Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind capacitarea antrenorilor prin sporirea oportunităților de a dobândi aptitudini și competențe

(2020/C 196/01)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

RECUNOSC CĂ:

1.

Prin dimensiunea sa socială și societală, sportul este recunoscut ca un instrument important pentru sănătate, educație, dezvoltarea aptitudinilor și promovarea valorilor și a incluziunii sociale și are o valoare socială și economică semnificativă, atât prin ocuparea forței de muncă, cât și prin activitățile de voluntariat.

2.

Indiferent dacă este efectuat de către voluntari sau de către antrenori angajați ori independenți, antrenoratul are un impact considerabil asupra sportivilor și a participanților la sport atât în ceea ce privește procesul direct de antrenare și de învățare prin care trec aceștia, cât și dezvoltarea lor personală.

3.

Antrenorii pot contribui la abordarea provocărilor societale cu privire la activitatea fizică și la bunăstare, pot facilita dobândirea de aptitudini sociale și de aptitudini esențiale de altă natură și pot promova fair play-ul și valorile etice în rândul tuturor membrilor societății. Acest lucru devine deosebit de important în vremuri de criză sanitară, precum pandemia de COVID-19.

4.

În domeniul sportului, deținerea de aptitudini și competențe este esențială pentru împlinirea pe plan personal, pentru capacitatea de inserție profesională și pentru dezvoltarea profesională a tuturor antrenorilor, astfel încât aceștia să fie pregătiți să se ridice cu succes la nivelul diferitelor provocări cu care se confruntă în activitatea lor de zi cu zi, precum și al așteptărilor din ce în ce mai mari ale societății. Acest lucru este important în egală măsură pentru a asigura siguranța sportivilor și a participanților la sport, pentru a menține motivația participanților față de un stil de viață sănătos și activ, pentru a dezvolta aptitudinile și competențele acestora și pentru a promova valorile sportului. Antrenorii care dețin aptitudini și competențe relevante pot contribui la dezvoltarea unui cadru mai structurat al activității fizice și al sectorului sportului.

5.

Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (2017-2020) (1) recunoaște sportul și societatea, în special rolul antrenorilor și importanța calificărilor și a competențelor acestora, ca fiind teme prioritare pentru cooperarea UE în domeniul sportului.

6.

Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2) subliniază că sprijinirea persoanelor din întreaga Europă în vederea dobândirii aptitudinilor și competențelor necesare pentru împlinirea pe plan personal, o stare bună de sănătate, capacitatea de inserție profesională și incluziunea socială ajută la consolidarea rezilienței Europei într-o perioadă de schimbări rapide și profunde.

7.

Carta internațională pentru educație fizică, activitate fizică și sport (3) subliniază că orice membru al personalului care își asumă responsabilitatea profesională pentru educația fizică, activitatea fizică și sport trebuie să aibă calificările și formarea adecvate, precum și un acces corespunzător la dezvoltarea profesională continuă. Antrenorilor voluntari, funcționarilor relevanți și personalului de sprijin ar trebui să li se ofere o formare și o supraveghere adecvate. Ar trebui să fie accesibile pe scară largă oportunități specifice formării incluzive și adaptabile la toate nivelurile de participare.

8.

Conform unui studiu din 2016 privind calificările sportive obținute prin intermediul organizațiilor sportive și al institutelor de educație (4), Uniunea Europeană, statele membre și organizațiile sportive recunosc necesitatea de a crește calitatea și cantitatea persoanelor mai bine calificate în sectorul sportului. Această necesitate este legată de creșterea recentă a gradului de conștientizare a rolului jucat de sport în societate.

9.

Concluziile Consiliului privind rolul antrenorilor în societate (5) arată că activitatea antrenorilor se asociază cu anumite responsabilități, abilități și competențe, iar una dintre chestiunile menționate se referă la extinderea, pentru antrenori, a posibilităților de învățare și educație pe tot parcursul vieții. În această privință, statele membre au fost invitate să sprijine dezvoltarea cunoștințelor deja dobândite și a unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții și să promoveze, în cadrul sistemului de educație sportivă, o abordare a rezultatelor învățării bazată pe obiectivele cuprinse atât în cadrele naționale ale calificărilor (CNC), cât și în Cadrul european al calificărilor (CEC), precum și pe includerea, după caz, a calificărilor de antrenor în CNC-uri în corelare cu CEC (6).

10.

Concluziile Consiliului privind accesul la sport al persoanelor cu dizabilități (7) invită statele membre să sprijine educarea și formarea în continuare a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, a altor membri ai personalului sportiv și a voluntarilor în general pentru a le permite acestora să includă persoanele cu dizabilități în diferite forme de educație fizică sau sport.

11.

Concluziile Consiliului privind protejarea copiilor în sport (8) invită statele membre, printre altele, să ia în considerare introducerea și intensificarea măsurilor de educație și formare inițială și continuă orientate către antrenori pentru a preveni violența și abuzul, atât fizice, cât și emoționale.

12.

Orientările privind cerințele minime în materie de aptitudini și competențe pentru antrenori (9), astfel cum au fost pregătite de Grupul de experți al Comisiei privind competențele și dezvoltarea resurselor umane în sport, prezintă competențele de bază pe care ar trebui să le aibă un antrenor.

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

13.

În statele membre, sistemele de educație și formare pentru antrenori țin de responsabilitatea unor instituții sau organizații diferite și, prin urmare, aceste sisteme sunt diferite. În acest context, rolul partenerilor sociali din fiecare stat membru trebuie respectat, în conformitate cu practicile naționale.

14.

În statele membre există o varietate de tipuri și niveluri de implicare a antrenorilor – de la antrenori voluntari la antrenori angajați și independenți, de la cei implicați în sportul de masă la cei care lucrează în domeniul sportului profesionist.

15.

În pofida problemei reprezentate de o metodologie neuniformă și de absența colectării sistematice a datelor privind numărul și tipurile de antrenori la nivelul UE, există totuși anumite cifre și estimări care reflectă contextul. Conform datelor disponibile, ocuparea forței de muncă în domeniul sportului în UE a crescut între 2011 și 2018 (10). Cu toate acestea, cifrele nu reflectă antrenorii implicați cu titlu voluntar. În același timp, activitatea pe bază de voluntariat devine din ce în ce mai importantă, iar antrenorii implicați în activități de voluntariat peste tot în UE sunt numeroși și prezenți pe scară largă. Se estimează că ar putea exista între 5 și 9 milioane de antrenori care își desfășoară activitatea în întreaga Europă, fiind probabil ca aceștia să interacționeze cu un număr de participanți la sport cuprins între 50 și 100 de milioane (11).

16.

Schimbările și provocările din societate și din sport, cum ar fi aspectele demografice, pandemiile și alte crize sanitare, stilul de viață sedentar, noile metode de antrenorat (inclusiv inovarea și schimbările tehnologice), evoluțiile legate de protejarea integrității sportului și de rolul antrenorilor în educație și în incluziunea socială, scot în evidență necesitatea de a pune la dispoziție o educație și o formare corespunzătoare pentru a le permite antrenorilor să facă față cu succes acestor noi provocări.

17.

Încurajarea unor grupuri specifice de populație (12) să participe la activități sportive necesită anumite aptitudini și competențe, în special în ceea ce privește un mediu sigur, sănătatea fizică și mentală și bunăstarea sportivilor și a participanților la sport.

18.

Nivelurile de participare la activități fizice și sportive sunt în scădere (13). Acest lucru poate fi de asemenea corelat cu diferitele provocări legate de urbanizare și de lipsa zonelor urbane verzi, de demografie și de stilul de viață. Obiectivul creșterii nivelurilor de activitate fizică în societatea europeană poate exercita presiuni și exigențe asupra sectorului sportului, inclusiv asupra antrenorilor. Prin urmare, ar trebui consolidate capacitățile antrenorilor de a-i motiva pe cetățeni să practice activități sportive și fizice și de a sprijini sănătatea și bunăstarea cetățenilor și ar trebui să se țină seama de necesitatea de a dezvolta noi programe de activitate fizică și practici de antrenament adaptate la nevoile unei societăți în schimbare și la perioadele de criză sanitară, precum pandemia de COVID-19.

RECUNOSCÂND URMĂTOARELE:

19.

Există diferențe în ceea ce privește cerințele vizând calificările în materie de formare și de antrenorat, atât între statele membre, cât și între diferite organizații sportive, iar furnizorii de servicii de educație oferă programe educaționale diferite pentru antrenori. Antrenorii pot dobândi aptitudini și competențe prin intermediul educației formale și al învățării nonformale și informale. Situația din statele membre în ceea ce privește sistemele de recunoaștere și validarea învățării nonformale și informale variază de asemenea.

20.

La nivelul UE, dimensiunea educațională a sportului este sprijinită prin programul Erasmus+, prin proiecte-pilot și prin acțiuni pregătitoare, precum și prin alte instrumente financiare. Proiectele oferă oportunități de învățare, schimburi și mobilitate, precum și consolidarea aptitudinilor și a competențelor antrenorilor, în special prin schimbul și elaborarea de bune practici.

INVITĂ STATELE MEMBRE, ȚINÂND SEAMA DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

21.

Să întreprindă acțiuni de sensibilizare, în cooperare cu mișcarea sportivă, cu privire la rolul antrenorilor în sport și în societate și la importanța aptitudinilor și a competențelor care sunt esențiale pentru antrenorat și care pot încuraja aprecierea și recunoașterea activității valoroase a antrenorilor.

22.

În cooperare cu mișcarea sportivă, să consolideze oportunitățile de educare și dobândire de aptitudini și competențe pentru antrenorii voluntari, precum și pentru antrenorii angajați și cei independenți, luând în același timp în considerare egalitatea de gen și diversitatea în antrenorat, tipul și nivelul de implicare, responsabilitățile și calificările, aptitudinile și competențele dobândite, și să motiveze antrenorii să beneficieze de pe urma oportunităților oferite.

23.

Să încurajeze cooperarea dintre sectorul sportiv și cel al educației în dezvoltarea programelor educaționale și de formare pentru antrenori, ținând seama, printre altele, de nevoile de pe piața forței de muncă și de posibilitățile oferite de tehnologie, instrumentele digitale și inovare. Ar trebui luată în considerare punerea în aplicare a programelor în perioadele de criză sanitară, precum pandemia de COVID-19.

24.

Să încurajeze, după caz, sectorul sportiv să elaboreze cursuri sau module educaționale și de formare axate pe aptitudinile de antrenorat general aplicabile, cum ar fi gestionarea, pedagogia, integritatea și siguranța, și să ofere aceste cursuri antrenorilor din toate tipurile și toate ramurile sportului pentru a stimula cooperarea și învățarea între disciplinele sportive.

25.

În cooperare cu mișcarea sportivă, să promoveze recunoașterea și validarea învățării nonformale și informale în sport.

26.

Să facă schimb de experiență și să sprijine, după caz, includerea calificărilor de antrenor în CNC în cadrul punerii în aplicare a CEC, ceea ce poate contribui la recunoașterea oficială a antrenoratului ca profesie și la mobilitatea cursanților și a lucrătorilor în cadrul UE.

27.

Să promoveze posibilitățile oferite de tehnologiile moderne în sistemele de educație și formare, cum ar fi învățarea online, ca modalități complementare metodelor tradiționale pentru a furniza mai multor antrenori aptitudinile și competențele necesare, ținând totodată cont de impactul financiar pe care utilizarea tehnologiilor moderne îl poate avea asupra antrenorilor.

28.

Să promoveze aptitudinile și competențele antrenorilor ca fiind elemente integrante ale acțiunii de a oferi tuturor sportivilor și participanților la sport, inclusiv unor grupuri specifice de populație, condiții de antrenament sigure, care să fie adaptate la nevoile, abilitățile și capacitățile diverse ale acestora.

29.

Să încurajeze mișcarea sportivă, astfel încât aceasta să creeze condițiile pentru ca antrenorii să dispună de aptitudinile și competențele necesare pentru a lucra cu grupuri specifice de populație, în special în ceea ce privește un mediu sigur și contribuția la sănătatea fizică și mentală, precum și la bunăstarea sportivilor și a participanților la sport.

30.

Să încurajeze oportunitățile educaționale pentru toți antrenorii, acolo unde este cazul ca parte a strategiilor și acțiunilor naționale și/sau subnaționale în domeniul sportului și al activităților fizice care întăresc sănătatea, ținând seama de nevoile educaționale ale antrenorilor, de cerințele sportului profesionist și de masă, de nevoile și de abilitățile sportivilor și ale participanților la sport, precum și de perspectiva de gen.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN CADRUL DOMENIULUI LOR DE COMPETENȚĂ ȘI ȚINÂND SEAMA DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

31.

Să sprijine în continuare dimensiunea educațională a sportului prin consolidarea educației, a programelor de formare și a oportunităților de învățare pentru antrenori, inclusiv a lucrului cu grupuri specifice de populație și a activităților în perioade de criză sanitară, cum ar fi cea generată de COVID-19. În acest sens, ar trebui luate în considerare și posibilitățile oferite de tehnologie, de instrumentele digitale și de inovare.

32.

Să promoveze și să sprijine, la nivel național și european, accesibilitatea unor parcursuri de învățare și de educație diversificate în cadrul întregului sector sportiv și să promoveze învățarea nonformală atât offline, cât și online, ca oportunitate pentru antrenori de a dobândi formarea necesară.

33.

Să sprijine formarea, mobilitatea în scopul învățării și capacitatea de inserție profesională a antrenorilor prin intermediul programelor, fondurilor și instrumentelor UE relevante și să încurajeze cooperarea cu toate părțile interesate cu privire la utilizarea eficace a acestor instrumente, ca oportunitate de a îmbunătăți educația și formarea dedicate antrenorilor, de a facilita schimbul de bune practici și de a partaja informații cu privire la proiectele existente.

34.

Să promoveze, în cooperare cu mișcarea sportivă, punerea în aplicare a Orientărilor privind cerințele minime în materie de aptitudini și competențe pentru antrenori în rândul tuturor părților interesate relevante din sectorul sportiv.

35.

Să aibă în vedere, în colaborare cu toate părțile interesate relevante, sprijinirea dezvoltării unor sisteme comparabile de colectare a datelor pentru a avea o idee în ceea ce privește numărul total de persoane implicate în antrenorat și în ceea ce privește tipul și nivelul de implicare ale acestora, precum și a unor studii calitative privind nivelul lor de calificare, nevoile lor educaționale și alte aspecte relevante. În acest sens, ar putea fi utilizate toate instrumentele existente, inclusiv Europassul, după caz.

36.

Să sprijine, să promoveze și să difuzeze studii și publicații privind oportunitățile educaționale pentru antrenori și sistemele de educație a antrenorilor.

37.

Să sprijine activitățile relevante, inclusiv schimbul de informații și de experiență între actorii implicați în elaborarea politicilor și părțile interesate din domeniul sportului pentru a promova cerințe minime în materie de aptitudini și competențe, recunoașterea antecedentelor educaționale pe baza rezultatelor învățării și a dezvoltării unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții pentru antrenori, inclusiv pentru cei voluntari.

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ:

38.

Să țină seama de Orientările privind cerințele minime în materie de aptitudini și competențe pentru antrenori la elaborarea de documente strategice, la dezvoltarea de noi programe educaționale și de formare – și la actualizarea celor existente – adresate antrenorilor, inclusiv antrenorilor voluntari, precum și celor angajați și independenți.

39.

Să dezvolte programe de dobândire a aptitudinilor și a competențelor necesare pentru a lucra cu grupuri specifice și să se asigure că antrenorii au calificările necesare pentru a contribui la un mediu sigur, la sănătatea fizică și mentală, precum și la bunăstarea sportivilor și a participanților la sport, inclusiv în perioade de criză sanitară, cum ar fi pandemia de COVID-19.

40.

În colaborare cu instituțiile relevante de la nivelul UE sau de la nivel național, regional ori local, să consolideze cooperarea transsectorială pentru a aplica perspective și metode noi în activitatea cotidiană și să implice sectorul cercetării și inovării în dezvoltarea de programe de educație și de formare pentru antrenori. În această privință, să încurajeze colaborarea dintre antrenori și comunitatea științifică pentru a promova un transfer adaptat al cercetării științifice pentru antrenori în activitatea zilnică a acestora.

41.

Să promoveze educația și formarea antrenorilor, precum și dobândirea de către aceștia a aptitudinilor și a competențelor necesare drept un avantaj pentru organizațiile sportive. În acest sens, să încurajeze antrenorii să participe la activități de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv la cursuri de formare la fața locului în antrenorat, și să valorifice posibilitățile tehnologiilor moderne ca valoare adăugată în educație, precum și în procesul de formare sportivă.

42.

Să utilizeze fondurile și programele relevante ale UE pentru a spori oportunitățile și calitatea educației și formării pentru antrenori, inclusiv pentru antrenorii voluntari, precum și pentru cei angajați și independenți.

---

(1)  JO C 189, 15.6.2017, p. 5.

(2)  JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(3)  https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000235409

(4)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/28026772-9ad0-11e6-868c-01aa75ed71a1

(5)  JO C 423, 9.12.2017, p. 6.

(6)  Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

(7)  JO C 192, 7.6.2019, p. 18.

(8)  JO C 419, 12.12.2019, p. 1.

(9)  În Concluziile Consiliului privind rolul antrenorilor în societate (2017), Comisia Europeană a fost invitată să ia în considerare includerea, în activitatea Grupului de experți al Comisiei privind competențele și dezvoltarea resurselor umane, a redactării de orientări referitoare la cerințele de bază în materie de aptitudini și competențe pentru antrenori.

(10)  Conform datelor Eurostat [Ocuparea forței de muncă în sport – Statistics Explained (Statistici explicate), Eurostat, 2019], ocuparea forței de muncă în sport a crescut cu 3,2 % între 2013 și 2018 ca rată de creștere medie anuală. ESSA – proiectul SPORT, 2019, a arătat că rata de creștere cumulată în perioada 2011-2018 a fost de 19,2 %, rata de creștere pentru antrenorii și instructorii sportivi, precum și pentru funcționarii responsabili cu sportul fiind de 85,2 %.

(11)  Proiectul CoachLearn, 2015.

(12)  A se vedea definițiile din anexă.

(13)  Raportul special Eurobarometru 472: Sportul și activitatea fizică, martie 2018.

Concluziile Consiliului privind „Spațiul pentru o Europă durabilă”

(2020/C 196/02)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND

A.	Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care stabilește competența UE în domeniul spațiului (1);

B.	Comunicarea Comisiei privind o strategie spațială pentru Europa din 26 octombrie 2016 (2) și concluziile Consiliului intitulate „O strategie spațială pentru Europa” din 30 mai 2017 (3);

C.	Concluziile Consiliului intitulate „Spațiul ca facilitator” din 28 mai 2019 (4);

D.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), în special ODD 4 – Învățământ de calitate; ODD 5 – Egalitate de gen; ODD 8 – Condiții de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viață subacvatică; ODD 15 – Viață terestră și ODD 17 – Parteneriate pentru obiective (5);

E.	Principiile consacrate în Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești,

Spațiul pentru creștere economică durabilă pe termen lung

1.

SUBLINIAZĂ necesitatea de a se promova dezvoltarea unui sector spațial european durabil pentru a răspunde cerințelor viitoarelor generații și a garanta competitivitatea europeană; RECUNOAȘTE importanța strategică tot mai mare a sectorului spațial; ADMITE că sectorul spațial trece printr-o transformare rapidă ca urmare a creșterii ofertei și cererii de produse și servicii spațiale, precum și a schimbărilor tehnologice și a apariției așa-numitului „Nou spațiu”, cu noi actori, o gamă largă de aplicații în diferite activități economice […] și investiții mai mari ale sectorului privat, în paralel cu interacțiuni sporite între guverne, inclusiv prin intermediul agențiilor spațiale, al organizațiilor interguvernamentale, al sectorului privat, al universităților, al organizațiilor de cercetare și al societății;

2.

RECUNOAȘTE impactul pe termen scurt, mediu și lung pe care actuala pandemie de COVID-19 îl are la nivel mondial și INSISTĂ pe necesitatea de a se valorifica lecțiile învățate; SUBLINIAZĂ contribuția pe care tehnologiile și serviciile spațiale o pot avea în răspunsul la această situație și ACCENTUEAZĂ importanța sectorului spațial în redemararea economiei către un viitor durabil și o societate mai rezilientă;

3.

SUBLINIAZĂ că sectorul spațial oferă numeroase posibilități de sprijinire a creșterii durabile pe termen lung, promovând beneficii sociale și economice în conformitate, printre altele, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, cu Cadrul de la Sendai (6), cu Acordul de la Paris (7) și cu prioritățile strategice ale UE, cum ar fi Pilonul UE al drepturilor sociale (8), precum și un proces decizional în cunoștință de cauză, și de îmbunătățire a politicilor publice în toate sectoarele și SUBLINIAZĂ că știința Pământului și datele, serviciile și tehnologiile spațiale europene pot contribui la Pactul verde european (9), dându-i Europei posibilitatea de a deveni lider mondial în tranziția către o lume durabilă, oferind soluții pentru provocările societale și menținând funcționarea ecosistemelor naturale, în beneficiul generațiilor viitoare;

4.

SUBLINIAZĂ importanța durabilității activităților spațiale având în vedere rolul pe care acestea îl joacă în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; ACCENTUEAZĂ că asigurarea durabilității pe termen lung a mediului spațial necesită cooperare internațională și schimb de informații mai ample, în vederea menținerii unui mediu spațial operațional, durabil și sigur; ÎNCURAJEAZĂ punerea în aplicare voluntară a orientărilor ONU pentru durabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic;

5.

SUBLINIAZĂ că noile modele de creștere durabilă și concurența globală necesită transformări majore în ceea ce privește organizarea industrială, lanțul de aprovizionare, locurile de muncă și competențele, inclusiv în sectorul spațial;

6.

RECUNOAȘTE că programul spațial al UE, în sinergie cu programul Orizont Europa și împreună cu programele Agenției Spațiale Europene (ESA) și Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și cu activitățile statelor membre, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, oferă sprijin Europei pentru a rămâne un actor internațional principal, în abordarea diferitor provocări societale și în consolidarea competitivității industriei spațiale europene de-a lungul întregului lanț valoric, în special prin abordarea dependenței de tehnologii critice, pe piețe cu evoluție rapidă;

7.

RECUNOAȘTE importanța promovării efectelor de potențare reciprocă și de emulație între sectoarele spațiale și cele nespațiale, luând în considerare capacitățile IMM-urilor și ale întreprinderilor nou-înființate pentru dezvoltarea unei industrii europene durabile, reziliente și agile, care se confruntă cu o concurență globală și cu provocări societale stringente;

8.

RECUNOAȘTE oportunitățile oferite de transformarea digitală și tehnologiile de vârf (de exemplu automatizarea, conectivitatea, volumele mari de date, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, calculul de înaltă performanță, tehnologia avansată de producție, internetul obiectelor) pentru maximizarea sinergiilor cu industria spațială, contribuind la crearea în Europa de noi oportunități de afaceri cu o rată de creștere ridicată și la conturarea bazei economice europene, precum și al coeziunea socială europeană, astfel cum se subliniază în strategia industrială (10), în strategia pentru IMM-uri (11), în noua strategie europeană privind datele (12) și în viitorul digital al Europei (13);

9.

RECUNOAȘTE că spațiul joacă un rol important și contribuie la dezvoltarea competențelor, a tehnologiilor și a serviciilor necesare pentru a construi o societate rezilientă, capabilă să abordeze provocările globale într-o lume în schimbare, cum ar fi schimbările climatice, degradarea ecosistemelor, crizele sanitare, securitatea alimentară și migrația;

10.

RECUNOAȘTE că adoptarea serviciilor spațiale și a datelor spațiale de către alte sectoare, cum ar fi sănătatea, transporturile, securitatea, agricultura, dezvoltarea rurală, silvicultura, pescuitul, gestionarea resurselor, energia, logistica, apărarea, cultura, turismul, răspunsul în situații de urgență, precum și monitorizarea climei, a biodiversității sau a resurselor naturale și culturale, oferă oportunități industriei de a dezvolta servicii cu valoare ridicată de-a lungul întregului lanț valoric, iar sectoarelor publice de a îmbunătăți deciziile în materie de politici și RECUNOAȘTE că o astfel de adoptare ar putea, de asemenea, să promoveze locuri de muncă de înaltă calitate și cu valoare ridicată și o ocupare a forței de muncă pe termen lung, îmbunătățind astfel productivitatea și reziliența în economia UE și societatea în ansamblu și sprijinind o Europă durabilă;

11.

SUBLINIAZĂ că soluțiile spațiale contribuie în mod semnificativ la provocarea pe care o reprezintă o economie neutră din punct de vedere climatic, în special prin inovarea digitală, oferind un serviciu armonios, rapid și sigur, stimulând economia circulară și gestionarea inteligentă a resurselor, promovând orașele inteligente și satele inteligente și evaluând impactul politicilor prin monitorizarea atmosferei, a ecosistemelor și a climei Pământului;

12.

SUBLINIAZĂ importanța programului spațial al UE și a programului Orizont Europa; ACCENTUEAZĂ importanța pentru UE a sistemelor spațiale europene independente de importanță critică, cum ar fi poziționarea […] și sincronizarea, monitorizarea climei și a gazelor cu efect de seră, precum și a mediului, telecomunicațiile guvernamentale și accesul la spațiu și INVITĂ Comisia Europeană și statele membre să faciliteze și să promoveze utilizarea datelor și serviciilor furnizate de Copernicus, Galileo și EGNOS în punerea în aplicare a domeniilor de politică non-spațiale la nivel european și național; RECUNOAȘTE valoarea adăugată pentru durabilitatea europeană a proiectelor de cooperare existente și noi (de exemplu cunoașterea situației spațiale – SSA);

13.

INVITĂ Comisia să elaboreze o analiză aprofundată a peisajului actual și a perspectivelor viitoare ale Noului spațiu european și a contribuției acestuia la economia europeană, prin sporirea capacităților actuale ale pieței, sprijinirea IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate și înglobarea apariției noilor actori și a noilor evoluții și SUBLINIAZĂ importanța sprijinirii statelor membre cu capabilități spațiale emergente, precum și a industriei și mediului academic al acestora, în implicarea lor activă în deblocarea întregului potențial al economiei spațiale a UE și consolidarea rezilienței economice a acesteia;

Educație și competențe pentru spațiu

14.

CONSTATĂ că, într-o lume globalizată, cu o evoluție tehnologică, automatizare și digitalizare rapide, asociate cu scenarii economice și comerciale și provocări societale noi, cum ar fi schimbările climatice, crizele sanitare cauzate de pandemii și schimbările demografice, Europa trebuie să își intensifice eforturile de dezvoltare a cunoștințelor, a aptitudinilor interdisciplinare și a competențelor necesare pentru găsirea soluțiilor adecvate; SUBLINIAZĂ că tranziția justă către o nouă economie digitală și verde necesită investiții în oameni, pentru a sprijini atât agenda economică, cât și agenda socială; INVITĂ Comisia Europeană ca, împreună cu statele membre și în cooperare cu industria, organizațiile de cercetare și mediul academic, să identifice viitoarele deficite și lacune în materie de competențe și să ia în considerare posibile soluții și inițiative specifice;

15.

INVITĂ Comisia Europeană să se bazeze pe Strategia europeană privind datele și pe viitoarea actualizare a Noii agende pentru competențe în Europa și a Planului de acțiune al UE pentru educația digitală pentru a promova dezvoltarea competențelor în domenii emergente, inclusiv competențele digitale și analitica datelor, în special având în vedere volumul în creștere al datelor de observare a Pământului și a altor date spațiale;

16.

SUBLINIAZĂ că este important ca statele membre, în cooperare cu sectorul privat, universitățile și organizațiile de cercetare, precum și cu organizațiile interguvernamentale, să intensifice eforturile de dezvoltare a competențelor și de stimulare a inovării și a spiritului antreprenorial și să promoveze un mediu de lucru atractiv și un sector spațial viabil;

17.

SUBLINIAZĂ importanța investițiilor în programele de educație în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) la toate nivelurile; CONSIDERĂ că activitățile spațiale au potențialul de a atrage interesul tinerilor savanți și studenți; ACCENTUEAZĂ importanța asigurării unei baze solide de cunoștințe în sectorul spațial european și RECUNOAȘTE necesitatea încurajării generației mai tinere de a studia și lucra în domeniile STIM, printre altele cu scopul de a promova echilibrul de gen și FACE APEL la statele membre și la Comisia Europeană ca, în cooperare cu ESA și EUMETSAT, să intensifice programele de informare, inclusiv activitățile practice, pentru a spori imaginea pozitivă și atractivitatea activităților spațiale în rândul tinerilor europeni;

18.

SOLICITĂ Agenției GNSS European (GSA) să coopereze cu statele membre și să le pună la dispoziție specificații și informații tehnice privind dezvoltarea pieței și perfecționarea competențelor și să ia în discuție crearea de grupuri de lucru cu experți naționali publici și privați relevanți, care ar contribui la înțelegerea și identificarea nevoilor pieței și ar permite datelor și serviciilor spațiale să stimuleze crearea de locuri de muncă și să accelereze pătrunderea pe piață în masă;

19.

SCOATE ÎN EVIDENȚĂ faptul că inițiativele actuale și viitoare vizând transferul de cunoștințe și consolidarea capacităților ar trebui să fie utilizate, de asemenea, pentru a spori diseminarea cunoștințelor în întreaga UE și pentru a sprijini dezvoltarea unei baze de talente cu competențe specifice domeniului spațial pentru industrie;

20.

INVITĂ statele membre și Comisia Europeană să faciliteze o abordare mai integrată a dezvoltării competențelor în lanțurile valorice ale sectorului spațial, de exemplu prin încurajarea formării profesionale și a învățării online și continue și prin promovarea diplomelor și ofertelor de formare comune în învățământul superior;

21.

SUBLINIAZĂ importanța cooperării regionale și SOLICITĂ o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în dezvoltarea competențelor și în schimbul de cunoștințe pentru stimularea creării de locuri de muncă, a inovării și a spiritului antreprenorial în întreaga UE, beneficiind de dezvoltarea unei industrii puternice, bazate pe aplicații și servicii spațiale; SUBLINIAZĂ necesitatea de a se consolida cooperarea (inclusiv transsectorială) și schimbul de informații și de bune practici și SOLICITĂ simplificarea accesului la fondurile europene pentru dezvoltarea competențelor.

---

(1)  În special articolele 4 și 189.

(2)  Doc. 13758/16.

(3)  Doc. 9817/17.

(4)  Doc. 9248/19.

(5)  Rezoluția adoptată de Adunarea generală a ONU la 25 septembrie 2015.

(6)  Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, adoptat în cadrul celei de a treia Conferințe mondiale a ONU de la Sendai, Japonia, din 18 martie 2015.

(7)  Raportul Conferinței părților la cea de a douăzeci și una sa sesiune, FCCC/CP/2015/10/Add.1.

(8)  Doc. 13129/17.

(9)  Doc. 15051/19.

(10)  Doc. 6782/20.

(11)  Doc. 6783/20.

(12)  Doc. 6520/20.

(13)  Doc. 6237/20.

Rata de schimb a monedei euro (1)

10 iunie 2020

(2020/C 196/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1375
JPY	yen japonez	122,16
DKK	coroana daneză	7,4553
GBP	lira sterlină	0,88963
SEK	coroana suedeză	10,4605
CHF	franc elvețian	1,0762
ISK	coroana islandeză	150,70
NOK	coroana norvegiană	10,5383
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,609
HUF	forint maghiar	343,13
PLN	zlot polonez	4,4524
RON	leu românesc nou	4,8349
TRY	lira turcească	7,7145
AUD	dolar australian	1,6220
CAD	dolar canadian	1,5228
HKD	dolar Hong Kong	8,8157
NZD	dolar neozeelandez	1,7357
SGD	dolar Singapore	1,5746
KRW	won sud-coreean	1 352,17
ZAR	rand sud-african	18,8376
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,0305
HRK	kuna croată	7,5690
IDR	rupia indoneziană	16 022,03
MYR	ringgit Malaiezia	4,8361
PHP	peso Filipine	56,767
RUB	rubla rusească	78,1468
THB	baht thailandez	35,422
BRL	real brazilian	5,5213
MXN	peso mexican	24,8255
INR	rupie indiană	85,9030

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9841 – CDP Equity/Ansaldo Energia)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 196/04)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9842 – Hitachi Chemical Company/Fiamm Energy Technology)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 196/05)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Comunicare către exportatori privind aplicarea sistemului REX în Uniunea Europeană în sensul Acordului de liber schimb cu Vietnamul

(2020/C 196/06)

Prezenta comunicare se adresează exportatorilor din Uniunea Europeană care exportă în Vietnam produse originare și care declară originea produselor lor în scopul de a beneficia de tratamentul tarifar preferențial din Acordul de liber schimb cu Vietnamul (ALSV).

Protocolul 1 la ALSV vizează definirea conceptului de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă. Articolul 15 din protocolul menționat definește cerințele generale referitoare la dovezile de origine necesare pentru a beneficia de tratamentul tarifar preferențial. În special, alineatul (1) din articolul menționat prevede că produsele originare din Uniunea Europeană beneficiază, la importul în Vietnam, de preferința tarifară a ALSV la prezentarea oricăreia dintre următoarele dovezi de origine:

(a)	un certificat de origine (certificat de circulație EUR.1) eliberat de autoritățile competente ale părții exportatoare, întocmit în conformitate cu articolele 16-18 din Protocolul nr. 1 [articolul 15 alineatul (1) litera (a)];

(b)

o declarație de origine întocmită de un exportator autorizat în sensul articolului 20 din Protocolul nr. 1 pentru orice transport, indiferent de valoarea acestuia, sau de către orice exportator pentru transporturi a căror valoare totală nu depășește 6 000 EUR [articolul 15 alineatul (1) litera (b)];

(c)

un atestat de origine întocmit de exportatori înregistrați într-o bază de date electronică în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, după ce Uniunea a informat Vietnamul că această legislație se aplică exportatorilor săi. Această notificare poate prevedea că literele (a) și (b) nu se mai aplică Uniunii [articolul 15 alineatul (1) litera (c)].

Baza de date electronică menționată mai sus este „sistemul REX”, în conformitate cu legislația UE relevantă [articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei].

La 8 aprilie 2020, Uniunea Europeană a înștiințat Vietnamul că articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Protocolul 1 la ALSV se va aplica de la data intrării în vigoare a ALSV și că literele (a) și (b) de la același alineat nu se vor aplica. Prin urmare, produsele originare din Uniunea Europeană beneficiază, la importul în Vietnam, de preferința tarifară a ALSV la depunerea atestatelor de origine întocmite de exportatorii înregistrați sau de orice exportator pentru transporturi a căror valoare totală nu depășește 6 000 EUR. Certificatele de origine EUR.1 și declarațiile de origine nu vor fi eliberate sau întocmite în Uniunea Europeană pentru a beneficia de tratamentul tarifar preferențial în Vietnam.

În conformitate cu articolul 19 alineatul (6) din Protocolul nr. 1 la ALSV, condițiile de întocmire a unei declarații de origine menționate la alineatele (1)-(5) din respectivul articol se aplică mutatis mutandis atestatelor de origine. În special, textul atestatului de origine este textul unei declarații de origine prevăzute în anexa VI la Protocolul 1 la ALSV.

Operatorii din Uniunea Europeană care sunt deja înregistrați în scopul de a beneficia de alte regimuri preferențiale utilizează numărul REX care le-a fost deja alocat.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9806 — Hyundai Capital Bank Europe/Sixt Leasing)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 196/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 196/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Mór/Móri”

Numărul de referință: PDO-HU-A1333-AM02

Data comunicării: 10.3.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Introducerea tipului de produs vin de Mór premium

(a)	Capitole vizate din caietul de sarcini: — II. Descrierea vinurilor — III. Practici oenologice specifice — V. Randamente maxime — VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate — VII. Legătura cu arealul geografic — VIII. Condiții suplimentare

(b)	Secțiuni vizate din documentul unic: — Descrierea vinului (vinurilor) — Practici vitivinicole – Practici oenologice specifice — Practici vitivinicole – Randament maxim — Legătura cu arealul geografic — Condiții suplimentare

(c)

Justificare: Regiunea viticolă Mór beneficiază de o tradiție seculară de producție a marilor vinurilor albe concentrate, dense și mature. Modificarea vizează protejarea acestei tradiții și a categoriilor de vin de calitate superioară vizate, precum și definirea acestor categorii prin utilizarea unor recolte medii mai mici și a anumitor practici oenologice, precum și prin utilizarea unor materii prime de calitate mai bună.

2.   Introducerea de noi soiuri de viță-de-vie autorizate (Generosa, Pinot blanc, Pinot noir, Syrah)

(a)	Capitol vizat din caietul de sarcini: — VI. Soiuri de viță-de-vie autorizate

(b)	Secțiunea vizată din documentul unic: — Soi sau soiuri de viță-de-vie principal (principale)

(c)

Justificare: După mai multe decenii de selecție, viticultorii maghiari au reușit să cultive noi soiuri de viță-de-vie, printre care se numără soiul Generosa, care ocupă deja numeroase parcele din arealul delimitat. În ultimii ani, vinurile produse din soiul Generosa au câștigat o recunoaștere solidă atât în cercurile profesionale, cât și în rândul consumatorilor, sporind astfel renumele regiunii viticole. Soiul Pinot blanc este prezent în regiune de câteva decenii, chiar dacă doar pe suprafețe mici, dar care permit mai multor producători să propună vinuri de înaltă calitate obținute exclusiv din acest soi de viță-de-vie. Datorită proprietăților soiului de viță-de-vie, exploatarea sa este, în mod indiscutabil, propice în regiunea viticolă. Autorizarea soiului Pinot noir în regiunea viticolă este importantă pentru producători, atât pentru fabricarea vinurilor roze, cât și a celor spumante. Vinul roze este o categorie care înglobează aproape în toate aspectele sale evoluția modernă a gusturilor în materie de vin. Or, acesta poate cunoaște o expansiune remarcabilă în regiunea viticolă Mór, pe lângă vinurile albe clasice, datorită climatului mai degrabă răcoros. Soiul Syrah nu este cultivat pe suprafețe mari, dar este prezent de mai mulți ani în regiunea viticolă. Înflorirea și maturarea sa relativ târzii pot reprezenta un avantaj în regiunea viticolă, în care soiul servește la producția unor vinuri mai lejere. Aromele sale piperate și condimentate și, uneori, mineralitatea sa îi conferă un loc special în regiunea viticolă.

3.   Modificări în urma unor schimbări de denumire și a unor precizări

(a)	Capitole vizate din caietul de sarcini: — VII. Legătura cu arealul geografic — VIII. Condiții suplimentare — IX. Controale, sondaje și clasificare organoleptică

(b)	Secțiunea vizată din documentul unic: — Documentul unic nu este afectat de această modificare.

(c)	Justificare: Modificări de natură tehnică

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Mór

Móri

2.   Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri albe

Vinurile albe au o culoare deschisă, care variază de la alb-verzui la galben-pai sau galben-auriu, și sunt caracterizate printr-o aciditate proaspătă și vivace, o aromă de flori sau de fructe și o anumită senzație de lejeritate și prospețime. De obicei, lipsesc notele de învechire în butoaie. Loturile cu o corpolență medie au arome caracteristice. Dacă acestea beneficiază de mențiunea unui soi, acesta este, în general, ușor de recunoscut.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri roze

Vinurile roze au o culoare roz, violet, roz-somon (culoarea cojii de ceapă) sau roșu deschis. Aceste vinuri sunt lejere și fructate și sunt destinate consumului în cursul anului de recoltă.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri roșii

Vinurile roșii produse printr-o macerare scurtă (între cinci și șapte zile) trebuie să fie consumate în cursul anului de recoltă ca vinuri tinere. Aceste vinuri sunt lejere și simple, iar aroma și gustul lor evocă fructele roșii. Vinurile au o culoare rubiniu deschis.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Vinuri premium

Aceste vinuri au o culoare aurie sau culoarea aurului vechi. Aciditatea lor marcată și tăria lor alcoolică mai mare le permite să fie maturate pentru o perioadă mai lungă de timp. Datorită perioadei de învechire mai mari, aromele secundare sunt dominante și oferă uneori mai multă mineralitate.

*	În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii.

**	În cazul vinurilor premium obținute din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată sau din struguri stafidiți, tăria alcoolică totală minimă în volume este de 12,83 %, iar aciditatea volatilă maximă este de 2 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă* (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă** (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice esențiale

Vin – aplicarea unei practici oenologice

Practică oenologică specifică

Utilizarea unei prese discontinue

Practici oenologice neautorizate

Restricție aplicabilă producerii vinurilor

Se interzice îndulcirea vinurilor premium și îmbogățirea mustului acestora.

Norme referitoare la viticultură

Practici de cultivare

1.

Norme referitoare la cultura viței-de-vie: (a) Podgoriile plantate înainte de data de 1 august 2010 pot servi la producerea vinurilor care beneficiază de denumire indiferent de metoda de cultivare autorizată anterior care a fost utilizată, cu condiția ca podgoriile să se afle în exploatare. (b) În ceea ce privește podgoriile plantate după data de 1 august 2010, acestea respectă următoarele reguli privind conducerea: (i) tăiere prin metoda „Gobelet” la înălțime mică; (ii) tăiere prin metoda „Gobelet” lung; (iii) palisare arcuită; (iv) tăiere în cordon jos; (v) tăiere în cordon la o înălțime medie; (vi) tăiere în cordon înalt.

2.

Norme referitoare la densitatea de plantare: (a) Podgoriile plantate înainte de data de 1 august 2010 pot servi la producerea vinurilor care beneficiază de denumire indiferent de densitatea de plantare autorizată anterior care a fost aplicată, cu condiția ca podgoriile să se afle în exploatare; (b) Podgoriile plantate după data de 1 august 2010 respectă o densitate minimă de 3 300 de butuci per hectar; (c) Podgoriile plantate după data de 1 august 2016 respectă o densitate minimă de 3 500 de butuci per hectar.

3.	Norme referitoare la încărcarea numărului de ochi: Pentru producția vinurilor din Mór, se autorizează un număr maxim de 10 ochi/m2.

4.

Metode de recoltare: Se autorizează recoltarea manuală și mecanică pentru toate vinurile care beneficiază de DOP, în timp ce pentru vinurile premium se autorizează doar recoltarea manuală. Conținut natural minim de zaharuri din struguri și tărie alcoolică minimă potențială Restricție aplicabilă producerii vinurilor Vinuri albe, roze și roșii: 9,0 % vol. –14,9 MM (grade ale mustului) În cazul vinurilor albe obținute din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată sau din struguri stafidiți, strugurii au o concentrație naturală minimă de zaharuri de 216 g/l și o tărie alcoolică potențială în volume de 12,83 %, adică 20 de grade în conformitate cu sistemul maghiar de măsură pentru must. Norme referitoare la datele culesului și la menționarea soiurilor de viță-de-vie Practici de cultivare Stabilirea datei recoltării: Data de începere a culesului este stabilită în fiecare an, înainte de data de 20 august, de către consiliul de administrație al comunității viticole. Produsele vitivinicole elaborate din struguri recoltați înainte de data de recoltare stabilită de consiliul de administrație menționat nu vor putea obține certificatul de origine cu denumirea „Mór” și nici nu vor putea fi comercializate cu denumirea de origine protejată Mór. Comunitățile viticole transmit data culesului prin intermediul unui anunț. În cazul unor circumstanțe extraordinare (de exemplu, în cazul unor intemperii sau al contaminării), se pot face excepții de la aceste reguli. Norme referitoare la menționarea soiurilor de viță-de-vie: Menționarea soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor lor, astfel cum sunt definite de reglementările naționale în vigoare referitoare la clasificarea soiurilor de viță-de-vie din care se pot produce vinuri, este autorizată pentru produsele vitivinicole din regiunea Mór pentru toate categoriile de produse, sub rezerva restricțiilor și precizărilor următoare: (a) dacă pe produs se menționează un singur soi de viță-de-vie, acest produs trebuie să fie fabricat din soiul respectiv în proporție de peste 85 %; (b) dacă pe produs se menționează mai multe soiuri de viță-de-vie, acest produs trebuie să fie fabricat în proporție de 100 % din soiurile respective; (c) menționarea soiurilor de viță-de-vie nu este autorizată pentru vinurile din Mór care poartă mențiunea cu utilizare limitată „muskotály” (Muscat).

(b)   Randamente maxime

Vinuri albe, roze și roșii

100 hl/ha

Vinuri albe, roze și roșii

13 600 kg de struguri per hectar

Vinuri premium

60 hl/ha

Vinuri premium

8 500 kg de struguri per hectar

Vinuri premium, obținute din struguri recoltați târziu și din recoltă selecționată

45 hl/ha

Vinuri premium, obținute din struguri recoltați târziu și din recoltă selecționată

8 000 kg de struguri per hectar

Vinuri premium obținute din struguri stafidiți, vinuri de gheață

20 hl/ha

Vinuri premium obținute din struguri stafidiți, vinuri de gheață

5 000 kg de struguri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Strugurii care provin din zonele viticole clasificate în clasele I și II din comunele Csákberény, Csókakő, Mór, Pusztavám, Söréd și Zámoly din județul Fejér, în conformitate cu cadastrul viticol (regiunea viticolă Mór), pot fi utilizați pentru fabricarea de produse vitivinicole care beneficiază de denumirea de origine protejată „Mór”.

7.   Soiurile principale de struguri de vin

Syrah – Blauer syrah

Tramini – Traminer

Syrah – Serine noir

Királyleányka – Fetească regală

Syrah – Marsanne noir

Sauvignon – Sovinjon

Pinot noir – Kék rulandi

Pinot noir – Savagnin noir

Pinot noir – Pinot cernii

Leányka – Leányszőlő

Olasz rizling – Nemes rizling

Tramini – Roter traminer

Cabernet franc – Carbonet

Tramini – Savagnin rose

Pinot blanc – Weissburgunder

Olasz rizling – Taljanska grasevina

Chardonnay – Kereklevelű

Pinot noir – Pignula

Sauvignon – Sauvignon bianco

Olasz rizling – Grasevina

Leányka – Dievcenske hrozno

Szürkebarát – Auvergans gris

Irsai olivér – Zolotis

Kékfrankos – Blaufränkisch

Királyleányka – Galbenă de Ardeal

Rizlingszilváni – Müller thurgau blanc

Szürkebarát – Pinot gris

Rizlingszilváni – Müller thurgau bijeli

Zenit

Sauvignon – Sauvignon blanc

Sárga muskotály – Weiler

Ezerjó – Korponai

Rizlingszilváni – Rizvanac

Pinot noir – Pinot tinto

Irsai olivér – Muskat olivér

Tramini – Gewürtztraminer

Pinot noir – Kisburgundi kék

Pinot noir – Spätburgunder

Zöld veltelíni – Zöldveltelíni

Szürkebarát – Pinot grigio

Sárga muskotály – Muscat lunel

Zöld veltelíni – Grüner muskateller

Tramini – Traminer rosso

Zöld veltelíni – Grüner veltliner

Pinot noir – Pino csernüj

Rizlingszilváni – Rivaner

Tramini – Tramin cervené

Kékfrankos – Moravka

Kékfrankos – Blauer lemberger

Irsai olivér – Irsai

Rajnai rizling – Rhine riesling

Cabernet franc – Cabernet

Chardonnay – Chardonnay blanc

Sárga muskotály – Muscat zlty

Ezerjó – Tausendachtgute

Királyleányka – Erdei sárga

Ezerjó – Szadocsina

Rajnai rizling – Rheinriesling

Királyleányka – Little princess

Cabernet franc – Kaberne fran

Rajnai rizling – Riesling

Cabernet franc – Gros vidur

Merlot

Királyleányka – Königstochter

Olasz rizling – Welschrieslig

Ottonel muskotály – Muskat ottonel

Leányka – Fetească albă

Rajnai rizling – Weisser riesling

Sárga muskotály – Muscat bélüj

Királyleányka – Königliche mädchentraube

Rajnai rizling – Johannisberger

Pinot noir – Rulandski modre

Pinot blanc – Pinot beluj

Syrah – Shiraz

Sárga muskotály – Muscat de lunel

Olasz rizling – Risling vlassky

Cabernet sauvignon

Chardonnay – Ronci bilé

Szürkebarát – Grauburgunder

Szürkebarát – Ruländer

Cabernet franc – Carmenet

Sárga muskotály – Muskat weisser

Cserszegi fűszeres

Ottonel muskotály – Muscat ottonel

Rizlingszilváni – Müller thurgau

Kékfrankos – Limberger

Sauvignon – Sauvignon bijeli

Sárga muskotály – Moscato bianco

Pinot blanc – Fehér burgundi

Ezerjó – Trummertraube

Leányka – Mädchentraube

Sárga muskotály – Muscat blanc

Sárga muskotály – Weisser

Sárga muskotály – Muscat de frontignan

Ezerjó – Tausendgute

Pinot noir – Pinot nero

Ottonel muskotály – Miszket otonel

Királyleányka – Dánosi leányka

Kékfrankos – Blauer limberger

Olasz rizling – Riesling italien

Pinot noir – Kék burgundi

Pinot blanc – Pinot bianco

Ezerjó – Kolmreifler

Generosa

Rajnai rizling – Riesling blanc

Syrah – Sirac

Chardonnay – Morillon blanc

Zöld veltelíni – Veltlinské zelené

Pinot noir – Blauer burgunder

Olasz rizling – Olaszrizling

Szürkebarát – Graumönch

Cabernet franc – Gros cabernet

Irsai olivér – Zolotisztüj rannüj

Sárga muskotály – Muscat sylvaner

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Vin (1)

1.   Descrierea arealului delimitat

(a)   Factori naturali și culturali

Regiunea viticolă Mór este una dintre cele mai mici regiuni viticole istorice din Ungaria, arcuită de-a lungul depresiunii Mór, pe versantul munților Vértes, în județul Fejér.

Configurația depresiunii Mór, linie de falie tectonică întinsă între munții Vértes și Bakony, este determinantă pentru microclimatul și direcția vânturilor dominante din regiunea viticolă. Geneza caracteristicilor sale morfologice actuale datează din Pliocenul superior și din Cuaternar, astfel cum o arată bancurile de roci acoperite de pietre sparte și relieful său de coaste abrupte care coboară de pe un versant în pantă lină. Munții Vértes formează un masiv carstic nu foarte înalt, cu ravene și mici insule stâncoase pe alocuri.

Solurile sale brune levigate și brune forestiere s-au format, în cea mai mare parte, pe o bază de loess acoperit sau nu de reziduuri calcaroase, precum și de nisipuri care datează din Oligocen. În unele locuri, dolomita și calcarul sunt acoperite de rendzine.

Deși este mai rece decât media națională, climatul din regiune este propice viticulturii. Iarna este blândă în areal, iar curenții de aer apar frecvent aproape pe tot parcursul anului. Vara, razele soarelui inundă pe durata întregii zile majoritatea parcelelor de pe coline. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Peisajul este caracterizat printr-o luminozitate medie și precipitații cuprinse între 600 și 650 de milimetri. Ploile sunt mai frecvente în timpul verii, iar februarie și martie sunt lunile cele mai puțin ploioase. Vântul dominant suflă dinspre nord-vest. În general, vremea este răcoroasă și destul de ploioasă.

(b)   Factori umani

Probabil vița-de-vie era deja cultivată în regiune în epoca romană. După fondarea statului maghiar, unele scrisori de donație din secolul al XI-lea prezintă dovezi tangibile ale existenței viticulturii. Primul document scris datează din Evul Mediu, după instalarea triburilor maghiare: este vorba despre testamentul olograf redactat de Miklós Csák, în care podgoriile din Vajal (din Mór) sunt menționate pentru prima dată, în 1231.

Dominația otomană a reprezentat un adevărat dezastru pentru viticultura din regiune: garnizoana otomană care a evacuat fortăreața Csókakő a incendiat satele din împrejurimi și inclusiv podgoriile au căzut pradă flăcărilor.

Invitați de familia Hochburg și, mai târziu, de familia Lamberg, călugării din ordinul Capucinilor și coloniștii germani stabiliți în apropiere au jucat un rol considerabil în dezvoltarea care a urmat. De fapt, aceștia au adus cu ei instrumente mai moderne și au introdus metode de cultivare și de vinificare mai complexe. Călugării capucini din Mór – care au pus bazele mănăstirii lor în jurul anilor 1694-1696 – întrețineau relații strânse cu omologii lor stabiliți în Tokaj. Tradiția spune că aceștia din urmă le-au trimis curpeni din soiul Ezerjó, contribuind astfel la reînnoirea podgoriilor.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, după ravagiile provocate de filoxeră, soiul Ezerjó (denumit în prezent Hungaricum) a devenit soiul dominant în regiunea viticolă, fiind clasat în prezent în categoria produselor recunoscute tipice din Ungaria. Pe de altă parte, promovarea comunei Mór la rangul de „oraș agricol” în 1758 se datorează în parte dezvoltării viticulturii.

Documentele istorice disponibile raportează că în 1834 au fost recoltați pentru prima oară în regiunea viticolă struguri cu mucegai nobil destinați fabricării de vinuri licoroase. Vinurile produse în regiune, care rezistă bine la transport, au fost comercializate în cantitate tot mai mare în secolul al XIX-lea, în special pe piața austriacă.

Deși prima comunitate vitivinicolă a fost fondată în 1882 în Csákberény și cererea care a vizat stabilirea regiunii viticole distincte din Mór a fost introdusă în 1901, decretul care îi recunoaște actul de fondare nu a fost adoptat decât în 1928.

După cel de Al Doilea Război Mondial și până în anii 1980, producția, capacitățile de transformare și de stocare și gestiunea circuitelor de distribuție au fost asigurate în principal prin Ferma de stat din Mór. Spre jumătatea anilor 1980, podgoriile și-au atins suprafața maximă istorică. În acea perioadă, piața de desfacere principală a vinurilor din Mór, pe lângă piața internă, era Uniunea Sovietică.

După schimbarea de regim care a avut loc în 1990, ferma de stat a fost lichidată, iar capacitățile sale de producție vinicolă au fost destructurate. La finalizarea privatizărilor care au urmat, factorii de decizie locali și viticultorii individuali au putut să reia în mâini destinul podgoriilor din regiune. Prin urmare, structura economică s-a modificat în mod considerabil. Mai multe familii au ales viticultura prin vocație și mai multe crame din Mór și din împrejurimile sale se află astăzi în plină dezvoltare. În schimb, suprafața podgoriilor s-a diminuat și se întinde în prezent pe 685 de hectare.

Datorită dezvoltării cramelor familiale, experienței vechi de secole și competenței familiilor de viticultori, vinurile din regiunea Mór sunt din în ce mai populare în rândul consumatorilor. Drept dovadă, vinurile produse în regiune obțin cu regularitate medalia de aur la concursurile organizate în Ungaria și în străinătate și se pot găsi deja și pe piețe de desfacere din străinătate.

Vin (2)

2.   Descrierea vinurilor

Majoritatea vinurilor din Mór sunt seci și bogate în arome și gusturi, au o tărie alcoolică și o aciditate relativ mare și un gust agreabil. Caracterul lor generos, bine conturat, precum și aciditatea echilibrată le conferă un gust deosebit. În special în anii de recoltă buni, efectul armonios al acestor vinuri este garantat printr-o corpolență care însoțește o aciditate marcantă, care este un element esențial pentru obținerea vinurilor premium, pe lângă maturare și tehnici adecvate în cramă.

În literatura de specialitate, vinurile din Mór sunt adesea calificate drept tari, marcante, chiar „virile”. Conținutul de zaharuri și aciditatea, caracterul bine conturat, corpolența, trăsături specifice vinurilor de cea mai înaltă calitate, sunt caracteristice vinurilor din regiune. Aciditatea specifică vinurilor din Mór, care le conferă un gust deosebit, se datorează în principal solului calcaros. Chiar această aciditate este cea care oferă vinurilor premium o durată de conservare care le permite, atunci când sunt produse din soiuri de viță-de-vie selectate, să se dezvolte și să se îmbunătățească de-a lungul anilor.

Datorită vânturilor frecvente care suflă peste depresiunea Mór, butucii de viță-de-vie sunt rareori afectați de boli fungice. Prin urmare, strugurii transformați sunt sănătoși în majoritatea anilor de recoltă. Vinurile albe elaborate dintr-o producție sănătoasă sunt potrivite pentru o învechire prelungită și chiar pentru producția unor vinuri tipice și rare (denumite „vinuri de muzeu”).

Când vremea este destul de blândă, culoarea ciorchinilor din soiul Ezerjó devine galben-auriu, iar gustul devine foarte bun pe măsură ce se coc. În unii ani, boabele cu mucegai nobil permit elaborarea unui vin de calitate excepțională.

3.   Legătura dintre arealul de producție, factorii umani și produs

Datorită acestor factori naturali și umani, prestigiul vinurilor produse în regiunea Mór este un fapt bine cunoscut de mai multe secole în întreaga țară.

Mezoclimatul și microclimatul de pe versanții de sud și sud-vest ai colinelor sunt propice culturii viței-de-vie.

Datorită curenților de aer care suflă de-a lungul depresiunii Mór, bolile fungice atacă rareori butucii de viță-de-vie, acești curenți contribuind, de asemenea, la moderarea sau chiar la prevenirea riscului de îngheț, precum și la reducerea frecvenței acestuia. Expunerea favorabilă a coastelor abrupte cu orientare sud-vest și posibilitatea pe care o oferă de a exploata lumina soarelui se adaugă la toate aceste caracteristici avantajoase. În sfârșit, vinurile din regiunea Mór își datorează caracterul conținutului de calcar relativ mare din soluri.

Viticultura și vinificarea, astfel cum s-au dezvoltat în regiune, decurg din tradiții complexe care își fac încă resimțite efectele. Faptul că aceste tradiții vitivinicole diferă în numeroase aspecte de cele din alte regiuni ale țării se explică atât prin obiceiurile culturale aduse de coloniștii germanofoni și prin inovațiile vitivinicole introduse de călugării capucini, cât și prin izolarea regiunii în trecut, care explică evoluția locală a majorității tehnicilor caracteristice regiunii.

În podgoriile cultivate în mod tradițional, tăierea denumită „cheală”, Gobelet scurtă, cu palisare este încă practicată în zilele noastre: datorită acestui procedeu, ciorchinii sunt mai aproape de solul încălzit de soare, ceea ce le asigură o maturare mai bună și o calitate mai mare. Viticultorii din regiunea Mór au rămas fideli acestei tradiții viticole: cu toții au păstrat obiceiul de a conduce vița-de-vie pe butuci scurți.

Pe lângă acest procedeu, sistemul de cepi de rod aerisit obținut prin trierea atentă a cepilor de rod, denumit în mod curent „rărire” contribuie și la producția de ciorchini de struguri intacți și sănătoși, necesari pentru elaborarea vinurilor din Mór cu gust fructat.

Procedeele de producție menționate mai sus au ca rezultat o materie primă potrivită pentru o învechire prelungită a vinului, de exemplu, în cazul vinurilor premium, care se efectuează în mod tradițional în butoaie mari. Justificarea acestui lucru constă în faptul că dimensiunea redusă specifică arealului permite această maturare mai lungă în butoaiele din lemn.

Pe lângă soiul Ezerjó, practic singurul soi care a fost cultivat până în anii 1950 și care a devenit așa-zisa „etichetă a calității” din regiune, se adaugă în prezent alte soiuri de viță-de-vie, în general albe. Este vorba, în special, de Zöld veltelíni (Grüner veltliner), Rizlingszilváni (Müller thurgau), Rajnai rizling (Riesling), Chardonnay, Leányka (Fetească albă), Királyleányka (Fetească regală), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini (Gewürtztraminer) și, în mici cantități, produse în exploatații mici, câteva soiuri de struguri albaștri. Cu toate acestea, soiul numărul unu din regiune rămâne Ezerjó, care este cultivat în aproximativ o treime din podgoriile din regiune.

Astfel cum reiese din cele de mai sus, prin „vin de Mór” se înțelege, în general, chiar și în prezent, „Ezerjó din Mór”, care este considerat rodul unei întâlniri fericite dintre un terroir foarte propice și un soi de viță-de-vie extraordinar. Acest soi de viță-de-vie este cultivat în mai multe locuri din Ungaria, dar adevărata sa patrie se află pe coastele munților Vértes.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Norme privind indicațiile (1)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	Este autorizată menționarea oricărei forme adjectivale derivate din expresia „oltalom alatt álló eredetmegjelölés” („denumire de origine protejată”) în limba maghiară și a oricărei formulări a acestei expresii într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

(b)	Pe eticheta unui vin care beneficiază de denumirea de origine protejată Mór, mențiunea „oltalom alatt álló eredetmegjelölés” („denumire de origine protejată”) poate fi înlocuită cu mențiunea „védett eredetű bor” („vin de origine protejată”).

(c)	Denumirea de origine protejată „Mór” poate fi înlocuită cu cuvintele „Móri” (din Mór) sau „Móri borvidék” (regiunea viticolă Mór). Este autorizată menționarea pe etichetă a variantei cu sufix de apartenență „-i” a denumirii comunelor enumerate la punctul VIII/1.1.2.

(d)	Este obligatoriu să se menționeze pe etichetă anul de recoltă pentru vinurile tinere și vinurile noi.

(e)

În cazul menționării anului de recoltă pe etichetă, vinul respectiv trebuie să provină în proporție de cel puțin 85 % din anul de recoltă în cauză. Vinurile tinere, vinurile noi, precum și cele care poartă mențiunea „virgin vintage” sau „első szüret” (prima recoltă) constituie o excepție de la această regulă: în acest caz, vinul trebuie să provină în proporție de 100 % din anul de recoltă în cauză.

(f)	Mențiunile „termőhelyen palackozva” („îmbuteliat în arealul de producție”), „termelői palackozás” („îmbuteliat la producător”) și „pinceszövetkezetben palackozva” („îmbuteliat în cramele cooperativei”) pot figura pe eticheta oricărui vin din Mór.

(g)	Mențiunea „rozé” poate fi înlocuită cu „rosé”, iar mențiunea „küvé” poate fi înlocuită cu mențiunea „cuvée”.

Norme referitoare la denumiri (2)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(h)

La elaborarea, din mai multe soiuri de viță-de-vie, a unor vinuri care poartă mențiunea „küvé” sau „cuvée”, se pot menționa pe etichetă denumirile soiurilor de viță-de-vie în ordinea descrescătoare a proporției lor, pentru informarea consumatorilor. Dacă pe etichetă sunt menționate mai multe soiuri de viță-de-vie, este obligatoriu să se enumere toate soiurile de viță-de-vie care compun cuvée-ul respectiv.

(i)	Mențiunea „öreg tőkék bora” („vin obținut din butuci de viță-de-vie vechi”) poate figura pe etichetă atunci când vinul provine în proporție de cel puțin 85 % dintr-un terroir în care butucii de viță-de-vie au o vechime mai mare de 40 de ani.

(j)

Mențiunea „birtokbor” („vin de proprietate”) poate figura pe eticheta unui vin din Mór atunci când soiul de viță-de-vie din care este elaborat vinul provine în proporție de 100 % de pe parcele care aparțin aceleiași proprietăți viticole. În cazul întreprinderilor familiale, mențiunea „birtokbor” („vin de proprietate”) poate figura pe eticheta vinului care provine din podgorii cultivate de rude apropiate.

(k)	Mențiunile „vin obținut din struguri recoltați târziu”, „vin obținut din recoltă selecționată”, „vin obținut din struguri stafidiți” sau „vin de gheață” nu pot figura decât pe etichetele vinurilor premium.

(f)	Alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate:

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

—	muzeális bor (vin de muzeu): vinuri albe, premium;

—	birtokbor (vin de proprietate): toate vinurile;

—	öreg tőkék bora (vin obținut din butuci de viță-de-vie vechi): toate vinurile;

—	virgin vintage sau első szüret (prima recoltă): toate vinurile;

—	muskotály (Muscat): vinuri albe;

—	cuvée sau küvé (cuvée): toate vinurile;

—	szűretlen (nefiltrat): vinuri roșii;

—	primőr (vin tânăr) sau újbor (vin nou): vinuri albe, roze și roșii;

—	barrique: vinuri albe, roșii, premium.

Denumirile unităților geografice mai mici, care pot fi utilizate în același timp cu denumirea de origine protejată Mór:

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea comunelor:

—	Județul Fejér: Csákberény, Csókakő, Pusztavám, Söréd, Zámoly

În cazul vinurilor diferențiate prin denumirea unei comune, o proporție de cel puțin 85 % din struguri trebuie să provină din vița-de-vie (clasificată în clasele I și II) plantată pe teritoriul corespondent, iar cei 15 % rămași pot proveni din alte părți ale arealului geografic delimitat al denumirii Mór.

Norme referitoare la ambalarea produselor

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile premium nu pot fi comercializate decât în recipiente din sticlă.

Obligația de îmbuteliere nu vizează vinurile produse de viticultor pe teritoriul arealului de producție, care sunt comercializate și consumate în propria sa cramă.

Vinurile premium nu pot fi comercializate decât începând cu anul viticol următor anului de recoltă.

Producția în afara arealului geografic delimitat (1)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Din motive istorice, este autorizată elaborarea vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată Mór în afara comunelor enumerate în capitolul IV, respectiv în județele și comunele enumerate mai jos:

—	Județul Fejér: comunele Aba, Alcsútdoboz, Bicske, Csabdi, Etyek, Felcsút, Gárdony, Gyúró, Igar, Kajászó, Kápolnásnyék, Lajoskomárom, Martonvásár, Mezőkomárom, Nadap, Pákozd, Pázmánd, Seregélyes, Sukoró, Szabadhídvég, Székesfehérvár, Tordas, Vál, Velence

—

Județul Bács-Kiskun: comunele Ágasegyháza, Akasztó, Apostag, Bácsalmás, Bácsszőlős, Ballószög, Balotaszállás, Bátmonostor, Bócsa, Borota, Bugac, Császártöltés, Csengőd, Csátalja, Csávoly, Csikéria, Csólyospálos, Dunapataj, Dunavecse, Dusnok, Érsekcsanád, Érsekhalma, Felsőlajos, Fülöpháza, Fülöpjakab, Hajós, Harkakötöny, Harta, Helvécia, Imrehegy, Izsák, Jakabszállás, Jánoshalma, Jászszentlászló, Kaskantyú, Kecel, Kecskemét, Kelebia, Kéleshalom, Kerekegyháza, Kiskőrös, Kiskunfélegyháza, Kiskunmajsa, Kisszállás, Kunbaja, Kunbaracs, Kunfehértó, Kunszállás, Kunszentmiklós, Ladánybene, Lajosmizse, Lakitelek, Pirtó, Páhi, Rém, Solt, Soltszentimre, Soltvadkert, Sükösd, Szabadszállás, Szank, Szentkirály, Tabdi, Tázlár, Tiszaalpár, Tiszakécske, Tiszaug, Tompa, Vaskút, Zsana

Producția în afara arealului geografic delimitat (2)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—	Județul Komárom-Esztergom: comunele Ászár, Baj, Bajót, Bársonyos, Császár, Csép, Dunaalmás, Dunaszentmiklós, Esztergom, Ete, Kerékteleki, Kesztölc, Kisbér, Kocs, Lábatlan, Mocsa, Mogyorósbánya, Nagyigmánd, Neszmély, Nyergesújfalu, Süttő, Szomód, Tát, Tata, Tokod, Vérteskethely, Vértesszőlős

—

Județul Pest: comunele Abony, Albertirsa, Bénye, Budajenő, Budakeszi, Cegléd, Ceglédbercel, Csemő, Dány, Dömsöd, Gomba, Hernád, Inárcs, Kakucs, Kerepes, Kisnémedi, Kocsér, Kóka, Mogyoród, Monor, Monorierdő, Nagykőrös, Ócsa, Őrbottyán, Örkény, Páty, Pilis, Pilisborosjenő, Ráckeve, Szada, Szigetcsép, Szigetszentmárton, Szigetújfalu, Tápiószele, Tápiószentmárton, Telki, Tóalmás, Tököl, Újlengyel, Üröm, Vác, Vácegres, Veresegyház

—

Județul Somogy: comunele Andocs, Balatonberény, Balatonboglár, Balatonendréd, Balatonkeresztúr, Balatonlelle, Balatonőszöd, Balatonszabadi, Balatonszemes, Böhönye, Csoma, Csurgó, Gyugy, Kaposhomok, Kaposkeresztúr, Karád, Kercseliget, Kéthely, Kötcse, Kőröshegy, Látrány, Lengyeltóti, Marcali, Mosdós, Ordacsehi

Producția în afara arealului geografic delimitat (3)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Județul Tolna: comunele Alsónána, Alsónyék, Aparhant, Báta, Bátaapáti, Bátaszék, Bikács, Bölcske, Bonyhád, Bonyhádvarasd, Decs, Dunaföldvár, Dunaszentgyörgy, Dúzs, Fácánkert, Felsőnyék, Grábóc, Gyönk, Györe, Györköny, Harc, Hőgyész, Iregszemcse, Izmény, Kakasd, Kéty, Kisdorog, Kismányok, Kisszékely, Kisvejke, Kölesd, Lengyel, Madocsa, Magyarkeszi, Medina, Mőcsény, Mórágy, Mucsfa, Mucsi, Nagydorog, Nagymányok, Nagyszékely, Nagyszokoly, Ozora, Őcsény, Paks, Pincehely, Regöly, Sárszentlőrinc, Simontornya, Sióagárd, Szálka, Szekszárd, Tamási, Tengelic, Tevel, Tolna, Tolnanémedi, Váralja, Várdomb, Závod, Zomba

—

Județul Veszprém: comunele Ábrahámhegy, Alsóörs, Aszófő, Badacsonytomaj, Badacsonytördemic, Balatonakali, Balatonalmádi, Balatoncsicsó, Balatonederics, Balatonfüred, Balatonfőkajár, Balatonhenye, Balatonkenese, Balatonrendes, Balatonszepezd, Balatonszőlős, Balatonudvari, Balatonvilágos, Csopak, Csabrendek, Dörgicse, Felsőörs, Gyulakeszi, Hegyesd, Hegymagas, Káptalantóti, Kisapáti, Kővágóörs, Köveskál, Lesencefalu, Lesenceistvánd, Lesencetomaj, Lovas, Mencshely, Mindszentkálla, Monostorapáti, Monoszló, Nemesgulács, Nemesvita, Óbudavár, Örvényes, Paloznak, Pécsely, Raposka, Révfülöp, Salföld, Sáska, Sümeg, Sümegprága, Szentantalfa, Szentbékkálla, Szentjakabfa, Szigliget, Tagyon, Tapolca, Tihany, Uzsa, Vászoly, Zalahaláp, Zánka

Elaborarea vinurilor premium constituie o excepție de la regula menționată mai sus, nefiind autorizată decât în comunele enumerate în capitolul IV.

Link către caietul de sarcini

https://boraszat.kormany.hu/admin/download/2/6d/82000/Mor%20OEM_vv2_standard.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2020/C 196/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„RIBEIRO”

PDO-ES-A1123-AM03

Data cererii: 17.8.2017

1.   Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2.   Descrierea și justificarea modificării

2.1.   Introducerea unei noi categorii de produse viticole (vinuri spumante de calitate)

Descriere și justificare

A fost adăugată o nouă categorie de vinuri: vinuri spumante de calitate [partea II categoria 5 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013].

Această modificare impune modificarea punctului 2 din caietul de sarcini și a punctului 2.3 din documentul unic. În plus, modificarea afectează în mod indirect punctele 3, 7 și 8.b.2 din caietul de sarcini. În ceea ce privește documentul unic, sunt afectate următoarele puncte: 4 (Descrierea vinurilor), 5.a (Practici oenologice specifice), 8 (Legătura) și 9 (Dispoziții suplimentare privind etichetarea).

Aceste vinuri trebuie produse prin metoda tradițională, doar din soiurile de struguri albi sau roșii principale desemnate, adică din soiuri autohtone care sporesc caracterul individual al vinurilor.

Modificarea are la bază tradiția producerii acestor vinuri în arealul delimitat, precum și producția actuală de vinuri spumante de înaltă calitate. Producția de vinuri spumante a început în anii 1920 în Ribeiro, tradiția fiind continuată de numeroși producători până la sfârșitul secolului al XX-lea. Odată cu trecerea timpului, această practică s-a redus în mod semnificativ. Producția a fost limitată și realizată în mod ocazional, în principal pentru caracterul aparte al acestor vinuri sau din dorința de a le oferi ca daruri ori în semn de apreciere vizitatorilor importanți. Cu toate acestea, în ultimii ani a avut loc o reluare a producției. Acest lucru se datorează experiențelor pozitive din trecut și unei piețe de consum din ce în ce mai exigente, doritoare de noi experiențe și dispuse să plătească pentru un produs exclusivist și relativ scump. Experiența anterioară a arătat că din principalele soiuri de struguri utilizate pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se produc vinuri de înaltă calitate atunci când este urmată metoda tradițională pentru obținerea vinurilor spumante.

2.2.   Modificarea descrierii vinurilor

Descriere și justificare

În cadrul categoriei 1 (Vin), noul caiet de sarcini stabilește diferențe bazate pe soiurile de struguri utilizate în producție. Acest lucru înseamnă că mențiunea „Castes” va fi utilizată pentru vinurile albe și roșii produse doar din struguri specifici, considerați a fi soiuri principale. Toate aceste soiuri sunt autohtone și foarte bine adaptate la condițiile naturale ale regiunii. Acestea soiuri sunt: Caiño tinto, Caiño bravo, Caiño longo, Ferrón, Sousón, Mencía, Brancellao, Treixadura, Torrontés, Godello, Lado, Caiño blanco, Loureira și Albariño. De asemenea, vinurile roșii și albe care au fost învechite în butoaie de lemn vor fi identificate pe piață prin utilizarea mențiunii „Barrica”.

În consecință, descrierea trebuie modificată în ceea ce privește atât calitățile analitice, cât și cele organoleptice, pentru a include caracteristicile care diferențiază vinurile identificate prin utilizarea mențiunilor amintite mai sus de celelalte vinuri.

Prin urmare, modificarea afectează în principal punctul 2 din caietul de sarcini și punctul 2.4 (Descrierea vinurilor) din documentul unic. În mod indirect, modificarea afectează și punctele 3, 7 și 8.b.2 din caietul de sarcini, precum și punctul 5a (Practici oenologice specifice) și punctul 9 (Dispoziții suplimentare privind etichetarea) din documentul unic.

Modificarea este justificată de necesitatea de a le oferi consumatorilor informații care să le permită să ia decizii de cumpărare mai bune. Aceste informații îi vor ajuta să identifice vinurile cu caracteristici distinctive, datorate fie producerii din soiurile de struguri cel mai bine adaptate la areal, cum este cazul vinurilor Ribeiro Castes, fie învechirii în butoaie de lemn, cum este cazul vinurilor Ribeiro Barrica.

În plus, descrierea organoleptică a suferit o modificare minoră, în scopul de a se evita referirile la caracteristicile plăcute și de a se utiliza descriptori mai obiectivi. Același lucru se aplică valorilor analitice ale vinurilor albe și roșii care nu sunt etichetate cu mențiunea „Castes” sau „Barrica” și celor etichetate cu mențiunea „Ribeiro Tostado”. Tăria alcoolică minimă (totală și dobândită) a fost majorată atât în cazul vinurilor albe, cât și în cel al vinurilor roșii. A fost majorată aciditatea totală maximă în cazul vinurilor albe, în timp ce aciditatea totală minimă a fost redusă în cazul vinurilor roșii. În cazul vinurilor Ribeiro Tostado, au fost majorate tăria alcoolică naturală totală și conținutul minim total de zaharuri.

Modificările menționate în paragraful anterior vizează numai punctul 2 din caietul de sarcini și punctul 4 (Descrierea vinurilor) din documentul unic. Acestea sunt justificate de datele obținute cu ocazia degustărilor și a examinărilor analitice efectuate în ultimii ani.

2.3.   Modificări ale practicilor vitivinicole (practici de cultivare): densitatea de plantare

Descriere și justificare

Au fost modificate punctul 3a din caietul de sarcini și punctul 5a (Practici de cultivare) din documentul unic.

A fost stabilită o densitate minimă de plantare de 3 000 de butuci la hectar. Astfel, este înlocuită dispoziția din prezentul caiet de sarcini care stabilește o densitate maximă de plantare de 7 000 de butuci la hectar.

Această modificare se datorează tradiției existente a plantațiilor de viță-de-vie cu densitate mare din acest areal viticol. Limita maximă sus-menționată, de 7 000 de butuci la hectar, a fost stabilită prin reglementările din 1976, nefiind prevăzută anterior în reglementările din 1957. Modificarea din 1976 a fost efectuată deoarece stabilirea unei limite maxime a fost considerată benefică atât pentru îmbunătățirea calității vinurilor, cât și pentru facilitarea mecanizării pe plantațiile viticole.

În prezent, se cunoaște faptul că, printr-o monitorizare adecvată a capacității de producție a vinului, niveluri de densitate de peste 7 000 de butuci la hectar pot duce la obținerea unor vinuri de înaltă calitate. Noul caiet de sarcini include o reducere semnificativă a producției de vin la hectar, ceea ce înseamnă că prezenta modificare nu va afecta calitatea vinului.

2.4.   Modificări ale practicilor vitivinicole (practici de cultivare): reglementarea mai detaliată a tăierii și a formelor de conducere

Descriere și justificare

Au fost modificate punctul 3a din caietul de sarcini și punctul 5a (Practici de cultivare) din documentul unic.

Descrierea metodelor de tăiere și a formelor de conducere permise este mai detaliată. Mai precis, vor fi permise tăierile de tip „cordon”, „gobelet” și „Guyot”. Conducerea se va realiza prin palisare sau cu țăruși. Textul actual menționează doar că „[tăierea] va fi mixtă sau se va realiza prin lăsarea numărului potrivit de cepi de rod, iar conducerea va fi realizată cu sârme sau stâlpi de lemn”.

Modificarea este necesară deoarece textul actual din caietul de sarcini este foarte ambiguu și lipsit de precizie, ceea ce ar putea conduce, în consecință, la tipuri de tăiere foarte diferite. Intenția este de a include doar acele metode de tăiere utilizate în mod real, unele de foarte mulți ani, iar altele introduse mai recent.

Este inclusă tăierea de tip „cordon”, deși nu este o metodă tradițională pentru denumirea de origine „Ribeiro”. A fost introdusă din diferite motive, inclusiv următoarele: este ușor de pus în practică; distribuirea lăstarilor și a frunzelor este benefică pentru struguri; permite monitorizarea randamentelor productive, iar strugurii produși sunt de înaltă calitate. Din aceste motive, s-a decis că este adecvată includerea acestui sistem de tăiere printre cele permise pentru denumirea de origine.

Tăierea de tip „gobelet” este cea mai veche dintre tipurile de tăiere răspândite în arealul Ribeiro și este încă utilizată pe anumite plantații viticole. Acest tip de tăiere presupune lăsarea numărului potrivit de cepi și a corzii de rod din loc în loc. Țărușii susțin coardele și trunchiul în cazul vițelor mai tinere. Pe de altă parte, atunci când formele de conducere cu sârme au fost introduse pentru prima dată pe plantațiile viticole, a început să fie pus în practică sistemul de tăiere „Guyot”, acesta fiind acum menționat în mod expres în noul caiet de sarcini.

2.5.   Modificări ale practicilor vitivinicole: producții maxime

Descriere și justificare

Randamentul de extracție în cazul producerii vinurilor și a vinurilor spumante a fost majorat de la nivelul actual de 70 de litri/100 kg de struguri la 74 de litri sau la 72 de litri în cazul vinurilor Ribeiro Castes, Ribeiro Barrica și Ribeiro Espumoso. În schimb, producția de struguri la hectar a fost redusă de la nivelul actual de 30 000 kg/hectar la 13 000 kg în cazul strugurilor utilizați pentru producerea vinurilor albe Ribeiro Castes, Ribeiro Barrica și Ribeiro Espumoso. În cazul strugurilor utilizați pentru producerea variantei roșii a acelorași tipuri de vin, producția este acum de 12 000 kg la hectar. În cazul tuturor celorlalte vinuri, producția de struguri a fost stabilită la 19 000 kg la hectar. Producția de struguri în cazul vinului Ribeiro Tostado rămâne la același nivel de 12 000 kg la hectar.

Rezultatul general al acestor modificări constă într-o reducere semnificativă a producției de vin la hectar, de la nivelul actual de 210 hectolitri/hectar la un nivel care variază între 140,60 și 86,40 hectolitri/hectar, în funcție de tipul de vin. Randamentul de extracție pentru vinul Ribeiro Tostado rămâne neschimbat la nivelul de 40 de litri la 100 kg de struguri recoltați.

Aceste modificări afectează punctele 3.b, 5 și 8.b.1 din caietul de sarcini și punctele 5.a (Practici oenologice specifice) și 5.b (Producții maxime) din documentul unic.

Creșterea randamentelor de extracție se datorează faptului că tehnologia modernă utilizată în producție permite obținerea unor randamente de extracție mai mari fără a fi afectată calitatea vinului.

Actualul caiet de sarcini stabilește producția de struguri la hectar la 30 000 kg. Aceasta este producția prevăzută de reglementările care vizează această denumire de origine, aprobate în 1976. Această producție ridicată este caracteristică unei epoci diferite și unei abordări distincte a viticulturii, care nu se mai aplică în momentul de față. În prezent, accentul se pune mai mult pe calitate și mai puțin pe cantitate. Prin urmare, această reducere semnificativă a producțiilor are ca scop obținerea unei calități superioare a materiei prime și, în consecință, a vinurilor cu denumire de origine.

2.6.   Modificări ale practicilor oenologice: definirea practicilor oenologice specifice pentru vinurile spumante și pentru vinurile ribeiro castes, ribeiro barrica și ribeiro tostado

Descriere și justificare

Au fost modificate punctele 3.b, 3.c și 3.d din caietul de sarcini și punctul 5a din documentul unic (Practici oenologice specifice).

A fost introdusă o nouă categorie de produse vinicole, și anume vinul spumant Ribeiro, și au fost definite noi tipuri de vin în cadrul categoriei 1, și anume Ribeiro Castes și Ribeiro Barrica. Prin urmare, este necesară definirea condițiilor speciale de producere a acestora. În plus, s-a specificat că vinurile Ribeiro Tostado sunt albe sau roșii și sunt produse doar din soiurile de struguri principale.

Vinurile Ribeiro Castes trebuie produse doar din soiurile de struguri principale. Vinurile Ribeiro Barrica sunt vinuri roșii sau albe care, în orice moment al procesului de producție, au fost ținute în butoaie cu un volum maxim de 600 de litri și care sunt produse, de asemenea, doar din soiurile de struguri principale.

În plus, vinurile spumante trebuie produse doar din soiurile de struguri principale, utilizând metoda tradițională, în cazul tipurilor „brut” și „brut natur”.

Aceste modificări se datorează necesității de a se stabili condiții obiective specifice pentru aceste vinuri, care vor fi etichetate pe piață în mod diferit. Caracteristica comună de bază a tuturor acestor vinuri este aceea că sunt produse doar din struguri clasificați ca aparținând soiurilor principale. Toate aceste soiuri sunt cultivate în mod tradițional în acest areal. Din soiurile principale se produc vinuri care reflectă cel mai bine caracteristicile unice ale vinurilor Ribeiro.

2.7.   Modificări ale practicilor oenologice: majorarea conținutului minim de zaharuri al mustului de struguri în cazul categoriei „tostados”

Descriere și justificare

Au fost modificate punctul 3d din caietul de sarcini și punctul 5a din documentul unic (Practici oenologice specifice).

Experiența ultimilor ani, împreună cu rezultatele observate în cazul producției vinurilor Ribeiro Tostado, sugerează faptul că ar fi benefică majorarea conținutului minim de zaharuri al mustului obținut din struguri stafidiți, de la 300 de grame per litru, cât este în prezent, la 350 de grame per litru.

2.8.   Clasificarea soiurilor ca principale și secundare

Descriere și justificare

Au fost modificate punctul 6 din caietul de sarcini și punctul 7 din documentul unic.

Aceasta este una dintre principalele caracteristici noi din modificarea adusă caietului de sarcini. Modificarea constă în crearea a două categorii separate pentru soiurile de struguri care pot fi folosite pentru producerea vinului cu denumirea de origine „Ribeiro”: soiuri principale și soiuri secundare. Diferența se bazează în primul rând pe calitatea pe care soiurile o conferă vinurilor cu această denumire de origine. Această calitate este apreciată în funcție de două criterii principale. Pe de o parte, este vorba despre calitatea pur tehnică și, pe de altă parte, este vorba despre diversitatea potențială pe care o oferă produsului soiurile de struguri specifice. Soiurile principale sunt soiuri autohtone și sunt întotdeauna cele recomandate în clasificarea soiurilor de struguri realizată de comunitatea autonomă Galicia. Clasificarea ar fi următoarea:

—	soiuri principale: roșii: Caíño tinto, Caíño bravo, Caíño longo, Ferrón, Sousón, Mencía și Brancellao; albe: Treixadura, Torrontés, Godello, Lado, Caíño blanco, Loureira și Albariño;

—	soiuri secundare: roșii: Garnacha tintorera și Tempranillo; albe: Palomino și Albillo. Vinurile de tip Castes și cele care poartă mențiunea Barrica trebuie produse doar din soiuri principale, la fel ca vinurile spumante de calitate și vinurile dulci naturale („Tostado”).

2.9.   Includerea și eliminarea soiurilor

Descriere și justificare

Au fost modificate punctul 6 din caietul de sarcini și punctul 7 din documentul unic.

Se propune adăugarea soiurilor de struguri albi Lado și Caíño blanco, ambele ca soiuri principale, și eliminarea soiului alb Macabeo.

O explicație pentru aceste modificări este oferită mai jos.

—

Lado (adăugat) Lado este un soi recomandat de comunitatea autonomă Galicia în conformitate cu legislația spaniolă. Lado este un soi autohton din arealul geografic care include denumirea de origine „Ribeiro”. Acest soi este fără îndoială în plină expansiune și utilizarea sa este mai preponderentă în această localitate decât în orice alt areal de producție. Acest soi este perfect adaptat la condițiile agricole și climatice locale, precum și la sistemele tradiționale de cultivare specifice districtului. Soiul oferă calitate și diversitate de caracter vinurilor din areal, fiind necesară aprobarea utilizării sale.

—

Caíño blanco (adăugat) Acest soi este, de asemenea, recomandat de comunitatea autonomă Galicia în conformitate cu legislația spaniolă. Soiul a fost introdus treptat în arealul Ribeiro pe parcursul mai multor decenii, în mare parte din arealurile care se învecinează cu cel al denumirii de origine „Rías Baixas”, unde acesta a fost deja inclus în reglementări. Inițial, impactul său a fost limitat, la fel ca cererea din partea viticultorilor și a producătorilor de vin. Prin urmare, nu a fost considerată necesară includerea soiului în reglementările privind denumirea de origine. Cu toate acestea, soiul s-a adaptat bine la condițiile agricole și climatice locale, precum și la sistemele de cultivare tradiționale din areal. Acest lucru, alături de contribuția pozitivă a acestui soi la calitatea vinurilor în care este prezent, a determinat treptat sectorul să solicite includerea sa în reglementări, astfel încât vinurile cu denumirea de origine „Ribeiro” să poată fi produse cu acest soi.

—

Macabeo (eliminat) Acest soi a fost introdus în reglementările referitoare la denumirea de origine „Ribeiro” încă de la prima versiune din 1957. Cu toate acestea, este evident acum că soiul nu este tipic pentru areal, nici în ceea ce privește producția, nici în ceea ce privește contribuția sa la calitatea și caracterul vinurilor cu denumire de origine. Prin urmare, se propune eliminarea acestui soi din producția vinurilor cu denumirea de origine „Ribeiro”.

2.10.   Noi măsuri pentru îmbunătățirea controalelor

Descriere și justificare

A fost modificat punctul 8b.3 din caietul de sarcini. Modificarea nu afectează documentul unic.

Instalațiile înregistrate trebuie să fie independente și nu în imediata apropiere a celor neînregistrate, accesul realizându-se doar pe drumurile publice. Mai mult, trebuie să se întocmească declarații lunare pentru toate livrările și expedierile de vinuri.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Ribeiro

2.   Tipul indicației geografice

Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse viticole

1.

Vin

5.	Vin spumant de calitate

15.	Vin din struguri stafidiți

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Ribeiro Castes și Ribeiro (albe)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu nuanțe care variază de la galben pal la auriu și cu tente care variază de la verde la auriu, în funcție de vârsta vinului și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Vinul are arome curate și pregnante și prezintă câțiva dintre următorii descriptori: fructe coapte și fructe proaspete, flori, miere, ierburi aromatice, plante și balsamuri. Vinurile din categoria Castes prezintă o complexitate mai mare și o intensitate medie-mare.

Gusturile caracteristice

Gustul este proaspăt și echilibrat, cu final perfect, persistent. Vinurile din categoria Castes se caracterizează printr-o structură, un volum, un gust, un extract și un final mai puternice.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

*	Tăria alcoolică dobândită minimă a vinurilor „Castes blancos”: 11 % vol.

*

În cazul vinurilor care au fost învechite în butoaie de lemn pentru mai mult de trei luni și au până la un an, aciditatea volatilă maximă este de 0,85 grame per litru [14,17 miliechivalenți per litru (mEq/l)]. În cazul în care aceste vinuri au fost învechite pentru mai mult de un an, cantitățile sunt de 0,9 grame per litru (15 mEq/l) plus 0,06 grame per litru (1 mEq/l) pentru fiecare grad de tărie alcoolică ce depășește 11 % în volume. Limitele stabilite în legislația aplicabilă în vigoare nu trebuie depășite în niciun caz.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9,5
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

Ribeiro Castes și Ribeiro (roșii)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu o culoare de intensitate medie-mare, cu nuanțe care variază de la violet la roșu-cireașă și tente care variază de la violet la cărămiziu, în funcție de vârsta vinului și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Vinul are arome curate și pregnante și prezintă câțiva dintre următorii descriptori: fructe roșii și negre coapte și proaspete, flori, ierburi aromatice, produse lactate, plante și balsamuri. Vinurile din categoria Castes prezintă o complexitate mai mare și o intensitate medie-mare.

Gusturile caracteristice

Gustul este proaspăt, echilibrat, cu o structură tanică medie-mare și un final perfect și persistent. Vinurile din categoria Castes se caracterizează printr-o finețe tanică, un volum, un gust, un extract și un final mai pronunțate.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

*	Tăria alcoolică dobândită minimă a vinurilor „Castes tintos”: 11 % vol.

*

În cazul vinurilor care au fost învechite în butoaie de lemn pentru mai mult de trei luni și au până la un an, aciditatea volatilă maximă este de 0,85 grame per litru [14,17 miliechivalenți per litru (mEq/l)]. În cazul în care aceste vinuri au fost învechite pentru mai mult de un an, cantitățile sunt de 0,9 grame per litru (15 mEq/l) plus 0,06 grame per litru (1 mEq/l) pentru fiecare grad de tărie alcoolică ce depășește 11 % în volume. Limitele stabilite în legislația aplicabilă în vigoare nu trebuie depășite în niciun caz.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9,5
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

Ribeiro Barrica (alb)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu nuanțe care variază de la galben pal la auriu și cu tente care variază de la verde la auriu, în funcție de vârsta vinului și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Acesta este un vin complex din punctul de vedere al aromelor, având arome curate, pregnante, o componentă aromatică lemnoasă echilibrată și o intensitate medie-mare, și prezintă câțiva dintre descriptorii de mai jos: fructe coapte, fructe proaspete, fructe uscate, flori, miere, dulceață, ierburi aromatice, plante, balsamuri, mirodenii, arome de prăjit și de copt.

Gusturile caracteristice

Gustul este proaspăt, echilibrat și intens, aromat și cu extract, cu o structură și un volum consistente și cu un final considerabil de lung.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

*

În cazul vinurilor care au fost învechite în butoaie de lemn pentru mai mult de trei luni și au până la un an, aciditatea volatilă maximă este de 0,85 grame per litru [14,17 miliechivalenți per litru (mEq/l)]. În cazul în care aceste vinuri au fost învechite pentru mai mult de un an, cantitățile sunt de 0,9 grame per litru (15 mEq/l) plus 0,06 grame per litru (1 mEq/l) pentru fiecare grad de tărie alcoolică ce depășește 11 % în volume. Limitele stabilite în legislația aplicabilă în vigoare nu trebuie depășite în niciun caz.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

Ribeiro Barrica (roșu)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu o culoare de intensitate medie-mare, cu nuanțe care variază de la violet la roșu-cireașă și tente care variază de la violet la cărămiziu, în funcție de vârsta vinului și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Acesta este un vin complex din punctul de vedere al aromelor, având arome curate, pregnante, o componentă aromatică lemnoasă echilibrată și o intensitate medie-mare, și prezintă câțiva dintre descriptorii de mai jos: fructe roșii și negre coapte și proaspete, fructe uscate, flori, dulceață, ierburi aromatice, plante, produse lactate, balsamuri, mirodenii, arome de prăjit, fript și copt.

Gusturile caracteristice

Gustul este proaspăt, echilibrat și intens, aromat și cu extract, cu o structură și un volum consistente și cu un final considerabil de lung.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

*

În cazul vinurilor care au fost învechite în butoaie de lemn pentru mai mult de trei luni și au până la un an, aciditatea volatilă maximă este de 0,85 grame per litru [14,17 miliechivalenți per litru (mEq/l)]. În cazul în care aceste vinuri au fost învechite pentru mai mult de un an, cantitățile sunt de 0,9 grame per litru (15 mEq/l) plus 0,06 grame per litru (1 mEq/l) pentru fiecare grad de tărie alcoolică ce depășește 11 % în volume. Limitele stabilite în legislația aplicabilă în vigoare nu trebuie depășite în niciun caz.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

Ribeiro Espumoso (alb și roze)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu bule fine și rezistente, cu nuanțe care variază de la galben pal la auriu (vinurile spumante albe) și de la roz-zmeură la roz-portocaliu (vinurile spumante roze). Tentele variază de la nuanțe de verde la nuanțe aurii (vinurile spumante albe) și de la nuanțe de violet la nuanțe de portocaliu (vinurile spumante roze), în funcție de vârsta vinului și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Acesta este un vin complex din punctul de vedere al aromelor, având arome curate, pregnante, de intensitate medie-mare, și prezintă câțiva dintre descriptorii de mai jos: fructe coapte, fructe proaspete, fructe uscate, drojdie, pesmet, produse de panificație, flori, miere, dulceață, ierburi aromatice, plante, balsamuri, mirodenii și arome de prăjit.

Gusturile caracteristice

Gustul este proaspăt, echilibrat și intens, aromat și cu extract, cu structură medie-mare și cu volum; bulele sunt fine, rezistente, plăcute, moi și cremoase, cu un final perfect și persistent pe o durată medie-lungă.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	16,7
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	185

Ribeiro Tostado (alb și roșu)

Aspectul vizual al vinului

Vinul este transparent, cu nuanțe care variază de la galben chihlimbariu la mahon și cu tente care variază de la auriu la castaniu. În cazul vinurilor roșii, pot apărea nuanțe de roșu mai deschis în funcție de vârsta lor și de metoda de producție.

Caracteristicile aromatice ale vinului

Acesta este un vin complex din punctul de vedere al aromelor, având arome curate, pregnante, de intensitate medie-mare, și prezintă câțiva dintre descriptorii de mai jos: fructe coapte, fructe stafidite, fructe confiate, fructe uscate, miere, ierburi aromatice, mirodenii, balsamuri, arome de prăjit, fript și copt și arome de lemn de esență tare.

Gusturile caracteristice

Gustul este dulce și echilibrat, cu o prospețime subtilă, intens, cu un volum mare și o textură uleioasă, cu extract și foarte aromat, cu un final perfect și persistent care este foarte intens și de durată.

*	În cazurile în care nu au fost stabilite limite, se respectă legislația UE aplicabilă.

*	Conținutul maxim de sulf: 200 mg/l în cazul vinurilor roșii și 250 mg/l în cazul vinurilor albe.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	13
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	35
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici oenologice

(a)   Practici oenologice esențiale

Practică oenologică specifică

—

Vinuri albe și roșii Randamentul de extracție nu ar trebui să depășească 72 de litri de vin la fiecare 100 kg de struguri în cazul vinurilor produse din soiurile de struguri principale: Ribeiro Castes, Ribeiro Barrica și Ribeiro Espumoso. În cazul celorlalte vinuri, limita este de 74 de litri la fiecare 100 kg de struguri. Vinurile Ribeiro Castes trebuie produse doar din soiurile de struguri principale. Vinurile Ribeiro Barrica sunt vinuri roșii sau albe care, în orice moment al procesului de producție, au fost ținute în butoaie cu un volum maxim de 600 de litri și care sunt produse doar din soiurile de struguri principale.

—	Vin spumant Produs numai din soiurile de struguri principale, utilizând metoda tradițională, în cazul variantelor „brut” și „brut natur”.

—

„Tostado” Este produs doar din soiurile roșii sau albe principale, după caz, prin utilizarea unui proces de uscare naturală a strugurilor în arealurile cuprinse în denumirea protejată care prezintă caracteristicile corespunzătoare pentru a permite uscarea adecvată prin utilizarea ventilației naturale. Perioada de uscare este de minimum trei luni. Mustul de struguri trebuie să conțină cel puțin 350 de grame de zaharuri per litru. Producția maximă este de 40 de litri de vin la fiecare 100 kg de struguri stafidiți. Vinul este supus unui proces de învechire în cuve din lemn de stejar sau de cireș într-un mod prin care să garanteze că perioada totală petrecută în contact cu lemnul nu este mai mică de șase luni. Această perioadă include, dacă este cazul, întoarcerea recipientelor în timpul procesului de fermentare. Procesul de învechire în sticle nu trebuie să dureze mai puțin de trei luni.

Practică de cultivare

Noile plantații au o densitate minimă de 3 000 de butuci la hectar.

Tăierea anuală se realizează prin metodele „Guyot”, „cordon” sau „gobelet” sau prin tăiere scurtă.

Formele de conducere se bazează pe palisare sau pe utilizarea de țăruși.

(b)   Producții maxime

Soi de struguri albi principal utilizat pentru vinurile Castes, Barrica și Espumoso

13 000 kg de struguri/hectar

Soi de struguri albi principal utilizat pentru vinurile Castes, Barrica și Espumoso

93,6 hectolitri/hectar

Soi de struguri albi principal utilizat pentru vinurile „Tostado”

13 000 kg de struguri/hectar

Soi de struguri albi principal utilizat pentru vinurile „Tostado”

52 hectolitri/hectar

Soi de struguri roșii principal utilizat pentru vinurile „Tostado”

12 000 kg de struguri/hectar

Soi de struguri roșii principal utilizat pentru vinurile „Tostado”

48 hectolitri/hectar

Soiuri de struguri albi și roșii principale utilizate pentru alte vinuri decât cele menționate mai sus

19 000 kg de struguri/hectar

Soiuri de struguri albi și roșii principale utilizate pentru alte vinuri decât cele menționate mai sus

140,6 hectolitri/hectar

Soiuri secundare

19 000 kg de struguri/hectar

Soiuri secundare

140,6 hectolitri/hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul de producție a vinurilor cu denumirea de origine „Ribeiro” cuprinde terenurile situate în interiorul următoarelor comune și localități: localitățile Ribadavia, Arnoia, Castrelo de Miño, Carballeda de Avia, Leiro, Cenlle, Beade, Punxín și Cortegada; comunele Banga, Cabanelas și O Barón, localitatea O Carballiño; comunele Pazos de Arenteiro, Albarellos, Laxas, Cameixa și Moldes din localitatea Boborás; așezările Santa Cruz de Arrabaldo și Untes din localitatea Ourense; și din localitatea Toén, așezările Puga, A Eirexa de Puga, O Olivar, satul Feá y Celeirón și comuna Alongos; și satul A Touza din localitatea San Amaro.

Toate aceste localități se află în provincia Ourense, în comunitatea autonomă Galicia.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vin principal(e)

FERRÓN

ALBARIÑO

MENCÍA

BRANCELLAO

CAÍÑO BLANCO

CAÍÑO BRAVO

TREIXADURA

CAÍÑO TINTO

SOUSÓN

TORRONTÉS

GODELLO

LADO

LOUREIRA - LOUREIRO BLANCO

CAÍÑO LONGO

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Vin

Districtul este situat în așa-numita zonă de tranziție climatică a Galiciei, creată prin combinația dintre adăpostul oferit de munții din jur și proximitatea Oceanului Atlantic. Clima este temperată de tip mediteraneean, cu influențe atlantice temperate de lanțurile muntoase situate în partea de vest a districtului. Munții protejează districtul împotriva furtunilor care se abat dinspre mare. Printre caracteristicile notabile se numără temperaturile, care variază semnificativ de la zi la noapte, cantitățile scăzute de precipitații înregistrate după polenizare, terenurile necultivate, în mare parte de natură granitică, cu o capacitate scăzută de a reține apa, și relieful muntos abrupt.

Districtul este la limita adecvării pentru cultivarea viței-de-vie. Procesul de coacere a fructelor este îngreunat, dar acestea ating nivelul necesar de maturare alcoolică în același timp în care ajung la maturarea fenolică. Astfel, fructele păstrează o prospețime echilibrată, asigurată de aciditatea naturală, acidul tartric predominând față de acidul malic. Caracterul ușor continental al arealului, împreună cu curenții de aer predominanți, creează o diferență semnificativă de temperatură de la zi la noapte. Acest lucru contribuie la o coacere lentă, intensificând astfel prospețimea naturală și aroma.

Profitând de terenul deluros al districtului, producătorii au creat plantații viticole pe pantele care se bucură de cea mai bună expunere. În multe cazuri, aceștia au construit terase pentru a putea realiza formele de conducere a viței-de-vie și a oferi solului o adâncime mai mare, obținând un peisaj în care intervenția umană este foarte evidentă. În acest mod, producătorii s-au asigurat că plantele primesc suficientă lumină solară pentru a produce zaharurile necesare în vederea obținerii unor vinuri cu o tărie alcoolică bună. Acest areal se află, așa cum s-a menționat mai sus, la limita adecvării pentru cultivarea viței-de-vie.

Un alt aspect fundamental al legăturii dintre aceste vinuri și arealul respectiv privește soiurile de struguri disponibile. Majoritatea dintre acestea sunt soiuri cultivate în mod tradițional în district, dar sunt rar întâlnite în alte areale viticole. Printre acestea predomină soiul de struguri albi Treixadura, care este cel mai reprezentativ și mai răspândit soi din acest areal geografic. Aceste soiuri sunt complet adaptate la mediul înconjurător și sunt rezultatul unor selecții realizate de producători de-a lungul timpului. Datorită condițiilor specifice districtului, aceste soiuri, și în special Treixadura, produc vinuri foarte aromatice și fructate, cu note florale. Tăria alcoolică compensează aciditatea, rezultând vinuri proaspete și echilibrate.

Vinuri spumante de calitate

Vinurile spumante de calitate cu denumirea de origine „Ribeiro” sunt produse cu utilizarea metodei tradiționale. Caracteristicile lor sunt strâns legate de condițiile de mediu specifice și de soiurile de struguri utilizate.

Acest mediu se caracterizează printr-o climă temperată de tip mediteraneean cu influențe atlantice. Temperaturile diferă semnificativ de la zi la noapte, iar cantitățile de precipitații sunt scăzute după polenizare. Solurile au o capacitate redusă de retenție a apei și sunt înconjurate de un teren muntos. Acesta este un areal unde cultivarea viței-de-vie s-a dezvoltat în condiții restrictive și unde procesul de coacere a strugurilor este îngreunat. Ca răspuns, viticultorii profită de terenul deluros al arealului, creând plantații viticole pe pantele cu cea mai bună expunere la soare. Diferența de temperatură de la zi la noapte determină o coacere lentă a strugurilor. Acest lucru intensifică prospețimea naturală și aromele acestor vinuri spumante.

Soiurile de struguri utilizate sunt toate autohtone și sunt adaptate la condițiile de mediu specifice ale districtului. Soiurile utilizate sunt rezultatul procesului de selecție realizat de producătorii din areal de-a lungul anilor. Dintre soiurile respective se remarcă soiul Treixadura, cel mai răspândit în zonă. Cu toate acestea, soiurile Loureiro și Albariño sunt, de asemenea, foarte adecvate pentru producerea acestor vinuri. Solul și condițiile climatice din acest district permit o recoltare timpurie a acestor soiuri de struguri, după ce s-a obținut echilibrul corect dintre zaharuri și aciditate. Astfel, strugurii sunt culeși atunci când au un conținut moderat de zaharuri și un nivel de aciditate rezonabil. Acest lucru permite producerea unor vinuri de bază echilibrate care nu sunt alcoolizate excesiv, însă sunt foarte aromate. În cazul altor areale viticole din apropiere, practica de a devansa recolta pentru a modera tăria alcoolică a vinului de bază ar determina creșterea acidității, ceea ce nu se întâmplă în acest areal. Cauza principală ar fi nivelul excesiv de acid malic, care ar diminua calitatea vinurilor produse.

Aceste soiuri reprezintă o moștenire genetică de mare importanță, care conferă o calitate unică diferitelor tipuri de vin produse în acest district, în special vinurilor spumante care sunt foarte aromate și fructate.

Vin din struguri stafidiți („Tostados”)

Tostado del Ribeiro este un vin produs din struguri stafidiți. Caracteristicile sale speciale se datorează atât materiei prime utilizate la producerea sa, cât și condițiilor naturale de mediu și metodei de producție specifice, care este rezultatul priceperii producătorilor locali.

Materia primă este constituită din soiurile de struguri locale originare din arealul în cauză, care sunt adaptate la condițiile de mediu deosebite. Dintre soiurile respective se remarcă soiul Treixadura, cel mai răspândit și tipic din această zonă.

Mediul se caracterizează printr-o climă temperată de tip mediteraneean cu influențe atlantice. Temperaturile diferă semnificativ de la zi la noapte, iar cantitățile de precipitații sunt scăzute după polenizare. Solurile necultivate au o capacitate redusă de retenție a apei și sunt înconjurate de un teren muntos. Vița-de-vie este cultivată pe pantele cu cea mai mare expunere la soare, pentru a se permite o coacere corectă.

Arealul este la limita adecvării pentru cultivarea viței-de-vie, într-un context în care procesul de coacere adecvată a strugurilor este îngreunat. Coacerea este posibilă doar pentru că soiurile de struguri utilizate sunt adaptate și cultivate pe parcele cu expunere atent aleasă. Acest lucru face ca vinul să fie foarte special. Acesta este un vin dulce provenit dintr-un areal în care condițiile naturale de mediu nu ar permite în mod normal producerea sa.

Acest lucru este posibil datorită tehnicilor de producție pe care le-au dezvoltat în timp producătorii locali. După recoltarea strugurilor, producătorii supun ciorchinii unui proces complex de coacere în spații acoperite și cu ventilație naturală. Soiul Treixadura este deosebit de adecvat pentru procesul de stafidire, deoarece are o pieliță mai groasă și mai rezistentă decât cea a altor soiuri de struguri. Acest lucru permite strugurilor din acest soi să facă față mai bine procesului natural de stafidire.

În plus, clima din acest district se caracterizează prin toamne mai uscate decât ar fi de așteptat, având în vedere proximitatea de Oceanul Atlantic. Acest lucru se datorează barierei protective formate de munții care înconjoară districtul la vest. Aceste condiții contribuie la procesul de stafidire. Strugurii nu sunt supuși unor niveluri excesiv de ridicate de umiditate relativă, care ar încetini procesul de deshidratare naturală și ar crește riscul apariției bolilor criptogamice. În plus, temperaturile de toamnă tind să fie moderate, ceea ce contribuie la procesul de uscare. Districtele situate în interiorul regiunii ar putea prezenta avantajul unei umidități ambientale mai scăzute. Cu toate acestea, dezavantajul acestora constă în faptul că temperaturile scăzute ar îngreuna mai mult uscarea naturală.

Rezultatul acestui proces este un vin dulce și echilibrat, cu un conținut total de zaharuri de peste 120 de grame per litru, foarte tipic pentru cultura viticolă a districtului. Procesul de producție este costisitor, dar vinul este foarte apreciat și se bucură de o reputație excelentă.

9.   Condiții suplimentare esențiale

Cadrul juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalare în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

Transportarea și îmbutelierea în afara arealului de producție prezintă un risc pentru calitatea vinului, cauzat, printre altele, de fenomenul de reducere a oxizilor de variațiile de temperatură, și de alți factori. Acest risc este cu atât mai mare cu cât este mai lungă distanța parcursă. Îmbutelierea în arealul de origine permite păstrarea caracteristicilor și a calităților produsului. Acest lucru, combinat cu experiența și cunoștințele aprofundate privind calitățile specifice ale vinurilor, acumulate de-a lungul anilor în unitățile de producere a vinurilor cu denumirea de origine „Ribeiro”, impune îmbutelierea în arealul de origine. În consecință, se păstrează toate caracteristicile fizice, chimice și organoleptice ale acestor vinuri.

Cadrul juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției

Etichetele vinurilor îmbuteliate includ logoul și denumirea de origine.

În cazul vinurilor cu denumirea de origine „Ribeiro” care sunt produse din soiuri principale, se permite includerea pe etichete, pe ambalaje și în materialele publicitare a următoarelor mențiuni: „Castes”, „Barrica”, „Espumoso” și „Tostado”, după caz.

Pentru vinurile neclasificate drept „Castes”, „Barrica”, „Espumoso” sau „Tostado”, nu se permite includerea mențiunilor „caste” și „autóctonas” pe etichetele lor și nici a denumirii vreunuia dintre soiurile principale. De asemenea, nu se permite utilizarea niciunei mențiuni care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la caracteristicile vinului, în special a vreunei mențiuni care ar putea crea confuzia cu vinurile din categoriile Ribeiro Castes, Ribeiro Barrica, Ribeiro Espumoso și Ribeiro Tostado.

Pe etichetele vinurilor din categoriile Castes și Barrica este obligatorie menționarea anului recoltării.

Pe ambalaje trebuie să fie aplicate sigilii de garanție sau contraetichete numerotate, emise de Consiliul de reglementare. Acestea trebuie să fie aplicate în unitatea de vinificație corespunzătoare.

Link către caietul de sarcini

https://mediorural.xunta.gal/fileadmin/arquivos/alimentacion/produtos_calidade/2019/DOP_RIBEIRO_Pliego_Condiciones_octubre_2019_definitivo-C.pdf

---

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Anunț privind o cerere formulată în temeiul articolului 35 din Directiva 2014/25/UE

Cerere formulată de o entitate contractantă

(2020/C 196/10)

La 3 decembrie 2019, Comisia a primit o cerere formulată în conformitate cu articolul 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1). Prima zi lucrătoare după primirea cererii este 4 decembrie 2019.

Prezenta cerere este formulată de ENEL Green Power și se referă la activități legate de producția și vânzarea angro de energie electrică în Italia.

Articolul 34 din Directiva 2014/25/UE prevede că „Contractele destinate să permită desfășurarea unei activități menționate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entitățile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfășurarea unei astfel de activități în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive”. Evaluarea expunerii directe la concurență, care se poate efectua în contextul Directivei 2014/25/UE, nu aduce atingere aplicării integrale a dreptului concurenței.

Comisia dispune de un termen de 105 zile lucrătoare începând cu ziua lucrătoare menționată mai sus pentru a lua o decizie privind această cerere. Prin urmare, perioada inițială a expirat la 29 aprilie 2020.

În temeiul punctului 2 din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, Comisia poate cere statului membru sau entității contractante în cauză ori autorității naționale independente competente sau oricărei alte autorități naționale competente să furnizeze toate informațiile necesare sau să completeze ori să clarifice într-un termen adecvat informațiile transmise. La 6 februarie 2020, Comisia a solicitat autorităților italiene să furnizeze informații suplimentare până cel târziu la data de 20 februarie. Răspunsul autorităților italiene a fost primit la 6 martie 2020.

Având în vedere contextul actual și efectele pandemiei de COVID-19, solicitantul și Comisia au fost de acord că decizia Comisiei ar trebui să se adopte până la 15 iulie 2020.

În conformitate cu articolul 35 alineatul (5) din Directiva 2014/25/UE, cererile ulterioare privind aceeași activitate în Italia, prezentate înainte de expirarea termenului prevăzut pentru prezenta cerere, nu se consideră proceduri noi și se tratează în contextul prezentei cereri.

---

(1)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).