|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 62 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Consiliu |
|
|
2019/C 360/01 |
||
|
2019/C 360/02 |
||
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2019/C 360/03 |
||
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
|
2019/C 360/04 |
||
|
2019/C 360/05 |
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2019/C 360/06 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9591 – MHI/PT) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
2019/C 360/07 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9499 — AXA/Cardif/SECAR) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
2019/C 360/08 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare) ( 1 ) |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/1 |
Concluziile Consiliului privind identificatorul european de jurisprudență (ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență
(2019/C 360/01)
I. Introducere
|
1. |
Articolul 67 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede constituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. |
|
2. |
Planurile de acțiune multianuale 2009-2013, 2014-2018 și 2019-2023 privind e-justiția europeană ale Consiliului Uniunii Europene evidențiază importanța accesului la jurisprudența națională, necesitatea standardizării și a unei arhitecturi tehnice descentralizate. |
|
3. |
Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2008 privind rolul judecătorului național în sistemul judiciar european subliniază necesitatea accesului transfrontalier la jurisprudența națională pentru a permite judecătorilor naționali să își îndeplinească rolul ce le revine în cadrul sistemului juridic european. |
II. Identificarea nevoilor
|
4. |
Un spațiu european de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se poate desfășura cooperarea judiciară presupune nu numai cunoașterea dreptului european, ci și, în special, cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice ale altor state membre. |
|
5. |
Portalul european e-justiție ar trebui să îndeplinească obiectivul privind diseminarea informațiilor despre sistemele juridice ale UE și ale statelor membre și ar trebui să servească drept instrument util pentru cetățeni, profesioniștii din domeniul juridic, precum și pentru autoritățile statelor membre. |
|
6. |
Cunoașterea conținutului și a aplicării dreptului Uniunii Europene nu poate fi dobândită exclusiv din surse juridice ale UE, ci trebuie luată în considerare și jurisprudența instanțelor naționale, în ceea ce privește hotărârile prin care se solicită pronunțarea unei decizii preliminare, hotărârile luate după pronunțarea unei decizii preliminare, precum și cele care aplică direct dreptul UE. |
|
7. |
Cu sprijinul financiar sau prin implicarea directă a Uniunii Europene, în ultimii ani au existat inițiative care sprijină obiectivele menționate mai sus, cum ar fi motorul de metacăutare al Rețelei președinților curților supreme de justiție ale Uniunii Europene, bazele de date Dec.Nat și Jurifast ale Asociației Consiliilor de Stat și ale Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, baza de date JURE (Competență judiciară, recunoaștere și executare) a Comisiei Europene, EUR-Lex și baza de date cu jurisprudența Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. |
|
8. |
Utilizarea și sprijinirea acestor inițiative au evidențiat necesitatea existenței unor astfel de baze de date, însă experiența a demonstrat că, în cadrul acestor baze de date, căutările sunt adeseori foarte complexe și greu de efectuat. |
|
9. |
Un studiu realizat de Grupul de lucru pentru e-legislație a evidențiat faptul că, pe lângă problemele legate de multilingvism, aceste probleme se datorează, în mare parte, lipsei de identificatori uniformi pentru jurisprudență. La nivel național există diferite sisteme de identificatori, unele dintre ele destinate instanțelor, altele specifice furnizorilor. În cadrul bazelor de date destinate căutărilor în jurisprudența din diferite state membre – bazele de date menționate mai sus reprezentând doar câteva exemple dintre acestea – se inventează uneori propriul sistem de identificare, iar câteodată se reutilizează unul sau mai multe sisteme naționale de numerotare. În consecință, căutarea și citarea jurisprudenței în context transfrontalier sunt extrem de dificile: identificatorii emiși de un sistem ar putea să nu fie compatibili cu alte sisteme. |
|
10. |
Studiul menționat anterior a evidențiat faptul că există probleme comparabile cu metadatele utilizate pentru descrierea jurisprudenței. Faptul că aproape toate bazele de date naționale și europene utilizează denumiri și reguli de proiectare diferite pentru metadate compromite posibilitățile judecătorilor, ale profesioniștilor din domeniul juridic și ale cetățenilor de a face ușor căutări transfrontaliere eficace în materie de jurisprudență. |
III. IDENTIFICAREA SOLUȚIILOR
|
11. |
În conformitate cu principiul proporționalității, cu principiul descentralizării aprobat de planurile de acțiune privind e-justiția europeană și cu principiile cadrului european de interoperabilitate, soluțiile naționale nu ar trebui să fie înlocuite de o bază de date europeană centralizată unică de jurisprudență. Mai mult decât atât, pentru nevoile specifice ale utilizatorilor cu privire la domenii specifice de drept, sunt necesare diferite baze de date cu funcționalități diferite, indiferent dacă acestea au caracter public sau comercial. |
|
12. |
Atât pentru a facilita dezvoltarea în continuare a bazelor de date europene de jurisprudență, cât și pentru a servi profesioniștii din domeniul juridic și cetățenii în utilizarea acestor baze de date, un sistem comun de identificare, citare și metadate de jurisprudență este considerat ca fiind indispensabil. Un astfel de standard comun ar fi compatibil cu principiile evidențiate la punctul anterior. |
|
13. |
Pentru identificarea hotărârilor judecătorești ar trebui utilizat un identificator standard, care poate fi recunoscut, citit și înțeles atât de oameni, cât și de calculatoare, și care este compatibil cu standardele tehnologice. În același timp, este de dorit ca sistemele de identificare naționale să poată opera în paralel cu un astfel de standard european, dar și ca un standard european să poată servi drept standard național unic pentru țările care doresc acest lucru. |
|
14. |
Deoarece organizarea instanțelor și a aplicațiilor IT utilizate de instanțe variază nu numai între statele membre, dar și în cadrul aceluiași stat membru, ar trebui să fie posibilă implementarea unui sistem de identificare și de metadate în fiecare instanță în parte. |
|
15. |
În conformitate cu principiile proporționalității și descentralizării menționate, deciziile privind participarea instanțelor și tribunalelor la acest sistem de identificare a jurisprudenței și de metadate trebuie să fie luate la nivel național. |
|
16. |
Deoarece acceptarea de către instanțe și de către guvernele statelor membre este de o importanță majoră pentru implementarea și utilizarea unui sistem de identificare și de metadate pentru jurisprudență, au avut loc consultări cu privire la această recomandare cu Rețeaua președinților curților supreme de justiție ale Uniunii Europene, Asociația Consiliilor de Stat și a Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, Rețeaua europeană a consiliilor judiciare, inițiativa LEX, seminarul CEN/Metalex, Semic.EU, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. De asemenea, au fost luate în considerare identificatorul european de legislație și Akoma Ntoso, pentru a optimiza interoperabilitatea cu standardele respective. |
|
17. |
Sistemul de identificare și de metadate ar trebui să fie promovat foarte bine în rândul cetățenilor și al profesioniștilor din domeniul juridic. Mai mult, pentru a îmbunătăți șansele de a găsi jurisprudența care dispune de un identificator și metadate, astfel cum este descris în anexa I, aceste hotărâri judecătorești trebuie să poată fi găsite – prin intermediul identificatorului și al unui set minim de metadate – printr-un motor de căutare comun. Arhitectura acestui motor de căutare comun ar trebui să fie descentralizată și încorporată în portalul european e-justiție. Deși un motor de căutare comun consolidează gradul de utilizare a unui sistem de identificare și de metadate, acesta nu ar trebui să constituie o condiție prealabilă pentru introducerea identificării și a metadatelor la nivel național. |
|
18. |
Motorul de căutare comun ar trebui să ofere nu numai posibilitatea de a indexa hotărârile de pe site-urile judiciare, ci și cele de pe alte site-uri web care publică jurisprudență, de exemplu sub formă de rezumate sau versiuni traduse. |
IV. Cu privire la extinderile și îmbunătățirile ECLI
|
19. |
Opt ani după adoptarea primei versiuni a prezentelor concluzii ale Consiliului, ECLI a fost implementat în baze de date publice conținând hotărâri judecătorești de către 17 state membre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și camera de apel a Organizației Europene de Brevete. Multe dintre aceste baze de date au fost indexate de motorul de căutare ECLI, care a fost dezvoltat de Comisia Europeană în conformitate cu punctul 27 litera (f). |
|
20. |
ECLI este utilizat ca modalitate unică sau modalitate suplimentară de citare în multe jurisdicții. În „Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind bunele practici referitoare la publicarea online a hotărârilor judecătorești” (1), utilizarea ECLI și interconectarea bazelor de date naționale de jurisprudență prin intermediul motorului de căutare ECLI au fost identificate drept bună practică. |
|
21. |
În pofida faptului că se poate considera că ECLI a contribuit la creșterea accesibilității și a calității informației juridice în beneficiul comunității juridice, au apărut unele deficiențe ale cadrului ECLI. În același timp, evoluțiile tehnologice și noile perspective oferă oportunități de îmbunătățire care ar putea fi în beneficiul comunității juridice. Prin urmare, unele îmbunătățiri și extinderi ale standardului ar fi avantajoase. |
|
22. |
Cu toate acestea, având în vedere numărul de implementări ale ECLI, modificările tehnice ale standardului sau extinderea acestuia nu ar trebui să pericliteze investițiile efectuate în implementările actuale și cele în curs. În acest context, jurisdicțiile care au implementat ECLI:
|
|
23. |
Îmbunătățirile și extinderile standardului ECLI inițial pot fi rezumate după cum urmează:
|
|
24. |
Specificațiile pentru ECLI-XL sunt descrise în partea II a anexei I, în timp ce metadatele suplimentare au fost adăugate în partea III a anexei I. |
|
25. |
Un ghid pentru comunitatea juridică privind utilizarea ECLI și a ECLI-XL este inclus în anexa II. |
V. Introducerea ECLI
|
26. |
Statele membre sunt invitate să introducă, în mod voluntar la nivel național, identificatorul european de jurisprudență (ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență. |
|
27. |
Următoarele recomandări se aplică statelor membre care decid să introducă ECLI și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență:
|
ANEXA I
Cu privire la specificațiile tehnice, organizare și implementare
I. FORMATUL IDENTIFICATORULUI EUROPEAN DE JURISPRUDENȚĂ
|
1. |
Un identificator european de jurisprudență (ECLI) trebuie să cuprindă următoarele cinci componente, care trebuie să apară în ordinea enumerată:
|
|
2. |
Cele cinci componente ale ECLI, astfel cum sunt definite în secțiunea anterioară, pot fi formatate în una dintre cele două sintaxe, care sunt echivalente în totalitate și pot fi utilizate în paralel.
|
|
3. |
Un ECLI nu trebuie să conțină niciun spațiu liber sau semn de punctuație, nici în cadrul componentelor, nici între acestea – cu excepția celor menționate la punctul 1 litera (e) și la punctul 2. |
|
4. |
Literele din cadrul tuturor componentelor trebuie să fie exclusiv caractere latine alfanumerice. |
|
5. |
În cazul în care elementele ECLI sunt separate prin două puncte, literele din componentele descrise la punctul 1 literele (a), (b), (c) și (e) se scriu de preferință cu majuscule; dar folosirea majusculelor nu trebuie să producă nicio diferență de sens. În cazul în care elementele sunt separate printr-o bară oblică, toate literele trebuie să fie minuscule. |
|
6. |
Pentru a nu îi compromite utilizarea sau inteligibilitatea, unui ECLI nu trebuie să i se adauge nicio altă componentă, cu excepția celor descrise în secțiunea II. |
|
7. |
Spațiul de nume (namespace) al ECLI trebuie înregistrat la adresa: https://e-justice.europa.eu/ecli |
II. LIMBAJUL DE EXTENSIE ECLI
|
8. |
Cadrul ECLI este construit pe principiile privind cerințele funcționale pentru înregistrările bibliografice (FRBR), pe care sunt bazate și alte standarde din domeniul informaticii juridice – cum ar fi CEN-Metalex, URN:LEX și Legal DocML (Akoma Ntoso). |
|
9. |
Termenul „ECLI” este rezervat numai pentru identificatorul la nivel de lucrare și la nivel de document. |
|
10. |
Pentru a identifica sau a face referire la nivelul de expresie sau de manifestare și/sau la anumite părți ale unei hotărâri judecătorești, ar trebui utilizat limbajul de extensie ECLI (ECLI-XL), astfel cum este descris în prezenta secțiune. |
A. Identificatorul la nivel de expresie
|
11. |
O expresie este orice versiune temporală, lingvistică și/sau editată a unei hotărâri judecătorești la nivel de lucrare. Diferitele expresii pot fi identificate în mod unic prin utilizarea sintaxei descrise în prezenta secțiune. |
|
12. |
Elementele care identifică o expresie specifică:
|
|
13. |
Elementul variantă temporală:
|
|
14. |
Elementul compilator:
|
|
15. |
Elementul limbă:
|
|
16. |
Elementul de exhaustivitate:
|
|
17. |
Elementul de compilator expresie specifică:
|
B. Identificatorul la nivel de manifestare
|
18. |
O manifestare este forma materială a unei expresii. Există numai un singur element pentru a exprima manifestarea. Elementul de manifestare:
|
C. Fragmente
|
19. |
Se recomandă structurarea și marcarea hotărârilor judecătorești astfel încât părțile specifice ale acestora („fragmente”) să poată fi clar identificate. Se recomandă utilizarea sintaxei descrise în prezenta secțiune. În mod alternativ, în cazul în care se utilizează alți identificatori de fragmente, este recomandabil să se asigure un mecanism de identificare și să se publice acest mecanism de identificare pe site-ul ECLI. Chiar dacă hotărârile judecătorești nu sunt disponibile cu fragmente care pot fi identificate, sintaxa din prezenta secțiune poate fi utilizată pentru a crea URI-uri pentru a se face referire la anumite fragmente din hotărârile judecătorești. |
|
20. |
Identificatorul de fragment poate fi utilizat la nivel de lucrare, la nivel de expresie și la nivel de manifestare. |
|
21. |
Dacă este utilizat, identificatorul de fragment trebuie să fie plasat direct după ultimul element de identificare a identificatorului hotărârii judecătorești complete, care poate fi ECLI, expresia ECLI-XL sau elementul de manifestare ECLI-XL. |
|
22. |
Fragmentul este precedat întotdeauna de „”. |
|
23. |
Atunci când este utilizat ca identificator, fragmentul este utilizat pentru a identifica o singură parte. |
|
24. |
Atunci când este utilizat ca referință, fragmentul se poate referi și la mai multe fragmente. |
|
25. |
Fragmentul singular constă într-o etichetă urmată de un element de numerotare. |
|
26. |
Elementul de etichetare este obligatoriu și trebuie să fie o abreviere (în limba engleză) din următoarea listă (termenul complet/explicația este adăugată între paranteze):
|
|
27. |
Elementul de numerotare urmează imediat după elementul de etichetare, fără interpunctuație sau spații albe. |
|
28. |
Elementul de numerotare:
|
|
29. |
Un fragment singular poate avea o structură ierarhică, fragmentul cu rangul cel mai înalt fiind menționat primul. Elementele imbricate sunt separate de o liniuță. Nu există recomandări cu privire la o eventuală ierarhie, cu excepția faptului că elementele ierarhice cu aceleași etichete nu pot fi combinate în aceeași ierarhie. |
|
30. |
Un fragment plural:
|
D. Rezoluție
|
31. |
Orice aplicație care nu poate interpreta ECLI-XL ar trebui să se asigure că aceste extensii nu sunt luate în considerare. Acest lucru poate fi realizat prin trunchierea totului de la (și inclusiv) paranteza de deschidere [„(”] sau – dacă nu se utilizează HTTP – un hash („#”), oricare ar fi primul. |
|
32. |
Site-urile web care dezvoltă un mecanism de direcționare a unui ECLI-XL URI către expresia, manifestarea sau fragmentul corect, ar trebui să ofere o metodă de gestionare a ECLI-XL URI-lor care nu există pe respectivul site web. Acest lucru ar putea fi, de exemplu, pus în aplicare prin redirecționarea către o imagine de ansamblu a versiunilor ECLI disponibile sau decizând care versiune „cea mai bună potrivire” ar trebui să fie prezentată. |
III. METADATE
A. Introducere
|
33. |
Secțiunea B conține schema de metadate din versiunea originală a prezentelor concluzii ale Consiliului. Secțiunea C conține o imagine de ansamblu actualizată și extinsă a metadatelor. Pentru a nu complica modelele de date și funcționarea bazelor de date naționale și a conexiunilor acestora cu interfața de căutare ECLI, noua schemă de metadate include în întregime și are la bază schema de metadate originală, deși din punct de vedere tehnic ar fi putut fi aleasă o altă convenție de denumire. În mod excepțional, au fost implementate în secțiunea C și adaptări ale schemei inițiale care au fost implementate în schema XML utilizată pentru interconectarea dintre registrele de date ale statelor membre și interfața de căutare ECLI. |
B. Schema de metadate originală
|
34. |
Pentru a ameliora inteligibilitatea și accesibilitatea jurisprudenței, fiecare document care conține o hotărâre judecătorească ar trebui să aibă un set de metadate, în conformitate cu prezenta secțiune. Aceste metadate ar trebui descrise, în măsura posibilului, conform standardelor stabilite prin Dublin Core Metadata Initiative (denumită în continuare: „DCMI”), astfel cum este specificată în continuare în prezenta secțiune. |
|
35. |
Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe sau o descriere a acesteia ar trebui să conțină, iar, în cazul în care trebuie să poată face obiectul unei căutări cu ajutorul interfeței descrise în partea VI, trebuie să conțină, următoarele metadate:
|
|
36. |
Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe poate conține, de asemenea, următoarele metadate:
|
|
37. |
Toate metadatele de la prezentul punct care nu au un format fix sau care nu au la bază o schemă trebuie să aibă un atribut de limbă. |
C. Schema de metadate revizuită
|
38. |
Metadatele pot exista la niveluri diferite ale domeniului FRBR. În această secțiune, acestea sunt specificate pentru nivelurile de lucrare, expresie și manifestare. Metadatele sunt clasificate la nivelul FRBR al acestora, pe baza obiectivului declarației de metadate, care nu se bazează pe nivelul FRBR la care funcționează autorul metadatelor („creator” pentru lucrare, „compilator” pentru exprimare sau „editor” pentru manifestare). Așadar, fiecare compilator poate face declarații de metadate despre nivelul lucrare și despre propria expresie, și nu despre expresiile altui compilator. |
|
39. |
Schema de metadate revizuită și extinsă poate fi utilizată independent de utilizarea ECLI-XL. |
|
40. |
Metadatele sunt formulate într-o specificație funcțională. Nu există un cadru tehnic predeterminat pentru a exprima metadatele, și nici pentru a impune vreo soluție tehnică. În cooperare cu Grupul de experți pentru ECLI, Comisia ar trebui să elaboreze un standard tehnic pentru standardizarea schimbului de metadate între motorul de căutare ECLI și registrele naționale. |
|
41. |
Tabelele din următoarele puncte, care specifică metadatele pentru lucrare, expresie și manifestare, conțin următoarele coloane:
|
|
42. |
Metadate la nivel de lucrare
|
|
43. |
Metadate la nivel de lucrare
|
|
44. |
Metadate la nivel de manifestare
|
IV. IMPLEMENTAREA LA NIVEL NAȚIONAL
A. Coordonatorul național ECLI
|
45. |
Fiecare stat membru care utilizează ECLI trebuie să numească o organizație guvernamentală sau judiciară în calitate de coordonator național ECLI. Trebuie să existe un singur coordonator ECLI pe țară. |
|
46. |
Coordonatorul național ECLI este responsabil cu:
|
|
47. |
Coordonatorul național ECLI ar trebui să publice pe site-ul web al ECLI, în conformitate cu partea V, informațiile cu privire la modul în care este alcătuit numărul de ordine și alte informații cu privire la modul în care ECLI este implementat. |
|
48. |
Dacă într-un stat membru utilizarea codului XX drept cod pentru instanță este permisă pentru hotărârile din alte jurisdicții, coordonatorul ECLI la nivel național ar trebui, în cazul în care și în momentul în care în cadrul celeilalte jurisdicții sunt atribuite ECLI pentru aceste hotărâri, să ia măsurile corespunzătoare pentru a înlocui aceste XX-ECLI de către ECLI native, utilizând elementul <ReplaceBy/>. Nu există nicio obligație pentru coordonatorul ECLI să completeze elementul < Replace/> cu ECLI-uri având un cod pentru instanță XX care ar fi putut fi atribuit de alte state membre. |
B. Implementarea
|
49. |
Implementarea ECLI la nivel național este o responsabilitate națională, fără a aduce atingere unei eventuale punere la dispoziție a unei finanțări europene. |
|
50. |
Instanțele judecătorești dintr-o țară se pot alătura sistemului ECLI la momente diferite în timp. |
|
51. |
Pentru a facilita trimiterile, ECLI ar trebui utilizat, de asemenea, în cadrul formelor materiale ale hotărârii în sine. |
|
52. |
Se recomandă atribuirea unor ECLI pentru toate hotărârile pronunțate și nu numai pentru cele care sunt publicate pe site-urile web judiciare. |
|
53. |
ECLI poate fi atribuit hotărârilor istorice. O astfel de abordare este încurajată. |
|
54. |
La nivel național, atribuirea ECLI ar trebui să se facă în cadrul unui serviciu organizat separat, în conformitate cu orientările Cadrului european de interoperabilitate. |
|
55. |
Atunci când este inclus într-o hotărâre judecătorească sau tipărit pe aceasta, se recomandă nu numai afișarea ECLI în sintaxa bazată pe două puncte, ci și un HTTP URI al manifestării. Acesta din urmă poate fi etichetat ca „prezentul document”, „prezenta versiune” sau o etichetă comparabilă. |
V. SITE-UL WEB ECLI
|
56. |
Ar trebui creat un site web ECLI; acesta ar trebui să facă parte din portalul european e-justiție. |
|
57. |
Site-ul web ar trebui să conțină:
|
VI. MOTORUL DE CĂUTARE ECLI
|
58. |
Ar trebui să existe un motor de căutare ECLI pentru căutarea hotărârilor judecătorești utilizând ECLI, metadate și text. |
|
59. |
Conform Planului de acțiune privind e-justiția europeană, motorul de căutare ECLI ar trebui să aibă un caracter descentralizat: o bază de date la nivel european nu ar trebui să fie menită să înlocuiască soluțiile naționale. |
|
60. |
Comisia Europeană este responsabilă cu funcționarea tehnică a motorului de căutare ECLI. |
|
61. |
Registrul compilatorilor de expresii trebuie să fie ținut de Comisie și ar trebui să fie accesibil prin motorul de căutare ECLI. |
|
62. |
Motorul de căutare ECLI ar trebui să aibă un RESTful API. |
|
63. |
Pentru utilizatorii finali, motorul de căutare ECLI trebuie să fie disponibil prin intermediul site-ului web ECLI, cu toate că nu trebuie să fie, din punct de vedere tehnic, o parte integrantă a acestuia. |
|
64. |
Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziție o interfață, descrisă corespunzător, pentru indexarea bazelor de date cu hotărâri judecătorești prin intermediul motorului de căutare ECLI. |
|
65. |
În cazul abuzurilor sau al comportamentelor inadecvate, Comisia își rezervă dreptul de a nu acorda unei organizații dreptul de conectare la motorul de căutare ECLI sau de a deconecta o organizație în cazul unor încălcări repetate. |
|
66. |
La adresa https://e-justice.europa.eu/ecli/ trebuie pus la dispoziție un resolver, adică atunci când după această adresă se scrie în continuare un ECLI, vor apărea datele disponibile cu privire la acest ECLI prin intermediul interfeței de căutare. În plus, se poate utiliza și adresa https://ecli.eu |
VII. ECLI ÎN CADRUL UE
|
67. |
Coordonatorul ECLI pentru instanțele UE este Curtea de Justiție a Uniunii Europene. |
|
68. |
În anexa I, după caz, „țara” sau „statul membru” ar trebui să se citească „UE”. |
ANEXA II
Utilizarea ECLI și a ECLI-XL în texte juridice
|
1. |
Denumirea „ECLI” ar trebui utilizată doar pentru a indica o hotărâre judecătorească la nivel de lucrare. |
|
2. |
Se recomandă utilizarea ECLI pentru citarea hotărârilor judecătorești, ca mod preferat sau suplimentar de citare. |
|
3. |
Atunci când se utilizează pentru citare, ECLI ar trebui să fie întotdeauna scris în întregime. Nu ar trebui să se renunțe la niciun element. |
|
4. |
În cazul în care sunt citate ECLI în texte care sunt destinate lecturii umane, se recomandă insistent să se utilizeze sintaxa bazată pe două puncte cu majuscule sau cu minuscule, în funcție de preferințe. |
|
5. |
În cazul în care, în documente juridice, se fac trimiteri la hotărâri judecătorești, în majoritatea cazurilor, se dorește ca trimiterea să fie făcută la nivel de lucrare, independent de vreo variantă lingvistică, temporală, editorială sau altă variantă specifică. Prin urmare, ECLI ar trebui să fie utilizat pentru a face o astfel de trimitere, fără indicarea unei variante specifice. |
|
6. |
Excepțiile de la această regulă pot exista în cazul în care, din motive juridice sau de documentare, trebuie să se facă o trimitere explicită la o variantă specifică, de exemplu atunci când sunt comparate două variante lingvistice. |
|
7. |
ECLI-XL este proiectat să distingă în mod tehnic astfel de variante; cu toate acestea, se recomandă insistent să nu se afișeze ECLI-XL în textele care sunt destinate lecturii umane, ci doar să se afișeze referința ECLI-XL în întregime într-o notă de subsol sau sub formă de cod tehnic într-un hyperlink. |
|
8. |
Dacă sistemele informatice preferă să orienteze utilizatorul către o anumită expresie sau către o anumită manifestare a unei hotărâri judecătorești, cu toate că astfel de variante nu au relevanță juridică, linkul ar trebui stabilit în așa fel (de exemplu, prin utilizarea unor foi de stiluri) că utilizatorii sunt protejați de orice informație care ar putea crea neînțelegeri cu privire la nivelul de referință dorit. |
|
9. |
Contrar exprimării sau manifestării specifice a unei hotărâri judecătorești, trimiterile din texte juridice la anumite părți ale unei hotărâri sunt făcute în mod explicit și intenționat. Având în vedere că ECLI-XL este predispus la erori atunci când trimiterile la fragmente ar fi construite sau citite de către oameni, se recomandă insistent să se utilizeze referințe ECLI-XL la fragmente doar în hyperlinkuri și alte coduri care pot fi citite automat sau ca informații suplimentare în notele de subsol, în timp ce fragmentele ar trebui să fie descrise în text în conformitate cu obiceiurile locale sau cu ghidurile de citare. |
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/23 |
Declarația Comisiei
(2019/C 360/02)
Comisia observă că Uniunea are competență externă exclusivă în materie de indicații geografice și aderă la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona, în calitate de parte de sine stătătoare. Acest lucru rezultă din hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25/10/2017 (cauza C-389/15 – Comisia/Consiliul). Având în vedere competența externă exclusivă a UE, statele membre nu sunt autorizate să devină părți de sine stătătoare la Actul de la Geneva și nu ar trebui să mai protejeze ele însele indicațiile geografice nou înregistrate de țări terțe membre ale sistemului de la Lisabona. Având în vedere circumstanțele excepționale, dat fiind că șapte state membre sunt de mult timp părți la Acordul de la Lisabona, în temeiul căruia au înregistrat numeroase drepturi de proprietate intelectuală, și că este necesară o tranziție lină, Comisia ar fi fost în mod excepțional pregătită să convină că, în acest caz, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Franța, Ungaria, Italia și Portugalia ar fi putut fi autorizate să adere la Actul de la Geneva în interesul UE.
Comisia obiectează cu fermitate la insistența Consiliului cu privire la posibilitatea ca toate statele membre ale UE care doresc să facă acest lucru să fie autorizate să ratifice Actul de la Geneva sau să adere la acesta împreună cu Uniunea, oferind în același timp, ca motiv, regularizarea drepturilor de vot ale Uniunii în temeiul articolului 22 alineatul (4) litera (b) punctul (ii) din Actul de la Geneva și nu circumstanțele excepționale menționate anterior.
Mai mult decât atât, Comisia ar dori să reamintească faptul că, dat fiind că Uniunea și-a exercitat competența internă în materie de indicații geografice agricole, statele membre ale UE nu pot deține propriile sisteme naționale de protecție a indicațiilor geografice.
Prin urmare, Comisia își rezervă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva deciziei Consiliului și, în orice caz, consideră că acest caz nu poate constitui un precedent pentru niciun alt acord internațional existent sau viitor, în special, dar nu numai, atunci când UE a ratificat deja acorduri internaționale, pe baza competenței sale exclusive.
Comisia Europeană
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/24 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
23 octombrie 2019
(2019/C 360/03)
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,1123 |
|
JPY |
yen japonez |
120,63 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4707 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,86408 |
|
SEK |
coroana suedeză |
10,7385 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,1004 |
|
ISK |
coroana islandeză |
138,90 |
|
NOK |
coroana norvegiană |
10,1775 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
25,638 |
|
HUF |
forint maghiar |
329,11 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,2786 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,7603 |
|
TRY |
lira turcească |
6,4318 |
|
AUD |
dolar australian |
1,6252 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,4558 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
8,7235 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,7361 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,5161 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 303,45 |
|
ZAR |
rand sud-african |
16,3217 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,8684 |
|
HRK |
kuna croată |
7,4418 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
15 604,46 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,6578 |
|
PHP |
peso Filipine |
56,765 |
|
RUB |
rubla rusească |
71,0887 |
|
THB |
baht thailandez |
33,730 |
|
BRL |
real brazilian |
4,5459 |
|
MXN |
peso mexican |
21,3268 |
|
INR |
rupie indiană |
78,8245 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/25 |
Anunț din partea Guvernului Republicii Polone în temeiul Directivei 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor
Anunț privind depunerea cererilor de concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale
(2019/C 360/04)
SECȚIUNEA I: TEMEI JURIDIC
|
1. |
Articolul 49ec alineatul (2) din Legea minelor și geologiei din 9 iunie 2011 [Monitorul oficial (Dziennik Ustaw) 2019, nr. 868, astfel cum a fost modificat] |
|
2. |
Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3; Ediție specială în limba polonă: capitolul 6, Volumul 2, p. 262) |
SECȚIUNEA II: ENTITATEA CARE INVITĂ LA DEPUNEREA CERERILOR
|
Nume: Ministerul Mediului |
|
Adresa: ul. Wawelska 52/54, 00-922 Varșovia, Polonia |
|
Tel. +48 223692449 |
|
Fax +48 223692460 |
|
Internet: www.gov.pl/web/srodowisko |
SECȚIUNEA III: OBIECTUL PROCEDURII
1. Informații privind depunerea cererilor de concesiune:
O cerere de concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale în zona „Września” a fost depusă la autoritatea care acordă concesiunea.
2. Tipul activităților pentru care se acordă concesiunea:
Concesiune pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale și pentru extracția petrolului și a gazelor naturale în zona „Września”, perimetrul de concesiune 208.
3. Aria în care se vor desfășura activitățile:
Limitele ariei sunt definite de liniile care unesc punctele cu următoarele coordonate din sistemul de coordonate PL-1992:
|
Punct |
X [PL-1992] |
Y [PL-1992] |
|
1 |
5 159 30, 240 |
3 980 83, 120 |
|
2 |
5 159 63, 510 |
3 982 08, 960 |
|
3 |
5 153 76, 160 |
4 321 38, 190 |
|
4 |
4 875 44, 580 |
4 316 28, 470 |
|
5 |
4 881 33, 210 |
3 975 06, 680 |
|
6 |
4 973 98, 760 |
3 976 98, 610 |
|
7 |
5 159 30, 234 |
3 980 83, 120 |
Suprafața proiecției verticale a ariei este de 950,19 km2.
Localizare administrativă:
Voievodatul Wielkopolskie;
Districtul Gniezno, comunele rurale Gniezno, Łubowo, Niechanowo, comunele urban-rurale Czerniejewo, Witkowo, comuna urbană Gniezno;
Districtul Słupca, comunele rurale Orchowo, Słupca, Ostrowite, Powidz, Strzałkowo, comuna urbană Słupca;
Districtul Września, comuna rurală Kołaczkowo, comunele urban-rurale Miłosław, Września, Nekla.
4. Termenul pentru depunerea cererilor de concesiune de alte entități interesate de activitatea pentru care urmează să fie acordată concesiunea este de 90 de zile de la data publicării anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
Cererile de concesiune trebuie depuse la Ministerul Mediului cel târziu la ora 12:00 CET/CEST în ultima zi a perioadei de 180 de zile care începe în ziua următoare datei publicării anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
5. Criteriile de evaluare a cererilor de concesiune cu precizarea ponderii lor, în conformitate cu articolul 49k alineatele (1), (1a) și (3) din Legea minelor și geologiei:
Cererile primite vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:
|
30 % – |
obiectul și calendarul lucrărilor geologice, inclusiv al operațiunilor geologice sau al operațiunilor de minerit propuse; |
|
20 % – |
obiectul și calendarul prelevării obligatorii de eșantioane obținute în cadrul operațiunilor geologice, inclusiv a carotelor; |
|
20 % – |
capacitatea financiară care oferă garanții adecvate privind desfășurarea activităților legate de prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și, respectiv, de extracția hidrocarburilor, în special sursele și metodele de finanțare a activităților preconizate, inclusiv ponderea fondurilor proprii și a finanțării externe; |
|
20 % – |
tehnologia propusă pentru desfășurarea lucrărilor geologice, inclusiv a operațiunilor geologice sau a operațiunilor de minerit; |
|
5 % – |
capacitățile tehnice privind prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și, respectiv, extracția hidrocarburilor, în special disponibilitatea unor resurse adecvate tehnice, organizatorice, logistice și umane (inclusiv 2 % pentru colaborarea cu organisme științifice care desfășoară activități de cercetare a geologiei Poloniei în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor, precum și a instrumentelor analitice, tehnologiilor și metodelor pentru prospectarea zăcămintelor de hidrocarburi care iau în considerare specificitatea condițiilor geologice din Polonia și care pot fi aplicate în aceste condiții); |
|
5 % – |
experiența în prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi sau în extracția hidrocarburilor, asigurând operarea în condiții de siguranță, protecția vieții și sănătății umane și animale și protecția mediului. |
Dacă, în urma evaluării cererilor pe baza criteriilor de mai sus, două sau mai multe cereri obțin același scor, valoarea remunerației pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier exigibilă în cursul etapei de prospectare și explorare va fi folosită ca un criteriu suplimentar care va permite departajarea finală a ofertelor în cauză.
SECȚIUNEA IV: INFORMAȚII SUPLIMENTARE
IV.1. Cererile trebuie trimise la următoarea adresă:
|
Ministerul Mediului |
|
Departament Geologii i Koncesji Geologicznych (Departamentul Geologiei și Concesiilor Geologice) |
|
ul. Wawelska 52/54 |
|
00-922 Warszawa/Varșovia |
|
POLSKA/POLONIA |
IV.2. Informațiile pot fi obținute
|
— |
De pe site-ul web al Ministerul Mediului: https://www.gov.pl/web/srodowisko |
|
— |
De la Departamentul Geologiei și Concesiilor Geologice (Departament Geologii i Koncesji Geologicznych)
|
IV.3. Decizia privind calificarea:
Cererile de concesiune pot fi depuse de entitățile care fac obiectul unei decizii care confirmă rezultatul pozitiv al unei proceduri de calificare, astfel cum este prevăzut la articolul 49a alineatul (17) din Legea minelor și geologiei.
IV.4. Remunerația minimă pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier:
Valoarea minimă a remunerației pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier pentru zona „Września” pentru perioada de bază de cinci ani a etapei de prospectare și explorare este de 212 833,06 PLN (în litere: două sute doisprezece mii opt sute treizeci și trei de zloți și șase groși) pe an. Remunerația anuală pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier în scopul prospectării și explorării resurselor minerale se indexează cu media anuală a indicilor prețurilor de consum stabiliți cumulativ pentru perioada de la încheierea acordului până în anul care precede data plății remunerației, astfel cum se specifică în anunțul președintelui Biroului Central de Statistică din Monitorul Oficial al Poloniei (Monitor Polski).
IV.5. Acordarea concesiunii și stabilirea drepturilor de uzufruct minier
Autoritatea care acordă concesiunea, după ce a obținut opiniile și acordurile necesare în conformitate cu Legea minelor și geologiei, acordă concesiunile pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi și pentru extracția hidrocarburilor:
|
1. |
entității care a depus cererea de concesiune care a obținut scorul cel mai mare; sau |
|
2. |
dacă scorul cel mai mare a fost obținut de o cerere de concesiune depusă în comun de mai multe entități, părților la acordul de cooperare – de îndată ce acordul menționat a fost depus la autoritatea care acordă concesiunea |
- și, în același timp, nu acordă concesiuni altor entități [articolul 49ee alineatul (1) din Legea minelor și geologiei]
Autoritatea care acordă concesiunea încheie un contract de uzufruct minier cu entitatea care a depus cererea care a obținut scorul cel mai mare și, dacă scorul cel mai mare a fost obținut de o cerere de concesiune depusă în comun de mai multe entități, cu toate entitățile care au depus în comun cererea [Articolul 49ee alineatul (2) din Legea minelor și geologiei]. Pentru a putea desfășura activitățile de prospectare și explorare a zăcămintelor de hidrocarburi, precum și de extracție a hidrocarburilor în Polonia, un operator trebuie să dețină atât drepturile de uzufruct minier, cât și concesiunea.
IV.6. Cerințele care trebuie îndeplinite de cererile de concesiune și documentele care trebuie depuse de candidați:
Articolul 49eb din Legea minelor și geologiei stabilește părțile cererii de concesiune.
Era formațiunilor geologice (scopul geologic) în care se vor desfășura activitățile trebuie indicată ca scop al activităților, inclusiv al operațiunilor geologice.
IV.7. Categoria minimă de explorare a zăcămintelor:
Categoria minimă de explorare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale în zona „Września” este categoria C.
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/28 |
Lista fiduciilor și a altor construcții juridice similare reglementate de legislația statelor membre, astfel cum a fost notificată Comisiei
(2019/C 360/05)
Prezenta listă consolidată este publicată de Comisia Europeană în conformitate cu articolul 31 alineatul (10) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (1), astfel cum a fost modificată. Lista se bazează exclusiv pe fiduciile sau construcțiile juridice similare notificate de statele membre până la 10 septembrie 2019.
|
Stat membru |
Fiducie sau construcție juridică similară notificată |
||||||
|
Belgia |
Fideï-commis de residuo |
||||||
|
Bulgaria |
Niciuna |
||||||
|
Cehia |
Svěřenský fond |
||||||
|
Danemarca |
Niciuna |
||||||
|
Germania |
Nicio notificare |
||||||
|
Estonia |
Niciuna |
||||||
|
Irlanda |
|
||||||
|
Grecia |
Niciuna |
||||||
|
Spania |
Nicio notificare |
||||||
|
Franța |
Fiducies |
||||||
|
Croația |
Niciuna |
||||||
|
Italia (*1) |
|
||||||
|
Cipru (*1) |
|
||||||
|
Letonia |
Niciuna |
||||||
|
Lituania |
Niciuna |
||||||
|
Luxemburg |
|
||||||
|
Ungaria |
Vagyonkezelő alapítvány |
||||||
|
Malta |
|
||||||
|
Țările de Jos (*1) |
Fonds |
||||||
|
Austria |
Nicio notificare |
||||||
|
Polonia |
Niciuna |
||||||
|
Portugalia |
Nicio notificare |
||||||
|
România |
Fiducia |
||||||
|
Slovenia |
Niciuna |
||||||
|
Slovacia |
Niciuna |
||||||
|
Finlanda |
Niciuna |
||||||
|
Suedia |
Niciuna |
||||||
|
Regatul Unit |
Nicio notificare |
(*1) Fiduciile sunt recunoscute pe baza dispozițiilor Convenției de la Haga din 1 iulie 1985 privind legea aplicabilă fiduciilor și recunoașterea acestora, elaborată de Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/30 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.9591 – MHI/PT)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 360/06)
1.
La data de 15 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului, o notificare a unei concentrări propuse (1).
Notificarea vizează următoarele întreprinderi:
|
— |
Mitsubishi Heavy Industries, Ltd. („MHI”, Japonia); |
|
— |
Primetals Technologies, Limited („PT”, Regatul Unit), controlată în comun de MHI și Siemens Aktiengesellschaft („Siemens AG”, Germania). |
MHI dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi PT.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:|
— |
în cazul întreprinderii MHI: construcții navale și explorarea oceanelor, sisteme electroenergetice, compresoare și trenuri de compresoare, turbine, utilaje industriale, autovehicule, inginerie, infrastructură și altele; |
|
— |
în cazul întreprinderii PT: proiectarea și construcția de instalații în industria metalurgică și servicii asociate de gestionare a proiectelor. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.
În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.
Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.9591 – MHI/PT
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax +32 22964301
Adresă poștală:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Merger Registry |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/32 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.9499 — AXA/Cardif/SECAR)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 360/07)
1.
La data de 16 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.Notificarea vizează următoarele întreprinderi:
|
— |
AXA (Franța); |
|
— |
BNP Paribas Cardif (Cardif, Franța), controlată de BNP Paribas; |
|
— |
Société Civile pour l’Etude et l’Aménagement du Centre d’Affaires Régional de Rungis (SECAR, Franța), controlată de Cardif. |
AXA și Cardif dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi SECAR.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:|
— |
în cazul întreprinderii AXA: grup de asigurări care desfășoară activități în sectorul asigurărilor de viață, de sănătate și al altor forme de asigurări, precum și în domeniul administrării investițiilor la nivel mondial; |
|
— |
în cazul întreprinderii Cardif: grup de asigurări care desfășoară activități în sectorul produselor de economii și de protecție, precum și în domeniul administrării investițiilor la nivel mondial; |
|
— |
în cazul întreprinderii SECAR: întreprindere care deține centrul comercial „Belle Épine”, situat la Thiais în Île-de-France. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
Cazul M.9499 — AXA/Cardif/SECAR
Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax+32 22964301
Adresa poștală:
|
Commission européenne |
|
Direction générale de la concurrence |
|
Greffe des concentrations |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
|
24.10.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 360/33 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 360/08)
1.
La data de 16 octombrie 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.
Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:
|
— |
Assicurazioni Generali S.p.A. („Generali”, Italia); |
|
— |
Seguradoras Unidas, S.A. („Seguradoras Unidas”, Portugalia), controlată în prezent de fonduri de investiții gestionate de filiale ale întreprinderii Apollo Management, LP. („Apollo Group”, Statele Unite); |
|
— |
AdvanceCare Gestăo de Serviços de Saúde, S.A („AdvanceCare”, Portugalia) controlată în prezent de fonduri de investiții gestionate de filiale ale Apollo Group. |
Generali dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi Seguradoras Unidas și asupra întregii întreprinderi AdvanceCare.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:|
— |
în cazul întreprinderii Generali: furnizarea de servicii de asigurare, de reasigurare, de gestionare a activelor și de asistență în 60 de țări din întreaga lume; |
|
— |
în cazul întreprinderii Seguradoras Unidas: furnizarea de asigurări în Portugalia; |
|
— |
în cazul întreprinderii AdvanceCare: furnizarea de servicii de management al asigurărilor de sănătate, de evaluare a riscurilor și de gestionare a cererilor de despăgubire în Portugalia. |
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.
Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.9531 — Assicurazioni Generali/Seguradoras Unidas/AdvanceCare
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu
Fax+ 32 229-64301
Adresă poștală:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Merger Registry |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).