COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

17.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/8

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 88/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Savennières”

PDO-FR-A0158-AM01

Data comunicării: 15 noiembrie 2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Arealul geografic

Arealul geografic se modifică după cum urmează: „Toate etapele producției se desfășoară în arealul geografic al cărui perimetru cuprinde teritoriul următoarelor comune din departamentul Maine-et-Loire, pe baza Codului Geografic Oficial din 2018: Bouchemaine, La Possonnière, Savennières.

Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru origine și calitate.”

Modificare de redactare: noua listă a entităților administrative ține seama de fuziuni sau de alte modificări efectuate prin zonarea administrativă, intervenite după aprobarea caietului de sarcini. Pentru a se spori securitatea juridică, această listă este raportată la versiunea în vigoare a Codului Geografic Oficial, editat în fiecare an de INSEE. Perimetrul arealului geografic rămâne strict identic.

În sfârșit, se menționează punerea la dispoziție, pe site-ul INAO, a documentelor cartografice care reprezintă arealul geografic, pentru o mai bună informare a publicului.

Punctul 6 din documentul unic, referitor la arealul geografic, se modifică în consecință.

2. Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3, lista comunelor se înlocuiește cu următorul text:

Angers, Beaulieu-sur-Layon, Bellevigne-en-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Champ-sur-Layon, Faveraye-Mâchelles, Faye-d’Anjou, Rablay-sur-Layon și Thouarcé), Blaison-Saint-Sulpice (foste teritorii ale comunelor delegate Blaison-Gohier și Saint-Sulpice), Brissac Loire Aubance (foste teritorii ale comunelor delegate Alleuds, Brissac-Quincé, Charcé-Saint-Ellier-sur-Aubance, Luigné, Saint-Rémy-la-Varenne, Saint-Saturnin-sur-Loire, Saulgé-l’Hôpital și Vauchrétien), Chalonnes-sur-Loire, Chaudefonds-sur-Layon, Chemillé-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chanzeaux și Valanjou), Denée, Doué-en-Anjou (fost teritoriu al comunei delegate Brigné), Les Garennes sur Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Juigné-sur-Loire și Saint-Jean-des-Mauvrets), Mauges-sur-Loire (fost teritoriu al comunei delegate Saint-Laurent-de-la-Plaine), Mozé-sur-Louet, Mûrs-Erigné, Rochefort-sur-Loire, Sainte-Gemmes-sur-Loire, Saint-Melaine-sur-Aubance, Soulaines-sur-Aubance, Terranjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chavagnes, Martigné-Briand și Notre-Dame-d’Allençon) și Val-du-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Saint-Aubin-de-Luigné și Saint-Lambert-du-Lattay).

Astfel, se poate ține seama de diferitele fuziuni între comune care au intervenit de la ultima versiune a caietului de sarcini. Perimetrul zonei situate în imediata vecinătate rămâne strict identic.

Punctul 9 din documentul unic, referitor la condițiile suplimentare, se modifică în consecință.

3. Dispoziție privind agromediul

La capitolul I secțiunea VI punctul 2, se adaugă următorul text: „Între rânduri este obligatoriu un strat vegetal controlat, spontan sau semănat; în absența acestui strat vegetal, operatorul desfășoară lucrări de pregătire a solului pentru a controla vegetația spontană sau justifică utilizarea produselor de pentru controlul biologic aprobate de autoritățile publice din sectorul viticulturii. În cazul în care pe o parcelă se folosesc erbicide pentru controlul biologic, se interzice utilizarea altor erbicide.”

Această modificare vine odată cu evoluția actuală a practicilor operatorilor în favoarea agriculturii de conservare în toată podgoria Anjou. Modificarea reflectă faptul că procedurile tehnice țin seama din ce în ce mai mult de preocupările legate de mediu. Favorizând prezența unui strat vegetal sau realizarea unei pliviri mecanice sau utilizarea unor produse pentru controlul biologic, modificarea determină reducerea utilizării erbicidelor chimice. Această reducere a erbicidelor trebuie să permită consolidarea protecției solurilor viticole și conservarea funcțiilor naturale ale acestora (fertilitate, biodiversitate, epurare biologică), ceea ce contribuie la calitatea și autenticitatea vinurilor și consolidează ideea de teritoriu.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

4. Lansarea culesului

La capitolul I secțiunea VII punctul 1, se elimină propoziția „Data de începere a culesului este fixată în conformitate cu dispozițiile articolului D. 645-6 din Codul rural și al pescuitului maritim.”

Nu mai este necesară stabilirea unei date pentru începerea culesului, întrucât operatorii dispun în prezent de o gamă largă de instrumente care le permit să evalueze cât mai corect gradul de coacere a strugurilor. Fiecare operator dispune de o serie de dispozitive și echipamente, atât personale, cât și colective, care permit determinarea cu precizie a datei optime de inițiere a recoltării fiecărei parcele, în funcție de obiectivele de producție.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

5. Capacitatea de vinificare

În capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c), propoziția: „Orice operator dispune de o capacitate de vinificare cu cel puțin 1,4 ori mai mare decât randamentul mediu al exploatației din ultimii cinci ani.” se înlocuiește cu propoziția: „Orice operator dispune de o capacitate de vinificare cu cel puțin 1,4 ori mai mare decât volumul mediu vinificat în ultimii cinci ani.”.

În caietul de sarcini nu se făcea referire la capacitatea volumetrică (exprimată în hl sau în m3), ci la randament, adică la volumul recoltei împărțit la suprafața de producție (exprimat, de exemplu, în hl/ha). Modificarea propusă permite remedierea acestei neconcordanțe în ceea ce privește cantitățile, fără nicio modificare de fond (minimul este fixat tot la de 1,4 ori volumul mediu vinificat de exploatație în anii precedenți).

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

6. Circulația vinurilor

La capitolul I secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

7. Ținerea registrelor

La capitolul II secțiunea II punctul 3, cuvântul „potențială” se înlocuiește cu „naturală”.

Pentru consecvență cu termenii utilizați în toate caietele de sarcini din zona Anjou Saumur, formularea „tărie alcoolică naturală în volume” înlocuiește expresiile „tărie potențială” sau „grad”. Aceste modificări îmbunătățesc claritatea caietelor de sarcini respective. Armonizarea dispozițiilor privind ținerea registrelor este menită să faciliteze elaborarea planului de inspecție și controlul respectivelor registre.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

8. Principalele aspecte care trebuie controlate

Capitolul 3 a fost revizuit pentru a se asigura consecvența în redactarea principalelor aspecte care trebuie controlate în caietele de sarcini din zona Anjou Saumur.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Savennières

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristicile produsului

Vinurile sunt vinuri albe liniștite seci, demiseci, demidulci sau dulci care prezintă următoarele caracteristici analitice principale: - Vinurile seci prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11,5 %. - Celelalte vinuri prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12,5 %. - După fermentare, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) de maximum 4 grame per litru sau 8 grame per litru în cazul în care conținutul de aciditate totală exprimat în grame de acid tartric per litru nu este cu peste 2 grame per litru mai mic decât conținutul de zaharuri fermentabile. - După îmbogățire, vinurile seci nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. Conținutul de aciditate volatilă, conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% din volume)	11
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Descriere

Vinurile sunt albe și cel mai adesea seci. Totuși, aceste vinuri pot prezenta uneori zaharuri fermentabile. Culoarea acestor vinuri poate varia de la galben pal la galben auriu. Mirosul este caracterizat în general de parfumuri sau note aromatice florale (salcâm, tei,...) amestecate cu note fructate care pot aminti de pere, piersici, gutui, migdale prăjite, stafide și miere, aceste arome fiind punctate de o notă de mineralitate. Atacul asupra cavitații bucale este amplu, onctuos și dezvăluie întreaga complexitate a aromelor. Gustul rezidual este un amestec între prospețime, mineralitate și puțină amăreală, ceea ce oferă armonie și echilibru. Aceste vinuri ajung la maturitatea deplină după mai mulți ani de păstrare în sticlă. Vinurile care conțin zaharuri fermentabile au un potențial de învechire remarcabil.

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice esențiale

Practică oenologică specifică

Utilizarea de bucăți de lemn este interzisă. După îmbogățire, vinurile seci nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

În cazul celorlalte vinuri este interzisă orice operațiune de îmbogățire. În afara dispozițiilor sus-menționate, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul UE și în Codul rural și al pescuitului maritim.

Vinurile fac obiectul maturării cel puțin până la data de 15 martie a anului următor anului de recoltă.

Densitatea de plantare – distanța dintre rânduri

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru. Parcelele de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci/ha, dar de minimum 3 300 de butuci/ha beneficiază de dreptul de utilizare a denumirii de origine controlate pentru recolta pe care o produc, sub rezerva respectării dispozițiilor referitoare la palisare și la înălțimea frunzișului prevăzute în caietul de sarcini. Distanța dintre rândurile acestor parcele cu viță-de-vie nu poate fi mai mare de 3 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 m.

Norme privind tăierea și palisarea viței-de-vie

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată până cel târziu la data de 30 aprilie, cu tăiere mixtă, la maximum 12 ochi per butuc, din care maximum 4 ochi per coardă de rod.

Înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu de 0,6 ori distanța dintre rânduri și este măsurată între limita inferioară a frunzișului, stabilită la cel puțin 0,40 m deasupra solului, și limita superioară de tăiere, stabilită la cel puțin 0,20 m deasupra firului superior al spalierului.

În plus, parcelele de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci per hectar, dar de minimum 3 300 de butuci per hectar fac obiectul următoarelor norme privind utilizarea spalierelor: înălțimea minimă a stâlpilor de palisare de la sol este de 1,90 metri; spalierele includ 4 niveluri de fire; înălțimea minimă a firului superior este de 1,85 metri deasupra solului.

Irigarea

Practică de cultivare

Irigarea este interzisă.

Recoltarea

Practică de cultivare

Strugurii sunt recoltați prin alegerea ciorchinelor pe butuc. Utilizarea mașinii de recoltat struguri este interzisă.

b. Randamente maxime

Vinurile seci și demiseci

50 de hectolitri la hectar

Alte vinuri

35 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției se desfășoară în arealul geografic delimitat, al cărui perimetru cuprinde teritoriile următoarelor comune din departamentul Maine-et-Loire, pe baza Codului Geografic Oficial din 2018: Bouchemaine, La Possonnière, Savennières.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Chenin B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

1. Informații privind arealul geografic

a) Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic este situat pe malul drept al fluviului Loara, la aproximativ 15 kilometri de orașul Angers. Arealul este caracterizat de un ansamblu de versanți orientați spre sud-sud-est care se extinde, pornind de la fluviul Loara, pe o lățime care variază între 500 de metri și 1 500 de metri și pe o lungime de aproximativ 6 kilometri de-a lungul fluviului Loara. La nord de arealul geografic, un platou întins, mai rece, expus la vânturi, este destinat, în principal, creșterii animalelor și cultivării cerealelor.

Substratul geologic este constituit din formațiuni șistoase și șistoase-grezoase din perioada ordovicianul târziu-devonianul timpuriu, iar pe alocuri din filoane vulcanice (riolite și spilite). Unde începe platoul, s-au depus câteva nisipuri din cuaternar purtate de vânt, într-un strat de grosime variabilă. Pe versanți, roca-mamă este, de obicei, foarte aproape de suprafață.

Arealul geografic cuprinde teritoriul următoarelor trei comune: Bouchemaine, La Possonnière și Savennières.

Clima este oceanică. Dealurile din Mauges, situate în vestul podgoriei, nuanțează această caracteristică oceanică print-un efect de foehn. Media anuală a precipitațiilor este de 650 mm și caracterizează o zonă adăpostită de vânturi umede, în timp ce pe dealurile din Mauges media precipitațiilor depășește 800 mm. Această diferență de pluviometrie este și mai pronunțată în perioada de vegetație a viței-de-vie, în special începând din luna iunie și până în perioada recoltării. Temperaturile medii anuale sunt relativ ridicate (aproximativ 12 °C). Fluviul Loara are un rol preponderent de reglare a temperaturilor pe versantul apropiat, aflat sub vânturile dominante, menținându-se astfel temperaturi ridicate în timpul nopții. De asemenea, Loara are rolul important de a favoriza, în perioada recoltării, apariția ceții matinale, care este esențială pentru dezvoltarea putregaiului nobil.

b) Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

La început limitată la parcelele din apropierea marilor abații din Angers, cultura viței-de-vie s-a extins în jurul orașului Angers, apoi pe versanții din Pruniers și Bouchemaine în secolul al IV-lea. În jurul anilor 1130, călugării din abația Saint-Nicolas din Angers au plantat viță-de-vie pe un versant aflat deasupra fluviului Loara, de unde își are originea denumirea „La Roche aux Moines”. În 1140, un grup de călugărițe benedictine a construit în orașul La Possonnière o mănăstire denumită „Le Prieuré”. În jurul construcției au plantat culturi vaste de viță-de-vie. De atunci, vinul din „Savennières” este apreciat pe mesele nobililor și, în special, în secolul al XV-lea, pe masa „bunului rege René” (René I de Anjou). În timpul unei opriri în comună, regele a degustat un pahar de vin obținut de pe o parcelă de la vest de oraș și l-a numit „goutte d’or” („picătură de aur”). Această parcelă este cunoscută de atunci sub denumirea de „Clos de la Goutte d’Or”.

Podgoria s-a dezvoltat mai ales în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. În lucrarea lor intitulată Traité sur la nature et la culture de la vigne („Tratat privind natura și cultura viței-de-vie”), publicată în 1749, Bidet și Duhamel de Monceau afirmau: „Versanții care se întind de-a lungul Loarei, pe ambele maluri ale acestui fluviu, formează diferitele podgorii din Anjou; acești versanți se află la o distanță de ½ sau ¼ leghe unul de celălalt, începând de la Angers până la 7 sau 8 leghe mai încolo, înspre Bretania. Nu sunt decât stânci, în trecut complet neroditoare, pline de hățișuri, de tufăriș și de arbori bătrâni, care făceau regiunea inaccesibilă și de nepătruns și adăposteau tot felul de sălbăticiuni sau animale veninoase. Teritoriul, care a fost foarte dificil de defrișat, este în prezent cultivat integral cu viță-de-vie, până la locul în care dealurile încep să se aplatizeze și să se curbeze în partea de nord, pe o distanță de ¼ sau ½ leghe. Versanții de pe malul drept al Loarei, coborând spre Nantes, sunt orientați spre sud și, prin urmare, vinul este mai bun și mai puternic aici decât cel de pe malul stâng...”. Versanții și terenurile din apropierea orașului Savennières sunt acoperite de viță-de-vie și fiecare gospodărie rurală deține mai multe parcele cu viță-de-vie. Cu puțin timp înaintea Revoluției, caietele de doleanțe elaborate de Stările Generale prezentau situația plantațiilor de viță-de-vie de pe versanți. „Savennières: 2 460 de locuitori, 1/3 cu viță-de-vie de o calitate excelentă (…) Nu am văzut parohie mai greu impozitată decât Savennières” scria atunci dl Dertrou, lichidator.

În secolul al XIX-lea a avut loc o metamorfoză profundă a viticulturii ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în domeniul oenologiei și al protecției plantelor, datorită acțiunilor unor proprietari precum Guillory, preocupați să obțină vinuri de calitate și să mențină reputația vinurilor din „Savennières”. Au fost realizate multe experimente atunci, atât prin testarea altor soiuri, în special Verdelho de Madère, din care, potrivit profesorului Maisonneuve, aproximativ 60 de butuci erau cultivați în „Coulée de Serrant”, cât și prin amenajarea de terase sau teste referitoare la palisare. Cu toate acestea, soiul Chenin B a rămas soiul preferat al podgoriei. În timpul uneia dintre vizitele sale, în 1865, Jules Guyot a descris perfect modul de conducere, vorbind astfel de o tăiere scurtă, de îndepărtarea mugurilor și de o recoltare când „o mare parte a strugurilor se stafidește...”.

Denumirea de origine controlată „Savennières” a fost recunoscută prin decretul din 8 decembrie 1952, care a definit, în principal, vinurile cu zaharuri fermentabile. La inițiativa președinților succesivi ai sindicatului de protecție, printre care Michèle Bazin de Jessey, acest decret a evoluat în ceea ce privește definirea vinurilor seci, cu posibilitatea de a se produce vinuri cu zaharuri fermentabile, reflectând astfel practicile podgoriei și originalitatea mediului.

În 2009, podgoria era exploatată de 34 de operatori.

2. Informații privind calitatea și caracteristicile produsului

Vinurile sunt albe și cel mai adesea seci. Totuși, aceste vinuri pot prezenta uneori zaharuri fermentabile. Culoarea acestor vinuri poate varia de la galben pal la galben auriu.

Mirosul este caracterizat în general de parfumuri sau note aromatice florale (salcâm, tei,...) amestecate cu note fructate care pot aminti de pere, piersici, gutui, migdale prăjite, stafide și miere, aceste arome fiind punctate de o notă de mineralitate.

Atacul asupra cavitații bucale este amplu, onctuos și dezvăluie întreaga complexitate a aromelor. Gustul rezidual este un amestec între prospețime, mineralitate și puțină amăreală, ceea ce oferă armonie și echilibru.

Aceste vinuri ajung la maturitatea deplină după mai mulți ani de păstrare în sticlă. Vinurile care conțin zaharuri fermentabile au un potențial de învechire remarcabil.

3. Interacțiuni cauzale

Arealul parcelat delimitat pentru recoltarea strugurilor este format din parcele situate pe versanți adăpostiți, bine orientați spre sud și care prezintă soluri superficiale dezvoltate pe formațiunile șistoase și șistoase-grezoase ale masivului principal sau soluri puțin adânci dezvoltate pe nisipuri purtate de vânt. Aceste soluri, puțin fertile și foarte pietroase, dispun de o capacitate importantă de drenaj și de o rezervă hidrică redusă.

Aceste condiții viticole impun o gestiune optimă a plantei și a potențialului său de producție, tradusă prin conducerea viței-de-vie, regulile stricte de tăiere și o recoltare prin alegerea ciorchinelor, inclusiv pentru producția vinurilor seci.

Cunoștințele operatorilor sunt exprimate prin atașamentul lor față de soiul Chenin B, soi rustic, care își exprimă pe deplin originalitatea și specificitatea în aceste condiții. Operatorii s-au adaptat la particularitățile și la bogăția acestui soi, diversificând procedurile tehnice. În funcție de locul de cultivare, de conducerea viței-de-vie și de condițiile climatice ale anului de recoltă, vinurile produse prezintă în mod tradițional o cantitate mai mică sau mai mare de zaharuri fermentabile. Când condițiile climatice de la sfârșitul recoltării sunt favorabile, datorită rolului fluviului Loara de reglare a temperaturii, datorită vânturilor canalizate de fluviu, care favorizează o uscare mecanică a boabelor, sau datorită prezenței ceții matinale, sunt produse vinuri „demidulci” sau „dulci” din boabele recoltate după concentrarea prin stafidire pe butuc sau după dezvoltarea putregaiului nobil sub acțiunea Botrytis cinerea.

De asemenea, operatorii și-au însușit foarte repede tehnicile care le permit să extragă ceea ce este mai bun din struguri prin adaptarea tehnicilor de vinificare. Pentru obținerea unui vin cu arome complexe, a devenit necesară o perioadă de maturare în cuve, după fermentare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în caietul de sarcini este definită o perioadă minimă de maturare, până la data de 15 martie a anului următor anului de recoltă.

Combinația dintre un mediu natural atât de deosebit, un soi perfect adaptat la acest mediu și oameni care știu să exploateze întregul său potențial permite obținerea unor vinuri originale și unice, care se bucură de o notorietate istorică. În 1816, în lucrarea sa intitulată Topographie de tous les vignobles connus („Topografie a tuturor podgoriilor cunoscute”), André Jullien nu a ezitat să le clasifice în prima categorie, recunoscându-le, astfel, originalitatea, calitatea și reputația.

Din 2001, podgoria „Savennières”, simbolică pentru clima blândă din Anjou („douceur angevine”), este inclusă de către UNESCO în patrimoniul mondial al umanității.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și maturarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului Geografic Oficial din 2018: Angers, Beaulieu-sur-Layon, Bellevigne-en-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Champ-sur-Layon, Faveraye-Mâchelles, Faye-d’Anjou, Rablay-sur-Layon și Thouarcé), Blaison-Saint-Sulpice (foste teritorii ale comunelor delegate Blaison-Gohier și Saint-Sulpice), Brissac Loire Aubance (foste teritorii ale comunelor delegate Alleuds, Brissac-Quincé, Charcé-Saint-Ellier-sur-Aubance, Luigné, Saint-Rémy-la-Varenne, Saint-Saturnin-sur-Loire, Saulgé-l’Hôpital și Vauchrétien), Chalonnes-sur-Loire, Chaudefonds-sur-Layon, Chemillé-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chanzeaux și Valanjou), Denée, Doué-en-Anjou (fost teritoriu al comunei delegate Brigné), Les Garennes sur Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Juigné-sur-Loire și Saint-Jean-des-Mauvrets), Mauges-sur-Loire (fost teritoriu al comunei delegate Saint-Laurent-de-la-Plaine), Mozé-sur-Louet, Mûrs-Erigné, Rochefort-sur-Loire, Sainte-Gemmes-sur-Loire, Saint-Melaine-sur-Aubance, Soulaines-sur-Aubance, Terranjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chavagnes, Martigné-Briand și Notre-Dame-d’Allençon) și Val-du-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Saint-Aubin-de-Luigné și Saint-Lambert-du-Lattay).

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Toate mențiunile facultative sunt înscrise, pe etichete, cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime dublul dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire”, în conformitate cu normele stabilite în caietul de sarcini. Dimensiunile caracterelor utilizate pentru denumirea geografică „Val de Loire” nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

În documentele comerciale, în documentele de transport și pe etichete, vinurile sunt prezentate în mod obligatoriu cu mențiunile „demi-sec” („demisec”), „moelleux” („demidulce”) sau „doux” („dulce”), care corespund cantității de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) prezente în vin, astfel cum este definită în legislația Uniunii. Pe etichete, aceste mențiuni se figurează în același câmp vizual în care este înscrisă și denumirea DOC.

Pe etichetele vinurilor cu denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția: - să fie vorba despre un loc înscris în cadastru; - să figureze în declarația de recoltă. Denumirea locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-a87a8bc4-187d-4cf2-82e7-f4a10eb68f12

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

17.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/15

(2020/C 88/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1)

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„RECIOTO DI SOAVE”

PDO-IT-A0465-AM02

Data comunicării: 2 decembrie 2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Formele de conducere a viței-de-vie

Descriere și motive

Descriere

Au fost modificate dispozițiile referitoare la formele de conducere a viței-de-vie, pentru a fi incluse cortina dublă geneveză și pergola, cu toate variantele sale.

Motive

Această modificare răspunde necesității de adaptare a caietului de sarcini la noile dinamici ale evoluției celor mai moderne și inovatoare sisteme de conducere (în special a diverselor forme noi de pergolă) și necesității de a răspunde, din punct de vedere agronomic, schimbărilor climatice.

Această modificare vizează articolul 4 din caietul de sarcini și nu vizează documentul unic.

2. Densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar

Descriere și motive

Descriere

În ceea ce privește densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar (de minimum 3 300), a fost eliminată referirea la decretul din 7 mai 1998.

Motive

Este vorba despre o modificare formală, deoarece plantațiile de viță-de-vie nou realizate trebuie să aibă o densitate minimă de 3 300 de plante per hectar.

Această modificare formală vizează articolul 4 din caietul de sarcini și nu vizează documentul unic.

3. Utilizarea unităților geografice pe etichetele vinurilor cu DOP „Recioto di Soave”

Descriere și motive

Descriere

În cazul vinurilor cu DOP „Recioto di Soave” și „Recioto di Soave”„Classico”, este permisă referirea la unități geografice suplimentare mai mici decât arealul de producție al denumirii, aflate în interiorul acestuia și enumerate într-o listă, cu condiția ca produsul să fie vinificat separat și indicat în mod special în declarația anuală referitoare la producția de struguri.

Motive

Prin utilizarea referirii la unități geografice deosebit de valoroase, mai mici, aflate în arealul de producție delimitat, identificate în urma unei minuțioase activități de zonare, s-a dorit mai buna identificare a provenienței vinului și deci consolidarea legăturii acestuia cu teritoriul.

Această modificare vizează articolul 7 din caietul de sarcini și punctul 1.9 (Condiții suplimentare) din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Recioto di Soave

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

„Recioto di Soave”

—	culoare: galben-auriu;

—	miros: intens și fructat, inclusiv cu note de vanilie;

—	gust: dulce, catifelat, rotund, eventual cu note de vanilie, inclusiv vioi, potrivit tradiției;

—	tăria alcoolică minimă în volume: 12,00 % vol.;

—	limita minimă a extractului fără zahăr: 27,0 g/l;

—	zaharuri reducătoare reziduale: minimum 70,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% din volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Recioto di Soave”„Spumante”

—	spumă: fină și persistentă;

—	culoare galbenă: aurie, mai mult sau mai puțin intensă;

—	miros: plăcut, intens și fructat;

—	gust: demisec și dulce, catifelat, armonios, corpolent;

—	limita minimă a extractului fără zahăr: 24,0 g/l;

—	zaharuri reducătoare reziduale: minimum 70,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% din volume)	11,50
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice esențiale

NICIUNA

b. Randamente maxime

„Recioto di Soave”; „Recioto di Soave”„Classico”

9 000 de kilograme de struguri la hectar

„Recioto di Soave”„Spumante”

9 000 de kilograme de struguri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Strugurii potriviți pentru producția de vinuri cu DOCG „Recioto di Soave” trebuie să fie produși în arealul care cuprinde în întregime sau parțial teritoriile comunelor Soave, Monteforte d’Alpone, San Martino Buon Albergo, Mezzane di Sotto, Roncà, Montecchia di Crosara, San Giovanni Ilarione, Cazzano di Tramigna, Colognola ai Colli, Caldiero, Illasi și Lavagno din provincia Verona.

B)	Strugurii potriviți pentru producția de vin „Recioto di Soave”„Classico” trebuie să fie produși în arealul care este recunoscut prin decretul DM din 23 octombrie 1931 și care cuprinde teritoriul comunelor Soave și Monteforte d’Alpone.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Garganega B.

Trebbiano di Soave B. - Trebbiano

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

„Recioto di Soave”

Substanțele minerale conținute în solurile bazaltice de origine vulcanică influențează în mod deosebit procesele de fermentare a musturilor obținute din struguri Garganega, conferind vinurilor savoarea lor tipică. Pergola, formă tradițională de conducere, favorizează păstrarea precursorilor aromatici și o mai bună stare de sănătate a strugurilor, care facilitează procesul ulterior de stafidire în spațiile speciale destinate păstrării fructelor. Aici, formarea unui strat subțire de mucegai, numit „nobil”, permite dezvoltarea unor parfumuri intense. „Recioto di Soave” este un vin echilibrat: pe lângă componenta care conferă dulceață și structură, acest vin prezintă note fructate, evidențiind vivacitatea dată de un element acid important.

9. Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Utilizarea unităților geografice suplimentare

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

În descrierea și prezentarea vinurilor „Recioto di Soave” și „Recioto di Soave”„Classico” este permisă referirea la următoarele unități geografice suplimentare:

1.	Brognoligo

Broia

3.	Ca’ del Vento

4.	Campagnola

Carbonare

Casarsa

7.	Castelcerino

8.	Castellaro

Colombara

10.	Corte del Durlo

11.

Costalta

12.	Costalunga

13.

Coste

14.	Costeggiola

15.

Croce

16.

Duello

17.

Fittà

18.

Froscà

19.

Foscarino

20.

Menini

21.	Monte di Colognola

22.	Monte Grande

23.

Paradiso

24.

Pigno

25.

Ponsara

26.

Pressoni

27.	Roncà - Monte Calvarina

28.

Rugate

29.

Sengialta

30.

Tenda

31.	Tremenalto

32.

Volpare

33.

Zoppega

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/14702

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

17.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/20

(2020/C 88/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1)

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Var”

PGI-FR-A1145-AM01

Data comunicării: 25 noiembrie 2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Descrierea caracteristicilor organoleptice ale produselor

Punctul 3.3 din capitolul I din caietul de sarcini al IGP „Var” a fost completat pentru a se preciza caracteristicile organoleptice ale produselor pentru fiecare categorie de vinuri și pentru fiecare culoare.

Aceste precizări au fost adăugate și în documentul unic, la punctul „Descrierea vinului (vinurilor)”.

2. Arealul geografic

La punctul 4.1 din capitolul I din caietul de sarcini, descrierea arealului geografic a făcut obiectul unor actualizări legate de formă.

A fost precizată trimiterea la anul codului geografic, referință națională care clasifică comunele în funcție de departament, pentru a enumera comunele care intră în componența fiecărei denumiri geografice complementare. Este vorba despre codul geografic din anul 2018. Unele denumiri de comune au fost corectate, dar nu au făcut obiectul unor modificări în ceea ce privește componența arealului geografic.

Această modificare nu afectează documentul unic.

3. Soiurile de viță-de-vie

La punctul 5 din capitolul I din caietul de sarcini, soiurile de viță-de-vie definite pentru producția vinurilor cu IGP „Var” sunt completate cu următoarele nouă soiuri:

„Artaban N, Floreal B, Monarch N, Muscaris B, Prior N, Solaris B, Soreli B, Souvignier gris B, Vidoc N și Voltis B”.

Aceste soiuri sunt considerate a fi rezistente la secetă și la bolile criptogamice. Ele permit utilizarea unei cantități mai reduse de produse de protecție a plantelor și sunt corespunzătoare soiurilor utilizate pentru producția vinurilor care beneficiază de această IGP. Ele nu aduc modificări caracteristicilor vinurilor care beneficiază de această IGP.

Introducerea acestor soiuri în lista soiurilor de viță-de-vie afectează documentul unic.

4. Legătura cu arealul geografic – specificitatea produsului

La punctul 7.2 din capitolul I din caietul de sarcini, fraza următoare de la al nouălea paragraf a fost eliminată:

„Potrivit reglementărilor actuale, aceste produse «efervescente» nu pot fi comercializate cu o mențiune geografică, ceea ce afectează în mod incontestabil valorificarea lor, în special pe piața locală, unde se regăsesc în mod predominant vinurile cu indicație geografică protejată din departamentul Var”.

Această frază a fost eliminată deoarece nu mai este de actualitate odată cu recunoașterea vinurilor spumante de calitate cu indicația geografică protejată „Var”.

Eliminarea acestei fraze din caietul de sarcini nu afectează documentul unic.

5. Coordonatele autorității de control competente

În capitolul II din caietul de sarcini, coordonatele INAO (Institut National de l’Origine et de la Qualité - Institutul Național pentru Origine și Calitate), care este autoritatea de control competentă, au fost corectate, dar nu antrenează o schimbare.

Aceste corecții la nivelul adresei au fost efectuate și în documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Var

2. Tip de indicație geografică

IGP - Indicație geografică protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri liniștite roșii, roze și albe

Indicația geografică protejată „Var” este rezervată vinurilor liniștite și vinurilor spumante de calitate, roșii, roze și albe.

Vinurile, al căror conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mare sau egal cu 45 de grame pe litru, prezintă, cu titlu derogatoriu, o valoare a acidității volatile stabilită printr-o hotărâre comună a ministrului responsabil cu protecția consumatorilor și a ministrului agriculturii.

În cazul vinurilor liniștite, valorile (prag sau limită) ale tăriei alcoolice dobândite (doar vinuri spumante), ale tăriei alcoolice totale, ale acidității totale, ale acidității volatile, ale dioxidului de sulf total și ale dioxidului de carbon (doar pentru vinuri spumante) sunt cele stabilite de reglementările comunitare.

Vinurile roze (70 % din producție) au, în general, o culoare deschisă. Aceste vinuri se caracterizează, în principal, prin vioiciunea lor și prin arome fructate, care variază în mod clar în funcție de soi și de tehnicile de vinificare utilizate.

Vinurile roșii sunt, în general, corpolente, cu o structură bună, cele mai concentrate fiind uneori intense. Ele au o culoare care variază de la roșu-rubiniu până la grena, intensă, cu reflexe violacee.

Vinurile albe prezintă o combinație de caracteristici precum finețe, aromă fructată și vioiciune. Aceste vinuri au o culoare galben deschis, cu reflexe verzi sau aurii strălucitoare, și sunt limpezi.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

Vinuri spumante de calitate roșii, roze și albe

Vinurile efervescente prezintă aceleași nuanțe și aceleași caracteristici organoleptice ca vinurile liniștite, având mai multă prospețime, finețe și persistență a aromei, caracteristici evidențiate de bulele fine și elegante.

Pentru vinurile spumante de calitate, valorile (prag sau limită) ale tăriei alcoolice dobândite, ale tăriei alcoolice totale, ale acidității totale, ale acidității volatile, ale dioxidului de sulf total și ale dioxidului de carbon (doar pentru vinuri spumante) sunt cele stabilite de reglementările comunitare.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice esențiale

Practică oenologică specifică

Vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

b. Randamente maxime

120 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și producția vinurilor care beneficiază de indicația geografică protejată „Var” se efectuează în toate comunele din departamentul Var.

7. Soiurile de viță-de-vie principale

Gewurztraminer Rs

Goldriesling B

Gouget N

Sciaccarello N

Segalin N

Seinoir N

Select B

Semebat N

Semillon B

Servanin N

Sylvaner B

Syrah N - Shiraz

Tannat N

Tempranillo N

Téoulier N

Terret blanc B

Terret gris G

Terret noir N

Tibouren N

Tourbat B

Tressot N

Ugni blanc B

Valdiguié N

Varousset N

Velteliner rouge précoce Rs

Verdesse B

Vermentino B - Rolle

Villard blanc B

Villard noir N

Mauzac rose Rs

Mayorquin B

Melon B

Mérille N

Merlot blanc B

Merlot N

Meslier Saint-François B - Gros Meslier

Meunier N

Milgranet N

Molette B

Mollard N

Mondeuse blanche B

Mondeuse N

Monerac N

Montils B

Morrastel N - Minustellu, Graciano

Mourvaison N

Mourvèdre N - Monastrell

Mouyssaguès

Müller-Thurgau B

Muresconu N - Morescono

Muscadelle B

Muscardin N

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains rouges Rg - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Muscat cendré B - Muscat, Moscato

Viognier B

Artaban N

Floreal B

Monarch N

Muscaris B

Prior N

Solaris B

Souvignier gris Rs

Vidoc N

Voltis B

Portugais bleu N

Précoce Bousquet B

Précoce de Malingre B

Prunelard N

Raffiat de Moncade B

Riesling B

Riminèse B

Rivairenc blanc B - Aspiran blanc

Rivairenc gris G - Aspiran gris

Rivairenc N - Aspiran noir

Rosé du Var Rs

Roublot B

Roussanne B

Roussette d’Ayze B

Sacy B

Saint Côme B

Saint-Macaire N

Saint-Pierre doré B

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Carignan blanc B

Carignan N

Carmenère N

Castets N

César N

Chardonnay B

Chasan B

Chatus N

Chenanson N

Chenin B

Cinsaut N - Cinsault

Clairette B

Clairette rose Rs

Clarin B

Claverie B

Codivarta B

Colombard B

Corbeau N - Douce noire

Cot N - Malbec

Couderc noir N

Counoise N

Courbu B - Gros Courbu

Courbu noir N

Couston N

Crouchen B - Cruchen

Duras N

Alicante Henri Bouschet N

Aligoté B

Alphonse Lavallée N

Altesse B

Aramon blanc B

Aramon gris G

Aramon N

Aranel B

Arbane B

Arinarnoa N

Arriloba B

Arrouya N

Aubin B

Aubin vert B

Graisse B

Gramon N

Grassen N - Grassenc

Grenache blanc B

Grenache gris G

Grenache N

Gringet B

Grolleau gris G

Grolleau N

Gros Manseng B

Gros vert B

Joubertin

Jurançon blanc B

Jurançon noir N - Dame noire

Knipperlé B

Lauzet B

Liliorila B

Listan B - Palomino

Lledoner pelut N

Macabeu B - Macabeo

Mancin N

Manseng noir N

Maréchal Foch N

Marsanne B

Marselan N

Mauzac B

Aubun N - Murescola

Auxerrois B

Bachet N

Barbaroux Rs

Baroque B

Béclan N - Petit Béclan

Béquignol N

Biancu Gentile B

Blanc Dame B

Bouchalès N

Bouillet N

Bouquettraube B

Bourboulenc B - Doucillon blanc

Brachet N - Braquet

Brun argenté N - Vaccarèse

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Caladoc N

Calitor N

Camaralet B

Carcajolo blanc B

Carcajolo N

Muscat d’Alexandrie B - Muscat, Moscato

Muscat de Hambourg N - Muscat, Moscato

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Négret de Banhars N

Négrette N

Nielluccio N - Nielluciu

Noir Fleurien N

Oberlin noir N

Ondenc B

Orbois B

Pagadebiti B

Pascal B

Perdea B

Persan N

Petit Courbu B

Petit Manseng B

Petit Meslier B

Petit Verdot N

Picardan B - Araignan

Pineau d’Aunis N

Pinot gris G

Piquepoul blanc B

Piquepoul gris G

Piquepoul noir N

Plant de Brunel N

Plant droit N - Espanenc

Portan N

Durif N

Egiodola N

Ekigaïna N

Elbling B

Etraire de la Dui N

Fer N - Fer Servadou, Braucol, Mansois, Pinenc

Feunate N

Folignan B

Folle blanche B

Fuella nera N

Furmint B

Gamaret

Gamay de Bouze N

Pinot blanc B

Soreli B

Gamay N

Gascon N

Genovèse B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Specificitatea arealului geografic

Var este unul dintre departamentele situate în regiunea Provence-Alpes-Côte d’Azur din sud-estul Franței. Numele său provine de la râul de coastă Var, care stabilea în trecut frontiera estică. Departamentul Var este delimitat la vest de departamentul Bouches-du-Rhône, la nord de departamentul Alpes de Haute Provence, la est de departamentul Alpes-Maritimes și, în cele din urmă, la sud, de Marea Mediterană.

Arealul geografic prezintă un relief variat, cu două părți diferite din punct de vedere geologic: o parte calcaroasă la vestul axei Toulon-Draguignan și o parte cristalină la est.

Aceste două ansambluri geologice diferite sunt asociate cu două tipuri de vegetații caracteristice zonei mediteraneene, și anume: garigă pe solurile calcaroase și maquis și pădure (pini și stejari) pe solurile mai cristaline. Aceste două tipuri de vegetație nu formează decât cantități mici de humus. Solurile din Var sunt în general sărace, bine drenate, dar predispuse la eroziune. Acest teren este favorabil creșterii viței-de-vie. Romanii nu au greșit, în urmă cu 2 600 de ani, când au introdus vița-de-vie, dezvoltând Provincia Romana (Provence).

Una dintre caracteristicile principale ale climei din departamentul Var este expunerea la soare. Departamentul Var beneficiază de un climat mediteraneean caracterizat de veri calde și uscate și ierni blânde, cu două perioade ploioase toamna și primăvara. Aceste condiții sunt favorabile culturii viței-de-vie, iar amplitudinile termice foarte adesea interesante duc la stabilirea parcelelor potrivite pentru a fi dedicate vinificării vinurilor roșii și roze.

Vântul dominant în regiune este mistralul (nord). Glacial în timpul iernii, după ce suflă peste zăpezile alpine, mistralul asigură puțină răcoare în timpul verii. Desigur, mistralul suflă uneori violent, dar viticultorii îi rețin, în special, calitatea principală, și anume protecția asigurată viței-de-vie împotriva unei atmosfere prea umede și împotriva presiunilor criptogamice nefaste (mană).

Specificitatea produsului

De la crearea sa, producția de vinuri cu indicația geografică protejată „Var” (Vin de Pays du Var) a continuat să se dezvolte, stabilizându-se la începutul secolului XXI la aproximativ 250 000 hl.

Producția este orientată în mare parte spre vinuri roze (în medie 70 %), care provin, în principal, din amestecuri.

Deși se cultivă încă în mare măsură soiurile locale, cum ar fi Grenache N, Cinsault N, Carignan N, Syrah N și Mourvèdre N pentru vinurile colorate, Vermentino B și Ugni blanc B pentru vinurile albe, trebuie să se admită că, datorită ajutoarelor Uniunii pentru restructurare, a fost deschisă calea către soiuri specifice altor plantații viticole franceze, cum ar fi Cabernet-Sauvignon N, Merlot N, Chardonnay B și, într-o măsură mai mică, Viognier B. Această paletă de soiuri a permis diversificarea vinurilor și a contribuit, în principal, la consolidarea și chiar la dezvoltarea producției de vinuri roze de calitate.

Una dintre caracteristicile proprii majorității vinurilor roze, culoarea lor roz foarte deschis, le este conferită printr-un control veritabil al presării directe, care constă în presarea directă a ciorchinilor întregi sau a boabelor de struguri, frecvent cu ajutorul unor prese pneumatice, astfel încât sucul limpede să fie pus imediat la fermentat la temperatură joasă. Vinurile obținute sunt vioaie, fructate, de culoare roz deschis.

Sunt utilizate și alte tehnici, precum scurgerea gravitațională a mustului, macerarea peliculară sau prefermentarea (recolte menținute la temperatură joasă, cu între 8 și 24 de ore înainte de presare), care contribuie la producerea unor vinuri roze cu o culoare mai pronunțată și cu o structură mai consistentă.

Vinurile roșii (care reprezintă aproximativ 20 % din volume) sunt adesea intense, corpolente și cu o structură bună de taninuri, produse în principal din combinația Grenache N, Syrah N și Cabernet-Sauvignon N, la care se adaugă deseori Merlot N și Cinsault N.

Vinurile albe, produse în cantități mai limitate (10 % din volume), îi fascinează atât pe amatorii de vinuri cu denumire de soi (Rolle B sau Vermentino B, Viognier B și Chardonnay B), cât și pe ceilalți, prin vinuri produse din amestecuri, care se caracterizează prin finețe și vioiciune.

În arealul de producție vizat sunt produse și vinuri spumante de calitate. Producția vinurilor efervescente nu este o noutate în Provence. Este vorba despre o producție tradițională, care reprezintă aproximativ un milion de sticle pe an și care este asigurată de aproximativ 50 de operatori (producători, vinificatori, comercianți). La începutul secolului XX, anumite cooperative vinicole sau vinificatori, precum „La Tête Noire”, încercau deja să valorifice vinurile spumante de calitate produse în Provence.

Una dintre principalele caracteristici ale vinurilor efervescente cu indicația geografică protejată „Var” este aceea de a fi obținute din soiuri locale, pentru a fi prezentate, în mare parte, ca vinuri roze, care reprezintă producția majoritară de vinuri liniștite din regiune.

Astfel, indicația geografică protejată „Var” ar include vinuri liniștite asociate unor vinuri spumante cu profiluri organoleptice relativ asemănătoare. În fapt, aceste vinuri roze efervescente au un gust foarte fructat și floral și oferă o bună rotunjime, care caracterizează și vinurile roze liniștite.

Tocmai aceste caracteristici organoleptice (aroma fructată și florală asociată unei bune rotunjimi) permit diferențierea vinurilor efervescente produse în departamentul Var de cele produse în celelalte regiuni franceze.

Legătura cauzală dintre specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

Departamentul Var are un potențial turistic incontestabil conferit de calitatea climei sale, de diversitatea peisajelor, de mare, de bogăția patrimoniului său istoric și cultural, dar și de artizanatul și tradițiile sale. Cu toate aceste atuuri, departamentul a dezvoltat o activitate economică puternică în jurul turismului.

Aceste caracteristici specifice remarcabile atrag peste 14 milioane de turiști în fiecare an. Acești turiști, adesea fidelizați, au avut, au sau vor avea ocazia să deguste bucătăria și produsele provensale, printre care se numără vinurile din departamentul Var, fie că sunt vinuri cu denumire de origine controlată sau cu indicație geografică protejată.

Astfel, de la crearea sa sub statutul reglementat precedent de „Vin de Pays”, producția de vinuri cu indicația geografică protejată „Var” și-a construit reputația, dobândită în mare parte datorită activității turistice din regiune, astfel cum o atestă cererea puternică exprimată la nivel local pentru vinurile sale roze. Consumatorii știu să recunoască și să aprecieze calitatea gamelor de vinuri propuse.

Totuși, este de remarcat faptul că producătorii au rămas vigilenți pentru a putea progresa în mod continuu în ceea ce privește producția vinurilor lor „de Pays”, astfel încât să țină întotdeauna pasul cu gusturile consumatorilor (de exemplu: culoarea vinurilor roze).

Astfel, această dorință a fost bine transpusă în fapt la începutul anilor 2000, când profesioniștii din departamentul Var au participat la înființarea unui centru național de cercetare și de experimentare dedicat vinurilor roze (stabilit în Vidauban – Var). De atunci, au fost publicate câteva prime lucrări (de exemplu, lucrări privind nuanțele de „roze”), ceea ce a contribuit în mod operațional la îmbunătățirea în continuare a calității vinurilor roze. În plus, centrul a investit mult pentru a se echipa cu instrumentele necesare pentru controlul perfect al vinificării vinurilor roze. Această tehnologie controlată dedicată vinurilor roze și cunoștințele producătorilor sunt benefice, desigur, pentru producția vinurilor cu denumire de origine controlată, dar au, în mod indisociabil, un impact asupra procesului de producție a vinurilor cu indicație geografică protejată.

De altfel, trebuie să se reamintească proximitatea plantațiilor viticole din departamentul Var față de marile centre urbane regionale sau față de stațiunile balneare, proximitate ce reprezintă un noroc pentru producători, care își pot valorifica oferta și care optează, astfel, pentru ambalarea în cadrul proprietății lor. Vânzarea directă (sticle sau „bag in box”) reprezintă în prezent aproximativ 50 % din volume, iar vânzările directe la cramă ar putea reprezenta 30 % din volume.

Departamentul Var este situat în regiunea Provence, regiune cu o notorietate consacrată. Imaginea unei regiuni Provence viticole legate profund de producția de vinuri roze de calitate – lider mondial în producția de vinuri roze – este perfect stabilită și confirmată prin intermediul sondajelor referitoare la notorietatea spontană (sursa: cabinetul Wine Intelligence Vinitrac – noiembrie 2009).

Această notorietate și aceste cunoștințe axate în mare măsură pe producția de vinuri roze au impact, desigur, asupra vinurilor roșii, a vinurilor albe, precum și asupra vinurilor spumante produse de aceleași persoane, din această podgorie departamentală, în cadrul aceluiași mediu geografic.

Astfel, în mod incontestabil, succesul vinurilor roze asigură calitatea și reputația celorlalte vinuri produse în departament.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Indicația geografică protejată „Var” poate fi completată:

cu denumirea unuia sau a mai multor soiuri;

cu mențiunile „primeur” („tânăr”) sau „nouveau” („nou”). Mențiunile „primeur” sau „nouveau” sunt rezervate vinurilor liniștite.

Indicația geografică protejată „Var” poate fi completată cu denumirea următoarelor unități geografice mai mici, în funcție de condițiile stabilite în caietul de sarcini:

„Argens”;

„Coteaux du Verdon”;

„Sainte Baume”.

Logoul IGP al Uniunii Europene figurează pe etichetă atunci când mențiunea „indicație geografică protejată” este înlocuită cu mențiunea tradițională „Vin de Pays”.

Arealul din imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Arealul situat în imediata vecinătate, definit prin derogare pentru vinificarea și producerea vinurilor care beneficiază de indicația geografică protejată „Var”, completată sau nu cu denumirea unei unități geografice mai mici „Argens”, „Coteaux du Verdon” sau „Sainte Baume”, este format din arondismentele limitrofe arealului geografic, și anume:

la est, la limita cu departamentul Alpes-Maritimes: arondismentul Grasse;

la vest, la limita cu departamentul Bouches-du-Rhône: arondismentele Aix-en-Provence și Marsilia;

la vest/nord-vest, la limita cu departamentul Vaucluse: arondismentul Apt;

la nord, la limita cu departamentul Alpes de Haute-Provence: arondismentele Forcalquier, Digne, Castellane.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-055c5a5e-f7b9-40dc-ab3a-c1ccb2400c4c

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 88

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 17 martie 2020

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 88/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9703 — SCP/real) ( 1 )	1
2020/C 88/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9739 — AXA/Groupe Crédit Agricole/ELL Luxembourg 2) ( 1 )	2
2020/C 88/03	Comunicarea Comisiei privind autoritatea autorizată să elibereze certificate de autenticitate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 481/2012	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 88/04	Rata de schimb a monedei euro — 16 martie 2020	5

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1157
JPY	yen japonez	117,76
DKK	coroana daneză	7,4731
GBP	lira sterlină	0,90918
SEK	coroana suedeză	10,8998
CHF	franc elvețian	1,0546
ISK	coroana islandeză	151,20
NOK	coroana norvegiană	11,4765
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,960
HUF	forint maghiar	344,97
PLN	zlot polonez	4,4070
RON	leu românesc nou	4,8343
TRY	lira turcească	7,1568
AUD	dolar australian	1,8198
CAD	dolar canadian	1,5539
HKD	dolar Hong Kong	8,6682
NZD	dolar neozeelandez	1,8499
SGD	dolar Singapore	1,5868
KRW	won sud-coreean	1 373,34
ZAR	rand sud-african	18,5602
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8351
HRK	kuna croată	7,5785
IDR	rupia indoneziană	16 756,20
MYR	ringgit Malaiezia	4,8092
PHP	peso Filipine	57,625
RUB	rubla rusească	83,5905
THB	baht thailandez	35,937
BRL	real brazilian	5,5381
MXN	peso mexican	25,4478
INR	rupie indiană	82,8075

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2020/C 88/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9742 — Sinopec Group/Joint Stock Company Novatek/Gazprombank/SINOVA Natural Gas Company) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	6
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2020/C 88/06	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	8
2020/C 88/07	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	15
2020/C 88/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	20


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.