ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 62 |
Cuprins |
Pagina |
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
REZOLUȚII |
|
|
Consiliu |
|
2019/C 189/01 |
||
|
RECOMANDĂRI |
|
|
Consiliu |
|
2019/C 189/02 |
||
2019/C 189/03 |
Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind o abordare globală a predării și învățării limbilor |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Consiliu |
|
2019/C 189/04 |
||
2019/C 189/05 |
||
2019/C 189/06 |
||
|
Comisia Europeană |
|
2019/C 189/07 |
||
2019/C 189/08 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
2019/C 189/09 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
2019/C 189/10 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
2019/C 189/11 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
2019/C 189/12 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisia Europeană |
|
2019/C 189/13 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9385 – Orange/SecureLink) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
REZOLUȚII
Consiliu
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/1 |
Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii
Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027
(2019/C 189/01)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI STATELE SALE MEMBRE,
SUBLINIAZĂ CĂ:
1. |
Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european. În ceea ce privește punerea în aplicare a DUET și în concordanță cu Strategia Uniunii Europene pentru tineret (SUET), obiectivele europene pentru tineret ar trebui „[să servească] drept sursă de inspirație pentru UE, statele sale membre și părțile interesate și autoritățile relevante ale acestora, precum și [să le ofere] orientări” (1). |
2. |
SUET subliniază necesitatea de a asigura flexibilitate și o marjă de manevră pentru statele membre în abordarea acestora privind punerea în aplicare a DUET. |
3. |
SUET specifică o serie de elemente în ceea ce privește încadrarea punerii în aplicare a DUET, și anume:
|
4. |
Propunerile președinției din decembrie 2018 privind punerea în aplicare și guvernanța Dialogului UE cu tinerii (4) și comunicarea Comisiei intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret” (5) ar putea servi drept documente orientative pentru orice persoană implicată în DUET. |
AU URMĂTORUL SCOP:
5. |
Prezenta rezoluție urmărește obiectivul de a oferi o orientare în ceea ce privește guvernanța DUET, axându-se în special pe actorii implicați, pe rolurile acestora, pe cadrul organizațional în care se desfășoară activitățile lor și pe aspectele legate de guvernanță în materie de punere în aplicare. Sectorul european al tineretului joacă un rol important în cadrul organizațional al DUET (6). |
CONSIDERĂ CĂ:
6. |
Trioul de președinții ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește coordonarea punerii în aplicare a DUET, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu agențiile naționale, precum și cu Forumul European de Tineret și cu alți reprezentanți tineri ai societății civile (7). |
7. |
Cu toate că trioul de președinții se organizează după cum consideră adecvat, ar trebui să se acorde prioritate promovării participării segmentului tânăr din societatea civilă ca piatră de temelie a unei guvernanțe de calitate a DUET și a punerii în aplicare în consecință a acestuia. La nivelul UE, segmentul tânăr din societatea civilă ar trebui să fie implicat, de preferință, prin intermediul Forumului European de Tineret și al altor părți interesate reprezentative din rândul tinerilor, după caz. La nivelul trioului de președinții, segmentul tânăr din societatea civilă ar trebui să fie reprezentat de grupurile de lucru naționale, de preferință, dacă sunt disponibile, prin intermediul consiliilor naționale ale tineretului, având în vedere rolul lor de lider în această structură. |
8. |
În vederea sprijinirii guvernanței DUET, ar trebui organizate schimburi periodice între trioul de președinții și structurile menționate la punctele 6 și 7; astfel de schimburi ar trebui să aibă loc în cadrul unui grup de coordonare, cum ar fi Grupul de coordonare european (GCE). |
9. |
GCE are rolul:
|
10. |
Trioul de președinții ar trebui să faciliteze participarea reprezentanților tineri ai societății civile la GCE, un forum de deliberări în cadrul căruia ar trebui discutate și promovate soluții comune. Trioul de președinții poate include alți actori în GCE, cum ar fi organizațiile de tineret care sunt reprezentative la nivel european și/sau la nivel de stat membru, cercetători, experți etc. Participarea reprezentanților și a actorilor menționați anterior la GCE nu aduce atingere competențelor trioului de președinții, astfel cum sunt instituite în tratate și în Regulamentul de procedură al Consiliului. |
11. |
Ca principiu director pentru asigurarea reprezentativității GCE în ceea ce privește tinerii, trioul de președinții ar trebui să aibă în vedere adoptarea de măsuri pentru a include opinia tuturor tinerilor, inclusiv a celor cu mai puține oportunități, precum și a celor care nu sunt organizați în asociații de tineret. |
12. |
Dacă este necesar pentru a asigura buna funcționare a GCE, sarcinile operaționale și metodele de lucru ale GCE ar trebui să fie cuprinse într-un document de lucru. |
13. |
Pentru a asigura predictibilitatea derulării DUET în fiecare ciclu de activitate de 18 luni, președinția ar trebui să informeze în timp util Grupul de lucru pentru tineret și grupurile de lucru naționale cu privire la organizarea și funcționarea GCE, la progresele privind punerea în aplicare a DUET și la orice alte aspecte legate de cele menționate la punctul 9 de mai sus. |
14. |
În conformitate cu granturile UE create în acest scop, grupurile de lucru naționale ar trebui să poată decide cu privire la configurația și procedurile operaționale care corespund cel mai bine nevoilor lor, în conformitate cu particularitățile statelor membre și cu dispozițiile relevante ale SUET, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor fiecărui ciclu DUET și o reprezentare adecvată a factorilor de decizie, a instituțiilor publice relevante, a tinerilor și a contextului socioeconomic divers al acestora (8). |
15. |
Prezenta rezoluție intră în vigoare de la 1 iulie 2019 și se revizuiește, după caz, în urma evaluării la jumătatea perioadei a SUET, care urmează să fie efectuată de Consiliu în 2024, pentru a o adapta la posibile noi evoluții și necesități. |
(1) Strategia Uniunii Europene pentru tineret (JO C 456, 18.12.2018, p. 2) (punctul 3 al treilea paragraf).
(2) A se vedea programul de lucru anual pe 2019 pentru punerea în aplicare a Erasmus+: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport. Trimiterea online C(2018) 6572 din 11 octombrie 2018.
(3) SUET, p. 9 (anexa I, punctul 4 al treilea paragraf).
(4) Doc. 15018/18 REV 1 + COR 1 + COR 2.
(5) Doc. 9264/18+ADD 1-8 – COM(2018) 269 final + SWD(2018) 168 și 169 final.
(6) „Sectorul tineretului din UE” se referă în general la totalitatea organizațiilor, a lucrătorilor de tineret, a membrilor mediului academic, a reprezentanților tineri ai societății civile sau la alți experți implicați în dezvoltarea politicii pentru tineret care desfășoară activități și proiecte relevante pentru tineret în UE.
(7) Se face referire la agențiile naționale responsabile cu gestionarea programului Erasmus + și a programului „Corpul european de solidaritate” din statele membre care formează trioul de președinții.
(8) Ibidem, nota de subsol 2.
RECOMANDĂRI
Consiliu
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/4 |
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 22 mai 2019
privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor
(2019/C 189/02)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Potrivit celui de al 11-lea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (1), toți copiii au dreptul la educație și îngrijire timpurie accesibilă din punct de vedere financiar și de bună calitate. Aceasta este în concordanță cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2), care recunoaște educația ca un drept, cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului și cu obiectivul de dezvoltare durabilă 4.2 al Organizației Națiunilor Unite, care prevede că, până în 2030, toate fetele și toți băieții ar trebui să aibă acces, de timpuriu, la dezvoltare, îngrijire și educație preșcolară de calitate. |
(2) |
În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” (3), Comisia Europeană prezintă viziunea asupra unui Spațiu european al educației, recunoscând rolul educației și îngrijirii timpurii a copiilor în crearea unui bun fundament pentru învățare în școală și pe parcursul vieții. Concluziile Consiliului privind dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării (4) și Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (5) au reiterat rolul esențial pe care îl pot juca educația și îngrijirea timpurie în promovarea învățării în rândul tuturor copiilor, a bunăstării și a dezvoltării lor. |
(3) |
Atât factorii de decizie, cât și cercetătorii recunosc că bazele învățării și capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții se formează în primii ani de viață (6). Învățarea este un proces gradual; construirea unor baze puternice în primii ani de viață reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea competențelor și succesul educațional de la nivelurile superioare, fiind, în egală măsură, esențială pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. Prin urmare, educația și îngrijirea timpurie a copiilor trebuie considerate drept baza sistemelor de educație și de formare și trebuie să facă parte integrantă din procesul de educație. |
(4) |
Participarea la educația și îngrijirea timpurie este benefică pentru toți copiii, în special pentru cei aflați într-o situație defavorizată. Ea este utilă deoarece previne formarea decalajelor timpurii în materie de competențe, fiind astfel un instrument esențial pentru combaterea inegalităților și a sărăciei educaționale. Serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor trebuie să facă parte dintr-un pachet integrat de măsuri de politică bazate pe drepturile copilului, menite să îmbunătățească rezultatele copiilor și să rupă cercul vicios intergenerațional al defavorizării. Prin urmare, îmbunătățirea acestor servicii contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate în Recomandarea Comisiei intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (7) și în Recomandarea Consiliului din 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (8). |
(5) |
Participarea la educația și îngrijirea timpurie a copiilor generează beneficii multiple (9), atât pentru indivizi, cât și pentru societate, în general, de la ameliorarea rezultatelor în ceea ce privește nivelul de instruire și participarea la piața forței de muncă până la reducerea intervențiilor sociale și educaționale și la crearea unor societăți cu un grad mai ridicat de coeziune și de incluziune. Potrivit studiilor PIRLS (10) și PISA (11), copiii care au beneficiat de educație timpurie timp de mai mult de un an au obținut calificative mai bune pentru competențele de limbă și de matematică. S-a demonstrat, de asemenea, că participarea copiilor la educația și îngrijirea timpurie de calitate este un factor important pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii (12). |
(6) |
Educația și îngrijirea încă din primele etape ale vieții joacă un rol esențial în formarea deprinderii de a conviețui în cadrul unor societăți eterogene. Aceste servicii pot consolida coeziunea socială și incluziunea în mai multe feluri. Ele pot servi drept locuri de întâlnire pentru familii. Pot contribui la dezvoltarea competențelor lingvistice ale copiilor, atât în limba în care sunt furnizate serviciile, cât și în prima limbă însușită (13). Prin intermediul învățării socio-emoționale, experiențele trăite în structurile de educație și îngrijire timpurie le pot permite copiilor să învețe cum să empatizeze, să își cunoască drepturile și să se familiarizeze cu noțiunile de egalitate, toleranță și diversitate. |
(7) |
Investițiile realizate în primele stadii ale educației aduc beneficii mai mari decât cele din toate etapele ulterioare, în special pentru copiii aflați într-o situație defavorizată (14). Cheltuielile cu educația și îngrijirea timpurie a copiilor prezintă cea mai mare rentabilitate a investițiilor timpurii în capitalul uman. |
(8) |
În plus, disponibilitatea și accesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, a unor structuri de înaltă calitate pentru îngrijirea copiilor reprezintă factori-cheie care le permit femeilor, dar și bărbaților care au responsabilități de îngrijire să participe la piața forței de muncă, astfel cum au recunoscut Consiliul European de la Barcelona din 2002, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (15) și Comunicarea Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, adoptată la 26 aprilie 2017 (16). Ocuparea forței de muncă în rândul femeilor contribuie în mod direct la îmbunătățirea situației socioeconomice a gospodăriilor și la creșterea economică. |
(9) |
Investițiile în educația și îngrijirea timpurie a copiilor aduc beneficii doar dacă serviciile sunt de bună calitate, accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, și incluzive. Dovezile arată că numai serviciile de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor aduc beneficii; serviciile de slabă calitate au efecte negative semnificative asupra copiilor și a societății în general (17). Măsurile și reformele de politică trebuie să acorde prioritate aspectelor legate de calitate. |
(10) |
În general, statele membre investesc considerabil mai puțin în educația și îngrijirea timpurie a copiilor decât în învățământul primar. După cum se arată în raportul de evaluare a progreselor privind obiectivele de la Barcelona (18), în prezent nu există destule locuri disponibile în cadrul serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor, iar cererea depășește oferta în aproape toate țările. S-a demonstrat că indisponibilitatea și inaccesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, a acestor servicii reprezintă una dintre principalele bariere în calea utilizării lor (19). |
(11) |
Parlamentul European, în Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa (20), invită statele membre să consolideze calitatea și să extindă accesul la educația și îngrijirea timpurie a copiilor și să încerce să soluționeze problema lipsei de infrastructuri suficiente care să ofere servicii de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile pentru toate nivelurile de venit, precum și să ia în considerare acordarea accesului gratuit pentru familiile care trăiesc în sărăcie și excluziune socială. |
(12) |
Serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor trebuie să fie centrate pe copii; copiii învață cel mai bine în medii care se bazează pe participarea lor la activitățile de învățare și pe interesul lor față de acestea. Organizarea, alegerea activităților și a instrumentelor pedagogice fac adesea obiectul unui dialog între educatori și copii. Serviciile ar trebui să ofere un mediu sigur, primitor și protector, precum și să ofere un spațiu social, cultural și fizic în care copiii să beneficieze de o serie de posibilități de a-și dezvolta potențialul. Furnizarea serviciilor este cel mai bine proiectată atunci când se bazează pe premisa fundamentală că educația și îngrijirea sunt inseparabile. Acest lucru ar trebui să se bazeze pe înțelegerea următoarelor aspecte: copilăria reprezintă o valoare în sine și copiii ar trebui nu doar să fie pregătiți pentru școală și vârsta adultă, ci și să fie sprijiniți și apreciați în primii ani de viață. |
(13) |
Într-un context stabilit prin reglementări naționale, regionale sau locale, familiile ar trebui să fie implicate în toate aspectele educației și ale îngrijirii copiilor lor. Familia reprezintă primul și cel mai important mediu de creștere și dezvoltare a copiilor, iar părinții și tutorii sunt responsabili pentru bunăstarea, sănătatea și dezvoltarea fiecărui copil. Serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor reprezintă o ocazie ideală pentru a crea o abordare integrată, întrucât acestea conduc la un prim contact personal cu părinții. Părinții care se confruntă cu probleme ar putea beneficia de servicii de consiliere individuală în cursul unor vizite la domiciliu. Pentru ca implicarea lor să fie efectivă, serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor ar trebui să fie proiectate în parteneriat cu familiile și să fie bazate pe încredere și pe respect reciproc (21). |
(14) |
Participarea la educația și îngrijirea timpurie a copiilor poate constitui un instrument eficient pentru realizarea echității sociale pentru copiii aflați într-o situație defavorizată, precum unii copii din familii de migranți sau aparținând unei minorități (de exemplu, romii) și unii copii din familii de refugiați, copiii cu nevoi speciale, inclusiv cu handicap, copiii aflați în structuri de îngrijire alternativă și copiii străzii, copiii cu părinți încarcerați, precum și copiii din gospodării expuse unui risc ridicat de sărăcie și de excluziune socială, cum ar fi copiii din familii monoparentale sau din familii numeroase. Copiii din familii de refugiați au nevoie de sprijin consolidat, având în vedere situația lor vulnerabilă. Sărăcia, factorii de stres fizic și emoțional, traumele și absența competențelor lingvistice le pot limita perspectivele educaționale viitoare și integrarea cu succes într-o nouă societate. Participarea la educația și îngrijirea timpurie a copiilor poate contribui la atenuarea acestor factori de risc. |
(15) |
Asigurarea unei educații și a unei îngrijiri timpurii incluzive a copiilor poate contribui la concretizarea angajamentelor asumate de statele membre în cadrul Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, pe care le-au semnat toate statele membre. |
(16) |
Publicarea în 2014 a unei propuneri de principii-cheie pentru un cadru de calitate (22) a fost prima declarație a unor experți europeni din 25 de țări cu privire la calitatea educației și a îngrijirii timpurii a copiilor. Declarațiile se bazează pe cinci dimensiuni: accesul, personalul, programa de învățământ, monitorizarea și evaluarea, precum și guvernanța și finanțarea. În total, sunt formulate zece declarații privind consolidarea calității serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor. Acest document a fost comunicat în multe țări de către părțile interesate de la nivel local implicate în promovarea politicilor, cercetare și inițiative de formare. În aceste țări, proiectul de cadru a acționat ca un catalizator puternic pentru schimbare, întrucât a contribuit la procesele de consultare în materie de politici, care au sprijinit căile de reforme existente. |
(17) |
Toate cele cinci dimensiuni ale cadrului de calitate sunt esențiale pentru garantarea unor servicii de înaltă calitate. În special, activitatea profesioniștilor din domeniul educației și îngrijirii timpurii a copiilor are un impact de lungă durată asupra vieții acestora. Cu toate acestea, în multe țări, profesia lor are mai degrabă o vizibilitate scăzută și un statut inferior (23). |
(18) |
Pentru a-și îndeplini rolul profesional în sprijinirea copiilor și a familiilor lor, personalul din sectorul educației și îngrijirii timpurii a copiilor necesită cunoștințe, competențe și aptitudini complexe, precum și o înțelegere aprofundată a dezvoltării copilului și a pedagogiei pentru primii ani ai copilăriei. Profesionalizarea personalului este esențială, întrucât nivelurile mai ridicate de pregătire se corelează în mod pozitiv cu servicii de mai bună calitate, cu interacțiuni de mai mare calitate între personal și copii și, prin urmare, cu rezultate mai bune în materie de dezvoltare a copiilor (24). |
(19) |
Mulți furnizori de servicii lucrează cu asistenți al căror rol principal este de a sprijini educatorii, lucrând direct cu copiii și cu familiile. Asistenții au de obicei un nivel mai redus de calificare decât educatorii, iar în multe țări nu este necesară calificarea pentru a deveni asistent. Prin urmare, este necesară profesionalizarea personalului, inclusiv a asistenților (25). Dezvoltarea profesională continuă face parte integrantă din consolidarea competențelor asistenților. |
(20) |
Un cadru de calitate sau un document echivalent poate constitui un element eficient de bună guvernanță în domeniul educației și îngrijirii timpurii a copiilor. Potrivit opiniei experților și unei reexaminări recente a politicilor (26), țările care elaborează și pun în aplicare cadre de calitate adoptă abordări mai cuprinzătoare și mai coerente cu privire la reforme. Este important ca părțile interesate și profesioniștii relevanți să fie implicați în proiectarea cadrului de calitate și să se simtă responsabili pentru participarea efectivă la aceasta. |
(21) |
Statele membre au stabilit criterii de referință și obiective privind includerea copiilor în structurile de educație și îngrijire timpurie. În 2002, Consiliul European de la Barcelona a stabilit obiective (27) potrivit cărora, până în 2010, trebuie să se asigure servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii din Uniune cu vârsta între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % din copiii mai mici de trei ani. Aceste obiective au fost reafirmate în Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020). Analiza progreselor înregistrate în direcția respectării acestor criterii de referință este detaliată în raportul Comisiei privind obiectivele de la Barcelona (28). Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (29) a stabilit un criteriu de referință de 95 % pentru copiii cu vârsta între patru ani și vârsta de începere a învățământului primar. |
(22) |
În ultimii ani, statele membre au înregistrat, în general, progrese satisfăcătoare în ceea ce privește îmbunătățirea disponibilității serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor. Criteriul de referință privind educația și formarea profesională 2020 și obiectivul de la Barcelona privind copiii mai mici de trei ani au fost îndeplinite. Obiectivul de la Barcelona privind copiii cu vârsta între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie nu a fost încă îndeplinit, în pofida progreselor înregistrate începând din 2011. În 2016, 86,3 % din copiii din această grupă de vârstă au beneficiat de educație și îngrijire timpurie. Aceste medii nu indică însă diferențele semnificative existente între statele membre, între regiuni și între grupurile sociale (30). Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura, oricât de timpuriu, conform solicitărilor părinților, accesul tuturor copiilor la servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie. În special, sunt necesare măsuri specifice pentru a se extinde accesul copiilor aflați într-o situație defavorizată (31). |
(23) |
Prezenta recomandare urmărește să stabilească o definiție comună a calității în cadrul sistemului de educație și îngrijire timpurie a copiilor. Ea stabilește acțiuni pe care guvernele le-ar putea avea în vedere, în funcție de circumstanțele specifice de la nivel național. Prezenta recomandare se adresează, de asemenea, părinților, instituțiilor și organizațiilor, inclusiv partenerilor sociali și organizațiilor societății civile, precum și cercetătorilor, având drept scop consolidarea sectorului. |
(24) |
Educația și îngrijirea timpurie a copiilor, în sensul prezentei recomandări (32), ar trebui înțeleasă ca referindu-se la orice servicii reglementate care asigură educație și îngrijire pentru copii începând de la naștere până la vârsta de școlarizare primară obligatorie – indiferent de cadru, finanțare, orar sau conținutul programei – și include îngrijiri în centre de zi și în cadrul familiei, servicii finanțate din fonduri private sau publice și servicii destinate nivelului preșcolar. |
(25) |
Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, |
RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:
În conformitate cu legislația națională și europeană, cu resursele disponibile și cu condițiile de pe plan național și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:
1. |
Să îmbunătățească accesul la sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, în concordanță cu declarațiile stabilite în „Cadrul de calitate pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor” prezentat în anexa la prezenta recomandare și cu cel de al 11-lea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale. |
2. |
Să depună eforturi pentru a garanta că serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor sunt accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, și incluzive. S-ar putea avea în vedere:
|
3. |
Să sprijine profesionalizarea personalului din sectorul educației și îngrijirii timpurii a copiilor, inclusiv a personalului de conducere. În funcție de nivelul existent al calificărilor profesionale și de condițiile de lucru, succesul poate depinde, printre altele, de realizarea următoarelor acțiuni:
|
4. |
Să consolideze elaborarea de programe de învățământ pentru educația timpurie menite să urmărească interesele copiilor, să încurajeze bunăstarea acestora și să satisfacă nevoile și potențialul fiecărui copil în parte, inclusiv în cazul celor cu nevoi speciale sau aflați într-o situație vulnerabilă sau defavorizată. Abordările care sprijină învățarea și dezvoltarea copiilor într-o manieră holistică ar putea include:
|
5. |
Să promoveze monitorizarea și evaluarea transparentă și coerentă a serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor la nivelurile corespunzătoare, în vederea elaborării de politici și a punerii în aplicare a acestora. Printre abordările eficace s-ar putea număra:
|
6. |
Să aibă în vedere o finanțare adecvată și crearea unui cadru juridic pentru furnizarea serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor. S-ar putea avea în vedere:
|
7. |
Să prezinte, prin intermediul cadrelor și al instrumentelor existente, rapoarte referitoare la experiențele dobândite și la progresele înregistrate în ceea ce privește accesul la sistemele de educație și îngrijire timpurie a copiilor și calitatea acestora. |
SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:
8. |
De a facilita schimbul de experiențe și de bune practici între statele membre, în contextul cadrului strategic pentru cooperarea în domeniul educației și formării profesionale și a programelor următoare, precum și în cadrul Comitetului pentru protecție socială. |
9. |
De a sprijini cooperarea dintre statele membre, la cererea acestora, prin organizarea unor activități de învățare și de consiliere reciprocă. |
10. |
De a sprijini cooperarea cu rețeaua OCDE privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor pentru a facilita diseminarea rezultatelor și pentru a evita suprapunerile. |
11. |
De a sprijini dezvoltarea unor servicii de înaltă calitate și incluzive de educație și îngrijire timpurie a copiilor, prin punerea la dispoziție a finanțării din partea Uniunii, în special în cadrul programului Erasmus+ și, după caz, al fondurilor structurale și de investiții europene, inclusiv Interreg, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual. |
12. |
De a propune un criteriu de referință sau un obiectiv european actualizat pentru furnizarea de servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor, în concordanță cu revizuirea criteriului de referință ET2020 și cu obiectivele de la Barcelona, ca urmare a consultărilor cu statele membre. În cadrul Consiliului ar trebui să se desfășoare dezbateri și să se ia o decizie cu privire la propunerea sus-menționată privind un criteriu de referință, împreună cu alte criterii europene de referință în materie de educație și formare, în contextul instituirii noului cadru strategic pentru educație și formare după 2020. |
13. |
De a prezenta Consiliului rapoarte cu privire la monitorizarea recomandării în concordanță cu modalitățile de raportare ale cadrelor și instrumentelor existente. |
Adoptată la Bruxelles, 22 mai 2019.
Pentru Consiliu
Președintele
C. B. MATEI
(1) Doc. 13129/17.
(2) JO C 326, 26.10.2012, p. 391.
(3) Doc. COM(2017) 673 final.
(4) JO C 421, 8.12.2017, p. 2.
(6) Primii ani de viață înseamnă, de obicei, de la naștere până la vârsta de 6 ani, perioadă care corespunde nivelului educațional ISCED 0.
(8) JO C 378, 24.12.2013, p. 1.
(9) Benefits of early childhood education and care and the conditions for obtaining them (Beneficiile educației și îngrijirii timpurii a copiilor și condițiile pentru obținerea acestor beneficii), raport al Rețelei europene de experți în economie și educație (EENEE).
(10) The Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) (Studiul asupra progreselor la nivel internațional în ceea ce privește competențele de citire).
(11) The Programme for International Student Assessment (PISA) (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor), OCDE (2016), Education at a Glance (O privire de ansamblu asupra educației).
(12) Comisia Europeană (2014), Study on the effective use of early childhood education and care in preventing early school leaving (Studiu privind utilizarea eficace a educației și îngrijirii timpurii a copiilor în prevenirea părăsirii timpurii a școlii).
(13) Prima limbă însușită: varietatea lingvistică dobândită (varietățile lingvistice dobândite) în primii ani ai copilăriei (aproximativ înainte de vârsta de doi sau trei ani), în care a fost dobândită prima dată facultatea umană a limbajului. Acest termen este preferat celui de limbă maternă, care este adesea inexact, deoarece prima limbă însușită nu este neapărat doar cea a mamei.
(14) The Economics of Human Development and Social Mobility (Economia dezvoltării umane și a mobilității sociale). Annual Reviews of Economics, Vol. 6 (2014), 689-733.
(15) JO C 155, 25.5.2011, p. 10.
(16) Doc. COM(2017) 252 final.
(17) A Review of Research on the Effects of Early Childhood Education and Care on Child Development (O analiză a studiilor de cercetare a efectelor educației și îngrijirii timpurii a copiilor asupra dezvoltării acestora). Raportul proiectului CARE (2015).
(18) Doc. COM(2018) 273 final.
(19) OCDE (2017), Starting Strong 2017: Key OECD Indicators on Early Childhood Education and Care (Copilăria, mari provocări 2017: indicatori-cheie privind educația și îngrijirea timpurie); Eurofound (2015), Early childhood care: Accessibility and quality of services (Îngrijirea timpurie: accesibilitatea și calitatea serviciilor).
(20) Doc. P8_TA(2017) 0360.
(21) Un document de politică elaborat de Children in Europe (2008), Young children and their services: developing a European approach (Copiii în primii ani de viață și serviciile de care beneficiază: elaborarea unei abordări europene).
(22) Propunere de principii-cheie ale unui cadru de calitate pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor (2014), raport al Grupului de lucru privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor, care își desfășoară activitatea sub egida Comisiei Europene.
(23) Eurofound (2015), Îngrijirea timpurie a copiilor: condițiile de muncă, formarea și calitatea serviciilor – Analiză sistematică.
(24) Comisia Europeană (2011), CoRe: Cerințele în materie de competențe privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor.
(25) Professionalisation of Childcare Assistants in Early Childhood Education and Care (ECEC): Pathways towards Qualification [Profesionalizarea asistenților pentru îngrijirea copiilor în educația și îngrijirea timpurie (ECEC): modalități de obținere a calificării], raportul NESET II (2016).
(26) The current state of national ECEC quality frameworks, or equivalent strategic policy documents, governing ECEC quality in EU Member States (Situația actuală a cadrelor naționale de calitate a serviciilor de ECEC sau a documentelor strategice de politică echivalente referitoare la calitatea serviciilor de ECEC în statele membre ale UE), raportul NESET II, 4/2017.
(27) Doc. SN 100/1/02 REV 1.
(28) Doc. COM(2018) 273 final.
(29) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.
(30) Doc. COM(2018) 273 final.
(31) Comisia Europeană (2017), Monitorul educației și formării.
(32) ISCED 0.1 și ISCED 0.2.
ANEXĂ
Copiii au dreptul la servicii de educație și îngrijire timpurie de calitate și accesibile din punct de vedere financiar.
Pilonul european al drepturilor sociale
Învățarea și educația încep de la naștere, iar primii ani sunt cei mai formatori din viața copiilor, întrucât în această perioadă se pun bazele pentru dezvoltarea lor pe tot parcursul vieții. Prezentul cadru de calitate oferă principii-cheie și o abordare europeană în materie de sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, bazate pe bunele practici din statele membre ale UE și pe cercetarea de vârf. Cadrul include zece declarații de calitate, structurate în jurul a cinci domenii mai largi legate de calitate: accesul, personalul, programa de învățământ, monitorizarea și evaluarea, precum și guvernanța și finanțarea. Cele zece declarații de calitate descriu principalele caracteristici ale unor servicii de înaltă calitate, astfel cum au fost identificate în practică. Cadrul de calitate reprezintă un instrument de guvernanță al cărui scop este de a furniza orientări pentru dezvoltarea și sprijinirea sistemelor de educație și îngrijire timpurie a copiilor.
Cadrul are drept obiectiv principal să descrie un sistem care poate oferi servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie pentru toți copiii și modalitățile de dezvoltare a acestuia; acesta are la bază următoarele principii:
— |
serviciile de înaltă calitate sunt cruciale pentru promovarea dezvoltării copiilor și a procesului de învățare al acestora și, pe termen lung, pentru sporirea șanselor lor educaționale; |
— |
participarea părinților în calitate de parteneri la aceste servicii este esențială – familia este locul cel mai important pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, iar părinții (sau tutorii) sunt responsabili pentru bunăstarea, sănătatea și dezvoltarea fiecărui copil; |
— |
serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor trebuie să fie centrate pe copii, să determine participarea activă a acestora și să țină seama de opiniile lor. |
CADRUL DE CALITATE AL UE PENTRU EDUCAȚIA ȘI ÎNGRIJIREA TIMPURIE A COPIILOR
ACCESUL tuturor copiilor la servicii de calitate de educație și îngrijire timpurie contribuie la dezvoltarea lor sănătoasă, la succesul lor educațional și la reducerea inegalităților sociale și a decalajului de competențe dintre copii provenind din medii socioeconomice diferite. De asemenea, accesul echitabil este esențial pentru a se garanta că părinții, în special femeile, beneficiază de flexibilitatea necesară pentru a se (re)integra pe piața forței de muncă.
Declarații de calitate:
1. Servicii disponibile și accesibile din punct de vedere financiar pentru toate familiile și pentru copiii lor
Dreptul legal universal la servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor oferă o bază solidă pentru includerea tuturor copiilor. Datele privind populația și sondajele realizate în rândul părinților cu privire la cererea de locuri în structurile de educație și îngrijire timpurie a copiilor pot servi drept bază pentru estimarea necesităților viitoare și ajustarea capacității.
Prin serviciile oferite se pot elimina barierele care pot împiedica participarea familiilor și a copiilor. Acest lucru poate fi realizat, printre altele, prin adaptarea taxelor prevăzute pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor, pentru a se permite și accesul gospodăriilor cu venituri reduse. De asemenea, s-a dovedit că flexibilitatea orarului și alte aranjamente de acest gen pot favoriza participarea, în special în cazul copiilor ale căror mame lucrează, al copiilor provenind din familii monoparentale și al copiilor aparținând unor minorități sau grupuri defavorizate.
Distribuirea serviciilor în mod echitabil între zonele urbane și rurale, între cartierele prospere și cele sărace și între regiuni poate îmbunătăți accesul grupurilor defavorizate ale societății. Potrivit rapoartelor, disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere financiar a unor servicii de înaltă calitate în cartierele în care locuiesc familii sărace, familii aparținând unor minorități sau familii de migranți sau de refugiați reprezintă elementele cu cel mai mare impact asupra sprijinirii echității și a incluziunii sociale.
2. Servicii care încurajează participarea, consolidează incluziunea socială și acceptă necondiționat diversitatea
Structurile de educație și îngrijire timpurie a copiilor pot încuraja în mod activ participarea prin implicarea părinților, a familiilor și a îngrijitorilor în procesele decizionale (de exemplu, în cadrul unor comitete de părinți). Implicarea familiilor – în special a familiilor monoparentale și a familiilor defavorizate, a familiilor aparținând unor minorități sau a familiilor de migranți – prin intermediul unor inițiative specifice le permite acestora să își exprime necesitățile, iar serviciilor să ia în considerare aceste necesități atunci când își adaptează oferta la exigențele comunităților locale.
Poate fi încurajată recrutarea de personal din cadrul unor grupuri marginalizate, din rândul migranților sau din cadrul unor minorități, întrucât s-a demonstrat că în structurile de educație și îngrijire timpurie a copiilor este benefică prezența unui personal care reflectă diversitatea comunității.
Crearea unui mediu primitor pentru copii, care să valorifice limbile pe care le vorbesc, cultura acestora și mediul familial din care provin, contribuie la dezvoltarea sentimentului lor de apartenență. De asemenea, o dezvoltare profesională continuă adecvată pregătește personalul pentru buna primire și sprijinirea copiilor bilingvi.
Structurile de educație și îngrijire timpurie a copiilor pot dezvolta bunele practici în cadrul familiilor în vederea unei tranziții fără probleme de la mediul familial la cel din aceste structuri și pot favoriza niveluri ridicate de participare a părinților, prin organizarea unor inițiative specifice.
PERSONALUL reprezintă factorul cel mai important care influențează rezultatele în ceea ce privește bunăstarea, procesul de învățare și dezvoltarea în rândul copiilor. Prin urmare, condițiile de lucru și dezvoltarea profesională a personalului sunt considerate componente esențiale ale calității.
Declarații de calitate:
3. Personal competent care beneficiază de formare inițială și continuă pentru a-și putea îndeplini rolul profesional
Sistemele eficace de educație și îngrijire timpurie a copiilor au în vedere creșterea statutului profesional al personalului, care este recunoscut pe scară largă ca fiind un factor esențial pentru calitate, prin creșterea nivelurilor de calificare, prin oferirea unui statut profesional atrăgător și a unor perspective de carieră flexibile, precum și prin oferirea unor parcursuri alternative pentru asistenți. Acest lucru poate fi realizat dacă se urmărește crearea unui corp pedagogic alcătuit din profesioniști având calificare profesională completă, specializați în educația timpurie, pe lângă personalul cu grad de asistent.
Cele mai avansate programe de formare inițială sunt concepute împreună cu practicienii și oferă un bun echilibru între teorie și practică. De asemenea, programele de formare care pregătesc personalul pentru lucrul în echipă și consolidează competențele de reflecție reprezintă un atu. Aceste programe pot beneficia de pe urma formării personalului pentru a lucra cu grupuri diverse din punct de vedere lingvistic și cultural, alcătuite din copii care provin din familii aparținând unor minorități, din familii de migranți și din familii cu venituri reduse.
Un personal care deține competențele necesare pentru a urmări necesitățile de dezvoltare, interesele și potențialul copiilor mici și pentru a depista eventualele probleme legate de dezvoltare și învățare poate sprijini mai activ dezvoltarea copiilor și procesul de învățare al acestora. Oportunitățile periodice și adaptate de dezvoltare profesională continuă reprezintă un avantaj pentru toții membrii personalului, inclusiv pentru asistenți și pentru personalul auxiliar.
În ceea ce privește elementele necesare legate de dezvoltarea și psihologia copilului, competențele personalului ar trebui să includă, în conformitate cu diversele structuri de formare din statele membre, cunoștințe privind sistemele de protecție a copilului și, în general, privind drepturile copilului.
4. Condiții de lucru stimulative, inclusiv o conducere profesionistă care creează oportunități de observare, reflecție, planificare, lucru în echipă și cooperare cu părinții
Sistemele de educație și îngrijire timpurie a copiilor care urmăresc să îmbunătățească condițiile de lucru, inclusiv prin niveluri salariale mai adecvate, pot face ca ocuparea unui loc de muncă în domeniul educației și îngrijirii timpurii a copiilor să devină o opțiune mai atractivă pentru un personal cu un nivel mai bun de calificare, care urmărește o carieră reală.
Raportul dintre numărul de adulți și de copii, precum și dimensiunile grupurilor sunt cele mai adecvate atunci când sunt adaptate în mod corespunzător vârstei și compoziției grupului de copii, deoarece copiii mai mici au nevoie de mai multă atenție și îngrijire.
Comunitățile de învățare profesioniste, acolo unde acestea există în cadrul structurilor și între acestea, și-au demonstrat impactul pozitiv datorat faptului că alocă timp și spațiu pentru practicile colegiale și activitatea comună a personalului.
Asigurarea mentoratului și a supravegherii personalului nou recrutat în cursul perioadei de integrare îl poate ajuta pe acesta să își preia rapid atribuțiile profesionale.
PROGRAMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT reprezintă un instrument puternic de ameliorare a bunăstării, a dezvoltării și a procesului de învățare al copiilor. Un cadru pedagogic larg stabilește principiile pentru sprijinirea dezvoltării copiilor și a procesului de învățare al acestora prin practici educaționale și de îngrijire care răspund intereselor, necesităților și potențialităților copiilor.
Declarații de calitate:
5. O programă de învățământ bazată pe obiective, valori și abordări pedagogice, care le permite copiilor să își realizeze întregul potențial, pune accentul pe dezvoltarea lor socială, emoțională, cognitivă și fizică și urmărește bunăstarea lor
Abordările pedagogice centrate pe copii pot să susțină mai eficient dezvoltarea generală a copiilor, să ofere sprijin pentru strategiile lor de învățare și să promoveze dezvoltarea lor cognitivă și necognitivă, printr-o axare mai sistematică asupra învățării practice, a jocurilor și a interacțiunilor sociale.
Există dovezi solide că o programă de învățământ explicită constituie un avantaj, întrucât poate oferi un cadru coerent pentru îngrijire, educație și socializare, ca parte integrantă a serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor. În mod ideal, acest cadru definește obiective pedagogice, permițând educatorilor să își personalizeze abordarea în funcție de necesitățile individuale ale copiilor, și poate furniza orientări cu privire la crearea unui mediu de învățare de înaltă calitate. Cadrul ia în considerare, în mod corespunzător, includerea disponibilității cărților și a altor materiale tipărite, pentru a favoriza dezvoltarea competențelor de citire și scriere ale copiilor.
Prin promovarea diversității, a egalității și a sensibilizării în privința limbilor, un cadru pedagogic eficace încurajează integrarea migranților și a refugiaților și poate favoriza dezvoltarea atât a limbii lor materne, cât și a limbii în care învață.
6. O programă de învățământ care solicită personalului să colaboreze cu copiii, cu colegii și cu părinții și să reflecteze asupra propriilor practici
Programa de învățământ poate contribui la o mai mare implicare a părinților, a părților interesate și a personalului, precum și la asigurarea unui răspuns mai adecvat la necesitățile, interesele și potențialul copiilor.
Programa de învățământ poate defini rolurile și procesele personalului în contextul colaborării periodice cu părinții și cu colegii din alte servicii destinate copiilor (inclusiv din sectorul sănătății, al asistenței sociale și al educației).
În măsura posibilităților, programa de învățământ poate furniza orientări pentru a ajuta personalul structurilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor să comunice cu personalul școlilor pentru a asigura tranziția copiilor către școlile primare și/sau grădinițe.
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA susțin calitatea. Prin indicarea punctelor forte și a punctelor slabe, procesele de monitorizare și de evaluare pot constitui componente importante ale îmbunătățirii calității sistemelor de educație timpurie a copiilor. Acestea pot furniza sprijin părților interesate și factorilor de decizie în luarea unor inițiative care să răspundă necesităților copiilor, părinților și comunităților locale.
Declarații de calitate:
7. Monitorizarea și evaluarea furnizează informații la nivelul relevant, local, regional și/sau național, menite să sprijine ameliorarea continuă a calității politicilor și practicilor
Informațiile transparente privind serviciile și personalul sau punerea în aplicare a programei de învățământ la nivelul adecvat – național, regional și local – pot contribui la îmbunătățirea calității.
Feedback-ul informativ periodic poate facilita procesul de evaluare a politicilor și prin faptul că permite analizarea modului în care sunt utilizate fondurile publice, a eficacității practicilor și a contextului în care acestea sunt eficace.
Pentru a identifica necesitățile personalului în materie de învățare și pentru a lua deciziile corecte cu privire la modul optim de îmbunătățire a calității serviciilor și a dezvoltării profesionale, este util ca personalul de conducere din cadrul structurilor de educație timpurie a copiilor să colecteze la timp datele relevante.
8. Monitorizare și evaluare în interesul copilului
Pentru a proteja drepturile copilului, ar trebui ca în cadrul sistemului de educație și îngrijire timpurie să fie integrate politici solide în materie de protecție/siguranță a copilului, cu scopul de a contribui la protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență. Politicile eficace de protecție a copilului acoperă patru mari domenii: 1. politica, 2. factorul uman, 3. procedurile și 4. răspunderea. Mai multe informații cu privire la aceste domenii se găsesc în lucrarea Child safeguarding standards and how to implement them (Standarde de siguranță a copiilor și modul de punere în aplicare a acestora), publicată de organizația Keeping Children Safe.
Procesele de monitorizare și evaluare pot încuraja cooperarea și participarea activă a tuturor părților interesate. Toți cei interesați de dezvoltarea calității pot contribui la practicile de monitorizare și evaluare și pot beneficia de pe urma acestora.
Dovezile disponibile arată că, prin utilizarea mai multor metode de monitorizare (de exemplu, observarea, documentarea, evaluarea descriptivă a competențelor copiilor și a procesului de învățare al acestora) se pot obține informații utile și se pot descrie experiențele și dezvoltarea copiilor, ceea ce contribuie, printre altele, la o tranziție fără probleme către școala primară.
Pot fi create instrumente de monitorizare și proceduri de evaluare participativă, pentru a le permite copiilor să își exprime opiniile și să vorbească explicit despre experiențele lor de învățare și de socializare în cadrul structurilor.
GUVERNANȚA ȘI FINANȚAREA sunt esențiale pentru a permite serviciilor de educație și îngrijire timpurie să își îndeplinească rolul în dezvoltarea personală a copiilor și în procesul de învățare al acestora, în reducerea decalajului legat de nivelul de instruire și în promovarea coeziunii sociale. Calitatea decurge dintr-un set de politici publice cuprinzătoare și coerente, care fac legătura între serviciile de educație și îngrijire timpurie și alte servicii responsabile cu bunăstarea copiilor mici și a familiilor lor.
Declarații de calitate:
9. Părțile interesate au o viziune clară și comună asupra rolului și a responsabilităților lor și știu că trebuie să colaboreze cu organizații partenere
Serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor beneficiază de o strânsă colaborare cu toate serviciile destinate copiilor, inclusiv cu serviciile sociale și de sănătate, cu școlile și cu părțile interesate de la nivel local. Astfel de alianțe între agenții s-au dovedit a fi mai eficace în cazul în care sunt reglementate de un cadru de politică coerent, care poate promova în mod proactiv colaborarea și investițiile pe termen lung în cadrul comunităților locale.
S-a demonstrat că implicarea părților interesate este crucială pentru proiectarea și punerea în aplicare a serviciilor de educație și îngrijire timpurie a copiilor.
Integrarea sau coordonarea serviciilor responsabile cu diferite reglementări privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor poate avea un efect pozitiv asupra calității sistemului.
10. Legislația, reglementările și/sau finanțarea sprijină progresele în direcția instituirii unui drept universal la servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor, de bună calitate și accesibile din punct de vedere financiar, iar aceste progrese sunt raportate periodic părților interesate relevante
Îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți copiii ar putea fi realizată mai eficient prin crearea progresivă a unui drept legal universal. Aceasta include promovarea participării de la o vârstă fragedă la educația și îngrijirea timpurie. Poate fi util să se evalueze dacă serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor bazate pe piață creează inegalitate în materie de acces sau reduc calitatea pentru copiii defavorizați și, dacă este necesar, să se elaboreze planuri de măsuri corective.
O legătură mai strânsă cu politicile din domeniul forței de muncă, al sănătății și din domeniul social ar constitui, în mod evident, un atu, întrucât aceasta poate promova o redistribuire mai eficientă a resurselor prin direcționarea unor fonduri suplimentare către grupuri și cartiere defavorizate.
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/15 |
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 22 mai 2019
privind o abordare globală a predării și învățării limbilor
(2019/C 189/03)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” (1), Comisia Europeană descrie viziunea asupra unui Spațiu european al educației în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural și lingvistic comun al Europei și de diversitatea sa. |
(2) |
Într-o sesiune de lucru informală din cadrul Summitului de la Göteborg pentru creștere și locuri de muncă echitabile, șefii de stat sau de guvern au discutat despre rolul educației și al culturii pentru viitorul Europei. Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 (2) invită statele membre, Consiliul și Comisia, fiecare în conformitate cu propriile competențe, să întreprindă acțiuni suplimentare în acest domeniu. |
(3) |
În concluziile sale, adoptate la Barcelona la 15 și 16 martie 2002, Consiliul European a solicitat măsuri suplimentare în domeniul educației „pentru a îmbunătăți stăpânirea competențelor de bază, în special prin predarea a cel puțin două limbi străine de la o vârstă foarte fragedă”. |
(4) |
Competența de alfabetizare și competența multilingvă sunt definite printre cele opt competențe-cheie din Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (3). |
(5) |
Competența multilingvă (4) se află în centrul viziunii asupra unui Spațiu european al educației. Odată cu sporirea gradului de mobilitate în scopul de a beneficia de educație sau formare ori de a lucra în interiorul Uniunii, cu intensificarea migrației din țări terțe către Uniune și cu cooperarea de la nivel mondial în ansamblu, sistemele de educație și formare trebuie să reanalizeze provocările legate de predarea și învățarea limbilor și oportunitățile oferite de diversitatea lingvistică a Europei. |
(6) |
Intensificarea și ameliorarea învățării și predării limbilor ar putea consolida dimensiunea europeană a educației și formării. Aceasta ar putea promova dezvoltarea unei identități europene în întreaga sa diversitate, care să vină în completarea identităților și a tradițiilor locale, regionale și naționale, și o mai bună înțelegere a Uniunii și a statelor sale membre. Competența multilingvă oferă o mai bună înțelegere a altor culturi, contribuind astfel la dezvoltarea cetățeniei și a competențelor democratice. |
(7) |
Aproape jumătate dintre europeni (5) spun că nu pot să susțină o conversație în nicio altă limbă decât prima lor limbă însușită (6). Lipsa competenței multilingve provoacă dificultăți, împiedicând schimburi importante între administrațiile publice și persoane, în special în regiunile frontaliere (7). |
(8) |
Doar patru din zece elevi din învățământul secundar ating nivelul de „utilizator independent” în prima limbă străină, care indică o capacitate de a susține o conversație simplă. Numai un sfert ajung la acest nivel în a doua limbă străină (8). O analiză comparativă a limbilor în cadrul educației și formării a arătat că majoritatea statelor membre se confruntă cu probleme în a asigura rezultate adecvate ale învățării în domeniul limbilor. Deși există provocări în toate sectoarele educației, acestea sunt acute îndeosebi în sectorul educației și formării profesionale, unde se pune mai puțin accent pe învățarea limbilor. |
(9) |
Competența multilingvă limitată rămâne unul dintre principalele obstacole care stau în calea valorificării oportunităților oferite de programele europene pentru educație, formare și tineret. În schimb, o competență multilingvă consolidată va permite persoanelor să profite mai mult de oportunitățile oferite de piața internă, cum ar fi libera circulație a lucrătorilor, precum și să ia o decizie în mai mare cunoștință de cauză în legătură cu oportunitățile din alte țări ale UE. |
(10) |
Competența multilingvă conferă avantaje competitive atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă dacă face parte dintr-un set mai amplu de competențe necesare. Există o corelare pozitivă între competențele în materie de limbi străine și probabilitatea de a găsi un loc de muncă. Cu toate acestea, rezultatele celui mai recent sondaj referitor la formarea profesională continuă (CVTS 2016) arată că doar 7,9 % dintre întreprinderi (care oferă formare pentru angajații lor) își trimit angajații la cursuri de limbi străine (cifră care variază de la 22,1 % în Slovacia la 0,5 % în Irlanda). |
(11) |
Pentru a menține nivelul de trai actual, pentru a susține rate ridicate ale ocupării forței de muncă și a promova coeziunea socială în perspectiva societății și a domeniului muncii de mâine, oamenii au nevoie de un set adecvat de abilități și competențe. Dobândirea unei mai bune competențe multilingve ar putea sprijini mobilitatea și cooperarea tot mai intense din Uniune. Acest lucru este esențial, de asemenea, pentru a se asigura integrarea deplină a copiilor, elevilor, studenților și adulților imigranți. |
(12) |
Trebuie explorate noi moduri de învățare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală. În special, evoluțiile digitale permit învățarea și practicarea tot mai multor limbi în afara clasei și a programei de învățământ. Procedurile actuale de evaluare nu reflectă pe deplin aceste evoluții. |
(13) |
Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Competența multilingvă este una dintre competențele-cheie care ar putea promova capacitatea de inserție profesională, împlinirea pe plan personal, cetățenia activă, înțelegerea interculturală și incluziunea socială; această competență este definită ca fiind „capacitatea de a utiliza diferite limbi în mod corespunzător și eficient pentru comunicare”. |
(14) |
Mai mult de jumătate dintre statele membre recunosc în mod oficial limbi regionale sau minoritare în interiorul granițelor lor în scopuri juridice sau administrative, inclusiv limbaje prin semne utilizate la nivel național. Mai multe dintre aceste limbi depășesc frontierele naționale. Limbile adăugate de populațiile de imigranți sau refugiați completează tabloul lingvistic al Europei. |
(15) |
În școli există un grad tot mai mare de sensibilizare cu privire la necesitatea de a se asigura că toți copiii, indiferent de mediul din care provin și de prima lor limbă însușită, ating un nivel foarte bun în limba de predare, dacă este nevoie prin intermediul unor măsuri speciale de sprijin. Se sprijină astfel echitatea și egalitatea de șanse, reducându-se riscul de părăsire timpurie a școlii. |
(16) |
Sensibilizarea, în școli, în privința limbilor ar putea include conștientizarea și înțelegerea competențelor de alfabetizare și multilingve ale tuturor elevilor, inclusiv cele legate de limbi care nu se predau în școală. Școlile pot face distincția între diferite niveluri de competență multilingvă necesare în funcție de context și scop, care să corespundă condițiilor, nevoilor, abilităților și intereselor fiecărui cursant în parte. |
(17) |
Deficitul de cadre didactice pentru anumite discipline, inclusiv limbile străine moderne, este menționat ca o problemă în mai mult de jumătate dintre sistemele de educație ale Uniunii Europene, iar mai multe state membre au introdus reforme sau stimulente prin care să abordeze deficitul de profesori de limbi străine. Reformele și stimulentele respective ar putea include burse prin care să fie atrași la catedră absolvenții de studii lingvistice cu altă experiență profesională sau programe reformate de pregătire a cadrelor didactice. |
(18) |
Inițiativele menite să amelioreze competențele-cheie în educația școlară, inclusiv printr-o mai bună corelare a experienței concrete de viață cu învățarea academică, utilizând tehnologii digitale și sprijinind inovarea în școli, au consolidat accentul pus pe rezultatele învățării. Inițiativele au sprijinit, de asemenea, dobândirea competenței multilingve. |
(19) |
Învățarea integrată a conținutului și a limbii, și anume predarea disciplinelor prin intermediul unei limbi străine, și instrumentele digitale și online pentru învățarea limbilor și-au dovedit eficiența pentru categorii variate de cursanți. Profesorii de limbi din toată Europa ar putea profita de dezvoltarea profesională continuă actualizându-și competența digitală și descoperind totodată care este modul optim de a-și îmbunătăți practicile de predare cu ajutorul diferitor metodologii și tehnologii noi. Un inventar de resurse educaționale deschise i-ar putea sprijini în acest sens, ținând seama de activitatea Consiliului Europei. |
(20) |
Diverse inițiative din Europa au sprijinit definirea și dezvoltarea competenței multilingve. Cadrul european comun de referință pentru limbi sprijină învățarea și predarea tuturor limbilor ca instrument de referință transparent, coerent și cuprinzător care servește la evaluarea și compararea nivelurilor de competență. Acesta face o distincție între nivelurile de utilizator elementar, independent și experimentat, cel din urmă permițând utilizatorului să lucreze sau să studieze în limba evaluată. În 2018, instrumentul a fost completat cu descriptori noi pentru mediere, limbajele prin semne și alte domenii și cu compilații de descriptori pentru cursanți tineri, cu scopul de a face cadrul mai accesibil pentru publicul larg. |
(21) |
Pașaportul lingvistic Europass este un model standardizat de autoevaluare a competențelor lingvistice, care utilizează Cadrul european comun de referință pentru limbi. Acesta îi ajută pe cetățeni să își comunice competențele lingvistice pe parcursul unei perioade de mobilitate, în scopuri educaționale, în vederea ocupării unui loc de muncă sau în vederea formării, ajutându-i totodată pe angajatori să înțeleagă competențele lingvistice ale forței de muncă. |
(22) |
Certificatul lingvistic european (9) recompensează excelența și inovarea în predarea limbilor în toate țările participante. Certificatul oferă școlilor și altor instituții un stimulent pentru a utiliza noi metodologii și strategii care să abordeze prioritățile locale, regionale, naționale sau europene. Certificatul a contribuit la sensibilizarea cu privire la cooperarea europeană în domeniul predării și învățării limbilor și la intensificarea dinamicii multilingve în sectoarele educației. |
(23) |
Toate statele membre au recunoscut necesitatea consolidării multilingvismului și a dezvoltării competenței multilingve în cadrul Uniunii. Comisia Europeană va lucra la o propunere privind un nou set de criterii de referință europene în materie de educație și formare, împreună cu opțiuni de colectare a datelor, care pot include un criteriu de referință european privind competențele lingvistice, cu scopul de a oferi o imagine mai exactă a competenței multilingve în cadrul Uniunii. Aceste criterii de referință vor fi discutate și hotărâte de Consiliu în contextul instituirii noului cadru strategic pentru educație și formare după 2020. |
(24) |
Deși recunoaște că competența multilingvă se dobândește pe tot parcursul vieții și că oamenii ar trebui să aibă acces la oportunități în acest sens în toate etapele vieții, prezenta recomandare are ca subiect îndeosebi ciclul primar și secundar de învățământ și formare, inclusiv, acolo unde este posibil, educația și îngrijirea timpurie, precum și educația și formarea profesională inițială. |
(25) |
Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, |
RECOMANDĂ CA STATELE MEMBRE:
În conformitate cu legislația națională și europeană, cu resursele disponibile și condițiile de pe plan național și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:
1. |
Să analizeze modalități de a-i ajuta pe toți tinerii să atingă, înainte de a absolvi ciclul secundar superior de învățământ și formare – pe lângă limba de predare – acolo unde este posibil, un nivel de competență în cel puțin o altă limbă europeană care să le permită să utilizeze limba în mod eficace în scopuri sociale, de învățare și profesionale și să încurajeze însușirea unei (a treia) limbi suplimentare până la un nivel care să le permită să interacționeze cu un anumit grad de fluență (10). |
2. |
Să aplice abordări globale în scopul de a îmbunătăți predarea și învățarea limbilor la nivel național, regional, local sau de școală, după caz, și, acolo unde este relevant, cu ajutorul exemplelor strategice expuse în anexă. |
3. |
Să se asigure că sunt vizate toate sectoarele învățământului primar și secundar, începând cât mai devreme posibil, incluzând educația și formarea profesională inițială. |
4. |
Ca parte a acestor abordări globale, să sprijine sensibilizarea în privința limbilor în școli și în instituțiile de educație și formare profesională:
|
5. |
Să sprijine cadrele didactice, formatorii, inspectorii și directorii de școli să sporească gradul de sensibilizare prin:
|
6. |
Să încurajeze cercetarea în domeniul metodelor pedagogice inovatoare, incluzive și multilingve și utilizarea acestora, inclusiv, de exemplu, utilizarea instrumentelor digitale, înțelegerea reciprocă și modalități de predare a materiilor prin intermediul unei limbi străine (învățare integrată a conținutului și a limbii) și să inoveze formarea inițială a cadrelor didactice. |
7. |
Să se asigure că sunt monitorizate competențele lingvistice dobândite în diferite etape ale educației și formării, completând informațiile existente referitoare la oferta privind învățarea limbilor străine. |
8. |
Să raporteze, prin cadrele și instrumentele existente, cu privire la experiențele și progresele realizate în promovarea învățării limbilor. |
SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:
9. |
De a sprijini acțiunile ulterioare prezentei recomandări prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și prin elaborarea, în cooperare cu statele membre, a unor instrumente și resurse multilingve cum ar fi:
|
10. |
De a consolida mobilitatea elevilor, a cursanților care participă la o formă de educație și formare profesională și a cadrelor didactice, a formatorilor, a inspectorilor și a directorilor de școli în cadrul programului Erasmus+ și de a sprijini în general utilizarea finanțării din partea Uniunii, precum Erasmus+, Orizont 2020, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) sau fondurile structurale și de investiții europene, după caz, pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări și a anexei sale, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual. |
11. |
De a consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu Centrul european pentru limbi moderne în domeniul învățării limbilor, pentru a consolida metode inovatoare în predarea și învățarea limbilor și a spori gradul de sensibilizare cu privire la rolul crucial al învățării limbilor în societățile moderne. |
12. |
De a raporta cu privire la acțiunile ulterioare punerii în aplicare a recomandării în principal prin intermediul cadrelor și instrumentelor existente. |
Adoptată la Bruxelles, 22 mai 2019.
Pentru Consiliu
Președintele
C.B. MATEI
(1) COM(2017) 673 final.
(2) EUCO 19/1/17 REV 1.
(4) În timp ce Consiliul Europei utilizează termenul „plurilingvism” pentru a desemna competențele unei persoane în ceea ce privește mai multe limbi, documentele oficiale ale Uniunii Europene utilizează termenul „multilingvism” pentru a descrie atât competențele individuale, cât și situațiile societale. Această situație rezultă în parte din dificultatea de a distinge între plurilingv și multilingv în alte limbi decât engleza și franceza.
(5) Europenii și limbile lor – o sinteză a raportului special Eurobarometru din 2012.
(6) Prima limbă însușită: varietatea lingvistică dobândită și utilizată (varietățile lingvistice dobândite și utilizate) în perioada antepreșcolară (aproximativ înainte de vârsta de doi sau trei ani), în care a fost dobândită prima dată facultatea lingvistică umană. Acest termen este preferat celui de limbă maternă, care este adesea nepotrivit, deoarece prima limbă însușită nu este neapărat doar cea a mamei.
(7) Comunicarea Comisiei privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534.
(8) Comisia Europeană (2012) – Primul sondaj european privind competențele lingvistice, rezumat.
(9) Certificatul lingvistic european se acordă la nivel național și este sprijinit prin programul Erasmus+.
(10) Însușirea limbilor clasice, cum ar fi greaca veche și latina, poate face parte din repertoriul lingvistic al cursantului.
(11) eTwinning este o comunitate de cadre didactice de la învățământul preșcolar până la învățământul secundar superior, găzduită pe o platformă de internet securizată.
(12) Pe baza experiențelor și a cunoștințelor de specialitate dezvoltate de către Consiliul Europei în crearea și actualizarea cadrului și de către Centrul european pentru limbi moderne și Comisia Europeană în aplicarea acestor acțiuni pregătirii cadrelor didactice prin proiecte finanțate în comun:
(13) În prezent, Europass oferă un instrument de autoevaluare pentru competența lingvistică, iar funcționalitatea și eficacitatea acestuia vor fi reexaminate ca parte a punerii în aplicare a noii decizii Europass.
ANEXĂ
Sensibilizare cu privire la importanța învățării limbilor în școli – dezvoltarea unor abordări globale ale învățării limbilor
Abordările globale în domeniul lingvistic ar putea sprijini punerea în aplicare a recomandării privind învățarea limbilor. Prezenta anexă enumeră o serie de principii pedagogice și de bune practici, care au în comun scopul de a spori gradul general de sensibilizare cu privire la importanța învățării limbilor în școli, cu obiectivul final de a îmbunătăți rezultatele învățării limbilor.
Predarea limbilor este un element important în toate disciplinele dacă avem în vedere modalitățile diverse în care este folosită limba în sala de clasă și rolul crucial pe care îl joacă limba în învățarea și înțelegerea conținutului materiilor. Atingerea unui nivel bun al limbii literare este strâns legată de îmbogățirea cunoștințelor despre disciplina respectivă și aprofundarea înțelegerii acesteia.
Sensibilizarea cu privire la importanța învățării limbilor în școli și în instituțiile de educație și formare profesională ar putea sprijini înțelegerea faptului că învățarea limbilor este un proces dinamic și neîntrerupt – însușirea primei limbi și a diferitelor sale registre și stiluri continuă și este strâns legată de învățarea altor limbi, la diferite niveluri de competență, corespunzând condițiilor, nevoilor și intereselor fiecărui cursant.
Sensibilizarea cu privire la importanța învățării limbilor în școli și în instituțiile de educație și formare profesională ar putea sprijini reflecții privind dimensiunea lingvistică la toate nivelurile organizării, predării și practicilor din școli: în dezvoltarea competenței de alfabetizare, în învățarea limbilor străine, în predarea diferitor discipline, pentru recunoașterea altor limbi pe care elevii le aduc cu ei, în comunicarea cu părinții și cu mediul școlar în ansamblu etc.
Cooperarea strânsă dintre diferiții membri ai comunității școlare, în mod ideal în cadrul unui concept al școlii ca organizație de învățare sau în cadrul unei abordări la nivelul întregii școli, poate promova o astfel de înțelegere a sensibilizării în privința limbilor.
Pentru a se sprijini sensibilizarea cu privire la importanța învățării limbilor în școli și în instituțiile de educație și formare profesională, au fost identificate exemplele de bune practici enumerate în cele ce urmează.
1. Multilingvismul în școli și în instituțiile de educație și formare profesională
— |
O atitudine pozitivă față de diversitatea lingvistică poate contribui la crearea unui mediu favorabil limbilor, în care învățarea și utilizarea mai multor limbi sunt percepute ca bogăție și resursă. Sensibilizarea cu privire la importanța învățării limbilor și la avantajele educaționale, cognitive, sociale, interculturale, profesionale și economice ale utilizării extinse a limbilor poate fi intensificată și încurajată. |
— |
Dezvoltarea competenței lingvistice și sporirea sensibilizării în privința limbilor pot fi integrate transversal în programa de învățământ. Integrarea limbilor și a altor discipline poate face posibilă asigurarea unei învățări mai autentice, orientate către situații reale de viață. |
— |
Motivația cursanților de a învăța diverse limbi poate fi sporită prin corelarea conținutului educațional cu propriile vieți și interese, ținându-se seama de învățarea informală și încurajându-se sinergiile cu activități extrașcolare. Conexiunile dintre exersarea limbilor în viața de zi cu zi, pe de o parte, și școli sau instituții de educație și formare profesională, pe de altă parte, pot fi consolidate prin recunoașterea învățării prealabile a limbilor și oferirea posibilității de a adăuga, în certificatele de absolvire a școlii, competența multilingvă rezultată din învățarea informală (de exemplu, în cazul cursanților care provin din familii de migranți, de refugiați sau bilingve) sau din participarea la un sistem școlar formal dintr-o altă țară în care cursantul a locuit anterior. |
— |
Toată gama de limbi cunoscute de cursant poate fi valorizată și sprijinită în școală și folosită totodată ca resursă pedagogică pentru aprofundarea învățării de către toți cursanții. Elevii se pot ajuta reciproc în procesul de învățare, pot să explice altora propria limbă (propriile limbi) și să compare limbile între ele. |
— |
Școlile ar putea oferi o paletă mai largă de limbi pe lângă principalele limbi generale de comunicare. Asimilarea poate fi diferită dacă o țară are două sau mai multe limbi oficiale sau dacă există un interes declarat de a promova învățarea limbii unei țări învecinate. |
— |
Instituirea de parteneriate între instituții de educație și îngrijire timpurie și școli în regiunile frontaliere, care să încurajeze copiii să învețe limba vecinilor lor de la o vârstă fragedă și să contribuie la estomparea barierelor lingvistice în regiunile transfrontaliere. |
— |
Încurajarea în continuare a școlilor și a instituțiilor de educație și formare profesională în sensul utilizării Zilei Europene a Limbilor și a Certificatului lingvistic european pentru a promova învățarea limbilor și diversitatea lingvistică. Promovarea certificatelor școlare cu o dimensiune europeană deosebită cu scopul de a încuraja o perspectivă europeană pentru școli și centrele de formare. |
2. Predare eficientă și inovatoare pentru o mai bună învățare a limbilor
— |
Potențialul instrumentelor digitale ar putea fi valorificat la maximum pentru o mai bună învățare, predare și evaluare a limbilor. Tehnologia poate sprijini într-o măsură foarte mare extinderea ofertei lingvistice, poate oferi oportunități pentru expunerea la o anumită limbă și poate fi foarte utilă pentru sprijinirea limbilor care nu sunt predate în școli. Dezvoltarea gândirii critice și a educației în domeniul mass-mediei și o utilizare adecvată și sigură a tehnologiei pot reprezenta un element esențial pentru învățare în acest context. |
— |
Cooperarea virtuală dintre școli prin eTwinning și alte forme de cooperare virtuală le pot permite tinerilor să își îmbunătățească învățarea limbilor, să colaboreze cu colegi din altă țară și să se pregătească pentru mobilitate în scopul de a studia, de a urma cursuri de formare sau de a desfășura activități ca voluntari în străinătate. |
— |
Mobilitatea elevilor, inclusiv prin Erasmus+, ar putea deveni o parte obișnuită a procesului de învățare. Aceasta ar trebui să se extindă la mobilitatea virtuală și la mobilitatea personalului în sens mai larg. |
— |
Cadrele didactice, formatorii și cursanții pot folosi o combinație de evaluare diagnostică, formativă și sumativă pentru a monitoriza și a evalua progresul în învățarea limbii; se utilizează portofolii lingvistice individuale pentru a ține evidența progreselor înregistrate, de exemplu prin intermediul Portofoliului lingvistic european sau al Pașaportului lingvistic Europass. |
3. Sprijin pentru cadrele didactice și formatori
— |
Profesorii de limbi moderne ar putea fi încurajați să participe la programe de schimb cu țări în care se vorbește limba lor țintă, ca parte a formării lor inițiale și/sau a dezvoltării lor profesionale ulterioare. Fiecare profesor de limbă proaspăt absolvent ar putea să fi petrecut de preferință un semestru de învățare sau predare în străinătate. |
— |
Cadrele didactice și formatorii care se ocupă de alte discipline decât limbile moderne ar putea să fie sensibilizați și să dobândească cunoștințe cu privire la didactica limbilor, precum și să dobândească strategii pentru sprijinirea cursanților. |
— |
În predarea limbilor ar putea fi incluși asistenți didactici în domeniul limbilor, utilizându-se oportunitățile pe care le oferă programele de schimb dintre statele membre. |
— |
Oportunități de dezvoltare profesională continuă ar putea fi puse la dispoziția cadrelor didactice (prin rețele, comunități de practici, cursuri de limbă online în masă, centre de expertiză, învățare online prin cooperare, cercetare-acțiune prin colaborare etc.), pentru ca acestea să fie la curent cu cele mai recente inovări pedagogice și să își actualizeze competențele. |
4. Parteneriate și legături în mediul școlar în ansamblu, pentru a sprijini învățarea limbilor
— |
Școlile și instituțiile de educație și formare profesională ar putea coopera cu părinții cu privire la modalități prin care pot să-i sprijine pe copiii lor în procesul de învățare a limbilor, în special atunci când copiii cresc fiind expuși la mai mult de o limbă sau utilizează acasă o altă limbă decât cea de predare. |
— |
Școlile și instituțiile de educație și formare profesională pot dezvolta parteneriate cu centre lingvistice/laboratoare de limbi, biblioteci publice, centre culturale sau alte asociații culturale, universități și centre de cercetare, pentru a crea medii de învățare mai antrenante, a optimiza asimilarea limbilor și a îmbunătăți și a inova practicile de predare. |
— |
Școlile, instituțiile de educație și formare profesională și administrațiile locale își pot pune resursele în comun pentru a înființa centre lingvistice cu o ofertă mai mare de limbi, pentru a conserva limbile mai puțin vorbite și/sau limbile care nu se predau în școală. |
— |
Prin cooperarea cu angajatorii din regiune sau din afara ei, importanța competenței multilingve în viața profesională poate fi mai bine înțeleasă și se poate asigura faptul că această competență multilingvă dobândită sprijină în mod eficace angajabilitatea. |
— |
Ar putea fi încurajate parteneriatele transfrontaliere dintre instituțiile de educație și formare din regiunile frontaliere. Mobilitatea studenților, a cadrelor didactice, a formatorilor și a personalului administrativ, precum și a candidaților la studii doctorale și a cercetătorilor ar putea fi facilitată prin oferirea de informații și de cursuri în limbile vorbite în țara învecinată. Promovarea multilingvismului în cadrul acestor parteneriate transfrontaliere îi poate pregăti pe absolvenți să pătrundă pe piața forței de muncă de ambele părți ale frontierei. |
— |
Promovarea cooperării între instituțiile de pregătire a cadrelor didactice. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/23 |
Concluziile Consiliului privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți
(2019/C 189/04)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
1. |
REAMINTIND contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este prezentat în anexa la prezentele concluzii, în special:
|
2. |
IA ACT de documentul de lucru al serviciilor Comisiei (12) care face bilanțul măsurilor de punere în aplicare, publicat în conformitate cu dispozițiile recomandării. |
3. |
IA NOTĂ de progresele realizate și, în special, de faptul că:
|
4. |
ÎȘI SUBLINIAZĂ angajamentul față de nivelul de ambiție stabilit în recomandare și INVITĂ statele membre, având în vedere recomandarea și în conformitate cu legislația națională, cu circumstanțele și resursele disponibile și în strânsă cooperare cu partenerii sociali și furnizorii de educație sau de formare, dacă este posibil:
|
5. |
INVITĂ Comisia:
|
(1) Documentul 13129/17.
(3) Forumul Economic Mondial: Raportul privind viitorul locurilor de muncă, 2018.
(4) Anchetă asupra forței de muncă, 2018.
(5) Anchetă asupra forței de muncă, 2018.
(6) Raportul privind incluziunea și competențele digitale, Comisia Europeană, date din 2017.
(7) Austria, Belgia – Regiunea Flamandă, Republica Cehă, Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Suedia, Slovenia, Slovacia, Regatul Unit și Ungaria.
(8) OCDE, PIAAC, 2016.
(9) Competențele contează, OCDE, 2016.
(10) JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
(11) În 2017, 61,3 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani aveau cel mult o diplomă de absolvire a învățământului secundar inferior (Eurostat, Anchetă asupra forței de muncă, 2018). În 2012, anul colectării datelor PIAAC, ancheta asupra forței de muncă a constatat că cele 70 de milioane de persoane cu vârsta între 25 și 64 de ani dețineau, cel mult, diplome de absolvire a învățământului secundar inferior. Această cifră a scăzut în fiecare an de atunci, în special deoarece: (a) nivelurile de instruire ale celor care au împlinit 25 de ani sunt mai înalte, întrucât mai mulți tineri absolvă învățământul secundar inferior sau un nivel echivalent și (b) persoanele cu vârsta pensionării au, în general, niveluri mai scăzute de educație, cu excepția unor țări est-europene.
(12) „Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți: bilanțul măsurilor de punere în aplicare”, SWD (2019) 89 final.
ANEXĂ
Context politic
1. |
Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (1) |
2. |
Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o mai bună integrare a orientării de-a lungul vieții în strategiile de învățare de-a lungul vieții (2) |
3. |
Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (3) |
4. |
Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (4) |
5. |
Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (5) |
6. |
Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (6) |
7. |
Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (7) |
8. |
Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (8) |
9. |
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității (10 iunie 2016) |
10. |
Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (9) |
11. |
Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (10) |
12. |
Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și de abrogare a Deciziei nr. 2241/2004/CE (11) |
13. |
Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (12) |
14. |
Concluziile Consiliului privind trecerea la o viziune a unui Spațiu european al educației (13) |
(1) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(2) JO C 319, 13.12.2008, p. 4.
(4) JO C 372, 20.12.2011, p. 1.
(5) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(6) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(7) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.
(9) JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
(10) JO C 189, 15.6.2017, p. 15.
(11) JO L 112, 2.5.2018, p. 42.
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/28 |
Concluziile Consiliului privind tinerii și viitorul muncii
(2019/C 189/05)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
ÎNTRUCÂT:
1. |
Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 recunoaște faptul că tinerii sunt arhitecți ai propriei vieți, contribuie la schimbarea pozitivă a societății și îmbogățesc ambițiile UE, precum și faptul că politica de tineret poate contribui la crearea unui spațiu în care tinerii pot să beneficieze de oportunități și pot adera la valorile europene. Având în vedere peisajul ocupării forței de muncă în schimbare, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea personală și creșterea către autonomie a tinerilor, să consolideze reziliența acestora și să îi înzestreze cu resursele necesare pentru a participa în societate, contribuind astfel la eradicarea sărăciei în rândul tinerilor și a tuturor formelor de discriminare, precum și la promovarea incluziunii sociale. |
2. |
„Viitorul muncii” este un termen generic care descrie evoluția locurilor de muncă pe termen mediu și lung astfel cum este afectată de anumite tendințe. Într-un context diversificat al tineretului din UE, „viitorul muncii” este determinat, printre altele, de:
|
3. |
Tinerii din Uniunea Europeană tind să își vadă viața profesională viitoare cu teamă sau incertitudine (2). Prezența acestui disconfort, în special dacă este însoțit de respingerea candidaturilor, de probleme de calitate a corelării locurilor de muncă în funcție de profil, de munca precară sau de presiunea sociale pentru a găsi sau a păstra un loc de muncă, poate avea un impact negativ asupra stării emoționale a tinerilor, ceea ce ar putea duce și la probleme de sănătate mentală și fizică sau la preocupări tot mai mari în rândul tinerilor europeni (3). |
4. |
Experiența actuală cu noile forme de ocupare a forței de muncă indică faptul că, în viitor, se poate înregistra o creștere a formelor mai flexibile de contractare a lucrătorilor, cu potențiale efecte pozitive asupra distribuției forței de muncă și a stării de bine personale pentru cei care adoptă stilul de viață al unui lucrător independent. În schimb, în timp ce aceste locuri de muncă tind să fie ocupate de tineri, în special de cei cu mai puține oportunități, există un risc sporit de a rămâne blocați în locuri de muncă temporare cu venituri reduse, cu o acoperire redusă a protecției sociale și cu o probabilitate scăzută de avansare profesională. |
5. |
O bază solidă de competențe și orientări corespunzătoare însoțite de informații de bună calitate privind competențele și de sisteme de educație și formare de înaltă calitate, adaptabile și reactive, inclusiv promovarea învățării pe tot parcursul vieții, pot ajuta tinerii să realizeze cu succes tranziția pe piața muncii și în cadrul acesteia și să își construiască cariere pline de satisfacții. |
6. |
În contextul asigurării unei baze cognitive solide, promovarea formării de competențe care să încurajeze utilizarea și înțelegerea eficace a tehnologiei reprezintă o condiție prealabilă pentru viitorul mediu de lucru. Competențele nu ar trebui să se concentreze numai pe stăpânirea noilor tehnologii, ci și pe înțelegerea modului în care acestea pot contribui la influențarea societății. Atunci când își sporesc capacitățile pentru a beneficia în mod eficace de caracterul în schimbare al muncii, tinerii europeni ar trebui să dețină, de asemenea, competențe-cheie care să implice competențe nontehnice legate, printre altele, de rezolvarea problemelor, comunicare, competențe antreprenoriale, gândirea critică, gândirea creativă, prezentarea imaginii personale, autoexprimare și negociere. |
7. |
Pilonul european al drepturilor sociale stabilește dreptul tuturor „la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare. Orice persoană are dreptul de a transfera drepturile la protecție socială și la formare profesională cu ocazia tranzițiilor profesionale” și, de asemenea, „dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională”. În pregătirea lor pentru viitorul muncii, va fi esențial, prin urmare, ca „tinerii să aibă dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor” (4). |
8. |
Opiniile și viziunea tineretului european privind chestiunile legate de muncă, astfel cum sunt reflectate în obiectivele pentru tineret, în special nr. 7 „Locuri de muncă de calitate pentru toți”, au fost integrate în Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027 și în Planul de lucru pentru 2019-2021 care o însoțește. |
SUBLINIAZĂ CĂ:
9. |
Generațiile viitoare de tineri europeni vor intra într-un peisaj al pieței muncii plin de oportunități și provocări, într-un context global în care UE se va strădui să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor săi și, astfel, să își consolideze competitivitatea economică, productivitatea muncii și competențele forței de muncă și să se asigure că obiectivele, așteptările și ambițiile tinerilor pot fi îndeplinite. |
10. |
Caracterul în schimbare al muncii poate avea un impact pozitiv asupra vieții tinerilor europeni și a generațiilor viitoare. Totodată, este necesar să se abordeze preocupările și implicațiile relevante legate, printre altele, de formele de ocupare a forței de muncă și de statutul profesional, care însoțesc aceste transformări, în special în ceea ce privește tinerii cu mai puține oportunități care ar putea avea un nivel scăzut de calificare. În acest context, este necesar să se sporească informarea și sensibilizarea tinerilor cu privire la implicațiile diferitelor forme de ocupare a forței de muncă și ale statutului profesional. |
11. |
Tinerii europeni consideră că ocuparea forței de muncă ar trebui să fie una dintre primele trei priorități ale UE și, de asemenea, unul dintre domeniile în care UE trebuie să ia măsuri pentru a încuraja tinerii să își exprime solidaritatea (5). Acest lucru demonstrează tendința tinerilor de a adopta o abordare centrată pe dimensiunea umană în viața lor profesională viitoare. |
12. |
Primele locuri de muncă ar trebui să creeze premisele unei cariere promițătoare favorabile ascensiunii sociale, în special pentru tinerii cu mai puține oportunități, inclusiv tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). În conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 8, precum și cu obiectivul pentru tineret nr. 7, munca decentă trebuie tratată ca o aspirație legitimă a tinerilor, începând cu prima lor experiență profesională remunerată. |
13. |
E de așteptat ca tinerii care părăsesc timpuriu școala și tinerii cu un nivel scăzut de educație să rămână vulnerabili în contextul viitorului muncii, în care diferențele salariale dintre membrii cu calificare medie și înaltă ai forței de muncă și cei cu un nivel de calificare scăzut se preconizează să crească, ceea ce ar putea genera provocări legate de sărăcia persoanelor încadrate în muncă. Deși numărul lor este în scădere (6), tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare încă sunt extrem de vulnerabili și vor continua să fie sprijiniți prin Garanția pentru tineret (7). Pentru cei care nu reușesc să beneficieze de sprijin, parcursurile de actualizare a competențelor (8) ar trebui să ofere oportunități suplimentare de dezvoltare a competențelor de bază și de avansare către calificările cerute de piața forței de muncă. |
14. |
Asigurarea unor tranziții fără probleme de la școală la încadrarea în muncă și de la un loc de muncă la altul, precum și facilitarea creării de locuri de muncă pentru tineri, inclusiv reducerea perioadelor de inactivitate, sunt esențiale pentru a evita efectele destructive asupra carierelor lor profesionale (9). |
15. |
Ar trebui să se pună mai mult accent pe valori și politici care să promoveze munca în raport cu îmbunătățirea calității vieții tinerilor înșiși, dar și cu realizarea de contribuții semnificative la starea de bine generală a mediului social și fizic în care trăiesc. În acest context, dezvoltarea durabilă ar trebui să stea la baza abordărilor privind viitorul muncii. |
16. |
Există o nevoie continuă de a promova accesul egal la locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii în viitor și de a lua măsuri împotriva tuturor formelor de stereotipuri care influențează aspirațiile privind locurile de muncă ale copiilor de astăzi și care limitează accesul la anumite locuri de muncă, perpetuând totodată discriminarea și inegalitatea în educație și formare, precum și pe piața forței de muncă. |
17. |
Pe lângă dezvoltarea competențelor, activitățile pentru tineret au un impact pozitiv asupra vieții tinerilor, în special a celor cu mai puține oportunități, inclusiv în contextul sănătății mentale sau al problemelor emoționale asociate cu șomajul sau cu regresele înregistrate în procesul de căutare a unui loc de muncă. |
INVITĂ STATELE MEMBRE, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:
18. |
Să acorde o atenție specială tinerilor expuși riscului de marginalizare sau de discriminare bazată pe elemente precum originea etnică, sexul, orientarea sexuală, handicapul, religia, convingerile sau opiniile politice, pentru a asigura incluziunea tuturor tinerilor pe piețele forței de muncă în viitor. |
19. |
Să sprijine punerea în aplicare pe deplin a recomandării privind Garanția pentru tineret, ținând seama, în același timp, de circumstanțele, politicile și măsurile naționale, după caz. |
20. |
Dacă este necesar, să promoveze și să acorde prioritate reformelor din sectorul educației și formării formale și nonformale, cu accent pe dezvoltarea și validarea competențelor-cheie dobândite de tineri în contexte de învățare diverse, în cadrul unui context educațional, de voluntariat, de stagiu sau de muncă, cu scopul de a facilita corelarea acestor competențe cu piața forței de muncă și cererea de forță de muncă viitoare. |
21. |
Să consolideze cooperarea cu scopul general de a asigura dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru toți copiii și tinerii, în special în ceea ce privește reducerea părăsirii timpurii a școlii și sporirea oportunităților de acces egal la educație și la muncă pentru toți tinerii, inclusiv pentru cei care își însoțesc familiile care se mută pentru a munci într-un alt stat membru al UE (10). |
22. |
Să acorde un spațiu amplu temelor legate de ocuparea forței de muncă în timpul consultărilor cu tinerii în cadrul și/sau în afara procesului de dialog al UE cu tinerii, pentru a înțelege mai bine preocupările, interesele, așteptările și capacitățile acestora. Este la fel de important ca rezultatele acestor consultări să fie puse la dispoziția tinerilor, factorilor de decizie politică și angajatorilor pentru a se asigura o monitorizare ulterioară. |
23. |
Să promoveze antreprenoriatul în rândul tinerilor punând accentul, printre altele, pe educația și formarea antreprenorială, pe servicii de consiliere, de mentorat sau de îndrumare pentru tineri și, după caz, pe activități relevante pentru tineret. Antreprenoriatul social și cel favorabil incluziunii sunt, de asemenea, considerate ca alternative viabile pentru a asigura locuri de muncă pentru tineri de către tineri, promovând astfel activități de solidaritate. |
24. |
Să promoveze utilizarea resurselor puse la dispoziție prin Fondul social european, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Erasmus+ sau Corpul european de solidaritate și programele care le succed. După caz, în acest context, să le ofere potențialilor beneficiari orientări privind utilizarea sinergiilor și a complementarităților dintre aceste programe. |
25. |
Dacă este cazul, să utilizeze instrumente ale politicii de tineret a UE, cum ar fi platforma wiki pentru tineret sau instrumentele de planificare a activităților naționale viitoare și activitățile de învățare reciprocă, pentru a face schimb de bune practici cu scopul de a promova soluții politice concrete în contextul tranziției viitoare a tinerilor către încadrarea în muncă. |
26. |
Să sprijine organizațiile de tineret și alți actori relevanți în pregătirea tinerilor pentru a participa în mod eficace la procesele de dialog cu tinerii și pentru a deveni beneficiari ai activităților pentru tineret. |
27. |
Să sprijine în continuare tinerii în cazurile în care șomajul, așteptările de la locul de muncă sau opțiunile profesionale/educaționale ar putea să îi facă ținta unor stereotipuri legate de generații. |
28. |
Să promoveze o abordare politică transsectorială atunci când se abordează chestiuni legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, atât la nivel național, cât și la nivel european și în cadrul cooperării dintre statele membre. |
29. |
Având în vedere circumstanțele naționale, să îmbunătățească accesul tinerilor la protecția socială prin îmbunătățirea, acolo unde este necesar, a capacității sistemelor de protecție socială de a se adapta la realitatea perspectivelor de angajare a tinerilor, luând în considerare nevoile tinerilor care nu au un loc de muncă. |
INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ SĂ IA MĂSURILE NECESARE PENTRU:
30. |
Valorificarea în continuare a experienței pozitive a cadrelor Europass (11) și Youthpass (12) de a identifica și a comunica competențele și calificările persoanelor, pentru a spori impactul acestora în rândul tinerilor europeni, în special al celor care beneficiază de mai puține oportunități, pentru a-i ajuta să își prezinte competențele și să își găsească locuri de muncă relevante. |
31. |
Oferirea de orientări pentru structurile naționale de gestionare în vederea sensibilizării potențialilor beneficiari cu privire la utilizarea sinergiilor și a complementarităților atunci când promovează oportunitățile de finanțare ale UE pentru tineri. |
32. |
Acordarea de prioritate instituirii de sisteme care să susțină primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, și anume că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține aptitudini care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă” (13). |
33. |
Continuarea realizării de cercetări calitative, cantitative și bazate pe dovezi pe baza datelor defalcate în funcție de gen privind mobilitatea socială între generații, dar și în cadrul aceleiași generații, acordând o atenție deosebită tinerilor, precum și a mai multor cercetări calitative cu privire la atitudinile și preocupările tinerilor în ceea ce privește tranziția la încadrarea în muncă, cu scopul de a sprijini eficacitatea politicilor de tineret ale UE cu privire la aspectele legate de ocuparea forței de muncă. |
34. |
Organizarea de activități sau evenimente de învățare reciprocă cu reprezentanți ai sectorului tineretului, sindicatelor, organizațiilor de afaceri și guvernelor, care să abordeze dintr-o perspectivă transsectorială, inclusiv în ceea ce privește politica de tineret, provocările și oportunitățile pe care viitorul muncii le va aduce tinerilor europeni. |
35. |
Utilizarea tuturor instrumentelor relevante ale UE, inclusiv a coordonatorului pentru tineret la nivelul UE, în ceea ce privește tendințele care afectează natura muncii, în vederea integrării unei perspective a tinerilor în elaborarea de politici transsectoriale la nivelul UE și pentru a încuraja cooperarea între statele membre. |
INVITĂ SECTORUL TINERETULUI DIN UE (14):
36. |
Să adopte o abordare activă pentru a asigura reprezentarea tinerilor și participarea lor într-un mod eficace la dialogul UE cu tinerii și la procesele de dialog social, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul statelor membre și la nivel subnațional, promovând astfel o cooperare solidă cu autoritățile publice și cu partenerii sociali și economici cu privire la aspectele legate de viața profesională a tinerilor. |
37. |
Să contribuie la efortul de sensibilizare a tinerilor lucrători cu privire la drepturile și responsabilitățile care le revin, inclusiv în ceea ce privește hărțuirea la locul de muncă și toate formele de discriminare, în vederea protejării activității lor educaționale și a formării în contextul cerințelor de la locul de muncă. |
38. |
Să ia în considerare informațiile privind piața muncii și competențele pentru a îmbunătăți în mod constant metodele activităților pentru tineret, în vederea creșterii eficacității acestora ca instrument de dezvoltare a competențelor pentru tineri. |
39. |
Să promoveze activitățile pentru tineret în rândul tuturor tinerilor, inclusiv al celor expuși riscului de marginalizare pe piața forței de muncă din cauza sărăciei și a excluziunii sociale. |
40. |
Să implice părțile interesate relevante în vederea stabilirii de parteneriate la nivel național, contribuind astfel la punerea în aplicare a Garanției pentru tineret. |
41. |
Să utilizeze oportunitățile disponibile la nivel european, național, regional și local pentru a spori calitatea oportunităților în domeniul activităților pentru tineret pentru tinerii care intră pe piața muncii. |
(1) Eurostat (2018), Ancheta asupra forței de muncă în UE.
(2) Organizația Internațională a Muncii (2018), Abordarea situației și a aspirațiilor tinerilor, notă pregătită pentru cea de a 2-a reuniune a Comisiei globale privind viitorul muncii.
(3) Raport tematic din cadrul celui de al șaselea ciclu de dialog structurat pe tema obiectivului pentru tineret nr. 5 privind sănătatea mintală și starea de bine (2018).
(4) Pilonul european al drepturilor sociale, capitolul I, principiul 4 („Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă”) https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro. Pilonul european al drepturilor sociale a fost semnat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile care s-a desfășurat la Göteborg, Suedia, în 17 noiembrie 2017.
(5) Flash Eurobarometru nr. 455 privind tineretul european (2018), sondaj realizat de „TNS Political & Social” la cererea Comisiei Europene, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.
(6) Rata NEET pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a scăzut de la un nivel record de 15,9 % în 2012, la 13,4 % în 2017, conform Eurostat (Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană, Raport privind progresele înregistrate în direcția ODD în contextul UE, Eurostat, 2018).
(7) Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 120, 26.4.2013, p. 1).
(8) Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (JO C 484, 24.12.2016, p. 1).
(9) Eurofound (2017), Tinerii aflați în șomaj o perioadă îndelungată: Caracteristici și răspunsuri strategice, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
(10) Pilonul european al drepturilor sociale, capitolul I, principiul 1 (Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții) (ibidem, nota de subsol 4).
(11) https://europass.cedefop.europa.eu/ro/
(12) https://www.youthpass.eu/ro/
(13) Ibidem, nota de subsol 10.
(14) „Sectorul tineretului din UE” se referă, în general, la totalitatea organizațiilor, a lucrătorilor de tineret, a membrilor mediului academic, a membrilor societății civile de tineret sau a altor experți implicați în dezvoltarea politicii de tineret care desfășoară activități și proiecte relevante pentru tineret în UE.
ANEXĂ
La adoptarea acestor concluzii, Consiliul reamintește în special următoarea rezoluție, următoarele concluzii și recomandări:
1. |
Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (1) |
2. |
Rezoluția Consiliului privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2) |
3. |
Concluziile Consiliului privind rolul tineretului în abordarea provocărilor demografice din cadrul UE (3) |
4. |
Concluziile Consiliului privind viitorul muncii: o abordare bazată pe ciclul de viață (4) |
5. |
Concluziile Consiliului privind viitorul muncii: contribuția tehnologiei digitale (5) |
6. |
Concluziile Consiliului privind rolul activităților pentru tineret în sprijinirea dezvoltării în rândul tinerilor a deprinderilor de viață esențiale care le facilitează tranziția cu succes către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională (6) |
7. |
Concluziile Consiliului privind activitățile pentru tineret inteligente (7) |
8. |
Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (8) |
9. |
Recomandarea Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților (9) |
10. |
Recomandarea Consiliului privind validarea învățării nonformale și informale (10) |
11. |
Concluziile Consiliului privind trecerea la o viziune a unui Spațiu european al educației (11) |
12. |
Recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (12) |
13. |
Concluziile Consiliului privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor (13) |
(1) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(2) JO C 456, 18.12.2018, p. 1.
(3) JO C 196, 8.6.2018, p. 16.
(4) Doc. 10134/18.
(5) Doc. 15506/17.
(6) JO C 189, 15.6.2017, p. 30.
(7) JO C 418, 7.12.2017, p. 2.
(9) JO C 423, 9.12.2017, p. 1.
(10) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(11) JO C 195, 7.6.2018, p. 7.
(12) Doc. 10134/18.
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/34 |
Concluziile Consiliului privind tinerele generații creative
(2019/C 189/06)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
AVÂND ÎN VEDERE:
— |
contextul politic, care subliniază importanța creării unei Uniuni în care tinerii să beneficieze de cea mai bună educație și formare cu putință și să poată studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent și care afirmă necesitatea de a oferi oportunități mai bune pentru tineri prin măsuri concrete și programe consolidate ale UE, astfel cum se prevede în anexă, |
— |
Noua agendă europeană pentru cultură, adoptată de Comisia Europeană în mai 2018, care subliniază importanța culturii și a creativității pentru societate și pentru competitivitatea economiei europene, |
— |
obiectivele Planului de lucru în domeniul culturii 2019-2022, adoptat la 27 noiembrie 2018, și recunoașterea de către acesta a faptului că orientarea fermă către nevoile grupurilor specifice, cum ar fi tinerii, este necesară pentru îmbunătățirea coeziunii și a stării de bine. |
CONȘTIENT CĂ:
— |
Implicarea tinerilor trebuie să reprezinte o piatră de temelie a viitoarelor politici, iar ascultarea vocii lor va fi, prin urmare, esențială în anii următori. |
— |
Copiii și tinerii se confruntă cu numeroase provocări în lumea globalizată de astăzi și, prin urmare, este important ca ei să înțeleagă diversitatea și valorile culturale, întrucât se pregătesc pentru viață ca cetățeni ai lumii. |
— |
Evoluțiile digitale au schimbat crearea, producerea, difuzarea, transmiterea și consumul operelor culturale și creative, facilitând accesul la aceste opere la nivel mondial. Lumea digitală a conturat modele inovatoare de acces la cultură, precum și de reinterpretare personală și exprimare de sine, care suscită un mare interes în rândul tinerilor și îi implică în calitate de public activ. |
— |
Tinerii au nevoie de competențe noi pentru a face față unor provocări specifice, cum ar fi șomajul, excluziunea socială, migrația și noile tehnologii, care, în pofida avantajelor pe care le aduc, pot, de asemenea, să adâncească inegalitățile și să mărească diferențele culturale și economice. |
— |
Dezvoltarea competențelor artistice și creative și promovarea talentelor se află în centrul sectoarelor culturale și creative, stimulând inovarea, inclusiv inovarea socială, pentru a atinge o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. |
— |
Competențele lingvistice sunt esențiale pentru mobilitate în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația, formarea, accesul la cultură și accesul la piața europeană a forței de muncă. |
CONSIDERĂ CĂ:
În lumina celor de mai sus, este important să se ia măsuri suplimentare pentru a se aborda următoarele cinci priorități:
— |
promovarea unui acces mai bun și a unei mai mari participări la cultură pentru copii și tineri; |
— |
consolidarea cooperării transsectoriale, cu accent pe sinergiile dintre cultură și educație; |
— |
facilitarea antreprenoriatului în rândul tinerilor în sectoarele culturale și creative; |
— |
stimularea apariției de noi talente; |
— |
promovarea competențelor digitale și a educației în domeniul mass-media. |
SUBLINIAZĂ CĂ:
— |
Organizațiile culturale, instituțiile de învățământ și activitățile pentru tineret joacă un rol esențial în a pune bazele creativității, care este fundamentală pentru dezvoltarea societății în ansamblu. |
— |
Este necesară o abordare strategică a participării copiilor și tinerilor la cultură, pentru a stimula creativitatea și gândirea critică a acestora și pentru a îi ajuta să dezvolte competențe care sunt importante pentru starea lor de bine, învățare, sentimentul de apartenență, cetățenia activă, incluziunea socială și capacitatea viitoare de a se angaja sau cea de a începe o afacere. |
— |
Competențele culturale și creative dobândite prin educația formală, non-formală și informală, inclusiv prin participarea la activități culturale și creative, îi înzestrează pe tineri cu instrumentele necesare pentru a fi creativi și inventivi, pentru a rezolva probleme și pentru a lucra în colaborare și în mod experimental. Abordările experimentale sunt de o importanță crucială pentru promovarea creativității și a inovării. Educația artistică și culturală, ca parte a unei abordări specializate sau interdisciplinare, joacă prin urmare un rol vital atât în crearea de noi oportunități pentru tinerele generații, pregătindu-le astfel mai bine pentru a face față viitoarelor provocări, cât și în promovarea capacitării, a dezvoltării personale și a înțelegerii culturale reciproce. |
— |
Este, de asemenea, important să se încurajeze măsuri care să faciliteze o tranziție fără sincope de la sistemul de învățământ la piața forței de muncă, inclusiv prin sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor, a stagiilor și a uceniciilor în sectoarele culturale și creative. |
— |
Tinerii nu reprezintă un grup omogen în ceea ce privește competențele, nivelul de educație, pregătirea pentru viitor și așteptările lor. Inițiativele și acțiunile menite să stimuleze și să consolideze competențele necesare pentru a intra pe piața forței de muncă sau pentru a deveni antreprenor, precum și pentru viața adultă în general, ar trebui să fie adaptate capacităților pe care tinerele generații le dețin deja. |
— |
Ar trebui identificate și abordate inegalitățile și barierele economice sau sociale care ar putea împiedica accesul tinerilor și participarea lor la cultură în calitate de creatori, consumatori și antreprenori sau accesul acestora la noi tehnologii, pentru a se asigura că aportul și participarea tuturor tinerilor, inclusiv a grupurilor cu mai puține oportunități, pot fi valorificate pe deplin. |
— |
Prin urmare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită tinerilor expuși riscului de marginalizare din cauza originii lor etnice, a genului, a orientării sexuale, a handicapului, a religiei, a convingerilor sau a opiniilor politice, pentru a se garanta incluziunea tuturor tinerilor. |
— |
Disponibilitatea unei bogate oferte culturale, grație evoluției digitale, nu garantează în mod necesar accesul la un conținut cultural multilingv de înaltă calitate. Prin urmare, este esențial să se consolideze politicile culturale care promovează egalitatea de șanse pentru tineri, astfel încât aceștia să ia cu toții parte la cultură și să își dezvolte gândirea creativă și critică, precum și competențele critice și analitice, care sunt, toate, esențiale pentru ca tinerii să aibă acces la conținutul cultural digital și să interacționeze cu acesta. |
— |
Tehnologiile digitale au un impact pozitiv asupra dezvoltării creativității, deoarece permit noi forme de exprimare, comunicare, participare culturală și analiză critică. În plus, creativitatea poate juca un rol important în transformarea tehnologiilor și a serviciilor digitale astfel încât acestea să fie mai ușor de utilizat. Prin urmare, umanizarea tehnologiilor poate asigura faptul că acestea sunt în serviciul cetățenilor și că răspund nevoilor acestora. Atât în calitate de creatori culturali, cât și de consumatori culturali, generațiile tinere, adesea născute în era digitală, preferă noi modele de afaceri care nu existau anterior. Din această perspectivă, mecanismele financiare inovatoare pot stimula spiritul antreprenorial și pot aduce o contribuție esențială la economia creativă de astăzi, care este competitivă, durabilă și bazată pe inovare. |
— |
Recunoscând rezultatele raportului grupului de lucru privind metoda deschisă de coordonare, „Rolul politicilor publice în dezvoltarea potențialului antreprenorial și de inovare al sectoarelor culturale și creative”, este esențial să se ia în considerare caracteristicile specifice ale industriilor culturale și creative, și anume varietatea lanțurilor valorice și faptul că majoritatea întreprinderilor din aceste sectoare sunt întreprinderi mici sau microîntreprinderi ori sunt alcătuite din persoane care desfășoară activități independente. Prin urmare, măsurile care sprijină creativitatea și spiritul antreprenorial al tinerelor generații ar trebui să abordeze aceste caracteristici distinctive. |
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN CADRUL COMPETENȚELOR LOR RESPECTIVE ȘI CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII, SĂ ABORDEZE URMĂTOARELE CINCI PRIORITĂȚI:
1. Promovarea unui acces mai bun și a unei mai mari participări la cultură pentru copii și tineri
Statele membre și Comisia sunt invitate:
(i) |
să continue să creeze oportunități pentru ca tinerii și copiii să aibă acces la cultură și să participe la aceasta, în special pentru cei care provin din medii defavorizate, pentru a reduce disparitățile și inegalitățile sociale și pentru a include un public cât mai larg; să asigure oportunități egale pentru copii și tineri, atât în orașe, cât și în zonele rurale, pentru a elimina barierele din calea accesului egal și a participării egale la cultură, prin intermediul organizațiilor și evenimentelor culturale sau prin mijloace digitale; |
(ii) |
să faciliteze participarea activă la cultură prin promovarea creării în comun și a multilingvismului; |
(iii) |
să încurajeze organizațiile culturale să promoveze și să adapteze conținutul pe care îl oferă, inclusiv prin intermediul tehnologiilor digitale, în scopul de a ajunge mai ușor la copii și la publicul tânăr și de a crește interesul acestora pentru cultură, exprimarea artistică și știință; |
(iv) |
să promoveze politici bazate pe elemente concrete prin monitorizarea regulată a consumului, comportamentului și preferințelor culturale ale copiilor și tinerilor, precum și a realizărilor acestora în ceea ce privește creativitatea și competențele lingvistice; |
(v) |
să promoveze în continuare lectura în rândul copiilor și tinerilor, ca mijloc esențial de a descoperi cultura sub toate aspectele și manifestările sale. |
Comisia este invitată:
(i) |
să sprijine schimburile de bune practici și activitățile de învățare reciprocă între statele membre; |
(ii) |
să sprijine inițiative inovatoare menite să îmbunătățească accesul și participarea tinerelor generații la cultură în calitate de creatori, consumatori sau antreprenori. |
2. Consolidarea cooperării transsectoriale, cu accent pe sinergiile dintre cultură și educație
Statele membre și Comisia sunt invitate:
(i) |
să sprijine educația artistică și culturală, promovând astfel asistarea și participarea la activități culturale, precum și valorificând potențialul tehnologiilor digitale de a contribui la asigurarea accesului la cultură și la diversitatea lingvistică; |
(ii) |
să încurajeze cooperarea dintre școli, artiști, alți profesioniști din domeniul culturii și organizații culturale în privința unor activități de învățare dedicate copiilor și tinerilor; |
(iii) |
să promoveze educația și formarea cadrelor didactice și a altor profesioniști în direcția stimulării creativității în rândul copiilor și tinerilor; |
(iv) |
să sprijine acțiunile transsectoriale privind sensibilizarea culturală și exprimarea culturală și să promoveze dobândirea de competențe și abilități relevante, inclusiv competențe artistice și lingvistice. |
Comisia este invitată:
(i) |
să elaboreze proiecte și acțiuni de stimulare a creativității în educație, inclusiv prin cooperarea cu organizațiile internaționale, cum ar fi OCDE, Consiliul Europei și UNESCO, și să extindă accentul pe gândirea creativă și critică la toate nivelurile de educație și formare, inclusiv prin promovarea STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică); |
(ii) |
să promoveze și să difuzeze rezultatele inițiativelor sus-menționate, atât în grupurile de pregătire ale Consiliului relevante, cât și către un public mai larg. |
3. Facilitarea antreprenoriatului în rândul tinerilor în sectoarele culturale și creative
Statele membre sunt invitate:
(i) |
să aibă în vedere optimizarea utilizării finanțării disponibile pentru a sprijini creativitatea și proiectele de antreprenoriat pentru tineri, după caz; |
(ii) |
să încurajeze dezvoltarea de incubatoare ale industriilor culturale și creative, de rezidențe, de acceleratori de întreprinderi, de clustere și centre creative, precum și de platforme digitale culturale și să promoveze rețele și parteneriate intersectoriale; |
(iii) |
să stimuleze cultura antreprenorială, creativitatea și inovarea prin învățarea pe tot parcursul vieții, de timpuriu și prin educația formală, non-formală și informală, acordând o atenție deosebită utilizării gândirii proiective și a oportunităților de formare, de exemplu sub forma inițiativelor antreprenoriale, atât înainte, cât și după punerea în aplicare a unui plan de afaceri; |
(iv) |
să ia în considerare modalități de creare a unor condiții favorabile pentru start-up-urile culturale gestionate de tineri, sprijinind inovarea transsectorială. |
Comisia este invitată:
(i) |
să promoveze antreprenoriatul cultural și creativ și rețelele intersectoriale în rândul tinerilor, evidențiind potențialul acestora de a stimula dezvoltarea profesioniștilor din domeniul cultural și creativ prin intermediul mobilității, inclusiv prin schimburi, colaborare și creare în comun, vizite de studiu și activități de învățare reciprocă; |
(ii) |
să sprijine parteneriate între profesioniștii din domeniul cultural și creativ și industriile culturale și creative, inclusiv prin promovarea start-up-urilor, a centrelor creative și a rețelelor de incubatoare, pentru a integra știința și tehnologiile de vârf în creativitate, artă și proiectare. |
4. Stimularea apariției de noi talente tinere
Statele membre sunt invitate:
(i) |
să aibă în vedere consolidarea cooperării dintre părțile interesate din domeniul cultural și cele din domeniul educațional pentru a sprijini talentele creative, încurajarea concurenței legate de inovare și recompensarea creativității în sfera culturală; |
(ii) |
să extindă accesul la noile tehnologii, inclusiv pentru tinerii cu mai puține oportunități, pentru a capacita tinerii talentați. |
Comisia este invitată:
(i) |
să promoveze cultura și creativitatea, inclusiv prin educație artistică în cadrul programelor relevante ale UE; |
(ii) |
să sprijine dezvoltarea tinerelor talente creative prin platforme multilingve, precum și programe și politici de mobilitate. |
5. Promovarea competențelor digitale și a educației în domeniul mass-media
Statele membre sunt invitate:
(i) |
să promoveze competențele digitale, educația în domeniul mass-media, precum și gândirea creativă și critică, inclusiv prin utilizarea programelor și fondurilor relevante ale UE, întrucât acestea sunt vitale pentru a asigura capacitatea de angajare a generațiilor mai tinere și capacitatea acestora de a se adapta la schimbările structurale de la nivelul tehnologiilor digitale. Parteneriatele public-privat pot servi drept legătură între educație, organizațiile societății civile și întreprinderi; |
(ii) |
să promoveze utilizarea creativă a tehnologiei, gândirea creativă și critică, precum și competențele analitice prin educația formală, non-formală și informală, inclusiv resurse educaționale deschise, pentru a dezvolta capacitatea tinerilor de a evalua informațiile; |
(iii) |
să continue schimbul de bune practici și cercetarea în rândul experților și al factorilor de decizie, astfel încât să se îmbunătățească dobândirea competențelor în domeniul mass-media. |
Statele membre și Comisia sunt invitate:
(i) |
să sprijine măsuri de educație în domeniul mass-media, care sunt esențiale pentru utilizarea tehnologiilor digitale și care au o influență semnificativă asupra gândirii creative și critice a tinerilor, asupra accesului acestora la cultură, asupra înțelegerii de către aceștia a fenomenelor culturale și asupra capacității acestora de a crea conținut; |
(ii) |
să sprijine formarea cadrelor didactice și a lucrătorilor de tineret care realizează educația formală, non-formală și informală, cu scopul de a-i înzestra în mod corespunzător în vederea abordării educației în domeniul mass-media atunci când lucrează cu copii și tineri. |
Comisia este invitată:
(i) |
să continue consultarea cu comunitățile de experți din statele membre cu privire la cele mai bune modalități de agregare și promovare – inclusiv prin intermediul unor instrumente online adecvate – a inițiativelor existente pentru a le valorifica și a crește gradul de sensibilizare în rândul tinerilor cu privire la aspecte-cheie legate de mediul mijloacelor de comunicare digitale, cum ar fi participarea și creativitatea, credibilitatea, gândirea critică și alegerile în cunoștință de cauză, precum și respectarea vieții private. |
SOLICITĂ STATELOR MEMBRE ȘI COMISIEI să utilizeze resursele disponibile astfel încât să pregătească tinerele generații creative pentru oportunitățile și provocările viitorului.
ANEXĂ
Consiliul European
Declarația de la Roma din 25 martie 2017
Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 (EUCO 19/1/17 REV 1)
Concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016 (EUCO 34/16)
Concluziile reuniunii Consiliului European din 20 și 21 octombrie 2016 (EUCO 31/16)
Declarația de la Bratislava din 16 septembrie 2016
Consiliul
Concluziile Consiliului privind interacțiunile culturale și creative pentru stimularea inovării, a sustenabilității economice și a incluziunii sociale (JO C 172, 27.5.2015, p. 13).
Concluziile Consiliului privind stimularea potențialului creativ și inovator al tinerilor (JO C 169, 15.6.2012, p. 1).
Concluziile Consiliului privind competențele culturale și creative și rolul acestora în construirea capitalului intelectual al Europei (JO C 372, 20.12.2011, p. 19).
Concluziile Consiliului privind promovarea unei generații creative: dezvoltarea creativității și a capacității de inovare a copiilor și a tinerilor prin intermediul formelor de expresie culturală și al accesului la cultură (JO C 301, 11.12.2009, p. 9).
Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).
Comisia
Comunicarea Comisiei „O nouă agendă europeană pentru cultură” din 22 mai 2018 [COM(2018) 267 final]
Comunicarea Comisiei „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret” din 22 mai 2018 [COM(2018) 269 final]
Comunicarea Comisiei „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” din 14 noiembrie 2017 [COM(2017) 673 final]
Rapoartele în cadrul metodei deschise de coordonare:
— |
Manualul privind sensibilizarea și exprimarea culturală (2016) |
— |
Promovarea accesului la cultură prin mijloace digitale: politici și strategii pentru atragerea unui public mai larg (2017) |
— |
Rolul politicilor publice în dezvoltarea potențialului antreprenorial și de inovare al sectoarelor culturale și creative (2018) |
Comisia Europeană
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/39 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
4 iunie 2019
(2019/C 189/07)
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,1244 |
JPY |
yen japonez |
121,62 |
DKK |
coroana daneză |
7,4679 |
GBP |
lira sterlină |
0,88738 |
SEK |
coroana suedeză |
10,6260 |
CHF |
franc elvețian |
1,1178 |
ISK |
coroana islandeză |
139,30 |
NOK |
coroana norvegiană |
9,7860 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
25,744 |
HUF |
forint maghiar |
322,00 |
PLN |
zlot polonez |
4,2802 |
RON |
leu românesc nou |
4,7353 |
TRY |
lira turcească |
6,5295 |
AUD |
dolar australian |
1,6116 |
CAD |
dolar canadian |
1,5111 |
HKD |
dolar Hong Kong |
8,8143 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,7062 |
SGD |
dolar Singapore |
1,5396 |
KRW |
won sud-coreean |
1 330,90 |
ZAR |
rand sud-african |
16,4791 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,7686 |
HRK |
kuna croată |
7,4210 |
IDR |
rupia indoneziană |
15 992,34 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,6886 |
PHP |
peso Filipine |
58,207 |
RUB |
rubla rusească |
73,3390 |
THB |
baht thailandez |
35,188 |
BRL |
real brazilian |
4,3638 |
MXN |
peso mexican |
22,1603 |
INR |
rupie indiană |
77,8740 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/40 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
(2019/C 189/08)
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Slovacia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca și celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă : Slovacia
Obiectul comemorării : Cea de a 100-a comemorare a decesului lui Milan Rastislav Štefánik
Descrierea modelului : Modelul înfățișează portretul lui Milan Rastislav Štefánik. În partea stângă a portretului figurează data nașterii lui Štefánik – „1880”, și data decesului său – „1919”, prima aflându-se deasupra celei de-a doua. În partea stângă a părții interioare a monedei, în semicerc, apare numele „MILAN RASTISLAV ŠTEFÁNIK” și numele țării emitente, „SLOVENSKO”. Anul emisiunii, „2019”, figurează între portret și partea dreaptă. Sub acest an, apar literele stilizate „PV”, inițialele autorului, Peter Valach, iar sub acestea apare simbolul monetăriei din Kremnica (Mincovňa Kremnica), format din literele „MK”, plasate între două ștanțe.
Inelul exterior al monedei conține cele 12 stele ale drapelului european.
Numărul estimat de monede care urmează să fie emise :
1 000 000Data emisiunii : Aprilie 2019
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/41 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
(2019/C 189/09)
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Franța
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă : Franța
Obiectul comemorării : Cea de a 60-a aniversare a personajului Asterix
Descrierea modelului : Timp de 60 de ani, Asterix a fost un personaj emblematic al culturii franceze. Creat în 1959 de scenaristul René Gocinny și de caricaturistul Albert Uderzo, acest personaj întruchipează inteligența și perspicacitatea francezilor, conturate cu ajutorul identității galice. În afară de componenta artistică, prin faptul că a ilustrat societatea contemporană cu umor, Asterix a câștigat o mare notorietate internațională timp de mulți ani. Încă de la început, aventurile lui Asterix au fost traduse în toate limbile Uniunii Europene, bucurându-se de un succes răsunător. De exemplu, reputația lui Asterix este deopotrivă de solidă în Germania și în Franța. De asemenea, personajul și-a creat un bun renume în Regatul Unit, Țările de Jos, Spania, Portugalia, Italia și Scandinavia, de mulți ani. În plus față de reprezentarea sa ca personaj emblematic al culturii franceze, Asterix a devenit o adevărată imagine a celei de a noua arte.
Modelul îl reprezintă pe Asterix din profil, purtând celebrul coif înaripat. El este înconjurat de lauri și de inscripții romane referitoare la cei 60 de ani de existență ai săi. În partea superioară apare inscripția „ASTERIX”, iar mai jos figurează inițialele „RF” ale țării emitente (République Française). Anul emisiunii, „2019”, este înscris în partea inferioară, alături de marca monetăriei franceze și de marca gravorului.
Inelul exterior al monedei conține cele 12 stele ale drapelului european.
Numărul de monede care urmează să fie emise : 310 000 de monede
Data emisiunii :
28 mai 2019(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/42 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
(2019/C 189/10)
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Monaco
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care utilizează monede, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât moneda de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca și celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională au un model comemorativ, cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă : Monaco
Obiectul comemorării : A 200-a aniversare a înscăunării Prințului Honoré V
Descrierea modelului : Modelul arată efigia Printului Honoré V. În stânga se află inscripția „HONORÉ V”, iar la dreapta, numele țării emitente „MONACO”. În partea de jos, în semicerc, se află inscripția „1819 – Avènement – 2019”.
Inelul exterior al monedei prezintă cele 12 stele ale drapelului european.
Numărul de monede care urmează să fie emise :
15 000Data emisiunii :
1 iunie 2019(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/43 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
(2019/C 189/11)
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Grecia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă : Grecia
Obiectul comemorării : 100 de ani de la nașterea lui Manolis Androncos
Descrierea modelului : Manolis Androncos (1919-1992) a fost unul dintre cei mai mari arheologi ai Greciei. Descoperirea mormintelor regale la Vergina, în 1977, a scos la suprafață obiecte deosebite care atestă splendoarea civilizației macedonene antice.
Modelul înfățișează portretul lui Manolis Androncos. De-a lungul marginii interioare, în partea stângă, este înscris „MANOLIS ANDRONICOS 1919-1992”, împreună cu anul de batere și o palmetă (marca monetăriei grecești); de-a lungul marginii interioare, la dreapta, figurează mențiunea „REPUBLICA ELENĂ”. De asemenea, în partea dreaptă, se află monograma artistului (George Stamatopoulos).
Inelul exterior al monedei conține cele 12 stele ale drapelului european.
Numărul estimat de monede care urmează să fie emise :
750 000Data emisiunii : Iunie 2019
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/44 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
(2019/C 189/12)
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Grecia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă : Grecia
Obiectul comemorării : 150 de ani de la moartea lui Andreas Kalvos
Descrierea modelului : Născut în Zante, Andreas Kalvos (1792-1869) este unul dintre cei mai importanți poeți greci moderni. Combinând o educație neoclasică solidă cu idealurile înalte ale romantismului, el a exprimat, într-o greacă populară arhaizantă, atât ideile revoluționare ale timpului său, cât și viziunea sa personală.
Pe fața națională a monedei se regăsește un portret al lui Andreas Kalvos. De-a lungul marginii interioare, în partea stângă, este înscris „ANDREAS KALVOS 1792-1869”, împreună cu anul de batere și o palmetă (marca monetăriei grecești); de-a lungul marginii interioare, la dreapta, figurează mențiunea „REPUBLICA ELENĂ”. De asemenea, în partea dreaptă, se află monograma artistului (George Stamatopoulos).
Inelul exterior al monedei conține cele 12 stele ale drapelului european.
Numărul estimat de monede care urmează să fie emise :
750 000Data emisiunii : Iunie 2019
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
5.6.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 189/45 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul M.9385 – Orange/SecureLink)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 189/13)
1.
La data de 24 mai 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:
— |
Orange S.A. („Orange”, Franța); |
— |
SL Bidco B.V. („SecureLink”, Țările de Jos). |
Orange dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi SecureLink.
Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.
2.
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:— în cazul întreprinderii Orange: furnizarea de servicii de comunicații electronice, în special în domeniul telefoniei fixe, al internetului și al telefoniei mobile într-o serie de țări din întreaga lume;
— în cazul întreprinderii SecureLink: furnizarea de infrastructură de securitate cibernetică și de servicii gestionate către societăți și instituții.
3.
În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.
4.
Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:
M.9385 – Orange/SecureLink
Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:
E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu |
Fax +32 22964301 |
Adresă poștală: |
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Merger Registry |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).