Informațiile care urmează sunt aduse la cunoștința următorilor: AL NASSER, Abdelkarim Hussein Mohamed, AL-YACOUB, Ibrahim Salih Mohammed, BOUYERI, Mohammed, IZZ-AL-DIN, Hasan, MOHAMMED, Khalid Shaikh, SHAHLAI Abdul Reza, SHAKURI Ali Gholam, PARTIDUL COMUNIST DIN FILIPINE, inclusiv NOUA ARMATĂ POPULARĂ (NAP), Filipine, aripa militară a Hezbollahului, EJÉRCITO DE LIBERACIÓN NACIONAL, FRONTUL POPULAR PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI (FPEP), FRONTUL POPULAR PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI – COMANDAMENTUL GENERAL, „DEVRIMCI HALK KURTULUȘ PARTISI CEPHESI” – „DHKP/C”, „SENDERO LUMINOSO” – „SL” („Calea Luminoasă”) și „TEYRBAZEN AZADIYA KURDISTAN” – „TAK” – persoane și grupuri incluse pe lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică articolele 2, 3 și 4 din Poziția comună 2001/931/PESC a Consiliului privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului și Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului [a se vedea anexele la Decizia (PESC) 2020/20 a Consiliului și la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/19 al Consiliului]

(2020/C 183/01)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor și grupurilor sus-menționate incluse pe lista prevăzută în Decizia (PESC) 2020/20 a Consiliului (1) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/19 al Consiliului (2).

Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului (3) prevede înghețarea tuturor fondurilor, a altor active financiare și resurse economice aparținând persoanelor și grupurilor vizate și că niciun fond, alte active financiare sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziția acestora, nici direct și nici indirect.

Consiliul a primit noi informații relevante pentru includerea pe listă a persoanelor și grupurilor sus-menționate. După analizarea acestor noi informații, Consiliul intenționează să modifice expunerile de motive în consecință.

Persoanele și grupurile vizate pot trimite, la următoarea adresă, o cerere pentru a obține expunerile de motive prevăzute cu privire la menținerea lor pe lista sus-menționată:

Council of the European Union (Attn: COMET designations)

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

O eventuală cerere trebuie să fie prezentată până la 10 iunie 2020.

Persoanele și grupurile vizate pot adresa Consiliului, în orice moment, o cerere, însoțită de eventuale documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de includere și menținere a acestora pe listă, la adresa sus-menționată. Cererile vor fi luate în considerare în momentul primirii. În acest sens, se atrage atenția persoanelor și grupurilor vizate asupra revizuirii periodice a listei de către Consiliu, în conformitate cu articolul 1 alineatul (6) din Poziția comună 2001/931/PESC (4).

Se atrage atenția persoanelor și grupurilor vizate asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru/statele membre relevant(e), astfel cum figurează în anexa la regulament, pentru a obține o autorizație de a utiliza fondurile înghețate pentru nevoi esențiale sau pentru plăți specifice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul menționat.

---

(1)  JO L 8 I, 14.1.2020, p. 5.

(2)  JO L 8 I, 14.1.2020, p. 1.

(3)  JO L 344, 28.12.2001, p. 70.

(4)  JO L 344, 28.12.2001, p. 93.

Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare (1):

0,00 % în 1 iunie 2020

Rata de schimb a monedei euro (2)

2 iunie 2020

(2020/C 183/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1174
JPY	yen japonez	120,83
DKK	coroana daneză	7,4541
GBP	lira sterlină	0,89083
SEK	coroana suedeză	10,4520
CHF	franc elvețian	1,0741
ISK	coroana islandeză	151,00
NOK	coroana norvegiană	10,6798
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,645
HUF	forint maghiar	345,67
PLN	zlot polonez	4,3993
RON	leu românesc nou	4,8423
TRY	lira turcească	7,5698
AUD	dolar australian	1,6310
CAD	dolar canadian	1,5106
HKD	dolar Hong Kong	8,6609
NZD	dolar neozeelandez	1,7680
SGD	dolar Singapore	1,5668
KRW	won sud-coreean	1 364,42
ZAR	rand sud-african	19,2755
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,9413
HRK	kuna croată	7,5848
IDR	rupia indoneziană	16 107,32
MYR	ringgit Malaiezia	4,7797
PHP	peso Filipine	56,071
RUB	rubla rusească	76,8001
THB	baht thailandez	35,271
BRL	real brazilian	5,9499
MXN	peso mexican	24,4448
INR	rupie indiană	84,0390

---

(1)  Rată aplicată pentru ultima operație efectuată înainte de ziua indicată. În cazul unui anunț de licitație cu rată variabilă, rata dobânzii este rata marginală.

(2)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9757 – Providence/VOO/Brutélé)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 183/03)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9850 – EQT Fund Management/Schülke & Mayr)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 183/04)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9851 — Naturgy/Sonatrach/BlackRock/Medgaz)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 183/05)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9782 — Experian/Bertelsmann/Informa)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 183/06)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9676 — Lov Group/Banijay/ESG)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 183/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 183/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Brački varenik”

Nr. UE: PGI-HR-02454 – 8.4.2019

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea

„Brački varenik”

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.8. Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Brački varenik” este un produs utilizat drept condiment, obținut prin fierberea sucului presat de struguri proaspeți sau uscați până la reducerea volumului acestuia la aproximativ o treime din volumul inițial. „Brački varenik” este un lichid îndulcit, vâscos, cu aromă de miere, care prezintă un ușor gust și un ușor parfum de struguri, precum și un gust moderat de caramel. Culoarea „Brački varenik” poate varia de la roșu închis la maro închis dacă este preparat din soiuri de struguri roșii sau de la galben închis la maro deschis dacă este preparat din soiuri de struguri albi. La comercializare, „Brački varenik” trebuie să conțină cel puțin 45 % substanță uscată solubilă (determinată refractometric), iar pH-ul său trebuie să fie cuprins între 3 și 5 (când este diluat cu apă până la 25 % substanță uscată). Produsul „Brački varenik” este comercializat într-un ambalaj din sticlă, cu o capacitate maximă de 0,5 l.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Brački varenik” este preparat din soiuri de struguri autohtone, mai exact din soiurile roșii Babić, Crljenak și Plavac mali și din soiul alb Maraština. Aceste soiuri utilizate individual sau combinate trebuie să constituie cel puțin 80 % din produs, iar restul poate fi compus din alte soiuri de struguri din insula Brač.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție a „Brački varenik”, de la culesul strugurilor la presare, la filtrare și la fierbere, trebuie să se realizeze în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La comercializare, denumirea produsului „Brački varenik” trebuie să se distingă în mod clar de toate celelalte mențiuni de pe etichetă prin dimensiunea, tipul și culoarea caracterelor (prezentarea grafică). Dimensiunea caracterelor cu care este menționat producătorul nu trebuie să fie mai mare de 70 % din dimensiunea caracterelor cu care este indicată denumirea produsului.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„Brački varenik” este fabricat pe insula Brač, care aparține din punct de vedere administrativ de județul Split-Dalmația, care este împărțit în opt colectivități locale: orașul Supetar și comunele următoare: Postira, Pučišća, Selca, Bol, Nerežišća, Milna și Sutivan. La nord, insula este separată de continent prin canalul Brač. Înspre vest, este separată de insula Šolta prin strâmtoarea Split, iar înspre sud, este separată de insula Hvar prin canalul Hvar.

5.   Legătura cu aria geografică

Renumele acestui produs și modul său specific de preparare, și anume o rețetă tradițională care s-a păstrat până în zilele noastre, sunt caracteristice ariei geografice și constituie legătura cauzală dintre insula Brač și „Brački varenik”.

Insula Brač este formată din trei zone geomorfologice distincte: o fâșie de coastă cu o altitudine joasă (până la 170 m), platouri cu o altitudine medie (până la 400 m) și o zonă mai muntoasă. Substraturile geologice cele mai comune din insula Brač sunt formațiuni calcaroase cretacice și dolomite pe care s-au dezvoltat zone cu roci, cernoziom, soluri brune, soluri roșii și soluri antropice. Aceste soluri sunt propice culturilor mediteraneene tradiționale: măslini, viță-de-vie și citrice, smochine, ierburi aromatice și medicinale.

Aria geografică a insulei Brač se bucură de o tradiție viticolă îndelungată și bogată. De fapt, podgoriile sale au fost cultivate aici fără întrerupere încă din antichitate și constituie emblema agriculturii sale. Deoarece relieful insulei Brač este, în mare parte, accidentat și pentru a avea cât mai multe suprafețe arabile, populația locală a creat soluri antropice prin lucrări de defrișare, afânare și fertilizare, privilegiind formarea teraselor. Prin excavarea colinelor și construirea teraselor, oamenii au împiedicat eroziunea și au permis cultivarea solurilor destinate în principal culturii de viță-de-vie.

Printre factorii umani determinanți pentru calitatea strugurilor din care este obținut „Brački varenik” trebuie amintite tradiția seculară a viticulturii pe insulă, precum și priceperea care se bazează pe un mod de cultivare, pe tehnici de producție și pe o selecție a soiurilor care sunt cele mai adecvate condițiilor naturale din aria geografică.

Cele mai importante soiuri de struguri din insula Brač utilizate pentru producerea „Brački varenik” sunt soiurile Babić, Crljenak, Plavac mali și Maraština, care sunt cultivate pe parcelele cu o bună expunere la soare. Insula Brač beneficiază de un microclimat cald datorită situării sale în regiunea Dalmația de Sud, caracterizată printr-o climă mediteraneeană blândă (climă de tipul Csa), între mare și soare, cu veri uscate și calde, cu ierni blânde și cu temperaturi medii ridicate în tot timpul anului (21,8 °C în timpul perioadei vegetative). În sezonul cald, vânturile dominante pe părțile însorite ale insulei sunt maestral (în timpul zilei) și burin (în timpul nopții), care atenuează căldura. Insula Brač este situată pe cea mai însorită parte a Mării Adriatice, cu aproximativ 2 600 de ore de expunere la soare pe an, aspect esențial pentru maturarea strugurilor.

Pe lângă vin, populația de pe insula Brač își utilizează strugurii pentru a produce un deliciu gastronomic ancestral, și anume „Brački varenik”, prin fierberea sucului de struguri pentru obținerea unui condiment, care este o mirodenie indispensabilă în mâncărurile tradiționale.

Marcus Caecilius Apicius descrie modul de preparare a „Brački varenik”, demonstrând astfel că acesta era deja utilizat drept condiment în perioada Romei antice [V. Vodanović Kukec, Iz pijata i žmula, Korijeni bračke kuhinje (Despre mâncare și băutură, Originile bucătăriei din Brač), 1997]. Bazându-se pe documente istorice din 1885, S. Bulimbašić menționează că „«Brački varenik», preparat după o rețetă tradițională pe proprietatea familiei Didolić de pe insula Brač, era destinat celor mai renumite bucătării din Viena, unde acest condiment era foarte apreciat și căutat”. (S. Bulimbašić, „Brački varenik”, publicat la 30 septembrie 2011).

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, locuitorii insulei Brač au dorit să păstreze aroma mieroasă unică și savoarea acestui condiment cunoscut încă din antichitate, extras din struguri după o rețetă păstrată de-a lungul anilor de cele mai vechi familii de pe insulă. Fabricarea tradițională a „Brački varenik” era un adevărat eveniment social în timpul culesului strugurilor, care avea loc în lunile septembrie și octombrie. Cu această ocazie, viticultorii, care dețineau cunoștințe și o pricepere ancestrală, alegeau cei mai buni ciorchini din soiurile autohtone roșii Babić, Crljenak și Plavac mali și din soiul alb Maraština și îi puneau în coșuri separate. Acești struguri erau presați manual la sfârșitul culesului pentru a se obține un must potrivit pentru o fierbere lentă (uneori mai mult de 10 ore), la foc mic, într-un cazan mare. Fierberea continua și târziu în noapte, uneori până a doua zi dimineață și, în general, femeile erau responsabile de supravegherea acestuia astfel încât să se obțină un lichid gros. Soiurile de struguri autohtone negre și albe (Babić, Crljenak, Plavac mali și Maraština) se disting printr-un conținut ridicat de zahăr, care este esențial pentru produsul finit. Această tradiție îndelungată de preparare a „Brački varenik” s-a păstrat până în zilele noastre și se regăsește în viața de zi cu zi a locuitorilor de pe insulă.

Renumele „Brački varenik” este confirmat de recâștigarea popularității sale în meniurile restaurantelor de pe insula Brač, unde este utilizat ca ingredient esențial în numeroase feluri de mâncare tradiționale [„Tajni recepti bračkih nona” (Rețetele secrete ale bunicilor din Brač), Slobodna Dalmacija, 2014; „Supetar: pjati puni kuharskih čudesa” (Supetar: farfurii pline de minuni culinare), Slobodna Dalmacija, 2015].

De secole, cultura viței-de-vie, producția strugurilor și produsele pe bază de struguri reprezintă fundamentele economiei din această regiune.

Soiurile de viță-de-vie (Babić, Crljenak, Plavac mali, Maraština) din care este produs „Brački varenik”, numărul mare de zile de expunere la soare în timpul perioadei de maturare a strugurilor, clima, expunerea și fertilitatea solurilor, precum și structura podgoriilor pe terase permit creșterea conținutului de zahăr al strugurilor, care este esențială pentru metoda de producție a „Brački varenik”, deoarece aceasta reduce durata de fierbere.

Renumele „Brački varenik” și modul său de preparare tradițional se datorează faptului că acesta este un produs regional străvechi de pe insula Brač. Rețeta acestui produs are la bază experiența îndelungată a populației locale, transmisă din generație în generație, și continuă să fie strâns legată de aria geografică delimitată.

Există și alte exemple care dovedesc renumele produsului „Brački varenik”: este prezent în fiecare an la sărbători religioase și la festivaluri, este premiat deseori și a făcut obiectul unor articole publicate în presă [Dani varenika na otoku Braču (zilele „varenik” pe insula Brač], 2015; Brački varenik na Markovom trgu („Brački varenik” în piața Saint-Marc), Cooperativa din Supetar, 2017; Izvorni Brački varenik otrgnut od zaborava (Adevăratul „Brački varenik” scos din uitare], salonul GAST, 2017].

Legătura dintre denumirea „Brački varenik” și aria geografică a insulei Brač se reflectă și în exploatarea turistică a produsului: Oficiul turismului din orașul Supetar descrie acest produs ca pe un condiment indispensabil în specialitățile culinare de pe insula Brač și îl plasează pe lista de produse care trebuie degustate în timpul unui sejur pe insula Brač (Croatian Hot Spots – Oficiul turismului din Supetar, martie 2017).

Urmând exemplul școlii primare din Supetar care a organizat un atelier de preparare a „Brački varenik” [școala primară din Supetar, Eko kutak (colțul ecologic), 2016], se organizează activități pedagogice care permit transmiterea tradiției de fabricare a acestui produs generațiilor tinere, pentru a preveni pierderea acesteia.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/zoi-zozp-zts/Izmijenjena_Specifikacija_Proizvoda_Bracki_Varenik.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.