|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 63 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2020/C 170/01 |
||
|
2020/C 170/02 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9833 – KKR/Viridor) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2020/C 170/03 |
||
|
|
Curtea de Conturi |
|
|
2020/C 170/04 |
||
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
|
2020/C 170/05 |
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2020/C 170/06 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9666 – Deutsche Asphalt/KEMNA BAU Andrae/Heideasphalt) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
|
ALTE ACTE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2020/C 170/07 |
||
|
2020/C 170/08 |
||
|
2020/C 170/09 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/1 |
COMUNICARE A COMISIEI
Aprobarea textului proiectului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat
(2020/C 170/01)
Comisia a aprobat textul unui proiect de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat în data de 11 mai 2020.
Proiectul de regulament al Comisiei este anexat la prezenta comunicare. Proiectul de regulament al Comisiei poate fi consultat de public la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/competition/consultations/open.html.
ANEXĂ
PROIECT DE REGULAMENT (UE) …/… AL COMISIEI
din …
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (1), în special articolul 1 alineatul (1) litera (a),
după consultarea Comitetului consultativ privind ajutoarele de stat,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (2) declară anumite categorii de ajutoare compatibile cu piața internă. |
|
(2) |
Întreprinderile care participă la proiecte de cooperare teritorială europeană (CTE) care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) sau a [noului Regulament privind CTE] întâmpină deseori dificultăți în finanțarea costurilor suplimentare generate de cooperarea dintre parteneri situați în diferite regiuni și în diferite state membre sau țări terțe. Având în vedere importanța CTE pentru politica de coeziune, care oferă un cadru pentru punerea în aplicare a unor acțiuni comune și pentru schimburile în materie de politici între actorii naționali, regionali și locali din diferite state membre sau țări terțe, ar trebui să fie abordate anumite dificultăți cu care se confruntă proiectele CTE, pentru a facilita respectarea de către acestea a normelor privind ajutoarele de stat. Având în vedere experiența Comisiei, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui să se aplice ajutoarelor pentru proiectele CTE indiferent de dimensiunea întreprinderilor beneficiare. |
|
(3) |
În plus, având în vedere efectul limitat asupra schimburilor comerciale și a concurenței al ajutoarelor de valoare mică acordate întreprinderilor care participă la proiecte CTE, ar trebui să se prevadă norme simple pentru cazurile în care valoarea totală a ajutorului pe întreprindere pe proiect nu depășește un anumit plafon. |
|
(4) |
Proiectele de cercetare și dezvoltare sau studiile de fezabilitate cărora li s-a acordat eticheta de calitate „marcă de excelență” în urma unei evaluări și a unei clasificări realizate de experți independenți, care sunt considerate ca fiind excelente și demne de a beneficia de finanțare publică, dar care nu pot fi finanțate în temeiul programului-cadru Orizont din cauza lipsei unui buget disponibil, pot fi finanțate din resurse naționale, inclusiv din resursele fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020, precum și din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european+ pentru perioada 2021-2027. Ajutoarele de stat acordate unor astfel de proiecte de cercetare și dezvoltare derulate de întreprinderi mici și mijlocii ar trebui să fie considerate compatibile cu piața internă și să fie exceptate de la obligația de notificare, în anumite condiții. În plus, nu ar trebui să fie necesară reevaluarea condițiilor de eligibilitate evaluate deja la nivelul Uniunii în conformitate cu normele programului-cadru Orizont 2020 sau Orizont Europa înainte de atribuirea mărcii de excelență. Caracterul profit sau non-profit al entităților care derulează proiectele nu constituie un criteriu relevant în dreptul concurenței. |
|
(5) |
Ajutorul de stat acordat anumitor proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor de conectivitate digitală care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/… al Parlamentului European și al Consiliului (4) (Regulamentul privind MIE2) poate fi considerat compatibil cu piața internă și poate fi exceptat de la obligația de notificare, în anumite condiții. |
|
(6) |
Granturile acordate cercetătorilor în cadrul validării conceptului de către CEC și al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) care se califică drept activități economice ar trebui, de asemenea, să fie considerate compatibile cu piața internă atunci când beneficiază de o etichetă de calitate „marcă de excelență”. |
|
(7) |
Finanțarea publică combinată din resurse naționale și resurse ale Uniunii gestionate la nivel central furnizată pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (cum ar fi cele puse în aplicare în cadrul unui parteneriat european instituționalizat, în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau prin acțiunea de cofinanțare a programului, astfel cum este definită în programul-cadru Orizont Europa) poate contribui la îmbunătățirea competitivității europene în materie de cercetare și dezvoltare, întrucât se consideră că astfel de proiecte de cercetare și dezvoltare îndeplinesc obiectivele de interes european comun și abordează disfuncționalități bine definite ale pieței. Se consideră că acest lucru este valabil în cazul în care astfel de proiecte sunt evaluate, clasificate și selectate de experți independenți în conformitate cu normele programului-cadru Orizont 2020 sau Orizont Europa, în urma unor cereri de propuneri transnaționale la care participă cel puțin trei state membre (sau două în cazul acțiunilor de teaming). Contribuțiile financiare ale statelor membre pentru aceste proiecte cofinanțate de cercetare și dezvoltare, inclusiv resursele din fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 și din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european+ pentru perioada 2021-2027, ar trebui să fie considerate compatibile cu piața internă și exceptate de la obligația de notificare, în anumite condiții. În plus, nu ar trebui să fie necesară reevaluarea condițiilor de eligibilitate evaluate deja la nivel transnațional în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa de către experți independenți înainte de selectarea unui proiect de cercetare și dezvoltare. |
|
(8) |
Programele-cadru Orizont 2020 și Orizont Europa definesc acțiunile de cercetare și inovare eligibile pentru finanțare. În această privință, Comisia remarcă faptul că acțiunile de cercetare și inovare, astfel cum sunt definite în programul-cadru Orizont, vor corespunde, în mod normal, activităților de cercetare fundamentală și de cercetare industrială, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. Mai mult, acțiunile de inovare sprijinite în cadrul programului-cadru Orizont vor corespunde, în mod normal, definiției activităților de dezvoltare experimentală prevăzute în prezentul regulament. Cu toate acestea, simplificările prevăzute în prezentul regulament pentru domeniul cercetării și dezvoltării nu ar trebui totuși să fie utilizate pentru a finanța activități care nu sunt eligibile în temeiul normelor privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare, și anume activități care depășesc domeniul de aplicare al activităților de dezvoltare experimentală. În acest scop, statele membre pot ține seama și de definițiile privind nivelul de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level – TRL). Comisia subliniază faptul că se consideră că ajutoarele de stat pentru activități de cercetare și dezvoltare la nivelul TRL 9 depășesc domeniul de aplicare al definiției dezvoltării experimentale și, prin urmare, ar fi excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. |
|
(9) |
Programul Europa digitală va sprijini și va accelera digitalizarea economiei și a societății europene și va aduce beneficii cetățenilor europeni, administrațiilor publice și întreprinderilor din întreaga Uniune. Programul este complementar proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare sprijinite în cadrul programului Orizont Europa, al programului „Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital” și al InvestEU. Programul va sprijini consolidarea capacităților digitale (de exemplu, capacități în materie de date, calcul și securitate cibernetică) pentru sectorul public, precum și pentru IMM-uri și comunitățile de cercetare și inovare. Programul va oferi o contribuție financiară pentru calculul avansat, inclusiv pentru calcul de înaltă performanță, tehnologie de tip cloud, tehnică de calcul la margine și informatică cuantică, inteligență artificială, inclusiv pentru crearea de centre europene de inovare digitală și de instalații de testare și experimentare. Acesta va sprijini, de asemenea, competențele digitale și echipamentele și instrumentele de securitate cibernetică. |
|
(10) |
Produsele financiare sprijinite de Fondul InvestEU pot implica fonduri controlate de statele membre, inclusiv fonduri UE cu gestiune partajată, pentru a spori efectul de levier și a sprijini investițiile suplimentare în Europa. De exemplu, statele membre au posibilitatea de a contribui cu o parte din fondurile Uniunii cu gestiune partajată la compartimentul pentru statele membre al garanției UE din cadrul Fondului InvestEU. Mai mult, statele membre ar putea finanța produsele financiare sprijinite de Fondul InvestEU prin intermediul fondurilor proprii sau al băncilor naționale de promovare. Astfel de finanțări pot fi considerate „resurse de stat” și pot fi imputabile statului în cazul în care statele membre dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește utilizarea acestor resurse. În schimb, în cazul în care statele membre nu dispun de nicio marjă de apreciere în ceea ce privește utilizarea resurselor sau acționează în conformitate cu condițiile normale de piață, utilizarea acestor fonduri nu poate constitui ajutor de stat. Având în vedere astfel de cazuri, Comisia intenționează să furnizeze orientări suplimentare privind scenariile tipice sprijinite în temeiul regulamentului privind InvestEU. |
|
(11) |
În cazul în care fondurile naționale, inclusiv fondurile UE cu gestiune partajată, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, ar trebui să se prevadă un set de condiții pe baza cărora ajutorul ar trebui să fie considerat compatibil cu piața internă și exceptat de la obligația de notificare, pentru a se facilita implementarea Fondului InvestEU. |
|
(12) |
Concepția Fondului InvestEU include o serie de garanții importante în materie de concurență, cum ar fi sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivele de politică ale Uniunii și la valoarea adăugată a UE, precum și cerința ca Fondul InvestEU să fie adițional și să abordeze disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții sub nivelul optim. Mai mult, sistemul de guvernanță și procesul decizional vor asigura, înainte de emiterea garanției UE, că operațiunile sprijinite de InvestEU îndeplinesc cerințele menționate anterior. În fine, sprijinul oferit de Fondul InvestEU va fi transparent, iar efectele sale vor fi evaluate. Având în vedere cele de mai sus, ajutoarele de stat implicate în produsele financiare sprijinite de Fondul InvestEU ar trebui să fie considerate compatibile cu piața internă și exceptate de la obligația de notificare pe baza unui număr limitat de condiții. |
|
(13) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
La articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
La articolul 5 alineatul (2) se adaugă litera (l) având următorul text:
|
|
5. |
La articolul 6 alineatul (5), se adaugă literele (i), (j) și (k) având următorul text:
|
|
6. |
La articolul 7 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate în conformitate cu opțiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*5) sau în [noul Regulament RDC], după caz, cu condiția ca operațiunea să fie cel puțin parțial finanțată prin intermediul unui fond al Uniunii care permite utilizarea respectivelor opțiuni simplificate în materie de costuri și ca respectiva categorie de costuri să fie eligibilă în conformitate cu dispoziția derogatorie relevantă. (*5) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).”" |
|
7. |
Articolul 8 se modifică după cum urmează:
|
|
8. |
La articolul 9, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Statul membru în cauză asigură publicarea pe un site internet cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel național sau regional:
(2) Pentru schemele sub formă de avantaje fiscale și pentru schemele acoperite de articolele 16 și 21 (*6), condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informațiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):
(*6) În cazul schemelor de sprijin instituite în temeiul articolelor 16 și 21 din prezentul regulament, se poate acorda o derogare de la cerința de a publica informații pentru fiecare atribuire individuală care depășește 500 000 EUR pentru IMM-urile care nu au efectuat nicio vânzare comercială pe nicio piață.”" |
|
9. |
Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 11 Raportarea Statele membre sau, în cazul ajutoarelor acordate pentru proiecte de cooperare teritorială europeană prevăzute la articolul 20, alternativ, statul membru în care se află autoritatea de gestionare, astfel cum este definită la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 sau la [articolul 44 din noul Regulament privind CTE], după caz, transmit Comisiei:
Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a. (*7) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).”" |
|
10. |
La articolul 12, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) În scopul de a permite Comisiei să monitorizeze ajutoarele exceptate de la obligația de notificare prin prezentul regulament, statele membre sau, alternativ, în cazul ajutoarelor acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20, statul membru în care este situată autoritatea de gestionare, păstrează evidențe detaliate cu informațiile și documentele justificative necesare pentru a demonstra că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în prezentul regulament. Evidențele respective sunt păstrate timp de 10 ani de la data la care a fost acordat ajutorul ad-hoc sau de la data la care a fost acordat ultimul ajutor în cadrul schemei. Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a.” |
|
11. |
La articolul 14, alineatul (15) se înlocuiește cu următorul text: „(15) Pentru o investiție inițială legată de proiecte de cooperare teritorială europeană care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a [noului Regulament privind CTE], intensitatea ajutorului pentru zona în care este localizată investiția inițială se aplică tuturor beneficiarilor participanți la proiect. Dacă investiția inițială este localizată în două sau mai multe zone asistate, intensitatea maximă a ajutorului este cea aplicabilă în zona asistată unde sunt suportate cele mai multe costuri eligibile. În zonele asistate eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, această dispoziție se aplică întreprinderilor mari doar dacă investițiile inițiale privesc o nouă activitate economică.” |
|
12. |
La articolul 16, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Costurile eligibile sunt costurile totale ale proiectului de dezvoltare urbană în măsura în care acestea sunt conforme cu articolele 37 și 65 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau [noul Regulament privind CTE], după caz.” |
|
13. |
După articolul 19 se introduce următorul titlu:
|
|
14. |
Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 20 Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiecte de cooperare teritorială europeană (1) Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiectele de cooperare teritorială europeană care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a [noului Regulament privind CTE] sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) În măsura în care sunt legate de proiectul de cooperare, sunt eligibile costurile următoare, care au sensul care le este atribuit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei (*8) sau [noul Regulament privind CTE articolele 38-43], după caz:
(3) Expertiza și serviciile menționate la alineatul (2) litera (d) nu trebuie să fie o activitate continuă sau periodică și nici nu trebuie să fie legate de costurile de funcționare obișnuite ale întreprinderii, cum ar fi serviciile de rutină de consultanță fiscală, serviciile juridice cu caracter periodic sau activitatea curentă de publicitate. (4) Intensitatea ajutorului nu depășește rata maximă de cofinanțare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 sau în [noul Regulament privind CTE]. (*8) Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare (JO L 138, 13.5.2014, p. 45).”" |
|
15. |
Se introduce articolul 20a având următorul text: „Articolul 20a Cuantumurile limitate ale ajutoarelor acordate întreprinderilor pentru participarea la proiecte de cooperare teritorială europeană (1) Ajutoarele pentru întreprinderile participante la proiectele de cooperare teritorială europeană care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a [noului Regulament privind CTE] sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) Cuantumul total al ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol unei întreprinderi pe proiect nu depășește 20 000 EUR.” |
|
16. |
La articolul 25, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, inclusiv proiectele de cercetare și dezvoltare care au primit o etichetă de calitate «marcă de excelență» în baza programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.” |
|
17. |
Se introduc articolele 25a-25d având următoarele texte: „Articolul 25a Ajutoarele pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelență» (1) Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, precum și pentru studii de fezabilitate cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelență» în baza programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) Activitățile eligibile ale proiectului de cercetare și dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, cu excepția activităților care depășesc activitățile de dezvoltare experimentală. (3) Categoriile, cuantumurile maxime și metodele de calcul ale costurilor eligibile ale proiectului de cercetare și dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. (4) Cuantumul maxim al ajutorului nu depășește 2,5 milioane EUR pe IMM pe proiect de cercetare și dezvoltare sau studiu de fezabilitate. (5) Finanțarea publică totală acordată pentru fiecare proiect de cercetare și dezvoltare sau pentru fiecare studiu de fezabilitate nu depășește rata de finanțare stabilită pentru respectivul proiect de cercetare și dezvoltare sau pentru respectivul studiu de fezabilitate conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. Articolul 25b Ajutoarele pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC (1) Ajutoarele pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelență» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) Activitățile eligibile ale acțiunii care beneficiază de ajutor sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. (3) Categoriile, cuantumurile maxime și metodele de calcul ale costurilor eligibile ale acțiunii care beneficiază de ajutor sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. (4) Finanțarea publică totală acordată pentru fiecare acțiune care beneficiază de ajutor nu depășește nivelul maxim al sprijinului prevăzut în programul Orizont 2020 sau în programul Orizont Europa. Articolul 25c Ajutoarele implicate în proiecte de cercetare și dezvoltare cofinanțate (1) Ajutoarele acordate unui proiect de cercetare și dezvoltare cofinanțat sau unui studiu de fezabilitate cofinanțat (inclusiv proiectelor de cercetare și dezvoltare puse în aplicare în cadrul unui parteneriat european instituționalizat în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau unei acțiuni de cofinanțare a programului, astfel cum este definită în normele programului Orizont Europa), care este pus în aplicare de cel puțin trei state membre și este evaluat, clasificat și selectat de experți independenți în urma unor cereri de propuneri transnaționale în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) Activitățile eligibile ale proiectului de cercetare și dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, cu excepția activităților care depășesc activitățile de dezvoltare experimentală. (3) Categoriile, cuantumurile maxime și metodele de calcul ale costurilor eligibile sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. (4) Finanțarea publică totală furnizată nu depășește rata de finanțare stabilită pentru proiectul de cercetare și dezvoltare sau pentru studiul de fezabilitate în urma selecției, clasificării și evaluării în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. (5) Finanțarea furnizată prin programul Orizont 2020 sau prin programul Orizont Europa acoperă cel puțin 30 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni de cercetare și inovare sau ale unei acțiuni de inovare, astfel cum sunt definite în programul Orizont 2020 sau în programul Orizont Europa. Articolul 25d Ajutoarele pentru acțiuni de teaming (1) Ajutoarele acordate pentru acțiunile de teaming cofinanțate care implică cel puțin 2 state membre și care sunt evaluate, clasificate și selectate de experți independenți în urma unor cereri de propuneri transnaționale în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. (2) Activitățile eligibile ale acțiunilor de teaming cofinanțate sunt cele stabilite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, cu excepția, dacă este cazul, a activităților care depășesc activitățile de dezvoltare experimentală. (3) Categoriile, cuantumurile maxime și metodele de calcul ale costurilor eligibile sunt cele definite ca fiind eligibile conform normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. În plus, sunt eligibile costurile investițiilor în active corporale și necorporale aferente proiectelor. (4) Finanțarea publică totală acordată nu depășește rata de finanțare stabilită pentru acțiunile de teaming în urma selecției, clasificării și evaluării în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. În plus, pentru investiții în active corporale și necorporale aferente proiectelor, ajutorul nu depășește 70 % din costurile de investiții. (5) În cazul ajutoarelor pentru investiții pentru infrastructuri din cadrul acțiunilor de teaming, se aplică următoarele condiții suplimentare:
|
|
18. |
După articolul 56c se introduce secțiunea 16 având următorul text:
Articolul 56d Domeniu de aplicare și condiții comune (1) Prezenta secțiune se aplică ajutoarelor implicate în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU care oferă ajutor partenerilor de implementare, intermediarilor financiari și/sau beneficiarilor finali. (2) Ajutoarele sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute în capitolul I, la prezentul articol și la articolul 56e sau 56f. (3) Ajutoarele respectă toate condițiile aplicabile prevăzute în Regulamentul privind [Fondul InvestEU] [referință] și în Orientările pentru investiții din InvestEU [referință]. (4) Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e și 56f se aplică finanțării totale restante în măsura în care această finanțare conține ajutor furnizat în cadrul oricărui produs financiar sprijinit de Fondul InvestEU. Pragurile maxime se aplică:
(5) Nu se acordă ajutoare sub formă de refinanțare a portofoliilor existente ale intermediarilor financiari sau sub formă de garanții asupra acestora. Articolul 56e Condiții pentru ajutoarele implicate în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU (1) Ajutorul acordat beneficiarului final în cadrul unui produs financiar sprijinit de Fondul InvestEU respectă
(2) Ajutoarele pentru infrastructurile de conectivitate digitală transeuropene respectă următoarele cerințe:
(3) Ajutoarele pentru producerea de energie și infrastructura energetică respectă următoarele cerințe:
(4) Ajutoarele pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural respectă următoarele cerințe:
(5) Ajutoarele pentru transport și pentru infrastructurile de transport respectă următoarele cerințe:
(6) Ajutoarele pentru alte infrastructuri respectă următoarele cerințe:
(7) Ajutoarele pentru protecția mediului, inclusiv protecția climei, respectă următoarele cerințe:
(8) Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare respectă următoarele cerințe:
(9) IMM-urile sau întreprinderile mici cu capitalizare medie pot, pe lângă motivele de compatibilitate prevăzute la alineatele (2)-(8) din prezentul articol, să primească, de asemenea, ajutor sub formă de finanțare sprijinit de Fondul InvestEU, cu condiția ca:
Articolul 56f Condiții pentru ajutoarele implicate în produse financiare cu o utilizare comercială sprijinite de Fondul InvestEU (1) Finanțarea beneficiarilor finali este asigurată de intermediarii financiari comerciali care sunt selectați în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu, pe baza unor criterii obiective. (2) Intermediarul financiar comercial care oferă finanțare beneficiarului final păstrează o expunere minimă la risc de 20 % din fiecare tranzacție de finanțare. (3) Valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final de către intermediarul financiar comercial nu depășește 7,5 milioane EUR. (*9) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39)." (*9) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39)." (*10) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L […], […], p. […])." (*11) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1)." (*12) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).”" |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles, …
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(*1) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).”
(*2) Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).
(*3) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(*4) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).”
(*5) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).”
(*6) În cazul schemelor de sprijin instituite în temeiul articolelor 16 și 21 din prezentul regulament, se poate acorda o derogare de la cerința de a publica informații pentru fiecare atribuire individuală care depășește 500 000 EUR pentru IMM-urile care nu au efectuat nicio vânzare comercială pe nicio piață.”
(*7) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).”
(*8) Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare (JO L 138, 13.5.2014, p. 45).”
(*9) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(*10) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L […], […], p. […]).
(*11) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
(*12) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).””
(1) JO L 248, 24.9.2015, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259).
(4) JO L […], […], p. […].
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/20 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.9833 – KKR/Viridor)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2020/C 170/02)
La 6 mai 2020, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
|
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32020M9833. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/21 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
15 mai 2020
(2020/C 170/03)
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,0798 |
|
JPY |
yen japonez |
115,53 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4576 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,88738 |
|
SEK |
coroana suedeză |
10,6695 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,0513 |
|
ISK |
coroana islandeză |
157,50 |
|
NOK |
coroana norvegiană |
11,0568 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
27,589 |
|
HUF |
forint maghiar |
354,70 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,5650 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,8400 |
|
TRY |
lira turcească |
7,4689 |
|
AUD |
dolar australian |
1,6805 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,5231 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
8,3693 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,8145 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,5397 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 332,60 |
|
ZAR |
rand sud-african |
20,0761 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,6759 |
|
HRK |
kuna croată |
7,5693 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
16 127,82 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,6982 |
|
PHP |
peso Filipine |
54,778 |
|
RUB |
rubla rusească |
79,6208 |
|
THB |
baht thailandez |
34,656 |
|
BRL |
real brazilian |
6,3172 |
|
MXN |
peso mexican |
25,8966 |
|
INR |
rupie indiană |
81,9885 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
Curtea de Conturi
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/22 |
Raportul special nr. 12/2020
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții – Lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE, impactul platformei rămâne limitat
(2020/C 170/04)
Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 12/2020 „Platforma europeană de consiliere în materie de investiții – Lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE,” impactul platformei rămâne limitat.
Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/23 |
EXCEPTĂRILE NAȚIONALE PENTRU FURNIZORII DE SERVICII DE JOCURI DE NOROC DE LA DISPOZIȚIILE NAȚIONALE DE TRANSPUNERE A DIRECTIVEI (UE) 2015/849 (DCSB)
Lista statelor membre care au decis să excepteze furnizorii anumitor servicii de jocuri de noroc de la dispozițiile naționale de transpunere a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului
(2020/C 170/05)
Dacă un stat membru decide să excepteze, integral sau parțial, furnizorii anumitor servicii de jocuri de noroc de la dispozițiile naționale de transpunere a directivei menționate, acesta trebuie să notifice Comisiei decizia respectivă, însoțită de o justificare bazată pe o evaluare specifică a riscului. Un stat membru poate transmite sau revoca o astfel de notificare în orice moment. Comisia comunică respectivele decizii celorlalte state membre
Statele membre care au notificat Comisiei astfel de decizii până în luna martie 2020 sunt următoarele:
|
Stat membru |
Furnizor(i) de servicii de jocuri de noroc care beneficiază de exceptare |
||||||||||||||||||
|
Belgia |
În conformitate cu articolul 5.1 din Legea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului din 18 septembrie 2017: Loteria Națională |
||||||||||||||||||
|
Cehia |
În conformitate cu Actul nr. 253/2008 din 5 iunie 2008 privind anumite măsuri împotriva legitimării produselor infracțiunilor și ale finanțării terorismului:
|
||||||||||||||||||
|
Danemarca |
În temeiul articolului 1 alineatul (5) din Actul nr. 651 din 8 iunie 2017 privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului și al Comunicării privind exceptarea parțială a anumitor jocuri de la legile privind prevenirea spălării banilor din 26 iunie 2017:
|
||||||||||||||||||
|
Estonia |
Astfel cum sunt definite la punctul 6 din Actul estonian privind jocurile de noroc din 15 octombrie 2008, în conformitate cu Legea privind spălarea banilor și finanțarea terorismului din 26 octombrie 2017:
|
||||||||||||||||||
|
Finlanda |
În conformitate cu capitolul 1 secțiunea 3 (4) din Legea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului din 28 iunie 2017 (444/2017):
|
||||||||||||||||||
|
Germania |
Astfel cum se menționează în secțiunea 2 alineatul (1) nr. 15 din Actul din 2017 privind detectarea profiturilor obținute din infracțiuni grave („Actul privind spălarea banilor”):
|
||||||||||||||||||
|
Irlanda |
Astfel cum sunt definite în secțiunea 25 (8) din Actul din 2010 privind justiția penală (spălarea banilor și finanțarea terorismului), astfel cum a fost modificat, și în Regulamentul nr. 3 din Instrumentul statutar 487/2018.
|
||||||||||||||||||
|
Suedia |
În conformitate cu articolul 20 din Actul privind măsurile împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului (SFS 2017:630) și cu Orientările privind reglementările și recomandările generale ale Autorității suedeze pentru jocuri de noroc: 2017:2
|
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/25 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.9666 – Deutsche Asphalt/KEMNA BAU Andrae/Heideasphalt)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2020/C 170/06)
1.
La data de 8 mai 2020, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.Notificarea vizează următoarele întreprinderi:
|
— |
Deutsche Asphalt GmbH („Deutsche Asphalt”, Germania), controlată de STRABAG SE („STRABAG group”, Austria); |
|
— |
KEMNA BAU Andrae GmbH & Co. KG („KEMNA BAU”, Germania); |
|
— |
Heideasphalt GmbH & Co. KG („Heideasphalt”), întreprindere comună care urmează să fie nou creată în Germania. |
Deutsche Asphalt și KEMNA BAU dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi Heideasphalt.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni într-o societate nou-creată, care constituie o întreprindere comună.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:|
— |
STRABAG este un grup mondial de construcții care operează în toate domeniile industriei construcțiilor, în special infrastructurile de transport, construcții, inginerie, construcțiile feroviare, serviciile conexe construcțiilor (gestionarea de instalații) și în extracția și comercializarea de materii prime și materiale de construcții. În special prin intermediul Deutsche Asphalt, STRABAG desfășoară activități de producție de diferite tipuri de asfalt pentru stratul de bază, de legătură și de uzură; |
|
— |
KEMNA BAU operează în diferitele faze ale pieței din sectorul construcției de căi rutiere. Aceasta desfășoară în special activități de extracție de materii prime din cariere și balastiere, de producție și distribuție de mixtură asfaltică, precum și de construcții (construcții de drumuri asfaltate, construcții din beton pentru lucrări speciale, pavare). În plus, aceasta realizează lucrări de terasamente, de canalizare, de depozitare a deșeurilor și de construcții feroviare, lucrări de reparații la clădiri și de fabricare de ziduri de protecție din beton turnat la fața locului; |
|
— |
Heideasphalt va gestiona o instalație de mixare a asfaltului din Wittingen, exploatată în prezent de Deutsche Asphalt. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.9666 – Deutsche Asphalt/KEMNA BAU Andrae/Heideasphalt
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax +32 22964301
Adresă poștală:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Merger Registry |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
ALTE ACTE
Comisia Europeană
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/27 |
Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2020/C 170/07)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.
CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE
Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
„PECORINO SICILIANO”
Nr. UE: PDO-IT-0019-AM01 – 4.6.2018
DOP (X) IGP ( )
1. Grupul solicitant și interesul legitim
Nuovo Consorzio di Tutela del Pecorino Siciliano,
|
cu sediul în: |
|
Via dell’Amicizia, 26 |
|
Poggioreale (TP) |
|
ITALIA |
Email: contatti@consorziopecorinosiciliano.it
Email certificat: pecorinosicilianodop@pec.it
Consorțiul Nuovo Consorzio di Tutela del Pecorino Siciliano este format din producători de „Pecorino Siciliano” și este îndreptățit să prezinte o cerere de modificare în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Decretul 12511 din 14 octombrie 2013 al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere.
2. Statul membru sau Țara Terță
Italia
3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)
|
☐ |
Denumirea produsului |
|
☒ |
Descrierea produsului |
|
☐ |
Aria geografică |
|
☐ |
Dovada originii |
|
☒ |
Metoda de producție |
|
☐ |
Legătura |
|
☒ |
Etichetarea |
|
☒ |
Altele:Articolele care nu sunt incluse în caietul de sarcini în vigoare sunt enumerate în cele ce urmează: dovada originii, legătura cu aria geografică, controalele |
4. Tipul modificării (modificărilor)
☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
5. Modificare (modificări)
Ar trebui menționat faptul că modificarea caietului de sarcini al DOP „Pecorino Siciliano” are în primul rând scopul de a consolida caietul de sarcini într-un document unic.
Denumirea „Pecorino Siciliano” a fost înregistrată ca denumire de origine protejată prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96 din 26 iunie 1996, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 2081/92. Înregistrarea a fost obținută pe baza următoarelor documente: Decretul prezidențial nr. 1269 din 30 octombrie 1955, prin care au fost recunoscute denumirile de origine din Italia, un document de 19 pagini intitulat „Pecorino Siciliano D.O.P.” și fișa-rezumat.
Descrierea produsului
Tipurile „Tuma” și „Primo sale”, care erau comercializate imediat după producție și, respectiv, după aproximativ 10 zile, nu mai îndeplinesc cerințele comerciale, deoarece în ultimii ani cererea pieței a fost pentru un produs cu o perioadă minimă de maturare. În consecință, modificările vizează stabilirea unei perioade minime de maturare de 20 de zile, eliminarea tipurilor sus-menționate și introducerea tipului „Fresco” (proaspătă).
Aceste modificări sunt necesare pentru ca brânza „Pecorino Siciliano” să dobândească particularitățile care o deosebesc de alte tipuri de brânză de oaie produse din lapte pasteurizat. Perioada minimă de maturare este necesară pentru a face posibilă acțiunea bacteriilor lactice indigene și a enzimelor acestora, precum și a microorganismelor care se găsesc în laptele crud și în ciuberele de lemn folosite pentru coagularea cu ajutorul cheagului.
În plus față de introducerea tipului „Fresco”, este prevăzută redenumirea tipului „Secondo sale”, acesta devenind „Semistagionato” (semimaturată), pentru a se folosi un termen mai ușor de înțeles de către consumatori și pentru ca produsul să poată fi identificat pe baza perioadei de maturare.
Caracteristicile diverselor tipuri de produse sunt specificate și descrise mai în detaliu, fiind specificați parametrii referitori la maturare și învechire, la formă, dimensiuni și greutate, la caracteristicile cojii și ale pastei, la caracteristicile organoleptice și la conținutul de grăsime.
Au fost modificate puțin înălțimea marginii exterioare și greutatea maximă a fiecărei roți de brânză. Înălțimea marginii exterioare a fost modificată de la 10-18 cm, cât era în caietul de sarcini în vigoare, la 10-25 cm. Greutatea a fost modificată de la 4-12 kg, cât era în caietul de sarcini în vigoare, la 3-14 kg.
Aceste modificări au fost efectuate pentru a se răspunde cererii anumitor mici producători de brânză, care au subliniat nevoia de mai multă flexibilitate pentru a adapta producția de brânză la cantitatea de lapte disponibilă.
A fost eliminată restricționarea referitoare la producție în perioada iunie-octombrie.
Așadar, eliminarea acestei restricții este un răspuns la cererile clare ale producătorilor, care solicită dreptul de a produce „Pecorino Siciliano” DOP și în timpul verii. De fapt, aproape toate rasele de oi crescute în prezent în Sicilia sunt potrivite pentru producție sezonieră. În Sicilia se produce lapte de oaie aproape tot timpul anului, cu un nivel maxim de producție primăvara și un nivel mai scăzut vara. Prin urmare, disponibilitatea laptelui în timpul verii permite producerea brânzei „Pecorino Siciliano” în același anotimp, în special a tipurilor „Fresco” și „Stagionato” (maturată), pentru care există un vârf de cerere vara, mai ales din partea turiștilor care vizitează în număr mare insula și caută produse siciliene tipice.
Așadar, textul precedent:
„În forma sa clasică, brânza «Pecorino Siciliano» are fețele plane sau ușor concave și poartă urmele coșului; înălțimea marginii exterioare variază între 10 și 18 cm, iar greutatea variază între 4 și 12 kg, variațiile referitoare la caracteristicile respective depinzând de tehnicile de producție.
«Tuma»: Brânză de masă, cu gust dulce datorat conținutului mare de lactoză. Această brânză nu a fost supusă fermentării și este consumată imediat după producție.
«Primo Sale»: Brânză de masă, tratată ușor și pentru puțin timp cu sare fină și uscată. Este consumată după aproximativ 10 zile de la data producției. Eliberarea incipientă de aminoacizi cauzată de degradarea inițială a cazeinei face loc componentelor originare ale laptelui, conferind un gust plăcut.
«Secondo Sale»: Brânză aromată, de masă și pentru ras, care prezintă un echilibru armonios între dulce și sărat, care amintește specia de proveniență și care este tratată cu sare uscată sau prin îmbibarea în saramură saturată.
Este consumată între a 45-a și a 90-a zi de la data producției.
Caracteristicile organoleptice, în esență delicate, se datorează amalgamului de aminoacizi, de produse ale degradării incipiente a lipidelor și de componente originare ale laptelui.
«Stagionato»: Aceasta este brânza «Pecorino Siciliano» clasică, ale cărei caracteristici o disting de celelalte brânzeturi de oaie maturate produse în Italia. Este întru totul maturată după 4-6 luni de la data producției. Brânză de ras, cu structură granulară.”
se modifică după cum urmează:
„Descrierea produsului
|
2.1. |
La momentul comercializării, «Pecorino Siciliano» DOP este o brânză cu formă cilindrică ce prezintă fețe plane sau o față superioară ușor concavă. |
|
2.2. |
Tipurile de brânză «Pecorino Siciliano» DOP «Fresco», «Semistagionato» și «Stagionato» comercializate prezintă următoarele caracteristici:
|
Metoda de producție
În caietul de sarcini în vigoare, informațiile referitoare la metoda de producție sunt cuprinse în documentele sus-menționate. Așadar, a fost redactat articolul următor, care consolidează informațiile conținute în documentele menționate, detaliind metoda de producție și adaptând-o la normele actuale.
Singura modificare efectuată vizează ultimul paragraf, în care este indicată durata maturării în cazul tipurilor „Fresco”, „Semistagionato” și „Stagionato”, conform prezentării din descrierea produsului.
„Articolul 5
METODA DE PRODUCȚIE
Brânza «Pecorino Siciliano» DOP este produsă din lapte de oaie integral, crud, obținut de la oi din diferite rase sau din încrucișările lor, crescute în crescătorii aflate în aria de producție prevăzută la articolul 3 din caietul de sarcini.
Oile sunt hrănite prin păscut pe pășuni naturale și/sau cultivate și cu nutrețuri proaspete, fân și paie provenite, în proporție de minimum 80 % din substanța uscată administrată pe parcursul unui an, din aria de producție delimitată la punctul 4 din documentul unic. Este permisă completarea hranei cu granule de cereale, cu leguminoase și cu furaje concentrate simple sau complexe. Nu este permis să se includă în alimentație coprodusele de origine animală sau vegetală și plantele sau părțile de plante (semințele) de schinduf, tapioca și maniocul și este interzisă, de asemenea, utilizarea nutrețurilor însilozate și a fânului balotat.
Laptele trebuie să provină din una sau două mulgeri și trebuie prelucrat în termen de 24 de ore de la prima mulgere. Așadar, este permisă refrigerarea laptelui, cu condiția respectării pe deplin a valorilor minime prevăzute în dispozițiile legislative relevante în vigoare. Filtrat în mod corespunzător, cu ajutorul unor site și/sau filtre de pânză adecvate, laptele este încălzit, în mod tradițional, în cazane de oțel sau de cupru cositorit, până la o temperatură maximă de 40 °C, după care este turnat într-un ciubăr de lemn și, la o temperatură de 36-40 °C, i se adaugă cheag de miel sub formă de pastă.
Cheagul folosit pentru coagularea laptelui este obținut din cheagul (ultimul compartiment al stomacului) mieilor de lapte din rasele indicate în caietul de sarcini și trebuie obținut în aria de producție delimitată la articolul 3 din caietul de sarcini. Înainte de utilizare, cheagul sub formă de pastă trebuie topit în apă călduță și apoi filtrat. Cantitatea utilizată este de aproximativ 10-30 de grame la 100 de litri de lapte, perioada de coagulare fiind de 40-50 de minute sau, în orice caz, până când unealta numită «rotula» introdusă în ciubărul de lemn rămâne în poziție verticală.
Odată format, coagulul trebuie fărâmițat în boabe foarte mici, cu ajutorul unui baston sau al unei «rotula» sau «rotella», cu o protuberanță la un capăt, necesară pentru fărâmițarea omogenă a coagulului, până se obțin granule de mărimea unui bob de orez. Sinereza este favorizată de adăugarea de apă caldă, cu o temperatură de 70-90 °C, în timpul fărâmițării coagulului. Boabele de coagul depozitate la fundul recipientului sunt lăsate să se odihnească timp de 5-10 minute, pentru a se contopi. Apoi masa de brânză este scoasă din ciubăr și pusă în coșuri de papură, pasta fiind presată manual. În această etapă este permisă eventuala adăugare de boabe de piper negru, în cazul tipurilor «Fresco» și «Semistagionato». Boabele de piper negru trebuie să fie tratate în prealabil cu apă caldă la o temperatură de peste 80 °C timp de câteva secunde. Apoi coagulul este lăsat în coșuri timp de 1-2 ore, până la sfârșitul procesului de producție a urdei. Atunci, zerul de sfârșit de prelucrare este folosit pentru prepararea termică a pastei de brânză, în ciuberele de lemn, timp de 3-4 ore. După prepararea termică în zerul de sfârșit de prelucrare, roțile de brânză sunt scoase din coșurile de papură pentru a fi întoarse și a avea urmele lăsate de coșurile de papură. Cu ocazia întoarcerii roților de brânză, pe fiecare dintre acestea se aplică un marcaj de cazeină care îi va asigura trasabilitatea. Marcajele de cazeină au formă ovală, axa mare fiind de 10 cm, iar cea mică de 6 cm.
Roțile de brânză sunt lăsate la solidificat la temperatura camerei timp de 24-48 de ore, după care sunt sărate uscat sau în saramură până când conțin cantitatea optimă de sare. Apoi sunt lăsate la maturat în încăperi cu temperaturi de 14-18 °C și cu o umiditate de peste 75 %, pe rafturi din lemn netratat, timp de 20-30 de zile în cazul tipului «Fresco», timp de 60-90 de zile în cazul tipului «Semistagionato» și timp de cel puțin 4 luni în cazul tipului «Stagionato».”
Etichetarea
Până acum, toată partea referitoare la etichetare a fost reglementată de însuși grupul de producători. Așadar, s-a decis introducerea în caietul de sarcini a articolului referitor la etichetare prezentat în cele ce urmează. Introducerea în caietul de sarcini a unor norme referitoare la etichetare și decizia privind crearea unui logo al denumirii vor permite identificarea rapidă a produsului de către consumatori și sporirea eficacității campaniilor de promovare, care se pot folosi de o imagine grafică unică pentru toate produsele „Pecorino Siciliano” DOP.
„Articolul 8
ETICHETARE ȘI PREZENTARE
Brânza «Pecorino Siciliano» DOP se distinge prin următoarele:
|
(a) |
Pe roțile de brânză: Brânza «Pecorino Siciliano» DOP poate fi vândută ca roată întreagă și/sau porționată, tipurile fiind «Fresco», «Semistagionato» și «Stagionato». În cazul tuturor celor trei tipuri, pe roțile de brânză figurează marcajul specific al unității de producție (ștampila CE) și marcajul de origine al denumirii (marcajul de cazeină), iar în cazul tipului «Stagionato» la cele două marcaje sus-menționate se adaugă un al treilea: marcajul la cald. În cazul tipului «Fresco», pe marcajul de cazeină trebuie să figureze mențiunea «Pecorino Siciliano», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 20, mențiunea «D.O.P.», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 15, mențiunea «Fresco», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 14, și numărul de serie de identificare al marcajului, format din 6 cifre (de exemplu, 999999), cu caractere Arial Bold de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 62. În interiorul ovalului, înainte de numărul de serie, figurează simbolul Siciliei, «Trinacria».
În cazul tipului «Semistagionato», pe marcajul de cazeină trebuie să figureze mențiunea «Pecorino Siciliano», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 20, mențiunea «D.O.P.», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 15, mențiunea «Semistagionato», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 14, și numărul de serie de identificare al marcajului, format din 6 cifre (de exemplu, 999999), cu caractere Arial Bold de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 62. În interiorul ovalului, înainte de numărul de serie, figurează simbolul Siciliei, «Trinacria».
În cazul tipului «Stagionato», pe marcajul de cazeină trebuie să figureze mențiunea «Pecorino Siciliano», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 20, mențiunea «D.O.P.», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 15, mențiunea «Stagionato», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 14, și numărul de serie de identificare al marcajului, format din 5 cifre (de exemplu, 67150), cu caractere Arial Bold de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 62. În interiorul ovalului, înainte de numărul de serie, figurează simbolul Siciliei, «Trinacria».
Pe aceeași față plană a brânzei trebuie să fie imprimat marcajul de identificare a unității de producție. Marcajul la cald, prevăzut doar în cazul tipului «Stagionato», are forma unui cerc cu diametrul de 8 cm, în interiorul căruia figurează mențiunea «Pecorino Siciliano», sub formă de arc, cu caractere Comic Sans de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 30, și mențiunea «D.O.P.», cu caractere Arial de culoare neagră (CMYK = K100), mărimea 30, iar în centrul cercului figurează simbolul «Trinacria». Logoul de identificare este imprimat la cald pe cel puțin o față a roții de brânză, dar numai după 120 de zile de maturare de la data producției.
|
|
(b) |
Pe ambalaje: Pe fiecare ambalaj de brânză, fie că este o roată întreagă sau porționată, este aplicată o etichetă cu logoul de identificare, care conține, pe lângă informațiile prevăzute de lege, mențiunea «Pecorino Siciliano» DOP. Bucățile de brânză preambalate trebuie să aibă o parte din marginea exterioară și/sau din fața plană care să dovedească originea brânzei. În cazul produsului preambalat, eticheta nu este necesară dacă produsul este ambalat la punctul de vânzare. În plus, este permisă și utilizarea unor indicații și/sau simboluri grafice care fac referire la nume, denumiri comerciale, mărci colective sau mărci individuale ale unor societăți, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul. Toți producătorii brânzei cu DOP au acces garantat la logoul de identificare. Logoul de identificare de pe ambalaje trebuie să respecte următorii parametri:
|
Altele
Informațiile din documentația aflată la baza înregistrării au fost consolidate în fișa rezumat, astfel încât caietul de sarcini să fie în conformitate cu dispozițiile de la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
„Articolul 6
LEGĂTURA CU ARIA DE PRODUCȚIE
«Pecorino Siciliano» este o brânză de oaie cu pastă semifiartă și presată. Calitățile și caracteristicile organoleptice ale laptelui utilizat pentru producerea brânzei sunt strâns legate de pășunat și dobândesc particularități deosebite și irepetabile altundeva. Într-adevăr, există numeroase studii științifice care au demonstrat că pășunea și compoziția sa botanică influențează produsele lactate, modificându-le compoziția chimică și aromatică. În plus, utilizarea în pastă a cheagului obținut de la miei sicilieni transmite brânzei un patrimoniu enzimatic care generează arome și gusturi ce nu se regăsesc în alte brânzeturi de oaie. În plus, o tehnică de producție străveche dar ingenioasă, bazată pe folosirea unor instrumente tradiționale precum cele din lemn, conferă o particularitate care face din brânza «Pecorino Siciliano» un produs unic.
Teritoriul Siciliei, propice pentru producția de brânză «Pecorino Siciliano», este caracterizat de soluri cu structuri diferite. Partea centrală a insulei este formată din dealuri neregulate constituite din formațiuni argiloase, cretoase și sulfuroase. Partea cea mai occidentală a Siciliei și insulele Egadi prezintă terenuri argiloase-nisipoase. Insula Ustica, insulele Eoliene și insula Pantelleria au terenuri vulcanice. Zonele de câmpie sunt foarte restrânse și sunt de origine aluvionară, cu terenuri foarte fertile și bogate în potasiu. În acest mediu, pășunile naturale și cele cultivate sunt bogate în vegetație spontană și ecotipuri locale, acestea caracterizând calitatea și compoziția laptelui și determinând gustul deosebit al produsului finit.
Factorii climatici ai ariei de producție a brânzei «Pecorino Siciliano» variază mult de la o zonă a Siciliei la alta, în funcție de latitudine și de relieful distinctiv, dar clima este, oricum, mediteraneeană. Totuși, există diverse microclime legate de contrastul dintre munți și mare. În general, zonele de coastă sunt calde, aride și mereu ventilate, în vreme ce în clima din interior este temperată și umedă. Precipitațiile sunt reduse pe coaste și abundente în zonele cu relief mai înalt ale Siciliei, fiind concentrate mai ales în perioada iernii.
Creșterea oilor și fabricarea produselor lactate au o tradiție străveche în Sicilia. Chiar și în prezent, oile sunt crescute după metode tradiționale, fiind folosite stâne care oferă un adăpost adecvat, răspunzând nevoilor ovinelor și asigurându-le bunăstarea. Acest lucru are un efect pozitiv asupra calității laptelui produs, care conferă brânzei «Pecorino Siciliano» un caracter distinctiv.
Brânza «Pecorino Siciliano» este indisolubil legată de condițiile edafice deosebite ale Siciliei, de aromele din hrana locală a animalelor, de caracteristicile tehnice ale prelucrării, de populațiile de ovine autohtone crescute în Sicilia și de mediul în care se desfășoară producția, bogat în tulpini specifice și omniprezente ale microflorei lactice, care conferă caracteristici deosebite brânzei, făcând-o unică în categoria sa.
Originile acestei brânze se pierd în negura vremii, într-o perioadă în care fiecare crescător de oi își prelucra laptele pentru a produce «Pecorino Siciliano» cu ajutorul unor tehnici străvechi și, mai ales, al unor unelte istorice de lemn, precum ciubărul în care se încheagă laptele și scândurile de lemn folosite pentru maturarea roților de brânză.
Așadar, această brânză nu este doar un patrimoniu sociocultural indiscutabil și exclusiv al Siciliei, ci și un produs comercial care se bucură mereu de tot mai mult succes.”
Articolul referitor la dovada originii, care nu figura în caietul de sarcini în vigoare, a fost introdus în caietul de sarcini, astfel încât acesta să fie în conformitate cu dispozițiile de la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
„Articolul 4
DOVADA ORIGINII
Toate etapele procesului de producție sunt monitorizate, pentru fiecare înregistrându-se intrările și ieșirile. În acest mod și prin înregistrarea unităților de producție/maturare și ambalare în listele corespunzătoare gestionate de organismul de control, precum și prin declararea imediată a cantităților produse către organismul de control se garantează trasabilitatea produsului. Toate persoanele fizice sau juridice înscrise în listele respective sunt supuse unor controale efectuate de organismul de control, în conformitate cu dispozițiile din caietul de sarcini și din planul de control aferent.”
A fost introdus un articol specific referitor la controale care nu figurează în prezentul caiet de sarcini, astfel încât caietul de sarcini să fie în conformitate cu dispozițiile de la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
„Articolul 7
CONTROALE
Controlul privind conformitatea produsului cu caietul de sarcini este efectuat de un organism în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1151/2012. Organismul respectiv este o autoritate publică numită: CoRFiLaC, s.p. 25 km 5, Ragusa – Mare. 97100 Ragusa, Italia, telefon +39 0932660411
fax +39 0932660449 E-mail: dop@pec.corfilac.it”
DOCUMENT UNIC
„PECORINO SICILIANO”
Nr. UE: PDO-IT-0019-AM01 – 4.6.2018
DOP (X) IGP ( )
1. Denumirea (Denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]
„Pecorino Siciliano”
2. Statul membru sau Țara Terță
Italia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.3. Brânzeturi
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
La momentul comercializării, „Pecorino Siciliano” DOP este o brânză din lapte crud și cu pastă semifiartă, cu formă cilindrică ce prezintă fețe plane sau o față superioară ușor concavă.
Tipurile de brânză „Pecorino Siciliano” DOP „Fresco”, „Semistagionato” și „Stagionato” comercializate prezintă următoarele caracteristici:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
Brânza „Pecorino Siciliano” DOP este produsă din lapte de oaie integral, crud, obținut de la oi din diferite rase sau din încrucișările lor.
Oile sunt hrănite prin păscut pe pășuni naturale și/sau cultivate și cu nutrețuri proaspete, fân și paie provenite, în proporție de minimum 80 % din substanța uscată administrată pe parcursul unui an, din aria de producție delimitată la punctul 4 din documentul unic. Este permisă completarea hranei cu granule de cereale, cu leguminoase și cu furaje concentrate simple sau complexe. Nu este permis să se includă în alimentație coprodusele de origine animală sau vegetală și plantele sau părțile de plante (semințele) de schinduf, tapioca și maniocul și este interzisă, de asemenea, utilizarea nutrețurilor însilozate și a fânului balotat.
Cheagul folosit pentru coagularea laptelui este obținut din cheagul (ultimul compartiment al stomacului) mieilor de lapte din rasele indicate în caietul de sarcini și trebuie obținut în aria de producție delimitată.
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Toate etapele producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată
Brânza „Pecorino Siciliano” DOP poate fi vândută ca roată întreagă și/sau porționată, tipurile fiind „Fresco”, „Semistagionato” și „Stagionato”. Bucățile de brânză preambalate trebuie să aibă o parte din marginea exterioară și/sau din fața plană care să dovedească originea brânzei. În cazul produsului preambalat, eticheta nu este necesară dacă produsul este ambalat la punctul de vânzare.
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
În cazul tuturor celor trei tipuri, pe roțile de brânză figurează marcajul specific al unității de producție (ștampila CE) și marcajul de origine al denumirii (marcajul de cazeină), iar în cazul tipului „Stagionato” la cele două marcaje sus-menționate se adaugă un al treilea: marcajul la cald.
Pe fiecare ambalaj de brânză, fie că este o roată întreagă sau porționată, este aplicată o etichetă cu logoul de identificare, care conține, pe lângă informațiile prevăzute de lege, mențiunea „Pecorino Siciliano” DOP. În plus, este permisă și utilizarea unor indicații și/sau simboluri grafice care fac referire la nume, denumiri comerciale, mărci colective sau mărci individuale ale unor societăți, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul.
În afara mențiunilor suplimentare aferente celor trei tipuri diferite („Fresco”, „Semistagionato” și „Stagionato”), nu este permisă adăugarea la denumirea „Pecorino Siciliano” a altor mențiuni decât cele prevăzute în prezentul document unic. Sunt interzise adjectivele „extra”, „superiore”, „fine”, „scelto”, „selezionato” etc. Este permisă utilizarea unor indicații care fac referiri la nume, denumiri comerciale sau mărci, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul și cu condiția ca dimensiunile caracterelor să fie semnificativ mai mici decât cele utilizate pentru logoul DOP.
Denumirea „Pecorino Siciliano” nu poate fi tradusă.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică în care sunt crescute oile, este produs laptele și este produsă și maturată brânza „Pecorino Siciliano” DOP cuprinde întregul teritoriu al Regiunii Sicilia.
5. Legătura cu aria geografică
„Pecorino Siciliano” este o brânză de oaie semifiartă, produsă din lapte de oaie crud. Calitățile și caracteristicile organoleptice ale laptelui utilizat pentru producerea brânzei sunt strâns legate de pășunat și dobândesc particularități deosebite și irepetabile altundeva. Într-adevăr, există numeroase studii științifice care au demonstrat că pășunea și compoziția sa botanică influențează produsele lactate, modificându-le compoziția chimică și aromatică. În plus, utilizarea în pastă a cheagului obținut de la miei sicilieni transmite brânzei un patrimoniu enzimatic care generează arome și gusturi ce nu se regăsesc în alte brânzeturi de oaie. În plus, o tehnică de producție străveche dar ingenioasă, bazată pe folosirea unor instrumente tradiționale precum cele din lemn, conferă o particularitate care face din brânza „Pecorino Siciliano” un produs unic.
Teritoriul Siciliei, propice pentru producția de brânză „Pecorino Siciliano”, este caracterizat de soluri cu structuri diferite. Partea centrală a insulei este formată din dealuri neregulate constituite din formațiuni argiloase, cretoase și sulfuroase. Partea cea mai occidentală a Siciliei și insulele Egadi prezintă terenuri argiloase-nisipoase. Insula Ustica, insulele Eoliene și insula Pantelleria au terenuri vulcanice. Zonele de câmpie sunt foarte restrânse și sunt de origine aluvionară, cu terenuri foarte fertile și bogate în potasiu. În acest mediu, pășunile naturale și cele cultivate sunt bogate în vegetație spontană și ecotipuri locale, acestea caracterizând calitatea și compoziția laptelui și determinând gustul deosebit al produsului finit.
Factorii climatici ai ariei de producție a brânzei „Pecorino Siciliano” variază mult de la o zonă a Siciliei la alta, în funcție de latitudine și de relieful distinctiv, dar clima este, oricum, mediteraneeană. Totuși, există diverse microclime legate de contrastul dintre munți și mare. În general, zonele de coastă sunt calde, aride și mereu ventilate, în vreme ce în clima din interior este temperată și umedă. Precipitațiile sunt reduse pe coaste și abundente în zonele cu relief mai înalt ale Siciliei, fiind concentrate mai ales în perioada iernii.
Creșterea oilor și fabricarea produselor lactate au o tradiție străveche în Sicilia. Chiar și în prezent, oile sunt crescute după metode tradiționale, fiind folosite stâne care oferă un adăpost adecvat, răspunzând nevoilor ovinelor și asigurându-le bunăstarea. Acest lucru are un efect pozitiv asupra calității laptelui produs, care conferă brânzei „Pecorino Siciliano” un caracter distinctiv.
Brânza „Pecorino Siciliano” este indisolubil legată de condițiile edafice deosebite ale Siciliei, de esențele din hrana locală a animalelor, de caracteristicile tehnice ale prelucrării, de populațiile de ovine autohtone crescute în Sicilia și de mediul în care se desfășoară producția, bogat în tulpini specifice și omniprezente ale microflorei lactice, care conferă caracteristici deosebite brânzei, făcând-o unică în categoria sa.
Originile acestei brânze se pierd în negura vremii, într-o perioadă în care fiecare crescător de oi își prelucra laptele pentru a produce „Pecorino Siciliano” cu ajutorul unor tehnici străvechi și, mai ales, al unor unelte istorice de lemn, precum ciubărul în care se încheagă laptele și scândurile de lemn folosite pentru maturarea roților de brânză.
Așadar, această brânză nu este doar un patrimoniu sociocultural indiscutabil și exclusiv al Siciliei, ci și un produs comercial care se bucură mereu de tot mai mult succes.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]
Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335
sau
accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità” (în meniul din partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (în meniul de pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/38 |
Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2020/C 170/08)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.
CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE
Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
„FRAISE DU PÉRIGORD”
Nr. UE: PGI-FR-0133-AM01 – 11.8.2017
DOP ( ) IGP (X)
1. Grupul solicitant și interesul legitim
|
Union Interprofessionnelle de la Fraise du Périgord (UIFP) |
|
Mairie de Vergt |
|
24 380 Vergt |
|
FRANȚA |
Tel. +33 0622062573
E-mail: contact@fraiseduperigord.com
Componență și interes legitim: Asociația reunește producătorii și expeditorii produsului „Fraise du Périgord”. Prin urmare, asociația are legitimitatea de a solicita modificări ale caietului de sarcini.
2. Statul membru sau țara terță
Franța
3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)
☐ Denumirea produsului
☒ Descrierea produsului
☒ Aria geografică
☒ Dovada originii
☒ Metoda de producție
☒ Legătura
☒ Etichetarea
☒ Altele: eliminarea rezumatului caietului de sarcini, actualizarea coordonatelor, a tipului de produs, a ambalajului, a structurilor de control, a cerințelor naționale, actualizarea documentului unic.
4. Tipul modificării (modificărilor)
☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
5. Modificare (modificări)
Cererile de modificare vizează, pe de o parte, o revizuire a dispozițiilor din caietul de sarcini în vigoare și, pe de altă parte, o reformulare a dispozițiilor caietului de sarcini impusă de evoluția conținutului caietului de sarcini al IGP (înregistrarea IGP datează din 2004).
5.1. Descrierea produsului
Această parte din caietul de sarcini a fost complet rescrisă și modificată pentru a se concentra asupra descrierii produsului „Fraise du Périgord”. Definiția din dicționar a căpșunei a fost așadar eliminată.
Descrierea menționată în caietul de sarcini în vigoare se înlocuiește cu următorul text:
„«Fraise du Périgord» se cultivă în câmp deschis și se culege la maturitate.
«Fraise du Périgord» provine din soiurile selecționate pentru potențialul lor gustativ de către Comisia interprofesională de aprobare a soiurilor grupului. O unitate de vânzare trebuie să conțină numai căpșuni din același soi.
Produsul «Fraise du Périgord» este sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie. Prezintă un conținut minim de zahăr (grad Brix) stabilit pentru fiecare perioadă de recoltare și fiecare soi. Colorația, calibrul și gradul de coacere sunt omogene. Căpșunile fac parte din categoria extra sau I.
Produsul «Fraise du Périgord» se prezintă sub formă proaspătă sau congelată rapid.
Căpșunile proaspete au în mod obligatoriu frunzulițe verzi și proaspete. Au un aspect îngrijit, indiferent de tipul de ambalaj utilizat.
Căpșunile congelate rapid sunt întregi sau tăiate, cu sau fără codițe.”
Principala modificare vizează adăugarea formei congelate rapid.
Adăugarea formei congelate rapid va permite valorificarea căpșunilor congelate rapid în industria agroalimentară, care dorește să evidențieze originea căpșunilor pe care le folosește după congelarea rapidă, în special la pregătirea dulcețurilor. Achiziționarea de căpșuni congelate rapid le permite prelucrătorilor să își prezinte producția având asigurată calitatea unui produs cu durata de viață a fructelor proaspete foarte scurtă (câteva zile).
Congelarea rapidă este rezervată numai căpșunilor care respectă criteriile pentru a fi comercializate în stare proaspătă cu IGP. Nu există diferențe în ceea ce privește condițiile de producție sau de triere. Această modificare nu are efecte asupra legăturii cu originea produselor „Fraise du Périgord”.
Operațiunea de congelare rapidă trebuie să aibă loc într-un interval scurt (72 de ore) pentru a nu fi afectate calitățile gustative care stau la baza reputației produsului „Fraise du Périgord”.
Testele realizate de grup au stabilit că procedeul de congelare rapidă nu duce nici la alterarea caracteristicilor organoleptice (conținut de zahăr, grad de coacere omogen, etc.), nici la aglomerarea fructelor, care ar putea afecta calitatea prezentării produselor (colorație, calibru etc.). Produsul „Fraise du Périgord” este sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie.
Descrierea face o distincție între caracteristicile generale ale produsului „Fraise du Périgord” în funcție de starea produsului, proaspăt sau congelat rapid, și apoi enumeră diferențele între comercializarea produsului proaspăt și a celui congelat rapid.
„Fraise du Périgord” congelată rapid poate fi prezentată întreagă sau tăiată, cu sau fără codiță, pe când „Fraise du Périgord” proaspătă este prezentată întreagă, cu frunzulițe verzi și proaspete.
La descrierea generală s-a adăugat că „«Fraise du Périgord» se cultivă în câmp deschis”. Prin acest adaos se subliniază o particularitate a producției de „Fraise du Périgord” care figurează deja în fișa-rezumat publicată și în caietul de sarcini, dar care nu era evidențiată în partea de descriere din caietul de sarcini. Același lucru este valabil și pentru precizarea: „O unitate de vânzare trebuie să conțină numai căpșuni din același soi”. În această frază, termenul „unitate de vânzare” a înlocuit termenul „caserolă”, devenit prea restrictiv. Această modificare va permite prezentarea „Fraise du Périgord” în alte recipiente decât caserolele și satisfacerea într-o mai bună măsură a așteptărilor consumatorilor.
Mențiunile utilizate pentru a descrie „Fraise du Périgord” au fost sintetizate în fraza următoare: „Produsul «Fraise du Périgord» este sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie”. Se elimină mențiunile: „Trebuie să aibă un aspect strălucitor. Forma trebuie să fie omogenă și să nu aibă defecte (de tip «creasta cocoșului» etc.) Căpșunile nu trebuie să prezinte urme de putregai sau de boală. Căpșuna trebuie să fie tare la atingere”. Aceste elemente se regăsesc totuși în fraza citată mai sus prin adjectivele „sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie”.
A fost de asemenea eliminată referirea la culoarea „roșu aprins”. Referirea nu corespundea unui criteriu efectiv, caietul de sarcini în vigoare precizând că acest criteriu poate varia în funcție de soi. Noul caiet de sarcini indică începând de acum că „Fraises du Périgord”„prezintă de asemenea o colorație omogenă, caracteristică soiului și conformă cu grila de aprobare”.
Paragraful următor a fost eliminat deoarece lista soiurilor are doar caracter indicativ, ea se poate modifica, iar procesul de selecție este determinat de metoda de producție:
„Toate soiurile noi incluse pe lista soiurilor care pot beneficia de IGP vor face obiectul unei modificări a IGP.
Soiurile selectate de la data recunoașterii IGP sunt:
|
— |
pentru producția dintre începutul primăverii și 31 octombrie: Gariguette, Elsanta, Darselect, Seascape și Mara des Bois; |
|
— |
pentru producția din perioada 15 iunie-31 octombrie: Selva.” |
A fost schimbat locul criteriilor de aprobare la centrele de colectare a loturilor de căpșuni aduse de operatori, iar acum acestea figurează în partea denumită „metoda de producție”.
Punctul „descriere” din documentul unic reia noua formulare din caietul de sarcini. Față de fișa-rezumat, această modificare include adaosul elementelor privind căpșunile congelate rapid și eliminarea obligației de comercializare a căpșunilor în caserole de 250 sau 500 g, devenită prea restrictivă din punct de vedere comercial.
5.2. Aria geografică
Delimitarea ariei geografice nu se modifică. Modificările din caietul de sarcini și documentul unic sunt la nivel formal: lista cantoanelor și a comunelor a fost înlocuită cu lista tuturor comunelor, fără modificarea perimetrului. A fost adăugată o comună (Saint Pantaly d’Ans) pentru a corecta o omisiune în lista cuprinsă în caietul de sarcini în vigoare, deoarece această comună se află în interiorul zonei geografice și figurează așadar pe hartă. Harta care reprezintă zona geografică este înlocuită cu o nouă hartă, mai lizibilă.
Sunt eliminate elementele din partea descriptivă a ariei geografice din caietul de sarcini în vigoare și din fișa rezumat. Doar elementele descriptive ale ariei geografice de producție a „Fraise du Périgord” sunt menținute și mutate în capitolul 6 privind elementele care justifică legătura cu originea geografică. Se elimină considerațiile generale fără legătură directă cu prezentarea ariei geografice a „Fraise du Périgord”.
5.3. Dovada originii
Următorul paragraf de la punctul „Lista producătorilor din aria delimitată”:
„Producătorii de căpșuni destinate IGP trebuie să fie situați în zona de producție delimitată anterior și trebuie să respecte cerințele actualului caiet de sarcini.
Producătorii sunt înscriși pe o listă ținută la zi de structurile de comercializare.”
se înlocuiește cu un nou paragraf care rezultă din dispozițiile reglementare naționale:
„Toți operatorii care intervin în procesul de producție sau de ambalare a produselor cu IGP «Fraise du Périgord» au obligația de a se identifica pe lângă grup în vederea autorizării înainte de demararea activității respective.”
Paragraful „producția pe parcelele recenzate situate în aria delimitată” este mutat în partea privind metoda de producție:
„Produsele «Fraises du Périgord» provin de pe parcele selecționate și recenzate anual. Criteriile de selecție și de recenzare a parcelelor sunt:
|
— |
situarea geografică a parcelei: în aria delimitată; |
|
— |
caracteristica parcelei: soluri care se încălzesc ușor și sunt neinundabile. |
Fiecare parcelă recenzată destinată producției de căpșuni este identificată prin numărul cadastral.”
Paragraful „Trasabilitatea de la producție până la comercializare” este eliminat și înlocuit.
Următorul paragraf se adaugă în introducerea acestei părți din caietul de sarcini, pentru a se reaminti obiectivul procedurii de trasabilitate definite în caietul de sarcini:
„Din momentul recoltării, se asigură o trasabilitate ascendentă și descendentă a loturilor, care urmărește:
|
— |
să urmeze traseul de la consumator la producător; |
|
— |
să permită producătorului să identifice parcelele cultivate de pe care se recoltează la o anumită dată; |
|
— |
să se identifice loturile la nivelul comercializării pornind de la un număr de lot de producție.” |
Definiția lotului, care figura în metoda de producție, este mutată aici, fiind preluată și completată cu unitățile de timp și loc:
„Un lot de căpșuni se definește ca fiind cantitatea de produse provenind de la un singur producător, recoltată într-o jumătate de zi de pe o singură parcelă cultivată și provenită dintr-un singur soi.”
În această definiție, referirea la parcela «cadastrală» se înlocuiește cu referirea la parcela «cultivată», în concordanță cu definiția inclusă în partea privind metoda de producție. Întrucât o parcelă cultivată poate acoperi una sau mai multe parcele cadastrale, această referință este mai coerentă în termeni de control fiindcă corespunde unei unități de producție.
În legătură cu partea „descrierea metodei de producție”, se adaugă obligația de a ține un registru al exploatației în care se înregistrează practicile de cultivare.
„Practicile de cultivare a fiecărei parcele se înregistrează, indiferent de suport (pe hârtie sau informatic), în registrul exploatației. Datorită acestei înregistrări pot fi cunoscute toate operațiunile efectuate pe fiecare parcelă cultivată.
Parcelele cultivate sunt recenzate anual în acest registru înainte de începerea cultivării.”
Se adaugă un paragraf pentru a se defini „bonul de livrare” care înlocuiește „fișa palet livrare”. Este termenul consacrat actualmente în sector pentru acest document al cărui conținut este menținut și completat cu obligația de a se indica numărul sau referința parcelei cultivate. Precizarea privind tipul de ambalaj „caserolă de 500 sau 250 g” se elimină ca urmare a eliminării termenului „caserolă”, deja semnalată.
La fel se întâmplă în cazul paragrafului privind „fișa de aprobare” care înlocuiește „fișa palet”. Este termenul consacrat actualmente în sector pentru acest document al cărui conținut este menținut și completat cu obligația de a se indica ora livrării, precum și diferitele criterii verificate:
|
— |
numărul sau referința parcelei cultivate; |
|
— |
conținutul de zahăr; |
|
— |
temperatura fructelor; |
|
— |
identificarea entității care acordă aprobarea; |
|
— |
avizul de conformitate în privința fiecăruia dintre criteriile grilei de aprobare; |
|
— |
aprobarea IGP „Fraise du Périgord”. |
De asemenea, pentru sporirea trasabilității, se adaugă:
|
— |
„Fiecare lot este identificat prin numărul fișei de aprobare întocmite la recepția lotului.” |
Este menținută obligația de a avea un număr care să permită identificarea producătorului pe unitățile de vânzare. Termenul „unitate de vânzare destinată consumatorilor” înlocuiește termenul „caserolă”, pentru coerență cu restul caietului de sarcini.
Se adaugă un paragraf pentru a se defini „bonul de livrare și/sau factura” care înlocuiește „fișa de expediere”. Este termenul consacrat actualmente în sector pentru acest document al cărui conținut este detaliat, inclusiv pentru fructele destinate congelării rapide.
„Acestea includ: numărul fișei de aprobare (numărul lotului), denumirea soiului, tipul de ambalaj, cantitatea, data și ora expedierii.”
În fine, se introduce un paragraf pentru monitorizarea produsului congelat rapid:
„Prelucrătorul dispune de o evidență operativă a mărfurilor.
Fiecare lot congelat rapid este identificat printr-o fișă de magazie care cuprinde:
|
— |
numărul de palet în unitatea de congelare rapidă; |
|
— |
numărul de palet al clientului (dacă există); |
|
— |
numărul bonului de livrare; |
|
— |
denumirea produsului/soiului; |
|
— |
numărul de colete; |
|
— |
greutatea netă după congelarea rapidă; |
|
— |
data și ora congelării rapide; |
|
— |
data durabilității minimale (DDM).” |
În fine, a fost adăugată o durată minimă de arhivare a documentelor, pentru a face posibil un control de monitorizare:
„Documentele care asigură trasabilitatea fiecărui lot trebuie arhivate pentru o perioadă de cel puțin doi ani de către toți operatorii în cauză.”
Totalitatea acestor modificări are scopul de a îmbunătăți trasabilitatea și de a facilita controalele prin specificarea înregistrărilor care trebuie efectuate.
5.4. Metoda de producție
Această parte a fost complet rescrisă pentru a se îmbunătăți organizarea, conținutul și posibilitățile de control. În consecință, toate capitolele anterioare sunt eliminate și înlocuite. Trebuie totodată subliniat că, în fond, această reformulare nu repune în discuție principalele elemente ale IGP: căpșună cultivată în câmp deschis, parcele selecționate și recenzate, soiuri selecționate, recoltare manuală la maturitate.
Se adaugă o definiție a parcelei cultivate în concordanță cu definiția lotului, pentru trasabilitatea produsului. Definiția este următoarea:
„O parcelă cultivată este definită printr-o serie de structuri acoperite care au același tip de gestionare (indiferent de tipul de plantă) în ceea ce privește fertilizarea, irigarea și tratamentele fitosanitare și pe care fiecare structură acoperită este prevăzută cu un sistem de irigare prin picurare. În cadrul unei parcele cultivate trebuie să se regăsească un singur soi.”
A fost completată procedura de selecție și de recenzare anuală a parcelelor.
Se adaugă referirea la parcela „cultivată” în concordanță cu definiția de mai sus.
Se adaugă noțiunea de inventar anual, care detaliază procedura pe care trebuie să o urmeze operatorii.
Criteriile de selecție au fost completate (soluri nisipoase, filtrante, necalcaroase) în concordanță cu specificitatea ariei geografice a caietului de sarcini și cu elementele geologice și pedologice descrise.
„Parcelele cultivate sunt selecționate și recenzate anual.
Producătorii efectuează anual, înainte de cultivare, inventarul parcelelor cultivate destinate culturii de «Fraise du Périgord», împreună cu tehnicianul delegat de grup.
Tehnicianul ține seama de criteriile următoare: soluri selecționate cu grijă în funcție de caracteristicile lor pedoclimatice (soluri nisipoase, filtrante, necalcaroase). Terenurile alese se încălzesc ușor, sunt neinundabile și sunt caracterizate de soluri cu pH acid favorabil cultivării căpșunilor.”
Sunt adăugate precizări cu privire la regenerarea parcelelor. Rotația culturilor este menținută și se adaugă perioada de odihnă (egală cu durata de plantare a căpșunilor). Tratamentul solurilor este în prezent controlat de grup, care ține la dispoziția operatorilor o listă de produse indexate.
„O regenerare a parcelelor înaintea fiecărei noi plantări, pentru a se evita problemele de epuizare a solului sau de monocultură legate de activitățile de cultivare anterioare, se poate realiza:
|
— |
fie prin practica rotației culturilor, caz în care perioada de odihnă a solului este cel puțin egală cu durata plantării căpșunilor, |
|
— |
fie prin tratarea solului. Pentru pregătirea solurilor se va folosi, în măsura posibilului, dezinfecția nepoluantă (cu abur). În cazul tratării solurilor, produsele utilizate sunt incluse în lista produselor incluse de grup în lista produselor indexate.” |
Sunt adăugate elementele vizate de analiza solului efectuată pentru fiecare parcelă nouă inclusă în căpșunărie. Această analiză va servi apoi ca bază pentru realizarea planului de ameliorare și fertilizare înainte de fiecare plantare anuală a căpșunilor.
Dispoziția este formulată după cum urmează:
„Înainte de fiecare plantare, producătorii întocmesc sau îi solicită unui tehnician delegat al grupului să întocmească un plan general de ameliorare și de fertilizare.
Acesta este întocmit pornind de la rezultatele unei analize complete a solului (analiza fertilității), realizate pentru fiecare parcelă nouă inclusă în căpșunărie. Această analiză indică anhidrida fosforică asimilabilă (P2O5), potasiul (K2O), magneziul (MgO) și oxidul de calciu (CaO) disponibile în sol, precum și pH-ul.”
Se adaugă irigarea printr-un sistem de irigare prin picurare în funcție de natura solurilor, care vine în completarea dispozițiilor existente ale caietului de sarcini ce prevăd o irigare gestionată perfect pentru a răspunde nevoilor plantei.
„Este obligatorie irigarea printr-un sistem de irigare prin picurare.”
Deoarece dispozițiile privind protecția fitosanitară nu s-au modificat, acestea sunt preluate întocmai.
Elementele privind soiurile care figurau în partea de descriere a produsului sunt mutate în această parte a caietului de sarcini fără a fi modificate. Acestea descriu metoda de producție, nu produsul.
„«Fraise du Périgord» este produsă din:
|
— |
plante certificate; |
|
— |
soiuri înscrise pe lista soiurilor selecționate de grup. |
Soiurile sunt selecționate de o comisie interprofesională de aprobare a soiurilor pe baza criteriilor următoare evaluate în cursul experimentării noului soi de către producători:”.
Această parte este completată cu criterii de selecție a soiurilor care reiau în același timp elemente descriptive ale „Fraise du Périgord” și criterii de aprobare:
|
„— |
aspect: culoare, formă, strălucire și calibru; |
|
— |
conținut de zahăr: 6-6,5° Brix, în funcție de soi; |
|
— |
adecvat pentru păstrare; |
|
— |
bună calitate gustativă.” |
Se adaugă de asemenea precizări despre funcționarea Comisiei interprofesionale de aprobare a soiurilor.
„Această comisie, alcătuită din 7 persoane, majoritatea producători și expeditori, se reunește cel puțin o dată pe an pentru a stabili modificările ce trebuie aduse listei soiurilor selecționate: adăugarea de soiuri noi sau eliminarea unor soiuri înscrise. Deciziile sunt luate cu majoritatea membrilor prezenți.”
Lista soiurilor este retrasă din caietul de sarcini (descrierea produsului) deoarece avea doar o valoare indicativă la un moment dat. Într-adevăr, caietul de sarcini prevedea deja posibilitatea modificării acestei liste. Se adaugă faptul că modificările listei sunt aduse la cunoștința operatorilor, a organismului de control și a INAO înainte de începutul următoarei campanii de plantare.
„Modificările listei sunt aduse la cunoștința operatorilor, a organismului de control și a INAO de către grup înainte de începutul următoarei campanii de plantare.”
Ca și în partea „descrierea produsului”, cultivarea în câmp deschis, care este doar subînțeleasă în caietul de sarcini în vigoare, este detaliată și completată cu obligația de cultivare pe biloane. Este adăugată data de instalare a structurilor protejate. Caietul de sarcini conține așadar următoarele precizări:
„Este vorba despre o cultură în câmp deschis realizată în structuri acoperite cel târziu în momentul înfloririi.
Căpșunii se cultivă în biloane pentru a se facilita drenarea solurilor.”
Aceste practici au fost clarificate deoarece fac parte din priceperea producătorilor, care contribuie la calitățile „Fraise du Périgord”.
Densitatea de plantare este preluată întocmai (≤ 6 stoloni pe m2 acoperit).
Se adaugă faptul că „această etapă include culesul, plasarea fructelor în unitățile de vânzare și transportul către centrul de colectare”. Caietul de sarcini este completat pentru a se clarifica faptul că recoltarea se face manual în concordanță cu partea „Legătura”, iar priceperea culegătorilor, printre care se numără competențele în ceea ce privește recoltarea, este esențială pentru calitatea produsului. Căpșunile sunt recoltate manual direct într-o unitate de vânzare, acordându-se cea mai mare atenție prezentării și calității fructelor. Munca culegătorilor este evaluată prin avizul de conformitate.
Caietul de sarcini al produsului se modifică pentru a se înlocui termenul „caserolă” cu termenul „unitate de vânzare” și a se elimina gramajele de 250 sau 500 g care erau prea limitative din punctul de vedere al comercializării. Caietul de sarcini al produsului nu definește diferitele tipuri de unități de vânzare, ci fixează o greutate maximă (10 kg), supusă unor condiții pentru a se limita strivirea fructelor.
Caietul de sarcini conține așadar următoarele precizări:
„Căpșunile se recoltează manual direct în unitatea de vânzare, cu o greutate maximă netă de 10 kg Pentru a se evita strivirea fructelor, căpșunile pot fi aranjate în maximum 3 straturi.
O unitate de vânzare trebuie să conțină numai căpșuni din același soi și din aceeași categorie.”
Se adaugă și condiții referitoare la temperatura în momentul recoltării, întrucât, pentru calitatea căpșunilor și pentru ca culegătorii să își desfășoare activitatea în condiții bune, recoltarea nu trebuie să aibă loc atunci când este prea cald. Prin urmare, caietul de sarcini precizează:
„Culesul nu se efectuează atunci când temperatura exterioară depășește 28 °C înainte de 15 iunie și 30 °C după 15 iunie, dacă temperatura în structurile acoperite nu este reglată.”
Se adaugă următorul text: „perioada scursă între recoltare și livrarea la centrul de colectare este de maximum o jumătate de zi”, pentru a se evita orice fel de alterare a produselor.
În fine, în concordanță cu partea descriptivă, se adaugă precizarea că fructele recoltate trebuie să fi căpătat culoarea caracteristică soiului, în mod omogen.
Elementele privind aprobarea căpșunilor, care figurau în partea de descriere a produsului, sunt mutate în această parte a caietului de sarcini.
În această nouă formulare, controlul conținutului de zahăr și aprobarea sunt diferențiate întrucât, în practică, acestea sunt realizate în două etape succesive. Numai loturile de căpșuni care se dovedesc conforme în urma controlului conținutului de zahăr fac apoi obiectul aprobării pentru a beneficia de IGP.
„Fiecare lot de căpșuni face obiectul unui control al conținutului de zahăr care permite să se verifice că fructele prezintă conținutul minim de zahăr stabilit într-un tabel cu valorile minime ale conținutului de zahăr pentru fiecare soi și fiecare perioadă.
Acest tabel este actualizat după fiecare modificare a listei soiurilor autorizate. Aceste modificări sunt aduse la cunoștința operatorilor, a organismului de control și a INAO de către grup.
Loturile de căpșuni care în urma analizei conținutului de zahăr se dovedesc conforme fac apoi obiectul procedurii de aprobare.”
Caietul de sarcini trimite la un tabel cu valorile minime ale conținutului de zahăr pentru fiecare soi și fiecare perioadă, actualizat după fiecare modificare a listei soiurilor autorizate. Aceste modificări sunt aduse la cunoștința operatorilor, a organismului de control și a INAO.
Dispozițiile privind aprobarea au fost clarificate pentru a indica faptul că era eliminatorie o notă egală cu 0, -1 sau -2 în funcție de un singur criteriu al grilei de aprobare. Prin urmare, se adaugă următorul paragraf:
„Lotul de căpșuni trebuie să obțină un total de minimum 9 din 15 pentru a putea beneficia de IGP «Fraise du Périgord», fără nicio notă de 0, -1 sau -2.”
Sunt preluate criteriile de aprobare: colorație, fermitate, calibru, strălucire, prezentare, formă. Se elimină expresia „niveluri calitative suficiente (lipsa putregaiului, a bolilor, a fructelor necoapte sau răscoapte, a fructelor cu defecte mari, terne, moi sau cu un calibru mai mic decât prevede norma, caserole pătate). Aceasta se înlocuiește cu termenul „starea de sănătate” pentru partea privind bolile, putregaiul, caserolele pătate; controlul conținutului de zahăr și al colorației acoperă cazurile de fructe necoapte sau răscoapte, controlul formei vizează cazurile de fructe deformate, controlul strălucirii pe cel al fructelor terne și, în fine, controlul calibrului privește cazul fructelor cu calibru inferior. Termenul „umiditatea fructelor” se adaugă pentru a se completa criteriul „aspect de căpșună uscată/udă”.
După recepție și aprobare, căpșunile sunt păstrate la rece. În proiectul de caiet de sarcini se precizează condițiile de răcire pentru ca toate calitățile căpșunei să fie menținute, adăugându-se:
„Pentru a feri căpșunile de un stres termic care ar provoca alterări ireversibile ale calității, viteza de refrigerare a fructelor trebuie adaptată la temperatura fructelor în momentul recepției.
Astfel, dacă temperatura căpșunilor în momentul recepției este mai mare de 20 °C, este interzisă plasarea fructelor într-un modul de prerefrigerare dinamic ventilat la +2 °C-+4 °C. De fapt, fructele trebuie depozitate fie într-o încăpere cu răcire statică având temperatura reglată la +6 °C, fie într-o încăpere cu ventilare mecanică având temperatura reglată la 10-12 °C, pentru a se permite scăderea lentă și regulată a temperaturii fructelor.”
Sunt preluate fără modificări durata maximă de depozitare a căpșunilor după recepție (48 de ore) și temperatura căpșunilor în momentul expedierii (între 6 și 12 °C).
Temperaturile camioanelor sunt înlocuite cu o obligație privind modul de transport: „Transportul trebuie să fie frigorific.”, controlul temperaturii dovedindu-se subiectiv atunci când camionul este în faza de încărcare, cu ușile deschise.
Au fost eliminate recomandările privind comercializarea.
Motivul principal al cererii de modificare a IGP este de a include congelarea rapidă pentru a valorifica fructele congelate rapid în industria agroalimentară, care dorește să evidențieze originea căpșunilor pe care le utilizează.
Congelarea rapidă nu afectează caracteristicile organoleptice și ale prezentării căpșunilor, care constituie caracteristicile IGP. Aceasta intervine într-un termen de maximum 72 de ore de la recepția la centrul de colectare. Testele realizate de grup au stabilit că procedeul de congelare rapidă nu duce nici la alterarea caracteristicilor organoleptice (conținut de zahăr, grad de coacere omogen, etc.), nici la aglomerarea fructelor, care ar putea afecta calitatea prezentării produselor (colorație, calibru, etc.). Produsul „Fraise du Périgord” este sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie.
Următoarele dispoziții sunt introduse în caietul de sarcini:
„Căpșunile aprobate cu IGP destinate congelării rapide sunt congelate rapid în maximum 72 de ore de la recepția la centrul de colectare; fructele sunt păstrate la rece în acest interval.
Căpșunile sunt congelate rapid fie direct în ambalajul în care sunt recoltate, fie sub formă de „bile” pe o bandă de congelare rapidă. În acest din urmă caz, odată congelate rapid, căpșunile sunt apoi ambalate.
Data durabilității minimale (DDM) a căpșunilor congelate rapid este de 2 ani.”
5.5. Legătura
Acest capitol a fost reorganizat în trei părți pentru a se putea diferenția mai bine specificul ariei geografice, particularitățile produsului și legătura cauzală. Este vorba despre modificări textuale sau despre precizări care nu implică nicio modificare de substanță.
Partea „Legătura” din documentul unic este actualizată în aceleași condiții, iar partea „Legătura” din fișa-rezumat este așadar modificată și completată.
Partea despre specificitatea ariei reia elementele care permit identificarea amplasării departamentului Dordogne și descrierea sa mai detaliată din punct de vedere pedoclimatic. Introducerea producției de căpșuni în zonă este apoi descrisă din punct de vedere istoric, subliniindu-se experiența producătorilor. A fost evidențiată priceperea în privința cultivării în câmp deschis (biloane, structuri acoperite) și a recoltării (manuală, direct în unitățile de ambalare).
Partea privind caracteristicile specifice ale produsului reia elementele descriptive ale „Fraise du Périgord”, insistând asupra caracteristicilor care îi sunt proprii. Produsul „Fraise du Périgord” se caracterizează prin modul de cultivare în câmp deschis, în timp ce producția fără pământ s-a generalizat în Europa, și se diferențiază de căpșunile standard prin condițiile de recoltare și de prezentare. Pentru a putea fi recoltat la maturitate, fructul trebuie să fi dobândit culoarea caracteristică soiului selecționat, în mod omogen.
Legătura cauzală se bazează pe calitatea și reputația produsului și stabilește o legătură între natura solurilor, metodele de cultivare și de recoltare și calitățile produsului „Fraise du Périgord”.
5.6. Etichetarea
Se modifică partea „Etichetarea” din caietul de sarcini în vigoare și din fișa rezumat.
În contextul evoluțiilor legislative și al reglementărilor naționale, a fost eliminată obligația de aplicare a unei liste a caracteristicilor certificate pe etichetă.
A fost adăugată obligația ca fiecare unitate de vânzare destinată consumatorilor să poarte un număr care permite identificarea producătorului.
A devenit obligatorie și aplicarea logoului grupului.
Etichetarea căpșunilor congelate rapid face obiectul acelorași norme și conține în plus o dată a durabilității minimale (DDM).
5.7. Altele
A fost eliminat cuprinsul caietului de sarcini.
Serviciul competent al statului membru
Datele de contact ale Institutului național pentru origine și calitate (INAO), autoritatea competentă a statului membru, au fost adăugate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
Coordonatele grupului solicitant sunt actualizate. Se elimină partea descriptivă.
Referința clasei de produse a fost modificată în vederea respectării anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014.
Cerința privind ambalarea în aria geografică este deja menționată în mod explicit în caietul de sarcini în vigoare. Caietul de sarcini privește numai căpșunile proaspete, iar acum se extinde și la căpșunile congelate rapid. Căpșunile sunt congelate rapid fie direct în ambalajul în care sunt recoltate, fie sub formă de „bile” pe o bandă de congelare rapidă. În acest din urmă caz, odată congelate rapid, căpșunile sunt apoi ambalate.
Caietul de sarcini este completat cu elementele justificative necesare, adăugându-se paragraful următor:
„«Fraise du Périgord» comercializată proaspătă este ambalată în aria geografică delimitată. Mai concret, căpșunile sunt recoltate direct în unitățile de vânzare deoarece căpșuna este un produs foarte fragil și trebuie evitate toate manipulările inutile ale produsului, care dăunează calității și păstrării sale. În plus, produsul este ambalat în aria geografică pentru a se facilita trasabilitatea și controlul produselor.
«Fraise du Périgord» poate fi congelată rapid și ambalată în afara ariei geografice.”
Denumirea și coordonatele organismului de certificare sunt eliminate, în conformitate cu instrucțiunile în vigoare la nivel național care vizează armonizarea formulărilor din caietele de sarcini. De acum înainte, această rubrică menționează coordonatele autorităților competente în materie de control la nivelul Franței: Institutul național pentru origine și calitate (INAO) și Direcția generală pentru concurență, consum și combaterea fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes – DGCCRF). Denumirea și coordonatele organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul internet al INAO și în baza de date a Comisiei Europene.
Ținând cont de evoluțiile legislației și ale reglementărilor naționale, rubrica „Cerințele naționale” este prezentată sub forma unui tabel care conține principalele puncte care trebuie controlate și metodele de evaluare aferente.
Actualizarea documentului unic
Punctul 4.4 privind dovada originii, punctul 4.5 privind metoda de producție și punctul 4.7 privind structurile de control au fost eliminate din documentul unic. Într-adevăr, acestea nu mai fac parte din modelul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 668/2014.
DOCUMENT UNIC
„FRAISE DU PÉRIGORD”
Nr. UE: PGI-FR-0133-AM01 – 11.8.2017
DOP ( ) IGP (X)
1. Denumirea (denumirile)
„Fraise du Périgord”
2. Statul membru sau țara terță
Franța
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Fraise du Périgord” se cultivă în câmp deschis și se culege la maturitate. Această căpșună este produsul unor soiuri selecționate pentru potențialul lor gustativ. O unitate de vânzare trebuie să conțină numai căpșuni din același soi.
Produsul „Fraise du Périgord” este sănătos, fără deformări, strălucitor și fără murdărie. Prezintă un conținut minim de zahăr (în grade Brix) stabilit pentru fiecare perioadă de recoltare și fiecare soi. Colorația, calibrul și gradul de coacere sunt omogene. Căpșunile fac parte din categoria extra sau I.
Produsul „Fraise du Périgord” se prezintă sub formă proaspătă sau congelată rapid.
Căpșunile proaspete au în mod obligatoriu frunzulițe verzi și proaspete. Au un aspect îngrijit, indiferent de tipul de ambalaj utilizat.
Căpșunile congelate rapid sunt întregi sau tăiate, cu sau fără codițe.
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
—
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Producția de căpșuni trebuie să aibă loc în aria geografică. Aceasta include următoarele etape: plantarea, recoltarea și aprobarea.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată
„Fraise du Périgord” comercializată proaspătă este ambalată și depozitată înainte de expediere în aria geografică delimitată. Mai concret, căpșunile sunt recoltate direct în unitățile de vânzare deoarece căpșuna este un produs foarte fragil și trebuie evitate toate manipulările inutile ale produsului, care dăunează calității și păstrării sale. În plus, produsul este ambalat în aria geografică pentru a se facilita trasabilitatea și controlul produselor.
Căpșunile se recoltează manual direct în unitatea de vânzare, cu o greutate maximă netă de 10 kg Pentru a se evita strivirea fructelor, căpșunile sunt aranjate în maximum 3 straturi.
O unitate de vânzare trebuie să conțină numai căpșuni din același soi și din aceeași categorie.
Căpșunile sunt apoi depozitate la rece înainte de expediere și de comercializare către consumator, timp de maximum 48 de ore. Pentru a feri căpșunile de un stres termic care ar provoca alterări ireversibile ale calității, viteza de refrigerare a fructelor trebuie adaptată la temperatura fructelor în momentul recepției.
„Fraise du Périgord” poate fi congelată rapid în afara ariei geografice.
„Fraise du Périgord” poate fi ambalată în afara ariei geografice.
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
Pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute de reglementările privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea trebuie să includă, în același câmp vizual, denumirea înregistrată a produsului și simbolul IGP al Uniunii Europene.
Etichetele aplicate pe unitățile de vânzare includ obligatoriu:
|
— |
Denumirea IGP: „Fraise du Périgord”; |
|
— |
„Certificată de:”, completată cu numele organismului de certificare. |
Fiecare unitate de vânzare destinată consumatorilor poartă un număr care permite identificarea producătorului.
Pentru căpșunile comercializate proaspete, fiecare unitate de vânzare destinată consumatorilor închisă (cu capac, folie alimentară) poartă un logo reprodus în continuare, definit de grup și pus la dispoziția tuturor operatorilor. În ceea ce privește unitățile de vânzare destinate consumatorilor deschise, ambalate pe platouri, logoul figurează fie pe unitatea de vânzare, fie pe platou.
Etichetele căpșunilor congelate rapid includ aceleași informații ca și etichetele produselor proaspete și cuprind, în plus, temperatura de păstrare și data durabilității minimale (DDM).
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică de producție a „Fraise du Périgord” cuprinde o mare parte din departamentul Dordogne și câteva comune limitrofe din departamentul Lot:
Departamentul Dordogne
Cantons de Bergerac-1, Bergerac-2, Coulounieix-Chamiers, Isle-Manoire, Lalinde, Montpon-Ménestérol, Pays de la Force, Périgord Central, Saint-Astier, Sarlat-la-Canéda, Vallée Dordogne, Vallée de l’Isle, Vallée de l’Homme.
Communes d’Agonac, Ajat, Allemans, Antonne-et-Trigonant, Archignac, Auriac-du-Périgord, Azerat, (La)Bachellerie, Bardou, Bars, Bertric-Burée, Biras, Blis-et-Born, Boisse, (La)Boissière-d’Ans, Borrèze, Bouniagues, Bourdeilles, Bourg-des-Maisons, Bourg-du-Bost, Brantôme en Périgord (pentru partea care corespunde teritoriului comunei delegate Saint-Julien-de-Bourdeilles la 1 ianuarie 2016), Brouchaud, Bussac, Calviac-en-Périgord, Carlux, Carsac-Aillac, (La)Cassagne, Cazoulès, Celles, Cercles, Champcevinel, (Le)Change, Chapdeuil, Chassaignes, Château-l’Évêque, Chavagnac, Chourgnac, Colombier, Coly, Comberanche-et-Épeluche, Condat-sur-Vézère, Conne-de-Labarde, Cornille, Coulaures, Coutures, Creyssac, Cubjac, (La)Dornac, Douchapt, Escoire, Faurilles, Faux, Fossemagne, Gabillou, (La)Gonterie-Boulouneix, Grand-Brassac, Granges-d’Ans, Hautefort, Issigeac, Jayac, (La)Jemaye, (Le)Lardin-Saint-Lazare, Léguillac-de-Cercles, Limeyrat, Lisle, Lusignac, Mayac, Milhac-d’Auberoche, Monbazillac, Monmadalès, Monmarvès, Monsaguel, Montagnac-d’Auberoche, Montagrier, Montaut, Nadaillac, Orliaguet, Paulin, Paussac-et-Saint-Vivien, Périgueux, Petit-Bersac, Peyrillac-et-Millac, Plaisance, Ponteyraud, Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt, Prats-de-Carlux, Ribagnac, Ribérac, Sadillac, Saint-André-de-Double, Saint-Antoine-d’Auberoche, Saint-Aubin-de-Cadelech, Saint-Aubin-de-Lanquais, Saint-Capraise-d’Eymet, Saint-Cernin-de-Labarde, Saint-Crépin-et-Carlucet, Sainte-Eulalie-d’Ans, Saint-Geniès, Saint-Géraud-de-Corps, Saint-Julien-de-Lampon, Saint-Just, Saint-Léon-d’Issigeac, Saint-Martin-de-Gurson, Saint-Martin-de-Ribérac, Saint-Méard-de-Drône, Saint-Méard-de-Gurçon, Sainte-Mondane, Sainte-Orse, Saint-Pantaly-d’Ans, Saint-Pardoux-de-Drône, Saint-Paul-Lizonne, Saint-Perdoux, Saint-Rabier, Sainte-Radegonde, Saint-Rémy, Saint-Sulpice-de-Roumagnac, Saint-Victor, Saint-Vincent-de-Connezac, Salignac-Eyvigues, Savignac-les-Églises, Segonzac, Sencenac-Puy-de-Fourches, Simeyrols, Siorac-de-Ribérac, Temple-Laguyon, Thenon, Tocane-Saint-Apre, Tourtoirac, Trélissac, Vanxains, Veyrignac și Villetoureix.
Departamentul Lot
Communes d’Anglars-Nozac, Fajoles, Gourdon, Léobard, Masclat, Milhac, Payrignac, Rouffilhac și Saint-Cirq-Madelon.
5. Legătura cu aria geografică
Caracterul specific al ariei
Aria geografică a IGP „Fraise du Périgord” corespunde ariei istorice de producție a căpșunilor în Périgord în care au fost plantate căpșunării pe terenuri special adaptate acestei culturi.
Aria geografică de producție a IGP „Fraise du Périgord” acoperă în principal centrul și sudul/sud-estul departamentului Dordogne, precum și o foarte mică parte din departamentul Lot limitrofă la sud-est departamentului Dordogne.
Caracteristicile pedogeologice ale zonei de producție îi conferă un relief deluros spre vest și mai accidentat la est, unde pădurile sunt aproape omniprezente. Particularitatea acestei regiuni este prezența cvasi-predominantă a pădurii amestecate cu parcele cultivate, adesea pe parcele despădurite în prealabil pe coaste cu o bună expunere la soare.
Având o deschidere mare la ocean, zona Périgord beneficiază în ansamblul său de o climă oceanică temperată. Temperatura medie este de aproximativ 12 °C, fără variații anuale mari. Precipitațiile sub formă de ploaie sunt destul de abundente: 800-900 mm pe an.
Cultivarea căpșunilor în Dordogne apare la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar la nivel foarte restrâns. Abia după cel de Al Doilea Război Mondial apar pe solurile ușoare, nisipoase și acide ale coastelor din Eglise-Neuve de Vergt adevărate culturi de căpșuni.
În anii 1960, producătorii devin conștienți că trebuie să reînnoiască plantațiile care se degradează destul de rapid din cauza epuizării solurilor. Începând de atunci, pentru a beneficia de soluri noi, aceștia încep să defrișeze crângurile de castani și își dau seama că aceste soluri umede sunt foarte propice culturilor de căpșuni: producția ajunge la 1 000 de tone în 1960. În 1988 este înființată Uniunea Interprofesională pentru „Fraise du Périgord” (UIFP); aceasta reunește producătorii, cooperativele, piața cu vânzare prin licitație electronică din Vergt și expeditorii privați.
Vechimea producției și crearea unor structuri profesionale specifice au permis dezvoltarea unor practici comune pe baza priceperii producătorilor „Fraise du Périgord” în materie de selecție a parcelelor (natura solurilor) și a soiurilor (soiuri cu calități gustative), de gestionare a culturilor (biloane, structuri acoperite) și a recoltării (recoltare manuală direct în unitățile de ambalare). Aceste practici de producție permit obținerea unor căpșuni de calitate ale căror condiții de stocare înainte de expediere sunt de asemenea normate, dată fiind fragilitatea produsului.
Caracteristicile specifice ale produsului
Produsul „Fraise du Périgord” se caracterizează prin modul de cultivare în câmp deschis, în timp ce producția fără pământ s-a generalizat în Europa, și se diferențiază de căpșunile standard prin condițiile de recoltare și de prezentare. Pentru a putea fi recoltat la maturitate, fructul trebuie să fi dobândit culoarea caracteristică soiului selecționat, în mod omogen.
„Fraise du Périgord” se culege manual direct în unitatea de vânzare, acordându-se cea mai mare grijă prezentării sale. Căpșuna este sănătoasă, fără deformări, strălucitoare. Fructele se aranjează într-o manieră îngrijită după calibru, în cel mult trei straturi suprapuse pentru a se evita strivirea fructelor în unitățile de ambalare mai mari. Căpșunile prezintă o colorație, un calibru și un grad de coacere omogene.
Legătura cauzală
Legătura cauzală se bazează pe calitatea și reputația „Fraise du Périgord”.
Condițiile pedoclimatice ale ariei sunt propice producției de „Fraise du Périgord”. Căpșunile se cultivă în general pe coaste, adesea pe parcele care au fost defrișate în prealabil, și anume cu soluri „noi” și expuse la soare pentru o coacere corespunzătoare. Solurile selecționate în funcție de caracteristicile lor: soluri filtrante, mai degrabă nisipoase, cu pH-ul ușor acid și lipsite de calcar activ. Căpșunii se cultivă în biloane pentru a se facilita astfel drenarea solurilor și a se evita asfixierea plantelor. Au fost introduse fertilizarea și irigarea prin picurare care țin seama de natura solurilor, iar aceste operațiuni sunt perfect gestionate pentru a răspunde nevoilor plantei.
În Périgord, căpșunile beneficiază de temperaturi blânde, fără variații mari, ceea ce permite o creștere și o coacere omogenă a fructelor. Datorită cultivării în câmp deschis în structuri acoperite, cel mai târziu în momentul înfloririi, consumatorul poate găsi „Fraise du Périgord” pe rafturi timp de cel puțin 6 luni pe an, din aprilie până în octombrie. În plus, această perioadă lungă de producție permite fidelizarea culegătorilor, ale căror competențe în materie de recoltare sunt esențiale pentru calitatea produsului. Căpșunile proaspete sunt practic recoltate manual direct într-o unitate de vânzare destinată consumatorilor, acordându-se cea mai mare atenție prezentării, formei și culorii fructelor. Gestionarea în structuri acoperite a căpșunilor protejează fructele de intemperii (vânt puternic, ploaie, grindină), garantează curățenia și strălucirea fructelor, permite menținerea căpșunilor la o temperatură mai ridicată și le conferă un caracter timpuriu, făcând totodată ca sezonul de producție să fie mai extins. Aceasta permite de asemenea protejarea căpșunei de căldurile prea mari care pot, la rândul lor, dăuna fructelor. În acest caz, producătorul trebuie să culeagă căpșunile în perioadele cele mai răcoroase și să le protejeze de căldură pe măsură ce procesul de recoltare avansează. Se acordă o atenție specială temperaturilor din momentul recoltării și al depozitării. Căpșuna astfel obținută poate fi ulterior congelată rapid, dar într-un interval care să permită menținerea caracteristicilor fructelor.
„Fraise du Périgord” se bucură de o reputație atestată printr-o valorificare a produsului încă de demult. Produsul s-a impus așadar în diverse locuri de comercializare, astfel cum atestă articolul dintr-un ziar din 31 mai 1974: „La Rungis, «Fraise du Périgord» s-a negociat de la 3,50 franci la 4,80 franci pe kg, iar căpșunile din Lot-et-Garonne de la 2,80 franci la 3,80 franci”.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]
https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDC-FraisePerigord.pdf
|
18.5.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 170/51 |
Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol
(2020/C 170/09)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
„SOLTVADKERTI”
PDO-HU-02171
Data cererii: 28.4.2016
1. Denumirea propusă pentru înregistrare
Soltvadkerti
2. Tipul de indicație geografică
DOP – denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
|
4. |
Vin spumant |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
Vin alb
Un vin de culoare verde pal sau galben-verzui, cu o aromă discretă de floare de viță‐de‐vie și cu un gust remanent persistent, puternic acidulat, aspru.
|
* |
Limitele stabilite în legislația UE se aplică tăriei alcoolice totale maxime și conținutului total maxim de dioxid de sulf. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
11,5 |
|
Aciditate totală minimă |
5,5 g/l exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
18 |
|
Conținutul maxim de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
|
Vin din struguri stafidiți
Un vin galben-auriu cu o aromă complexă, un conținut natural ridicat de zahăr, o textură corpolentă, onctuoasă și un gust și o aromă complexe, care amintesc de gustul mierii și al fructelor coapte sau uscate.
|
* |
Limitele stabilite în legislația UE se aplică tăriei alcoolice totale maxime și conținutului total maxim de dioxid de sulf. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
9 |
|
Aciditate totală minimă |
5,5 g/l exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
18 |
|
Conținutul maxim de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
|
Vin spumant
Un vin spumant proaspăt, ușor și aerat, cu gust persistent, de intensitate medie, cu o culoare verde pal sau galben-verzui pal și o aromă discretă de flori, fermă, vioaie, revigorantă, acidulată și fructată caracteristică, precum și cu aroma specifică a soiului Ezerjó.
|
* |
Limitele stabilite în legislația UE se aplică conținutului total maxim de dioxid de sulf. |
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
13 |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
10 |
|
Aciditate totală minimă |
5,5 g/l exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
18 |
|
Conținutul maxim de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
|
5. Practici oenologice
(a) Practici oenologice esențiale
Vin alb și vin obținut din struguri stafidiți
Restricții aplicabile producerii vinurilor
|
— |
strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua în care sunt recoltați; |
|
— |
presarea se poate realiza numai cu prese discontinue; |
|
— |
este obligatorie purificarea mustului; |
|
— |
este obligatorie fermentarea controlată a mustului la maximum 18 °C. |
Vin spumant
Restricții aplicabile producerii vinurilor
|
— |
este obligatorie fermentarea în sticle sau recipiente; |
|
— |
este obligatorie a doua fermentare timp de cel puțin trei luni; |
|
— |
trebuie să aibă loc maturarea suplimentară în recipiente timp de cel puțin șase luni; |
|
— |
este obligatorie maturarea în sticle timp de cel puțin trei luni. |
Metoda de cultivare a viței-de-vie, distanțarea și încărcarea mugurilor
Practică de cultivare
Sunt permise următoarele metode pentru conducerea viței-de-vie:
|
— |
formă de conducere în coroană; |
|
— |
pe tulpină joasă, semiînaltă sau înaltă. |
Densitatea viței-de-vie trebuie să fie de cel puțin 4 000 de butuci de viță-de-vie/ha, iar distanța dintre plantele de viță-de-vie trebuie să fie de cel puțin 0,8 m. Procentul de viță-de-vie absentă și proporția plantelor de viță-de-vie străine combinate pe o plantație viticolă nu trebuie să depășească 10 % din numărul de plante de viță-de-vie la momentul plantării.
Stabilirea datei recoltării
Practică de cultivare
Data de începere a recoltării este fixată de Comunitatea vitivinicolă Soltvadkert pe baza unei recolte de probă efectuate săptămânal începând cu data de 1 august. Produsele fabricate din struguri recoltați înainte de data de începere a recoltării stabilită de Comunitatea vitivinicolă nu pot fi comercializate cu eticheta cu denumirea de origine protejată Soltvadkerti. Data recoltării este publicată sub forma unui anunț al comunităților vitivinicole.
Conținutul minim de zahăr și tăria alcoolică potențială a strugurilor
Restricții aplicabile producerii vinurilor
Conținutul minim de zahăr natural al strugurilor, conform scării gradelor mustului în Ungaria (la 17,5 °C), este de 17 pentru vinul alb, de 20 pentru vinul din struguri stafidiți și de 16 pentru vinul spumant.
Tăria alcoolică potențială minimă a strugurilor (% vol., la 20 °C) este de 10,6 pentru vinul alb, de 12,83 pentru vinul din struguri stafidiți și de 9,87 pentru vinul spumant.
(b) Producții maxime
vin și vin spumant
70 hl/ha
producția de struguri
10 000 kg de struguri la hectar
6. Arealul geografic delimitat
Arealele în limitele administrative ale localității Soltvadkert, care sunt clasificate în clasele I și II, în conformitate cu cadastrul viticol.
7. Soiul (soiurile) principal(e) de struguri de vin
ezerjó – kolmreifler
ezerjó – korponai
ezerjó – szadocsina
ezerjó - tausendachtgute
ezerjó – tausendgute
ezerjó – trummertraube
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Factori naturali (vin și vin spumant)
Situat între fluviul Dunărea și râul Tisa, arealul de producție se distinge de regiunea înconjurătoare. Caracteristicile sale ecologice sunt determinate, în principal, de altitudinea joasă. Cea mai mare parte a arealului este situată la altitudini cuprinse între 110 m și 120 m deasupra nivelului mării. Terenul este plat, cu diferențe de altitudine care nu depășesc 10-15 m.
Straturile de nisip aluvionar sunt proprietăți specifice ale arealului de producție, cu soluri de câmpie subiacente și câteva porțiuni cu loess calcaros. În general, solurile nisipoase se încălzesc rapid, culorile lor vii reflectând mai bine lumina soarelui, ceea ce contribuie la coacerea strugurilor; datorită conținutului de cuarț de peste 75 %, solurile sunt imune la filoxeră. Datorită conținutului de minerale, capacitatea nutritivă a subsolului are o influență pozitivă asupra calității strugurilor.
Condițiile climatice ale arealului de producție sunt determinate de clima continentală, caracterizată în special prin veri fierbinți și ierni reci. Temperatura medie este de aproximativ 10-11 °C. Numărul mediu de ore cu soare este de 2 100 pe an. Cantitatea medie de precipitații anuale este de 500-550 mm, ceea ce îndeplinește în mare măsură condițiile necesare producerii strugurilor, deși distribuția anuală nu este uniformă. Lacul Soltvadkert are o influență benefică asupra climei din arealul de producție.
Factori umani (vin)
Cultivarea strugurilor pentru a produce vin Soltvadkerti datează din secolul al XVIII-lea. Perseverența și eforturile intense depuse de localnici au transformat dunele de nisip bătute de soare și măturate de vânt într-un areal de producție roditor. Sârguința, combinată cu talentul lor, a fost transmisă din generație în generație și a avut ca rezultat o cultură prosperă a producției de struguri și fructe.
Datorită condițiilor ecologice locale, soiului utilizat și priceperii localnicilor, producția de vin Soltvadkerti a înregistrat o dezvoltare semnificativă. Grație locuitorilor și vinificatorilor locali, producția de struguri și tradițiile sunt păstrate, iar buna reputație a vinurilor Soltvadkerti este protejată. Unitățile de vinificație familiale care își desfășoară activitatea în zonă au devenit forța motrice a acestei producții. Limitarea producției și stabilirea unei date de recoltare specifice au fost decisive în dezvoltarea tehnicilor de producție a strugurilor. Vinificația se bazează pe tehnologii reductive, fiind îmbunătățită suplimentar prin învechirea în butoaie.
Ezerjó este un soi de struguri din Ungaria, cu o istorie îndelungată, din care se obține vin alb și a devenit un soi important în arealul Soltvadkert din regiunea viticolă Kunság. Caracterul distinct și unic al acestui soi este conferit de faptul că poate fi folosit la producerea vinului, a vinului din struguri stafidiți sau a vinului spumant.
Prezentarea și demonstrarea legăturii cauzale (vin)
|
— |
Arealul de producție are un efect considerabil asupra caracteristicilor vinului, care se manifestă în următoarele moduri: |
|
— |
Solul calcaros are o influență pozitivă asupra compoziției acide a strugurilor. |
|
— |
Conținutul de minerale al subsolului îi potențează caracterul puternic. |
|
— |
Căldura totală măsurată în timpul perioadei de vegetație și efectul pozitiv al numărului de ore de soare contribuie la coacerea strugurilor și la creșterea conținutului de zahăr, iar echilibrul dintre aciditate și alcool contribuie la obținerea unor vinuri armonioase. |
|
— |
Temperatura lacului Soltvadkert are un efect de echilibrare, reglând disponibilitatea apei subterane și generând, totodată, niveluri favorabile de umiditate. Nivelul apei subterane se află la mică adâncime, ceea ce permite ca apa să poată fi absorbită cu ușurință de rădăcinile viței-de-vie. Numărul de ore cu soare și cantitatea suficientă de apă subterană contribuie la creșterea uniformă a strugurilor, ceea ce garantează menținerea constantă a unei calități superioare a culturilor de viță-de-vie. Acest lucru reduce efectul diferenței între anii de recoltă, permițând obținerea unui vin de calitate superioară din struguri cu o calitate constantă aproape în fiecare an. |
|
— |
În condițiile unei producții limitate și ale datei de recoltare stabilite, tehnicile de producție a strugurilor conferă arealului o calitate aparte, care este îmbunătățită și mai mult de producătorii locali printr-o combinație între vinificația reductivă și învechirea în butoaie. Acest caracter distinct definește în primul rând vinuri armonioase, cu o compoziție acidă specifică și o aciditate ridicată, precum și un gust catifelat caracteristic soiului. |
|
— |
Ca urmare a stafidirii naturale, conținutul de zahăr devine mai concentrat, conferind vinurilor un conținut natural de zahăr rezidual și textura corpolentă și onctuoasă. |
Factori umani (vin spumant)
Datorită compoziției sale acide specifice, acidității sale ridicate, tăriei alcoolice moderate, caracterului discret și totodată distinct, soiul de struguri Ezerjó este ideal pentru producerea vinului spumant. Tehnologia folosită pentru a obține vin spumant din vin produs în proporție de 100 % din struguri din soiul Ezerjó a fost dezvoltată recent în unitățile de vinificație locale. Caracterul unic al produsului este rezultatul caracteristicilor strugurilor cultivați aici și al utilizării tehnicilor reductive de vinificație și a fermentației și învechirii tradiționale, în sticle.
Prezentarea și demonstrarea legăturii cauzale (vin spumant)
|
— |
În special datorită particularităților solurilor nisipoase, mediul are un impact semnificativ asupra caracteristicilor vinului spumant, care se manifestă în următoarele moduri: |
|
— |
Solul calcaros conferă vinului spumant compoziția sa specifică și aciditatea delicată. |
|
— |
Deoarece strugurii sunt recoltați timpuriu, aciditatea vinului spumant este intensă și revigorantă. |
|
— |
Conținutul de minerale al subsolului îi potențează caracterul puternic. |
|
— |
Temperatura lacului Soltvadkert are un efect de echilibrare, reglând disponibilitatea apei subterane și generând, totodată, niveluri favorabile de umiditate. Nivelul apei subterane se află la mică adâncime, ceea ce permite ca apa să poată fi absorbită cu ușurință de rădăcinile viței-de-vie. Numărul de ore cu soare și cantitatea suficientă de apă subterană contribuie la creșterea uniformă a strugurilor, ceea ce garantează menținerea constantă a unei calități superioare a culturilor de viță-de-vie. Acest lucru reduce efectul diferenței între anii de recoltă, permițând obținerea unui vin spumant de calitate superioară din struguri cu o calitate constantă aproape în fiecare an. |
|
— |
Căldura totală măsurată în timpul perioadei de vegetație și efectul pozitiv al numărului de ore cu soare contribuie la coacerea strugurilor, ceea ce îi conferă vinului spumant caracterul său fructat. |
|
— |
Prelucrarea vinului prin utilizarea unei tehnologii rapide, reductive nu doar conservă aromele proaspete ale soiului, ci oferă și o culoare elegantă vinului. Prin urmare, aroma determinată de autoliză, formată în cursul producției de vin spumant, este discretă. |
9. Condiții suplimentare esențiale
Norme privind etichetarea – Norme generale privind etichetarea
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea
Descrierea condiției:
Denumiri de localități care pot fi utilizate pentru a indica unități geografice mai mici: Csábor, Szarvaskút-dűlő, Kútágas-dűlő. Denumirea unei localități poate fi utilizată numai dacă vinul a fost produs în proporție de 100 % din struguri care provin din localitatea respectivă.
Link către caietul de sarcini al produsului
https://boraszat.kormany.hu/soltvadkert