Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9589 – Fedrigoni/Ritrama Group)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/01)

La 16 decembrie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9589. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9631 – Kennedy-Wilson Holdings/AXA Group/JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/02)

La 16 decembrie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9631. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Retragerea notificării unei concentrări

(Cazul M.9630 – CDC/Total/JMB Solar Nogara/Quadran Nogara)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/03)

Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului

La data de 25 noiembrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare (1) a unei concentrări propuse.

La data de 17 decembrie 2019, părțile care au efectuat notificarea au informat Comisia că și-au retras notificarea.

---

(1)  JO C 407, 3.12.2019, p. 9.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9652 – Marquard & Bahls/Starwood Capital/GCA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/04)

La 6 decembrie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9652. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9505 – Daimler AG/Swiss Re Ltd/JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/05)

La 11 decembrie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9505. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9634 – PSP/Aviva/Galleri K)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/06)

La 17 decembrie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9634. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Retragerea notificării unei concentrări

(Cazul M.9643 – ENGIE/Versicherungskammer/Portfolio Companies)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/07)

Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului

La data de 20 noiembrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare (1) a unei concentrări propuse.

La data de 18 decembrie 2019, părțile care au efectuat notificarea au informat Comisia că și-au retras notificarea.

---

(1)  Publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 405, 2.12.2019, p. 15.

Retragerea notificării unei concentrări

(Cazul M.9608 – ENGIE/CDC/CNR Solaire 10)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/08)

Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului

La data de 25 noiembrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare (1) a unei concentrări propuse.

La data de 17 decembrie 2019, părțile care au efectuat notificarea au informat Comisia că și-au retras notificarea.

---

(1)  Publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 408, 4.12.2019, p. 6.

DECIZIA BIROULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 16 decembrie 2019

de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European

(2019/C 431/09)

BIROUL PARLAMENTULUI EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 223 alineatul (2),

având în vedere Statutul deputaților în Parlamentul European (1),

având în vedere articolul 25 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 69 alineatul (1) din Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (2) („normele de aplicare”), Biroul poate indexa în fiecare an sumele aferente cheltuielilor de deplasare rambursabile, indemnizației de ședere și indemnizației pentru cheltuieli generale cu cel mult o valoare egală cu rata anuală a inflației din Uniunea Europeană corespunzătoare lunii octombrie a anului precedent publicată de Eurostat.

(2)

Rata inflației în Uniunea Europeană pentru perioada cuprinsă între octombrie 2018 și octombrie 2019, comunicată de Eurostat la 15 noiembrie 2019, este de 1,1 %. Noile cuantumuri care rezultă în urma ajustării necesare pentru a lua în considerare rata inflației ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2020, iar normele de aplicare ar trebui modificate în consecință.

(3)

În temeiul articolului 69 alineatul (2) din normele de aplicare, cuantumul maxim decontabil al cheltuielilor de asistență parlamentară legate de colaboratorii personali, menționat la articolul 33 alineatul (4) din normele de aplicare, se indexează anual, dacă este cazul, pe baza datelor stabilite în temeiul articolului 65 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (3).

(4)	În acest sens, Comisia a fixat rata de ajustare pentru anul 2019 la 2 %. Prin urmare, cuantumul maxim decontabil pentru cheltuielile lunare de asistență parlamentară ar trebui majorat la 25 442 EUR, cu efect de la 1 iulie 2019,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

---

(1)  Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO L 262, 7.10.2005, p. 1).

(2)  Decizia Biroului Parlamentului European din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO C 159, 13.7.2009, p. 1).

(3)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

20 decembrie 2019

(2019/C 431/10)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1097
JPY	yen japonez	121,31
DKK	coroana daneză	7,4720
GBP	lira sterlină	0,85133
SEK	coroana suedeză	10,4340
CHF	franc elvețian	1,0883
ISK	coroana islandeză	136,40
NOK	coroana norvegiană	9,9463
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,445
HUF	forint maghiar	330,50
PLN	zlot polonez	4,2593
RON	leu românesc nou	4,7705
TRY	lira turcească	6,5774
AUD	dolar australian	1,6088
CAD	dolar canadian	1,4579
HKD	dolar Hong Kong	8,6511
NZD	dolar neozeelandez	1,6811
SGD	dolar Singapore	1,5036
KRW	won sud-coreean	1 286,58
ZAR	rand sud-african	15,7936
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7764
HRK	kuna croată	7,4390
IDR	rupia indoneziană	15 510,83
MYR	ringgit Malaiezia	4,5942
PHP	peso Filipine	56,284
RUB	rubla rusească	68,9657
THB	baht thailandez	33,496
BRL	real brazilian	4,5175
MXN	peso mexican	21,0259
INR	rupie indiană	79,0035

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Publicarea contravalorilor în monede naționale ale pragurilor financiare exprimate în euro în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului

(2019/C 431/11)

În temeiul cerinței formulate la punctul B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului (1), valorile pragurilor financiare aplicabile anumitor categorii de bunuri culturale trebuie transformate în monedele naționale ale statelor membre care nu au adoptat euro ca monedă națională și trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Contravalorile indicate mai jos au fost calculate pe baza valorii medii zilnice a fiecăreia dintre monedele în cauză, exprimate în euro, în cursul perioadei de 24 de luni care s-a încheiat în ultima zi a lunii august 2019. Aceste valori revizuite sunt valabile de la 31 decembrie 2019.

EUR	1	15 000	30 000	50 000	150 000
BGN Leva bulgărească	1,9558	29 337	58 674	97 790	293 370
CZK Coroana cehă	25,6765	385 147	770 294	1 283 823	3 851 468
DKK Coroana daneză	7,4551	111 827	223 654	372 756	372 756
GBP Lira sterlină	0,8847	13 271	26 542	44 236	132 708
HRK Kuna croată	7,4322	111 483	222 965	371 609	1114 827
HUF Forintul maghiar	318,5635	4 778 452	9 556 904	15 928 173	47 784 519
PLN Zlotul polonez	4,2693	64 039	128 079	213 464	640 393
RON Leul românesc	4,6755	70 133	140 266	233 777	701 331
SEK Coroana suedeză	10,2689	154 033	308 066	513 443	1 540 329

---

(1)  JO L 39, 10.2.2009, p. 1.

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 16 decembrie 2019

privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de aprobare a unei modificări care nu este minoră a unui caiet de sarcini al unui produs, menționată la articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește denumirea „Rheinisches Apfelkraut” (IGP)

(2019/C 431/12)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a) coroborat cu articolul 53 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Germania a trimis o cerere de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului „Rheinisches Apfelkraut” (IGP), în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(2)	În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile stabilite în regulamentul respectiv.

(3)

Pentru a se permite depunerea de acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (2), inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Rheinisches Apfelkraut” (IGP), ar trebui publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

DECIDE:

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9455 – Compass/Fazer Food Services)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 431/13)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 431/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data acestei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„TOMATE LA CAÑADA”

Nr. UE: PGI-ES-0664-AM01 – 12.3.2018

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Consiliul de reglementare pentru indicația geografică protejată „Tomate La Cañada”

Adresă: Autovía del Mediterráneo, Salida 456 Paraje Los Mayorales, s/n 04130 El Alquián (Almería), España.

Număr de telefon: +34 637310801.

Adresa de-mail: miguelangel@elprimertomate.com

Consiliul de reglementare a indicației geografice protejate „Tomate La Cañada” este o organizație non-profit recunoscută de autoritatea competentă din statul membru ca autoritate de gestionare a denumirii de calitate. Acesta reprezintă operatorii implicați în procesul de producție a produsului protejat. Consiliul respectiv funcționează în conformitate cu principiile democratice și reprezintă interesele economice și sectoriale implicate în IGP, cu o preocupare specială pentru interesele minoritare, asigurând astfel o reprezentare egală a tuturor.

În plus, Consiliul de reglementare are capacitatea legală de a depune această cerere de modificare în conformitate cu legislația națională, în special cu articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Legea 2/2011 a Guvernului din Andaluzia din 25 martie 2011 privind pescuitul și calitatea alimentelor.

2.   Statul membru sau Țara Terță

Spania

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐ Denumirea produsului

☒ Descrierea produsului

☐ Aria geografică

☐ Dovada originii

☒ Metoda de producție

☒ Link

☐ Etichetarea

☒ Altele: Cerințe juridice și grafice și diagrame

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

5.1.

În primul rând, se efectuează o modificare a structurii secțiunii B, „Descrierea produsului”, din caietul de sarcini, fiind eliminată subsecțiunea B.2 în întregime și păstrând conținutul subsecțiunii B.3. Acesta va deveni noua subsecțiune B.2 și va purta titlul „Caracteristici fizico-chimice și organoleptice și tipuri comerciale”. Această nouă subsecțiune B.2 specifică caracteristicile fizico-chimice și organoleptice ale fiecărui tip de roșii, comparativ cu subsecțiunea B.2 anterioară, care prezenta caracteristici care nu erau stabilite în mod specific pentru fiecare tip de roșii. — Următorul text de la subsecțiunea B.2 din caietul de sarcini și punctul 3.2 din documentul unic se elimină: „Caracteristicile fizico-chimice și organoleptice ale celor patru tipuri comerciale de roșii «Tomate La Cañada» sunt următoarele: — conținut de licopen de 10,8-44 mg la 100 g; — conținut de vitamina C de 62-195 mg la 100 g de roșii proaspete; — luminanță (L) cuprinsă între 38 și 49; — culoare între 2 și 11 pe scara de culori.” — Titlul subsecțiunii „B.3 Tipuri comerciale” este înlocuit cu „B.2 Caracteristici fizico-chimice și organoleptice și tipuri comerciale”. În coroborare cu această modificare, punctul 3.2 din documentul unic este completat cu informații privind caracteristicile fizico-chimice și organoleptice pentru fiecare tip comercial de roșii. Motivație: Descrierea generală a produsului a fost eliminată, fiind considerată mai adecvată evidențierea caracteristicilor specifice ale fiecărui tip comercial enumerat în secțiunea B din caietul de sarcini.

5.2.

Noua subsecțiune B.2 introduce anumite cerințe pentru recoltarea și analizarea produsului în vederea clasificării acestuia, precum și metode analitice aplicabile pentru fiecare parametru. Se adaugă următorul text: „Caracteristicile fizico-chimice și organoleptice sunt cele prevăzute în prezentul document, cu condiția ca: 1. la momentul recoltării, fructul recoltat să îndeplinească parametrii de culoare stabiliți pentru fiecare tip de roșie; 2. eșantionul să cuprindă un număr suficient de fructe pentru a furniza date semnificative din punct de vedere statistic; 3. testarea conținutului de licopen are loc imediat, și anume în 24 de ore de la recoltare, roșia fiind transportată de pe teren în laboratorul relevant cu ajutorul unui sistem de refrigerat. Metode de analiză: Licopen și tocoferoli: utilizarea echipamentelor de cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC) și a unor tipare adecvate. Luminanță: utilizarea unui spectrofotometru de înaltă rezoluție.” Motivație: În procedura de eșantionare au fost incluse unele condiții suplimentare pentru a evita orice posibilă fluctuație la nivelul rezultatelor pentru diferitele valori în funcție de momentul în care au fost analizate caracteristicile fructului, iar metodele analitice utilizate au fost definite pentru a asigura conformitatea cu Legea 2/2011 a Guvernului de Andaluzia din 25 martie 2011 privind calitatea pescuitului și a alimentelor.

5.3.

În noile subsecțiuni B.2 (punctul 3.2 din documentul unic) și F.2 („Informații privind caracteristicile specifice ale produsului”) (punctul 5 din documentul unic), conținuturile parametrilor „licopen” și „luminanță” sunt ajustate, iar parametrul „Vitamina C” este înlocuit de parametrul „Vitamina E (α-tocoferol)”. — Pentru tipul comercial „Redondo Liso” [rotund neted]: Caracteristica „luminanță (L) cuprinsă între 42 și 46,5” este înlocuită cu „luminanță (L) ≥ 35”. Textul „Conținutul de vitamina C al acestui tip de roșii este cuprins între 153 și 195 mg la 100 g de roșii proaspete” este înlocuit cu textul „Conținutul de vitamina E (α-tocoferol) al acestui tip de roșii este ≥ 0,40 mg la 100 g de roșii proaspete”. Textul „Un conținut total de licopen care variază între 21 și 25,8 mg la 100 g de greutate uscată” este înlocuit cu textul „un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de greutate uscată”. — pentru tipul comercial „Tomate Cereza (incluido cóctel)” [roșie-cireașă, inclusiv soiul „cocktail”]: Caracteristica „luminanță (L) cuprinsă între 38 și 40” este înlocuită cu „luminanță (L) ≥ 35”. Textul „Conținutul de vitamina C al acestui tip de roșii este cuprins între 62 și 102 mg la 100 g de roșii proaspete” este înlocuit cu textul „Conținutul de vitamina E (α-tocoferol) al acestui tip de roșii este ≥ 0,30 mg la 100 g de roșii proaspete”. Textul „Un conținut total de licopen care variază între 31,6 și 38,4 mg la 100 g de greutate uscată” este înlocuit cu textul „un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de greutate uscată”. — pentru tipul comercial „Asurcado” [brăzdat]: Caracteristica „luminanță (L) cuprinsă între 38 și 40” este înlocuită cu „luminanță (L) ≥ 35”. Textul „Conținutul de vitamina C al acestui tip de roșii este cuprins între 130 și 155 mg la 100 g de roșii proaspete” este înlocuit cu textul „Conținutul de vitamina E (α-tocoferol) al acestui tip de roșii este ≥ 0,31 mg la 100 g de roșii proaspete”. Textul „Un conținut total de licopen care variază între 35,4 și 44 mg la 100 g de greutate uscată” este înlocuit cu textul „un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de greutate uscată”. — pentru tipul comercial „Oblongo o Alargado” [lunguieț sau alungit]: Caracteristica „luminanță (L) cuprinsă între 38 și 40” este înlocuită cu „luminanță (L) ≥ 35”. Textul „Conținutul de vitamina C al acestui tip de roșii este cuprins între 142 și 186 mg la 100 g de roșii proaspete” este înlocuit cu textul „Conținutul de vitamina E (α-tocoferol) al acestui tip de roșii este ≥ 0,31 mg la 100 g de roșii proaspete”. Textul „Un conținut total de licopen care variază între 10,8 și 13,2 mg la 100 g de greutate uscată” este înlocuit cu textul „un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de greutate uscată”. Motivație: S-a dovedit că cerințele din caietul de sarcini privind IGP, bazate pe un studiu desfășurat de Universitatea din Almeria, „Conținutul de nutrienți și activitatea antioxidantă în cazul a opt soiuri de roșii (Lycopersicon esculentum)”, publicat în 2009, sunt dificil de respectat. Aceste cerințe sunt excesiv de stricte, având ca bază o eșantionare și analiză efectuate în condiții optime, foarte dificil de reprodus în contextul practicilor normale de cultivare și comercializare. În primul rând, este practic imposibil să se atingă nivelurile solicitate de vitamina C în condițiile de maturitate pe care roșiile trebuie să le fi atins la momentul cultivării potrivit caietului de sarcini, întrucât nivelurile de vitamina C scad pe măsură ce roșia maturează. De asemenea, caietul de sarcini prevede niveluri ale licopenului și luminanței cu mult peste cele atinse, de obicei, în zona geografică. În orice caz, nivelurile ajustate de licopen și luminanță, în conformitate cu modificarea solicitată, vor fi în continuare mai mari decât cele găsite în roșii din aceleași soiuri dar din afara zonei geografice, după cum se arată mai jos. Valorile maxime pentru luminanță și licopen prevăzute în caietul de sarcini au fost eliminate întrucât nu există nicio justificare pentru astfel de limite superioare, deoarece valorile mai mari consolidează respectivele caracteristici ale roșiilor, care le oferă consumatorilor o imagine pozitivă a calității și prospețimii lor. În același timp, cerințele pentru cei doi parametri sunt relaxate din motivele explicate mai sus. Reducerea propusă a valorilor celor doi parametri nu implică modificări semnificative ale caracteristicilor tipice de calitate și nici modificări ale calităților organoleptice. Valorile luminanței pentru roșii din zona care nu este acoperită de IGP sunt cel mai adesea cuprinse între 25 și 28; acestea sunt depășite în toate situațiile de tipurile comerciale acoperite. Valoarea minimă a luminanței pentru roșiile vizate de IGP este stabilită la 35. Vitamina C a fost înlocuită de conținutul de vitamina E (α-tocoferol), întrucât nivelul de vitamina C din roșii fluctuează drastic în funcție de stadiul de maturare. Niveluri inițiale foarte ridicate ale vitaminei C au fost raportate în roșii mai puțin maturate, scăzând către finalul termenului de valabilitate a roșiei la 28 mg pentru 100 g de roșii proaspete (Valle și Rodríguez, 2011). Dată fiind această amplă variație, vitamina C nu este considerată un indicator adecvat al calității pentru roșiile dintr-o anumită zonă geografică. Compușii tocoferolului prezintă un grad sporit de stabilitate pe măsură de roșiile se apropie de maturitate. Au fost raportate mici modificări ale concentrației acestor compuși pe măsura maturării (între 7,7 și 11,6 µg per g de roșii proaspete) (Quadrana et al., 2013). În plus, vitamina C și tocoferolii sunt interschimbabili în ceea ce privește capacitatea lor antioxidantă; se cunoaște de multă vreme că cele două tipuri de compuși prezintă un sinergism și o cooperare în ceea ce privește antioxidarea (Niki et al., 1987). Prin urmare, tocoferoli sunt considerați indicatori adecvați ai caracteristicilor benefice în materie de sănătate ale roșiilor și pot fi utilizați în locul vitaminei C, fiind mai eficace în această privință. Diverși factori influențează conținutul de tocoferoli al soiurilor de roșii, cum ar fi salinitatea apei de irigare, cantitatea de potasiu din soluția nutritivă, soiul genetic în cauză și condițiile de mediu speciale (expunere la soare, temperatură și umiditate), specifice zonei. Conținutul de tocoferol din „Tomate La Cañada” depășește media tipică pentru tipuri similare de roșii din afara zonei geografice. Acest fapt este deosebit de relevant în cazul α-tocoferolului, care este cel care are activitate vitaminică E și, prin urmare, este cel mai important dintre compușii tocoferolului dintr-o perspectivă nutrițională. Sinteza tocoferolului și nivelurile ridicate de tocoferol sunt, de asemenea, stimulate de stresul osmotic salin cauzat de conductivitatea electrică ridicată. Valorile medii tipice de α-tocoferol din „Tomate La Cañada” se situează între 0,56 și 0,72 mg la 100 g de roșii proaspete, în funcție de tipul comercial ales, în timp ce valorile cel mai des întâlnite la roșiile care nu sunt acoperite de IGP sunt ≥ 0,14 mg la 100 g de roșii proaspete. Prin urmare, valoarea minimă a α-tocoferolului pentru o roșie acoperită de IGP este stabilită la 0,30 mg la 100 g de roșii proaspete. Luminanța crescută rezultă din fermitatea considerabilă a fructului. Ar trebui să se țină seama și de faptul că valoarea acestui parametru depinde de gradul de maturare; roșiile mai puțin maturate prezintă valori mai înalte ale luminanței. Cu toate acestea, roșiile care au început deja să se înroșească, conțin o cantitate mare de licopen, prezintă valori înalte ale luminanței și au un conținut ridicat de α-tocoferol constituie o excepție.

5.4.

Subsecțiunea F.3 din caietul de sarcini, „Legătura cauzală dintre aria geografică și caracteristicile produsului” este ajustată pentru a reflecta înlocuirea parametrului „vitamina C”. Textul: „Factorii care influențează calitatea și caracteristicile specifice ale roșiilor «Tomate La Cañada» [luminanța (L), conținutul de licopen și conținutul de vitamina C] sunt apele de irigație și solul ca sursă de nutrienți.” se înlocuiește cu: „Factorii care influențează calitatea și caracteristicile specifice ale roșiilor «Tomate La Cañada» [luminanța (L), conținutul de licopen și tocoferolii] sunt apele de irigație și solul ca sursă de nutrienți.” Textul:

se înlocuiește cu:

5.5.

Referința specifică la data plantării diverselor soiuri a fost eliminată din subsecțiunea B.2 a caietului de sarcini. pentru tipul comercial „Redondo Liso” [rotund neted]: Plantarea variază între ultima săptămână din august și prima săptămână din septembrie pentru ciclurile de cultură lungi și scurte și are loc pe perioada primăverii pentru ciclurile de cultură scurte. pentru tipul comercial „Tomate Cereza (incluido cóctel)” [roșie-cireașă, inclusiv soiul „cocktail”]: Plantarea are loc începând cu luna septembrie. pentru tipul comercial „Asurcado” [brăzdat]: Plantarea are loc începând cu luna septembrie. pentru tipul comercial „Oblongo o Alargado” [lunguieț sau alungit]: Plantarea are loc la mijlocul sau la sfârșitul sezonului. Motivație: Data plantării va depinde de vremea din anul respectiv, precum și de eventuale noi structuri cu sisteme de ventilare noi și mai eficiente, care ar putea conduce la o devansare a datei de demarare a ciclului, păstrând în același timp intacte caracteristicile roșiilor.

5.6.

În secțiunea (E), „OBȚINEREA PRODUSULUI”, din caietul de sarcini și subsecțiunea E.1 Ordinul „Tehnici de cultivare” din 10 octombrie 2007, care nu mai este în vigoare în prezent, a fost eliminat din lista de standarde privind cultivarea „Tomate La Cañada” și înlocuit cu ordinul din 15 decembrie 2015 (în prezent în vigoare). Standardul UNEGAP a fost, de asemenea, inclus. Motivație: Ordinul din 10 octombrie 2007 prin care se aprobă Regulamentul specific privind producția integrată de culturi horticole protejate a fost abrogat prin ordinul din 15 decembrie 2015 și, prin urmare, referința din caietul de sarcini a fost înlocuită. Un standard de cultivare suplimentar (UNEGAP) a fost, de asemenea, inclus. Acesta este un sistem de certificare a bunelor practici agricole dezvoltat pe baza cerințelor din standardul UNE 155000, care a fost stabilit ca sistem echivalent de către GLOBALG.A.P. și recunoscut ca standard de certificare de către organismul de acreditare din Spania, ENAC, în martie 2014, și anume după înregistrarea IGP „Tomate La Cañada” la 9 iunie 2012.

5.7.

Subsecțiunea E.2 „Etapele procesului de producție” a fost modificată pentru a include variabile în procesul de manipulare în funcție de caracteristicile fructului, precum și o politică de optimizare a utilizării resurselor. Trimiterea la Regulamentul (CE) nr. 790/2000 al Comisiei din 14 aprilie 2000 a fost, de asemenea, eliminată. Textul: „Roșiile în ciorchine recoltate pe teren prezintă reziduuri sub formă de pulberi (praf, bucăți de frunze etc.), fiind necesară trecerea acestora printr-un tunel de spălare și uscare. Acest lucru este realizat automat, folosind echipamente concepute în mod specific în acest scop, roșiile fiind trecute printr-un tunel de spălare și uscare.” se înlocuiește cu: „În cazul în care roșiile în ciorchine recoltate pe teren prezintă reziduuri sub formă de pulberi (praf, bucăți de frunze etc.), va fi necesară trecerea acestora printr-un tunel de spălare și uscare. Acest lucru este realizat automat, folosind echipamente concepute în mod specific în acest scop, roșiile fiind trecute printr-un tunel de spălare și uscare, dacă este necesar.” Textul: „Roșiile mai mici sunt clasificate pentru vânzare drept «produse imperfecte».” se înlocuiește cu: Textul: „Roșiile mai mici sunt comercializate fără indicația geografică protejată «Tomate La Cañada».” Textul: „Odată ce roșiile au fost ambalate în cutii de carton sau de plastic, se asamblează paletele.” se înlocuiește cu: „Odată ce roșiile au fost ambalate, se asamblează paletele.” Motivație Motivul care stă la baza acestei modificări constă în includerea unui element de condiționalitate: roșia nu va fi spălată dacă nu este necesar, evitându-se astfel orice impact negativ asupra termenului de valabilitate a acesteia și prevenind risipa de apă. Vânzarea roșiilor care nu sunt incluse în IGP vizează evitarea generării unor cantități mari de deșeuri în unitățile de procesare a roșiilor. De asemenea, evităm să menționăm tipul de ambalaj întrucât acesta va depinde de cerințele clientului și nu influențează calitatea și caracteristicile roșiei. Trimiterea la Regulamentul (CE) nr. 790/2000 al Comisiei din 14 aprilie 2000 a fost eliminată, ca urmare a abrogării acestuia.

5.8.

Valorile pentru conductivitatea solului și apă au fost ajustate în subsecțiunea F.1.2 „Specificitatea ariei geografice: factori naturali” și la punctul 5 din documentul unic, „Legătura cu aria geografică”. Textul: „Roșiile care beneficiază de indicația geografică protejată trebuie cultivate în soluri cu conductivitate mai mare sau egală cu 4,5 dS/m. Apele utilizate pentru irigații în exploatațiile în care se cultivă roșiile «Tomate La Cañada» provin exclusiv din unitățile hidrogeologice [concept administrativ care include un anumit număr de straturi acvifere] 06.11 și 06.12. Conductivitatea electrică a apelor utilizate pentru irigații în aria geografică delimitată a IGP «Tomate La Cañada» trebuie să aibă valoarea minimă de 2,5 dS/m.” se înlocuiește cu: „Roșiile care beneficiază de indicația geografică protejată trebuie cultivate în soluri cu conductivitate mai mare sau egală cu 4 dS/m. Apele utilizate pentru irigații în exploatațiile în care se cultivă roșiile «Tomate La Cañada» provin din unitățile hidrogeologice [concept administrativ care include un anumit număr de straturi acvifere] 06.11 și 06.12 și din apa pluvială. Conductivitatea electrică a apelor utilizate pentru irigații în aria geografică delimitată a IGP «Tomate La Cañada» trebuie să aibă valoarea minimă de 2,0 dS/m.” Motivație: Roșiile care beneficiază de indicația geografică protejată trebuie cultivate în soluri cu conductivitate mai mare sau egală cu 4,5 dS/m și cu un pH mai mic de 8,5. În prezent, ca urmare a utilizării generalizate a apei pluviale, conductivitatea solurilor în regiune este de cel puțin 4 dS/m pe parcursul întregului ciclu de vegetație. Această utilizare generalizată a apei pluviale (pentru a proteja straturile acvifere din zonă împotriva exploatării excesive) determină o scădere ușoară a conductivității apelor utilizate pentru irigații, care conduce, la rândul ei, la un declin al conductivității solului. Această variație nu se traduce într-o reducere a calității roșiei – valorile pentru licopen și luminanță (L*) se mențin ridicate. S-a recurs la această utilizare a apei pluviale ca urmare a modernizării sistemelor utilizate în cultivarea roșiilor, și anume îmbunătățirea modului de concepere a serelor prin înlocuirea acoperișului orizontal (plat) inițial (care însemna că plasticul trebuia perforat pentru a preveni căderea structurii în caz de ploaie) cu o structură cu acoperiș triunghiular sau cu mai multe tuneluri. Principalul avantaj al acestor structuri noi constă în faptul că apa pluvială poate fi colectată și canalizată către rezervorul pentru irigație din exploatație, permițând economisirea apei.

5.9.

Secțiunea (I) CERINȚE LEGISLATIVE este eliminată. Motivație: Această parte este eliminată întrucât nu este o cerință pentru caietul de sarcini din perspectiva Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

5.10.

Următoarele cifre și tabele sunt eliminate din subsecțiunea F a caietului de sarcini: — Figura 1: Valorile luminanței pentru cele patru tipuri comerciale de „Tomate La Cañada”.   Figura 2: Conținutul de vitamina C al roșiilor „Tomate La Cañada”.   Figura 3: Conținutul de licopen al roșiilor „Tomate La Cañada”.   Tabelul 1: Analiza naturii solului pentru diverse soluri în care roșia este cultivată.   Tabelul 2: Compoziția medie a apei utilizate pentru irigații în diferite zone. Motivație: Cifrele și tabelele au fost eliminate pentru a simplifica caietul de sarcini, întrucât acestea doar au reprodus sub formă de grafice și tabele informații care pot fi consultate în text. În plus, vitamina C este un parametru care nu se mai regăsește în caietul de sarcini modificat, licopenul și luminanța fiind în continuare incluse, dar cu alte valori. Tabelele au fost eliminate deoarece conțin informații analitice comparative privind solul și apa utilizată pentru irigații în diferite zone geografice și aceste informații sunt mai adecvate pentru un studiu justificativ decât pentru un caiet de sarcini.

DOCUMENT UNIC

„TOMATE LA CAÑADA”

Nr. UE: PGI-ES-0664-AM01 – 12. 3.2018

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Tomate La Cañada”

2.   Statul membru sau Țara Terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Fructul pătlăgelei roșii (Lycopersicon esculentum Mill.) aparținând tipurilor comerciale „Redondo Liso” [rotund neted], „Tomate cereza” [roșie-cireașă] „Asurcado” [brăzdat] și „Oblongo o alargado” [lunguieț sau alungit].

„Redondo Liso” [rotund neted]: fructul are o culoare intensă și foarte închisă, cu un peduncul verde-intens și o culoare de maturare deosebită.

Scara de culori utilizată pentru a determina stadiul în care se află fructul cuprinde valori de la 1 la 13. Soiul „Redondo Liso” roșu este recoltat atunci când culoarea sa se află între 7 și 10 pe scara de culori, iar soiul „Redondo Liso” verde este recoltat atunci când culoarea sa se află în intervalul dintre 2 și 3. Acest tip de roșie are o luminanță (L) ≥ 35. Acesta trebuie să prezinte un grad adecvat de uniformitate pe parcursul ciclului, iar calitatea să rămână foarte bună și în condiții de iarnă mai dificile. Roșiile au un gust excelent și se păstrează bine. Acestea pot fi din categoriile de dimensiune „GG”, „G”, „M” sau „MM” (între 47 și 102 mm).

Conținutul de vitamina E (α-tocoferol) al acestui tip de roșie este ≥ 0,40 mg la 100 g de roșii proaspete.

Acest tip de roșie are un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de roșii proaspete.

„Tomate Cereza (incluido cóctel)” [roșie-cireașă, inclusiv din soiul „cocktail”]: fructul acestei varietăți se distinge prin savoare, conținutul de zahăr și rezistența la crăpare. Acesta produse ciorchini care sunt lungi și bine divizați.

Aceste roșii sunt rotunde și alungite și de o culoare roșie intensă. Roșia este recoltată și, ulterior, comercializată atunci când culoarea se situează între 10 și 11 pe scara de culori. Acest tip de roșie are o luminanță (L) ≥ 35. Roșiile sunt comercializate la diametre cuprinse între 20 și 35 mm.

Conținutul de vitamina E al acestui tip de roșie este ≥ 0,30 mg la 100 g de roșii proaspete.

Acest tip de roșie are un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de roșii proaspete.

„Asurcado” [brăzdat]: sunt fructe cu striații, uniforme, de culoare închisă, cu un peduncul verde foarte intens și un gust excelent.

Tomatele comercializate provin din categoriile de mărime „G”, „M” sau „MM” și au un diametru cuprins între 47 și 82 mm. Data plantării va depinde de condițiile meteorologice dintr-un anumit an, iar pentru recoltare, culoarea aleasă este cuprinsă între 2 și 3 pe graficul de culoare. Acest tip de roșie are o luminanță (L) ≥ 35.

Conținutul de vitamina E al acestui tip de roșie este ≥ 0,31 mg la 100 g de roșii proaspete.

Acest tip de roșie are un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de roșii proaspete.

„Oblongo o Alargado”[lunguieț sau alungit]: sunt fructe foarte uniforme, de formă ovală, consistente și cu gust excelent; se disting de celelalte prin gustul mai puțin acid; au ramuri multiple, dispuse în evantai.

Aceste roșii prezintă o culoare de maturare foarte atractivă: roșu foarte intens. Acestea trebuie recoltate atunci când culoarea este între 8 și 9 pe scara de culori. Acest tip de roșie are o luminanță (L) ≥ 35. Roșiile din categoriile de dimensiune „M” și „MM” (de la 47 la 67 mm) sunt selectate pentru a fi comercializate.

Conținutul de vitamina E al acestui tip de roșie este ≥ 0,31 mg la 100 g de roșii proaspete.

Acest tip de roșie are un conținut total de licopen ≥ 26 mg la 100 g de roșii proaspete.

3.3.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală) și materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapa specifică care are loc este cultivarea roșiei.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Orice tip de ambalaj folosit pentru transportul roșiilor care beneficiază de indicația geografică protejată trebuie prevăzut cu etichete numerotate, emise de Consiliul de reglementare, pe care figurează, în mod obligatoriu, mențiunea „Indicación Geográfica Protegida Tomate La Cañada” și sigla i.G.P. Tomate La Cañada.

4.   delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a roșiilor care beneficiază de indicația geografică protejată „Tomate La Cañada” este constituită de terenurile situate în unitățile hidrogeologice [concept administrativ care include un anumit număr de straturi acvifere] 06.11 (Campo de Níjar) și 06.12 (Andarax – Almería). Ambele unități se compun din straturi acvifere afectate de salinizare și caracterizate de prezența predominantă a clorurii de sodiu. Terenurile irigate cu apă din aceste straturi acvifere sunt, de asemenea, afectate de salinizare, astfel încât aceste aspecte specifice ale ariei delimitate influențează caracterul specific al produsului.

Aria delimitată se situează în sud-estul Spaniei, în provincia Almería, și este înconjurată la nord de importante lanțuri muntoase (Sierra Nevada și Sierra de Los Filabres), la sud de Sierra Alhamilla și Sierra Cabrera, iar la vest de Sierra de Gador. La sud și la est, aria este mărginită de Marea Mediterană.

Aria de producție cuprinde 22 de localități, unele dintre ele doar parțial: Almería, Huercal de Almería, Pechina, Viator, Gador, Benahadux, Rioja, Santa Fe de Mondujar, Santa Cruz de Marchena, Alsodux, Alhabia, Huécija, Instinción, Illar, Alboloduy, Bentarique, Terque, Alhama de Almería, Níjar, Carboneras, Lucainena de la Torres și Sorbas.

5.   Legătura cu aria geografică

—	Specificitatea ariei geografice

Soluri: terenurile plate care se întind de la lunca fertilă a râului Andarax (Almería) până la regiunea Campos de Níjar sunt soluri aluviale. În alte părți, predomină dunele și materialele nisipoase, cu un conținut de nisip de 95 %.

Sunt soluri profunde, care s-au dezvoltat în general pornind de la roci calcaroase, cu fertilitate scăzută și supuse unor procese de eroziune intense.

Cele două grupuri de soluri predominante în zonă sunt fluvisolurile saline calcaroase (este vorba de soluri foarte saline) și antrosolurile cu acumulare de sare (care au, de asemenea, o salinitate pronunțată), astfel încât solurile pe care se cultivă roșiile „Tomate La Cañada” corespund definiției de soluri saline-sodice.

În acest sens, trebuie precizat că solurile de cultură aflate în aria geografică delimitată au o conductivitate electrică ridicată, fapt ce reflectă salinitatea crescută a majorității solurilor din zonă, determinată de proporția ridicată de clor și sodiu schimbabil. Roșiile care beneficiază de indicația geografică protejată trebuie cultivate în soluri cu conductivitate mai mare sau egală cu 4,0 dS/m și pH mai mic de 8,5.

În ceea ce privește procentajul de sodiu schimbabil (ESP), se poate observa că roșiile „Tomate La Cañada” se cultivă în soluri ale căror valori ESP sunt mai mari (soluri sodice-saline) decât cele ale solurilor de cultură din alte zone. Solurile în care se cultivă roșiile „Tomate La Cañada” au un ESP mai mare de 15 %, în timp ce, în restul zonelor de cultură, valorile ESP sunt mai mici, de pildă în regiunea Poniente Almeriense (vestul regiunii Almería), unde sunt cu 50 % mai mici.

Ape: pentru irigarea exploatațiilor sunt utilizate ape clorurate-sodice, cu înalt conținut de ioni și conductivitate electrică ridicată. Ionii predominanți în apele de irigație sunt sodiul, clorurile, sulfații și calciul, dintre care Cl– și Na+ se găsesc în concentrații mai de 40 % și, respectiv, 35 %, mai mari decât cele întâlnite în apele de irigație din restul zonelor de cultură.

Apa utilizată pentru irigarea culturilor de roșii „Tomate La Cañada” are o conductivitate electrică ridicată, care atinge valori ce depășesc cu mai mult de 70 % valorile corespunzătoare celorlalte zone de cultură. În mod similar, valoarea SAR (rata de absorbție a sodiului) a apelor utilizate pentru irigarea culturilor de roșii „Tomate La Cañada” depășește de aproximativ patru ori valoarea SAR a apei utilizate în alte zone, ceea ce explică, de asemenea, conținutul mai mare de sodiu schimbabil al solurilor în care se cultivă roșiile „Tomate La Cañada”.

Conductivitatea electrică a apelor utilizate pentru irigații în aria geografică delimitată a IGP „Tomate La Cañada” trebuie să aibă valoarea minimă de 2,0 dS/m (apă considerată deja destul de salină și care conduce la reduceri importante ale producției).

Clima și relieful: În general, aria geografică delimitată este inclusă într-o zonă clasificată din punct de vedere climatic ca aridă (curbă izohietă între 3 și 6) și subdeșertică, ceea ce înseamnă că este vorba despre zona cea mai aridă din Europa, caracterizată de absența înghețului și de precipitații atât de reduse, încât se poate vorbi de deșert arid.

Această ariditate se caracterizează prin precipitații reduse, media anuală a acestora fiind cuprinsă între 200 și 400 mm, o temperatură medie anuală ridicată, cuprinsă între 16,8 °C și 18,3 °C și un grad mare de evaporare în atmosferă.

Precipitațiile sunt torențiale și neregulate de la o lună la alta și de la un an la altul. Aceste condiții naturale, împreună cu caracteristicile hidrogeologice ale zonei explică lipsa apelor superficiale, motiv pentru care este necesar să se recurgă la exploatarea resurselor hidraulice subterane.

Temperatura medie anuală ridicată, împreună cu precipitațiile medii anuale reduse au ca rezultat un intens proces de evapotranspirație și un drenaj slab, astfel că sărurile solubile rămân în sol și cresc conductivitatea electrică a acestuia.

Condițiile locale au, de asemenea, un impact, zona fiind mărginită la nord de importante lanțuri muntoase, precum Sierra Nevada și Sierra de Los Filabres, la sud, de Sierra Alhamilla și Sierra Cabrera, iar la vest, de Sierra de Gador, care o izolează de influențele septentrionale și de vânturile din vest și nord; trebuie menționată, de asemenea, vecinătatea Mării Mediterane la sud și est.

Protecția de masele de aer nordic, alături de latitudine și de influența Mării Mediterane conferă regiunii condiții termice excepționale. Umiditatea relativă medie anuală este de 73 %, valoare în general stabilă pe tot parcursul anului, care nu conduce întotdeauna la condensare, astfel încât în zonă se înregistrează puține zile cu ceață.

Radiația solară netă incidentă: în aria geografică delimitată, perioada medie anuală însorită este îndelungată (3 040 de ore), nebulozitatea fiind, la rândul său, cea mai mică din Spania, cu o medie anuală de 35 de zile cu cer acoperit. În seră, radiația solară incidentă medie anuală este de 137,58 W/m2.

—	Specificitatea produsului:

Luminanța roșiilor (L):

În ceea ce privește spațiul culorilor, conform metodei Hunter de măsurare instrumentală, parametrii L, a și b simulează un spațiu de culoare rectangular în trei dimensiuni, bazat pe teoria culorilor opuse. Roșiile „Tomate La Cañada” au o valoare L (luminanța) de peste 35. Intervalul pe scara de culori în cadrul căruia este recoltat fiecare tip comercial de roșie este următorul:

„Redondo Liso” [roșia rotundă netedă]: recoltare la valori cuprinse între 7 și 10 pe scara de culori.

„Cereza” [roșia-cireașă]: recoltare la valori cuprinse între 10 și 11 pe scara de culori.

„Asurcado” [roșia brăzdată]: recoltare la valori cuprinse între 2 și 3 pe scara de culori.

„Oblongo” [roșia lunguiață]: recoltare la valori cuprinse între 8 și 9 pe scara de culori.

Conținutul de licopen:

Conținutul de licopen pentru cele patru tipuri de roșii cultivate în aria geografică delimitată este ≥ 26 mg la 100 g de greutate uscată, adică mult mai mare decât cel menționat în literatura de specialitate pentru aceleași tipuri comerciale de roșii cultivate în alte zone de producție.

Conținutul de vitamina E (α-tocoferol):

Conținutul de vitamina E al tipurilor de roșii cultivate în aria geografică delimitată este mult mai mare decât cel menționat în literatura de specialitate pentru aceleași tipuri comerciale de roșii cultivate în alte zone de producție.

„Redondo Liso” [roșia rotundă netedă]: ≥ 0,40 mg la 100 g de roșii proaspete.

„Cereza” [roșia-cireașă]: ≥ 0,30 mg sau mai mult la 100 g de roșii proaspete.

„Asurcado” [roșia brăzdată]: ≥ 0,31 mg sau mai mult la 100 g de roșii proaspete.

„Oblongo” [roșia lunguiață]: ≥ 0,31 mg la 100 g de roșii proaspete.

—	Legătura cauzală dintre aria geografică și caracteristicile produsului:

Factorii care influențează calitatea și caracteristicile specifice ale roșiilor „Tomate La Cañada” (luminanța, conținutul de vitamina C, conținutul de licopen) sunt: apele de irigație, solul ca sursă de nutrienți (soluri saline sodice, irigate cu aceste ape saline) și condițiile medioambientale specifice ale zonei (radiația solară, temperatura și umiditatea).

(a)   Vitamina E (α-tocoferol)

Diverși factori influențează conținutul de tocoferol din soiurile de roșii: salinitatea apei de irigare, cantitatea de potasiu din soluția nutritivă, soiul genetic în cauză și condițiile de mediu speciale (radiația solară, temperatură și umiditate) specifice zonei.

Sinteza tocoferolului și nivelurile ridicate de tocoferol sunt, de asemenea, stimulate de stresul osmotic salin cauzat de conductivitatea electrică ridicată.

(b)   Licopen

Irigarea cu ape saline mărește conținutul de licopen. Atunci când crește conductivitatea electrică a apei de irigație, legată direct de concentrația sărurilor în apă, crește și conținutul de licopen al celor patru tipuri comerciale de roșii. Temperaturile situate între 18 °C și 26 °C favorizează sinteza licopenului (și a carotenoidelor în general). Prin urmare, temperatura medie de 18 °C care se atinge în aria geografică delimitată facilitează sinteza licopenului și, în consecință, conținutul înalt de licopen al roșiilor „Tomate La Cañada”.

Sinteza licopenului și nivelurile înalte de licopen din roșiile „Tomate La Cañada” sunt favorizate și de stresul osmotic salin cauzat de conductivitatea electrică ridicată a solurilor de cultură a acestor roșii.

(c)   Luminanța roșiilor (L)

Valorile luminanței L, referitoare la spațiul culorilor conform metodei Hunter de măsurare instrumentală, depind de radiația solară incidentă, de temperatură, de utilizarea apelor saline și de cultivarea în soluri saline.

Irigarea cu ape saline, precum și cultivarea în soluri saline îmbunătățesc, de asemenea, valorile parametrului L al fructului.

La concentrații egale, ionii Cl– sunt cei care cresc cel mai mult conductivitatea electrică, urmați de ionii de calciu (Ca2+) și de sodiu (Na+). Acest fapt explică conductivitatea electrică mai mare a solurilor pe care se cultivă roșiile „Tomate La Cañada”, având în vedere că, în alte zone, concentrațiile de Cl– și de Na+ sunt semnificativ mai mici.

Pentru o bună dezvoltare și pentru a produce fructe cu o culoare uniformă, plantele au nevoie de o cantitate mare de radiație solară incidentă și de zile însorite cu 8-16 ore de soare. Cantitatea mare de radiație solară influențează procesele de înflorire și de fecundare și dezvoltarea vegetativă a plantei, îmbunătățind absorbția apei și a nutrienților și, în final, productivitatea.

Deoarece se cultivă în zona cu cel mai mare număr de ore însorite din Europa, roșiile „Tomate La Cañada” cultivate în aria geografică delimitată ating culoarea optimă în lunile de iarnă.

Serele protejează plantele de excesul de lumină din primăvară și vară. Cloroplastele, care reacționează direct la energia solară, se dispun în poziție perpendiculară pe razele de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză.

Atunci când energia luminoasă este foarte puternică (primăvara și vara), prin utilizarea serelor se evită dispunerea cloroplastelor astfel încât radiația incidentă să cadă oblic și planta să primească mai puțină lumină, ceea ce ar afecta culoarea și coacerea fructelor.

Efectul temperaturii asupra culorii este, de asemenea, bine cunoscut: temperaturile medii din aria geografică delimitată, cuprinse între 16,8 °C și 18,3 °C, favorizează obținerea unei culori mai bune a roșiilor.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul complet al caietului de sarcini al denumirii poate fi consultat la următoarea adresă:

https://juntadeandalucia.es/export/drupaljda/Pliego_Tomate_modificado.pdf

sau accesând pagina principală a Ministerului Regional al Agriculturii, Creșterii Animalelor, Pescuitului și Dezvoltării durabile (http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal), după cum urmează: „Áreas de actividad”/„Industrias y Cadena Agroalimentaria”/„Calidad”/„Denominaciones de calidad”/„Frutas y Hortalizas”; caietul de sarcini poate fi găsit la rubrica privind denumirea de calitate.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului

(2019/C 431/15)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 27 din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE A DOSARULUI TEHNIC AL UNEI INDICAȚII GEOGRAFICE

„RATAFIA DE CHAMPAGNE”

Nr. UE: PGI-FR-02062-AM01 – 5.7.2018

Limba modificării: franceza

Intermediar

Statul (statele) membru (membre): FRANȚA

Denumirea intermediarului: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Adresă: Direction Générale de la Performance Économique et Environnementale des Entreprises

Service du développement des filières et de l’emploi

Sous-direction des filières agroalimentaires

Bureau du vin et des autres boissons

3 Rue Barbet de Jouy

75349 Paris Cedex 07 SP

FRANȚA

Tel. +33 149554955

E-mail: liste-cdc-vin-aop-DGPAAT@agriculture.gouv.fr

Denumirea indicației geografice

Ratafia de Champagne

Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—	Denumirea protejată;

—	Altele: Metoda de producție și norme specifice privind etichetarea.

Modificarea

Modificare a caietului de sarcini al produsului care implică o modificare a specificațiilor principale

Explicarea modificării

1.

Înlocuirea denumirii „Ratafia de Champagne” cu „Ratafia champenois” Cu ocazia transmiterii către Comisia Europeană a dosarului tehnic al IG, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul nr. 110/2008, producătorii au dorit ca denumirea IG să devină „Ratafia champenois” pentru a informa în mod clar consumatorii cu privire la legătura dintre această băutură spirtoasă și regiunea viticolă Champagne, lăsând în același timp produsului cu DOP „Champagne” exclusivitatea acestei denumiri. Într-adevăr, cuvântul „Champagne” a fost rezervat în mod progresiv vinurilor efervescente. Astfel, vinurile liniștite produse în arealul geografic care se numeau, în mod tradițional, „vinuri naturale din Champagne” au fost recunoscute cu denumirea de origine în 1974 și, mai recent, au fost înregistrate cu DOP, sub denumirea „Coteaux champenois”. Denumirea „Ratafia de Champagne” a fost înlocuită cu denumirea „Ratafia champenois” de fiecare dată când aceasta apărea în dosarul tehnic. Denumirea a făcut obiectul unei recunoașteri naționale printr-o hotărâre din 22 ianuarie 2015, modificată la 12 februarie 2015, sub rezerva aprobării la nivelul Uniunii Europene.

2.

Metoda de producție În partea „Materia primă”, la punctul 2 referitor la tipul de alcool utilizat, s-a adăugat următoarea parte de frază: „[…] provenind din struguri care pot fi utilizați pentru producerea unor vinuri ce beneficiază de DOP Champagne”. Se face această precizare în scopul de a se asigura conformitatea acestei părți cu punctul 2, „Factori umani”, din rubrica „Detalii privind zona geografică relevante pentru legătură”, în care se indică faptul că alcoolul care servește drept bază pentru producerea „Ratafia champenois” este un alcool de origine viticolă provenit, potrivit obiceiurilor locale, din struguri destinați a fi utilizați pentru produsele ce beneficiază de DOP „Champagne”.

3.

Norme specifice privind etichetarea Înlocuirea denumirii face ca utilizarea mențiunii complementare „Ratafia champenois” la punctul din dosarul tehnic referitor la normele de etichetare să fie superfluă, prin urmare mențiunea complementară este eliminată.

SPECIFICAȚIILE PRINCIPALE DIN DOSARUL TEHNIC

„RATAFIA CHAMPENOIS”

Nr. UE: PGI-FR-02062-AM01 – 5.7.2018

1.   Denumire

„Ratafia champenois”

2.   Categoria de băuturi spirtoase

Categoria 32: Lichior

3.   Descrierea băuturii spirtoase

Caracteristici fizice, chimice și organoleptice

„Ratafia champenois” are o culoare care variază între galben-pai și chihlimbariu. Se caracterizează prin arome fructate și minerale și prezintă un echilibru între dulceață și aciditate.

Maturarea prelungită în recipiente din lemn a „Ratafia champenois” ameliorează omogenizarea amestecului alcoolului cu mustul. „Ratafia champenois” dezvoltă o complexitate aromatică, manifestându-se note de fructe uscate, fructe cu coajă lemnoasă uscate (nuci, migdale prăjite), lemn-dulce și scorțișoară.

În momentul vânzării către consumator, lichiorul prezintă următoarele caracteristici:

—	o tărie alcoolică în volume cuprinsă între 16 % și 22 %;

—	un conținut minim de 110 grame de zahăr pe litru, exprimat în zahăr invertit;

—	o aciditate totală mai mică de 10 grame pe litru (exprimată în H2SO4);

—	un conținut de dioxid de sulf mai mic de 80 de miligrame pe litru.

Caracteristici specifice (comparativ cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie)

„Ratafia champenois” este obținut din aromatizarea alcoolului de origine viticolă cu must din struguri care pot fi utilizați pentru producerea unor vinuri beneficiind de DOP „Champagne”. Este comercializat după o perioadă minimă de maturare de 10 luni în cuvă sau în butoaie de lemn sau după o perioadă minimă de învechire de 3 ani în recipiente din lemn, în cazul produselor care cuprind o mențiune privind învechirea.

Soiurile utilizate, conservarea integrității strugurilor imediat după recoltare, presarea imediat după culegerea ciorchinilor întregi, efectuarea unei presări ușoare și treptate, precum și randamentul scăzut al sucurilor extrase permit obținerea unui must foarte proaspăt, mineralizat și fructat.

Aceste caracteristici sunt accentuate de alcoolul adăugat, cu care se amestecă în timpul maturării în cuvă. Dacă are loc învechirea în recipiente din lemn, aceste caracteristici dobândesc o complexitate aromatică mai mare.

4.   Arealul geografic în cauză

Producerea strugurilor destinați fabricării musturilor și alcoolului, producerea musturilor și alcoolului, obținerea, precum și maturarea și, după caz, învechirea produsului „Ratafia champenois” au loc pe teritoriile delimitate de articolul V din Legea din 22 iulie 1927 privind denumirea de origine controlată „Champagne”, care abrogă și înlocuiește articolul 17 din Legea din 6 mai 1919, sub rezerva dispozițiilor următoare:

—	în districtul Vitry-le-François (Departamentul Marne), arealul parcelat delimitat este cel aprobat în cadrul reuniunii din 7 și 8 noiembrie 1990 de comitetul național competent din cadrul Institutului național pentru origine și calitate și ale cărui planuri sunt depuse la primăriile în cauză;

—

în următoarele comune din departamentul Aube: Arsonval, Cunfin, Dolancourt, Jaucourt, arealul parcelat delimitat este cel aprobat în cadrul reuniunilor din 23 iunie 1994, 8 septembrie 1994 și 19 mai 1995 de comitetul național competent din cadrul Institutului Național pentru origine și calitate și ale cărui planuri sunt depuse la primăriile comunelor în cauză;

—	în următoarele comune din departamentul Aube: Marcilly-le-Hayer și La Villeneuve-au-Châtelot, nicio parcelă nu a fost reținută în conformitate cu decizia comitetului național competent din cadrul Institutului Național pentru origine și calitate din 10 septembrie 1997;

—

în următoarele comune aflate pe teritoriul departamentului Aube: Brienne-le-Chateau, Epagne, Précy-Saint-Martin și Saint-Léger-sous-Brienne și în următoarele comune din departamentul Marne: Esclavolle-Lurey, Potangis, Saint-Quentin-le-Verger și Villiers-aux-Corneilles, nicio parcelă nu a fost reținută în conformitate cu deciziile comitetului național competent din cadrul Institutului Național pentru origine și calitate în cadrul reuniunilor din 23 și 24 iunie 1994, 7 și 8 septembrie 1994, 18 și 19 mai 1995 și 6 și 7 septembrie 1995;

—	în comuna din departamentul Marne Fontaine-sur-Aÿ, arealul parcelat delimitat este cel aprobat în cadrul reuniunii din 9 și 10 septembrie 1999 de comitetul național competent din cadrul Institutului Național pentru origine și calitate și ale cărui planuri sunt depuse la primăria comunei în cauză;

—

în următoarele comune din departamentul Marne: Corfélix, Corrobert, Le Thoult-Trosnay, Verdon, Reuves și Broussy-le-Petit, nicio parcelă nu a fost reținută în conformitate cu decizia comitetului național competent din cadrul Institutului Național pentru origine și calitate în cadrul reuniunii din 5 și 6 septembrie 2001.

5.   Metoda de producție a băuturii spirtoase

Materie primă

1.   Caracteristicile musturilor

Musturile destinate producerii de „Ratafia champenois” provin din struguri care pot fi utilizați pentru producerea unor vinuri ce beneficiază de DOP „Champagne”.

Aceste musturi se obțin în limita a 2 666 de litri de musturi deburbate la 4 000 de kilograme de struguri utilizați.

Se interzice orice operațiune de îmbogățire a musturilor.

2.   Caracteristici ale alcoolurilor utilizate

Pentru producerea „Ratafia champenois”, pot fi utilizate, singure sau în amestec, rachiuri din vin, rachiuri din tescovină, distilat din vin sau distilat vinic provenind din struguri care pot fi utilizați pentru producerea unor vinuri ce beneficiază de DOP „Champagne”.

Pentru a nu masca aromele primare ale musturilor de struguri, rachiul din tescovină nu poate reprezenta mai mult de 20 % din volumul de alcool pur total al alcoolurilor utilizate pentru producere.

Producerea

Fabricarea trebuie să aibă loc într-un interval de 20 de zile de la data presării strugurilor care intră în componența musturilor utilizate.

Maturare

După fabricare, lichiorurile trec printr-un proces de maturare de minimum 10 luni înainte de ambalare. Maturarea se realizează în cuve sau în butoaie de lemn.

Este interzisă folosirea talașului.

În cursul acestei etape, sunt permise adaosuri de alcool care respectă caracteristicile de mai sus, pentru a se ajusta tăria alcoolică dobândită în volume.

Lichiorurile care beneficiază de indicația geografică „Ratafia champenois”, completate cu o mențiune privind învechirea, sunt învechite în recipiente din lemn de stejar cu o capacitate de maximum 10 hectolitri, pentru o perioadă de minimum 3 ani de la data introducerii în recipiente din lemn.

Faza de maturare poate fi inclusă în această perioadă dacă maturarea are loc în recipiente din lemn de stejar cu o capacitate de maximum 10 hectolitri.

În duratele minime stabilite anterior nu trebuie să intervină întreruperi, cu excepția manipulărilor care sunt necesare pentru fabricarea produselor.

Finisare

Este permisă numai utilizarea caramelului, doar în scopul ajustării culorii.

6.   Legătura cu mediul geografic sau originea

Caracteristici specifice ale băuturii spirtoase care se pot datora arealului geografic

„Ratafia champenois” are o culoare care variază între galben-pai și chihlimbariu. Se caracterizează prin arome fructate și minerale și prezintă un echilibru între dulceață și aciditate.

Maturarea prelungită în recipiente din lemn a „Ratafia champenois” ameliorează omogenizarea amestecului alcoolului cu mustul. „Ratafia champenois” dezvoltă o complexitate aromatică, manifestându-se note de fructe uscate, fructe cu coajă lemnoasă uscate (nuci, migdale prăjite), lemn-dulce și scorțișoară.

Detalii privind zona geografică sau originea, relevante pentru legătură

Factori naturali

Arealul geografic care corespunde celui al denumirii de origine „Champagne” se situează în nord-estul teritoriului francez și se întinde pe teritoriul unor comune aflate în departamentele Aisne, Aube, Haute-Marne, Marne și Seine-et-Marne.

Peisajul acestuia se caracterizează prin plantații viticole pe terenuri în pantă, situate pe trei structuri geomorfologice impunătoare: Côte d’Île-de-France, Côte de Champagne și Côte des Bar, în mare parte calcaroase și orientate, de preferință, către est și sud.

Două tipuri de climă influențează plantațiile viticole:

—	oceanică, aducând apă în cantități regulate, cu contraste termice puțin marcate de la un anotimp la altul;

—	continentală, căreia îi sunt caracteristice înghețuri, uneori cu efecte distrugătoare, și un grad de însorire favorabil coacerii strugurilor în timpul verii.

Factori umani

La început, „Ratafia champenois” era produs în gospodărie. Acest lichior este produs în momentul recoltării, din sucul proaspăt de struguri. Amestecarea alcoolului cu mustul de struguri permite aromatizarea acestuia, conservându-se aromele primare ale strugurelui. Începând de la mijlocul secolului XX, câțiva mari comercianți au întreprins o muncă de ameliorare calitativă al cărei rezultat este produsul actual. În prezent, „Ratafia champenois” este produs, pe de o parte, de viticultori și, pe de altă parte, de cooperative sau comercianți.

„Ratafia champenois” este obținut din suc provenit din struguri care pot fi utilizați în producerea de vinuri incluse în DOP „Champagne”, în principal cele trei soiuri din regiunea Champagne: Chardonnay B, Pinot Noir N și Meunier N. Calitatea sucului este păstrată prin recoltarea ciorchinilor întregi și presarea ușoară în limita a 2 666 de litri la 4 000 kg de struguri. Sucurile sunt obținute de la presele concepute pentru a obține musturile destinate producerii exclusive a vinurilor efervescente. Amestecarea acestui suc cu alcoolul provenit din struguri care pot fi utilizați la producerea DOC Champagne permite conservarea aromelor primare ale soiurilor din regiunea Champagne.

Legătura cauzală

Principalele caracteristici ale „Ratafia champenois” se datorează materiei sale prime provenite din struguri destinați obținerii produsului cu DOP „Champagne” și priceperii locale în ceea ce privește prelucrarea strugurilor și fabricarea lichiorului. Legătura cu arealul geografic a denumirii „Ratafia champenois” se bazează pe:

Calitatea deosebită a recoltei obținute în Champagne:

Originalitatea plantației viticole din regiunea Champagne ține de localizarea sa septentrională. Condițiile pedoclimatice ale arealului geografic au determinat dezvoltarea unui mod de cultivare a viței-de-vie foarte specific caracterizat în principal de alegerea a trei soiuri principale, și anume Chardonnay B, Pinot Noir N și Meunier N. În interacțiune cu condițiile arealului, aceste soiuri asigură o materie primă care prezintă o aciditate naturală ce conferă „Ratafia champenois” eleganță, mineralitate și finețe.

Grija pentru prelucrarea strugurilor:

Practicile locale de cules și presare a strugurilor sunt destinate producerii unui vin efervescent. În acest scop, conform condițiilor de producție ale denumirii de origine „Champagne”, ciorchinii se recoltează întregi, iar transportul se face în lădițe perforate, pentru a se evita orice alterare sau colorare. Deși o mare parte din struguri provin din soiuri cu pieliță neagră, tehnica de presare din regiunea Champagne permite obținerea musturilor „albe” utilizate la producerea „Ratafia champenois”. Culoarea produsului, care variază între galben-pai și chihlimbariu, este influențată de soiuri și de maturarea lichiorului. În plus, recoltarea ciorchinilor întregi, precum și tehnica de presare ușoară permit conservarea aromelor fructate și minerale, care sunt caracteristice lichiorului „Ratafia champenois”.

Controlul procesului de aromatizare:

Fabricarea „Ratafia champenois” constă în amestecarea alcoolului de origine viticolă cu mustul de struguri pentru a-l aromatiza. Această operațiune este realizată într-un timp scurt după presare, pentru a se conserva prospețimea mustului. În plus, proporția de rachiu din tescovină este limitată pentru a nu se masca aromele primare, și anume cele fructate. De modul în care este gestionată această etapă depinde calitatea produsului finit.

Buna omogenizare a amestecului alcoolului utilizat pentru mutaj cu mustul, precum și exprimarea deplină a complexității aromatice a „Ratafia champenois” extrase din materia primă și, după caz, completate cu aromele de învechire se datorează priceperii producătorilor și a șefilor cramelor.

7.   Solicitantul

Association des producteurs de boissons spiritueuses à indication géographique champenoises

Villa Bissinger

15 rue Jeanson

51160 AŸ

FRANȚA

8.   Norme specifice privind etichetarea

Prezentare

Pentru a se conserva caracteristicile esențiale ale lichiorurilor, acestea sunt ambalate în recipiente din sticlă.

Ambalarea exclude recipientele din sticlă de tipul „vinuri spumante”, precum și recurgerea la dopul în formă de ciupercă din plută sau din alt material în contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de închidere și acoperit, dacă este cazul, cu un căpăcel.

Norme generale

Denumirea indicației geografice „Ratafia champenois” figurează pe fiecare etichetă în cauză, cu caractere identice în ceea ce privește dimensiunea, culoarea și corpul de literă.

Niciunul dintre termenii care compun indicația geografică „Ratafia champenois” nu va putea să apară izolat, aceștia formând întotdeauna un întreg indisociabil.

Originea strugurilor și a musturilor nu poate fi nici declarată, nici indicată pe etichetele lichiorurilor care beneficiază de indicația geografică „Ratafia champenois”.

Mențiuni privind învechirea

Mențiunile următoare referitoare la o durată de învechire nu pot completa indicația geografică „Ratafia champenois” decât în condițiile de mai jos:

—	mențiunea „Vechi”, pentru lichiorurile învechite cel puțin 3 ani de la data introducerii în recipiente din lemn;

—	mențiunea „Foarte vechi”, pentru lichiorurile învechite cel puțin 8 ani de la data introducerii în recipiente din lemn.

Aceste mențiuni figurează pe etichetele lichiorurilor cu caractere care nu pot depăși jumătate din dimensiunea caracterelor care compun denumirea indicației geografice.

---

(1)  JO L 130, 17.5.2019, p. 1.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 431/16)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„PODPIWEK KUJAWSKI”

Nr. UE: PGI-PL-02212 – 19.7.2017

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Podpiwek kujawski”

2.   Statul membru sau Țara Terța

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.8. Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Podpiwek kujawski” este o băutură carbogazoasă nealcoolică din cereale prăjite, fermentată și îndulcită, de culoare maro-închis, ale cărei ingrediente principale sunt: boabe de orz prăjit, rădăcină de cicoare măcinată și prăjită și hamei aromat. „Podpiwek kujawski” este pusă pe piață în două variante: ca o băutură carbogazoasă gata preparată sau ca un amestec uscat din care se poate prepara o băutură acasă.

„Podpiwek kujawski” nu conține conservanți chimici, agenți aromatizanți (substanțe aromatizante naturale, arome identic naturale, arome artificiale) sau coloranți (coloranți naturali, coloranți de sinteză).

Caracteristici fizico-chimice și organoleptice ale băuturii gata preparate:

—	conținut de substanță uscată – între 8 și 12 % (m/m) (deviație acceptabilă ±1,0);

—	conținut de zahăr – nu mai mult de 50 g/l;

—	conținut de alcool etilic –0,5 % (deviație acceptabilă între -0,1 și +0,5);

—	gust – băutura din cereale prăjite are un gust răcoritor și distinctiv, cu iz de drojdie. Băutura este ușor dulce, cu o notă amăruie, și ușor acidă;

—	culoare maro închis.

Materiile prime ale băuturii gata preparate sunt: amestec uscat, apă, drojdie, zahăr și antioxidant: acid ascorbic. Conținut de aciditate în g/unitate de substanță uscată – minimum 0,015.

„Podpiwek kujawski” – amestec uscat:

—	orz prăjit –89,92 % din amestec (deviație acceptabilă ± 2 %);

—	rădăcină de cicoare măcinată –9,93 % din amestec (deviație acceptabilă ± 2 %);

—	acid citric 0,15 % (deviație acceptabilă ±0,05 %).

Ambalajul conține și conuri uscate de hamei aromat (ambalate separat) – 5 % din greutatea amestecului.

Conform indicațiilor de pe ambalaj, la amestecul pentru băutură se adaugă apă, zahăr și drojdie. Cantitățile ingredientelor de adăugat pentru 200 g de amestec sunt următoarele: 10 l de apă, 500 g de zahăr, 5 g de drojdie de panificație proaspătă sau drojdie de bere (drojdia uscată, în proporții potrivite, este, de asemenea, acceptabilă).

Caracteristici fizico-chimice și organoleptice ale amestecului uscat:

—	conținut de apă – maximum 12 %;

—

consistență nisipoasă, granulație fină, se acceptă prezența aglomerărilor care se dezintegrează când sunt presate între degete. Granulația amestecului poate să varieze între fină (poate trece printr-o sită cu ochiuri pătrate de 1,5 mm) și mare (amestecul conține boabe întregi de orz prăjit, cicoare măcinată sub formă de griș sau fulgi de 3-5 mm);

—	culoare de la maro la maro închis; se acceptă particule mai închise sau mai deschise la culoare;

—	un gust amărui caracteristic băuturilor din cereale prăjite.

Un regulator de aciditate (acid citric) sau un antioxidant (acid ascorbic) poate fi adăugat în „Podpiwek kujawski” (atât în amestecul uscat, cât și în băutura gata preparată).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

În cazul amestecului uscat, următoarele etape specifice ale producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

—	prăjirea boabelor de orz și a rădăcinii de cicoare măcinate;

—	pregătirea amestecului uscat în conformitate cu proporțiile precizate la punctul 3.2.

În cazul băuturii gata preparate, următoarele etape specifice ale producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

—	prăjirea boabelor de orz și a rădăcinii de cicoare măcinate;

—	pregătirea amestecului uscat în conformitate cu proporțiile precizate la punctul 3.2;

—	fierberea amestecului de boabe și adăugarea rădăcinii de cicoare măcinate (must);

—	adăugarea și fierberea conurilor de hamei aromat;

—	adăugarea zahărului;

—

răcirea;

—	strecurarea;

—	adăugarea drojdiei și fermentația;

—	îmbutelierea;

—	pasteurizarea sau orice altă metodă de inactivare a drojdiei.

Fermentarea are loc în sticlă și se încheie cu pasteurizarea sau orice altă metodă de inactivare a drojdiei, ceea ce ajută la păstrarea unui nivel scăzut de alcool.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Băutura gata preparată „Podpiwek kujawski” este comercializată în sticle de sticlă închisă la culoare.

Amestecul uscat „Podpiwek kujawski” este comercializat în pachete.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Provincia Kujawsko-Pomorskie, delimitată de granițele sale administrative.

5.   Legătura cu aria geografică

Caracterul specific al „Podpiwek kujawski” derivă din calitățile specifice ale produsului și din reputația sa, care pot fi atribuite originii geografice.

Condițiile pedoclimatice favorabile cultivării de orz și cicoare fac posibilă prezența din abundență a acestor materii prime în provincia Kujawsko-Pomorskie. Metoda unică de producere a băuturii, prin utilizarea de orz și de rădăcină de cicoare prăjite, s-a dezvoltat în această arie ca rezultat al disponibilității materiilor prime folosite pentru producerea de „Podpiwek kujawski” și al priceperii producătorilor locali. Astfel, în această arie, datorită cunoștințelor și priceperii producătorilor locali, a fost posibilă determinarea proporțiilor exacte ale ingredientelor, a măsurii în care trebuie prăjite orzul și rădăcina de cicoare și a condițiilor potrivite în ceea ce privește temperatura și durata de fermentație, toate acestea garantând calitatea ridicată și caracteristicile specifice ale produsului „Podpiwek kujawski”.

5.1.   Amestecul uscat

Istoria producerii băuturii „Podpiwek kujawski” a început în 1816, când frații Bohm au deschis o fabrică în provincia Kujawsko-Pomorskie. În această fabrică au fost concepute amestecul uscat de orz și cicoare, la care se adaugă hamei, și rețeta utilizată de consumatori acasă pentru a prepara băutura răcoritoare, ceea ce a devenit o tradiție în istoria regiunii. Băutura gata preparată după rețeta producătorului nu era o băutură „podpiwek” standard (bere slabă), cum ar putea sugera materiile prime (malț de orz), ci mai degrabă o băutură din boabe de orz prăjite la care se adăugau rădăcini de cicoare măcinate și prăjite și hamei.

Amestecul uscat folosit pentru a face băutura răcoritoare acasă era vândut sub numele de „podpiwek”. Această băutură maro închis s-a bucurat de popularitate la scară largă înainte de Al Doilea Război Mondial, fapt demonstrat prin practicile necinstite ale competitorilor, care au falsificat atât ambalajul original al amestecului uscat, cât și rețeta de producere a băuturii. În 1938, din cauza imitațiilor, fabrica de cicoare Zjednoczone Fabryki Cykorii Ferd. Bohm & Co i Gleba S.A. din Włocławek a depus cerere și a obținut un brevet pentru „podpiwek”. Numele „podpiwek” putea fi folosit numai pentru amestecul uscat descris la punctul 3.2. Brevetul a fost reînnoit pentru ultima dată în 1969. Următoarea companie care a avut dreptul de a utiliza rețeta nu a mai reînnoit brevetul pentru numele „podpiwek”, ci a adăugat „kujawski”.

5.2.   Băutura gata preparată

Apariția băuturii gata preparate „Podpiwek kujawski” este indisolubil legată de istoria amestecului uscat folosit pentru a o produce și de abilitatea producătorilor de a face posibilă fermentația. Primele teste referitoare la fermentația băuturii cunoscute mai târziu ca „Podpiwek kujawski” au fost realizate la fabrica de cicoare din Włocławek în 1938. Inițial, băutura trebuia să fie gata la trei zile după preparare. Deoarece produsul a devenit foarte popular în perioada recoltei, când temperaturile din provincia Kujawsko-Pomorskie erau foarte ridicate, rețeta a fost modificată, iar consumatorii au fost sfătuiți să țină băutura la căldură pentru o zi, apoi la răcoare pentru încă două zile. Băutura putea fi consumată începând cu a patra zi.

Băutura „podpiwek” standard este un subprodus al berii obținut din malț de orz (băutură de malț), îndulcit și îmbogățit artificial cu dioxid de carbon. În comparație cu alte băuturi numite „podpiwek”, „Podpiwek kujawski” este singura băutură fermentată obținută din boabe prăjite. Celelalte băuturi numite „podpiwek” pot fi clasificate în două categorii: băuturi dulci carbogazoase și băuturi din malț. „Podpiwek kujawski” este produsă prin fermentare alcoolică, astfel că băutura conține de trei ori mai puțin zahăr decât celelalte băuturi carbogazoase care poartă același nume. În varianta finală a băuturii fermentate, rămân maximum 50 g de zahăr per litru, mai puțin decât într-o băutură carbogazoasă îndulcită, care conține în medie 100 g/l. Când „Podpiwek kujawski” fermentează, drojdia transformă zahărul în alcool, producând în același timp gaz, astfel că, spre deosebire de alte băuturi carbogazoase cu numele de „podpiwek”, „Podpiwek kujawski” nu conține dioxid de carbon adăugat artificial. Alte diferențe sunt lipsa de conservanți chimici pentru a extinde termenul de valabilitate și lipsa agenților aromatizanți și coloranți, care nu sunt adăugați, datorită aromei, culorii și gustului intense obținute prin metoda de producere tradițională.

Reputația de care se bucură în prezent „Podpiwek kujawski” este confirmată prin prezența în cadrul târgurilor comerciale naționale și al evenimentelor locale care promovează produse tradiționale și regionale și prin premiile și recompensele câștigate la competiții naționale. De exemplu, în 2009, „Podpiwek kujawski” a obținut premiul întâi în cadrul competiției „Nasze Kulinarne Dziedzictwo – Smaki Regionów” („Patrimoniul nostru culinar – Gusturile regiunilor”), competiție organizată în mod regulat de către Camera poloneză a produselor regionale și locale, cu scopul de a promova produsele tradiționale dintr-o anumită regiune. Calitățile specifice ale băuturii „Podpiwek kujawski” au fost recunoscute și de către organizația Slow Food Polska, care din 2011 recomandă acest produs. Reputația produsului „Podpiwek kujawski” este atestată de numeroasele articole din presa locală și de pe internet și de premiile primite. Majoritatea articolelor de presă au fost publicate în momentul în care s-a început organizarea competițiilor culinare pentru a promova alimentele tradiționale și locale. Tot în 2011, „Podpiwek kujawski” a câștigat trei premii la cel mai mare festival din Polonia, „Festivalul Aromelor” din Gruczno (premiul întâi la categoria băuturi, premiul întâi la categoria artiști și jurnaliști și marele premiu al festivalului). În același an, la târgul internațional Polagra Food Trade Fair din Poznań, „Podpiwek kujawski” a primit cea mai înaltă distincție oferită unui produs tradițional – premiul „Perła”. Băutura „Podpiwek kujawski” a cunoscut atunci perioada de cea mai mare vizibilitate în presă, pe bloguri și site-uri culinare, la radio și la televizor. De multe ori apar informații despre această băutură în articole de presă care descriu alimente specifice provinciei Kujawsko-Pomorskie, ceea ce aduce dovezi în sprijinul importanței și al reputației deosebite de care se bucură acest produs în rândul populației locale.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.pl/web/rolnictwo/wnioski-przekazane-komisji-europejskiej

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 431/17)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„KAKI RIBERA DEL XÚQUER”

Nr. UE: PDO-ES-02288 – 9.2.2017

DOP (X) IGP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Consejo Regulador de la Denominación Geográfica Protegida „Kaki Ribera del Xúquer”

Plaça del País Valencià,7.- 46250 Alcudia (Valence), España

Tel. +34 962997702

E-mail: d.o.kaki@kakifruit.com

Consiliul de reglementare al denumirii de origine protejată „Kaki Ribera del Xúquer” are un interes legitim în procedura de modificare a caietului de sarcini, având în vedere că este organismul de control al DOP menționate, acreditat în temeiul standardului UNE-EN ISO/IEC 17065. Consiliul de reglementare este alcătuit din producători de kaki originari din aria delimitată și realizează, de asemenea, campanii de promovare și de distribuire a produsului.

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐ Denumirea produsului

☒ Descrierea produsului

☒ Aria geografică

☐ Dovada originii

☒ Metoda de obținere

☒ Legătura

☐ Etichetarea

☐ Altele [de precizat]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   MODIFICĂRI

1.

Prima modificare constă în extinderea ariei geografice pentru ca aceasta să includă următoarele comune: Picassent, Alcàsser, Cotes, Xàtiva, La Llosa de Ranes, Rotglà i Corberà, Llocnou d’En Fenollet, Bartxeta, Genovés, Benigànim, Quatretonda, Llutxent și La Pobla del Duc.

După lansarea, în 1998, a procedurii de înregistrare a denumirii de origine „Kaki Ribera del Xúquer” de către Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației al Generalitat Valenciana și, ulterior, publicarea acestei DOP în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 2002, cultura de kaki a cunoscut o creștere accelerată în aria geografică delimitată din cadrul provinciei Valencia. Producția a crescut de la abia 4 000 de tone în 1997 până la mai mult de 200 000 de tone în timpul anului de piață 2015, cu tot ceea ce reprezintă aceasta în termeni economici și sociali.

În 1998, anul creării consiliului de reglementare, cultura de kaki se limita la o anumită zonă din Ribera, unde producția se concentra în doar cinci comune. Însă de-a lungul anilor, această cultură a cunoscut o creștere importantă și s-a extins în întreaga zonă Ribera și către comunele limitrofe.

De fapt, luând în considerare informațiile oficiale disponibile începând cu 2002, suprafața cultivată din provincia Valencia a crescut de la 1 900 ha la mai mult de 14 659 ha în 2015. Deși s-a concentrat în principal în comunele din Ribera, producția s-a extins și la comunele adiacente, care prezintă aceleași caracteristici pedoclimatice ca aria protejată.

Introducerea culturii de kaki în aceste comune cu mai bine de zece ani în urmă a avut succes, planta adaptându-se la fel de bine ca în comunele cuprinse deja în aria DOP, fructele astfel obținute având aceleași caracteristici fizice, chimice și organoleptice.

Având în vedere dezvoltarea și adaptarea culturii de kaki în anumite comune și luând în considerare calitatea acestei culturi, se propune extinderea ariei denumirii de origine protejate, asigurând-se astfel că fructele kaki produse în aceste comune au aceleași caracteristici ca fructele produse în ariile denumirii protejate. Această extindere ar putea să ducă la o creștere maximă de 20 % a producției acoperite la momentul actual de DOP.

Condițiile climatice din comunele care sunt propuse pentru a fi incluse în aria delimitată sunt asemănătoare cu cele din comunele cuprinse deja în aria denumirii, iar fructele kaki cultivate sunt identice cu cele care beneficiază deja de DOP. În plus, comuna Cotes se adaugă în lista comunelor protejate: din greșeală, ea nu a fost inclusă în listă în timpul redactării caietului de sarcini inițial, deși face parte din comunele regiunii Ribera Alta și este înconjurată de comune care apar pe lista inițială a primului caiet de sarcini.

Pe de altă parte, se elimină propoziția următoare din rubrica privind aria geografică: „Suprafața consacrată culturii în aria protejată este de 2 300 ha, din care 1 800 ha sunt înregistrate.”

Rubrica respectivă ar trebui să includă doar comunele cuprinse în aria denumirii de origine. Numărul de hectare cultivate – indiferent dacă sunt sau nu înregistrate pe lângă organismul de reglementare – este variabil, astfel că nu are niciun rost să apară în caietul de sarcini.

2.

A doua modificare constă în clarificarea rubricii privind Descrierea produsului. Mai concret, propoziția „La momentul expedierii, fructele kaki trebuie să conțină caliciul și pedunculul” este înlocuită de „La momentul expedierii, fructele kaki trebuie să conțină caliciul, cu sau fără peduncul”.

În caietul de sarcini, se menționează la punctul 2, „Descrierea produsului”, că fructele kaki „trebuie să conțină caliciul și pedunculul”. Cu toate acestea, la punctul 5, „Metoda de obținere”, din același caiet de sarcini, se menționează că „la momentul recoltării, pedunculul se taie în așa fel încât caliciul să rămână atașat de fruct”, formulare identică celei din documentul unic publicat. Această formulare poate crea confuzie deoarece se consideră, pe de o parte, că pedunculul trebuie să fie prezent, iar pe de altă parte, că trebuie tăiat.

Așadar, pentru a se evita interpretările eronate, la punctul 2, „Descrierea produsului”, din caietul de sarcini, expresia „trebuie să conțină caliciul și pedunculul” se înlocuiește cu „trebuie să conțină caliciul, cu sau fără peduncul”, ceea ce corespunde faptului că, în momentul recoltării, pedunculul poate să fie tăiat mai mult sau mai puțin scurt, cu condiția de a nu fi mai lung decât caliciul pentru a se evita perforarea celorlalte fructe din lăzile cu recoltă. Este important de reținut că o parte a pedunculului se află sub partea superioară a fructului kaki datorită adânciturii din jurul caliciului, deși se recomandă îndepărtarea totală a pedunculului pentru a se evita deteriorarea celorlalte fructe la momentul recoltării.

3.

A treia modificare privește eliminarea propoziției următoare din Descrierea produsului: „La momentul expedierii, fructele kaki trebuie să nu aibă mirosuri și/sau gusturi străine.”

Ceea ce se propune spre eliminare în acest caz se întâlnește rar la aceste tipuri de fructe deoarece mirosurile străine nu pot să apară decât dacă fructele se află în proces de putrefacție sau datorită unor alterări de natură fiziologică ușor de detectat, probleme deja menționate în normele de calitate. În ceea ce privește expresia „gusturi străine”, se subînțelege prin aceasta că ar trebui efectuate teste de gust, ceea ce nu are sens având în vedere că, și în acest caz, „gusturile străine” nu pot fi cauzate decât de alterări ale fructelor asociate unor patologii sau defecte de natură fiziologică vizibile.

Aspectele care garantează calitatea produsului sunt deja verificate în timpul controalelor realizate de către organismul de control și de către agenții economici. Eliminarea acestei expresii ar trebui să permită evitarea unei confuzii legate de inspecțiile de control și de certificarea produsului.

4.

A patra modificare constă în adăugarea următoarei sintagme: „precum și ceea ce este acceptabil în cazul fructelor care nu respectă norma”. Mai concret, în rubrica privind Descrierea produsului, această sintagmă este adăugată de două ori în partea care definește imperfecțiunile tolerate.

În plus față de factorii analitici, descrierea produsului menționează caracteristicile descriptive ale acestuia, printre acestea figurând imperfecțiunile superficiale care sunt admise. Astfel, se admite o dimensiune maximă în ceea ce privește imperfecțiunile estetice rotunde sau dreptunghiulare. Totuși, există diferite tipuri de imperfecțiuni (rotunde sau dreptunghiulare) și există limite diferite pentru fiecare dintre aceste tipuri. Această clasificare mai detaliată este precizată în manualul de calitate al DOP „Kaki Ribera del Xúquer”.

Normele de calitate a fructelor și legumelor definesc mai multe categorii (extra, I, II, etc.). Pentru fiecare categorie se acceptă un număr (limitat) de fructe care nu îndeplinesc cerințele. Aceste fructe sunt denumite „fructe care nu respectă norma”.

Modificarea introduce anumite toleranțe în ceea ce privește fructele care nu respectă norma. Această precizare din caietul de sarcini fixează limitele impuse imperfecțiunilor superficiale și face trimitere către manualul de calitate al denumirii de origine, care oferă detalii despre diferitele imperfecțiuni care pot să apară pe fructe, precum și limitele acceptabile în funcție de tipul de imperfecțiune. Aceste norme de calitate și modelele normelor de calitate existente se referă la fructele care nu respectă norma, și anume fructele care nu se află în limitele determinate și pentru care normele de calitate elaborate de consiliul de reglementare stabilesc, de asemenea, anumite limite.

Se propune adăugarea sintagmei „precum și ceea ce este acceptabil în cazul fructelor care nu respectă norma”, pentru a se evita interpretările arbitrare privind acest aspect și pentru a se oferi detalii clare în ceea ce privește procentele admise în normele de calitate. În plus, absența preciziei din caietul de sarcini ar putea să cauzeze interpretarea greșită a procesului de control și de certificare, acest aspect nefiind menționat în caietul de sarcini, ci doar în normele de calitate ale organismului de control, astfel că se consideră necesară armonizarea acestor două documente.

5.

A cincea modificare privește rubrica Obținerea produsului și constă într-o actualizare a datelor despre recoltarea de kaki.

De fapt, această rubrică menționa înainte că „Recoltarea are loc între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii noiembrie”. Noua descriere indică de acum înainte că „Recoltarea are loc de obicei începând cu sfârșitul lunii septembrie și se poate întinde până la sfârșitul lunii decembrie sau începutul lunii ianuarie”.

De la prima înregistrare a acestei DOP, modificarea condițiilor climatice și evoluția tehnicilor de gestionare a culturii au condus la prelungirea perioadei de recoltare a fructului kaki. Astfel, se obișnuiește de câțiva ani prelungirea recoltării de kaki până la sfârșitul lunii decembrie sau chiar până la începutul lunii ianuarie, iar această evoluție trebuie să apară în caietul de sarcini.

6.

A șasea modificare se referă la rubrica Legătura și în special partea privind factorii naturali care îi dau ariei protejate un caracter specific.

Mai concret, se elimină propoziția „Ribera del Xúquer este o regiune naturală din provincia Valencia, delimitată de o vale largă din perioada cuaternară sau de o câmpie aluvionară traversată de fluviul Júcar (Xúquer în valenciană) și de afluentul său Magro.”, fiind înlocuită de „Ribera del Xúquer este o arie întinsă care cuprinde atât comunele din Ribera Alta și cele din Ribera Baixa, cât și comunele limitrofe traversate de fluviul Júcar și de afluenții săi. Situată în provincia Valencia, aria este delimitată de o vale largă din perioada cuaternară sau de o câmpie aluvionară traversată de fluviul Júcar și de râul Magro.”

Prima modificare se face cu scopul de a adăuga mai multe comune în caietul de sarcini. Rubrica din caietul de sarcini referitoare la legătură menționează factorii naturali și descrie aria geografică a DOP. În mod logic, rubrica referitoare la legătură trebuie să reflecte extinderea teritoriului cu denumire protejată și de aceea descrierea ariei protejate se reformulează pentru a fi în conformitate cu noua arie vizată de cerere, care include aceste noi comune.

DOCUMENT UNIC

„KAKI RIBERA DEL XÚQUER”

Nr. UE: PDO-ES-02288 – 9.2.2017

DOP (X) IGP ( )

1.   Denumirea

„Kaki Ribera del Xúquer”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

Fructul kaki (Diospyros kaki), din soiul „Roșu strălucitor”, destinat consumului în stare proaspătă. Este vorba despre un fruct care se formează în mod normal prin partenocarpie; într-adevăr, întrucât polenizarea este absentă, acest fruct nu conține semințe.

Caracteristicile fructului: este de culoare galbenă-portocalie în momentul recoltării și devine roșu aprins la maturitate. Coaja semiaderentă are o grosime medie. Pulpa este consistentă și are culoarea roșu-portocaliu în momentul recoltării, iar la maturitate are culoarea roșu aprins. Gustul este astringent, iar la maturitate devine dulce; fructul de kaki are o formă rotunjită în secțiune transversală și ușor alungită în secțiune longitudinală.

La momentul expedierii, fructele kaki trebuie:

—	să fie întregi;

—	să conțină caliciul, cu sau fără peduncul;

—	să fie sănătoase (fructele a căror pulpă este afectată sau putredă sunt excluse);

—	să fie curate, practic lipsite de materii străine vizibile;

—	să nu fie afectate de o umezeală externă anormală.

Fructele kaki protejate prin denumirea de origine trebuie să aibă un diametru de cel puțin 61 mm.

Pulpa fructelor nu trebuie să fie afectată, fiind admise, în limitele de mai jos, ușoare imperfecțiuni estetice ale cojii care nu compromit starea generală a produsului, nici calitatea, conservarea și aspectul produsului ambalat:

—

o suprafață totală de cel mult 1 cm2 pentru imperfecțiunile estetice (care nu au niciun impact asupra pulpei fructului) cu formă alungită sau dreptunghiulară. Toleranța maximă admisă este de 2 cm2 și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale denumirii de origine protejate „Kaki Ribera del Xúquer” fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni, precum și ceea ce este acceptabil în cazul fructelor care nu respectă norma;

—

o suprafață care corespunde unui cerc cu un diametru maxim de 1,5 cm pentru imperfecțiunile estetice (care nu au niciun impact asupra pulpei fructului) cu formă rotunjită. Toleranța maximă admisă este de 2,5 cm și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale denumirii de origine protejate „Kaki Ribera del Xúquer” fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni, precum și ceea ce este acceptabil în cazul fructelor care nu respectă norma.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Etichetele comerciale proprii fiecărui operator vor putea fi controlate de organismul de control pentru a garanta utilizarea corectă a nomenclaturii și a logourilor denumirii de origine protejate. Ele vor conține în mod obligatoriu mențiunea „denominación de origen protegida «Kaki Ribera del Xúquer»”.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție include terenurile care posedă calitățile necesare pentru această cultură din următoarele localități: Albalat de la Ribera, Alberic, Alcàntera de Xúquer, Alcàsser, L’Alcúdia, Alfarp, Algemesí, Alginet, Almussafes, Alzira, Antella, Bartxeta, Beneixida, Benicull de Xúquer, Benifaió, Benigànim, Benimodo, Benimuslem, Carcaixent, Cárcer, Carlet, Catadau, Corbera, Cotes, Cullera, L’Ènova, Favara, Fortaleny, Gavarda, Genovés, Guadassuar, Llaurí, Llombai, Lloc Nou d’en Fenollet, La Llosa de Ranes, Llutxent, Manuel, Masalavés, Monserrat, Montroy, La Pobla del Duc, La Pobla Llarga, Picassent, Polinyà de Xúquer, Quatretonda, Rafelguaraf, Real de Montroy, Riola, Rotglà i Corberà, Sant Joanet, Sellent, Senyera, Sollana, Sueca, Sumacàrcer, Tous, Turís, Villanueva de Castellón y Xàtiva, toate făcând parte din provincia Valencia, din Comunitatea Valenciană.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Istoria

Kaki este un pom fructifer din familia ebenaceelor, originar din China, unde este cultivat încă din secolul al VIII-lea. În cursul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, cultura de kaki a fost introdusă în Europa occidentală, apărând în Spania în anii 1870. În prezent, producția națională este concentrată în principal în Comunitatea Valenciană, în care se găsește aria protejată de denumirea de origine „Kaki Ribera del Xúquer”, unde se obține 50 % din producția totală.

Fructul kaki „Roșu strălucitor” a apărut în mod spontan în urma semănării de semințe la marginea unei parcele din comuna Carlet. Ulterior, în jurul anului 1960, în comuna L’Alcudia a fost altoită prima plantație omogenă, aceasta reprezentând preludiul unei dezvoltări rapide a soiului în aria geografică.

Natura

Ribera del Xúquer este o arie care cuprinde comunele de pe malurile fluviului Júcar și ale afluenților săi din provincia Valencia, care aparțin de Ribera Alta și de Ribera Baixa, precum și comunele limitrofe traversate de fluviul Júcar și de afluenții săi. Situată în provincia Valencia, aria este delimitată de o vale largă din perioada cuaternară sau de o câmpie aluvionară traversată de fluviul Júcar și de afluentul său Magro.”

O mare parte a terenurilor cultivate este situată în luncile fluviului Júcar și ale râului Magro, ale căror soluri sunt foarte bogate și compacte. Acestea sunt terenuri aluvionare formate prin acumularea de sedimente depuse de Júcar și de afluenții săi care coboară din masivele muntoase. În plus, în partea inferioară a pantelor line ale văii se întâlnesc soluri coluviale de culoare roz, suple și deosebit de adaptate la exploatarea intensivă.

Regiunea beneficiază de o climă blândă, cu o temperatură medie anuală de 17 °C și cu medii de 9-10 °C în luna ianuarie, respectiv de 24-25 °C în luna august. Ca urmare a nebulozității reduse, cantitatea medie de precipitații nu depășește 400-500 mm pe an. De asemenea, culturile sunt protejate de îngheț de munții din jur, în special pe văile afluenților.

5.2.   Specificitatea produsului

Soiul „Roșu strălucitor” este un soi autohton din aria geografică, ce a apărut ca urmare a unei mutații spontane a unui alt soi local, și care este în consecință perfect adaptat la regiunea Ribera del Xúquer, unde această cultură este exploatată în mod optim.

Fructele kaki cultivate în aria protejată se caracterizează printr-un raport înălțime/diametru mai mare și au o formă ascuțită mai pronunțată. „Kaki Ribera del Xúquer” are o formă tipică ascuțită, puțin mai alungită decât forma normală, și are prin urmare un raport înălțime/diametru mai mare, ceea ce conferă fructelor obținute în aria protejată o formă caracteristică; fructele sunt caracterizate, de asemenea, de un calibru mai mare decât în alte zone de producție, datorită climei blânde și absenței temperaturilor extreme.

Fructul „Kaki Ribera del Xúquer” are, de asemenea, o culoare caracteristică roșu intens și un gust dulce la maturitate, care este atins într-un stadiu mai precoce datorită condițiilor predominante în aria geografică; fructul poate fi recoltat și înainte de a ajunge la maturitate, iar tehnica eliminării gustului astringent permite comercializarea acestuia în momentul în care pulpa este fermă, foarte dulce și are savoarea tipică a fructelor kaki produse în regiunea Ribera del Xúquer.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Regiunea Ribera del Xúquer este considerată leagănul fructului kaki „Roșu strălucitor”, întrucât acest soi a apărut în această regiune ca urmare a unei mutații spontane; acest soi este în prezent bine implantat în regiune și pe piață.

Particularitățile pedoclimatice ale ariei geografice delimitate se reflectă în caracteristicile fructului kaki.

Influența combinată a climei blânde, datorate vecinătății Mării Mediterane, și a terenurilor de cultură coluviale, formate datorită prezenței fluviului Júcar și a râului Magro în jurul regiunii, conferă fructului „Kaki Ribera del Xúquer” principalele sale caracteristici distinctive, și anume o formă ascuțită mai accentuată, care se traduce printr-un raport înălțime/diametru mai ridicat, un calibru mai mare și o culoare specifică la maturitate.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.agricultura.gva.es/modificacion_pc_kakiriberadelxuquer

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 431/18)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„TOMME DES PYRENEES”

Nr. UE: PGI- FR-0176-AM01 31.5.2017

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Asociația „LES FROMAGERS PYRÉNÉENS”

Sediul social

Chambre d’Agriculture des Pyrénées-Atlantiques

124 Boulevard Tourasse

64 000 Pau

FRANȚA

Sediul administrativ

2 avenue Daniel Brisebois

Auzeville, B.P. 82256

31 322 Castanet-Tolosan Cedex

FRANȚA

Tel. +33 561754282 Fax +33 561754280 E-mail: contact@frc2a.fr

Componență: grupul este compus din producători de lapte, prelucrători și unități de maturare. Ca atare, grupul are dreptul de a înainta cererea de modificare.

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐ Denumirea produsului

☒ Descrierea produsului

☒ Aria geografică

☒ Dovada originii

☒ Metoda de producție

☒ Legătura

☒ Etichetarea

☒ Altele: grupul solicitant, organismul de inspecție

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

5.1.    Rubrica „Descrierea produsului”

Materii prime

Se adaugă, ca lapte care poate fi utilizat la fabricarea brânzei „Tomme des Pyrénées”, laptele de vacă crud și cel de oaie și de capră pasteurizat sau crud, deoarece, în trecut, metodele de fabricare a acestei brânze în aria geografică nu se limitau la laptele de vacă pasteurizat. Se utiliza și lapte de vacă crud sau tratat termic, lapte de oaie, lapte de capră și lapte amestecat, în special în cadrul producției de fermă, care, deși exista de mult timp, era reprezentată doar într-o mică măsură în cadrul grupului solicitant la momentul înregistrării IGP. În prezent, numai brânza produsă din lapte de vacă pasteurizat beneficiază de IGP. Laptele de oaie este utilizat numai ca parte a unui amestec de lapte, așa cum se obișnuiește în întreaga arie geografică, spre deosebire de laptele de oaie pur, care este utilizat doar într-o singură parte a ariei respective.

Caracteristicile specifice ale brânzei „Tomme des Pyrénées”, menționate în „Legătura cu aria geografică”, și anume:

—	pasta semitare cu o textură moale, fondantă și onctuoasă, ale cărei arome devin mai puternice în funcție de durata maturării brânzei, și

—	forma sa, al cărei raport între diametru și înălțime este întotdeauna cuprins între 2 și 3, ceea ce permite o pierdere de umiditate constantă și o culoare omogenă a pastei, indiferent de greutatea brânzei,

sunt comune în cazul brânzeturilor produse din lapte de vacă crud sau pasteurizat, din lapte de oaie amestecat și din lapte de capră.

Caracteristici fizice

Pentru o mai bună caracterizare a produsului, se adaugă faptul că „Tomme des Pyrénées” este o brânză cu pastă semitare, crudă, în conformitate cu practicile producătorilor. Se elimină termenul „pastă semipresată” din rezumat, deoarece acesta nu este exact.

Dispozițiile „Formă cilindrică: diametru de 210-240 mm; înălțime de 80-110 mm; greutate netă de 3,5-4,5 kg” se înlocuiesc cu următorul paragraf: „Are formă cilindrică, regulată, cu două fețe plane paralele și cu margini rotunjite. Brânza are un raport diametru/înălțime cuprins între 2 și 3, o greutate minimă de 400 de grame și o greutate maximă de 5,5 kg.”

Această modificare este rezultatul introducerii brânzeturilor produse din lapte amestecat și din lapte de capră, care au formate foarte variate. De asemenea, este o adaptare la practicile de producție artizanale sau de fermă, în cazul cărora se observă formate variate. În plus, prin introducerea posibilității de a comercializa roți întregi de brânză „Tomme des Pyrénées” datorită formatului minim de 400 g, prelucrătorii doresc să le ofere consumatorilor posibilitatea de a cumpăra roți întregi de brânză.

Forma brânzei „Tomme des Pyrénées” este specificată și pentru ca produsul să aibă același aspect în diferitele sale formate: este cilindrică, regulată, cu două fețe plane paralele și cu margini rotunjite. Stabilirea raportului între diametru și înălțime, cuprins între 2 și 3, garantează faptul că toate brânzeturile au aceeași formă, indiferent de greutatea lor.

Caracteristici chimice

„Raportul dintre conținutul de grăsime și substanța uscată: cel puțin 50 g la 100 g de brânză după uscare” se înlocuiește cu conținutul minim de grăsime: „24 g de grăsime la 100 g de produs finit”. Prin aceasta, se urmărește:

—

modificarea modului de exprimare a raportului astfel încât consumatorii să îl poată înțelege mai bine. Scopul acestei modificări este punerea în conformitate a descrierii produsului cu o obligație impusă de legislația națională privind etichetarea brânzeturilor (Decretul nr. 2007-628 din 27 aprilie 2007 privind brânzeturile și specialitățile de brânză). Astfel, conținutul minim de grăsime este exprimat ca proporție din produsul finit, și nu din brânza după uscare;

—

luarea în considerare a conținutului mai scăzut de grăsime al brânzei de capră. Astfel, combinând cele două dispoziții care figurează în caietul de sarcini în vigoare („Raportul dintre conținutul de grăsime și substanța uscată: cel puțin 50 g la 100 g de brânză după uscare” și „53 g de substanță uscată la 100 g de produs”), se obține un conținut minim de grăsime în produsul finit de 26,5 g. Acest conținut a fost redus de la 26,5 g la 24 g.

Trimiterea la conținutul de clorură de sodiu („de la 1,5 % la 2 %”) a fost eliminată pentru a ține seama de diferitele practici ale producătorilor artizanali și ale fermierilor din întreaga arie geografică.

Caracteristici organoleptice

Paragraful următor:

„Aceste criterii se stabilesc pe baza următoarelor elemente:

—	fermitatea și aspectul exterior,

—	culoarea și consistența pastei,

—

gustul.

O serie de descriptori adecvați permit determinarea unui profil senzorial tipic pentru:

—	produsele cu coajă neagră,

—	produsele cu coajă aurie,

—	produsele preambalate.”

se înlocuiește cu următorul text:

„Coajă:

Coaja este de culoare portocalie, cu nuanțe albe, galbene sau gri, printre altele, și are un aspect neted, deși sunt permise unele asperități.

Brânza „Tomme des Pyrénées” produsă cu lapte tratat termic poate fi acoperită cu un strat negru sau de culoare aurie.

Pastă:

—	culoare omogenă și uniformă, între alb, ivoriu și galben;

—	textură: moale, fondantă, onctuoasă și omogenă, în general cu cavități de forme și dimensiuni neregulate, distribuite uniform; pe măsură ce brânza se maturează, textura devine mai fermă;

—	gust: în funcție de durata maturării și de tipul de lapte utilizat, gustul oscilează între arome de zer proaspăt și arome mai pronunțate, care nu sunt excesiv de amare.”

Pe lângă faptul că oferă o descriere mai precisă, scopul acestei modificări este eliminarea mențiunii „fermitate” din criteriile organoleptice, aceasta fiind inadecvată pentru brânza „Tomme des Pyrénées” cu „coajă neagră”, a cărei durată minimă de maturare este de 21 de zile. Într-adevăr, textura devine din ce în ce mai fermă pe măsură ce brânza se maturează, iar posibilitatea de a utiliza alte tipuri de lapte decât laptele de vacă determină existența unor nuanțe în compoziția chimică, în funcție de metoda de producție, și a unor gusturi care pot varia în funcție de proporțiile tipurilor de lapte utilizate. Datorită normelor referitoare la metoda de producție se obțin brânzeturi cu caracteristici similare.

Brânzeturile care beneficiază de IGP „Tomme des Pyrénées” prezintă, într-adevăr, caracteristici comune, exprimate prin următorii descriptori:

—	textură, arome: pastă semitare, crudă, cu o textură moale, fondantă și onctuoasă, ale cărei arome devin mai puternice în funcție de durata maturării brânzei;

—	formă: raport între diametru și înălțime cuprins întotdeauna între 2 și 3, ceea ce permite o pierdere de umiditate constantă și o culoare omogenă a pastei, indiferent de greutatea brânzei.

Prezentare pentru vânzare

Datorită introducerii unor formate mici de „Tomme des Pyrénées”, se adaugă faptul că această brânză poate fi comercializată întreagă. Această formă de comercializare se adaugă vânzării în bucăți sau vânzării de brânzeturi preambalate.

5.2.    Rubrica „Aria geografică”

Se enumeră comunele din departamentele incluse parțial în aria geografică: Aude (11), Haute-Garonne (31) și Pyrénées Orientales (66).

Harta inclusă în caietul de sarcini în vigoare este înlocuită cu o hartă mai precisă.

Aria geografică este extinsă pentru a include noi comune din masivul Pirineilor, situate în departamentele Aude, Haute-Garonne și Pyrénées-Orientales.

Scopul acestei modificări este completarea ariei geografice prin includerea părții orientale a munților Pirinei, deoarece producția de brânzeturi de tip „tomme” cu caracteristici specifice similare celor ale brânzei „Tomme des Pyrénées” este importantă în această parte. Astfel, aria geografică va acoperi întregul versant francez al munților Pirinei, reflectând practicile de producție vechi și actuale.

5.3.    Rubrica „Dovada originii”

Elementele referitoare la trasabilitate, limitate la ținerea contabilității zilnice pentru intrarea și ieșirea laptelui colectat și a produselor fabricate, datate și clasificate în ordine cronologică, se înlocuiesc cu următoarele elemente:

—	Se introduc modalități de identificare a operatorilor care doresc să participe la producția laptelui și la fabricarea și maturarea brânzei.

—

Sistemul de trasabilitate le garantează consumatorilor că produsul „Tomme des Pyrénées” este conform caracteristicilor certificate de IGP. Trasabilitatea constă în păstrarea informațiilor necesare și suficiente pentru a cunoaște originea și compoziția produsului pe întreg parcursul etapelor de producție, de prelucrare și de distribuție. Originea este garantată prin identificarea produselor și printr-un sistem de trasabilitate ascendentă și descendentă.

—

Sistemul descris permite, prin intermediul unui tabel, sintetizarea documentelor și a registrelor cerute, precum și a informațiilor minime necesare în fiecare etapă a vieții produsului (originea alimentației, producția de lapte, colectarea, primirea laptelui la fabrica de brânzeturi, fabricarea, transportul către locul de maturare, maturarea, transportul către o unitate de tranșare sau de ambalare). Aceste documente se păstrează la dispoziția agenților de control.

Această nouă formulare consolidează trasabilitatea produsului.

5.4.    Rubrica „Metoda de obținere”

Producția de lapte – alimentația animalelor

Descrierea metodei de obținere a produsului este completată de următoarele dispoziții referitoare la alimentația șeptelurilor de lapte:

„O rație este compusă din furaje și din suplimente. Furajele includ iarba, cerealele și produsele derivate din acestea, în formă uscată sau umedă, precum și produse vegetale deshidratate. În fiecare an, 70 % dintre furaje provin din aria geografică.

Alimentația animalelor al căror lapte este destinat fabricării brânzei pe bază de lapte crud și de lapte tratat termic trebuie să se efectueze în conformitate cu următoarele criterii: o proporție de cel puțin 25 % din substanța uscată din rația furajeră anuală trebuie să fie compusă din iarbă păscută, uscată sau furajată provenind din aria geografică, iar animalele trebuie să pască pentru o perioadă minimă de 91 de zile pe an.

Pot fi utilizate următoarele suplimente: concentrate (cereale, turte, compuși azotați), zer, alimente compuse din produse de origine vegetală, minerale, vitamine și oligoelemente.”

Această modificare nu are niciun impact asupra produsului; scopul acesteia este de a include în caietul de sarcini practicile de producție pentru brânza „Tomme des Pyrénées”, care este fabricată din lapte produs în aria geografică, și anume pe versantul francez al masivului Pirineilor. Într-adevăr, consumul de furaje locale de către șeptelurile de lapte a fost întotdeauna foarte mare în cadrul ariei geografice. Aceste dispoziții sunt justificate de faptul că aria geografică, ca urmare a compoziției solului și a cantității de precipitații, constituie un teritoriu favorabil creșterii unei ierbi de bună calitate, ceea ce încurajează operatorii să valorifice aceste resurse. Cerealele produse în aria geografică sunt, de asemenea, valorificate. În cazul producției pe bază de lapte crud, care este predominant de fermă, valorificarea acestor resurse se face prin intermediul pășunatului.

Se adaugă faptul că „Laptele de oaie provine de la rasele «basco-béarnaise», «castillonnaise», «manech tête noire» sau «manech tête rousse»”. Această modificare se justifică prin adăugarea utilizării laptelui de oaie. Rasele specificate pentru oile de lapte sunt prezente din punct de vedere istoric în aria geografică, datorită adaptării lor la mediul din Pirinei. Acestea sunt rasele dominante din fermele în care laptele este utilizat pentru fabricarea brânzei „Tomme des Pyrénées”.

Colectarea laptelui

Se adaugă fraza „În cazul fabricilor de brânzeturi, laptele este colectat cel mult o dată la două zile”, deoarece astfel se codifică practicile acestor societăți și se asigură o calitate satisfăcătoare a laptelui, în special a laptelui crud. Această adăugare nu aduce atingere caracteristicilor esențiale ale produsului.

Adjuvanți și aditivi

Dispozițiile din caietul de sarcini în vigoare: „Depozitarea în rezervor cu sau fără maturare (fermenți lactici), cu sau fără adaos de clorură de calciu (CaCl2)”, „Adăugare de cheag de origine animală”, „Orice alt aditiv [decât clorura de calciu (CaCl2), fermenții lactici și cheagul de origine animală] este interzis, cu excepția florei aromatizante sau de maturare” se înlocuiesc cu o listă a adjuvanților tehnologici și a aditivilor care pot fi utilizați.

Adjuvanții tehnologici adăugați sunt următorii:

—	poate fi utilizat orice tip de enzimă coagulantă (și nu numai cheagul de origine animală) pentru a reflecta practicile actuale ale principalilor producători;

—	„acizii organici”, care permit regruparea tuturor acizilor utilizați (de exemplu, oțetul pe coajă pentru a o usca, a o curăța);

—	dacă este necesar, se utilizează CO2 (sau gaz carbonic) pentru a reduce pH-ul în cuvă înainte de punerea în formă.

Aceste adăugiri vizează includerea practicilor utilizate în unitățile de producție și de maturare. Ele nu modifică caracteristicile specifice ale produsului.

De asemenea, dispozițiile care permit anumite tratamente [fungicide, plastifiante, parafină, colorant (bixină)], și anume:

„—	în cazul brânzei «Tomme des Pyrénées» cu coajă neagră, tratarea cojii cu un produs fungicid și/sau plastifiant și/sau cu parafină colorată în conformitate cu standardele în vigoare;

—	în cazul brânzei «Tomme des Pyrénées» cu coajă aurie (culoare galbenă spre portocaliu), tratarea cojii cu un produs fungicid, colorarea sau nu folosind un colorant E160B (bixină), utilizarea sau nu a unei flore de suprafață, cu întoarceri.”,

se înlocuiesc cu următoarele dispoziții aplicabile tuturor brânzeturilor „Tomme des Pyrénées”:

„—

aditivi:

—	agent de conservare pentru brânzeturi: clorhidrat de lisozimă;

coloranți (caroten, bixină E160B, caramel, cărbune) și agenți conservanți pentru coajă (agenți fungicizi: natamicină, sorbat). Coloranții și agenții conservanți pentru coajă nu sunt autorizați în cazul fabricării în ferme, nici în cazul fabricării pe bază de lapte crud. În cazul brânzei „Tomme des Pyrénées” obținute din lapte tratat termic și a cărei greutate este mai mare de 1,5 kg, dar mai mică sau egală cu 5,5 kg, pentru acoperire sunt autorizate următoarele produse: acetat de polivinil, parafină.”

Aceste modificări sunt justificate de următoarele considerații:

Clorhidratul de lisozimă are funcția de a preveni umflarea cauzată de fermentarea butirică.

În ceea ce privește tratamentele aplicate cojii, se elimină expresia „coajă neagră”, care este inadecvată. Într-adevăr, nici plastifiantul, nici parafina nu constituie o coajă, ci un înveliș. În plus, noua formulare permite producătorului sau unității de maturare să utilizeze coloranți și agenți conservanți autorizați pentru coajă, în măsura în care aceștia permit obținerea aspectului descris la rubrica „Descrierea produsului”. Agenții conservanți pentru coajă corespund produselor fungicide menționate în caietul de sarcini în vigoare. Utilizarea coloranților permite obținerea unei culori omogene a cojilor pentru un lot de brânzeturi.

Coloranții pentru coajă, precum și produsele fungicide și de acoperire nu sunt utilizate pentru produsele obținute din lapte crud, ceea ce reflectă practica curentă din unitățile de producție pe bază de lapte crud.

Fabricație

Lista etapelor succesive ale fabricației se modifică și se completează astfel cum este indicat în continuare:

5.4.1.   Depozitarea și/sau maturarea laptelui

Cuvintele „Depozitarea cu sau fără răcire” și „Depozitarea în rezervor cu sau fără maturare (fermenți lactici), cu sau fără adaos de clorură de calciu (CaCl2)” se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul fabricării pe bază de lapte crud, timpul scurs între primul muls și închegare sau maturarea controlată nu trebuie să depășească 48 de ore.

În cazul fabricării pe bază de lapte tratat termic, timpul scurs între primirea laptelui și primul tratament termic nu trebuie să depășească 18 ore. După efectuarea tratamentului termic, laptele poate fi conservat la o temperatură controlată timp de cel mult 30 de ore, înainte de operațiunea de închegare. Laptele poate fi conservat la o temperatură maximă de 15 °C timp de maximum 15 ore, în această perioadă fiind posibilă maturarea controlată.”

Scopul acestor modificări este de a defini în mod clar practicile constante utilizate pentru fabricarea brânzei „Tomme des Pyrénées”.

În plus, se introduc proporțiile tipurilor de lapte utilizate în compoziția laptelui amestecat, în conformitate cu modificările aduse capitolului „Descrierea produsului”.

5.4.2.   Condiții de utilizare a laptelui

Se adaugă faptul că brânza „Tomme des Pyrénées” poate fi produsă din:

—	lapte de vacă;

—	lapte de capră;

—

lapte amestecat în proporțiile următoare: — lapte de vacă amestecat cu lapte de oaie (cu un procent de lapte de oaie cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum); — lapte de vacă amestecat cu lapte de capră (cu un procent de lapte de capră cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum); — lapte de capră amestecat cu lapte de oaie (cu un procent de lapte de oaie cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum); Această schimbare este inerentă introducerii brânzei „Tomme des Pyrénées” fabricate din lapte de capră și de oaie. Proporțiile, exprimate în volum, garantează un procentaj semnificativ al fiecărui tip de lapte, ceea ce permite garantarea faptului că este într-adevăr vorba de un amestec. Aceste proporții corespund practicilor producătorilor.

5.4.3.   Standardizare

Se adaugă faptul că este permisă standardizarea în termeni de materie proteică/materie grasă, deoarece aceasta figurează în descrierea practicilor producătorilor.

5.4.4.   Tratament termic

Se adaugă faptul că „În cazul în care laptele este supus unui tratament termic, condițiile acestui tratament sunt determinate de normele în vigoare, în funcție de categoria de produs (tratat termic, pasteurizat).” pentru a reaminti faptul că condițiile de tratare a laptelui sunt diferite în cazul tratării termice în raport cu pasteurizarea.

5.4.5.   Însămânțare

Pentru informații mai detaliate privind tipurile de floră utilizate, cuvintele „flora aromatizantă sau de maturare” se înlocuiesc cu cuvintele „flora lactică și flora de maturare selecționate sau naturale”.

5.4.6.   Închegare

Cuvintele „temperatura de închegare mai mică sau egală cu 35 °C” se înlocuiesc cu următorul text: „Închegarea se realizează cu o enzimă coagulantă la o temperatură de cel mult 40 °C.”

Pentru a ține seama de practici, termenul „cheag” se înlocuiește cu termenul „enzimă coagulantă”, a cărui definiție este mai cuprinzătoare decât cea a cheagului, care trebuie să fie obținut din stomac de vițel.

Temperatura maximă autorizată se mărește de la 35 °C la 40 °C, deoarece temperatura optimă de activitate a enzimelor coagulante este de aproximativ 38 °C.

Aceste modificări nu afectează caracteristicile esențiale ale produsului.

5.4.7.   Coagulare

Se adaugă faptul că „Durata totală de coagulare este de maximum 60 de minute.” pentru a reglementa practicile producătorilor în legătură cu această etapă importantă. Această durată corespunde unei închegări (sau coagulări) „de tip cheag”, necesară pentru obținerea unei brânze cu pastă semitare.

5.4.8.   Mărunțire-Amestecare-Încălzire

Termenul „tăierea coagulului” se înlocuiește cu următorul text: „Mărunțirea constă în tăierea coagulului cu un instrument de tăiere. Amestecul de coagul și zer nu trebuie încălzit la o temperatură mai mare de 45 °C.” Această temperatură maximă corespunde unei brânze cu pastă crudă. Această modificare codifică practicile producătorilor.

5.4.9.   Eliminarea lactozei

Expresia „Spălarea granulelor după eliminarea parțială a zerului” se înlocuiește cu următorul text: „Eliminarea lactozei se poate face după cum urmează:

—	scurgerea serului: 0-45 % din volumul de lapte utilizat în procesul de producție,

—	adăugarea de apă potabilă: 0-45 % din volumul de lapte utilizat în procesul de producție (temperatura amestecului trebuie să fie sub 45 °C).”

Această modificare codifică, de asemenea, practicile producătorilor.

5.4.10.   Punere în formă

Expresia „Punere în formă cu sau fără pânză” se înlocuiește cu textul „Punerea în formă este efectuată în mod manual sau mecanic”, pentru a reflecta practicile producătorilor. Această modificare nu are niciun impact asupra produselor.

5.4.11.   Scurgere în formă, acidificare

Expresiile „Scurgere cu întoarcere pentru brânza «Tomme des Pyrénées» cu coajă neagră” și „Scurgere, presare și întoarcere pentru brânza «Tomme des Pyrénées» cu coajă aurie” se înlocuiesc cu textul „Se efectuează mai multe întoarceri (cel puțin două). Presarea este opțională. Se consideră că acidificarea a fost finalizată atunci când pH-ul este mai mic sau egal cu 5,3 ori când aciditatea este mai mare de 40 de grade Dornic.”

Aceste modificări se justifică prin renunțarea la termenii „coajă neagră” și „coajă aurie”. Modificările respective oferă precizări care corespund practicilor de producție și au drept scop definirea în mod clar a metodei de fabricare a brânzei „Tomme des Pyrénées”.

5.4.12.   Sărare

Expresia „Sărare în saramură sau cu sare uscată” se înlocuiește cu următoarele dispoziții mai precise:

—	în saramură: se adaugă faptul că saramura constă în apă, sare și acid lactic, că aceasta trebuie să fie întotdeauna la saturație, că temperatura sa este mai mică sau egală cu 16 °C și că are pH-ul mai mic sau egal cu 5,6;

—	cu sare uscată: se adaugă faptul că temperatura din încăpere trebuie să fie mai mică sau egală cu 14 °C.

Aceste modificări nu afectează caracteristicile esențiale ale produselor; ele au scopul de a completa condițiile de elaborare a brânzei, integrând metodele de producție de fermă, artizanală și industrială. Aceste precizări au drept scop definirea în mod clar a metodei de fabricare a brânzei „Tomme des Pyrénées” și reflectă nu numai practicile producătorilor brânzei „Tomme des Pyrénées”, singurii care beneficiază în prezent de IGP, ci și practicile producătorilor de brânzeturi pe bază de lapte amestecat și de lapte de capră.

5.3.13 și 14.   Maturare

Fraza „Maturarea trebuie să aibă loc la o temperatură și o umiditate controlate” se înlocuiește cu următoarele dispoziții:

—

Autorizația de a amâna maturarea brânzei proaspete în vid, numai în cazul brânzeturilor pe bază de lapte amestecat și de lapte de capră, în condiții (termen, temperatură, durată) specifice: termen maxim de 10 zile după sărare pentru a decide amânarea maturării, temperatură de păstrare cuprinsă între -2 °C și +4 °C, congelare interzisă, perioadă maximă de amânare de 10 luni, durata maturării calculată începând de la data încheierii perioadei de amânare. Această amânare permite comercializarea pe tot parcursul anului a brânzei „Tomme des Pyrénées” fabricate din amestecuri de lapte de oaie sau de capră, care sunt produse numai în anumite perioade ale anului. Această adăugare se justifică prin introducerea de brânzeturi fabricate din lapte amestecat.

—

Condiții de maturare: se adaugă faptul că „Maturarea este realizată în pivniță la o temperatură cuprinsă între 7 °C și 16 °C” și că „Brânzeturile sunt întoarse și tratate în vederea obținerii de brânzeturi cu forme regulate”. Aceste dispoziții au drept scop clarificarea condițiilor de maturare, ținând cont totodată de diferitele formate ale brânzeturilor care pot beneficia de IGP și de perioadele de maturare corespunzătoare. Ele corespund competențelor producătorilor.

—	În cazul brânzei „Tomme des Pyrénées” fabricate din lapte crud, se adaugă faptul că „Tratamentele aplicate includ frecări în stare uscată cu apă în care s-au adăugat sau nu fermenți de maturare ori cu saramură.” Această modificare are scopul de a clarifica definirea condițiilor de maturare.

—

Se adaugă următoarele durate minime de maturare, calculate începând din ziua închegării pentru diferitele categorii de „Tomme des Pyrénées”: — în cazul brânzeturilor cu o greutate de minimum 400 g și de maximum 1,5 kg: — 30 de zile pentru brânzeturile produse din lapte de capră tratat termic sau din lapte amestecat tratat termic ori din lapte crud de vacă sau de capră; — 40 de zile pentru brânzeturile produse din lapte crud amestecat; — în cazul brânzeturilor cu o greutate mai mare de 1,5 kg și mai mică sau egală cu 5,5 kg: — 21 de zile pentru brânzeturile acoperite cu un strat negru, produse din lapte de vacă tratat termic, și 45 de zile pentru brânzeturile cu coajă sau acoperite cu un strat de culoare aurie, produse din lapte de vacă tratat termic; — 60 de zile pentru brânzeturile produse din lapte de capră tratat termic sau din lapte amestecat tratat termic ori din lapte crud de vacă sau de capră; — 90 de zile pentru brânzeturile produse din lapte crud amestecat.

—	Aceste durate sunt calculate începând din ziua închegării.

—

Aceste adăugiri corespund includerii brânzeturilor obținute din lapte de oaie amestecat și din lapte de capră. În cazul brânzeturilor fabricate din lapte de vacă, adăugarea constă în precizarea duratei maturării, stabilită la cel puțin 21 de zile (coajă neagră) sau la cel puțin 45 de zile (coajă aurie), făcându-se distincție între laptele tratat termic și laptele crud. Duratele adaptate la diferitele variante ale produsului au rolul de a defini în mod clar practicile care conferă caracteristicile specifice ale brânzei „Tomme des Pyrénées”. Astfel, o brânză de dimensiuni mari sau o brânză fabricată din lapte crud necesită, pentru a-și exprima calitățile, o perioadă de maturare mai îndelungată decât cea a unei brânze de mici dimensiuni sau fabricate din lapte pasteurizat.

5.5.    Rubrica „Legătura”

Capitolul intitulat „Elemente care justifică legătura cu mediul geografic” din caietul de sarcini în vigoare conține numai elemente istorice. Acestea sunt completate pentru a prezenta caracteristicile specifice ale ariei geografice și ale produsului, precum și legătura de cauzalitate dintre produs și originea sa, bazată pe calitatea acestuia.

Pe lângă modificările de formă, în redactarea acestui capitol se includ brânzeturile fabricate din lapte nepasteurizat de vacă și cele pe bază de lapte de capră și de lapte amestecat, fabricate de foarte mult timp în Pirinei, prin valorificarea resurselor vegetale și prin utilizarea unor metode de producție împărtășite pe scară largă în cadrul ariei geografice.

În Pirinei, producția de brânzeturi din lapte de vacă, crud sau nu, de oaie, de capră sau dintr-un amestec al acestor tipuri de lapte este o practică veche. Această producție este legată de omogenitatea reliefului masivului Pirineilor (compus din văi încastrate) și de practicile comparabile care s-au dezvoltat în zona respectivă. Întrucât producătorii de brânzeturi din lapte de vacă au fost primii care s-au organizat, produsele și practicile lor au fost descrise în caietul de sarcini înainte să se procedeze în mod similar în cazul brânzeturilor fabricate din alte tipuri de lapte.

Modificările caietului de sarcini permit includerea brânzeturilor produse din lapte de vacă nepasteurizat, din lapte de capră sau din lapte amestecat, în conformitate cu practicile tradiționale.

Competențele specifice ale producătorilor de brânză din munții Pirinei, astfel cum sunt descrise în secțiunea „Metoda de producție”, permit obținerea:

—	unei paste semitari cu o textură moale, fondantă și onctuoasă, datorită unor practici comune tuturor producătorilor locali (temperatura de închegare, amestecarea coagulului și temperatura la care se efectuează această operațiune);

—	unei acidificări adecvate, urmată de o maturare fără exces de proteoliză, datorită celorlalți parametri de producție, legați de tipurile de lapte utilizate;

—	unei forme al cărei raport între diametru și înălțime este întotdeauna cuprins între 2 și 3, ceea ce permite o pierdere de umiditate constantă și o culoare omogenă a pastei, indiferent de greutatea brânzei;

—	unui gust care oscilează între arome de zer proaspăt în cazul brânzeturilor acoperite și arome mai pronunțate în cazul celorlalte brânzeturi, în funcție de durata maturării și de tratamentele aplicate cojii în acest timp.

În plus, se elimină lista producătorilor prezentată la momentul depunerii cererii de IGP, deoarece aceste informații nu sunt obligatorii și, în orice caz, nu mai sunt actualizate.

5.6.    Rubrica „Etichetarea”

Se elimină dispozițiile referitoare la preambalare, deoarece acestea nu fac parte din etapele care trebuie realizate în aria geografică.

Se elimină precizările referitoare la forma etichetei și la indicarea anumitor informații (marca comercială, sigiliul organismului de certificare etc.), deoarece, pe de o parte, grupul nu mai dorește să impună o etichetă specială și, pe de altă parte, anumite informații sunt reglementate de normele generale.

În conformitate cu legislația națională, se adaugă următoarele dispoziții referitoare la etichetare:

Pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute de normele privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, pe etichetele brânzei „Tomme des Pyrénées” trebuie indicat, împreună cu denumirea comercială, numele speciei de animale:

—	în cazul unei singure specii, fie „lapte de vacă”, fie „lapte de capră”;

—	în cazul amestecurilor, trebuie indicate tipurile de lapte utilizate, în ordinea descrescătoare a greutății lor în extractul uscat al amestecului.

În plus, pe etichetele brânzei „Tomme des Pyrénées” trebuie indicate tratamentele la care a fost supus laptele utilizat în timpul producției.

Se adaugă, în plus, o dispoziție referitoare la prezența pe etichetă a simbolului Uniunii Europene în același câmp vizual cu denumirea înregistrată.

5.7.    Rubrica „Altele”

—	Modificarea caietului de sarcini

Caietul de sarcini face obiectul a numeroase modificări de formă (modificarea ordinii anumitor paragrafe începând cu capitolele referitoare la descriere, la legătura cu originea și la referințele istorice, fuzionarea unor paragrafe, reformularea legăturii cu originea pentru a sublinia caracteristicile specifice ale ariei geografice și ale produsului și legătura de cauzalitate). În plus, se elimină trimiterile la legislația europeană și națională (exploatații indemne de tuberculoză și de bruceloză, texte referitoare la Directiva 92/46/CEE și alte citate din texte naționale), deoarece acestea nu trebuie să figureze în caietul de sarcini. Aceste modificări de formă au drept scop alinierea caietului de sarcini la legislația Uniunii Europene.

—	Grupul solicitant

Se elimină lista membrilor Association des Fromagers Pyrénéens (AFP) (se păstrează doar categoriile de operatori) și se actualizează datele de contact ale acesteia.

—

Control

Se elimină dispozițiile referitoare la „mijloacele de control”, întrucât controalele sunt descrise în planul de control aferent caietului de sarcini. Se actualizează coordonatele structurilor de control.

Datele de contact ale organismului de control au fost înlocuite cu cele ale autorității competente în materie de control. Obiectivul acestei înlocuiri este de a evita modificarea caietului de sarcini în caz de schimbare a organismului de control.

—	Cerințe naționale

Se adaugă un tabel cuprinzând principalele aspecte care trebuie controlate și metodele de evaluare utilizate, cu scopul de a facilita controlul produselor.

DOCUMENT UNIC

„TOMME DES PYRENEES”

Nr. UE: PGI- FR-0176-AM01 – 31.5.2017

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Tomme des Pyrénées”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Tomme des Pyrénées” este o brânză cu pastă semitare, crudă. Forma sa este cilindrică, regulată, cu două fețe plane paralele și cu margini rotunjite. Brânza are un raport diametru/înălțime cuprins între 2 și 3 și este obținută din lapte tratat termic sau din lapte crud.

Ea poate fi produsă din:

—	lapte de vacă;

—	lapte de capră;

—	lapte amestecat în proporțiile următoare:

lapte de vacă amestecat cu lapte de oaie (cu un procent de lapte de oaie cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum); lapte de vacă amestecat cu lapte de capră (cu un procent de lapte de capră cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum); lapte de capră amestecat cu lapte de oaie (cu un procent de lapte de oaie cuprins între minimum 30 % și maximum 50 %, exprimat în volum).

Brânza are o greutate minimă de 400 g și o greutate maximă de 5,5 kg.

Coaja este de culoare portocalie, cu nuanțe albe, galbene sau gri, printre altele, și are un aspect neted, deși sunt permise unele asperități.

Brânzeturile obținute din lapte tratat termic și a căror greutate depășește 1,5 kg, greutatea maximă fiind de 5,5 kg, pot fi acoperite cu un strat negru sau de culoare aurie. Durata minimă de maturare, calculată începând din ziua închegării, este următoarea:

—

în cazul brânzeturilor cu o greutate minimă de 400 g și cu o greutate maximă de maximum 1,5 kg: — 30 de zile pentru brânzeturile produse din lapte de capră tratat termic sau din lapte amestecat tratat termic ori din lapte crud de vacă sau de capră; — 40 de zile pentru brânzeturile produse din lapte crud amestecat;

—

în cazul brânzeturilor cu o greutate mai mare de 1,5 kg și mai mică sau egală cu 5,5 kg: — 21 de zile pentru brânzeturile acoperite cu un strat negru, produse din lapte de vacă tratat termic, și 45 de zile pentru brânzeturile cu coajă sau acoperite cu un strat de culoare aurie, produse din lapte de vacă tratat termic; — 60 de zile pentru brânzeturile produse din lapte de capră tratat termic sau din lapte amestecat tratat termic ori din lapte crud de vacă sau de capră; — 90 de zile pentru brânzeturile produse din lapte crud amestecat.

Brânza are un conținut minim de 53 g de substanță uscată la 100 g de produs și de 24 g de grăsime la 100 g de produs.

Pasta are o culoare omogenă și uniformă, între alb, ivoriu și galben. Textura sa este moale, fondantă, onctuoasă și omogenă, în general cu cavități de forme și dimensiuni neregulate, distribuite uniform. Pe măsură ce brânza se maturează, textura devine mai fermă.

În funcție de durata maturării și de tipul de lapte utilizat, gustul oscilează între arome de zer proaspăt și arome mai pronunțate, care nu sunt excesiv de amare.

Brânza „Tomme des Pyrénées” se comercializează întreagă, tăiată sau preambalată.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materia primă este laptele tratat termic sau laptele crud de vacă, de oaie sau de capră. Laptele de oaie poate fi utilizat numai ca amestec și provine de la rasele „basco-béarnaise”, „castillonnaise”, „manech tête noire” sau „manech tête rousse”.

O rație este compusă din furaje și din suplimente. Furajele includ iarba, cerealele și produsele derivate din acestea, în formă uscată sau umedă, precum și produse vegetale deshidratate. În fiecare an, 70 % dintre furaje provin din aria geografică.

Se pot utiliza următoarele suplimente: concentrate (cereale, turte, compuși azotați), zer, alimente compuse din produse de origine vegetală, minerale, vitamine și oligoelemente.

Animalele al căror lapte este destinat fabricării brânzei pe bază de lapte crud și de lapte tratat termic trebuie să fie hrănite în conformitate cu următoarele criterii:

—	o proporție de cel puțin 25 % din substanța uscată din rația furajeră anuală trebuie să fie compusă din iarbă păscută, uscată sau furajată, provenind din aria geografică a IGP;

—	animalele trebuie să pască pentru o perioadă minimă de 91 de zile pe an.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute de normele privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea trebuie să includă, în același câmp vizual, denumirea înregistrată a produsului și simbolul IGP al Uniunii Europene.

Pe etichetele brânzei „Tomme des Pyrénées” trebuie indicat, împreună cu denumirea comercială, numele speciei de animale:

—	în cazul unei singure specii, fie „lapte de vacă”, fie „lapte de capră”;

—	în cazul amestecurilor, trebuie indicate tipurile de lapte utilizate, în ordinea descrescătoare a greutății lor în extractul uscat al amestecului. În plus, pe etichetele brânzei „Tomme des Pyrénées” trebuie indicate tratamentele la care a fost supus laptele utilizat în timpul producției.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică corespunde versantului francez al munților Pirinei. Ea este compusă din:

—	departamentele Ariège, Hautes-Pyrénées și Pyrénées-Atlantiques, în întregime;

—

în departamentul Aude: zona Massif, compusă din: — cantoanele Limoux și Quillan, în întregime; — cantonul Fabrezan, cu excepția comunelor: Boutenac, Camplong-d’Aude, Fabrezan, Fontcouverte, Luc-sur-Orbieu, Montséret și Saint-André-de-Roquelongue; — comunele Arquettes-en-Val, Caunettes-en-Val, Escueillens-et-Saint-Just-de-Bélengrad, Fajac-en-Val, Labastide-en-Val, Mayronnes, Monthaut, Montlaur, Pomy, Pradelles-en-Val, Rieux-en-Val, Serviès-en-Val, Taurize, Verzeille, Villar-en-Val, Villefloure și Villetritouls;

—

în departamentul Haute-Garonne: — districtul Saint-Gaudens, compus din cantoanele Bagnères-de-Luchon, Saint-Gaudens și dintr-o parte a cantonului Cazères; — comunele clasificate ca zone montane în districtul Muret: Gouzens, Lahitère, Le Plan, Mauran, Montberaud, Montbrun-Bocage, Montclar-de-Comminges, Montesquieu-Volvestre, Plagne, Saint-Christaud și Saint-Michel;

—

în departamentul Pyrénées-Orientales, zona Massif, compusă din: — cantoanele Le Canigou și Les Pyrénées catalane, în întregime; — cantonul La Côte Vermeille, cu excepția comunelor Palau-del-Vidre și Saint-André; — cantonul La Vallée de l’Agly, cu excepția comunelor Cases-de-Pène, Espira-de-l’Agly, Opoul-Périllos, Rivesaltes, Salses-le-Château și Vingrau; — cantonul Vallespir-Albères, cu excepția comunelor Montesquieu-des-Albères, Saint-Génis-des-Fontaines și Villongue-dels-Monts; — comunele Banyuls-dels-Aspres, Caixas, Calmeilles, Ille-sur-Têt, Llauro, Montalba-le-Château, Montauriol, Oms, Passa și Tordères.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cu originea brânzei „Tomme des Pyrénées” se bazează pe calitatea acesteia de brânză cu pastă semitare, crudă, cu o textură moale, fondantă și onctuoasă, o formă omogenă și un gust care oscilează între arome de zer proaspăt și arome mai pronunțate, în funcție de durata maturării. Ea este fabricată din lapte crud sau tratat termic provenind de la diferite specii prezente în sistemele de policultură-creștere a animalelor (vaci, oi, capre) din masivul Pirineilor și în conformitate cu practicile tradiționale de fabricare a brânzei din această zonă.

Aria geografică, care corespunde versantului francez al munților Pirinei, situat între Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, este un teritoriu în care coexistă zonele de piemont și de munte, reliefurile rotunjite și abrupte și numeroase văi adânci, în care resursele de lemn sunt limitate. Datorită unor precipitații abundente (între 600 și 1 000 mm în zonele de piemont, între 1 300 și 1 500 mm pe versanții de nord de medie altitudine și până la 2 500 mm pe laturile expuse vânturilor aducătoare de ploi și zăpezi), ea posedă pajiști extinse.

Utilizarea optimă a pajiștilor a dus la coexistența a trei specii de animale (oi, vaci și capre), datorită faptului că oile și caprele pot trece în anumite zone inaccesibile vacilor și că, în plus, fiecare specie își are preferințele alimentare proprii în funcție de expunerea versanților.

Pe acest teritoriu, există dovezi privind creșterea vacilor, a caprelor și a oilor și privind producția de brânzeturi încă din secolul al XII-lea. De la o vale la alta și de la o perioadă la alta au avut loc fluctuații în ceea ce privește utilizarea laptelui produs în exploatații pentru fabricarea tradițională a brânzeturilor de fermă.

Ca urmare a caracterului mixt al speciilor care alcătuiesc șeptelurile de lapte și a relativei autarhii a fermierilor, puțin propice practicilor colective, brânza predominantă este cea fabricată din lapte amestecat.

Într-adevăr, relieful munților Pirinei face dificilă comunicarea între văi. Prin urmare, locuitorii zonelor montane trăiau într-o autarhie propice fabricării de către păstori, în timpul verii, a unei brânze cu termen îndelungat de păstrare. Crescătorul de animale era astfel în măsură să își fabrice și să își păstreze brânzeturile fără a-și neglija activitățile agricole. În general, brânzeturile erau comercializate la întoarcerea de la pășunatul pe timp de vară, deoarece forma brânzei și coaja sa permit o maturare fără condiții speciale de frig, iar perioada de păstrare îndelungată facilitează decontaminarea microbiană (flora nedorită dispare pe toată durata maturării). În cele din urmă, din cauza disponibilității limitate a lemnului, locuitorii din Pirinei au ales să nu coacă pasta, așa cum se întâmplă în cazul brânzeturilor cu termen îndelungat de păstrare din Alpi sau din Jura.

Această tradiție de fabricare a brânzeturilor a fost păstrată de-a lungul anilor, reflectând evoluția creșterii animalelor și a economiei montane din văile munților Pirinei. În secolul al XIX-lea, producția a trecut treptat de la etapa producției de fermă la cea a producției artizanale. În 1867 au apărut primele cooperative („fruitières”), care au impulsionat dezvoltarea producției artizanale, brânzeturile fiind fabricate într-o mai mare măsură din lapte de vacă și din lapte amestecat. Ulterior au apărut primele fabrici de brânzeturi industriale și artizanale private.

În paralel, existența unor părți importante ale ariei geografice în care nu exista o rețea de colectare a laptelui a stimulat producția de fermă.

Brânza „Tomme des Pyrénées” se caracterizează printr-o pastă semitare, crudă, cu o textură moale, fondantă și onctuoasă, care devine mai fermă pe măsură ce brânza se maturează, o culoare a pastei omogenă și uniformă, între alb, ivoriu și galben, o formă tipică, al cărei raport între diametru și înălțime este cuprins între 2 și 3 și un gust care oscilează între arome de zer proaspăt și arome mai pronunțate de brânză maturată.

Caracteristicile masivului Pirineilor, inclusiv situația sa geografică, amestecul său de policultură și de creștere a animalelor și tradiția sa în materie de fabricare a brânzei au transmis identitatea brânzei „Tomme des Pyrénées”.

Astfel, caracterul său de brânză cu pastă semitare, crudă, se datorează, din punct de vedere istoric, prezenței reduse a lemnului în masivul muntos. Acest caracter a fost menținut în producția de fermă, artizanală și industrială.

Competențele specifice ale producătorilor de brânză din munții Pirinei, transpuse în practici comune tuturor producătorilor locali, influențează în mod direct caracteristicile specifice ale brânzeturilor:

—

Temperaturile de închegare, amestecarea coagulului, temperatura la care se efectuează această operațiune, precum și acidificarea suficientă, urmată de o maturare fără exces de proteoliză, datorită celorlalți parametri de producție legați de tipurile de lapte utilizate, permit obținerea unei paste semitari cu o textură moale, fondantă și onctuoasă.

—	Forma acestei brânze, al cărei raport între diametru și înălțime este întotdeauna cuprins între 2 și 3, permite, indiferent de greutatea sa, o pierdere de umiditate constantă în timpul maturării, precum și proprietăți omogene ale pastei, în special culoarea acesteia.

—	Gustul său oscilează între arome de zer proaspăt în cazul brânzeturilor acoperite și arome mai pronunțate în cazul celorlalte brânzeturi, în funcție de durata maturării și de tratamentele aplicate cojii în acest timp.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDC-TomPy-190411.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.