Articol unic

Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Banon” (DOP), figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„BANON”

Nr. UE: PDO-FR-0290-AM02 – 10.1.2018

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Grupul este alcătuit din producători de lapte, prelucrători și unități de maturare și, prin urmare, are dreptul legitim de a solicita modificări ale caietului de sarcini.

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

4.   Tipul modificării (modificărilor)

5.   Modificare (modificări)

5.1.   Denumirea produsului

În rubrica „Denumirea produsului”, următoarea dispoziție:

se înlocuiește cu următorul text:

„Banon”

Se elimină următorul paragraf:

Denumirea DOP este considerată suficientă în cadrul acestei rubrici din caietul de sarcini.

5.2.   Descrierea produsului

Mențiunea „Crusta este de culoare alb-gălbui sub frunze” se înlocuiește cu „Coaja este de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze”.

În ceea ce privește culoarea cojii sub frunze, „alb-gălbui” se completează cu „sau brun-auriu” pentru o mai bună caracterizare a produsului.

Se adaugă următorul paragraf:

Aceste clarificări sunt rezultatul activității comisiei pentru examinarea organoleptică a produsului.

Aceste modificări sunt efectuate, de asemenea, în documentul unic.

5.3.   Aria geografică

La rubrica „Delimitarea concisă a ariei geografice”, lista comunelor din aria geografică este actualizată ca urmare a modificării denumirilor anumitor comune din aria geografică. Perimetrul nu este modificat.

5.4.   Dovada originii

Obligația de a ține un registru cu cantitățile de lapte achiziționate se elimină pentru operatorii „fermieri”, deoarece normele naționale nu le permit să cumpere lapte. Această obligație se păstrează, însă, pentru operatorii „care nu sunt fermieri”.

5.5.   Metoda de producție

—   rasa de caprine:

Se elimină următorul paragraf:

Paragraful următor:

se înlocuiește cu:

Termenele prevăzute în caietul de sarcini sunt eliminate, întrucât sunt depășite.

Aceste dispoziții sunt, de asemenea, eliminate din rezumat.

—   Perioada minimă de pășunat și perioada minimă în care caprele trebuie să își găsească hrana brută pe pășuni:

Paragraful următor:

se înlocuiește cu:

Termenul „arie geografică” este mai precis decât termenul „zonă” și permite facilitarea controlului.

Această modificare este, de asemenea, adusă documentului unic.

Dispozițiile

și

sunt, prin urmare, eliminate o singură dată.

Perioada minimă de pășunat și perioada minimă în care caprele trebuie să își găsească hrana brută pe pășuni, care sunt menționate de două ori în caietul de sarcini, se elimină pentru a se evita repetarea.

Aceste modificări sunt incluse, de asemenea, în documentul unic.

—   Limitarea distribuirii de hrană în staul:

Teza

se elimină, deoarece această teză nu adaugă nimic în plus la valorile-limită maxime deja stabilite în caietul de sarcini.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

—   Rația suplimentară:

Se adaugă cuvintele „sau subprodus al cerealelor” pentru a nu se exclude furajele combinate pe a căror etichetă se precizează faptul că acestea conțin cereale și subproduse ale cerealelor.

Această modificare se efectuează și în documentul unic.

—   Limitarea cantităților de furaje cumpărate din afara ariei geografice:

Teza „De asemenea, sunt limitate cantitățile de furaje cumpărate din afara zonei geografice” se elimină, deoarece, fără a preciza o valoare-țintă, ea nu prevede nicio limitare efectivă. Într-adevăr, limitarea cantităților de furaje cumpărate în afara ariei geografice este, de fapt, reglementată de următoarea dispoziție din caietul de sarcini în vigoare:

Această dispoziție se elimină și din documentul unic.

—   Modalitatea de distribuire zilnică a lucernei uscate:

Următoarea dispoziție:

se înlocuiește cu următorul text:

Obligația de a distribui lucerna uscată în două rânduri este eliminată, deoarece cantitățile mici distribuite nu justifică această precauție (care a fost introdusă deoarece ingerarea unei cantități prea mari de azot poate provoca o boală metabolică gravă, alcaloza).

Această modificare se efectuează și în documentul unic.

—   Tipuri de furaje interzise:

Paragraful:

se înlocuiește cu:

Se elimină valoarea-țintă „și alte plante și semințe care ar putea să dea un gust neplăcut laptelui”, aceasta nefiind suficient de precisă pentru a fi ușor verificată.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

—   Introducerea interdicției privind OMG:

Se adaugă următorul paragraf:

Această dispoziție permite menținerea, pe de o parte, a caracterului tradițional al hranei pentru animale și, pe de altă parte a metodelor tradiționale de hrănire a animalelor.

Această dispoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic.

—   Proveniența hranei:

Următorul paragraf se adaugă la documentul unic: „În ceea ce privește proveniența hranei, din cauza factorilor naturali ai ariei geografice, producția de concentrate este dificilă, iar producția de furaje este limitată. Întrucât originea concentratelor nu este precizată, acestea pot proveni din afara ariei geografice. Rația de bază provine în principal din aria geografică, dar se poate distribui caprelor și fân provenit din afara ariei. Limitarea cantității de concentrate și limitarea cantității de fân care pot proveni din afara ariei geografice fac ca proporția alimentelor obținute din aria geografică să fie majoritară. Mai precis, aporturile care pot proveni din afara ariei geografice reprezintă, pe capră și pe an:

Pentru o capacitate de consum medie anuală a caprelor de 1 100 kg, proporția hranei provenite din aria geografică este, prin urmare, de cel puțin 58 % (substanță uscată).”

Această adăugare în documentul unic permite să se demonstreze faptul că alimentația caprelor provine în principal din aria geografică. Este posibil ca această hrană să nu provină integral din aria geografică, ca urmare a factorilor naturali descriși la rubrica „Legătura cu aria geografică”.

—   Temperatura și termenul-limită pentru adăugarea cheagului:

Paragraful:

se înlocuiește cu:

Având în vedere că intervalul de temperatură pentru închegare este definit în mod strict în caietul de sarcini înregistrat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1211/2013 (între 29 °C și 35 °C), iar laptele utilizat este lapte crud de capră, conceptul intermediar de temperatură de încălzire se elimină, deoarece este inutil: este vorba despre încălzirea laptelui pentru etapa de închegare (temperatura este deja definită).

Dispoziția:

se înlocuiește cu următorul text:

Termenul-limită pentru adăugarea cheagului este modificat pentru a permite întreprinderilor să își adapteze organizarea în funcție de timpul de colectare a laptelui și de cel mai mic volum de lapte utilizat pentru fiecare operațiune de închegare. Într-adevăr, actualul sistem de colectare presupune colectarea laptelui pe timp de noapte. Laptele din ultima mulgere este colectat în jur de ora 2.30 și este vărsat complet într-un bazin mare (1 000 de litri) pentru închegare, începând cu ora 6.30. Cu toate acestea, ca urmare a reducerii numărului de fermieri în cauză și a volumurilor scăzute, este oportun să se limiteze munca de noapte și să se permită ca laptele să fie închegat începând cu ora 8.00, în cantități mici (în bazine de 80 l), ceea ce poate duce la prelungirea operațiunii până la ora prânzului.

—   Etapa de punere în formă

Paragraful:

se înlocuiește cu:

Pentru a permite operatorilor să se adapteze la noile tehnici, se precizează că asistența mecanică este autorizată în etapa de punere în formă (dispozitiv de ridicare a bazinului, bandă transportoare), dar este obligatorie intervenția umană pentru distribuirea coagulului în forme: orice metodă complet mecanică de punere în formă este interzisă.

—   Etapa de scurgere și de scoatere din forme

Paragraful:

se înlocuiește cu textul:

Ca urmare a cunoștințelor acumulate, a fost adăugată durata fiecărei etape (între 18 și 48 de ore pentru scurgere, cel puțin 24 de ore pentru uscare/ștergere), împreună cu temperatura de ștergere (minimum 13 °C), pentru a ghida practicile operatorilor.

—   Durata saramurării:

Durata saramurării se suprimă pentru ca operatorii să o poată adapta în funcție de concentrația de saramură utilizată, în vederea obținerii aceluiași rezultat.

—   Etapa de maturare:

Paragraful:

„Maturarea, care durează cel puțin 15 zile după închegarea laptelui, are loc în aria geografică delimitată și se desfășoară în două etape:

se înlocuiește cu textul:

„Maturarea, care durează cel puțin 15 zile după închegarea laptelui, se desfășoară în două etape:

A fost eliminată trimiterea la aria geografică, deoarece ea nu este necesară în această parte a caietului de sarcini. Descrierea cojii a fost mutată după descrierea parametrilor etapei de maturare și a fost coordonată cu rubrica referitoare la descrierea produsului. Descrierea pastei se elimină deoarece acest criteriu, care necesită tăierea brânzei, nu este verificat în această etapă.

Paragraful:

se înlocuiește cu textul

Pe lângă practica de înmuiere în distilat de vin sau în tescovină de struguri, s-a adăugat stropirea cu distilat de vin sau cu tescovină de struguri, ambele metode oferind rezultate comparabile.

5.6.   Legătura:

Rubrica „Elemente care justifică legătura cu mediul geografic” a fost rescrisă integral, astfel încât legătura dintre brânza „Banon” și aria sa geografică să poată fi demonstrată mai clar, fără a schimba fondul legăturii și fără a elimina elemente ale acesteia. Această demonstrație evidențiază în special legătura dintre mediul geografic de tip mediteranean favorabil creșterii caprelor și practicării păstoritului și tehnicile specifice de producție și de maturare necesare pentru producerea brânzei „Banon”.

Prima parte descrie „Specificitatea ariei geografice” și stabilește factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, punând accentul pe cunoștințele specifice privind creșterea caprelor și fabricarea brânzei.

A doua parte descrie „Specificitatea produsului”, subliniind anumite elemente introduse în descrierea produsului.

În cele din urmă, ultima parte explică „Legătura de cauzalitate”, și anume interacțiunile dintre factorii naturali și umani și produs.

Întreaga legătură din caietul de sarcini al DOP este prezentată la punctul 5 din documentul unic.

5.7.   Etichetarea:

La rubrica „Aspecte specifice ale etichetării”, termenul „denumire” referitor la brânzeturi se elimină, întrucât rubrica respectivă și, în sens mai larg, caietul de sarcini respectiv se aplică numai brânzeturilor cu denumiri de origine; prin urmare, acest termen este inutil.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

5.8.   Alte modificări:

La rubrica „Grupul solicitant”: se modifică coordonatele grupului.

La rubrica „Trimiteri la structurile de control”, sunt actualizate numele și coordonatele structurilor oficiale. Această rubrică menționează coordonatele autorităților competente în materie de control la nivelul Franței: Institutul național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO) și Direcția generală pentru concurență, consum și combaterea fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes – DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și coordonatele organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

Tabelul principalelor puncte care trebuie controlate este actualizat pentru a ține seama de o modificare introdusă (eliminarea temperaturii maxime de încălzire) și se adaugă un punct principal care trebuie verificat, în conformitate cu caietul de sarcini în vigoare, cu privire la tipul de lapte (lapte crud și integral, nestandardizat în ceea ce privește conținutul de proteine și de grăsimi).

DOCUMENT UNIC

„BANON”

Nr. UE: PDO-FR-0290-AM02 – 10.1.2018

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Banon”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Brânza „Banon” este o brânză cu pastă moale fabricată din lapte de capră crud și integral. Ea este obținută prin închegare rapidă (coagul obținut cu ajutorul cheagului). Brânza maturată este învelită (adică acoperită în întregime cu frunze) cu frunze naturale de castan, de culoare maro, legate cu o fâșie de rafie naturală, dispusă sub formă de stea cu 6 până la 12 raze.

După cel puțin 15 zile de maturare, dintre care 10 zile sub frunze, brânza „Banon” prezintă o pastă omogenă, cremoasă, onctuoasă și suplă. Coaja este de culoare alb-gălbui sau brun-auriu sub frunze. Este o brânză caracterizată prin arome de origine animală, în special caprină, însoțite adesea de arome de amoniac și de vegetație forestieră, cu un ușor gust final amar. Textura sa este onctuoasă și se topește în gură. Diametrul brânzei, cu tot cu frunze, este cuprins între 75 și 85 mm, iar înălțimea este de 20 până la 30 mm. Greutatea netă a brânzei „Banon”, fără frunze și după perioada de maturare, este de 90 până la 110 g.

Brânza conține cel puțin 40 g de substanță uscată la 100 g de brânză și 40 g de materie grasă la 100 g de brânză după uscarea completă.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Rația de bază a hranei caprinelor provine în principal din aria geografică. Ea constă în mod exclusiv în pășunat pe pășuni și/sau pe terenuri necultivate, în furaje uscate de leguminoase și/sau graminee și/sau floră spontană conservată în condiții bune.

De îndată ce condițiile climatice și stadiul vegetativ permit acest lucru, caprele trebuie să fie scoase la păscut pe pășuni și/sau terenuri necultivate. Caprele trebuie să pască în mod regulat pe pășunile și terenurile necultivate din zonă, timp de cel puțin 210 zile pe an.

Ele pasc:

Timp de cel puțin 4 luni pe an, hrana lor principală trebuie să fie obținută în principal prin pășunat.

În perioada în care rația principală trebuie să provină în principal din pășunat, distribuirea de fân nu depășește 1,25 kg de materie brută pe zi și pe capră adultă prezentă.

Distribuirea de fân este limitată la 600 kg de materie brută pe capră adultă prezentă, pe an.

Distribuirea de iarbă crudă în staul nu este autorizată decât 30 de zile neconsecutive pe an.

Aportul de suplimente este limitat la 800 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi, cu o restricție la 270 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Rația suplimentară anuală trebuie să fie compusă din cereale și subproduse de cereale în proporție de cel puțin 60 %. Aportul de lucernă uscată este limitat la 400 g de materie brută pe capră adultă prezentă și pe zi, cu o restricție la 60 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Aportul de furaje și de lucernă uscată din afara ariei geografice este limitat la 250 kg de materie brută pe capră adultă prezentă și pe an.

Furajele însilozate și furajele în folie de plastic, precum și cruciferele furajere sunt interzise.

În hrana animalelor sunt autorizate numai produsele vegetale, subprodusele și alimentele complementare obținute din produse care nu sunt transgenice. Cultivarea plantelor transgenice este interzisă pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei cu denumirea de origine „Banon” care face obiectul DOP. Această interdicție se referă la toate speciile de plante care ar putea constitui hrană pentru animalele de lapte din exploatație și la toate culturile care le-ar putea contamina.

În cadrul fermei, suprafața furajeră destinată efectiv turmei de capre este de cel puțin 1 ha de pășune naturală și/sau artificială pentru opt capre și de 1 ha de teren necultivat pentru două capre.

În ceea ce privește proveniența hranei, din cauza factorilor naturali ai ariei geografice, producția de concentrate este dificilă, iar producția de furaje este limitată. Întrucât originea concentratelor nu este precizată, acestea pot proveni din afara ariei geografice. Rația de bază provine în principal din aria geografică, dar se poate distribui caprelor și fân provenit din afara ariei.

Limitarea cantității de concentrate și limitarea cantității de fân care pot proveni din afara ariei geografice fac ca proporția alimentelor obținute din aria geografică să fie majoritară.

Mai precis, aporturile care pot proveni din afara ariei geografice reprezintă, pe capră și pe an:

Pentru o capacitate de consum medie anuală a caprelor de 1 100 kg, proporția hranei provenite din aria geografică este, prin urmare, de cel puțin 58 % (substanță uscată).

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producerea laptelui și fabricarea și maturarea brânzei se efectuează în aria geografică definită la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Fiecare brânză este comercializată cu o etichetă individuală care cuprinde denumirea de origine protejată, înscrisă cu caractere având cel puțin aceeași dimensiune ca orice alte caractere care figurează pe etichetă.

Aplicarea simbolului DOP al Uniunii Europene este obligatorie pentru etichetarea brânzei care beneficiază de denumirea de origine protejată „Banon”.

Denumirea „Banon” trebuie să apară în mod obligatoriu pe facturi și pe documentele comerciale.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este compusă din următoarele localități:

Departamentul Alpes-de-Haute-Provence (04)

Localități incluse în totalitate în arie: Aiglun, Allemagne-en-Provence, Archail, Aubenas-les-Alpes, Aubignosc, Banon, Barras, Beaujeu, Bevons, Beynes, Bras-d’Asse, Brunet, Céreste, Champtercier, Châteaufort, Châteauneuf-Miravail, Châteauneuf-Val-Saint-Donat, Châteauredon, Clamensane, Cruis, Curel, Dauphin, Digne-les-Bains, Draix, Entrepierres, Entrevennes, Esparron-de-Verdon, Estoublon, Fontienne, Forcalquier, Hautes-Duyes, La Javie, La Motte-du-Caire, Lardiers, La Rochegiron, Le Brusquet, Le Castellard-Mélan, Le Castellet, Le Chauffaut-Saint-Jurson, L’Escale, Les Omergues, L’Hospitalet, Limans, Malijai, Mallefougasse-Augès, Mallemoisson, Mane, Marcoux, Mézel, Mirabeau, Montagnac-Montpezat, Montfuron, Montjustin, Montlaux, Montsalier, Moustiers-Sainte-Marie, Nibles, Niozelles, Noyers-sur-Jabron, Ongles, Oppedette, Peipin, Pierrerue, Pierrevert, Puimichel, Puimoisson, Quinson, Redortiers, Reillanne, Revest-des-Brousses, Revest-du-Bion, Revest-Saint-Martin, Riez, Roumoules, Sainte-Croix-à-Lauze, Sainte-Croix-du-Verdon, Saint-Étienne-les-Orgues, Saint-Jeannet, Saint-Julien-d’Asse, Saint-Jurs, Saint-Laurent-du-Verdon, Saint-Maime, Saint-Martin-de-Brômes, Saint-Martin-les-Eaux, Saint-Michel-l’Observatoire, Saint-Vincent-sur-Jabron, Salignac, Saumane, Sigonce, Simiane-la-Rotonde, Sisteron, Sourribes, Thoard, Vachères, Valbelle, Valernes, Villemus, Volonne.

Localități incluse parțial în arie: Château-Arnoux-Saint-Auban, Ganagobie, Gréoux-les-Bains, La Brillanne, Les Mées, Lurs, Manosque, Montfort, Oraison, Peyruis, Valensole, Villeneuve, Volx.

Pentru aceste localități, limita ariei geografice este marcată pe hărțile depuse la primăriile localităților în cauză.

Departamentul Hautes-Alpes (05)

Barret-sur-Méouge, Bruis, Chanousse, Val Buëch-Méouge (pentru teritoriul fostei comune Châteauneuf-de-Chabre), Éourres, Étoile-Saint-Cyrice, Garde-Colombe, La Piarre, Laragne-Montéglin, Le Bersac, L’Épine, Méreuil, Montclus, Montjay, Montmorin, Montrond, Moydans, Nossage-et-Bénévent, Orpierre, Ribeyret, Rosans, Saint-André-de-Rosans, Sainte-Colombe, Sainte-Marie, Saint-Pierre-Avez, Saléon, Salérans, Serres, Sigottier, Sorbiers, Trescléoux.

Departamentul Drôme (26)

Aulan, Ballons, Barret-de-Lioure, Eygalayes, Ferrassières, Izon-la-Bruisse, Laborel, Lachau, La Rochette-du-Buis, Mévouillon, Montauban-sur-l’Ouvèze, Montbrun-les-Bains, Montfroc, Montguers, Reilhanette, Rioms, Saint-Auban-sur-l’Ouvèze, Séderon, Vers-sur-Méouge, Villebois-les-Pins, Villefranche-le-Château.

Departamentul Vaucluse (84)

Aurel, Auribeau, Buoux, Castellet, Gignac, Lagarde-d’Apt, Monieux, Saignon, Saint-Christol, Saint-Martin-de-Castillon, Saint-Trinit, Sault, Sivergues, Viens.

5.   Legătura cu aria geografică

Brânza „Banon” își are originea în regiunea Haute-Provence, în jurul localității Banon. Este o regiune muntoasă cu altitudine medie, uscată, cu peisaje alcătuite din dealuri și platouri și cu climă mediteraneeană.

Regiunea se caracterizează prin absența apei, apele subterane se află la mare adâncime, iar apele de suprafață sunt supuse unor precipitații excepționale și neregulate, care cad în special toamna și primăvara și sunt rare în cursul verii.

Aria geografică „Banon” se caracterizează prin soluri puțin fertile, în principal calcaroase, permeabile, cu o capacitate excelentă de absorbție a ploilor.

În acest mediu, zonele slab împădurite unde cresc pinul de Alep, stejarul, grozama, cimișirul și plante aromate alternează cu lande cu crânguri și tufișuri împrăștiate și cu culturi adaptate asprimii climei provensale de altitudine medie, uscată, însorită, adeseori destul de rece în timpul iernii. Este o zonă care oferă spații de pășunat potrivite pentru turmele de capre.

Condițiile naturale din această regiune explică faptul că economia generală a acestei zone este favorabilă păstoritului și culturilor cu randament scăzut.

Pentru crescători, suprafețele de pășuni sau de furaje reprezintă baza alimentației caprelor. Crescătorii au creat un sistem specific de producție care combină diversitatea resurselor naturale. Pășunatul combină trei tipuri de resurse: pășunile naturale, pădurile și leguminoasele bogate în azot. Majoritatea crescătorilor își cresc ei înșiși caprele, ceea ce le permite, în funcție de hrana obținută pe terenurile necultivate și de anotimp, să suplimenteze hrana caprelor lăsându-le să pască pe pășuni de sparcetă sau de lucernă.

Provence este o regiune în care predomină tradiția de a fabrica brânză cu ajutorul cheagului, în timp ce în nordul Franței domină o tradiție „lactică” (închegare lentă, timp de 24 de ore). Deja în secolul al XV-lea, regelui René îi era oferită „una dintre acele brânze mici și moi, fabricate cu ajutorul cheagului”; referirea la cheag este clară.

În mod tradițional, formele perforate pentru brânză folosite în Provence au găuri mari, ceea ce indică faptul că coagulul era obținut cu ajutorul cheagului (un coagul de tip lactic ar fi ieșit prin găurile unor asemenea strecurători).

De altfel, modul specific de învelire a brânzei „Banon” are două obiective: pe de o parte reprezintă o tehnică de conservare și, pe de altă parte, o tehnică de fabricare. Este un proces de prelucrare a brânzei proaspete care ține cont atât de nevoia de a conserva, cât și de nevoia de a ameliora brânza.

Produsul este prelucrat în special prin învelirea în frunze de castan. Acest proces marchează trecerea de la brânza de capră obișnuită la brânza „Banon”. Frunzele au rolul de a izola brânza de aer și servesc drept adjuvant, permițând dezvoltarea caracteristicilor aromatice ale brânzei.

Chiar dacă pentru această brânză ar putea fi folosite frunzele a numeroase plante (viță-de-vie, castan, platan, nuc…), se impune folosirea frunzelor de castan, având în vedere structura lor solidă și calitatea taninului lor.

Istoria denumirii „Banon” începe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dispunând de terenuri cu potențial agronomic redus, țăranii încearcă să utilizeze cât mai bine resursele naturale scăzute din zonă: se bazează pe culturile mixte de subzistență pe câteva terenuri bune, iar în regiunile mai sălbatice cu păduri sau cu lande, strâng lemne, vânează animale, culeg ciuperci, fructe de pădure, trufe sau lavandă. Fiecare familie are un porc și câteva păsări de curte, precum și o mică turmă familială alcătuită din oi, dar și din câteva capre, animale care se completează atât pe teren, dat fiind că folosesc pe deplin landele și subarboretele din jur, cât și pe planul funcționalității economice. Oile sunt folosite pentru carne, în timp ce capra, care reprezintă „vaca săracului”, produce lapte. Laptele în stare proaspătă era consumat de familie, dar putea fi transformat, de asemenea, în brânză, acesta fiind singurul mod de a-i prelungi valoarea nutritivă pentru mai mult timp.

Brânza era destinată consumului familial, iar valoarea sa comercială apare ca urmare a unui surplus de producție în raport cu consumul familial. Prin urmare, acest surplus de producție va fi vândut pe piețele locale.

Banon, centrul administrativ al cantonului și centrul geografic al regiunilor Lure și Albion, punct de intersecție a unor rute de comunicații importante, constituia cel mai important loc de desfășurare a târgurilor și piețelor de brânzeturi.

Prima mențiune a roților de brânză de capră învelite asociată denumirii „Banon” poate fi găsită în cartea „Cuisinière provençale” de Marius Morard, din 1886.

Perioada de după război este marcată de introducerea treptată a unor noi tehnici de fabricare a brânzeturilor. Turmele de capre se specializează, iar fabricarea brânzei nu se mai realizează doar în cadrul familial: dacă până acum brânza era fabricată în special pentru alimentația familiei și, în mod secundar, pentru vânzare, se trece la o etapă în care brânza este fabricată în special pentru a fi vândută (surplusul fiind destinat alimentației familiei).

Conform studiului realizat de J. M. Mariottini „A la recherche d’un fromage: le «Banon» éléments d’histoire et d’ethnologie”, brânza „Banon” a fost întotdeauna produsă cu ajutorul cheagului, fiind una dintre puținele brânzeturi care sunt produse folosind această tehnică.

Brânza „Banon” este o brânză cu pastă moale fabricată din lapte de capră crud și integral. Ea este obținută prin închegare rapidă (coagul obținut cu ajutorul cheagului sau al coagulului dulce). Brânza maturată este învelită, adică acoperită în întregime cu frunze naturale de castan, de culoare maro, legate cu o fâșie de rafie naturală, dispusă sub formă de stea cu 6 până la 12 raze.

Brânza „Banon” se caracterizează prin:

Aria geografică prezintă o influență mediteraneană, cu soluri puțin fertile, compuse în principal din calcar, care cel mai adesea apare la suprafață și nu reține apa. Aceste elemente au dat naștere unei vegetații de garigă compusă din grozamă, păducel, porumbar, arbuști din specia Cistus, ienupăr, lavandă, cimbru sălbatic, cimbrișor și castan. Este un mediu ideal pentru creșterea caprelor și practicarea păstoritului.

Tehnica „coagulului dulce” este impusă de condițiile climatice (temperaturi ridicate și uscăciunea climatului ambiant). Într-adevăr, în lipsa unor mijloace tehnice specifice, în această regiune nu este posibil ca laptele să fie răcit și apoi păstrat la temperaturi scăzute, pentru a lăsa să acționeze fermenții lactici, fără riscul ca laptele să se acrească. Prin urmare, trebuie activată închegarea laptelui, adică coagularea sa, cu ajutorul cheagului.

Învelirea roților de brânză permitea obținerea unei surse de hrană pe tot parcursul anului, în special în perioada iernii, când caprele nu mai dădeau lapte.

Brânza „Banon” reprezintă rezultatul combinării tuturor acestor factori: un mediu sărac favorabil creșterii extensive a caprelor și folosit la întreaga capacitate de către om, o climă caldă și uscată care a dus în mod natural la practica obținerii coagulului cu ajutorul cheagului și la o tehnică de prelucrare (învelirea) care permite conservarea pe termen lung a brânzei.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-3ab11b39-00cf-48f7-a2b3-ac5e71b90836

Articol unic

Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Beurre d’Isigny” (DOP), figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Beurre d’Isigny”

Nr. UE: PDO-FR-0138-AM01 – 19.10.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Componență: grupul este constituit din producătorii de lapte și producătorii de unt. Ca atare, grupul are dreptul de a înainta cererea de modificare.

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării/modificărilor

4.   Tipul modificării (modificărilor)

5.   Modificare (modificări)

5.1.    Rubrica „Descrierea produsului”

Fiind vorba despre un caiet de sarcini înregistrat în 1996 pentru cele două produse „Beurre d’Isigny” și „Crème d’Isigny”, capitolul referitor la descrierea caracteristicilor produsului este reorientat doar către „Beurre d’Isigny”.

În plus, pentru a ține cont de variațiile sezoniere ale alimentației vacilor de lapte care influențează culoarea untului, definirea culorii produsului este extinsă. În loc de culoarea „galben «piciorul-cocoșului»”, aceasta este definită ca: „fildeșie până la galben «piciorul-cocoșului»”. Textura „onctuoasă” este completată de termenii „îl face ușor tartinabil”. Pentru a caracteriza mai bine produsul, termenul „parfumat”, care este puțin descriptiv, este eliminat. În schimb, sunt descrise aromele: „arome de smântână proaspătă și de alune”. De asemenea, se adaugă faptul că untul „poate fi texturat astfel încât să poată fi folosit pentru foitaj, în scopul de a ține cont de toate utilizările posibile ale produsului”. În acest capitol se precizează, de asemenea, că untul „poate fi sărat”, ceea ce figurează numai în partea „Metoda de obținere” din caietul de sarcini în vigoare. În cele din urmă, se adaugă informații privind conținutul de grăsime al diferitelor categorii de unt: minimum 82 % pentru untul dulce și minimum 80 % pentru untul sărat.

Astfel, textul din caietul de sarcini în vigoare: „Aceste două produse lactate prezintă caracteristici originale. Ele prezintă o culoare galben «piciorul-cocoșului» naturală. Sunt parfumate, iar textura lor este onctuoasă.”

se înlocuiește cu:

Acest paragraf este adăugat, de asemenea, la punctul 3.2 din documentul unic, înlocuind fraza din rezumat care precizează la nivelul descrierii produsului „Unt care prezintă o culoare «piciorul-cocoșului» naturală, rezultată dintr-o concentrație excepțională de carotenoide.”

În plus, referirea la „o concentrație excepțională de carotenoide” a fost reluată în rubrica referitoare la legătura cauzală din caietul de sarcini și din documentul unic, rubrica referitoare la descrierea produsului neconținând nicio valoare-țintă privind conținutul de carotenoide al untului.

5.2.    Rubrica „Aria geografică”

Capitolul din caietul de sarcini „Delimitarea ariei geografice” prezintă toate etapele care au loc în aria geografică. Numele diferitelor comune care aparțin ariei au fost, de asemenea, actualizate.

Aceste modificări vin să clarifice diferitele etape și să actualizeze lista comunelor, fără însă a modifica limitele ariei geografice.

Realizarea ambalării în aria geografică nu poate fi omisă. Prin urmare, această operațiune trebuie să aibă loc la scurt timp după încheierea fabricării untului, pe de o parte pentru a evita orice alterare a produsului prin oxidarea grăsimii, care survine deseori în cursul unui transport prea lung și, pe de altă parte, pentru a se evita frauda (amestec de unt). În plus, se precizează că eventuala congelare/congelare rapidă are loc în aria geografică a denumirii. Aceasta din urmă se justifică prin asigurarea obținerii unei mai bune trasabilități și garantează continuitatea etapelor care trebuie să se deruleze în aria geografică.

5.3.    Rubrica „Dovada originii”

Ținând cont de evoluțiile legislative și în materie de reglementare naționale, capitolul din caietul de sarcini care se referă la „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică” a fost consolidat și grupează obligațiile referitoare la declarare și la ținerea de registre privitoare la trasabilitatea produsului și la monitorizarea condițiilor de producție.

Astfel, au fost adăugate diferite paragrafe, care privesc:

5.4.    Rubrica „Metoda de producție”

Caietul de sarcini dezvoltă numeroase puncte ale metodei de producție în scopul de a descrie mai bine condițiile de producție a laptelui și de prelucrare a produsului „Beurre d’Isigny”. Aceste elemente contribuie la consolidarea legăturii cu aria geografică.

Au fost introduse anumite dispoziții privind gestionarea efectivului de vaci de lapte (rasă, alimentație), astfel încât să fie menționate practicile tradiționale.

Gestionarea efectivului

Efectivul de vaci de lapte este definit în următorul mod:

Această dispoziție din caietul de sarcini are scopul de a stabili în mod clar la ce animale se face referire prin utilizarea termenilor „efectiv de vaci de lapte” și „vaci de lapte” și permite reglementarea controlului și evitarea oricărei confuzii.

În scopul unei afirmări a legăturii dintre produs și aria geografică, recurgerea la consumul de iarbă (pășune, fân etc.), în legătură cu tradiția hrănirii cu iarbă prezentă în aria geografică, este reglementată de dispozițiile următoare:

Rasa

Pentru a garanta utilizarea semnificativă a laptelui provenit de la vaci din rasa normandă pentru producerea „Beurre d’Isigny”, aceasta fiind un element al legăturii dintre aria geografică și produs, se adaugă faptul că:

Pentru a defini noțiunea de colectare și a preciza controlul respectării dispoziției, se adaugă, de asemenea, că:

Aceste precizări se fac, de asemenea, la punctul 3.3 din documentul unic.

Alimentația efectivului de vaci

În scopul de a afirma legătura produsului cu aria geografică, printr-o alimentație a vacilor de lapte provenită majoritar din aria geografică, se adaugă faptul că 80 % din rația de bază a efectivului provine din arie și că iarba în formă proaspătă sau conservată trebuie să constituie în medie minimum 40 % din rație în perioada de pășunat și minimum 20 % zilnic în restul anului. În plus, pentru a defini mai bine natura alimentelor utilizate, este stabilită o listă pozitivă a furajelor autorizate. Astfel, au fost adăugate următoarele dispoziții în caietul de sarcini:

Aceste dispoziții privind alimentația efectivului sunt precizate, de asemenea, la punctul 3.3 din documentul unic.

Pentru vacile de lapte, aportul de hrană complementară este limitat la 1 800 kg în substanță uscată pe vacă din efectiv și pe an calendaristic. Scopul este evitarea ca acest tip de hrană să aibă o pondere prea importantă în alimentație, precum și favorizarea rației de bază, provenită din aria geografică delimitată.

Se adaugă următorul paragraf:

Această dispoziție se adaugă, de asemenea, la punctul 3.3 din documentul unic.

Ca urmare a impactului lor negativ asupra caracteristicilor organoleptice ale laptelui, caietul de sarcini precizează că mai multe produse și materii prime sunt interzise în alimentația vacilor în lactație. Prin urmare, se adaugă următorul paragraf:

„Sunt interzise în rația de bază, precum și în hrana complementară: varza, napul, rapița Brassica rapa oleifera și rapița Brassica napus distribuită verde.

Sunt interzise în hrana complementară următoarele materii prime, conform clasificării din anexa C la Regulamentul (UE) nr. 68/2013 privind furajele:

În cele din urmă, sunt interzise ureea și derivații acesteia, ca aditivi nutriționali definiți în anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor.”

Aceste diferite elemente sunt reluate la punctul 3.3 din documentul unic.

Pentru a descrie mai bine practicile actuale, se adaugă două capitole care reiau diferitele etape ale fabricării untului: „colectarea și primirea laptelui” și „preparare și ambalare”.

Colectarea și primirea laptelui

Pentru a evita problemele privind alterarea materiei prime la fermă, intervalul de stocare a laptelui utilizat în fabricarea „Beurre d’Isigny” este limitat.

În plus, pentru o mai bună trasabilitate, se precizează că transbordarea laptelui între exploatații și fabrica de unt este interzisă.

În cele din urmă, se adaugă un criteriu referitor la aciditatea laptelui crud pentru a garanta absența alterării materiei prime.

Aceste diferite elemente sunt reluate în dispoziția următoare:

Această dispoziție este reluată integral la punctul 3.3 din documentul unic.

Preparare și ambalare

Smântânire și pasteurizare

Se adaugă un capitol privind smântânirea și pasteurizarea. Se precizează că „timpul de așteptare al laptelui înainte de smântânire trebuie să fie de cel mult 48 de ore după primire”, pentru a păstra calitatea materiei prime.

Se adaugă și se prezintă cele două etape ale pasteurizării care permit obținerea produsului finit, astfel:

Această dispoziție vine să o completeze pe cea din caietul de sarcini în vigoare: „Laptele și smântâna trebuie să fie pasteurizate.”

În plus, se elimină trimiterile la cerințele legale și de reglementare naționale privind atât efectivul de vaci, cât și laptele și untul.

De asemenea, pentru a păstra calitatea materiei prime, se precizează un interval maxim între încheierea procesului de smântânire a laptelui și tratamentul de pasteurizare: „Acest din urmă tratament trebuie să fie efectuat într-un interval de maximum treizeci și șase de ore după încheierea procesului de smântânire a laptelui.”

Pentru a defini tipurile de smântână care pot fi utilizate pentru fabricarea produsului „Beurre d’Isigny”, se precizează următoarele: „Conținutul minim de grăsime al smântânii destinate fabricării untului este de cel puțin 35 de grame pentru 100 de grame de produs.”

În ceea ce privește diferitele utilizări ale produsului în momentul smântânirii și al pasteurizării, se adaugă faptul că „smântâna ușoară, smântâna crudă, smântâna sterilizată și smântâna sterilizată la temperatură ultraînaltă (UHT) nu pot fi utilizate pentru producerea untului”.

Această propoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

De asemenea, se completează lista substanțelor interzise pentru obținerea produsului „Beurre d’Isigny”, precizând că zara este interzisă și că adăugarea de aditivi, de adjuvanți tehnologici și de orice alt ingredient cu excepția fermenților lactici este, de asemenea, interzisă.

Astfel, paragraful următor:

„Folosirea, în vederea fabricării și comercializării produsului «Beurre d’Isigny», a următoarelor substanțe este interzisă:

se înlocuiește, prin urmare, cu următorul text:

Dispoziția care precizează că „orice procedeu destinat să crească conținutul în substanțe uscate fără grăsimi, în special prin încorporarea de culturi și fermenți lactici în timpul malaxării” este mutată la capitolul „Însămânțare și baterea smântânii”, care reia și reglementează diferitele etape propriu-zise de producere a untului, în special etapa de malaxare (sau de batere a smântânii).

Dispoziția care precizează că „în unt se poate adăuga sare în limita a 2 grame la 100 de grame” este mutată, de asemenea, la capitolul „Însămânțare și baterea smântânii”, eliminând limita de 2 grame la 100 de grame ca urmare a încadrării acesteia în reglementarea generală.

Însămânțare și baterea smântânii

Se introduce, de asemenea, un capitol pentru a evidenția dispozițiile privind însămânțarea și baterea smântânii. Se precizează, în special, că însămânțarea smântânii se efectuează „în fabrica de unt” și într-un interval de maximum 48 de ore de la încheierea procesului de smântânire. Se adaugă, de asemenea, că trebuie să fie respectat un interval de maximum 72 de ore între primirea laptelui și însămânțarea smântânii.

Se precizează, de asemenea, metoda de obținere a untului, adăugând că acesta este obținut prin baterea smântânii însămânțate și maturate (în cilindrul de batere sau în putinei) și că granulele de unt obținute sunt ulterior malaxate și, eventual, spălate, întrucât pH-ul untului finit trebuie să fie limitat la maximum 6.

Se precizează că procedeele care constau în scăderea pH-ului untului printr-o altă metodă decât maturarea biologică sunt interzise. Adaosul de permeat concentrat de culturi lactice și de agent de fermentare aromatic în cursul fabricării untului (procedeul NIZO) este interzis, de asemenea, în mod explicit. Posibilitatea de a adăuga sare în limita a 2 grame la 100 de grame este eliminată ca urmare a încadrării acesteia în reglementarea generală.

Prin urmare, capitolul „Însămânțare și baterea smântânii” din caietul de sarcini este redactat astfel:

În ceea ce privește „texturarea”, se precizează că produsul „Beurre d’Isigny” poate fi supus unui tratament de texturare pentru a-l adapta utilizării în brutărie-patiserie:

Această operațiune este necesară deoarece există o variabilitate importantă a punctului de topire a untului în funcție de anotimp: untul este mai moale vara și mai tare iarna. Această diferență a punctului de topire provine dintr-o diferență a nivelului compoziției de acizi grași din grăsime. Tratarea fizică a untului permite atenuarea acestei variabilități, asigurând o consistență uniformă pe întreg parcursul anului. Prin această evoluție a texturii, untul poate fi utilizat în mod optim pentru foitaj. Această operațiune nu schimbă cu nimic gustul untului. Operațiunea se practica deja în momentul înregistrării DOP „Beurre d’Isigny”, dar această precizare a fost omisă în caietul de sarcini înregistrat. Produsele obținute în brutărie-patiserie permit evidențierea sub o altă formă a tuturor calităților untului „Beurre d’Isigny” DOP.

Ambalarea este detaliată pentru a preciza anumite practici. Se adaugă faptul că untul, ambalat în unități de 1 kg până la maximum 25 kg, poate fi congelat sau congelat rapid pentru o perioadă de maximum douăsprezece luni. Congelarea/congelarea rapidă trebuie să se producă cel târziu la 10 zile după etapa de texturare pentru untul texturat și la 30 de zile după fabricare pentru untul netexturat. Temperatura la care este menținut untul în această etapă trebuie să fie cuprinsă între -18 °C și -23 °C.

Congelarea untului ambalat în pachete de 1 kg și în recipiente de mai mult de 10 kg corespunde solicitărilor anumitor întreprinderi din industria alimentară (brutărie, patiserie, fabrici de biscuiți) care caută un unt a cărui consistență să prezinte anumite caracteristici speciale legate de perioada de producție. Congelarea sau congelarea rapidă pentru o perioadă de maximum 12 luni nu alterează caracteristicile organoleptice ale untului. Într-adevăr, această practică curentă, utilizată la scară largă în industria laptelui, și-a dovedit eficiența în prezent în ceea ce privește conservarea și păstrarea calităților organoleptice.

În ceea ce privește ambalarea untului, se adaugă faptul că unitatea maximă de vânzare este stabilită la maximum 25 kg Această dispoziție este în conformitate cu tradiția ambalării în recipiente mari a produsului „Beurre d’Isigny” (de tipul recipientelor din lemn de 20 până la 200 de litri, utilizate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea). Transportul untului de la o unitate la alta în ambalaje cu o greutate mai mare este permis, cu toate acestea, în interiorul ariei geografice.

Dispoziția din caietul de sarcini se prezintă astfel:

Aceste norme sunt reluate parțial la punctul 3.5 din documentul unic „Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea”.

5.5.    Rubrica „Legătura”

Capitolul din caietul de sarcini „Legătura cu aria geografică” a fost rescris în totalitate pentru a evidenția mai bine demonstrarea legăturii dintre „Beurre d’Isigny” și aria geografică a acestuia, fără ca, în fond, legătura să fie modificată. Această demonstrație pune în evidență, în special, condițiile de producție a laptelui, mai ales faptul că alimentația bazată pe utilizarea optimă a ierbii, cu o perioadă lungă de pășunat, permite obținerea unei calități a grăsimii laptelui potrivită pentru fabricarea produsului „Beurre d’Isigny”, pentru care este necesară o pricepere deosebită. Cu această ocazie, referința la concentrația ridicată a produsului „Beurre d’Isigny” în acid oleic a fost eliminată, de asemenea, deoarece este considerată nespecifică.

Rubrica „Specificitatea ariei geografice” reia factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, sintetizând aspectul istoric și subliniind priceperea specifică.

Rubrica „Specificitatea produsului” evidențiază anumite elemente introduse în descrierea produsului.

În sfârșit, rubrica „Legătura cauzală” explică interacțiunile dintre factorii naturali și cei umani și produs.

Totalitatea legăturii care figurează în caietul de sarcini al DOP este reluată la punctul 5 din documentul unic.

5.6.    Rubrica „Etichetare”

Pentru a clarifica elementele care permit identificarea produsului de către consumatori:

Dispoziția referitoare la interzicerea utilizării cuvintelor „Isigny” sau „Isigny-sur-mer” sau a oricărui alt cuvânt, element grafic sau ilustrație care evocă această arie pentru produse care nu corespund condițiilor stabilite în caietul de sarcini este eliminată, deoarece nu ține de caietul de sarcini.

Paragrafele:

se înlocuiesc cu:

Această modificare este adusă, de asemenea, punctului 3.6 din documentul unic „Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată”.

5.7.    Rubrica „Altele”

La capitolul „Serviciul competent din statul membru”, se actualizează adresa INAO.

La capitolul „Grupul solicitant”, se actualizează coordonatele grupului.

La capitolul din caietul de sarcini „Trimiteri la organismul de control”, se actualizează numele și coordonatele organismelor oficiale. Această rubrică menționează coordonatele autorităților competente în materie de control la nivelul Franței: Institutul național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO) și Direcția generală pentru concurență, consum și combaterea fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes – DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și coordonatele organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

Un capitol „Cerințe naționale” este adăugat în caietul de sarcini. Acesta prezintă, sub formă de tabel, principalele aspecte care trebuie controlate, valorile lor de referință și metoda de evaluare.

DOCUMENT UNIC

„Beurre d’Isigny”

Nr. UE: PDO-FR-0138-AM01 – 19.10.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Beurre d’Isigny”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Beurre d’Isigny” are o culoare fildeșie până la galben „piciorul-cocoșului” naturală. Textura sa onctuoasă îl face ușor tartinabil. Deseori, acesta prezintă arome de smântână proaspătă și de alune. Poate fi texturat, astfel încât să poată fi folosit pentru foitaj și poate fi sărat.

Prezintă un conținut de grăsime mai mare de 82 % pentru untul dulce și mai mare de 80 % pentru untul sărat.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru a garanta legătura strânsă dintre teritoriu și produs printr-o alimentație cu iarbă provenită din aria geografică, vacile de lapte pășunează cel puțin 7 luni pe an și fiecare exploatație cuprinde o suprafață de minimum 0,35 ha de pajiște pe vacă de lapte mulsă, din care cel puțin 0,20 ha accesibile din spațiile pentru muls sau cel puțin 0,10 ha accesibile din spațiile pentru muls completate cu o hrănire cu furaje pe bază de iarbă. Fiecare exploatație trebuie să dispună de o suprafață furajeră principală care cuprinde cel puțin 50 % iarbă.

Hrana vacilor de lapte nu poate proveni în totalitate din aria geografică. Nevoile de proteine ale vacilor de lapte nu pot fi acoperite întotdeauna de suprafețele cultivate în această arie. În plus, proveniența materiilor prime care compun hrana complementară nu poate fi garantată. Rația de bază a efectivului constituită din furaje este produsă în proporție de 80 % în aria geografică (calculată în substanță uscată și pe an). Considerând că rația de bază constituie aproximativ 70 % din hrana totală a vacilor de lapte, proporția hranei provenite din arie poate fi estimată la aproximativ 56 % minimum.

Iarba sub diferitele sale forme constituie cel puțin 40 % din rația de bază în medie în timpul celor minimum șapte luni de pășunat și cel puțin 20 % zilnic în restul anului. Folosirea hranei complementare este limitată la 1 800 kg pe vacă din efectiv și pe an calendaristic.

Furajele permise sunt: iarbă, porumb, cereale sau proteaginoase care nu au ajuns la maturitate (planta întreagă), paie, lucernă (totul în formă proaspătă sau conservată), precum și sfeclă furajeră, legume rădăcinoase și pulpă de sfeclă deshidratată.

Varza, napul, rapița Brassica rapa oleifera și rapița Brassica napus distribuită verde, ureea și derivații acesteia sunt interziși în rația de bază, precum și în hrana complementară.

Următoarele materii prime sunt interzise în hrana complementară:

La producător, laptele de la fiecare colectare care este utilizat pentru fabricarea „Beurre d’Isigny” provine de la un efectiv constituit din cel puțin 30 % vaci de lapte din rasa normandă, o colectare fiind definită ca totalitatea laptelui colectat și utilizat de un producător într-o perioadă de 48 de ore.

Colectarea are loc la maximum 48 de ore după cea mai veche mulgere. Laptele colectat în exploatații este descărcat direct în unitatea de smântânire a laptelui, fără transbordare. La primire, aciditatea laptelui crud este cuprinsă între 14 și 16° Dornic, și anume un pH între 6,6 și 6,85.

Conținutul minim de grăsimi al smântânii destinate pentru fabricarea untului este de cel puțin 35 g pentru 100 g de produs. Smântâna ușoară, smântâna crudă, smântâna sterilizată și smântâna sterilizată la temperatură ultraînaltă (UHT) nu pot fi utilizate pentru producerea untului.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția laptelui și fabricarea untului sunt efectuate în aria geografică delimitată, astfel cum este definită la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Eventuala congelare a untului și ambalarea acestuia au loc în aria geografică.

Ambalarea untului este o operațiune foarte importantă pentru controlul calității produselor, întrucât materia grasă este sensibilă la oxidare. Prin urmare, operațiunea de ambalare trebuie să fie realizată rapid după încheierea fabricării. În consecință, operațiunea se efectuează în aria geografică delimitată care figurează la punctul 4, în unități de vânzare care nu depășesc 25 kg.

Untul poate fi congelat sau congelat rapid pentru o perioadă de cel mult 12 luni, cu condiția să fie ambalat în unități de minimum 1 kg și maximum 25 kg Congelarea se realizează cel târziu la 10 zile după fabricare pentru untul texturat și cel târziu la 30 de zile după fabricare pentru untul netexturat.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Fiecare ambalaj de „Beurre d’Isigny” DOP comercializat este prevăzut cu o etichetă individuală care cuprinde denumirea de origine înscrisă cu caractere de dimensiune cel puțin egală cu două treimi din cea a celor mai mari caractere care figurează pe etichetă.

O vinietă care cuprinde cuvintele „Beurre d’Isigny – Appellation d’Origine Protégée” trebuie să fie lipită sau reprodusă pe ambalaje sau recipiente, sub responsabilitatea operatorului.

Simbolul „DOP” al Uniunii Europene și vinieta figurează unul lângă celălalt sau unul deasupra celuilalt, fără a fi separate de vreo altă mențiune. Dimensiunea minimă a denumirii de origine nu se aplică vinietei, în situația în care această denumire este deja prezentă altundeva pe etichetă.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică delimitată cuprinde teritoriul comunelor din următoarele departamente:

Departamentul Calvados (82 de comune):

Cantonul Bayeux, toate comunele cu excepția Chouain, Condé-sur-Seulles, Ellon, Esquay-sur-Seulles, Juaye-Mondaye, Le manoir, Manvieux, Ryes, Tracy-sur-Mer, Vaux-sur-Seulles, Vienne-en-Bessin.

Cantonul Trévières, toate comunele cu excepția La Bazoque, Cahagnolles, Cormolain, Foulognes, Litteau, Planquery, Sainte-Honorine-de-Drucy, Sallen.

Departamentul Manche (93 de comune):

Cantonul Agon-Coutainville, comunele Auxais, Feugères, Gonfreville, Gorges, Marchésieux, Nay, Périers, Raids, Saint-Germain-sur-Sèves, Saint-Martin-d’Aubigny, Saint-Sébastien-de-Raids.

Cantonul Bricquebec, comunele Etienville, Les Moitiers-en-Bauptois, Orglandes.

Cantonul Carentan-les-Marais, toate comunele.

Cantonul Créances, comunele Montsenelle (doar pentru teritoriile fostelor comune Coigny, Prétot-Sainte-Suzanne, Saint-Jores), Le Plessis-Lastelle.

Cantonul Pont-Hébert, toate comunele cu excepția Bérigny, Saint-André-de-l’Epine, Saint-Georges-d’Elle, Saint-Germain-d’Elle, Saint-Pierre-de-Semilly.

Cantonul Saint-Lô-1, toate comunele cu excepția Agneaux, Le Lorey, Marigny-Le-Lozon (doar pentru teritoriul fostei comune Lozon), Le Mesnil-Amey, Saint-Gilles, Saint-Lô.

Cantonul Valognes, toate comunele cu excepția Brix, Huberville, Lestre, Lieusaint, Montaigu-la-Brisette, Saint-Germain-de-Tournebut, Saint-Joseph, Saint-Martin-d’Audouville, Saussemesnil, Tamerville, Valognes, Vaudreville, Yvetot-Bocage.

5.   Legătura cu aria geografică

Aria geografică de producție a „Beurre d’Isigny” formează o semilună constituită din teren sedimentar, de altitudine joasă (< 50 m). Acest spațiu, denumit Col du Cotentin, formează o unitate geologică remarcabilă, fasonată de numeroase transgresiuni și regresiuni marine. Se disting „Bas Pays” (Regiunea Joasă), formată din mlaștinile mari litorale și aluviale secate, dar inundabile, „Haut Pays” (Regiunea Înaltă), presărată de crânguri, formată din podiș și insule calcaroase și din coline joase argiloase și pietroase în partea de est. Caracteristicile principale ale solului sunt date de importanța aluviunilor marine („tangues”) și fluviale localizate în principal în Golful Veys și în văile râurilor care se varsă în acesta.

Clima din Col de Cotentin, cu precipitații de aproximativ 800 mm și mai mult de 170 de zile de ploaie distribuite echilibrat pe parcursul anului, cu temperaturi estivale răcoroase și ierni puțin aspre, cu amplitudini termice mai scăzute decât în Saint-Lô sau Caen, este descrisă ca fiind temperat oceanică. Această climă umedă, cețoasă și blândă este omogenă ca urmare a lipsei reliefului. Influența oceanică se traduce, astfel, prin importanța vaporilor salini ai mării care scaldă pășunile.

Col de Cotentin este unul dintre polii pășunilor normande care exista înainte de valul de transformare a terenurilor arabile în pajiști din Normandia, început în 1800. Crescătorii de animale au făcut din regiunea Isigny o zonă pășunabilă prestigioasă, calificată în 1874 de către Asociația Normandă ca având „pășuni opulente, adevărate izvoare de smântână și de unt”.

Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, crescătorii de animale din Cotentin apără puritatea rasei Cotentine, care va deveni principala origine a rasei normande, în special ca urmare a aptitudinilor de lactație ale acestei rase locale. Acest statut de „leagăn al rasei” penalizează însă crescătorii locali, care nu au beneficiat la timp de progresele inseminării artificiale și care se orientează către productiva și omogena rasă Prim’Holstein.

La valorificarea ierbii de către efectivul de vaci de lapte, populația din Col du Cotentin a asociat foarte repede valorificarea laptelui prin producerea și comercializarea untului.

Astăzi, pajiștile sunt încă la baza alimentației vacilor de lapte, care pășunează iarba timp de cel puțin șapte luni și consumă iarba care le este furnizată în restul anului. Atașamentul producătorilor față de rasa normandă, excelentă pentru unt datorită unui lapte bogat atât în grăsimi, cât și în proteine, permite menținerea acesteia în aria geografică într-o proporție semnificativă.

Priceperea în ceea ce privește fabricarea produsului face apel la conservarea laptelui proaspăt prin controlul temperaturii de la staul până la fabrica de unt, regularitatea colectărilor, utilizarea unei maturări biologice asociate cu un control al florei de fermentare prin intermediul pasteurizării laptelui, urmată de însămânțare, smântânire și, în cele din urmă, baterea smântânii.

„Beurre d’Isigny” este onctuos, fiind ușor tartinabil. După texturare, untul este ferm și maleabil, cu o pastă nici grasă, nici lipicioasă, care nu se desface în bucăți. Cu o culoare omogenă, mergând de la fildeșiu în timpul iernii până la galben „piciorul-cocoșului” în sezonul pășunatului, acesta prezintă arome proaspete, care amintesc de smântâna „fleurette”. Savoarea sa fină poate fi însoțită de note de alună.

Situarea geografică (proximitatea mării) și morfologică (absența reliefului) a ariei geografice explică repartizarea regulată a ploilor pe timpul anului și blândețea temperaturilor, chiar și în timpul iernii. Aceste elemente sunt favorabile creșterii ierbii pe întreg parcursul anului, precum și perioadei îndelungate de pășunat a animalelor. Solurile de natură argilo-calcaroasă, sedimentară marină recentă, care prezintă o bogăție minerală semnificativă, generează o mare bogăție a acestor pășuni, în timp ce nămolurile prezente în „Haut-Pays” constituie un remarcabil regulator hidric favorabil unei creșteri uniforme a ierbii.

Calitatea grăsimii laptelui din aria geografică este obținută prin combinarea aportului de iarbă, care conferă calitățile organoleptice proprii denumirii și onctuozitatea dorită, cu aportul de furaje cu valoare energetică mai mare, care favorizează producția de globule de grăsime de talie mare, permițând fixarea compușilor aromatici ai laptelui furnizați de iarbă.

Prin urmare, „Beurre d’Isigny” se caracterizează prin utilizarea optimă a ierbii din arie cu o perioadă lungă de pășunat pentru efectivul de vaci de lapte și cu o distribuire de furaje conservate pe perioada iernii, asociată cu aportul altor tipuri de furaje. Într-adevăr, transportul de furaje din Bas-Pays către Haut-Pays și conservarea acestora este o practică tradițională, ca urmare a geografiei fermelor, situate în general în Haut-Pays, dar dispunând, de asemenea, de pășuni în Bas-Pays.

Această alimentație a efectivului, parțial de rasă normandă, este la originea unui lapte de calitate, a cărui grăsime conferă produsului excelenta sa textură onctuoasă.

În plus, prezența carotenoidelor în iarba grasă a pășunilor din regiune favorizează culoarea naturală galben „piciorul-cocoșului” a untului în sezonul pășunatului.

Menținerea unor obiceiuri tradiționale de preparare a untului, care exclud, în special, adaosul de arome și de acid lactic și care utilizează smântâna maturată și baterea smântânii, contribuie semnificativ la exprimarea caracteristicilor materiei prime provenite de la efectivele de vaci de lapte. Menținerea relațiilor comerciale cu unitățile de producere a untului de pe teritoriul național, cu restaurantele regionale și cu piețele de export explică, de asemenea, reușita produsului.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-ba1010a1-bc3a-4468-a1d2-7578d8fd5494