INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

21.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/12

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 58/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Crémant de Loire”

PDO-FR-A0391-AM01

Data comunicării: 22 noiembrie 2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Arealul geografic

Arealul geografic se modifică după cum urmează: „Toate etapele producției au loc în arealul geografic al cărui perimetru cuprinde teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din 2018:

—

departamentul Deux-Sèvres: Argenton-l’Église, Bouillé-Loretz, Brion-près-Thouet, Louzy, Mauzé-Thouarsais, Oiron, Saint-Cyr-la-Lande, Sainte-Radegonde, Sainte-Verge, Saint-Martin-de-Mâcon, Saint-Martin-de-Sanzay, Thouars, Tourtenay, Val-en-Vignes (foste teritorii ale comunelor delegate Bouillé-Saint-Paul și Cersay);

—

departamentul Indre-et-Loire: Amboise, Anché, Artannes-sur-Indre, Athée-sur-Cher, Avoine, Avon-les-Roches, Azay-le-Rideau, Azay-sur-Cher, Beaumont-en-Véron, Benais, Bléré, Bossay-sur-Claise, Bourgueil, Brizay, Candes-Saint-Martin, Cangey, Chambray-lès-Tours, Chançay, Chanceaux-sur-Choisille, La Chapelle-sur-Loire, Chargé, Cheillé, Chemillé-sur-Indrois, Chenonceaux, Chinon, Chisseaux, Chouzé-sur-Loire, Cinais, Cinq-Mars-la-Pile, Civray-de-Touraine, Coteaux-sur-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Ingrandes-de-Touraine, Saint-Michel-sur-Loire și Saint-Patrice), Couziers, Cravant-les-Côteaux, La Croix-en-Touraine, Crouzilles, Dierre, Draché, Épeigné-les-Bois, Esvres, Fondettes, Francueil, Genillé, Huismes, L’Île-Bouchard, Joué-lès-Tours, Langeais (fost teritoriu al comunei delegate Langeais), Larçay, Lémeré, Lerné, Lignières-de-Touraine, Ligré, Limeray, Lussault-sur-Loire, Luynes, Luzillé, Marçay, Montlouis-sur-Loire, Montreuil-en-Touraine, Mosnes, Nazelles-Négron, Neuillé-le-Lierre, Noizay, Panzoult, Parçay-Meslay, Pocé-sur-Cisse, Pont-de-Ruan, Razines, Restigné, Reugny, Rigny-Ussé, Rivarennes, Rivière, La Roche-Clermault, Rochecorbon, Saché, Saint-Avertin, Saint-Benoît-la-Forêt, Sainte-Maure-de-Touraine, Saint-Étienne-de-Chigny, Saint-Germain-sur-Vienne, Saint-Martin-le-Beau, Saint-Nicolas-de-Bourgueil, Saint-Ouen-les-Vignes, Saint-Règle, Savigny-en-Véron, Savonnières, Sazilly, Seuilly, Souvigny-de-Touraine, Tavant, Theneuil, Thilouze, Thizay, Tours, Vallères, Véretz, Vernou-sur-Brenne, Villaines-les-Rochers, Vouvray;

—

departamentul Loir-et-Cher: Angé, Blois, Candé-sur-Beuvron, Cellettes, Chailles, Châteauvieux, Châtillon-sur-Cher, Chaumont-sur-Loire, Chémery, Cheverny, Chissay-en-Touraine, Chitenay, Choussy, Contres, Cormeray, Couddes, Couffy, Cour-Cheverny, Faverolles-sur-Cher, Feings, Fougères-sur-Bièvre, Fresnes, Huisseau-sur-Cosson, Mareuil-sur-Cher, Maslives, Méhers, Mesland, Meusnes, Monteaux, Monthou-sur-Bièvre, Monthou-sur-Cher, Les Montils, Montlivault, Mont-près-Chambord, Montrichard Val de Cher (foste teritorii ale comunelor delegate Bourré și Montrichard), Muides-sur-Loire, Noyers-sur-Cher, Oisly, Ouchamps, Pontlevoy, Pouillé, Rilly-sur-Loire, Saint-Aignan, Saint-Claude-de-Diray, Saint-Dyé-sur-Loire, Saint-Georges-sur-Cher, Saint-Julien-de-Chédon, Saint-Laurent-Nouan, Saint-Romain-sur-Cher, Sambin, Sassay, Seigy, Seur, Soings-en-Sologne, Thenay, Thésée, Tour-en-Sologne, Valaire, Valencisse (foste teritorii ale comunelor delegate Chambon-sur-Cisse și Molineuf),Vallières-les-Grandes, Valloire-sur-Cisse (fost teritoriu al comunei delegate Chouzy-sur-Cisse), Veuzain-sur-Loire (fost teritoriu al comunei delegate Onzain), Vineuil;

—

departamentul Maine-et-Loire: Allonnes, Angers, Antoigné, Artannes-sur-Thouet, Aubigné-sur-Layon, Beaulieu-sur-Layon, Bellevigne-en-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Champ-sur-Layon, Faveraye-Machelles, Faye-d’Anjou, Rablay-sur-Layon și Thouarcé), Blaison-Saint-Sulpice (foste teritorii ale comunelor delegate Blaison-Gohier și Saint-Sulpice), Bouchemaine, Brain-sur-Allonnes, Brézé, Brissac Loire Aubance (foste teritorii ale comunelor delegate Alleuds, Brissac-Quincé, Charcé-Saint-Ellier-sur-Aubance, Chemellier, Coutures, Luigné, Saint-Rémy-la-Varenne, Saint-Saturnin-sur-Loire și Vauchrétien), Brossay, Cernusson, Chacé, Chalonnes-sur-Loire, Champtocé-sur-Loire, Chaudefonds-sur-Layon, Chemillé-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chanzeaux, La Jumellière și Valanjou), Cizay-la-Madeleine, Cléré-sur-Layon, Le Coudray-Macouard, Courchamps, Denée, Dénezé-sous-Doué, Distré, Doué-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Brigné, Concourson-sur-Layon, Doué-la-Fontaine, Forges, Meigné, Montfort, Saint-Georges-sur-Layon și Les Verchers-sur-Layon), Épieds, Fontevraud-l’Abbaye, Les Garennes sur Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Juigné-sur-Loire și Saint-Jean-des-Mauvrets), Gennes-Val-de-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Chênehutte-Trêves-Cunault, Gennes, Grézillé, Saint-Georges-des-Sept-Voies și Le Thoureil), Huillé, Ingrandes-Le Fresne sur Loire (fost teritoriu al comunei delegate Ingrandes), Jarzé Villages (fost teritoriu al comunei delegate Lué-en-Baugeois), Louresse-Rochemenier, Lys-Haut-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Cerqueux-sous-Passavant, La Fosse-de-Tigné, Nueil-sur-Layon, Tancoigné, Tigné, Trémont și Vihiers), Mauges-sur-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Mesnil-en-Vallée, Montjean-sur-Loire, La Pommeraye, Saint-Florent-le-Vieil, Saint-Laurent-de-la-Plaine și Saint-Laurent-du-Mottay), Mazé-Milon (fost teritoriu al comunei delegate Fontaine-Milon), Montilliers, Montreuil-Bellay, Montsoreau, Mozé-sur-Louet, Mûrs-Erigné, Orée d’Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Bouzillé, Champtoceaux, Drain, Landemont, Liré și La Varenne), Parnay, Passavant-sur-Layon, La Possonnière, Le Puy-Notre-Dame, Rochefort-sur-Loire, Rou-Marson, Saint-Cyr-en-Bourg, Sainte-Gemmes-sur-Loire, Saint-Georges-sur-Loire, Saint-Germain-des-Prés, Saint-Just-sur-Dive, Saint-Macaire-du-Bois, Saint-Melaine-sur-Aubance, Saumur, Savennières, Soulaines-sur-Aubance, Souzay-Champigny, Terranjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chavagnes, Martigné-Briand și Notre-Dame-d’Allençon), Tuffalun (foste teritorii ale comunelor delegate Ambillou-Château, Louerre și Noyant-la-Plaine), Turquant, Les Ulmes, Val-du-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Saint-Aubin-de-Luigné și Saint-Lambert-du-Lattay), Varennes-sur-Loire, Varrains, Vaudelnay, Villevêque;

—	departamentul Vienne: Berrie, Curçay-sur-Dive, Glénouze, Pouançay, Ranton, Saint-Léger-de-Montbrillais, Saix, Ternay, Les Trois-Moutiers.

Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul internet al Institutului național al originii și calității.”

Modificare la nivelul redactării: noua listă a entităților administrative ține seama de fuziuni sau de alte modificări ale zonării administrative care au avut loc de la omologarea caietului de sarcini. Pentru a spori securitatea juridică, lista este raportată la versiunea în vigoare a Codului geografic oficial, editat în fiecare an de INSEE. Perimetrul arealului geografic rămâne identic.

În cele din urmă, pentru o mai bună informare a publicului, se face referire la punerea la dispoziție, pe site-ul internet al INAO, a documentelor cartografice care reprezintă arealul geografic.

Punctul 6 din documentul unic, referitor la arealul geografic, se modifică în consecință.

2. Arealul parcelat delimitat

La punctul 2 primul paragraf din capitolul I secțiunea IV din caietul de sarcini al DOP „Crémant de Loire”, după cuvintele „10 februarie 2011” se adaugă cuvintele „și din 20 iunie 2018”, iar după cuvintele „5 septembrie 2007” se adaugă cuvintele „10 iulie 2014 și 19 ianuarie 2017”.

Scopul acestei modificări este de a adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine protejată în cauză.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

3. Dispoziție de agromediu

La punctul 2 din secțiunea VI din capitolul I, se adaugă: „Un strat vegetal controlat, spontan sau semănat trebuie să existe în mod obligatoriu între rânduri; în lipsa acestui strat vegetal, operatorul efectuează lucrări ale solului pentru a asigura controlul vegetației spontane sau justifică utilizarea produselor pentru controlul biologic omologate de autoritățile publice responsabile în domeniul viticulturii. În cazul utilizării erbicidelor de control biologic pe o parcelă, utilizarea altor erbicide este interzisă.

Aceste dispoziții nu se aplică parcelelor de viță-de-vie cu o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 1,70 metri.”

Această modificare însoțește evoluția actuală a practicilor operatorilor în favoarea agroecologiei în cadrul tuturor plantațiilor viticole din Anjou. Aceasta reflectă faptul că tehnicile utilizate iau în considerare în măsură tot mai mare aspectele de mediu. Favorizând prezența unui strat vegetal sau eliminarea mecanică a buruienilor sau utilizarea unor produse pentru controlul biologic, această modificare duce la reducerea utilizării erbicidelor chimice. Reducerea utilizării erbicidelor trebuie să permită consolidarea protecției solurilor viticole și menținerea funcționalităților lor naturale (fertilitate, biodiversitate, epurare biologică), fapt care contribuie la calitatea și autenticitatea vinurilor și consolidează noțiunea de zonă de producție locală (terroir).

Dispoziția specială exclude din domeniul de aplicare al dispozițiilor de agromediu vița-de-vie cu o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 1,70 metri. Într-adevăr, arealele de producție ale DOP „Crémant de Loire” și „Rosé de Loire” sunt extinse și înglobează o anumită diversitate de practici, legate de variațiile mediului natural. În partea estică a plantației viticole, riscul de îngheț în timpul primăverii este mai mare și solurile nisipoase filtrante accentuează deficitul hidric al viței-de-vie în timpul verii. În acest context, nu s-a considerat a fi de dorit să se impună aplicarea măsurilor de agromediu pentru plantațiile de viță-de-vie cu distanță mică între rânduri, care sunt, de obicei, mai dense și mai puțin înalte.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

4. Lansarea culesului

La punctul 1 din capitolul I secțiunea VII, se elimină propoziția „Data de începere a culesului este stabilită în conformitate cu dispozițiile articolului D. 645-6 din Codul rural și al pescuitului maritim.”

Stabilirea unei date de începere a culesului nu mai este necesară în prezent, deoarece operatorii au la dispoziție o gamă largă de instrumente care le permit să aprecieze cât mai exact maturitatea strugurilor. Fiecare operator are la dispoziție un anumit număr de dispozitive și de echipamente, atât individuale, cât și colective, care permit stabilirea cu precizie a datei optime pentru începerea recoltării fiecărei parcele, în funcție de obiectivele de producție.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

5. Introducerea în circulație a vinurilor

În capitolul I secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

6. Legătura cu arealul geografic

Legătura a fost revizuită pentru actualizarea numărului de comune vizate (255 în loc de 318).

Punctul 8 din documentul unic se modifică în consecință.

7. Măsură tranzitorie

Se elimină măsurile tranzitorii de la punctul 1 din secțiunea XI a caietului de sarcini care au expirat.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8. Ținerea registrului

În capitolul II secțiunea II punctul 3, cuvântul „potențială” este înlocuit cu „naturală”.

Pentru coerență cu modul de redactare utilizat în toate caietele de sarcini din zona Anjou Saumur, formularea „tărie alcoolică naturală în volume” înlocuiește expresiile „tărie alcoolică potențială” sau „grad”. Aceste modificări îmbunătățesc lizibilitatea acestor caiete de sarcini. Armonizarea dispozițiilor referitoare la ținerea registrelor vizează facilitarea redactării planului de inspecție și a controlului acestor registre.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

9. Punctele principale care trebuie să facă obiectul controlului

Capitolul III a fost revizuit pentru asigurarea coerenței în ceea ce privește redactarea punctelor principale care trebuie să facă obiectul controlului din caietele de sarcini din zona Anjou Saumur.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Crémant de Loire

2. Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Caracteristici

Vinurile în cauză sunt vinuri spumante de calitate roze și albe.

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 9 %.

Vinurile de bază care nu au fost supuse niciunei îmbogățiri prezintă o tărie alcoolică dobândită maximă în volume de 12 % și un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 24 de grame per litru.

Vinurile de bază care au fost supuse unei îmbogățiri prezintă, după fermentare, un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic de 5 grame per litru.

După îmbogățire, vinurile de bază nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 11,6 %.

Înainte de degorjare, vinurile prezintă o suprapresiune datorată dioxidului de carbon cel puțin egală cu 4 bari, măsurată la temperatura de 20 °C, iar după degorjare, o cantitate totală de dioxid de sulf mai mică sau egală cu 150 de miligrame per litru.

Valorile pentru aciditatea totală, pentru aciditatea volatilă și pentru dioxidul de sulf total sunt cele stabilite de legislația Uniunii.

După fermentarea secundară și înainte de adaosul de licoare de expediție și în caz de îmbogățire a mustului, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Descriere

„Crémant de Loire” este un vin spumant, de cele mai multe ori alb și, mai rar, roze. Acest vin prezintă o efervescență constantă, formată din serii de bule fine, delicate și persistente. Mirosul amintește adesea de arome de flori albe amestecate cu note fructate precum cele de piersici sau caise. Gustul fin și armonios combină în mod remarcabil senzația de prospețime cu gustul dulce.

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice esențiale

Practici oenologice specifice

Densitatea de plantare - distanța dintre rânduri

Practică de cultivare

Vița-de-vie situată pe teritoriul arealului geografic al denumirii de origine controlate „Anjou”: - vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci per hectar. Pentru aceste parcele de viță-de-vie, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru. - Parcelele de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci per hectar, dar mai mare sau egală cu 3 300 de butuci per hectar, beneficiază, pentru recolta lor, de dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată, cu condiția respectării dispozițiilor speciale referitoare la normele privind palisarea și înălțimea frunzișului stabilite în caietul de sarcini. Pentru aceste parcele de viță-de-vie, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru;

Vița-de-vie situată pe teritoriul arealului geografic al denumirii de origine controlate „Touraine”: vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar. Pentru aceste parcele de viță-de-vie, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,10 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru;

Vița-de-vie situată pe teritoriul arealului geografic al denumirii de origine controlate „Cheverny”: vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar. Pentru aceste parcele de viță-de-vie, distanța dintre rânduri nu trebuie să fie mai mare de 2,10 metri. Distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie cuprinsă între 0,90 metri și 1,20 metri.

Norme privind tăierea și palisarea viței-de-vie

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată cel mai târziu la 30 aprilie, în conformitate cu regulile detaliate în caietul de sarcini, care precizează, pentru fiecare soi, numărul maxim de ochi per butuc.

—

Vița-de-vie situată pe teritoriul arealului geografic al denumirii de origine controlate „Anjou”: înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu de 0,6 ori distanța dintre rânduri și este măsurată între limita inferioară a frunzișului, stabilită la cel puțin 0,40 metri deasupra solului și limita superioară a vârfurilor cârnite, stabilită la cel puțin 0,20 metri deasupra firului superior al spalierului. Parcelele de viță-de-vie a căror densitate de plantare este mai mică de 4 000 de butuci per hectar, dar mai mare sau egală cu 3 300 de butuci per hectar respectă și normele următoare de palisare: înălțimea minimă a picheților pentru palisare deasupra solului este de 1,90 metri; spalierele includ patru niveluri de fire; înălțimea minimă a firului superior este de 1,85 metri deasupra solului.

—

Vița-de-vie situată pe teritoriul arealului geografic al denumirilor de origine controlate „Touraine” și „Cheverny”: înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu de 0,6 ori distanța dintre rânduri și este măsurată între limita inferioară a frunzișului, stabilită la cel puțin 0,30 metri deasupra solului și limita superioară a vârfurilor cârnite, stabilită la cel puțin 0,20 metri deasupra firului superior al spalierului.

Irigarea

Practică de cultivare

Este interzisă irigarea.

Recoltare

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri culeși manual. Utilizarea mașinii de cules este interzisă.

Strugurii sunt transportați în recipiente neetanșe. Recipientele nu pot fi mai mari de 1,20 x 1,20 metri pe părțile laterale, iar înălțimea maximă a strugurilor în recipiente este de 0,40 metri. Timpul scurs între culegerea strugurilor și presarea acestora nu poate depăși 24 de ore.

Practică oenologică specifică

a)	După îmbogățire, vinurile de bază nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 11,6 %. După fermentarea secundară și înainte de adaosul de licoare de expediție și în caz de îmbogățire a mustului, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

b)	În afara dispoziției menționate mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

Instalațiile de presare a strugurilor trebuie să respecte criteriile privind primirea recoltei, presele de must și modalitatea de efectuare a presării, încărcarea preselor de must, separarea sucurilor și igiena, astfel cum sunt stabilite în caietul de sarcini.

Strugurii sunt vărsați întregi în presa de must. Vinurile de bază sunt obținute în limita a 100 de litri de must la 150 de kilograme de struguri utilizați.

b. Producție maximă

80 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției au loc în arealul geografic al cărui perimetru cuprinde teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din 2018:

—

departamentul Indre-et-Loire: Amboise, Anché, Artannes-sur-Indre, Athée-sur-Cher, Avoine, Avon-les-Roches, Azay-le-Rideau, Azay-sur-Cher, Beaumont-en-Véron, Benais, Bléré, Bossay-sur-Claise, Bourgueil, Brizay, Candes-Saint-Martin, Cangey, Chambray-lès-Tours, Chançay, Chanceaux-sur-Choisille, La Chapelle-sur-Loire, Chargé, Cheillé, Chemillé-sur-Indrois, Chenonceaux, Chinon, Chisseaux, Chouzé-sur-Loire, Cinais, Cinq-Mars-la-Pile, Civray-de-Touraine, Coteaux-sur-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate d’Ingrandes-de-Touraine, Saint-Michel-sur-Loire și Saint-Patrice), Couziers, Cravant-les-Côteaux, La Croix-en-Touraine, Crouzilles, Dierre, Draché, Épeigné-les-Bois, Esvres, Fondettes, Francueil, Genillé, Huismes, L’Île-Bouchard, Joué-lès-Tours, Langeais (fost teritoriu al comunei delegate Langeais), Larçay, Lémeré, Lerné, Lignières-de-Touraine, Ligré, Limeray, Lussault-sur-Loire, Luynes, Luzillé, Marçay, Montlouis-sur-Loire, Montreuil-en-Touraine, Mosnes, Nazelles-Négron, Neuillé-le-Lierre, Noizay, Panzoult, Parçay-Meslay, Pocé-sur-Cisse, Pont-de-Ruan, Razines, Restigné, Reugny, Rigny-Ussé, Rivarennes, Rivière, La Roche-Clermault, Rochecorbon, Saché, Saint-Avertin, Saint-Benoît-la-Forêt, Sainte-Maure-de-Touraine, Saint-Étienne-de-Chigny, Saint-Germain-sur-Vienne, Saint-Martin-le-Beau, Saint-Nicolas-de-Bourgueil, Saint-Ouen-les-Vignes, Saint-Règle, Savigny-en-Véron, Savonnières, Sazilly, Seuilly, Souvigny-de-Touraine, Tavant, Theneuil, Thilouze, Thizay, Tours, Vallères, Véretz, Vernou-sur-Brenne, Villaines-les-Rochers, Vouvray;

—

—	departamentul Vienne: Berrie, Curçay-sur-Dive, Glénouze, Pouançay, Ranton, Saint-Léger-de-Montbrillais, Saix, Ternay, Les Trois-Moutiers.

Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul internet al Institutului național al originii și calității.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Pinot noir N

Chardonnay B

Chenin B

Grolleau gris G

Grolleau N

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Pineau d’Aunis N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

1. Detalii privind arealul geografic

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic se întinde pe un platou deluros, care corespunde, din punct de vedere geologic, formațiunilor primare de pe poalele Masivului Armorican, formațiunilor mai recente din era mezozoică și, într-o măsură mai mică, din Terțiar, regăsite în partea de sud-vest a bazinului parizian. Arealul geografic se întinde de-a lungul fluviului Loara și al afluenților săi, Vienne, Indre și Cher, pe o distanță de aproximativ 200 de kilometri. În 2018, acesta se întindea pe teritoriul a 255 de comune, unele dintre acestea fiind celebre datorită castelului de pe teritoriul lor.

Parcelele delimitate pentru recoltarea strugurilor prezintă soluri șistoase sau argilo-șistoase pe partea de vest și soluri argilo-calcaroase (Cenomanian, Turonian, Senonian, Eocen) pe partea de est. Toate aceste soluri au particularitatea de a prezenta rezerve utile de apă moderate și capacități bune de drenare.

Etajul geologic Turonian are o importanță esențială. Acesta se află la originea pietrei de tuf, a cărei exploatare, prin intermediul a numeroase cariere, a permis construirea castelelor de pe Loara și, mai general, a tuturor construcțiilor arhitecturale din regiune, lăsând astfel în urmă nenumărate cavități. Aceste cariere au fost transformate în pivnițe, cu niveluri constante de temperatură și umiditate, utilizate pentru cultura ciupercilor și depozitarea vinurilor.

Clima este oceanică, cu câteva nuanțe. Astfel, partea de est, care corespunde regiunii viticole Sologne, cunoaște o influență mai continentală, cu o cantitate anuală de precipitații puțin mai mare decât în restul arealului geografic, fiind cuprinsă în 550 și 650 de milimetri. La vest, influența oceanică este cea mai puternică, temperaturile sunt normale, iernile sunt blânde, iar temperaturile din timpul verii sunt moderate. În schimb, înspre est, amplitudinea termică are tendința să crească. În acest context general, rețeaua hidrografică constituită din fluviul Loara și afluenții săi joacă un rol de reglare a temperaturilor.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Istoria plantațiilor viticole este relativ veche, legată de dezvoltarea numeroaselor mănăstiri și abații puternic stabilite în regiune. Saint Grégoire de Tours, în cartea sa intitulată „Istoria Franței”, amintește despre existența, în secolul al VI-lea, a unei culturi extinse a viței-de-vie în această zonă, precum și despre utilizarea „sperietorilor” pentru a goni păsările în perioadele de maturitate a strugurilor. Plantațiile viticole cunosc cea mai mare dezvoltare în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea datorită comerțului dezvoltat de neerlandezi. Într-adevăr, aceștia, dispunând de o flotă importantă, au utilizat fluviul Loara pentru a se aproviziona, mai ales cu vinuri albe, în Ponts-de-Cé, Saumur și Vouvray, dezvoltând astfel o piață a vinurilor de calitate pentru așa-numitele „vinuri pentru mare”.

Producția vinurilor spumante datează de la începutul secolului al XIX-lea, având la bază constatarea istorică a capacității vinurilor din Saumur, produse din soiul Chenin B, de a fermenta a doua oară. Foarte timpuriu, conștient de această particularitate și de asemănarea surprinzătoare cu vinurile din „Champagne”, Jean-Baptiste Ackerman dezvoltă, începând din 1811, producția vinurilor spumante în conformitate cu metoda tradițională. În 1838, o comisie responsabilă de examinarea produselor prezentate în cadrul expoziției industriale din Angers declară: „Aceste vinuri sunt perfect transparente și limpezi; spuma lor este albă, intensă și petiantă.... Este demonstrată astfel posibilitatea de a produce în regiunea noastră vinuri care le egalează pe cele din Champagne”.

În mai puțin de jumătate de secol, elanul creat de aceste prime rezultate a făcut ca numeroși antreprenori să urmeze încurajările primite din partea comisiei. Astfel, sunt înființate „marile case” de producție „Veuve Amiot”, „Bouvet-Ladubay”, „Langlois-Château” și „Monmousseau”. Cavitățile săpate pentru extragerea tufului au devenit locurile preferate pentru producția vinurilor spumante. Sunt săpate chiar și galerii doar cu scopul de a depozita sticle. Datorită creșterii nivelului de viață al francezilor și dezvoltării căilor ferate, perioada cuprinsă între 1845 și 1875 a însemnat deschiderea unor noi orizonturi comerciale pentru producătorii de vinuri spumante. Astfel, în 1874, 4 milioane de sticle sunt expediate în întreaga Europă, iar în secolul XX crește notorietatea vinurilor spumante din Val de Loire.

Denumirea de origine controlată „Crémant de Loire” este recunoscută prin decret la 17 octombrie 1975. De mult timp, producătorii au demonstrat temeinicia respectării materiei prime pentru producția vinurilor spumante. Prin normele de producție stabilite în acest decret, aceștia își arată angajamentul față de recoltarea manuală, de introducerea strugurilor întregi în presa de must, de presarea blândă, precum și față de o perioadă de conservare importantă „pe scânduri”.

În 2009, producția anuală a fost de 13 milioane de sticle.

2. Informații despre calitatea și caracteristicile produsului

3. Interacțiuni cauzale

Plantațiile viticole s-au dezvoltat sub influența rețelei hidrografice a fluviului Loara, pe o distanță de aproape 200 de kilometri. Variațiile mezoclimatice din arealul geografic și condițiile pedologice foarte diverse au permis producătorilor să favorizeze cultura unor soiuri diferite, în conformitate cu caracteristicile lor. Această diversitate a situațiilor viticole prezintă avantaje care nu pot fi ignorate în ceea ce privește asamblarea utilizată pentru cuvée-uri.

În special, datorită capacității vinurilor obținute din soiul Chenin B de a fermenta a doua oară, producătorii, mai ales cei din Saumur și Vouvray, stăpânesc procesul fermentării secundare naturale în sticlă. Încurajați de acest succes și conștienți de faptul că produceau un produs de renume, producătorii au respectat și au dezvoltat tehnicile care au permis asigurarea unei calități ireproșabile. Prezența pivnițelor săpate în tuf a constituit, astfel, un factor favorabil dezvoltării producției acestor vinuri, care au nevoie de spații extinse și temperate pentru depozitare și manipulare.

Condițiile de producție legate de recoltă, în special de transportul recoltei, vizează respectarea integrității strugurelui până în etapa presării și limitarea fenomenelor de oxidare. O presare realizată într-un mediu îngrijit, cu un echipament adaptat, în conformitate cu reguli care definesc un raport exact între greutatea recoltei utilizate și volumul de must extras, garantează calitatea și limpezimea sucurilor astfel obținute. Ca urmare a experienței dobândite timp de mai bine de un secol, producătorii de vinuri spumante posedă cunoștințe pe care le stăpânesc perfect și care se reflectă în compoziția cuvée-urilor. O perioadă lungă de elevaj permite vinului să își dezvolte caracteristicile aromatice, complexitatea și finețea.

În anii 1980, un producător de vinuri din Anjou afirma: „Crémant de Loire este rezultatul tehnicilor moderne utilizate pentru a deservi mai bine tradiția”. Renumele acestui vin spumant, alb sau roze, indisociabil astăzi de Val de Loire, care este destinat pieței naționale, precum și exportului, nu încetează să crească.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Toate mențiunile facultative a căror utilizare, în conformitate cu normele europene, poate fi reglementată de statele membre, sunt înscrise pe etichete cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, dublul dimensiunii caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această denumire geografică nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care alcătuiesc denumirea de origine controlată.

Denumirea de origine controlată este înscrisă pe dop, pe partea care intră în gâtul sticlei.

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

Numele locului înscris în cadastru este tipărit cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, jumătate din dimensiunile caracterelor care alcătuiesc denumirea de origine controlată.

Ambalarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Ambalarea în aria delimitată

Descrierea condiției:

Vinurile sunt produse printr-o fermentație secundară în sticle din sticlă.

Trasul în sticle din sticlă, în interiorul cărora are loc etapa de fermentare secundară, se realizează începând cu data de 1 decembrie după recoltă.

Durata de conservare în sticle pe drojdii nu poate fi mai mică de nouă luni.

Vinurile sunt produse și comercializate în sticle, în interiorul cărora a avut loc fermentarea secundară, cu excepția vinurilor comercializate în sticle cu un volum mai mic sau egal cu 37,5 centilitri sau mai mare de 150 de centilitri.

Vinurile sunt puse pe piață pentru consumatori după o perioadă de elevaj de cel puțin 12 luni de la data trasului vinului în sticle.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-baeb17d6-5e61-48e0-ab86-d4c28e387778

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

21.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/21

Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol

(2020/C 58/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de două luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„DELLE VENEZIE”/„BENEŠKIH OKOLIŠEV”

PDO-IT-02360

Data cererii: 10 aprilie 2017

1. Denumirea propusă pentru înregistrare

„delle Venezie”/„Beneških okolišev”

2. Stat membru

Italia

3. Tipul de indicație geografică

DOP

4. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4.	Vin spumant

5.	Vin spumant de calitate

8.	Vin petiant

5. Descrierea vinului/vinurilor

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio - Categoria: Vin

Culoare: de la galben-pai la galben auriu, uneori arămie sau roz;

Aromă: caracteristică pentru Pinot Grigio, fructată cu note de fructe cu pulpă albă, care variază de la notele de pere și mere, de exemplu, la cele de fructe tropicale, intense, uneori cu note ușor aromate de flori albe;

Gust: proaspăt și armonios, de la sec la demisec;

Tăria alcoolică totală minimă (% în volume): 11 %;

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame pe litru, exprimată sub formă de acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio Frizzante (Vin petiant)

Culoare: de la galben-pai la galben auriu, uneori arămie sau roz;

Spumă: fină și evanescentă;

Gust: proaspăt, cu o componentă acidă echilibrată, armonios, de la sec la demisec;

Tăria alcoolică totală minimă (% în volume): 11 %;

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame pe litru, exprimată sub formă de acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio Spumante (Vin spumant)

Culoare: de la galben-pai la galben auriu, uneori arămie sau roz;

Spumă: fină și persistentă;

Aromă: caracteristică pentru Pinot Grigio, fructată, cu note de fructe cu pulpa albă, cum ar fi perele și merele, și chiar de fructe tropicale, intensă, uneori cu note ușor aromate de flori albe și de fructe cu coajă lemnoasă ca urmare a procesului de autoclavare;

Gust: proaspăt, cu o componentă acidă echilibrată, armonios, în versiuni de la „dosaggio zero” (dozaj zero) la „dry” (sec);

Tăria alcoolică totală minimă (% în volume): 11,00 %;

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame pe litru, exprimată sub formă de acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio „Vino spumante di qualità” (Vin spumant de calitate)

Culoare: de la galben-pai la galben auriu, uneori arămie sau roz;

Spumă: fină și persistentă;

Gust: proaspăt, cu o componentă acidă echilibrată, armonios, în versiuni de la „dosaggio zero” (dozaj zero) la „dry” (sec);

Tăria alcoolică totală minimă (% în volume): 11,00 %;

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame pe litru, exprimată sub formă de acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” Bianco (alb) - Categoria: Vin

Culoare: de la galben-verzui la galben-auriu;

Aromă: fructată, cu note de fructe cu pulpa albă și de fructe coapte în funcție de compoziția soiurilor, intensă, uneori cu note ușor aromate de flori albe;

Gust: de la sec la demisec, armonios, structurat, uneori cu note proaspete asociate cu componenta acidă;

Tăria alcoolică totală minimă (% în volume): 11,00 %;

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame pe litru, exprimată sub formă de acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

6. Practici oenologice

a. Practici oenologice esențiale

Niciuna.

b. Producții maxime

Bianco (Categoria: Vin); Pinot Grigio (Categorii: Vin, Vin spumant, Vin spumant de calitate, Vin petiant)

18 000 kg de struguri la hectar

Bianco (Categoria: Vin); Pinot Grigio (Categorii: Vin, Vin spumant, Vin spumant de calitate, Vin petiant)

126 de hectolitri la hectar

7. Arealul geografic delimitat

Arealul delimitat pentru producția vinurilor cu DOP „delle Venezie”/„Beneških okolišev” cuprinde provincia autonomă Trento și regiunile Friuli Venezia Giulia și Veneto.

8. Soiul/soiurile principal(e) de struguri de vin

Chardonnay B.

Pinot Bianco B. - Pinot

Garganega B. - Garganego

Müller Thurgau B. - Riesling x Sylvaner

Verduzzo Friulano B. - Verduzzo

Verduzzo Trevigiano B. - Verduzzo

Tocai Friulano B. - Friulano

Tocai Friulano B. - Tai

Pinot Grigio - Pinot

Pinot Grigio - Pinot Gris

9. Descrierea legăturii (legăturilor)

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” - Categorii: Vin, Vin spumant, Vin spumant de calitate, Vin petiant

Factori naturali cu relevanță pentru legătură: Arealul de producție al vinurilor cu DOP „delle Venezie”/„Beneških okolišev” acoperă teritoriile administrative ale provinciei autonome Trento și ale regiunilor Friuli Venezia Giulia și Veneto. Teritoriul prezintă, la nord, un arc muntos care înconjoară și izolează arealul de producție, protejând-o de curenții reci care vin dinspre nord și nord-est, fiind străbătut de numeroase râuri și de pâraie cu debit constant; acest teritoriu este un leagăn al viticulturii. Principalele râuri sunt: Adige, Brenta, Piave, Tagliamento și Isonzo. Clima este caracterizată de temperaturi medii anuale cuprinse între 10 și 14 °C. Lunile cele mai reci sunt decembrie și ianuarie, iar cele mai calde sunt iulie și august, cu o temperatură medie de 20-25 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații în areal este de 700-1 300 mm. În pofida precipitațiilor abundente, solurile au o capacitate de drenare adecvată. Datorită precipitațiilor și rezervei adecvate de apă, arealul nu se confruntă cu probleme legate de deficitul de apă. Printre ceilalți factori care caracterizează clima teritoriului DOP „delle Venezie”/„Beneških okolišev” se numără acțiunea combinată a efectelor de atenuare dinspre regiunea alpină și regiunea prealpină la nord și dinspre marea Adriatică la sud, care au o influență semnificativă asupra temperaturii, atenuând temperaturile extreme din timpul verii și al iernii. Efectul produs de masele de aer influențate de trecerea pe deasupra Mării Adriatice și de sistemul montan reglează debitul și, astfel, precipitațiile produse. În special, schimbarea direcției vânturilor în timpul zilei în lunile august și septembrie produce fluctuații de temperatură, optime pentru procesul de coacere a strugurilor. Prin urmare, cele trei componente ale regiunii alpine și prealpine, Marea Adriatică și rețeaua hidrografică care străbate întreaga zonă, de la nord la sud, contribuie la omogenizarea întregului areal de producție delimitat.

Din punctul de vedere al solurilor, versanții prealpini și dealurile sunt alcătuite, în principal, din formațiuni calcaroase sau calcaroase-dolomitice din perioada mezozoică, cu o textură a solului adecvată pentru drenarea apei.

Zonele de câmpie sunt alcătuite din depuneri aluvionare provenind din materialele transportate de diferitele râuri care străbat întregul teritoriu și au soluri cu o textură care variază de la lehm nisipos până la lehm nisipo-nămolos, uneori cu sedimente argilo-nămoloase adânci, caracterizate în general prin faptul că asigură o capacitate de drenare adecvată, fiind îndeosebi propice viticulturii.

Factori istorici și factori umani cu relevanță pentru legătură: Primele plantații viticole din nord-estul Italiei datează din secolele VII și V î.H. Totuși, elementul unificator din istoria producerii vinului „delle Venezie”/„Beneških okolišev” este existența Republicii Veneția. Originea viticulturii moderne se datorează activităților de formare și diseminării noilor tehnici viticole și oenologice de către școlile San Michele all’Adige și Conegliano. Contribuția viticultorilor din arealul geografic delimitat, care au introdus procese inovatoare și metode de gestionare ce combină sustenabilitatea economică cu durabilitatea mediului, a fost esențială. De asemenea, a fost importantă existența unor cooperative de îmbunătățiri funciare, care au gestionat pentru o lungă perioadă de timp rețele importante de distribuție a apei care să abordeze deficitele în cazul unor precipitații cu caracter excepțional.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu introducerea soiurilor Chardonnay și Pinot, zona a devenit principalul areal de cultivare și producție al țării atât pentru vinuri liniștite, cât și pentru vinuri petiante și spumante. În special, pentru Pinot Grigio, condițiile au fost ideale în arealul „delle Venezie”/„Beneških okolišev”, având în vedere că, din punctul de vedere al calității, caracteristicile strugurilor și caracteristicile lor oenologice specifice sunt reprezentate cel mai bine în mediul respectiv. Din 1977 până în prezent, viticultorii au comercializat vinurile în cauză, în principal, cu indicația geografică „delle Venezie”, iar minoritatea slovenă cu indicația geografică „Beneških okolišev”.

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” - Categorii: Vin spumant (4), Vin spumant de calitate (5), Vin petiant (8)

Informații privind calitatea/caracteristicile vinurilor care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Culoarea vinurilor Pinot Grigio „delle Venezie” din categoria vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate și a vinurilor petiante variază, în principal, de la galben-pai la galben-auriu, uneori cu reflexe arămii până la roz (în tonul specific soiului). În cazul vinurilor petiante, spuma este, în esență, fină și evanescentă, în timp ce, în cazul vinurilor spumante, este fină și persistentă, inclusiv în raport cu diferitele presiuni.

Aroma vinului este caracteristică soiului și este fructată, cu note de fructe cu pulpa albă, cum ar fi perele și merele, și chiar de fructe tropicale, intensă, uneori cu note ușor aromate de flori albe și de fructe cu coajă lemnoasă ca urmare a procesului de autoclavare.

În ceea ce privește gustul, atât versiunile spumante, cât și cele petiante ale vinurilor sunt armonioase, cu note proaspete și au o componentă acidă echilibrată; în plus, conținutul de zahăr al vinurilor din categoria spumante variază de la „dosaggio zero” (dozaj zero) la „dry” (sec), în timp ce conținutul de zahăr al celor din categoria petiante variază de la „dry” (sec) la „medium dry” (demisec).

Interacțiunea cauzală dintre elementele arealului geografic și calitatea/caracteristicile produsului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Caracteristicile specifice ale vinurilor spumante, ale vinurilor spumante de calitate și ale vinurilor petiante descrise anterior rezultă din acțiunea combinată a solului și a condițiilor climatice ale arealului de producție, precum și a factorilor umani care au avut un impact asupra potențialului oenologic al strugurilor și asupra tehnologiilor de prelucrare, din trecut și până în prezent.

În special, mediul geografic al arealului de producție este caracterizat printr-o climă temperată, vântoasă, cu aer curat, cu terenuri bine drenate, alimentarea cu apă fiind distribuită în mod suficient și uniform, permițând ciorchinilor de struguri să se coacă treptat. În plus, variațiile accentuate ale temperaturii pe timpul nopții și al zilei pe parcursul procesului de coacere a ciorchinilor scot în evidență și păstrează structura acidă și aromată a strugurilor și prospețimea vinurilor produse.

De asemenea, sensibilitatea soiului Pinot Grigio la organismele criptogame, precum și la factorii de mediu și climatici, cum ar fi dezechilibrele excesive în ceea ce privește căldura și apa, necesită un angajament semnificativ din partea operatorilor pentru a obține struguri care, în primul rând, sunt sănătoși și au un echilibru adecvat între zahăr și componentele aromatice, ținând seama de prelucrarea ulterioară în vinuri spumante, în vinuri spumante de calitate și în vinuri petiante, cu valori adecvate ale acidității. Contribuția operatorilor în ceea ce privește modul în care gestionează plantațiile viticole, de la alegerea portaltoaielor până la metoda de cultivare și de la gestionarea frunzișului la reglarea aprovizionării cu apă, este esențială.

Toate acestea sunt esențiale pentru a obține struguri adecvați pentru a constitui loturile destinate prelucrării în vinuri spumante, în vinuri spumante de calitate sau în vinuri petiante, cu scopul de a produce vinuri cu caracteristicile organoleptice specifice soiului.

De asemenea, vinurile spumante, vinurile spumante de calitate și vinurile petiante „delle Venezie”/„Beneških okolišev” sunt rezultatul inovării tehnologice în procesul de autoclavare, care a contribuit la eficientizarea procesului de transformare realizat de drojdii, sporind astfel profilul aromatic și caracterul plăcut al vinurilor produse. Acest lucru face posibilă evidențierea caracteristicilor organoleptice specifice ale vinurilor, în special prin punerea în valoare a notelor proaspete și florale care provin în primul rând din struguri și care reflectă mediul ideal pentru producerea vinurilor Pinot Grigio.

Unicitatea și caracterul distinctiv al vinurilor spumante și petiante Pinot Grigio din arealul DOP sunt, prin urmare, rezultatul pH-ului și al acidității echilibrate, care scot în evidență aroma plăcută și, astfel, eleganța generală a vinurilor, reprezentând rezultatul final al unor procese de vinificație adecvate.

„delle Venezie”/„Beneških okolišev” - Categoria: Vin

Informații privind calitatea/caracteristicile vinului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Culoarea vinurilor Pinot Grigio „delle Venezie”/„Beneških okolišev” variază de la galben-pai deschis la nuanțe care pot avea uneori reflexe arămii până la roz (în tonul specific soiului) ca urmare a procesului de fermentare. Aroma vinului are notele caracteristice ale soiului, cu note fructate care, printre altele, amintesc de notele de fructe cu pulpa albă, cum ar fi perele și merele, și chiar de fructe tropicale, este intensă, uneori cu note ușor aromate de flori albe. Gustul vinului este proaspăt și armonios, versiunile variind de la sec la demisec; se remarcă prin prospețimea sa plăcută caracterizată printr-o notă de aciditate tipică soiului.

În ceea ce privește solul și condițiile climatice ale arealului de producție, vinurile reflectă notele tipice „proaspete” care se datorează, în principal, componentei acide substanțiale și componentei aromatice echilibrate a strugurilor și, prin urmare, a vinului produs.

Culoarea vinului alb „delle Venezie”/„Beneških okolišev” variază de la galben-verzui la galben-auriu. Vinul are o aromă fructată, cu note de fructe cu pulpa albă și de fructe coapte în funcție de compoziția soiurilor; parfumul este intens, uneori cu note ușor aromate de flori albe. Gustul este armonios, variind de la sec la demisec, iar vinul este structurat, uneori cu note proaspete asociate cu componenta acidă.

Interacțiunea cauzală dintre elementele arealului geografic și calitatea și caracteristicile produsului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Caracteristicile specifice ale vinurilor „delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio și Bianco descrise anterior rezultă din acțiunea combinată a solului și a condițiilor climatice ale arealului de producție, precum și a factorilor umani care au avut un impact asupra potențialului oenologic al strugurilor și al tehnologiilor de prelucrare, din trecut și până în prezent.

În special, mediul geografic al arealului de producție este caracterizat printr-o climă temperată, vântoasă, cu aer curat, cu terenuri bine drenate, alimentarea cu apă fiind distribuită în mod adecvat și corespunzător, permițând ciorchinilor de struguri să se coacă treptat, obținându-se astfel struguri cu o aciditate semnificativă. Variațiile accentuate ale temperaturii pe timpul nopții și al zilei pe parcursul procesului de coacere a ciorchinilor scot în evidență și păstrează structura acidă și aromată a strugurilor și prospețimea vinurilor produse.

În plus, având în vedere că soiurile utilizate pentru producerea vinurilor în cauză sunt sensibile la organismele criptogame, precum și la factorii de mediu și climatici, contribuția operatorilor în ceea ce privește modul în care gestionează plantațiile viticole, de la alegerea portaltoaielor până la metoda de cultivare și gestionarea frunzișului, este esențială pentru rezultatul final, pentru a obține struguri sănătoși și echilibrul adecvat între zahăr, componentele acide și cele aromatice.

Competențele specifice ale viticultorilor au o mare influență până la introducerea strugurilor în pivniță și efectuarea operațiunilor de vinificație, care sunt esențiale pentru menținerea proprietăților organoleptice specifice ale vinurilor, producându-se astfel vinuri armonioase cu note proaspete specifice, care conferă un caracter distinctiv vinurilor din arealul geografic delimitat al denumirii „delle Venezie”/„Beneških okolišev”.

Soiul Pinot Grigio nu se întâlnește peste tot; de fapt, mediile cu temperaturi ridicate prelungite și deficitul de apă din sezonul de creștere limitează exprimarea pe deplin a caracteristicilor organoleptice specifice soiului.

În ceea ce privește caracteristicile organoleptice specifice ale strugurilor, fie că este vorba de Pinot Grigio sau de alte soiuri care intră în componența cuvée-ului de tip Bianco, ciclurile de presare a strugurilor, precum și temperatura și durata fermentației vizează obținerea unor vinuri cu caracteristicile descrise mai sus.

În special, caracteristicile organoleptice ale vinului „delle Venezie”/„Beneških okolišev” Pinot Grigio, care au ajuns în prezent să reprezinte stilul organoleptic de referință și, prin urmare, factorul care îi conferă unicitatea și caracterul distinctiv în raport cu vinul Pinot Grigio din alte zone, reprezintă rezultatul interacțiunii dintre acești factori de mediu și combinația de factori umani, ca urmare a experienței și a cunoștințelor acumulate de-a lungul timpului de către viticultori.

Chiar și în cazul vinului „delle Venezie”/„Beneških okolišev” Bianco, caracteristicile calitative și organoleptice specifice, precum și profilul aromatic și aciditatea echilibrată care scot în evidență aroma plăcută și, prin urmare, eleganța generală a vinurilor, reprezintă rezultatul interacțiunii dintre acești factori de mediu și combinația de factori umani.

10. Condiții suplimentare esențiale

Niciuna.

Link către caietul de sarcini

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/12853

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

21.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/27

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2020/C 58/10)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„KRAŠKA PANCETA”

Nr. UE: PGI-SI-00833-AM01 – 23 ianuarie 2019

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea

„Kraška panceta”

2. Statul membru sau țara terță

Slovenia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Kraška panceta” este un produs tradițional din carne uscată cu o formă dreptunghiulară caracteristică. Greutatea minimă a produsului finit este 2,2 kg.

„Kraška panceta” se obține din șuncă slabă. Șunca se pregătește pentru uscare cu șorici și fără coaste. Procedeul de sărare uscată, utilizând numai sare de mare, și uscarea și maturarea fără tratament termic contribuie la dobândirea proprietăților organoleptice caracteristice ale feliilor subțiri. Partea slabă a șuncii cu grăsime este uscată și fermă și se menține suficient de suplă sub presiune. Locul unde se aflau coastele este destul de vizibil. Șoriciul este tare și neted și se îndepărtează cu puțin timp înainte de consum. În timpul procesului de maturare, părțile slabe ale șuncii cu grăsime dobândesc o culoare roz caracteristică. Grăsimea este de culoare alb-crem. O felie conține predominant carne slabă, întretăiată de straturi subțiri de grăsime. Proprietățile organoleptice includ în special aspectul exterior al unei felii tăiate fin, a cărei textură trebuie să fie fragedă. Carnea slabă și grăsimea trebuie să fie bine legate. Felia trebuie să aibă o aromă bogată și echilibrată și o savoare dulce, nesărată.

Conținutul de sare nu depășește 6 %, gradul de uscare atins trebuie să fie de cel puțin 33 %, valoarea aw nu trebuie să depășească 0,92, conținutul de proteine trebuie să fie de cel puțin 15 %, iar conținutul de grăsime trebuie să fie de cel puțin 36 %.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru producerea de „Kraška panceta” sunt selecționați porci din rase de carne. Șunca este secționată dintr-o parte a piept ului și prezintă nouă sau zece urme de coaste. Partea cărnoasă a flancului se adaugă și ea la șuncă. Tranșarea șuncii într-o felie dreptunghiulară standard, cu dimensiuni cuprinse între 45 și 55 cm lungime și 18-24 cm lățime, este tipică pentru „Kraška panceta”. Greutatea minimă a unei felii de șuncă proaspătă este de 4 kg. Șunca se pregătește pentru uscare cu șorici și fără coaste; cu părțile laterale tăiate egal, iar carnea slabă și șoriciul trebuie să fie intacte. Grăsimea moale din interior este îndepărtată.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție a „Kraška panceta” (selecționarea materiilor prime, sărarea, uscarea/maturarea) trebuie să se desfășoare în interiorul ariei geografice delimitate.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Kraška panceta” cu indicație geografică protejată (IGP) se comercializează sub formă de bucăți întregi sau jumătăți care prezintă marcajul la cald cu sigla „Kraška panceta” pe șoriciul de pe partea din spate. În scopul de a facilita vânzarea (de delicatese), șunca cu grăsime poate fi tăiată în bucăți mai mici, de dimensiuni uniforme. Pentru a menține proprietățile organoleptice caracteristice, culoarea roșie caracteristică a cărnii slabe și culoarea alb-crem a grăsimii, procesul de feliere și de ambalare a „Kraška panceta” trebuie supus unei supravegheri tehnologice minuțioase. Contactul cu aerul, care declanșează procesul de oxidare a cărnii, poate altera semnificativ calitatea șuncii. Din acest motiv, „Kraška panceta” poate fi feliată și ambalată pentru comercializare numai în unitățile de producție a „Kraška panceta” autorizate. În acest fel, produsul poate fi ambalat imediat, oxidarea cauzată de expunerea la aer sau temperaturi nepotrivite poate fi prevenită, iar siguranța necesară din punct de vedere microbiologic a produsului poate fi garantată. Acest sistem asigură supraveghere continuă, trasabilitate deplină și conservarea proprietăților tipice ale „Kraška panceta” care sunt extrem de importante pentru garantarea autenticității și pentru încrederea consumatorilor.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Toți producătorii care au primit certificate de conformitate cu caietul de sarcini sunt autorizați să își marcheze produsele cu denumirea și sigla „Kraška panceta”. Sigla este reprezentată de imaginea stilizată a unei bucăți de șuncă, cu inscripția „Kraška panceta”. Numărul de înregistrare al producătorului apare lângă siglă. Utilizarea siglei este obligatorie pentru toate tipurile de „Kraška panceta” care sunt comercializate. Bucățile întregi de șuncă cu grăsime prezintă și marca de identificare realizată la cald pe șorici.

„Kraška panceta” trebuie să fie marcată, de asemenea, cu sintagma „indicație geografică protejată” și cu simbolul național de calitate.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a „Kraška panceta” este delimitată de o linie care merge de la Kostanjevica na krasu la Opatje selo, iar de acolo continuă până la granița Sloveniei cu Italia și, de-a lungul graniței, până la punctul de frontieră Lipica; mai departe, se desfășoară de-a lungul șoselei până la Lokev, apoi, tot de-a lungul șoselei, până la Divača, iar de acolo, în linie dreaptă, spre satul Vrabče și, mai departe, până la Štjak, Selo, Krtinovica, Kobdilj, apoi iarăși în linie dreaptă, trecând prin Mali Dol, până la Škrbina, Lipa și Temnica și înapoi la Kostanjevica na Krasu. Toate satele menționate mai sus fac parte din aria geografică.

5. Legătura cu aria geografică

Podișul Karst (Kras) este una dintre cele mai întinse regiuni din Slovenia. Este un podiș deluros, cu soluri calcaroase, cu formațiuni carstice tipice (văi, doline, depresiuni, prăpăstii și peșteri subterane). Solul calcaros este o caracteristică a podișului Karst; pe acest substrat s-a format renumitul sol roșu din regiunea Karst, cunoscut și sub denumirea de „terra rosa”. Stratul de suprafață este subțire, terenul este predominant stâncos, pe alocuri cresc ierburi aspre, arbuști sau păduri cu copaci răzleți.

Apropierea mării are o influență dominantă asupra regiunii Karst. Clima blândă mediteraneeană întâlnește un curent de aer rece continental. Variațiile de temperatură constituie un fenomen obișnuit în regiunea Karst, unde masele de aer rece continental care pătrund în zona mediteraneeană dau naștere vântului denumit „bora”. Faptul că marea se află în apropiere înseamnă că se poate înregistra, în mijlocul iernii, o creștere marcată a temperaturii după zile în care a suflat vântul rece „bora”. Atunci când ninge, zăpada se topește repede. Pe timp de vară, faptul că marea se află în apropiere are un efect semnificativ, deoarece predomină vremea caldă, cu cer senin. Datorită diversității podișului și apropierii de mare, aici bate întotdeauna o briză sau un vânt, iar umiditatea relativă este comparativ scăzută în această arie geografică.

Condițiile naturale ale ariei geografice oferă localnicilor, încă din cele mai vechi timpuri, condiții microclimatice favorabile pentru uscarea cărnii. Aceștia găsesc combinația potrivită între temperatură și umiditate folosind diferite încăperi din casele cu ziduri groase tipice podișului Karst. Fermierii mută dintr-o încăpere în alta șunca („pršut”), șunca cu grăsime („panceta”), gâtul de porc („vratovina”), cârnații și alte produse, căutând în mod constant combinația temperatură-umiditate potrivită pentru fiecare etapă tehnologică din cursul procesului de maturare. Astfel, de-a lungul timpului, capacitatea tehnică și cunoștințele practice au evoluat odată cu experiența fermierilor, devenind calități permanente ale localnicilor.

Indicația geografică „Kraška panceta” se bazează pe tradiția procedeului de producție și pe reputația sa.

În regiunea Karst, clima blândă mediteraneeană întâlnește un curent de aer rece continental. Datorită diversității podișului și apropierii de mare, aici bate întotdeauna o briză sau un vânt, iar umiditatea relativă este comparativ scăzută în această arie geografică. Condițiile de uscare naturale favorabile și cererea pieței au determinat localnicii să producă bucățile de șuncă astfel încât să satisfacă această cerere.

Uscarea șuncii face parte dintr-o tradiție extrem de îndelungată, atestată încă din anul 1689. De-a lungul timpului, capacitatea tehnică a evoluat odată cu experiența, acestea devenind calități permanente ale localnicilor care au fost transmise de la o generație la alta. Grație eforturilor depuse de aceștia, locuitorii din regiunea Karst au contribuit la producerea formei clasice recunoscute și la obținerea proprietăților organoleptice ale „Kraška panceta”.

Specificitatea produsului „Kraška panceta” constă în forma dreptunghiulară în care este tranșată bucata, care cuprinde o parte din piept, cu cel puțin nouă sau zece urme de coaste și o parte din flanc. O astfel de tranșare asigură un raport interesant între carne slabă și slănină. Șunca conține carne într-o proporție mai mare în raport cu grăsimea. O altă caracteristică specifică este utilizarea exclusivă a procedeului de sărare uscată cu sare de mare. De asemenea, procesul de uscare/maturare se realizează fără tratament termic la temperaturi sub 18 °C, ceea ce împiedică deteriorarea proteinelor din cauza căldurii și menține fermitatea țesutului gras.

Datorită monitorizării atente a procesului de uscare/maturare, aceste procedee conferă calitatea caracteristică pentru care „Kraška panceta” este foarte apreciată de consumatori și care au transformat-o într-un succes comercial.

Spre deosebire de alte zone din Slovenia, locuitorii regiunii Karst folosesc întotdeauna și în exclusivitate sărarea uscată și sare în cantități moderate pentru a produce „Kraška panceta”. În alte zone din Slovenia, se folosește saramura sau o combinație de sărare uscată și umedă. Procedeul de sărare uscată, precum și perioada suficient de lungă de maturare la temperatură scăzută sunt foarte importante pentru obținerea caracteristicilor organoleptice ale „Kraška panceta”. Datorită maturării specifice și a aromei și gustului caracteristice, „Kraška panceta” este o specialitate gastronomică, care, împreună cu „Kraški pršut” (șuncă crudă de Karst), a devenit aperitivul clasic servit la ocazii protocolare.

O nouă eră în producerea de „Kraška panceta” a început în anul 1977, când producătorii au început să opereze în unități de producție dotate cu tehnologii speciale.

Reputația produsului „Kraška panceta” este atestată în numeroase lucrări scrise, broșuri, pliante etc. În anul 1978, „Kraška panceta” a fost prezentată în pliantul unuia dintre producători. Dr. Stanislav Renčelj a prezentat „Kraška panceta” în cărțile: „Suhe mesnine narodne posebnosti” (Produse din carne uscate – specialități naționale) (1991), „Kraška kuhinja” (Arta culinară în regiunea Karst) (1999), „Suhe mesnine na Slovenskem” (Specialități din carne uscată din Slovenia) (2008) și „Okusi Krasa” (Savori din regiunea Karst) (2009). „Kraška panceta” a fost prezentată ca o specialitate gastronomică în cartea „Okusiti Slovenijo” (Un gust din Slovenia) de dr. Janez Bogataj (2007). De asemenea, a apărut într-o serie de publicații promoționale, cum ar fi publicația trilingvă „Do odličnosti za dober okus, Slovenija” (1998) (Rise to Excellence for the Gourmet, Slovenia, Dem Exzellenten Genuß Entgegen, Slowenien), în „Edamus, Bibamus, Gaudeamus” (Proiect Interreg III, 2006), „Kras in Kraške posebnosti” (Regiunea Karst și specialități din regiunea Karst) (Program Phare), „Pomlad Kraških dobrot” (Primăvara delicateselor din regiunea Karst) (Proiect-pilot Karst, 2001), „Dobrote Krasa in Brkinov” (Specialități din regiunile Kras și Brkini) (localitatea Sežana, 2010).

Producătorii șuncii „Kraška panceta” au participat la târgul internațional agricol și alimentar din Gornja Radgona, unde „Kraška panceta” a primit distincții importante și premii de-a lungul ultimilor zece ani.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mkgp.gov.si/si/delovna_podrocja/kmetijstvo/zascita_kmetijskih_pridelkov_oziroma_zivil/specifikacije_kmetijskih_pridelkov_in_zivil_zascitenih_pri_evropski_komisiji/specifikacije_v_postopku_potrditve_pri_eu_komisiji/

(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17.

21.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/30

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 58/11)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) , în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„POMME DE TERRE DE NOIRMOUTIER”

Nr. UE: PGI-FR-02434 – 11 septembrie 2018

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile)

„Pomme de terre de Noirmoutier”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Pomme de terre de Noirmoutier” este un tubercul comestibil proaspăt și fragil, recoltat până la 31 august și după o perioadă de cultură în câmp de cel mult 130 de zile.

Acest soi de cartof este produs din soiuri de Solanum tuberosum L. și hibrizii săi, ce figurează pe o listă de soiuri selectate de grup, respectând o procedură de introducere și de excludere. Scopul acestei proceduri este să asigure faptul că soiurile autorizate respectă următoarele criterii de selecție a soiurilor: buna repartizare a calibrelor reținute, conținutul maxim de substanță uscată, tuberizarea rapidă. Această listă este distribuită producătorilor după fiecare modificare, precum și organismului de control și autorităților de control competente.

Caracteristicile speciale ale „Pomme de terre de Noirmoutier” sunt următoarele:

—	pulpa de culoare în principal galbenă,

—	coaja fină, care se detașează ușor înainte de fierbere (fără înlăturarea pieliței),

—	tuberculi cu dimensiunea minimă de 17 mm și cea maximă de 70 mm, cu o diferență permisă între tuberculii dintr-un ambalaj de maximum 25 mm,

—	un procentaj maxim de substanță uscată (≤ 22 %).

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Pregătirea și plantarea plantelor, recoltarea, trierea și calibrarea produsului au loc în aria geografică.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

După ambalare, cartofii sunt expediați într-un interval de cel mult 5 zile lucrătoare. Cartofii sunt prezentați consumatorului la vânzare sub formă de unități cu o greutate cuprinsă între 0,250 kg și 5,000 kg. În cazul vânzării cu amănuntul în regim de autoservire sau în sectorul restaurantelor, cartofii sunt ambalați în pachete care cântăresc cel mult 15 kg.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

În afară de mențiunile obligatorii prevăzute de reglementarea referitoare la etichetarea și la prezentarea produselor alimentare, fiecare ambalaj unitar pentru cartofi prezintă mențiunile următoare:

—	denumirea înregistrată a produsului și simbolul IGP al Uniunii Europene în același câmp vizual,

—	denumirea și adresa completă a centrului de ambalare,

—	acronimul și adresa grupului Vendée Qualité.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a IGP „Pomme de terre de Noirmoutier” include următoarele comune din departamentul Vendée: Noirmoutier en l’Ile, l’Epine, La Guérinière și Barbâtre.

5. Legătura cu aria geografică

Indicația geografică protejată „Pomme de terre de Noirmoutier” se bazează în principal pe reputația sa deosebită dobândită în mod binemeritat și pe priceperea producătorilor, care, într-un mediu natural deosebit și favorabil, a făcut posibilă transformarea acestui produs într-unul dintre cele mai cunoscute soiuri de cartofi din Franța.

Insula Noirmoutier, cu o suprafață de 48 km2, se află la o altitudine joasă și are un relief în principal plat. Solul insulei are la bază granit și calcar, pe care s-au depus în timp aluviuni aduse de curenții marini. Solurile cultivate pe insulă sunt, în principal, nisipoase sau lutos-nisipoase, drenante, cu o capacitate de încălzire rapidă.

În timpul iernii, insula are o climă oceanică blândă și umedă, cu vânturi marine frecvente (vest-sud-vest), cu temperaturi mult mai blânde pe timp de iarnă și primăvară decât cele înregistrate în regiunea continentală învecinată și cu o secetă estivală relativă începând din luna mai. Numărul orelor cu soare este mare (2 200 de ore pe an) și net superior celui din regiunea continentală învecinată (+ 300 de ore), în special primăvara.

Primele culturi de cartofi de pe insula Noirmoutier au fost înregistrate la finalul secolului 18. Încă din 1796, autoritățile insulare au solicitat locuitorilor să nu mai cultive cartofi doar în grădini, ci și pe câmpuri, pe terenuri care s-au dovedit propice acestei producții. Potrivit arhivelor departamentului Vendée, în 1860, insula avea 300 de hectare cultivate cu cartofi, specializându-se deja în producția de cartofi „timpurii”.

Începând cu anul 1875, reputația și caracterul rar al produsului fac ca grădinarii din Noirmoutier să îl comercializeze pe piețele din Saint-Nazaire, Nantes și în Anglia (1 500 de tone în 1881), cu livrări documentate începând din luna mai. Reputația este atât de mare încât întreprinderi britanice se stabilesc pe insulă în anii 1880 pentru a produce cartofi.

Preocuparea constantă de a menține și a îmbunătăți calitatea produsului va da naștere celebrului soi Bonnotte de Noirmoutier în anii 1920, care va deveni, începând din 1938, o referință a cartofului de calitate (Jean Feytaud, la pomme de terre, Que Sais-je, 1949, p 66).

În 1939, a fost creat un sindicat de protecție a comerțului cu produse agricole pe fondul unor conflicte între comercianți și producători în ceea ce privește prețurile. Acest sindicat a fost predecesorul organizației cooperativelor agricole a producătorilor de cartofi din insula Noirmoutier, care, în 1950, a înregistrat o producție totală de 4 000 de tone de cartofi „timpurii”.

Cei aproximativ treizeci de producători, care aparțin acestei cooperative și sunt denumiți la nivel local „Pataquous”, lucrează ferme mici specializate în cultura cartofilor (dimensiunea lor este de aproape două ori mai mică decât media națională). Acești producători „tradiționali” transmit, adesea de la o generație la alta, experiența dobândită, îmbunătățindu-și tehnicile de producție într-un mediu caracterizat printr-o puternică coeziune colectivă și prin ajutorul reciproc.

Expresia acestor competențe se regăsește mai ales în pregătirea timpurie a solului în biloane, în instalarea sistemelor de irigație, în munca de selectare a soiurilor cu o culoare a pulpei în principal galbenă, adaptate la mediul insular și în pregerminarea sistematică a materialului săditor. Printre aceste competențe se numără, de asemenea, gestionarea și controlul smulgerilor începând de la mijlocul lunii martie sau modalitățile de transport și de pregătire pentru a menține prospețimea și a proteja fragilitatea produsului înainte de expediere.

Astfel, produsul „Pomme de terre de Noirmoutier” se sărbătorește în fiecare an de peste 20 de ani, începând cu sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai și atrage câteva mii de persoane de fiecare dată. Cooperativa agricolă a creat, de asemenea, un club al fanilor „Pomme de terre de Noirmoutier”, care reunește atât consumatori sau autori de bloguri culinare, cât și mulți bucătari-șefi recunoscuți din Franța și din străinătate.

„Pommes de terre de Noirmoutier” se recoltează până la sfârșitul lunii august, după o perioadă scurtă de cultivare pe câmp. Acești cartofi sunt, de asemenea, printre primii care se comercializează la începutul primăverii pe piața franceză. Cartofii au o coajă subțire care se desprinde cu ușurință înainte de preparare și un conținut maxim de substanță uscată.

Reputația de care se bucură „Pomme de terre de Noirmoutier” a fost obținută pe parcursul a peste două secole de istorie, fiind un produs atractiv atât pentru consumatorii regionali, cât și pentru cei din afara regiunii. Caracteristicile sale, cum ar fi producția timpurie, perioada scurtă de cultivare pe câmp, coaja subțire și conținutul maxim de substanță uscată, sunt direct legate de proprietățile solurilor ușoare și filtrante, care se încălzesc rapid, asigurând dezvoltarea rapidă a tuberculilor. Temperaturile și expunerea la soare (în special primăvara) mult mai mari pe insulă decât pe teritoriul continental învecinat contribuie, la rândul lor, la acest ciclu vegetativ de producție caracteristic.

Cunoștințele profesionale și asigurarea unui cadru colectiv pentru etapele de producție, precum pregerminarea, bilonarea solului, selecția continuă a soiurilor, au permis stabilirea unui renume pentru producția de cartofi pe insula Noirmoutier, care nu a înregistrat vreodată un declin. Contextul insular, cu coeziunea sa colectivă și socială, a jucat un rol decisiv în clădirea acestui renume.

Proprietățile culinare ale cartofilor din Noirmoutier (preparați la abur, prin rumenire etc.) sunt recunoscute de mulți ani de către consumatori și bucătari-șefi. De exemplu, în 1996, cu ocazia unei vânzări prin licitație conduse de Pierre Cornette de Saint-Cyr la hotelul Drouot, primul lot de 5 kilograme de cartofi de Noirmoutier a obținut prețul de 15 000 de franci! Mai mult decât trufele...

În zilele noastre, prețul mediu pentru „Pomme de terre de Noirmoutier” este în general de 2-5 ori mai mare decât cel al altor cartofi comercializați în aceeași perioadă, producția respectivă reprezentând ca volum sub 10 % din această piață.

Componentă veritabilă a patrimoniului insulei Noirmoutier și activitate esențială a economiei agricole a acestei insule, „Pomme de terre de Noirmoutier” contribuie la viața și la identitatea insulei Noirmoutier în aceeași măsură ca turismul, pescuitul și mlaștinile sărăturate. Astăzi, reputația „Pomme de terre de Noirmoutier” continuă să fie intactă și sondajele de opinie recente plasează insula în fruntea regiunilor franceze apreciate pentru cartofii lor timpurii.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDC-PDTNoirmoutier.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 58

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 21 februarie 2020

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 58/01	Rata de schimb a monedei euro — 20 februarie 2020	1
2020/C 58/02	Comunicare a Comisiei	2

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0790
JPY	yen japonez	120,86
DKK	coroana daneză	7,4681
GBP	lira sterlină	0,83840
SEK	coroana suedeză	10,5985
CHF	franc elvețian	1,0616
ISK	coroana islandeză	138,10
NOK	coroana norvegiană	10,0455
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,037
HUF	forint maghiar	338,00
PLN	zlot polonez	4,2825
RON	leu românesc nou	4,7979
TRY	lira turcească	6,5806
AUD	dolar australian	1,6294
CAD	dolar canadian	1,4304
HKD	dolar Hong Kong	8,3960
NZD	dolar neozeelandez	1,7046
SGD	dolar Singapore	1,5111
KRW	won sud-coreean	1 301,79
ZAR	rand sud-african	16,2966
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,5787
HRK	kuna croată	7,4495
IDR	rupia indoneziană	14 790,39
MYR	ringgit Malaiezia	4,5145
PHP	peso Filipine	54,725
RUB	rubla rusească	68,8060
THB	baht thailandez	33,924
BRL	real brazilian	4,7341
MXN	peso mexican	20,1685
INR	rupie indiană	77,2745

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2020/C 58/03	Programul HERCULE III Cerere de propuneri – 2020 Asistență tehnică	3
2020/C 58/04	Programul Hercule III Cerere de propuneri – 2020 Formare, conferințe și schimb de personal în 2020	5
2020/C 58/05	Programul Hercule III Cerere de propuneri – 2020 Formare și studii în domeniul juridic 2020	7
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2020/C 58/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9684 — Parks Bottom/Omers/Accor/Fairmont Hotels) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	9
2020/C 58/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9710 — Bertelsmann / Penguin Random House) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	11
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2020/C 58/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	12
2020/C 58/09	Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol	21
2020/C 58/10	Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012	27
2020/C 58/11	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	30