COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

24.7.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/4

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2019/C 248/04)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Bordeaux”

Numărul de referință: PDO-FR-A0821-AM04

Data comunicării: 10.4.2019

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Aria parcelată delimitată

Descriere și motive

Datele de aprobare de către autoritatea națională competentă a modificărilor ariei parcelate delimitate a DOP „Bordeaux”, care figurează în anexa la caietul de sarcini al denumirii, sunt actualizate. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul ariei geografice de producție, a parcelelor propice pentru obținerea respectivului produs cu denumire de origine protejată.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

2. Aria geografică – modificare la nivelul redactării

Descriere și motive

La litera (a) de la punctul 1 din secțiunea IV a capitolului I din caietul de sarcini:

Comunele Cantenac și Margaux sunt eliminate și se adaugă comuna Margaux-Cantenac, întrucât acestea au fuzionat.

Comunele Aubie-et-Espessas, Castets-en-Dorthe, Castillon-de-Castets, Civrac-de-Dordogne, Saint-Antoine, Salignac sunt eliminate.

Se aduagă comunele Val de Virvée, Castets et Castillon și Civrac-sur-Dordogne.

Comunele Aubie-et-Espessas, Saint-Antoine, Salignac au fuzionat și au devenit comuna Val de Virvée.

Comunele Castets-en-Dorthe și Castillon-de-Castets au fuzionat și au devenit comuna Castets et Castillon.

Comuna Civrac-de-Dordogne s-a modificat în Civrac-sur-Dordogne.

Se modifică punctul 6 al documentului unic.

3. Modificarea zonei situate în imediata vecinătate

Descriere și motive

La punctul 3 din secțiunea IV a capitolului I din caietul de sarcini, se adaugă următoarele trei comune: „Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt”, „Saint-Antoine-de-Breuilh”, „Thénac”.

Această modificare este o rectificare a zonei aflate în imediata vecinătate, pentru a integra în aceasta comune în care există practici demonstrate de vinificație și/sau de producție și care sunt limitrofe zonei de producție a produsului cu denumire de origine protejată.

Se modifică punctul 9 al documentului unic.

4. Modificarea condițiilor de producție a vinurilor rosé

Descriere și motive

— Soiurile de viță-de-vie

La secțiunea V a capitolului I din caietul de sarcini, lista soiurilor de viță apte să producă vin rosé a fost extinsă prin adăugarea de soiuri accesorii albe care figurează, de altfel, în caietul de sarcini al DOP „Bordeaux” pentru producerea de vin alb.

Este vorba despre soiurile Sémillon B, Sauvignon B, Sauvignon Gris G. Această modificare nu se referă la vinurile rosé susceptibile să beneficieze de mențiunea „clairet”, care păstrează lista comună cu cea a vinurilor roșii.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

Această modificare este însoțită de o limitare a respectivelor soiuri accesorii în sortimentele viticole ale exploatației, în secțiunea V a capitolului I din caietul de sarcini și în amestecarea strugurilor sau a musturilor pentru producția de vin rosé, în secțiunea IX a capitolului I din caietul de sarcini. Limita este fixată la 20 %, din care maximum 10 % pentru soiurile Sauvignon B și Sauvignon Gris G cumulate.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

Recurgerea la soiuri albe cu titlu accesoriu permite îmbunătățirea echilibrului organoleptic al vinurilor rosé, acestea având drept scop să aducă, în funcție de soiurile negre utilizate, fie prospețime, fie rotunjime.

— Descrierea produsului

Adăugarea de soiuri albe accesorii a determinat o îmbunătățire, la nivelul redactării, a descrierii organoleptice a vinurilor rosé în vederea asigurării faptului că produsul nu este afectat de această modificare.

Punctul 2 din secțiunea X (legătura) a capitolului I din caietul de sarcini a fost modificat.

Se modifică punctul 4 al documentului unic.

— Practici oenologice

Secțiunea IX a capitolului I din caietul de sarcini este modificată pentru a autoriza utilizarea de cărbuni de uz oenologic pentru musturi, în limita a 20 % din volumul de vinuri rosé elaborate de către vinificatorul în cauză, pentru recolta respectivă.

Se modifică punctul 5 al documentului unic.

5. Legătura cu locul de origine

Descriere și motive

La primul paragraf de la litera (a) a punctului 1 din secțiunea X a capitolului I din caietul de sarcini, numărul comunelor din aria geografică este modificat de la 501 la 497 de comune în urma fuzionării unor comune și de la 542 la 538 pentru numărul total de comune din departamentul Gironde.

S-a modificat punctul 8 al documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Bordeaux

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri albe seci liniștite

Vinurile albe seci liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %;

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3g/l. Acest conținut poate fi ridicat la 5g/l dacă aciditatea totală este ≥ 2,7 g/l H2SO4.

După îmbogățire, tăria alcoolică în volume totală este ≤ 13 %.

Înainte de ambalare, acestea prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 meq/l;

—	un conținut de SO2 total ≤ 180 mg/l.

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile albe seci obținute din soiul Sauvignon B sunt foarte aromate, proaspete și fructate, cu note florale și de citrice. Soiul Sémillon B aduce volum și consistență, iar asocierea soiului Muscadelle B conferă arome florale. În momentul asamblării, soiurile accesorii aduc aciditate și note de citrice. Aceste vinuri răcoritoare sunt foarte adaptate pentru a fi consumate ca vinuri noi (cu o vechime de un an sau doi).

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

Vinuri albe liniștite cu zahăr rezidual

Vinurile albe liniștite cu zahăr rezidual prezintă:

—	tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %;

—	un conținut de zaharuri fermentabile > 5g/l și ≤ 60g/l.

După îmbogățire, tăria alcoolică în volume totală este ≤ 13,5 %.

Înainte de ambalare, acestea prezintă:

—	aciditate volatilă ≤ 13,26 meq/l;

—	un conținut de SO2 total ≤ 250 mg/l.

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile albe cu zaharuri fermentabile sunt structurate în jurul soiului Sémillon B care furnizează vinuri rotunjite, ample, de culoarea aurului, cu arome de fructe confiate și care poate fi asociat cu Sauvignon B având, în acest caz, un plus de prospețime. Deși suportă câțiva ani de învechire, acestea pot fi apreciate și noi.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	250

Vinuri rosé liniștite

Vinurile rosé liniștite prezintă:

—	tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %;

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3g/l. Acest conținut poate fi ridicat la 5g/l dacă aciditatea totală este ≥ 2,7 g/l H2SO4;

—	intensitate colorantă modificată (DO 420 + DO 520 + DO 620)≤ 1,1.

După îmbogățire, tăria alcoolică în volume totală este ≤ 13 %.

Înainte de ambalare:

—	aciditate volatilă ≤ 13,26 meq/l;

—	un conținut de SO2 total ≤ 180 mg/l.

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile rosé prezintă o culoare care variază de la roz pal la roz mai închis în funcție de tehnica utilizată (tescuire directă, macerare ușoară sau sângerare) și o paletă aromatică fructată sau florală susținută de o structură echilibrată între rotunjime și vivacitate. Acestea se exprimă cu generozitate în momentul degustării. Aceste vinuri sunt foarte adaptate pentru a fi consumate ca vinuri noi (cu o vechime de un an sau doi).

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

Vinuri roșii liniștite

Vinurile roșii liniștite prezintă:

—	tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %;

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3g/l;

—	un conținut de acid malic ≤ 0,3 g/l.

După îmbogățire, tăria alcoolică în volume totală este ≤ 13,5 %.

Înainte de ambalare, acestea prezintă:

—	aciditate volatilă ≤ 13,26 meq/l;

—	un conținut de SO2 total ≤ 140 mg/l.

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile roșii în care soiul Merlot N este deseori majoritar sunt suple, fructate și puțin acide; acestea pot fi reîmprospătate în anii de maturitate înaintată prin aciditatea soiurilor Petit Verdot N și Cot N. Însă asocierea principală este cea între soiul Merlot N și soiul Cabernet Sauvignon N și, într-o mai mică măsură, cu soiul Cabernet Franc N, acestea din urmă conferind vinurilor o complexitate aromatică și o putere tanică care le permite să își conserve și să-și dezvolte buchetul.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice esențiale

Densitatea de plantare – distanța dintre rânduri

Practică de cultivare

Pentru parcelele plantate începând cu 1 august 2008, vița-de-vie prezintă o densitate minimală de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri. Această densitate poate fi redusă la 3 300 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

Reguli de tăiere

Practică de cultivare

Doar tăierea pe cepurile de rod (tăiere scurtă) sau tăierea lungă sunt autorizate. Pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, numărul de ochi nu poate depăși 45 000 de ochi pe hectar și 18 ochi pe butuc. Pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, numărul de ochi nu poate depăși 50 000 de ochi pe hectar și 20 de ochi pe butuc. După îndepărtarea mugurilor, numărul de lăstari cu rod pe butuc nu poate depăși: - pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, 12 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare sau egală cu 4 000 de butuci pe hectar și 15 lăstari pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar; pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, 14 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare sau egală cu 4 000 de butuci pe hectar și 17 lăstari pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar. Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorentz). Îndepărtarea mugurilor se face înainte de legare.

Practică oenologică specifică

Pentru producerea vinurilor rosé, altele decât cele susceptibile să beneficieze de mențiunea „clairet”, utilizarea de cărbuni de uz oenologic este autorizată pentru musturi, în limita a 20 % din volumul de vinuri rosé create de către viticultorul în cauză, pentru recolta respectivă.

Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Îmbogățirea prin concentrarea parțială a vinurilor roșii este autorizată, în limita unei concentrații de 15 % din volumele astfel îmbogățite. După îmbogățire, vinurile nu depășesc următoarea tărie alcoolică în volume totală. După îmbogățire, vinurile roșii și vinurile albe cu zaharuri fermentabile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13,5 %. După îmbogățire, vinurile rosé și cele albe seci nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

(b) Randamentul maxim

Vinuri albe liniștite (seci și cu zaharuri fermentabile)

77 de hectolitri pe hectar

Vinuri rosé liniștite

72 de hectolitri pe hectar

Vinuri roșii liniștite – viță-de-vie cu o densitate de plantare ≥ 4 000 butuci/ha

68 de hectolitri pe hectar

Vinuri roșii liniștite – viță-de-vie cu o densitate de plantare < 4 000 butuci/ha

64 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Recoltarea strugurilor, vinificarea, producerea și maturarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza Codului Geografic Oficial din data de 19 iunie 2017:

Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Arbis, Arcins, Arsac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Avensan, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-surGironde, Bazas, Beautiran, Bégadan, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Birac, Blaignac, Blaignan, Blanquefort, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-etMeynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Cantois, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-deBordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelnau-deMédoc, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, CastresGironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Cissac-Médoc, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Civrac-en-Médoc, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Couquèques, Courpiac, Cours-deMonségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Cussac-Fort-Médoc, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Escoussans, Espiet, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-SaintHilaire, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gaillan-en-Médoc, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grayan-et-l’Hôpital, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Haux, Hure, Illats, Isle-SaintGeorges, Izon, Jau-Dignac-et-Loirac, Jugazan, Juillac, La Brède, La Landede-Fronsac, La Réole, La Rivière, La Roquille, La Sauve, Labarde, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamarque, Lamothe-Landerron, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Le Bouscat, Le Fieu, Le Haillan, Le Nizan, Le Pian-Médoc, Le Pian-sur-Garonne, Le Pout, Le Puy, Le Taillan-Médoc, Le Tourne, Le Verdon-sur-Mer, Léogeats, Léognan, Les Artigues-de-Lussac, Les Billaux, Les Eglisottes-et-Chalaures, Les Esseintes, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Les Peintures, Les Salles, Lesparre-Médoc, Lestiac-sur-Garonne, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, ListracMédoc, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, LudonMédoc, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Macau, Madirac, Maransin, Marcenais, Marcillac, Margaux-Cantenac, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-etVillemartin, Moulis-en-Médoc, Moulon, Mourens, Naujac-sur-Mer, Naujanet-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Noaillac, Noaillan, Omet, Ordonnac, Paillet, Parempuyre, Pauillac, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-surDordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Pineuilh, Plassac, PleineSelve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Portets, Préchac, Preignac, Prignac-en-Médoc, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Puybarban, Puynormand, Queyrac, Quinsac, Rauzan, Reignac, Rimons, Riocaud, Rions, Roaillan, Romagne, Roquebrune, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, SaintAubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Aubin-de-Médoc, SaintAvit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-deBlaye, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, SaintChristoly-Médoc, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-desBardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, SaintCiers-sur-Gironde, Sainte-Colombe, Saint-Côme, Sainte-Croix-du-Mont, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Estèphe, Saint-Etienne-de-Lisse, Sainte-Eulalie, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, SainteGemme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-deFronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-deGrave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-d’Esteuil, SaintGermain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, SainteHélène, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Julien-Beychevelle, SaintLaurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, SaintLaurent-du-Plan, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Léon, Saint-Loubert, SaintLoubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-deCastillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-deLaye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, SaintPalais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, SaintPey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, SaintPierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentinde-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Sainte-Radegonde, Saint-Romain-laVirvée, Saint-Sauveur, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, SaintSelve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Seurin-deCursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpiceet-Cameyrac, Sainte-Terre, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, SaintVincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saint-Yzans-de-Médoc, Salaunes, Salleboeuf, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, Sauveterre-deGuyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulac-sur-Mer, Soulignac, Soussac, Soussans, Tabanac, Taillecavat, Talais, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Tresses, Uzeste, Val de Virvée, Valeyrac, Vayres, Vendays-Montalivet, Vensac, Vérac, Verdelais, Vertheuil, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac, Yvrac.

7. Soiurile principale de viță-de-vie

Sauvignon B

Merlot N

Cot N – Malbec N

Carmenère N

Petit Verdot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Zona geografică beneficiază de condiții climatice privilegiate, relativ omogene pentru producția viticolă: poziționarea în apropierea unor mase mari de apă (Oceanul Atlantic, estuarul Gironde, văile râurilor Garonne și Dordogne) care joacă un rol termoreglator important. Influențele oceanice moderatoare asupra înghețului de primăvară se estompează însă odată cu îndepărtarea de mare și de marile văi și cu apropierea de masivele forestiere din departamentul Landes, regiunile Saintonge și Double Périgourdine. Aceste particularități explică gradul scăzut de cultivare a viței-de-vie în extremitatea nordică și cea sud-sud-vestică a zonei geografice. Aceasta se întinde pe 497 dintre cele 538 de comune ale departamentului Gironde, excluzând partea de sud-vest a departamentului, neprielnică viticulturii și dedicată silviculturii.

Soiurile de viță-de-vie din regiunea bordeleză, cultivate într-un climat oceanic, au avut nevoie, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, de stâlpi de susținere, iar ulterior s-au generalizat spalierele pentru a se asigura o bună distribuție a recoltei și o suprafață a frunzelor suficientă pentru o sinteză a clorofilei corectă, necesară unei maturități optime. Diferitele tipuri de soluri și expunerile variate au condus la selectarea și adaptarea diferitelor soiuri de viță-de-vie în funcție de caracteristicile mediului. Astfel, pot fi identificate patru tipuri distincte:

—	solurile argilo-calcaroase și solurile marno-calcaroase, foarte răspândite pe coastele dealurilor unde se dezvoltă foarte bine soiul Merlot N;

—	solurile silicioase amestecate cu argilă și elemente calcaroase perfecte pentru Merlot N și Sauvignon B, de exemplu;

—	„boulbènes” (soluri nisipos-argiloase acide), cu elemente silicioase fine, constituie solurile cele mai lejere, adaptate producției de vinuri albe seci;

—	solurile pietroase constituite din pietriș, cuarț rulat și din nisip mai mult sau mai puțin fin care formează terase bine drenate, calde și perfecte pentru vița-de-vie, în special pentru Cabernet Sauvignon N.

Adecvarea dintre soiurile de viță-de-vie, diversitatea mediului biofizic și metoda de conducere a podgoriei și a vinificării conduce la vinuri cu un stil particular, caracterizate de o mare bogăție aromatică. Datorită portului său și legăturilor istorice strânse cu alte națiuni, care au generat foarte devreme un negoț structurat și solid, podgoria din Bordeaux a fost dintodeauna orientată către restul lumii, valorificând sau difuzând inovații tehnice, încurajând dinamismul exploatațiilor, permițând astfel consolidarea, dezvoltarea și exportul cunoștințelor sale de specialitate, concomitent cu respectarea practicilor seculare. După căsătoria din 1152 dintre Aliénor, ducesă de Aquitaine, și Henri Plantagenet, viitor rege al Angliei, dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la importarea de către englezi a vinurilor de Bordeaux, pe care le numeau „Claret” ca urmare a culorii clare a acestora. Această tradiție s-a perpetuat în timp și se regăsește astăzi sub forma mențiunilor „clairet” și „claret”. În secolul al XVII-lea debutează o nouă eră comercială, odată cu apariția noilor consumatori. Exportul rămâne unul dintre punctele tari ale distribuției vinurilor de Bordeaux. O treime din volumele produse este difuzată către mai mult de 150 de țări. Producția viticolă a produsului cu denumire de origine protejată, resursă esențială a departamentului Gironde, a contribuit într-o mare măsură la conturarea peisajelor rurale și urbane și la modelarea arhitecturii locale (castele viticole, crame). Principalele orașe ale departamentului sunt porturi fluviale a căror dezvoltare s-a clădit pe comerțul cu vin.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în aria geografică delimitată

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificația, producerea și maturarea vinurilor susceptibile să beneficieze de denumirea de origine protejată „Bordeaux”, completată sau nu de mențiunile „clairet” și „claret”, este constituită de teritoriul aferent următoarelor comune:

—	departamentul Dordogne: Fougueyrolles, Gageac-et-Rouillac, Gardonne, Le Fleix, Minzac, Pomport, Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt, Razacde-Saussignac, Saussignac, Saint-Antoine-de-Breuilh, Saint-Seurin-de-Prats, Thénac, Villefranche-de-Lonchat;

—	departamentul Lot-et-Garonne: Baleyssagues, Beaupuy, Cocumont, Duras, Esclottes, Lagupie, Loubès-Bernac, Sainte-Colombe-de-Duras, Savignac-de-Duras, Villeneuve-de-Duras.

Denumiri geografice – Mențiuni complementare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

DOP „Bordeaux” poate fi completată cu mențiunile „claret” pentru vinurile roșii și „clairet” pentru vinurile rosé închis în funcție de dispozițiile stabilite pentru acest tip de vin în special în ceea ce privește normele analitice.

DOP „Bordeaux” poate fi completată de denumirea geografică „Haut-Benauge” pentru vinurile albe în funcție de dispozițiile stabilite pentru această denumire geografică complementară în ceea ce privește în special zona geografică, sortimentele viticole plantate, randamentul și normele analitice.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea geografică „Haut-Benauge” este înscrisă imediat după denumirea de origine protejată „Bordeaux” cu caractere de dimensiuni care nu trebuie să depășească, nici în înălțime, nici în lățime, dimensiunea caracterelor respectivei denumiri de origine protejată.

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Vinurile albe al căror conținut de zaharuri fermentabile este mai mare de 5 grame pe litru și mai mic de 60 de grame pe litru sunt prezentate cu mențiunea corespunzătoare conținutului prezent în vin, astfel cum este definită prin regulamentele Uniunii.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-5514a84e-f7df-48fd-bc1b-7c65926936ae

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.7.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/13

(2019/C 248/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Bourgueil”

Numărul de înregistrare: PDO-FR-A0729-AM01

Data comunicării: 10.5.2019

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Aria geografică

Descriere și motive

Paragraful privind aria geografică se înlocuiește cu:

„Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor se desfășoară în aria geografică aprobată de Institutul național pentru origine și calitate în cadrul ședinței comitetului național competent din 16 decembrie 2010. La data aprobării prezentului caiet de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestei arii cuprinde teritoriul următoarelor comune din departamentul Indre-et-Loire, pe baza codului geografic oficial din anul 2018:

Benais, Bourgueil, La Chapelle-sur-Loire, Chouzé-sur-Loire, Coteaux de Loire doar pentru teritoriul comunelor delegate Saint-Patrice și Ingrandes de Touraine, Restigné, Saint-Nicolas-de-Bourgueil.”

Modificarea ia în considerare fuziunea comunelor, însă perimetrul ariei geografice nu a fost modificat.

Punctul 6 din documentul unic se modifică în consecință.

2. Regula privind tăierea

Descriere și motive

În secțiunea VI litera (b) vița-de-vie este tăiată în prezent cu maximum 12 ochi.

Sistemul de tăiere Guyot simplu presupune astfel o coardă de rod cu 8 ochi.

Această modificare are scopul de a permite o mai bună luare în considerare a evenimentelor meteorologice nefavorabile din timpul primăverii care s-au înmulțit pe parcursul ultimelor campanii.

Punctul 5.1 din documentul unic se modifică în consecință.

3. Încărcătura maximă pe parcelă

Descriere și motive

Încărcătura maximă pe parcelă se modifică de la 9 500 kg/ha la 8 500 kg/ha. Organismul de protecție și de gestionare nu dorește ca prin creșterea numărului de ochi să aibă loc o creștere a randamentului în detrimentul calității și, prin urmare, a decis să reducă încărcătura maximă pe parcelă.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

4. Stratul de vegetație pe spațiile de întoarcere

Descriere și motive

La punctul 2 litera (a) cuvintele: „la peste 1,50 metri de la ultimul butuc” se înlocuiesc cu „cel puțin la 1 metru de locul în care este fixată ancora pentru legarea viței-de-vie, iar această distanță poate fi mărită la 2,50 metri când solul este întreținut mecanic;”.

Această modificare vizează luarea în considerare a evoluțiilor practicilor de cultivare și a menținerii vegetației prin mijloace mecanice.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

5. Randamentul maxim

Descriere și motive

Randamentul maxim se modifică de la 67 hl/ha la 65 hl/ha. Organismul de protecție și gestionare nu dorește ca prin creșterea numărului de ochi să aibă loc o creștere a randamentului în detrimentul calității și, prin urmare, a decis să reducă randamentul limită.

Punctul 5.2 din documentul unic se modifică în consecință.

6. Capacitatea cuvelor

Descriere și motive

Capacitatea minimă impusă pentru cuve este redusă, pentru a nu se împiedica instalarea viticultorilor tineri, fără a se renunța însă la cerințele necesare pentru o bună vinificare și pentru o depozitare corectă a vinului.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

7. Circulația între antrepozitarii autorizați

Descriere și motive

Punctul 4 litera (b) de la secțiunea IX din capitolul 1 referitor la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați se elimină.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8. Declarația privind repartizarea parcelelor

Descriere și motive

Punctul 1 de la secțiunea I din capitolul 2 este eliminat, deoarece constituie un demers care nu este necesar, având în vedere locul în care este situată comuna Bourgueil. În aria de producție a DOC Bourgueil pot fi revendicate DOC St Nicolas de Bourgueil, Touraine, Crémant de Loire și Rosé de Loire: toate parcelele corespunzătoare DOC Saint Nicolas de Bourgueil sunt controlate, în calitatea lor de parcele de viță-de-vie destinate acestei DOC. Parcelele destinate producției de DOC Crémant de Loire sau Rosé de Loire sunt identificate în mod obligatoriu în registrele de producție ținute de producători, iar parcelele destinate producției de Touraine sunt desemnate de operator încă din luna ianuarie, prin repartizarea parcelelor.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

9. Punctele principale care trebuie să facă obiectul controlului

Descriere și motive

Capitolul 3 a fost revizuit pentru a se asigura coerența în redactarea principalelor puncte care trebuie să facă obiectul controlului.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Bourgueil

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile sunt liniștite, roșii sau roze. Au o tărie alcoolică naturală în volume minimă de 10,5 %. După ambalare, acestea respectă următoarele standarde analitice:

—	vinurile roșii au un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 2 grame pe litru;

—

vinurile roze au un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 4 grame pe litru și un conținut de aciditate totală exprimat în grame de acid tartric pe litru de peste 3,5 grame pe litru. După îmbogățire, acestea nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. La vinurile roșii, fermentația malolactică este finalizată; conținutul de acid malic este mai mic sau egal cu 0,3 g/l. Valorile pentru aciditatea volatilă și pentru dioxidul de sulf total, în cazul vinurilor roșii și roze, și cele pentru aciditatea totală, în cazul vinurilor roșii, sunt cele stabilite de normele comunitare. Vinurile roze au în general arome de fructe roșii și albe, proaspete și destul de intense, uneori evidențiate printr-o notă de citrice. Vinurile roșii sunt elegante, având o culoare rubinie închisă spre granat intens. Structura tanică este adesea prezentă, dar este moderată. Aromele lor combină, în general, note de fructe roșii și negre. Anumite vinuri mai opulente devin mai bune dacă sunt păstrate timp de câțiva ani. Ele pot dezvălui atunci note mai complexe, de cacao, ușor afumate sau picante.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice esențiale

Practica de cultivare

Modalitatea de cultivare

(a)	Densitatea de plantare. Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci pe hectar, cu o distanță între rânduri de cel mult 2,10 metri. Distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri și mai mare de 1,10 metri.

(b)

Reguli privind tăierea.

Vița-de-vie este tăiată, înainte de 1 mai, cu cel mult 12 ochi pe butuc, în conformitate cu următoarele tehnici:

—	tăiere Guyot simplă, cu o coardă de rod cu cel mult opt ochi și cu cel mult două cepuri tăiate la unul sau la doi ochi;

—	tăiere cu două semi-corzi de rod cu până la cel mult patru ochi fiecare și cu cel mult două cepuri tăiate la unul sau la doi ochi;

—	tăiere scurtă (cultivare în „cordon de Royat”), cu maximum șase cepuri sau „cepuri de rod” tăiate la cel mult doi ochi.

Practică oenologică specifică

În cazurilor vinurilor roze, se interzice utilizarea de cărbune de uz oenologic, individual sau în combinații în cadrul preparatelor. Tehnicile de îmbogățire prin sustragere sunt autorizate pentru vinurile roșii, iar valoarea maximă a concentrației parțiale în raport cu volumele utilizate este stabilită la 10 %. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %. În afara dispozițiilor menționate anterior, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul Uniunii și în codul rural și al pescuitului maritim.

(b) Randamentul maxim

65 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor se desfășoară în aria geografică aprobată de Institutul național pentru origine și calitate în cadrul ședinței comitetului național competent din 16 decembrie 2010. La data aprobării prezentului caiet de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestei arii cuprinde teritoriul următoarelor comune din departamentul Indre-et-Loire, pe baza codului geografic oficial din anul 2018:

Benais, Bourgueil, La Chapelle-sur-Loire, Chouzé-sur-Loire, Coteaux de Loire doar pentru teritoriul comunelor delegate Saint-Patrice și Ingrandes de Touraine, Restigné, Saint-Nicolas-de-Bourgueil.

7. Soiurile principale de viță-de-vie

Cabernet-Sauvignon N

Cabernet franc N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Podgoria cu denumire de origine controlată „Bourgueil” este situată în partea de nord a Loarei, în amonte de confluența cu râul Vienne, la extremitatea de nord-vest a podgoriei „Touraine”.

Aria geografică este mărginită la nord de pădurea Gâtine, iar la sud de Loara. O parte se întinde pe un deal vast, orientat în general spre sud și acoperit de pădure, iar cealaltă parte pe terase și dealuri mici, denumite local „montilles”.

Solurile de la poalele dealului sunt brune, calcaroase, dezvoltate pe cretă micacee de vârstă turoniană sau pe tuf calcaros galben, în timp ce la mijlocul pantei se găsesc soluri argiloase și silicioase, provenite din formațiuni argilo-nisipoase de vârstă senoniană. La baza dealului, solurile dezvoltate pe terasele alcătuite din depozite aluvionare străvechi și pe „montilles”, dealuri mici create de aluviunile moderne în albia principală a fluviului, sunt filtrante, nisipoase și pietroase.

Aria geografică acoperă opt comune din departamentul Indre-et-Loire. Aceasta beneficiază de o climă mai blândă și mai uscată decât cea din întreaga regiune Touraine. Platoul împădurit care acoperă dealul viticol asigură protecția împotriva vânturilor reci din nord.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Originea podgoriei din Bourgueil este legată de fondarea abației din Bourgueil în anul 990. În 1189, abatele Baudry laudă farmecul mănăstirii și calitatea vinurilor sale. Vița-de-vie trece dincolo de zidurile abației și se întinde pe dealurile și pe terasele străvechi ale Loarei.

Soiul Cabernet franc N, denumit la nivel local „breton”, este principalul soi de viță-de-vie din sortiment. Introdus pe căile fluviale, implantarea sa în regiune nu putea decât să fie încurajată de uniunea politică dintre Anjou și Aquitaine (secolele al XI-lea și al XII-lea).

Situată pe malul Loarei, podgoria din regiunea Bourgueil este de mult timp un exportator de vinuri fine, în special în regiunile flamande, unde se exportă încă din secolul al XVII-lea.

Podgoria plantată pe terasele aluvionare străvechi rezistă un anumit timp filoxerei, a cărei propagare este mai lentă pe solurile nisipoase. Transformarea sa rapidă în podgorie de viță-de-vie altoită, alcătuită doar din soiul Cabernet franc N, demonstrează atașamentul viticultorilor pentru soiul adoptat în Evul Mediu.

Din 1937, anul în care a fost recunoscută denumirea de origine controlată „Bourgueil”, volumele produse sunt în creștere. În timp ce grădinăritul și producția de semințe sau de lemn dulce constituiau, la începutul secolului al XX-lea, o parte importantă din activitatea agricolă a locuitorilor din Bourgueil, în prezent regiunea s-a îndreptat în primul rând spre viticultură.

Vinurile roșii reprezintă cea mai importantă parte a producției, ajungând la aproximativ 95 % din volume. Vinurile roze au cel mai adesea arome de fructe mici roșii și albe, proaspete si destul de intense, uneori evidențiate printr-o notă de citrice sau de piper.

Vinurile roșii sunt vinuri elegante, în culori care pot varia de la rubiniu închis la granat intens. Structura lor tanică este adesea prezentă, dar este moderată. Aromele lor combină, cel mai adesea, note de fructe roșii și de fructe negre.

După ce se păstrează câțiva ani, anumite vinuri pot dezvălui note mai complexe, de cacao, ușor afumate sau picante. În conformitate cu uzanțele, aria parcelată definită pentru recolta strugurilor cuprinde numai parcelele cu soluri brune sau pe cele cu solurile puțin adânci pe cretă de vârstă turoniană de pe deal și pe cele cu solurile nisipoase și argiloase sau nisipoase și pietroase de pe terase și „montilles”. Aceste soluri au un bun comportament hidric și termic. Deschiderea peisajului permite condiții climatice favorabile.

Acest context oferă condiții favorabile pentru ca soiul Cabernet franc N să aibă o expresie originală și elegantă, dar necesită o gestionare optimă, care presupune interzicerea anumitor clone, anumite cerințe privind cultivarea viței-de-vie și o tăiere scurtă. Suprafețele exploatate pe solurile nisipoase și argiloase sau nisipoase și pietroase sunt favorabile unei expresii aromatice fructate, cu taninuri fine și blânde, care explică succesul vinurilor tinere. Suprafețele viticole exploatate pe solurile de vârstă turoniană sunt mai favorabile producției de vinuri roșii opulente, cu o structură tanică bună.

Know-how-ul producătorilor și fidelitatea, pe parcursul a mai mult de opt secole, pentru soiul Cabernet franc N, dobândite ca urmare a experienței mai multor generații, se exprimă în alegerea amestecurilor de vinuri de pe diferitele suprafețe.

Acest know-how, adaptat condițiilor specifice acestui teritoriu, destinat inițial producției de vin roșu, a fost aplicat, în mod firesc, producției de vinuri roze.

Curgând la poalele podgoriei, Loara este strâns legată de originea și de istoria podgoriilor din regiunea Bourgueil. Râul a format prin eroziune marele deal. De asemenea, a depus aluviunile care constituie partea cea mai importantă din substratul pe care se află podgoria.

Mijloc de realizare a schimburilor comerciale și de comunicare, Loara a jucat un rol foarte activ și esențial din punct de vedere comercial.

Notorietatea și reputația vinurilor de „Bourgueil”, al căror parfum subtil si fructat este evocat încă din secolul XI în arhivele abației benedictine, continuă să prospere datorită dinamismului producătorilor și al promotorilor săi care s-au reunit în cadrul asociațiilor.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

API

Cadru juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în aria geografică delimitată

Descrierea condiției

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și producerea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor localități:

—

Departamentul Indre-et-Loire:

Avoine, Azay-le-Rideau, Beaumont-en-Véron, Candes-Saint-Martin, Cheillé, Chinon, Cinais, Gizeux, Huismes, Lerné, Lignières-de-Touraine, Marcay, Rigny-Ussé, Rivarennes, Rivière, La Roche-Clermault, Saché, Saint-Benoît-la-Forêt, Saint-Germain-sur-Vienne, Savigny-en-Véron, Seuilly, Thizay, Vallères.

—	Departamentul Maine-et-Loire: Allonnes, Brain-sur-Allonnes, Varennes-sur-Loire, Villebernier.

Etichetarea

Cadru juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	Toate indicațiile opționale sunt înscrise, pe etichete, cu caractere a căror dimensiune nu este, nici în înălțime, nici în lățime, de două ori mai mare față de dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

(b)	Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea geografică „Val de Loire” nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

(c)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba de un loc înscris în cadastru;

—	ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-63d161e5-0b1b-4c56-a46c-721dcb37060b

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.7.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/19

(2019/C 248/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Crémant de Bourgogne”

Numărul de referință: PDO-FR-A0676-AM01

Data comunicării: 11.4.2019

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Actualizarea listei comunelor din aria geografică

Descriere și motive

Anumite comune și-au schimbat denumirea sau au fuzionat de la prima omologare a caietului de sarcini. Prin urmare, lista comunelor care delimitează aria geografică a fost actualizată, fără modificarea perimetrului. Pentru a spori securitatea juridică, această listă este raportată la versiunea în vigoare a Codului Geografic Oficial, editat în fiecare an de INSEE.

Prin urmare, punctul 6 din documentul unic se modifică în consecință.

2. Aria parcelată delimitată

Descriere și motive

Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în aria geografică de producție, a parcelelor propice pentru obținerea respectivului produs cu denumire de origine protejată.

Delimitarea parcelelor a fost finalizată pentru un anumit număr de comune din aria geografică. Cu ocazia acestei operațiuni, s-a confirmat delimitarea pentru comunele deja delimitate. Acest fapt a determinat autoritatea națională competentă să aprobe delimitarea parcelelor pentru ansamblul ariei la o nouă dată de aprobare.

Vechile date de aprobare, de către autoritatea națională competentă, a delimitării parcelelor pe comună care figurează în anexa la caietul de sarcini al denumirii au fost eliminate.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Crémant de Bourgogne

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile în cauză sunt vinuri spumante albe sau rosé de calitate.

(a)	Vinurile, înainte de adaosul de licoare de expediție și în caz de îmbunătățire a mustului, nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

(b)	Conținuturile de aciditate totală, aciditate volatilă, dioxid de sulf total, zahăr și suprapresiunea de gaz carbonic măsurată la temperatura de 20 °C sunt cele stabilite prin reglementările comunitare.

Vinul este caracterizat de o spumă fină și susținută, cu bule delicate și persistente. În perioada sa de tinerețe, vinul degajă frecvent un miros de note fructate, florale și minerale, asociate unei anumite prospețimi. Cu timpul, apar arome mai complexe care evoluează spre note secundare și terțiare. În timpul degustării, prospețimea este amplificată de degajarea gazului carbonic.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice esențiale

Practică oenologică specifică

(a)	În cazurilor vinurilor rosé, se interzice utilizarea de cărbuni de uz enologic, individual sau în combinații în cadrul preparatelor;

(b)	Se interzice utilizarea de bucăți de lemn;

(c)	În afara dispozițiilor menționate mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim;

(d)	Locurile de tescuire trebuie să îndeplinească criteriile privind primirea recoltei, instalațiile de tescuire și prese, încărcarea preselor, fracționarea sucurilor și igiena.

Densitatea plantării

Practică de cultivare

—	Vița-de-vie prezintă o densitate minimală de plantare de 5 000 de butuci pe hectar cu o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 2,50 metri;

—	Atunci când densitatea de plantare este mai mare de 8 000 de butuci pe hectar, distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,50 metri;

—	Atunci când densitatea de plantare este mai mică sau egală cu 8 000 de butuci pe hectar, distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri;

—	Vița-de-vie plantată fără rânduri aparente, după metoda „en foule”, prezintă o densitate minimală de plantare de 9 000 de butuci pe hectar și o distanță între butuci mai mare de 0,50 metri;

Reguli de tăiere

Practică de cultivare

Dispoziții generale

Vița-de-vie este tăiată conform următoarelor dispoziții:

—	prin tăiere scurtă (viță-de-vie condusă utilizând metoda „cordon de Royat”), cu un număr de ochi pe metru pătrat mai mic sau egal cu 12;

—	prin tăiere lungă Guyot simplă sau Guyot dublă cu un număr de ochi pe metru pătrat mai mic sau egal cu 10;

Soiurile Chardonnay B și Sacy B (doar în comunele din departamentul Rhône și în comunele din departamentul Saône-et Loire care fac parte din podgoria delimitată de denumirea de origine protejată „Mâcon”) sunt tăiate utilizând metoda „à queue du Mâconnais”, cu un număr de ochi pe metru pătrat mai mic sau egal cu 10.

Soiurile Chardonnay B și Sacy B (cu excepția comunelor din departamentul Rhône și a comunelor din departamentul Saône-et Loire care fac parte din podgoria delimitată de denumirea de origine protejată „Mâcon”) sunt tăiate utilizând metoda „Chablis”, cu un număr de ochi pe metru pătrat mai mic sau egal cu 10.

Reguli de tăiere specifice

Practică de cultivare

Dispoziții specifice

Tăierea Guyot simplă poate fi adaptată:

—	cu un al doilea cep de rod care să permită alternarea de la un an la altul a poziției baghetei;

—	cu o baghetă scurtată la cel mult trei ochi și un cep de rod limitat la doi ochi.

Indiferent de metoda de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu ochi suplimentari cu condiția ca, în stadiul fenologic care corespunde unui număr de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod din anul respectiv pe metru pătrat să fie mai mic sau egal cu numărul de ochi stabilit pentru normele de tăiere.

Irigare și transportul recoltei

Practică de cultivare

Irigarea

Este interzisă irigarea.

Transportul recoltei

(a)	Strugurii culeși sunt protejați de ploaie pe durata transportului acestora.

(b)

Strugurii culeși sunt transportați de la locul recoltării lor până la instalația de tescuire în recipiente:

—	care nu depășesc adâncimea de 0,50 metri pentru a se evita orice tasare a acestora;

—	neetanșe și care permit scurgerea rapidă și completă a sucului în timpul transportului și în așteptarea tescuirii.

(c)	Timpul scurs între culegerea strugurilor și tescuirea acestora este cât mai scurt posibil. În niciun caz această durată nu poate depăși 24 de ore.

(b) Randamentul maxim

Randamentul

90 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

(a)

Recoltarea strugurilor, vinificarea, producerea, maturarea și ambalarea vinurilor au loc în aria geografică aprobată de Institutul național al originii și calității în cadrul ședinței comitetului național competent din 7 iulie 2011. Perimetrul acestei arii înglobează teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului Geografic Oficial din 2018:

—

Departamentul Côte-d’Or:

Aloxe-Corton, Ancey, Arcenant, AuxeyDuresses, Baubigny, Beaune, Belan-sur-Ource, Bévy, Bissey-la-Côte, Bligny-lès-Beaune, Boncourt-le-Bois, Bouix, Bouze-lès-Beaune, Brion-surOurce, Brochon, Chambolle-Musigny, Charrey-sur-seine, ChassagneMontrachet, Chaumont-le-Bois, Chaux, Chenôve, Chevannes, Chorey-lèsBeaune, Collonges-lès-Bévy, Comblanchien, Corcelles-les-Monts, Corgoloin, Cormot-Vauchignon, Corpeau, Couchey, Curtil-Vergy, Daix, Dijon, Échevronne, L’Étang-Vergy, Fixin, Flagey-Echezeaux, Fussey, Gevrey-Chambertin, Gilly-lès-Cîteaux, Gomméville, Griselles, LadoixSerrigny, Larrey, Magny-lès-Villers, Mâlain, Marcenay, Marey-lès-Fussey, Marsannay-la-Côte, Massingy, Mavilly-Mandelot, Meloisey, Messanges, Meuilley, Meursault, Molesme, Monthelie, Montliot-et-Courcelles, MoreySaint-Denis, Mosson, Nantoux, Noiron-sur-Seine, Nolay, Nuits-SaintGeorges, Obtrée, Pernand-Vergelesses, Plombières-lès-Dijon, Poinçon-lèsLarrey, Pommard, Pothières, Premeaux-Prissey, Puligny-Montrachet, Reulle-Vergy, La Rochepot, Saint-Aubin, Saint-Romain, Santenay, Savignylès-Beaune, Segrois, Talant, Thoires, Vannaire, Villars-Fontaine, Villedieu, Villers-la-Faye, Villers-Patras, Vix, Volnay, Vosne-Romanée și Vougeot;

—

Departamentul Rhône:

Alix, Anse, L’Arbresle, Les Ardillats, Arnas, Bagnols, Beaujeu, Belleville, Belmont-d’Azergues, Blacé, Le Breuil, Bully, Cercié, Chambost-Allières, Chamelet, Charentay, Charnay, Châtillon, Chazay-d’Azergues, Chénas, Chessy, Chiroubles, Cogny, Corcelles-enBeaujolais, Dareizé, Denicé, Emeringes, Fleurie, Frontenas, Gleizé, Jarnioux, Juliénas, Jullié, Lacenas, Lachassagne, Lancié, Lantignié, Légny, Létra, Limas, Lozanne, Lucenay, Marchampt, Marcy, Moiré, MontmelasSaint-Sorlin, Morancé, Odenas, Les Olmes, Le Perréon, Pommiers, Porte des Pierres Dorées, Quincié-en-Beaujolais, Régnié-Durette, Rivolet, SaintClément-sur-Valsonne, Saint-Cyr-le-Chatoux, Saint-Didier-sur-Beaujeu, Saint-Étienne-des-Oullières, Saint-Étienne-la-Varenne, Saint-GermainNuelles, Saint-Georges-de-Reneins, Saint-Jean-d’Ardières, Saint-Jean-desVignes, Saint-Julien, Saint-Just-d’Avray, Saint-Lager, Saint-Loup, SaintRomain-de-Popey, Saint-Vérand, Sainte-Paule, Salles-Arbuissonnas-enBeaujolais, Sarcey, Ternand, Theizé, Vaux-en-Beaujolais, Val d’Oingt, Vauxrenard, Vernay, Ville-sur-Jarnioux și Villié-Morgon;

—

Departamentul Saône-et-Loire:

Aluze, Ameugny, Azé, Barizey, Berzéla-Ville, Berzé-le-Châtel, Bissey-sous-Cruchaud, Bissy-la-Mâconnaise, Bissy-sur-Fley, Bissy-sous-Uxelles, Blanot, Bonnay, Bouzeron, Boyer, Burgy, Burnand, Bussières, Buxy, Bray, Bresse-sur-Grosne, Cersot, Chagny, Chaintré, Chamilly, Champagny-sous-Uxelles, Chânes, Change, Chapaize, La Chapelle-de-Guinchay, La Chapelle-sous-Brancion, Charbonnières, Chardonnay, Charnay-lès-Mâcon, Charrecey, Chasselas, Chassey-le-Camp, Château, Cheilly-lès-Maranges, Chenôves, Chevagny-les-Chevrières, Chissey-lès-Mâcon, Clessé, Cortambert, Cortevaix, Couches, Crêches-surSaône, Créot, Cruzille, Culles-les-Roches, Curtil-sous-Burnand, Davayé, Dennevy, Dezize-lès-Maranges, Dracy-lès-Couches, Dracy-le-Fort, Épertully, Étrigny, Farges-lès-Mâcon, Fleurville, Fley, Fontaines, Fuissé, Genouilly, Germagny, Givry, Grevilly, Hurigny, Igé, Jalogny, Jambles, Jugy, Jully-lès-Buxy, Lacrost, Laives, Laizé, Leynes, Lournand, Lugny, Mâcon, Malay, Mancey, Martailly-lès-Brancion, Mellecey, Mercurey, MillyLamartine, Montagny-lès-Buxy, Montbellet, Montceaux-Ragny, Moroges, Nanton, Ozenay, Paris-l’Hôpital, Péronne, Pierreclos, Plottes, Préty, Prissé, Pruzilly, Remigny, La Roche-Vineuse, Romanèche-Thorins, Rosey, Royer, Rully, Saint-Albain, Saint-Amour-Bellevue, Saint-Boil, Saint-Clément-surGuye, Saint-Denis-de-Vaux, Saint-Désert, Saint-Gengoux-de-Scissé, SaintGengoux-le-National, Saint-Gilles, Saint-Jean-de-Trézy, Saint-Jean-deVaux, Saint-Léger-sur-Dheune, Saint-Mard-de-Vaux, Saint-Martin-BelleRoche, Saint-Martin-du-Tartre, Saint-Martin-sous-Montaigu, Saint-Maurice des-Champs, Saint-Maurice-de-Satonnay, Saint-Maurice-lès-Couches, SaintPierre-de-Varennes, Saint-Sernin-du-Plain, Saint-Symphorien-d’Ancelles, Saint-Vallerin, Saint-Vérand, Saint-Ythaire, La Salle, Salornay-sur-Guye, Sampigny-lès-Maranges, Santilly, Sassangy, Saules, Savigny-sur-Grosne, Sennecey-le-Grand, Senozan, Sercy, Serrières, Sigy-le-Châtel, Sologny, Solutré-Pouilly, Tournus, Uchizy, Vaux-en-Pré, Vergisson, Vers, Verzé, Le Villars, La Vineuse sur Frégande (doar pentru partea corespunzătoare teritoriilor fostelor comune Donzy-le-National, Massy și La Vineuse), Vinzelles și Viré;

—

Departamentul Yonne:

Asquins, Augy, Auxerre, Beine, Bernouil, Béru, Bleigny-le-Carreau, Chablis, La Chapelle-Vaupelteigne, Charentenay, Chemilly-sur-Serein, Cheney, Chichée, Chitry, Collan, Coulanges-laVineuse, Courgis, Dannemoine, Deux Rivières, Dyé, Épineuil, ÉscolivesSainte-Camille, Fleys, Fontenay-près-Chablis, Irancy, Joigny, Junay, Jussy, Lignorelles, Ligny-le-Châtel, Maligny, Migé, Molosmes, Montholon (doar pentru partea corespunzătoare teritoriilor fostelor comune Champvallon și Volgré), Mouffy, Poilly-sur-Serein, Préhy, Quenne, Saint-Bris-le-Vineux, Saint-Cyr-les-Colons, Saint-Père, Serrigny, Tharoiseau, Tonnerre, Tronchoy, Val-de-Mercy, Venoy, Vermenton (doar pentru partea corespunzătoare teritoriului fostei comune Vermenton), Vézelay, Vézinnes, Villy, Vincelottes și Viviers.

(b)

Vinificarea, producerea, maturarea și ambalarea vinurilor pot fi, de asemenea, asigurate pe teritoriul următoarelor comune:

—	Departamentul Côte-d’Or Châtillon-sur-Seine, Grancey-sur-Ource, Montagny-lès-Beaune și Prusly-sur-Ource;

—	Departamentul Yonne: Cruzy-le-Châtel.

7. Soiurile principale de viță-de-vie

Pinot gris G

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Factori naturali cu relevanță pentru legătură

Zona geografică este situată pe reliefurile destinate în mod tradițional viticulturii din departamentele Yonne, Côte-d’Or, Saône-et-Loire și Rhône. Aceasta reunește un grup de podgorii mai mult sau mai puțin disociate care se întind pe aproximativ 250 de kilometri de la nord la sud. Astfel, aceasta se întinde pe teritoriul a peste 300 de comune.

Podgoriile din Yonne și „Châtillonnais”, la nord de „Côte d’Or”, sunt înființate pe cuestele Bazinului Parizian, pe sedimente care datează din Jurasicul târziu, cu excepția podgoriei „Vézelien”, înființată pe formațiuni din Jurasicul timpuriu sau mediu și a podgoriei „Jovinien”, înființată pe formațiuni din Cretacicul târziu. Substraturile acestora sunt în principal marnoase (calcaro-argiloase), local calcaroase. Podgoria se limitează la reliefurile cele mai bine expuse de pe cueste, pe flancurile principalelor văi care drenează regiunea, râul Yonne și afluenții săi, fluviul Sena și afluenții săi. Aceasta se situează la altitudini cuprinse între 150 și 300 de metri.

De la Dijon până la împrejurimile Lyon-ului, podgoriile ocupă o serie aproape continuă de reliefuri rectilinii. Este vorba despre marginea occidentală a fosei din Bresse, importantă structură tectonică scufundată în timpul ridicării alpine. Substraturile sunt, în principal, de natură sedimentară, calcaroase sau marnoase, datând în general din Jurasic, dar și, local, din Triasic. Local, în principal în Saône-et-Loire, formațiuni cu bază metamorfică și de granit din era primară, generând soluri acide, sunt cultivate cu viță-de-vie. Deși reliefurile din extremitatea regiunii sunt pe alocuri ridicate (650 de metri în Côte-d’Or, 1 000 de metri în „Beaujolais”), plantarea viței-de-vie se limitează la altitudini cuprinse între 250 și 400 de metri. Fiecare podgorie este caracterizată de peisaje, o geologie și un stil morfologic proprii:

—	văi mari care se prind în colț în platourile calcaroase ale Bazinului Parizian;

—	o bandă subțire continuă situată la limita dintre câmpie și platou pentru „la Côte”;

—	o serie de reliefuri paralele, alungite pe o axă nord-sud, denumite „chaînons”, în „Mâconnais”.

Regiunea „Bourgogne viticole” este scăldată într-un climat oceanic mai curând răcoros. Acest climat este caracterizat de un regim pluviometric moderat și regulat, fără secetă pronunțată în timpul verii. Temperaturile sunt dovada acestui climat răcoros, cu o medie anuală de 11 °C.

Bine marcat în departamentul Yonne, acest climat este puțin atenuat, în sud-estul zonei geografice, de rolul de ecran jucat de relieful munților Morvan și Charolais, care generează un efect de foehn concretizat printr-o umiditate mai scăzută și o temperatură mai ridicată decât valorile de referință la nivel regional.

Partea orientală a zonei geografice este atinsă de influențe continentale care se exprimă prin temperaturi relativ scăzute în timpul iernii, perioade de îngheț care pot fi lungi și intense, dar și sfârșituri de vară uneori foarte secetoase și însorite.

Influențele meridionale, perceptibile mai ales în partea de sud a zonei geografice, pot, temporar, să genereze temperaturi estivale ridicate și deplasări de fronturi atmosferice marine calde, responsabile de apariția furtunilor de vară.

Parcelele delimitate pentru recoltarea strugurilor corespund ansamblului sectoarelor recunoscute în mod tradițional pentru capacitatea acestora de a susține viticultura. Acestea ocupă astfel, în mod preferențial, coastele cu o bună expunere ale principalelor reliefuri, precum piemonturile, platourile răcoroase și pantele orientate spre nord și vest, toate asigurând o drenare optimă și o bună capacitate de încălzire a solului.

Factori umani care își aduc contribuția la legătură

Cultura viței-de-vie este atestată din perioada galo-romană.

În Evul Mediu, podgoriile din „Bourgogne” dobândiseră deja o importanță economică și erau cunoscute dincolo de frontiere.

Rolul structurilor ecleziastice (mănăstiri, episcopii) și al nobililor în construirea notorietății vinurilor de „Bourgogne” este bine cunoscut. Cluny, Cîteaux, Pontigny, capitulul (corpul de canonici) de la Langres, ducii de Bourgogne au contribuit, fiecare în modul său, la construirea unei podgorii de prestigiu și la strălucirea acestor vinuri.

În secolul al XVIII-lea, dezvoltarea importantă a comerțului cu vin a generat o nouă putere economică. Vinurile de „Bourgogne” sunt comercializate pe scară largă către nordul Franței și al Europei, chiar către alte continente.

Cu toate acestea, regiunea viticolă „Bourgogne” se individualizează în mod clar în cursul secolului al XIX-lea. Decupajele administrative vechi (provincii) sau recente (departamente) se combină cu dimensiunea economică, centrele urbane precum Auxerre, Dijon, Beaune, Chalon-sur-Saône sau Mâcon asigurând difuzarea vinurilor din regiune. Nordul podgoriei „Beaujolais” se identifică în aceeași perioadă cu vinurile de Mâcon. „Tonnerrois” și „Châtillonnais”, aflate în vecinătatea regiunii Champagne, se întorc și ele către Bourgogne.

La începutul secolului al XIX-lea, producătorii din regiunea Bourgogne se interesează de producerea vinurilor spumante conform tehnicilor puse la punct în Champagne, mai exact în Rully, în Saône-et-Loire, începând din 1820 în Nuits-Saint-Georges, apoi, în 1840, în Chablis. Noul produs are succes, în special în rândul clienților din Anglia și Statele Unite, iar metoda se răspândește rapid. Vinuri spumante sunt produse în inima celor mai frumoase teritorii precum la „Clos Vougeot”, „Chambertin”, „Chablis”.

Producătorii de vinuri spumante se regrupează în cadrul unui sindicat începând din 1939 și obțin, în 1943, recunoașterea denumirii de origine protejate „Bourgogne mousseux”.

Decretul rezervă această denumire de origine protejată vinurilor albe, roșii și rosé produse prin fermentare secundară în sticlă. Începând din anii 1960, producătorii din Bourgogne își doresc să oficializeze și să-și protejeze producția de vinuri spumante de calitate înaltă și stabilesc reguli riguroase privind recoltarea și producția care conduc la recunoașterea denumirii de origine protejată „Crémant de Bourgogne”, printr-un decret din 1975, pentru vinuri albe sau rosé.

Soiurile de viță-de-vie reunesc toate soiurile din Bourgogne, chiar dacă soiurile Chardonnay B și Pinot Noir N sunt net privilegiate. Divizarea geografică a podgoriei este însoțită de câteva diferențe în ceea ce privește metoda de producție. Astfel, fiecare regiune mică, moștenind străvechi cunoștințe de specialitate, a păstrat practici locale în ceea ce privește conducerea viței-de-vie, astfel cum stau mărturie operațiunile de curbare în stil Mâconnais sau tăierea numită „Chablis” în Yonne.

Podgoria produsului cu denumire de origine protejată „Crémant de Bourgogne” se întindea pe aproape 2 000 de hectare în 2011, cu o producție anuală de aproape 125 000 de hectolitri, ceea ce reprezintă aproape 15 milioane de sticle.

Interacțiuni cauzale

„Bourgogne” este o podgorie septentrională unde vița-de-vie este supusă unor puternice constrângeri de natură climatică. Plantarea se limitează, din acest motiv, la situațiile cele mai favorabile, care beneficiază de un mezoclimat mai cald și uscat decât climatul regional și de soluri permeabile, capabile să evacueze excesele de apă, beneficiind în același timp de o bună fertilitate și de o încălzire rapidă.

Ca urmare, podgoria este concentrată pe reliefurile principale, cel mai adesea de natură calcaroasă, de altitudine moderată.

Caracterul răcoros al climatului din zona geografică este în mod deosebit favorabil producției de vinuri spumante. Atât solurile, cât și expunerile se combină pe aceste terenuri care, asigurând concomitent o bună maturizare a strugurilor, conservă aciditatea necesară calității vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată „Crémant de Bourgogne”.

O gamă de soiuri de viță-de-vie puțin diversificată și autohtonă, adaptată în mod deosebit la condițiile locale în ceea ce privește solul și climatul, contribuie la exprimarea unei palete de vinuri albe și rosé care au în comun caracterul acid și fructat al vinurilor septentrionale, asigurându-le o eleganță de necontestat.

Producătorii, doritori să producă un vin de înaltă ținută, și-au impus norme riguroase pentru a păstra cât mai bine calitatea materiei prime și pentru a oferi astfel vinuri ireproșabile. Recoltarea este tratată cu cea mai mare grijă posibilă în vederea evitării oxidării sucurilor între recoltare și tescuire. Folosirea de struguri întregi, eliminarea sucurilor produse în timpul transportului, manipulări atente, o tescuire realizată într-un mediu îngrijit, cu un material adaptat, conform unor norme care stabilesc un raport precis între greutatea recoltei folosite și volumul musturilor extrase garantează calitatea și claritatea sucurilor astfel obținute, asigură o extracție ușoară, conservând subtilitatea aromelor și permit oferirea de vinuri cu o culoare clară și strălucitoare.

Competenți ca urmare a experienței dobândite timp de mai bine de un secol, producătorii de vinuri spumante posedă cunoștințe perfect stăpânite care se reflectă în compoziția producțiilor lor de vin. Pentru a asigura o expresie aromatică optimă, amestecul privilegiază soiurile cele mai fine (Pinot Noir N, Pinot Gris G, Chardonnay B). O perioadă de maturare lungă, cu o punere pe piață pentru consumatori după o perioadă de cel puțin 12 luni începând de la data trasului în sticle, permite vinului să-și dezvolte caracteristicile aromatice, complexitatea și finețea.

„Crémant de Bourgogne” apare ca o componentă esențială a producției viticole din Bourgogne. În 2011, 30 % din producție era comercializată pe toate continentele.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în aria delimitată

Descrierea condiției:

(a)	Toate operațiunile de la producție, de la recoltarea strugurilor până la degorjare, sunt realizate în zona geografică.

(b)	Ambalarea vinurilor se realizează în zona geografică ținându-se cont de procesul de producție prin fermentare secundară în sticlă.

(c)	Trasul în sticle din sticlă, în care are loc etapa de obținere a spumei, se realizează începând cu data de 1 decembrie a anului de recoltă.

(d)	Vinurile sunt puse pe piață pentru consumatori după o perioadă de maturare de cel puțin 12 luni de la data trasului vinului în sticle.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Toate indicațiile facultative a căror utilizare, în virtutea dispozițiilor Uniunii, poate fi reglementată de statele membre, sunt înscrise pe etichete cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, dublul dimensiunii caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-883c2bee-8878-47f3-868b-dbbb71ff41f3

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.7.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/26

(2019/C 248/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Médoc”

Numărul de referință: PDO-FR-A0730-AM03

Data comunicării: 10.4.2019

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Aria geografică – modificare la nivelul redactării

Descriere și motive

La punctul 1 din secțiunea IV a capitolului I din caietul de sarcini, se elimină comunele Cantenac și Margaux și se adaugă comuna Margaux-Cantenac.

Este vorba despre o modificare la nivelul redactării, în urma fuzionării comunelor respective. Aria de producție a DOP „Médoc” rămâne neschimbată.

Punctul 2.6 din documentul unic se modifică în consecință.

2. Aria parcelată delimitată

Descriere și motive

Punctul 2 din secțiunea IV a capitolului I din caietul de sarcini se modifică în vederea actualizării datelor de aprobare a delimitării parcelelor.

După cuvintele „9 aprilie 2008” se adaugă cuvintele „din 28 septembrie 2011, 26 iunie 2013, 11 septembrie 2014, 9 iunie 2015, 8 iunie 2016, 23 noiembrie 2016 și 15 februarie 2018 și a comisiei sale permanente din 25 martie 2014”.

Datele 9 noiembrie 1960, 13 mai 1970 și 6 noiembrie 1997 se elimină.

Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul ariei geografice de producție, a parcelelor propice pentru obținerea respectivului produs cu denumire de origine protejată.

În paralel cu această modificare, este introdusă o măsură tranzitorie la punctul 1 din secțiunea XI a capitolului 1 din caietul de sarcini: parcelele excluse din aria parcelată delimitată, enumerate în anexa III a caietului de sarcini, beneficiază în continuare pentru recolta obținută de pe acestea de dreptul de utilizare a denumirii de origine protejată până la smulgerea viței-de-vie și cel mai târziu până la 31 decembrie 2024.

Aceste modificări nu afectează documentul unic.

3. Zona situată în imediata vecinătate – modificare la nivelul redactării

Descriere și motive

Descrierea zonei situate în imediata vecinătate se modifică, în urma fuzionării unor comune, fără efect asupra zonei situate în imediata vecinătate, ale cărei delimitări rămân neschimbate.

La litera (b) de la punctul 3 din secțiunea IV a capitolului I din caietul de sarcini, se elimină comunele Aubie-et-Espessas, Castets-en-Dorthe, Castillon-de-Castets, Civrac-de-Dordogne, Saint-Antoine, Salignac.

Se aduagă comunele Val de Virvée, Castets et Castillon și Civrac-sur-Dordogne.

Comunele Aubie-et-Espessas, Saint-Antoine, Salignac au fuzionat și au devenit comuna Val de Virvée.

Comunele Castets-en-Dorthe și Castillon-de-Castets au fuzionat și au devenit comuna Castets et Castillon.

Comuna Civrac-de-Dordogne s-a modificat în Civrac-sur-Dordogne.

Punctul 2.9 din documentul unic se modifică în consecință.

4. Legătura cu locul de origine

Descriere și motive

La al treilea paragraf de la litera (a) a punctului 1 din secțiunea X a capitolului I din caietul de sarcini, numărul comunelor din aria geografică este modificat, de la 52 la 51 de comune, în urma fuzionării comunelor Cantenac și Margaux.

Punctul 2.8 din documentul unic se actualizează în consecință.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Médoc

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Este vorba despre vinuri roșii liniștite care prezintă o capacitate excelentă de învechire. Acestea sunt vinuri tanice, cu o culoare intensă și structurate în principal pornind de la Cabernet Sauvignon N (soi tradițional) asociat cu Merlot N, într-o mai mică măsură cu Cabernet Franc N și cu Petit Verdot N, sau mai rar cu Cot N sau cu Carmenère N. Soiul Cabernet Sauvignon N conferă vinurilor note condimentate. Soiul Merlot N aduce vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Structura și complexitatea sunt consolidate prin amestecul cu Cabernet Franc N sau cu Petit Verdot N, acesta din urmă aducând, de asemenea, prospețime.

După îmbogățire, acestea nu depășesc o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 13 %.

Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 11 %.

Orice lot de vin comercializat (în vrac) sau ambalat prezintă:

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 g/l;

—	un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,2 g/l.

Vinurile comercializate în vrac sau ambalate înainte de data de 1 octombrie a anului următor celui de producție a recoltei au un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 12,25 meq/l. După această dată, vinurile prezintă un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 16,33 meq/l.

Orice lot de vin comercalizat în vrac prezintă o cantitate de dioxid de sulf mai mică sau egală cu 140 de miligrame pe litru.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)	13
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	16,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice esențiale

Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Tehnicile substractive de îmbogățire sunt autorizate în limita unui nivel de tărie de 15 %. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

Conducerea viței-de-vie

Practică de cultivare

Densitate: Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2 metri, iar spațiul dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mic de 0,80 metri.

Reguli de tăiere: Tăierea este obligatorie. Aceasta se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorentz). Vița-de-vie este tăiată recurgându-se la următoarele tehnici: - tăierea la două corzi, tăierea Guyot dublă sau tăierea medocană, cu cel mult 5 ochi pe coardă; - tăierea Guyot simplă și tăierea Guyot mixtă, cu cel mult 7 ochi pe butuc; - tăierea scurtă, în evantai cu 4 brațe sau cu două corzi, cu cel mult 12 ochi pe butuc.

(b) Randamentul maxim

65 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Recoltarea strugurilor, vinificarea, producerea și maturarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde: Arcins, Arsac, Avensan, Bégadan, Blaignan, Blanquefort, Castelnau-de-Médoc, Cissac-Médoc, Civrac-en-Médoc, Couquèques, Cussac-Fort-Médoc, Gaillan-en-Médoc, Grayan-et-l’Hôpital, Jau-Dignac-et-Loirac, Labarde, Lamarque, Lesparre-Médoc, Listrac-Médoc, Ludon-Médoc, Macau, Margaux-Cantenac, Moulis-en-Médoc, Naujac-sur-Mer, Ordonnac, Parempuyre, Pauillac, Le Pian-Médoc, Prignac-en-Médoc, Queyrac, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Estèphe, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Sauveur, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Yzans-de-Médoc, Sainte-Hélène, Salaunes, Soulac-sur-Mer, Soussans, Le Taillan-Médoc, Talais, Valeyrac, Vendays-Montalivet, Vensac, Le Verdon-sur-Mer și Vertheuil.

7. Soiurile principale de viță-de-vie

Petit Verdot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Zona geografică a produsului cu denumire de origine protejată „Médoc” este situată în departamentul Gironde pe malul stâng al fluviului Garonne, apoi al estuarului Gironde la nordul regiunii Bordeaux. Această parte viticolă a peninsulei Médoc se întinde pe aproape 80 de kilometri de la nord la sud și pe abia puțin peste 10 kilometri de la est la vest, pe teritoriul unui număr de 51 de comune.

Perimetrul fluvial al regiunii Médoc se individualizează printr-un caracter moderat al fluctuațiilor sezoniere și printr-un regim de precipitații foarte moderat pentru un climat atlantic. Deși poziția septentrională a zonei geografice determină o climă mai puțin caldă decât în sudul peninsulei, precipitațiile pe care le primește aceasta sunt mai puține. Acești factori climatici favorabili viticulturii se datorează efectului termic regulator generat de prezența Oceanului Atlantic la vest și a estuarului Gironde la est. Climatul oceanic, însoțit în unii ani de câteva episoade ploioase de toamnă sau, dimpotrivă, de un sfârșit de vară cald și foarte însorit, stă la originea unui efect marcat al anului de recoltă.

Peisajele viticole care rezultă sunt caracterizate de un relief puțin marcat (cu o altitudine cuprinsă între 3 și 50 de metri), limitat la la vest de pădure, iar la est de estuarul Gironde. De la sud la nord, se succed crupele plantațiilor viticole delimitate de „jalles” (cursuri de apă) și de sectoare mai mlăștinoase nonviticole.

Punerea în valoare a specificității terenurilor agricole din regiunea Médoc, renumită la nivel mondial, a fost asigurată de generații de viticultori. De-a lungul istoriei, cunoașterea aprofundată a solurilor de către viticultori și căutarea optimizării calităților acestora prin stăpânirea tehnicilor de drenare a permis dezvoltarea celor mai adecvate practici de cultivare pentru producerea de vinuri roșii destinate învechirii. Progresele sanitare și mecanizarea viticulturii nu au schimbat dorința viticultorilor de a păstra practicile viticole conforme obiectivului de a produce vinuri roșii cu specificul recunoscut.

În prezent, în regiunea Médoc, sortimentele viticole plantate se axează în principal pe soiul Cabernet Sauvignon N, soi de predilecție pentru solurile pietroase, pe soiul Merlot N, dorit pentru caracterul său fructat, pe soiul Cabernet Franc N pe solurile predominant calcaroase, precum și pe soiul Petit Verdot N pe solurile calde și filtrante. Această diversitate a soiurilor de viță-de-vie și a solurilor pe care se obține produsul de origine protejată „Médoc” impune o conducere selectivă a podgoriei.

Modul de conducere selectiv permite obținerea unor struguri foarte copți și sănătoși, ale căror randamente sunt foarte bine controlate. Astfel sunt posibile macerări pentru obținerea vinurilor concentrate dorite. În consecință, o maturare de cel puțin șase luni este indispensabilă pentru a le face mai suple.

Vinurile sunt tanice, cu o culoare intensă, structurate în principal plecând de la Cabernet Sauvignon N asociat cu Merlot N și, într-o mai mică măsură, cu Cabernet Franc N și cu Petit Verdot N, sau mai rar cu Cot N și cu Carmenère N. Soiul Cabernet Sauvignon N este soiul tradițional și acesta conferă vinurilor „Médoc” note condimentate. În amestec cu soiul Merlot N, acesta din urmă aduce vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Atunci când predomină, Merlot N permite obținerea mai rapidă a aromelor evolutive dorite. Structura și complexitatea sunt consolidate prin amestecul cu Cabernet Franc N sau cu Petit Verdot N, acesta din urmă aducând, de asemenea, prospețime.

Vinurile prezintă aptitudini excelente în ceea ce privește învechirea.

Moștenitor al unei lungi istorii de punere în valoare, acest teritoriu viticol, traversat de Drumul Vinului, este presărat de „castele” viticole, vaste domenii cu un patrimoniu arhitectural variat, care sunt asociate cu exploatații familiale foarte mici ale căror activități de vinificare, comercializare și promovare sunt consolidate de diferitele cooperative viticole.

Notorietatea vinurilor acestei denumiri de origine protejate este veche și întemeiată pe noțiunea de „castel”. Prin căsătoria dintre Aliénor, ducesă de Aquitania și Henri Plantagenet, viitor rege al Angliei, în 1152, dezvoltarea schimburilor comerciale cu Anglia a jucat un rol major în notorietatea vinurilor „Médoc” în străinătate.

În 1647, atunci când „Jurade de Bordeaux” (consiliul municipal) emite primul clasament al vinurilor din regiunea Guyenne, vinurile din parohiile din „Médoc” își aveau deja un renume consacrat. Sub domnia regelui Ludovic al XV-lea, acest clasament este detaliat pe regiuni, fiind împărțit mai întâi pe parohii, apoi pe „crus” (plaiuri viticole). Aceste clasamente diferite au culminat în 1855 cu Clasamentul vinurilor de Bordeaux care a consacrat vinurile „Médoc” în rândul celor din Gironde. Pe lângă acesta, în 1932 este publicat clasamentul „Crus Bourgeois du Médoc”.

Rangul dobândit de vinurile din „Médoc” de-a lungul ultimelor patru secole se datorează calității și specificității vinurilor sale, proprii fiecărei perioade, indiferent dacă gusturile se schimbă sau de evoluția canoanelor viticole ale timpului. Corpolența și culoarea vinurilor cu denumirea de origine protejată „Médoc”, potențialul acestora de a dezvolta un buchet, asocierea dintre tanin și fruct grație amestecului, le individualizează atât în rândul vinurilor de „Bordeaux”, cât și în rândul vinurilor franțuzești.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în aria geografică delimitată

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru producerea și maturarea vinurilor, este formată din teritoriul aferent următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza Codului Geografic Oficial din data de 19 iunie 2017: Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Arbis, Les Artigues-de-Lussac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychacet-Caillau, Bieujac, Les Billaux, Birac, Blaignac, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Le Bouscat, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, La Brède, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Cantois, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Les Eglisottes-et-Chalaures, Escoussans, Espiet, Les Esseintes, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Le Fieu, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Le Haillan, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jugazan, Juillac, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamothe-Landerron, La Lande-de-Fronsac, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Léogeats, Léognan, Lestiac-sur-Garonne, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Madirac, Maransin, Marcenais, Marcillac, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulon, Mourens, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Le Nizan, Noaillac, Noaillan, Omet, Paillet, Les Peintures, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Le Pian-sur-Garonne, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Portets, Le Pout, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Le Puy, Puybarban, Puynormand, Quinsac, Rauzan, Reignac, La Réole, Rimons, Riocaud, Rions, La Rivière, Roaillan, Romagne, Roquebrune, La Roquille, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Blaye, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Côme, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Etienne-de-Lisse, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Sainte-Colombe, Sainte-Croix-du-Mont, Sainte-Eulalie, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Sainte-Radegonde, Sainte-Terre, Sallebœuf, Les Salles-de-Castillon, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, La Sauve, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulignac, Soussac, Tabanac, Taillecavat, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Le Tourne, Tresses, Uzeste, Val de Virvée, Vayres, Vérac, Verdelais, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac și Yvrac.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Eticheta poate preciza unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux – Médoc” sau „Grand Vin de Bordeaux – Médoc”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această denumire nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-c0c6b3dd-b9e7-4b9d-a605-dc6ef93f4e88

(1) Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea (JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.7.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/32

(2019/C 248/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Pineau des Charentes”

Număr de referință: PDO-FR-A0489-AM01

Data comunicării: 10.5.2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Descriere și motive

La capitolul I secțiunea II, formularea „care, ca urmare a vârstei și a condițiilor deosebite de învechire stabilite în prezentul caiet de sarcini, prezintă un profil aromatic de tip «oxidativ» intens, complex și caracteristic coniacurilor vechi” se înlocuiește cu formularea „care corespund condițiilor de producție stabilite pentru aceste mențiuni în prezentul caiet de sarcini”. Această modificare permite simplificarea redactării.

Această modificare nu afectează documentul unic.

2. Tipuri de produse

Descriere și motive

La capitolul I secțiunea III, formularea „vinurilor licoroase albe și vinurilor licoroase roze sau roșii.” se înlocuiește cu „vinurilor licoroase albe, roze și roșii.” Formularea precedentă sugera faptul că nu există decât două categorii de produse, în timp ce fiecare culoare reprezintă o categorie de produs.

Această modificare nu afectează documentul unic.

3. Identificare parcelară

Descriere și motive

La capitolul I secțiunea IV:

—

La punctul 2 litera (b), cuvintele „la serviciile Institutului național pentru origine și calitate (denumit în continuare «INAO») înainte de data de 1 iulie a anului care precede anul primei declarări a recoltei.” se înlocuiesc cu „cel târziu la data de 10 decembrie a anului care precede anul primei declarări a recoltei, la organismul de protecție și de gestionare, pentru a fi transmise către serviciile Institutului național pentru origine și calitate (denumit în continuare INAO)”.

—

La punctul 2 litera (b), paragrafele: „Orice parcelă al cărei must nu este revendicat pentru producerea vinului cu denumirea de origine controlată «Pineau des Charentes» timp de cinci ani consecutivi este eliminată din lista parcelelor identificate de comitetul național competent al INAO.

Decizia motivată de eliminare sau de respingere a unor parcele identificate, luată de comitetul național competent al INAO, este notificată persoanelor interesate, care dispun de un interval de o lună începând cu data primirii notificării pentru a prezenta eventuale observații serviciilor INAO.

Aceste reclamații fac obiectul unei noi examinări de către comitetul național competent al INAO după obținerea avizului comisiei de experți.” sunt eliminate.

S-a efectuat această modificare deoarece respectiva dispoziție nu mai corespundea identificării parcelare definite ca un instrument de delimitare geografică. Modalitățile de eliminare a parcelelor după 5 ani fără revendicare sunt redefinite prin intermediul alocării parcelelor, a cărei gestionare va fi asigurată de organismul de protecție și de gestionare (ODG).

Această modificare nu afectează documentul unic.

4. Soiuri de viță-de-vie

Descriere și motive

La capitolul I secțiunea V:

—	cuvintele „sau Gros Meslier B” sunt adăugate după „Meslier Saint-François B”;

—	cuvintele „Trousseau Gris G (sau Chauché Gris G)” sunt adăugate după „Sémillon B”;

—	propoziția „Soiul Trousseau Gris G (sau Chauché Gris G) nu poate reprezenta mai mult de 10 % din soiurile destinate obținerii de vin „Pineau des Charentes”. este adăugată;

—	cuvântul „sau” între roze și roșii se înlocuiește cu cuvântul „și”;

—	cuvintele „Cot N (sau” sunt adăugate înainte de Malbec N.

Aceasta corespunde adăugării unor sinonime pentru soiurile Meslier de Saint François B și Malbec B.

Se introduce, de asemenea, posibilitatea de a planta soiul Trousseau Gris G (sau Chauché Gris G), care este un soi vechi, cultivat în trecut în podgorie. Această posibilitate este însoțită de o limitare la 10 % a soiului respectiv pentru a limita riscurile de modificare a caracteristicilor tipice.

Această modificare nu afectează documentul unic.

5. Randament

Descriere și motive

—	Punctul 1 din secțiunea VIII se înlocuiește cu următoarele dispoziții: „Randamentul menționat la articolul D. 645-7 din Codul rural și al pescuitului maritim este fixat la 68 de hectolitri de must pe hectar.”

—

Punctul 2 din secțiunea VIII se înlocuiește cu următoarele dispoziții:

„2. Randament maxim

În conformitate cu articolul D. 645-7 din Codul rural și al pescuitului maritim, randamentul maxim pentru vinul licoros este fixat la 45 de hectolitri pe hectar, iar randamentul maxim pentru must este fixat la 85 de hectolitri pe hectar.”

—

Se introduce un punct 3 la secțiunea VIII, cu dispozițiile următoare:

„3. Intrarea în producție a vițelor-de-vie tinere

Nu pot beneficia de denumirea de origine controlată «Pineau des Charentes» vinurile licoroase al căror must provine:

—	de la parcele de viță-de-vie tânără decât începând din al doilea an după cel în cursul căruia s-a realizat plantarea, înainte de 31 iulie;

—	de la parcelele de viță-de-vie care au fost supuse unei altoiri in situ sau unei supraaltoiri, decât cel mai devreme în primul an după anul în cursul căruia s-a realizat altoirea sau supraaltoirea, înainte de 31 iulie și imediat ce parcelele nu mai conțin decât soiuri admise pentru denumire.”

Aceste modificări corespund adăugării unui randament pentru must de 68 de hectolitri pe hectar. Randamentul maxim pentru vinul licoros crește de la 42 la 45 de hectolitri pe hectar. Determinarea unui randament maxim pentru Cognac (16 hl AP/ha) a făcut necesară creșterea randamentului maxim pentru „Pineau de Charentes”.

Eliminarea sintagmei „de la parcelele de viță-de-vie tânără decât începând din primul an după cel în cursul căruia s-a realizat altoirea in situ înainte de 31 iulie;” corespunde integrării acesteia în paragraful următor.

Documentul unic este modificat în consecință la punctul 5.

6. Producerea

Descriere și motive

La capitolul I secțiunea IX:

—	la punctul 2 litera (a), cuvintele „în momentul mutajului” sunt eliminate, deoarece formularea era redundantă.

La punctul 3:

—	litera (b) „Vinurile licoroase roze sunt supuse unei maturări de minimum opt luni, din care cel puțin șase luni în recipiente din lemn de stejar.” este adăugată. Acest lucru permite distingerea vinurilor „Pineau des Charentes” roze și roșii, care nu sunt produse după aceleași reguli.

Aceasta conduce la o modificare a numerotării literelor (b), (c), (d) și (e), care devin (c), (d), (e) și, respectiv, (f).

—	la litera (e), numărul 5 se înlocuiește cu 7. Aceasta corespunde creșterii numărului de ani de învechire pentru mențiunea „vieux” (vechi), în scopul de a avea un produs de calitate mai bună;

—	la litera (f), numărul 10 se înlocuiește cu 12. Aceasta corespunde creșterii numărului de ani de învechire pentru mențiunea „très vieux” (foarte vechi), în scopul de a avea un produs de calitate mai bună.

La punctul 5.

—	la litera (a), cuvintele „și roze” sunt eliminate;

—	la litera (a) este introdus un rând: „Vinuri licoroase roze La sfârșitul perioadei de maturare, începând cu data de 1 iunie a anului care urmează anului de recoltare.”

—	la litera (a), numărul „5” se înlocuiește cu „7”;

—	la litera (a), numărul „10” se înlocuiește cu „12”;

—

la litera (b), cuvintele „data de 1 octombrie a anului care urmează anului producerii acestuia.” se înlocuiesc cu:

„și cel mai devreme:

Vinuri licoroase roze, la data de 1 iunie a anului care urmează anului producerii.

Vinuri licoroase roșii, la data de 1 octombrie a anului care urmează anului producerii.

Vinuri licoroase albe, la data de 1 aprilie a celui de-al doilea an care urmează anului producerii.”;

—	la litera (c), cuvintele „o capsulă de garanție” și „aplicat în cel puțin două exemplare” sunt eliminate;

—

la litera (c) se introduce paragraful următor:

„Pentru recipientele de 0,50 litri și mai mult, timbrul este aplicat în cel puțin două exemplare, fiecare respectând un diametru minim de 20 mm. Pentru recipientele de mai puțin de 0,50 litri, timbrul este aplicat în cel puțin un exemplar, vizibil și lizibil.”

Aceste modificări corespund distincției dintre vinurile licoroase roze și vinurile licoroase roșii, modificării privind învechirea pentru mențiunile „vieux” (vechi) și „très vieux” (foarte vechi), înlocuirii capsulei de garanție cu un timbru de garanție.

Documentul unic este modificat în consecință.

7. Legătura cu aria geografică

Descriere și motive

La secțiunea X:

—	la punctul 2;

—	în primul paragraf, cuvintele „poate fi” se înlocuiesc cu „este”;

—	în primul paragraf, cuvântul „și” se înlocuiește cu „denumirea poate”;

—	în primul paragraf, cuvintele „sau «extra vieux» (extra vechi)” sunt introduse după „«très vieux» (foarte vechi)”;

—	în primul paragraf, cuvintele „minimum 5 și, respectiv, 10 ani” se înlocuiesc cu „a se vedea capitolul I, secțiunea IX, punctul 3”;

—	în primul paragraf, propoziția „Acesta se consumă, în principal, ca aperitiv.” este eliminată;

—	în al doilea paragraf, se introduce propoziția: „«Pineau des Charentes» se consumă, în principal, ca aperitiv.”;

—	în al treilea paragraf, se introduce cuvântul „pal” după cuvântul „auriu”;

al patrulea paragraf se înlocuiește cu dispozițiile următoare:

„«Pineau des Charentes» roșu, cu o culoare intensă, prezintă deseori arome intense de fructe roșii și fructe negre proaspăt culese, însoțite de note de condimente dulci.

În ceea ce privește «Pineau des Charentes» roze, acesta are un aspect pal și prezintă deseori arome de bace roșii, de fructe de pădure.”;

—	în al cincilea paragraf, cuvintele „și fructe cu coajă lemnoasă uscate (nuci, migdale coapte),” se introduc după „fructe uscate”;

—	în al cincilea paragraf, cuvintele „Cognac vechi” se înlocuiesc cu „distilate vechi cu denumirea de origine controlată «Cognac».”;

al șaselea paragraf se înlocuiește cu următoarele dispoziții:

„«Pineau des Charentes» roșu și roze care beneficiază de mențiunile «vieux» (vechi) sau «très vieux» (foarte vechi) au culoare cărămizie. Aceste vinuri sunt foarte elegante și prezintă deseori note de ciocolată sau de fructe în distilat care evoluează, de asemenea, spre arome oxidative caracteristice distilatelor vechi cu denumirea de origine controlată «Cognac».”

Aceste modificări constituie modificări de redactare.

Documentul unic este modificat în consecință.

8. Măsură tranzitorie

Descriere și motive

Măsura privind pragul aferent butucilor care lipsesc este eliminată, deoarece este caducă.

Se adaugă un punct:

„2. Maturare

Vinurile licoroase care au fost supuse unei maturări de minimum 5 ani în recipient din lemn vor putea revendica mențiunea «vieux» (vechi) până la 1 octombrie 2023. Vinurile licoroase care au fost supuse unei maturări de minimum 10 ani în recipient din lemn vor putea revendica mențiunea «très vieux» (foarte vechi) sau «extra vieux» (extra vechi) până la 1 octombrie 2023.”

Această modificare este o măsură tranzitorie care are scopul de a însoți modificarea perioadelor de învechire pentru mențiunile „vieux” (vechi) și „très vieux” (foarte vechi).

Această modificare nu afectează documentul unic.

Reguli de prezentare

La secțiunea XII punctul 9, se introduc următoarele paragrafe:

„Indicarea unei mențiuni privind vârsta este autorizată pentru vinurile «Pineau des Charentes» a căror durată de învechire în recipiente din lemn este de trei ani încheiați. Vârsta indicată nu poate depăși durata de învechire în recipient din lemn a produsului avut în vedere. În cazul unui amestec, durata reținută este cea a lotului cu durata cea mai scurtă de învechire în recipient din lemn.

Dispozițiile referitoare la indicarea unei mențiuni privind vârsta se aplică începând cu 1 aprilie 2020.”

Această modificare permite indicarea vârstei vinurilor „Pineau des Charentes” numai după o anumită perioadă de învechire, pentru a oferi consumatorului informații cât mai complete.

Această modificare nu afectează documentul unic.

9. Alocarea parcelelor

Descriere și motive

La capitolul II secțiunea I din caietul de sarcini al denumirii de origine controlate „Pineau des Charentes”:

—

secțiunea I se înlocuiește cu următoarele dispoziții:

„I. Obligații de declarare

1. Declarația de alocare a bazinului

Declarația de alocare a bazinului se depune înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, pentru recolta din anul următor, la federația interprofesională din bazinul Charentes-Cognac (Fédération des interprofessions du Bassin Charentes-Cognac), care transmite informațiile relevante organismului de protecție și de gestionare și organismului de control.

Această declarație indică suprafața maximă care va fi recoltată pentru producerea mustului.

2. Declarația de alocare a parcelelor

Începând cu recolta 2019, vinurile licoroase sunt produse din must care provine de pe parcele identificate și care au făcut obiectul unei declarații de alocare a parcelelor.

Declarația de alocare a parcelelor se depune cel târziu până la data de 10 decembrie a fiecărui an, pentru recolta din anul următor, la organismul de protecție și de gestionare.

Această declarație indică, pentru fiecare parcelă:

referința cadastrală: comuna, secțiunea, numărul;

soiul;

suprafața plantată în producție;

numele operatorului.

3. Declarația de producție

După ultimul mutaj, se întocmește o declarație de producție, care rezumă:

cantitățile totale de must utilizate;

cantitățile totale de distilat de Cognac utilizate;

cantitățile totale de vinuri licoroase produse pe culori;

referințele parcelelor și suprafețele de pe care s-au recoltat strugurii destinați producției de must.

Această declarație este întocmită în conformitate cu registrul de producție.

Această declarație este adresată, înaintea datei de 10 decembrie a anului recoltării, către serviciile locale ale DGDDI.

Un exemplar din această declarație se transmite organismului de protecție și de gestionare, precum și serviciilor INAO.

4. Declarația de revendicare

În scopul de a revendica pentru vinurile sale licoroase denumirea de origine controlată «Pineau des Charentes», eventual completată cu mențiunile «vieux» (vechi), «très vieux» (foarte vechi) [sau echivalentul «extra vieux» (extra vechi)], orice operator adresează organismului de protecție și de gestionare o declarație de revendicare cu minimum 30 de zile înainte de punerea în circulație și/sau comercializarea lotului.

Declarația precizează, în special:

numele sau denumirea societății operatorului;

adresa operatorului;

volumul revendicat, pe culori, completat eventual cu una dintre mențiunile precizate anterior;

modalitățile de stocare: locul, tipul de recipient, identificarea în cramă (număr, conținut).

5. Declarația de declasare

Orice operator care efectuează o declasare a unor loturi care beneficiază de denumirea de origine controlată «Pineau des Charentes», în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, va trebui să declare acest lucru la organismul de protecție și de gestionare, cel târziu până la data de 10 a lunii care urmează declasării.”

Această modificare corespunde unei noi proceduri pentru declarația de alocare.

Această modificare nu afectează documentul unic.

10. Principalele puncte care trebuie controlate

Descriere și motive

Capitolul III din caietul de sarcini al denumirii de origine controlate „Pineau des Charentes” se modifică după cum urmează:

1. Secțiunea I:

—	la D, cuvintele „și a aplicării capsulei de garanție sau a timbrului de garanție.” sunt eliminate.

2. Secțiunea II:

—	numărul „45011” se înlocuiește cu „NF EN ISO/CEI 17065”.

Această modificare nu afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Pineau des Charentes

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin licoros

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile în cauză sunt vinuri licoroase albe, roșii și roze, obținute prin mutaj al fermentării strugurilor cu distilat având denumirea de origine „Cognac” învechit (distilat obținut printr-o campanie de distilare anterioară), provenit din aceeași exploatație. Vinul poate fi completat cu denumirile „vieux” (vechi) sau „très vieux” (foarte vechi), în funcție de durata de învechire în recipient din lemn de stejar (minimum 7 ani și, respectiv, 12 ani). Acesta este consumat, în principal, ca aperitiv.

La degustare, vinul „Pineau des Charentes” exprimă prospețimea și rotunjimea mustului din struguri proaspeți. „Cognacul” care contribuie la corpolența și la echilibrul general al produsului este catifelat, datorită maturării prelungite în recipient din lemn.

„Pineau des Charentes” alb are o culoare care variază de la galben pai la auriu și prezintă deseori arome intense fructate (fructe proaspete sau fructe confiate) și florale (flori albe) și note de miere.

„Pineau des Charentes” roșu sau roze are o culoare care variază de la roz pal la roșu intens. „Pineau des Charentes” roșu prezintă deseori arome intense de fructe negre proaspăt culese, însoțite de note de condimente dulci. În ceea ce privește „Pineau des Charentes” roze, acesta prezintă deseori arome de fructe de pădure, chiar de fructe cu sâmburi, atunci când maturarea este mai îndelungată.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)	22
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	16
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	75

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice esențiale

Practică de cultivare

Parcelele de viță-de-vie prezintă o densitate minimă la plantare de 2 200 de butuci pe hectar și o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 3 metri.

Vița-de-vie este tăiată conform următoarelor tehnici, cu maximum 50 000 de ochi pe hectar:

—	tăiere Guyot simplă sau dublă, butucul având una sau două coarde și unul sau două cepuri de rod;

—	tăiere în cordon, cu cepuri de rod tăiate la maximum trei ochi.

Este interzisă irigarea.

(b) Randamentul maxim

Vin licoros

45 de hectolitri pe hectar

Must

85 de hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Recoltarea strugurilor, producerea mustului, producerea vinului, maturarea și ambalarea vinurilor licoroase sunt asigurate pe teritoriul următoarelor comune:

Departamentul Charente-Maritime:

Arondismentul Rochefort: toate comunele

Arondismentul Saintes: toate comunele

Arondismentul Saint-Jean-d’Angély: toate comunele

Arondismentul Jonzac: toate comunele

Arondismentul La Rochelle:

—	Cantonul Ars-en-Ré: toate comunele;

—	Cantonul Aytré: comunele Angoulins și Aytré;

—	Cantonul La Jarrie: toate comunele;

—	Cantoanele La Rochelle 1, 2, 3, 4, 6, 7: comuna La Rochelle.

—	Cantonul La Rochelle 5: comunele Esnandes, Marsilly, Puilboreau, La Rochelle, Saint-Xandre;

—	Cantonul La Rochelle 8: comunele Dompierre-sur-Mer, Périgny, La Rochelle;

—	Cantonul La Rochelle 9: comunele L’Houmeau, Lagord, Nieul-sur-Mer, La Rochelle;

—	Cantonul Saint-Martin-de-Ré: toate comunele;

—	Cantonul Courçon: comunele Angliers, Benon, Courçon, Cramchaban, Ferrières-d’Aunis, La Grève-sur-le-Mignon, Le Gué-d’Alleré, La Laigne, Nuaillé-d’Aunis, Saint-Cyr-du-Doret, Saint-Jean-de-Liversay, Saint-Sauveur-d’Aunis;

—	Cantonul Marans: comunele Longèves, Saint-Ouen, Villedoux.

Departamentul Charente:

Arondismentul Cognac: toate comunele

Arondismentul Angoulême

—	Cantonul Angoulême Est: toate comunele;

—	Cantonul Angoulême Nord: toate comunele;

—	Cantonul Angoulême Ouest: toate comunele;

—	Cantonul Blanzac: toate comunele;

—	Cantonul Hiersac: toate comunele;

—	Cantonul Saint-Amant-de-Boixe: toate comunele;

—	Cantonul Villebois-la-Valette: toate comunele;

—	Cantonul La Rochefoucauld: comunele Agris, Brie, Bunzac, Chazelles, Coulgens, Jauldes, Pranzac, Rancogne, Rivières, La Rochette, Saint-Projet-Saint-Constant;

—	Cantonul Montbron: comunele Charras, Feuillade, Grassac, Mainzac, Marthon, Saint-Germain-de-Montbron, Souffrignac.

Arondismentul Confolens

—	Cantonul Aigre: toate comunele;

—	Cantonul Ruffec: comunele Villegats și Verteuil-sur-Charente;

—	Cantonul Mansle: comunele Aunac, Bayers, Cellettes, Chenon, Fontclaireau, Fontenille, Juillé, Lichères, Lonnes, Mansle, Mouton, Moutonneau, Puyréaux, Saint-Amand-de-Bonnieure, Saint-Angeau, Saint-Ciers-sur-Bonnieure, Saint-Front, Saint-Groux, Sainte-Colombe, Valence, Villognon;

—	Cantonul Villefagnan: comunele Brettes, Courcôme, Longré, Raix, Salles de Villefagnan, Souvigné, Tuzie, Villefagnan.

Departamentul Dordogne:

Arondismentul Périgueux:

—	Cantonul Saint-Aulaye: comunele Chenaud, Parcoul, Puymangou, La Roche-Chalais, Saint-Aulaye.

Departamentul Deux-Sèvres:

Arondismentul Niort:

—	Cantonul Mauzé sur le Mignon: comunele Le Bourdet, Prin-Deyrançon, Priaires, Mauzé-sur-le-Mignon, La Rochénard, Usseau;

—	Cantonul Beauvoir-sur-Niort: comunele Beauvoir-sur-Niort, Belleville, La Foye-Montjault, Granzay-Gript, Prissé-La Charrière, Saint-Etienne-la-Cigogne, Boisserolles, Thorigny sur le Mignon;

—	Cantonul Brioux-sur-Boutonne: comuna Le Vert.

7. Soiurile principale de viță-de-vie

Cot N – Malbec N

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Colombard B

Folle Blanche B

Jurançon Blanc B

Ugni Blanc B

Merlot Blanc B

Meslier Saint-François B

Montils B

Sauvignon B

Semillon B

Merlot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Aria geografică, identică cu cea a denumirii de origine controlate „Cognac”, corespunde terminației nordice a bazinului regiunii Aquitaine. Mai precis, această arie este delimitată la vest de Oceanul Atlantic, de malurile estuarului Gironde la sud, de insulele Ré și Oléron la nord, iar la est, către Angoulême, de primii versanți ai Masivului Central. Aria se întinde pe patru departamente.

Aria geografică este constituită din mari ansambluri sedimentare, care datează, în principal, din Jurasicul superior (bancuri calcaroase provenite din sedimente marine), la nord de linia Rochefort-Cognac, și din Cretacic (alterare a rocilor calcaroase din Jurasic, care formează argile de decalcifiere și depozite de argile, nisipuri și cretă), la sud.

Clima este de tip temperat-oceanic. Temperatura medie anuală este de aproximativ 13 °C, iar gradul de însorire, de aproximativ 2 100 de ore pe an, este important. Această climă este omogenă în aria geografică, cu excepția, totuși, a regiunilor de coastă, mai însorite și cu o amplitudine termică mai mică.

Iarna este blândă și umedă, cu un număr limitat de zile geroase. Riscurile de îngheț în timpul primăverii sunt rare, dar pot persista până la sfârșitul lunii mai. Vara este caldă, dar fără excese, deși poate fi însoțită de o perioadă de secetă.

Pluviometria medie anuală de 800 mm până la 1 000 mm este distribuită pe 130 până la 150 de zile de-a lungul anului.

Solurile cel mai frecvent întâlnite sunt de natură argilo-calcaroasă pe calcar, chiar dacă în cadrul acestei familii poate fi observată o mare varietate a solurilor. Solurile întâlnite în sectoarele de coastă, în special pe insulele Ré și Oléron, prezintă o textură cu tendință nisipoasă. Terenurile din zonele inundabile nu pot beneficia de denumirea de origine controlată.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Cultura viței-de-vie în regiune datează din epoca romană. Implantată mai întâi în Saintonge încă din secolul al III-lea, vița-de-vie se extinde apoi în sud și spre interior, în Aunis și în Augoumois (secolul al XIII-lea).

Legenda privind originea vinului „Pineau des Charentes” povestește că, în 1589, în vremea când Henric al IV-lea ajunge la putere, un viticultor neîndemânatic toarnă must proaspăt de struguri într-un butoi care conținea deja distilat de „Cognac”. Furios din cauza stângăciei sale, acesta pune butoiul în cel mai întunecat colț al pivniței. Câțiva ani mai târziu, dorind să utilizeze din nou recipientul dat la o parte, acesta descoperă un lichid limpede, auriu, cu aromă fructată și intensă cu totul originală.

Astfel, vinurile licoroase își datorează existența celei a distilatului de „Cognac”, cu care își împart istoria.

Vinurile licoroase rămân pentru mult timp un produs destinat consumului propriu. Această tradiție a stat la baza identității produsului deoarece, chiar și astăzi, toți strugurii folosiți în obținerea „Pineau des Charentes” (indiferent dacă este vorba despre cei din care este produs mustul sau distilatul de „Cognac”) trebuie să provină din una și aceeași exploatație.

De-a lungul timpului, viticultorii și-au dezvoltat progresiv practicile pentru a perfecționa un meșteșug original, care cuprinde: elaborarea distilatului de „Cognac”, selectarea celor mai copți struguri, mutajul, care permite obținerea unui produs stabil și echilibrat pe plan organoleptic și arta amestecării de loturi și ani de producție complementari de „Pineau des Charentes”.

În cursul anilor 1920, filiera se organizează prin crearea Syndicat des Producteurs de Pineau des Charentes (Organizația Producătorilor de „Pineau des Charentes”), care devine în 1943 Syndicat des producteurs, de promotion et de propagande du Pineau des Charentes (Organizația Producătorilor pentru Promovarea și Creșterea Popularității „Pineau des Charentes”).

La 5 iulie 1935 este promulgată o lege care are scopul de a face aplicabil articolul 12 din legea din 6 mai 1919 privind protecția denumirilor de origine în ceea ce privește vinurile licoroase care pot beneficia de denumirea „Pineau des Charentes”.

Denumirea de origine controlată „Pineau des Charentes” este recunoscută prin decretul din 12 octombrie 1945. „Pineau des Charentes” figurează astfel printre primele vinuri licoroase care au beneficiat de această recunoaștere în Franța.

Producerea „Pineau des Charentes” necesită, în medie, utilizarea echivalentului a două parcele pentru producerea de distilat de „Cognac” și a unei parcele pentru producerea de must din struguri. Astfel, conform meșteșugului provenit din practicile tradiționale, fiecare producător selectează din exploatația sa parcelele cele mai potrivite pentru a produce mustul cel mai bogat în zahăr și păstrează restul parcelelor pentru producerea de vinuri acide, cu un conținut slab de alcool, propice pentru producerea de distilat de „Cognac”.

Reflectând obiceiurile și meșteșugul legate de producerea distilatului de „Cognac”, controlul maturării în recipiente din lemn permite vinului „Pineau des Charentes” să își sporească calitățile și să dobândească particularitățile sale aromatice și gustative.

Limitarea ambalării la aria geografică rezultă din obiceiurile de producție și de consum familial al vinului „Pineau des Charentes”. Aceasta are scopul de a conserva caracteristicile și specificitatea produsului elaborat conform unei metode deosebite, cu o maturare îndelungată, permițând în același timp operațiuni de control al produsului mai eficiente.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Ambalarea

Cadru juridic:

Legislația internă

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în aria geografică delimitată

Descrierea condiției:

Vinurile licoroase albe sunt supuse unei maturări de minimum 18 luni, din care minimum 12 luni în recipiente din lemn de stejar. Vinurile licoroase roze și roșii sunt supuse unei maturări de minimum 8 luni și, respectiv, 12 luni, din care minimum 6 și, respectiv, 8 luni în recipiente din lemn de stejar.

Vinurile care beneficiază de mențiunea „vieux” (vechi) sunt supuse unei maturări de minimum 7 ani în recipiente din lemn de stejar, iar vinurile care beneficiază de mențiunea „très vieux” (foarte vechi) [sau echivalentul acesteia „extra vieux” (extra vechi)] sunt supuse unei maturări de minimum 12 ani în recipiente din lemn de stejar.

Obligația de ambalare în aria geografică rezultă din obiceiurile de producție și de consum familial inițial și are scopul de a conserva caracteristicile și specificitatea vinului „Pineau des Charentes”.

Elaborarea acestui produs necesită într-adevăr un meșteșug anume, pe de o parte, pentru amestecare și, pe de altă parte, pentru maturarea în recipiente din lemn în mediu oxidativ. Prin urmare, trebuie să se evite orice transport al produsului și să se limiteze orice manipulare după încheierea maturării pentru a nu compromite calitățile obținute în urma utilizării unei metode de producție controlate din punct de vedere tehnic. În plus, limitarea ambalării la aria geografică permite o mai bună trasabilitate și facilitează operațiunile de control al produsului.

Vinurile sunt introduse pe piață, pentru consumator, în recipiente din sticlă, având o capsulă de garanție sau un timbru de garanție.

Etichetare

Cadru juridic:

Legislația internă

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

—	Indicarea unui an al producției este autorizată pentru vinul licoros care provine în proporție de 100 % din același an de producție a vinului „Pineau des Charentes”.

—	Denumirea poate fi completată cu mențiunile „vieux” (vechi) și „très vieux” (foarte vechi) [sau echivalentul acesteia „extra vieux” (extra vechi)] pentru vinurile licoroase care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru aceste mențiuni în prezentul caiet de sarcini.

—

Indicarea unei mențiuni a vârstei este autorizată pentru vinurile „Pineau des Charentes” a căror durată de învechire în recipient din lemn este de 3 ani încheiați. Vârsta indicată nu poate depăși durata de învechire în recipient din lemn a produsului avut în vedere. În cazul unui amestec, durata reținută este cea a lotului cu durata cea mai scurtă de învechire în recipient din lemn.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-0c371c80-33c1-440e-a943-9c8e2d3302d6

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 248

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 62 24 iulie 2019

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2019/C 248/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9396 – CapMan/CBRE/Norled) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2019/C 248/02	Rata de schimb a monedei euro	2
2019/C 248/03	Note explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene	3

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1173
JPY	yen japonez	120,82
DKK	coroana daneză	7,4659
GBP	lira sterlină	0,89830
SEK	coroana suedeză	10,5695
CHF	franc elvețian	1,0985
ISK	coroana islandeză	139,90
NOK	coroana norvegiană	9,6810
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,549
HUF	forint maghiar	325,50
PLN	zlot polonez	4,2497
RON	leu românesc nou	4,7207
TRY	lira turcească	6,3534
AUD	dolar australian	1,5898
CAD	dolar canadian	1,4691
HKD	dolar Hong Kong	8,7266
NZD	dolar neozeelandez	1,6605
SGD	dolar Singapore	1,5238
KRW	won sud-coreean	1 317,02
ZAR	rand sud-african	15,4992
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6856
HRK	kuna croată	7,3863
IDR	rupia indoneziană	15 598,63
MYR	ringgit Malaiezia	4,6016
PHP	peso Filipine	57,128
RUB	rubla rusească	70,5611
THB	baht thailandez	34,519
BRL	real brazilian	4,1878
MXN	peso mexican	21,3081
INR	rupie indiană	77,0150

Denumirea substanței active	Doză zilnică definită	Unitatea	Calea de administrare
Acid α-lipoic sau acid tioctic	0,6	g	orală
Acid α-lipoic sau acid tioctic	0,6	g	parenterală
Melatonină	2	mg	orală”

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2019/C 248/04	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	4
2019/C 248/05	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	13
2019/C 248/06	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	19
2019/C 248/07	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	26
2019/C 248/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	32