		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 77

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 9 martie 2020

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2020/C 77/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunțuri
	PROCEDURI JURISDICȚIONALE
	Curtea de Justiție
2020/C 77/02	Cauza C-274/14: Hotărârea Curții (Mare Cameră) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Económico-Administrativo Central - Spania) – Procédure angagée par Banco de Santander SA (Trimitere preliminară – Articolul 267 TFUE – Noțiunea de instanță națională – Criterii – Independența organismului național în cauză – Inamovibilitatea membrilor – Inadmisibilitatea cererii de decizie preliminară)	2
2020/C 77/03	Cauza C-175/18 P: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 ianuarie 2020 – PTC Therapeutics International Ltd/Agenția Europeană pentru Medicamente, European Confederation of Pharmaceutical Entrepreneurs (Eucope) (copier mots-clés sans guillemets)	2
2020/C 77/04	Cauza C-177/18: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo no 14 de Madrid - Spania) – Almudena Baldonedo Martín/Ayuntamiento de Madrid (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Clauza 4 – Principiul nediscriminării – Clauza 5 – Măsuri de prevenire a abuzurilor care rezultă din folosirea contractelor sau a raporturilor de muncă pe durată determinată succesive – Indemnizație aferentă încetării raportului de muncă – Articolele 151 și 153 TFUE – Articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Aplicabilitate – Diferență de tratament întemeiată pe natura publică sau privată, în sensul dreptului național, a regimului care guvernează raportul de muncă)	3
2020/C 77/05	Cauza C-178/18 P: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 ianuarie 2020 – MSD Animal Health Innovation GmbH, Intervet international BV/Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) (Recurs – Acces la documentele instituțiilor, ale organelor, ale oficiilor sau ale agențiilor Uniunii – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Articolul 4 alineatul (2) prima liniuță – Excepție privind protecția intereselor comerciale – Articolul 4 alineatul (3) – Protecția procesului decizional – Documente prezentate Agenției Europene pentru Medicamente în cadrul unei cereri de autorizare a introducerii pe piață a unui medicament veterinar – Decizie prin care se acordă unui terț accesul la documente – Prezumție generală de confidențialitate – Lipsa obligației instituției, a organului, a oficiului sau a agenției Uniunii Europene de a aplica o prezumție generală de confidențialitate)	4
2020/C 77/06	Cauza C-578/18: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Korkein hallinto-oikeus - Finlanda) – Procedură inițiată de Energiavirasto (Trimitere preliminară – Piața internă a energiei electrice – Directiva 2009/72/CE – Articolul 3 – Protecția consumatorilor – Articolul 37 – Atribuțiile și competențele autorității de reglementare – Soluționarea extrajudiciară a litigiilor – Noțiunea de parte – Dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei autorității de reglementare – Plângere formulată de un client casnic împotriva unei întreprinderi care operează un sistem de distribuție a energiei electrice)	5
2020/C 77/07	Cauza C-814/18: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het bedrijfsleven - Țările de Jos) – Ursa Major Services BV/Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (Trimitere preliminară – Politica comună în domeniul pescuitului – Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 – Articolul 55 alineatul (1) – Contribuție financiară din Fondul european pentru pescuit (FEP) – Eligibilitatea cheltuielilor – Condiție – Cheltuieli plătite efectiv de beneficiari – Noțiune)	5
2020/C 77/08	Cauza C-29/19: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 23 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundessozialgericht - Germania) – ZP/Bundesagentur für Arbeit (Trimitere preliminară – Securitate socială – Lucrători migranți – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Prestații de șomaj – Calcul – Neluarea în considerare a ultimului salariu primit în statul membru de reședință – Perioadă de referință prea scurtă – Salariu primit ulterior încetării raportului de muncă – Persoană care a desfășurat anterior o activitate salariată în Elveția)	6
2020/C 77/09	Cauza C-32/19: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof - Austria) – AT/Pensionsversicherungsanstalt (Trimitere preliminară – Libera circulație a persoanelor – Cetățenia Uniunii – Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre – Directiva 2004/38/CE – Articolul 17 alineatul (1) litera (a) – Drept de ședere permanentă – Dobândire înaintea încheierii unei perioade neîntrerupte de ședere de cinci ani – Lucrător care a împlinit, în momentul în care și-a încetat activitatea, vârsta în vederea pensionării pentru limită de vârstă)	7
2020/C 77/10	Cauza C-506/18 P: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 21 ianuarie 2020 – Parlamentul European/Erik Josefsson (Recurs – Funcție publică – Agent temporar – Parlamentul European – Rezilierea contractului – Acord prin care se urmărește soluționarea litigiului dintre părți – Recurs rămas fără obiect – Nepronunțare asupra fondului)	8
2020/C 77/11	Cauza C-613/18: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Tributário de Lisboa - Portugalia) – Estado do Canadá/Autoridade Tributária e Aduaneira (Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Restricții privind circulația capitalurilor cu destinația sau provenite din țări terțe - Fiscalitate directă – Impozit pe venitul persoanelor juridice – Profituri distribuite de societăți rezidente pe teritoriul portughez – Reducerea bazei de impozitare)	8
2020/C 77/12	Cauza C-47/19: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 7 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg - Germania) – HA/Finanzamt Hamburg-Barmbek-Uhlenhorst (Trimitere preliminară – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolul 132 alineatul (1) literele (h)-(j) – Diverse scutiri legate de copii sau de tineri, de învățământul școlar sau universitar – Cursuri de surfing și de navigație pentru instituții școlare și universitare – Excursie școlară)	9
2020/C 77/13	Cauza C-813/19 PPU: Ordonanța Curții (Camera a treia) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel d'Aix-En-Provence - Franța) – Executarea unui mandat european de arestare împotriva lui MN (Trimitere preliminară – Procedură preliminară de urgență – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Cooperare judiciară în materie penală – Mandat european de arestare – Decizia-cadru 2002/584/JAI – Articolul 6 alineatul (1) – Noțiunea de autoritate judiciară emitentă – Protecție jurisdicțională efectivă)	10
2020/C 77/14	Cauza C-58/19 P: Recurs introdus la 25 ianuarie 2019 de Mykola Yanovych Azarov împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 13 decembrie 2018 în cauza T-247/17, Mykola Yanovych Azarov/Consiliul Uniunii Europene	11
2020/C 77/15	Cauza C-236/19 P: Recurs introdus la 15 martie 2019 de István Szécsi și Nóra Somossy împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a treia) din 16 ianuarie 2019 în cauza T-331/18, István Szécsi și Nóra Somossy/Comisia Europeană	11
2020/C 77/16	Cauza C-315/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Gericht Erster Instanz Eupen (Belgia) la 16 aprilie 2019 – YU/Wallonische Region	12
2020/C 77/17	Cauza C-461/19 P: Recurs introdus la 7 iunie 2019 de All Star CV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 29 martie 2019 în cauza T-611/17, All Star/EUIPO	12
2020/C 77/18	Cauza C-513/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 5 iulie 2019 – P.J./(X) S.A.	13
2020/C 77/19	Cauza C-548/19 P: Recurs introdus la 17 iulie 2019 de Laurence Bonnafous împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) pronunțate la 6 iunie 2019 în cauza T-614/17, Bonnafous/Consiliul	13
2020/C 77/20	Cauza C-550/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social de Madrid (Spania) la 17 iulie 2019 – EV/Obras y Servicios Públicos S.A. și Acciona Agua, S.A.	14
2020/C 77/21	Cauza C-586/19 P: Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-179/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot	15
2020/C 77/22	Cauza C-587/19 P: Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-180/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot	15
2020/C 77/23	Cauza C-588/19 P: Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-181/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot	16
2020/C 77/24	Cauza C-589/19 P: Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-182/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot	16
2020/C 77/25	Cauza C-590/19 P: Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-183/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot	17
2020/C 77/26	Cauza C-664/19 P: Recurs introdus la 4 septembrie 2019 de Agencja Wydawnicza Technopol sp. z o. o. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 26 iunie 2019 în cauza T-117/18, Agencja Wydawnicza Technopol/EUIPO	17
2020/C 77/27	Cauza C-761/19: Acțiune introdusă la 17 octombrie 2019 – Comisia Europeană/Republica Ungaria	17
2020/C 77/28	Cauza C-805/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Salzburg (Austria) la 31 octombrie 2019 – CT/VINI GmbH	19
2020/C 77/29	Cauza C-810/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Frankfurt am Main (Germania) la 4 noiembrie 2019 – Flightright GmbH/Qatar Airways	19
2020/C 77/30	Cauza C-815/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Germania) la 6 noiembrie 2019 – Natumi GmbH/Land Nordrhein-Westfalen	20
2020/C 77/31	Cauza C-825/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Thüringer Finanzgericht (Germania) la 12 noiembrie 2019 – Beeren-, Wild-, Feinfrucht GmbH/Hauptzollamt Erfurt	21
2020/C 77/32	Cauza C-826/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Korneuburg (Austria) la 13 noiembrie 2019 – WZ/Austrian Airlines AG	22
2020/C 77/33	Cauza C-844/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 15 noiembrie 2019 – CS, Finanzamt Graz-Stadt	23
2020/C 77/34	Cauza C-868/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgericht Berlin-Brandenburg (Germania) la 27 noiembrie 2019 – M-GmbH/Finanzamt für Körperschaften	23
2020/C 77/35	Recurs introdus la:	24
2020/C 77/36	Cauza C-877/19 P: Recurs introdus la 28 noiembrie 2019 de FV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 19 septembrie 2019 în cauza T-153/17, FV/Consiliul	25
2020/C 77/37	Cauza C-894/19 P: Recurs introdus la 3 decembrie 2019 de Parlamentul European împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019 în cauza T-47/18, UZ/Parlamentul	26
2020/C 77/38	Cauza C-896/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Qorti Ċivili Prim’Awla - Ġurisdizzjoni Kostituzzjonali (Malta) la 5 decembrie 2019 – Repubblika/Il-Prim Ministru	27
2020/C 77/39	Cauza C-905/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Darmstadt (Germania) la 11 decembrie 2019 – EP/Kreis Groß-Gerau	28
2020/C 77/40	Cauza C-927/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 18 decembrie 2019 – Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras UAB/Ecoservice Klaipėda UAB, Klaipėdos autobusų parkas UAB, Parsekas UAB, Klaipėdos transportas UAB	28
2020/C 77/41	Cauza C-930/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil du Contentieux des Étrangers (Belgia) la 20 decembrie 2019 – X/État belge	30
2020/C 77/42	Cauza C-940/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Franța) la 30 decembrie 2019 – Les Chirurgiens-Dentistes de France, Confédération des Syndicats médicaux français, Fédération des Syndicats pharmaceutiques de France, Syndicat des Biologistes, Syndicat des Médecins libéraux, Union dentaire, Conseil national de l’Ordre des Chirurgiens-Dentistes, Conseil national de l’Ordre des Masseurs-Kinésithérapeutes, Conseil national de l’Ordre des Infirmiers/Ministre des Solidarités et de la Santé, Ministre de l’Enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation, Premier ministre	31
2020/C 77/43	Cauza C-948/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 31 decembrie 2019 – UAB Manpower Lit/E.S., M.L., M.P., V.V. și R.V.	32
2020/C 77/44	Cauza C-950/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Helsingin hallinto-oikeus (Finlanda) la 17 decembrie 2019 – A	33
2020/C 77/45	Cauza C-3/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Rīgas rajona tiesa (Letonia) la 7 ianuarie 2020 – Procedură penală împotriva AB, CE, SIA MM investīcijas	33
2020/C 77/46	Cauza C-4/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Varhoven administrativen sad (Bulgaria) la 7 ianuarie 2020 – ALTI OOD/Direktor na Direktsia Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite	34
2020/C 77/47	Cauza C-24/20: Acțiune introdusă la 17 ianuarie 2020 – Comisia Europeană/Consiliul Uniunii Europene	35
2020/C 77/48	Cauza C-115/08: Ordonanța președintelui Curții din 15 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal correctionnel de Saint-Brieuc-Chambre détachée de Guingamp - Franța) – Procureur de la République/Tugdual Carluer, Yann Latouche, Dominique Legeard, Thierry Leleu, Dimitri Pinschof, Brigitte Plunian, Rozenn Marechal	36
2020/C 77/49	Cauza C-297/18: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – Humbert Jörg Köfler, Wolfgang Leitner, Joachim Schönbeck, Wolfgang Semper/Bezirkshauptmannschaft Murtal, cu participarea: Finanzpolizei	36
2020/C 77/50	Cauza C-712/18: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de ZR, AR, BS/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei	37
2020/C 77/51	Cauza C-713/18: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – ZR, BS, AR/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei	37
2020/C 77/52	Cauza C-138/19: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de DY/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei	37
2020/C 77/53	Cauza C-139/19: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de DY	38
2020/C 77/54	Cauza C-154/19: Ordonanța președintelui Curții din 7 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de l’Eparchiako Dikastirio Larnakas - Cipru) – Kypriaki Kentriki Archi/GA	38
2020/C 77/55	Cauza C-227/19: Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark – Austria) – procedură inițiată de DX/Bürgermeister der Stadt Graz, cu participarea: Finanzpolizei	38
2020/C 77/56	Cauza C-334/19: Ordonanța președintelui Curții din 18 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Stuttgart - Germania) – Eurowings GmbH/GD, HE, IF	39
2020/C 77/57	Cauza C-672/19: Ordonanța președintelui Curții aaaa din 24 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil du Contentieux des Étrangers - Belgia) – X/État belge	39
	Tribunalul
2020/C 77/58	Cauzele conexate T-786/16 și T-224/18: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – PV/Comisia (Funcție publică – Funcționari – Hărțuire morală – Serie de decizii individuale adoptate de Comisie care îl lezează pe reclamant – Cereri de asistență – Procedură disciplinară – Revocare – Retragerea revocării – Nouă procedură disciplinară – Nouă revocare)	40
2020/C 77/59	Cauza T-168/17: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – CBA Spielapparate- und Restaurantbetriebs/Comisia (Acces la documente – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Documente aferente procedurii administrative privind un pretins ajutor de stat acordat de autoritățile austriece în favoarea titularilor unei concesiuni în temeiul legii privind jocurile de noroc – Refuzul accesului – Excepție privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit – Interes public superior – Obligația de motivare – Excepția de nelegalitate)	41
2020/C 77/60	Cauza T-19/18: Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – Lituania/Comisia (FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Lituania – Corecții financiare cu caracter excepțional și forfetare – Dezvoltare rurală – Sistem de control al ecocondiționalității – Control administrativ – Control la fața locului – Calitatea controalelor – Calitatea solicitanților – Condiții create în mod artificial – Caracter rezonabil al costurilor – Cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor – Analiza riscurilor – Factori de risc – Toleranță în materie de sancțiuni neprevăzută de reglementarea Uniunii – Sistem de evaluare și de sancționare prea clement – Date statistice anuale de control)	42
2020/C 77/61	Cauza T-292/18: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Portugalia/Comisia (FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Portugalia – Articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 – Articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 – Noțiunea de instanță națională)	43
2020/C 77/62	Cauza T-402/18: Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Aquino și alții/Parlamentul (Funcție publică – Greva interpreților – Măsuri adoptate de Parlamentul European pentru obligarea unor interpreți să presteze servicii – Lipsa temeiului legal – Răspundere – Prejudiciu moral)	43
2020/C 77/63	Cauza T-598/18: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Grupo Textil Brownie/EUIPO – The Guide Association (BROWNIE) (Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbală BROWNIE – Mărcile naționale verbale anterioare BROWNIES, BROWNIE, Brownies și Brownie – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regualmentul (UE) 2017/1001] – Utilizare serioasă a mărcii anterioare – Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul 2017/1001))	44
2020/C 77/64	Cauza T-697/18: Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Aldi/EUIPO – Titlbach (ALTISPORT) (Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marca figurativă ALTISPORT – Mărcile internațională și a Uniunii Europene verbale anterioare ALDI – Motiv relativ de refuz – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Compararea produselor și serviciilor – Obligația de motivare – Articolul 94 din Regulamentul 2017/1001)	45
2020/C 77/65	Cauza T-42/19: Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Volkswagen/EUIPO (CROSS) (Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale CROSS – Motiv absolut de refuz – Caracter descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001 – Egalitate de tratament – Obligația de motivare – Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001)	46
2020/C 77/66	Cauza T-239/19: Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Vinos de Arganza/EUIPO – Nordbrand Nordhausen (ENCANTO) („Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative ENCANTO – Marca națională verbală anterioară BELCANTO – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001)	47
2020/C 77/67	Cauza T-336/19: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – BZ/Comisia (Funcție publică – Agenți contractuali – Concediere pentru activitate în mod evident necorespunzătoare – Proporționalitate – Articolul 84 din RAA – Răspundere)	47
2020/C 77/68	Cauza T-559/19: Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Julius Sämann Ltd/EUIPO – Maharishi Vedic University (Reprezentarea unui arbore) (Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative reprezentând un arbore – Mărci ale Uniunii Europene și internaționale figurative anterioare reprezentând un arbore magic – Motive relative de refuz – Lipsa riscului de confuzie – Lipsa similitudinii semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Lipsa unei atingeri aduse reputației – Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001)	48
2020/C 77/69	Cauza T-751/18: Ordonanța Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – Daimler/Comisia (Acțiune în anulare – Retragerea reducerilor certificate ale emisiilor de CO2 – Regimul ecoinovațiilor – Regulamentul (CE) nr. 443/2009 – Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 – Act care nu este supus căilor de atac – Măsură pregătitoare – Inadmisibilitate)	49
2020/C 77/70	Cauza T-125/19: Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Clem & Jo Optique/EUIPO – C&A (C&J) (Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Retragerea opoziției – Nepronunțare asupra fondului)	50
2020/C 77/71	Cauza T-128/19: Ordonanța Tribunalului din 16 ianuarie 2020 – Hemp Foods Australia/EUIPO – Cabrejos (Sativa) (Acțiune în anulare – Marcă a Uniunii Europene – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Neînscrierea schimbării titularului în registrul internațional – Lipsa capacității procesuale active – Inadmisibilitate)	50
2020/C 77/72	Cauza T-161/19: Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Deutsche Telekom/Parlamentul și Consiliul (Acțiune în anulare – Piața internă a comunicațiilor electronice – Prețuri cu amănuntul facturate consumatorilor pentru comunicațiile în interiorul Uniunii reglementate – Regulamentul (UE) 2018/1971 – Act legislativ – Lipsa afectării individuale – Inadmisibilitate)	51
2020/C 77/73	Cauza T-162/19: Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Telefónica și Telefónica de España/Parlamentul și Consiliul (Acțiune în anulare – Piața internă a comunicațiilor electronice – Prețuri cu amănuntul facturate consumatorilor pentru comunicațiile în interiorul Uniunii reglementate – Regulamentul (UE) 2018/1971 – Act legislativ – Lipsa afectării individuale – Inadmisibilitate)	52
2020/C 77/74	Cauza T-671/19: Acțiune introdusă la 1 octombrie 2019 – Qualcomm, Inc./Comisia	53
2020/C 77/75	Cauza T-870/19: Acțiune introdusă la 20 decembrie 2019 – Worldwide Spirits Supply/EUIPO – Melfinco (CLEOPATRA QUEEN)	54
2020/C 77/76	Cauza T-3/20: Acțiune introdusă la 3 ianuarie 2020 – Forbo Financial Services/EUIPO – Windmöller (Canoleum)	55
2020/C 77/77	Cauza T-8/20: Acțiune introdusă la 8 ianuarie 2020 – Republica Cehă/Comisia	56
2020/C 77/78	Cauza T-32/20: Acțiune introdusă la 14 ianuarie 2020 – Buxadé Villalba și alții/Parlamentul	56
2020/C 77/79	Cauza T-34/20: Acțiune introdusă la 20 ianuarie 2020 – Datenlotsen Informationssysteme/Comisia	58
2020/C 77/80	Cauza T-38/20: Acțiune introdusă la 23 ianuarie 2020 – Lotto24/EUIPO (LOTTO24)	59
2020/C 77/81	Cauza T-41/20: Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2020 – Di Bernardo/Comisia	60
2020/C 77/82	Cauza T-45/20: Acțiune introdusă la 27 ianuarie 2020 – KRBL/EUIPO – P.K. Overseas (INDIA SALAM Pure Basmati Rice)	60
2020/C 77/83	Cauza T-35/18: Ordonanța Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – La Marchesiana/EUIPO – Marchesi 1824 (MARCHESI)	61
2020/C 77/84	Cauza T-139/18: Ordonanța Tribunalului din 15 ianuarie 2020 – Avio/Comisia	62
2020/C 77/85	Cauza T-606/19: Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Bartolomé Alvarado și Grupo Preciados Place/EUIPO – Alpargatas (ALPARGATUS PASOS ARTESANALES)	62

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2020/C 77/01)

Ultima publicație

JO C 68, 2.3.2020

Publicații anterioare

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/2

Hotărârea Curții (Mare Cameră) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Económico-Administrativo Central - Spania) – Procédure angagée par Banco de Santander SA

(Cauza C-274/14) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 267 TFUE - Noțiunea de „instanță națională” - Criterii - Independența organismului național în cauză - Inamovibilitatea membrilor - Inadmisibilitatea cererii de decizie preliminară)

(2020/C 77/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Económico-Administrativo Central

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Banco de Santander SA

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară formulată de Tribunal Económico-Administrativo Central (Tribunalul Administrativ-Economic Central, Spania), prin decizia din 2 aprilie 2014, este inadmisibilă.

(1) JO C 303, 8.9.2014.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/2

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 ianuarie 2020 – PTC Therapeutics International Ltd/Agenția Europeană pentru Medicamente, European Confederation of Pharmaceutical Entrepreneurs (Eucope)

(Cauza C-175/18 P) (1)

(copier mots-clés sans guillemets)

(2020/C 77/03)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: PTC Therapeutics International Ltd (reprezentanți: G. Castle, B. Kelly și K. Ewert, Solicitors, C. Thomas, Barrister, M. Demetriou QC)

Celelalte părți din procedură: Agenția Europeană pentru Medicamente (reprezentanți: inițial de T. Jabłoński, de S. Marino, de S. Drosos, de A. Spina și de A. Rusanov, ulterior de T. Jabłoński, de S. Marino și de S. Drosos, în calitate de agenți), European Confederation of Pharmaceutical Entrepreneurs (Eucope) (reprezentanți: S. Cowlishaw, solicitor, și D. Scannell, Barrister)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă PTC Therapeutics International Ltd să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

3)	European Confederation of Pharmaceutical Entrepreneurs suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 231, 2.7.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo no 14 de Madrid - Spania) – Almudena Baldonedo Martín/Ayuntamiento de Madrid

(Cauza C-177/18) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 1999/70/CE - Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauza 4 - Principiul nediscriminării - Clauza 5 - Măsuri de prevenire a abuzurilor care rezultă din folosirea contractelor sau a raporturilor de muncă pe durată determinată succesive - Indemnizație aferentă încetării raportului de muncă - Articolele 151 și 153 TFUE - Articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Aplicabilitate - Diferență de tratament întemeiată pe natura publică sau privată, în sensul dreptului național, a regimului care guvernează raportul de muncă)

(2020/C 77/04)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado Contencioso-Administrativo no 14 de Madrid

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Almudena Baldonedo Martín

Pârâtă: Ayuntamiento de Madrid

Dispozitivul

Clauza 4 alineatul (1) din Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, anexat la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care nu prevede plata vreunei indemnizații nici lucrătorilor pe durată determinată angajați ca funcționari temporari, nici funcționarilor de carieră care, dimpotrivă, sunt angajați în cadrul unui raport de muncă pe durată nedeterminată, cu ocazia încetării activității lor, chiar dacă se acordă o asemenea indemnizație personalului contractual pe durată determinată cu ocazia rezilierii contractului lor de muncă pentru un motiv obiectiv.

Articolele 151 și 153 TFUE, precum și clauza 4 alineatul (1) din acordul cadru trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care nu prevede plata vreunei indemnizații lucrătorilor pe durată determinată angajați ca funcționari titulari, cu ocazia încetării activității lor, chiar dacă se acordă o indemnizație personalului contractual pe durată determinată cu ocazia expirării termenului contractului de muncă.

(1) JO C 211, 18.6.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/4

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 ianuarie 2020 – MSD Animal Health Innovation GmbH, Intervet international BV/Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)

(Cauza C-178/18 P) (1)

(Recurs - Acces la documentele instituțiilor, ale organelor, ale oficiilor sau ale agențiilor Uniunii - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Articolul 4 alineatul (2) prima liniuță - Excepție privind protecția intereselor comerciale - Articolul 4 alineatul (3) - Protecția procesului decizional - Documente prezentate Agenției Europene pentru Medicamente în cadrul unei cereri de autorizare a introducerii pe piață a unui medicament veterinar - Decizie prin care se acordă unui terț accesul la documente - Prezumție generală de confidențialitate - Lipsa obligației instituției, a organului, a oficiului sau a agenției Uniunii Europene de a aplica o prezumție generală de confidențialitate)

(2020/C 77/05)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: MSD Animal Health Innovation GmbH, Intervet international BV (reprezentanți: C. Thomas, Barrister, J. Stratford QC, B. Kelly, Solicitor și P. Bogaert, advocaat)

Cealaltă parte din procedură: Agenția Europeană pentru Medicamente (reprezentanți: inițial de T. Jabłoński, S. Marino, S. Drosos și A. Rusanov, ulterior de T. Jabłoński, S. Marino, S. Drosos, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă MSD Animal Health Innovation GmbH și Intervet International BV să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

(1) JO C 231, 2.7.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/5

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Korkein hallinto-oikeus - Finlanda) – Procedură inițiată de Energiavirasto

(Cauza C-578/18) (1)

(Trimitere preliminară - Piața internă a energiei electrice - Directiva 2009/72/CE - Articolul 3 - Protecția consumatorilor - Articolul 37 - Atribuțiile și competențele autorității de reglementare - Soluționarea extrajudiciară a litigiilor - Noțiunea de „parte” - Dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei autorității de reglementare - Plângere formulată de un client casnic împotriva unei întreprinderi care operează un sistem de distribuție a energiei electrice)

(2020/C 77/06)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein hallinto-oikeus

Părțile din procedura principală

Energiavirasto

cu participarea: A, Caruna Oy

Dispozitivul

Articolul 37 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE trebuie interpretat în sensul că nu impune statelor membre să confere autorității de reglementare competența de a soluționa litigiile dintre clienții casnici și operatorii de sistem și de a acorda, în consecință, clientului casnic care a adresat autorității de reglementare o plângere împotriva unui operator de sistem calitatea de „parte”, în sensul acestei dispoziții, și dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei luate de autoritatea menționată în urma acestei plângeri.

(1) JO C 427, 26.11.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/5

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het bedrijfsleven - Țările de Jos) – Ursa Major Services BV/Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

(Cauza C-814/18) (1)

(Trimitere preliminară - Politica comună în domeniul pescuitului - Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 - Articolul 55 alineatul (1) - Contribuție financiară din Fondul european pentru pescuit (FEP) - Eligibilitatea cheltuielilor - Condiție - Cheltuieli plătite efectiv de beneficiari - Noțiune)

(2020/C 77/07)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

College van Beroep voor het bedrijfsleven

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Ursa Major Services BV

Pârât: Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

Dispozitivul

Articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit trebuie interpretat în sensul că acesta este aplicabil raportului dintre autoritatea de gestionare a unui program operațional și beneficiarul unei subvenții acordate în cadrul Fondului European pentru Pescuit, astfel încât dispoziția menționată poate fi invocată împotriva acestui beneficiar.

Articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1198/2006 trebuie interpretat în sensul că o sumă facturată beneficiarului unei subvenții acordate în cadrul Fondului European pentru Pescuit și plătită de acesta poate fi considerată o cheltuială plătită efectiv, în sensul acestei dispoziții, chiar dacă terțul care a facturat această sumă a adus de asemenea o contribuție financiară la proiectul subvenționat, fie prin efectuarea unei compensații între o creanță față de beneficiar și o creanță a acestuia din urmă față de el, născută din angajamentul pe care și l a asumat de a furniza o contribuție, fie prin emiterea unei facturi distincte, cu condiția ca cheltuiala și contribuția în cauză să fie justificate în mod corespunzător prin facturi achitate sau prin documente contabile cu valoare probatorie echivalentă, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

(1) JO C 122, 1.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/6

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 23 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundessozialgericht - Germania) – ZP/Bundesagentur für Arbeit

(Cauza C-29/19) (1)

(Trimitere preliminară - Securitate socială - Lucrători migranți - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 - Prestații de șomaj - Calcul - Neluarea în considerare a ultimului salariu primit în statul membru de reședință - Perioadă de referință prea scurtă - Salariu primit ulterior încetării raportului de muncă - Persoană care a desfășurat anterior o activitate salariată în Elveția)

(2020/C 77/08)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundessozialgericht

Părțile din procedura principală

Reclamant: ZP

Pârâtă: Bundesagentur für Arbeit

Dispozitivul

Articolul 62 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații a unui stat membru care, deși prevede calcularea prestațiilor de șomaj pe baza valorii salariului anterior, nu permite, în cazul în care durata primirii salariului plătit persoanei interesate pentru ultima activitate salariată pe care a desfășurat o în cadrul acestei legislații este mai mică decât perioada de referință prevăzută de legislația respectivă pentru stabilirea salariului pe baza căruia se calculează prestațiile de șomaj, să se ia în considerare salariul primit de persoana în cauză pentru această activitate.

Articolul 62 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 883/2004 trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații a unui stat membru care, deși prevede calcularea prestațiilor de șomaj pe baza valorii salariului anterior, nu permite, în cazul în care salariul primit de persoana interesată pentru ultima activitate salariată pe care a desfășurat o în cadrul acestei legislații a fost stabilit și primit abia după încetarea raportului său de muncă, să se ia în considerare salariul primit de persoana în cauză pentru această activitate.

(1) JO C 103, 18.3.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/7

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 22 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof - Austria) – AT/Pensionsversicherungsanstalt

(Cauza C-32/19) (1)

(Trimitere preliminară - Libera circulație a persoanelor - Cetățenia Uniunii - Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre - Directiva 2004/38/CE - Articolul 17 alineatul (1) litera (a) - Drept de ședere permanentă - Dobândire înaintea încheierii unei perioade neîntrerupte de ședere de cinci ani - Lucrător care a împlinit, în momentul în care și-a încetat activitatea, vârsta în vederea pensionării pentru limită de vârstă)

(2020/C 77/09)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamant: AT

Pârâtă: Pensionsversicherungsanstalt

Dispozitivul

Articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE trebuie interpretat în sensul că, în scopul obținerii unui drept de ședere permanentă în statul membru gazdă înaintea încheierii unei perioade neîntrerupte de ședere de cinci ani, condițiile referitoare la faptul de a fi lucrat în statul membru respectiv cel puțin în cursul ultimelor douăsprezece luni precedente și de a avea reședința pe teritoriul acestuia o perioadă neîntreruptă mai mare de trei ani se aplică unui lucrător care, în momentul în care își încetează activitatea, a împlinit vârsta prevăzută de legislația acestui stat membru în vederea pensionării pentru limită de vârstă.

(1) JO C 131, 8.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/8

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 21 ianuarie 2020 – Parlamentul European/Erik Josefsson

(Cauza C-506/18 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Agent temporar - Parlamentul European - Rezilierea contractului - Acord prin care se urmărește soluționarea litigiului dintre părți - Recurs rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului)

(2020/C 77/10)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Parlamentul European (reprezentanți: Í. Ní Riagáin Düro, V. Montebello-Demogeot și J. Steele, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Erik Josefsson (reprezentanți: T. Bontinck, A. Guillerme și M. Forgeois, avocați)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra recursului.

2)	Parlamentul European și domnul Erik Josefsson suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 445, 10.12.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/8

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Tributário de Lisboa - Portugalia) – Estado do Canadá/Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-613/18) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Restricții privind circulația capitalurilor cu destinația sau provenite din țări terțe - Fiscalitate directă - Impozit pe venitul persoanelor juridice - Profituri distribuite de societăți rezidente pe teritoriul portughez - Reducerea bazei de impozitare)

(2020/C 77/11)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Tributário de Lisboa

Părțile din procedura principală

Reclamant: Estado do Canadá

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Dispozitivul

Articolele 63 și 65 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia dividendele distribuite de o societate rezidentă fac obiectul unui impozit a cărui rată efectivă este mai ridicată atunci când sunt primite de o persoană juridică rezidentă într-o țară terță care nu exercită activități de natură comercială, industrială sau agricolă cu titlu principal, decât atunci când astfel de dividende sunt primite de o astfel de persoană juridică rezidentă în statul membru respectiv. Situația este diferită numai dacă aplicarea convenției fiscale dintre Canada și Republica Portugheză, semnată la 14 iunie 1999 în vederea evitării dublei impuneri și a prevenirii evaziunii fiscale în materia impozitului pe venit permite neutralizarea efectelor diferenței de tratament provenite din reglementarea statului membru respectiv, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1) JO C 445, 10.12.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/9

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 7 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg - Germania) – HA/Finanzamt Hamburg-Barmbek-Uhlenhorst

(Cauza C-47/19) (1)

(Trimitere preliminară - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 132 alineatul (1) literele (h)-(j) - Diverse scutiri legate de copii sau de tineri, de învățământul școlar sau universitar - Cursuri de surfing și de navigație pentru instituții școlare și universitare - Excursie școlară)

(2020/C 77/12)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: HA

Pârâtă: Finanzamt Hamburg-Barmbek-Uhlenhorst

Dispozitivul

Noțiunea de „învățământ școlar sau universitar”, în sensul articolului 132 alineatul (1) literele (i) și (j) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că nu acoperă cursurile de surfing și de navigație predate de școlile de surfing și de navigație, precum cele în discuție în litigiul principal, pentru instituții școlare sau pentru universități, în care aceste cursuri pot face parte din programul de activități sportive sau de formare a profesorilor de sport și, respectiv, pot fi luate în considerare la notare.

Noțiunea de prestare de servicii „direct legate de protecția copiilor și a tinerilor”, în sensul articolului 132 alineatul (1) litera (h) din Directiva 2006/112, trebuie interpretată în sensul că nu acoperă cursurile de surfing și de navigație predate de școlile de surfing și de navigație, precum cele în discuție în litigiul principal, independent de faptul dacă aceste cursuri sunt predate în cadrul unei excursii școlare.

(1) JO C 131, 8.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/10

Ordonanța Curții (Camera a treia) din 21 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel d'Aix-En-Provence - Franța) – Executarea unui mandat european de arestare împotriva lui MN

(Cauza C-813/19 PPU) (1)

(Trimitere preliminară - Procedură preliminară de urgență - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Cooperare judiciară în materie penală - Mandat european de arestare - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Articolul 6 alineatul (1) - Noțiunea de „autoritate judiciară emitentă” - Protecție jurisdicțională efectivă)

(2020/C 77/13)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel d'Aix-En-Provence

Părțile din procedura principală

Cu participarea: RJA, RJO, FD, BG, PG, KL, LK, MJ, NI, OH

Dispozitivul

Articolul 6 alineatul (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre trebuie interpretat în sensul că intră în noțiunea de „autoritate judiciară emitentă”, în sensul acestei dispoziții, magistrații parchetului francez, plasați sub direcția și controlul superiorilor lor ierarhici, precum și sub autoritatea ministrului justiției în temeiul normelor statutare și organizaționale cărora le sunt supuși, din moment ce statutul lor le conferă o garanție de independență, în special în raport cu puterea executivă, în cadrul emiterii mandatului european de arestare.

Decizia-cadru 2002/584 trebuie interpretată în sensul că cerințele inerente unei protecții jurisdicționale efective de care trebuie să beneficieze o persoană împotriva căreia a fost emis un mandat european de arestare pentru efectuarea urmăririi penale sunt îndeplinite din moment ce, potrivit legislației statului membru emitent, condițiile de eliberare a acestui mandat și în special caracterul său proporțional fac obiectul unui control jurisdicțional în acest stat membru.

(1) JO C 19, 20.1.2020.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/11

Recurs introdus la 25 ianuarie 2019 de Mykola Yanovych Azarov împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 13 decembrie 2018 în cauza T-247/17, Mykola Yanovych Azarov/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-58/19 P)

(2020/C 77/14)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Mykola Yanovych Azarov (reprezentanți: A. Egger și G. Lansky, Rechtsanwälte)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene

Prin Ordonanța din 22 octombrie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a șaptea) a dispus următoarele:

1.	Recursul este vădit întemeiat.

2.	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 13 decembrie 2018, Azarov/Consiliul (T-247/17, nepublicată, EU:T:2018:931).

Anulează Decizia (PESC) 2017/381 a Consiliului din 3 martie 2017 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/374 al Consiliului din 3 martie 2017 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina, în ceea ce îl privește pe domnul Mykola Yanovych Azarov.

4.	Obligă Consiliul Uniunii Europene să suporte cheltuielile de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și prezentei proceduri de recurs.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/11

Recurs introdus la 15 martie 2019 de István Szécsi și Nóra Somossy împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a treia) din 16 ianuarie 2019 în cauza T-331/18, István Szécsi și Nóra Somossy/Comisia Europeană

(Cauza C-236/19 P)

(2020/C 77/15)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurenți: István Szécsi, Nóra Somossy (reprezentant: D. Lázár, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Prin Ordonanța din 1 octombrie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a șasea) a respins recursul ca vădit nefondat și a dispus obligarea domnului István Szécsi și a doamnei Nóra Somossy la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/12

Cerere de decizie preliminară introdusă de Gericht Erster Instanz Eupen (Belgia) la 16 aprilie 2019 – YU/Wallonische Region

(Cauza C-315/19)

(2020/C 77/16)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Gericht Erster Instanz Eupen

Părțile din procedura principală

Reclamant: YU

Pârâtă: Wallonische Region

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a șasea) se pronunță prin Ordonanța din 26 septembrie 2019, după cum urmează:

Articolul 45 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru potrivit căreia un lucrător rezident al acestui stat membru se poate prevala de o derogare de la obligația de înmatriculare în statul său membru de rezidență a unui vehicul pus la dispoziția sa de angajatorul său stabilit în acest alt stat membru și înmatriculat în acest alt stat membru numai dacă documentele care atestă că îndeplinește condițiile de aplicare a acestei derogări se află în permanență la bordul acestui vehicul.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/12

Recurs introdus la 7 iunie 2019 de All Star CV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 29 martie 2019 în cauza T-611/17, All Star/EUIPO

(Cauza C-461/19 P)

(2020/C 77/17)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: All Star CV (reprezentanți: S. Malynicz, A. Newnes, A. Artinian, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 30 septembrie 2019, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a dispus că recursul nu este admis.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 5 iulie 2019 – P.J./(X) S.A.

(Cauza C-513/19)

(2020/C 77/18)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamant: P.J.

Pârâtă: (X) S.A.

Prin Ordonanța din 7 noiembrie 2019, Curtea (Camera a noua) a decis că cererea de decizie preliminară este vădit inadmisibilă.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/13

Recurs introdus la 17 iulie 2019 de Laurence Bonnafous împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) pronunțate la 6 iunie 2019 în cauza T-614/17, Bonnafous/Consiliul

(Cauza C-548/19 P)

(2020/C 77/19)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Laurence Bonnafous (reprezentanți: S. Rodrigues, A. Blot, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

Prin Ordonanța din 27 noiembrie 2019, Curtea (Camera a șaptea) a dispus respingerea recursului ca vădit nefondat.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social de Madrid (Spania) la 17 iulie 2019 – EV/Obras y Servicios Públicos S.A. și Acciona Agua, S.A.

(Cauza C-550/19)

(2020/C 77/20)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social de Madrid

Părțile din procedura principală

Reclamantă: EV

Pârâte: Obras y Servicios Públicos S.A., Acciona Agua, S.A.

Întrebările preliminare

Clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, care a fost introdus în ordinea juridică comunitară prin Directiva 1999/70 (1) a Consiliului și prin Directiva 2001/23, trebuie interpretată în sensul că nu există un motiv obiectiv care să justifice încălcarea – prin articolul 24.2 din convenția colectivă de muncă din sectorul construcțiilor care prevede că, indiferent de durata contractului general pentru o singură lucrare, nu se aplică dispozițiile articolului 15.1 a) primul paragraf din [Statutul lucrătorilor], lucrătorii menținându-și în continuare statutul de „lucrători pe durată determinată”, atât în aceste cazuri, cât și în cazurile de succesiune de întreprinderi prevăzute la articolul 44 din [Statutul lucrătorilor] sau în cele de transfer de personal reglementate la articolul 27 din convenția [colectivă] general aplicabilă – a legislației naționale care stabilește la articolul 15.1.a) din [Statutul lucrătorilor] că „[a]ceste contracte nu pot avea o durată mai mare de trei ani, care poate fi prelungită cu cel mult 12 luni prin Contractul colectiv de muncă sectorial național sau, în lipsa acestuia, prin Contractul colectiv de muncă sectorial de nivel inferior. La expirarea acestor termene, lucrătorii dobândesc statutul de lucrători permanenți ai întreprinderii”?

Clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, care a fost introdusă în ordinea juridică comunitară prin Directiva 1999/70 a Consiliului și prin Directiva 2001/23, trebuie interpretată în sensul că nu există un motiv obiectiv care să justifice încălcarea – prin articolul 24.5 din Convenția colectivă de muncă din sectorul construcțiilor, care prevede că ocuparea unor locuri de muncă diferite prin intermediul a două sau mai multe contracte de lucrări pe durată determinată încheiate cu aceeași întreprindere sau cu același grup de întreprinderi în perioada și în termenul prevăzute la articolul 15.5 din [Statutul lucrătorilor] nu implică dobândirea statutului prevăzut în dispoziția menționată nici în aceste cazuri, dar nici în cazul de succesiune de întreprinderi, prevăzut la articolul 44 din [Statutul lucrătorilor], sau de transfer de personal, prevăzut la articolul 27 din convenția menționată – a legislației naționale care stabilește la articolul 15.5 din [Statutul lucrătorilor] că „[f]ără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor 1.a), 2 și 3, lucrătorii care într-o perioadă de 30 de luni au fost angajați pentru o perioadă mai mare de 24 de luni, cu sau fără întrerupere, pentru același loc de muncă sau pentru un loc de muncă diferit la aceeași întreprindere sau la același grup de întreprinderi, prin intermediul a două sau mai multe contracte de muncă pe durată determinată, fie direct, fie prin utilizarea unor agenții de muncă temporară, în aceleași condiții contractuale pe durată determinată sau în condiții contractuale diferite, dobândesc statutul de lucrători permanenți. Dispozițiile paragrafului precedent sunt aplicabile și în cazul unei succesiuni sau al unui schimb de întreprinderi în conformitate cu prevederile legii sau ale convenției colective”?

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/23 (2) trebuie interpretat în sensul că se opune ca, în temeiul convenției colective de muncă din sectorul construcțiilor, drepturile și obligațiile pe care trebuie să le respecte noua întreprindere sau entitate care va desfășura activitatea care face obiectul contractului să se limiteze doar la cele care decurg din ultimul contract încheiat între lucrător și întreprinderea care pune capăt contractului și ca această împrejurare să constituie un motiv obiectiv care să justifice încălcarea legislației naționale care prevede la articolul 44 din [Statutul lucrătorilor] preluarea tuturor drepturilor și obligațiilor, fără a le limita la cele din ultimul contract?

(1) Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP (JO 1999, L 175, p. 43, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 129).

(2) Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (JO 2001, L 82, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 20).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/15

Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-179/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot

(Cauza C-586/19 P)

(2020/C 77/21)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Guinot

Prin Ordonanța din 7 octombrie 2019, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a dispus că recursul nu este admis.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/15

Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-180/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot

(Cauza C-587/19 P)

(2020/C 77/22)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Guinot

Prin Ordonanța din 7 octombrie 2019, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a declarat că recursul nu se admite în principiu.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/16

Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-181/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot

(Cauza C-588/19 P)

(2020/C 77/23)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Guinot

Prin Ordonanța din 7 octombrie 2019, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a declarat că recursul nu se admite în principiu.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/16

Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-182/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot

(Cauza C-589/19 P)

(2020/C 77/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 7 octombrie 2019, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a dispus că recursul nu este admis.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/17

Recurs introdus la 1 august 2019 de L'Oréal împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 19 iunie 2019 în cauza T-183/16 RENV, L'Oréal/EUIPO - Guinot

(Cauza C-590/19 P)

(2020/C 77/25)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Guinot

Prin Ordonanța din 7 octombrie 2019, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a dispus că recursul nu se admite în principiu.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/17

Recurs introdus la 4 septembrie 2019 de Agencja Wydawnicza Technopol sp. z o. o. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 26 iunie 2019 în cauza T-117/18, Agencja Wydawnicza Technopol/EUIPO

(Cauza C-664/19 P)

(2020/C 77/26)

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Agencja Wydawnicza Technopol sp. z o. o. (reprezentant: C. Rogula, adwokat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 5 decembrie 2019, Curtea (Camera de recursuri) a decis respingerea recursului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/17

Acțiune introdusă la 17 octombrie 2019 – Comisia Europeană/Republica Ungaria

(Cauza C-761/19)

(2020/C 77/27)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Cattabriga și Z. Teleki, agenți)

Pârâtă: Republica Ungară

Concluziile reclamantei

—

Declararea faptului că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE (1), întrucât nu a admis ca membri ai Colegiului Veterinarilor pe resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, ceea ce constituie un obstacol ab initio ca aceștia să lucreze ca veterinari salariați și să exercite această profesie ca activitate independentă;

—	obligarea Republicii Ungare la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

La 3 ianuarie 2017, Comisia a primit o plângere în legătură cu cerința prevăzută în a Magyar Állatorvosi Kamaráról valamint az állatorvosi szolgáltatói tevékenység végzéséről szóló 2012. évi CXXVII. Törvény (Legea CXXVII din 2012 privind Colegiul Veterinarilor din Ungaria și exercitarea activității de prestare de servicii veterinare) conform căreia poate fi membru al Colegiului Veterinarilor persoana care îndeplinește, printre altele, cerința de a fi resortisant al unui stat care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European. Petentul este un resortisant al unei țări terțe care dispune începând cu anul 2007 de un permis de ședere pe termen lung în Ungaria și care a absolvit în 2014 Állatorvostudományi Egyetem (Universitatea de Medicină Veterinară) din Budapesta. Cererea sa de admitere în Colegiul Veterinarilor a fost respinsă pentru motivul neîndeplinirii cerinței legale menționate. În Ungaria este necesar, pentru a putea exercita profesia de veterinar, atât ca salariat, cât și ca activitate independentă, ca persoana să fie membru al Colegiului Veterinarilor.

La 20 iulie 2018, Comisia a inițiat împotriva Ungariei o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu dispoziția menționată din Legea Colegiului Veterinarilor, în care reproșa Ungariei faptul că nu și-a îndeplinit obligația care îi revine în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE.

3.	În răspunsul său, guvernul maghiar a susținut că exercitarea profesiei de veterinar este inclusă în excepția prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE, având în vedere că poate implica, nu doar ocazional, exercitarea autorității publice.

4.	Întrucât nu a considerat satisfăcătoare afirmațiile formulate de guvernul maghiar, Comisia a emis la 25 ianuarie 2019 un aviz motivat în care și-a menținut poziția.

5.	La 29 martie 2019, guvernul maghiar a transmis Comisiei răspunsul său la avizul motivat în care și-a reiterat poziția.

Comisia a concluzionat că exercitarea activității de veterinar ca lucrător salariat sau ca activitate independentă în Ungaria nu este inclusă în excepția prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/109/CE. În opinia sa, activitățile veterinarilor cărora Ungaria le atribuie un caracter de putere publică nu presupun o participare directă și specifică în exercitarea autorității publice și nu sunt inerente acestei profesii în mod necesar și inevitabil, având în vedere că fie au caracter pregătitor și complementar, fie sunt activități care se realizează în temeiul unui acord special și sub supravegherea autorității publice.

7.	Având în vedere considerațiile anterioare, la 25 iulie 2019, Comisia a decis trimiterea cauzei la Curtea de Justiție pentru a se declara că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 2003/109/CE.

(1) Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung (JO 2004, L 16., p. 44, Ediție specială 19/vol. 6, p. 225).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Salzburg (Austria) la 31 octombrie 2019 – CT/VINI GmbH

(Cauza C-805/19)

(2020/C 77/28)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht Salzburg

Părțile din procedura principală

Reclamant: CT

Pârâtă: VINI GmbH

Întrebările preliminare

Articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88/CE (1) privind timpul de lucru trebuie interpretate în sensul că nu este aplicabilă dispoziția națională prevăzută la articolul 10 alineatul (2) din Urlaubsgesetz (Legea privind concediul), potrivit căreia nu se datorează o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat în anul de muncă în curs (ultimul an), dacă lucrătorul demisionează anticipat?

(1) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Frankfurt am Main (Germania) la 4 noiembrie 2019 – Flightright GmbH/Qatar Airways

(Cauza C-810/19)

(2020/C 77/29)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Frankfurt am Main

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Flightright GmbH

Pârâtă: Qatar Airways

Întrebările preliminare

Un zbor poate fi calificat drept „zbor cu legătură directă” în sensul articolului 2 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1) și atunci când, în cazul zborurilor care fac obiectul unei rezervări unice și care cuprinde o escală pe un aeroport de transfer din afara teritoriului Uniunii Europene, este programată o ședere mai îndelungată la locul de escală, iar zborul de corespondență nu este cel mai apropiat zbor posibil?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare:

Articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că regulamentul se aplică inclusiv unui transport aerian de pasageri efectuat printr-un zbor care nu pleacă de pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, dar care a făcut parte dintr-o rezervare unică ce cuprindea și un zbor cu plecare de pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, și atunci când nu este vorba despre un zbor cu legătură directă?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Germania) la 6 noiembrie 2019 – Natumi GmbH/Land Nordrhein-Westfalen

(Cauza C-815/19)

(2020/C 77/30)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Natumi GmbH

Pârât: Land Nordrhein-Westfalen

Parte interesată: Reprezentantul intereselor federale pe lângă Bundesverwaltungsgericht

Întrebările preliminare

1.	Articolul 28 coroborat cu punctul 1.3 din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 889/2008 (1) trebuie interpretat în sensul că, în procesarea produselor alimentare ecologice/biologice, poate fi utilizată ca ingredient alga Lithothamnium calcareum?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Este de asemenea autorizată utilizarea unor alge moarte?

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare:

În ceea ce privește un produs care conține ca ingredient alga Lithothamnium calcareum (în stare moartă) și care este etichetat cu mențiunea „Bio”, poate fi utilizată descrierea „conține calciu”, „conține o algă marină bogată în calciu” sau „conține calciu de calitate superioară provenit din alga marină Lithothamnium”?

(1) Regulamentul Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (JO 2018, L 250, p. 1).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Thüringer Finanzgericht (Germania) la 12 noiembrie 2019 – Beeren-, Wild-, Feinfrucht GmbH/Hauptzollamt Erfurt

(Cauza C-825/19)

(2020/C 77/31)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Thüringer Finanzgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Beeren-, Wild-, Feinfrucht GmbH

Pârâtă: Hauptzollamt Erfurt

Întrebările preliminare

Articolul 211 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (CVU) (1) trebuie interpretat în sensul că se aplică numai cererilor care vizează o perioada de autorizare retroactivă ulterioară datei de 1 mai 2016?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: În cazul cererilor de autorizare retroactivă a căror perioadă de autorizare este anterioară datei de 1 mai 2016, articolul 211 din CVU se aplică numai atunci când autorizația retroactivă a fost solicitată înainte de intrarea în vigoare a noii reglementări, dar autoritățile vamale au respins pentru prima dată astfel de cereri după data de 1 mai 2016?

În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare: În cazul cererilor de autorizare retroactivă a căror perioadă de acordare este anterioară datei de 1 mai 2016, articolul 211 din CVU se aplică de asemenea în cazul în care autoritățile vamale au respins deja astfel de cereri înainte de 1 mai 2016 și, de asemenea (pe baza unei alte justificări), ulterior acestei date?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima și la a doua întrebare și al unui răspuns negativ la a treia întrebare: Articolul 294 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (2) trebuie interpretat în sensul că:

a)	o autorizație cu efect retroactiv putea fi acordată până la data expirării autorizației precedente, astfel cum se prevede la alineatul (3) al dispoziției, pe o perioadă de retroactivitate de cel mult un an înainte de data depunerii cererii și

b)	dovada necesității economice, precum și excluderea încercării de înșelătorie și a neglijenței evidente, menționate la alineatul (3) al dispoziției, trebuie de asemenea îndeplinite în cazul reînnoirii autorizației în conformitate cu alineatul (2)?

(1) JO 2013, L 269, p. 1.

(2) JO 1993, L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Korneuburg (Austria) la 13 noiembrie 2019 – WZ/Austrian Airlines AG

(Cauza C-826/19)

(2020/C 77/32)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht Korneuburg

Părțile din procedura principală

Reclamant-apelant: WZ

Pârâtă-intimată: Austrian Airlines AG

Întrebările preliminare

Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11.02.2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (1) trebuie interpretat în sensul că este aplicabil în privința a două aeroporturi, aflate amândouă în imediata apropiere a centrului unui oraș, însă doar unul pe teritoriul urban, iar celălalt în landul învecinat?

Articolul 5 alineatul (1) litera (c), articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că, în cazul aterizării pe un alt aeroport de destinație din același oraș, aceeași aglomerație urbană sau aceeași regiune, există un drept la compensație ca urmare a anulării zborului?

Articolul 6 alineatul (1), articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că, în cazul aterizării pe un alt aeroport din același oraș, aceeași aglomerație urbană sau aceeași regiune, există un drept la compensație ca urmare a unei întârzieri prelungite?

Articolele 5 și 7 și articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că, pentru a stabili dacă un pasager a suferit o întârziere de trei ore sau mai mult în sensul Hotărârii Curții de Justiție din 19 noiembrie 2009 în cauzele conexate C-402/07 și C-432/07, Sturgeon și alții (2), întârzierea trebuie calculată în funcție de momentul aterizării pe celălalt aeroport de destinație sau de momentul transferului la aeroportul de destinație indicat în rezervarea inițială sau la o altă destinație apropiată convenită cu pasagerul?

Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că operatorul de transport aerian care efectuează zboruri potrivit unui sistem de rotație a zborurilor poate invoca un incident, în speță o reducere a ratei sosirilor ca urmare a unei furtuni, care s-a produs în timpul antepenultimei rotații a zborului în cauză?

6)	Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că, în cazul aterizării pe un alt aeroport de destinație, operatorul de transport aerian trebuie să ofere din proprie inițiativă transferul către un alt loc sau pasagerul trebuie să solicite transferul?

7)	Articolul 7 alineatul (1), articolul 8 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că pasagerul are dreptul la o compensație ca urmare a încălcării obligațiilor de asistență și de deservire prevăzute la articolele 8 și 9?

(1) JO 2004, L 46, p. 1.

(2) JO 2010, C 24, p. 4.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 15 noiembrie 2019 – CS, Finanzamt Graz-Stadt

(Cauza C-844/19)

(2020/C 77/33)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurenți: CS, Finanzamt Graz-Stadt

Interveniente: Finanzamt Judenburg Liezen, technoRent International GmbH

Întrebările preliminare

Din dreptul Uniunii rezultă o reglementare direct aplicabilă care să acorde unei persoane impozabile, căreia administrația fiscală, într-o situație precum cea din litigiul principal, nu îi rambursează în timp util TVA-ul datorat, dreptul la dobânzi moratorii, drept pe care aceasta să-l poată invoca în fața administrației fiscale sau în fața instanțelor administrative, deși dreptul național nu prevede o astfel de reglementare cu privire la dobândă?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare preliminară:

Este admisibil ca și în ceea ce privește creanța de TVA a persoanei impozabile generată de reducerea ulterioară a contraprestației, în conformitate cu articolul 90 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), aplicarea dobânzii să înceapă abia după expirarea unui termen rezonabil de care administrația fiscală dispune pentru a verifica corectitudinea dreptului invocat de persoana impozabilă?

Împrejurarea că dreptul național al unui stat membru nu prevede o reglementare privind aplicarea dobânzilor ca urmare a întârzierii la plată a creanțelor de TVA are drept consecință faptul că instanțele naționale trebuie să aplice, la stabilirea dobânzii, efectul juridic prevăzut la articolul 27 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată (2), prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare?

(1) JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

(2) JO 2008, L 44, p. 23.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgericht Berlin-Brandenburg (Germania) la 27 noiembrie 2019 – M-GmbH/Finanzamt für Körperschaften

(Cauza C-868/19)

(2020/C 77/34)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Berlin-Brandenburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: M-GmbH

Pârât: Finanzamt für Körperschaften

Întrebările preliminare

Articolul 11 primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) (denumită în continuare „Directiva TVA”) trebuie interpretat în sensul că se opune reglementării prevăzute la articolul 2 alineatul (2) punctul 2 din Umsatzsteuergesetz (Legea privind impozitul pe cifra de afaceri, denumită în continuare „UStG”), în măsura în care aceasta nu permite ca o societate de persoane (în speță, o GmbH & Co. KG) ai cărei asociați, alții decât societatea-mamă de cel mai înalt rang, nu sunt toți persoane integrate pe plan financiar în întreprinderea societății-mamă de cel mai înalt rang, în sensul articolului 2 alineatul (2) punctul 2 din UStG, să fie o societate legată organic în cadrul unui grup fiscal unic în scopuri de TVA?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare preliminară:

Articolul 11 al doilea paragraf din Directiva TVA trebuie interpretat – ținând seama de principiul proporționalității și de principiul neutralității – în sensul că poate justifica o excludere a societăților de persoane de tipul celor menționate la prima întrebare preliminară dintr-un grup fiscal unic în scopuri de TVA, întrucât în cazul societăților de persoane dreptul național nu impune cerințe în privința formei în care se încheie și se modifică contractele de societate, iar în privința convențiilor pur verbale pot exista, în cazuri individuale, dificultăți de dovedire a existenței integrării financiare a societății legate organic?

b)	Faptul că legiuitorul național nu a inclus intenția de a preveni evaziunea fiscală sau frauda încă de la adoptarea măsurii se opune aplicării articolului 11 al doilea paragraf din Directiva TVA?

(1) JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/24

Recurs introdus la 28 noiembrie 2019 de FV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 19 septembrie 2019 în cauza T-27/18 RENV, FV/Consiliul (Cauza C-875/19 P)

(2020/C 77/35)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: FV (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile recurentului

—	Anularea Hotărârii din 19 septembrie 2019 (T-27/18 RENV) și, în consecință, admiterea concluziilor formulate de recurentă în primă instanță și, prin urmare, anularea raportului de evaluare întocmit pentru recurentă pentru anul 2013;

—	Obligarea Consiliului la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

Motivele și principalele argumente

Hotărârea atacată a respins cererea de anulare a raportului de notare privind anul 2013. Recurenta invocă, pe de o parte, ca motiv, încălcarea de către Tribunal a obligației de control și a obligației de motivare, precum și denaturarea dosarului și, pe de altă parte, încălcarea ghidului de notare, a obligației de motivare și a obligației de solicitudine, precum și eroarea vădită de apreciere.

Potrivit recurentei, prin faptul că a impus existența și comunicarea unor certificate medicale și prin faptul că a considerat, pe cale de consecință, că absențele nu erau justificate și puteau constitui în mod valabil un element de luat în considerare în exercițiul evaluării, Tribunalul nu a respectat ghidul de notare. De asemenea, decizia de a lua în considerare în mod necesar, chiar automat, absențele și/sau sosirile tardive pentru evaluarea negativă a recurentei ar fi nelegală. În sfârșit, Consiliul, nu ar fi contestat niciodată natura medicală a absențelor și/sau a sosirilor tardive, nici nu ar fi criticat justificarea absențelor prin adoptarea unor măsuri administrative și ar fi validat cererile de regularizare ex post a întârzierilor. Așadar, Tribunalul s-ar fi contrazis și ar fi denaturat elementele din dosar.

Pe de altă parte, neregularitatea în prezența la locul de muncă nu ar atrage ipso facto lipsa unui efort constant. În plus, nu ar fi fost înregistrat niciun orar individualizat în programul privind orarul recurentei. De asemenea, un comentariu general care califică „simțul răspunderii” drept remarcabil nu se poate concretiza decât printr-o evaluare „excelentă”. În ceea ce privește aprecierea „calității muncii”, motivarea din raportul de notare nu s-ar raporta la însuși nivelul prestațiilor recurentei. În sfârșit, în legătură cu aprecierea „simțului muncii în echipă” și a „relațiilor umane”, Tribunalul ar fi omis să ia în considerare numeroase elemente din dosar. Potrivit recurentei, Tribunalul ar fi denaturat așadar elementele dosarului, ar fi săvârșit erori de interpretare și de motivare, ar fi încălcat ghidul de notare și ar fi omis să își exercite în mod valabil și corect controlul privind eroarea vădită de apreciere.

În sfârșit, recurenta arată că situația de maltratare profesională și de hărțuire psihologică suferită ar fi fost ignorată în hotărârea pronunțată. Tribunalul ar fi încălcat de asemenea conținutul obligației de solicitudine, ignorând interesul recurentei și reținând doar pretinsul interes de serviciu.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/25

Recurs introdus la 28 noiembrie 2019 de FV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 19 septembrie 2019 în cauza T-153/17, FV/Consiliul

(Cauza C-877/19 P)

(2020/C 77/36)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: FV (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile recurentului

—	Anularea Hotărârii din 19 septembrie 2019 (T-153/17);

—	în consecință, admiterea concluziilor reclamantei în primă instanță și, prin urmare, anularea rapoartelor de evaluare pentru anii 2014 și 2015 adoptate definitiv la 5 decembrie 2016;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată în fața celor două instanțe.

Motivele și principalele argumente

Prin hotărârea atacată, a fost respinsă cererea de anulare a rapoartelor de evaluare pe anii 2014 și 2015.

În cadrul motivelor sale, recurenta invocă, pe de o parte, încălcarea obligației de control și a obligației de motivare, precum și denaturarea dosarului și, pe de altă parte, încălcarea ghidului de evaluare, a obligației de motivare și de solicitudine, precum și eroarea vădită de apreciere.

Potrivit recurentei, Tribunalul a comis o eroare vădită de apreciere și o denaturare a faptelor prin aceea că a apreciat că comportamentul său, pretins nepotrivit, a fost singurul motiv pentru care administrația i-a acordat calificativul „suficient” pentru „simț de răspundere”, în condițiile în care această rubrică este definită în ghidul de evaluare ca „atitudinea persoanei implicate față de muncă, disponibilitatea sa în executarea sarcinilor într-un spirit activ și constructiv”.

În plus, Tribunalul nu ar fi verificat în mod corect diminuarea sarcinilor recurentei. Boala și timpul de lucru parțial în scop medical nu ar putea justifica reducerea unui părți din sarcinile unui funcționar, cu atât mai puțin, fără acordul acestuia.

Pe de altă parte, recurenta contestă aprecierilor Tribunalului privind schimbarea biroului și a postului, precum și comportamentul său în cadrul exercițiului de evaluare 2014 și susține ca acestea reprezintă o denaturare a dosarului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/26

Recurs introdus la 3 decembrie 2019 de Parlamentul European împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019 în cauza T-47/18, UZ/Parlamentul

(Cauza C-894/19 P)

(2020/C 77/37)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Parlamentul European (reprezentanți: V. Montebello-Demogeot, I. Lázaro Betancor, agenți)

Cealaltă parte din procedură: UZ

Concluziile recurentului

—	Anularea hotărârii atacate;

—	în consecință, respingerea acțiunii în primă instanță;

—	declararea faptului că fiecare dintre părți suportă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în fața prezentei instanțe;

—	obligarea UZ la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în primă instanțe.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul primului motiv de recurs, întemeiat pe o eroare de drept, pe o denaturare a faptelor și pe o lipsă de motivare, Parlamentul susține că Tribunalul a concluzionat în mod eronat că anchetele desfășurate erau afectate de o lipsă de imparțialitate obiectivă. Cunoașterea limitată și prealabilă a faptelor de către unul dintre anchetatori nu era de natură să justifice o îndoială legitimă privind imparțialitatea obiectivă a acestuia întrucât această îndoială ar fi putut fi neutralizată de intervenția mai multor anchetatori pentru aceeași anchetă. Acest element esențial nu a fost nici măcar luat în considerare de instanța de fond. În sfârșit, Tribunalul nu a examinat și nici nu a motivat în ce mod pretinsa lipsă de imparțialitate obiectivă, în acest context, ar fi putut conduce la un rezultat diferit, astfel cum impune jurisprudența.

Al doilea motiv este întemeiat pe o eroare de drept, pe o denaturare a faptelor și pe o lipsă de motivare în concluzia care stabilește o încălcare a principiului egalității armelor în cursul lucrărilor consiliului de disciplină. Parlamentul susține că instanța de fond nu a respectat elementele de fapt considerând în mod eronat că AIPN a fost reprezentată de două persoane în timp ce reclamanta beneficia de drepturi echivalente fiind însoțită de avocatul său. Parlamentul consideră că Tribunalul s-a îndepărtat în mod neîntemeiat de la jurisprudența sa referitoare la aplicarea principiului egalității armelor în materie administrativă și a neglijat să examineze dacă, în lipsa acestei pretinse neregularități, procedura ar fi putut conduce la un rezultat diferit.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, pe o denaturare a faptelor și pe o lipsă de motivare în concluzia de recunoaștere a unei încălcări a dreptului de a fi ascultat al reclamantei, Parlamentul susține că reclamanta a fost ascultată în mod corespunzător, pe de o parte, oral, pe baza unei delegări a AIPN și, pe de altă parte, prin transmiterea observațiilor sale scrise în urma audierii. Delegarea fiind prevăzută de reglementarea internă și neintervenind decât atunci când AIPN care deleagă este în imposibilitatea de a acționa ea însăși pentru motive de serviciu, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând că articolul 22 din anexa IX la statut nu fusese respectat. În plus, Parlamentul invocă o eroare în calificarea retrogradării de la gradul AD 13 la gradul AD 12 ca fiind o sancțiune gravă întrucât ar determina pierderea unei poziții de conducere. În sfârșit, Parlamentul pretinde că instanța de fond nu a examinat dacă, în cazul în care reclamanta ar fi fost audiată direct de AIPN, aceasta ar fi putut aduce alte elemente decât cele care figurează în dosar și în ce măsură decizia AIPN ar fi putut în mod efectiv să fie diferită.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/27

Cerere de decizie preliminară introdusă de Qorti Ċivili Prim’Awla - Ġurisdizzjoni Kostituzzjonali (Malta) la 5 decembrie 2019 – Repubblika/Il-Prim Ministru

(Cauza C-896/19)

(2020/C 77/38)

Limba de procedură: malteza

Instanța de trimitere

Qorti Ċivili Prim’Awla - Ġurisdizzjoni Kostituzzjonali

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Repubblika

Pârât: Il-Prim Ministru

Întrebările preliminare

1)	Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, interpretate separat sau împreună, trebuie considerate aplicabile în ceea ce privește validitatea articolelor 96, 96A și 100 din Constituția Maltei?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, competența prim-ministrului în procesul de numire a membrilor sistemului judiciar în Malta respectă articolul 19 alineatul (1) TUE și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, având în vedere și articolul 96A din Constituție, intrat în vigoare în anul 2016?

3)	În cazul în care competența prim-ministrului este considerată incompatibilă, acest aspect trebuie luat în considerare în ceea ce privește doar numirile viitoare sau ar trebui să aibă un efect și asupra numirilor anterioare?

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Darmstadt (Germania) la 11 decembrie 2019 – EP/Kreis Groß-Gerau

(Cauza C-905/19)

(2020/C 77/39)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Darmstadt

Părțile din procedura principală

Reclamant: EP

Pârât: Kreis Groß-Gerau

Întrebările preliminare

Principiul nediscriminării prevăzut la articolul 64 din Acordul euro-mediteranean cu Tunisia (1) poate avea ca efect interzicerea reducerii duratei de valabilitate a unui permis de ședere, ca urmare a eliminării ulterioare a condițiilor de acordare a acestui permis de ședere, în cazul în care:

—	la data comunicării reducerii duratei de valabilitate a permisului de ședere, resortisantul tunisian era încadrat în muncă;

—	decizia de reducere nu se întemeiază pe motive privind protecția unui interes legitim al statului, precum ordinea, siguranța și sănătatea publică și

—	resortisantul tunisian nu dispunea de o autorizație independentă de permisul de ședere pentru exercitarea activității (permis de muncă), ci avea dreptul, prin lege, să exercite o activitate pe perioada valabilității permisului de ședere?

Statutul legal al unui străin ca urmare a interzicerii discriminării prevăzute la articolul 64 din Acordul euro-mediteranean cu Tunisia implică, pe lângă permisul de ședere, acordarea unei autorizații administrative pentru exercitarea unei activități?

Care este data relevantă pentru aprecierea statutului legal din punctul de vedere al dreptului de ședere și de muncă? Este determinantă data adoptării deciziei administrative prin care este retras dreptul de ședere sau cea a hotărârii judecătorești?

(1) Acord euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de altă parte (JO 1998, L 97, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 70, p. 133).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 18 decembrie 2019 – „Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras” UAB/„Ecoservice Klaipėda” UAB, „Klaipėdos autobusų parkas” UAB, „Parsekas” UAB, „Klaipėdos transportas” UAB

(Cauza C-927/19)

(2020/C 77/40)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos Aukščiausiasis Teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă: „Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras” UAB,

Pârâte:„Ecoservice Klaipėda” UAB, „Klaipėdos autobusų parkas” UAB, „Parsekas” UAB, „Klaipėdos transportas” UAB

Întrebările preliminare

O condiție de participare la licitație potrivit căreia furnizorii trebuie să demonstreze un anumit nivel al profitului anual din exploatare obținut din desfășurarea unor activități exclusiv legate de servicii specifice (gestionarea deșeurilor urbane mixte) intră în domeniul de aplicare al articolului 58 alineatul (3) sau (4) din Directiva 2014/24 (1)?

2)	Metoda de evaluare a capacității furnizorului, reținută de Curte în Hotărârea din 4 mai 2017, Esaprojekt (C-387/14 (2)), depinde de răspunsul la prima întrebare?

O condiție de participare la licitație potrivit căreia furnizorii trebuie să demonstreze că vehiculele necesare pentru prestarea serviciilor de [gestionare a deșeurilor] respectă cerințele tehnice specifice, în special cele privind emisiile poluante (EURO 5), instalarea unui emițător GPS, capacitatea corespunzătoare etc. intră în domeniul de aplicare (a) al articolului 58 alineatul (4), (b) al articolului 42 coroborat cu dispozițiile anexei VII, (c) al articolului 70 din Directiva 2014/24?

Articolul 1 alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva 89/665 (3), care prevede principiul eficacității procedurilor de contestare, articolul 1 alineatele (3) și (5), articolul 21 din Directiva 2014/24 și Directiva 2016/943 (4), în special considerentul (18) și articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf (interpretate coroborat sau individual, dar fără a se limita la acestea), trebuie interpretate în sensul că, în cazul în care legislația națională privind achizițiile publice prevede o procedură prealabilă obligatorie de soluționare a litigiilor:

autoritatea contractantă trebuie să comunice furnizorului care a inițiat procedurile de contestare toate detaliile ofertei depuse de un alt furnizor (indiferent de caracterul lor confidențial), dacă obiectul acestei proceduri este tocmai legalitatea evaluării ofertei celuilalt furnizor, iar furnizorul care a inițiat procedura a solicitat în mod expres autorității contractante să i le comunice în prealabil;

independent de răspunsul la întrebarea precedentă, în situațiile în care respinge cererea privind legalitatea evaluării ofertei furnizorului concurent, autoritatea contractantă trebuie, în orice caz, să furnizeze un răspuns clar, complet și specific, independent de riscul divulgării informațiilor confidențiale referitoare la ofertele care i-au fost încredințate?

Articolul 1 alineatul (1) al treilea paragraf, articolul 1 alineatul (3) și alineatul (5), articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/665, articolul 21 din Directiva 2014/24 și Directiva 2016/943, în special considerentul (18) (interpretate coroborat sau individual, dar fără a se limita la acestea), trebuie interpretate în sensul că decizia autorității contractante de a nu acorda unui furnizor accesul la informațiile confidențiale referitoare la oferta unui alt participant este o decizie care poate fi contestată separat în instanță?

6)	În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, articolul 1 alineatul (5) din Directiva 89/665 trebuie interpretat în sensul că furnizorul trebuie să formuleze o plângere împotriva unei astfel de decizii la autoritatea contractantă și, dacă este cazul, să sesizeze instanța?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, articolul 1 alineatul (1) al treilea paragraf și articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/665 trebuie interpretate în sensul că, în funcție de informațiile disponibile privind conținutul ofertei celuilalt furnizor, acesta poate sesiza instanța cu o acțiune care privește exclusiv refuzul de a comunica informațiile, fără a pune în discuție în mod distinct legalitatea altor decizii ale autorității contractante?

Independent de răspunsurile la întrebările precedente, articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 2016/943 trebuie interpretat în sensul că, după ce a primit cererea reclamantei de a obliga cealaltă parte în litigiu să prezinte dovezi și să le pună la dispoziția sa, instanța trebuie să admită o astfel de cerere, independent de comportamentul autorității contractante în cadrul procedurii de achiziții publice sau al procedurilor de contestare?

Articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 2016/943 trebuie interpretat în sensul că, după ce a respins cererea de divulgare formulată de reclamantă cu privire la informațiile confidențiale depuse de cealaltă parte la procedură, instanța trebuie să aprecieze din oficiu importanța datelor pentru care se solicită încălcarea confidențialității și efectele acestora asupra regularității procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice?

Cauza de excludere a furnizorilor prevăzută la articolul 57 alineatul (4) litera (h) din Directiva 2014/24, cu luarea în considerare a Hotărârii Curții din 3 octombrie 2019, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93 (5), poate fi aplicată în sensul că instanța, în contextul examinării unui litigiu între un furnizor și autoritatea contractantă, poate decide din oficiu, independent de aprecierea făcută de autoritatea contractantă, că ofertantul în cauză, în mod intenționat sau din neglijență, a transmis acesteia din urmă informații înșelătoare și inexacte din punct de vedere material și astfel a trebuit să fie exclus din procedura de achiziții publice?

Articolul 57 alineatul (4) litera (h) din Directiva 2014/24 coroborat cu principiul proporționalității menționat la articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care legislația națională prevede sancțiuni suplimentare (în afară de excluderea de la procedura de achiziții publice) pentru prezentarea unor informații false, aceste sancțiuni pot fi aplicate numai pe baza răspunderii personale, în special în cazul în care informații neconforme cu situația de fapt sunt comunicate numai de către o parte dintre coparticipanții la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice (de exemplu, unul dintre mai mulți parteneri)?

(1) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).

(2) ECLI:EU:C:2017:338.

(3) Directiva Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări 1989 m. gruodžio 21 d. Tarybos Direktyva dėl įstatymų ir kitų teisės aktų, susijusių su peržiūros procedūrų taikymu sudarant viešojo prekių pirkimo ir viešojo darbų pirkimo sutartis, derinimo (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237).

(4) Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO 2016, L 157, p. 1).

(5) C-267/18, ECLI:EU:C:2019:826.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil du Contentieux des Étrangers (Belgia) la 20 decembrie 2019 – X/État belge

(Cauza C-930/19)

(2020/C 77/41)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil du Contentieux des Étrangers

Părțile din procedura principală

Reclamant: X

Pârât: État belge

Întrebările preliminare

Articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (1) încalcă articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în măsura în care prevede că divorțul, anularea căsătoriei sau încetarea parteneriatului înregistrat nu atrag după sine pierderea dreptului de ședere al membrilor familiei unui cetățean al Uniunii care nu sunt resortisanți ai unui stat membru – printre altele în cazul în care acest lucru este justificat de situații deosebit de dificile, precum faptul de a fi fost victima violenței în familie în perioada în care căsătoria sau parteneriatul înregistrat era încă în vigoare – însă numai cu condiția ca persoanele interesate să facă dovada că desfășoară o activitate salariată sau independentă sau că au suficiente resurse pentru ei înșiși și pentru membrii familiilor lor, astfel încât să nu devină o sarcină pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă în cursul șederii lor, precum și că dețin o asigurare medicală completă, valabilă în statul membru gazdă, ori că sunt membri ai familiei constituite deja în statul membru gazdă de către o persoană care îndeplinește aceste cerințe, în timp ce articolul 15 alineatul (3) din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (2), care prevede aceeași posibilitate de menținere a dreptului de ședere, nu supune respectiva menținere acestei din urmă condiții?

(1) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO 2004, L 158, p. 77, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 56).

(2) JO 2003, L 251, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 164.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/31

Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Franța) la 30 decembrie 2019 – Les Chirurgiens-Dentistes de France, Confédération des Syndicats médicaux français, Fédération des Syndicats pharmaceutiques de France, Syndicat des Biologistes, Syndicat des Médecins libéraux, Union dentaire, Conseil national de l’Ordre des Chirurgiens-Dentistes, Conseil national de l’Ordre des Masseurs-Kinésithérapeutes, Conseil national de l’Ordre des Infirmiers/Ministre des Solidarités et de la Santé, Ministre de l’Enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation, Premier ministre

(Cauza C-940/19)

(2020/C 77/42)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamante: Les Chirurgiens-Dentistes de France, Confédération des Syndicats médicaux français, Fédération des Syndicats pharmaceutiques de France, Syndicat des Biologistes, Syndicat des Médecins libéraux, Union dentaire, Conseil national de l’Ordre des Chirurgiens-Dentistes, Conseil national de l’Ordre des Masseurs-Kinésithérapeutes, Conseil national de l’Ordre des Infirmiers

Pârâți: Ministre des Solidarités et de la Santé, Ministre de l’Enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation, Premier ministre

Întrebările preliminare

Alineatul (6) al articolului 4f din Directiva 2005/36/CE din 7 septembrie 2005 (1) exclude ca un stat membru să instituie posibilitatea unui acces parțial la una dintre profesiile cărora li se aplică mecanismul recunoașterii automate a calificărilor profesionale, prevăzut de dispozițiile capitolului III din titlul III din aceeași directivă?

(1) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO 2005, L 255, p. 22, Ediție specială, 5/vol. 8, p. 3).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/32

Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 31 decembrie 2019 – UAB „Manpower Lit”/E.S., M.L., M.P., V.V. și R.V.

(Cauza C-948/19)

(2020/C 77/43)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos Aukščiausiasis Teismas

Părțile din procedura principală

Recurentă: UAB „Manpower Lit”

Intimați: E.S., M.L., M.P., V.V. și R.V.

Întrebările preliminare

Ce înțeles trebuie dat noțiunii de „întreprindere publică” prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/104 (1) ? Agențiile Uniunii precum [Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)] trebuie considerate „întreprinderi publice” în sensul Directivei 2008/104?

Care entități (agent de muncă temporară, întreprindere utilizatoare, cel puțin una dintre acestea sau posibil ambele) sunt supuse, potrivit articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2008/104, criteriului angajării în activități economice? Domeniile de activitate și funcțiile EIGE, astfel cum sunt definite la articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 (2), trebuie considerate activități economice astfel cum este definit (înțeles) acest termen în sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2008/104

Articolul 1 alineatele (2) și (3) din Directiva 2008/104 trebuie interpretat în sensul că poate exclude din domeniul de aplicare al directivei întreprinderile publice și private care sunt agenți de muncă temporară sau întreprinderi utilizatoare care nu sunt implicate în raporturile menționate la articolul 1 alineatul (3) din directivă și nu sunt angajate în activitățile economice menționate la articolul 1 alineatul (2) din directivă?

Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2008/104 referitoare la drepturile lucrătorilor temporari privitoare la condițiile de bază de angajare și de muncă, în special în ceea ce privește remunerarea, sunt întrutotul aplicabile agențiilor Uniunii Europene, care sunt supuse unor norme speciale ale dreptului Uniunii în materia dreptului muncii, precum și articolelor 335 și 336 TFUE?

Legislația unui stat membru (articolul 75 din Codul muncii lituanian) care transpune dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2008/104 pentru toate întreprinderile care utilizează lucrători temporari (inclusiv instituțiile Uniunii Europene) încalcă principiul autonomiei administrative a unei instituții a Uniunii consacrat prin articolele 335 și 336 TFUE, precum și normele privind calcularea și plata salariilor prevăzute de Statutul funcționarilor Uniunii Europene?

Având în vedere că toate posturile (funcțiile profesionale) pentru care sunt recrutați lucrători în mod direct de EIGE includ sarcini care pot fi exercitate exclusiv de lucrătorii cărora li se aplică Statutului funcționarilor Uniunii Europene, posturile respective (funcțiile profesionale) ocupate de lucrători temporari pot fi considerate „același loc de muncă” în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2008/104?

(1) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO 2008, L 327, p. 9).

(2) JO 2006, L 403, p. 9.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/33

Cerere de decizie preliminară introdusă de Helsingin hallinto-oikeus (Finlanda) la 17 decembrie 2019 – A

(Cauza C-950/19)

(2020/C 77/44)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Helsingin hallinto-oikeus

Părțile din procedura principală

Reclamant: A

Pârât: Patentti- ja rekisterihallituksen tilintarkastuslautakunta

Întrebările preliminare

1.	Articolul 22a alineatul (1) (introdus prin Directiva 2014/56/UE (1)) din Directiva 2006/43/CE (2) trebuie interpretat în sensul că un partener-cheie de audit preia o funcție în modul prevăzut la această dispoziție odată cu încheierea contractului de muncă?

2.	În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 22a alineatul (1) trebuie interpretat în sensul că un partener-cheie de audit preia o funcție în modul prevăzut la această dispoziție odată cu începerea activității în cadrul funcției respective?

(1) JO 2014, L 158, p. 196.

(2) Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO 2006, L 157, p. 87, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 122).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/33

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rīgas rajona tiesa (Letonia) la 7 ianuarie 2020 – Procedură penală împotriva AB, CE, SIA „MM investīcijas”

(Cauza C-3/20)

(2020/C 77/45)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Rīgas rajona tiesa

Părțile din procedura penală

AB, CE, SIA „MM investīcijas”

Întrebările preliminare

Articolul 11 litera (a) și articolul 22 primul paragraf din Protocolul (nr. 7) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică funcției de membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene exercitate de guvernatorul băncii centrale a unui stat membru, respectiv de președintele Băncii Letoniei, AB?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, aceste dispoziții asigură în continuare acestei persoane imunitate în cadrul unei proceduri penale chiar și după ce a părăsit postul de guvernator al băncii centrale a unui stat membru și, prin urmare, postul de membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, această imunitate privește exclusiv „imunitatea de jurisdicție”, astfel cum prevede articolul 11 litera (a) din Protocolul (nr. 7) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene sau se extinde de asemenea la urmărirea penală, inclusiv notificarea actului de inculpare și obținerea probelor? În cazul în care imunitatea se aplică urmăririi penale, această împrejurare are influență asupra posibilității de a utiliza probele?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 11 litera (a) din Protocolul (nr. 7) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene coroborat cu articolul 17 din protocolul menționat permite persoanei responsabile cu desfășurarea procedurii sau, în funcție de stadiul procedurii, completului de judecată să aprecieze existența unui interes al Uniunii Europene în cadrul procedurii menționate și, numai în cazul în care ar fi constatată această existență – și anume, în cazul în care acțiunile de săvârșirea cărora este acuzat AB sunt legate de exercitarea atribuțiilor sale în cadrul unei instituții a Uniunii Europene – să solicite instituției respective, adică Băncii Centrale Europene, să ridice imunitatea acestei persoane?

Existența unui interes al Uniunii Europene cu ocazia aplicării dispozițiilor Protocolului (nr. 7) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene trebuie să fie întotdeauna legată în mod direct de deciziile adoptate sau de actele îndeplinite în exercitarea atribuțiilor în cadrul unei instituții a Uniunii Europene? Astfel, un asemenea funcționar poate face obiectul unui act de procedură penală în cazul în care inculparea sa nu este legată de atribuțiile sale în cadrul unei instituții a Uniunii Europene, ci de activitățile exercitate în cadrul atribuțiilor sale dintr-un stat membru?

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/34

Cerere de decizie preliminară introdusă de Varhoven administrativen sad (Bulgaria) la 7 ianuarie 2020 – „ALTI” OOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

(Cauza C-4/20)

(2020/C 77/46)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: „ALTI” OOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite (Directorul Direcției „Căi de atac și practică în materie de fiscalitate și de securitate socială – Plovdiv din cadrul Agenției Naționale a Veniturilor Publice)

Întrebările preliminare

Articolul 205 din Directiva 2006/112/CE (1) și principiul proporționalității trebuie să fie interpretate în sensul că răspunderea solidară a unei persoane înregistrate în scopuri de TVA, destinatară a unei livrări impozabile, pentru TVA-ul neplătit de furnizorul acesteia, include, pe lângă datoria principală a furnizorului (datoria de TVA) și obligația accesorie de reparare a prejudiciului cauzat de întârziere, calculată ca valoare a dobânzii moratorii legale aferente datoriei principale de la începutul întârzierii debitorului până la data adoptării deciziei fiscale rectificative prin care este stabilită răspunderea solidară, respectiv până la data îndeplinirii obligației?

Articolul 205 din Directiva 2006/112 și principiul proporționalității trebuie să fie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale precum articolul 16 alineatul (3) din Danachno-osiguritelen protsesualen kodeks (Codul de procedură fiscală și al securității sociale), care prevede că răspunderea unui terț pentru impozitele neachitate ale unei persoane impozabile include impozitele și dobânzile?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 9,vol. 3, p. 7).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/35

Acțiune introdusă la 17 ianuarie 2020 – Comisia Europeană/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-24/20)

(2020/C 77/47)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Castillo de la Torre, J. Norris și I. Naglis, agenți)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

—	anularea articolului 3 din Decizia (UE) 2019/1754 (1) a Consiliului din 7 octombrie 2019 privind aderarea Uniunii Europene la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice;

—	anularea articolului 4 din Decizia 2019/1754 în măsura în care conține referiri la statele membre sau, cu titlu subsidiar, anularea articolului 4 în totalitate dacă referirile la statele membre nu pot fi separate de restul articolului;

—

menținerea efectelor părților anulate ale Deciziei 2019/1754 și, în special, orice utilizare a autorizației acordate în temeiul articolului 3, puse în aplicare înainte de data hotărârii de către statele membre care sunt în prezent părți la Acordul de la Lisabona din 1958, până la intrarea în vigoare, într-un termen rezonabil care nu poate depăși șase luni de la pronunțarea hotărârii, a unei decizii a Consiliului Uniunii Europene;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 218 alineatul (6) și a articolului 293 alineatul (1) TFUE, a principiului atribuirii competențelor consacrat la articolul 13 alineatul (2) TUE și a principiului echilibrului instituțional și a dreptului de inițiativă al Comisiei, în măsura în care decizia atacată a fost adoptată fără să fi făcut obiectul unei propuneri a Comisiei.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 2 alineatul (1) și a articolului 207 TFUE și pe nemotivare, în măsura în care Consiliul și-a depășit competențele atunci când a acordat o autorizație care este generală, permanentă și nejustificată în mod corespunzător.

(1) JO 2019, L 271, p. 12.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/36

Ordonanța președintelui Curții din 15 ianuarie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal correctionnel de Saint-Brieuc-Chambre détachée de Guingamp - Franța) – Procureur de la République/Tugdual Carluer, Yann Latouche, Dominique Legeard, Thierry Leleu, Dimitri Pinschof, Brigitte Plunian, Rozenn Marechal

(Cauza C-115/08) (1)

(2020/C 77/48)

Limba de procedură: franceza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 152, 30.4.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/36

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – Humbert Jörg Köfler, Wolfgang Leitner, Joachim Schönbeck, Wolfgang Semper/Bezirkshauptmannschaft Murtal, cu participarea: Finanzpolizei

(Cauza C-297/18) (1)

(2020/C 77/49)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 301, 27.8.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/37

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de ZR, AR, BS/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei

(Cauza C-712/18) (1)

(2020/C 77/50)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 122, 1.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/37

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – ZR, BS, AR/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei

(Cauza C-713/18) (1)

(2020/C 77/51)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 122, 1.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/37

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de DY/Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld, cu participarea: Finanzpolizei

(Cauza C-138/19) (1)

(2020/C 77/52)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 187, 3.6.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/38

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark - Austria) – procedură inițiată de DY

(Cauza C-139/19) (1)

(2020/C 77/53)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 187, 3.6.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/38

Ordonanța președintelui Curții din 7 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de l’Eparchiako Dikastirio Larnakas - Cipru) – Kypriaki Kentriki Archi/GA

(Cauza C-154/19) (1)

(2020/C 77/54)

Limba de procedură: greaca

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 164, 13.5.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/38

Ordonanța președintelui Curții din 23 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesverwaltungsgericht Steiermark – Austria) – procedură inițiată de DX/Bürgermeister der Stadt Graz, cu participarea: Finanzpolizei

(Cauza C-227/19) (1)

(2020/C 77/55)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 213, 24.6.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/39

Ordonanța președintelui Curții din 18 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Stuttgart - Germania) – Eurowings GmbH/GD, HE, IF

(Cauza C-334/19) (1)

(2020/C 77/56)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 288, 26.8.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/39

Ordonanța președintelui Curții aaaa din 24 octombrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil du Contentieux des Étrangers - Belgia) – X/État belge

(Cauza C-672/19) (1)

(2020/C 77/57)

Limba de procedură: franceza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 372, 4.11.2019.

Tribunalul

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/40

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – PV/Comisia

(Cauzele conexate T-786/16 și T-224/18) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Hărțuire morală - Serie de decizii individuale adoptate de Comisie care îl lezează pe reclamant - Cereri de asistență - Procedură disciplinară - Revocare - Retragerea revocării - Nouă procedură disciplinară - Nouă revocare”)

(2020/C 77/58)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PV (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Berscheid, B. Mongin și I. Melo Sampaio, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect, în primul rând, constatarea că reclamantul a fost victimă a unei hărțuiri morale, în al doilea rând, anularea, cu titlu principal, în cauza T-786/16, a rapoartelor de evaluare ale reclamantului pentru anii 2014, 2015 și 2016, a deciziilor directorului general al Direcției Generale (DG) Interpretare a Comisiei din 31 mai și 5 iulie 2016 referitoare la deducerile din salariul reclamantului și a deciziei din 28 noiembrie 2016 de respingere a reclamațiilor depuse împotriva acestor decizii, a scrisorii de preinformare a Oficiului pentru Administrarea și Plata Drepturilor Individuale (PMO) din 21 iunie 2016 prin care reclamantul a fost informat că avea o datorie care se ridica la 33 593,88 euro, a deciziei PMO din 11 iulie 2016 de suspendare a salariului reclamantului începând din 1 iulie 2016, precum și a deciziei din 17 ianuarie 2017 de respingere a reclamației depuse împotriva acestor decizii, a deciziei de revocare din 26 iulie 2016, a notei directorului general al DG Interpretare a Comisiei din 31 iulie 2016 prin care s-a anunțat intenția de a considera nemotivate absențele sale în perioada cuprinsă între 2 iunie și 31 iulie 2016 și de a efectua deducerile aferente din salariul său, a scrisorii de preinformare cu privire la datoria globală către PMO din 21 septembrie prin care reclamantul a fost informat că are o datorie care se ridică la 42 704,74 euro și a deciziei din 17 ianuarie 2017 de respingere a reclamației depuse împotriva acestei scrisori, a notei de debit din 20 iulie 2017 și a deciziei din 29 noiembrie 2017 de respingere a reclamației depuse împotriva acestei note și a procedurii disciplinare CMS 13/087, și, în cauza T-224/18, a deciziei de deschidere a procedurii disciplinare CMS 17/025, a e-mailurilor prin care reclamantul era invitat să participe la exercițiile de evaluare pentru anii 2016 și 2017, a deciziei din 24 iulie 2017 de reintegrare a reclamantului în urma retragerii deciziei de revocare cu privire la acesta și a deciziei din 15 ianuarie 2018 de respingere a reclamației depuse împotriva acestei decizii, a deciziei PMO din 12 septembrie 2017 de efectuare a compensației între nota de debit din 20 iulie 2017 și salariile neplătite reclamantului pentru perioada cuprinsă între 1 august 2016 și 30 septembrie 2017, a deciziei de respingere a reclamației depuse împotriva acestei decizii și a deciziei de suspendare a salariului reclamantului începând de la 1 octombrie 2017 și, cu titlu subsidiar, în cauza T-786/16, a avizelor medicale din 27 iunie și 10 octombrie 2014, a deciziilor de respingere a cererilor de asistență din 23 octombrie 2014, din 20 ianuarie, 20 martie și 30 iulie 2015 și din 15 martie și 18 mai 2016, a deciziilor de reținere din salarii din 9 februarie, 30 martie, 5 mai, 24 iunie, 1 octombrie și 12 noiembrie 2015, din 15 ianuarie, 22 aprilie, 31 mai, 5 iulie, 11 iulie și 15 septembrie 2016 și a deciziilor de respingere a reclamațiilor depuse împotriva acestor decizii, a scrisorilor de debit din 10 martie, 11 mai, 10 iunie, 11 august, 13 noiembrie și 9 decembrie 2015 și din 18 iulie 2016, a deciziilor de respingere din 12 martie, 11 august și 13 octombrie 2015, din 7 iunie și 21 septembrie 2016 privind reclamațiile depuse în legătură cu procedurile de evaluare, a notelor medicale ale medicului examinator al Comisiei de constatare a neprezentării la controlul medical din 16 și 18 iulie, 8 august, 4 septembrie și 4 decembrie 2014, din 4 februarie, 13 aprilie, 4 iunie, 11 august, 14 octombrie și 4 decembrie 2015, din 5 februarie, 22 martie, 18 aprilie, 3 iunie, 30 iunie și 25 iulie 2016, a deciziei de respingere a reclamației din 14 iulie 2016 privind o absență nejustificată din 16 și 17 martie 2016 și, în al treilea rând, atât în cauza T-786/16, cât și în cauza T-224/18, obținerea reparării prejudiciilor material și moral pe care reclamantul pretinde că le-a suferit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunile.

2)	Îl obligă pe PV la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurilor de măsuri provizorii în cauzele T-224/18 R și T-224/18 R II.

(1) JO C 123, 9.4.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/41

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – CBA Spielapparate- und Restaurantbetriebs/Comisia

(Cauza T-168/17) (1)

(„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Documente aferente procedurii administrative privind un pretins ajutor de stat acordat de autoritățile austriece în favoarea titularilor unei concesiuni în temeiul legii privind jocurile de noroc - Refuzul accesului - Excepție privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit - Interes public superior - Obligația de motivare - Excepția de nelegalitate”)

(2020/C 77/59)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: CBA Spielapparate- und Restaurantbetriebs GmbH (Viena, Austria) (reprezentant: A. Schuster, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar, F. Erlbacher și K. Blanck, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Parlamentul European (reprezentanți: N. Görlitz și D. Moore, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentați: M. Bauer și E. Rebasti, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2017) 247 final a Comisiei din 13 ianuarie 2017 de respingere a cererii de acces la documentele privind procedura în materia ajutoarelor de stat înregistrată cu numărul SA.40224 [2014/CP], în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	CBA Spielapparate- und Restaurantbetrieb GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 151, 15.5.2017.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/42

Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – Lituania/Comisia

(Cauza T-19/18) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Cheltuieli efectuate de Lituania - Corecții financiare cu caracter excepțional și forfetare - Dezvoltare rurală - Sistem de control al ecocondiționalității - Control administrativ - Control la fața locului - Calitatea controalelor - Calitatea solicitanților - Condiții create în mod artificial - Caracter rezonabil al costurilor - Cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor - Analiza riscurilor - Factori de risc - Toleranță în materie de sancțiuni neprevăzută de reglementarea Uniunii - Sistem de evaluare și de sancționare prea clement - Date statistice anuale de control”)

(2020/C 77/60)

Limba de procedură: lituaniana

Părțile

Reclamantă: Republica Lituania (reprezentanți: R. Dzikovič, V. Vasiliauskienė, M. Palionis și A. Dapkuvienė, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Sauka, A. Steiblytė și J. Jokubauskaitė, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek, J. Pavliš, O. Serdula, J. Vláčil și S. Šindelková, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/2014 a Comisiei din 8 noiembrie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2017, L 292, p. 61), întrucât prevede să impună Republicii Lituania o corecție financiară de 9 745 705,88 euro privind cheltuieli din cadrul FEADR și o corecție financiară de 546 351,91 euro privind cheltuieli din cadrul FEGA și al FEADR.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Republica Lituania suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Comisia Europeană.

3)	Republica Cehă suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 112, 26.3.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/43

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Portugalia/Comisia

(Cauza T-292/18) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Cheltuieli efectuate de Portugalia - Articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 - Articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 - Noțiunea de instanță națională”)

(2020/C 77/61)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inez Fernandes, P. Estêvão, J. Saraiva de Almeida și P. Barros da Costa, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Rechena și A. Sauka, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, prin care se urmărește anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/304 a Comisiei din 27 februarie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2018, L 59, p. 3), în măsura în care exclude de la finanțarea de către Uniune suma de 1 052 101,05 euro aferentă unor cheltuieli declarate de Republica Portugheză

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Republica Portugheză să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

(1) JO C 249, 16.7.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/43

Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Aquino și alții/Parlamentul

(Cauza T-402/18) (1)

(„Funcție publică - Greva interpreților - Măsuri adoptate de Parlamentul European pentru obligarea unor interpreți să presteze servicii - Lipsa temeiului legal - Răspundere - Prejudiciu moral”)

(2020/C 77/62)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Roberto Aquino (Bruxelles, Belgia) și ceilalți 25 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: L. Levi, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: O. Caisou-Rousseau, T. Lazian și E. Taneva, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtului: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bauer și R. Meyer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei din 2 iulie 2018 a directorului general pentru personal al Parlamentului privind obligarea unor interpreți și a unor interpreți de conferință să presteze servicii pe data de 3 iulie 2018, precum și a deciziilor ulterioare ale directorului general pentru personal al Parlamentului privind obligarea unor interpreți și a unor interpreți de conferință să presteze servicii pe datele de 4, 5, 10 și 11 iulie 2018 și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral evaluat ex æquo et bono la 1 000 de euro pe persoană pe care reclamanții pretind că l-au suferit ca urmare a acestor decizii.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia din 2 iulie 2018 a directorului general pentru personal al Parlamentului European privind obligarea unor interpreți și a unor interpreți de conferință să presteze servicii la data de 3 iulie 2018.

2)	Obligă Parlamentul la plata sumei de câte 500 de euro doamnelor Barbara Carli-Ganotis, Claudine de Seze, Maria Corina Diaconu Olszewski, Maria Provata, Irène Sevastikoglou și Benedetta Tissi.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Parlamentul suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de reclamanții care au fost obligați să presteze servicii prin decizia din 2 iulie 2018, inclusiv cele aferente procedurii măsurilor provizorii și cele aferente intervenției Consiliului Uniunii Europene.

5)	Reclamanții care au fost obligați să presteze servicii prin deciziile ulterioare introducerii acțiunii suportă propriile cheltuieli de judecată.

6)	Consiliul suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 364, 8.10.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/44

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Grupo Textil Brownie/EUIPO – The Guide Association (BROWNIE)

(Cauza T-598/18) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbală BROWNIE - Mărcile naționale verbale anterioare BROWNIES, BROWNIE, Brownies și Brownie - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regualmentul (UE) 2017/1001] - Utilizare serioasă a mărcii anterioare - Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul 2017/1001)”)

(2020/C 77/63)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Grupo Textil Brownie, SL (Barcelona, Spania) (reprezentanți: D. Pellisé Urquiza și J. C. Quero Navarro, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți): M. Capostagno, A. Folliard-Monguiral și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: The Guide Association (Londra, Regatul-Unit) (reprezentanți: T. St Quintin, barrister, și M. Jhittay, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 4 iulie 2018 (cauza R 2680/2017-2) în legătură cu o procedură de opoziție între The Guide Association și Grupo Textil Brownie.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Grupo Textil Brownie, SL la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 427, 26.11.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/45

Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Aldi/EUIPO – Titlbach (ALTISPORT)

(Cauza T-697/18) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca figurativă ALTISPORT - Mărcile internațională și a Uniunii Europene verbale anterioare ALDI - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Compararea produselor și serviciilor - Obligația de motivare - Articolul 94 din Regulamentul 2017/1001”)

(2020/C 77/64)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Aldi GmbH & Co. KG (Mülheim an der Ruhr, Germania) (reprezentanți: N. Lützenrath, U. Rademacher, C. Fürsen și M. Minkner, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: E. Markakis și A. Söder, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Aleš Titlbach (Meziboří, Republica Cehă)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 septembrie 2018 (cauza R 2683/2017-4) privind o procedură de opoziție între Aldi și domnul Titlbach

Dispozitivul

Anulează decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 19 septembrie 2018 (cauza R 2683/2017-4) în măsura în care privește „jucăriile” din clasa 28 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 25, 21.1.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/46

Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Volkswagen/EUIPO (CROSS)

(Cauza T-42/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale CROSS - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001 - Egalitate de tratament - Obligația de motivare - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2020/C 77/65)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentanți: F. Thiering și L. Steidle, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: G. Schneider, S. Hanne și E. Markakis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 14 noiembrie 2018 (cauza R 2500/2017-1), privind o cerere de înregistrare a semnului verbal CROSS ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Volkswagen AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 82, 4.3.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/47

Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2020 – Vinos de Arganza/EUIPO – Nordbrand Nordhausen (ENCANTO)

(Cauza T-239/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative ENCANTO - Marca națională verbală anterioară BELCANTO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001)

(2020/C 77/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vinos de Arganza, SL (Toral de los Vados, Spania) (reprezentant: L. Broschat García, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: L. Rampini, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Nordbrand Nordhausen GmbH (Nordhausen, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 17 ianuarie 2019 (cauza R 392/2018-1) privind o procedură de opoziție între Nordbrand Nordhausen și Vinos de Arganza

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Vinos de Arganza, SL, la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 187, 3.6.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/47

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – BZ/Comisia

(Cauza T-336/19) (1)

(„Funcție publică - Agenți contractuali - Concediere pentru activitate în mod evident necorespunzătoare - Proporționalitate - Articolul 84 din RAA - Răspundere”)

(2020/C 77/67)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: BZ (reprezentant: C. Mourato, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Berscheid, B. Mongin și M. Brauhoff, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei Comisiei din 25 iulie 2018 având ca obiect concedierea reclamantei pentru activitate în mod evident necorespunzătoare ca urmare a unui raport anticipat privind perioada de probă și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor material și moral pe care reclamanta pretinde că le-ar fi suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comisiei Europene din 25 iulie 2018 având ca obiect concedierea BZ.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 255, 29.7.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/48

Hotărârea Tribunalului din 30 ianuarie 2020 – Julius Sämann Ltd/EUIPO – Maharishi Vedic University (Reprezentarea unui arbore)

(Cauza T-559/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative reprezentând un arbore - Mărci ale Uniunii Europene și internaționale figurative anterioare reprezentând un «arbore magic» - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Lipsa unei atingeri aduse reputației - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001”)

(2020/C 77/68)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Julius Sämann Ltd (Thayngen, Elveția) (reprezentant: D. Parrish, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: K. Kompari, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Maharishi Vedic University Ltd (Mgarr, Malta) (reprezentant: L. Prehn, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 16 mai 2019 (cauza R 1743/2018-1), privind o procedură de opoziție între Julius Sämann și Maharishi Vedic University

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Julius Sämann Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 328, 30.9.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/49

Ordonanța Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – Daimler/Comisia

(Cauza T-751/18) (1)

(„Acțiune în anulare - Retragerea reducerilor certificate ale emisiilor de CO2 - Regimul ecoinovațiilor - Regulamentul (CE) nr. 443/2009 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 - Act care nu este supus căilor de atac - Măsură pregătitoare - Inadmisibilitate”)

(2020/C 77/69)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Daimler AG (Stuttgart, Germania) (reprezentanți: N. Wimmer, C. Arhold și G. Ollinger, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland și A. Becker, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea scrisorii Ares(2018) 5413709 a Comisiei din 22 octombrie 2018 de notificare a retragerii reducerilor de emisii de CO2 obținute prin intermediul ecoinovațiilor atribuite vehiculelor Daimler AG echipate cu alternatoare de înaltă eficiență Bosch HED EL 7-150 și 175 plus

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Daimler AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 93, 11.3.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/50

Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Clem & Jo Optique/EUIPO – C&A (C&J)

(Cauza T-125/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Retragerea opoziției - Nepronunțare asupra fondului”)

(2020/C 77/70)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Clem & Jo Optique SARL (Cormicy, Franța) (reprezentant: N. Hausmann, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: C&A AG (Zug, Elveția) (reprezentant: M. Aznar Alonso, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 decembrie 2018 (cauza R 1252/2018-4) privind o procedură de opoziție între C&A și Clem & Jo Optique

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Clem & Jo Optique SARL să suporte propriile cheltuieli de judecată și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)	C&A AG suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 148, 29.4.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/50

Ordonanța Tribunalului din 16 ianuarie 2020 – Hemp Foods Australia/EUIPO – Cabrejos (Sativa)

(Cauza T-128/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Neînscrierea schimbării titularului în registrul internațional - Lipsa capacității procesuale active - Inadmisibilitate”)

(2020/C 77/71)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Hemp Foods Australia Pty Ltd (Sydney, Australia) (reprezentanți: M. Holah și P. Brownlow, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: E. Markakis, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: César Raúl Dávila Cabrejos (Lima, Peru) (reprezentant: L. Estropá Navarro, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 16 noiembrie 2018 (cauza R 1041/2018-2) privind o procedură de opoziție între domnul Cabrejos și Raw With Life Pty Ltd as Trustee for Benhaim Trading Trust

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Hemp Foods Australia Pty Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 182, 27.5.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/51

Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Deutsche Telekom/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-161/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Piața internă a comunicațiilor electronice - Prețuri cu amănuntul facturate consumatorilor pentru comunicațiile în interiorul Uniunii reglementate - Regulamentul (UE) 2018/1971 - Act legislativ - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”)

(2020/C 77/72)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Deutsche Telekom AG (Bonn, Germania) (reprezentanți: F. González Díaz, B. Langeheine și J. Blanco Carol, avocați)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: R. van de Westelaken, M. Peternel și C. Biz, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: O. Segnana și I. Gurov, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea parțială a Regulamentului (UE) 2018/1971 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Agenției de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009 (JO 2018, L 321, p. 1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție formulate de Regatul Țărilor de Jos și de Comisia Europeană.

3)	Deutsche Telekom AG suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, cu excepția celor aferente cererilor de intervenție.

4)	Deutsche Telekom, Parlamentul, Consiliul, Regatul Țărilor de Jos, precum și Comisia suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

(1) JO C 172, 20.5.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/52

Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Telefónica și Telefónica de España/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-162/19) (1)

(2020/C 77/73)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Telefónica, SA (Madrid, Spania) și Telefónica de España, SAU (Madrid) (reprezentanți: F. González Díaz, B. Langeheine și J. Blanco Carol, avocați)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: R. van de Westelaken, M. Peternel și C. Biz, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: O. Segnana și I. Gurov, agenți)

Obiectul

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție formulate de Regatul Țărilor de Jos și de Comisia Europeană.

3)	Telefónica, SA și Telefónica de España, SAU suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, cu excepția celor aferente cererilor de intervenție.

4)	Telefónica, Telefónica de España, Parlamentul, Consiliul, Regatul Țărilor de Jos, precum și Comisia suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

(1) JO C 172, 20.5.2019.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/53

Acțiune introdusă la 1 octombrie 2019 – Qualcomm, Inc./Comisia

(Cauza T-671/19)

(2020/C 77/74)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Qualcomm, Inc. (San Diego, California, Statele Unite) (reprezentanți: M. Davilla, M. Pinto de Lemos Fermiano Rato și M. English, lawyers)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei C(2019) 5361 final a Comisiei;

—	anularea sau, cu titlu subsidiar, reducerea substanțială a cuantumului amenzii;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă 15 motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia este rezultatul unor neregularități grave de procedură care au adus atingere în mod iremediabil dreptului la apărare al Qualcomm.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că, prin definirea pieței relevante și prin constatarea poziției dominante a Qualcomm, decizia este afectată de erori grave de apreciere în fapt și în drept și este nemotivată.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că, prin neaplicarea unui criteriu juridic corect, decizia este afectată de erori vădite de drept.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că teoria prețurilor de ruinare invocată în decizie este ilogică și nu este susținută de probe.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia este afectată de erori vădite și este nemotivată în ceea ce privește modul în care reconstituie pretinsele prețuri „plătite efectiv”.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că alocarea în decizie a sarcinilor nerecurente de inginerie este vădit eronată.

7.	Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că, în mod evident, decizia nu stabilește un nivel de referință adecvat al costurilor.

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe faptul că analiza prețuri-costuri din decizie este vădit eronată.

9.	Al nouălea motiv, întemeiat pe faptul că, întrucât a constatat că prețurile practicate de Qualcomm au exclus Icera și au produs prejudicii consumatorilor, decizia este afectată de erori vădite de drept și de apreciere.

10.	Al zecelea motiv, întemeiat pe faptul că, prin constatarea că prețurile practicate de Qualcomm au contribuit la punerea în aplicare un plan de excludere a Icera, decizia este afectată de erori.

11.	Al unsprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că, prin respingerea unei justificări obiective, decizia este afectată de o eroare vădită de apreciere și este nemotivată.

12.	Al doisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că decizia este nemotivată.

13.	Al treisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că constatările din cuprinsul deciziei referitoare la durata pretinsei încălcări sunt vădit eronate.

14.	Al paisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că, în ceea ce privește aplicarea și calcularea amenzii, decizia este afectată de erori.

15.	Al cincisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că prin stabilirea competenței Comisiei și a pretinsului efect asupra comerțului, decizia este afectată de erori de drept, de fapt și de apreciere și este nemotivată.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/54

Acțiune introdusă la 20 decembrie 2019 – Worldwide Spirits Supply/EUIPO – Melfinco (CLEOPATRA QUEEN)

(Cauza T-870/19)

(2020/C 77/75)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Worldwide Spirits Supply, Inc. (Tortola, Insulele Virgine Britanice) (reprezentant: S. Demetriou, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Melfinco S.A. (Schaan, Liechtenstein)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală figurativă CLEOPATRA QUEEN – marca Uniunii Europene nr. 14 027 338

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2019 în cauza R 1820/2018-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și revocarea deciziei de anulare, declarând-o nulă și fără efecte;

—	în subsidiar, modificarea conținutului deciziei atacate, invitând reclamanta să facă dovada utilizării efective sau să soluționeze pe cale amiabilă litigiul cu Melfinco S.A. în contextul coexistenței mărcilor.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 60 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 64 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/55

Acțiune introdusă la 3 ianuarie 2020 – Forbo Financial Services/EUIPO – Windmöller (Canoleum)

(Cauza T-3/20)

(2020/C 77/76)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Forbo Financial Services AG (Baar, Elveția) (reprezentant: S. Fröhlich, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Windmöller GmbH (Augustdorf, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene verbale Canoleum – cererea de înregistrare nr. 16 736 548

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 9 octombrie 2019 în cauza R 773/2019-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor aferente procedurii precum și a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 104 coroborat cu articolul 97 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/56

Acțiune introdusă la 8 ianuarie 2020 – Republica Cehă/Comisia

(Cauza T-8/20)

(2020/C 77/77)

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek, J. Pavliš, J. Očková și J. Vláčil, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1835 a Comisiei din 30 octombrie 2019 în măsura în care exclude de la finanțarea de către Uniunea Europeană efectuate de Republica Cehă din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) coroborate cu măsurile M14 pentru anii financiari 2017, 2018 și 2019 pentru suma totală de 35 109,02 euro și obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă următorul motiv:

—

Motivul are la bază încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 Regulamentul (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune. Comisia a impus o corecție financiară pe baza unei singure dispoziții de drept al Uniunii, respectiv articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea (denumit în continuare „Regulamentul nr. 809/2014”. Cu toate acestea, nu s-a încălcat această dispoziție. Comisia afirmă în mod eronat că inițierea unui control la fața locului cu privire la primul beneficiar constituie un preaviz implicit, ca și când ar fi vorba despre un preaviz real de control în sensul articolului 25 din Regulamentul nr. 809/2014.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/56

Acțiune introdusă la 14 ianuarie 2020 – Buxadé Villalba și alții/Parlamentul

(Cauza T-32/20)

(2020/C 77/78)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Jorge Buxadé Villalba, María Esperanza Araceli Aguilar Pinar și Hermann Tertsch Del Valle-Lersundi (reprezentant: M. Castro Fuertes, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei prin care se recunoaște domnilor Carles Puigdemont i Casamajó și Antoni Comín i Oliveres calitatea de membri ai Parlamentului European;

—	dispunerea încetării oricăror efecte ale acestei calități și anularea celor deja produse;

—	dispunerea rezilierii oricăror contracte de prestări de servicii încheiate de domnii Carles Puigdemont i Casamajó și Antoni Comín i Oliveres cu asistenți, consilieri, stagiari sau terți;

—

obligarea domnilor Carles Puigdemont i Casamajó și Antoni Comín i Oliveres la rambursarea tuturor sumelor primite de aceștia de la Parlamentul European, în calitatea lor nelegală de deputați europeni, indiferent cu ce titlu și în ce cuantum, și a celor plătite de Parlamentul European terților în temeiul oricărui contract de prestări de servicii cu asistenți, consilieri, stagiari sau terți;

—

cu titlu subsidiar, constatarea incompatibilității funcției de parlamentar european cu cea de membru al Asamblea legislativa de la CCAA (Adunarea legislativă a comunităților autonome) și constatarea faptului că nu au dreptul să primească nicio remunerație de la 2 iulie 2019 până la data intrării în funcție, dispunând rambursarea acesteia cu plata unor dobânzi de întârziere în cazul în care ar fi primit orice sumă;

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată în cazul admiterii acțiunii.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 8 și 12 din Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European din 20 septembrie 1976 coroborat cu legislația electorală spaniolă.

—

Reclamanții arată în această privință că, potrivit actului menționat, procedura electorală europeană este reglementată, în fiecare stat membru, de dispozițiile naționale și că, în consecință, se aplică articolele 219-224 din Ley Orgánica del Régimen Electoral General (Legea organică privind regimul electoral general). În mod concret, în această din urmă dispoziție se prevede că, în termen de cinci zile, candidații aleși trebuie să trebuie să jure sau să promită că respectă Constituția și că, în caz contrar, locul va fi declarat vacant. Or, domnii Puigdemont și Comín nu s-au prezentat în nici un moment în fața Junta Electoral Central (Comisia Electorală Centrală) pentru a jura sau a promite că respectă Constituția.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

—

Reclamanții arată în această privință că nu a fost emis niciun certificat de către autoritatea spaniolă competentă care să ateste faptul că domnii Puigdemont și Comín au depus jurământul sau au promis că respectă Constituția, aceasta fiind o condiție suspensivă a calității lor de aleși. În consecință, potrivit reclamanților, acțiunea Parlamentului European încalcă Actul electoral european, aduce atingere competențelor suverane ale statelor membre și determină lipsa totală de legalitate și de validitate a oricărui acord care ar fi adoptat de Parlamentul European în plen sau în comisiile în care ar putea participa domnii Puigdemont și Comín.

Al treilea motiv, întemeiat pe lipsa de relevanță, ca urmare a nulității actului Parlamentului European, a Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 decembrie 2019, pronunțată în cauza C-502/19, Junqueras Vies.

—

Reclamanții arată în această privință că domnii Puigdemont și Comín nu s-au aflat niciodată în stare de arest preventiv și că ei beneficiază doar de imunitatea aferentă proclamării lor în calitate de aleși, dar nu beneficiază de calitatea deplină de deputați europeni întrucât nu au fost îndeplinite toate formalitățile prevăzute de procedura electorală spaniolă.

Al patrulea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatele (3) și (4) din Actul electoral european, în măsura în care există o cauză de incompatibilitate prevăzută de legislația electorală spaniolă [articolul 211 alineatul 2 litera d) din Legea organică privind regimul electoral general].

—

Reclamanții arată în această privință că, potrivit dreptului Uniunii, fiecare stat membru poate extinde incompatibilitățile prevăzute la nivel național pentru alegerile pentru Parlamentul European, că dispoziția de drept electoral național citată mai sus prevede incompatibilitatea celor care sunt membri ai adunărilor legislative ale comunităților autonome și că domnii Puigdemont și Comín au încetat să fie membri ai Parlamentului Cataloniei la 7 ianuarie 2020.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/58

Acțiune introdusă la 20 ianuarie 2020 – Datenlotsen Informationssysteme/Comisia

(Cauza T-34/20)

(2020/C 77/79)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Datenlotsen Informationssysteme GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentant: T. Lübbig, Rechtsanwalt)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea nulității Deciziei Comisiei Europene din 20 septembrie 2015 privind ajutorul de stat SA.34402 – 2015/C (ex 2015/NN) pus în aplicare de Germania în favoarea Hochschul-Informations-System GmbH [documentul C(2019) 6836 final al Comisiei].

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă opt motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia a aplicat un criteriu de determinare a aspectului dacă activitățile Hochschul-Informations-System (denumită în continuare „HIS”) au natură economică care nu este compatibil cu jurisprudența, Comisia neluând în considerare conținutul „criteriului inseparabilității” și sensul autonom al „criteriului privind legătura”.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia a calificat activitățile HIS destinate universităților germane de stat ca nefiind economice.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia nu a făcut distincție între diversele domenii de activitate ale HIS.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE și a articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (UE) 2015/1589 (1) al Consiliului, întrucât Comisia a calificat subvenția directă drept „ajutor existent” pentru motivul că exista o piață în 1976.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 296 alineatul (2) TFUE, ca urmare a motivării insuficiente a aplicabilității articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul 2015/1589 în privința unor situații de fapt care nu aveau legătură cu liberalizarea.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE și a articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului, întrucât Comisia a calificat subvenția directă drept „ajutor existent” pentru motivul că măsurile în cauză au suferit modificări substanțiale.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE și a articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului, întrucât Comisia a calificat subvenția directă drept „schemă de ajutor”, deși ea corespunde unei serii de subvenții individuale acordate anual.

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la soluționarea cauzelor „într-un termen rezonabil”, ca parte a „dreptului la bună administrare”, recunoscut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(1) – Council Regulation (EU) 2015/1589 of 13 July 2015 laying down detailed rules for the application of Article 108 of the Treaty on the Functioning of the European Union (OJ 2015 L 248, p. 9).

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/59

Acțiune introdusă la 23 ianuarie 2020 – Lotto24/EUIPO (LOTTO24)

(Cauza T-38/20)

(2020/C 77/80)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Lotto24 AG (Hamburg, Germania) (reprezentant: O. Brexl, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative LOTTO24 în culorile portocaliu (Pantone 130) și roșu (Pantone 1807) – cererea de înregistrare nr. 17 996 822.

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 noiembrie 2019 în cauza R 1216/2019-2.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/60

Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2020 – Di Bernardo/Comisia

(Cauza T-41/20)

(2020/C 77/81)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Danilo Di Bernardo (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 13 martie 2019 luată în executarea Hotărârii din 29 noiembrie 2018 în cauza T-811/16;

—	obligarea Comisiei la plata către reclamant, pentru repararea prejudiciului material cauzat reclamantului, a unei sume de 50 000 de euro, precum și a unei sume de 7 000 de euro, sub rezerva unei majorări pe parcursul procesului, pentru repararea prejudiciului moral cauzat acestuia;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe nerespectarea anunțului de concurs de către juriu în măsura în care criteriile de admitere pe care acesta le-a reținut restrâng ilegal domeniul de aplicare al anunțului respectiv. În această privință, reclamantul susține că, prin adoptarea unor criterii de admitere care au drept efect să excludă luarea în considerare a unei experiențe comparabile cu cea a reclamantului, experiență totuși compatibilă cu cerințele prevăzute în anunțul de concurs, juriul nu a respectat anunțul de concurs.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere care ar vicia decizia atacată și care ar viza aspectul dacă experiența profesională a reclamantului are legătură cu natura funcțiilor descrise în anunțul de concurs.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/60

Acțiune introdusă la 27 ianuarie 2020 – KRBL/EUIPO – P.K. Overseas (INDIA SALAM Pure Basmati Rice)

(Cauza T-45/20)

(2020/C 77/82)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: KRBL Ltd (Delhi, India) (reprezentanți: P. Strickland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: P.K. Overseas Pte Ltd (Singapore, Singapore)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative INDIA SALAM Pure Basmati Rice cu indicațiile de culoare maro deschis, sepia și alb galben – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 126 413.

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție.

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 26 noiembrie 2019 în cauza R 766/2019-4.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea căii de atac și respingerea cererii de înregistrare;

—	anularea deciziei atacate;

—	anularea deciziei diviziei de opoziție din 13 februarie 2019 privind procedura de opoziție nr. B 2 201 385;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/61

Ordonanța Tribunalului din 22 ianuarie 2020 – La Marchesiana/EUIPO – Marchesi 1824 (MARCHESI)

(Cauza T-35/18) (1)

(2020/C 77/83)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a noua a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 142, 23.4.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/62

Ordonanța Tribunalului din 15 ianuarie 2020 – Avio/Comisia

(Cauza T-139/18) (1)

(2020/C 77/84)

Limba de procedură: italiana

Președintele Camerei a treia a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 142, 23.4.2018.

9.3.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 77/62

Ordonanța Tribunalului din 21 ianuarie 2020 – Bartolomé Alvarado și Grupo Preciados Place/EUIPO – Alpargatas (ALPARGATUS PASOS ARTESANALES)

(Cauza T-606/19) (1)

(2020/C 77/85)

Limba de procedură: spaniola

Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 372, 4.11.2019.