COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

6.11.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/1

COMUNICAREA COMISIEI

Comunicarea Comisiei privind calculul costului capitalului pentru infrastructura tradițională în contextul examinării de către Comisie a notificărilor naționale în sectorul comunicațiilor electronice din UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 375/01)

1. Introducere

Prezenta comunicare stabilește metodologia Comisiei de estimare a costului mediu ponderat al capitalului (weighted average cost of capital – WACC) (1) ca referință în contextul examinării proiectelor de măsuri notificate de autoritățile naționale de reglementare (ANR sau autorități de reglementare) în temeiul articolului 7 din Directiva-cadru, care face parte din cadrul de reglementare al UE pentru comunicațiile electronice (cadrul) (2). La 21 decembrie 2020, articolul 32 din noul Cod european al comunicațiilor electronice (3) va înlocui articolul 7 din Directiva-cadru.

WACC măsoară costul capitalului întreprinderilor. În concordanță cu teoria economică (4), costul capitalului reprezintă costul de oportunitate implicat de efectuarea unei anumite investiții în locul unei alte investiții cu un nivel de risc egal. Astfel, costul capitalului reprezintă rata de rentabilitate necesară pentru ca o întreprindere să efectueze o anumită investiție. Costul capitalului poate fi divizat în costul capitalului propriu și costul datoriilor, în funcție de sursa de finanțare.

ANR utilizează WACC în contextul reglementării operatorilor desemnați ca operatori cu putere semnificativă pe piață (PSP). ANR pot impune obligații de control al prețurilor pentru furnizarea anumitor tipuri de interconectare și/sau acces în situațiile în care concurența efectivă lipsește. În cazurile de control al prețurilor, ANR țin seama de investițiile realizate de operator și permit o rată de rentabilitate rezonabilă (5).

În contextul notificărilor în temeiul articolului 7, Comisia a observat discrepanțe semnificative în ceea ce privește estimarea WACC pentru serviciile furnizate prin rețelele de comunicații electronice. Nu este vorba despre o inconsecvență numai de la un stat membru la altul, ci și în timp (și anume, aceeași ANR utilizează metode diferite în momente diferite). Comisia consideră că este probabil ca astfel de inconsecvențe metodologice să denatureze stimulentele pentru investiții pe piața unică digitală (6) și să submineze dezvoltarea pieței interne prin împiedicarea creării unor condiții convergente pentru investițiile în rețelele de comunicații electronice (7).

Cadrul vizează să asigure că ANR contribuie la dezvoltarea pieței interne prin cooperarea reciprocă și cu Comisia pentru a garanta dezvoltarea unor practici consecvente de reglementare și aplicarea coerentă a cadrului (8). În concordanță cu obiectivele cadrului, prezenta comunicare își propune să sporească consecvența calculelor WACC la nivelul Uniunii.

Domeniul de aplicare al comunicării este limitat la calculul WACC pentru infrastructura tradițională. În scopul prezentei comunicări, infrastructura tradițională înseamnă infrastructura unui operator PSP care nu face obiectul unei prime de acces de generație următoare (Next Generation Access – NGA) (9). Comunicarea nu abordează aplicabilitatea sau calculul primelor de risc NGA și exclude orice analiză a caracterului adecvat al obligațiilor de control al prețurilor pentru rețelele noi de foarte mare capacitate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din cod (10).

În conformitate cu obiectivele cadrului, ANR, OAREC și Comisia ar trebui să contribuie la dezvoltarea pieței interne prin promovarea unor abordări consecvente în materie de reglementare și prin aplicarea coerentă a cadrului (11). De asemenea, ANR ar trebui să aplice principii de reglementare obiective, transparente, nediscriminatorii și proporționale (12).

În concordanță cu obiectivele cadrului, prezenta comunicare se bazează pe următoarele patru principii de reglementare: (i) consecvența în metodologia utilizată pentru determinarea parametrilor în formula WACC; (ii) previzibilitatea în materie de reglementare pentru a limita variațiile neprevăzute în cadrul abordării în materie de reglementare și la nivelul valorii parametrilor în timp; (iii) promovarea investițiilor eficiente și a inovării în infrastructuri noi și modernizate, ținând seama de riscul suportat de întreprinderile care efectuează investiția; și (iv) transparența metodei de determinare a ratei rezonabile de rentabilitate a investițiilor lor, evitând complexitatea inutilă.

Prezenta comunicare vizează să atingă aceste obiective și să contribuie la un mediu de reglementare stabil, care sprijină investițiile eficiente în rețele de comunicații electronice în Uniune în beneficiul utilizatorilor finali. Comunicarea va descuraja denaturarea investițiilor cauzată de inconsecvențele la nivelul abordărilor ANR în timp și în cadrul Uniunii, care ar putea periclita funcționarea pieței unice digitale.

10.

Prin prezenta comunicare, Comisia vizează să ofere un grad sporit de transparență și previzibilitate a politicii sale și a procesului decizional în domeniul reglementării comunicațiilor electronice. Pe baza metodologiei din prezenta comunicare, vor fi calculate și publicate anual valorile fiecărui parametru al WACC. Comisia va utiliza aceste valori ca referință pentru examinarea proiectelor de măsuri notificate în temeiul articolului 7 din Directiva-cadru.

11.

Prezenta comunicare, alături de publicarea anuală a valorilor parametrilor WACC în concordanță cu aceasta, va oferi o mai mare transparență în ceea ce privește evaluarea de către Comisie a costului capitalului, în cazurile în care acesta reprezintă un element al măsurilor notificate Comisiei în temeiul articolului 7 din Directiva-cadru.

12.

Prezenta comunicare și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește nu aduc atingere interpretării care poate fi dată de Comisie costului capitalului în alte sectoare economice.

2. Estimarea costului mediu ponderat al capitalului (WACC)

13.

WACC se calculează ca medie ponderată a costului celor două surse de finanțare ale unei întreprinderi: datoriile și capitalul propriu. Ponderile reflectă cota relativă a fiecărei surse de finanțare din valoarea totală a întreprinderii:

unde:

—	RE este costul capitalului propriu;

—	RD este costul datoriilor;

—	E este valoarea capitalului propriu, fiind cota capitalului propriu din valoarea întreprinderii (D + E); și

—	D este valoarea datoriilor, fiind cota datoriilor din valoarea întreprinderii (D+E).

2.1. Costul capitalului propriu

14.

Costul capitalului propriu reprezintă rentabilitatea pe care o întreprindere trebuie să o asigure acționarilor săi pentru a compensa riscul investiției/deținerii unei părți din întreprindere. Cea mai frecventă metodă utilizată pentru estimarea costului capitalului propriu este Modelul de determinare a valorii activelor financiare (Capital Asset Pricing Model – CAPM) (13). Toate ANR din sectorul comunicațiilor electronice estimează costul capitalului propriu utilizând CAPM. Principalele motive sunt simplitatea relativă a calculului și istoricul său îndelungat (comparativ cu alternativele) (14). Comisia consideră că această abordare este adecvată pentru a promova o metodologie previzibilă și omogenă la nivelul ANR.

15.

Potrivit CAPM, pe o piață competitivă, investitorii sunt dispuși să dețină titluri de capital riscante dacă randamentul acestora este mai mare decât cel pe care l-ar putea obține din active fără risc [rata fără risc (RFR)] (15). Acest randament suplimentar se numește primă de risc de piață sau primă de risc de capital propriu (equity risk premium – ERP) (16).

16.

Potrivit ipotezei de bază a CAPM, riscurile pot fi împărțite în două categorii:

—	Riscuri specifice sau care pot fi diversificate (17): riscuri care pot fi eliminate prin diversificare. Riscurile specifice afectează, de regulă, o anumită întreprindere sau un anumit sector, de exemplu, modificarea prețului unui factor de producție utilizat de întreprindere sau de sector.

—	Riscuri sistematice sau care nu pot fi diversificate (18): riscuri care afectează toate întreprinderile din economie, de exemplu, modificări ale ratelor dobânzilor și ale nivelurilor generale ale prețurilor sau șocuri macroeconomice la nivelul cererii.

17.

În cadrul CAPM, riscurile specifice sau care pot fi diversificate nu ar trebui luate în considerare la estimarea costului capitalului, deoarece, pe piețele de capital eficiente, investitorii ar trebui să poată reduce riscurile de acest tip prin deținerea unui portofoliu de investiții diversificat (19).

18.

În schimb, riscurile sistematice nu pot fi eliminate prin diversificare. Din acest motiv, în cadrul CAPM, costul estimat al capitalului reflectă numai compensarea riscurilor sistematice.

19.

Potrivit CAPM, costul capitalului propriu este suma dintre RFR și ERP, multiplicată cu coeficientul beta (20). Coeficientul beta este inclus pentru a reflecta sensibilitatea specifică a capitalului propriu la fluctuațiile pieței și pentru a permite ajustarea la aceasta.

20.

În această privință, în cadrul CAPM, costul capitalului propriu se calculează după cum urmează:

RE = RFR + β × ERP

unde:

—	RE este costul capitalului propriu;

—	RFR este rata fără risc;

—	β este valoarea coeficientului beta; și

—	ERP este prima de risc de capital propriu.

2.2. Costul datoriilor

21.

Costul datoriilor poate fi măsurat direct ca fiind dobânda plătită de o întreprindere pentru datoriile sale, dar, adesea, este exprimat ca suma dintre RFR și o primă de îndatorare:

RD = RFR + prima de îndatorare

unde:

—	RD este costul datoriilor;

—	RFR este rata fără risc; și

—	prima de îndatorare este randamentul suplimentar pe care creditorii îl cer de la o întreprindere cu un anumit risc de credit, peste nivelul RFR.

2.3. Estimarea parametrilor WACC

22.

Formula pentru estimarea WACC este următoarea:

23.

Există două seturi de ipoteze metodologice care afectează valorile WACC estimate de ANR în Uniune. Unele ipoteze sunt comune pentru mai mulți parametri (de exemplu, durata perioadei de calcul al valorii medii), iar altele sunt specifice unui singur parametru din formula WACC (de exemplu, ajustarea la estimarea coeficientului beta). În plus, trebuie distinse două tipuri de parametri: parametrii care reflectă condițiile economice generale (RFR și ERP) și parametrii care reflectă condițiile care afectează anumite întreprinderi (sau un anumit sector industrial) [prima de îndatorare, coeficientul beta și gradul de îndatorare financiară (21)].

24.

Următoarele secțiuni abordează ambele seturi de ipoteze metodologice: parametrii comuni comparativ cu parametrii unici și condițiile economice generale comparativ cu condițiile specifice la nivel de întreprindere.

3. Ipoteze comune mai multor parametri ai WACC

25.

Următoarele subsecțiuni descriu ipoteze comune mai multor parametri ai WACC.

3.1. Durata perioadei de calcul al valorii medii

26.

Perioada de calcul al valorii medii reprezintă durata perioadei de referință pe care autoritățile de reglementare o utilizează pentru a obține o valoare medie pentru RFR, coeficientul beta și costul datoriilor.

27.

Pentru a se asigura consecvența în estimarea parametrilor WACC, Comisia consideră că este adecvat să se utilizeze aceeași perioadă de calcul al valorii medii pentru toți parametrii. Este probabil ca perioadele mai îndelungate de calcul al valorii medii să promoveze un grad mai mare de previzibilitate și stabilitate a valorii parametrilor, dar în detrimentul eficienței statice. O perioadă de calcul al valorii medii de cinci ani, care este una dintre cele mai frecvent utilizate de ANR, va asigura probabil echilibrul corect între previzibilitate și eficiență (22).

3.2. Metoda de calculare a valorii medii

28.

La estimarea parametrilor WACC, autoritățile de reglementare trebuie să decidă ce metodă de calculare a valorii medii să utilizeze. De regulă, acestea utilizează: (i) o medie aritmetică; (ii) o medie geometrică; sau (iii) o mediană.

29.

Comisia consideră că metoda mediei aritmetice este cea mai adecvată pentru estimarea parametrilor WACC. În primul rând, este probabil ca utilizarea unei metode unice de calculare a valorii medii să fie mai transparentă pentru părțile interesate decât combinațiile de mai multe metode. În al doilea rând, media aritmetică este abordarea cel mai des utilizată și cel mai ușor de calculat (23).

3.3. Frecvența perioadei de eșantionare

30.

Frecvența observațiilor utilizate de autoritățile de reglementare pentru a estima RFR, coeficientul beta și prima de îndatorare este, de regulă, zilnică, săptămânală sau lunară. Alegerea frecvenței observațiilor determină, alături de durata perioadei de calcul al valorii medii, dimensiunea eșantionului și poate, prin urmare, să influențeze valorile parametrilor și, în ultimă instanță, valoarea finală a WACC.

31.

Utilizarea aceleiași frecvențe a observațiilor pentru estimarea tuturor parametrilor asigură consecvența. O frecvență săptămânală este probabil o alegere eficientă, întrucât, combinată cu o perioadă de calcul al valorii medii de cinci ani, este susceptibilă de a furniza suficiente observații pentru a obține o estimare solidă și a atenua problemele legate de nivelul scăzut de lichiditate a acțiunilor (dacă există).

4. Parametri care reflectă condițiile economice generale

32.

Există doi parametri WACC care reflectă condițiile economice generale: rata fără risc și prima de risc de capital propriu.

4.1. Rata fără risc (RFR)

33.

RFR este rata de rentabilitate estimată a unei investiții fără risc. Pentru ca o investiție să aibă un grad de risc zero, trebuie ca riscul de neachitare a plăților să fie zero și să nu existe niciun risc de reinvestire (adică investitorul poate să reinvestească plățile viitoare ale dobânzilor la aceeași rată de rentabilitate ca în momentul achiziționării inițiale a activului). ANR aproximează, de regulă, RFR folosind randamentele obligațiunilor de stat naționale.

34.

Randamentele obligațiunilor de stat reflectă probabil în mod adecvat rata fără risc națională respectivă. Comisia consideră că utilizarea obligațiunilor de stat naționale, alături de o metodologie consecventă, va asigura faptul că diferențele la nivelul RFR reflectă diferențele efective dintre condițiile de finanțare din statele membre.

35.

ANR utilizează frecvent obligațiuni de stat cu o scadență reziduală (24) de 10 ani. Randamentele obligațiunilor cu scadența la 10 ani tind să fie mai puțin volatile decât cele ale obligațiunilor pe termen mai scurt, fiind totodată mai consecvente cu durata de viață îndelungată a investițiilor în rețelele de comunicații electronice. Prin urmare, Comisia consideră că acestea sunt randamentele de referință cele mai adecvate în scopul prezentei comunicări (25).

36.

Pentru a asigura consecvența în estimarea RFR, este de preferat să se utilizeze o sursă de informații unică, fiabilă, transparentă și ușor accesibilă pentru randamentele obligațiunilor de stat [de exemplu, Eurostat (26)]. Nu este necesară ajustarea pentru programele de relaxare cantitativă derulate de băncile centrale (27).

4.2. Prima de risc de capital propriu (ERP)

37.

ERP este rentabilitatea estimată a capitalurilor proprii care depășește RFR, și anume dobânda suplimentară preconizată pentru deținerea de titluri de capital cu grad de risc mai ridicat comparativ cu dobânda pentru deținerea de active fără risc. ERP compensează riscul suplimentar pe care îl presupun investițiile în capital propriu față de investițiile într-un activ fără risc.

38.

Comisia a identificat disparități la nivelul abordărilor utilizate de autoritățile de reglementare pentru estimarea ERP, unele folosind un indice de referință UE, altele o ERP națională sau o combinație între un indice și o ERP. Utilizarea unei ERP la nivelul Uniunii este conformă cu dovezile empirice care sugerează că piețele financiare din Uniune sunt tot mai integrate (după cum arată corelarea lor sporită) și, prin urmare, au ERP convergente (28). Aceasta este conformă și cu datele care sugerează că investitorii din sectorul telecomunicațiilor din UE nu au o „preferință pentru țara de origine”, dat fiind faptul că o parte semnificativă a acționarilor întreprinderilor de comunicații electronice sunt resortisanți străini (29). Prin urmare, Comisia consideră că o ERP unică la nivelul Uniunii este adecvată în scopul prezentei comunicări. În plus, în concordanță cu abordarea cel mai frecvent utilizată de autoritățile de reglementare, Comisia consideră că este oportun ca ERP la nivelul Uniunii să fie estimată folosind serii istorice de prime de piață din statele membre.

5. Parametri specifici la nivel de întreprindere

39.

Unii parametri ai WACC reflectă condițiile economice generale (RFR și ERP), în timp ce alții (coeficientul beta, gradul de îndatorare financiară și prima de îndatorare) reflectă condițiile economice ale unei anumite întreprinderi pentru care autoritatea de reglementare estimează WACC.

40.

Pentru a obține valorile parametrilor WACC specifici la nivel de întreprindere, autoritățile de reglementare se bazează, de regulă, pe un grup de întreprinderi de comunicații electronice („grup de întreprinderi similare”) care include, de obicei, și operatorul (operatorii) lor PSP național(i). ANR utilizează valorile parametrilor întreprinderilor din grupul de întreprinderi similare ca referință pentru a obține valorile adecvate pentru parametrii specifici la nivel de întreprindere în măsurile lor de reglementare.

41.

Ca un prim pas important în estimarea parametrilor specifici la nivel de întreprindere, trebuie stabilite criteriile de selectare a întreprinderilor care vor face parte din grupul de întreprinderi similare.

5.1. Criteriile de selectare a grupului de întreprinderi similare

42.

Cele mai adecvate pentru grupul de întreprinderi similare sunt întreprinderile care sunt cotate la o bursă și ale căror acțiuni sunt tranzacționate în condiții de lichiditate (30). În plus, întreprinderile care nu își închiriază infrastructura de comunicații electronice, ci dețin propria lor infrastructură, și care își desfășoară principalele operațiuni în Uniune sunt cele mai adecvate pentru calcularea WACC în conformitate cu obiectivele prezentei comunicări.

43.

Considerentele legate de eficiență favorizează limitarea grupului de întreprinderi similare la întreprinderi cu rating de credit din categoria de investiții (31) și întreprinderi care nu sunt implicate în fuziuni și achiziții substanțiale, întrucât acestea din urmă ar afecta valoarea întreprinderii în moduri care nu au legătură cu riscul său sistematic subiacent.

44.

În esență, următoarele criterii ar fi în concordanță cu principiile de reglementare prezentate în comunicarea de față. Întreprinderile selectate pentru grupul de întreprinderi similare:

—	sunt cotate la bursă, iar acțiunile lor sunt tranzacționate în condiții de lichiditate;

—	dețin și investesc în infrastructuri de comunicații electronice;

—	își desfășoară operațiunile principale în Uniune;

—	au un rating de credit din categoria de investiții; și

—	nu sunt sau nu au fost implicate recent în fuziuni și achiziții substanțiale.

5.2. Coeficientul beta al capitalului propriu

45.

În cadrul CAPM, coeficientul beta al capitalului propriu reflectă riscul sistematic la care este expusă o întreprindere în raport cu întreprinderea medie de pe piață. În practică, coeficientul beta al capitalului propriu este estimat printr-o analiză de regresie, și anume prin estimarea corelației dintre randamentul unei acțiuni a unei întreprinderi și randamentul unui indice bursier (prin care se vizează aproximarea întregii economii).

46.

Un indice bursier european este mai compatibil cu utilizarea unei valori ERP la nivelul UE decât un indice național. Literatura academică exprimă o preferință pentru indicii generalizați și pentru indicii ponderați în funcție de valoare (32). În concordanță cu aceste criterii, există mai mulți indici bursieri compuși din acțiuni europene, cum ar fi STOXX Europe TMI (33), S & P Europe 350 (34), Eurostoxx50 (35) și MSCI Europe (36). Comisia consideră că este oportun să se utilizeze un indice bursier care reprezintă o mare parte din valoarea acțiunilor liber tranzacționabile în Uniune (de exemplu, STOXX Europe TMI).

47.

Comisia nu consideră că este oportun să se efectueze ajustări (37) la estimarea coeficientului beta al capitalului propriu, întrucât este improbabil ca acestea să îmbunătățească eficiența estimatorului beta și sporesc inutil complexitatea estimării, reducând transparența acesteia.

48.

Pentru a compara coeficienții beta ai întreprinderilor din cadrul grupului de întreprinderi similare, coeficienții beta ai capitalului propriu trebuie convertiți în coeficienți beta ai activelor (excluzând efectul de levier) (38). Coeficienții beta ai activelor reflectă riscul sistematic al întreprinderilor, fără riscul financiar (și anume riscul asociat cu nivelul efectului de levier financiar). O formulă simplă pentru a obține coeficienții beta ai activelor din coeficienții beta ai capitalului propriu este următoarea:

unde:

—	βA = coeficientul beta al activelor

—	βD = coeficientul beta al datoriilor

—	βE = coeficientul beta al capitalului propriu

—	E = capitalul propriu al întreprinderii

—	D = datoriile nete ale întreprinderii

—	V = valoarea întreprinderii (E+D)

49.

Există dificultăți practice semnificative în estimarea coeficienților beta ai datoriilor, dar valorile sunt, de regulă, cuprinse între 0 și 0,2 (39). Folosirea unei valori unice pentru coeficientul beta al datoriilor ar reduce complexitatea și ar îmbunătăți transparența calculării WACC. O valoare intermediară de 0,1 a coeficientului beta al datoriilor pare a fi o opțiune rezonabilă.

50.

Pentru estimarea WACC, coeficientul beta al activelor la nivelul grupului de întreprinderi similare este convertit (înapoi) în coeficientul beta al capitalului propriu (și anume, prin adăugarea impactului datoriilor asupra coeficientul beta al întreprinderii) folosind formula de mai sus, care, atunci când este aplicată pentru coeficientul beta al capitalului propriu, are ca rezultat:

5.3. Gradul de îndatorare financiară

51.

După cum s-a menționat mai sus, întreprinderile se pot finanța prin îndatorare (D) sau prin capital propriu (E). Valoarea întreprinderii (V) este egală cu suma dintre datorii și capitalul propriu:

V = D + E

52.

Ponderea datoriilor în valoarea întreprinderii (și anume

) se numește „grad de îndatorare financiară”. Gradul de îndatorare financiară este un indicator al efectului de levier. Acesta arată măsura în care o întreprindere este finanțată de creditori, și nu de acționari.

53.

Ponderea datoriilor (și anume

) și ponderea capitalului propriu (și anume

) sunt utilizate pentru calcularea costului datoriilor [și anume

) și a costului capitalului propriu (și anume

] atunci când se estimează WACC.

54.

Cea mai frecventă abordare pentru estimarea gradului de îndatorare financiară, considerată adecvată în scopul prezentei comunicări, constă în utilizarea valorii contabile a datoriilor nete ale întreprinderii, inclusiv valoarea contractelor de leasing financiar (40).

5.4. Prima de îndatorare și costul datoriilor

55.

Costul datoriilor poate fi măsurat direct, ca fiind dobânda plătită de o întreprindere pentru datoriile sale, sau indirect, ca primă adăugată la RFR.

56.

Prima de îndatorare poate fi estimată ca fiind spreadul dintre RFR națională și randamentul obligațiunilor corporative pe termen lung (cât mai apropiat posibil de scadența la 10 ani utilizată pentru RFR) (41).

57.

Din motive de consecvență, Comisia consideră că este mai adecvat să se estimeze costul datoriilor (indirect) ca fiind suma dintre RFR și prima de îndatorare.

6. Impozitele și inflația

Tratamentul fiscal al datoriilor și estimările privind inflația afectează WACC și, deci, trebuie incluse în calculul WACC.

6.1. Impozitele

58.

Pentru întreprinderi, dobânda aplicată datoriilor este o cheltuială deductibilă din impozit. WACC după impozitare reflectă acest tratament fiscal favorabil al datoriilor după cum urmează:

unde:

—	RE este costul capitalului propriu și RD este costul datoriilor;

—	și sunt ponderile capitalului propriu și, respectiv, ale datoriilor în valoarea întreprinderii; și

—	Tc este rata de impozitare marginală.

59.

ANR majorează, de obicei, costul capitalului propriu (după impozitare) (42) – pentru a răspunde cerințelor investitorilor de capital, astfel cum sunt estimate prin CAPM – la un cost al capitalului propriu înainte de impozitare. WACC înainte de impozitare se calculează prin împărțirea WACC după impozitare la (1 – Tc ), pentru a reflecta impozitul pe profit, și poate fi exprimat după cum urmează:

60.

Comisia consideră că este adecvat să se utilizeze rata națională relevantă a impozitului pe profit; aceasta este abordarea comună adoptată de ANR pentru a estima WACC înainte de impozitare.

6.2. Inflația

61.

Investitorii își maximizează randamentele ajustate în funcție de inflație sau randamentele reale. Există, de regulă, două modalități prin care ANR țin seama de inflație (43):

(a)	inflația se compensează prin indexarea anuală a activelor întreprinderii și se permite numai randamentul WACC real; sau

(b)	estimările privind inflația se includ în randamentul capitalului, utilizând WACC nominal, fără nicio ajustare a bazei de active a întreprinderii.

62.

ANR care utilizează prima abordare convertesc, de regulă, WACC nominal în WACC real. O metodă comună de conversie este ecuația Fisher:

unde π reprezintă rata inflației.

63.

Comisia consideră că este adecvat să se utilizeze o estimare a inflației la nivelul zonei euro pentru statele membre din zona euro; pentru statele membre din afara zonei euro, poate fi justificată utilizarea estimărilor naționale ale inflației. În ambele cazuri, estimările prospective sunt mai adecvate și, în mod ideal, acoperă o perioadă egală cu scadența la 10 ani a obligațiunilor de stat utilizate pentru estimarea RFR. În practică, rareori sunt disponibile prognoze ale inflației pe un orizont de 10 ani, prin urmare, pot fi utilizate prognoze pe termene mai scurte (de exemplu, prognoza inflației pe un orizont de 5 ani, efectuată de BCE).

7. Rolul OAREC și al Comisiei în calcularea parametrilor WACC

64.

În etapele pregătitoare care au condus la adoptarea prezentei comunicări, serviciile Comisiei au colaborat strâns cu OAREC. În contextul acestei colaborări, Comisia a invitat OAREC să estimeze parametrii WACC în concordanță cu abordarea descrisă în prezenta comunicare. OAREC a fost de acord să estimeze valorile parametrilor și să le publice anual (44). Acest demers va facilita în mare măsură activitatea ANR de pregătire a examinărilor periodice ale WACC, precum și examinarea de către Comisie a notificărilor aferente.

65.

În cadrul exercițiului anual de calcul, OAREC, în strânsă colaborare cu Comisia, va estima: (i) parametrii care reflectă condițiile economice generale; și (ii) parametrii specifici la nivel de întreprindere pentru grupul de întreprinderi similare.

66.

În ceea ce privește parametrii care reflectă condițiile economice generale, OAREC va estima RFR pentru fiecare stat membru și o ERP unică la nivelul Uniunii.

67.

În ceea ce privește parametrii specifici la nivel de întreprindere, OAREC va întocmi o listă de întreprinderi adecvate pentru grupul de întreprinderi similare și va estima coeficientul beta al capitalului propriu, gradul de îndatorare financiară, prima de îndatorare și costul datoriilor pentru fiecare întreprindere inclusă pe listă. În plus, OAREC va descrie factorii care pot justifica eliminarea de către ANR a uneia sau mai multor întreprinderi de pe listă pentru a ține seama de specificitățile naționale.

8. Frecvența examinărilor WACC

68.

ANR stabilesc/examinează WACC cu o periodicitate diferită, de la o dată pe an până la o dată la 4-5 ani. Această diferență la nivelul frecvenței constituie unul dintre factorii care stau la baza diferențelor dintre valorile WACC ale statelor membre.

69.

O mai mare uniformitate a frecvenței cu care se calculează WACC în statele membre ar reduce diferențele nejustificate dintre valorile WACC.

70.

Comisia consideră că actualizarea valorii WACC naționale cel puțin o dată pe an este adecvată pentru a ține seama de condițiile economice recente (45).

9. Perioada de tranziție pentru adoptarea metodologiei din prezenta comunicare

71.

La examinarea notificărilor în temeiul procedurii prevăzute la articolul 7, Comisia va utiliza, ca regulă generală, metodologia descrisă în prezenta comunicare de la 1 iulie 2020. Totuși, în cazuri justificate și la cererea ANR care transmite notificarea, Comisia nu își va baza examinarea proiectelor de măsuri pe această metodologie pe durata unei perioade tranzitorii de până la un an (începând de la 1 iulie 2020) (46). De exemplu, acest lucru poate fi justificat în cazul în care examinarea bazată pe această metodologie ar conduce la modificări semnificative ale valorii WACC dacă ar fi aplicată de autoritatea națională de reglementare, subminând stabilitatea și previzibilitatea în materie de reglementare. Pe durata perioadei de tranziție de un an, Comisia va ține cont și de disponibilitatea setului complet de parametri WACC care urmează să fie publicat de OAREC, precum și de posibilitatea ca NRA să se bazeze pe respectivii parametri în analizele lor.

(1) WACC reprezintă valoarea compensației pe care investitorul trebuie să o primească pentru o investiție. În contextul reglementării telecomunicațiilor, WACC este calculat de către autoritatea națională de reglementare relevantă și adăugat la prețul angro maxim permis pe care operatorul reglementat îl poate percepe pentru accesul la infrastructura sa. Pentru o explicație cuprinzătoare a conceptului de WACC, a se vedea secțiunea 2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(2) Cadrul de reglementare în vigoare este format din (i) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE (JO L 337, 18.12.2009, p. 37) și prin Regulamentul (CE) nr. 544/2009 (JO L 167, 29.6.2009, p. 12); (ii) Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (JO L 108, 24.4.2002, p. 21); (iii) Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) (JO L 108, 24.4.2002, p. 7); (iv) Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51); și (v) Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (JO L 172, 30.6.2012, p. 10), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 (JO L 310, 26.11.2015, p. 1) și Regulamentul (UE) 2017/920 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 (JO L 147, 9.6.2017, p. 1).

(3) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (codul) (JO L 321, 17.12.2018, p. 36). În temeiul articolului 124 alineatul (1) din cod, statele membre au obligația de a adopta măsuri naționale de transpunere până la 21 decembrie 2020 și de a le aplica începând cu această dată. Trimiterile la directivele abrogate prin cod incluse în acte cu putere de lege și acte administrative în vigoare se interpretează ca trimiteri la cod.

(4) A se vedea, de exemplu, Brealey, Myers, Allen (2014), Principles of Corporate Finance, McGraw Hill, capitolul 9.

(5) În conformitate cu articolul 13 din Directiva-cadru. A se vedea, de asemenea, Recomandarea 2013/466/UE a Comisiei din 11 septembrie 2013 privind obligații consecvente de nediscriminare și metode coerente de calcul al costurilor pentru promovarea concurenței și optimizarea mediului de investiții în bandă largă (JO L 251, 21.9.2013, p. 13), în ceea ce privește circumstanțele în care flexibilitatea prețurilor angro poate fi justificată și, începând cu 21 decembrie 2020, articolul 74 din cod.

(6) Strategia privind piața unică digitală (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/shaping-digital-single-market) vizează să asigure accesul la activități online pentru persoane fizice și întreprinderi în condiții de concurență loială și de protecție a consumatorilor și a datelor.

(7) În conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 8 alineatul (2) literele (b) și (c) din Directiva-cadru.

(8) În conformitate cu obiectivul stabilit la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (3) litera (d) din Directiva-cadru.

(9) Comunicarea nu analizează dacă primele suplimentare pentru investiții specifice (de exemplu, rețelele de acces de generație următoare) sunt justificate. Cu privire la acest aspect, a se vedea Recomandarea 2010/572/UE a Comisiei din 20 septembrie 2010 privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (Next Generation Access Networks – NGA) (Recomandarea privind NGA) (JO L 251, 25.9.2010, p. 35), în special punctul 25 și anexa I. Profilul de risc mai scăzut al investiției în FTTN/VDSL (comparativ cu rețelele de tip „fibră până acasă”) este analizat în secțiunea 6 din anexa I la Recomandarea privind NGA. În astfel de cazuri, rețelele NGA intră în sfera infrastructurii tradiționale.

(10) Codul a însărcinat Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) să emită, până la 21 decembrie 2020, orientări privind criteriile pe care o rețea trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerată rețea de foarte mare capacitate. În plus, codul include mai multe dispoziții privind procesul de trecere de la infrastructura tradițională la rețelele noi de foarte mare capacitate, de exemplu, la articolul 81.

(11) A se vedea articolul 8 alineatul (3) litera (d) și articolul 8 alineatul (5) litera (a) din Directiva-cadru.

(12) A se vedea articolul 8 alineatul (5) din Directiva-cadru.

(13) W.F. Sharpe, Capital Asset Prices: A Theory of Market Equilibrium under Conditions of Risk, The Journal of Finance, Vol. 19 (septembrie 1964), p. 425-442; și J. Lintner, The Valuation of Risk Assets and the Selection of Risky Investments in Stock Portfolios and Capital Budgets, The Review of Economics and Statistics, Vol. 47 (februarie 1965), p. 13-37.

(14) Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 2.1 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(15) Randamentul cerut de investitori pentru o investiție fără risc.

(16) Randamentul suplimentar față de RFR așteptat de investitori pentru riscul suplimentar implicat de o investiție pe piață.

(17) Riscurile specifice pot fi denumite, de asemenea, riscuri nesistematice, riscuri reziduale, riscuri unice sau riscuri care pot fi diversificate.

(18) Riscurile care nu pot fi diversificate pot fi denumite, de asemenea, riscuri de piață, riscuri sistematice sau riscuri care nu pot fi diversificate.

(19) Diversificarea are efect deoarece prețurile diferitelor acțiuni nu variază concomitent (din punct de vedere statistic, modificările prețurilor acțiunilor sunt imperfect corelate). Într-un portofoliu de investiții diversificat, variațiile activelor individuale ar putea fi compensate pe termen lung de variațiile altor active din portofoliu.

(20) Beta reprezintă covarianța dintre randamentul unui activ (de regulă, valoarea de piață a întreprinderii) și randamentul de piață (de regulă, valoarea de piață a unui indice bursier considerat a reprezenta întreaga piață sau economie) împărțită la varianța randamentului de piață. Acțiunile cu un coeficient beta de peste 1,0 amplifică mișcările generale ale pieței, iar cele cu un coeficient între 0 și 1,0 reduc mișcările generale ale pieței. De exemplu, un coeficient beta de 0,5 înseamnă că, dacă piața scade cu 1 %, se așteaptă ca valoarea investiției să scadă cu 0,5 %. Un coeficient beta de 1,5 înseamnă că, dacă piața scade cu 1 %, se așteaptă ca valoarea investiției să scadă cu 1,5 %.

(21) Gradul de îndatorare financiară măsoară efectul de levier financiar al unei întreprinderi. Acesta compară valoarea finanțării prin îndatorare cu valoarea capitalului propriu al proprietarului. Gradul de îndatorare financiară determină ponderea costului datoriilor și a costului capitalului propriu în WACC. Gradul de îndatorare financiară este explicat în detaliu în secțiunea 5.3 din prezenta comunicare.

(22) Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 5.1.1 (în special 5.1.1.4) din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(23) A se vedea secțiunea 5.1.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(24) Scadența reziduală reprezintă perioada rămasă până la rambursarea obligațiunii. În cadrul comunicării, scadența obligațiunii se referă la scadența reziduală a obligațiunii.

(25) A se vedea secțiunile 5.2.1.3 și 5.2.1.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(26) Eurostat publică lunar randamentele obligațiunilor de stat cu scadența la 10 ani pentru fiecare stat membru (a se vedea https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=teimf050).

(27) A se vedea secțiunea 5.2.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(28) A se vedea secțiunile 5.2.1.3 și 5.2.1.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(29) A se vedea secțiunea 5.2.2.3 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(30) Este posibil ca acțiunile tranzacționate în cantități reduse să nu indice valoarea corectă și actualizată a întreprinderilor emitente, deoarece nu pot fi vândute ușor fără o modificare semnificativă a prețului. De asemenea, acestea tind să fie mai volatile decât acțiunile lichide.

(31) Ratingul de credit din categoria de investiții depinde de agenția de rating de credit care îl acordă: acesta corespunde ratingurilor de la Aaa la Baa3 în cazul Moody’s și ratingurilor de la AAA la BBB în cazul Standard and Poor’s.

(32) A se vedea secțiunea 5.3.3.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(33) https://www.stoxx.com/index-details?symbol=BKXP

(34) http://us.spindices.com/indices/equity/sp-europe-350

(35) https://www.stoxx.com/index-details?symbol=sx5e

(36) https://www.msci.com/europe

(37) Ajustările tradiționale ale coeficientului beta al capitalului propriu sunt cele propuse de Dimson (corectarea denaturărilor în estimarea coeficientului beta atunci când se folosesc randamente zilnice ca urmare a discrepanței dintre modificările indicelui bursier și timpul necesar pentru ca acțiunile întreprinderii să reacționeze la acestea), Blume (pe termen lung, coeficientul beta al întreprinderilor ar trebui să tindă către valoarea 1) sau Vasicek (pe termen lung, coeficientul beta al întreprinderilor ar trebui să tindă către media din sector).

(38) Conversia (excluderea efectului de levier) elimină impactul datoriilor asupra coeficientului beta al capitalului propriu (care include și efectul de levier). Cu alte cuvinte, coeficientul beta al activelor face abstracție de structura de finanțare specifică a unei întreprinderi, permițând astfel comparații între coeficienții beta ai diferitelor întreprinderi (indiferent de structurile lor individuale de finanțare).

(39) A se vedea The Brattle Group, Review of approaches to estimate a reasonable rate of return for investments in electronic communications networks in regulatory proceedings and options for EU harmonization, raport final publicat la 14 iulie 2016, p. 88, disponibil la adresa https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/da1cbe44-4a4e-11e6-9c64-01aa75ed71a1/language-ro

(40) A se vedea secțiunea 5.3.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(41) A se vedea secțiunea 5.3.5 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, precum și literatura citată în acesta.

(42) A se vedea secțiunea 5.4.1 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(43) A se vedea secțiunea 5.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(44) În cadrul celei de a 38-a reuniuni plenare ordinare a Consiliului autorităților de reglementare din 7-8 martie 2019, OAREC a fost de acord să calculeze parametrii WACC (OAREC avea în vedere calcularea ratei fără risc și a primei de risc de capital propriu începând deja din 2019, iar calcularea coeficientului beta, a gradului de îndatorare financiară și a costului datoriilor începând din 2020). Între timp, a reieșit faptul că OAREC preconizează că primul set complet de parametri relevanți va fi publicat până la mijlocul anului 2020. Concluziile acestei reuniuni [BoR (19) 45] sunt disponibile la adresa

https://berec.europa.eu/eng/document_register/subject_matter/berec/board_of_regulators_meetings/meeting_conclusions/8549-conclusions-of-the-38th-berec-board-of-regulators-plenary-meetings-on-7-8-march-2019-in-budapest-hungary

(45) A se vedea secțiunea 8 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(46) A se vedea secțiunea 9 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

6.11.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/16

Raport final al consilierului-auditor (1)

Qualcomm (prețuri de ruinare)

(Cazul AT.39711)

(2019/C 375/06)

1. Introducere

În proiectul de decizie care face obiectul acestui raport (denumit în continuare „proiectul de decizie”) se constată că, de la 1 iulie 2009 până la 30 iunie 2011 inclusiv, întreprinderea Qualcomm Inc. (denumită în continuare „Qualcomm”) a furnizat sub costul de producție anumite cantități din trei dintre chipseturile sale compatibile cu sistemul universal de telecomunicații mobile (UMTS) (2) către doi dintre clienții săi principali, Huawei și ZTE, cu intenția de a elimina întreprinderea Icera Inc. [denumită în continuare „Icera” (3)], principalul său concurent la momentul respectiv pe segmentul de piață care oferă performanțe avansate ale ratelor de transfer. Conform proiectului de decizie, s-au încălcat astfel articolul 102 din TFUE și articolul 54 din Acordul privind Spațiul Economic European.

2. Etapa inițială a investigației

Cazul AT.39711 decurge dintr-o plângere inițială adresată Comisiei de către Icera la 30 iunie 2009, înlocuită de o versiune revizuită și actualizată, datată 8 aprilie 2010.

Comisia și-a început investigația pe baza acuzațiilor formulate în ultima versiune revizuită. La 26 iulie 2010, Qualcomm a prezentat observații cu privire la această versiune.

Prin observațiile transmise la 1 mai, la 17 mai și la 31 iulie 2012, Nvidia, care achiziționase întreprinderea Icera în mai 2011, a furnizat informații suplimentare, completând și aducând în prim-plan acuzații privind practicarea de prețuri de ruinare.

În perioada iunie 2010-aprilie 2015, Comisia a trimis mai multe cereri de informații către Qualcomm, Icera/Nvidia și alți actori din sectorul chipseturilor de bandă de bază. La 8 august 2013, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) și cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia 2011/695/UE, consilierul-auditor (4) a prelungit pentru Qualcomm termenul de răspuns la una dintre aceste cereri, și anume cea din 10 iulie 2013 (5).

La 3 martie 2014, ca urmare a solicitărilor formulate de Qualcomm în 2013, Direcția Generală Concurență a Comisiei (denumită în continuare „DG Concurență”) a furnizat întreprinderii Qualcomm versiuni mai puțin prelucrate ale plângerii inițiale din 2009 și ale plângerii modificate din 2010.

La 16 iulie 2015, Comisia a inițiat o procedură în sensul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (6) și al articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (7) în ceea ce privește Qualcomm, în cazul AT.39711.

În urma unei reuniuni privind situația actuală, care a avut loc la 3 septembrie 2015 între DG Concurență și Qualcomm, DG Concurență a furnizat Qualcomm, la 11 septembrie 2015, observațiile Nvidia menționate la punctul 4 de mai sus.

3. Prima comunicare privind obiecțiunile

La 8 decembrie 2015, Comisia a emis, în sensul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 și al articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, o comunicare privind obiecțiunile (denumită în continuare „CO”) adresată Qualcomm.

3.1. Accesul la dosar în urma CO

10.

La 21 decembrie 2015, DG Concurență a furnizat Qualcomm documente pe un dispozitiv electronic de stocare, în scopul accesării dosarului de investigații în cazul AT.39711, în conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. DG Concurență a furnizat ulterior Qualcomm materiale suplimentare, în special versiuni mai puțin prelucrate ale observațiilor depuse de terți. Cu toate acestea, nu au putut fi soluționate toate chestiunile privind accesul la dosar între DG Concurență și Qualcomm.

11.

Printr-o scrisoare care mi-a fost adresată la 18 aprilie 2016, Qualcomm a solicitat, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) și cu articolul 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, acces suplimentar la anumite materiale din dosar sau, după caz, o clarificare corespunzătoare. Decizia mea din 13 iulie 2016 descrie modul în care m-am ocupat de numeroasele cereri în cauză, asigurând un echilibru între dreptul întreprinderii Qualcomm de a fi audiată și interesele divergente în materie de confidențialitate. În esență, aceasta a implicat furnizarea de versiuni mai puțin prelucrate ale anumitor documente provenite de la Icera/Nvidia și de la diverse alte părți terțe. Permiterea audierii furnizorilor de informații în cauză (8) și, dacă a fost cazul, a redactării unor noi versiuni ale documentelor vizate a durat mai mult timp, necesitând, în general, mai multe schimburi de corespondență.

3.2. Termenul pentru răspunsul scris al Qualcomm la CO

12.

Prin scrisoarea de însoțire la care era anexată CO, întreprinderii Qualcomm i s-a acordat un termen de patru luni pentru a răspunde în scris la CO. Acest termen a fost stabilit luând în considerare, în special, dimensiunea și natura dosarului, conținutul CO și faptul că, la data adoptării CO, fusese adoptată și o comunicare privind obiecțiunile, adresată Qualcomm, în cazul AT.40220 – Qualcomm (plăți de exclusivitate). Termenul prevăzut în cazul AT.39711 urma să înceapă să curgă, în esență, de la data asigurării accesului la dosar. În urma unei solicitări din partea Qualcomm, DG Concurență a schimbat termenul pentru răspunsul scris al Qualcomm, stabilindu-l pentru data de 6 mai 2016.

13.

În scrisoarea care mi-a fost adresată la 18 aprilie 2016, menționată la punctul 11 de mai sus, Qualcomm nu a fost de acord cu termenul revizuit stabilit pentru 6 mai 2016, solicitând, de fapt, o perioadă suplimentară. Printr-un e-mail adresat Qualcomm la 29 aprilie 2016, am suspendat curgerea termenului pentru depunerea răspunsului scris al întreprinderii la CO.

14.

În decizia mea din 13 iulie 2016 (a se vedea punctul 11 de mai sus), am anulat această suspendare și am stabilit un nou termen pentru răspunsul scris al Qualcomm la CO: 15 august 2016. Qualcomm a transmis răspunsul său scris (denumit în continuare „răspunsul la CO”) la data respectivă.

3.3. Prima audiere

15.

La 10 noiembrie 2016, Qualcomm și-a dezvoltat argumentele în cadrul unei audieri pe care o solicitase în răspunsul la CO (9).

4. Persoana terță interesată

16.

În mai 2016, am admis o persoană terță interesată în procedura din cazul AT.39711, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 și cu articolul 5 din Decizia 2011/695/UE. În iulie 2016, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, DG Concurență a informat în scris respectiva persoană terță interesată cu privire la natura și obiectul procedurii (10) și a stabilit un termen în care aceasta să își poată face cunoscut punctul de vedere în scris. În august 2016, persoana terță interesată a indicat, printr-un e-mail adresat DG Concurență, că nu are de prezentat nicio observație. Aceasta nu a solicitat să participe la o audiere și nu a mai luat parte la procedurile din cazul AT.39711.

5. Măsuri suplimentare de investigație și litigii conexe

17.

În urma primei audieri, Comisia a întreprins măsuri suplimentare de investigație, în lumina răspunsului scris și oral al Qualcomm la CO.

18.

În special, la 30 ianuarie 2017, Comisia a trimis întreprinderii Qualcomm o cerere de informații în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Qualcomm nu a oferit niciun răspuns. La 31 martie 2017, Comisia a solicitat aceste informații printr-o decizie în temeiul articolului 18 alineatul (3) din regulamentul respectiv (denumită în continuare „decizia privind cererea de informații”). În 2017, Comisia a trimis, de asemenea, cereri de informații către Nvidia și către două părți terțe.

19.

Prin scrisoarea din 10 aprilie 2017, Qualcomm a solicitat o prelungire până la 28 iulie 2017 a termenului de răspuns la decizia privind cererea de informații. La 26 aprilie 2017, DG Concurență a respins argumentele prezentate în acea scrisoare, însă „din curtoazie” a permis Qualcomm să răspundă până la 26 mai 2017 la anumite întrebări din decizia privind cererea de informații și până la 9 iunie 2017 în legătură cu alte întrebări specificate în decizia respectivă.

20.

La 8 mai 2017, Qualcomm a contestat aceste termene în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia 2011/695/UE. Prin decizia din 15 mai 2017, le‐am revizuit, stabilind termenele la 16 și, respectiv, la 30 iunie 2017. Răspunsul pe fond al Qualcomm la decizia privind cererea de informații a respectat aceste termene revizuite.

21.

Ulterior, Comisia a adresat întrebări de clarificare întreprinderii Qualcomm. De asemenea, la 10 noiembrie 2017, Comisia a trimis Qualcomm o cerere suplimentară de informații în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

22.

La 13 iunie 2017, Qualcomm a depus o cerere de anulare a deciziei privind cererea de informații și a solicitat măsuri provizorii de restrângere a aplicării acesteia în așteptarea pronunțării unei hotărâri în acest sens. În iulie 2017, președintele Tribunalului a respins cererea de măsuri provizorii (11). În aprilie 2019, Tribunalul a respins acțiunea în anulare a întreprinderii Qualcomm (12).

6. Comunicarea suplimentară privind obiecțiunile

23.

La 19 iulie 2018, Comisia a adoptat o comunicare suplimentară privind obiecțiunile adresată Qualcomm (denumită în continuare „CSO”). Comparativ cu CO, CSO a susținut în special o durată mai scurtă a practicării prețurilor de ruinare și a utilizat o metodologie revizuită pentru efectuarea unei comparații între prețurile și costurile Qualcomm în ceea ce privește presupusele vânzări la prețuri de ruinare în cauză.

6.1. Accesul la dosar în urma CSO

24.

La 31 iulie 2018, DG Concurență a furnizat întreprinderii Qualcomm un dispozitiv electronic de stocare care conținea copii ale documentelor accesibile care au devenit parte din dosarul de investigație al Comisiei după adoptarea CO.

25.

Prin scrisoarea din 8 august 2018 adresată DG Concurență, Qualcomm a încercat să obțină, printre altele, accesul în continuare la documente care făceau parte din dosarul de investigație la momentul adoptării CO, dar, din cauza trecerii timpului – conform întreprinderii – nu se mai putea considera că acestea conțin informații cu adevărat confidențiale. Prin scrisoarea din 14 august 2018, DG Concurență a respins această solicitare. Aceasta a abordat și celelalte aspecte menționate în scrisoarea întreprinderii Qualcomm din 8 august 2018.

26.

La 19 septembrie 2018, am primit din partea Qualcomm o cerere motivată de acces suplimentar la dosar. Această cerere a fost, însă, semnificativ diferită de cea cu un caracter mai general, adresată DG Concurență la 8 august 2018 (a se vedea punctul 25 de mai sus). Având în vedere articolul 3 alineatul (7) și articolul 7 alineatul (1) din Decizia 2011/295/UE, am considerat că era prea devreme pentru a examina în mod independent cererea Qualcomm din 19 septembrie 2018. La 21 septembrie 2018, am informat Qualcomm prin e-mail că am transferat această cerere la DG Concurență.

27.

La 28 septembrie 2018, DG Concurență a răspuns la scrisoarea întreprinderii Qualcomm din 19 septembrie 2018. În special, DG Concurență a acordat un acces suplimentar la majoritatea documentelor enumerate de Qualcomm și a explicat că pasajele prelucrate care figurează în versiunile originale ale anumitor documente din dosarul de investigație sunt urmarea solicitărilor formulate de Nvidia legate de secretul profesional al avocatului (denumit în continuare „SPA”).

28.

Printr-o scrisoare adresată DG Concurență la 4 octombrie 2018, Qualcomm a formulat o serie de plângeri, inspirate în mare parte de explicațiile DG Concurență din 28 septembrie 2018 privind solicitările Nvidia legate de SPA. DG Concurență a răspuns prin scrisoarea din 9 octombrie 2018.

29.

La 12 octombrie 2018, Qualcomm mi-a adresat în scris, în esență, trei cereri: (i) să solicit DG Concurență „să confirme dacă a constatat că […] pasajele prelucrate din [documentele specificate aveau] la bază afirmații solide legate de SPA [...]”; (ii) „accesul la versiunile neprelucrate” ale documentelor specificate, aversiunile prelucrate ale acestor documente fiind deja în posesia Qualcomm; și (iii) să solicit DG Concurență „să soluționeze cererea Qualcomm de a primi toate documentele care, spre deosebire de ceea ce indic[a] [i]ndexul [dosarului] [erau], de fapt, accesibile”.

30.

În decizia mea din data de 7 noiembrie 2018, am explicat că prima solicitare a Qualcomm descrisă la punctul 29 de mai sus nu se referea la accesul la dosar și că consilierul-auditor nu are competențe decizionale pentru a dispune un astfel de demers. În ceea ce privește a doua solicitare descrisă la punctul 29 de mai sus, am considerat-o îndeplinită până la momentul adoptării acestei decizii, deoarece cele două părți terțe vizate renunțaseră, până la momentul respectiv, la cererile lor relevante în materie de confidențialitate. Am aprobat a treia solicitare a întreprinderii Qualcomm. Prin urmare, la 8 noiembrie 2018, DG Concurență a trimis întreprinderii Qualcomm o nouă scrisoare, explicând în esență că indexul dosarului de investigație era corect.

6.2. Termenul pentru răspunsul scris al Qualcomm la CSO

31.

Comisia a acordat inițial întreprinderii Qualcomm opt săptămâni pentru a răspunde în scris la CSO. La 2 august 2018, Qualcomm a solicitat DG Concurență o perioadă suplimentară de „cel puțin […] încă trei luni începând din ziua lucrătoare următoare celei în care s-a acordat accesul efectiv la dosar”. Prin scrisoarea din 9 august 2018, DG Concurență a acordat Qualcomm, „din curtoazie”, o prelungire de două săptămâni, termenul fiind stabilit la 10 octombrie 2018.

32.

Nemulțumită, la 14 august 2018, întreprinderea Qualcomm a solicitat, în temeiul articolului 9 din Decizia 2011/695/UE, „o prelungire a termenului până la 23 decembrie 2018”. Prin decizia din 20 august 2018, consilierul-auditor (13) a stabilit data de 22 octombrie 2018 ca termen revizuit.

33.

Qualcomm a trimis răspunsul său scris la CSO (denumit în continuare „răspunsul la CSO”) la termenul revizuit.

6.3. A doua audiere și aspectele conexe

34.

În răspunsul la CSO, Qualcomm a solicitat o audiere.

35.

Această a doua audiere a fost inițial programată să aibă loc marți, 11 decembrie 2018. Vineri, 7 decembrie 2018, Qualcomm a încercat să obțină amânarea acestei audieri până la începutul lunii ianuarie 2019. Având în vedere motivele specifice ale Qualcomm, am reprogramat audierea la 10 ianuarie 2019. La 19 decembrie 2018, consilierul-auditor a respins cererea ulterioară a Qualcomm de a reprograma audierea în săptămâna următoare din ianuarie 2019 (14). În consecință, a doua audiere a avut loc la 10 ianuarie 2019.

36.

La 25 aprilie 2019, Qualcomm, din proprie inițiativă, a transmis Comisiei „observații ulterioare audierii [celei de a doua]”.

7. Scrisoarea de expunere a faptelor

37.

La 22 februarie 2019, Comisia a trimis Qualcomm o „scrisoare de expunere a faptelor”. Această comunicare (denumită în continuare „scrisoarea de expunere a faptelor”) a urmărit: (i) să ofere întreprinderii Qualcomm clarificări cu privire la anumite elemente prevăzute în CSO cu care Qualcomm nu a fost de acord în răspunsul la CSO; (ii) să informeze Qualcomm cu privire la dovezile preexistente care nu au fost invocate în mod expres în CO sau în CSO; și (iii) să aducă în atenția întreprinderii Qualcomm actualizări minore ale analizei prețuri-costuri din CSO.

7.1. Accesul la dosar în legătură cu scrisoarea de expunere a faptelor

38.

Scrisoarea de expunere a faptelor a inclus o anexă care conținea „versiunile accesibile ale tuturor documentelor care reflectau contactele cu părțile terțe înregistrate în dosarul cazului de la adoptarea CSO [care] nu fuseseră furnizate Qualcomm anterior, precum și alte două documente”.

39.

Unul dintre aceste „alte două documente” era versiunea originală (neprelucrată) a unei foi de calcul în legătură cu care autorul acesteia, înainte de decizia mea menționată la punctul 30 de mai sus, renunțase la cererile în materie de confidențialitate (denumită în continuare „versiunea completă a foii de calcul”), dar care, din cauza unei „erori de transmitere”, fusese trimisă întreprinderii Qualcomm la 19 octombrie 2018 în versiunea sa anterioară, prelucrată, și nu în forma sa originală completă (a se vedea punctele 53 și 54 de mai jos).

7.2. Termenul de răspuns la scrisoarea de expunere a faptelor

40.

Termenul inițial de răspuns la scrisoarea de expunere a faptelor era 12 martie 2019. Printr-o scrisoare adresată Qualcomm la 8 martie 2019, DG Concurență a amânat acest termen până vineri, 22 martie 2019, „din curtoazie”, chiar dacă a considerat nefondate argumentele întreprinderii din cererea de prelungire, datată 1 martie 2019.

41.

Prin e-mailul din 12 martie 2019, am respins cererea Qualcomm din 8 martie 2019 pentru o prelungire până la 9 aprilie 2019 a termenului de răspuns la scrisoarea de expunere a faptelor.

42.

DG Concurență a admis ulterior cererea întreprinderii Qualcomm, din 19 martie 2019, de a i se permite să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de expunere a faptelor până luni, 25 martie 2019. Qualcomm a furnizat aceste observații duminică, 24 martie 2019.

7.3. Respingerea cererii Qualcomm privind o a treia audiere

43.

În observațiile sale privind scrisoarea de expunere a faptelor. Qualcomm a susținut, printre altele, că scrisoarea de expunere a faptelor „nu era, în esență, o scrisoare de expunere a faptelor”, ci o „comunicare suplimentară privind obiecțiunile”. Într-o notă de subsol a acestor observații, Qualcomm a solicitat, în consecință, o altă audiere.

44.

Printr-un e-mail adresat Qualcomm la 26 aprilie 2019, am respins afirmația și solicitarea respectivă (15).

8. Aspecte procedurale aduse în discuție de Qualcomm

8.1. Presupusa insuficiență a termenelor

8.1.1. Termenul de răspuns la CO

45.

În răspunsul la CO, întreprinderea s-a plâns, printre altele, că termenul prelungit pentru a răspunde în scris la CO nu a fost suficient pentru a se asigura că răspunsul a fost redactat într-o manieră satisfăcătoare pentru Qualcomm. În special, întreprinderea Qualcomm a susținut că este disproporționat și contrar principiilor fundamentale ale dreptului UE – cum ar fi dreptul la apărare și la egalitatea armelor – să fie obligată să-și pregătească apărarea într-un interval de timp descris în răspunsul la CO drept „perioada suplimentară permisă de consilierul-auditor pentru a răspunde la CO odată ce a «repornit cronometrul» la 13 iulie 2016”.

46.

După cum reiese din punctele 9-14 de mai sus și contrar celor sugerate de răspunsul la CO, în cele din urmă, Qualcomm a avut la dispoziție mai mult de opt luni pentru a-și pregăti răspunsul la CO. Această perioadă pare să fi fost suficientă pentru ca întreprinderea să își exercite în mod efectiv dreptul de a fi audiată în scris, (16) având în vedere necesitatea de a evita întârzierile nejustificate în procedură (17) și indiferent de faptul că, timp de peste șase luni din această perioadă, Qualcomm și-a pregătit, de asemenea, răspunsul la o comunicare separată privind obiecțiunile, adoptată în aceeași zi cu CO, în cazul AT.40220 – Qualcomm (exclusivitate).

47.

Sugestia din răspunsul la CO legată de un termen de răspuns necorespunzător și „disproporționat” se bazează pe sugestia că Qualcomm ar fi putut începe să lucreze la răspunsul la CO doar după ce eu am anulat suspendarea termenului pentru furnizarea răspunsului la CO la 13 iulie 2016. Totuși, de la primirea CO, la începutul lunii decembrie 2015, Qualcomm și-ar fi putut începe și perfecționa pregătirea răspunsului la CO.

8.1.2. Termenul de răspuns la CSO

48.

În răspunsul la CSO, Qualcomm s-a plâns că perioada totală acordată de Comisie pentru răspunsul la CSO a fost „insuficientă și disproporționată”. Răspunsul la CSO nu precizează, însă, din ce puncte de vedere a considerat Qualcomm că termenul revizuit pentru răspunsul la CSO a fost „insuficient” sau că dreptul său la apărare a fost periclitat. În decizia de prelungire din 20 august 2018, menționată la punctul 32 de mai sus, consilierul-auditor luase deja în considerare nivelul modificărilor din cazul AT.39711, generat de CSO. În ceea ce privește sugestia Qualcomm potrivit căreia perioada acordată pentru răspunsul la CSO a fost „disproporționată”, simpla juxtapunere în răspunsul la CSO a descrierii măsurilor luate de Qualcomm pentru respectarea termenului și a intervalului dintre prima audiere și CSO nu poate demonstra ceea ce Qualcomm părea să considere drept o disproporție ilegală între perioada de timp necesară pentru a răspunde la CSO și perioada în care Comisia a parcurs toate etapele care au condus la emiterea CSO.

8.2. Accesul la dosar

8.2.1. Accesul la dosar în urma CO

49.

În răspunsul la CO, Qualcomm s-a plâns cu privire la amploarea prelucrărilor din motive de confidențialitate din documentele furnizate inițial întreprinderii în scopul accesării dosarului. Totuși, în răspunsul la CO s-a admis că, „[î]n urma examinării efectuate de consilierul-auditor [care a dus la decizia mea din 13 iulie 2016], Qualcomm a primit versiuni mai puțin prelucrate ale documentelor din dosarul cazului”. De asemenea, răspunsul la CO a admis, în esență, că această examinare a rezolvat problema legitimității cererilor în materie de confidențialitate menținute de terți în ceea ce privește documentele respective.

8.2.2. Accesul la dosar în urma CSO

50.

În răspunsul la CSO s-a susținut că o încălcare a dreptului la apărare al Qualcomm, rezultând din ceea ce aceasta a considerat a fi o perioadă insuficientă pentru a răspunde la CSO (a se vedea punctul 48 de mai sus), a fost „agravată de numeroasele probleme legate de accesul la dosar, dintre care unele rămân [au rămas] nerezolvate”.

51.

Nu este clar care erau problemele legate de accesul la dosar pe care Qualcomm le considera „rămase nerezolvate”. Răspunsul la CSO nu a ridicat nicio astfel de problemă care să nu fi fost deja abordată de Comisie înainte de prezentarea de către Qualcomm a răspunsului la CSO. Răspunsul la CSO conținea, în esență, simpla afirmație că, coroborat cu ceea ce Qualcomm considera a fi o perioadă necorespunzătoare pentru a răspunde la CSO, problemele legate de accesul la dosar descrise în răspunsul respectiv au îngrădit în mod semnificativ și iremediabil capacitatea întreprinderii de a se apăra.

8.2.3. Transmiterea cu întârziere a versiunii complete a foii de calcul

52.

În răspunsul la CSO s-a sugerat că versiunea completă a documentului calificat drept „esențial” a fost pusă la dispoziția întreprinderii Qualcomm în mod necorespunzător, cu doar o zi lucrătoare înainte de termenul pentru transmiterea răspunsului la CSO. Cu toate acestea, raționamentul de fond din răspunsul la CSO, aparent bazat pe această versiune a documentului respectiv, ar fi putut la fel de ușor să se bazeze pe versiunea prelucrată a aceluiași document, accesibilă anterior.

53.

Într-adevăr, s-a constatat mai târziu că raționamentul respectiv s-a bazat, de fapt, pe versiunea prelucrată accesibilă anterior. Acest lucru a fost urmarea faptului că documentul în cauză este versiunea completă a foii de calcul, care, după cum s-a indicat la punctul 39 de mai sus, a fost trimisă în forma sa originală către Qualcomm abia după trimiterea răspunsului la CSO.

54.

Potrivit răspunsului Qualcomm la scrisoarea de expunere a faptelor, transmiterea „cu întârziere” a versiunii complete a foii de calcul complete a periclitat dreptul la apărare al întreprinderii. Cu toate acestea, dat fiind faptul că Qualcomm nu a făcut, în niciun moment, observații legate în mod specific de informațiile prelucrate din versiunea accesibilă anterior a documentului respectiv, această afirmație este neîntemeiată.

8.3. Afirmația privind neefectuarea unei investigații adecvate și în timp util

55.

În răspunsul la CSO se susține că investigația Comisiei a fost gestionată defectuos și neobișnuit de lungă, afectând astfel capacitatea Qualcomm de a se apăra în mod corespunzător.

56.

Caracterul rezonabil al duratei unei proceduri administrative trebuie să fie apreciat, dacă este cazul, de instanțele UE, având în vedere circumstanțele specifice fiecărui caz și, în special, contextul cazului, diversele etape procedurale urmate, complexitatea cazului, importanța sa pentru diferitele părți implicate, precum și comportamentul părții interesate și al Comisiei (18). Această listă de criterii nu este însă exhaustivă, iar aprecierea caracterului rezonabil al perioadei în cauză nu necesită o examinare sistematică a circumstanțelor cazului din perspectiva fiecăreia dintre acestea, în cazul în care durata procedurii pare justificată din perspectiva uneia dintre acestea. Scopul acestor criterii este de a stabili dacă perioada de soluționare a unui caz este justificată. Astfel, complexitatea cazului sau comportamentul dilatoriu al părții vizate se poate reține pentru a justifica o durată care poate părea, la prima vedere, prea lungă (19).

57.

În cazul de față, nu mi se pare că durata procedurii a adus atingere exercitării efective a dreptului la apărare al Qualcomm. Printre altele, cazul a fost tehnic și relativ complex de la început. După cum reiese din punctele 2-4 de mai sus, plângerea adresată Comisiei în 2009 și revizuită în 2010 susținea existența unui comportament abuziv al Qualcomm din diferite puncte de vedere, dar abia în 2012 suspiciunea de practicare a prețurilor de ruinare a ajuns în prim-planul acuzațiilor reclamantului și al investigației Comisiei. Plângerile întreprinderii Qualcomm potrivit cărora trecerea timpului i-a îngreunat apărarea trebuie apreciate având în vedere faptul că, astfel cum a observat deja Tribunalul în contextul cazului AT.39711 (a se vedea punctul 22 mai sus), deoarece Qualcomm primise cereri de informații în temeiul articolului 18 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 începând cu 7 iunie 2010, întreprinderii îi revenea cel puțin începând de la acea dată, obligația de a acționa cu diligență pentru a lua toate măsurile necesare în vederea conservării probelor la care ar fi avut acces în mod rezonabil (20). În orice caz, trecerea timpului nu pare să fi împiedicat Qualcomm în mod nejustificat să își execute apărarea. De exemplu, criticile formulate de întreprinderea Qualcomm în exercitarea dreptului său de a fi audiată în ceea ce privește CO au determinat Comisia să își perfecționeze cazul, astfel cum se permite prin jurisprudența relevantă (a se vedea punctul 59 de mai jos). La rândul lor, elaborarea CSO și audierea răspunsului Qualcomm la aceasta au prelungit în mod inevitabil durata procedurii, fără ca această durată să devină nerezonabilă.

8.4. Afirmații privind părtinirea investigatorului și ancheta inechitabilă

58.

Afirmând că Qualcomm avea așteptări legitime că: (i) Comisia va fi finalizat procesul de constatare a faptelor până la data CO; și (ii) Comisia își va înceta investigația după prima audiere, răspunsul la CSO a susținut că CSO a reprezentat „produsul părtinirii evidente a investigatorului”. Potrivit Qualcomm, Comisia s-a angajat într-o cercetare foarte extinsă după prima audiere, atunci când ar fi trebuit să-și încheie investigația după ce Qualcomm a subminat cazul CO. În aceeași ordine de idei: (i) în răspunsul Qualcomm la scrisoarea de expunere a faptelor se afirmă că cazul împotriva Qualcomm este rezultatul unei investigații părtinitoare și inechitabile; și (ii) transmiterea de către Qualcomm a „observațiilor ulterioare” menționate la punctul 36 de mai sus pun la îndoială obiectivitatea celei de a doua audieri și a investigației în cazul AT.39711, în general.

59.

Afirmațiile Qualcomm privind așteptările legitime sunt neîntemeiate. În plus, simplul fapt că Comisia, în special în ceea ce privește aspectele invocate de Qualcomm ca răspuns la CO, și-a continuat investigația după prima audiere nu este, în sine, de natură să indice părtinirea investigatorului. Într-adevăr, din jurisprudență rezultă că, întrucât Comisia trebuie să țină cont de factorii care rezultă din procedura administrativă, fie pentru a renunța la obiecțiile care s-au dovedit a fi nefondate, fie pentru a-și modifica și completa argumentele, atât în fapt, cât și în drept, aceasta are dreptul de a modifica (aspectele) cazul(ui) său, dacă este necesar prin intermediul unei comunicări suplimentare privind obiecțiunile (21). De asemenea, trebuie să se țină cont de faptul că, atunci când un caz se întemeiază pe plângeri oficiale, precum cazul AT.39711, nu se poate renunța la el pur și simplu fără a respinge plângerile respective.

8.5. Afirmațiile conform cărora CSO reprezintă un abuz de putere din partea Comisiei și o încălcare a obligației de bună administrare

60.

Potrivit răspunsului la CSO, deoarece CSO „este rezultatul unei administrări necorespunzătoare și al părtinirii investigatorului”, aceasta reprezintă „o utilizare greșită a competențelor de investigație ale Comisiei”. În mod similar, Qualcomm a afirmat că Comisia și-a încălcat obligația de bună administrare în sensul articolului 41 din cartă, întrucât CSO reprezintă o dovadă a administrării defectuoase și a părtinirii investigatorului.

61.

Rezultă din punctele 45-59 de mai sus că afirmațiile Qualcomm privind administrarea defectuoasă și părtinirea investigatorului nu sunt convingătoare. Prin urmare, nici aceste afirmații secundare nu sunt convingătoare.

Observații finale

62.

Având în vedere observațiile prezentate de Qualcomm, proiectul de decizie, printre altele, consideră întreprinderea Qualcomm răspunzătoare pentru o încălcare a legii de durată mai scurtă decât cea invocată în CO.

63.

În conformitate cu articolul 16 din Decizia 2011/695/UE, am analizat dacă proiectul de decizie se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care întreprinderii Qualcomm i s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. Am ajuns la o concluzie afirmativă.

64.

În general, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost respectată în acest caz.

Bruxelles, 16 iulie 2019.

Joos STRAGIER

(1) În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) (denumită în continuare „Decizia 2011/695/UE”).

(2) Acestea sunt „chipseturi de bandă de bază” (componente care contribuie la conectivitatea mobilă a dispozitivelor de comunicații celulare) care implementează și respectă standardul „sistemului universal de telecomunicații mobile” al tehnologiei comunicațiilor celulare.

(3) În mai 2011, Icera a fost achiziționată de Nvidia Inc. (denumită în continuare „Nvidia”) și a devenit o filială deținută în întregime de aceasta din urmă, care, astfel, și-a asumat poziția de reclamant a întreprinderii Icera.

(4) Domnul Wouter Wils a fost consilierul-auditor în acest caz până la 3 decembrie 2015.

(5) Consilierul-auditor a prelungit termenul respectiv până la 18 noiembrie 2013. La o solicitare ulterioară din partea Qualcomm, DG Concurență a mai prelungit acest termen până la 2 decembrie 2013.

(6) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(7) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/1348 al Comisiei din 3 august 2015 (JO L 208, 5.8.2015, p. 3).

(8) Astfel cum impune, în special, Hotărârea din 24 iunie 1986 în cauza 53/85, Akzo Chemie/Comisia, EU:C:1986:256, punctele 30 și 31.

(9) Nvidia/Icera a participat, de asemenea, la această audiere.

(10) Prin intermediul unui rezumat neconfidențial al CO.

(11) Ordonanța din 12 iulie 2017, Qualcomm și Qualcomm Europe/Comisia, T-371/17 R, EU:T:2017:485.

(12) Hotărârea din 9 aprilie 2019, Qualcomm și Qualcomm Europe/Comisia, T-371/17, EU:T:2019:232.

(13) În lipsa mea, domnul Wils a luat această decizie.

(14) În lipsa mea, domnul Wils a luat această decizie.

(15) Spre deosebire de o comunicare (suplimentară) privind obiecțiunile, o scrisoare de expunere a faptelor nu generează pentru destinatarii acesteia dreptul de a-și dezvolta argumentele din răspunsul scris în cadrul unei audieri.

(16) Până la 8 iulie 2016, Qualcomm a primit în mai multe etape accesul la toate materialele suplimentare din dosar la care am considerat, în decizia mea din 13 iulie 2016, că avea dreptul.

(17) Această necesitate se numără printre aspectele pe care consilierul-auditor trebuie să le ia în considerare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, atunci când decide dacă este necesară o prelungire a unui termen de răspuns în scris la o comunicare privind obiecțiunile.

(18) A se vedea în acest sens, printre altele, hotărârile din 15 octombrie 2002, Limburgse Vinyl Maatschappij și alții/Comisia, C-238/99 P, C-244/99 P, C-245/99 P, C-247/99 P, de la C-250/99 P la C-252/99 P și C-254/99 P, EU:C:2002:582, punctul 187, și din 8 septembrie 2016, Merck/Comisia, T-470/13, EU:T:2016:452, punctul 471.

(19) A se vedea Hotărârea din 15 octombrie 2002, Limburgse Vinyl Maatschappij și alții/Comisia, C-238/99 P, C-244/99 P, C-245/99 P, C-247/99 P, de la C-250/99 P la C-252/99 P și C-254/99 P, EU:C:2002:582, punctul 188.

(20) A se vedea Hotărârea din 9 aprilie 2019, Qualcomm și Qualcomm Europe/Comisia, T-371/17, EU:T:2019:232, punctul 136.

(21) A se vedea în acest sens, în special, hotărârile din 14 iulie 1972, Bayer/Comisia, 51/69, EU:C:1972:72, punctul 11; din 11 noiembrie 1981, IBM/Comisia, 60/81, EU:C:1981:264, punctul 18; din 21 septembrie 2006, JCB Service/Comisia, C-167/04 P, EU:C:2006:594, punctele 100 și 101; și din 13 iulie 2011, Polimeri Europe/Comisia, T-59/07, EU:T:2011:361, punctul 73.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

6.11.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/30

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 375/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„QUESO DE VALDEÓN”

No UE: PGI-ES-0267-AM01 — 5.7.2018

AOP ( )

IGP (X)

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Denumirea grupului: Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida „Queso de Valdeón”

Adresă: C/El Cantón, s/n24915 Posada de Valdeón (León)SPANIA

Tel. +34 987740514

E-mail: quesosv@quesospicosdeeuropa.com

Grupul solicitant reprezintă interesele colective ale producătorilor de brânză „Queso de Valdeón” și are un interes legitim să solicite modificarea caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Queso de Valdeón”; grupul promovează, de asemenea, protecția acestei indicații geografice.

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☐	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☐

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele (structura de control)

4. Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificări

Modificarea 1

Rubrica „Descrierea produsului”

Justificarea modificării

La primul paragraf este descrisă brânza mai detaliat, pentru o mai bună definire a caracteristicilor produsului.

Această modificare se referă la punctul 4.2 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

Modificare propusă

Brânzeturile care beneficiază de indicația geografică protejată „Queso de Valdeón” sunt brânzeturi cu mucegai, grase, obținute din lapte de vacă sau dintr-un amestec de lapte de vacă și lapte de oaie și/sau de capră, crud sau pasteurizat, prin coagulare lactică și enzimatică; brânzeturile obținute din lapte crud sunt maturate timp de cel puțin două luni, iar cele obținute din lapte pasteurizat sunt maturate timp de cel puțin o lună. Produsul se prezintă sub forma unei roți de brânză sau sub formă de brânză frământată.

Modificarea 2

Rubrica „Descrierea produsului”

Justificarea modificării

Intervalul greutății unei roți de brânză este puțin mai mare (de la 0,5 kg-3 kg la 0,2 kg-3 kg). Această creștere nu afectează caracteristicile produsului „Queso de Valdeón”. Modificarea a fost realizată deoarece obiceiurile alimentare ale consumatorilor s-au schimbat ca urmare a schimbărilor socio-demografice, care au modificat modul de consum. Una dintre aceste schimbări constă în cererea de alimente în formate mai mici, datorată reducerii numărului de membri ai familiilor.

Acest paragraf prevede, de asemenea, că brânza poate fi comercializată în porții.

Pe de altă parte, utilizarea sporită în cadrul diferitor unități (de exemplu, hoteluri, lanțuri de vânzare cu amănuntul și industrie) a unor ingrediente care beneficiază de mărci de calitate a condus la o creștere a cererii de ambalaje cu greutate mai mare în ceea ce privește ingredientele care nu sunt solide, cum ar fi brânza frământată care beneficiază de această IGP. În consecință, intervalul greutății nete a ambalajului brânzei frământate a crescut până la 6 kg.

Ținând seama de această cerere, grupul trebuie să găsească noi modalități de a-și comercializa produsele, care să fie adaptate la tendințele și la cerințele pieței, însă fără a reduce calitatea produselor.

Aceste modificări se referă la punctul 4.2 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

Caracteristicile roții de brânză

—

Caracteristici morfologice:

—	formă cilindrică, partea superioară și cea inferioară fiind ușor concave;

—	înălțime maximă de 15 cm și diametru maxim de 25 cm;

—	greutate cuprinsă între 0,5 și 3 kg.

Caracteristicile brânzei frământate

—	Caracteristici morfologice

Produsul este comercializat în ambalaje cu un conținut net cuprins între 20 g și 1,5 kg.

Brânza frământată este perfect omogenă și nu are niciun fel de crustă.

Modificare propusă

Caracteristicile roții de brânză

—

Caracteristici morfologice:

—	formă cilindrică, partea superioară și cea inferioară fiind ușor concave;

—	înălțime maximă de 15 cm și diametru maxim de 25 cm;

—	greutate cuprinsă între 0,2 și 3 kg.

—	brânza poate fi comercializată și porționată.

Caracteristicile brânzei frământate

—	Caracteristici morfologice

Produsul este comercializat în ambalaje cu un conținut net cuprins între 20 g și 6 kg. Ambalajele cu un conținut net între 1,5 kg și 6 kg sunt destinate exclusiv unităților de alimentație publică, lanțurilor de vânzare cu amănuntul și industriei.

Brânza frământată este perfect omogenă și nu are niciun fel de crustă.

Modificarea 3

Rubrica „Descrierea produsului” 1. - Caracteristicile roții de brânză

Justificarea modificării

Se elimină ultimul paragraf al rubricii, care indică diferitele modalități de prezentare a brânzei. Se consideră că este mai adecvat să se includă aceste clarificări în rubrica 3.2 pentru a indica faptul că brânzeturile pot fi vândute în porții, precum și în rubrica 3.6 privind etichetarea, care va include posibilitatea de a comercializa produsul în porții, cu condiția să fie ambalat, iar consumatorul să poată cunoaște proveniența acestuia.

A fost eliminată descrierea procesului de obținere a porțiilor, precum și a greutății acestora, pentru a răspunde cererii de formate mai mici din partea consumatorilor, deoarece calitatea produsului „Queso de Valdeón” nu este afectată nici de un format mai mic de 250 g și nici de forma porțiilor.

Această modificare se referă la punctul 4.2 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Textul eliminat din caietul de sarcini

Roțile de brânză pot fi comercializate și sub formă de porții obținute prin secționarea transversală a produsului urmând razele cilindrului; crusta naturală este păstrată, iar greutatea minimă este de 250 g.

Modificarea 4

Rubrica „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică”

Justificarea modificării

Această rubrică a fost reformulată, în principal pentru a-i îmbunătăți lizibilitatea și a o adapta la reglementările în vigoare.

Au fost eliminate referirile la autorizare sau la controlul efectuat de Consiliul de reglementare, pentru a nu se contribui la restricționarea liberei circulații a bunurilor și la libera prestare a serviciilor.

Această modificare se referă la punctul 4.4 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

—	Brânzeturile trebuie să provină exclusiv din fabrici de brânzeturi și din camere de maturare înscrise în registrele Consiliului de reglementare.

—	Fabricile de brânzeturi și camerele de maturare trebuie să facă obiectul unei evaluări inițiale, în momentul înscrierii lor în registrele Consiliului de reglementare, precum și al unor evaluări periodice în vederea menținerii lor în registrele respective.

—	Brânzeturile trebuie să fie produse în conformitate cu metoda descrisă în prezentul caiet de sarcini.

—	Sunt introduse pe piață numai brânzeturile care au trecut prin toate controalele prevăzute de procedură, cu garanția originii certificată de marca de conformitate a Consiliului de reglementare.

—	Numărul de contraetichete furnizate de Consiliul de reglementare industriei brânzeturilor se va calcula pe baza cantităților de lapte produse și a greutății diferitelor tipuri de brânză.

—	Controalele și evaluările periodice trebuie să se bazeze pe analizele laptelui în momentul ajungerii acestuia în vana de coagulare, pe inspecția metodei de obținere, pe examinarea documentației, pe controlul stocurilor și pe prelevarea de eșantioane din produsul final.

—	În cazul unor eventuale nereguli, Consiliul de reglementare va aplica, dacă este cazul, normele privind sancțiunile prevăzute de regulamentul său de procedură.

—	Consiliul de reglementare are un registru, nominal și cantitativ, al mărcilor de identificare numerotate, al atestatelor de proprietate și al certificatelor emise.

Modificare propusă

—	Brânzeturile trebuie să provină exclusiv din fabrici de brânzeturi și din camere de maturare înscrise în registre și controlate.

—	Fabricile de brânzeturi și camerele de maturare trebuie să facă obiectul unei evaluări inițiale, în momentul înscrierii lor în registre, precum și al unor evaluări periodice în vederea menținerii lor în registrele respective.

—	Brânzeturile trebuie să fie produse în conformitate cu metoda descrisă la litera E în prezentul caiet de sarcini.

—	Sunt introduse pe piață numai brânzeturile care au trecut prin toate controalele prevăzute pe parcursul procesului de fabricare, cu garanția originii certificată printr-o etichetare care menționează indicația geografică protejată.

—	Controalele și evaluările periodice trebuie să se bazeze pe analizele laptelui în momentul ajungerii acestuia în vana de coagulare, pe inspecția metodei de obținere, pe examinarea documentației, pe controlul stocurilor și pe prelevarea de eșantioane din produsul final.

—

Toți operatorii trebuie să poată stabili:

(a)	furnizorul, cantitatea și originea întregii cantități de lapte primite;

(b)	destinatarul, cantitatea și destinația tuturor brânzeturilor etichetate;

(c)	corelațiile dintre laptele primit menționat la litera (a) și fiecare lot de brânzeturi etichetat menționat la litera (b).

Modificarea 5

Rubrica „Metoda de obținere”

Justificarea modificării

Perioada minimă de maturare a brânzeturilor obținute din lapte pasteurizat a fost modificată de la o lună și jumătate la o lună. Această scădere, care este adaptată la reducerea greutății roților de brânză, nu afectează procesele naturale de maturare și nici caracteristicile finale ale produsului.

Această modificare se referă la punctul 4.5 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

Perioada de maturare este de minimum două luni pentru brânzeturile obținute din lapte crud și de minimum o lună și jumătate pentru brânzeturile obținute din lapte pasteurizat.

Modificare propusă

Perioada de maturare este de minimum două luni pentru brânzeturile obținute din lapte crud și de minimum o lună pentru brânzeturile obținute din lapte pasteurizat.

Modificarea 6

Rubrica „Metoda de obținere”

Justificarea modificării

Se elimină textul privind etichetele și contraetichetele brânzeturilor, deoarece este adecvat să se includă aceste informații în rubrica „Etichetare”. A se vedea textul inclus în modificarea rubricii „Etichetarea”, care indică noua amplasare a textului menționat în caietul de sarcini.

Această modificare nu se referă la niciun punct din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Textul eliminat din secțiunea „Metoda de obținere” din caietul de sarcini

Etichetele și contraetichetele sunt aplicate pe roțile de brânză și pe ambalajele care conțin brânză frământată în ultimul moment, înainte de punerea produselor pe piață.

Modificarea 7

Rubrica „Etichetarea”

Justificarea modificării

Sunt mutate în această rubrică toate referirile la posibilitatea de a comercializa produsul sub formă de roți de brânză, de brânză frământată sau de brânză porționată, cu condiția ca produsul să fie ambalat, iar consumatorul să poată cunoaște proveniența acestuia.

Se elimină referirile la autorizare sau la controlul efectuat de Consiliul de reglementare, pentru a nu se contribui la o restricționare a liberei circulații.

Sunt oferite precizări referitoare la conținutul unora dintre mențiunile obligatorii care trebuie incluse și este adăugat logoul indicației geografice protejate, care nu apare în caietul de sarcini în vigoare.

Este inclus textul eliminat din rubrica „Metoda de producție”, prevăzut de modificarea 6.

Textul este reorganizat, pentru a se asigura o mai bună înțelegere.

Această modificare se referă la punctul 4.8 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

Pe etichetele comerciale specifice fiecărei societăți înscrise în registre, trebuie să fie vizibile cuvintele „Indicación Geográfica Protegida «Queso de Valdeón»”, precum și logoul Consiliului de reglementare. Acestea trebuie să fie autorizate de Consiliul de reglementare.

De asemenea, acestea trebuie să fie însoțite de marca de conformitate a indicației geografice protejate, care este contraeticheta numerotată, emisă de Consiliul de reglementare. Această marcă de conformitate garantează trasabilitatea produsului.

Contraeticheta numerotată trebuie să fie plasată astfel încât să nu poată fi reutilizată. Aceasta trebuie să conțină mențiunea „Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida «Queso de Valdeón»” și logoul Consiliului de reglementare.

Consiliul de reglementare trebuie să definească în manualul său de calitate norme complementare privind utilizarea mărcii în conformitate cu indicația geografică protejată, referitoare la dimensiunea și la amplasarea acesteia pe produs.

Modificare propusă

Produsul „Queso de Valdeón” poate fi prezentat, în vederea comercializării, sub formă de roți de brânză, de brânză frământată sau de brânză porționată, cu condiția ca produsul să fie ambalat, iar consumatorul să poată cunoaște proveniența acestuia.

Etichetele comerciale utilizate pentru comercializarea produsului protejat trebuie să conțină denumirea și logoul indicației geografice protejate.

Roțile de brânză și brânza frământată trebuie să poarte o contraetichetă, cu un număr de serie individual. Această contraetichetă trebuie să conțină denumirea și logoul indicației geografice protejate.

Eticheta brânzeturilor comercializate sub formă de porții trebuie să conțină, în vederea identificării produsului, denumirea și logoul indicației geografice protejate, precum și referințe care să permită cunoașterea provenienței brânzeturilor.

Etichetele și contraetichetele sunt aplicate pe roțile de brânză și pe ambalajele care conțin brânză frământată înainte de punerea produselor pe piață.

Logoul IGP este următorul:

Modificarea 8

Rubrica „Structura de control”

Justificarea modificării

Organismul de control este Instituto Tecnológico Agrario de Castilla y León (Institutul de tehnologie agricolă din Castilia și Leon), în calitate de autoritate competentă.

Această modificare se referă la punctul 4.7 din documentul unic inițial sau dintr-un document echivalent.

Formularea din caietul de sarcini actual

Denumire: Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida „Queso de Valdeón”

Adresă: C/El Cantón, s/n. 24915-Posada de Valdeón (León)

Telefon: + 34 987 740 514

Fax + 34 987 740 568

Consiliul de reglementare a indicației geografice protejate „Queso de Valdeón” este în măsură să respecte standardul EN-45011 „Cerințe generale pentru organismele care aplică sisteme de certificare a produselor”.

Modificare propusă

Instituto Tecnológico Agrario de Castilla y León

Ctra. de Burgos Km 119. Finca Zamadueñas

47071 Valladolid (SPAIN)

Tel. +34 983412034

Fax + 34 983412040

E-mail: controloficial@itacyl.es

Verificarea respectării condițiilor descrise în prezentul caiet de sarcini al indicației geografice protejate „Queso de Valdeón” este responsabilitatea Instituto Tecnológico Agrario de Castilla y León, mai precis a subdirecției pentru calitatea și promovarea alimentelor, în conformitate cu articolul 139 din Legea nr. 1/2014 din 19 martie 2014 privind agricultura din Castilia și Leon.

DOCUMENT UNIC

„Queso de Valdeón”

Nr. UE: PGI-ES-0267-AM01 – 5.7.2018

DOP ( )

IGP (X)

1. Denumirea

„Queso de Valdeón”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Caracteristicile roții de brânză

Caracteristici morfologice

Formă cilindrică, partea superioară și cea inferioară fiind ușor concave.

Înălțime maximă de 15 cm și diametru maxim de 25 cm.

Greutate cuprinsă între 0,2 kg și 3 kg.

Brânza poate fi comercializată și porționată.

Caracteristici fizice și chimice

Conținut de grăsime în substanța uscată mai mare sau egal cu 45 %.

Grad minim de umiditate de 30 %.

Conținut de sare mai mic de 3,5 %.

Caracteristici organoleptice

Crusta este naturală, subțire, fragedă și de culoare gălbuie, cu nuanțe de gri.

Atunci când este tăiată, brânza are aspect neted, prezintă numeroase cavități neregulate, distribuite uniform, de diferite dimensiuni și de culoare albastră-verzuie.

Pasta are culoare sidefie spre alb-gălbuie și este foarte lucioasă, cu o ușoară aureolă, în funcție de gradul de maturare.

Pasta are o elasticitate redusă, o fermitate nu foarte pronunțată, este friabilă, are o rezistență medie la deformare, se topește în gură, are solubilitate bună și aderență redusă.

Atunci când brânza este semi-maturată, aceasta prezintă arome ușor acide sau lactice și un miros foarte specific de mucegai.

Pe măsură ce continuă maturarea brânzei, aromele lactice dispar, aroma devine mai persistentă și mai intensă, făcându-și apariția arome condimentate, fructate și chiar de plante aromatice, deși se păstrează mirosul de mucegai.

Gustul este intens, sărat și picant, ușor iute și devine din ce în ce mai pronunțat pe parcursul procesului de maturare și când se utilizează lapte de capră sau de oaie.

Gustul este persistent, în special în cazul brânzei maturate timp mai îndelungat.

Caracteristicile brânzei frământate

Caracteristici morfologice

Produsul este comercializat în ambalaje cu un conținut net cuprins între 20 g și 6 kg.

Ambalajele cu un conținut net mai mare de 1,5 kg sunt destinate exclusiv unităților de alimentație publică, lanțurilor de vânzare cu amănuntul și industriei.

Brânza frământată este perfect omogenă și nu are niciun fel de crustă.

Caracteristici fizice și chimice

Conținut de grăsime în substanța uscată mai mare sau egal cu 45 %.

Grad minim de umiditate de 30 %.

Conținut de sare mai mic de 3,5 %.

Caracteristici organoleptice

Crema de brânză are culoare sidefie, cu nuanțe albastre-verzui, nefiind lucioasă.

Aceasta devine din ce în ce mai onctuoasă, pe măsură ce temperatura produsului crește, și are o consistență medie, apropiată de cea a untului.

Brânza are o aromă persistentă și intensă, ușor acidă sau lactică, de mucegai.

Crema de brânză se topește în gură, are solubilitate bună și aderență medie.

Gustul este intens și picant și se intensifică în cazul în care se utilizează lapte de capră sau de oaie.

Brânza are gust sărat intens, ușor picant.

Gustul este persistent.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

După amestecarea laptelui provenit de la diferite specii de animale, nivelurile analitice minime ale amestecului din cuva de coagulare sunt următoarele:

—	grăsime (%): 3,5

—	proteine (%): 3,1

—	extract sec (%): 12,0

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Procesul de producție a brânzei, inclusiv maturarea acesteia, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Etichetele comerciale utilizate pentru comercializarea produsului protejat trebuie să conțină denumirea și logoul indicației geografice protejate.

Etichetele și contraetichetele sunt aplicate pe roțile de brânză și pe ambalajele care conțin brânză frământată înainte de punerea produselor pe piață.

Logoul IGP este următorul:

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Teritoriul localității Posada de Valdeón (León).

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre aria geografică și produs este justificată de diferite elemente, cum ar fi caracteristicile climatice ale regiunii, metoda de producție tradițională și reputația produsului.

Denumirea produsului „Queso de Valdeón” provine de la denumirea localității Posada de Valdeón, care este situată în Parcul Național Picos de Europa. Această zonă este înconjurată de bariere naturale importante, care fac din aceasta o zonă perfect delimitată. Aceste bariere sunt Pasul Panderruedas (1 450 m), Pasul Pontón (1 311 m) și Pasul Pandetrave (1 562 m).

Între acești munții înalți se află o depresiune profundă, cu o altitudine medie de 650 m.

Clima ariei delimitate poate fi clasificată drept climă specifică zonelor montane înalte. Iernile sunt lungi și reci, cu multe zile de îngheț (mai mult de 100 de zile în perioada cuprinsă între noiembrie și aprilie) și cu precipitații abundente, adesea sub formă de zăpadă. Verile sunt scurte și răcoroase (temperaturile minime medii sunt de 5-6 °C, iar temperaturile maxime medii sunt de 18 °C), cu precipitații abundente, dar scurte în comparație cu restul anului. Umiditatea relativă din timpul verii rămâne ridicată din cauza brumei și a ceții.

Precipitațiile anuale medii sunt de 1 100 mm în zona văii și de 1 800 mm pe vârfurile de munte.

Din punct de vedere istoric, acești factori, împreună cu prezența unor peșteri în zonă, au dus la dezvoltarea anumitor caracteristici speciale în ceea ce privește maturarea brânzeturilor; aceste caracteristici se datorează materiei prime disponibile în aria geografică și reliefului accidentat.

Microclimatul specific din această regiune, împreună cu practicile tradiționale de producție, favorizează dezvoltarea unei flore microbiene inoculate în produse, care este specifică acestor brânzeturi.

Specificitatea produsului este evidentă de la bun început, dat fiind că este o brânză cu mucegai, cu un aspect diferit față de alte brânzeturi produse în regiune, dar această caracteristică este evidentă în special în momentul tăierii brânzei; brânzeturile prezintă cavități variabile, de culoare albastră-verzuie, și sunt maturate în condiții de temperatură scăzută și de umiditate ridicată, care reproduc condițiile din peșterile existente în aria geografică utilizate pentru maturare; se remarcă prezența mucegaiurilor, la nivel atât vizual, cât și olfactiv.

Mai multe texte din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX‐lea atestă fabricarea artizanală în aceste condiții a brânzeturilor care beneficiază în prezent de IGP. În prezent, în valea Valdeón sunt utilizate atât procese de producție similare celor utilizate timp de secole, cât și alte tipuri de procese, care încorporează tehnologii noi. Cu toate acestea, principiile de bază ale procesului de producție menționate în mărturiile descrise mai sus sunt încă aplicate integral.

În valea Valdeón, producția de brânzeturi datează din epoca preromană; în acea perioadă, laptele de capră era utilizat ca materie primă.

Primele referiri scrise la producția de brânzeturi în valea Valdeón datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. În lucrarea sa Diccionario (1845-1859), Pascual Madoz se referă la producția de brânzeturi și la importanța șeptelului de capre din satele situate în valea Valdeón.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, producția de brânză era o activitate importantă în valea Valdeón. În timpul verii, când animalele pășunau pe pajiștile situate la mare altitudine, laptele era transformat în brânză chiar în cadrul stânelor sau era transportat în vale. Contele de Saint-Saud a evidențiat acest aspect, scriind, în 1892: „Tinerele robuste din Valdeón urcă pe munte dimineața și seara, încălțate cu saboți cu trei blocuri mici din lemn atașate pe talpă (las madreñas), purtând o desagă din piele de capră, în care, la ducere, își transportă alimentele și în care, la întoarcere, transportă burdufuri cu laptele muls la stână.”

Numeroase mărturii arată că fabricarea brânzei cu mucegai în valea Valdeón în vederea comercializării pe piețele regionale a reprezentat o activitate importantă încă de la începutul secolului al XX-lea. Dintre aceste mărturii, afirmațiile făcute de Marmeta Pérez Marcos sunt deosebit de relevante: „Întreaga mea familie este originară din Caín, iar eu, de asemenea, m-am născut acolo în 1922. Părinții mei au moștenit această rețetă de la strămoșii lor și, până de curând, am folosit-o și eu. Foloseam cheag de ied pentru a coagula între 50 și 60 de litri de lapte pe zi și produceam brânzeturi cu o greutate puțin mai mare de 1 kg. Pentru a le vinde, mergeam cu un măgar la Puentealmuey, o localitate aflată la o distanță mai mare de 50 km. După încheierea războiului, vindeam brânza cu 36 de pesetas pe kilogram. Abia după război am început să mergem să vindem brânzeturi în Arenas de Cabrales. Brânzeturile erau obținute din lapte de capră și de oaie și o cantitate mică de lapte de vacă, la care adăugam cheag. După coagularea laptelui, puneam coagulul într-o formă de lemn («arno»), apoi îl așezam într-o cuvă («duerna»), în care se scurgea zerul timp de două zile. Apoi, scoteam brânza și o puneam pe scânduri, în adăposturi aflate în cadrul stânelor. După 15 zile, brânzeturile erau gata. Însă, pentru a obține brânzeturi cu mucegai, gustoase, le duceam în peșteri. După o lună, brânza era excelentă.”

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.itacyl.es/documents/20143/342640/2019_02_8+Pliego+Q+Valde%C3%B3n+.pdf/fbc379cc-8473-8829-744b-6baf02ed5ba7

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 375

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 62 6 noiembrie 2019

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2019/C 375/01	Comunicarea Comisiei Comunicarea Comisiei privind calculul costului capitalului pentru infrastructura tradițională în contextul examinării de către Comisie a notificărilor naționale în sectorul comunicațiilor electronice din UE ( 1 )	1
2019/C 375/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9544 – Brookfield/Johnson Controls Autobatterie) ( 1 )	12

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2019/C 375/03	Rata de schimb a monedei euro — 5 noiembrie 2019	13
2019/C 375/04	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul primei sale reuniuni din 5 iulie 2019 referitor la un proiect de decizie în cazul AT.39711 – Qualcomm (prețuri de ruinare) Raportor: Spania	14
2019/C 375/05	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul celei de a doua reuniuni din 15 iulie 2019 referitor la un proiect de decizie în cazul AT.39711 – Qualcomm (prețuri de ruinare) Raportor: Spania	15
2019/C 375/06	Raport final al consilierului-auditor Qualcomm (prețuri de ruinare) (Cazul AT.39711)	16
2019/C 375/07	Rezumatul Deciziei Comisiei din 18 iulie 2019 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE [Cazul AT.39711 – Qualcomm (prețuri de ruinare)] [notificată cu numărul C(2019) 5361] ( 1 )	25

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2019/C 375/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9331 — Danaher/GE Healthcare Life Sciences Biopharma) ( 1 )	28
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2019/C 375/09	Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	30

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1109
JPY	yen japonez	120,93
DKK	coroana daneză	7,4712
GBP	lira sterlină	0,86113
SEK	coroana suedeză	10,6943
CHF	franc elvețian	1,1009
ISK	coroana islandeză	137,70
NOK	coroana norvegiană	10,1525
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,536
HUF	forint maghiar	329,84
PLN	zlot polonez	4,2643
RON	leu românesc nou	4,7583
TRY	lira turcească	6,3807
AUD	dolar australian	1,6079
CAD	dolar canadian	1,4584
HKD	dolar Hong Kong	8,7040
NZD	dolar neozeelandez	1,7339
SGD	dolar Singapore	1,5078
KRW	won sud-coreean	1 284,34
ZAR	rand sud-african	16,3876
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7734
HRK	kuna croată	7,4486
IDR	rupia indoneziană	15 516,50
MYR	ringgit Malaiezia	4,5886
PHP	peso Filipine	56,012
RUB	rubla rusească	70,4334
THB	baht thailandez	33,544
BRL	real brazilian	4,4655
MXN	peso mexican	21,3072
INR	rupie indiană	78,5290