ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 360

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 62
24 octombrie 2019


Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2019/C 360/01

Concluziile Consiliului privind identificatorul european de jurisprudență (ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență

1

2019/C 360/02

Declarația Comisiei

23

 

Comisia Europeană

2019/C 360/03

Rata de schimb a monedei euro — 23 octombrie 2019

24

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2019/C 360/04

Anunț din partea Guvernului Republicii Polone în temeiul Directivei 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor Anunț privind depunerea cererilor de concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale

25

2019/C 360/05

Lista fiduciilor și a altor construcții juridice similare reglementate de legislația statelor membre, astfel cum a fost notificată Comisiei

28


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2019/C 360/06

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9591 – MHI/PT) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

30

2019/C 360/07

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9499 — AXA/Cardif/SECAR) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

32

2019/C 360/08

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare) ( 1 )

33


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/1


Concluziile Consiliului privind identificatorul european de jurisprudență (ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență

(2019/C 360/01)

I.   Introducere

1.

Articolul 67 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede constituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre.

2.

Planurile de acțiune multianuale 2009-2013, 2014-2018 și 2019-2023 privind e-justiția europeană ale Consiliului Uniunii Europene evidențiază importanța accesului la jurisprudența națională, necesitatea standardizării și a unei arhitecturi tehnice descentralizate.

3.

Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2008 privind rolul judecătorului național în sistemul judiciar european subliniază necesitatea accesului transfrontalier la jurisprudența națională pentru a permite judecătorilor naționali să își îndeplinească rolul ce le revine în cadrul sistemului juridic european.

II.   Identificarea nevoilor

4.

Un spațiu european de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se poate desfășura cooperarea judiciară presupune nu numai cunoașterea dreptului european, ci și, în special, cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice ale altor state membre.

5.

Portalul european e-justiție ar trebui să îndeplinească obiectivul privind diseminarea informațiilor despre sistemele juridice ale UE și ale statelor membre și ar trebui să servească drept instrument util pentru cetățeni, profesioniștii din domeniul juridic, precum și pentru autoritățile statelor membre.

6.

Cunoașterea conținutului și a aplicării dreptului Uniunii Europene nu poate fi dobândită exclusiv din surse juridice ale UE, ci trebuie luată în considerare și jurisprudența instanțelor naționale, în ceea ce privește hotărârile prin care se solicită pronunțarea unei decizii preliminare, hotărârile luate după pronunțarea unei decizii preliminare, precum și cele care aplică direct dreptul UE.

7.

Cu sprijinul financiar sau prin implicarea directă a Uniunii Europene, în ultimii ani au existat inițiative care sprijină obiectivele menționate mai sus, cum ar fi motorul de metacăutare al Rețelei președinților curților supreme de justiție ale Uniunii Europene, bazele de date Dec.Nat și Jurifast ale Asociației Consiliilor de Stat și ale Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, baza de date JURE (Competență judiciară, recunoaștere și executare) a Comisiei Europene, EUR-Lex și baza de date cu jurisprudența Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

8.

Utilizarea și sprijinirea acestor inițiative au evidențiat necesitatea existenței unor astfel de baze de date, însă experiența a demonstrat că, în cadrul acestor baze de date, căutările sunt adeseori foarte complexe și greu de efectuat.

9.

Un studiu realizat de Grupul de lucru pentru e-legislație a evidențiat faptul că, pe lângă problemele legate de multilingvism, aceste probleme se datorează, în mare parte, lipsei de identificatori uniformi pentru jurisprudență. La nivel național există diferite sisteme de identificatori, unele dintre ele destinate instanțelor, altele specifice furnizorilor. În cadrul bazelor de date destinate căutărilor în jurisprudența din diferite state membre – bazele de date menționate mai sus reprezentând doar câteva exemple dintre acestea – se inventează uneori propriul sistem de identificare, iar câteodată se reutilizează unul sau mai multe sisteme naționale de numerotare. În consecință, căutarea și citarea jurisprudenței în context transfrontalier sunt extrem de dificile: identificatorii emiși de un sistem ar putea să nu fie compatibili cu alte sisteme.

10.

Studiul menționat anterior a evidențiat faptul că există probleme comparabile cu metadatele utilizate pentru descrierea jurisprudenței. Faptul că aproape toate bazele de date naționale și europene utilizează denumiri și reguli de proiectare diferite pentru metadate compromite posibilitățile judecătorilor, ale profesioniștilor din domeniul juridic și ale cetățenilor de a face ușor căutări transfrontaliere eficace în materie de jurisprudență.

III.   IDENTIFICAREA SOLUȚIILOR

11.

În conformitate cu principiul proporționalității, cu principiul descentralizării aprobat de planurile de acțiune privind e-justiția europeană și cu principiile cadrului european de interoperabilitate, soluțiile naționale nu ar trebui să fie înlocuite de o bază de date europeană centralizată unică de jurisprudență. Mai mult decât atât, pentru nevoile specifice ale utilizatorilor cu privire la domenii specifice de drept, sunt necesare diferite baze de date cu funcționalități diferite, indiferent dacă acestea au caracter public sau comercial.

12.

Atât pentru a facilita dezvoltarea în continuare a bazelor de date europene de jurisprudență, cât și pentru a servi profesioniștii din domeniul juridic și cetățenii în utilizarea acestor baze de date, un sistem comun de identificare, citare și metadate de jurisprudență este considerat ca fiind indispensabil. Un astfel de standard comun ar fi compatibil cu principiile evidențiate la punctul anterior.

13.

Pentru identificarea hotărârilor judecătorești ar trebui utilizat un identificator standard, care poate fi recunoscut, citit și înțeles atât de oameni, cât și de calculatoare, și care este compatibil cu standardele tehnologice. În același timp, este de dorit ca sistemele de identificare naționale să poată opera în paralel cu un astfel de standard european, dar și ca un standard european să poată servi drept standard național unic pentru țările care doresc acest lucru.

14.

Deoarece organizarea instanțelor și a aplicațiilor IT utilizate de instanțe variază nu numai între statele membre, dar și în cadrul aceluiași stat membru, ar trebui să fie posibilă implementarea unui sistem de identificare și de metadate în fiecare instanță în parte.

15.

În conformitate cu principiile proporționalității și descentralizării menționate, deciziile privind participarea instanțelor și tribunalelor la acest sistem de identificare a jurisprudenței și de metadate trebuie să fie luate la nivel național.

16.

Deoarece acceptarea de către instanțe și de către guvernele statelor membre este de o importanță majoră pentru implementarea și utilizarea unui sistem de identificare și de metadate pentru jurisprudență, au avut loc consultări cu privire la această recomandare cu Rețeaua președinților curților supreme de justiție ale Uniunii Europene, Asociația Consiliilor de Stat și a Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, Rețeaua europeană a consiliilor judiciare, inițiativa LEX, seminarul CEN/Metalex, Semic.EU, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. De asemenea, au fost luate în considerare identificatorul european de legislație și Akoma Ntoso, pentru a optimiza interoperabilitatea cu standardele respective.

17.

Sistemul de identificare și de metadate ar trebui să fie promovat foarte bine în rândul cetățenilor și al profesioniștilor din domeniul juridic. Mai mult, pentru a îmbunătăți șansele de a găsi jurisprudența care dispune de un identificator și metadate, astfel cum este descris în anexa I, aceste hotărâri judecătorești trebuie să poată fi găsite – prin intermediul identificatorului și al unui set minim de metadate – printr-un motor de căutare comun. Arhitectura acestui motor de căutare comun ar trebui să fie descentralizată și încorporată în portalul european e-justiție. Deși un motor de căutare comun consolidează gradul de utilizare a unui sistem de identificare și de metadate, acesta nu ar trebui să constituie o condiție prealabilă pentru introducerea identificării și a metadatelor la nivel național.

18.

Motorul de căutare comun ar trebui să ofere nu numai posibilitatea de a indexa hotărârile de pe site-urile judiciare, ci și cele de pe alte site-uri web care publică jurisprudență, de exemplu sub formă de rezumate sau versiuni traduse.

IV.   Cu privire la extinderile și îmbunătățirile ECLI

19.

Opt ani după adoptarea primei versiuni a prezentelor concluzii ale Consiliului, ECLI a fost implementat în baze de date publice conținând hotărâri judecătorești de către 17 state membre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și camera de apel a Organizației Europene de Brevete. Multe dintre aceste baze de date au fost indexate de motorul de căutare ECLI, care a fost dezvoltat de Comisia Europeană în conformitate cu punctul 27 litera (f).

20.

ECLI este utilizat ca modalitate unică sau modalitate suplimentară de citare în multe jurisdicții. În „Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind bunele practici referitoare la publicarea online a hotărârilor judecătorești” (1), utilizarea ECLI și interconectarea bazelor de date naționale de jurisprudență prin intermediul motorului de căutare ECLI au fost identificate drept bună practică.

21.

În pofida faptului că se poate considera că ECLI a contribuit la creșterea accesibilității și a calității informației juridice în beneficiul comunității juridice, au apărut unele deficiențe ale cadrului ECLI. În același timp, evoluțiile tehnologice și noile perspective oferă oportunități de îmbunătățire care ar putea fi în beneficiul comunității juridice. Prin urmare, unele îmbunătățiri și extinderi ale standardului ar fi avantajoase.

22.

Cu toate acestea, având în vedere numărul de implementări ale ECLI, modificările tehnice ale standardului sau extinderea acestuia nu ar trebui să pericliteze investițiile efectuate în implementările actuale și cele în curs. În acest context, jurisdicțiile care au implementat ECLI:

(a)

nu ar trebui să fie obligate să pună în aplicare noile caracteristici; și

(b)

noile caracteristici ar trebui să fie în sens invers, compatibile cu specificațiile inițiale.

23.

Îmbunătățirile și extinderile standardului ECLI inițial pot fi rezumate după cum urmează:

(a)

Identificatorul ECLI ar trebui să fie definit, de asemenea, ca element HTTP-URI. Aceasta înseamnă că va exista o modalitate standardizată de abordare a ECLI pe internet.

(b)

În unele jurisdicții, al patrulea element al identificatorului ECLI – anul în care a fost pronunțată hotărârea – nu este suficient de specific. Ca soluție, luna și ziua sunt adesea adăugate la al cincilea element în vederea dezambiguizării. Din motive de concizie, claritate și lizibilitate, cel de al patrulea element ar trebui să poată fi extins cu luna și ziua.

(c)

ECLI identifică o hotărâre judecătorească la nivel abstract – independent de versiunea lingvistică, temporală și editorială sau de formatul tehnic al acesteia. În terminologia utilizată frecvent a cerințelor funcționale pentru înregistrările bibliografice (FRBR), ECLI identifică o hotărâre judecătorească la nivel de lucrare. Cu toate acestea, există numeroase cazuri de utilizare în care este necesar, de asemenea, să se identifice și/sau să se facă trimitere la o hotărâre judecătorească la nivel de expresie sau de manifestare. În vederea evitării unor soluții locale incompatibile pentru a răspunde acestor nevoi, o extensie a identificatorului ECLI este necesară: limbajul de extensie ECLI (ECLI Extension Language, ECLI-XL).

(d)

Cu ECLI, numai hotărârile judecătorești în ansamblul lor pot fi identificate și/sau citate, în timp ce, adesea, se face trimitere la anumite părți ale unei hotărâri. Pentru a crea o modalitate standardizată de creare a unor legături spre pagini secundare (deep linking) către anumite părți ale hotărârilor judecătorești, pentru a îmbunătăți posibilitățile de căutare a unor documente care se referă la astfel de părți specifice, precum și pentru a pregăti terenul pentru motoare sofisticate de raționament juridic, ECLI-XL introduce, de asemenea, o modalitate standard de identificare și trimitere la anumite părți ale unei hotărâri.

(e)

Metadatele ECLI trebuie îmbunătățite și perfecționate, inclusiv în legătură cu ECLI-XL.

24.

Specificațiile pentru ECLI-XL sunt descrise în partea II a anexei I, în timp ce metadatele suplimentare au fost adăugate în partea III a anexei I.

25.

Un ghid pentru comunitatea juridică privind utilizarea ECLI și a ECLI-XL este inclus în anexa II.

V.   Introducerea ECLI

26.

Statele membre sunt invitate să introducă, în mod voluntar la nivel național, identificatorul european de jurisprudență (ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență.

27.

Următoarele recomandări se aplică statelor membre care decid să introducă ECLI și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență:

(a)

ECLI ar trebui să se aplice astfel cum este prevăzut în partea I din anexa I pentru toate hotărârile pronunțate de toate instanțele acestora;

(b)

statele membre ar trebui să asigure tuturor hotărârilor pronunțate de instanțe, care sunt publicate pe site-uri web publice, un set minim de metadate, astfel cum este prevăzut în partea III din anexa I;

(c)

statele membre ar trebui să numească un coordonator național ECLI, astfel cum este prevăzut în partea IV din anexa I;

(d)

Curtea de Justiție a UE ar trebui să participe la sistemul identificatorului european de jurisprudență;

(e)

Comisia Europeană ar trebui să creeze un site web ECLI, ca parte din portalul european e-justiție, astfel cum este prevăzut în partea V din anexa I;

(f)

Comisia Europeană și statele membre ar trebui să elaboreze, în strânsă colaborare, un motor de căutare interconectat, astfel cum este prevăzut în partea VI din anexa I;

(g)

statele membre și instanțele acestora ar trebui să disemineze informații privind ECLI, site-ul web ECLI și motorul de căutare pe site-urile web și publicațiile lor naționale, chiar dacă ECLI nu este introdus în acel stat membru;

(h)

pe lângă statele membre, țările candidate și statele părți la Convenția de la Lugano sunt încurajate să utilizeze sistemul ECLI; și

(i)

statele membre ar trebui să raporteze anual Consiliului cu privire la progresele înregistrate în introducerea ECLI și a metadatelor pentru jurisprudență.


(1)  JO C 362, 8.10.2018, p. 2.


ANEXA I

Cu privire la specificațiile tehnice, organizare și implementare

I.   FORMATUL IDENTIFICATORULUI EUROPEAN DE JURISPRUDENȚĂ

1.

Un identificator european de jurisprudență (ECLI) trebuie să cuprindă următoarele cinci componente, care trebuie să apară în ordinea enumerată:

(a)

abrevierea „ECLI”;

(b)

codul țării de competența căreia ține hotărârea judecătorească pronunțată:

(i)

pentru statele membre, cu excepția regiunilor ultraperiferice, și pentru țările candidate se utilizează codul (ISG COU) din Ghidul stilistic interinstituțional, astfel cum acesta este definit în lista cu numele autorităților „Țară” din Registrul metadatelor (Metadata Registry);

(ii)

pentru alte țări și pentru regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale UE enumerate în anexa II la TFUE, se utilizează codul ISO 3166 alpha-2 (dacă acesta există);

(iii)

fără a aduce atingere punctelor i și ii, instanțele situate în regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene sau în țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii Europene pot avea un cod al instanței sub codul de țară al statului membru UE vizat, dacă se convine reciproc asupra acestui lucru;

(iv)

pentru Uniunea Europeană se utilizează codul „EU”;

(v)

pentru organizațiile internaționale se utilizează un cod stabilit de Comisia Europeană, pe baza codurilor care încep cu „X”, utilizate deja de instituțiile europene, precum și codurile existente în cadrul ISO 3166 alpha-2;

(c)

abrevierea pentru instanța judecătorească (denumit în continuare „codul pentru instanță”). Codul pentru instanță:

(i)

trebuie să aibă cel puțin un caracter și cel mult șapte caractere;

(ii)

trebuie să înceapă întotdeauna cu o literă, dar poate să conțină și cifre;

(iii)

ar trebui stabilit în așa fel încât să pară o alegere logică pentru persoanele familiarizate cu organizarea sistemului judiciar al țării în cauză;

(iv)

trebuie să fie cel puțin o abreviere a denumirii instanței respective, dar poate totodată să conțină un indiciu al camerei sau al secției din cadrul instanței respective, în special în cazul în care menționarea camerei sau a secției este o practică obișnuită de citare în țara în cauză;

(v)

nu ar trebui să conțină informații cu privire la tipul de document;

(vi)

trebuie să fie stabilit în conformitate cu secțiunea IV-A din prezenta anexă;

(vii)

pentru hotărârile instanțelor care nu se află pe lista elaborată de coordonatorul național ECLI al statului membru respectiv [partea IV A punctul 46 litera (a)], inclusiv pentru hotărârile pronunțate în alte țări sau de instanțe internaționale care nu au (încă) un ECLI, codul pentru instanță „XX” trebuie rezervat de către statul membru al instanței emitente;

(d)

anul hotărârii, care trebuie scris cu patru cifre, sau data exactă a hotărârii, care trebuie scrisă după modelul aaaallzz;

(e)

un cod, care trebuie să fie unic, în sensul că nu trebuie să existe două sau mai multe hotărâri ale aceleiași instanțe din același an și cu același cod. Numărul maxim de caractere ale codului este 25. Codul poate să conțină puncte („.”), dar nu poate să conțină niciun alt semn de punctuație.

2.

Cele cinci componente ale ECLI, astfel cum sunt definite în secțiunea anterioară, pot fi formatate în una dintre cele două sintaxe, care sunt echivalente în totalitate și pot fi utilizate în paralel.

(a)

Prin separarea componentelor prin două puncte („:”). Aceasta este modalitatea prescrisă de citare a unui ECLI în text. Aceasta poate fi utilizată, de asemenea, în sisteme automate.

(b)

Prin separarea componentelor printr-o bară oblică („/”). Acest format poate fi utilizat în HTTP-URI, caz în care o bară oblică ar trebui utilizată, de asemenea, între numele de domeniu și ECLI în sine. De preferință, nu ar trebui să fie plasate alte elemente ale căii între numele de domeniu și ECLI.

3.

Un ECLI nu trebuie să conțină niciun spațiu liber sau semn de punctuație, nici în cadrul componentelor, nici între acestea – cu excepția celor menționate la punctul 1 litera (e) și la punctul 2.

4.

Literele din cadrul tuturor componentelor trebuie să fie exclusiv caractere latine alfanumerice.

5.

În cazul în care elementele ECLI sunt separate prin două puncte, literele din componentele descrise la punctul 1 literele (a), (b), (c) și (e) se scriu de preferință cu majuscule; dar folosirea majusculelor nu trebuie să producă nicio diferență de sens. În cazul în care elementele sunt separate printr-o bară oblică, toate literele trebuie să fie minuscule.

6.

Pentru a nu îi compromite utilizarea sau inteligibilitatea, unui ECLI nu trebuie să i se adauge nicio altă componentă, cu excepția celor descrise în secțiunea II.

7.

Spațiul de nume (namespace) al ECLI trebuie înregistrat la adresa: https://e-justice.europa.eu/ecli

II.   LIMBAJUL DE EXTENSIE ECLI

8.

Cadrul ECLI este construit pe principiile privind cerințele funcționale pentru înregistrările bibliografice (FRBR), pe care sunt bazate și alte standarde din domeniul informaticii juridice – cum ar fi CEN-Metalex, URN:LEX și Legal DocML (Akoma Ntoso).

9.

Termenul „ECLI” este rezervat numai pentru identificatorul la nivel de lucrare și la nivel de document.

10.

Pentru a identifica sau a face referire la nivelul de expresie sau de manifestare și/sau la anumite părți ale unei hotărâri judecătorești, ar trebui utilizat limbajul de extensie ECLI (ECLI-XL), astfel cum este descris în prezenta secțiune.

A.   Identificatorul la nivel de expresie

11.

O expresie este orice versiune temporală, lingvistică și/sau editată a unei hotărâri judecătorești la nivel de lucrare. Diferitele expresii pot fi identificate în mod unic prin utilizarea sintaxei descrise în prezenta secțiune.

12.

Elementele care identifică o expresie specifică:

(a)

sunt plasate (concatenate) între paranteze unice, pentru a nu crea confuzii cu ECLI în sine; aceste paranteze unice nu ar trebui să fie prezente în cazul în care nu se identifică nicio expresie specifică;

(b)

ar trebui să fie plasate întotdeauna direct după ECLI în sine;

(c)

în ceea ce privește utilizarea majusculelor și separarea, urmează regulile aplicabile ECLI. În sintaxa bazată pe două puncte, elementele multiple ale expresiei sunt separate de două puncte, iar în sintaxa bazată pe bara oblică, elementele multiple ale expresiei sunt separate de bare oblice;

(d)

sunt precedate de un două puncte (după paranteza de deschidere) dacă este utilizată sintaxa bazată pe două puncte, dar nu sunt precedate de o bară oblică dacă este utilizată sintaxa bazată pe bara oblică;

(e)

au o secvență obligatorie de „variantă temporală”, „compilator de variante”, „variantă lingvistică”, „variantă exhaustivă”, „variantă specifică de compilator”;

(f)

se pot omite toate.

13.

Elementul variantă temporală:

(a)

poate fi utilizat pentru a eticheta diferitele versiuni temporale ale lucrării. Aceste versiuni pot fi create doar de către creatorul lucrării, și anume instanța care pronunță hotărârea, pentru a eticheta de exemplu o versiune modificată sau corectată;

(b)

ar trebui să fie omis dacă este prima și/sau singura versiune;

(c)

conține litera „T” și un număr de serie, unde „T2” poate fi atribuit unei a doua versiuni și așa mai departe; dacă o a doua versiune este creată, prima versiune poate fi și aceasta etichetată în mod explicit ca „T1”, pentru a indica existența unei alte versiuni.

14.

Elementul compilator:

(a)

poate fi utilizat pentru a eticheta versiuni diferite provenind de la „compilatori” sau „editori”;

(b)

ar trebui să fie omis dacă compilatorul este unul și același cu creatorul lucrării;

(c)

este un cod care are între trei și cinci caractere dintre care primul caracter este o literă;

(d)

nu poate fi unul și același cu orice cod de limbă al ISO 639-2 sau abrevieri ale manifestărilor astfel cum sunt enumerate la punctul 18;

(e)

este atribuit de Comisia Europeană și trebuie înregistrat într-un registru care este ținut de aceasta. Registrul va fi ținut în domeniul public care parte a portalului european e‐justiție.

15.

Elementul limbă:

(a)

poate fi utilizat pentru a eticheta diferitele versiuni lingvistice ale lucrării;

(b)

respectă ISO 639-2;

(c)

nu trebuie să fie prezent dacă limba expresiei este (singura) limba implicită a hotărârii.

16.

Elementul de exhaustivitate:

(a)

poate fi utilizat pentru a eticheta diferitele versiuni ale unei lucrări în ceea ce privește caracterul exhaustiv al textului hotărârii;

(b)

conține litera „C” urmată de:

(i)

un „F” pentru versiunea completă; întrucât aceasta este situația implicită, acesta ar trebui în general să fie omis;

(ii)

un „A” pentru o versiune prescurtată; o versiune „prescurtată” conține un extras (literal) al celor mai relevante paragrafe ale hotărârii;

(iii)

un „S” pentru o versiune rezumată; o versiune „rezumată” este o versiune mai scurtă, care utilizează (cel puțin parțial) o redactare care diferă față de textul original. O expresie este „rezumată” numai dacă nu conține textul integral; dacă un rezumat este prezent lângă textul integral, versiunea este „completă” și rezumatul ar trebui să fie adăugat ca metadată.

17.

Elementul de compilator expresie specifică:

(a)

poate fi utilizat pentru a eticheta diferitele versiuni provenind de la un compilator care sunt diferite de prima versiune, în orice altă privință decât aspectul temporal, de exhaustivitate sau de limbă;

(b)

ar trebui să fie omis dacă este prima și/sau singura versiune;

(c)

conține litera „S” și un număr de serie, unde „S2” poate fi atribuit unei a doua versiuni și așa mai departe; dacă o a doua versiune este creată, prima versiune poate fi etichetată ca „S1”;

(d)

trebuie să existe mereu în legătură cu un element de compilator dacă compilatorul nu este creatorul lucrării.

B.   Identificatorul la nivel de manifestare

18.

O manifestare este forma materială a unei expresii. Există numai un singur element pentru a exprima manifestarea. Elementul de manifestare:

(a)

este opțional și ar trebui să fie utilizat numai dacă este relevant;

(b)

indică formatul datelor, inspirat de specificațiile MIME;

(c)

dacă este utilizat, trebuie să conțină una dintre următoarele abrevieri: doc, docx, html, json, odt, pdf, rdf, rtf, tiff, txt, xhtml, xml;

(d)

în ceea ce privește utilizarea majusculelor, urmează regulile aplicabile identificatorului de expresie;

(e)

este plasat între paranteze unice, pentru a nu crea confuzii cu ECLI în sine sau cu identificatorul la nivel de expresie; aceste paranteze unice nu ar trebui să fie prezente în cazul în care nu se identifică nicio manifestare specifică. Identificatorii la nivel de expresie și identificatorul la nivel de manifestare nu trebuie să fie în aceeași pereche de paranteze;

(f)

este plasat după identificatorii la nivel de expresie, dacă aceștia există, și după ECLI în sine dacă nu există identificatori la nivel de expresie;

(g)

este precedat, în cadrul parantezelor, de două puncte, dacă este utilizată sintaxa bazată pe două puncte, și de un punct, dacă este utilizată sintaxa bazată pe linia oblică.

C.   Fragmente

19.

Se recomandă structurarea și marcarea hotărârilor judecătorești astfel încât părțile specifice ale acestora („fragmente”) să poată fi clar identificate. Se recomandă utilizarea sintaxei descrise în prezenta secțiune. În mod alternativ, în cazul în care se utilizează alți identificatori de fragmente, este recomandabil să se asigure un mecanism de identificare și să se publice acest mecanism de identificare pe site-ul ECLI. Chiar dacă hotărârile judecătorești nu sunt disponibile cu fragmente care pot fi identificate, sintaxa din prezenta secțiune poate fi utilizată pentru a crea URI-uri pentru a se face referire la anumite fragmente din hotărârile judecătorești.

20.

Identificatorul de fragment poate fi utilizat la nivel de lucrare, la nivel de expresie și la nivel de manifestare.

21.

Dacă este utilizat, identificatorul de fragment trebuie să fie plasat direct după ultimul element de identificare a identificatorului hotărârii judecătorești complete, care poate fi ECLI, expresia ECLI-XL sau elementul de manifestare ECLI-XL.

22.

Fragmentul este precedat întotdeauna de „”.

23.

Atunci când este utilizat ca identificator, fragmentul este utilizat pentru a identifica o singură parte.

24.

Atunci când este utilizat ca referință, fragmentul se poate referi și la mai multe fragmente.

25.

Fragmentul singular constă într-o etichetă urmată de un element de numerotare.

26.

Elementul de etichetare este obligatoriu și trebuie să fie o abreviere (în limba engleză) din următoarea listă (termenul complet/explicația este adăugată între paranteze):

(a)

part (parte)

(b)

sec (secțiune)

(c)

subsec (subsecțiune)

(d)

para (paragraf)

(e)

subpara (subparagraf)

(f)

head (parte introductivă, partea hotărârii care conține date cum ar fi numele părților, ale reprezentanților, data hotărârilor, numărul cauzei etc.)

(g)

facts (partea hotărârii în care este expusă situația de fapt)

(h)

reason (raționament, partea hotărârii care conține raționamentul judecătorului)

(i)

dec (hotărârea, și anume partea finală a hotărârii)

(j)

anx (anexă)

27.

Elementul de numerotare urmează imediat după elementul de etichetare, fără interpunctuație sau spații albe.

28.

Elementul de numerotare:

(a)

poate fi absent sau singular, dacă este utilizat ca identificator, și poate fi absent, singular sau plural, dacă este utilizat ca referință.

(b)

Nu este obligatoriu pentru eticheta „head”, „facts”, „reason”, „dec” și „anx”. Pentru toate celelalte etichete, elementul de numerotare este obligatoriu.

(c)

poate conține (orice combinație de) cifre arabe sau litere latine, precum și puncte.

29.

Un fragment singular poate avea o structură ierarhică, fragmentul cu rangul cel mai înalt fiind menționat primul. Elementele imbricate sunt separate de o liniuță. Nu există recomandări cu privire la o eventuală ierarhie, cu excepția faptului că elementele ierarhice cu aceleași etichete nu pot fi combinate în aceeași ierarhie.

30.

Un fragment plural:

(a)

poate conține o serie (o serie de elemente consecutive) cu același nivel ierarhic, pentru care trebuie utilizată o liniuță („-”) între primul și ultimul element de numerotare al seriei. Eticheta nu trebuie repetată înainte de ultimul element de numerotare;

(b)

poate conține o listă (o serie de elemente neconsecutive) cu același nivel ierarhic, pentru care trebuie utilizată o virgulă ca separator între elementele de numerotare. Eticheta nu trebuie repetată înainte de fiecare element de numerotare;

(c)

poate conține o combinație între o serie și o listă pentru elemente cu același nivel ierarhic;

(d)

poate conține o listă (dar nu o serie) de elemente cu etichete diferite care nu sunt imbricate. Aceste elemente sunt separate de o virgulă.

D.   Rezoluție

31.

Orice aplicație care nu poate interpreta ECLI-XL ar trebui să se asigure că aceste extensii nu sunt luate în considerare. Acest lucru poate fi realizat prin trunchierea totului de la (și inclusiv) paranteza de deschidere [„(”] sau – dacă nu se utilizează HTTP – un hash („#”), oricare ar fi primul.

32.

Site-urile web care dezvoltă un mecanism de direcționare a unui ECLI-XL URI către expresia, manifestarea sau fragmentul corect, ar trebui să ofere o metodă de gestionare a ECLI-XL URI-lor care nu există pe respectivul site web. Acest lucru ar putea fi, de exemplu, pus în aplicare prin redirecționarea către o imagine de ansamblu a versiunilor ECLI disponibile sau decizând care versiune „cea mai bună potrivire” ar trebui să fie prezentată.

III.   METADATE

A.   Introducere

33.

Secțiunea B conține schema de metadate din versiunea originală a prezentelor concluzii ale Consiliului. Secțiunea C conține o imagine de ansamblu actualizată și extinsă a metadatelor. Pentru a nu complica modelele de date și funcționarea bazelor de date naționale și a conexiunilor acestora cu interfața de căutare ECLI, noua schemă de metadate include în întregime și are la bază schema de metadate originală, deși din punct de vedere tehnic ar fi putut fi aleasă o altă convenție de denumire. În mod excepțional, au fost implementate în secțiunea C și adaptări ale schemei inițiale care au fost implementate în schema XML utilizată pentru interconectarea dintre registrele de date ale statelor membre și interfața de căutare ECLI.

B.   Schema de metadate originală

34.

Pentru a ameliora inteligibilitatea și accesibilitatea jurisprudenței, fiecare document care conține o hotărâre judecătorească ar trebui să aibă un set de metadate, în conformitate cu prezenta secțiune. Aceste metadate ar trebui descrise, în măsura posibilului, conform standardelor stabilite prin Dublin Core Metadata Initiative (denumită în continuare: „DCMI”), astfel cum este specificată în continuare în prezenta secțiune.

35.

Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe sau o descriere a acesteia ar trebui să conțină, iar, în cazul în care trebuie să poată face obiectul unei căutări cu ajutorul interfeței descrise în partea VI, trebuie să conțină, următoarele metadate:

(a)

dcterms:identifier

Un URL la care poate fi găsit acest document menționat sau informații cu privire la acesta. Acesta poate avea forma unui rezolver bazat pe internet, alături de ECLI, sau poate fi orice alt URL.

(b)

dcterms:isVersionOf

Forma acestui element trebuie să fie un ECLI, astfel cum este descris în partea I.

(c)

dcterms:creator

Denumirea completă a instanței judecătorești. Poate fi inclusă și denumirea unei camere sau a unei secții.

(d)

dcterms:coverage

Țara în care este situată instanța.

Poate să conțină și o parte a unui stat (federal), pentru a specifica competența teritorială.

(e)

dcterms:date

Data hotărârii, care trebuie scrisă conform ISO8601.

(f)

dcterms:language

Limba trebuie abreviată în conformitate cu Ghidul stilistic interinstituțional. În cazul limbilor care nu sunt cuprinse în acest ghid stilistic, trebuie utilizat ISO 639.

Limba nu este (neapărat) limba hotărârii inițiale, ci limba (principală) a documentului menționat.

(g)

determs:publisher

Organizația (comercială sau publică) responsabilă cu publicarea acestei hotărâri a instanței.

(h)

dcterms:accessRights

Acest câmp trebuie să aibă fie valoarea „public”, fie valoarea „private”. În cazul în care este „public”, documentul de la URL-ul respectiv trebuie să fie accesibil tuturor; în caz contrar trebuie utilizată valoarea „private”, atunci când accesul nu este public din motive comerciale sau de altă natură.

(i)

dcterms:type

Acest câmp poate conține informații privind tipul hotărârii pronunțate, potrivit unei scheme. Câmpul afișează automat opțiunea „hotărâre judecătorească”, pentru a o distinge de alte tipuri de documente.

36.

Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe poate conține, de asemenea, următoarele metadate:

(a)

dcterms:title

Câmpul pentru titlu nu trebuie să fie o duplicare a altor câmpuri. Ar fi de preferat utilizarea numelui părților sau a unui pseudonim, în conformitate cu practica națională și cu normele de protecție a datelor.

(b)

dcterms:subject

Acest câmp este utilizat pentru a indica domeniul de drept. Ar trebui să conțină unul sau mai multe elemente dintr-o schemă cuprinzând valori precum: drept civil, drept comercial, dreptul familiei, dreptul insolvenței, drept internațional privat, drept penal, dreptul UE, drept administrativ, drept fiscal, drept internațional public și drept constituțional și poate conține o descriere mai detaliată a domeniului de drept în cauză.

(c)

dcterms:abstract

Acest câmp conține un extras din cauză sau un rezumat al acesteia, nefiind o descriere, o clasificare sau o interpretare a acesteia.

(d)

dcterms:description

Acest câmp conține elemente descriptive, chiar și sub forma unor cuvinte cheie sau a unor note introductive.

(e)

dcterms:contributor

Numele judecătorilor, al avocatului general sau al altor membri ai personalului implicați.

(f)

dcterms:issued

Data publicării documentului menționat al hotărârii. Data trebuie scrisă conform ISO8601.

(g)

dcterms:references.

(i)

Trimiteri la alte documente (juridice).

1.

Dacă aceste trimiteri sunt către alte hotărâri naționale, ale UE sau ale CEDO, ECLI trebuie utilizat numai în cazul în care documentul la care se face trimitere are deja un ECLI; în caz contrar, câmpul ar trebui să conțină alte referințe.

2.

Dacă aceste trimiteri sunt către instrumente juridice ale UE, de preferință este utilizat identificatorul european de legislație, dacă este disponibil; în caz contrar, este utilizat numărul CELEX.

3.

Dacă aceste trimiteri sunt către instrumente juridice naționale, către hotărâri care nu au un ECLI sau către lucrări științifice, ar trebui utilizate URL-urile disponibile sau alte sisteme de identificare.

(h)

dcterms:isReplacedBy

Odată emis, un ECLI trebuie să rămână același. Cu toate acestea, renumerotările sunt inevitabile, din cauza unor erori administrative sau atunci când un ECLI este atribuit hotărârilor care au avut codul pentru instanță „XX” (conform secțiunii B). În cazul unor astfel de renumerotări, noul ECLI trebuie consemnat în acest câmp. Acest câmp nu trebuie să conțină niciun alt tip de informații.

37.

Toate metadatele de la prezentul punct care nu au un format fix sau care nu au la bază o schemă trebuie să aibă un atribut de limbă.

C.   Schema de metadate revizuită

38.

Metadatele pot exista la niveluri diferite ale domeniului FRBR. În această secțiune, acestea sunt specificate pentru nivelurile de lucrare, expresie și manifestare. Metadatele sunt clasificate la nivelul FRBR al acestora, pe baza obiectivului declarației de metadate, care nu se bazează pe nivelul FRBR la care funcționează autorul metadatelor („creator” pentru lucrare, „compilator” pentru exprimare sau „editor” pentru manifestare). Așadar, fiecare compilator poate face declarații de metadate despre nivelul lucrare și despre propria expresie, și nu despre expresiile altui compilator.

39.

Schema de metadate revizuită și extinsă poate fi utilizată independent de utilizarea ECLI-XL.

40.

Metadatele sunt formulate într-o specificație funcțională. Nu există un cadru tehnic predeterminat pentru a exprima metadatele, și nici pentru a impune vreo soluție tehnică. În cooperare cu Grupul de experți pentru ECLI, Comisia ar trebui să elaboreze un standard tehnic pentru standardizarea schimbului de metadate între motorul de căutare ECLI și registrele naționale.

41.

Tabelele din următoarele puncte, care specifică metadatele pentru lucrare, expresie și manifestare, conțin următoarele coloane:

(a)

denumirea tehnică: denumirea care trebuie utilizată în scheme, bazele de date și ca etichete ale câmpului în documente;

(b)

denumirea funcțională: denumirea care poate fi citită de oameni a câmpului;

(c)

cardinalitate (CAR); poate avea următoarele valori:

(i)

0:1 câmp opțional, care poate conține doar o valoare;

(ii)

1:1 obligatoriu, trebuie să conțină exact o valoare;

(iii)

0:n opțional, poate conține valori multiple;

(iv)

1:n obligatoriu, poate conține valori multiple;

(d)

multilingv (ML): indică dacă câmpul este sau s-ar putea să fie diferit în limbi diferite. În caz afirmativ, este necesar un atribut de limbă;

(e)

tip: indică tipul tehnic al câmpului;

(f)

valori fixe: indică dacă valorile fixe sunt definite și, în caz afirmativ, care sunt acestea;

(g)

remarci: explicație.

42.

Metadate la nivel de lucrare

Denumire tehnică

Denumire funcțională

CAR

ML

Tip

Valori fixe

Observații

Abstract

Extras

0:n

Da

șir

 

 

CaseNumber

Numărul cauzei

0:n

Nu

șir

 

 

Contributor

Contribuitor

0:n

Da

șir

 

Se recomandă utilizarea câmpurilor „party”, „judge” și „otherThanJudge”, „contributor” poate fi utilizat dacă nu se poate face nicio distincție.

Coverage

Gradul de acoperire

1:n

Da

șir

 

Țara sau teritoriul în care este situată instanța sau tribunalul (obligatoriu).

Parte a unui stat (federal), pentru a specifica competența teritorială (opțional).

Creator

Creator

1:n

Da

șir

 

Denumirea instanței care a pronunțat hotărârea. Denumirea camerei sau a secției (dacă există) este de preferință în „division”.

Date

Data hotărârii

1:1

Nu

Dată

 

Data hotărârii este anunțată public (în conformitate cu articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului).

DateDeposit

Data depunerii

0:1

Nu

Dată

 

În anumite jurisdicții, data depunerii hotărârii este relevantă.

Description

Descriere

0:n

Da

șir

 

Elemente descriptive, chiar și sub forma unor cuvinte cheie sau a unor note introductive.

Division

Secție

0:n

Da

șir

 

Denumirea camerei sau a secției din cadrul instanței care a pronunțat hotărârea.

GlobalAlias

Pseudonimul global

0:n

Da

șir

 

Aceasta poate fi orice „pseudonim”, „denumire comună”, „stil de cauză” sau „nume de cauză” utilizat în cadrul comunității juridice pentru a face trimitere la o hotărâre judecătorească. Poate fi completat și cu „citări paralele” sau identificatori atribuiți de revistele juridice.

Importance

Nivelul de importanță

0:1

Nu

șir

low

medium

high

Acesta este cel mai mic numitor comun pentru orice fel de clasificare (juridică) a importanței.

Low importance: hotărârile nu sunt importante din punct de vedere juridic sau societal. Astfel de hotărâri sunt o simplă aplicare a dreptului procedural sau material, redactate pe baza unor formule standard și/sau publicate numai pentru a respecta un cadru juridic sau de politică.

Medium importance: hotărâri în care judecătorul nu s-a pronunțat cu privire la o chestiune juridică importantă, dar a putut face o evaluare a situației de fapt și/sau o evaluare comparativă a probelor sau s-a pronunțat cu privire la chestiuni juridice în conformitate cu jurisprudența existentă.

High importance: hotărâri de modificare, de clarificare, de restricționare sau de extindere a jurisprudenței anterioare sau pronunțate pe o temă juridică inedită sau un aspect controversat în societate.

IsVersionOf

Identificatorul ECLI

1:1

Nu

șir

 

Conține atât varianta bazată pe două puncte (cu majuscule sau cu minuscule, în funcție de preferințe), cât și varianta bazată pe bara oblică (cu minuscule, sub formă de URI corelat).

Judge

Judecător

0:n

Da

șir

 

Tipul specific al contribuitorului

NeutralCitation

Citare neutră

0:1

Nu

șir

 

În anumite țări (common law) este utilizată o „citare neutră” pentru identificarea unei hotărâri judecătorești independent de emitent și de suport (vendor and medium neutral identification). În cazul în care se cunoaște, acest câmp poate fi completat cu citarea neutră, pentru a asigura interoperabilitatea internațională.

OfficialLanguage

Limba oficială

1:n

Nu

șir

 

Se indică limba (limbile) oficială (oficiale) în care a fost pronunțată hotărârea. Ar trebui să conțină atât codul ISO 3166-1 alpha-3, cât și codul de limbă UE (dacă este disponibil).

Party

Parte

0:n

Da

șir

 

 

PreferredForm

Formă preferată

0:1

Nu

șir

uppercase

lowercase

mixedcase

Se indică dacă în sintaxa bazată de două puncte se preferă ca ECLI să fie scris cu majuscule (implicit), cu minuscule sau cu majuscule și minuscule.

ProfNonJudge

Profesioniști implicați, alții decât judecătorii

0:n

Da

șir

 

Tipul specific de contribuitori, poate fi utilizat pentru persoanele implicate din punct de vedere profesional în cazul respectiv, cu excepția judecătorilor.

Reference

Referință

0:n

Da

șir/URI

Elementul are două atribute (obligatorii): „tip” și „relație”. Valori posibile pentru atributul „tip”:

celex

ecli

eli

patent

patent_application

akn

other (default)

Valori posibile pentru atributul „relație”:

citing

citedBy

followedBy

precededBy

Există anumite restricții cu privire la combinarea atributelor.

„citing” poate fi corelat cu orice tip;

„citedBy” poate fi corelat cu „celex”, „ecli”, „patent”, „patent_application”, „akn”, „other”;

„followedBy” poate fi corelat cu „ecli”;

„precededBy” poate fi corelat cu „ecli”.

ReplacedBy

Înlocuit de

0:n

Nu

șir

 

„replacedBy” este utilizat numai în aceste situații:

hotărârea judecătorească rămâne aceeași, dar, din cauza unor deficiențe administrative sau tehnologice, trebuie să fie reînregistrată cu un alt ECLI; printre acestea se numără situațiile în care o expresie a fost înregistrată anterior ca un ECLI separat, dar este reînregistrată – prin utilizarea ECLI‐XL – ca o expresie a unui alt ECLI;

un identificator ECLI care a avut un element de dată de patru cifre a fost înlocuit cu un ECLI cu un element de dată de opt cifre;

un ECLI cu un cod pentru instanță „XX” a avut un alt ECLI alocat – care nu conține codul pentru instanță „XX” – de către același coordonator ECLI sau un alt coordonator ECLI.

Replaces

Înlocuiește

0:n

Nu

șir

 

Contrariul lui ReplacedBy

SameAs (owl)

Pseudonim fix

1:1

Nu

URI

 

Acesta conține identificatorul de lucrare URI absolut la http(s)://ecli.eu

Subject

Subiect

0:n

Da

șir

civil law

commercial law

family law

insolvency law

private international law

criminal law

EU law

administrative law

tax law

international public law

constitutional law

public accounting law

Dacă este utilizat, trebuie să conțină una sau mai multe valori fixe și poate, de asemenea, să aibă valori suplimentare.

Title

Titlu

0:1

Da

șir

 

 

TypeDocument

Tipul documentului

1:1

Da

șir

judicial decision (default)

judgment

court order

conclusion

opinion

preliminary question

preliminary decision

follow-up on preliminary decision

 

43.

Metadate la nivel de lucrare

Denumire tehnică

Denumire funcțională

CAR

ML

Tip

Valori fixe

Observații

AccessRights

Drepturi de acces

1:1

Nu

șir

private

public

„Drepturile de acces” se referă la întrebarea dacă textul deciziei, în exprimarea acestui compilator, este disponibil doar prin abonament (plătit).

AuthoritativenessExpression

Autoritatea expresiei

1:1

Nu

șir

yes

no

unknown

„Cu autoritate” nu înseamnă că aceasta este versiunea „autentică”, dar că expresia este „autorizată”, recunoscută ca fiind oficială.

Compiler

Compilator

0:1

Da

șir

 

Conține denumirea completă a autorului expresiei. Un atribut pentru acest element conține codul ECLI-XL pentru compilator, dacă este disponibil.

CompilerSpecificExpression

Expresie specifică a compilatorului

0:n

Da

șir

 

Orice observații referitoare la exprimarea specifică a acestei expresii specifice a compilatorului, care nu poate fi descrisă în niciun alt câmp de metadate.

ComprehensivenessExpression

Exhaustivitatea expresiei

0:1

Da

șir

full

abridged

summarised

 

ExpressionIdentifier

Identificator de expresie

0:n

Nu

șir

 

În cazul în care expresia are propriul identificator sau metodă preferată de citare, alta decât un ECLI sau ECLI-XL, aceasta poate fi furnizată aici (de exemplu, o „citare paralelă”).

CreationDateExpression

Data de creare a expresiei

0:1

Nu

dată

 

 

EcliXLIdentifierExpression

Partea de expresie a identificatorului ECLI-XL

0:1

Nu

șir

 

Dacă este completat, conține atât varianta bazată pe două puncte (cu majuscule sau cu minuscule, în funcție de preferințe), cât și varianta bazată pe bara oblică (cu minuscule).

Issued

Data emiterii

0:1

Nu

dată

 

Aceasta este data la care expresia specifică a fost pusă la dispoziție, de exemplu o dată de publicare.

LanguageExpression

Limba expresiei

0:1

Nu

șir

 

Poate rămâne necompletat dacă este singura limbă oficială a lucrării.

Trebuie să fie exprimat ca ISO 3166-1 alpha-3.

Poate conține un atribut (opțional) din listă:

„officialLanguage” (în cazul în există mai multe limbi oficiale)

„authorisedTranslation”

„nonAutorisedTranslation”

TemporalExpression

Tipul expresiei temporale

0:1

Da

șir

Original

Amended

 

Validity

Validitate

0:1

Nu

dată

 

Poate conține „startDate” și/sau „endDate”. Utilizarea este recomandată dacă există expresii temporale diferite.

44.

Metadate la nivel de manifestare

Denumire tehnică

Denumire funcțională

CAR

ML

Tip

Valori fixe

Observații

AuthoritativenessManifestation

Autoritatea manifestării

0:1

Nu

șir

yes

no

 

CreationDateManifestation

Data de creare a manifestării

0:1

Nu

dată

 

 

DataFormat

Formatul datelor

1:1

Nu

șir

doc

docx

html

json

odt

pdf

rdf

rtf

tiff

txt

xhtml

xml

 

Editor

Editor

0:1

Da

șir

 

Autorul manifestării, dacă este relevant.

EcliXLIdentifierManifestation

Partea de manifestare a identificatorului ECLI-XL

0:1

Nu

șir

 

Dacă este completat, conține atât varianta bazată pe două puncte (cu majuscule sau cu minuscule, în funcție de preferințe), cât și varianta bazată pe bara oblică (cu minuscule), ambele sub formă de URI corelat (parte).

Identifier

Identificator

1:n

Nu

URI

 

Acest element poate fi utilizat pentru a recupera documentul propriu-zis. De preferință, este scris sub formă de identificator ECLI-XL, dar acest lucru nu este obligatoriu.

IV.   IMPLEMENTAREA LA NIVEL NAȚIONAL

A.   Coordonatorul național ECLI

45.

Fiecare stat membru care utilizează ECLI trebuie să numească o organizație guvernamentală sau judiciară în calitate de coordonator național ECLI. Trebuie să existe un singur coordonator ECLI pe țară.

46.

Coordonatorul național ECLI este responsabil cu:

(a)

lista instanțelor care pot avea un cod, astfel cum se menționează la secțiunea I;

(b)

deciderea sau coordonarea în ceea ce privește aspectul dacă și în ce măsură elementul de dată din ECLI ar trebui să fie format din patru sau opt cifre;

(c)

participarea la Grupul de experți pentru ECLI din cadrul Grupului de lucru pentru e‐legislație al Consiliului.

47.

Coordonatorul național ECLI ar trebui să publice pe site-ul web al ECLI, în conformitate cu partea V, informațiile cu privire la modul în care este alcătuit numărul de ordine și alte informații cu privire la modul în care ECLI este implementat.

48.

Dacă într-un stat membru utilizarea codului XX drept cod pentru instanță este permisă pentru hotărârile din alte jurisdicții, coordonatorul ECLI la nivel național ar trebui, în cazul în care și în momentul în care în cadrul celeilalte jurisdicții sunt atribuite ECLI pentru aceste hotărâri, să ia măsurile corespunzătoare pentru a înlocui aceste XX-ECLI de către ECLI native, utilizând elementul <ReplaceBy/>. Nu există nicio obligație pentru coordonatorul ECLI să completeze elementul < Replace/> cu ECLI-uri având un cod pentru instanță XX care ar fi putut fi atribuit de alte state membre.

B.   Implementarea

49.

Implementarea ECLI la nivel național este o responsabilitate națională, fără a aduce atingere unei eventuale punere la dispoziție a unei finanțări europene.

50.

Instanțele judecătorești dintr-o țară se pot alătura sistemului ECLI la momente diferite în timp.

51.

Pentru a facilita trimiterile, ECLI ar trebui utilizat, de asemenea, în cadrul formelor materiale ale hotărârii în sine.

52.

Se recomandă atribuirea unor ECLI pentru toate hotărârile pronunțate și nu numai pentru cele care sunt publicate pe site-urile web judiciare.

53.

ECLI poate fi atribuit hotărârilor istorice. O astfel de abordare este încurajată.

54.

La nivel național, atribuirea ECLI ar trebui să se facă în cadrul unui serviciu organizat separat, în conformitate cu orientările Cadrului european de interoperabilitate.

55.

Atunci când este inclus într-o hotărâre judecătorească sau tipărit pe aceasta, se recomandă nu numai afișarea ECLI în sintaxa bazată pe două puncte, ci și un HTTP URI al manifestării. Acesta din urmă poate fi etichetat ca „prezentul document”, „prezenta versiune” sau o etichetă comparabilă.

V.   SITE-UL WEB ECLI

56.

Ar trebui creat un site web ECLI; acesta ar trebui să facă parte din portalul european e-justiție.

57.

Site-ul web ar trebui să conțină:

(a)

informații privind formatul și utilizarea ECLI. În ceea ce privește formatul, ar trebui să conțină:

(i)

normele de formatare astfel cum sunt descrise în partea I;

(ii)

(o trimitere la) lista abrevierilor țărilor participante;

(iii)

listele pentru fiecare țară cu abrevierile utilizate pentru instanțele participante. Denumirile instanțelor ar trebui traduse în toate limbile, pe baza compendiului multilingv cu denumiri de organizații care a fost creat pentru utilizare în cadrul portalului e-justiție și, în cazul în care sunt disponibile pe acest portal sau pe orice alt site web descrieri ale instanțelor respective, ar trebui incluse hyperlinkuri către acestea;

(iv)

descrierea normelor de formatare a numărului de ordine pentru fiecare țară (dacă sunt disponibile);

(v)

informații tehnice;

(b)

informații privind disponibilitatea metadatelor;

(c)

informații privind coordonatorii ECLI la nivel național: rolul și responsabilitățile acestora, precum și informațiile de contact din fiecare țară;

(d)

site-ul web ar trebui să ofere acces la motorul de căutare ECLI.

VI.   MOTORUL DE CĂUTARE ECLI

58.

Ar trebui să existe un motor de căutare ECLI pentru căutarea hotărârilor judecătorești utilizând ECLI, metadate și text.

59.

Conform Planului de acțiune privind e-justiția europeană, motorul de căutare ECLI ar trebui să aibă un caracter descentralizat: o bază de date la nivel european nu ar trebui să fie menită să înlocuiască soluțiile naționale.

60.

Comisia Europeană este responsabilă cu funcționarea tehnică a motorului de căutare ECLI.

61.

Registrul compilatorilor de expresii trebuie să fie ținut de Comisie și ar trebui să fie accesibil prin motorul de căutare ECLI.

62.

Motorul de căutare ECLI ar trebui să aibă un RESTful API.

63.

Pentru utilizatorii finali, motorul de căutare ECLI trebuie să fie disponibil prin intermediul site-ului web ECLI, cu toate că nu trebuie să fie, din punct de vedere tehnic, o parte integrantă a acestuia.

64.

Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziție o interfață, descrisă corespunzător, pentru indexarea bazelor de date cu hotărâri judecătorești prin intermediul motorului de căutare ECLI.

65.

În cazul abuzurilor sau al comportamentelor inadecvate, Comisia își rezervă dreptul de a nu acorda unei organizații dreptul de conectare la motorul de căutare ECLI sau de a deconecta o organizație în cazul unor încălcări repetate.

66.

La adresa https://e-justice.europa.eu/ecli/ trebuie pus la dispoziție un resolver, adică atunci când după această adresă se scrie în continuare un ECLI, vor apărea datele disponibile cu privire la acest ECLI prin intermediul interfeței de căutare. În plus, se poate utiliza și adresa https://ecli.eu

VII.   ECLI ÎN CADRUL UE

67.

Coordonatorul ECLI pentru instanțele UE este Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

68.

În anexa I, după caz, „țara” sau „statul membru” ar trebui să se citească „UE”.

ANEXA II

Utilizarea ECLI și a ECLI-XL în texte juridice

1.

Denumirea „ECLI” ar trebui utilizată doar pentru a indica o hotărâre judecătorească la nivel de lucrare.

2.

Se recomandă utilizarea ECLI pentru citarea hotărârilor judecătorești, ca mod preferat sau suplimentar de citare.

3.

Atunci când se utilizează pentru citare, ECLI ar trebui să fie întotdeauna scris în întregime. Nu ar trebui să se renunțe la niciun element.

4.

În cazul în care sunt citate ECLI în texte care sunt destinate lecturii umane, se recomandă insistent să se utilizeze sintaxa bazată pe două puncte cu majuscule sau cu minuscule, în funcție de preferințe.

5.

În cazul în care, în documente juridice, se fac trimiteri la hotărâri judecătorești, în majoritatea cazurilor, se dorește ca trimiterea să fie făcută la nivel de lucrare, independent de vreo variantă lingvistică, temporală, editorială sau altă variantă specifică. Prin urmare, ECLI ar trebui să fie utilizat pentru a face o astfel de trimitere, fără indicarea unei variante specifice.

6.

Excepțiile de la această regulă pot exista în cazul în care, din motive juridice sau de documentare, trebuie să se facă o trimitere explicită la o variantă specifică, de exemplu atunci când sunt comparate două variante lingvistice.

7.

ECLI-XL este proiectat să distingă în mod tehnic astfel de variante; cu toate acestea, se recomandă insistent să nu se afișeze ECLI-XL în textele care sunt destinate lecturii umane, ci doar să se afișeze referința ECLI-XL în întregime într-o notă de subsol sau sub formă de cod tehnic într-un hyperlink.

8.

Dacă sistemele informatice preferă să orienteze utilizatorul către o anumită expresie sau către o anumită manifestare a unei hotărâri judecătorești, cu toate că astfel de variante nu au relevanță juridică, linkul ar trebui stabilit în așa fel (de exemplu, prin utilizarea unor foi de stiluri) că utilizatorii sunt protejați de orice informație care ar putea crea neînțelegeri cu privire la nivelul de referință dorit.

9.

Contrar exprimării sau manifestării specifice a unei hotărâri judecătorești, trimiterile din texte juridice la anumite părți ale unei hotărâri sunt făcute în mod explicit și intenționat. Având în vedere că ECLI-XL este predispus la erori atunci când trimiterile la fragmente ar fi construite sau citite de către oameni, se recomandă insistent să se utilizeze referințe ECLI-XL la fragmente doar în hyperlinkuri și alte coduri care pot fi citite automat sau ca informații suplimentare în notele de subsol, în timp ce fragmentele ar trebui să fie descrise în text în conformitate cu obiceiurile locale sau cu ghidurile de citare.

24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/23


Declarația Comisiei

(2019/C 360/02)

Comisia observă că Uniunea are competență externă exclusivă în materie de indicații geografice și aderă la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona, în calitate de parte de sine stătătoare. Acest lucru rezultă din hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25/10/2017 (cauza C-389/15 – Comisia/Consiliul). Având în vedere competența externă exclusivă a UE, statele membre nu sunt autorizate să devină părți de sine stătătoare la Actul de la Geneva și nu ar trebui să mai protejeze ele însele indicațiile geografice nou înregistrate de țări terțe membre ale sistemului de la Lisabona. Având în vedere circumstanțele excepționale, dat fiind că șapte state membre sunt de mult timp părți la Acordul de la Lisabona, în temeiul căruia au înregistrat numeroase drepturi de proprietate intelectuală, și că este necesară o tranziție lină, Comisia ar fi fost în mod excepțional pregătită să convină că, în acest caz, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Franța, Ungaria, Italia și Portugalia ar fi putut fi autorizate să adere la Actul de la Geneva în interesul UE.

Comisia obiectează cu fermitate la insistența Consiliului cu privire la posibilitatea ca toate statele membre ale UE care doresc să facă acest lucru să fie autorizate să ratifice Actul de la Geneva sau să adere la acesta împreună cu Uniunea, oferind în același timp, ca motiv, regularizarea drepturilor de vot ale Uniunii în temeiul articolului 22 alineatul (4) litera (b) punctul (ii) din Actul de la Geneva și nu circumstanțele excepționale menționate anterior.

Mai mult decât atât, Comisia ar dori să reamintească faptul că, dat fiind că Uniunea și-a exercitat competența internă în materie de indicații geografice agricole, statele membre ale UE nu pot deține propriile sisteme naționale de protecție a indicațiilor geografice.

Prin urmare, Comisia își rezervă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva deciziei Consiliului și, în orice caz, consideră că acest caz nu poate constitui un precedent pentru niciun alt acord internațional existent sau viitor, în special, dar nu numai, atunci când UE a ratificat deja acorduri internaționale, pe baza competenței sale exclusive.


Comisia Europeană

24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/24


Rata de schimb a monedei euro (1)

23 octombrie 2019

(2019/C 360/03)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1123

JPY

yen japonez

120,63

DKK

coroana daneză

7,4707

GBP

lira sterlină

0,86408

SEK

coroana suedeză

10,7385

CHF

franc elvețian

1,1004

ISK

coroana islandeză

138,90

NOK

coroana norvegiană

10,1775

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,638

HUF

forint maghiar

329,11

PLN

zlot polonez

4,2786

RON

leu românesc nou

4,7603

TRY

lira turcească

6,4318

AUD

dolar australian

1,6252

CAD

dolar canadian

1,4558

HKD

dolar Hong Kong

8,7235

NZD

dolar neozeelandez

1,7361

SGD

dolar Singapore

1,5161

KRW

won sud-coreean

1 303,45

ZAR

rand sud-african

16,3217

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,8684

HRK

kuna croată

7,4418

IDR

rupia indoneziană

15 604,46

MYR

ringgit Malaiezia

4,6578

PHP

peso Filipine

56,765

RUB

rubla rusească

71,0887

THB

baht thailandez

33,730

BRL

real brazilian

4,5459

MXN

peso mexican

21,3268

INR

rupie indiană

78,8245


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/25


Anunț din partea Guvernului Republicii Polone în temeiul Directivei 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor

Anunț privind depunerea cererilor de concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale

(2019/C 360/04)

SECȚIUNEA I: TEMEI JURIDIC

1.

Articolul 49ec alineatul (2) din Legea minelor și geologiei din 9 iunie 2011 [Monitorul oficial (Dziennik Ustaw) 2019, nr. 868, astfel cum a fost modificat]

2.

Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3; Ediție specială în limba polonă: capitolul 6, Volumul 2, p. 262)

SECȚIUNEA II: ENTITATEA CARE INVITĂ LA DEPUNEREA CERERILOR

Nume: Ministerul Mediului

Adresa: ul. Wawelska 52/54, 00-922 Varșovia, Polonia

Tel. +48 223692449

Fax +48 223692460

Internet: www.gov.pl/web/srodowisko

SECȚIUNEA III: OBIECTUL PROCEDURII

1.   Informații privind depunerea cererilor de concesiune:

O cerere de concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale în zona „Września” a fost depusă la autoritatea care acordă concesiunea.

2.   Tipul activităților pentru care se acordă concesiunea:

Concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale în zona „Września”, perimetrul de concesiune 208.

3.   Aria în care se vor desfășura activitățile:

Limitele ariei sunt definite de liniile care unesc punctele cu următoarele coordonate din sistemul de coordonate PL-1992:

Punct

X [PL-1992]

Y [PL-1992]

1

5 159 30, 240

3 980 83, 120

2

5 159 63, 510

3 982 08, 960

3

5 153 76, 160

4 321 38, 190

4

4 875 44, 580

4 316 28, 470

5

4 881 33, 210

3 975 06, 680

6

4 973 98, 760

3 976 98, 610

7

5 159 30, 234

3 980 83, 120

Suprafața proiecției verticale a ariei este de 950,19 km2.

Localizare administrativă:

Voievodatul Wielkopolskie;

Districtul Gniezno, comunele rurale Gniezno, Łubowo, Niechanowo, comunele urban-rurale Czerniejewo, Witkowo, comuna urbană Gniezno;

Districtul Słupca, comunele rurale Orchowo, Słupca, Ostrowite, Powidz, Strzałkowo, comuna urbană Słupca;

Districtul Września, comuna rurală Kołaczkowo, comunele urban-rurale Miłosław, Września, Nekla.

4.   Termenul pentru depunerea cererilor de concesiune de alte entități interesate de activitatea pentru care urmează să fie acordată concesiunea este de 90 de zile de la data publicării anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

Cererile de concesiune trebuie depuse la Ministerul Mediului cel târziu la ora 12:00 CET/CEST în ultima zi a perioadei de 180 de zile care începe în ziua următoare datei publicării anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.   Criteriile de evaluare a cererilor de concesiune cu precizarea ponderii lor, în conformitate cu articolul 49k alineatele (1), (1a) și (3) din Legea minelor și geologiei:

Cererile primite vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

30 % –

obiectul și calendarul lucrărilor geologice, inclusiv al operațiunilor geologice sau al operațiunilor de minerit propuse;

20 % –

obiectul și calendarul prelevării obligatorii de eșantioane obținute în cadrul operațiunilor geologice, inclusiv a carotelor;

20 % –

capacitatea financiară care oferă garanții adecvate privind desfășurarea activităților legate de prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și, respectiv, de extracția hidrocarburilor, în special sursele și metodele de finanțare a activităților preconizate, inclusiv ponderea fondurilor proprii și a finanțării externe;

20 % –

tehnologia propusă pentru desfășurarea lucrărilor geologice, inclusiv a operațiunilor geologice sau a operațiunilor de minerit;

5 % –

capacitățile tehnice privind prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și, respectiv, extracția hidrocarburilor, în special disponibilitatea unor resurse adecvate tehnice, organizatorice, logistice și umane (inclusiv 2 % pentru colaborarea cu organisme științifice care desfășoară activități de cercetare a geologiei Poloniei în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor, precum și a instrumentelor analitice, tehnologiilor și metodelor pentru prospectarea zăcămintelor de hidrocarburi care iau în considerare specificitatea condițiilor geologice din Polonia și care pot fi aplicate în aceste condiții);

5 % –

experiența în prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi sau în extracția hidrocarburilor, asigurând operarea în condiții de siguranță, protecția vieții și sănătății umane și animale și protecția mediului.

Dacă, în urma evaluării cererilor pe baza criteriilor de mai sus, două sau mai multe cereri obțin același scor, valoarea remunerației pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier exigibilă în cursul etapei de prospectare și explorare va fi folosită ca un criteriu suplimentar care va permite departajarea finală a ofertelor în cauză.

SECȚIUNEA IV: INFORMAȚII SUPLIMENTARE

IV.1.   Cererile trebuie trimise la următoarea adresă:

Ministerul Mediului

Departament Geologii i Koncesji Geologicznych (Departamentul Geologiei și Concesiilor Geologice)

ul. Wawelska 52/54

00-922 Warszawa/Varșovia

POLSKA/POLONIA

IV.2.   Informațiile pot fi obținute

De pe site-ul web al Ministerul Mediului: https://www.gov.pl/web/srodowisko

De la Departamentul Geologiei și Concesiilor Geologice (Departament Geologii i Koncesji Geologicznych)

Ministerul Mediului

ul. Wawelska 52/54

00-922 Warszawa/Varșovia

POLSKA/POLONIA

Tel. + 48 225792449

Fax + 48 225792460

E-mail: dgk@mos.gov.pl

IV.3.   Decizia privind calificarea:

Cererile de concesiune pot fi depuse de entitățile care fac obiectul unei decizii care confirmă rezultatul pozitiv al unei proceduri de calificare, astfel cum este prevăzut la articolul 49a alineatul (17) din Legea minelor și geologiei.

IV.4.   Remunerația minimă pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier:

Valoarea minimă a remunerației pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier pentru zona „Września” pentru perioada de bază de cinci ani a etapei de prospectare și explorare este de 212 833,06 PLN (în litere: două sute doisprezece mii opt sute treizeci și trei de zloți și șase groși) pe an. Remunerația anuală pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier în scopul prospectării și explorării resurselor minerale se indexează cu media anuală a indicilor prețurilor de consum stabiliți cumulativ pentru perioada de la încheierea acordului până în anul care precede data plății remunerației, astfel cum se specifică în anunțul președintelui Biroului Central de Statistică din Monitorul Oficial al Poloniei (Monitor Polski).

IV.5.   Acordarea concesiunii și stabilirea drepturilor de uzufruct minier

Autoritatea care acordă concesiunea, după ce a obținut opiniile și acordurile necesare în conformitate cu Legea minelor și geologiei, acordă concesiunile pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și pentru extracția hidrocarburilor:

1.

entității care a depus cererea de concesiune care a obținut scorul cel mai mare; sau

2.

dacă scorul cel mai mare a fost obținut de o cerere de concesiune depusă în comun de mai multe entități, părților la acordul de cooperare – de îndată ce acordul menționat a fost depus la autoritatea care acordă concesiunea

- și, în același timp, nu acordă concesiuni altor entități [articolul 49ee alineatul (1) din Legea minelor și geologiei]

Autoritatea care acordă concesiunea încheie un contract de uzufruct minier cu entitatea care a depus cererea care a obținut scorul cel mai mare și, dacă scorul cel mai mare a fost obținut de o cerere de concesiune depusă în comun de mai multe entități, cu toate entitățile care au depus în comun cererea [Articolul 49ee alineatul (2) din Legea minelor și geologiei]. Pentru a putea desfășura activitățile de prospectare și explorare a zăcămintelor de hidrocarburi, precum și de extracție a hidrocarburilor în Polonia, un operator trebuie să dețină atât drepturile de uzufruct minier, cât și concesiunea.

IV.6.   Cerințele care trebuie îndeplinite de cererile de concesiune și documentele care trebuie depuse de candidați:

Articolul 49eb din Legea minelor și geologiei stabilește părțile cererii de concesiune.

Era formațiunilor geologice (scopul geologic) în care se vor desfășura activitățile trebuie indicată ca scop al activităților, inclusiv al operațiunilor geologice.

IV.7.   Categoria minimă de explorare a zăcămintelor:

Categoria minimă de explorare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale în zona „Września” este categoria C.


24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/28


Lista fiduciilor și a altor construcții juridice similare reglementate de legislația statelor membre, astfel cum a fost notificată Comisiei

(2019/C 360/05)

Prezenta listă consolidată este publicată de Comisia Europeană în conformitate cu articolul 31 alineatul (10) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (1), astfel cum a fost modificată. Lista se bazează exclusiv pe fiduciile sau construcțiile juridice similare notificate de statele membre până la 10 septembrie 2019.

Stat membru

Fiducie sau construcție juridică similară notificată

Belgia

Fideï-commis de residuo

Bulgaria

Niciuna

Cehia

Svěřenský fond

Danemarca

Niciuna

Germania

Nicio notificare

Estonia

Niciuna

Irlanda

(a)

Express trusts

(b)

Statutory trusts

(c)

Trusts imposed or arising by operation of law

Grecia

Niciuna

Spania

Nicio notificare

Franța

Fiducies

Croația

Niciuna

Italia (*1)

(a)

Mandato fiduciario

(b)

Vincolo di destinazione

Cipru (*1)

(a)

Εμπιστεύματα

(b)

Διεθνή εμπιστεύματα

Letonia

Niciuna

Lituania

Niciuna

Luxemburg

(a)

Trusts

(b)

Contrats fiduciaires

Ungaria

Vagyonkezelő alapítvány

Malta

(a)

Trusts

(b)

Foundations

Țările de Jos (*1)

Fonds

Austria

Nicio notificare

Polonia

Niciuna

Portugalia

Nicio notificare

România

Fiducia

Slovenia

Niciuna

Slovacia

Niciuna

Finlanda

Niciuna

Suedia

Niciuna

Regatul Unit

Nicio notificare


(1)  JO L 141, 5.6.2015, p. 73

(*1)  Fiduciile sunt recunoscute pe baza dispozițiilor Convenției de la Haga din 1 iulie 1985 privind legea aplicabilă fiduciilor și recunoașterea acestora, elaborată de Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat.


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/30


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9591 – MHI/PT)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 360/06)

1.   

La data de 15 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului, o notificare a unei concentrări propuse (1).

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

Mitsubishi Heavy Industries, Ltd. („MHI”, Japonia);

Primetals Technologies, Limited („PT”, Regatul Unit), controlată în comun de MHI și Siemens Aktiengesellschaft („Siemens AG”, Germania).

MHI dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi PT.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii MHI: construcții navale și explorarea oceanelor, sisteme electroenergetice, compresoare și trenuri de compresoare, turbine, utilaje industriale, autovehicule, inginerie, infrastructură și altele;

în cazul întreprinderii PT: proiectarea și construcția de instalații în industria metalurgică și servicii asociate de gestionare a proiectelor.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9591 – MHI/PT

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/32


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9499AXA/Cardif/SECAR)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 360/07)

1.   

La data de 16 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

AXA (Franța);

BNP Paribas Cardif (Cardif, Franța), controlată de BNP Paribas;

Société Civile pour l’Etude et l’Aménagement du Centre d’Affaires Régional de Rungis (SECAR, Franța), controlată de Cardif.

AXA și Cardif dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi SECAR.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii AXA: grup de asigurări care desfășoară activități în sectorul asigurărilor de viață, de sănătate și al altor forme de asigurări, precum și în domeniul administrării investițiilor la nivel mondial;

în cazul întreprinderii Cardif: grup de asigurări care desfășoară activități în sectorul produselor de economii și de protecție, precum și în domeniul administrării investițiilor la nivel mondial;

în cazul întreprinderii SECAR: întreprindere care deține centrul comercial „Belle Épine”, situat la Thiais în Île-de-France.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

Cazul M.9499 — AXA/Cardif/SECAR

Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax+32 22964301

Adresa poștală:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


24.10.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 360/33


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 360/08)

1.   

La data de 16 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

Assicurazioni Generali S.p.A. („Generali”, Italia);

Seguradoras Unidas, S.A. („Seguradoras Unidas”, Portugalia), controlată în prezent de fonduri de investiții gestionate de filiale ale întreprinderii Apollo Management, LP. („Apollo Group”, Statele Unite);

AdvanceCare Gestăo de Serviços de Saúde, S.A („AdvanceCare”, Portugalia) controlată în prezent de fonduri de investiții gestionate de filiale ale Apollo Group.

Generali dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi Seguradoras Unidas și asupra întregii întreprinderi AdvanceCare.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii Generali: furnizarea de servicii de asigurare, de reasigurare, de gestionare a activelor și de asistență în 60 de țări din întreaga lume;

în cazul întreprinderii Seguradoras Unidas: furnizarea de asigurări în Portugalia;

în cazul întreprinderii AdvanceCare: furnizarea de servicii de management al asigurărilor de sănătate, de evaluare a riscurilor și de gestionare a cererilor de despăgubire în Portugalia.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax+ 32 229-64301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).