RECOMANDAREA A CONSILIULUI

din 3 aprilie 2020

în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România

(2020/C 116/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (7),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)	Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)	În data de 3 aprilie 2020, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că în România există un deficit excesiv.

(4)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (1) Consiliul adresează recomandări statului membru în cauză, invitându-l să pună capăt situației de deficit excesiv într-un anumit termen. Respectivele recomandări trebuie să stabilească un termen maxim de șase luni în care statul membru vizat să ia măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv. Mai mult decât atât, printr-o recomandare privind corectarea unui deficit excesiv, Consiliul solicită îndeplinirea unor obiective bugetare anuale care corespund, pe baza previziunilor ce stau la baza recomandării, unei ameliorări anuale minime a soldului structural, și anume a soldului ajustat ciclic, excluzând însă măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, de cel puțin 0,5 % din produsul intern brut (PIB), ca valoare de referință.

(5)

În conformitate cu previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu estimările variabilelor bugetare până în 2022, se estimează o creștere a PIB-ului real de 3,9 % în 2019. Pe baza ipotezei menținerii politicilor actuale, Comisia estimează că creșterea PIB-ului real va scădea ușor, dar va rămâne robustă, aceasta atingând 3,8 % în 2020 și 3,5 % în 2021 și în 2022. Pe de o parte, stimulul bugetar semnificativ pe care îl implică politicile actuale ar continua să dea un impuls consumului privat. Pe de altă parte, creșterea continuă a deficitului bugetar ar eroda încrederea consumatorilor și a investitorilor în sustenabilitatea traiectoriei de creștere a economiei. În consecință, se preconizează că investițiile vor scădea, întrucât investitorii privați țin seama de creșterea dezechilibrelor macroeconomice. Se preconizează că contribuția exporturilor nete va rămâne negativă pe perioada analizată în previziuni, deoarece exporturile continuă să fie afectate de cererea externă scăzută, în timp ce importurile sunt susținute de consumul privat. La rândul său, acest lucru ar deteriora și mai mult deficitul de cont curent deja ridicat.

(6)

La 10 decembrie 2019, guvernul a adoptat și i-a transmis parlamentului Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 (denumită în continuare „strategia fiscal-bugetară”), cu o țintă revizuită de deficit public de 3,8 % din PIB în 2019, care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB. Această revizuire în sus a deficitului planificat inițial de 2,8 % din PIB în 2019 s-a bazat pe datele privind execuția bugetară aferente perioadei scurse de la începutul exercițiului până la momentul respectiv. Strategia fiscal-bugetară a fost promulgată ca lege la 18 decembrie 2019.

(7)

Previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu variabile bugetare până în 2022, estimează că deficitul public va rămâne peste valoarea de referință de 3 % din PIB pe întreaga perioadă care face obiectul previziunilor. Comisia estimează un deficit public de 4 % din PIB în 2019, de 4,9 % în 2020, de 6,9 % în 2021 și de 7,7 % în 2022, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Se preconizează că deficitul structural va crește cu 1 % din PIB în 2020, cu încă 1,9 % din PIB în 2021 și cu încă 0,8 % în 2022. Creșterea deficitului estimată de Comisie este determinată în principal de creșteri semnificative ale pensiilor, adoptate în vara anului 2019. Cheltuielile mai mari cu pensiile ar contribui cu 0,9 puncte procentuale din PIB la creșterea deficitului în 2020, cu 1,7 puncte procentuale din PIB în 2021 și cu 1,1 puncte procentuale din PIB în 2022. Se estimează că dublarea alocației pentru copii, prevăzută să intre în vigoare în luna august 2020, are un cost bugetar anualizat de 0,6 % din PIB. În strategia fiscal-bugetară, guvernul estimează un deficit public de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % în 2021 și de 2,8 % în 2022. Pe baza estimărilor guvernului, acest lucru ar conduce la o ajustare structurală de 0,3 % în 2020, de 0,2 % în 2021 și de 0,6 % în 2022. Ajustarea din cadrul strategiei fiscal-bugetare este, în principal, bazată pe cheltuieli. În special, se estimează că cheltuielile cu remunerarea angajaților, cu bunurile și serviciile și cheltuielile de capital pentru care nu există cofinanțare din partea UE vor scădea ca procentaj din PIB. Estimarea de către strategia fiscal-bugetară a unui nivel mai redus al deficitului, în comparație cu previziunile Comisiei, provine din existența în strategia fiscal-bugetară a unor previziuni macroeconomice subiacente mai optimiste și din faptul că strategia fiscal-bugetară nu ia în considerare impactul bugetar al unor măsuri adoptate, în timp ce moderarea planificată a cheltuielilor curente nu este susținută pe deplin de măsuri adoptate sau anunțate în mod credibil; prin urmare, previziunile Comisiei nu au putut să țină cont pe deplin de ea.

(8)	În 2018 datoria publică a României s-a ridicat la 34,7 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei, se estimează că datoria publică va crește la 46,6 % din PIB în 2022, rămânând astfel sub valoarea de referință din tratat.

(9)

În temeiul articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, corectarea deficitului excesiv se încheie în anul următor identificării acestuia (în cazul de față în 2021), cu excepția cazului în care există circumstanțe speciale. Traiectoria de ajustare ar trebui să fie stabilită în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97, ținând seama de poziția economică și bugetară a statului membru.

(10)

În situația actuală, în România există astfel de circumstanțe speciale. Corectarea deficitului excesiv până în 2021 ar necesita o ajustare bugetară prea drastică și ar duce la o pierdere semnificativă de producție. O traiectorie de ajustare mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și ar ține seama de faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. Reformele structurale realizate în paralel cu consolidarea bugetară vor contribui la corectarea durabilă a deficitului excesiv. În acest context și ținând seama de situația economică și bugetară din România, este justificat ca termenul pentru corectarea deficitului excesiv să fie 2022.

(11)

O traiectorie de ajustare credibilă și sustenabilă în acest termen ar impune României să atingă o țintă de deficit public global de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % din PIB în 2021 și de 2,8 % din PIB în 2022, care, pe baza previziunilor Comisiei, corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (2) de 8,2 % în 2020, de 5,5 % în 2021 și de 5,5 % în 2022. O astfel de rată de creștere a cheltuielilor nete va fi indicatorul principal utilizat pentru evaluarea efortului bugetar, în cazul în care este necesară o analiză atentă. Ajustarea anuală corespunzătoare a soldului structural este de 0,5 % din PIB în 2020, de 0,8 % din PIB în 2021 și de 0,8 % din PIB în 2022. Pe baza previziunilor actuale, aceste ținte permit în continuare creșteri anuale ale cheltuielilor nete în termeni reali. Atingerea țintelor respective va necesita, probabil, reexaminarea creșterilor semnificative legiferate ale pensiilor, precum și alte măsuri recente care determină deteriorarea puternică a deficitului în cadrul scenariului de referință.

(12)	Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să garanteze corectarea durabilă, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei.

(13)	Din 2016, România a derogat în mod sistematic și repetat de la normele bugetare prevăzute în cadrul bugetar național, făcându-le astfel în mare măsură ineficiente. Este extrem de important ca pe viitor România să asigure aplicarea deplină a cadrului bugetar național.

(14)

Pe termen mediu și lung, riscurile legate de soliditatea finanțelor publice par ridicate, acestea fiind determinate de deficitele bugetare ridicate și de costurile îmbătrânirii populației. Creșterile pensiilor, adoptate în vara anului 2019 și programate să intre în vigoare în perioada 2019-2021, joacă un rol important în cadrul acestor riscuri. Acest lucru confirmă nevoia urgentă de a restabili pe deplin sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice,

RECOMANDĂ:

1.	România ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2022.

2.

România ar trebui să atingă o țintă de deficit public global de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % din PIB în 2021 și de 2,8 % din PIB în 2022, ceea ce corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 8,2 % în 2020, de 5,5 % în 2021 și de 5,5 % în 2022, care corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB în 2020, de 0,8 % din PIB în 2021 și de 0,8 % din PIB în 2022.

3.

România ar trebui să precizeze și să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului său excesiv până cel târziu în 2022. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure corectarea durabilă, într-o manieră favorabilă creșterii. România ar trebui să utilizeze orice venit excepțional în vederea reducerii deficitului.

4.

Consiliul stabilește data de 15 septembrie 2020 ca termen-limită până la care România să ia măsuri eficace și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, să prezinte un raport detaliat privind strategia de consolidare pe care o are în vedere pentru atingerea țintelor. Ulterior, autoritățile române ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor recomandări cel puțin o dată la șase luni, până la corectarea deficitului excesiv.

În plus, autoritățile române ar trebui să se asigure de aplicarea integrală a cadrului bugetar național. Pentru a asigura succesul strategiei de consolidare bugetară, va fi important, de asemenea, ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample, în concordanță cu recomandările Consiliului adresate României în contextul Semestrului european și în special cu recomandările legate de procedura privind dezechilibrele macroeconomice.

Prezenta recomandare se adresează României.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(2)  Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Formarea brută de capital fix finanțată la nivel național este repartizată de-a lungul unei perioade de 4 ani. Se iau în calcul și măsurile discreționare privind veniturile sau creșterile veniturilor impuse prin lege. Măsurile cu caracter excepțional, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, sunt compensate.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9747 — Lagardère Travel Retail/BTA/JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 116/02)

La 31 martie 2020, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32020M9747. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

7 aprilie 2020

(2020/C 116/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0885
JPY	yen japonez	118,55
DKK	coroana daneză	7,4675
GBP	lira sterlină	0,88093
SEK	coroana suedeză	10,8788
CHF	franc elvețian	1,0582
ISK	coroana islandeză	155,30
NOK	coroana norvegiană	11,0945
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,215
HUF	forint maghiar	357,62
PLN	zlot polonez	4,5356
RON	leu românesc nou	4,8315
TRY	lira turcească	7,3562
AUD	dolar australian	1,7578
CAD	dolar canadian	1,5259
HKD	dolar Hong Kong	8,4381
NZD	dolar neozeelandez	1,8160
SGD	dolar Singapore	1,5501
KRW	won sud-coreean	1 319,39
ZAR	rand sud-african	19,9838
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6802
HRK	kuna croată	7,6320
IDR	rupia indoneziană	17 562,95
MYR	ringgit Malaiezia	4,7268
PHP	peso Filipine	54,915
RUB	rubla rusească	82,5675
THB	baht thailandez	35,665
BRL	real brazilian	5,6678
MXN	peso mexican	26,4166
INR	rupie indiană	82,2520

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Adoptarea Deciziei Comisiei privind notificarea de către Republica Cehă a unui plan național de tranziție modificat, în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale

(2020/C 116/04)

La data de 6 aprilie 2020, Comisia Europeană a adoptat Decizia C(2020) 2009 a Comisiei privind notificarea de către Republica Cehă a unui plan național de tranziție modificat, în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (1).

Documentul este disponibil pe internet la următoarea adresă: https://circabc.europa.eu/ui/welcome

---

(1)  JO L 334, 17.12.2010, p. 17..

Sisteme de identificare electronică notificate în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (1)

(2020/C 116/05)

Denumirea sistemului	Mijloace de identificare electronică în cadrul sistemului notificat	Statul membru care emite notificarea	Nivelul de garanție	Autoritatea responsabilă de sistem	Data publicării în Jurnalul Oficial al UE
Sistemul german de identificare electronică bazat pe controlul aprofundat al accesului	Carte de identitate națională Permis de ședere electronic	Republica Federală Germania	Ridicat	Ministerul Federal de Interne Alt-Moabit 140 10557 Berlin DGI2@bmi.bund.de + 49 30186810	26.9.2017
SPID – Sistemul public de identitate digitală	Mijloace de identificare electronică SPID furnizate de: — Aruba PEC S.p.A. — Namirial S.p.A. — InfoCert S.p.A. — In.Te.S.A. S.p.A. — Poste Italiane S.p.A — Register S.p.A. — Sielte S.p.A. — Telecom Italia Trust Technologies S.r.l.	Italia	Ridicat Substanțial Scăzut	AgID – Agenția pentru Domeniul Digital Italia Viale Liszt, 21 00144 Roma eidas-spid@agid.gov.it + 39 0685264407	10.9.2018
	— Lepida S.p.A.				13.9.2019
Sistemul național de identificare și de autentificare (NIAS)	Carte de identitate personală (eOI)	Republica Croația	Ridicat	Ministerul Administrației Publice, Republica Croația Maksimirska 63 10000 Zagreb e-gradjani@uprava.hr	7.11.2018
Sistemul estonian de identificare electronică: carte de identitate Sistemul estonian de identificare electronică: permis de ședere Sistemul estonian de identificare electronică: Digi-ID Sistemul estonian de identificare electronică: e-Residency Digi-ID Sistemul estonian de identificare electronică: Mobiil-ID Sistemul estonian de identificare electronică: carte de identitate diplomatică	— carte de identitate — permis de ședere — Digi-ID — e-Residency Digi-ID — Mobiil-ID — carte de identitate diplomatică	Republica Estonia	Ridicat	Poliția și Direcția Poliției de Frontieră Pärnu mnt 139 15060 Tallinn eid@politsei.ee + 372 6123000	7.11.2018
Documento Nacional de Identidad electrónico (document național de identitate electronic) (DNIe)	Carte de identitate spaniolă (DNIe)	Regatul Spaniei	Ridicat	Ministerul de Interne – Regatul Spaniei C/Julián González Segador, s/n 28043 Madrid divisiondedocumentacion@policia.es	7.11.2018
Carte de identitate națională luxemburgheză (carte de identitate electronică)	Carte de identitate electronică luxemburgheză	Marele Ducat al Luxemburgului	Ridicat	Ministerul Afacerilor Interne BP 10 L-2010 Luxemburg minint@mi.etat.lu secretariat@ctie.etat.lu + 352 24784600	7.11.2018
Sistemul belgian de identificare electronică FAS/eCards	Carte de identitate electronică pentru cetățenii belgieni Carte de identitate electronică pentru străini	Regatul Belgiei	Ridicat	Serviciul Public Federal Strategie și Sprijin (BOSA)/Direcția Generală Transformare Digitală Simon Bolivarlaan 30 1000 Brussel eidas@bosa.fgov.be	27.12.2018
Cartăo de Cidadăo (CC)	Carte de identitate națională portugheză (carte de identitate electronică)	Republica Portugheză	Ridicat	AMA – Agenția de Modernizare Administrativă Rua de Santa Marta 55, 3° 1150-294 Lisabona ama@ama.pt + 351 217231200	28.2.2019
GOV.UK Verify	— Mijloace de identificare electronică GOV.UK Verify furnizate de: — Barclays — Experian — Post Office — SecureIdentity — Digidentity	Regatul Unit	Substanțial Scăzut	Government Digital Service The White Chapel Building 10 Whitechapel High St London E1 8QS eidas-support@digital.cabinet-office.gov.uk + 44 78585008654	2.5.2019
Sistemul italian de identificare electronică bazat pe cartea de identitate națională (CIE)	Carta di Identità Elettronica (CIE)	Italia	Ridicat	Ministry of Interior (Ministerul Afacerilor Interne) Piazza del Viminale 1 00184 Roma segreteriaservizidemografici@interno.it + 39 0646527751	13.9.2019
Național sistemul de identificare al Republicii Cehe	Carte de identitate electronică cehă	Republica Cehă	Ridicat	Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Cehe Nad Štolou 936/3 P. O. BOX 21 170 34 Praga 7 eidas@mvcr.cz	13.9.2019
Cadrul neerlandez de încredere pentru identificarea electronică (Afsprakenstelsel Elektronische Toegangsdiensten)	Mijloc eliberat în cadrul aplicației eHerkenning (pentru întreprinderi)	Regatul Țărilor de Jos	Ridicat Substanțial	Ministerul Afacerilor Interne și al Relațiilor din cadrul Regatului – Logius Postbus 96810 2509 JE Den Haag info@eherkenning.nl	13.9.2019
Sistemul slovac de identificare electronică	Carte de identitate electronică slovacă	Republica Slovacă	Ridicat	Biroul viceprim-ministrului Republicii Slovace însărcinat cu investițiile și informatizarea Štefánikova 15 811 05 Bratislava eidas@vicepremier.gov.sk + 421 220928177	18.12.2019
Sistemul leton de identificare electronică	eID karte eParaksts karte eParaksts karte+ eParaksts	Letonia	Ridicat Substanțial	Oficiul pentru cetățenie și migrație (OCMA) al Ministerului de Interne al Republicii Letonia Čiekurkalna 1. līnija 1 k-3 LV-1026, Rīga rigas.1.nodala@pmlp.gov.lv Centrul de radio și televiziune de stat din Letonia (LVRTC) Ērgļu iela 14 Rīga LV-1012 eparaksts@eparaksts.lv	18.12.2019
Sistemul belgian de identificare electronică FAS/itsme®	itsme® mobile App	Regatul Belgiei	Ridicat	Serviciul Public Federal Strategie și Sprijin (BOSA)/Direcția Generală Transformare Digitală Simon Bolivarlaan 30 1000 Brussel eidas@bosa.fgov.be	18.12.2019
Sistemul danez de identificare electronică (NemID)	Cartelă NemID Aplicație pentru dispozitive mobile NemID Dispozitiv de autentificare electronică (token) NemID NemID pe hardware IVR NemID Cartelă Magna NemID (cartelă de acces)	Regatul Danemarcei	Substanțial	Agenția pentru Digitizare, Ministerul Finanțelor Landgreven 4 1017 Copenhagen K digst@digst.dk + 45 33925200	8.4.2020
Chave Móvel Digital (CMD)	Chei digitală mobilă (identificare electronică mobilă)	Republica Portugheză	Ridicat	AMA – Agenția de Modernizare Administrativă Rua de Santa Marta 55, 3° 1150-294 Lisabona ama@ama.pt + 351 217231200	8.4.2020

---

(1)  JO L 257, 28.8.2014, p. 73.

Cerere de exprimare a interesului pentru numirea ca membru cu calificare tehnică al Camerei de recurs a Agenției Europene pentru Produse Chimice

(2020/C 116/06)

Descrierea agenției

Agenția Europeană pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”), înființată la data de 1 iunie 2007 și având sediul în Helsinki, Finlanda, joacă un rol esențial în punerea în aplicare a Regulamentelor REACH, CLP, BPR și PIC.

REACH (1) este Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. Acesta a intrat în vigoare la 1 iunie 2007. Dispozițiile articolelor 75-111 din REACH reglementează funcționarea agenției și descriu sarcinile pe care aceasta le îndeplinește.

CLP (2) este Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea produselor chimice. Acesta a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009. Articolul 50 din regulament descrie sarcinile agenției.

BPR (3) este Regulamentul privind produsele biocide, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013 și reglementează introducerea pe piață și utilizarea produselor biocide. Dispozițiile articolului 74 din BRP descriu rolul agenției.

PIC (4) este Regulamentul privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză, care a intrat în vigoare la 1 martie 2014 și gestionează importul și exportul anumitor produse chimice periculoase și stabilește obligații în sarcina societăților care intenționează să exporte astfel de produse chimice către țări din afara UE. Dispozițiile articolului 6 din PIC descriu sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească agenția.

Agenția a fost, de asemenea, însărcinată recent cu sarcini specifice în cadrul Directivei-cadru privind deșeurile (5) și al Regulamentului privind poluanții organici persistenți (6).

Pentru informații suplimentare, vă invităm să consultați următorul site web: http://www.echa.europa.eu/

Camera de recurs

Articolele 89-94 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7) stabilesc dispozițiile relevante referitoare la acțiunile de recurs. Articolul 89 prevede înființarea unei Camere de recurs. Camera de recurs este responsabilă pentru adoptarea de decizii privind acțiunile de recurs introduse împotriva anumitor decizii individuale ale agenției, astfel cum se prevede la articolul 91 din REACH.

Camera de recurs este responsabilă, de asemenea, pentru adoptarea de decizii privind acțiunile de recurs introduse împotriva deciziilor agenției, astfel cum sunt definite la articolul 77 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (8).

Camera de recurs este formată dintr-un președinte și din alți doi membri. Membrii fac parte din personalul agenției. Aceștia trebuie să aibă membri supleanți, care nu fac parte din personalul agenției și care îi înlocuiesc în absența lor. Calificările membrilor sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1238/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de stabilire a normelor privind calificările membrilor Comisiei de recurs a Agenției Europene pentru Produse Chimice (9). În conformitate cu acest regulament, Camera de recurs este formată din membri cu calificare tehnică și juridică.

Președintele și ceilalți membri ai Camerei de recurs sunt independenți. Aceștia nu se supun niciunor instrucțiuni în luarea deciziilor lor. Ei nu îndeplinesc alte atribuții în cadrul agenției.

Atunci când adoptă decizii privind acțiunile de recurs, președintele și ceilalți membri ai Camerei de recurs trebuie să respecte normele de organizare și să urmeze procedura stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 771/2008 al Comisiei (10), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/823 al Comisiei (11).

Pentru a asigura buna funcționare a Camerei de recurs, aceasta este sprijinită, în îndeplinirea sarcinilor sale, de o grefă, condusă de un grefier.

Ce propunem

Membrul cu calificare tehnică din cadrul Camerei de recurs are următoarele sarcini:

—	să examineze acțiunile de recurs introduse și să ia decizii în mod independent și imparțial cu privire la acestea;

—	să respecte principiile și normele juridice în cadrul procedurilor;

—	să acționeze în calitate de raportor pentru recursuri, astfel cum a fost desemnat de președinte;

—	să efectueze analiza inițială a recursurilor;

—	să participe la adoptarea deciziilor de procedură (de exemplu, intervenții, suspendarea procedurilor);

—	să propună măsuri procedurale (de exemplu, să solicite părților să furnizeze informații suplimentare în legătură cu anumite aspecte ale cauzei; să adreseze întrebări părților);

—	să participe la audieri;

—	să elaboreze în timp util și cu meticulozitate deciziile finale cu privire la acțiunile de recurs.

Criterii obligatorii (criterii de eligibilitate)

Pentru a fi luați în considerare pentru faza de selecție, candidații trebuie să întrunească, la data-limită de depunere a candidaturilor, următoarele criterii formale:

—	să fie cetățeni ai unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene (12) sau ai unuia dintre statele membre ale Spațiului Economic European (Islanda, Liechtenstein, Norvegia);

—

să dețină o diplomă recunoscută, obținută fie: — în urma absolvirii de studii universitare a căror durată normală este de patru ani sau mai mult și care permit accesul la studii post-universitare; sau — în urma absolvirii de studii universitare, atestate printr-o diplomă, a căror durată normală este de trei ani și a acumulării în plus a unui an de experiență profesională în domeniu (această perioadă de un an de experiență profesională nu poate fi inclusă în experiența profesională post-universitară solicitată mai jos);

—

să aibă o experiență profesională de minimum 12 ani în domenii științifice sau tehnice relevante pentru REACH și pentru regulamentele privind produsele biocide, inclusiv în ceea ce privește evaluarea pericolelor, evaluarea expunerii sau gestionarea riscurilor cu privire la sănătatea umană sau a riscurilor pentru mediu ale substanțelor chimice sau alte domenii conexe (dobândită după obținerea diplomei universitare sau după obținerea diplomei și a experienței sau a calificării echivalente menționate anterior). Experiența profesională necesară trebuie să includă cel puțin cinci ani de activitate în gestionarea reglementării produselor chimice sau în alte sisteme de reglementare similare (13);

—	să cunoască temeinic una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene (14) și satisfăcător cel puțin o altă limbă oficială a Uniunii Europene, în măsura necesară exercitării atribuțiilor care le revin;

—

la data-limită de depunere a candidaturilor, candidații trebuie să fie în măsură să finalizeze mandatul complet de cinci ani în conformitate cu articolul 47 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, înainte de a împlini vârsta de pensionare. Pentru angajații temporari ai UE care au început activitatea la data de 1 ianuarie 2014, vârsta de pensionare este definită drept sfârșitul lunii în care persoana în cauză împlinește 66 de ani (15).

În plus, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții formale la data-limită de depunere a candidaturilor:

—	să beneficieze de toate drepturile cetățenești;

—	să-și fi îndeplinit toate obligațiile care le revin în temeiul legislației privind serviciul militar;

—	să prezinte referințe personale adecvate care să ateste capacitatea acestora de a exercita atribuțiile prevăzute (16);

—	să fie apți din punct de vedere fizic pentru îndeplinirea îndatoririlor care le revin (17).

Profilul căutat (criterii de selecție)

Candidații ar trebui să aibă:

—	capacitatea de a lua decizii și de a lucra într-o manieră colegială cu alte persoane;

—	abilități de comunicare și interpersonale solide, care să le faciliteze purtarea unor discuții eficiente și eficace în cadrul unui organism colegial;

—	cunoștințe și experiență dovedite în domeniul de competență al Camerei de recurs;

—	o foarte bună cunoaștere a limbii engleze (limba predominantă de comunicare în cadrul agenției), competențe de comunicare orală ți în scris;

—	o bună cunoaștere și înțelegere a aspectelor tehnice ale REACH și ale legislației UE privind biocidele sau a sistemelor de reglementare similare (18).

Următoarele elemente constituie un avantaj:

—	cunoașterea și înțelegerea dispozițiilor în contextul procedurilor de recurs și/sau de arbitraj reglementate;

—	experiență în domeniul dreptului Uniunii, cu privire la produsele chimice, sau în alt domeniu de reglementare similar;

—	experiență profesională într-un organism colegial;

—	experiență profesională într-un mediu multicultural.

Selecția, numirea și condițiile de angajare

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, Consiliul de administrație va decide cu privire la numirea membrilor cu calificare tehnică pe baza unei liste de candidați calificați, propusă de Comisie. Scopul prezentei cereri de exprimare a interesului este de a permite Comisiei să întocmească o listă de candidați pentru a fi propusă Consiliului de administrație. Candidații trebuie să fie conștienți de faptul că includerea lor pe lista Comisiei Europene nu garantează numirea în funcție.

Comisia Europeană va organiza selecția membrului cu calificare tehnică al Camerei de recurs. În acest scop, va desemna o comisie de selecție care va invita la un interviu candidații ce îndeplinesc toate cerințele de eligibilitate enumerate mai sus și au cel mai bun profil în raport cu cerințele specifice, în baza meritelor lor și a criteriilor stabilite.

În urma acestui interviu, comisia de selecție va întocmi o listă a celor mai potriviți candidați. Lista va fi adoptată de Comisia Europeană și comunicată Consiliului de administrație al agenției. Înaintea interviului în fața Consiliului de administrație al agenției, candidații de pe listă vor trebui să fie testați într-un centru de evaluare de către consultanți externi din domeniul recrutării.

Consiliul de administrație va intervieva candidații de pe lista scurtă a Comisiei Europene și va numi membrul cu calificare tehnică al Camerei de recurs.

Din motive practice și pentru a finaliza procedura de selecție cât mai rapid posibil, atât în interesul candidaților, cât și al agenției, procedura de selecție se va desfășura numai în limba engleză. Cu toate acestea, comisiile de selecție vor verifica, în cadrul interviului (interviurilor), în ce măsură candidații îndeplinesc cerința legată de cunoașterea satisfăcătoare a unei alte limbi oficiale a UE.

Membrul cu calificare tehnică va fi numit ca agent temporar cu gradul AD 11 în conformitate cu dispozițiile generale de punere în aplicare ale agenției privind procedura care reglementează încadrarea în muncă și utilizarea agenților temporari prevăzute la articolul 2 litera (f) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, pentru o perioadă de cinci ani care poate fi prelungită o singură dată cu încă o perioadă de cinci ani.

Membrul calificat tehnic are obligația de a declara orice interese care pot intra în conflict cu îndatoririle sale față de Camera de recurs, în conformitate cu articolul 90 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Lista de rezervă pentru acest post va fi valabilă pentru o perioadă de cinci ani de la data deciziei Consiliului de administrație privind numirea unui membru.

Locul de desfășurare a activității este la sediul agenției, la Helsinki.

Depunerea cererilor

Înainte de a vă depune candidatura, verificați cu atenție dacă îndepliniți toate criteriile de eligibilitate („Criterii obligatorii”), în special cele privind tipurile de diplome, experiența profesională și competențele lingvistice. Neîndeplinirea oricăruia dintre criteriile de eligibilitate duce la excluderea automată din procedura de selecție.

Trebuie să aveți o adresă de e-mail valabilă. Aceasta va servi drept mijloc de identificare a înscrierii dumneavoastră și ne va permite să vă contactăm pe durata diferitelor etape ale procedurii de selecție. Prin urmare, vă rugăm să informați Comisia Europeană cu privire la orice modificare a adresei dumneavoastră de e-mail.

Pentru completarea candidaturii, candidații trebuie să trimită un CV și o scrisoare de intenție la următoarea adresă de e-mail: GROW-ECHA-BOA-TQM@ec.europa.eu

Veți primi un e-mail de confirmare a înregistrării candidaturii dumneavoastră.

În cazul în care aveți nevoie de mai multe informații și/sau întâmpinați probleme de ordin tehnic, vă rugăm să trimiteți un e-mail la următoarea adresă: grow-d1@ec.europa.eu

Data-limită

Data-limită pentru depunerea candidaturilor este 11 mai 2020, la ora 12.00, ora Bruxelles-ului. Este responsabilitatea dumneavoastră să vă completați cererea și să o trimiteți la timp. Vă recomandăm cu insistență să nu așteptați până în ultimele zile ale perioadei de depunere a candidaturilor. Nu se acceptă candidaturile depuse după data-limită.

Informații importante pentru candidați

Se atrage atenția candidaților asupra faptului că deliberările comisiilor de selecție sunt confidențiale. Candidaților sau oricăror alte persoane care acționează în numele lor li se interzice să stabilească contacte directe sau indirecte cu membrii acestor comisii.

Pentru a asigura valabilitatea candidaturilor lor, persoanele interesate trebuie să trimită un curriculum vitae și o scrisoare de intenție (maximum 8 000 de caractere) în format PDF.

Este preferabil să se completeze un curriculum vitae folosind modelul CV-ului european. În cazul în care oricare dintre aceste documente nu este în engleză, trebuie pusă la dispoziție o traducere. Copiile legalizate ale certificatelor/diplomelor, referințelor, dovezilor privind experiența profesională etc. nu trebuie trimise în această etapă a procedurii, ci într-o etapă ulterioară, dacă se solicită acest lucru.

Independență și declarația de interese

Membrii Camerei de recurs acționează în mod independent în interesul public și declară orice interese care ar putea fi considerate ca afectând independența lor. În dosarul de candidatură, candidații trebuie să își confirme disponibilitatea în acest sens.

Dată fiind natura specifică a acestor funcții, candidații invitați la interviurile de selecție trebuie să semneze o declarație cu privire la interesele lor din trecut, prezente sau viitoare care ar putea fi considerate ca afectându-le independența.

Candidații trebuie, de asemenea, să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru a garanta independența camerei de recurs, stabilită de Consiliul de administrație al ECHA în anexa 2 la procedura de prevenire și de gestionare a potențialelor conflicte de interese (19).

În conformitate cu articolul 16 din Statutul funcționarilor (20), ale cărui dispoziții se aplică prin analogie agenților temporari, după încetarea raporturilor de muncă, membrul calificat tehnic al Camerei de recurs este în continuare obligat să dea dovadă de integritate și discreție în ceea ce privește acceptarea anumitor funcții sau avantaje.

Aceasta include obligația de a informa Consiliul de administrație al ECHA, cu suficient timp în avans, cu privire la intenția sa de a se implica într-o activitate profesională, lucrativă sau nu, pe o perioadă de doi ani de la încetarea raporturilor de muncă. În cazul în care activitatea respectivă are legătură cu activitatea exercitată în decursul ultimilor trei ani și poate fi incompatibilă cu interesele legitime ale agenției, Consiliul de administrație al agenției poate, în funcție de interesul serviciului, fie să interzică fostului membru exercitarea activității respective, fie să o condiționeze de respectarea unor condiții pe care le consideră adecvate.

Egalitatea de șanse

Uniunea Europeană aplică o politică a egalității de șanse și a nediscriminării, în conformitate cu articolul 1d din Statutul funcționarilor (21). Aceasta acordă o mare atenție evitării oricărei forme de discriminare în procedurile sale de recrutare și încurajează în mod activ candidaturile din partea femeilor.

Protecția datelor cu caracter personal

Comisia și ECHA vor asigura faptul că datele cu caracter personal ale candidaților vor fi prelucrate în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (22). Aceste dispoziții se aplică în special în ceea ce privește confidențialitatea și securitatea datelor respective.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(2)  JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(3)  JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

(4)  JO L 201, 27.7.2012, p. 60.

(5)  JO L 150, 14.6.2018, p. 109.

(6)  JO L 169, 25.6.2019, p. 45.

(7)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(8)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L167, 27.6.2012, p. 1).

(9)  JO L 280, 24.10.2007, p. 10.

(10)  JO L 206, 2.8.2008. p. 5.

(11)  JO L 137, 26.5.2016, p. 4.

(12)  Statele membre ale Uniunii Europene sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

(13)  Este vorba de sisteme de reglementare precum cele care reglementează produsele de protecție a plantelor, produsele biocide, aditivii alimentari, produsele farmaceutice sau cosmetice, precum și de Directiva-cadru privind apa, Directiva privind prevenirea și controlul integrat al poluării, Directiva Seveso sau dispozițiile de reglementare privind securitatea și sănătatea în muncă în raport cu produsele chimice.

(14)  Limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt: bulgara, ceha, croata, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, neerlandeza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.

(15)  Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A01962R0031-20140501

(16)  Înainte de numire, candidații selectați trebuie să prezinte un document oficial din care să rezulte că nu au cazier judiciar.

(17)  Înainte de numire, candidații selectați trebuie să facă obiectul unui control medical care să concluzioneze că aceștia îndeplinesc cerințele articolului 28 litera (e) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

(18)  JO L 206, 2.8.2008, p. 5.

(19)  PRO-0067.04, astfel cum a fost adoptat de Consiliul de administrație la 25 februarie 2019: https://echa.europa.eu/documents/10162/13608/pro_0067_04_coi_management_en.pdf/c4082b12-5830-4647-abf7-47c4a0879c86

(20)  Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene: https://eur-lex.europa.eu/%20LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1962R0031:20140101:EN:PDF

(21)  Ibidem.

(22)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9770 — Sun Life Financial/InfraRed Partners)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 116/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9811 — Franklin Resources, INC./Legg Mason, INC.)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 116/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9763 – Bidvest Group/PHS Group)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 116/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9783 – EQT/OMERS/DGF/INEXIO)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 116/10)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.