/C 247/42	Cauza T-303/20: Acțiune introdusă la 15 mai 2020 – Arias Mosquera şi alţii/SRB	32
2020/C 247/43	Cauza T-304/20: Acțiune introdusă la 20 mai 2020 – Molina Fernández/SRB	32
2020/C 247/44	Cauza T-305/20: Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Telefónica Germany/EUIPO – Google (LOOP)	33
2020/C 247/45	Cauza T-306/20: Acțiune introdusă la 19 mai 2020 – Hijos de Moisés Rodríguez González/EUIPO – Irlanda și Ornua (La Irlandesa 1943)	34
2020/C 247/46	Cauza T-307/20: Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Calatrava Real State 2015/SRB	34
2020/C 247/47	Cauza T-312/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – EVH/Comisia	35
2020/C 247/48	Cauza T-313/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Stadtwerke Leipzig/Comisia	36
2020/C 247/49	Cauza T-314/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – GWS Stadtwerke Hameln/Comisia	36
2020/C 247/50	Cauza T-315/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – TEAG/Comisia	37
2020/C 247/51	Cauza T-316/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Naturstrom/Comisia	37
2020/C 247/52	Cauza T-320/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Mainova/Comisia	38
2020/C 247/53	Cauza T-321/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – enercity/Comisia	39
2020/C 247/54	Cauza T-322/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Stadtwerke Frankfurt am Main/Comisia	39
2020/C 247/55	Cauza T-324/20: Acțiune introdusă la 26 mai 2020 – Yongkang Kugooo Technology/EUIPO – Ford Motor Company (kugoo)	40
2020/C 247/56	Cauza T-326/20: Acțiune introdusă la 27 mai 2020 – Bibita Group/EUIPO – Benkomers (Sticle pentru băuturi)	41
2020/C 247/57	Cauza T-329/20: Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – 4B Company/EUIPO – Deenz (Pendenti (gioielleria))	41
2020/C 247/58	Cauza T-331/20: Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – Laboratorios Ern/EUIPO – Le-Vel Brands (Le-Vel)	42
2020/C 247/59	Cauza T-334/20: Acțiune introdusă la 29 mai 2020 – KH/SEAE	43
2020/C 247/60	Cauza T-335/20: Acțiune introdusă la 28 mai 2020 – Republica Cehă/Comisia	44
2020/C 247/61	Cauza T-340/20: Acțiune introdusă la 3 iunie 2020 – Galván Fernández-Guillén/SRB	44
2020/C 247/62	Cauza T-344/20: Acțiune introdusă la 3 iunie 2020 – El Corte Inglés/EUIPO – Unión Detallistas Españoles (unit)	45
2020/C 247/63	Cauza T-345/20: Acțiune introdusă la 4 iunie 2020 – Robert Klingel/EUIPO (MEN+)	46
2020/C 247/64	Cauza T-348/20: Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – Freistaat Bayern/EUIPO (GEWÜRZSOMMELIER)	46
2020/C 247/65	Cauza T-351/20: Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – St. Hippolyt/EUIPO – Raisioaqua (Vital like nature)	47
2020/C 247/66	Cauza T-352/20: Acțiune introdusă la 5 iunie 2020 – St. Hippoly/EUIPO – Elephant (Strong like nature)	48

	Rectificări
2020/C 247/67	Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial în cauza T-220/20 ( JO C 201, 15.6.2020 )	49