ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 271

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 62
13 august 2019


Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

RECOMANDĂRI

 

Comitetul european pentru risc sistemic

2019/C 271/01 CERS/2019/3

Recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic din 21 martie 2019 de modificare a Recomandării CERS/2016/14 privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile (CERS/2019/3)

1


 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2019/C 271/02

Comunicarea Comisiei – Orientări privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE

43


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2019/C 271/03

Rata de schimb a monedei euro

67

2019/C 271/04

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 8 august 2019 privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de înregistrare a unei denumiri menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [Αρσενικό Νάξου (Arseniko Naxou) (DOP)]

68


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2019/C 271/05

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9354 – AXA/NN Group/JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

73

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2019/C 271/06

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

75

2019/C 271/07

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

86


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


I Rezoluții, recomandări și avize

RECOMANDĂRI

Comitetul european pentru risc sistemic

13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/1


RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC

din 21 martie 2019

de modificare a Recomandării CERS/2016/14 privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile

(CERS/2019/3)

(2019/C 271/01)

CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (1), în special articolul 3 alineatul (2) literele (b), (d) și (f) și articolele 16-18,

având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (2), în special articolele 18-20,

întrucât:

(1)

Punerea în aplicare a unui cadru pentru monitorizarea evoluțiilor din sectorul imobiliar în scopuri de stabilitate financiară necesită colectarea și distribuirea periodică de date naționale comparabile la nivelul Uniunii, astfel încât să poată fi evaluate cu mai multă precizie riscurile legate de sectorul imobiliar la nivelul statelor membre și să poată fi comparată utilizarea instrumentelor de politică macroprudențială, cu scopul de a aborda vulnerabilitățile legate de sectorul imobiliar.

(2)

Recomandarea CERS/2016/14 a Comitetului european pentru risc sistemic (3) a urmărit să armonizeze definițiile și indicatorii utilizați pentru monitorizarea piețelor bunurilor imobile locative (BIL) și bunurilor imobile comerciale (BIC) și să abordeze lacunele existente în ceea ce privește disponibilitatea și comparabilitatea datelor privind piețele BIL și BIC din Uniune.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Decizia 2012/504/UE a Comisiei (5) stabilesc cadrul juridic de bază pentru statisticile europene. Având în vedere experiența autorității statistice a Uniunii, care este Comisia (Eurostat), în furnizarea de date de înaltă calitate pentru Europa în scopul de a permite și facilita comparații între țări, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) consideră că contribuția Comisiei (Eurostat) la cadrul stabilit în Recomandarea CERS/2016/14 prezintă o importanță deosebită pentru facilitarea colectării de către autoritățile naționale macroprudențiale a datelor referitoare la indicatorii privind piața BIC fizică. Disponibilitatea acestor date, la rândul său, ar accelera punerea în aplicare a unui cadru de monitorizare a riscurilor de către autoritățile naționale macroprudențiale pentru a monitoriza eficace piața BIC și, astfel, ar facilita identificarea riscurilor la adresa stabilității financiare care provin din piața BIC fizică. Din acest motiv, este prin urmare considerat esențial să se instituie un cadru minim comun pentru elaborarea bazei de date necesare autorităților naționale macroprudențiale pentru a monitoriza eficace piața BIC fizică. Necesitatea unui astfel de cadru armonizat devine și mai evidentă atunci când se ia în considerare volumul semnificativ de finanțare BIC transfrontalieră. În această privință, ar trebui adăugată o nouă recomandare la Recomandarea CERS/2016/14, destinată să promoveze un cadru minim comun pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea indicatorilor armonizați relevanți. Pentru a asigura coerența și calitatea datelor statistice relevante și pentru a minimiza sarcina de raportare, Comisia (Eurostat) ar trebui, de asemenea, să dezvolte și să promoveze standarde, metode și proceduri statistice pentru colectarea datelor statistice necesare.

(4)

În temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului (6), BCE este obligată să asigure secretariatul CERS și, astfel, să furnizeze sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ pentru CERS. În plus, în temeiul articolului 5.3 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, BCE are datoria să promoveze, în cazul în care este necesar, armonizarea regulilor și practicilor privind culegerea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile care sunt de competența sa. În această privință, este important să se asigure o cooperare strânsă și o coordonare adecvată între Sistemul Statistic European (7) și Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). În acest sens și în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, activitățile curente de consultare și cooperarea dintre Comisie (Eurostat) și BCE sunt considerate a prezenta o importanță deosebită în scopul dezvoltării standardelor, metodelor și procedurilor statistice necesare.

(5)

Activitatea statistică desfășurată cel mai recent de Comitetul de statistică al SEBC – asistat de grupul operativ al acestuia privind bunurile imobile – referitoare la sursele de date privind indicatorii legați de finanțarea BIC și BIL a evidențiat necesitatea modificării anumitor definiții, pentru a facilita activitățile de monitorizare ale autorităților naționale macroprudențiale. Deși se recunoaște că Regulamentul (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene (8), care a introdus proiectul AnaCredit, nu poate fi utilizat în mod exclusiv pentru a îndeplini cerințele în materie de date ale autorităților naționale macroprudențiale, definițiile bunurilor imobile comerciale și ale bunurilor imobile locative din Recomandarea CERS/2016/14 ar trebui totuși modificate pentru a le alinia mai strâns la definițiile mai cuprinzătoare utilizate în Regulamentul (UE) 2016/867, pentru a facilita analizele necesare ale stabilității financiare și pentru a permite o comparabilitate deplină între țări.

(6)

Cu toate acestea, modificările aduse definițiilor stabilite în Recomandarea CERS/2016/14 nu ar trebui să împiedice autoritățile naționale macroprudențiale să utilizeze indicatori imobiliari și defalcări suplimentare care, în baza definițiilor și a parametrilor acestor autorități naționale macroprudențiale, să ia în considerare particularitățile piețelor BIC și BIL naționale ale acestora și să fie relevante din perspectiva stabilității financiare. De asemenea, aceasta ar asigura respectarea de către autoritățile naționale macroprudențiale a principiului proporționalității prevăzut în Recomandarea CERS/2016/14.

(7)

Recomandarea CERS/2016/14 impune destinatarilor să raporteze CERS și Consiliului măsurile luate ca răspuns la prezenta recomandare sau să justifice în mod adecvat lipsa lor de acțiune, în conformitate cu termenele prevăzute în recomandare. În această privință, destinatarii au înregistrat progrese în sensul punerii în aplicare a Recomandării CERS/2016/14 în termenele recomandate. Cu toate acestea, activitatea anumitor autorități naționale macroprudențiale a fost întârziată de aspecte practice, precum necesitatea de a înființa structuri de raportare, identifica surse de date și aborda aspecte referitoare la confidențialitatea datelor.

(8)

Pentru a asigura punerea în aplicare a Recomandării CERS/2016/14, este prin urmare necesar să se prelungească anumite termene stabilite în aceasta. Prelungirea acestor termene va oferi autorităților naționale macroprudențiale mai mult timp pentru a soluționa aspectele practice menționate mai sus. Absența unor definiții de lucru convenite în comun constituie o preocupare deosebită în ceea ce privește indicatorii relevanți privind piața BIC fizică și, împreună cu constrângerile operaționale asupra disponibilității datelor, îngreunează evaluarea cu precizie și compararea riscurilor între piețele naționale. Prin urmare, termenele de punere în aplicare a Recomandării CERS/2016/14 în legătură cu indicatorii pentru care autoritățile naționale macroprudențiale nu dispun de informațiile relevante ar trebui prelungite, pentru a acorda suficient timp dezvoltării definițiilor necesare și colectării datelor.

(9)

Consiliul general nu consideră că prelungirea anumitor termene stabilite în Recomandarea CERS/2016/14 va periclita buna funcționare a piețelor financiare. În plus, Consiliul general nu consideră că această prelungire ar conduce în consecință la posibilitatea ca destinatarii să nu pună în aplicare Recomandarea CERS/2016/14.

(10)

De asemenea, CERS recunoaște că pot fi necesare orientări și activități tehnice suplimentare privind definițiile și indicatorii de referință, pentru a ține cont de aspectele specifice ale piețelor sau segmentelor de piață și pentru a asigura calitatea statistică a datelor. Prin urmare, pot fi, de asemenea, necesare modificări suplimentare ale Recomandării CERS/2016/14 pentru a aborda evoluții viitoare referitoare la definițiile și indicatorii de referință.

(11)

Prin urmare, Recomandarea CERS/2016/14 ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

MODIFICĂRI

Recomandarea CERS/2016/14 se modifică după cum urmează:

1.

În secțiunea 1, punctul 1 din Recomandarea C se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Se recomandă ca autoritățile naționale macroprudențiale să pună în aplicare un cadru de monitorizare a riscurilor pentru sectorul BIC național al acestora. În acest scop, este recomandat următorul set de indicatori pentru monitorizarea eficace a riscurilor care apar din piața BIC:

Indicatori privind piața BIC fizică:

(a)

indicele prețurilor;

(b)

indicele chiriilor;

(c)

indicele randamentului chiriilor;

(d)

ratele neocupării;

(e)

construcții noi.

Indicatori privind expunerile sistemului financiar față de creditele BIC:

(f)

fluxuri de creditare BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(g)

fluxuri de credite BIC neperformante (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(h)

fluxuri de provizioane pentru pierderile din credite la creditarea BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(i)

fluxuri de provizioane pentru pierderile din credite la creditarea pentru imobile BIC în dezvoltare sau construcție (ca parte din creditarea BIC);

(j)

stocuri de creditare BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(k)

stocuri de credite BIC neperformante (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(l)

stocuri de provizioane pentru pierderile din credite la creditarea BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție);

(m)

stocuri de credite pentru imobile BIC în dezvoltare sau construcție (ca parte din creditarea BIC);

(n)

stocuri de credite neperformante pentru imobile BIC în dezvoltare sau construcție (ca parte din creditarea BIC);

(o)

stocuri de provizioane pentru pierderile din credite pentru imobile BIC în dezvoltare sau construcție (ca parte din creditarea BIC).

Indicatori privind normele de creditare BIC:

(p)

media ponderată a LTV-O pentru fluxurile de credite BIC;

(q)

media ponderată a raportului împrumut/garanții curent (LTV-C) pentru stocurile de credite BIC;

(r)

media ponderată a ratei de acoperire a dobânzilor la inițiere (ICR-O) pentru fluxurile de credite BIC și media ponderată a ratei de acoperire a dobânzilor curente (current interest coverage ratio – ICR-C) pentru stocurile de credite BIC;

(s)

media ponderată a ratei de acoperire a serviciului datoriei la inițiere (debt service coverage ratio at origination – DSCR-O) pentru fluxurile de credite BIC și media ponderată a ratei de acoperire a serviciului datoriei curente (current debt service coverage ratio – DSCR-C) pentru stocurile de credite BIC.

Informațiile cu privire la acești indicatori ar trebui să se refere la furnizorii de credit pe bază individuală și ar trebui să fie suficient de reprezentative pentru piața BIC națională.”

2.

În secțiunea 1, punctul 2 din Recomandarea D se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Se recomandă ca autoritățile naționale macroprudențiale să monitorizeze riscurile în legătură cu respectivii indicatori pe baza următoarelor informații, astfel cum se precizează în modelele A, B și C din anexa III la prezenta recomandare:

(a)

Pentru indicele prețurilor, indicele chiriilor, indicele randamentului chiriilor, ratele neocupării și construcțiile noi, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să ia în considerare o defalcare pe:

tip de imobil;

amplasarea imobilului.

(b)

Pentru fluxurile și stocurile de ajustări ale evaluării investițiilor BIC, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să ia în considerare o defalcare pe:

tip de imobil;

amplasarea imobilului;

tip de investitor;

naționalitatea investitorului.

(c)

Pentru fluxurile și stocurile de creditare BIC și pentru fiecare dintre defalcările creditării pentru BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție) – respectiv, creditare pentru imobile deținute de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora, existente sau în construcție; creditare pentru locuințe de închiriat; creditare pentru bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințele de închiriat); creditare pentru imobile BIC în dezvoltare; și creditare pentru locuințe sociale – autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să ia în considerare o defalcare suplimentară pe:

tip de imobil;

amplasarea imobilului;

tip de creditor;

naționalitatea creditorului.

(d)

Pentru fluxurile și stocurile de credite BIC neperformante și pentru fiecare dintre defalcările creditelor BIC neperformante (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție) – respectiv, creditare pentru imobile deținute de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora, existente sau în construcție; creditare pentru locuințe de închiriat; creditare pentru bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințele de închiriat); creditare pentru imobile BIC în dezvoltare; și creditare pentru locuințe sociale – autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să ia în considerare o defalcare suplimentară pe:

tip de imobil;

amplasarea imobilului;

tip de creditor;

naționalitatea creditorului.

(e)

Pentru fluxurile și stocurile de provizioane pentru pierderi din credite la creditarea BIC și pentru fiecare dintre defalcările provizioanelor pentru pierderi din credite la creditarea BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție) – respectiv, creditare pentru imobile deținute de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora, existente sau în construcție; creditare pentru locuințe de închiriat; creditare pentru bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințele de închiriat); creditare pentru imobile BIC în dezvoltare; și creditare pentru locuințe sociale – autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să ia în considerare o defalcare suplimentară pe:

tip de imobil;

amplasarea imobilului;

tip de creditor;

naționalitatea creditorului.

Defalcările menționate la literele (a)-(e) de mai sus trebuie considerate drept minimul recomandat. Autoritățile naționale macroprudențiale pot adăuga defalcările suplimentare pe care le consideră necesare în scopuri de stabilitate financiară.”

3.

În secțiunea 1, se adaugă următoarea recomandare:

Recomandarea F – Instituirea unui cadru minim comun pentru piața fizică a bunurilor imobile comerciale

1.

Se recomandă Comisiei (Eurostat) să propună dispoziții legislative la nivelul Uniunii care să instituie un cadru minim comun pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea unei baze de date referitoare la indicatorii privind piața BIC fizică menționați la literele (a)-(e) din subrecomandarea C(1).

2.

De asemenea, se recomandă Comisiei (Eurostat) să dezvolte și să promoveze standarde, surse, metode și proceduri statistice pentru elaborarea bazei de date referitoare la indicatorii privind piața BIC fizică menționați la literele (a)-(e) din subrecomandarea C(1), în special pentru a asigura calitatea acestui set de indicatori și pentru a minimiza sarcina de raportare.”

4.

Secțiunea 2 punctul 1 subpunctul 1 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„«locuință sau imobil cumpărat în vederea închirierii» înseamnă orice BIL deținut direct de o persoană fizică în primul rând pentru închirierea către chiriași;”;

(b)

punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„«bunuri imobile comerciale» (BIC) înseamnă orice bunuri imobile generatoare de venituri, existente sau în dezvoltare, inclusiv locuințe de închiriat; sau bunuri imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora, existente sau în construcție; care nu sunt clasificate ca BIL; și includ locuințele sociale.

În cazul în care un imobil are o utilizare mixtă BIC și BIL, ar trebui luat în considerare ca reprezentând imobile diferite (de exemplu, în funcție de suprafețele destinate fiecărei utilizări) atunci când este fezabilă această defalcare; în caz contrar, imobilul poate fi clasificat în funcție de utilizarea dominantă a acestuia;”;

(c)

punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„«credit pentru un bun imobil comercial (BIC)» înseamnă un credit acordat unei entități juridice destinat dobândirii unui bun imobil generator de venituri (sau a unui grup de bunuri imobile definite ca bunuri imobile generatoare de venituri), existent sau în dezvoltare, sau a unui bun imobil utilizat de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora (sau unui grup de astfel de bunuri imobile), existent sau în construcție, sau garantat de un bun imobil comercial (sau de un grup de bunuri imobile comerciale);”;

(d)

se introduce următorul punct 16a:

„«bunuri imobile generatoare de venituri în dezvoltare» înseamnă toate imobilele în construcție și destinate să furnizeze, la finalizare, un venit proprietarului acestuia sub formă de chirii sau profituri din vânzarea acestora, fără să fie incluse clădirile în curs de demolare sau terenurile curățate pentru dezvoltări posibile în viitor;”;

(e)

punctul 32 se înlocuiește cu următorul text:

„«locuință sau imobil ocupat de proprietar» înseamnă orice bun imobil locativ deținut de o persoană fizică cu scopul asigurării unui adăpost proprietarului acestuia;”;

(f)

punctul 34 se elimină;

(g)

se introduce următorul punct 36a:

„«locuințe de închiriat» înseamnă orice bun imobil care este deținut de entități juridice în primul rând pentru închirierea către chiriași;”;

(h)

punctul 38 se înlocuiește cu următorul text:

„«bun imobil locativ» (BIL) înseamnă orice bun imobil, disponibil în scopuri de locuire, existent sau în construcție, dobândit, construit sau renovat de o persoană fizică, inclusiv locuințe cumpărate în vederea închirierii. În cazul în care un imobil are o utilizare mixtă, ar trebui luat în considerare ca reprezentând imobile diferite (de exemplu, în funcție de suprafețele destinate fiecărei utilizări) atunci când este fezabilă această defalcare; în caz contrar, imobilul poate fi clasificat în funcție de utilizarea dominantă a acestuia;”;

(i)

punctul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„«credit pentru un bun imobil locativ (BIL)» înseamnă un credit acordat unei persoane fizice garantat cu un bun imobil locativ, indiferent de scopul creditului;”.

5.

Secțiunea 2 punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Calendar pentru măsurile adoptate în urma recomandării

Destinatarii trebuie să raporteze CERS și Consiliului măsurile luate ca răspuns la prezenta recomandare sau să justifice în mod adecvat lipsa lor de acțiune, în conformitate cu termenele prevăzute mai jos.

1.

Recomandarea A

(a)

Până la 31 decembrie 2019, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport interimar privind informațiile deja disponibile sau cu privire la care se anticipează că vor fi disponibile pentru punerea în aplicare a Recomandării A.

(b)

Până la 31 decembrie 2020, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării A.

2.

Recomandarea B

(a)

Până la 31 decembrie 2019, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport interimar privind informațiile deja disponibile sau cu privire la care se anticipează că vor fi disponibile pentru punerea în aplicare a Recomandării B.

(b)

Până la 31 decembrie 2020, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării B.

3.

Recomandarea C

(a)

Până la 31 decembrie 2019, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport interimar privind informațiile deja disponibile sau cu privire la care se anticipează că vor fi disponibile pentru punerea în aplicare a Recomandării C.

(b)

Până la 31 decembrie 2021, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării C.

(c)

Atunci când autoritățile naționale macroprudențiale nu dispun de informațiile relevante în legătură cu indicatorii menționați la literele (a)-(e) din Recomandarea C punctul 1, aceste autorități trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării C în legătură cu acești indicatori cel mai târziu la 31 decembrie 2025.

4.

Recomandarea D

(a)

Până la 31 decembrie 2019, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport interimar privind informațiile deja disponibile sau cu privire la care se anticipează că vor fi disponibile pentru punerea în aplicare a Recomandării D.

(b)

Până la 31 decembrie 2021, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării D.

(c)

Atunci când autoritățile naționale macroprudențiale nu dispun de informațiile relevante în legătură cu indicatorii menționați la litera (a) din Recomandarea D punctul 2, astfel cum se precizează în modelul A din anexa III la prezenta recomandare, aceste autorități trebuie să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării D în legătură cu acești indicatori cel mai târziu la 31 decembrie 2025.

5.

Recomandarea E

(a)

Până la 31 decembrie 2017, AES trebuie să definească un model pentru publicarea de date privind expunerile entităților care fac obiectul supravegherii acestora față de fiecare din piețele BIC naționale din Uniune.

(b)

Până la 30 iunie 2018, AES trebuie să publice datele menționate la litera (a), astfel cum se prezintă la data de 31 decembrie 2017.

(c)

Începând cu 31 martie 2019, AES trebuie să publice cu o frecvență anuală datele menționate la litera (a), astfel cum se prezintă la data de 31 decembrie a anului precedent.

6.

Recomandarea F

(a)

Se solicită Comisiei (Eurostat) ca, până la 31 decembrie 2021, să transmită CERS și Consiliului un raport interimar cuprinzând o primă evaluare a punerii în aplicare a Recomandării F.

(b)

Se solicită Comisiei (Eurostat) ca, până la 31 decembrie 2023, să transmită CERS și Consiliului un raport final cu privire la punerea în aplicare a Recomandării F.”

6.

Anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezenta recomandare.

7.

Anexa II se înlocuiește cu anexa II la prezenta recomandare.

8.

Anexa III se înlocuiește cu anexa III la prezenta recomandare.

9.

Anexa IV se înlocuiește cu anexa IV la prezenta recomandare.

10.

Anexa V se înlocuiește cu anexa V la prezenta recomandare.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 21 martie 2019.

Șeful secretariatului CERS,

în numele Consiliului general al CERS

Francesco MAZZAFERRO


(1)  JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

(2)  JO C 58, 24.2.2011, p. 4.

(3)  Recomandarea CERS/2016/14 a Comitetului european pentru risc sistemic din 31 octombrie 2016 privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile (JO C 31, 31.1.2017, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(5)  Decizia 2012/504/UE a Comisiei din 17 septembrie 2012 privind Eurostat (JO L 251, 18.9.2012, p. 49).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 162).

(7)  Sistemul Statistic European (SSE) reprezintă parteneriatul dintre autoritatea statistică a Uniunii, care este Comisia (Eurostat), institutele naționale de statistică (INS) și alte autorități naționale responsabile din fiecare stat membru în vederea dezvoltării, elaborării și difuzării statisticilor europene.

(8)  Regulamentul (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene din 18 mai 2016 privind colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (BCE/2016/13) (JO L 144, 1.6.2016, p. 44).


ANEXA I

Anexa I la Recomandarea CERS/2016/14 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

CRITERII DE CONFORMITATE PENTRU RECOMANDĂRI

1.   Recomandarea A

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea A punctele 1 și 2 atunci când acestea:

(a)

evaluează dacă indicatorii relevanți privind normele de creditare pentru creditele BIL sunt luați în considerare sau puși în aplicare în cadrul de monitorizare a riscurilor aferent sectorului BIL din jurisdicția acestora;

(b)

evaluează progresul realizat privind utilizarea indicatorilor specificați în Recomandarea A punctul 1 pentru această monitorizare;

(c)

evaluează măsura în care informațiile, deja disponibile sau anticipate a deveni disponibile în viitor, privind indicatorii relevanți sunt suficient de reprezentative pentru normele de creditare actuale din piața creditelor BIL a acestora;

(d)

evaluează dacă locuințele cumpărate în vederea închirierii reprezintă o sursă semnificativă de riscuri care decurg din sectorul imobiliar național sau constituie o parte semnificativă a totalului stocurilor sau fluxurilor de credite BIL;

(e)

în cazurile în care locuințele cumpărate în vederea închirierii sunt considerate o sursă semnificativă de riscuri care decurg din sectorul imobiliar național sau constituie o parte semnificativă a totalului stocurilor sau fluxurilor de credite BIL, evaluează progresul realizat privind utilizarea indicatorilor de monitorizare a riscurilor specificați în Recomandarea A punctul 2.

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea A punctele 3 și 4 atunci când acestea:

(a)

asigură adoptarea metodelor prevăzute în anexa IV pentru calcularea indicatorilor enumerați în Recomandarea A punctele 1 și 2;

(b)

în cazurile în care se utilizează altă metodă pe lângă cea prevăzută în anexa IV pentru calcularea indicatorilor relevanți, raportează cu privire la caracteristicile tehnice ale metodei și eficacitatea acesteia în monitorizarea riscurilor care decurg din sectorul BIL;

(c)

asigură utilizarea indicatorilor relevanți enumerați în Recomandarea A punctele 1 și 2 pentru monitorizarea cel puțin anuală a riscurilor în sectorul BIL.

2.   Recomandarea B

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea B punctele 1 și 2 atunci când acestea:

(a)

evaluează progresul realizat privind monitorizarea distribuției univariate și a distribuțiilor multivariate selectate ale indicatorilor relevanți prevăzuți în modelul A din anexa II;

(b)

evaluează progresul realizat privind utilizarea informațiilor specificate în Recomandarea B punctul 2 și în modelul A din anexa II cu titlu de orientare pentru monitorizarea riscurilor relevante.

În cazurile în care locuințele cumpărate în vederea închirierii sunt considerate o sursă semnificativă de riscuri care decurg din sectorul imobiliar național sau constituie o parte semnificativă a totalului stocurilor sau fluxurilor de credite BIL, se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea B punctul 3 atunci când acestea:

(a)

evaluează progresul realizat privind monitorizarea separată a indicatorilor relevanți pentru locuințele cumpărate în vederea închirierii și pentru imobilele ocupate de proprietari;

(b)

evaluează progresul realizat privind monitorizarea datelor relevante defalcate pe dimensiuni, astfel cum se specifică în modelele A și B din anexa II.

3.   Recomandarea C

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea C punctele 1 și 2 atunci când acestea:

(a)

evaluează dacă indicatorii relevanți pentru expunerile BIC naționale sunt luați în considerare sau puși în aplicare în cadrul de monitorizare a riscurilor pentru sectorul BIC din jurisdicția acestora;

(b)

asigură includerea indicatorilor privind piața BIC fizică, a indicatorilor privind expunerile față de riscul de credit ale sistemului financiar și a indicatorilor privind normele de creditare în cadrul de monitorizare a riscurilor;

(c)

evaluează măsura în care investițiile reprezintă o sursă semnificativă de finanțare pentru sectorul BIC național;

(d)

în cazurile în care investițiile sunt considerate o sursă semnificativă de finanțare pentru sectorul BIC național, evaluează progresul realizat privind utilizarea indicatorilor suplimentari pentru monitorizarea riscului prevăzuți în Recomandarea C punctul 2;

(e)

evaluează progresul realizat privind utilizarea, cel puțin, a indicatorilor prevăzuți în Recomandarea C punctul 1 și, după caz, în Recomandarea C punctul 2;

(f)

evaluează dacă informațiile privind acești indicatori (deja disponibile sau anticipate a fi disponibile) sunt suficient de reprezentative pentru piața BIC națională.

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea C punctele 3 și 4 atunci când acestea:

(a)

asigură adoptarea metodelor de calculare a indicatorilor enumerați în Recomandarea C punctele 1 și 2, astfel cum sunt prevăzute în anexa V și, dacă este cazul pentru BIC, în anexa IV;

(b)

în cazul în care se utilizează altă metodă pe lângă cea prevăzută în anexa IV și anexa V pentru calcularea indicatorilor relevanți, raportează cu privire la caracteristicile tehnice ale metodei și eficacitatea acesteia în monitorizarea riscurilor care decurg din sectorul BIC;

(c)

se asigură că indicatorii enumerați în Recomandarea C punctul 1 sunt utilizați pentru a monitoriza evoluțiile din sectorul BIC cel puțin trimestrial pentru indicatorii privind piața BIC fizică, fluxurile de creditare (inclusiv fluxuri de credite neperformante și provizioane pentru pierderile din credite) și normele de creditare corespunzătoare, precum și cel puțin anual pentru stocurile de credite (inclusiv stocuri de credite neperformante și provizioane pentru pierderile din credite) și normele de creditare corespunzătoare;

(d)

în cazurile în care investițiile sunt considerate o sursă semnificativă de finanțare pentru sectorul BIC național, se asigură că indicatorii enumerați în Recomandarea C punctul 2 sunt utilizați pentru a monitoriza evoluțiile din sectorul BIC cel puțin trimestrial pentru fluxurile de investiții (inclusiv ajustările evaluării investițiilor), precum și cel puțin anual pentru stocurile de investiții (inclusiv ajustările evaluării investițiilor).

4.   Recomandarea D

Se va considera că autoritățile naționale macroprudențiale respectă Recomandarea D atunci când acestea:

(a)

evaluează progresul realizat privind monitorizarea indicatorilor relevanți prevăzuți în modelele A, B și C din anexa III;

(b)

evaluează progresul realizat privind utilizarea informațiilor relevante specificate în Recomandarea D punctul 2 și indicate în modelele A, B și C din anexa III cu titlu de orientare pentru monitorizarea riscurilor relevante;

(c)

în cazurile în care investițiile sunt considerate o sursă semnificativă de finanțare pentru sectorul BIC național, evaluează progresul realizat privind utilizarea informațiilor relevante specificate în Recomandarea D punctul 3 și indicate în modelul B din anexa III cu titlu de orientare pentru monitorizarea riscurilor relevante;

(d)

în cazurile în care sunt utilizați indicatori suplimentari pentru a monitoriza evoluțiile din sectorul BIC, raportează cu privire la informațiile suplimentare utilizate pentru monitorizarea riscurilor.

5.   Recomandarea E

Se va considera că AES respectă Recomandarea E atunci când acestea:

(a)

definesc un model pentru publicarea datelor privind expunerile entităților care fac obiectul supravegherii acestora față de fiecare piață BIC națională din Uniune;

(b)

publică cel puțin anual date agregate, colectate în temeiul obligațiilor de raportare existente, privind expunerile entităților care fac obiectul supravegherii acestora față de fiecare piață BIC națională din Uniune.

6.   Recomandarea F

Se va considera că Comisia (Eurostat) respectă Recomandarea F atunci când aceasta:

(a)

în baza adecvării definițiilor și defalcărilor pentru indicatorii relevanți privind piața BIC fizică care sunt utilizați în prezent în statele membre, propune dispoziții legislative la nivelul Uniunii care instituie un cadru minim comun pentru dezvoltarea, producția și difuzarea unei baze de date referitoare la indicatorii relevanți, în vederea armonizării acestor indicatori;

(b)

asigură alinierea legislației propuse cu indicatorii și definițiile acestora, astfel cum sunt utilizate în scopuri de supraveghere sau stabilitate financiară, pentru a evita o creștere nejustificată a sarcinii entităților raportoare;

(c)

asigură calitatea indicatorilor relevanți privind piața BIC fizică prin dezvoltarea de standarde, surse, metode și proceduri statistice pentru elaborarea bazei de date referitoare la indicatorii relevanți;

(d)

se asigură că punerea în aplicare a standardelor, surselor, metodelor și procedurilor statistice dezvoltate legate de baza de date referitoare la indicatorii relevanți privind piața BIC fizică nu conduce la o creștere nejustificată a sarcinii entităților raportoare;

(e)

promovează punerea în aplicare a standardelor, surselor, metodelor și procedurilor statistice dezvoltate pentru elaborarea bazei de date referitoare la indicatorii relevanți privind piața BIC fizică.


ANEXA II

Anexa II la Recomandarea CERS/2016/14 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

MODELE ORIENTATIVE PENTRU INDICATORII PRIVIND SECTORUL IMOBILIAR LOCATIV

1.   Modelul A: indicatori și defalcări aferente pentru creditele BIL

Modele pentru bunuri imobile locative

FLUXURI= volume de producție nouă de credite BIL în perioada de raportare, astfel cum sunt considerate de către creditor. Autoritățile naționale macroprudențiale care pot distinge între creditele BIL cu adevărat noi și cele renegociate au opțiunea de a identifica creditele renegociate ca o defalcare separată.

STOCURI= Date pentru stocurile de credite BIL la data raportării (de exemplu, sfârșitul anului)

umn= valoarea în moneda națională

#= număr de contracte

a= an(i)

Med= media raportului respectiv

d/c= din care

DISTRIBUȚIE UNIVARIATĂ

Sumarul portofoliului de credite BIL

 

FLUXURI

 

 

Raportul serviciul împrumutului/venituri la inițiere (LSTI-O)

 

FLUXURI

Credite acordate

 

umn, #

 

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

d/c cumpărate în vederea închirierii

 

umn, #

 

 

d/c cumpărate în vederea închirierii

 

Med (în%)

d/c ocupate de proprietari

 

umn, #

 

 

d/c ocupate de proprietari

 

Med (în%)

d/c cumpărători pentru prima dată

 

umn, #

 

 

d/c cumpărători pentru prima dată

 

Med (în%)

d/c credite în monedă străină

 

umn, #

 

 

d/c credite în monedă străină

 

Med (în%)

d/c cu amortizare completă

 

umn, #

 

 

d/c cu amortizare completă

 

Med (în%)

d/c cu amortizare parțială

 

umn, #

 

 

d/c cu amortizare parțială

 

Med (în%)

d/c fără amortizare (*1)

 

umn, #

 

 

d/c fără amortizare (*1)

 

Med (în%)

d/c imobil în teritorii individuale (*2)

 

umn, #

 

 

d/c imobil în teritorii individuale (*2)

 

Med (în%)

d/c ≤ 1a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

d/c ≤ 1a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c ] 1a; 5a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

d/c ] 1a; 5a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c ] 5a; 10a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

d/c ] 5a; 10a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c > 10a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

d/c > 10a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c renegociate (opțional)

 

umn, #

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

 

 

 

 

 

≤10%

 

umn, #

 

 

 

 

 

]10% ; 20%]

 

umn, #

Raportul împrumut/garanții la inițiere (LTV-O)

 

FLUXURI

 

 

]20% ; 30%]

 

umn, #

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

 

 

]30% ; 40%]

 

umn, #

d/c cumpărate în vederea închirierii

 

Med (în%)

 

 

]40% ; 50%]

 

umn, #

d/c ocupate de proprietari

 

Med (în%)

 

 

]50% ; 60%]

 

umn, #

d/c cumpărători pentru prima dată

 

Med (în%)

 

 

> 60%

 

umn, #

d/c credite în monedă străină

 

Med (în%)

 

 

Nu este disponibilă

 

umn, #

d/c cu amortizare completă

 

Med (în%)

 

 

 

 

 

d/c cu amortizare parțială

 

Med (în%)

 

 

 

 

 

d/c fără amortizare (*1)

 

Med (în%)

 

 

Raportul serviciul datoriei/venituri la inițiere (DSTI-O) (OPȚIONAL)

 

FLUXURI

d/c imobil în teritorii individuale (*2)

 

Med (în%)

 

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

DISTRIBUȚIE

 

 

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

≤ 50%

 

umn, #

 

 

≤10%

 

umn, #

]50% ; 60%]

 

umn, #

 

 

]10% ; 20%]

 

umn, #

]60% ; 70%]

 

umn, #

 

 

]20% ; 30%]

 

umn, #

]70% ; 80%]

 

umn, #

 

 

]30% ; 40%]

 

umn, #

]80% ; 90%]

 

umn, #

 

 

]40% ; 50%]

 

umn, #

]90% ; 100%]

 

umn, #

 

 

]50% ; 60%]

 

umn, #

]100% ; 110%]

 

umn, #

 

 

> 60%

 

umn, #

> 110%

 

umn, #

 

 

Nu este disponibilă

 

umn, #

Nu este disponibilă

 

umn, #

 

 

 

 

 


Raportul împrumut/garanții curent (LTV-C)

 

 

STOCURI

 

Raportul împrumut/venituri la inițiere (LTI-O)

 

FLUXURI

MEDIE PONDERATĂ

 

 

Med (în%)

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med

DISTRIBUȚIE

 

 

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

≤ 50%

 

 

umn, #

 

≤3

 

umn, #

]50% ; 60%]

 

 

umn, #

 

]3 ; 3,5 ]

 

umn, #

]60% ; 70%]

 

 

umn, #

 

]3,5 ; 4]

 

umn, #

]70% ; 80%]

 

 

umn, #

 

]4 ; 4,5 ]

 

umn, #

]80% ; 90%]

 

 

umn, #

 

]4,5 ; 5]

 

umn, #

]90% ; 100%]

 

 

umn, #

 

]5 ; 5,5 ]

 

umn, #

]100% ; 110%]

 

 

umn, #

 

]5,5 ; 6]

 

umn, #

> 110%

 

 

umn, #

 

> 6

 

umn, #

Nu este disponibilă

 

 

umn, #

 

Nu este disponibilă

 

umn, #


Scadențe la inițiere

 

FLUXURI

 

 

Raportul datorii/venituri la inițiere (DTI-O)

 

FLUXURI

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (ani)

 

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med

DISTRIBUȚIE

 

 

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

≤ 5a

 

umn, #

 

 

≤3

 

umn, #

]5a ; 10a]

 

umn, #

 

 

]3 ; 3,5 ]

 

umn, #

]10a ; 15a]

 

umn, #

 

 

]3,5 ; 4]

 

umn, #

]15a ; 20a]

 

umn, #

 

 

]4 ; 4,5 ]

 

umn, #

]20a ; 25a]

 

umn, #

 

 

]4,5 ; 5]

 

umn, #

]25a ; 30a]

 

umn, #

 

 

]5 ; 5,5 ]

 

umn, #

]30a ; 35a]

 

umn, #

 

 

]5,5 ; 6]

 

umn, #

> 35a

 

umn, #

 

 

]6,5 ; 7]

 

umn, #

Nu este disponibilă

 

umn, #

 

 

> 7

 

umn, #

 

 

 

 

 

Nu este disponibilă

 

umn, #


DISTRIBUȚIE MULTIVARIATĂ

FLUXURI

 

Raportul serviciul împrumutului/venituri la inițiere (LSTI-O)

 

FLUXURI

 

Raportul serviciul împrumutului/venituri la inițiere (LSTI-O)

 

 

≤30%

]30% ; 50%]

> 50%

 

Perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

≤30%

]30% ; 50%]

> 50%

LTV-O ≤ 80%

 

 

 

 

 

d/c ≤ 1a

 

umn, #

umn, #

umn, #

Scadență la inițiere

 

 

 

 

 

d/c ] 1a; 5a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

≤ 20a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

d/c ] 5a; 10a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

]20a ; 25a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

d/c > 10a

 

umn, #

umn, #

umn, #

> 25a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

LTV-O ]80%-90%]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scadență la inițiere

 

 

 

 

 

FLUXURI

 

Raportul datorii/venituri la inițiere (DTI-O)

≤ 20a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

Raportul împrumut/garanții la inițiere (LTV-O)

 

≤ 4

]4 ; 6]

> 6

]20a ; 25a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

LTV-O ≤ 80%

 

umn, #

umn, #

umn, #

> 25a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

LTV-O ]80% ; 90%]

 

umn, #

umn, #

umn, #

LTV-O ]90%-110%]

 

 

 

 

 

LTV-O ]90% ; 110%]

 

umn, #

umn, #

umn, #

Scadență la inițiere

 

 

 

 

 

LTV-O >110%

 

umn, #

umn, #

umn, #

≤ 20a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

]20a ; 25a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

> 25a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

LTV-O >110%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scadență la inițiere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

≤ 20a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

]20a ; 25a]

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

> 25a

 

umn, #

umn, #

umn, #

 

 

 

 

 

 

2.   Modelul B: indicatori și defalcări aferente cu privire la creditele BIL pentru imobile cumpărate în vederea închirierii și pentru imobile ocupate de proprietari

Modele suplimentare pentru țări cu risc sau piață semnificativă de imobile cumpărate în vederea închirierii

FLUXURI= volume de producție nouă de credite BIL în perioada de raportare, astfel cum sunt considerate de către creditor. Autoritățile naționale macroprudențiale care pot distinge între creditele BIL cu adevărat noi și cele renegociate au opțiunea de a identifica creditele renegociate ca o defalcare separată.

STOCURI= Date pentru stocurile de credite BIL la data raportării (de exemplu, sfârșitul anului)

umn= valoarea în moneda națională

#= număr de contracte

a= an(i)

Med= media raportului respectiv

d/c= din care

ÎMPRUMUTURI PENTRU IMOBILE CUMPĂRATE ÎN VEDEREA ÎNCHIRIERII

Sumarul împrumuturilor pentru imobile cumpărate în vederea închirierii

 

FLUXURI

 

Rata de acoperire a dobânzilor la inițiere (ICR-O)

 

FLUXURI

Credite acordate

 

umn, #

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med

d/c cumpărători pentru prima dată

 

umn, #

 

DISTRIBUȚIE

 

 

d/c credite în monedă străină

 

umn, #

 

≤ 100%

 

umn, #

d/c cu amortizare completă

 

umn, #

 

] 100% ; 125%]

 

umn, #

d/c cu amortizare parțială

 

umn, #

 

] 125% ; 150%]

 

umn, #

d/c fără amortizare (*3)

 

umn, #

 

] 150% ; 175%]

 

umn, #

d/c imobil în teritorii individuale (*4)

 

umn, #

 

] 175% ; 200%]

 

umn, #

d/c ≤ 1a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

> 200%

 

umn, #

d/c ] 1a; 5a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

 

 

d/c ] 5a; 10a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

 

 

d/c > 10a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

 

 

 

 

 

 

 

Raportul împrumut/chirii la inițiere (LTR-O)

 

FLUXURI

Raportul împrumut/garanții la inițiere (LTV-O)

 

FLUXURI

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

 

DISTRIBUȚIE

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

 

≤ 5

 

umn, #

≤ 50%

 

umn, #

 

] 5 ; 10]

 

umn, #

]50% ; 60%]

 

umn, #

 

] 10 ; 15]

 

umn, #

]60% ; 70%]

 

umn, #

 

] 15 ; 20]

 

umn, #

]70% ; 80%]

 

umn, #

 

> 20

 

umn, #

]80% ; 90%]

 

umn, #

 

 

 

 

]90% ; 100%]

 

umn, #

 

 

 

 

]100% ; 110%]

 

umn, #

 

 

 

 

> 110%

 

umn, #

 

 

 

 

Nu este disponibilă

 

umn, #

 

 

 

 


ÎMPRUMUTURI PENTRU IMOBILE OCUPATE DE PROPRIETARI

Sumarul împrumuturilor pentru imobile ocupate de proprietari

 

FLUXURI

 

Raportul serviciul împrumutului/venituri la inițiere (LSTI-O)

 

FLUXURI

Credite acordate

 

umn, #

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

d/c cumpărători pentru prima dată

 

umn, #

 

d/c cumpărători pentru prima dată

 

Med (în%)

d/c credite în monedă străină

 

umn, #

 

d/c credite în monedă străină

 

Med (în%)

d/c cu amortizare completă

 

umn, #

 

d/c cu amortizare completă

 

Med (în%)

d/c cu amortizare parțială

 

umn, #

 

d/c cu amortizare parțială

 

Med (în%)

d/c fără amortizare (*3)

 

umn, #

 

d/c fără amortizare (*3)

 

Med (în%)

d/c imobil în teritorii individuale (*4)

 

umn, #

 

d/c imobil în teritorii individuale (*4)

 

Med (în%)

d/c ≤ 1a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

d/c ≤ 1a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c ] 1a; 5a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

d/c ] 1a; 5a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c ] 5a; 10a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

d/c ] 5a; 10a] perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

d/c > 10a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

umn, #

 

d/c > 10a perioadă inițială fixă a ratei dobânzii

 

Med (în%)

 

 

 

 

DISTRIBUȚIE

 

 

Raportul împrumut/garanții curent (LTV-C)

 

FLUXURI

 

≤10%

 

umn, #

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în%)

 

]10% ; 20%]

 

umn, #

d/c cumpărători pentru prima dată

 

Med (în%)

 

]20% ; 30%]

 

umn, #

d/c credite în monedă străină

 

Med (în%)

 

]30% ; 40%]

 

umn, #

d/c cu amortizare completă

 

Med (în%)

 

]40% ; 50%]

 

umn, #

d/c cu amortizare parțială

 

Med (în%)

 

]50% ; 60%]

 

umn, #

d/c fără amortizare (*3)

 

Med (în%)

 

> 60%

 

umn, #

d/c imobil în teritorii individuale (*4)

 

umn, #

 

Nu este disponibilă

 

umn, #

DISTRIBUȚIE

 

 

 

 

 

 

≤ 50%

 

umn, #

 

 

 

 

]50% ; 60%]

 

umn, #

 

Raportul împrumut/venituri la inițiere (LTI-O)

 

FLUXURI

]60% ; 70%]

 

umn, #

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med

]70% ; 80%]

 

umn, #

 

DISTRIBUȚIE

 

 

]80% ; 90%]

 

umn, #

 

≤3

 

umn, #

]90% ; 100%]

 

umn, #

 

]3 ; 3,5 ]

 

umn, #

]100% ; 110%]

 

umn, #

 

]3,5 ; 4]

 

umn, #

> 110%

 

umn, #

 

]4 ; 4,5 ]

 

umn, #

Nu este disponibilă

 

umn, #

 

]4,5 ; 5]

 

umn, #

 

 

 

 

]5 ; 5,5 ]

 

umn, #

 

 

 

 

]5,5 ; 6]

 

umn, #

 

 

 

 

> 6

 

umn, #

 

 

 

 

Nu este disponibilă

 

umn, #


Raportul împrumut/garanții curent (LTV-C)

 

 

STOCURI

MEDIE PONDERATĂ

 

 

Med (în%)

DISTRIBUȚIE

 

 

 

≤ 50%

 

 

umn, #

]50% ; 60%]

 

 

umn, #

]60% ; 70%]

 

 

umn, #

]70% ; 80%]

 

 

umn, #

]80% ; 90%]

 

 

umn, #

]90% ; 100%]

 

 

umn, #

]100% ; 110%]

 

 

umn, #

> 110%

 

 

umn, #

Nu este disponibilă

 

 

umn, #

 

 

 

 

Scadențe la inițiere în ani

 

FLUXURI

 

MEDIE PONDERATĂ

 

Med (în ani)

 

DISTRIBUȚIE

 

 

 

≤ 5a

 

umn, #

 

]5a ; 10a]

 

umn, #

 

]10a ; 15a]

 

umn, #

 

]15a ; 20a]

 

umn, #

 

]20a ; 25a]

 

umn, #

 

]25a ; 30a]

 

umn, #

 

]30a ; 35a]

 

umn, #

 

> 35a

 

umn, #

 

Nu este disponibilă

 

umn, #

 


(*1)  Dacă este cazul, împrumuturile fără amortizare pentru care există mecanisme de răscumpărare ar trebui identificate separat.

(*2)  Creditele BIL acordate în sistemul financiar național al oricărui stat membru pot fi garantate cu imobile BIL situate în teritorii străine. Ar trebui adăugat un rând pentru fiecare astfel de teritoriu străin care este considerat important în scopuri de stabilitate financiară.

(*3)  Dacă este cazul, împrumuturile fără amortizare pentru care există mecanisme de răscumpărare ar trebui identificate separat.

(*4)  Creditele BIL acordate în sistemul financiar național al oricărui stat membru pot fi garantate cu imobile BIL situate în teritorii străine. Ar trebui adăugat un rând pentru fiecare asemenea teritoriu străin care este considerat important în scopuri de stabilitate financiară.


ANEXA III

Anexa III la Recomandarea CERS/2016/14 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA III

MODELE ORIENTATIVE PENTRU INDICATORII PRIVIND SECTORUL IMOBILIAR COMERCIAL

1.   Modelul A: indicatori privind piața fizică

Indicatorii pieței fizice

 

Indicator

 

Defalcare

Frecvență

Tip de imobil (1)

Amplasarea imobilului (2)

Piața fizică

Indicele prețurilor BIC

Trimestrial

I

I

Indicele chiriilor

Trimestrial

I

I

Indicele randamentului chiriilor

Trimestrial

I

I

Ratele neocupării

Trimestrial

R

R

Construcții noi

Trimestrial

#

#

I= Indice

R= Raport

#= metri pătrați

2.   Modelul B: indicatori privind expunerile sistemului financiar

Indicatorii expunerilor

mn= valoarea în moneda națională

 

Indicator

 

Defalcare

Total

Frecvență

Tip de imobil (3)

Amplasarea imobilului (4)

Tip de investitor (5)  (10)

Tip de creditor (6)

Naționalitatea investitorului (10) / creditorului (7)

Fluxuri  (8)

Investiții în BIC (10)

Trimestrial

mn

mn

mn

 

mn

mn

din care dețineri BIC directe

Trimestrial

mn

mn

mn

 

mn

mn

din care dețineri BIC indirecte

Trimestrial

 

 

mn

 

mn

mn

Ajustări ale evaluării investițiilor BIC

Trimestrial

mn

mn

mn

 

mn

mn

Creditare pentru BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

Credite BIC neperformante (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

Provizioane pentru pierderile din credite la creditarea BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

mn

mn

 

mn

mn

mn


 

Indicator

 

Defalcare

Total

Frecvență

Tip de imobil (3)

Amplasarea imobilului (4)

Tip de investitor (5)  (10)

Tip de creditor (6)

Naționalitatea investitorului (10) / creditorului (7)

Stocuri  (9)

Investiții în BIC (10)

Anual

mn

mn

mn

 

mn

mn

din care dețineri BIC directe

Anual

mn

mn

mn

 

mn

mn

din care dețineri BIC indirecte

Anual

 

 

mn

 

mn

mn

Ajustări ale evaluării investițiilor BIC

Anual

mn

mn

mn

 

mn

mn

Creditare pentru BIC (inclusiv imobile BIC în dezvoltare sau construcție)

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite BIC neperformante

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

Provizioane pentru pierderi din credite la creditarea BIC

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite BIC neperformante

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

Credite pentru imobile BIC în dezvoltare (ca parte din creditarea BIC)

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

din care credite neperformante

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

Provizioane pentru pierderile din credite la creditarea pentru imobile BIC în dezvoltare

Anual

mn

mn

 

mn

mn

mn

3.   Modelul C: indicatori privind normele de creditare

Indicatorii normelor de creditare (11)

R= Raport

 

Indicator

Frecvență

Media ponderată a raporturilor

Fluxuri  (12)

Raportul împrumut/garanții la inițiere (LTV-O)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

R

Rata de acoperire a dobânzilor la inițiere (ICR-O)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

R

Rata de acoperire a serviciului datoriei la inițiere (DSCR-O)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Trimestrial

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Trimestrial

R


 

Indicator

Frecvență

Media ponderată a raporturilor

Stocuri  (13)

Raportul împrumut/garanții curent (LTV-C)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Anual

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Anual

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Anual

R

Rata de acoperire a dobânzilor curentă (ICR-C)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Anual

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Anual

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Anual

R

Rata de acoperire a serviciului datoriei curentă (DSCR-C)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute de proprietari în scopul desfășurării afacerii, obiectivului sau activității acestora, existente sau în construcție

Anual

R

credite pentru dobândirea de locuințe de închiriat

Anual

R

credite pentru dobândirea de bunuri imobile generatoare de venituri (altele decât locuințe de închiriat)

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile BIC în dezvoltare

Anual

R

credite pentru dobândirea de imobile deținute pentru locuințe sociale

Anual

R


(1)  Tipul de imobil este defalcat în birouri, comerț cu amănuntul, industrial, locativ și altele (toată piața națională).

(2)  Amplasarea imobilului este defalcată în amplasări primare naționale și amplasări secundare naționale.

(3)  Tipul de imobil este defalcat în birouri, comerț cu amănuntul, industrial, locativ și altele, atunci când este relevant pentru indicator.

(4)  Amplasarea imobilului este defalcată în amplasări primare naționale, amplasări secundare naționale și amplasări în străinătate.

(5)  Tipul de investitor este defalcat în bănci, societăți de asigurare, fonduri de pensii, fonduri de investiții, societăți imobiliare și altele.

(6)  Tipul de creditor este defalcat în bănci, societăți de asigurare, fonduri de pensii, fonduri de investiții, societăți imobiliare și altele.

(7)  Naționalitatea este defalcată în intern, Spațiul Economic European și restul lumii.

(8)  Fluxurile sunt pe bază brută pentru investiții, creditare și credite neperformante (sunt acoperite numai creditele/investițiile noi, fără a lua în considerare rambursările sau reducerile sumelor existente).

Fluxurile sunt pe bază netă pentru ajustările evaluării investițiilor și provizioanele pentru pierderile din credite.

(9)  Date privind stocurile pentru stocurile de investiții BIC, ajustările evaluării investițiilor BIC, credite (neperformante) BIC și provizioane pentru pierderile din credite la creditarea BIC la data raportării.

(10)  Numai în cazul în care investițiile reprezintă o pondere semnificativă din finanțarea BIC.

mn= valoarea în moneda națională

(11)  Exclude imobilele în dezvoltare, care pot fi monitorizate utilizând raportul împrumut/costuri (LTC).

(12)  Date privind fluxurile pentru producția nouă de credite BIC în perioada de raportare.

(13)  Date privind stocurile pentru stocurile de credite BIC la data raportării.

R= Raport


ANEXA IV

Anexa IV la Recomandarea CERS/2016/14 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA IV

ORIENTĂRI PRIVIND METODELE DE MĂSURARE ȘI CALCULARE A INDICATORILOR

Prezenta anexă furnizează orientări de ansamblu privind metodele de calculare a indicatorilor utilizați în modelele din anexa II și, dacă este cazul, din anexa III. Scopul acesteia nu este de a furniza instrucțiuni tehnice detaliate pentru completarea modelelor, care să acopere toate cazurile posibile. În plus, orientările ar trebui interpretate ca acoperind definiții de referință și metode de referință, iar în anumite cazuri divergențele ar putea fi justificate în vederea adaptării la particularitățile piețelor sau segmentelor de piață.

1.   Raportul împrumut/garanții la inițiere (LTV-O)

1.

LTV-O se definește astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «L»:

(a)

Include toate împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii (indiferent de scopul creditului), în urma unei agregări a creditelor «în funcție de debitor» și «în funcție de garanție reală».

(b)

Se măsoară pe baza sumelor acordate efectiv și, prin urmare, nu include sume neutilizate din liniile de credit. În cazul imobilelor încă în construcție, «L» este suma tuturor tranșelor de împrumut acordate până la data raportării, iar LTV-O se calculează la data acordării oricărei noi tranșe de împrumut (1). În mod alternativ, în cazul în care metoda de calcul menționată mai sus nu este disponibilă sau nu corespunde practicii curente a pieței, LTV-O se poate calcula și pe baza împrumuturilor totale acordate și a valorii preconizate la finalizarea BIL în curs de construcție.

(c)

Nu include credite care nu sunt garantate de imobil, cu excepția cazului în care furnizorul de credit raportor consideră creditele negarantate ca făcând parte din tranzacția de finanțare a creditului pentru locuință, care combină atât credite garantate, cât și credite negarantate. În acest caz, în «L» ar trebui incluse și creditele negarantate.

(d)

Nu se ajustează pentru prezența altor factori de diminuare a riscului de credit.

(e)

Nu include costurile și comisioanele aferente creditului BIL.

(f)

Nu include subvenții pentru credite.

3.

Pentru calcul, «V»:

(a)

Se calculează pe baza valorii imobilului la inițiere, măsurată ca cea mai mică valoare dintre următoarele:

1.

valoarea tranzacției, de exemplu, înregistrată într-un act notarial; și

2.

valoarea evaluată de un evaluator extern sau intern independent.

În cazul în care este disponibilă o singură valoare, ar trebui utilizată această valoare.

(b)

Nu ține cont de valoarea lucrărilor de renovare sau construcție planificate.

(c)

În cazul imobilelor încă în construcție, «V» reprezintă valoarea totală a imobilului până la data raportării (ținând cont de creșterea valorii datorată progresului lucrărilor de construcție). «V» este evaluată la acordarea oricărei tranșe noi de împrumut, permițând calcularea unei LTV-O actualizate.

(d)

Nu se ajustează pentru prezența altor factori de diminuare a riscului de credit.

(e)

Nu include costurile și comisioanele aferente creditului BIL.

(f)

Nu se calculează ca «valoare pe termen lung». În timp ce utilizarea valorii pe termen lung ar putea fi justificată de caracterul prociclic al «V», LTV-O urmărește capturarea normelor de creditare la inițiere. Prin urmare, dacă, în momentul în care un credit BIL este acordat și LTV-O este înregistrată, «V» nu a reprezentat valoarea activului la inițiere, astfel cum este înregistrată în înregistrările creditorului, aceasta nu ar captura în mod adecvat politica de creditare efectivă a creditorului în ceea ce privește LTV-O.

4.

În plus față de calcularea LTV-O în conformitate cu metoda descrisă la punctele 2 și 3 de mai sus, autoritățile naționale macroprudențiale pot, de asemenea, dacă consideră necesar pentru a ține cont de aspectele specifice ale piețelor acestora, să calculeze LTV-O prin deducerea din definiția «V» de la punctul 3 soldul total de credite BIL, acordate efectiv sau nu, care sunt garantate cu ipoteci cu rang superior asupra imobilului, în loc ca acestea să fie incluse în calcularea «L» descris la punctul 2.

5.

În cazul în care piețele creditelor pentru imobilele cumpărate în vederea închirierii și pentru cele ocupate de proprietari se monitorizează separat, se aplică definiția LTV-O, sub rezerva următoarelor excepții:

(a)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobilele cumpărate în vederea închirierii:

«L» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de împrumutul pentru imobilul cumpărat în vederea închirierii;

«V» include numai valoarea la inițiere a imobilului cumpărat în vederea închirierii.

(b)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile ocupate de proprietari:

«L» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de împrumutul pentru imobilul ocupat de proprietar;

«V» include numai valoarea la inițiere a imobilului ocupat de proprietar.

6.

Autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să acorde atenție faptului că rapoartele LTV au o natură prociclică și, prin urmare, ar trebui să fie prudente cu privire la acestea în orice cadru de monitorizare a riscurilor. De asemenea, acestea ar putea avea în vedere și utilizarea unor parametri suplimentari, precum raportul împrumut/valoare pe termen lung (loan-to-long-term-value), unde valoarea garanției se ajustează în conformitate cu evoluția pe termen lung a unui indice al prețurilor de piață.

2.   Raportul împrumut/garanții curent (LTV-C)

1.

LTV-C este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «LC»:

(a)

Se măsoară ca soldul creditului (creditelor) – definit ca «L» în secțiunea 1 punctul 2 – la data raportării, ținând cont de rambursări de capital, restructurări de credite, noi plăți de capital, dobânzi acumulate și, în cazul creditelor în monedă străină, modificări ale cursului de schimb.

(b)

Se ajustează pentru a ține cont de economiile acumulate într-un vehicul de investiții destinat rambursării principalului creditului. Economiile acumulate pot fi deduse din «LC» numai după îndeplinirea următoarelor condiții:

1)

economiile acumulate sunt constituite drept garanție reală necondiționată față de creditor, cu scopul explicit de a rambursa principalul creditului la datele contractuale stabilite; și

2)

este aplicată o marjă corespunzătoare de ajustare a valorii, determinată de autoritatea națională macroprudențială, pentru a reflecta riscurile de piață și/sau aferente terților asociate investițiilor subiacente.

3.

Pentru calcul, «VC»:

(a)

Reflectă modificările valorii «V», astfel cum este definită în secțiunea 1 punctul 3, de la cea mai recentă evaluare a imobilului. Valoarea curentă a imobilului ar trebui evaluată de un evaluator extern sau intern independent. Dacă o astfel de evaluare nu este disponibilă, valoarea curentă a imobilului poate fi estimată utilizând un indice granular al valorilor bunurilor imobile (de exemplu, pe baza datelor privind tranzacțiile). În cazul în care nu este disponibil un astfel de indice al valorilor bunurilor imobile, poate fi utilizat un indice granular al prețurilor bunurilor imobile, după aplicarea unei reduceri a valorii alese în mod adecvat pentru a ține cont de deprecierea imobilului. Orice indice al valorilor sau prețurilor bunurilor imobile ar trebui să fie suficient de diferențiat în funcție de localizarea geografică a imobilului și de tipul de imobil.

(b)

Se ajustează pentru modificări ale garanției reale anterioare asupra imobilului.

(c)

Se calculează anual.

4.

Atunci când piețele de credite BIL pentru imobile cumpărate în vederea închirierii și imobile ocupate de proprietari sunt monitorizate separat, se aplică definiția LTV-C, sub rezerva următoarelor excepții:

(a)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile cumpărate în vederea închirierii:

«LC» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de împrumutul pentru imobilul cumpărat în vederea închirierii.

«VC» se referă la valoarea curentă a imobilului cumpărat în vederea închirierii.

(b)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile ocupate de proprietari:

«LC» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de împrumutul pentru imobilul ocupat de proprietar.

«VC» include numai valoarea curentă a imobilului ocupat de proprietar.

3.   Raportul împrumut/venituri la inițiere (LTI-O)

1.

LTI-O este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «L» are sensul prevăzut în secțiunea 1 punctul 2.

3.

Pentru calcul, «I» este venitul disponibil anual total al debitorului, astfel cum este înregistrat de furnizorul de credit în momentul inițierii creditului BIL.

4.

La determinarea «venitului disponibil» al unui debitor, destinatarii sunt încurajați să respecte definiția (1) în cea mai mare măsură posibilă și cel puțin definiția (2):

Definiția (1): «venit disponibil» = venituri din salarii + venituri din activități independente (de exemplu, profituri) + venituri din pensii publice + venituri din pensii private și ocupaționale + venituri din indemnizații de șomaj + venituri din transferuri sociale, altele decât indemnizațiile de șomaj + transferuri private periodice (precum pensii alimentare) + venituri brute din închirierea bunurilor imobile + venituri din investiții financiare + venituri din afaceri sau asocieri private + venituri periodice din alte surse + subvenții pentru împrumuturi – impozite – prime pentru asistență medicală/asistență socială/asigurări medicale + reduceri de impozite.

În sensul prezentei definiții:

(a)

«veniturile brute din închirierea bunurilor imobile» includ atât venituri din închirierea bunurilor deținute care nu sunt grevate de un credit BIL, cât și venituri din imobile cumpărate în vederea închirierii. Veniturile din chirii ar trebui determinate din informațiile disponibile băncilor sau, în caz contrar, sunt imputate. În cazul în care nu sunt disponibile informații precise, instituția raportoare ar trebui să furnizeze cea mai bună estimare a veniturilor din chirii și ar trebui să descrie metodologia utilizată pentru a o obține;

(b)

«impozitele» ar trebui să includă, în ordinea importanței, impozitele pe salarii, creditele fiscale, primele de pensii sau asigurări, dacă sunt aplicate la venitul brut, impozitele specifice, de exemplu, impozitele pe proprietate, și alte impozite care nu se aplică consumului;

(c)

«primele pentru asistență medicală/asistență socială/asigurări medicale» ar trebui să includă cheltuielile fixe și obligatorii care, în anumite țări, sunt efectuate după plata impozitelor;

(d)

«reducerile de impozite» ar trebui să includă restituirile din partea autorității fiscale care sunt legate de deducerea dobânzii la creditul BIL;

(e)

«subvențiile pentru împrumuturi» ar trebui să includă toate intervențiile din sectorul public destinate să reducă povara serviciului datoriei pentru debitor (de exemplu, dobânzi subvenționate, subvenții pentru rambursare).

Definiția (2): «venit disponibil» = venituri din salarii + venituri din activități independente (de exemplu, profituri) – impozite.

5.

Atunci când piețele de credite BIL pentru imobile cumpărate în vederea închirierii și pentru imobile ocupate de proprietari sunt monitorizate separat, se aplică definiția LTI-O, sub rezerva următoarelor excepții:

(a)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile cumpărate în vederea închirierii:

«L» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de împrumutul pentru imobilul cumpărat în vederea închirierii;

(b)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile ocupate de proprietari:

«L» include numai împrumuturile sau tranșele de împrumut garantate de debitor cu bunul imobil în momentul inițierii care sunt legate de imobilul ocupat de proprietari.

Atunci când un debitor are atât împrumuturi pentru imobile ocupate de proprietari, cât și împrumuturi pentru imobile cumpărate în vederea închirierii, pentru a acoperi plata împrumuturilor pentru imobile ocupate de proprietari pot fi utilizate numai veniturile din închirierea imobilelor cumpărate în vederea închirierii din care s-au scăzut costurile cu serviciul datoriei aferente împrumuturilor pentru imobile cumpărate în vederea închirierii. În acest caz, definiția optimă a «venitului disponibil» este următoarea:

«venit disponibil» = venituri din salarii + venituri din activități independente, de exemplu, profituri + venituri din pensii publice + venituri din pensii private și ocupaționale + venituri din indemnizații de șomaj + venituri din transferuri sociale, altele decât indemnizațiile de șomaj + transferuri private periodice (precum pensii alimentare) + (venituri brute din închirierea bunurilor imobile – costurile aferente serviciului datoriei pentru imobilele destinate închirierii) + venituri din investiții financiare + venituri din afaceri sau asocieri private + venituri periodice din alte surse + subvenții pentru împrumuturi – impozite – prime pentru asistență medicală/asistență socială/asigurări medicale + reduceri de impozite.

4.   Raportul datorii/venituri la inițiere (DTI-O)

1.

DTI-O este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «D» include datoriile totale ale debitorului, garantate sau nu de bunuri imobile, inclusiv toate împrumuturile financiare curente, respectiv cele acordate de furnizorul creditului BIL și de alți creditori, în momentul inițierii creditului BIL.

3.

Pentru calcul, «I» are sensul prevăzut în secțiunea 3 punctul 4.

5.   Raportul serviciul împrumutului/venituri la inițiere (LSTI-O)

1.

LSTI-O este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «LS» reprezintă costurile anuale cu serviciul datoriei aferente creditului BIL, definit ca «L» în secțiunea 1 punctul 2, în momentul inițierii creditului.

3.

Pentru calcul, «I» are sensul prevăzut în secțiunea 3 punctul 4.

4.

Atunci când piețele de credite BIL pentru imobile cumpărate în vederea închirierii și pentru imobile ocupate de proprietari sunt monitorizate separat, se aplică definiția LSTI-O, sub rezerva următoarelor excepții:

(a)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile cumpărate în vederea închirierii:

«LS» reprezintă costurile anuale cu serviciul datoriei aferente creditului pentru imobilul cumpărat în vederea închirierii, în momentul inițierii creditului.

(b)

în ceea ce privește împrumuturile pentru imobile ocupate de proprietari:

«LS» reprezintă costurile anuale cu serviciul datoriei aferente creditului pentru imobilul ocupat de proprietar, în momentul inițierii creditului.

Definiția optimă relevantă a «venitului disponibil» este:

«venit disponibil» = venituri din salarii + venituri din activități independente, de exemplu, profituri + venituri din pensii publice + venituri din pensii private și ocupaționale + venituri din indemnizații de șomaj + venituri din transferuri sociale, altele decât indemnizațiile de șomaj + transferuri private periodice (precum pensii alimentare) + (venituri brute din închirierea bunurilor imobile – costurile aferente serviciului datoriei pentru imobilele destinate închirierii + venituri din investiții financiare) + venituri din afaceri sau asocieri private + venituri periodice din alte surse + subvenții pentru împrumuturi – impozite – prime pentru asistență medicală/asistență socială/asigurări medicale + reduceri de impozite.

6.   Raportul serviciul datoriei/venituri la inițiere (DSTI-O)

1.

DSTI-O este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul, «DS» reprezintă costurile anuale cu serviciul datoriei aferente datoriilor totale ale debitorului, definite ca «D» în secțiunea 4 punctul 2, în momentul inițierii creditului.

3.

Pentru calcul, «I» are sensul prevăzut în secțiunea 3 punctul 4.

4.

DSTI-O ar trebui considerat un indicator opțional, deoarece nu în toate jurisdicțiile creditorii au acces la informațiile necesare pentru calcularea numărătorului acestuia. Totuși, în jurisdicțiile în care creditorii au acces la aceste informații (de exemplu, prin centrale ale creditelor sau evidențe fiscale), autoritățile macroprudențiale sunt puternic încurajate să includă și acest indicator în cadrul acestora de monitorizare a riscurilor.

7.   Rata de acoperire a dobânzilor (ICR)

1.

ICR este definită astfel:

Formula

2.

Pentru calcul:

(a)

«veniturile anuale brute din chirii» sunt veniturile anuale brute obținute din locuința cumpărată în vederea închirierii, înainte de deducerea oricăror cheltuieli de exploatare pentru menținerea valorii imobilului și a impozitelor;

(b)

«cheltuielile anuale cu dobânzile» sunt cheltuielile anuale cu dobânzile asociate locuinței cumpărate în vederea închirierii.

3.

Raportul se poate referi la valoarea sa la inițierea creditului (ICR-O) sau la valoarea sa curentă (ICR-C).

8.   Raportul împrumut/chirii la inițiere (LTR-O)

1.

LTR-O este definit astfel:

Formula

2.

Pentru calcul:

(a)

«împrumut pentru un imobil cumpărat în vederea închirierii» are același sens ca «L» în secțiunea 1 punctul 2, dar se limitează la creditele BIL care finanțează imobilele cumpărate în vederea închirierii;

(b)

«veniturile anuale nete din chirii» reprezintă veniturile anuale din chirii obținute din imobilul cumpărat în vederea închirierii, cu scăderea cheltuielilor de exploatare necesare pentru menținerea valorii imobilului, dar înainte de deducerea impozitelor;

(c)

«veniturile anuale brute din chirii» reprezintă veniturile anuale din chirii obținute din închirierea imobilului cumpărat în vederea închirierii, înainte de deducerea oricăror cheltuieli de exploatare pentru menținerea valorii imobilului și a impozitelor.

Pentru calcularea LTR-O ar trebui utilizate veniturile anuale nete din chirii. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, pot fi utilizate ca alternativă veniturile anuale brute din chirii.


(1)  În cazul imobilelor încă în construcție, LTV-O la un moment n se poate calcula astfel:

Formula

unde i = 1, …, n se referă la tranșele de împrumut acordate până în momentul n, V 0 este valoarea inițială a garanției reale imobiliare (de exemplu, teren) și Formula reprezintă modificarea valorii imobilului care a apărut în perioadele de până la acordarea ultimei tranșe de împrumut.


ANEXA V

Anexa V la Recomandarea CERS/2016/14 se înlocuiește cu următorul text:

«ANEXA V

ORIENTĂRI REFERITOARE LA DEFINIȚII ȘI INDICATORI

Prezenta anexă oferă orientări privind aspecte specifice legate de definiția indicatorilor, în special privind anexa III. Scopul acesteia nu este de a furniza instrucțiuni tehnice detaliate pentru completarea modelelor din anexa III, care să acopere toate cazurile posibile. În plus, orientările ar trebui interpretate ca acoperind definiții de referință și metode de referință, iar în anumite cazuri divergențele ar putea fi justificate în vederea adaptării la particularitățile piețelor sau segmentelor de piață.

1.   Definiții ale bunurilor imobile comerciale

În prezent, nu există o definiție a BIC la nivelul Uniunii care să fie suficient de precisă în scopuri macroprudențiale.

(a)

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 definește BIL la articolul 4 alineatul (1) punctul 75, dar nu oferă o definiție precisă a BIC, altfel decât descriindu-le drept «birouri sau alte sedii comerciale» la articolul 126. De asemenea, acest regulament impune ca valoarea imobilului să nu depindă de calitatea creditului debitorului sau de randamentul proiectului-suport în ceea ce privește BIC.

(b)

ABE a oferit un criteriu suplimentar util: scopul dominant al imobilului «ar trebui să fie legat de o activitate economică» (1). Deși util, acest criteriu nu este totuși suficient de precis în scopuri macroprudențiale.

(c)

Regulamentul (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene (BCE/2016/13) (2) este altă sursă posibilă a definiției BIC. Deși premisa care a stat la baza adoptării inițiale a prezentei recomandări a justificat adoptarea unor definiții mai detaliate în scopuri de stabilitate financiară, evoluțiile statistice recente au evidențiat necesitatea alinierii mai strânse a definiției BIC cu cea din Regulamentul (UE) 2016/867, pentru a facilita activitățile de monitorizare și analizele financiare ale autorităților naționale macroprudențiale și pentru a permite o comparabilitate deplină între țări.

(d)

Inițiativa G20 privind lacunele datelor (3) este un set de 20 de recomandări privind ameliorarea statisticilor economice și financiare care a fost lansat pentru a îmbunătăți disponibilitatea și comparabilitatea datelor economice și financiare în urma crizei financiare din 2007-2008. Recomandările II.17 și II.18 din cea de a doua fază a Inițiativei G20 privind lacunele datelor (DGI-2) (4) evidențiază necesitatea de a îmbunătăți disponibilitatea statisticilor bunurilor imobile locative și comerciale. Ca urmare a acestei inițiative, în 2017 Comisia (Eurostat) a publicat raportul Commercial property price indicators: sources, methods and issues («Indicatorii prețurilor bunurilor imobile comerciale: surse, metode și probleme») (5), care aduce contribuții în ceea ce privește datele sursă și metodologiile referitoare la indicii prețurilor bunurilor imobile comerciale, în scopul mai bunei informări a celor care elaborează statistici și a utilizatorilor acestora cu privire la surse de date și metode de măsurare alternative, precum și cu privire la problemele existente.

(e)

De asemenea, documentul consultativ al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară referitor la revizuirile abordării standardizate pentru riscul de credit (6) definește BIC drept opusul BIL. O expunere BIL este definită ca o expunere garantată cu un bun imobil care are natura unei locuințe și care respectă toate legile și reglementările aplicabile care permit imobilului să fie ocupat în scop de locuire, respectiv să fie un bun imobil locativ. O expunere BIC este definită în continuare ca o expunere garantată de un bun imobil care nu este un bun imobil locativ.

Având în vedere limitările definițiilor stabilite mai sus, prezenta recomandare oferă o definiție de lucru a BIC în mod specific în scopuri macroprudențiale. Aceasta definește BIC ca un bun imobil generator de venituri, existent sau în dezvoltare, inclusiv locuințe de închiriat; sau bunuri imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora, existente sau în construcție; care nu sunt clasificate ca BIL; și include locuințele sociale.

Este de discutat dacă imobilele în dezvoltare ar trebui considerate BIC. În această privință, practicile naționale variază. Totuși, experiența mai multor state membre în cursul crizei financiare recente a demonstrat cât este de important în scopuri de stabilitate financiară să se monitorizeze investițiile în această activitate economică și finanțarea acesteia.

Bunurile imobile generatoare de venituri sunt definite ca toate bunurile imobile cu venituri generate din chirii sau cu profituri din vânzarea acestora. Prin urmare, atât locuințele cumpărate în vederea închirierii, cât și locuințele de închiriat sunt subcategorii ale bunurilor imobile generatoare de venituri.

Locuințele cumpărate în vederea închirierii se referă la orice bunuri imobile deținute direct de persoane fizice, cu scopul primar de a le da în chirie. Locuințele cumpărate în vederea închirierii reprezintă un domeniu intermediar între BIL și BIC. Totuși, deoarece această activitate este desfășurată în general de proprietari neprofesioniști, pe bază de timp parțial de lucru și cu un portofoliu imobiliar mic, poate fi interpretată în scopuri de stabilitate financiară ca ținând mai mult de sectorul BIL decât de sectorul BIC. Din acest motiv, locuințele cumpărate în vederea închirierii sunt clasificate drept BIL și, prin urmare, sunt excluse automat din definiția BIC, chiar dacă sunt totuși considerate bunuri imobile generatoare de venituri. Cu toate acestea, din cauza caracteristicilor sale distincte de risc, se recomandă ca autoritățile naționale macroprudențiale să monitorizeze evoluțiile din această subpiață într-o defalcare separată, în cazul în care această activitate reprezintă o sursă semnificativă de riscuri sau o cotă semnificativă a totalului stocurilor sau fluxurilor de creditare BIL. Din acest motiv, a fost inclusă și o defalcare a creditelor BIL, pentru a distinge între împrumuturi pentru imobile cumpărate în vederea închirierii și împrumuturi pentru imobile ocupate de proprietari. Locuințele cumpărate în vederea închirierii care sunt în construcție sunt considerate, de asemenea, BIL. În mod similar, locuințele care sunt construite pentru a fi utilizate în scopuri de locuire de către proprietari sunt considerate, de asemenea, imobile BIL.

Locuințele de închiriat se referă la bunuri imobile care sunt deținute de entități juridice (precum investitori profesioniști) în scopul de a le da în chirie. Aceste imobile sunt, de asemenea, considerate bunuri imobile generatoare de venituri și, ca atare, sunt clasificate drept BIC. În plus, locuințele de închiriat care sunt în construcție sunt, de asemenea, clasificate drept BIC, în special drept bunuri imobile generatoare de venituri în dezvoltare. Monitorizarea separată a finanțării locuințelor de închiriat poate fi relevantă și în scopuri de stabilitate financiară. Din acest motiv, au fost incluse defalcări separate pentru aceste tipuri de credite.

Bunurile imobile generatoare de venituri, altele decât locuințele cumpărate în vederea închirierii și locuințele de închiriat sunt, de asemenea, incluse în definiția BIC, existente sau în construcție. Exemple de astfel de alte tipuri de bunuri imobile generatoare de venituri includ clădirile de birouri închiriate și sediile comerciale închiriate. Atunci când sunt în construcție, aceste tipuri de bunuri imobile generatoare de venituri sunt considerate bunuri imobile generatoare de venituri în dezvoltare, care sunt clasificate drept BIC.

Bunurile imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora includ sedii comerciale, precum și bunuri imobile de natură sui generis, precum biserici, universități, muzee etc. Este de discutat dacă bunurile imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora ar trebui clasificate drept BIC sau alt tip de bunuri imobile. În această privință, practicile naționale variază, deoarece riscurile asociate acestor bunuri imobile, în anumite state membre, pot fi considerate diferite de riscurile asociate BIC. Cu toate acestea, recunoscând totodată că riscurile pot varia la nivelul statelor membre, este, de asemenea, importantă monitorizarea acestor riscuri în scopuri de stabilitate financiară. Din acest motiv, bunurile imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora au fost incluse în definiția BIC. În plus, pentru a ține cont de particularitățile finanțării diferitelor piețe imobiliare la nivelul statelor membre, sunt incluse și defalcări separate pentru a monitoriza separat riscurile legate de aceste tipuri de finanțare. Bunurile imobile utilizate de proprietari în scopul îndeplinirii activității, obiectivului sau operațiunilor acestora ar trebui, de asemenea, considerate BIC atât în cursul etapei de construcție, cât și la finalizare.

Locuințele sociale reprezintă un segment complex al pieței imobiliare, putând lua forme diverse în diferite state membre și chiar în același stat membru. Întrucât locuințele sociale în general nu sunt construite, dobândite sau renovate de persoane fizice, nu sunt clasificate drept BIL, ci drept BIC. Cu toate acestea, în anumite țări, având în vedere considerente de stabilitate financiară, este important să se monitorizeze riscurile care decurg din acest tip de proprietate într-o defalcare separată. Din acest motiv, pentru aceste tipuri de credite au fost adăugate defalcări separate. În plus, locuințele sociale deținute direct de stat sunt considerate a fi deținute în scopul îndeplinirii obiectivului administrației și, prin urmare, sunt de asemenea clasificate drept BIC. Locuințele sociale încă în construcție sunt, de asemenea, clasificate drept BIC, întrucât sunt considerate bunuri imobile generatoare de venituri în dezvoltare.

Orice alte imobile în construcție ar trebui considerate drept fie BIL, fie BIC, în conformitate cu definițiile generale de la punctele 4 și, respectiv, 38 din secțiunea 2 punctul 1 subpunctul 1.

2.   Surse de date privind bunurile imobile comerciale

2.1.   Indicatori privind piața BIC fizică

Indicatorii BIC privind piața fizică pot fi obținuți din:

(a)

surse publice, de exemplu, agenții statistice sau registre cadastrale naționale; sau

(b)

furnizori de date din sectorul privat care acoperă un segment semnificativ al pieței BIC.

Raportul CERS privind bunurile imobile comerciale și stabilitatea financiară în UE oferă o prezentare generală a indicilor prețurilor disponibili și a posibilelor surse de date (7).

2.2.   Indicatori privind expunerea față de BIC a sistemului financiar

Expunerile participanților pe piață, cel puțin cele ale sectorului financiar, pot fi colectate din activitatea de raportare în scopuri de supraveghere. Anumite date sunt deja colectate de BCE și AEAPO la nivel național. Totuși acestea nu sunt foarte detaliate. Modelele noi de raportare în scopuri de supraveghere pentru bănci, respectiv raportare financiară (FINREP) și raportare comună (COREP), pentru asigurători în temeiul Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) și pentru fonduri de investiții în temeiul Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) pot oferi informații cu grad de granularitate mai mare privind expunerile față de BIC ale instituțiilor financiare.

Clasificările furnizate în Nomenclatorul statistic al activităților economice în Comunitatea Europeană (NACE Rev. 2.0) pot fi utile pentru a identifica expunerile instituțiilor financiare față de BIC, întrucât acestea sunt larg agreate de instituțiile Uniunii și sunt utilizate în modelele de raportare de reglementare pentru bănci și întreprinderile de asigurare. În acest sens, par să fie relevante două secțiuni:

(a)

secțiunea F: construcții, exclusiv construcții civile; și

(b)

secțiunea L: activități imobiliare, exclusiv agenții imobiliare.

Principalul dezavantaj al utilizării clasificărilor NACE este că acestea vizează sectoare economice, nu credite. De exemplu, un credit acordat unei societăți imobiliare pentru a achiziționa un parc auto va fi raportat în secțiunea L, chiar dacă nu este un credit BIC.

2.3.   Utilizarea datelor din sectorul privat

Atunci când autoritățile naționale macroprudențiale utilizează date de la un furnizor de date din sectorul privat pentru elaborarea indicatorilor BIC, se așteaptă ca acestea să identifice diferențele în ceea ce privește domeniul de acoperire și definițiile, în comparație cu cele solicitate prin prezenta recomandare. De asemenea, acestea ar trebui să poată oferi detalii privind metodologia aferentă utilizată de furnizor și acoperirea eșantionului. Datele unui furnizor din sectorul privat ar trebui să fie reprezentative pentru ansamblul pieței și pentru defalcările relevante stabilite în Recomandarea D:

(a)

tip de imobil;

(b)

amplasarea imobilului;

(c)

tipul și naționalitatea investitorului;

(d)

tipul și naționalitatea creditorului.

3.   Defalcări relevante ale indicatorilor

În ceea ce privește defalcările relevante stabilite în Recomandarea D, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să poată furniza o evaluare a relevanței acestor defalcări pentru piața BIC a acestora atunci când le utilizează în scopuri de monitorizare, ținând cont și de principiul proporționalității.

«Tip de imobil» se referă la utilizarea primară a unui bun imobil comercial. Pentru indicatorii BIC, această defalcare ar trebui să includă următoarele categorii:

(a)

locativ, de exemplu, clădiri cu mai multe gospodării;

(b)

comerț cu amănuntul, de exemplu, hoteluri, restaurante, centre comerciale;

(c)

birouri, de exemplu, un imobil utilizat în primul rând pentru birouri profesionale sau comerciale;

(d)

industrial, de exemplu, imobile utilizate în scopuri de producție, distribuție și logistică;

(e)

alte tipuri de bunuri imobile comerciale.

În cazul în care un imobil are o utilizare mixtă, ar trebui luat în considerare ca reprezentând imobile diferite (de exemplu, în funcție de suprafețele destinate fiecărei utilizări) atunci când este fezabilă această defalcare; în caz contrar, imobilul poate fi clasificat în funcție de utilizarea dominantă a acestuia.

«Amplasarea imobilului» se referă la defalcarea geografică (de exemplu, pe regiuni) sau la subpiețe imobiliare, care includ și amplasări primare și secundare. O amplasare primară este considerată în general cea mai bună amplasare într-o anumită piață, ceea ce se reflectă și în randamentul chiriilor (de obicei, cel mai mic de pe piață). Pentru clădirile de birouri, aceasta ar putea fi o amplasare centrală într-un oraș important. Pentru clădirile de comerț cu amănuntul, aceasta se poate referi la centrul unui oraș, cu mulți pietoni, sau la un centru comercial cu o amplasare centrală. Pentru clădirile de logistică, aceasta se poate referi la o amplasare unde există infrastructura și serviciile necesare și care are un acces excelent la rețelele de transport.

«Teritoriul imobilului» se referă la teritoriul în care este situat imobilul care servește drept garanție reală pentru un credit acordat în sistemul financiar național al oricărui stat membru. Această defalcare ar trebui să includă următoarele subcategorii:

(a)

teritoriul național;

(b)

teritoriul străin defalcat în țări individuale pe care autoritățile naționale macroprudențiale le consideră importante în scopuri de stabilitate financiară.

«Tip de investitor» se referă la categorii generale de investitori, precum:

(a)

bănci;

(b)

societăți de asigurare;

(c)

fonduri de pensii;

(d)

fonduri de investiții;

(e)

societăți imobiliare;

(f)

altele.

Este probabil că vor fi disponibile numai date privind debitorul sau investitorul înregistrat. Totuși, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să fie conștiente de faptul că debitorul sau investitorul înregistrat poate fi diferit de debitorul sau investitorul efectiv, în sarcina căruia cade riscul final. Astfel, autoritățile sunt încurajate să monitorizeze și informațiile privind debitorul sau investitorul efectiv, atunci când este posibil, de exemplu, prin informații colectate de la participanții pe piață, pentru o mai bună înțelegere a comportamentului participanților pe piață și a riscurilor.

«Tip de creditor» se referă la categorii generale de creditori, precum:

(a)

bănci, inclusiv «bănci rele»;

(b)

societăți de asigurare;

(c)

fonduri de pensii.

Este posibil să fie necesar ca autoritățile naționale macroprudențiale să adapteze lista de tipuri de investitori și creditori pentru a reflecta caracteristicile sectorului BIC local.

«Naționalitate» se referă la țara de înregistrare a participantului pe piață. Naționalitatea investitorilor și a creditorilor ar trebui defalcată în cel puțin următoarele trei categorii geografice:

(a)

intern;

(b)

restul Spațiului Economic European;

(c)

restul lumii.

Autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să fie conștiente de faptul că naționalitatea investitorului sau a creditorului înregistrat poate fi diferită de naționalitatea investitorului sau a creditorului efectiv, în sarcina căruia cade riscul final. Astfel, autoritățile sunt încurajate să monitorizeze și informațiile privind naționalitatea creditorului sau a investitorului efectiv, de exemplu, prin informații colectate de la participanții pe piață.

Defalcările stabilite în Recomandarea D punctul 2 sunt considerate drept minimul recomandat. Cu toate acestea, autoritățile naționale macroprudențiale nu sunt împiedicate să utilizeze orice defalcări suplimentare pe care, pe baza propriilor definiții sau parametri și ținând seama de particularitățile piețelor BIC naționale ale acestora, le pot considera necesare în scopuri de stabilitate financiară. În ceea ce privește aceste defalcări suplimentare, autoritățile naționale macroprudențiale pot alege să monitorizeze și să clasifice aceste segmente de piață după cum consideră necesar pentru piețele BIC naționale ale acestora. În plus, atunci când anumite subcategorii de BIC sau BIL nu sunt considerate relevante în scopuri de stabilitate financiară, autoritățile naționale macroprudențiale pot alege să nu monitorizeze riscurile care decurg din aceste tipuri de imobile și/sau din finanțarea acestora. În astfel de cazuri, lipsa de acțiune a autorităților naționale macroprudențiale va fi considerată justificată, cu condiția furnizării unor explicații suficiente.

4.   Metode pentru calcularea indicatorilor pieței fizice

Prețul BIC se referă la o unitate de cont (numéraire) de calitate constantă, respectiv valoarea de piață a imobilului, din care se elimină modificări ale calității, precum deprecierea (și uzura morală) sau aprecierea (de exemplu, renovarea) prin intermediul ajustării calității.

Orientările provenite din activitățile inițiate de Eurostat recomandă colectarea datelor privind prețurile din tranzacțiile efective. În cazurile în care acestea nu sunt disponibile și/sau pe deplin reprezentative, pot fi aproximate prin date provenind din evaluări sau estimări, în măsura în care aceste date reflectă prețul curent al pieței, nu o abordare de măsurare durabilă a prețurilor.

5.   Evaluarea expunerilor sistemului financiar față de bunurile imobile comerciale

Expunerea sistemului financiar față de BIC constă atât din creditare, adesea din partea băncilor și, uneori, din partea societăților de asigurare, cât și din investiții, adesea efectuate de societăți de asigurare, fonduri de pensii și fonduri de investiții. Investițiile se pot referi atât la dețineri BIC directe, de exemplu, deținerea titlului de proprietate pentru un imobil BIC, cât și la dețineri BIC indirecte, de exemplu, prin valori mobiliare și fonduri de investiții. În cazul în care un creditor sau investitor utilizează un vehicul investițional specializat ca tehnică dedicată de finanțare BIC, aceste credite sau investiții ar trebui considerate credite sau dețineri BIC directe (abordare de tip «look-through»).

La evaluarea acestor expuneri pentru sistem, în ansamblu, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să fie conștiente de riscul dublei contabilizări. Investitorii pot investi în BIC atât direct, cât și indirect. De exemplu, fondurile de pensii și societățile de asigurare investesc adesea indirect în BIC.

De asemenea, poate fi mai dificilă capturarea expunerilor participanților străini pe piață, care pot constitui o parte semnificativă a pieței (10). Deoarece acești participanți pe piață sunt importanți pentru funcționarea pieței BIC, se recomandă monitorizarea activității lor.

Deoarece pierderile din activitățile BIC se concentrează adesea în creditarea BIC din partea băncilor, autoritățile naționale macroprudențiale sunt încurajate să acorde o atenție specială acestei activități în cursul monitorizării.

6.   Metode pentru calcularea LTV

Anexa IV stabilește metodele pentru calcularea LTV-O și LTV-C. Totuși, există anumite particularități care trebuie luate în considerare atunci când se calculează aceste raporturi pentru BIC.

În cazul unui credit sindicalizat, LTV-O ar trebui calculat drept valoarea inițială a tuturor creditelor acordate debitorului, raportată la valoarea imobilului la inițiere. În cazul în care este vorba de mai multe imobile, LTV-O ar trebui calculat drept raportul dintre valoarea inițială a creditului (creditelor) și valoarea totală a imobilelor în cauză.

întrucât în sectorul BIC numărul imobilelor este mult mai mic, iar imobilele sunt mai eterogene decât în sectorul BIL, este mai adecvată calcularea LTV-C pe baza unei estimări a valorii imobilelor individuale, nu prin utilizarea unui indice al prețurilor sau valorilor.

În fine, autoritățile naționale macroprudențiale trebuie să monitorizeze distribuția LTV, cu un accent special pe creditele cele mai riscante, respectiv cele cu cel mai ridicat LTV, întrucât pierderile apar adesea din aceste riscuri privind evenimente extreme.

7.   Metode pentru calcularea ratei de acoperire a dobânzilor (ICR) și a ratei de acoperire a serviciului datoriei (DSCR)

Rata de acoperire a dobânzilor (ICR) și rata de acoperire a serviciului datoriei (DSCR) se referă la veniturile din chirii generate de un bun imobil sau un grup de bunuri imobile generatoare de venituri sau la fluxul de numerar generat de îndeplinirea activității, obiectivului sau operațiunilor proprietarilor unui imobil sau grup de imobile, cu scăderea impozitelor și a cheltuielilor de exploatare care trebuie suportate de debitor pentru menținerea valorii imobilului și – în cazul fluxului de numerar – ajustat pentru alte costuri și beneficii legate direct de utilizarea imobilului.

ICR este definită astfel:

Formula

Pentru calcularea ICR:

(a)

«veniturile anuale nete» includ veniturile anuale din închirierea imobilului sau fluxul de numerar anual generat de îndeplinirea activității, obiectivului sau operațiunilor proprietarilor imobilului, cu scăderea impozitelor și a cheltuielilor de exploatare pentru menținerea valorii imobilului și – în cazul fluxului de numerar – ajustat pentru alte costuri și beneficii legate direct de utilizarea imobilului.

(b)

«cheltuielile anuale cu dobânzile» sunt cheltuielile anuale cu dobânzile asociate creditului garantat de imobilul sau grupul de imobile BIC.

Scopul ICR este de a evalua măsura în care veniturile generate de un imobil sunt suficiente pentru a plăti cheltuielile cu dobânzile suportate de un debitor pentru a achiziționa respectivul imobil. Prin urmare, ICR ar trebui analizată la nivel de imobil.

DSCR este definită astfel:

Formula

Pentru calcularea DSCR:

(a)

«veniturile anuale nete» sunt veniturile anuale din închirierea imobilului sau fluxul de numerar anual generat de îndeplinirea activității, obiectivului sau operațiunilor proprietarilor imobilului, cu scăderea impozitelor și a cheltuielilor de exploatare pentru menținerea valorii imobilului și – în cazul fluxului de numerar – ajustat pentru alte costuri și beneficii legate direct de utilizarea imobilului.

(b)

«serviciul anual al datoriei» este serviciul anual al datoriei asociat creditului garantat de imobilul sau de grupul de imobile BIC.

Scopul DSCR este de a estima îndatorarea totală generată de un imobil pentru un debitor. Astfel, numitorul include nu numai cheltuieli cu dobânzile, ci și amortizarea creditului, respectiv rambursarea principalului. Problema principală a unui astfel de indicator este dacă ar trebui calculat la nivelul imobilului sau la nivelul debitorului. Finanțarea BIC este oferită de obicei fără recurs, respectiv creditorul poate fi rambursat numai din venitul imobilului, nu și din alte venituri sau active ale debitorului. Prin urmare, este mai realist și adecvat să se calculeze DSCR la nivel de imobil. În plus, concentrarea pe venitul total al unui debitor ar crea probleme semnificative în ceea ce privește consolidarea, ceea ce ar îngreuna definirea unui parametru comparabil la nivelul statelor membre.

8.   Indicatori suplimentari relevanți pentru bunurile imobile generatoare de venituri în dezvoltare

Pentru bunurile imobile generatoare de venituri în dezvoltare, în locul raportului împrumut/garanții la inițiere, autoritățile naționale macroprudențiale pot monitoriza în schimb raportul împrumut/costuri (LTC). LTC reprezintă valoarea inițială a tuturor creditelor acordate raportată la costurile aferente construcției imobilului până la finalizare.

În plus, autoritățile naționale macroprudențiale ar trebui să-și concentreze monitorizarea pe proiectele de dezvoltare cele mai riscante, de exemplu, cele cu rate de preînchiriere sau de prevânzare foarte scăzute. Pentru orice clădire încă în construcție, rata de preînchiriere (pre-let ratio) este egală cu suprafața care a fost deja închiriată de dezvoltatorul imobilului în momentul acordării creditului raportată la suprafața totală care va fi disponibilă după finalizarea imobilului; în mod similar, rata de prevânzare (pre-sale ratio) este egală cu suprafața deja vândută de dezvoltator în momentul acordării creditului raportată la suprafața totală care va fi disponibilă după finalizarea imobilului.

9.   Publicarea anuală de către AES a expunerilor față de bunuri imobile comerciale

Pe baza informațiilor disponibile din modelele de raportare de reglementare, se recomandă ca AES să publice cel puțin anual informații agregate privind expunerile față de diferitele piețe naționale BIC din Uniune pentru entitățile care fac obiectul supravegherii acestora, precum și pe bază individuală. Se anticipează că această publicare va ameliora informațiile autorităților naționale macroprudențiale în ceea ce privește activitatea entităților din alte state membre pe piața BIC națională a acestora. În cazul în care există preocupări cu privire la sfera de acoperire sau calitatea datelor publicate, această publicare ar trebui însoțită de observațiile corespunzătoare.

Ca regulă generală, AES ar trebui să facă posibil ca orice autoritate națională macroprudențială din Uniune să evalueze expunerile tuturor instituțiilor financiare din Uniune față de piața națională a acesteia. Aceasta presupune ca datele colectate pentru toate instituțiile financiare din Uniune să fie agregate la nivel național.

La publicarea acestor informații agregate, AES ar trebui să utilizeze informațiile din modelele de raportare de reglementare care oferă o defalcare geografică a expunerilor față de riscul de credit și/sau a investițiilor (directe și indirecte). Atunci când modelele de raportare oferă o defalcare pe coduri NACE (11), BIC ar putea fi considerate ca reprezentând ambele secțiuni «F» și «L», deși, strict vorbind, anumite subcategorii ar trebui excluse în baza definiției BIC adoptate în prezenta recomandare.

»

(1)  A se vedea întrebarea ABE ID 2014_1214 din 21 noiembrie 2014.

(2)  Regulamentul (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene din 18 mai 2016 privind colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (BCE/2016/13) (JO L 144, 1.6.2016, p. 44).

(3)  Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Fondul Monetar Internațional, The financial crisis and information gaps – report to the G-20 finance ministers and central bank governors («Criza financiară și lacunele de informații – raport către miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din grupul G-20»), 29 octombrie 2009.

(4)  Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Fondul Monetar Internațional, Sixth Progress Report on the Implementation of the G-20 Data Gaps Initiative («Al șaselea raport intermediar privind punerea în aplicare a Inițiativei G20 privind lacunele datelor»), septembrie 2015.

(5)  Commercial property price indicators: sources, methods and issues («Indicatorii prețurilor bunurilor imobile comerciale: surse, metode și probleme»), Statistical Reports, ediția 2017, Eurostat, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017.

(6)  Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, Revisions to the Standardised Approach to credit risk – second consultative document («Revizuiri ale abordării standardizate pentru riscul de credit – al doilea document consultativ»), decembrie 2015.

(7)  CERS, Report on Commercial Real Estate and Financial Stability in the EU («Raport privind bunurile imobile comerciale și stabilitatea financiară în UE»), decembrie 2015, în special anexa II, secțiunea 2.2.

(8)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(9)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(10)  CERS, Report on Commercial Real Estate and Financial Stability in the EU («Raport privind bunurile imobile comerciale și stabilitatea financiară în UE»), decembrie 2015, în special secțiunea 2.3 și caseta 1.

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor Regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/43


COMUNICAREA COMISIEI

Orientări privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE

(2019/C 271/02)

Cuprins

Care este necesitatea acestor orientări? 44
Cadrul juridic 45

1.

Accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE 46

1.1.

Acorduri internaționale privind achizițiile publice și Instrumentul pentru achiziții publice internaționale 46

1.2.

Norme și acorduri specifice sectoarelor și proiectelor 47

1.2.1.

Achiziții organizate în baza acordurilor interguvernamentale 48

1.2.2.

Măsuri în sectorul utilităților publice 48

1.2.3.

Achiziții în domeniile apărării și securității 49

1.3.

Pe plan practic 50

2.

Oferte anormal de scăzute 51

2.1.

Identificarea ofertelor anormal de scăzute 52

2.2.

Investigarea ofertelor anormal de scăzute 52

2.3.

Respingerea ofertelor anormal de scăzute 53

2.4.

Pe plan practic 54

3.

Standarde de calitate – O abordare strategică a achizițiilor publice 54

3.1.

Planificarea investițiilor 56

3.2.

Definirea criteriilor de calitate în procedura de achiziții publice 58

3.3.

Monitorizarea executării contractului 61

3.4.

Pe plan practic 62

4.

Asistență practică oferită de Comisia Europeană 62

5.

Pe scurt 63

GLOSAR DE ACRONIME

Acronim

Definiție

CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

SEE

Spațiul Economic European

EMAS

Sistem de management de mediu și audit

UE

Uniunea Europeană

ALS

Acord de liber schimb

APE

Achiziții publice ecologice

AAP

Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului

OIM

Organizația Internațională a Muncii

IPI

Instrumentul pentru achiziții publice internaționale

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

C&D

Cercetare și dezvoltare

TFUE

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

OMC

Organizația Mondială a Comerțului

Care este necesitatea acestor orientări?

În martie 2019, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au adoptat o Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, care stabilește o (Comunicare) „UE-China – O perspectivă strategică” (1), solicitând „o abordare proactivă în vederea consolidării competitivității sale economice și a asigurării unor condiții de concurență echitabile”.

UE ar trebui să urmărească în continuare condiții mai echilibrate și reciproce în relațiile sale economice. Achizițiile publice, care reprezintă o cotă de aproximativ 14 % din produsul intern brut al UE, reprezintă un element important în această privință.

Crearea unei piețe unice a achizițiilor publice reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale pieței interne. Publicarea ofertelor la nivelul UE asigură transparența și creează oportunități pentru întreprinderile din întreaga Uniune. O mai bună punere în aplicare a normelor în cazul ofertanților străini vizează asigurarea celor mai înalte standarde de calitate în toate etapele procesului, a unui bun raport cost-beneficiu, a durabilității proiectelor și a unor condiții de concurență echitabile între societățile din UE și cele din afara UE care participă la procedurile de licitație.

Prin urmare, Comisia s-a angajat „să publice orientări referitoare la cadrul legal privind accesul ofertanților străini și al bunurilor străine pe piața UE, ținând cont de normele UE și de normele internaționale în materie de achiziții publice, inclusiv de normele privind ofertele anormal de scăzute, precum și orientări referitoare la respectarea standardelor de securitate, de muncă și de mediu” (acțiunea 7).

Consiliul European a sprijinit abordarea Comisiei și a invitat Uniunea să dezvolte acțiuni care să „îi protejeze interesele în lumina practicilor neloiale ale țărilor terțe care utilizează la maximum instrumentele de protecție comercială și normele noastre în materie de achiziții publice, și care să asigure reciprocitatea efectivă a achizițiilor publice cu țările terțe.” S-a subliniat, de asemenea, că „ar trebui asigurată concurența loială în cadrul pieței unice și la nivel mondial, atât pentru a se proteja consumatorii, cât și pentru a se stimula creșterea economică și competitivitatea, în concordanță cu interesele strategice pe termen lung ale Uniunii” (2).

În plus, Comisia s-a angajat, împreună cu statele membre, să realizeze, înainte de sfârșitul anului 2019, o prezentare generală a punerii în aplicare a cadrului actual în vederea identificării deficiențelor. Orice lacună identificată în acest exercițiu va fi evaluată în detaliu, în special prin prisma eventualelor lacune care împiedică crearea unor condiții de concurență echitabile între societățile din UE și cele din afara UE care participă la procedurile de licitație.

Ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe nu intră întotdeauna sub incidența unor standarde de mediu, sociale sau de muncă similare sau echivalente cu cele aplicabile operatorilor economici din UE. În mod similar, ofertanții din țări terțe nu sunt supuși în mod obligatoriu unor norme stricte privind ajutoarele de stat similare cu cele aplicabile în UE. Acest lucru poate dezavantaja ofertanții, bunurile și serviciile din UE. Este necesar să se aplice normele UE privind achizițiile publice, astfel încât să se asigure că standarde și cerințe similare sau echivalente se aplică ofertanților din UE și din țările terțe.

Abordarea denaturărilor de pe piețele europene ale achizițiilor publice generate de subvențiile din țări terțe sau de alte forme de finanțare susținută de stat ar putea necesita o intervenție multiplă. Aplicarea unor dispoziții referitoare la ofertele anormal de scăzute este esențială în acest context însă poate să nu fie suficientă și poate fi necesară o analiză suplimentară.

Comunicarea reamintește, de asemenea, angajamentul Comisiei de a asigura reciprocitatea în ceea ce privește accesul pe piețele de achiziții străine. De-a lungul anilor, UE și-a deschis într-o mare măsură piețele de achiziții publice către țările terțe însă întreprinderile din UE întâmpină adesea dificultăți în obținerea accesului la oportunități de achiziții publice pe unele piețe străine. În 2016, Comisia a emis o propunere revizuită cu privire la un instrument pentru achiziții publice internaționale (IPI) (3) care, dacă va fi adoptat, va oferi oportunități întreprinderilor noastre și le va permite să concureze în condiții de egalitate cu întreprinderile din afara UE.

Angajându-se în acțiunile prevăzute în comunicare, Comisia a confirmat importanța pe care o acordă promovării unei concurențe loiale și a unor condiții de concurență echitabile pe piața internă în domeniul achizițiilor publice.

În conformitate cu obiectivele prevăzute în documentul „UE-China – O perspectivă strategică”, prezentele orientări au ca obiectiv furnizarea de asistență cumpărătorilor publici prin îmbunătățirea înțelegerii anumitor aspecte practice ale procedurilor de achiziții publice prevăzute de legislația UE în materie atunci când abordează participarea țărilor terțe la licitații. De asemenea, acestea urmăresc să promoveze principiul potrivit căruia, în procedurile de achiziții publice, sunt luate în considerare nu numai prețul, ci și standarde europene ridicate în special în domeniul muncii, al mediului și al securității. Acestea contribuie astfel la asigurarea faptului că există condiții de concurență echitabile cu ofertanții, bunurile și serviciile din UE. Prezentele orientări se bazează pe Comunicarea intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa” (4), care a instituit un parteneriat extins cu statele membre, având ca obiectiv creșterea eficacității achizițiilor publice. Cunoașterea și utilizarea oportunităților oferite de cadrul juridic existent vor contribui la consolidarea pieței unice și la crearea unor condiții de concurență echitabile pe piața achizițiilor publice din UE.

Cadrul juridic

Cadrul achizițiilor publice este stabilit într-o serie de documente. Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (5), achizițiile publice în UE sunt supuse principiilor de bază ale transparenței, egalității de tratament și nediscriminării. Directivele privind achizițiile publice prevăd norme armonizate minime în materie de achiziții publice. Aceste norme reglementează modul în care autoritățile publice și anumiți operatori de utilități publice achiziționează bunuri, lucrări și servicii. Aceste norme sunt transpuse în legislația națională și se aplică licitațiilor a căror valoare monetară depășește o anumită sumă. Normele procedurale se aplică fiecărei achiziții în parte, indiferent de originea unui ofertant.

În contextul internațional, tratatele încheiate de UE stabilesc cine are acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE. Principalul tratat relevant este Acordul privind achizițiile publice (AAP) (6), care deschide piața achizițiilor publice din UE celorlalte părți la acord. În plus, mai multe dintre acordurile de liber schimb (ALS) ale UE conțin capitole referitoare la achizițiile publice. Prezentele orientări nu înlocuiesc legislația relevantă în materie de achiziții publice și nu ar trebui înțelese ca un manual de instrucțiuni privind „modul de respectare a cerințelor stabilite în legislație”. Numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a oferi o interpretare definitivă și obligatorie din punct de vedere juridic a dreptului UE (7). Prezentele orientări nu aduc atingere obligațiilor internaționale ale UE față de partenerii săi comerciali.

1.   Accesul ofertanților și al bunurilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice din UE

Articolul 25 din Directiva 2014/24/UE

În măsura în care intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5 (8) și a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii, autoritățile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune.

UE urmărește în mod activ deschiderea unor oportunități de achiziții publice pentru întreprinderile europene prin susținerea deschiderii reciproce a piețelor achizițiilor publice din țări terțe. În cadrul negocierilor internaționale, UE a susținut o preluare pe scară mai largă a criteriilor de calitate, inclusiv a aspectelor legate de mediu, de condițiile sociale, de muncă și de inovare, precum și o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale de achiziții publice.

UE s-a angajat, în cadrul mai multor acorduri internaționale (cum ar fi Acordul privind achizițiile publice și acordurile bilaterale de liber schimb cu capitole privind achizițiile publice), să acorde accesul pe piața sa de achiziții publice a anumitor lucrări, produse, servicii și operatori economici din mai multe țări terțe.

În consecință, directivele privind achizițiile publice impun cumpărătorilor publici din UE să acorde lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din UE, în măsura în care acestea intră sub incidența acestor acorduri (9).

Dincolo de această obligație, operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși.

1.1.   Acorduri internaționale privind achizițiile publice și Instrumentul pentru achiziții publice internaționale

Acordul privind achizițiile publice (AAP)

Acordul privind achizițiile publice, încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), permite operatorilor din celelalte 19 țări partenere participante ale OMC să liciteze pentru anumite contracte publice din UE, iar întreprinderilor din UE să liciteze pentru contracte din celelalte 19 țări partenere ale OMC.

Acorduri bilaterale de liber schimb

UE a încheiat acorduri de liber schimb (ALS) cu țări din întreaga lume, care oferă întreprinderilor părților un acces mai bun la piețele de achiziții publice ale fiecăreia dintre ele.

De exemplu, acesta este cazul recentelor acorduri comerciale cu Canada și Japonia.

În cazul în care cumpărătorii publici primesc o ofertă din partea unui operator economic din afara UE, aceștia trebuie să verifice dacă oferta intră sub incidența acordurilor internaționale privind achizițiile publice semnate de UE, cum ar fi AAP sau ALS, pentru a stabili dacă ofertantul are acces securizat la această achiziție.

În prezent, 20 de părți sunt semnatare ale AAP: UE în ceea ce privește cele 28 de state membre ale sale; Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong (China); Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos (în ceea ce privește Aruba).

AAP și capitolele privind achizițiile publice din ALS nu se aplică automat tuturor achizițiilor publice ale părților. AAP și ALS constau în două părți:

(a)

un text juridic care conține norme referitoare la principii și proceduri; și

(b)

listele corespunzătoare domeniului de aplicare furnizate de fiecare parte.

Listele corespunzătoare domeniului de aplicare stabilesc entitățile publice care trebuie să respecte normele convenite și în ce măsură achizițiile de bunuri și servicii ale acestora sunt deschise participării operatorilor economici (precum și a bunurilor și serviciilor acestora) din celelalte părți la AAP sau țări partenere la ALS.

Sunt vizate numai achizițiile care depășesc valorile limită specificate indicate în listele corespunzătoare domeniului de aplicare al fiecărei părți.

Listele corespunzătoare domeniului de aplicare al pieței UE sunt specificate în anexele la apendicele I la AAP și în anexele relevante la ALS respective. Prin verificarea acestor surse, un cumpărător public poate stabili dacă un ofertant (sau bunurile și serviciile acestuia) are (au) acces securizat la achizițiile sale.

UE promovează, prin intermediul acordurilor sale de liber schimb, utilizarea considerentelor de mediu, de condiții sociale și de muncă, cu condiția ca acestea să fie aplicate într-un mod nediscriminatoriu. Aceste acorduri contribuie la deschiderea ulterioară a piețelor de achiziții publice ale UE și ale țărilor terțe.

În cazul acordurilor de liber schimb (ALS), autoritățile contractante trebuie să verifice în mod similar domeniul de aplicare al achizițiilor planificate. UE a inclus norme referitoare la achizițiile publice și angajamente privind accesul pe piață în multe dintre acordurile sale de liber schimb. ALS se bazează, în majoritatea cazurilor, pe structura AAP.

Instrumentul pentru achiziții publice internaționale

Comisia a propus Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI) (10) pentru a promova reciprocitatea și a-și potența puterea de negociere cu țările terțe în privința deschiderii piețelor lor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE. Există o nevoie clară de a avea un astfel de instrument de potențare a puterii de negociere pentru a contracara măsurile discriminatorii și închiderea definitivă a piețelor.

Din acest motiv, la 21 martie 2019, Consiliul European a solicitat, în concluziile sale, „(…) reluarea discuțiilor privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale al UE” (11).

1.2.   Norme și acorduri specifice sectoarelor și proiectelor

Acorduri interguvernamentale

Acordurile internaționale cu țările terțe pot conține norme specifice referitoare la achiziții cu condiția să respecte principiile prevăzute în tratat în materie de transparență, egalitate de tratament și nediscriminare.

Sectorul utilităților publice

În sectorul utilităților publice, cumpărătorii publici pot respinge ofertele pentru contracte de furnizare de bunuri dacă mai mult de 50 % din produse provin din anumite țări terțe.

Apărare și securitate

În ceea ce privește achizițiile publice în domeniul apărării și al securității, statele membre sunt libere să decidă dacă să permită cumpărătorilor publici să accepte ofertanți străini.

1.2.1.   Achiziții organizate în baza acordurilor interguvernamentale

În cazuri specifice și pentru proiecte concrete, statele membre pot planifica să atribuie contracte bazate pe acorduri internaționale cu țări terțe care au regimuri de achiziții publice diferite față de cadrul european.

Procedurile de licitație în baza acestor acorduri sunt scutite de obligația de a respecta legislația UE privind achizițiile publice în condițiile stabilite în directive și atâta timp cât normele specifice referitoare la achizițiile publice din acordul internațional sunt conforme în totalitate cu Tratatul UE, în special cu principiile transparenței, egalității de tratament și nediscriminării. Aceste acorduri trebuie să fie notificate Comisiei.

Achizițiile organizate în temeiul unor astfel de acorduri internaționale trebuie să fie în conformitate cu principiile Tratatului UE, inclusiv publicarea adecvată și deschisă, oferind tuturor societăților, indiferent de locul de stabilire sau de țara de origine, posibilitatea de a participa. O atribuire directă care, prin însăși natura sa, nu asigură transparența și concurența, este incompatibilă cu aceste principii fundamentale.

În contextul extern, niciun acord internațional încheiat între un stat membru și una sau mai multe țări terțe nu poate constitui un fundament pentru atribuirea contractelor direct țărilor terțe sau operatorilor lor economici. Acest lucru ar fi incompatibil cu competența exclusivă a UE în ceea ce privește politica comercială comună și principiile de bază ale tratatelor UE privind achizițiile publice. Nici condițiile favorabile de finanțare pentru proiect nu pot constitui un fundament pentru o atribuire directă.

1.2.2.   Măsuri în sectorul utilităților publice

Articolul 85 din Directiva 2014/25/UE – Oferte care cuprind produse originare din țări terțe

(1)

Prezentul articol se aplică ofertelor care cuprind produse originare din țări terțe cu care Uniunea nu a încheiat, într-un cadru multilateral sau bilateral, un acord care să asigure accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor din Uniune la piețe ale acestor țări terțe. El nu aduce atingere obligațiilor Uniunii sau statelor membre față de țările terțe.

(2)

Orice ofertă prezentată pentru atribuirea unui contract de produse poate fi respinsă în cazul în care proporția produselor originare din țări terțe, determinată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta. În sensul prezentului articol, programele informatice folosite în echipamentele pentru rețele de telecomunicații sunt considerate produse.

(3)

Sub rezerva celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente din punctul de vedere al criteriilor de atribuire definite la articolul 82, se preferă acele oferte care nu pot fi respinse în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Valoarea acelor oferte este considerată echivalentă, în sensul prezentului articol, în cazul în care diferența de preț nu depășește 3 %. Cu toate acestea, o ofertă nu este preferată unei altei oferte în temeiul primului paragraf, în cazul în care acceptarea sa ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate sau dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere sau costuri disproporționate.

(4)

În sensul prezentului articol, acele țări terțe pentru care beneficiul prezentei directive a fost extins printr-o decizie a Consiliului în conformitate cu alineatul (1) nu se iau în considerare pentru stabilirea proporției produselor originare din țări terțe, menționată la alineatul (2).

Articolul 43 din Directiva 2014/25/UE nu acordă acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE tuturor operatorilor din țările terțe. În plus, acesta prevede un regim specific pentru ofertele care cuprind produse originare din țări terțe. Acest lucru este prevăzut la articolul 85 din Directiva 2014/25/UE.

Cumpărătorii publici care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale pot respinge ofertele pentru contractele de furnizare de bunuri, dacă proporția produselor originare dintr-o țară terță depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta.

Acest regim se aplică numai produselor originare din țări terțe care nu intră sub incidența unui acord care asigură accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor UE la piețele acestor țări terțe.

În cazul în care, în loc să respingă o astfel de ofertă, un cumpărător public îi permite participarea la procesul de achiziție, cumpărătorul public trebuie să acorde prioritate ofertelor echivalente cu mai puțin de 50 % din produse originare din țări terțe (12). Cumpărătorul public nu este obligat să acorde această prioritate, dacă aceasta ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate, dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere sau costuri disproporționate.

Recent, un cumpărător public a recurs la flexibilitatea prevăzută la articolul 85 din Directiva privind utilitățile publice pentru a solicita ofertantului declarații referitoare la originea produselor sale. Întrucât peste 50 % din produse proveneau din țări terțe care intrau sub incidența prevederii, acesta a respins oferta respectivă.

1.2.3.   Achiziții în domeniile apărării și securității

Considerentul 18 din Directiva 2009/81/UE:

Contractele referitoare la arme, muniție și material de război care sunt atribuite de autoritățile/entitățile contractante active în domeniul apărării sunt excluse din sfera de aplicare a Acordului privind achizițiile publice (AAP) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Celelalte contracte reglementate prin prezenta directivă sunt de asemenea excluse de la aplicarea AAP în temeiul articolului XXIII (13) din acordul respectiv. […]

Această excludere înseamnă că în contextul specific al piețelor de apărare și securitate, statele membre își păstrează competența de a decide dacă autoritatea/entitatea lor contractantă poate permite operatorilor economici din țări terțe să participe la procedurile de atribuire a contractelor. Acestea ar trebui să adopte o astfel de decizie ținând seama de criteriul rentabilității, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale și tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanța piețelor deschise și echitabile, precum și nevoia de a obține beneficii reciproce. Statele membre ar trebui să facă eforturi în vederea obținerii unei deschideri tot mai mari a piețelor. Partenerii acestora ar trebui să dea dovadă, de asemenea, de deschidere, pe baza reglementărilor adoptate la nivel internațional, în special în ceea ce privește concurența liberă și echitabilă.

Achizițiile de bunuri și de servicii în sectoarele apărării și securității prezintă adesea un caracter sensibil. Cerințele specifice pentru astfel de achiziții sunt prevăzute în Directiva 2009/81/CE (14) în contextul necesității statelor membre de a asigura securitatea aprovizionării, precum și protecția informațiilor clasificate.

În ceea ce privește achizițiile efectuate în temeiul directivei privind achizițiile publice din domeniile apărării și securității, este la latitudinea fiecărui stat membru să definească în normele sale de drept intern (15) dacă cumpărătorii săi publici pot sau nu să permită operatorilor economici din țări terțe să participe la procedurile de atribuire a contractelor (16). În cazul în care cumpărătorii publici decid să nu permită participarea operatorilor economici sau a bunurilor din țări terțe, aceștia pot indica deja o astfel de restricție generală în anunțul de participare și în documentele de licitație. În mod alternativ, aceștia pot opta să respingă aceste oferte în mod individual în decizia de atribuire. În acest ultim caz, cumpărătorii publici ar trebui să indice în documentele de licitație că își rezervă dreptul de a respinge ofertele din motive de apărare și securitate.

Pentru a-și proteja interesele specifice în materie de securitate, cumpărătorii publici pot lua și alte măsuri:

Pot solicita ofertanților să furnizeze autorizații naționale de securitate și să accepte autorizații străine de securitate doar dacă acestea sunt recunoscute ca fiind echivalente, pe baza nivelului de cooperare în domeniul informațiilor între țările în cauză.

Pot solicita certificate din partea ofertanților străini care să garanteze că transportul echipamentelor va fi permis, inclusiv livrarea suplimentară în situații de criză.

De asemenea, aceștia pot solicita ofertanților să se angajeze în ceea ce privește accesul la și confidențialitatea informațiilor clasificate.

Pot solicita ca furnizorii și soluțiile să respecte cerințele suplimentare care rezultă din legislațiile specifice în materie de securitate. De exemplu, în domeniul securității informatice, Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor (17) conține măsuri care asigură un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

Cumpărătorii publici pot solicita contractanților să își deschidă lanțurile de aprovizionare unor proceduri de licitație competitive. Acest lucru poate permite noilor jucători să se alăture lanțului de aprovizionare (18).

Pentru anumite achiziții excepționale în domeniile apărării și securității, sunt în joc interesele de securitate națională. Unele contracte impun cerințe privind securitatea aprovizionării atât de stricte, sau care sunt atât de confidențiale și de importante pentru suveranitatea națională încât dispozițiile specifice ale Directivei 2009/81/CE ar putea să nu fie suficiente pentru a proteja interesele esențiale de securitate ale unui stat membru.

Pentru astfel de achiziții, articolul 346 din TFUE prevede o derogare care permite statelor membre să atribuie contracte fără a aplica normele din directivă (19). Statele membre trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă această excludere poate fi aplicată, identificând interesele esențiale de securitate aflate în joc și evaluând necesitatea măsurii specifice, ținând seama de principiul proporționalității și de necesitatea unei interpretări stricte a acestei derogări (20).

1.3.   Pe plan practic

Acorduri internaționale privind achizițiile

Cumpărătorii publici ar trebui să verifice dacă un ofertant din țări terțe intră sub incidența AAP sau a unui acord bilateral. În cazul în care nu intră sub incidența acestora, el nu va avea acces securizat la procedurile de achiziții publice din UE.

Achiziții în baza acordurilor interguvernamentale

Achizițiile trebuie să respecte principiile tratatului în materie de transparență, egalitate de tratament și nediscriminare.

Contractele nu pot fi atribuite direct în baza acestor acorduri.

Achiziții în baza directivei privind utilitățile publice

Cumpărătorii publici ar trebui să verifice dacă peste 50 % din produsele oferite într-un contract de achiziție de produse provin din țări terțe.

În cazul în care aceste țări terțe nu intră sub incidența AAP sau a unui acord bilateral, oferta poate fi respinsă.

Achiziții în domeniile apărării și securității

Aceste achiziții nu sunt incluse în AAP sau în acordurile bilaterale existente.

Cumpărătorii publici nu trebuie neapărat să acorde acces operatorilor din țările terțe.

2.   Oferte anormal de scăzute

Articolul 69 din Directiva 2014/24/UE

(1)

Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective.

(2)

Clarificările menționate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la:

(a)

aspectele economice ale procesului de producție, ale prestării serviciilor sau ale metodei de construcție;

(b)

soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor, sau pentru execuția lucrărilor;

(c)

originalitatea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d)

respectarea obligațiilor menționate la articolul 18 alineatul (2);

(e)

respectarea obligațiilor menționate la articolul 71;

(f)

posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

(3)

Autoritatea contractantă evaluează informațiile furnizate prin consultare cu ofertantul. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alineatul (2). Autoritățile contractante resping oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

Pentru cumpărătorii publici, identificarea, investigarea și respingerea ofertelor anormal de scăzute reprezintă un mijloc de asigurare a unor condiții de concurență echitabile.

La elaborarea caietului de sarcini, cumpărătorii publici trebuie să acorde atenția cuvenită prețului sau costurilor preconizate ale bunurilor sau serviciilor. Estimarea cumpărătorului public va trebui să ia în considerare toate criteriile stabilite în documentele de licitație, inclusiv cerințele de executare a contractului, precum și criteriile de selecție și de atribuire.

Un calcul minuțios înainte de lansarea procedurii de achiziție va evita apariția dificultăților într-o etapă ulterioară. Informațiile cuprinse în documentele de licitație referitoare la ordinul de mărime, inclusiv în termeni monetari, pe care cumpărătorul public le preconizează, reprezintă pentru ofertanți un bun indicator al nivelului de calitate așteptat și vor evita primirea unor oferte necorespunzătoare.

După primirea ofertelor, cumpărătorul public va trebui să evalueze dacă ofertele par a fi fost calculate în mod rezonabil. De exemplu, prețul sau costurile incluse într-o ofertă se pot abate de la prețul sau costurile oferite de alți ofertanți sau de la propria estimare a cumpărătorului public, fără însă a prezenta nicio particularitate în comparație cu alte oferte care să justifice în mod clar diferența. Cumpărătorii publici se pot îndoi că oferta este sustenabilă din punct de vedere economic și că poate fi onorată în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini și cu obligațiile legale aplicabile sau dacă oferta este anormal de scăzută.

Cunoașterea prețurilor practicate

Cunoștințele referitoare la piață sunt esențiale

Cunoașterea prețurilor practicate în cadrul unor achiziții anterioare constituie un avantaj

Consultarea specialiștilor și a altor achizitori poate fi altă sursă de informare

2.1.   Identificarea ofertelor anormal de scăzute

Directivele nu prevăd o definiție a ceea ce constituie o ofertă anormal de scăzută și nici metode specifice de calculare a pragului de anomalie. Unele state membre au stabilit metode voluntare sau obligatorii. Statele membre sunt libere să stabilească norme sau metode naționale care să fie utilizate pentru identificarea ofertelor suspectate a fi anormal de scăzute, cu condiția ca aceste norme să fie obiective și nediscriminatorii (21). Acestea pot aplica metode aritmetice, pe baza unei evaluări a abaterii unei oferte de la prețul mediu al tuturor ofertelor (22), sau de la valoarea achiziției estimată de cumpărătorul public. O metodă valabilă poate consta, de asemenea, în referirea la diferența dintre prima și cea de a doua cea mai scăzută ofertă. Aceste norme pot include praguri procentuale specifice care trebuie aplicate pentru identificarea ofertelor anormal de scăzute. În cazul în care legislația națională nu a stabilit o metodă, cumpărătorii publici pot stabili ei înșiși metode transparente și nediscriminatorii.

Ofertele pot părea anormal de scăzute în raport cu oricare dintre parametrii relevanți și cu criteriile de atribuire. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, dacă raportul dintre calitatea oferită și preț este suspect.

În cazul în care un cumpărător public primește o ofertă suspectată a fi anormal de scăzută, acesta are obligația legală de a solicita operatorului economic în cauză o explicație a prețului oferit (23). Cumpărătorul public nu poate respinge o ofertă fără a oferi operatorului economic ocazia de a explica și justifica prețul. Acest lucru se aplică și metodelor aritmetice utilizate pentru identificarea ofertelor suspecte. Astfel de metode nu permit respingerea imediată fără investigație.

Identificarea ofertelor anormal de scăzute

ANALIZAȚI TOȚI PARAMETRII OFERTEI

Oferta pare să fie calculată în mod rezonabil?

Poate ofertantul să facă ceea ce propune pentru prețul pe care îl propune?

Există o metodă în țara mea, care ajută la identificare, examinare și evaluare?

Nu sunteți convins că oferta este solidă?

2.2.   Investigarea ofertelor anormal de scăzute

În general, cumpărătorii publici ar trebui să solicite operatorului economic să demonstreze soliditatea practicilor sau a ipotezelor tehnice, economice sau juridice care stau la baza ofertei. Pentru a putea evalua explicațiile furnizate de ofertant, cumpărătorii publici ar trebui să solicite toate detaliile pe care le consideră adecvate (24). În special, jurisprudența impune cumpărătorilor publici să solicite în scris informații cu privire la elementele ofertei suspectate de anomalii, care au generat îndoieli din partea cumpărătorului public în cazul respectiv (25). Aceștia ar trebui să acorde o atenție deosebită capacității ofertantului de a îndeplini toate cerințele documentelor de licitație, inclusiv cerințele referitoare la achizițiile publice ecologice și responsabile din punct de vedere social, la prețul oferit.

În principiu, cumpărătorii publici pot solicita informații cu privire la toate problemele pe care le consideră relevante pentru evaluarea nivelului prețului sau costului propus. Conform directivei, aceste probleme pot include aspecte privind economia procesului de fabricație, inclusiv baza pentru costul oferit pe întreaga durată a ciclului de viață, soluțiile tehnice sau originalitatea ofertei (26). Lista acestor aspecte nu este exhaustivă.

Cumpărătorii publici sunt, de asemenea, încurajați (27) să cerceteze dacă oferta respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X (28). Aceste obligații se aplică în mod direct, indiferent de includerea acestora în documentele de licitație.

Explicațiile solicitate din partea ofertantului se pot referi și la practici comerciale potențial neloiale, precum existența subvențiilor străine sau a dumpingului care denaturează piața internă. La cercetarea practicilor comerciale neloiale, cumpărătorii publici ar trebui să acorde o atenție deosebită ofertelor care prezintă bunuri sau servicii din țări terțe ale căror prețuri și costuri pot fi denaturate printr-o finanțare garantată de stat. Existența unui sprijin financiar din partea unui stat străin ar putea face parte din evaluarea globală a viabilității ofertei.

Ofertantul trebuie să furnizeze toate dovezile necesare pentru a oferi o explicație suficientă. Acestea pot include informații detaliate însoțite de documentația corespunzătoare cu privire la procesul de producție, la instalații, la condițiile sociale, la certificate, la standarde de mediu etc. Motivele furnizate de ofertant pentru a justifica viabilitatea ofertei trebuie să respecte termenii ofertei inițiale (29). În acest sens, cumpărătorii publici nu ar trebui să se limiteze la a solicita ofertanților declarații pe proprie răspundere conform cărora aceștia vor respecta aceste obligații.

În procesul de investigare, cumpărătorul public poate adresa întrebări suplimentare, în special pentru a aprecia dacă informațiile furnizate sunt autentice. De asemenea, ofertantul poate fi invitat să furnizeze detalii suplimentare referitoare la chestiunile și aspectele pe care cumpărătorul public nu le-a identificat în solicitarea sa inițială dar care au apărut ca urmare a evaluării informațiilor furnizate.

Investigarea ofertelor anormal de scăzute

SOLICITAREA DE INFORMAȚII DE LA OFERTANT

EXEMPLE:

Cum a calculat ofertantul prețurile și costurile în ansamblu?

Cum a ajuns ofertantul la un anumit preț pentru un anumit element?

Prețul permite îndeplinirea tuturor cerințelor legale și contractuale?

Prețul permite îndeplinirea tuturor standardelor obligatorii în materie de muncă și de mediu?

Cum este finanțată oferta? Este calculul fiabil?

Nu ezitați să solicitați orice informații pe care le considerați relevante.

Solicitați dovezi concrete.

Nu sunteți convins de explicația ofertantului?

2.3.   Respingerea ofertelor anormal de scăzute

Cumpărătorul public poate respinge o ofertă, fără a fi nevoit să justifice acest lucru, atunci când, în ciuda dovezilor colectate, nu este convins de faptul că ofertantul va putea executa contractul la prețul sau costul oferit și în conformitate cu documentele de licitație și cu toate obligațiile legale aplicabile.

Decizia se poate baza pe un singur element sau pe o combinație de factori, inclusiv pe respectarea standardelor de muncă și de mediu și pe faptul de a fi beneficiat sau nu de ajutor de stat, ceea ce conduce la aprecierea finală a cumpărătorului public.

În conformitate cu articolul 69 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE, cumpărătorii publici sunt obligați să respingă o ofertă în cazul în care stabilesc că prețul sau costurile anormal de scăzut(e) oferit(e) rezultă din nerespectarea de către ofertant a legislației Uniunii sau a legislației naționale obligatorii, a acordurilor colective sau a prevederilor internaționale din domeniul social, al muncii sau al mediului [articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE coroborat cu anexa X la directivă – a se vedea deja mai sus la secțiunea 2].

Respingerea ofertelor anormal de scăzute

TREBUIE SĂ FIȚI CONVINS

Ofertantul trebuie să dovedească soliditatea ofertei sale.

A reușit ofertantul acest lucru pentru toate aspectele pe care le-ați solicitat?

Considerați că ofertantul poate îndeplini TOATE cerințele CONTRACTUALE pentru prețul propus?

Dacă aveți încă îndoieli întemeiate, puteți respinge oferta.

Dacă ați stabilit că oferta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile legale prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24, aceasta trebuie respinsă.

2.4.   Pe plan practic

Oferte anormal de scăzute

Cumpărătorii publici trebuie să verifice dacă o ofertă este robustă din punct de vedere financiar sau dacă este anormal de scăzută.

Cumpărătorii publici trebuie să se intereseze la ofertant. Ei pot adresa toate întrebările pe care le consideră relevante.

Dacă nu sunt convinși de viabilitatea financiară a ofertei, ei pot să o respingă.

3.   Standarde de calitate – O abordare strategică a achizițiilor publice

Comisia a recunoscut importanța achizițiilor publice ca un instrument puternic pentru a cheltui banii publici într-un mod eficient, durabil și strategic. În comunicarea sa intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa” (30), aceasta a subliniat faptul că utilizarea unor standarde de calitate ridicate este esențială pentru ca administrațiile centrale și locale să răspundă provocărilor societale, de mediu și economice. Subliniind relevanța achizițiilor strategice, Comisia intenționează să sporească gradul de conștientizare în statele membre cu privire la importanța achizițiilor strategice, atât pe plan intern, în Uniune, cât și la analizarea ofertelor provenite de la operatorii din țările terțe.

Achizițiile strategice permit o modalitate mai responsabilă și strategică de a cheltui banii publici, sprijină investițiile în UE și pot contribui la echilibrarea condițiilor de concurență, asigurând-se că toți ofertanții trebuie să respecte aceleași standarde, indiferent de originea lor.

Posibilitățile oferite de achizițiile strategice nu sunt utilizate suficient în prezent. Peste jumătate din procedurile de achiziții publice încă folosesc doar criteriul celui mai scăzut preț drept criteriu de atribuire, în ciuda directivelor privind achizițiile publice care acordă cumpărătorilor publici libertate absolută în alegerea achizițiilor în funcție de criterii bazate pe raportul cost-eficacitate și pe calitate.

Utilizarea considerentelor de calitate în achizițiile publice permite cumpărătorilor publici să achiziționeze produse și servicii mai durabile și inovatoare. Considerentele de calitate pot, de asemenea, să garanteze respectarea unor standarde ridicate de mediu, sociale și de muncă aplicabile pentru operatorii și bunurile din UE și din țările terțe.

Ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe nu intră întotdeauna sub incidența acelorași standarde ridicate precum omologii lor din UE. Cu toate acestea, actualul cadru al UE privind achizițiile publice prevede norme care pot și ar trebui să fie utilizate pentru a menține ofertanții, bunurile și serviciile din țările terțe la aceleași standarde ridicate precum ofertanții din UE. O abordare strategică a achizițiilor publice conduce la schimbări ale comportamentului pieței, al părților interesate din sectorul public și al societății în ansamblu.

Standardele clare de calitate trebuie să permită unei game cât mai vaste de ofertanți să participe în condiții de egalitate. Toți ofertanții și bunurile trebuie să respecte aceleași standarde, criterii și cerințe de calitate, indiferent de locul lor de origine. Standardele de calitate clar definite ajută cumpărătorii publici să creeze condițiile corespunzătoare pentru ca toți ofertanții să concureze în mod deschis și în condiții de egalitate.

Achizițiile publice responsabile din punct de vedere social, achizițiile publice ecologice (APE) și achizițiile publice în domeniul inovării ajută cumpărătorii publici să integreze durabilitatea și inovarea în procedurile lor de atribuire a contractelor.

Achizițiile publice responsabile din punct de vedere social vizează un impact social asupra comunităților prin introducerea unor considerații sociale în procedurile de achiziții publice. Acestea pot sprijini dezvoltarea durabilă, pot contribui la eforturile guvernelor de a atinge obiectivele internaționale de sustenabilitate (31), pot promova piețele și lanțurile de aprovizionare bazate pe principii etice și pot promova rezultate sociale pozitive la nivel național și local. Comisia va publica un ghid detaliat cu privire la introducerea considerentelor sociale în achizițiile publice în 2020 și va difuza exemple de bune practici cu privire la achizițiile publice responsabile din punct de vedere social.

Achizițiile publice ecologice permit cumpărătorilor publici să integreze cerințe de mediu în toate etapele procesului lor de achiziție. APE încurajează achiziția de bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului pe toată durata lor de viață. Acestea susțin astfel dezvoltarea tehnologiilor și a produselor ecologice. Prin utilizarea APE, cumpărătorii publici pot contribui la atingerea obiectivelor politicii de mediu legate de schimbările climatice, de utilizarea eficientă a resurselor, de consumul durabil și de economia circulară. APE încurajează, de asemenea, luarea în considerare a costurilor întregului ciclu de viață ale unui contract și nu doar a prețului de achiziție.

Conform Directivei privind vehiculele nepoluante, statele membre trebuie să realizeze țintele minime pentru achiziționarea de vehicule nepoluante, în scopul promovării și al stimulării pieței pentru vehicule nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. Directiva impune statelor membre să asigure că, atunci când achiziționează anumite vehicule de transport rutier, cumpărătorii publici țin cont de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO2 și de anumiți poluanți (32).

În prezent, Comisia oferă seturi de criterii pentru APE pentru 19 grupuri de produse (33), care pot fi incluse direct în documentele de licitație. Mai mult, Comisia a elaborat un Manual (34) privind APE, precum și un Set de instrucțiuni privind APE (35) pentru cumpărătorii publici, destinat cursurilor de formare și atelierelor de lucru. Comisia organizează programe de formare în domeniul APE pentru cumpărătorii publici din UE și elaborează o serie de instrumente de calcul al costurilor ciclului de viață specifice sectoarelor. Aceasta a creat și o bază de date cu experiențe în materie de bune practici pentru APE (36).

Achizițiile publice în domeniul inovării se pot referi fie la achiziția de procese de inovare (achiziția de cercetare și dezvoltare), fie la achiziția rezultatelor inovării (achiziția de soluții inovatoare). Prin elaborarea procedurilor de achiziții publice astfel încât să încurajeze inovarea, cumpărătorii publici cresc șansele de a primi mai multe soluții de ultimă generație, mai bine adaptate sau mai versatile care sunt și deseori mai ieftine, mai ecologice sau mai responsabile din punct de vedere social. În 2018, Comisia a publicat Orientările privind achizițiile publice în domeniul inovării, adresate cumpărătorilor publici (37).

ACHIZIȚII PUBLICE RESPONSABILE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL

Consiliile districtuale din Suedia – Obligația de diligență în lanțul de aprovizionare pentru instrumente chirurgicale

ONG-ul Swedwatch a raportat existența muncii efectuate de copii, a mediilor de lucru periculoase și a încălcării obligațiilor internaționale în materie de muncă în producția de instrumente chirurgicale în țările terțe. Pe această bază, consiliile districtuale suedeze au decis să introducă în contractele lor condiții specifice de executare. Acestea impun oricărui furnizor să accepte să pună în aplicare obligația de diligență în lanțul său de aprovizionare și să depună eforturi în direcția respectării obligațiilor internaționale sociale și de muncă. Prin utilizarea chestionarelor, a auditurilor și prin construirea unei relații strânse cu furnizorul, consiliile districtuale asigură monitorizarea cu succes a acestor condiții. Acest lucru contribuie, de asemenea, la crearea de condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și din țările terțe.

ACHIZIȚII PUBLICE ECOLOGICE

Orașul Hamburg – Asfalt rutier reciclat de calitate

Orașul Hamburg, care urmărește să recicleze 100 % din materialele de construcție originale la renovarea și reabilitarea drumurilor, a permis unui grup de societăți private, care dezvoltaseră o tehnologie de reciclare, să își testeze produsul pe drumurile publice. Controalele au confirmat calitatea tehnologiilor, iar primăria a lansat o procedură de licitație restrânsă. Societățile ofertante au fost obligate să urmeze anumite etape în producția și furnizarea asfaltului reciclat. Orașul Hamburg a economisit 30 % în comparație cu costurile reabilitării rutiere convenționale iar execuția a fost mai rapidă. Asfaltul „verde” are aceleași proprietăți și aceeași durabilitate ca cele ale asfaltului convențional.

ACHIZIȚII PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

Cooperare strategică privind achizițiile publice în întreaga UE pentru o tehnologie de calcul mai eficientă din punct de vedere energetic

Calculul de înaltă performanță (HPC – High Performance Computing) are o importanță strategică pentru Europa într-o serie de domenii din cadrul sectorului public, în special în securitatea informatică, în energie, în schimbările climatice și în sănătate. Acesta face posibilă dezvoltarea, testarea și implementarea unor aplicații deosebit de complexe. În 2014, centre de procesare rapidă de vârf din Germania, Franța, Italia, Regatul Unit și Finlanda și-au unit forțele în cadrul achiziției înainte de comercializare PRACE3IP pentru a achiziționa împreună cercetarea și dezvoltarea unor supercalculatoare mai eficiente din punct de vedere energetic. Prin utilizarea condițiilor referitoare la locul de executare, s-a asigurat că furnizorii au desfășurat întreaga gamă de proiecte de cercetare și dezvoltare în Europa. Din anul 2017, centrele dotate cu supercalculatoare au demarat achizițiile publice de soluții inovatoare pe baza cercetărilor anterioare.

Stabilirea obiectivelor de calitate, în vederea atingerii unor standarde ridicate de calitate în domeniile social, de mediu și tehnologic de vârf, este crucială pentru a maximiza impactul procesului de achiziții publice. Deciziile strategice luate de cumpărătorii publici la începutul procesului sunt integrate în etapele ulterioare, toate acestea trebuind să se încadreze în strategia de achiziție mai amplă a cumpărătorului public.

Cumpărătorii publici au la dispoziție o gamă completă de instrumente care includ considerente sociale, de inovare și de mediu în contractele publice. Aceștia pot utiliza soluții diverse pentru a găsi cea mai bună combinație de specificații tehnice, criterii de selecție, criterii de atribuire și clauze de executare a contractelor.

3.1.   Planificarea investițiilor

Identificarea necesităților și a soluțiilor potențiale

Consultarea deschisă și transparentă ale pieței

Analiza cost-beneficiu și evaluarea riscurilor

Construirea de capacități și resurse

Înainte de a decide cu privire la o achiziție publică, cumpărătorii publici ar trebui să efectueze o analiză cost-beneficiu riguroasă și să asigure capacitățile și resursele necesare pentru gestionarea achiziției publice. Consultarea timpurie a pieței este esențială pentru a identifica soluțiile potențiale pe care piața le poate oferi, precum și pentru a informa potențialii ofertanți cu privire la proiectarea procesului de achiziții publice și contracte. Astfel de consultări pot reprezenta o ocazie de a reduce distanța dintre necesitățile cumpărătorilor publici și soluțiile care pot fi oferite de potențialii furnizori, inclusiv furnizorii mai mici sau întreprinderile sociale. Dialogul cu potențialii furnizori poate releva că există opțiuni inovatoare ecologice sau ușor de aplicat. În plus, acesta poate ajuta cumpărătorii publici să verifice fezabilitatea anumitor soluții tehnice și procedurale, precum și disponibilitatea pe piață a bunurilor, a lucrărilor și a serviciilor cu caracteristicile dorite de aceștia. Cumpărătorii publici pot desfășura consultări preliminare ale pieței, atâta timp cât acestea nu denaturează concurența, sunt deschise, transparente, nediscriminatorii și toți operatorii interesați sunt tratați în mod egal (38).

De asemenea, este recomandabil să se consulte și alți cumpărători publici pentru a afla despre proiecte și achiziții similare.

La începutul procesului, cumpărătorii publici trebuie să identifice riscurile potențiale din lanțul de aprovizionare, inclusiv problemele etice din procesul de producție. Riscurile pot varia în mod semnificativ, în funcție de localizarea geografică a furnizorilor, în special în principalele țări exportatoare. Ele pot fi legate de diferite elemente cum ar fi:

sectorul și categoria achiziției și, prin urmare, tipul procesului de producție implicat (de exemplu, lucrările de construcție pot implica riscuri specifice pentru sănătate și siguranță; producția de textile poate implica încălcarea normelor din domeniul muncii, expunerea lucrătorilor la substanțe periculoase etc.);

localizarea geografică a procesului de producție (condițiile lucrătorilor pot varia semnificativ în principalele țări exportatoare de pe piață);

complexitatea lanțului de aprovizionare (cu cât este mai complex și mai fragmentat din punct de vedere geografic lanțul de aprovizionare, cu atât vor exista mai multe practici incorecte și mai puțin transparente și încălcări ale drepturilor omului);

respectarea vieții private, protecția datelor, confidențialitatea, drepturile de proprietate intelectuală (inclusiv legislația privind drepturile de autor) și obligațiile privind accesul liber.

Alegerea procedurii adecvate este esențială pentru succesul achizițiilor. Cumpărătorii publici ar trebui să analizeze cu atenție toate opțiunile procedurale ale cadrului juridic.

De exemplu, procesele de inovare sunt cel mai des achiziționate prin intermediul serviciilor de cercetare și dezvoltare. Serviciile de cercetare și dezvoltare pot fi achiziționate separat sau împreună cu volumele comerciale ale soluției finale puse în practică.

UE a exclus din domeniul de aplicare al directivelor achizițiile publice de servicii de cercetare și dezvoltare în care cumpărătorul public nu rezervă toate beneficiile cercetării și dezvoltării exclusiv pentru propria utilizare (39). Angajamentele internaționale ale UE la nivel bilateral sau multilateral nu vizează, în general, aceste servicii. În cazul în care serviciile de cercetare și dezvoltare sunt achiziționate separat iar proprietatea asupra drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă din cercetare și dezvoltare este lăsată la furnizori – cum este cazul achizițiilor înainte de comercializare – operatorii economici din țările terțe nu au acces securizat. Aceștia pot fi supuși unor condiții de executare.

În cazul achiziționării rezultatelor inovării, cumpărătorii publici trebuie să se asigure că procedurile lor de achiziție sunt concepute astfel încât atât soluțiile inovatoare, cât și cele tradiționale să poată concura în condiții egale. Utilizând în mod optim specificațiile funcționale și pe cele bazate pe performanță și permițând furnizorilor să prezinte oferte variate, acest obiectiv poate fi atins.

Bune practici

Cunoașteți și consultați piața

Consultați piața în mod deschis și transparent

Asigurați sprijinul factorilor de decizie politică

Colaborați cu alți cumpărători publici

Alegeți o procedură de achiziții adecvată.

3.2.   Definirea criteriilor de calitate în procedura de achiziții publice

Definiți în mod clar criteriile de calitate în documentele de licitație

Stabiliți standarde de calitate prin intermediul criteriilor de excludere, selecție și atribuire

Stabiliți cerințe stricte pentru a verifica respectarea criteriilor de calitate (utilizând standarde și etichete)

Puneți în aplicare cerințe de calitate în clauzele de executare a contractului

Este important să se rețină că specificațiile tehnice, cerințele și criteriile din faza de selecție și atribuire, precum și clauzele de executare a contractului trebuie să fie întotdeauna legate de obiectul contractului.

Specificațiile tehnice ar trebui să definească în mod clar obiectul contractului, luând în considerare toate cerințele de calitate identificate în procesul de planificare. Specificațiile tehnice pot include procesul specific de producție sau de execuție a lucrărilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor solicitate în orice etapă a ciclului de viață al acestora (40). O elaborare avansată a specificațiilor tehnice ia deja în considerare mijloacele de probă solicitate.

Cumpărătorii publici pot solicita, de exemplu, ca bunurile achiziționate să fie fabricate dintr-un anumit material sau să conțină un anumit procent de materiale reciclate sau reutilizate. Se pot include și cerințe referitoare la restricțiile de utilizare a substanțelor periculoase în produs. În conformitate cu legislația UE, cumpărătorii publici au o obligație specifică de a lua în considerare cerințele minime de accesibilitate din specificațiile tehnice pentru produsele, serviciile și mediul construit pe care le achiziționează și care sunt destinate utilizării de către persoane fizice (41).

Articolul 18 din Directiva 2014/24/UE

[…] (2) statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X.

Articolul 57 din Directiva 2014/24/UE

[…] (4) Autoritățile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziție publică orice operator economic aflat în oricare din următoarele situații: (a) în cazul în care autoritatea contractantă poate demonstra prin orice mijloc adecvat o încălcare a obligațiilor aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

Criteriile de excludere garantează faptul că cumpărătorul public se poate baza pe operatori de încredere. Directivele enumeră motivele de excludere. Corupția, frauda, spălarea banilor, exploatarea prin muncă a copiilor sau traficul de persoane, infracțiunile de natură penală și teroristă sau o decizie cu caracter obligatoriu care atestă neplata impozitelor sau a contribuțiilor sociale trebuie să conducă la excluderea din procedură (42).

În alte cazuri, cumpărătorii publici pot alege sau statul membru le poate solicita acestora să excludă un ofertant aflat într-o situație care îi pune în pericol credibilitatea (43). Aceasta se aplică, de exemplu, în cazul încălcărilor obligațiilor din domeniul social, al muncii și al mediului menționate la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE. Directiva enumeră standardele internaționale obligatorii în domeniul mediului și al muncii care trebuie respectate, în special cele consacrate în convențiile „fundamentale” ale OIM (44). Articolul 71 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE extinde cerința pentru a include și subcontractanții. În mai multe state membre, normele naționale prevăd în mod explicit excluderea obligatorie a ofertanților care nu respectă obligațiile aplicabile în materie de mediu, de condiții sociale și de muncă.

În cazul în care cumpărătorul public are dubii cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unui document solicitat în legătură cu verificarea motivelor de excludere, acesta poate solicita explicații suplimentare. El trebuie să solicite documentele din țări terțe într-o limbă oficială a Uniunii Europene, cu o traducere autorizată. Acesta poate solicita și alte mijloace de adeverire a autenticității.

Asigurarea respectării obligațiilor aplicabile în materie de mediu, de condiții sociale și de muncă

Excluderea ofertanților pentru încălcări anterioare – voluntară sau obligatorie

Obligația de a respinge ofertanții dacă o încălcare conduce la o ofertă anormal de scăzută

Obligația de a asigura conformitatea în executarea contractului, inclusiv de către subcontractanți

Stabilirea și aplicarea unor standarde ridicate în domeniul social, al mediului și al muncii

Definirea criteriilor de selecție

Definirea cerințelor de executare a contractului (de exemplu, interzicerea utilizării anumitor produse chimice)

Definirea unor mecanisme adecvate de raportare și monitorizare

Stabilirea unor sancțiuni sau a altor consecințe ale încălcării

Extinderea obligațiilor la subcontractanți și furnizori

Cooperarea în vederea creării de lanțuri de aprovizionare durabile și responsabile, precum și de obligații în domeniul muncii ar trebui să fie solicitate și verificate cu minuțiozitate de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv la nivelul subcontractanților.

Stabilirea criteriilor de selecție adecvate este esențială pentru a se asigura că ofertanții au capacitatea de a executa contractul. În cadrul procedurilor restrânse și negociate, precum și al dialogurilor competitive, acestea se utilizează pentru a restrânge lista candidaților invitați să depună oferte. Directivele (45) includ o listă exhaustivă a categoriilor de criterii care pot fi solicitate și care se referă la capacitatea financiară a ofertantului, precum și la capacitatea de exercitare a activității profesionale, la capacitatea tehnică și la experiența acestora.

Criteriile de selecție pot include pregătirea sau aptitudinile specifice ale echipei care execută contractul (de exemplu, în manipularea materialelor periculoase sau în instalarea unor tehnologii complexe), calificările profesionale sau disponibilitatea echipamentelor necesare. Cumpărătorii publici pot solicita, de asemenea, dovada experienței ofertanților în realizarea unor proiecte similare sau conexe. Criteriile de selecție, care trebuie să fie adaptate îndeaproape și în mod specific la caracteristicile necesare pentru executarea contractului, pot fi foarte eficiente în protejarea interesului cumpărătorului public, atâta timp cât acestea sunt nediscriminatorii.

Peste jumătate din procedurile de achiziții încă folosesc doar criteriul celui mai scăzut preț drept criteriu de atribuire. Criteriile calitative sunt încă insuficient utilizate, deși directivele privind achizițiile publice oferă cumpărătorilor publici un grad ridicat de flexibilitate de a cumpăra pe baza criteriilor legate de raportul cost-eficacitate și de calitate. Cumpărătorii publici pot și sunt încurajați să ia în considerare cel mai bun raport calitate-preț atunci când evaluează oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În cazul în care cumpărătorii publici aleg să utilizeze cel mai bun raport calitate-preț în loc de cel mai mic preț sau cost, evaluarea ofertei ia în considerare diferite criterii, inclusiv aspectele sociale și de mediu, calitatea și prețul sau costul.

De exemplu, cumpărătorii publici pot acorda prioritate ofertanților care:

oferă condiții de muncă mai bune în executarea contractului;

favorizează integrarea lucrătorilor cu handicap și a celor defavorizați;

utilizează în mod inteligent inovațiile pentru a oferi soluții de calitate superioară sau la costuri inferioare; și

oferă bunuri produse în mod durabil.

Aceasta nu depinde de existența obligațiilor legale de a oferi astfel de condiții de muncă sau de a îndeplini criteriile de durabilitate.

Costurile pe ciclu de viață permit, de asemenea, evaluarea impactului produselor asupra mediului. Atribuirile care se bazează pe un criteriu referitor exclusiv la preț nu permit cumpărătorilor publici să ia în considerare costurile și beneficiile pe termen lung ale proiectelor, ceea ce conduce la un raport cost-beneficiu mai scăzut. Calculul costurilor întregului ciclu de viață aferente achiziției este deosebit de important pentru proiectele de infrastructură pe termen lung, care au tendința de a avea costuri de capital și de exploatare ridicate. În acest sens, deja în 2013 (46), Comisia a recomandat statelor membre să utilizeze metoda privind amprenta de mediu a produselor și metoda privind amprenta de mediu a organizațiilor pentru măsurarea ciclului de viață. Costurile pe ciclu de viață pot include, de exemplu, extracția și rafinarea materiilor prime, fabricarea și alte etape de producție până la faza de utilizare și eliminare.

Cumpărătorii publici ar trebui să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obțină lucrări, produse și servicii adaptate cel mai bine nevoilor lor (47). Stabilirea inteligentă a criteriilor de atribuire, care recompensează atât calitatea, cât și prețul, reprezintă un potențial important pentru cumpărătorii publici de a stimula concurența între ofertanți și de a obține cel mai bun raport cost-beneficiu, îndeplinind în același timp obiective politice strategice.

Utilizarea standardelor, a etichetelor sau a certificărilor în achizițiile publice reprezintă o modalitate practică și fiabilă pentru cumpărătorii publici de a verifica conformitatea ofertanților cu cerințele sectoriale sau de calitate specifice. Standardele sau etichetele utilizate în procedurile de achiziții publice se referă de obicei la asigurarea calității, certificarea de mediu, etichetele ecologice, sistemele de management de mediu și produsele provenind din comerțul echitabil. Etichetele și cerințele în materie de etichetare pot fi utilizate pentru a stabili standardele minime de calitate din specificațiile tehnice sau pentru a recompensa ofertele mai ambițioase prin intermediul criteriilor de atribuire. Candidații care îndeplinesc cerințele în materie de etichetare dar care nu au obținut eticheta trebuie să aibă posibilitatea de a dovedi conformitatea prin mijloace alternative.

Cumpărătorii publici ar trebui să se refere numai la standardele elaborate de organisme independente, de preferință la nivelul UE sau la nivel internațional, cum ar fi eticheta UE ecologică (48), sistemul de management ecologic și audit (EMAS), amprenta de mediu a produselor/amprenta de mediu a organizațiilor sau certificările la nivelul UE, cum ar fi marcajul CE, sau ale Organizației Internaționale de Standardizare (ISO). Utilizarea standardelor, a etichetelor sau a certificărilor europene asigură conformitatea soluțiilor cu legislația europeană în materie de siguranță, de protecția sănătății publice, de mediu etc. În cazul în care cumpărătorii publici solicită certificări naționale sau regionale, aceștia trebuie să accepte certificări echivalente din alte state membre ale UE sau alte dovezi care demonstrează că cerința este îndeplinită. Existența unor cerințe clare și neechivoce privind modul de furnizare a dovezilor referitoare la echivalența privind standardele de calitate, siguranță și protecția sănătății publice poate contribui în mod eficace la garantarea unor standarde ridicate de mediu și de altă natură.

Adesea, o modalitate eficace și adecvată de promovare a unor standarde de calitate ridicate va fi includerea unor clauze corespunzătoare de executare a contractului. Acestea se pot referi la aspecte calitative ale executării contractului, inclusiv la caracteristici economice, sociale, de mediu, de ocupare a forței de muncă sau inovatoare. Clauzele de executare a contractului trebuie să fie legate de obiectul contractului și nu pot impune politici generale ale societății.

Contractanții pot fi obligați să se asigure că toate produsele oferite, indiferent de originea lor, îndeplinesc standarde ridicate în domeniul calității, social și al mediului, standarde care trebuie să fie clar definite în documentele de licitație.

De exemplu, contractantul poate fi obligat să:

angajeze lucrători din anumite medii defavorizate;

asigure personal având pregătirea profesională sau în materie de siguranță legate de executarea specifică a contractului;

raporteze cu privire la emisii sau la măsurile de identificare și prevenire a încălcărilor drepturilor omului;

adopte măsuri specifice pentru eliminarea deșeurilor.

Clauze specifice de executare pot fi utilizate în contract pentru a impune operatorilor să respecte un cod de conduită care le cere să divulge informații cu privire la furnizorii lor și la conformitatea acestora cu condițiile de muncă, precum și să identifice, să prevină și să atenueze riscul încălcării drepturilor omului, în conformitate cu Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cu Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. Cumpărătorii publici pot solicita, de asemenea, ofertanților să respecte, în executarea contractului, standardele fundamentale internaționale de muncă, indiferent de obligațiile legale din țara ofertantului sau din locul de producție. În cazul în care au fost depistate încălcări, contractanții pot fi obligați să ia măsuri de executare și să sancționeze furnizorul până la punctul de suspendare a operațiunilor de furnizare.

Contractanții pot fi în mod expres obligați să respecte standardele de mediu și sociale care nu reprezintă obligații legale impuse de legislația UE sau internă. De asemenea, contractanții străini pot fi obligați să respecte obligațiile legale care îi revin unui operator economic din UE în executarea contractului, indiferent dacă aceștia sunt sau nu supuși acelorași obligații legale. Aceste cerințe se pot aplica și producției de bunuri care fac obiectul contractului.

Neîndeplinirea acestor condiții în ofertă conduce la respingerea ofertei. Aceste cerințe contribuie la echilibrarea condițiilor de concurență, care ar putea fi inegale din cauza cerințelor legale diferite în țara de origine a ofertantului sau a serviciilor sau produselor pe care le ofertează.

Bune practici

Utilizați întreaga gamă de instrumente – excludere, selecție, atribuire și executarea contractului

Adaptați-vă criteriile la fiecare achiziție în parte

Asigurați-vă că toți ofertanții și furnizorii sunt obligați să îndeplinească aceleași cerințe

3.3.   Monitorizarea executării contractului

Punerea în aplicare a standardelor de calitate la nivelul performanței

Cerințe de raportare

Sancțiuni clar definite

Utilizarea criteriilor de calitate în achizițiile publice este eficace numai atunci când cumpărătorul public asigură un nivel ridicat de expertiză în elaborarea ofertelor și procedura de selecție și când monitorizează executarea continuă și efectivă a contractului, și se asigură că, în cadrul executării contractului, contractantul rămâne în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini.

Monitorizarea contractului poate lua diverse forme și poate solicita grade diferite de implicare din partea cumpărătorului public: Condițiile contractuale pot fi însoțite de cerințe de:

a raporta periodic informații referitoare la anumite aspecte ale executării;

a completa chestionarele privind respectarea clauzelor contractuale;

a furniza dovezi scrise privind conformitatea; sau

a permite audituri sau inspecții la fața locului.

Obligațiile aplicabile în domeniul mediului, al condițiilor sociale și al muncii trebuie să fie întotdeauna verificate cu minuțiozitate, inclusiv la nivelul subcontractanților și, dacă este cazul, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Includerea sancțiunilor și a sistemelor pentru aplicarea treptată a condițiilor oferă, de asemenea, cumpărătorilor publici o influență asupra contractantului pe parcursul fazei de execuție a contractului pentru a asigura respectarea condițiilor contractului.

Prevederea unor metode de colaborare cu contractantul, de ex. prin solicitarea de explicații, prin furnizarea de termene limită pentru remedierea situației sau prin emiterea de avertismente, crește considerabil puterea de negociere a cumpărătorului public.

Condițiile contractuale realiste și metodele de monitorizare sporesc șansele unei executări corespunzătoare a contractului și asigură menținerea condițiilor de concurență echitabile create în momentul lansării achiziției, pe tot parcursul executării contractului.

Bune practici

Numai monitorizarea asigură conformitatea contractanților cu cerințele DUMNEAVOASTRĂ

Dezvoltați mecanisme de monitorizare eficace și simple

Exploatați întreaga gamă de instrumente de comunicare moderne pentru monitorizarea la distanță

Colaborați cu ONG-uri sau cu organisme specializate pentru monitorizarea independentă a contractelor.

3.4.   Pe plan practic

Atingerea unor standarde ridicate de calitate și crearea unor condiții de concurență echitabile

Cumpărătorii publici sunt încurajați să utilizeze achizițiile publice ca instrument strategic de promovare a obiectivelor societale, cum ar fi cele sociale, ecologice și de inovare.

Cumpărătorii publici trebuie să se asigure, în cadrul procesului de proiectare a achizițiilor lor publice, că ofertanții din UE și cei din țările terțe sunt menținuți la aceleași standarde, contribuind astfel la asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

La definirea cerințelor din caietul de sarcini, ei trebuie să utilizeze specificațiile tehnice, precum și criteriile de excludere, de selecție și de atribuire pentru a stabili standarde ridicate de calitate pentru toți ofertanții, indiferent de originea acestora.

Ei trebuie să utilizeze clauzele de executare a contractului pentru a se asigura că standardele de calitate sunt puse în aplicare la executarea contractului în mod eficace de către toți operatorii, indiferent de locul de producție.

Cumpărătorii publici trebuie să introducă și să pună în aplicare mecanisme eficace de monitorizare pentru a asigura respectarea standardelor.

O serie de orientări ale Comisiei sprijină cumpărătorii publici în integrarea cerințelor de calitate.

4.   Asistență practică oferită de Comisia Europeană

Comisia Europeană oferă asistență practică cumpărătorilor publici și statelor membre sub mai multe forme (49). Aceasta face parte din parteneriatul creat în baza comunicării Comisiei intitulate „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”. În acest mod, Comisia încurajează schimbul de informații, cunoștințe și experiență. Această comunicare a stat la baza unui amplu dialog politic, precum și a cooperării și a colaborării cu autoritățile naționale și locale, instituțiile UE și alte părți interesate, în care Comisia a jucat rolul de moderator.

Pentru proiectele mari de infrastructură individuale, Comisia oferă asistență prin intermediul serviciului de asistență și al mecanismului de notificare în contextul „evaluării ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură” (50). În cadrul acestor proiecte, cumpărătorii publici suportă riscuri mai ridicate legate de finalizarea la timp a marilor proiecte de infrastructură sau de punerea acestora la dispoziție conform planificării, de creșterea din diverse motive a costurilor în timpul fazei de punere în aplicare sau de transferare a riscurilor către cumpărătorii publici. Fondurile publice ar putea fi cheltuite într-un mod care să nu asigure întotdeauna cea mai mare valoare adăugată pentru cetățeni și societate. Prin urmare, cumpărătorii publici sunt încurajați să profite de întreaga asistență disponibilă.

O prezentare generală a diferitelor mecanisme care oferă clarificări și asistență poate fi consultată mai jos (51).

Prezentare generală a asistenței practice

Serviciul de asistență și mecanismul de notificare pentru proiectele mari de infrastructură;

Rețele de părți interesate, inclusiv ateliere de lucru, în special privind achizițiile publice ecologice și sociale, precum și profesionalizarea;

Conferințe periodice la nivel înalt pe diverse teme, inclusiv criteriile de atribuire, achizițiile publice strategice, transparența, profesionalizarea și marile infrastructuri, îmbunătățirea accesului la achizițiile publice, transformarea digitală, precum și noile proiecte și provocări;

Centrul de competențe electronice „instrumente de sprijin pentru cumpărătorii publici”;

Emiterea de orientări, inclusiv cu privire la achizițiile publice în domeniul inovării, achizițiile publice ecologice, achizițiile sociale, achizițiile în domeniul apărării și pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în domeniul fondurilor europene.

5.   Pe scurt

Cadrul juridic și oportunitățile oferite de acesta

Actualul cadru legislativ al UE privind achizițiile publice include directive care reglementează contractele publice, utilitățile publice, concesiunile și achizițiile publice pentru apărare și securitate, precum și accesul la procedurile de revizuire. Normele stabilite în aceste instrumente juridice oferă cumpărătorilor publici din întreaga UE un grad ridicat de flexibilitate în achiziția de bunuri, servicii și lucrări:

Oferă posibilitatea de a utiliza criterii de calitate și de a atribui contracte bazate pe cel mai bun raport preț-calitate și pe costurile pe ciclu de viață.

Le permit să aleagă cea mai adecvată și mai eficace procedură de achiziție.

Le permit, de asemenea, să aleagă cerințele de calitate pe care trebuie să le introducă în documentele de licitație.

Le oferă mecanisme pentru a asigura respectarea obligațiilor din domeniul mediului, social și al muncii.

Le oferă o mare libertate în pregătirea procesului de licitație prin stabilirea de relații pe piață și cu părțile interesate relevante.

Le furnizează instrumente de gestionare a ofertelor care au un preț anormal de scăzut.

Determină care ofertanți din țările terțe beneficiază de acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE.

În ansamblu, directivele oferă cumpărătorilor publici o flexibilitate amplă de a-și adapta achizițiile la propriile necesități.

Întrebări și răspunsuri

Un cumpărător public poate solicita respectarea standardelor de muncă, sociale și de mediu care depășesc cerințele legale la locul de executare a contractului?

Da, un cumpărător public poate stabili astfel de cerințe atâta timp cât acestea sunt nediscriminatorii, au legătură cu obiectul contractului și sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

Nu este inechitabil să se solicite ofertanților să respecte standardele de muncă, sociale și de mediu care depășesc cu mult obligațiile lor legale?

Nu, obligațiile legale pot fi foarte diferite în funcție de locul de stabilire al ofertantului sau de locul de producție a bunurilor. A impune numai respectarea legislației locale poate denatura concurența. Cerințele personalizate care se aplică tuturor ofertanților și bunurilor contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile.

Cum ar trebui un cumpărător public să se pregătească pentru o licitație în care intenționează să utilizeze criterii de calitate?

Cumpărătorii publici ar trebui să înceapă cu o evaluare a propriilor nevoi și a soluțiilor potențiale. Aceștia pot consulta operatorii de pe piață și orice alte părți interesate. Se poate utiliza orice instrument util atâta timp cât cumpărătorul public este transparent și tratează toți potențialii ofertanți în mod egal.

Stabilirea unor criterii de calitate numeroase și aplicarea acestora pentru toți ofertanții creează numai sarcini administrative?

Stabilirea cerințelor de calitate permite cumpărătorului să investească în produse și servicii mai durabile, mai responsabile din punct de vedere social și mai inovatoare și să asigure o concurență loială în beneficiul cetățenilor. Fiecare cumpărător public are libertatea de a decide care este modul cel mai eficace de a cheltui banii publici pentru a obține rezultatul dorit. Această flexibilitate este însoțită de anumite obligații, cum ar fi asigurarea unei monitorizări adecvate.

Cum pot fi integrate criteriile de calitate și durabilitate în documentele de licitație?

Cumpărătorii publici dispun de un grad ridicat de flexibilitate. Aceștia pot integra astfel de considerente în criteriile de selecție, în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire și în clauzele de executare a contractului, atâta timp cât acestea sunt legate de obiectul contractului. Ele trebuie să fie clar definite, obiective și nu trebuie să conducă la discriminări între potențialii ofertanți, astfel încât să creeze condiții echitabile de concurență în care ofertanții pot concura pe baza acelorași standarde calitative ridicate.

Încălcarea obligațiilor din domeniul mediului, social și al muncii poate conduce la excluderea unui ofertant?

Da, cumpărătorii publici au posibilitatea de a exclude un ofertant care nu respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, în domeniul social și în cel al muncii.

Este posibil ca un cumpărător public să verifice respectarea condițiilor legale și adaptate pentru ofertanți și bunuri?

Un cumpărător public dispune de numeroase posibilități de a verifica astfel de condiții. Acesta poate, de exemplu, să solicite rapoarte din partea ofertantului sau din partea unor organisme independente de control al calității sau a unor organizații neguvernamentale.

Toți operatorii economici din întreaga lume au dreptul de acces pe piețele achizițiilor publice din UE?

Nu, doar operatorii care fac obiectul acordurilor comerciale multilaterale și bilaterale au acces securizat pe piețele achizițiilor publice din UE.

Ce ar trebui să facă un cumpărător public dacă suspectează că prețul oferit de un ofertant dintr-o țară terță este prea mic? Este posibil să efectueze investigații suplimentare?

Da, nu numai că este posibil dar este și recomandabil să efectueze investigații suplimentare, astfel încât cumpărătorul public să poată asigura fiabilitatea ofertei și condiții de concurență echitabile între toți participanții la licitație.

Ce fel de informații pot fi solicitate pentru a verifica dacă oferta este anormal de scăzută?

Orice informație care poate ajuta cumpărătorul public să evalueze viabilitatea ofertei.

Când ar trebui ca o ofertă să fie respinsă ca fiind anormal de scăzută?

O ofertă poate fi respinsă atunci când cumpărătorul public nu este convins de explicația ofertantului.

Instrumentele de sprijin și orientările Comisiei privind achizițiile publice

Comunicarea Comisiei: Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2017%3A572%3AFIN

Site-ul web referitor la achizițiile publice ale Comisiei: https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro

Centrul de competențe electronice „instrumente de sprijin pentru cumpărătorii publici”:

https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers_ro

Recomandarea Comisiei cu privire la profesionalizarea achizițiilor publice – Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achizițiilor publice: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32017H1805

Comunicarea Comisiei: Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52015DC0614

Achiziții publice pentru o economie circulară (bune practici și orientări): http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Public_procurement_circular_economy_brochure.pdf

Să achiziționăm produse ecologice! – Ghid privind achizițiile publice ecologice: http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf

Criteriile pentru APE ale UE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

Bune practici în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm

Birou de asistență privind achizițiile publice ecologice: http://ec.europa.eu/environment/gpp/helpdesk.htm

Set de instrucțiuni privind APE pentru cumpărătorii publici: http://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm

Programe de formare în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm

Instrumente privind costurile pe ciclu de viață în domeniul APE: http://ec.europa.eu/environment/gpp/lcc.htm

Metoda privind amprenta de mediu a produselor/organizațiilor: http://ec.europa.eu/environment/eussd/smgp/policy_footprint.htm

Ateliere privind impactul achizițiilor orientate social: https://www.aeidl.eu/en/projects/social-development/bsi-buying-for-social-impact.html

Achizițiile orientate social – un ghid pentru respectarea necesităților sociale în domeniul achizițiilor publice: \\NET1.cec.eu.int\homes\083\lupilaa\Social\Buying Social guide EMPL-MARKT.pdf

Orientări ale Comisiei privind achizițiile publice în domeniul inovării: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=list&coteId=3&year=2018&number=3051&version=F

Set de instrumente privind achizițiile publice în domeniul inovării, asistență europeană pentru achizițiile publice în domeniul inovării: http://www.eafip.eu/

Rețeaua europeană a centrelor de competență privind achizițiile publice în domeniul inovării: http://www.procure2innovate.eu/

Orientări pentru responsabilii cu achizițiile publice: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guidelines/2015/public-procurement-guidance-for-practitioners

Îndrumări ale Comisiei pentru achizițiile publice cooperative în domeniul apărării și al securității: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2019.157.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2019:157:TOC

Orientări privind atribuirea de contracte de către un guvern unui alt guvern în domeniile apărării și securității: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32018H0624

Recomandarea privind accesul transfrontalier pe piață pentru subfurnizorii și IMM-urile din sectorul apărării: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32018H0624


(1)  JOIN (2019)5.

(2)  Reuniunea Consiliului European din 21 și 22 martie 2019, EUCO 1/19.

(3)  Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe, COM(2016) 34 final.

(4)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, COM(2017) 572 final.

(5)  Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 1).

(6)  https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm

(7)  Documentul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Deși documentul parafrazează ocazional dispozițiile legislației UE, el nu are menirea de a spori sau de a diminua drepturile și obligațiile prevăzute în legislația respectivă. În măsura în care documentul ar putea fi înțeles ca o interpretare a legislației UE, trebuie subliniat că doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența să ofere o interpretare obligatorie din punct de vedere juridic a dreptului Uniunii. Exemplele menționate în prezentul document nu au fost verificate în ceea ce privește conformitatea cu dreptul UE.

(8)  În conformitate cu textul actual al AAP, anexele relevante menționate la articolul 25 corespund acum cu 1, 2, 4, 5, 6 și 7.

(9)  A se vedea, în acest sens, articolul 25 din Directiva 2014/24/UE, articolul 43 din Directiva 2014/25/UE.

(10)  Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe, COM(2016) 34 final.

(11)  Reuniunea Consiliului European din 21 și 22 martie 2019, EUCO 1/19.

(12)  Articolul 85 alineatul (1) coroborat cu articolul 85 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE.

(13)  În conformitate cu textul actual al AAP, dispozițiile relevante nu mai sunt incluse în articolul XXIII, ci în articolul III.

(14)  JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(15)  Statele membre ar trebui să adopte o astfel de decizie ținând seama de criteriul rentabilității, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale și tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanța piețelor deschise și echitabile, precum și obiectivul de a obține beneficii reciproce. Această decizie ar putea fi, de asemenea, selectivă, și anume să permită doar participarea operatorilor economici din toate țările sau doar din anumite țări care sunt părți la AAP însă nu din alte țări terțe (țări din afara SEE care nu sunt membre ale AAP și cu care UE nu are acorduri bilaterale privind deschiderea piețelor de achiziții publice).

(16)  A se vedea considerentul 18 al doilea paragraf din Directiva 2009/81/CE.

(17)  Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

(18)  Articolul 21 din Directiva 2009/81/CE.

(19)  Definiția intereselor lor esențiale de securitate este responsabilitatea exclusivă a statelor membre, astfel cum se arată în considerentul 16 din directivă (a se vedea, de asemenea, hotărârea din 30 septembrie 2003 în cauza T-26/01).

(20)  A se vedea hotărârea CJUE din 13 decembrie 2007 în cauza C-337/06 Bayerischer Rundfunk, punctul 64.

(21)  A se vedea punctul 68 din hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, Impresa Lombardini SpA.

(22)  O astfel de comparație „relativă” (care include toate ofertele depuse) poate fi preferabilă în cazul în care numărul de oferte primite este suficient, deoarece o astfel de comparație ar putea să reflecte cel mai bine condițiile pieței.

(23)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctele 43 și 73.

(24)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctele 43 și 55.

(25)  CJUE, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, punctul 51.

(26)  Articolul 69 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE.

(27)  Articolul 69 alineatul (2) litera (d) și articolul 69 alineatul (3).

(28)  Articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE.

(29)  TPI, cauza T-422/11, Computer Resources International, punctul 87.

(30)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, COM(2017) 572 final.

(31)  De exemplu, Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și, în special, ținta ODD 12.7 (Promovarea practicilor de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale). Rezoluția Adunării ONU pe probleme de mediu din martie 2019 invită toate statele membre să depună eforturi pentru realizarea unui consum și a unei producții durabile, pentru dezvoltarea unor politici durabile de achiziții publice și pentru actualizarea cadrelor lor juridice în domeniul achizițiilor publice în conformitate cu angajamentul asumat în vederea atingerii țintei ODD 12.7; a se vedea rezoluția:

http://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/28517/English.pdf?sequence=3&isAllowed=y

(32)  Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 188, 12.7.2019, p. 116).

(33)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

În contextul internațional, sunt relevante în special următoarele grupuri de produse: calculatoarele și monitoarele APE (2016), transportul rutier (2019), echipamentele electrice și electronice utilizate în sectorul sănătății (2014). Pentru fiecare criteriu, în setul de criterii al UE privind APE se specifică dacă acestea ar trebui să fie utilizate drept criteriu de selecție, specificație tehnică, criteriu de atribuire sau clauză de executare a contractului. Criteriile pentru APE sunt bazate pe date concrete, pe criteriile existente pentru etichetarea ecologică și pe informații colectate de la părțile interesate din industrie, de la societatea civilă și de la statele membre. Datele concrete provin din informații și date științifice disponibile, din adoptarea unei abordări bazate pe ciclul de viață și implică părțile interesate, care se reunesc pentru a discuta problemele apărute și pentru a ajunge la un consens.

(34)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf

(35)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm

(36)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm

(37)  Pentru mai multe informații: Orientări privind achizițiile publice în domeniul inovării, C(2018) 3051 final publicate în 15 mai 2018, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/29261

(38)  Articolul 40 din Directiva nr. 24/2014/UE și articolul 58 din Directiva nr. 25/2014/UE includ prevederi cu privire la consultările preliminare ale pieței.

(39)  COM(2007) 799 final și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei SEC(2007) 1668 „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa”.

(40)  Articolul 42 din Directiva 2014/24/UE.

(41)  La data de 13 martie 2019, Parlamentul European a adoptat Actul european privind accesibilitatea [Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor]. Actul stabilește cerințele europene obligatorii pentru anumite produse și servicii, inclusiv în procesul de atribuire a contractelor publice.

(42)  Articolul 57 alineatele (1) și (2) din Directiva 2014/24/UE. A se vedea, de asemenea, articolul 80 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.

(43)  Articolul 57 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE listă exhaustivă a categoriilor.

(44)  Convenția OIM (nr. 87) privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare; (nr. 98) privind dreptul de organizare și negociere colectivă; (nr. 29) privind munca forțată; (nr. 105) privind abolirea muncii forțate; (nr. 138) privind vârsta minimă; (nr. 111) privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie); (nr. 100) privind remunerarea egală; (nr. 182) privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii efectuate de copii.

(45)  Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE. A se vedea, de asemenea, articolul 80 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE.

(46)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). A se vedea, de asemenea, evoluțiile din faza pilot și faza de tranziție ale UE: http://ec.europa.eu/environment/eussd/smgp/index.htm

(47)  A se vedea considerentul 92 din Directiva 2014/24/UE.

(48)  www.ecolabel.eu

(49)  https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro

(50)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Încurajarea investițiilor prin intermediul unei evaluări voluntare ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură” COM(2017) 573.

(51)  Toate referințele și legăturile relevante sunt cuprinse în secțiunea „5. Pe scurt”.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/67


Rata de schimb a monedei euro (1)

12 august 2019

(2019/C 271/03)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1194

JPY

yen japonez

117,69

DKK

coroana daneză

7,4633

GBP

lira sterlină

0,92615

SEK

coroana suedeză

10,7315

CHF

franc elvețian

1,0876

ISK

coroana islandeză

137,50

NOK

coroana norvegiană

10,0003

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,831

HUF

forint maghiar

324,65

PLN

zlot polonez

4,3275

RON

leu românesc nou

4,7250

TRY

lira turcească

6,2161

AUD

dolar australian

1,6589

CAD

dolar canadian

1,4807

HKD

dolar Hong Kong

8,7825

NZD

dolar neozeelandez

1,7352

SGD

dolar Singapore

1,5520

KRW

won sud-coreean

1 364,55

ZAR

rand sud-african

17,2164

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,9014

HRK

kuna croată

7,3908

IDR

rupia indoneziană

15 951,00

MYR

ringgit Malaiezia

4,7022

PHP

peso Filipine

58,424

RUB

rubla rusească

73,4092

THB

baht thailandez

34,506

BRL

real brazilian

4,4660

MXN

peso mexican

21,9971

INR

rupie indiană

79,7460


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/68


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 8 august 2019

privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de înregistrare a unei denumiri menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

[„Αρσενικό Νάξου” (Arseniko Naxou) (DOP)]

(2019/C 271/04)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a),

întrucât:

(1)

Grecia a transmis Comisiei o cerere de protecție a denumirii „Αρσενικό Νάξου” (Arseniko Naxou) în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(2)

În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile stabilite în regulamentul respectiv.

(3)

Pentru a se permite depunerea de acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv pentru denumirea „Αρσενικό Νάξου” (Arseniko Naxou) ar trebui publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

DECIDE:

Articol unic

Documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirea „Αρσενικό Νάξου” (Arseniko Naxou) (DOP) sunt incluse în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 8 august 2019.

Pentru Comisie

Phil HOGAN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.


ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

„ΑΡΣΕΝΙΚΟ ΝΑΞΟΥ” (ARSENIKO NAXOU)

Nr. UE: PDO-GR-02323 – 6.11.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Αρσενικό Νάξου” (Arseniko Naxou)

2.   Statul membru sau țara terță

Grecia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3 Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Arseniko Naxou” este o brânză de masă, tare, maturată, de fabricație artizanală, din lapte de capră și de oaie nepasteurizat.

Brânza „Arseniko Naxou”, comercializează sub formă de roți întregi, prezintă următoarele caracteristici fizice: formă cilindrică, greutate de 1-4 kilograme și o culoare de la alb-fildeșiu la galben-pal, cu crustă tare și grosime relativ subțire.

Conținutul de grăsimi în substanță uscată nu trebuie să fie mai mic de 43 %, conținutul de proteine nu trebuie să fie mai mic de 27 %, în timp ce conținutul de umiditate nu trebuie să depășească 38 % și conținutul de sare nu trebuie să depășească 3,5 %.

Caracteristicile organoleptice ale produsului, care îl disting de alte brânzeturi tari, sunt gustul intens, picant, sărat-dulce și plăcut, textura untoasă și moale și aroma bogată. În cursul procesului de maturare, brânza devine mai picantă și mai aromată.

Deoarece se utilizează lapte nepasteurizat, maturarea „Arseniko Naxou” trebuie să fie de cel puțin trei luni înainte de a fi comercializată pentru consum, pentru a se asigura absența microorganismelor nedorite. Perioada de fabricație a produsului este din decembrie până în mai.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Ovinele și caprinele din zonele muntoase și semi-muntoase din Naxos sunt rase locale și încrucișări ale acestora, adaptate la condițiile care predomină în aceste regiuni, crescute în mod tradițional în unități de creștere extensive. Din luna decembrie până în jurul lunii mai, perioada producției de lapte din care se produce „Arseniko Naxou”, animalele se hrănesc cu vegetația locală din zonă care se află în plină dezvoltare datorită ploilor de iarnă și primăvară (cimbru, Genista acanthoclada, Cistus spp., Sanguisorba minor, Calicotome villosa, Pistacia lentiscus, Quercus coccifera etc.). În cazul în care condițiile meteorologice sunt nefavorabile, animalele sunt hrănite cu furaje uscate produse în aria geografică (orz, ovăz, vicia, trifoi). În perioada iunie-septembrie, perioada de reducere a producției de lapte în care produsul nu este fabricat, animalele pasc și se hrănesc cu furaje complementare produse local și cu furaje produse în afara ariei geografice (boabe de cereale bogate în amidon, tărâțe, paie). Din octombrie până în noiembrie, din cauza vegetației naturale reduse și a nevoilor crescute ale animalelor, alimentația este completată prin utilizarea furajelor uscate produse local și a furajelor provenite din alte arii geografice. Procentajul maxim de furaje complementare produse în afara ariei geografice nu depășește anual 40 % din materia uscată.

Materiile prime de bază pentru producerea „Arseniko Naxou” sunt: lapte, cheag, sare și ulei.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele legate de producția și prelucrarea laptelui, precum și de fabricarea și maturarea produsului final se desfășoară în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Ambalarea se face în aria geografică delimitată în așa fel încât să se asigure: (a) calitatea produsului în timpul depozitării și al transportului, protejându-l împotriva agenților fizici (umiditate, lumină, temperatură, praf, gaze de ardere) și a agenților biologici (bacterii, ciuperci, virusuri); (b) trasabilitatea produsului; și (c) monitorizarea cantităților produse, ambalate și vândute și conformitatea materiilor prime autorizate și a metodelor de fabricație.

Ambalarea trebuie să fie efectuată de producător în hârtie de împachetat sau în alte ambalaje de uz alimentar.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe roata întreagă trebuie să figureze o etichetă care să indice următoarele mențiuni:

denumirea „Arseniko Naxou”, urmată de mențiunea „Denumire de origine protejată” sau de acronimul DOP;

„din lapte crud”;

denumirea și adresa întreprinderii producătoare și/sau a întreprinderii de ambalare;

data fabricației.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție și de maturare a brânzei cuprinde ansamblul teritoriului administrativ al următoarelor localități: Apeiranthos, Damarionas, Danakos, Keramoti, Koronida, Koronos, Kinidaros, Messi, Moni, Filoti și Chalkio din Naxos și Cicladele mici.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Solul:

Aria de producție a brânzei se situează în partea muntoasă și semi-muntoasă a insulei, care ocupă extremitățile de nord și de est. Regiunea este caracterizată de declivități, de prezența teraselor și a marilor suprafețe de pășune.

Climat:

Clima din Naxos este de tip temperat „mediteraneean insular”: temperată, blândă și umedă, cu vânturi puternice. În regiunile muntoase ale insulei, temperaturile sunt cu aproximativ 5 °C mai scăzute, umiditatea relativă medie anuală ajunge la 85 % și nivelul de precipitații este de 770 mm. Uneori se înregistrează căderi masive de zăpadă.

Vegetație:

Condițiile specifice de temperatură, umiditate și precipitații permit dezvoltarea asocierilor de plante erbacee montane tipice care constituie sursa principală de hrană a ovinelor și caprinelor.

În aria delimitată există culturi extinse de măslini și de viță-de-vie. Zonele stâncoase ale munților sunt acoperite de vegetație scundă (garigă) și de vegetație cu înălțime medie sau mare (machia). În vegetația din machia sunt dominante Calycotome vilosa, Pistacia lentiscus, Quercus coccifera, Acer sempervirens, Quercus ilex și Platanus orientalis, care reprezintă o sursă prețioasă de hrană, în special pentru capre. Pe pajiștile din regiune cresc din abundență specii de plante endemice cum ar fi plantele erbacee Allium luteolum, Alyssum foliosum, Bolanthus greacus, Bupleurum aira, Campanula calaminthifolia, Centaurea oliverana, Cerastium runemarkii, Corydalis integra, Erysimum hayekii, Erysimum naxense, Galanthus ikariae, Galium conforme, Scutellaria virgaurea, Symphytum davisii, Verbascum adeliae, adecvate pentru pășunatul animalelor.

Efective de animale:

Caprele și oile sunt perfect adaptate la condițiile locale din regiune, sunt de statură mică și au un nivel scăzut de producție de lapte. Practica tradițională a pășunatului liber (metoda pășunatului extensiv) oferă animalelor posibilitatea de a se hrăni din pășunile din zonă, profitând de vegetația locală.

Factorul uman:

Încă din vremuri străvechi, „Arseniko Naxou” a jucat un rol foarte important în viața și în alimentația locuitorilor. Crescătorii-producători continuă și astăzi producția brânzei după metoda tradițională. Cunoștințele și experiența producătorilor de brânză aplicate pe parcursul diferitelor etape de producție constituie un element important al specificității produsului și un factor determinant al calității sale ulterioare. Capacitatea producătorilor de brânză de a identifica momentul ideal al coagulării laptelui, în care coagulul este gata să se separe, constituie un element determinant. Tăierea coagulului cu ajutorul unui instrument adecvat, astfel încât să se obțină o textură lăptoasă, amestecul efectuat încet, pentru a separa coagulul de zer, precum și presarea manuală a coagulului în forme pentru a îndepărta lichidele și pentru a-i conferi forma definitivă demonstrează faptul că procesul de producție este realizat manual. Pe parcursul maturării, producătorii experimentați pot identifica momentul oportun în care trebuie să intervină: (a) alegerea roților de brânză fabricate prin utilizarea metodei adecvate și îndepărtarea celor care nu sunt în conforme; (b) întoarcerea roților de brânză; și (c) acoperirea cu ulei de măsline sau precipitat din ulei de măsline, contribuind astfel în mod decisiv la calitatea brânzei.

5.2.   Specificitatea produsului

„Arseniko Naxou”

are un gust intens, picant, plăcut, sărat-dulce și o aromă bogată.

Caracteristicile sale organoleptice se datorează utilizării speciilor de plante endemice în hrana animalelor, ceea ce conferă laptelui și brânzei „Arseniko Naxou” gustul său intens și plăcut și aroma bogată. Specificitatea tehnologiei de producție, care utilizează lapte nepasteurizat, păstrează caracteristicile laptelui produs în zonă, iar prezența bacteriilor lactice indigene, care joacă un rol vital în ceea ce privește calitățile gustative ale brânzei, contribuie la gustul său picant și sărat-dulce.

Ea are o textură untoasă și onctuoasă datorată conținutului ridicat de grăsime. În cursul procesului de fabricație, „Arseniko Naxou” este prima brânză produsă din lapte proaspăt integral și conține mai multă grăsime.

Ea se caracterizează prin forma roților de brânză, care determină și forma brânzei. Prezintă o crustă tare și subțire datorită perioadei îndelungate de maturare. La formarea crustei contribuie, de asemenea, frământarea coagulului în forme, precum și acoperirea produsului cu sare și ulei.

Conținutul de grăsimi în greutate uscată (43 %) și conținutul de proteine (27 %) este mai mare în comparație cu alte brânzeturi de același tip.

Brânza poartă denumirea specială de „arseniko”, atribuită de către păstorii-producători de brânză din regiune pentru a sugera că este vorba de o brânză tare, care rezistă în timp, cu conținut ridicat de grăsime și proteine. Proprietățile sunt atribuite termenului „arseniko”, care înseamnă bărbat în limba greacă.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

„Arseniko Naxou” este rezultatul combinației dintre condițiile pedoclimatice din regiune, sistemul extensiv de creștere și metoda tradițională de fabricație.

Geoistoria, geomorfologia, topografia și varietatea rocilor din regiune au contribuit la bogăția vegetației care constituie principala sursă de hrană pentru ovinele și caprinele de la care se obține produsul. Rasele locale de ovine și caprine sunt, datorită pășunatului liber pe pășunile montane și semi-montane, frugale, rezistente și adaptate perfect la mediul geografic specific.

Condițiile climatice ale zonei favorizează:

(a)

prezența și dezvoltarea unui număr mare de plante aromatice agățătoare, erbacee, a arborilor și arbuștilor, care aparțin familiilor Labiatae (labiacee), Umbelliferae (umbelifere), Compositae (compozite) etc., care sunt consumate de animalele din speciile ovină și caprină, conferind aroma și gustul laptelui și brânzei care este produsă din acesta;

(b)

perioada lungă pe care ovinele și caprinele o petrec pe pășunile naturale din regiune și o mai bună valorificare a speciilor de plante endemice; și

(c)

maturarea „Arseniko Naxou”. Condițiile de temperatură și umiditate din regiune, unde temperatura nu scade sub 10 °C și umiditatea variază între 70 și 90 %, contribuie la maturarea naturală a produsului în incintele de depozitare și la fabricarea unei brânze cu structură și compoziție caracteristice. Nivelurile stabile de temperatură și umiditate, fără variații importante, au ca efect maturarea progresivă a produsului, contribuind astfel la evoluția calitativă și cantitativă în cursul procesului de maturație, determinând structura caracteristică a brânzei.

Specificitatea sistemului de creștere (pășunat liber), aplicat în mod tradițional de crescătorii-producători din zonă, au ca efect exploatarea pășunilor și, prin urmare, a vegetației locale din regiune, contribuind totodată la caracteristicile organoleptice ale produsului.

Caracteristica specifică a tehnicii de producție a „Arseniko Naxou” este utilizarea laptelui nepasteurizat, care permite prezența microflorei autohtone din țarcurile de adăpostire și din incintele de fabricare a brânzei, ceea ce joacă un rol esențial în formarea calităților gustative ale brânzei. În cursul procesului de maturare, aromele și gustul său devin mai intense. Corelația pozitivă dintre vechimea brânzei și gustul picant, aroma bogată și textura caracteristică se datorează proteolizei și lipolizei considerabile, care au loc prin acțiunea bacteriilor lactice locale în cursul maturării.

Competențele producătorilor de brânză din regiune, care intervin manual în procesul de închegare, de formare și de maturare a produsului, sunt importante în ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice și organoleptice ale produsului.

Procesul de producție este strâns legat de cunoștințele producătorului de brânză, care este în măsură să determine perioada de producție a brânzei în funcție de condițiile climatice ale regiunii și de compoziția vegetației; acesta depinde, de asemenea, de intervenția sa manuală în timpul procesului, ceea ce dovedește fabricația artizanală a produsului.

Referințe la „Arseniko Naxou” au fost făcute în presă, pe internet și la televiziune. Acesta este descris ca o tradiție de fabricare a brânzei din Naxos și printre cele mai cunoscute brânzeturi de pe insulă, cu un gust specific, unic, intens și plăcut care, de-a lungul timpului, devine mai picant și mai aromat, calificându-l drept o brânză de cea mai bună calitate și o sursă de inspirație. Renumele produsului a depășit granițele ariei de producție și este apreciat și de consumatorii din alte regiuni.

Denumirea „Arseniko Naxou” este bine stabilită după cum reiese din referințele istorice, publicațiile din presa scrisă și online, precum și din facturile de cumpărare și de vânzare a produsului.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.minagric.gr/images/stories/docs/agrotis/POP-PGE/prodiagrafes_arsenikou_naxou.pdf


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/73


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9354 – AXA/NN Group/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 271/05)

1.   

La data de 5 august 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

Lindisfarne S.L. (Spania), ESI One S.à.r.l. (Franța), Alterimmo Europe S.à.r.l. (Franța), toate controlate în ultimă instanță de AXA S.A („AXA”, Franța);

REI Spain B.V. (Țările de Jos), care aparține NN Group (Țările de Jos).

AXA și NN Group dobândesc în mod indirect, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei întreprinderi comune nou-create.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni într-o societate nou-creată, care constituie o întreprindere comună.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii AXA: grup de asigurări la nivel mondial, care își desfășoară activitatea și în sectorul gestionării investițiilor. Lindisfarne S.L., ESI One S.à.r.l. și Alterimmo Europe S.à.r.l. își desfășoară activitatea în sectorul gestionării de bunuri imobile în Spania și în Europa;

—   în cazul NN Group: instituție financiară la nivel mondial care oferă servicii de investiții și de asigurări. REI Spania B.V. își desfășoară activitatea în sectoarele achiziționării, deținerii și gestionării de active imobiliare în Europa;

—   în cazul întreprinderii comune (JV): își va desfășura activitatea pe piața închirierii de spații rezidențiale în Spania.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9354 – AXA/NN Group/JV

Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


ALTE ACTE

Comisia Europeană

13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/75


Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 271/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data acestei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

„RISO DEL DELTA DEL PO”

Nr. UE: PGI-IT-0712-AM01 – 21.6.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Consorzio di Tutela del Riso del Delta del Po IGP

Via J.F. Kennedy, 134

45019 Taglio di Po (Ro)

ITALIA

Tel. +39 05321716402

E-mail: info@consorziorisodeltapoigp.it

Consorzio di Tutela del Riso del Delta del Po IGP este împuternicit să solicite modificări în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Denumirea produsului

Descrierea produsului

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de producție

Link

Etichetarea

Altele [Ambalarea, logoul produsului, referințe juridice actualizate]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

Descrierea produsului

—   Următoarea frază de la articolul 1 din caietul de sarcini:

„Indicația geografică protejată «Riso del Delta del Po» este rezervată pentru fructele orezului care îndeplinesc condițiile și cerințele prevăzute în acest caiet de sarcini.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația geografică protejată «Riso del Delta del Po» este rezervată pentru orezul care îndeplinește condițiile și cerințele prevăzute în acest caiet de sarcini.”

Termenul [nota traducătorului: în limba italiană] „frutti di riso” a fost înlocuit cu termenul „riso”.

Această modificare permite identificarea IGP „Riso del Delta del Po” cu orez în diversele sale forme, pregătit a fi oferit spre vânzare consumatorului, și anume după ce bobul a fost supus proceselor și tratamentelor industriale permise de legislația actuală și în conformitate cu cerințele prevăzute în caietul de sarcini.

—   Următoarea frază de la articolul 2 din caietul de sarcini și punctul 3.2 din documentul unic:

„Indicația «Riso del Delta del Po» desemnează în mod exclusiv fructul orezului din subspecia «Japonica», categoria «superfin», soiurile Carnaroli, Volano, Baldo și Arborio.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația «Riso del Delta del Po» desemnează în mod exclusiv orezul din subspecia «Japonica», categoria «superfin», soiurile Carnaroli, Volano, Baldo, Arborio, Cammeo, Karnak, Telemaco, Caravaggio și Keope.”

Solicităm includerea unor noi soiuri de orez, mai exact: Cammeo, Karnak, Telemaco, Caravaggio și Keope.

Nevoia de a introduce soiuri de înlocuire de mică dimensiune, alături de cele prevăzute inițial, se datorează faptului că soiurile tradiționale au fost create cu mulți ani în urmă (cele mai vechi, Arborio și Carnaroli, la sfârșitul anilor 1940) și au caracteristici agronomice (în special susceptibilitatea ridicată la boli fungice și culcarea la pământ) care îngreunează cultivarea lor fără tratamente repetate cu produse de protecție a plantelor, în detrimentul integralității produselor finite și al sustenabilității cultivării.

În schimb, soiurile nou create prezintă o mai mare rezistență și toleranță la bolile fungice și la culcarea la pământ și permit astfel obținerea unui produs sănătos și omogen, cu calități organoleptice similare celor existente.

—   Fraza:

„Orezul denumit «Riso del Delta del Po» are un bob mare, translucid, compact, cu un conținut ridicat de proteine, și poate fi alb sau integral.”

se modifică după cum urmează:

„Orezul denumit «Riso del Delta del Po» are un bob mare, translucid/perlat, compact, cu un conținut ridicat de proteine și poate face obiectul proceselor și tratamentelor industriale permise de legislația actuală.”

Cuvântul „translucid” se referă la toate soiurile enumerate în caietul de sarcini și este, prin urmare, imprecis. Dintre soiurile actuale, numai Baldo are un bob translucid, iar soiurile Arborio, Carnaroli și Volano au un bob perlat. Propunem, prin urmare, actualizarea termenului „translucid” cu termenii „translucid/perlat”.

Caracteristicile „alb sau integral” au fost eliminate și înlocuite de formula „poate face obiectul proceselor și tratamentelor industriale permise de legislația actuală” pentru a se ține seama de ritmul rapid de procesare industrială în conformitate cu preferințele în schimbare ale consumatorului.

—   Paragraful următor:

„Atunci când este eliberat pentru consum, bobul orezului care beneficiază de IGP «Riso del Delta del Po» trebuie să aibă următoarele caracteristici:

Soi

Vâscozitatea orezului fiert g/cm

Proteine (%) (*1)

Baldo

> 4,5

> 6,60

Carnaroli

> 1,5

> 6,60

Volano

> 3,0

> 6,60

Arborio

> 3,5

> 6,60

se modifică după cum urmează:

„Bobul orezului care beneficiază de IGP «Riso del Delta del Po» trebuie să aibă următoarele caracteristici:

Soi

Consistență

kg/cm2

Proteine % din substanța uscată

minimum

minimum

Arborio, Volano, Telemaco

0,65

6,60

Baldo, Cammeo

0,60

6,60

Carnaroli, Karnak, Caravaggio, Keope

0,85

6,60

Aceste caracteristici trebuie determinate înainte de prelucrarea industrială, în orezării uscate reprezentative pentru întreaga exploatație.”

Parametrul vâscozității a fost înlocuit cu cel al consistenței. Cei doi parametri sunt invers corelați și indică calitatea alimentară a produsului după fierbere. Mai exact, cu cât orezul este mai vâscos, cu atât consistența acestuia scade și viceversa. Nu există o metodă validată de analiză a vâscozității în sensul că, până în prezent, UNI și ISO nu au putut defini o metodă fiabilă și reproductibilă, spre deosebire de parametrul consistenței, pentru care este disponibilă o astfel de metodă recunoscută la nivel internațional (standardul UNI EN ISO 11747:2012).

Valorile propuse pentru parametrul consistenței sunt cele ale Consiliului național pentru orez, bazate pe rezultatul mai multor analize efectuate de laboratorul său pentru produse.

Prin urmare, s-a considerat adecvat să se indice obligația testării consistenței și a conținutului de proteine din orez înaintea prelucrării acestuia.

Dovada originii

Articolul 4 din caietul de sarcini al produsului

Acest articol a fost reformulat în întregime prin mutarea informațiilor istorice privind cultivarea orezului în aria geografică, prezentate în primele cinci paragrafe ale articolului 4, la articolul relevant privind legătura dintre arie și produs. Articolul 4 se reformulează după cum urmează:

„Originea produsului este, de asemenea, dovedită de datele înregistrate de unitățile de producție, prelucrare și ambalare în registrele corespunzătoare menținute și actualizate de organismul de control menționat la articolul 7 din prezentul caiet de sarcini.”

Metoda de producție

Articolul 5 din caietul de sarcini al produsului

Articolul menționat a fost reformulat pentru a se ține seama de cele două modificări la nivelul tehnicilor de prelucrare și producție și de rezultatele practice obținute de la intrarea în vigoare a caietului de sarcini.

Arat

—   Fraza următoare:

„Aratul trebuie să se efectueze la o adâncime de 25-30 cm și să fie urmat de cel puțin o etapă de grăpare; ulterior, solul trebuie nivelat pentru a permite gestionarea optimă a apei.”,

se modifică după cum urmează:

„Aratul trebuie să se efectueze la o adâncime de 25-30 cm și să fie urmat de cel puțin o etapă de grăpare; cu toate acestea, sunt permise și alte tehnici de cultivare care asigură o pregătire adecvată a terenului pentru semănat.”

Operațiunile tradiționale de cultivare (arat, grăpat) pot fi înlocuite acum de operațiuni alternative (curățare, scarificare) care ating același obiectiv într-un mod care implică un consum redus de energie și respectă mai mult mediul. În special, alte tehnici mai moderne de tratament al solului, considerate în prezent mai sustenabile din punctul de vedere al mediului, au fost adăugate aratului.

Analiza solului

—   Fraza:

„Exploatațiile care produc Riso del Delta del Po trebuie să efectueze analize ale solului cel puțin la fiecare 5 ani cu privire la următoarele caracteristici: structură, pH, materie organică, calcar activ, fosfor asimilabil, potasiu schimbabil, conținut total de azot, raportul C/N, calciu schimbabil, magneziu schimbabil și sodiu schimbabil, precum și raportul Mg/K, pentru a elabora și a menține în exploatație un plan corect privind îngrășămintele, întocmit de un agronom.”,

se modifică după cum urmează:

„Exploatațiile care produc Riso del Delta del Po trebuie să efectueze analize ale solului cel puțin la fiecare 5 ani cu privire la următoarele caracteristici: structură, pH, materie organică, calcar activ, fosfor asimilabil, potasiu schimbabil, conținut total de azot, raportul C/N, calciu schimbabil, magneziu schimbabil și sodiu schimbabil, precum și raportul Mg/K, pentru a elabora și a menține în exploatație un plan corect privind îngrășămintele, în conformitate cu nevoile efective.”

Obligația deținerii unui plan privind îngrășămintele întocmit de un „agronom” a fost eliminată, întrucât este posibil ca planul să fie întocmit și în exploatațiile agricole, date fiind competențele dobândite prin experiență de un fermier care nu este, în mod necesar, calificat drept agronom.

—   Următoarele fraze se elimină:

„Soiul Carnaroli, care necesită un sol special predominant argilos, poate fi cultivat numai în soluri cu un pH mai mare de 7,5. Celelalte trei soiuri pot fi produse în întreaga arie definită la articolul 3 din prezentul caiet de sarcini.”

Se consideră că este posibil să se elimine referința la pH-ul solului (parametrul aplicându-se numai în cazul soiului Carnaroli), întrucât s-a observat că pH-ul este foarte variabil în aria de cultivare, inclusiv în cadrul exploatațiilor individuale sau chiar la nivelul unei singure parcele, și nu are niciun impact asupra calității soiului menționat. În plus, prezența apei pe teren între lunile aprilie și august atenuează aciditatea, crescând nivelul pH-ului.

Modificarea afectează și punctul 3.5 din documentul unic.

Îngrășăminte

—   Conținutul maxim de azot (N) din îngrășăminte a fost majorat de la 130 kg/ha la 160 kg/ha.

Aria de producție este formată din soluri cu conținut de turbă și soluri argiloase și, pentru a obține un produs omogen și consistent pentru piață, trebuie aplicate îngrășăminte în mod diferit, în funcție de sol. Prin urmare, s-a considerat adecvat să se majoreze cantitatea maximă de azot pentru a avea un conținut de proteină în bob egal cu cel obținut pe alte soluri.

Însămânțare

—   Fraza:

„Cantitatea maximă utilizabilă de semințe pe hectar este de 240 kg Însămânțarea poate fi realizată în apă prin cădere liberă sau pe un teren sec lucrat care trebuie apoi imediat acoperit cu apă.”,

se modifică după cum urmează:

„Cantitatea maximă utilizabilă de semințe pe hectar este de 300 kg Însămânțarea poate fi realizată în apă prin cădere liberă ori prin plantare sau pe un teren sec lucrat care trebuie apoi imediat acoperit cu apă.”

Cantitatea maximă de semințe a fost majorată, întrucât, în unele zone, cantitatea de 240 kg/ha însămânțate în apă nu este suficientă pentru a asigura acoperirea adecvată a terenului. O plantare prea rară nu permite plantei de orez să se apere împotriva buruienilor, necesitând astfel repetarea operațiunilor de plivire. În plus, a fost adăugată opțiunea însămânțării uscate în vederea limitării cantității de apă folosite.

Controlul dăunătorilor și al buruienilor

—   Fraza:

„Tratamentul semințelor este obligatoriu pentru a combate bolile criptogamice obișnuite ale orezului [fuzarioză, helmintosporioză și arsura orezului (pyricularia)].”,

se modifică după cum urmează:

„Tratamentul semințelor este permis pentru a combate bolile criptogamice obișnuite ale orezului (fuzarioză, helmintosporioză și arsura orezului).”

Pentru a reduce impactul culturii orezului asupra mediului, tratamentul semințelor este acum opțional, întrucât nu este necesar pentru semințele care nu conțin agenți patogeni.

—   Se elimină fraza:

„Este obligatoriu să se asaneze câmpul de orez pentru a-l expune la soare în cazul în care au existat probleme cauzate de fitofagii orezului (crustacee, insecte și viermi).”

Obligația asanării câmpului de orez a fost eliminată pentru a spori sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului și a limita cantitatea de apă utilizată.

—   Fraza:

„Buruienile pot fi combătute utilizând produse autorizate de protecție a plantelor și prin cositului digurilor, pentru a evita diseminarea excesivă, reglând nivelul apei și efectuând tratamente țintite ale solului anterior însămânțării.”,

se modifică după cum urmează:

„Buruienile pot fi combătute utilizând produse autorizate de protecție a plantelor și prin cositului digurilor, pentru a evita diseminarea excesivă, reglând nivelul apei și efectuând tratamente țintite ale solului anterior însămânțării, precum și, eventual, prin asanarea temporară în conformitate cu bunele practici de tratare în vederea eliminării fitofagilor.”

Pentru mai multă claritate, s-a considerat adecvat să se facă referire și la fitofagi și la buruieni în secțiunea privind gestionarea dăunătorilor, întrucât acest aspect este deja prevăzut în formularea actuală. De asemenea, s-a considerat adecvat să se completeze caietul de sarcini, adăugând opțiunea asanării temporare. Experiența dobândită în ceea ce privește culturile de orez a arătat că asanarea țintită a orezăriilor elimină problemele cu fitofagii, fără a fi necesar un tratament suplimentar.

Recoltarea, uscarea, depozitarea și prelucrarea

—   Următoarele valori unitare maxime ale producției pentru orezării de tip uscat

„Carnaroli

:

6,0 tone/ha

Volano

:

8,0 tone/ha

Baldo

:

8,0 tone/ha

Arborio

:

7,5 tone/ha”,

se modifică după cum urmează:

„Soi

Tone/ha

Arborio

7,5

Baldo

8,0

Cammeo

8,5

Carnaroli

6,5

Telemaco

8,5

Karnak

8,5

Volano

8,0

Caravaggio

8,5

Keope

8,5”

Randamentele obținute pentru noile soiuri au fost adăugate, iar producția maximă de Carnaroli a crescut ușor, date fiind progresele recent realizate.

—   Fraza:

„Prelucrarea industrială trebuie efectuată în unități și conform unor proceduri care garantează prezervarea caracteristicilor produsului «Riso del Delta del Po».”,

se modifică după cum urmează:

„Prelucrarea industrială din orez nedecorticat în orez decorticat (îndepărtarea învelișului și polizare) trebuie efectuată în unități din aria IGP și conform unor proceduri care garantează prezervarea caracteristicilor produsului «Riso del Delta del Po» indicate la punctul 3.2. Caracteristicile speciale ale ariei de producție permit prezervarea caracteristicilor produsului în timpul etapelor de îndepărtare a învelișului și de polizare și limitează fisurarea/spargerea bobului, acest lucru fiind necesar pentru a obține o fierbere uniformă.”

Experiența dobândită în timp a arătat că locul în care se desfășoară operațiunile de îndepărtare a învelișului și de polizare a orezului influențează calitatea produsului final. În timpul acestor etape, unul dintre factorii-cheie în păstrarea celor mai bune caracteristici ale produsului, asigurând un nivel minim de stres/fractură a bobului și, astfel, vizând obținerea unei fierberi uniforme, constă în natura specială a ariei de producție.

Microclimatul deosebit de favorabil, temperaturile și caracteristicile de mediu ale ariei de producție a IGP „Riso del Delta del Po” se disting printr-o umiditate a aerului relativă medie deosebită, care reprezintă condiția optimă pentru respectarea cerințelor de calitate ale „Riso del Delta del Po”.

Din motive legate de exhaustivitate, subliniem faptul că specificitatea ariei de producție a „Riso del Delta del Po” este cunoscută de toți operatorii din sector și susținută, de asemenea, în cadrul publicațiilor. În ariile de producție ale IGP, situate în medie la 3 metri deasupra nivelului mării, nivelul corect de umiditate există în mod natural, factor unic în această parte a Italiei.

Modificarea afectează și punctul 3.6 din documentul unic.

—   Următoarele fraze au fost eliminate de la punctul 3.6:

„Uscarea trebuie efectuată în uscătoare care să nu lase reziduuri de combustie sau mirosuri străine pe glumele. Sunt autorizate uscătoarele cu foc indirect sau direct numai dacă sunt alimentate cu metan sau GPL.

Umiditatea orezului nedecorticat uscat nu trebuie să depășească 14 %.”

Această modificare este pur editorială, întrucât frazele de mai sus privesc metoda de producție mai degrabă decât normele specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.. Subliniem faptul că modificarea nu implică nicio schimbare în caietul de sarcini, întrucât cele două dispoziții sunt neschimbate la articolul 5 relevant „Metoda de producție” și rămân în vigoare.

Etichetarea și ambalarea

Articolul 8 din caietul de sarcini al produsului

—   Fraza următoare:

„Orezul este ambalat în cutii sau mici saci de 0,5 kg, 1 kg, 2 kg sau 5 kg, adaptați uzului alimentar; poate fi, de asemenea, ambalat sub vid sau în mediu controlat.”,

se modifică după cum urmează:

„Orezul este ambalat în cutii sau mici saci adaptați uzului alimentar; poate fi, de asemenea, ambalat sub vid sau în mediu controlat.”

Cerințele privind greutatea și caracteristicile ambalării au fost eliminate pentru a acorda unităților de ambalare un nivel sporit de flexibilitate în ceea ce privește alegerea tipurilor de ambalaje.

—   Informațiile din următoarele paragrafe:

„Pe recipiente trebuie să figureze în mod obligatoriu sigla denumirii, care trebuie să aibă dimensiuni minime de 40 × 30 mm și mențiunea «Riso del Delta del Po» urmată de «Indicazione Geografica Protetta» sau de acronimul «I.G.P.» cu caractere de dimensiuni adecvate (înălțime minimă de 5 mm).

Pe ambalaj trebuie să fie indicat soiul («Arborio», «Carnaroli», «Volano» sau «Baldo») și, eventual, tipul «orez integral».

De asemenea, trebuie să fie menționate pe ambalaj numele sau denumirea comercială, precum și adresa agentului responsabil cu ambalarea.

Alte indicații decât mențiunea «Riso del Delta del Po – Indicazione Geografica Protetta» trebuie să aibă dimensiuni de cel mult 1/3 din cele utilizate pentru «Riso del Delta del Po».”,

se reformulează astfel:

„În afară de condițiile prealabile legale, recipientele trebuie să prezinte următoarele informații:

1.

termenul «Riso del Delta del Po» urmat de «Indicazione Geografica Protetta» (sau abrevierea «IGP») indicat în caractere de dimensiuni adecvate (font minim de 7 pt);

2.

sigla IGP cu dimensiuni minime de 40 mm × 25 mm. În cazul în care dimensiunea siglei este mai mare, proporțiile trebuie păstrate; ambalajul trebuie să menționeze soiul unic, astfel cum se indică la articolul 2, și anume Carnaroli, Volano, Baldo, Arborio, Cammeo, Karnak, Telemaco, Caravaggio sau Keope; tipul de tratament prevăzut de legislația actuală poate fi, de asemenea, inclus;

3.

simbolul IGP al Uniunii Europene.”

Indicațiile care reglementează înălțimea minimă a cuvintelor „Riso del Delta del Po” și cele deja impuse de legislația în vigoare (nume sau denumirea companiei și adresa unității de ambalare) au fost eliminate. În plus, s-a considerat adecvat să nu se stabilească reguli specifice pentru ambalare și etichetare, dat fiind faptul că nu există tipuri tradiționale de ambalare pentru IGP „Riso del Delta del Po”, precum și să se insereze tipul de tratament industrial impus de legislația actuală.

Sigla produsului

Pentru a permite o reproducere exactă a siglei produsului pe ambalaj, trimiterile la dimensiunea siglei (a se vedea punctul 2 de la modificarea anterioară) și la codurile culorilor verde „Pantone 557C” și galben „Pantone 117C” au fost clarificate și corectate. Următorul paragraf se introduce în caietul de sarcini:

„Codurile exacte ale culorilor pot fi consultate mai jos:

Pantone Solid Coated

crem:

1 205 C

verde:

557 C

galben:

117 C

CMGN în patru culori:

crem:

C 0

M 3

G 43

N 0

verde:

C 48

M 4

G 35

N 10

galben:

C 7

M 28

G 100

N 12”

Clarificarea culorii Pantone și a codului este necesară din punct de vedere tehnic, pentru ca imprimeriile să poată reproduce exact sigla.

Actualizări legislative și inspecții

Articolul 7 din caietul de sarcini al produsului

Trimiterile la legislația existentă au fost actualizate, iar denumirea și adresa organismului de inspecție au fost indicate.

DOCUMENT UNIC

„RISO DEL DELTA DEL PO”

Nr. UE: PGI-IT-0712-AM01 – 21.6.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Nume

„Riso del Delta del Po”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația „Riso del Delta del Po” desemnează în mod exclusiv orezul din subspecia „Japonica”, categoria „superfin”, soiurile Carnaroli, Volano, Baldo, Arborio, Cammeo, Karnak, Telemaco, Caravaggio și Keope.

Orezul denumit „Riso del Delta del Po” are un bob mare, translucid/perlat, compact, cu un conținut ridicat de proteine și poate face obiectul proceselor și tratamentelor industriale permise de legislația actuală.

Marea sa capacitate de absorbție, pierderea redusă de amidon și buna sa rezistență în timpul fierberii, alături de caracteristicile sale organoleptice, printre care aroma și savoarea specifice, fac din acesta produsul preferat pentru prepararea celor mai apreciate rizoto.

Bobul orezului care beneficiază de IGP „Riso del Delta del Po” trebuie să aibă următoarele caracteristici:

Soi

Consistență

kg/cm2

Proteine % din substanța uscată

minimum

minimum

Arborio, Volano, Telemaco

0,65

6,60

Baldo, Cammeo

0,60

6,60

Carnaroli, Karnak, Caravaggio, Keope

0,85

6,60

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Datorită condițiilor speciale prin care se caracterizează cultura orezului, etapa de producție are loc în aria geografică indicată la punctul 4.

Însămânțarea poate fi realizată în apă prin cădere liberă ori plantare sau pe un teren sec lucrat care trebuie apoi imediat acoperit cu apă.

Prelucrarea industrială din orez nedecorticat în orez decorticat (îndepărtarea învelișului și polizarea) trebuie efectuată în unități din aria IGP și conform unor proceduri care garantează prezervarea caracteristicilor produsului „Riso del Delta del Po” indicate la punctul 3.2. Caracteristicile speciale ale ariei de producție permit prezervarea caracteristicilor produsului în timpul etapelor de îndepărtare a învelișului și de polizare și limitează fisurarea/spargerea bobului, acest lucru fiind necesar pentru a obține o fierbere uniformă.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Orezul este ambalat în cutii sau mici saci adaptați uzului alimentar; poate fi, de asemenea, ambalat sub vid sau în mediu controlat.

Recipientele utilizate trebuie sigilate astfel încât să fie imposibilă extragerea conținutului fără ruperea acestora.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

În afară de condițiile prealabile legale, recipientele trebuie să prezinte următoarele informații:

1.

termenul „Riso del Delta del Po” urmat de „Indicazione Geografica Protetta” (sau abrevierea „IGP”) în caractere de dimensiuni adecvate (font minim de 7 pt);

2.

sigla IGP cu dimensiuni minime de 40 mm × 25 mm. În cazul în care dimensiunea siglei este mai mare, proporțiile trebuie păstrate; ambalajul trebuie să menționeze soiul unic, și anume Carnaroli, Volano, Baldo, Arborio, Cammeo, Karnak, Telemaco, Caravaggio sau Keope; tipul de tratament prevăzut de legislația actuală poate fi, de asemenea, inclus;

3.

simbolul IGP al Uniunii Europene.

Sigla oficială a produsului „Riso del Delta del Po” se compune dintr-o bandă în formă de elipsă, de culoare crem, având o bordură verde. Pe jumătatea superioară a acestei benzi este scris „RISO DEL DELTA DEL PO”, iar pe jumătatea inferioară „INDICAZIONE GEOGRAFICA PROTETTA”, ambele mențiuni fiind de culoare verde și înscrise cu majuscule.

Pe partea din mijlocul benzii, sunt reprezentate, în stânga și în dreapta, motive caracteristice din delta râului Pad (stuf și păsări stilizate) de culoare crem pe fond verde, iar în centru, cu galben, silueta unei femei care ține un mănunchi de spice de orez.

Image 1

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona tipică pentru cultivarea orezului „Riso del Delta del Po” se situează în conul extrem-oriental al câmpiei Padului (în italiană „pianura padana”), în regiunile Veneto și Emilia Romagna, pe solurile formate de reziduurile și aluviunile râului Pad (în italiană Po). Aria este delimitată la est de Marea Adriatică, la nord de râul Adige și la sud de canalul navigabil Ferrara-Porto Garibaldi.

În regiunea Veneto, „Riso del Delta del Po” este cultivat în provincia Rovigo, în comunele Ariano nel Polesine, Porto Viro, Taglio di Po, Porto Tolle, Corbola, Papozze, Rosolina și Loreo.

În Emilia Romagna, acesta este cultivat în provincia Ferrara, în comunele Comacchio, Goro, Codigoro, Lagosanto, Massa Fiscaglia, Migliaro, Migliarino, Ostellato, Mesola, Jolanda di Savoia și Berra.

5.   Legătura cu aria geografică

Factori de mediu

Proprietățile solurilor, climatul temperat și vecinătatea cu marea sunt elementele principale care determină și caracterizează cultivarea în această zonă a „Riso del Delta del Po”. În această zonă, terenul este unul ideal pentru orez, care reprezintă singura cultură posibilă pe terenuri care sunt în permanență semi-inundate.

Solurile aluvionare din delta râului Pad, formate din ultimele sedimente ale cursului râului, sunt caracterizate de o fertilitate particulară deoarece sunt bogate în minerale, în special potasiu, astfel încât utilizarea îngrășămintelor cu potasiu devine inutilă.

Pe de altă parte, solurile, deși au structuri diferite, se caracterizează printr-o salinitate ridicată (conductivitate electrică mai mare de 1 mS/cm), datorată nivelului ridicat al pânzei freatice.

Situația geografică particulară, și anume vecinătatea cu marea, generează, printre altele, un microclimat foarte favorabil orezului, mulțumită prezenței constante a brizei, și, prin urmare, a unei umidități scăzute, mulțumită variațiilor de temperatură reduse, temperatura coborând rareori sub 0 °C pe timpul iernii iar vara, temperatura nedepășind 32 °C în ultimii 30 de ani și mulțumită precipitațiilor bine distribuite, în general, între luni și care sunt inferioare valorii de 700 mm/an. Aceste condiții climatice speciale reduc proliferarea ciupercilor patogene și, în consecință, necesitatea tratamentelor anticriptogamice.

Factori istorici și umani

La numai câteva decenii după introducerea orezului în câmpia Padului (1450), apar primele documente atestând prezența exploatațiilor în Polesine (zona Rovigo), în special în zona deltei râului Pad: această cultură era, de fapt, legată de asanarea terenurilor, deoarece permitea accelerarea procesului de exploatare a terenurilor saline destinate apoi asolamentului (după cum atestă o lege a Republicii Venețiene din 1594). Spre sfârșitul anilor 1700, câțiva patricieni venețieni au început să cultive orezul în mod sistematic pe terenurile asanate.

În prezent, „Riso del delta del Po” este cultivat pe aproximativ 9 000 hectare de orezării. Influența acestei culturi este prezentă în cultura locală și în dezvoltarea socială a regiunii; orezul este produs și comercializat de mulți ani de numeroase întreprinderi sub numele de „Riso del Delta del Po”, fiind recunoscut și apreciat de consumatorii din întreaga Italie datorită proprietăților sale organoleptice caracteristice care îl disting de alte tipuri de orez produse în Italia. În sfârșit, renumele său este, de asemenea, legat de târgurile și festivalurile tradiționale care sunt organizate în fiecare an în regiune, cum ar fi cunoscutele „Giornate del riso del Delta del Po” (Zilele orezului din delta râului Pad) care au loc la Jolanda di Savoia (FE) și de târgul din Porto Tolle.

Particularitățile produsului „Riso del Delta del Po” sunt legate de conținutul ridicat de proteine, mărimea bobului, marea sa capacitate de absorbție, pierderea redusă de amidon și calitatea sa ridicată care implică o bună rezistență în timpul fierberii.

Pe deasupra, acest orez este caracterizat printr-o savoare și o aromă particulare, care îl disting de orezul care nu este produs în zone salmastre.

Reziduurile saline prezente în aceste soluri asanate, împreună cu specificitatea apelor utilizate pentru cultivare și cu existența unei pânze freatice superficiale saline, conferă produsului calitățile organoleptice și comerciale care fac din acesta un produs inconfundabil și foarte apreciat pe piață.

Fertilitatea minerală ridicată a solurilor aluvionare, în special în potasiu, favorizează un conținut de proteine ridicat al orezului și o rezistență ridicată a bobului la fierbere.

Pe de altă parte, solurile, deși au structuri diferite, se caracterizează printr-o salinitate ridicată (conductivitate electrică mai mare de 1 mS/cm) care conferă orezului o aromă și o savoare particulare.

Prezența constantă a brizei marine, care duce la diminuarea considerabilă a umidității în microclimatul orezăriei, reduce în mod semnificativ necesitatea de tratament anticriptogamic și permite obținerea unui orez de o calitate foarte ridicată.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Administrația actuală a deschis procedura națională de opoziție, prin publicarea propunerii de modificare a caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Riso del Delta del Po” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 100 din 2 mai 2017.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP, IGP e STG” (pe partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(*1)  din substanța uscată”


13.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/86


Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2019/C 271/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„ΚΡΙΤΣΑ” (KRITSA)

Nr. UE: PGI-GR-02317 – 6.7.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Κριτσά” (Kritsa)

2.   Statul membru sau țara terță

Grecia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Uleiul de măsline „Kritsa” este produs exclusiv din măsline din soiul Koroneiki. Culoarea uleiului variază de la verde la verde-auriu.

Caracteristici fizico-chimice:

aciditate (% în greutate al acidului oleic): ≤ 0,5

coeficient de extincție K270: ≤ 0,15

coeficient de extincție K232: ≤ 1,90

variația coeficientului de extincție Delta-Κ: ≤ 0

Evaluare senzorială:

gust fructat: ≥ 2,5

defect: 0,0

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Uleiul de măsline „Kritsa” este produs numai din măsline Koroneiki.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cultivarea măslinelor și toate etapele de producție a uleiului de măsline extravirgin „Kritsa” trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Uleiul de măsline „Kritsa” este renumit atât în Grecia, cât și pe plan internațional, iar reputația sa se datorează calității sale excepționale (aciditate scăzută, coeficienți scăzuți de extincție) și aromei sale fructate. Aceste caracteristici sunt afectate în mod negativ de temperatură, lumină și oxigen, la care este mai probabil ca uleiul să fie expus atunci când este transferat dintr-un rezervor de depozitare într-un camion-cisternă și viceversa sau între camioanele-cisternă ori în interiorul unui camion-cisternă. În plus, temperaturile ridicate și prezența oxigenului cauzează deteriorarea rapidă a gustului fructat caracteristic uleiului. Din aceste motive, uleiul de măsline „Kritsa” ar trebui depozitat în rezervoare din oțel inoxidabil în cadrul ariei delimitate, pentru a se asigura faptul că caracteristicile pe care se bazează reputația acestuia rămân intacte. Uleiul de măsline „Kritsa” este, de asemenea, ambalat în cadrul ariei delimitate, mai precis în locul în care este produs. Acest lucru asigură faptul că caracteristicile de calitate ale uleiului nu sunt afectate sau modificate, facilitează controalele și asigură trasabilitatea.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Uleiul de măsline „Kritsa” este produs numai în limitele geografice ale districtului municipal Kritsá și ale comunităților învecinate Mesa și Exo Lakkonia și Kroustas, din municipalitatea orașului Agios Nikolaos. Pe lângă satul de mari dimensiuni Kritsá, districtul municipal menționat include următoarele așezări: Ammoudara, Vathy, Theologos, Katharó, Kalyvos, Mardati, Rousa Limni și Tapes.

5.   Legătura cu aria geografică

„Kritsa” este unul dintre cele mai renumite uleiuri de măsline din Creta, care a devenit bine-cunoscut și în afara Greciei. Reputația sa este fondată exclusiv pe caracteristicile sale de calitate, organoleptice și chimice, care, la rândul lor, sunt legate de aria geografică, dar și de factorul uman care contribuie în mod semnificativ la calitatea uleiului produs.

Această reputație foarte extinsă constituie baza pentru cererea de înregistrare a uleiului de măsline „Kritsa” ca indicație geografică protejată (IGP).

Uleiul de măsline „Kritsa” este produs într-o arie relativ redusă, în care condițiile climatice și de sol sunt aproximativ aceleași, ceea ce înseamnă că produsul finit are caracteristici uniforme. Mai mult, Koroneiki este singurul soi de măsline cultivat în această arie.

Aria are o climă mediteraneeană blândă, fără oscilații majore de temperatură. Lumina solară este abundentă, datorită expunerii și configurației terenurilor, depășind 2 900 de ore pe an. Plantațiile de măslini sunt situate pe sol uscat, calcaros, cu o mare capacitate de reținere a apei. Conținutul de argilă al solului îl face adecvat pentru plantațiile de măslini neirigate. Mai mult, condițiile nu sunt foarte favorabile pentru musca măslinului, astfel că infestările sunt de obicei limitate.

Majoritatea măslinelor din zonă sunt presate în mod colectiv, iar presarea are loc în 48 de ore de la recoltare, ceea ce reduce la minimum deteriorarea după recoltare. Datorită experienței producătorilor, acumulată de-a lungul multor ani, fructele sunt recoltate în stadiul optim de coacere, când acestea își schimbă culoarea de la verde gălbui la violet închis, un factor care are legătură cu caracteristicile organoleptice ale uleiului produs.

Astfel, atât factorii naturali, cât și cei umani au contribuit la determinarea caracteristicilor specifice ale uleiului de măsline „Kritsa”, și anume aciditatea scăzută, ce nu depășește 0,5, valorile scăzute ale coeficientului de extincție (K270: ≤ 0,15, K232: ≤ 1,90, Delta-K: ≤ 0) și gustul fructat mai mare de 2,5.

Abundența de lumină, solul calcaros uscat și recoltarea la momentul potrivit permit producerea unui ulei cu mulți constituenți aromatici care îi conferă aroma fructată caracteristică. Valorile scăzute ale coeficientului de extincție (Κ270, Κ232 și Delta-K) sunt legate de altitudine, dar și de faptul că măslinele sunt presate direct după ce sunt recoltate.

Reviste norvegiene, slovene și japoneze au făcut numeroase referiri la uleiul de măsline „Kritsa” și au acordat o atenție deosebită caracteristicilor sale de calitate.

De asemenea, uleiul de măsline „Kritsa” este menționat pe site-urile turistice și agroturistice, unde vizitatorilor li se recomandă să nu plece din satul Kritsá fără să cumpere ulei de măsline local.

Uleiul de măsline „Kritsa” nu este menționat doar pe site-urile turistice, ci și pe site-ul unui bine-cunoscut restaurant din Atena, care folosește numai acest ulei în preparatele sale culinare. Uleiul de măsline „Kritsa” este, de asemenea, unul dintre ingredientele de bază folosite la renumita școală de patiserie Valrhona din Franța.

Reputația produsului și legătura cu localnicii și cu mediul înconjurător sunt evidențiate de faptul că acesta se regăsește la evenimente locale, este menționat de posturi locale și naționale de radio și televiziune și este menționat în presă.

Legătura dintre uleiul de măsline „Kritsa” și localnici și istoria acestora este explicată de scriitorul/jurnalistul Tom Mueller în cartea sa Extra Virginity, the sublime and scandalous world of olive oil„Extravirginitate: lumea sublimă și scandaloasă a uleiului de măsline” (2014).

Uleiul de măsline „Kritsa” a apărut și în presa internațională, mai precis la CNN și în The Times, astfel cum se menționează în revista online „Olive Oil Times”.

În plus, reputația produsului și faptul că Kritsá a fost recunoscută ca o arie importantă de producție a uleiului de măsline sunt atestate în relatările de călătorie din secolul al XIX-lea.

În mod specific, în Bulletin de la Société de Géographie (1835), M.A. Fabreguettes face referire la „[…] Kritsá …] un sat bogat în toate tipurile de produse, ulei de măsline, migdale, roșcove, brânză și altele […]”, iar Ν. Kalomenopoulos scrie în Kritika iti Topografia kai Odoiporika tis Nisou Kritis (1894) „[…] Valea fertilă a satului Kritsá, o câmpie mică traversată de un pârâu și cu plantații dense de măslini […]” și „Valea Lakkonia […] este acoperită cu măslini și cireși […]”.

Din anul 2006, uleiul de măsline „Kritsa” a câștigat în total 24 de premii – 16 la concursuri naționale și opt la concursuri internaționale, în special la categoriile aromă fructată cu intensitate medie și aromă fructată cu intensitate ridicată. Cea mai mare realizare a fost medalia de aur obținută la categoria aromă fructată cu intensitate medie din cadrul concursului internațional „Mario Solinas” din 2008, organizat de Consiliul oleicol internațional. Alte realizări importante au fost câștigarea locului III în cadrul aceluiași concurs în 2006, medalii de aur în cadrul Concursului uleiurilor de măsline extravirgine de la Los Angeles (2010) și Great Taste, Londra (2012) și medalii de argint în cadrul Prodexpo, Moscova (2012), Olive Japan (2013) și Cat Cora’s Kitchen (2013). În Grecia, uleiul a câștigat medalii de aur la următoarele concursuri: Concursul panhelenic al producătorilor de ulei de măsline extravirgin (2007), prima ediție a Concursului uleiurilor de măsline extravirgine din Grecia (2008) și Eleotechnia (2008 și 2011).

Pe lângă premiile de mai sus, uleiul de măsline „Kritsa” a câștigat, mai recent, medalia de bronz pentru ulei de măsline extravirgin în cadrul Concursului internațional pentru calitatea uleiului de măsline de la Londra (2017). În același an, uleiul de măsline „Kritsa” a câștigat și bronzul pentru gust la categoria aromă fructată cu intensitate medie în cadrul celei de a 5-a ediții a Concursului uleiurilor de măsline extravirgine din Grecia. Ambele premii au fost menționate în presa online din Grecia. Atât în 2016, cât și în 2017, fabrica de măsline Kritsá Agricultural Cooperative a primit două premii din partea Asociației municipalităților cultivatoare de măslini din Creta: Măslina Minoică de Argint la categoria „bune practici de comercializare a uleiului de măsline” și Măslina Minoică de Aur la categoria „bune practici de presare a măslinelor”.

În fine, legătura istorică dintre arie și producția de măsline și de ulei de măsline este demonstrată de presele de ulei (cel puțin două) din zona vechiului oraș Lato, ale cărui ruine datează din perioada doriană (secolele V și IV î. Hr.). În interiorul orașului, care se află la aproximativ trei kilometri de satul Kritsá, au fost găsite dovezi de depozitare a uleiului de măsline. Vechile fabrici de ulei răspândite în întreaga regiune atestă, de asemenea, legătura puternică dintre cultivarea măslinelor și viața de zi cu zi a localnicilor, în timp ce referințele călătorilor abundă în cărți începând cu secolul al XIX-lea.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.minagric.gr/images/stories/docs/agrotis/POP-PGE/prod_ladi_kritsa070119.pdf


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.