16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/4

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul”

(2019/C 168/02)

Raportoare:

Birgitta SACRÉDEUS (SE-PPE), membră a Consiliului comitatului Dalarna

Document de referință:

O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul

COM(2018) 306 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută afirmarea clară de către Comisie a faptului că cercetarea și inovarea vor continua să fie o prioritate pentru UE și propune să se pună un accent și mai mare asupra acestui domeniu în cadrul financiar multianual 2021-2027, dar subliniază, totodată, că administrațiile de la toate nivelurile – UE, național, regional și local – trebuie să colaboreze pentru a îndeplini obiectivele agendei. Comitetul este de acord cu concluzia Comisiei, și anume că provocările cu care se confruntă Europa ne impun să elaborăm o nouă abordare a cercetării și inovării, care, la rândul ei, trebuie să facă obiectul unei abordări comune între regiuni, statele membre și Comisie;

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt actori-cheie în crearea de ecosisteme regionale și centre de inovare eficace, de exemplu în ce privește dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă (SIR3). Este important ca noua agendă, precum și programele care sprijină cercetarea și inovarea, să evidențieze actorii din sectorul public și rolul acestora, nu numai ca beneficiari ai cercetării și inovării, cât și ca părți interesate în acest domeniu, care întreprind chiar ele astfel de activități;

subliniază necesitatea unor definiții mai ample și a unei înțelegeri mai cuprinzătoare a ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare, inclusiv în contextul înființării rețelei de centre europene de inovare digitală, care să recunoască în mod explicit și să includă autoritățile naționale, regionale și locale, mediul de afaceri, sectorul public neguvernamental, universitățile și instituțiile de învățământ superior, societatea civilă și sectorul non-profit, publicul larg și utilizatorii finali ai cercetării și inovării, pentru a se ajunge la o înțelegere reală a acestor ecosisteme integrate și cu trăsături specifice în funcție de localizarea lor;

menționează că există un raport direct proporțional între nivelul mai redus de dezvoltare al unor regiuni și cota scăzută de investiții în inovare și cercetare. Întrucât rezultatele cercetării și inovării sunt legate în mod indisolubil de infrastructura de cercetare, aceasta trebuie consolidată, alocând o parte a fondurilor UE, cum ar fi fondurile structurale sau programul Orizont Europa, teritoriilor Uniunii Europene care au dificultăți mai mari de dezvoltare socioeconomică din cauza șomajului, regiunilor ultraperiferice și regiunilor care se confruntă cu handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum sunt regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

îndeamnă să se includă în textele legislative care vor fi adoptate în cele din urmă o definiție precisă a ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare care să permită luarea în considerare în mod eficace a acestor ecosisteme în momentul punerii în aplicare a tuturor componentelor viitorului program-cadru;

consideră că inovarea este un factor esențial pentru creșterea economică și dezvoltarea durabilă, și că, pe viitor, finanțarea cercetării și a inovării în UE trebuie să acopere întregul proces de cercetare și inovare în mod echilibrat, de la cercetarea de bază la cercetarea, dezvoltarea și inovarea definite pe baza necesităților, stabilite în prealabil de comun acord între diferiții actori ai sistemului, precum și difuzarea și valorificarea rezultatelor;

consideră că normele privind ajutoarele de stat trebuie să fie simplificate în continuare pentru a facilita combinarea diferitelor programe ale UE, o condiție esențială pentru a depăși disparitățile regionale în ceea ce privește participarea și posibilitățile de a întreprinde cu succes activități în materie de cercetare și de inovare; consideră, în acest context, că programele sau acțiunile cofinanțate de diferite fonduri și bazate pe instrumentele și pe modalitățile programului-cadru trebuie să poată fi puse în aplicare în conformitate cu cadrul juridic al programului-cadru;

consideră că programul Orizont Europa trebuie să se concentreze pe domeniile de finanțare cu o valoare adăugată europeană clară, cum sunt obiectivele de dezvoltare durabilă, și că proiectele de cercetare și inovare bazate pe cooperarea dintre mai multe părți interesate complementare ar trebui să reprezinte o prioritate, deoarece sunt deosebit de adecvate acestui scop;

subliniază că anumite provocări societale, în special atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, pot fi soluționate numai prin stabilirea unor obiective mai ambițioase la nivelul european global și prin mobilizarea eforturilor coordonate depuse de toate părțile interesate, inclusiv de orașe și regiuni, și la o scară mai largă decât proiectele de cercetare izolate; subliniază, de asemenea, că o astfel de activitate trebuie să adopte o perspectivă pe termen mai lung decât cea din cadrul programului Orizont 2020, ceea ce, la rândul său, impune ca programul să fie conceput astfel încât să se poată obține finanțare pe termen lung;

Șansa Europei de a investi în viitor

10.

este de acord că Europa se află într-o poziție puternică în ceea ce privește cercetarea de înaltă calitate, dar că sunt necesare eforturi mai numeroase și mai susținute pentru a transforma rezultatele cercetării în inovații și aplicații care pot genera o dezvoltare și o creștere economică durabilă, și că ar trebui să se acorde o mare importanță cercetării, inovării și dezvoltării în cadrul programului Orizont Europa, asigurând în același timp o consolidare echilibrată a tuturor etapelor procesului de inovare;

11.

solicită, în lumina concluziilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, participarea deplină și completă a autorităților locale și regionale la activitățile de planificare strategică și în cadrul altor organisme de guvernanță, prin care se va orienta punerea în aplicare a programului Orizont Europa, precum și includerea strategiilor regionale de specializare inteligentă în acest context. Consideră, de asemenea, că, la evaluarea programului și a proiectelor, impactul teritorial trebuie să se regăsească printre elementele constitutive ale noțiunii de impact (1);

12.

subliniază faptul că cercetarea și inovarea se desfășoară și în sectorul public, cu finanțare din partea autorităților locale și regionale, precum și din partea întreprinderilor. Este de apreciat faptul că agenda reînnoită include acțiuni concrete în sprijinul contribuției aduse de sectorul public;

13.

este de acord că una dintre soluții pentru a asigura o capacitate solidă de cercetare și inovare în UE este de a îmbunătăți și de a coordona mai eficient utilizarea instrumentelor existente, așa cum Comitetul a arătat anterior, și că este deosebit de important ca politica de coeziune să fie coordonată cu politica din domeniul cercetării și inovării, oferind totuși statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și defini propriile priorități, în funcție de necesitățile lor. În acest scop, ar trebui să se adopte măsuri pentru a preveni și, în orice caz, a atenua creșterea inegalităților între orașele și regiunile care beneficiază în mare măsură de Programul-cadru de cercetare și inovare, al cărui buget va crește, și celelalte orașe și regiuni, care vor suporta consecințele scăderii bugetelor pentru politica de coeziune (2);

14.

constată că toate beneficiile care decurg din investițiile în tehnologii și platforme digitale trebuie să fie extinse pe întreg teritoriul Europei. În acest sens, programul Europa digitală are un rol esențial ca program solid de investiții și dezvoltare pentru a valorifica oportunitățile necesare și create pentru a obține o piață digitală unică pe deplin funcțională. CoR subliniază importanța creării rețelei de centre de inovare digitală cu o acoperire suficientă în toate regiunile (3);

15.

salută o amplă dezbatere privind relația dintre cercetare, inovare și societate, și toate interacțiunile dintre ele, pe baza unor analize și raționamente empirice cu privire la schimbările globale, la ceea ce reprezintă ele, atât pentru comunitatea academică, cât și pentru societate în general, și la noile roluri pe care le implică pentru toate părțile interesate din cercetare și inovare, de la toate nivelurile;

16.

dorește să sublinieze importanța absolut vitală pentru industrie a rolului regiunilor Europei și să atragă atenția asupra poziției CoR cu privire la politica industrială (4);

O agendă reînnoită pentru un ecosistem european de cercetare și inovare mai puternic

17.

este de acord cu abordarea care privește cercetarea și inovarea ca activități în cadrul unui ecosistem în care diversele părți interesate se reunesc și cooperează pentru a crea un mediu dinamic, dar în care este esențial să se țină seama și de diversitatea locală și regională pentru a putea elabora strategii de succes. În acest sens, implicarea autorităților locale și regionale are o valoare adăugată clară;

18.

subliniază că, în cadrul politicii UE, este esențial să se integreze digitalizarea, cercetarea și inovarea în toate programele majore ale UE și în parteneriatele dintre ecosistemele regionale;

19.

este de acord că este esențial să se valorifice caracteristicile specifice ale ecosistemelor regionale și ale centrelor de inovare europene și să se optimizeze gradul lor de funcționalitate, dar consideră, de asemenea, că importanța părților interesate de la nivel local și regional, cum ar fi autoritățile locale și regionale, atât în calitate de stimulatori cât și de generatori și utilizatori ai inovării din cadrul acestor ecosisteme, trebuie să fie recunoscută și luată în considerare în momentul elaborării politicilor europene din domeniul cercetării și inovării (5);

20.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în elaborarea și gestionarea programelor de cercetare și inovare (6). Importanța cercetării și a inovării în toate domeniile de politică și în diferitele sectoare ale societății nu poate fi supraestimată, însă este important ca în toate circumstanțele să se țină seama totodată și de vectorii ascendenți ai acestor sisteme, nu numai de cei descendenți, pentru a realiza pe deplin obiectivele din agenda reînnoită și pentru a consolida cu adevărat aceste ecosisteme. La rândul său, acest lucru va garanta că agenda cuprinde și promovează nu numai „știința deschisă”, ci și „inovarea deschisă”;

21.

consideră că o utilizare mai strategică a ecosistemelor de inovare de la nivel local și regional și punerea unui accent mai puternic în cadrul acestor ecosisteme pe cercetarea colaborativă complexă și procesele de inovare dezvoltate prin intermediul structurilor de tip „elice cvadruplă sau cvintuplă”, precum și valorificarea lor într-o măsură mai mare, reprezintă cheia succesului în ceea ce privește atât dezvoltarea cunoștințelor, în general, cât și transferul lor și punerea în aplicare a rezultatelor cercetării și inovării. La fel de importante sunt sinergiile puternice între diferitele instrumente de finanțare și combinarea diferitelor domenii de politică, cum ar fi politica de coeziune și politica de cercetare și inovare;

Protejarea investițiilor publice de bază și încurajarea investițiilor private

22.

salută majorarea investițiilor în cercetare și inovare prin alocarea a aproximativ 100 miliarde EUR programului Orizont Europa și altor programe în cadrul financiar multianual, dar subliniază că, pentru obținerea unor rezultate bune de pe urma acestei investiții, este esențial să se revizuiască și să se simplifice normele privind ajutoarele de stat, astfel încât să se dispună de reglementări favorabile inovării, care să permită combinarea diferitelor tipuri de finanțare;

23.

sprijină cu fermitate abordarea parteneriatului european menționată în programul Orizont Europa ca instrument important de sprijinire a proiectelor ascendente create de consorții de ecosisteme regionale și de centre de inovare și finanțate prin fonduri combinate provenite de la programul Orizont Europa și de la alte programe ale UE, precum și de la fonduri publice și private naționale, regionale sau locale;

24.

subliniază că autoritățile locale și regionale finanțează activități de cercetare și inovare, care constituie, prin urmare, o parte a investițiilor publice, dar este de acord că este un pas pozitiv ca statele membre să fie încurajate să dea dovadă de mai multă ambiție în eforturile lor pentru a atinge obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și inovare până în 2020; de asemenea, subscrie la îmbunătățirea condițiilor pentru investițiile private și la încurajarea eforturilor suplimentare din partea întreprinderilor;

25.

semnalează includerea în propunerea Comisiei Europene privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare – a faptului că măsurile specifice referitoare la regiunile ultraperiferice ale Uniunii sunt justificate (dată fiind situația structurală, socială și economică a acestor regiuni) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Regretă că această recunoaștere nu se concretizează în textul propus, existând astfel riscul ca programul să nu țină seama de caracteristicile specifice ale acestor regiuni și de atuurile lor unice ca teren de testare pentru cercetare și inovare în domenii precum bioeconomia sau schimbările climatice, în conformitate cu strategiile lor de specializare inteligentă;

26.

dorește să sublinieze, în special, că, prin participarea la consorții europene, autoritățile locale și regionale au realizat investiții semnificative în infrastructura europeană de cercetare și inovare. Acesta este încă un exemplu care demonstrează măsura în care cercetarea și inovarea prezintă trăsături specifice legate de localizarea lor și sunt integrate într-un context local și regional și arată că trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a se garanta accesul unui număr sporit de utilizatori din întreaga UE și al regiunilor la aceste consorții;

27.

subliniază ca pe un aspect pozitiv faptul că fondurile structurale și sociale europene sunt utilizate pentru a ajuta regiunile să participe la dezvoltarea economică și socială bazată pe inovare și la o creștere economică durabilă, și consideră că este deosebit de important să se dezvolte sinergii între programul Orizont Europa, Fondul InvestEU, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, programul Erasmus+, programul Europa digitală, politica agricolă comună și programul spațial. Astfel de sinergii ar trebui să promoveze coerența, complementaritatea și compatibilitatea dintre fonduri, favorizând, totodată, o abordare bazată pe principiul elaborării în comun și consolidând conexiunile teritoriale;

28.

salută măsurile de garantare a accesului la capitalul de risc pentru inovare prin extinderea inițiativei VentureEU și transformarea ei într-un fond european, salutând, de asemenea, revizuirea reglementărilor existente prin intermediul inițiativei privind uniunea piețelor de capital;

29.

se opune, totuși, ferm posibilității ca statele membre să decidă sistematic transferul unei părți din fondurile aferente politicii de coeziune către programul Orizont Europa; insistă cu hotărâre ca această posibilitate să fie exercitată de autoritatea de management vizată și ca modalitățile de mobilizare a acestor fonduri să fie decise de comun acord între autoritatea respectivă și Comisie, garantând reîntoarcerea fondurilor respective în zona geografică vizată (7);

30.

observă importanța crescândă a rolului Băncii Europene de Investiții în sprijinirea cercetării și a inovării prin intermediul instrumentelor financiare. Această dezvoltare asigură faptul că granturile sunt completate într-o măsură tot mai mare de alte instrumente financiare;

Adaptarea cadrului de reglementare pentru a stimula inovarea

31.

este de acord că normele și legislația de la nivel european și național ar trebui analizate, pe baza unei evaluări a impactului lor asupra inovării. Este extrem de pozitiv să se instituie, ca măsură concretă în favoarea inovării, o listă de exemple care să vizeze în mod specific sectorul public – în special autoritățile locale și regionale – cu scopul de a facilita achizițiile publice inovatoare și parteneriatele public-privat, consolidând astfel capacitatea acestor autorități de a acționa ca deschizători de drumuri;

32.

salută inițiativa Comisiei de a simplifica normele privind ajutoarele de stat, precum și alte măsuri de sprijin, de exemplu sub forma unor criterii de evaluare calitative comune pentru proiectele de cercetare și inovare;

33.

subliniază că elaborarea unor orientări coerente privind reglementările referitoare la etica cercetării ar fi un factor deosebit de important pentru facilitarea cercetării și inovării colaborative practicate în sectoarele sănătății, educației și asistenței sociale, și a cercetării interdisciplinare axate pe factorul uman și pe aspectele comportamentale. Astfel s-ar facilita activitățile transfrontaliere clinice și practice de cercetare și inovare care implică cooperarea mai multor părți interesate în acele situații în care, la ora actuală, reglementările și cerințele naționale diferă, ceea ce poate complica, de exemplu, sincronizarea evaluării etice a cercetării de la nivel național, regional și local pentru toți participanții;

34.

salută posibilitatea de a utiliza marca de excelență pentru proiectele Orizont Europa în scopul de a permite finanțarea prin intermediul fondurilor structurale, însă subliniază că alocarea de resurse din fondurile structurale, de către statele membre și regiuni, pentru proiectele lansate în cadrul Orizont Europa trebuie să aibă întotdeauna la bază un angajament voluntar și că decizia trebuie să rămână la latitudinea autorităților regionale competente;

Transformarea Europei într-un precursor al inovării creatoare de piețe

35.

salută inițiativa de creare a unui Consiliu European pentru Inovare;

36.

subliniază că domeniul de activitate al acestui consiliu trebuie, de asemenea, să pună accentul pe consolidarea inovării în stadiile sale inițiale și pe dispozitivele de cooperare și să cuprindă și inovațiile sociale, inclusiv cele din sectorul serviciilor, care se întâlnesc, în mare măsură, la nivelul autorităților locale și al regiunilor: acolo se creează noi servicii, oportunități de afaceri și locuri de muncă care răspund necesităților fundamentale ale societății, în sens larg, iar digitalizarea serviciilor publice oferă, ea însăși, noi posibilități pentru realizarea de inovații revoluționare (8);

37.

subliniază că există un potențial imens pentru inovarea revoluționară, nu numai în întreprinderi, ci, cel puțin în aceeași măsură, în cadrul regiunilor, autorităților locale și sectorului public (9);

38.

subliniază, ca exemplu, cercetarea și inovarea desfășurate în localitățile și regiunile care acționează ca „laboratoare vii”și bancuri de testare, printre altele în materie de asistență medicală, planificare urbană și progrese de ordin general în ceea ce privește prosperitatea, precum și modul în care inovațiile cu beneficii semnificative pentru utilizatorii finali/public pot fi implementate în mod direct în acest tip de context al cărui specific depinde de localizare;

39.

în această privință, trebuie menționate oportunitățile legate de schimbările demografice, cum ar fi cele legate de așa-numita „economie a vârstei a treia”pentru întreprinderile și entitățile care concep și oferă produse și servicii inovatoare pentru persoanele în vârstă. Regiunile afectate de schimbările demografice sunt cele în care s-ar putea valorifica cel mai bine acest domeniu pentru inovarea socială și în sectorul serviciilor;

40.

consideră că autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate în Consiliul European pentru Inovare, alături de reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, inclusiv ai întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât activitatea acestuia să se axeze în mod clar pe aspecte de interes pentru societate, și că actorii de la nivel local și regional trebuie să fie vizați și ei de activitățile consiliului;

41.

consideră că Consiliul ar trebui să facă posibilă implicarea autorităților regionale în dezvoltarea unor ajutoare pentru investiții;

Stabilirea misiunilor de cercetare și inovare la nivelul întregii UE

42.

sprijină ideea organizării unor activități de cercetare și inovare interdisciplinare și multidisciplinare în jurul unor misiuni bine definite, cu obiective clar stabilite, care prezintă interes pentru întreaga UE și au o valoare adăugată europeană clară, și a creării, pe această cale, a unor sinergii cu strategiile de cercetare și inovare de la nivel național, regional și local, în special cu strategiile de specializare inteligentă. Un exemplu în acest sens este sectorul bioeconomiei (10);

43.

subliniază că aceste misiuni trebuie să prezinte o relevanță clară pentru societate și să vizeze obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, care ar trebui să fie implicați și ei în elaborarea misiunii; subliniază, cu toate acestea, că ar fi o idee bună ca structura programului de cercetare și inovare să prevadă și includerea cercetării și inovării generate de procese de tip ascendent și selectate prin intermediul unor proceduri de licitație deschisă, precum și a cercetării și inovării exploratorii;

44.

reamintește necesitatea implicării autorităților locale și regionale în definirea și punerea în aplicare a misiunilor; consideră că misiunile ar trebui corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a ONU și subliniază rolul esențial al orașelor și al regiunilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

Sprijinirea diseminării și adoptării rapide a inovării în întreaga Uniune

45.

salută extinderea fondurilor structurale și de investiții pentru a cuprinde toate regiunile, într-un mod mai eficient, în cadrul unei economii bazate pe inovare, prin stimularea strategiilor de specializare inteligentă (S3) și a sprijinului acordat inovării interregionale. În același timp, forma pe care ar trebui să o adopte în practică ar trebui definită la nivelul local și regional, unde există o cunoaștere adecvată a necesităților;

46.

atrage atenția asupra analizei (11) referitoare la diferitele moduri în care regiunile abordează provocările legate de dezvoltarea cooperării interregionale la diferite niveluri, și consideră că ea trebuie să fie luată în considerare în elaborarea tuturor instrumentelor financiare utilizate pentru a sprijini cercetarea și inovarea în cadrul ecosistemelor de cercetare și inovare de la nivel local și regional;

47.

consideră că Comisia Europeană și statele membre implicate în strategii macroregionale ar trebui să dezvolte în continuare și să aprofundeze cooperarea științifică și academică dintre universitățile lor, inclusiv prin prisma obiectivului de creare a unor universități europene până în 2024 (12);

Investiții în competențe la toate nivelurile și capacitarea universităților europene pentru a deveni mai antreprenoriale și interdisciplinare

48.

este de acord că o societate inovatoare și bazată pe învățare necesită, de asemenea, modificări în ceea ce privește atât învățământul superior, cât și instituțiile de învățământ de bază și că universitățile și instituțiile de învățământ superior trebuie să coopereze mai strâns atât cu mediul de afaceri, cât și cu societatea, pentru a crea un sistem de educație care să poată răspunde rapid și în mod flexibil la evoluția necesităților în materie de competențe și la necesitățile fiecărui cetățean, ale profesiilor și meseriilor reglementate în ce privește dobândirea de competențe și formarea;

49.

consideră că știința deschisă, ca principiu director pentru universități, instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare, este o modalitate adecvată de intensificare a diseminării de cunoștințe în societate, în general, dar îndeamnă Comisia, de asemenea, să depună toate eforturile posibile pentru a susține o tranziție rapidă în această direcție, inclusiv accesul la rezultatele cercetării și inovării, care oferă el însuși posibilități de inovare deschisă și de participare cetățenească mai amplă la cercetare și inovare;

50.

este de acord că Noua agendă pentru competențe în Europa (13) este utilă pentru a stabili ce fel de legături trebuie create între educație și ecosistemele de inovare, la fel de valoroase fiind și principiile enunțate în Planul de acțiune pentru educația digitală și strategia privind competențele digitale, și subliniază că este esențial, în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții, ca universitățile și alte instituții de învățământ superior să poată dezvolta instrumente de sprijin pentru învățarea deschisă.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(2) COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(3) COR-2018-03951-00-01 Avizul „Programul Europa digitală (2021-2027)”.

(4) COR 2017-03214-00-00 Avizul „O strategie europeană pentru industrie: rolul și perspectiva autorităților locale și regionale”.

(5) COR 2017-04757-00-00 Avizul „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

(6) COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(7) COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(8) COR 2016-02882-00-01 Avizul „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020”.

(9) COR 2017-03529-00-00 Avizul „Perspectiva locală și regională asupra promovării inovării în sectorul public prin soluții digitale”.

(10) COR 2017-00044-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a bioeconomiei și rolul regiunilor și al orașelor”.

(11) COR 2017.04757-00-00 Avizul „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

(12) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea identității europene prin educație și cultură – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie 2017 de la Göteborg [COM(2017) 673 final].

(13) COR 2016-04094-00-01 Avizul „O nouă agendă pentru competențe în Europa”.

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/15

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană”

(2019/C 168/04)

Raportor:	Olgierd GEBLEWICZ (PL-PPE), mareșalul voievodatului Pomerania Occidentală
Document de referință:	COM(2018) 236 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații

atrage atenția asupra transformărilor ample și rapide care au loc în ultimii ani în peisajul mass-media global. Nu ar trebui subestimat impactul acestor transformări asupra vieții sociale și politice – așa-numitele „platforme de comunicare socială”, platforme precum Facebook, Twitter, WhatsApp, YouTube și Instagram, care în câțiva ani au schimbat modul de propagare a informațiilor și opiniilor, joacă un rol din ce în ce mai important. În același timp, mass-media tradițională are tot mai puțină influență și autoritate și o capacitate tot mai redusă de a forma opinia publică;

subliniază că, în viitorul apropiat, în marea lor majoritate, informațiile vor circula prin canale online, fiind posibil ca platformele de comunicare socială să devină principala cale de transmitere a acestora către cetățeni, în special în țările occidentale: astăzi, mai mult de jumătate dintre europeni folosesc rețelele sociale, zilnic sau de două-trei ori pe săptămână;

constată că platformele de comunicare socială se caracterizează mai ales prin faptul că oferă tuturor utilizatorilor lor o opțiune complet nouă, pe care alte forme de media nu o includeau, de a comunica cu toți ceilalți utilizatori (many to many): orice utilizator al oricărei platforme își poate transmite mesajul, cel puțin potențial, tuturor milioanelor de alți utilizatori, fără intermedierea vreunui moderator; acest lucru are consecințe pozitive și negative;

constată, în continuare, că o altă caracteristică a platformelor de comunicare sociale o reprezintă faptul că la media „clasice”– presă, radio și televiziune – există un grup clar definit de persoane (jurnaliști, redactori, personal administrativ) care decid ce se publică. Acest grup de persoane poartă, sub diverse forme, răspunderea directă pentru deciziile sale. De obicei, în cazul platformelor de comunicare socială, acest lucru este mult mai dificil, deoarece trebuie identificați mai întâi autorii și mijloacele de diseminare. În același timp, platformele de comunicare socială permit răspândirea rapidă „virală” informațiilor false către un public larg;

subliniază că lipsa de răspundere descrisă mai sus, tipică pentru platformele de comunicare socială, se datorează atât dispozițiilor legale în vigoare, cât și opțiunii, tolerate pe toate platformele de comunicare socială, ca utilizatorul individual să se ascundă în spatele unei mase anonime;

atrage atenția, cu îngrijorare, asupra combinației de factori – utilizarea în masă, lipsa răspunderii și anonimatul de pe platformele de comunicare socială – care a dus la încălcarea practicilor, principiilor, garanțiilor juridice și obiceiurilor de până în prezent, menite să garanteze veridicitatea informațiilor publicate;

este deosebit de îngrijorat de faptul că platformele de comunicare socială sunt folosite, de actori interni, dar și externi, ca instrumente de dezinformare și manipulare politică, economică și socială. Este greu de estimat amploarea actuală a fenomenului de manipulare prin intermediul platformelor de comunicare socială: din cercetările disponibile reiese că numai în anul 2018, pe aceste platforme s-au desfășurat campanii coordonate de dezinformare și manipulare în 48 de țări, iar diverse grupări politice (partide, guverne etc.) au cheltuit, la nivel global, peste o jumătate de miliard de dolari pentru influențarea psihologică și manipularea opiniei publice pe platformele de comunicare socială;

subliniază, de asemenea, că dezinformarea sus-menționată este adesea utilizată pentru diseminarea unor opinii incompatibile cu „valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității”, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția europeană a drepturilor omului;

subliniază că eficiența acestor campanii de dezinformare este semnificativ mai mare prin accesul la informațiile cu caracter personal detaliate privind utilizatorii platformelor de comunicare socială, obținute sau cumpărate de pe rețelele de socializare, care pot fi utilizate pentru a personaliza dezinformarea, maximizând astfel impactul acesteia;

10.

avertizează că mecanismele actuale de funcționare a platformelor de comunicare socială le transformă cu preponderență în canalul de informare cel mai favorabil răspândirii minciunilor: unele studii arată că probabilitatea de răspândire a dezinformării de către utilizatorii Twitter (retweet) este cu 70 % mai mare decât în cazul informațiilor conforme cu realitatea;

11.

subliniază că studiile disponibile mai indică un fenomen îngrijorător: utilizatorii platformelor de comunicare socială nu pot decât cu greu să estimeze dacă informațiile vehiculate pe platforme sunt întemeiate și fiabile;

12.

își exprimă îngrijorarea cu privire la gradul de pregătire al Uniunii Europene și al statelor sale membre de a contracara noul val de dezinformare pe care l-ar putea cauza inteligența artificială; dezinformarea este deja considerată unul dintre cele mai de temut instrumente de război în viitor;

13.

sprijină mesajul transmis de Parlamentul European (1) cu privire la faptul că este important ca UE și statele membre să coopereze cu furnizorii de servicii din sectorul platformelor de comunicare socială pentru a combate acțiunile de propagandă desfășurate prin intermediul canalelor de comunicare socială, care ar putea pune în pericol coeziunea socială a teritoriilor noastre și duce la radicalizarea cetățenilor, în special a tinerilor;

14.

ia la cunoștință cu satisfacție de dezbaterea desfășurată până în acest moment la nivel european privind știrile false (fake news). Comunicarea Comisiei Europene pe tema „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” punctul de plecare central al dezbaterii în curs despre cum poate fi oprită dezinformarea online;

15.

subliniază că în comunicarea Comisiei sunt menționate următoarele patru elemente strategice pentru combaterea dezinformării:

—	creșterea transparenței (cunoașterea surselor de dezinformare, a destinatarilor și a metodelor de transmitere, precum și a modurilor de finanțare pentru producerea și propagarea dezinformării);

—	promovarea diversității surselor de informare, în special a celor care-i încurajează pe cetățeni să-și formeze o opinie critică proprie prin informații fiabile, garantate de jurnalismul de calitate;

—	elaborarea unui sistem de evaluare a fiabilității surselor de informare;

—	punerea în aplicare a unor programe de educație civică;

16.

ia notă, cu interes, de raportul Grupului de experți la nivel înalt al Comisiei privind știrile false și dezinformarea online, care ar trebui considerat o completare importantă la comunicarea Comisiei. Grupul de experți a analizat acele domenii în care măsurile aplicate până acum nu au dat rezultate, respectiv cele legate de lipsa de transparență privind funcționarea algoritmilor utilizați de platformele de comunicare socială, pentru a stabili cum sunt evaluate conținuturile și în ce ordine sunt transmise utilizatorilor;

17.

face trimitere la demersurile utile ale Grupului de acțiune East StratCom, grup din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, responsabil pentru depistarea campaniilor de propagandă și dezinformare ale Rusiei;

18.

atrage atenția, de asemenea, asupra dezbaterii desfășurate în Parlamentul European privind dezinformarea online, unde, din cauza divergențelor de opinie dintre diversele grupuri politice, nu s-a ajuns la un punct de vedere comun cu privire la modalitățile de combatere a dezinformării, dar în cursul căreia s-a subliniat că influența instrumentelor de propagandă ruse asupra opiniei publice din statele membre ale UE ar trebui să constituie un motiv de mare îngrijorare;

Priorități

19.

subliniază că, în Carta drepturilor fundamentale a UE, este consfințit dreptul la libera exprimare a opiniei pentru toți cetățenii Uniunii, inclusiv dreptul de a avea convingeri proprii, de a obține și de a transmite informații și opinii fără interferențe din partea autorităților publice și dincolo de granițele naționale. Scopul instituțiilor UE trebuie să fie acela de a apăra eficient dreptul la informare;

20.

atrage atenția asupra pericolului reprezentat de dezinformare la toate nivelurile societăților și instituțiilor democratice; forța distrugătoare a informațiilor false răspândite intenționat pe internet poate fi îndreptată atât împotriva comunităților locale (și împotriva proceselor de natură politică, inclusiv a alegerilor europene, naționale și locale), cât și împotriva statului în ansamblul său; de aceea, contracararea dezinformării trebuie să fie o prioritate înainte de alegerile europene, atât pentru instituțiile europene, cât și pentru rețelele de socializare, pentru a asigura alegeri libere și corecte;

21.

în continuare, subliniază că dezinformarea este nocivă pentru societate din mai multe puncte de vedere: pe lângă faptul că duce la decizii politice luate pe baza unor presupuneri false, aceasta incită la ură și agresivitate, poate expune cetățenii la pagube (materiale) și pune în pericol viața și sănătatea oamenilor. Pe termen lung, dezinformarea va submina, de asemenea, încrederea cetățenilor în orice sursă de informare și în instituții, autorități și democrație;

22.

subliniază, de asemenea, că lupta împotriva dezinformării online nu trebuie purtată cu prețul libertății de exprimare sau al dreptului la protecția datelor cu caracter personal, care trebuie să rămână în permanență proprietatea inalienabilă a fiecărui utilizator, singurul care poate autoriza, suprima și controla accesul la toate sau o parte din date, ori cu prețul altor valori fundamentale ale comunității europene. Nu este permisă nici un fel de cenzură. Soluțiile alese trebuie să fie caracterizate de proporționalitate;

23.

ia notă de faptul că principalii actori de pe piața platformelor de comunicare socială își îndreaptă în prezent eforturile pe combaterea dezinformării – cu sprijinul instituțiilor UE – în primul rând prin „autoreglementarea” de comunicare socială și cooperarea voluntară cu entitățile externe (de exemplu, organizații care verifică veridicitatea faptelor) și cu instituțiile statului; platformele de comunicare socială trebuie să depună mai multe eforturi pentru combaterea știrilor false, dar și pentru identificarea și verificarea faptelor, precum și pentru adoptarea de măsuri de închidere a conturilor false, alocând resurse suficiente în vederea monitorizării fluxurilor de informații în diferite limbi în toate statele membre ale UE. În plus, platformele de comunicare socială, cum sunt Facebook, Twitter, Instagram sau Youtube, ar trebui să consolideze conceptul de „conturi verificate” utilizatorilor, pentru a putea fi considerate ca surse fiabile și etice;

24.

atrage atenția că, dacă măsurile luate în prezent (precum Codul de conduită privind combaterea dezinformării, care are caracter neobligatoriu și pe care Facebook, Twitter și alte platforme l-au adoptat în 2018 în mod voluntar) se vor dovedi insuficiente, iar problema dezinformării va continua să ia amploare, ar putea fi necesară aplicarea unor instrumente juridice pentru a constrânge factorii de răspundere din domeniul platformelor de comunicare socială să ia măsurile adecvate;

Rolul autorităților locale și regionale în combaterea dezinformării

25.

remarcă faptul că dezinformarea, prin influența sa, printre altele, asupra proceselor politice și sociale de la nivel local, afectează viața comunităților locale și, drept urmare, calitatea vieții cetățenilor;

26.

subliniază că este chemat, având în vedere rolul său, instituit prin tratat, de reprezentant al autorităților locale și regionale ale UE, să ia parte la dezbaterea privind amenințările generate de dezinformare și să inițieze și să coordoneze măsurile autorităților locale și regionale europene de luptă împotriva acestui fenomen, conform principiului general acceptat că această luptă trebuie să se sprijine pe cooperarea multor instituții diferite;

27.

face trimitere la cele trei domenii centrale în care Comitetul Regiunilor și autoritățile locale și regionale pot lua inițiativa și sprijini eficient eforturile pentru combaterea dezinformării online: educația civică, sprijinirea organizațiilor nonguvernamentale și a societății civile și promovarea mass-mediei locale și etice;

Educația civică

28.

sprijină, printre altele, concluziile raportului Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, conform cărora educarea cetățenilor și transmiterea de cunoștințe privind utilizarea responsabilă și în cunoștință de cauză a platformelor online și în special a platformelor de comunicare socială reprezintă, pe termen lung, cele mai eficace mijloace de combatere a dezinformării;

29.

ia notă cu interes de propunerea Comisiei Europene privind noul program „Europa digitală” perioada 2021-2027, dar, în același timp, solicită Parlamentului European să prezinte o propunere în care crearea unei societăți corect informate, imune la propagandă, care dispune de competențele necesare pentru a verifica veridicitatea informațiilor răspândite online, să devină o prioritate în cadrul Fondului social european 2021-2027;

30.

subliniază că autoritățile locale și regionale, fiind nivelul cel mai apropiat de cetățeni, adesea responsabil cu organizarea învățământului primar și secundar, sunt cele mai în măsură să elaboreze programe de educație care să vizeze utilizarea responsabilă a surselor de informare online, precum și abilitatea de a diferenția sursele fiabile de cele nefiabile;

31.

încurajează autoritățile locale și regionale să aplice măsuri proprii prin care să se asigure că deprinderea utilizării corecte a platformelor online este inclusă în toate programele școlare ale tuturor unităților de învățământ, începând cu școala primară;

32.

evidențiază în acest context și că programele de învățământ trebuie elaborate astfel încât să poată fi modificate și completate cu ușurință, pentru a se adapta la schimbările permanente, caracteristice platformelor online, mai ales platformelor de comunicare socială;

33.

subliniază, de asemenea, că, pentru a deprinde utilizarea responsabilă a mass-media online, trebuie să se ia în considerare faptul că mesajele țintesc adesea nivelul emoțional, iar utilizatorii nu percep în mod conștient acest lucru. Din acest motiv, ar fi necesară formarea cadrelor didactice, pentru ca acestea să poată să ofere utilizatorilor (participanților la măsurile de formare) instrumente adaptate vârstei și nivelului de educație, pentru ca aceștia să nu cadă nici în capcana emoțională întinsă de platformele de comunicare socială, nici în cea a așa-numitei distorsiuni cognitive, prin care sunt percepute ca fiind veridice numai acele informații și opinii care se bazează pe convingerile proprii deja existente;

34.

atrage atenția asupra faptului că formarea și înzestrarea cu instrumente a cadrelor didactice trebuie să fie o condiție preliminară, dată fiind dificultatea predării inteligenței emoționale și a gândirii critice. În general, profesorii nu au beneficiat de formare în acest domeniu și nu sunt neapărat conștienți nu doar de importanța, dar nici măcar de existența acestora. Dificultatea de a preda o competență profundă, dacă profesorul nu este înzestrat cu ea, ar trebui să fie compensată cu instrumente și procese proporționale cu importanța acestor competențe, nu doar pentru a contracara dezinformarea, ci și pentru dezvoltarea persoanei în calitate de cetățean și profesionist;

35.

subliniază că este esențial ca utilizatorii să fie informați cu privire la faptul că modul de funcționare a unora dintre platformele de comunicare socială și – într-o anumită măsură – a unei părți din mass-media tradiționale, poate duce la apariția unor „bule de știri false”„camere de ecou”, care îi pun pe utilizatori numai în fața unor opinii și informații care corespund cu convingerile acestora, printre care pot fi și informații false, a căror rectificare ulterioară nu ajunge la ei. În plus, mecanismele platformelor de comunicare socială par să îngreuneze dialogul obiectiv asupra diferitelor opinii și perspective și obținerea unor compromisuri, care reprezintă însăși esența democrației;

36.

invită autoritățile locale și regionale, precum și instituțiile de învățământ, să sensibilizeze permanent consumatorii, mai ales pe cei tineri, pentru ca aceștia să înțeleagă că este în interesul lor să se protejeze împotriva dezinformării. Dezinformarea nu se limitează strict la domeniile politic și social, ci este prezentă în aceeași măsură și în domeniul comercial – servicii financiare, comerț electronic și consiliere medicală, iar deciziile luate sub influența dezinformării pot avea consecințe negative;

37.

își exprimă disponibilitatea de a sprijini autoritățile locale și regionale în acest demers, de exemplu colectând experiențele înregistrate în statele membre și stimulând elaborarea unor coduri de conduită;

Sprijinirea organizațiilor nonguvernamentale

38.

invită autoritățile locale și regionale și societatea, în general, să creeze un cadru de susținere pentru sectorul terțiar, prin care să încerce să combată dezinformarea (de exemplu, prin verificarea faptelor sau prin educație civică);

39.

subliniază că acest sprijin este necesar, întrucât costurile pe care le implică verificarea veridicității informațiilor sunt considerabil mai ridicate decât cele pentru propagarea dezinformării. Organizațiile independente care verifică veridicitatea faptelor, precum și cele care doresc să informeze cetățenii despre cum pot descoperi minciunile ar trebui să beneficieze de susținere materială;

40.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt cel mai bine plasate pentru a oferi un astfel de sprijin, sub diferite forme, inclusiv acordarea de subvenții în cadrul licitațiilor sau atribuirea prioritară a contractelor de închiriere a spațiilor;

41.

atrage atenția asupra capacității Comitetului Regiunilor de a juca un rol de coordonator, de a identifica cele mai bune practici și de a facilita schimburile de experiență;

Sprijinirea mass-mediei locale

42.

subliniază că o foarte mare parte din dezinformarea propagată online cuprinde referințe locale și, prin urmare, actorii din mass-media locală și regională pot avea un rol important în dezamorsarea ei, urmând protocoale corespunzătoare și beneficiind de sprijin adecvat. Inclusiv din aceste motive, CoR subliniază importanța mass-mediei locale și regionale de bună calitate, cu actori locali și regionali dinamici și cu operatori de servicii publice cărora le revine un rol major. Acest lucru este cu atât mai important în contextul evoluțiilor actuale din domeniul consumului și producției de media;

43.

subliniază că, dată fiind diversitatea sa, presa locală garantează ocrotirea pluralismului politic și pluralismului informației în orice teritoriu sau regiune; prin urmare, protecția acestui pluralism ar trebui să fie un obiectiv prioritar. În prezent, mass-media locală din multe state membre ale UE se află într-o poziție dificilă, aceasta rămânând fără baza financiară necesară activității ei, pe care o obținea până recent din mica publicitate, din cauza intrării pe piață a platformelor de comunicare socială, care dețin mijloacele tehnice pentru a se adresa în mod direct utilizatorului individual și a transmite mesaje țintite anumitor persoane, la care s-au adăugat, în unele cazuri, încercări deliberate, la nivel politic, de slăbire a pluralismului mediatic. Este clar că o mass-media locală slăbită din punct de vedere financiar dispune de posibilități limitate prin care să se opună activ propagării dezinformării online;

44.

solicită, prin urmare, lansarea unei dezbateri la scară europeană despre modalitățile de sprijinire a mass-mediei locale. Discuția ar trebui să se concentreze pe două axe care nu se exclud una pe alta: sprijinirea mass-media în vedere dezvoltării unor modele de afaceri durabile, precum și ajutorul pe care autoritățile locale și regionale (comunitățile locale, dar și instituțiile de la nivel central, respectiv european) îl pot oferi mass-mediei locale, de exemplu prin subvenții acordate anumitor media, pentru a garanta o diversitate sănătoasă a opiniilor, respectând, în același timp, principiile pieței interne europene și, mai ales, dispozițiile privind ajutoarele de stat. Între timp, recomandă instituțiilor locale și regionale să instituie măsuri provizorii care să sprijine presa locală pentru a-i asigura supraviețuirea.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) Parlamentul European 2016/2030 (INI).

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/21

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Digitalizarea sectorului sanitar”

(2019/C 168/05)

Raportor:

Fernando LÓPEZ MIRAS (ES-PPE), președintele Regiunii Murcia

Document de referință:

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase

[COM(2018) 233]

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

salută inițiativa Comisiei, care urmărește promovarea cooperării între statele membre ale UE pentru a accelera transformarea digitală a serviciilor de sănătate, cu scopul de a face posibile o asistență medicală mai eficientă în Europa, dezvoltarea cercetării, îmbunătățirea profilaxiei și a serviciilor personalizate de sănătate și asistență, precum și asigurarea unui acces egal al cetățenilor la servicii de asistență de înaltă calitate; reamintește totodată că organizarea sistemului de sănătate este o competență a statelor membre;

este conștient de provocările cu care se confruntă nivelurile descentralizate ale guvernării în întreaga Uniune Europeană: îmbătrânirea populației, care determină creșterea numărului de boli cronice, și multimorbiditatea, care conduc la o cerere tot mai accentuată de resurse și de schimbare a modelului de îngrijire;

atrage atenția asupra volumelor mari de date medicale stocate în prezent în sisteme separate și susține că o utilizare mai eficientă a acestora, prin interconectare și analizare în sistemul de analiză a volumelor mari de date, ar putea îmbunătăți sistemele sociale și de sănătate, pe lângă faptul că le-ar putea asigura sustenabilitatea;

subliniază necesitatea unei transformări digitale în domeniul sănătății pentru a face față provocărilor cu care se confruntă Europa;

consideră că procesul de adoptare a unor soluții digitale în domeniul sănătății și al asistenței medicale este în continuare lent și variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta și că există riscul concentrării beneficiilor societății informaționale în zonele metropolitane și în regiunile mai dezvoltate. Prin urmare, regiunile mai îndepărtate, zonele rurale sau cu o densitate scăzută a populației și insulele ar fi lăsate deoparte, cu toate că acestea ar trebui să fie destinatarele prioritare, dat fiind că izolarea lor poate fi atenuată datorită acestor soluții;

recunoaște că, în ciuda eforturilor depuse până în prezent, la nivelul UE sunt utilizate în continuare formate și standarde reciproc incompatibile în sistemele de evidență electronică a dosarelor medicale;

consideră că, pentru a face progrese în domeniul cercetării și pentru a obține diagnostice mai precise și tratamente mai individualizate ale bolilor, dezvoltând astfel medicina personalizată, este necesar accesul sigur și schimbul transfrontalier de informații genomice și de alte date medicale;

salută inițiativele Comisiei menite să sprijine punerea în aplicare în cadrul regiunilor a e-sănătății, ca instrument pentru a aborda provocarea pe care o constituie îmbătrânirea: structurile de cooperare precum parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, desemnarea unor Reference Sites on AHA (site-uri de referință privind AHA) sau sprijinul pentru Blueprint for Digital Transformation of Health and Care for the Ageing Society (Planul pentru transformarea digitală a sectoarelor de servicii de sănătate și de asistență medicală pentru societatea în curs de îmbătrânire);

salută noile propuneri de finanțare pentru perioada 2021-2027, în care digitalizarea domeniului sănătății ocupă un loc important; întâmpină cu satisfacție îndeosebi proiectul de regulament privind programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027 și insistă asupra necesității de a garanta că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația etc. pot implementa și accesa tehnologii digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea informațiilor și securitatea cibernetică;

Dosarul medical electronic european și asistența medicală transfrontalieră: accesul sigur al cetățenilor la datele lor medicale

10.

se bucură că propunerile Comisiei consideră principiul privind protecția datelor un element central, luând totodată în considerare oportunitățile oferite de noul regulament general privind protecția datelor (RGPD), pentru a îmbunătăți accesul securizat la datele medicale;

11.

subliniază că este necesară îmbunătățirea capacității de autoîngrijire și alfabetizarea cetățenilor în domeniul sănătății, având în vedere atât impactul asupra sănătății, cât și promovarea sustenabilității sistemelor de sănătate, și că TIC constituie un element de sprijin fundamental. De asemenea, consideră necesar ca autoritățile sanitare să ofere o orientare adecvată pentru a contracara excesul de informații medicale nevalidate științific existente pe internet;

12.

subliniază că majoritatea cetățenilor nu cunosc posibilele implicații ale expunerii datelor cu caracter personal și nici normele complexe care reglementează accesul la respectivele date;

13.

își exprimă, prin urmare, regretul că propunerile Comisiei nu prevăd măsuri concrete pentru sensibilizarea publicului și pentru a garanta că cetățenii și pacienții înțeleg pe deplin cadrul legislativ care protejează confidențialitatea datelor medicale și recomandă Comisiei să sprijine campanii de comunicare în întreaga UE pentru a explica modul în care se va asigura confidențialitatea datelor medicale în noul cadru juridic;

14.

îndeamnă Comisia să promoveze în continuare inițiative pentru eliminarea obstacolelor din calea interoperabilității sistemelor de e-sănătate, ceea ce ar presupune sisteme mai eficiente, deoarece costurile lipsei de interoperabilitate sunt reale și măsurabile;

15.

sprijină adoptarea unei recomandări a Comisiei referitoare la specificațiile tehnice legate de un format european de schimb electronic de dosare medicale și la dezvoltarea în continuare a infrastructurii serviciilor digitale de e-sănătate, pentru a permite cetățenilor și pacienților să aibă acces la propriile date medicale personale și să le utilizeze în scopuri de sănătate publică și de cercetare, precum și pentru a facilita libera circulație a persoanelor, descurajată în prezent de existența unor boli complexe;

16.

solicită statelor membre să prevină localizarea serviciilor pe baza ideii eronate conform căreia serviciile localizate central sunt mai sigure și să stocheze datele în mod descentralizat, utilizând tehnologii care să permită acest lucru, cum ar fi tehnologiile blockchain. Totodată, este important să se promoveze utilizarea standardelor internaționale și deschise pentru a se evita soluțiile care ar crea dependență de un furnizor concret;

17.

subliniază că datele pacienților ar trebui să fie protejate și securizate în mod corespunzător, astfel încât informațiile care îi privesc să nu fie utilizate abuziv. Ca atare, subliniază că oportunitățile ce decurg din facilitarea accesului la date al pacienților nu trebuie să contribuie în niciun caz la evoluții care să dăuneze drepturilor acestora, ci – mai degrabă – să le aducă beneficii. În acest sens, îndeamnă Comisia să ia în considerare măsuri de protejare a pacienților împotriva eventualelor dezechilibre de putere dintre ei și profesioniștii din domeniul sănătății, care ar putea apărea ca urmare a înlesnirii accesului la datele medicale;

18.

subliniază că dosarele medicale electronice pot contribui la o mai bună coordonare a asistenței la nivel național și regional, prin faptul că permit schimbul de date medicale în timp real între furnizorii de asistență medicală, în special în cazul pacienților cu boli complexe multisistemice și cu boli rare;

19.

în plus, subliniază că, în unele state membre, autoritățile publice au investit masiv în dezvoltarea de fișe medicale electronice și de platforme digitale care permit cetățenilor să aibă acces la propriile date privind sănătatea sau la o parte dintre ele. Este important să ținem seama de aceste investiții substanțiale, să învățăm din experiențele acestor state membre și să nu împovărăm nivelurile național, regional și local cu cheltuieli suplimentare inutile în domeniu;

20.

propune Comisiei să meargă dincolo de elaborarea unui format european de schimb electronic de dosare medicale și să promoveze, pe lângă acest format, un adevărat dosar medical electronic european. Pe baza accesului sigur la antecedente medicale, pacientul ar fi proprietarul tuturor datelor, autorizând accesul la acestea și verificând ulterior accesările;

21.

în plus, ia act de faptul că, în unele state membre, autoritățile publice au dezvoltat sau dezvoltă structuri și sisteme administrative digitale pentru declararea consimțământului, fișiere-jurnal și alte aplicații în legătură cu datele pacienților și accesul la ele. Experiența dobândită la nivel național, regional și local în acest domeniu ar trebui să fie luată în considerare în cadrul activității ulterioare privind dosarul medical european;

Baze de date mai adecvate pentru a promova profilaxia, cercetarea și medicina personalizată

22.

consideră că schimbul de date cu caracter personal în domeniul sănătății este esențial pentru cercetarea în domeniul sănătății publice și al cercetării clinice, astfel încât statele să poată, fără a aduce atingere dreptului fundamental la protecția datelor, să le transforme în cunoștințe care să servească cetățeanului;

23.

consideră că este nevoie de o mai bună coordonare între inițiativele existente la nivel național și regional, pentru a colecta date genomice și alte date medicale în domeniul cercetării și al medicinei personalizate, și îndeamnă statele membre să adere la Declarația „Către accesul la un milion de genomi segmentați în UE, până în 2022”;

24.

solicită Comisiei să ia în calcul posibilitatea ca studiile genetice realizate pe cetățeni europeni din motive clinice să primească un identificator unic, care să înlesnească utilizarea acestei informații pentru acțiuni profilactice, de diagnostic sau tratament de care cetățeanul ar putea avea nevoie de-a lungul vieții (și doar cu consimțământul său), dat fiind că pacientul va fi în permanență proprietarul datelor. În prezent, blockchain este un protocol securizat care permite garantarea disponibilității datelor, asigurându-le confidențialitatea și ținându-le sub controlul proprietarului lor;

25.

solicită Comisiei să adopte măsuri sigure și care garantează anonimatul, pentru a stimula punerea în aplicare a tehnologiei de utilizare a datelor în domeniul sănătății, ținând seama de potențialul tehnologiilor-cheie, cum ar fi inteligența artificială sau calculul de înaltă performanță, printr-o mai bună coordonare între agenții din cadrul sistemului, care să includă regiunile, sectorul public și cel privat (inclusiv IMM-urile din domeniul e-sănătății), instituții de cercetare și alți agenți implicați;

26.

salută intenția Comisiei de a sprijini elaborarea de specificații tehnice pentru accesul securizat și schimbul transfrontalier de informații genomice și de date medicale în scopuri de cercetare, precum și punerea în practică a unor acțiuni-pilot care vor coordona programele, inițiativele și actorii relevanți de la nivel național și din UE, subliniind în același timp necesitatea ca garanțiile adoptate să fie mai solide în cazul utilizării datelor genomice;

27.

consideră adecvată intenția Comisiei de a institui un mecanism de coordonare voluntară a autorităților naționale din UE în vederea schimbului de date genomice și de alte date medicale, care să permită progresul în profilaxie și în cercetarea din domeniul sănătății populației și al medicinei personalizate;

28.

solicită Comisiei să coordoneze măsurile pe care le adoptă cu privire la accesul și reutilizarea datelor de către administrațiilor publice cu alte acțiuni ale sale, cum ar fi comunicarea Comisiei intitulată „Către un spațiu european comun al datelor” [COM(2018) 232];

29.

solicită Comisiei să promoveze posibilitățile oferite de rețelele europene de referință în cadrul Directivei privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, pentru a contribui la facilitarea aplicării cercetărilor intersectoriale translaționale, inclusiv, acolo unde este cazul, în medicina personalizată pentru pacienți cu boli rare, cu prevalență scăzută sau cu boli complexe;

30.

încurajează Comisia să lanseze o dezbatere la nivel european cu privire la implicațiile etice, juridice și sociale ale utilizării datelor genomice și a datelor medicale atât în domeniul sănătății publice, cât și în domeniul cercetării, și consideră că aceste implicații trebuie să facă parte din abordarea normativă a Comisiei și a statelor membre, ținând seama de rolul ce le revine comitetelor de etică și de experți și mai ales de autonomia utilizatorilor serviciilor medicale;

31.

încurajează statele membre să își consolideze și, eventual, să își extindă capacitățile existente, pentru a asigura o colectare continuă și automată a datelor în materie de sănătate, deoarece aceasta va contribui la calitatea bazelor de date internaționale în organizații precum OMS și OCDE;

32.

încurajează statele membre să facă schimb de date în conformitate cu politicile de acces deschis, în concordanță cu obiectivele științei deschise și crearea unui cloud european pentru știința deschisă;

Instrumente digitale pentru autonomizarea pacienților și pentru asistența orientată către persoană: integrarea îngrijirilor, îmbătrânirea, cronicitatea, multimorbiditatea

33.

subliniază faptul că îmbătrânirea populației, care determină creșterea numărului de boli cronice și a multimorbidității, și, prin urmare, a costurilor asistenței medicale, necesită o abordare multidisciplinară și integrată a îngrijirilor, precum și faptul că e-sănătatea și schimbul electronic de date între pacienți, îngrijitorii lor și furnizorii de servicii de îngrijire facilitează dezvoltarea unor servicii de îngrijire adaptate la pacient și trecerea de la asistența instituțională la asistența bazată pe comunitate;

34.

subliniază că educația reprezintă un element esențial pentru ca cetățenii să participe activ la transformarea digitală și, prin urmare, invită Comisia și statele membre să pună un accent mai mare pe îmbunătățirea alfabetizării digitale a cetățenilor și a pacienților prin dezvoltarea de programe educaționale corespunzătoare. De asemenea, reamintește că unele grupuri de cetățeni europeni nu au încă acces la internet sau destule competențe digitale pentru a utiliza serviciile digitale și că este nevoie de eforturi proactive pentru a îmbunătăți incluziunea digitală;

35.

observă că succesul transformării digitale a sănătății nu va fi posibil fără o adaptare a educației, a formării și a dezvoltării profesionale continue a persoanelor care își desfășoară activitatea în domeniul sănătății;

36.

subliniază că tehnologia digitală poate permite sau îmbunătăți accesul la serviciile de sănătate, în special pentru persoanele cu probleme de mobilitate. Este fundamental să se ia în considerare abordarea teritorială, în vederea promovării accesului unui număr mai mare de persoane din regiunile îndepărtate, slab populate sau dezavantajate, – care ar putea fi excluse sau nu ar primi asistența adecvată din partea sistemelor naționale de asistență medicală – la informații de înaltă calitate și la măsuri sanitare profilactice, precum și la un tratament medical ușor accesibil și la monitorizare;

37.

subliniază faptul că este important ca prin digitalizarea din sectorul sănătății să se asigure reducerea inegalităților sociale și favorizarea accesului persoanelor cu handicap și a persoanelor în vârstă;

38.

precizează faptul că există încă diferențe între regiuni în ceea ce privește accesul la serviciile TIC și, prin urmare, solicită Comisiei să continue să promoveze politici pentru a facilita accesul în zonele defavorizate;

39.

subliniază că m-sănătatea (sănătatea mobilă) este un element-cheie în eforturile de autonomizare a publicului, constituind totodată un element necesar pentru sustenabilitatea sistemelor de îngrijire, și consideră că utilizarea soluțiilor digitale eficiente din punct de vedere economic și al rezultatelor în materie de sănătate reprezintă un mijloc de a progresa către sustenabilitatea sistemelor sociale și de asistență medicală;

40.

consideră că este esențial să se stabilească instrumente adecvate care să garanteze un echilibru dinamic între cerere și ofertă și să se promoveze procesul de creare în comun a soluțiilor digitale, după modelul experienței unor regiuni în acest domeniu (1);

41.

solicită Comisiei noi instrumente pentru promovarea achizițiilor publice în domeniul inovării, dincolo de actualele PCP și PPI, greu de executat și foarte dependente de finanțarea punctuală, combinând, de exemplu, programe de finanțare europene și fonduri structurale;

42.

salută propunerea de regulament privind evaluarea tehnologiilor medicale, care extinde domeniul de aplicare la tehnologiile și la dispozitivele medicale, dar consideră, de asemenea, că este de dorit ca legislația UE să simplifice procedurile de autorizare a dispozitivelor medicale și să avanseze pentru a dispune de proceduri care să ridice standardele actuale de aprobare;

43.

consideră că, pentru a face progrese către sisteme sustenabile, ar fi de dorit să se extindă domeniul de aplicare a regulamentului la toate stadiile de dezvoltare a tehnologiei, inclusiv la evaluarea impactului;

44.

subliniază faptul că apariția unor noi aplicații și dispozitive pentru pacienți și pentru profesioniștii din domeniul sănătății (aplicații, dispozitive de măsurare externe sau pe telefoane mobile etc.) ar trebui să conducă la un proces de acreditare, certificare sau de marcare valabil la nivel european, pentru a se stabili care sunt cele considerate într-adevăr utile sau care ar putea chiar să facă obiectul prescrierii de către un cadru medical. Acest lucru ar reduce barierele administrative, astfel încât soluțiile confirmate într-un stat membru să poată fi ușor comercializate în altul și, prin urmare, îndeamnă Comisia să acționeze în această direcție;

45.

subliniază că dispozitivele și aplicațiile utilizate de pacienți și de cadrele medicale ar trebui să fie simple și ușor de utilizat și ar trebui să completeze, mai degrabă decât să se adauge celor deja existente în statele membre;

46.

ia act de dificultățile care apar în calea derulării și adoptării pe scară largă și a soluțiilor tehnice testate și validate prin studii-pilot și, prin urmare, solicită Comisiei să sprijine regiunile și să promoveze cooperarea între acestea, pentru a derula eficient aceste soluții;

47.

propune, de asemenea, să se studieze dacă este oportun ca programele de finanțare europene să prevadă ca propunerile de proiecte să includă un angajament în sensul punerii în aplicare a proiectului în cazul în care soluția propusă are succes, inclusiv asigurând introducerea acestei soluții în serviciile oferite populației, din motive de echitate, ceea ce ar reprezenta o încheiere coerentă a procesului de inovare, prin aplicarea la scară mare a rezultatului;

Finanțarea

48.

salută redefinirea domeniului de aplicare al noului Mecanism pentru interconectarea Europei și propunerea de program „Europa digitală pentru perioada 2021-2027” pentru a accelera transformarea digitală a asistenței medicale în Europa;

49.

solicită Comisiei să promoveze alinierea necesară între planurile și strategiile digitale europene, naționale și regionale, precum și, în perspectiva următoarei perioade de programare 2021-2027, complementaritatea corespunzătoare dintre diferitele programe de finanțare europeană și finanțarea publică și privată, pentru a realiza derularea pe scară largă a serviciilor de asistență integrate, bazate pe digitalizare și orientate către persoane;

50.

observă că, deseori, tehnologia există și funcționează, însă barierele administrative împiedică sau întârzie adoptarea de soluții și, prin urmare, solicită Comisiei să promoveze noi modele de rambursare pentru adoptarea inovării digitale, orientate, de exemplu, spre plata sumelor aferente valorii dovedite prin rezultate în domeniul sănătății, astfel încât să se promoveze modelul de afaceri al întreprinderilor de e-sănătate și de sănătate mobilă care aleg să ofere servicii de valoare susținute de tehnologia digitală;

51.

observă că, pentru perioada 2021-2027, actualul program în domeniul sănătății este absorbit de FSE+ (cu reducerea bugetului), motiv pentru care îndeamnă colegiuitorii UE să majoreze alocările bugetare propuse pentru transformarea digitală a Europei în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027;

Subsidiaritatea

52.

solicită Comisiei Europene ca, în aplicarea planului de acțiune, să ia în considerare nu numai statele membre, ci și entitățile locale și regionale care joacă un rol esențial în comunicarea cu pacienții și informarea acestora, în educația și formarea profesională a personalului medical și în dezvoltarea e-sănătății.

Bruxelles, 7 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl Heinz LAMBERTZ

(1) https://www.indemandhealth.eu/

Proiectul „inDEMAND” are în vedere promovarea inovării prin combinarea a doi factori: cererea trebuie să identifice nevoile, iar dezvoltarea soluției trebuie să fie rezultatul unui proces comun de creație al profesioniștilor din domeniul sănătății și al întreprinderilor tehnologice.

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/27

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Către un al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM)”

(2019/C 168/06)

Raportor:	Cor LAMERS (NL-PPE), primarul localității Schiedam
Document de referință:	Aviz din proprie inițiativă

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

A. Observații preliminare

subliniază că UE trebuie să demonstreze un nivel de ambiție mai înalt în toate domeniile relevante de politică, în special cele referitoare la schimbări climatice, biodiversitate și mediu, pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU;

constată că punerea în aplicare insuficientă a legislației și a politicilor UE privind mediul, biodiversitatea și schimbările climatice reprezintă un risc pentru durabilitatea pe termen lung a modului nostru de viață, constituie o gravă amenințare la adresa sănătății cetățenilor UE și le afectează calitatea vieții;

subliniază că o populație mondială în creștere necesită mai multe alimente, energie și resurse. Consecințele – schimbări climatice, distrugerea pe scară largă a rezervațiilor naturale și declinul biodiversității – sunt, adesea, dezastruoase;

în acest context, este ferm convins că programele de acțiune pentru mediu ale UE (PAM) oferă orientare strategică, viziuni pe termen lung și oportunități pentru asigurarea coerenței între obiectivele de mediu și cele privind clima, oferind, prin urmare, valoare adăugată;

evidențiază că s-au făcut multe progrese în cadrul PAM – dat fiind că poluarea, în general, a început să scadă ușor, natura este mai bine protejată, iar trecerea către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon s-a accelerat –, dar că rămân încă și mai multe de făcut;

reamintește că, deși al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) a identificat ca prioritate-cheie îmbunătățirea implementării, punerea în aplicare insuficientă a legislației și a politicilor în domeniul mediului – de exemplu, din cauza nivelului scăzut de integrare a politicilor – rămâne o problemă serioasă;

solicită, prin urmare, Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European să elaboreze un al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM 8), în conformitate cu obiectivele stabilite în prezentul aviz;

B. Evaluarea PAM 7

susține concluziile raportului Parlamentului European referitor la punerea în aplicare a celui de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu din 17 aprilie 2018 (1) și constatările studiului Serviciului de Cercetare al Parlamentului European din noiembrie 2017 (2) și reiterează – pe baza avizelor anterioare ale CoR (3) – că există provocări precum lipsa integrării politicilor, a finanțării disponibile și a informațiilor privind bunele practici;

constată, cu toate acestea, că rezultatele legate de temele principale ale celui de-al 7-lea PAM sunt neuniforme și insuficiente:

(a)	obiectivul prioritar nr. 1 (protejarea capitalului natural) nu va fi atins până în 2020;

(b)

s-au înregistrat progrese în ceea ce privește îndeplinirea diferitelor sub-obiective din cadrul obiectivului prioritar nr. 2 (economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiența utilizării resurselor), în special în ceea ce privește obiectivele de mediu și de energie, dar și, într-o anumită măsură, în ceea ce privește obiectivele referitoare la deșeuri și la economia circulară;

(c)	nu se știe în ce măsură vor fi atinse țintele din cadrul obiectivului prioritar nr. 3, legate de presiunile asupra mediului și de riscurile la adresa sănătății umane;

(d)	progresele în direcția îndeplinirii obiectivului nr. 8 (orașe durabile) sunt neuniforme în ceea ce privește eficiența energetică, transportul și mobilitatea durabile, planificarea și proiectarea urbană durabile, biodiversitatea urbană și clădirile durabile;

10.

identifică patru cauze principale ale deficiențelor legate de punerea în aplicare:

(a)	lipsa integrării preocupărilor legate de mediu în alte domenii de politică, în special în politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și politica de coeziune;

(b)	finanțarea insuficientă și adaptarea insuficientă a schemelor de finanțare: deși o serie de proiecte finanțate de UE au adus îmbunătățiri, nu toate fondurile europene au criterii de durabilitate clar definite. De asemenea, în statele membre nu există fonduri suficiente în acest sens;

(c)	schimbul de cunoștințe insuficient: deși există destule cunoștințe de specialitate disponibile, acestea nu ajung întotdeauna la factorii de decizie politică;

(d)	implicare și angajament deficitar din partea comunităților locale și a părților interesate (4);

11.

conchide că PAM 7 și-a demonstrat valoarea adăugată și a avut o influență pozitivă asupra politicii de mediu a UE, a cetățenilor, a mediului și a economiei. Viziunea pe termen lung a acestui program este esențială pentru asigurarea unui mediu stabil pentru investiții și creștere durabile, în limitele ecologice ale planetei;

12.

reamintește că PAM 7 a fost cuprinzător și foarte complex, cu numeroase sub-obiective și descrieri detaliate. De asemenea, deoarece PAM 7 a stabilit obiective pentru o anumită perioadă (într-un mod destul de static), nu a fost ușor să se răspundă noilor evoluții tehnologice, circumstanțelor în schimbare și noilor strategii internaționale;

13.

subliniază faptul că PAM 7 a prezentat acțiuni de îmbunătățire a durabilității orașelor, dar a neglijat alte tipuri de comunități, cum ar fi cele din zone rurale, de coastă, de munte, insule, arhipelaguri sau regiuni ultraperiferice. Deși sunt centre importante pentru atingerea obiectivelor, orașele nu există izolat de împrejurimile lor. O atenție sporită ar trebui acordată interrelațiilor dintre orașe și hinterland;

14.

susține concluzia raportului Agenției Europene de Mediu (AEM), care a semnalat șase cauze pentru punerea în aplicare sub nivelul optim a legislației UE în materie de mediu: coordonarea ineficace dintre autoritățile locale, regionale și naționale, lipsa capacității administrative și finanțarea insuficientă, lipsa de cunoștințe și de date, mecanisme insuficiente de asigurare a conformității și lipsa de integrare a politicilor (5);

C. Principiile de bază pentru elaborarea PAM 8

Noul context al politicii de mediu europene și impactul său la nivel regional și local

15.

subliniază că unitatea și diversitatea reprezintă două caracteristici importante ale UE. Aceste două concepte sunt fundamentale pentru însăși esența politicii UE, în special atunci când se stabilesc obiective sau se elaborează noi acte legislative;

16.

reamintește că cel mai puternic simbol al unității este acquis-ul. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor (CoR) consideră că el trebuie să stea la baza PAM 8. Legislația, standardele și valorile cuprinse în acquis rămân instrumente importante pentru a asigura protecția mediului, abordând totodată problemele legate de riscuri și garantând siguranța și calitatea vieții. Acquis-ul oferă, de asemenea, cetățenilor europeni drepturi egale și condiții de concurență echitabile pentru comerț și industrie;

17.

subliniază că UE are, de asemenea, obligația clară de a respecta diversitatea politică, socială, economică, geografică și bioculturală a statelor membre, a regiunilor și orașelor. Eforturile considerabile ale UE nu au dus întotdeauna la obținerea rezultatelor dorite. Dat fiind că se conturează tranziții majore, PAM 8 ar trebui să renunțe la soluțiile universale, aplicate în mod descendent, și să creeze o punte între unitate și diversitate, prin găsirea unui echilibru între stabilirea unor standarde armonizate și asigurarea unui spațiu de manevră pentru dezvoltarea unor soluții adaptate fiecărei situații, în funcție de contextul local. De aceea, este important ca atât politicile și legislația UE, cât și politicile și legislațiile naționale să lase suficient spațiu de manevră pentru o abordare locală și regională;

18.

subliniază că PAM 8 ar trebui să sprijine punerea în aplicare eficace a acquis-ului în vigoare, cu Comisia Europeană în tradiționalul său rol de gardian al acquis-ului;

19.

consideră, în acest sens, că deși a înregistrat succese timp de peste 40 de ani, politica tradițională în domeniul mediului nu mai este de ajuns. Chiar și atunci când sunt atinse valorile-limită, calitatea insuficientă a aerului, a solului și a apei poate avea, totuși, un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului natural. De asemenea, problemele legate de punerea în aplicare nu pot fi rezolvate doar prin simpla adoptare a mai multe acte legislative. Este nevoie, de asemenea, de mecanisme de sprijin, de noi metode și de inovare (pe lângă acquis-ul existent) pentru satisfacerea obiectivelor în ce privește valorile și standardele;

20.

în acest context, subliniază problema că mai multe state membre au adoptat legislații naționale care permit transferarea pe seama autorităților locale și regionale a sancțiunilor financiare aferente procedurilor UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. O astfel de „descentralizare” a responsabilității pentru respectarea legislației UE este problematică, deoarece autoritățile naționale se concentrează adesea doar pe implementarea juridică, adică pe transpunerea în dreptul național, însă autorităților regionale și locale nu le sunt oferite instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a acquis-ului. În majoritatea cazurilor, autoritățile europene și naționale dispun de resurse financiare, juridice și administrative adecvate și, prin urmare, ar trebui să răspundă de plata amenzilor pentru nerespectarea obligațiilor;

21.

este ferm convins că UE ar trebui să-și definească un nou obiectiv ambițios în tranzițiile către o economie circulară și, respectiv, către practici mai durabile în ceea ce privește energia, mobilitatea, consumul și producția de alimente. De asemenea, UE ar trebui să încurajeze statele membre, regiunile și orașele din fruntea clasamentului să ajungă la o calitate a mediului care merge dincolo de standardele UE. Pentru aceasta, Comisia Europeană ar trebui să le stimuleze să ia și alte măsuri;

22.

solicită recunoașterea eforturilor regiunilor deschizătoare de drumuri în ceea ce privește economia circulară, precum și în ceea ce privește producția durabilă și consumul durabil de alimente și reducerea poluării atmosferice, fonice și luminoase; solicită, prin urmare, să se ofere sprijin acestor regiuni și să se faciliteze reproducerea celor mai bune practici în întreaga Europă;

23.

subliniază că contextul în care politica de mediu a fost elaborată și este implementată la ora actuală a suferit schimbări, necesitând un nou echilibru între vechile și noile abordări, inclusiv din următoarele motive:

(a)

Politicile din zilele noastre sunt mai strâns interconectate. Pe lângă diviziunea sectorială a legislației UE în domenii precum aerul, apa, poluarea sonoră și energia, provocările actuale necesită o mai mare integrare a aspectelor legate de sustenabilitate, atât în comportamentul de zi cu zi al oamenilor, cât și în administrarea de zi cu zi a întreprinderilor și pe plan socioeconomic. Prin urmare, UE ar trebui să își privească regiunile ca sisteme economice, sociale, ecologice și bioculturale complexe;

(b)

Inovarea și tranzițiile aduc cele mai mari îmbunătățiri. De asemenea, învățarea reciprocă este importantă, iar pentru aceasta este nevoie de deschidere și de cunoașterea exemplelor pozitive, dar și a celor negative. Legislația actuală se concentrează asupra standardelor și valorilor-limită, în timp ce inovarea și tranzițiile au nevoie de spațiu pentru experimentare. UE are nevoie de ambele aspecte;

(c)	UE urmărește un ciclu politic liniar (propuneri, decizie, implementare, evaluare), însă ritmul inovării necesită o abordare mai flexibilă și mai circulară;

24.

insistă că acest nou context necesită un mod de gândire diferit, care ar trebui să se concentreze asupra interdependenței dintre toate cele cinci componente ale cadrului de cauzalitate adoptat de AEM, și anume factorii determinanți, presiunile, stările, efectele și reacțiile. Politicile clasice de mediu pun accentul pe stări și efecte. Cu toate acestea, pentru a combate poluarea actuală și pe cea viitoare, politicile UE și cele naționale ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra factorilor determinanți și a presiunilor. Aceasta este esența economiei circulare și a altor tranziții: abordarea problemei direct la sursă;

Integrarea politicilor

25.

are convingerea fermă că cel de al 8-lea PAM ar trebui să asigure integrarea politicilor;

26.

subliniază că o abordare integrată evită neconcordanțele și asigură legătura între diferite aspecte, cum ar fi:

(a)	nivelul de ambiție, calendarele, procedurile și instrumentele de implementare ale diferitelor politici privind mediul și schimbările climatice;

(b)	politicile privind mediul și schimbările climatice, precum și alte politici, cum ar fi politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politicile economice și sociale;

(c)	nivelul de ambiție și termenele pentru atingerea valorilor-limită din cadrul legislației de mediu a UE (politica în materie de emisii) și cele ale politicilor de reducere la sursă a emisiilor (politici privind emisiile) (6);

(d)	politicile de la nivel local, regional, național și european, pentru alinierea priorităților, evitarea duplicării și minimizarea proceselor contradictorii sau deconectate, precum și pentru a elimina lacunele existente în ce privește politicile și legislația aferentă acestora;

27.

consideră că problema principală este modul în care UE și alte niveluri de guvernare pot integra în mod eficient politicile, în special modul de a reconcilia obiectivele de mediu cu cele sociale și cele economice;

28.

subliniază că, întrucât integrarea politicilor necesită o schimbare de mentalitate, PAM 8 ar trebui:

(a)	să considere integrarea politicilor ca pe o abordare (și nu ca pe o simplă prioritate), constând în combinarea și consolidarea unor obiective separate;

(b)

să încurajeze UE, autoritățile naționale, regionale și locale să plaseze politicile de mediu în centrul tuturor celorlalte politici (în loc să facă obiectul unei integrări, obiectivele de mediu ar trebui să stea la baza celorlalte politici) și să considere politicile de mediu drept punct principal de referință în desfășurarea oricărei activități;

(c)	să adopte o abordare cuprinzătoare: PAM 7 a inițiat o abordare mai integrată în comparație cu PAM-ul precedent; PAM 8 ar trebui să meargă mai departe și să considere contextele ecologice, economice și sociale ca părți ale aceluiași întreg;

Finanțarea și investițiile

29.

este de părere că provocările referitoare la mediu, climă și tranziție necesită investiții și inovări semnificative în economia albastră și cea ecologică;

30.

subliniază că sunt necesare mai multe sinergii între diferitele surse de finanțare, la nivel european, național și regional, precum și legături mai strânse între finanțarea publică și cea privată, pentru ca eficiența PAM 8 să crească;

31.

este de părere că posibilitățile de investiții ale autorităților locale și regionale sunt limitate și sunt supuse unor constrângeri. Pe de o parte, chestiunile sociale, precum șomajul, îmbătrânirea populației sau educația presupun adesea costuri importante pentru bugetele locale sau regionale. Pe de altă parte, unele procese de tranziție (precum tranziția energetică) necesită investiții considerabile. Pentru a înregistra progrese semnificative în aceste procese de tranziție, este nevoie de o masă critică de investiții, iar autoritățile locale și regionale au nevoie de fonduri suplimentare în acest scop;

32.

salută propunerea de a institui programul InvestEU și atenția sporită pe care acesta o acordă durabilității, precum și propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) de după 2020, cu accent pe dezvoltarea durabilă și integrarea politicii de mediu în toate rubricile bugetare. Cu toate acestea, CoR ar dori ca peste 30 % din buget să fie rezervat pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în celelalte politici. Solicită, de asemenea, crearea unui Fond pentru o tranziție energetică echitabilă la nivelul UE, astfel încât să se răspundă provocărilor de mediu, economice și sociale ale regiunilor aflate în tranziție energetică și să se asigura suficient sprijin pentru tranziția în materie de gestionare a deșeurilor și de mobilitate în toate regiunile, în mod compatibil și complementar cu fondurile de coeziune;

33.

salută călduros principiile orizontale ale propunerii Comisiei privind CFM de după 2020: promovarea dezvoltării integrate în domeniile social, economic și al mediului și a securității în zonele urbane, rurale și de coastă;

O abordare bazată pe realitatea zonei sau orientată către teritorii

34.

consideră că o abordare adaptată fiecărei situații este esențială, deoarece regiunile și administrațiile locale:

(a)	sunt entități spațiale importante, în care oamenii trăiesc, muncesc și se deplasează, ceea ce produce o cantitate semnificativă de emisii;

(b)	diferă considerabil în ceea ce privește tipul și cantitatea de poluare și emisii;

(c)	diferă în ce privește modul de implementare a legislației UE;

(d)	prezintă diferențe semnificative în ce privește oportunitățile economice, sociale, geografice și de mediu pe care le oferă și provocările pe care le generează;

(e)	prezintă diferențe în ce privește competențele, capacitatea și abordarea lor administrativă în materie de punere în aplicare a politicilor privind mediul și schimbările climatice;

(f)

se află în poziția privilegiată de a colabora direct cu oamenii și întreprinderile pentru a promova măsuri precum achizițiile publice ecologice, politicile în domeniul construcțiilor și al transporturilor, educația, cercetarea și programele de sensibilizare. Această poziționare le permite să propună soluții viabile și să funcționeze ca laboratoare vii pentru noi idei și cunoștințe;

35.

pledează pentru o abordare globală bazată pe realitatea zonei sau orientată către teritorii ca fiind calea cea mai indicată de a face din stilul de viață sănătos o realitate compatibilă cu caracteristicile locului sau ale zonei în cauză;

36.

recomandă ca PAM 8 să elaboreze o serie de strategii orientate către teritorii, care să vizeze, de exemplu, zone urbane și metropolitane sănătoase și prospere, un mediu rural sănătos și dinamic și zone de coastă, insule, arhipelaguri și regiuni ultraperiferice atrăgătoare și sigure, și ca acest lucru să se facă cu respectarea corespunzătoarea a principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a structurii și culturii guvernamentale a statelor membre. Strategia urbană s-ar putea axa mai mult pe aspecte urbane specifice, precum mobilitatea și urbanismul, în timp ce strategia rurală s-ar putea concentra pe natură, inovarea din sectorul agricol și evoluțiile demografice. Obiectivul strategiilor recomandate ar fi acordarea de sprijin pentru realizarea diverselor tranziții, cu luarea în considerare a sănătății umane și a naturii, a economiei și a necesității de a dispune de un mediu de viață adecvat, în sensul ODD. În această privință, PAM 8 reflectă principiile orizontale ale propunerii Comisiei pentru CFM de după 2020;

O abordare pe mai multe niveluri

37.

solicită, prin urmare, un cadru funcțional de guvernanță pe mai multe niveluri. Schimbările radicale și durabile ale stilului de viață, necesare pentru crearea unei societăți echitabile, durabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon impun atât abordări ascendente, cât și descendente. Prin urmare, CoR consideră că PAM 8 ar trebui să aibă o legătură mai clară cu strategiile și planurile elaborate la nivelul UE și la nivel național, regional și local;

38.

invită, prin urmare, toate nivelurile de guvernare să depună toate eforturile pentru a încuraja cooperarea între diverse ramuri ale administrației publice, inclusiv cooperarea guvernamentală pe verticală, cooperarea interregională, cooperarea intercomunală și cooperarea transfrontalieră. În aceeași ordine de idei, PAM 8 ar trebui să încurajeze în continuare orașele, comunele și autoritățile regionale să colaboreze între ele și în întreaga UE, cu respectarea structurilor guvernamentale și a localizării geografice în cadrul statelor membre;

39.

sprijină inițiativele UE de tipul parteneriatelor din cadrul Agendei urbane a UE. CoR recomandă utilizarea parteneriatelor existente pentru exploatarea durabilă a terenurilor, pentru tranziția energetică, pentru adaptarea la schimbările climatice, pentru mobilitatea urbană, pentru calitatea aerului și economia circulară și pentru luarea în considerare în mod activ a creării de noi parteneriate orizontale privind mediul și clima, cu scopul de a sprijini implementarea acquis-ului;

40.

subliniază că transpunerea obiectivelor UE în obiective locale concrete este un proces dificil, dar esențial pentru obținerea de rezultate și câștigarea încrederii cetățenilor. Prin urmare, consideră că ar trebui oferite stimulente pentru depășirea obiectivelor stabilite. Ar trebui extinse programele care vizează decernarea unor distincții, cum ar fi premiul „Capitala europeană verde” și premiul Green Leaf, pentru a include orașele mai mici și satele. În plus, acțiunile voluntare, cum ar fi Convenția primarilor pentru climă și energie și Observatorul mobilității urbane ar trebui, de asemenea, să fie promovate în continuare;

41.

recomandă statelor membre să colaboreze mai îndeaproape cu autoritățile locale și regionale și să încurajeze orașele și regiunile să se implice mai mult în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor naționale;

42.

îndeamnă așadar statele membre să creeze structuri sau platforme instituționale adecvate pentru o cooperare mai strânsă și continuă, cum ar fi consultarea unor echipe transguvernamentale constituite pe tematici verticale, în cadrul cărora experți din partea diverselor niveluri de guvernare să elaboreze împreună planuri și strategii naționale;

43.

subliniază că coordonarea diferitelor niveluri de guvernare nu este suficientă pentru o guvernanță eficientă. Prin urmare, CoR invită regiunile și orașele să stabilească legături strânse cu societatea civilă, cu sectorul privat și cu institutele de cercetare, atât din interiorul, cât și în afara teritoriilor lor și să sprijine cooperarea interregională în aceste domenii, deoarece astfel de parteneriate pe termen lung vor contribui la elaborarea unor politici corecte;

44.

consideră că un astfel de demers ar promova dialogul și discuțiile între actori cu interese, profiluri și constrângeri diferite, ceea ce va duce la îmbunătățirea procesului decizional;

45.

încurajează statele membre ale UE ca, în cadrul fondurilor lor naționale de cercetare, să definească și să finanțeze proiecte globale de cercetare transdisciplinară orientate spre soluții;

D. Propunere privind PAM 8

O nouă abordare pentru PAM 8

46.

subliniază că, dat fiind noul context al politicii de mediu, PAM 8 ar trebui:

(a)	să fie mai strategic și mai integrat și să se concentreze pe temele majore;

(b)	să stimuleze inovarea;

(c)	să permită transferul și extinderea soluțiilor inovatoare;

(d)	să fie orientat către provocări și soluții, spre deosebire de PAM 7, care era axat pe limite și probleme;

(e)	să fie flexibil, pentru a reacționa la noile evoluții tehnologice și la noile strategii internaționale, spre deosebire de PAM 7, care era mai degrabă static;

(f)	să fie flexibil în ceea ce privește contextele sociale, culturale, economice și de mediu ale regiunilor;

47.

solicită Regatului Unit și UE, în contextul acordului de retragere și al punerii în aplicare a acestuia, să elaboreze mecanisme comune, care să garanteze că standardele ridicate de mediu și reciprocitatea, inclusiv nivelul ridicat de ambiție, sunt menținute în următorul program de acțiune pentru mediu;

48.

subliniază că viitoarele PAM ar trebui să stabilească o agendă și să ducă la integrarea criteriilor de sustenabilitate și în alte politici, priorități macroeconomice și instrumente financiare ale UE. Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, un indicator al măsurii în care este durabilă dezvoltarea economică. Prin urmare, CoR pledează pentru crearea de sinergii între PAM 8, pe de o parte, și CFM și semestrul european, pe de altă parte;

49.

În acest sens, regretă că adoptarea unui al 8-lea PAM nu este corelată cu adoptarea CFM de după 2020. Procesul decizional privind viitoarele PAM ar trebui să fie aliniat la calendarul CFM, astfel încât CFM propus să reflecte mai bine obiectivele PAM;

50.

propune ca PAM 8 să fie pilonul în materie de mediu și climă al noii strategii pentru Europa pentru perioada de după 2020;

Propuneri de teme pentru PAM 8

51.

consideră că abordarea referitoare la un mediu urban și rural de viață sănătos are un caracter practic și integrator. Această abordare, bazată pe calitatea vieții, integrează cei trei piloni ai dezvoltării durabile (aspectele economice, ecologice și socioculturale) și plasează sănătatea umană și natura în contextul mai larg al dezvoltării durabile. Ea este corelată cu punerea în aplicare a ODD;

52.

propune ca PAM 8 să prezinte o strategie a UE de promovare a unui stil de viață sănătos pentru toți, reunind următoarele noțiuni:

(a)	sănătatea umană, inclusiv un nivel înalt de calitate a vieții;

(b)	o planetă sănătoasă, ale cărei resurse sunt utilizate în mod responsabil și eficient, protejându-se biodiversitatea, geodiversitatea și ecosistemele;

(c)	o economie sănătoasă, bazată pe economia circulară, cu suficientă creștere economică și dezvoltare durabilă, suficiente locuri de muncă, investiții durabile și cu un mediu de afaceri sustenabil;

(d)	o societate sănătoasă, care oferă oportunități tuturor membrilor ei;

53.

solicită UE ca abordarea referitoare la un stil de viață sănătos să stea la baza tuturor politicilor, priorităților macroeconomice și instrumentelor sale financiare. Această abordare ar trebui totodată să fie promovată și pusă în aplicare la nivel național, regional și local. CoR propune UE să colaboreze mai strâns cu rețelele consacrate unui stil de viață sănătos, precum Rețeaua OMS a orașelor sănătoase;

54.

dorește să sublinieze că PAM 8 ar trebui să abordeze provocările legate de diversele tranziții, precum tranziția energetică, economia circulară, tranziția privind mobilitatea, tranziția privind producția și consumul de alimente și tranziția de la „infrastructurile gri” la infrastructurile verzi și albastre. Producția, consumul și practicile de transport sunt factori-cheie ai poluării atmosferice, a apelor, a solului și fonice. Aceste tranziții sunt coerente cu politicile de reducere a poluării la sursă și, prin urmare, vor sprijini implementarea legislației actuale a UE. Totodată, ele sunt legate de tranzițiile privind calitatea vieții: viața sănătoasă în zonele urbane și viabilitatea și vitalitatea mediului rural. PAM 8 ar trebui să faciliteze aceste procese de tranziție și să stabilească calendare de punere în aplicare.

55.

propune menținerea principalelor teme ale PAM 7 – protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al UE, trecerea UE la o economie verde și competitivă, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv asigurarea unui cadru pentru un transport de persoane și bunuri accesibil și durabil, garantând mobilitatea ecologică atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, protejarea cetățenilor UE de presiunile persistente ale mediului, precum și sănătate mai bună și bunăstare sporită – dat fiind că aceste subiecte sunt încă foarte pertinente (cu posibilitatea includerii unor teme suplimentare);

56.

subliniază că PAM 8 ar trebui să îndeplinească cerințele Acordului de la Paris și să integreze cele 17 ODD și, totodată, să fie suficient de flexibil pentru a ține seama de noile evoluții și acorduri internaționale;

Propunere privind structura PAM 8

57.

propune o structură simplificată și clară a PAM 8, cu cinci capitole principale: implementarea, tranzițiile, inovarea, provocările mai ample de la nivel mondial și comunicarea;

58.

propune ca aceste capitole să fie puse în aplicare prin intermediul unor agende de acțiune ale UE, care să prevadă obiective măsurabile, acțiuni, finanțare, investiții, instrumente specifice și un mecanism clar de monitorizare, de exemplu prin intermediul procesului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu. Prin aceste agende, UE poate crea interacțiuni între cele cinci capitole ale PAM 8, poate dezvolta soluții orientate către teritorii adaptate fiecărei situații și poate acționa în mod adecvat, ca răspuns la noile evoluții și la practicile inovatoare. Ulterior, aceste agende de acțiune ale UE pot servi drept sursă de inspirație pentru planuri de acțiune locale, regionale și naționale;

59.

consideră că PAM 8 ar trebui să încurajeze adoptarea unor planuri de acțiune la nivel național și/sau regional, cu respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității și cu luarea în considerare a diverselor structuri guvernamentale și culturi ale fiecărui stat membru. Este la latitudinea statelor membre să decidă dacă să aibă unul sau mai multe planuri naționale sau regionale sau ambele tipuri, întrucât aceste decizii sunt strâns legate de structurile guvernamentale de la nivel național și regional. Viitorul PAM ar trebui să definească principiile directoare pentru ca autoritățile locale și regionale să treacă la acțiune și să îndemne la adoptarea de obiective și planuri voluntare la nivel local. Astfel, s-ar contribui la punerea în aplicare a PAM, oferindu-se în același timp o anumită flexibilitate pentru a lua în considerare, în vederea soluționării problemelor din teritoriu, necesitățile locale și capacitatea, cunoștințele și expertiza de la nivel local;

60.

propune ca primul capitol al PAM 8 să constea în temele principale ale PAM 7. Aceste teme necesită o punere în aplicare eficientă;

61.

subliniază că primul capitol trebuie să fie implementat prin intermediul unor agende de acțiune ale UE care să includă acțiunile prezentate în evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE (7) și obiectivele prevăzute în acest sens în PAM 7, cum ar fi:

(a)	o mai bună integrare a politicilor, politici mai eficiente de limitare a emisiilor la sursă, finanțare UE specifică;

(b)	cercetarea diferitelor provocări în materie de punere în aplicare;

(c)

instrumente pentru punerea în aplicare: în prezent, legislația privind mediul și schimbările climatice are propriul set de instrumente și materiale de orientare. Pentru a evita confuzia și pentru a asigura o mai mare coerență, CoR propune o metodă mai unificată cu instrumente de consolidare a capacității (de exemplu, instrumente și programe, ateliere de lucru, seminare online, materiale de orientare etc.);

(d)	colectarea cunoștințelor și a celor mai bune practici într-o bază de date unică, accesibilă publicului și ușor de utilizat, care să conțină caracteristicile corespunzătoare ce ajută la identificarea celor mai bune practici;

(e)

acțiuni de promovare, extindere și finanțare a inițiativelor existente și a celor noi, care să sprijine schimbul de cunoștințe și de bune practici între rețelele europene, naționale, regionale și locale și cooperarea între orașe, cum ar fi evaluările inter pares și activitățile de învățare reciprocă, vizitele pe teren, „înfrățirile ecologice” , îndrumarea și consilierea între parteneri;

(f)	monitorizarea prin intermediul procesului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu;

62.

solicită celui de al 8-lea PAM să consolideze în continuare Platforma tehnică pentru cooperare în domeniul mediului, înființată de Comisia ENVE și de DG Mediu pentru a încuraja dialogul, și să colecteze informații referitoare la provocările și soluțiile locale și regionale pentru aplicarea legislației UE în domeniul mediului; propune crearea unei rețele de ambasadori în cadrul platformei, pentru a promova punerea în aplicare a legislației în domeniul mediului la toate nivelurile de guvernanță, completând în acest mod evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu și TAIEX;

63.

propune să se pună un accent mai mare pe aspectele/provocările legate de punerea în aplicare a politicilor UE privind mediul, pe baza avizelor CoR și a activității viitoarelor centre regionale (8), pentru a aborda lacunele și a găsi soluții adaptate fiecărei situații;

64.

propune ca al doilea capitol să abordeze principalele tranziții (tranziția energetică, economia circulară, tranziția privind mobilitatea, tranziția privind producția și consumul de alimente și tranziția de la „infrastructurile gri” la infrastructurile verzi și albastre) și să avanseze propuneri de cadru legislativ și financiar, necesar pentru a facilita aceste procese de tranziție în mod echitabil, pentru a stimula în continuare inovațiile în regiunile deschizătoare de drumuri și pentru a sprijini regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon, care trec prin procese de tranziție energetică costisitoare;

65.

consideră că al doilea capitol trebuie să fie implementat prin intermediul unor agende ale UE referitoare la tranzițiile respective, în care să se prevadă acțiunile și finanțarea necesare pentru facilitarea fiecărei tranziții și pentru punerea în aplicare în continuare a inovării pe teren. Aceasta implică acțiuni concrete la nivel regional și local. PAM 8 ar trebui să stimuleze dezvoltarea agendelor naționale și regionale de tranziție. Aceste agende, care identifică provocările, acțiunile comune și măsurile de politică adecvate, ar putea fi realizate prin co-creare;

66.

propune ca al treilea capitol să fie consacrat stimulării inovării ecologice și a investițiilor verzi. Continuarea procesului de inovare este extrem de importantă pentru a face față provocărilor în materie de mediu și schimbări climatice. Acest capitol ar trebui să acorde cercetării un rol mai important în formularea răspunsurilor politice adecvate;

67.

subliniază că al treilea capitol trebuie să fie implementat prin intermediul unei agende a UE privind inovarea ecologică: o agendă pentru o viață sănătoasă, o societate durabilă și o economie circulară. Agenda ar trebui să sprijine cercetarea și dezvoltarea. Ea ar trebui să fie elaborată în comun de factorii de decizie politică (de la nivelul UE, național, regional și local), industrie și mediul academic și să identifice provocările, măsurile de politică și abordările comune de soluționare a problemelor. O astfel de agendă ar încuraja Comisia Europeană, statele membre, orașele și regiunile să aplice abordări inovatoare sistemice, să stabilească sau să faciliteze parteneriate în cadrul proiectelor privind inovarea ecologică și să abordeze rolul guvernelor ca „facilitatori ai lansării”;

68.

propune ca al patrulea capitol să abordeze provocările mai ample de la nivel mondial. Evoluțiile și strategiile de la nivel internațional, cum ar fi Acordul de la Paris, ODD, Convenția privind diversitatea biologică și Agenda urbană a ONU exercită o influență covârșitoare asupra politicilor privind mediul și schimbările climatice. În plus, multe dintre obiectivele prioritare ale PAM 8 pot fi realizate numai în cooperare cu țările partenere sau ca parte a unei strategii de ansamblu; prin urmare, îmbunătățirea capacității administrațiilor locale și regionale de a se implica în cooperarea descentralizată poate avea un efect benefic semnificativ. Combaterea poluării cauzate de industrie, turism și activitățile casnice și abordarea infracțiunilor împotriva mediului necesită un angajament internațional și, ulterior, o acțiune concertată;

69.

consideră că al patrulea capitol trebuie pus în aplicare prin intermediul unei agende internaționale pentru UE privind mediul și schimbările climatice, pentru a ajuta Uniunea să facă față acestor provocări și să joace un rol de lider pe plan internațional, utilizând politicile economice și comerciale pentru a aduce beneficii mediului și climei la nivel global;

70.

propune ca al cincilea capitol să se ocupe de comunicare și să se concentreze asupra sensibilizării publicului cu privire la importanța și beneficiile unei puneri în aplicare adecvate a PAM 8, precum și cu privire la valoarea adăugată a PAM 8 pentru cetățeni, întreprinderi și mediu. Punerea în aplicare a PAM ar fi facilitată în mare măsură de o mai bună înțelegere în rândul cetățenilor și al altor părți interesate a priorităților de mediu ale UE, a acțiunilor care trebuie întreprinse și a rezultatelor concrete pe care acestea le-ar putea produce.

Bruxelles, 7 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) ref.: P8_TA(2018)0100

(2) „Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a celui de-al 7-lea program de acțiune pentru mediu (2014-2020)”.

(3) Următoarele avize ale COR: ENVE-V-044 (JO C 271, 19.8.2014, p. 25); ENVE-V-045 (JO C 271, 19.8.2014, p. 45); ENVE-V-046 (JO C 415, 20.11.2014, p. 23); ENVE-VI/001 (JO C 260, 7.8.2015, p. 6); ENVE-VI/005 (JO C 51, 10.2.2016, p. 48); ENVE-VI/008 (JO C 240, 1.7.2016, p. 15); ENVE-VI/011 (JO C 88, 21.3.2017, p. 83); ENVE-VI/013 (JO C 88, 21.3.2017, p. 43); ENVE-VI/014 (JO C 207, 30.6.2017, p. 45); ENVE-VI/015 (JO C 207, 30.6.2017, p. 51); ENVE-VI/021 (JO C 54, 13.2.2018, p. 21); ENVE-VI-024 (JO C 54, 13.2.2018, p. 9); ENVE-VI-028 (JO C 361, 5.10.2018, p. 46); ENVE-VI-029 (JO C 461, 21.12.2018, p. 30); și ENVE-VI-030 (JO C 387, 25.10.2018, p. 42).

(4) Studiul CoR „Towards an 8th Environment Action Programme – Local and regional dimension” (Către un al 8-lea program de acțiune pentru mediu – dimensiunea locală și regională).

(5) AEM, Raport privind indicatorii de mediu 2017 – În sprijinul monitorizării celui de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu (raportul AEM 21/2017); AEM, 2015. Mediul european: Starea și perspectiva 2015: Raport de sinteză. Agenția Europeană de Mediu, Copenhaga.

(6) Avizul CoR ENVE-V-046.

(7) Avizul CoR ENVE-VI/021.

(8) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-and-doing-less-more-efficiently_ro.pdf

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/37

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind „Europa creativă”și „O nouă agendă europeană pentru cultură”

(2019/C 168/07)

Raportor:

János Ádám KARÁCSONY (HU/EPP), Local councillor, Tahitótfalu village

Documente de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă”(2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

COM(2018) 366 final

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O nouă agendă europeană pentru cultură

COM(2018) 267 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă”(2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 Preambul, considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv , în sens mai larg, contribuția acestora la creșterea economică și competitivitate, la creativitate și inovare. Acest fapt necesită sectoare culturale și creative europene puternice, în special un sector audiovizual european dinamic, ținând seama de capacitatea acestuia de a atrage un public larg și de importanța economică a acestuia, inclusiv pentru alte sectoare creative, precum și pentru turismul cultural. […]

Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, și , în sens mai larg, contribuția acestora la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană, precum și la competitivitate, la creativitate și inovare. Acest fapt necesită sectoare culturale și creative europene puternice, în special un sector audiovizual european dinamic, ținând seama de capacitatea acestuia de a atrage un public larg și de importanța economică a acestuia, inclusiv pentru alte sectoare creative, dezvoltarea teritorială și legătura ei cu strategia de specializare inteligentă , precum și pentru turismul cultural. […]

Expunere de motive

Cooperarea regională și cea teritorială europeană generează creștere și locuri de muncă și promovează Europa ca destinație, inclusiv prin rutele culturale macroregionale. Se poate profita de aceste experiențe pentru a permite ca elanul pe care îl insuflă cultura în teritoriu să se bazeze pe principiile prevăzute la articolul 174 din TFUE și pentru a consolida rolul acesteia în dezvoltarea teritorială bazată pe inovare. Așa cum reiese din planul pentru „O nouă agendă europeană pentru cultură”Comisia intenționează să continue „să sprijine regiunile care pun în aplicare strategii de specializare inteligentă și macroregionale axate pe cultură și să promoveze turismul cultural durabil”.

Amendamentul 2

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă”(2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 Preambul, considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite în calitate de precursor , acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei și la atingerea țintei globale ca 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei, precum și la integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate politicile Uniunii . Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

Expunere de motive

Amendamentul urmărește să sublinieze importanța ODD și reflectă poziția CoR privind finanțarea acestora.

Amendamentul 3

Preambul, considerentul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

De la crearea sa, Academia europeană de film a dobândit o expertiză unică și se află într-o poziție unică pentru crearea unei comunități paneuropene de profesioniști și creatori de film, promovând și difuzând filme europene dincolo de frontierele lor naționale și adresându-se unui public cu adevărat european. Prin urmare, ea ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune.

Expunere de motive

Considerăm că prevederea echivalează cu o discriminare pozitivă nepotrivită în favoarea acestui organism. Nu există justificări suficiente pentru necesitatea de a-i acorda sprijin direct din partea UE; orice sprijin de acest tip nu ar prezenta destulă transparență.

Amendamentul 4

Preambul, considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o expertiză unică în promovarea dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură. Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros de audiții anuale desfășurate în toate statele membre. Prin urmare, ea ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune.

De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o expertiză unică în promovarea dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură. Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros de audiții anuale desfășurate în toate statele membre. Prin urmare, dat fiind faptul că toate părțile vizate respectă pe deplin Regulamentul , ea ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune.

Expunere de motive

Pentru motivele expuse mai sus, în textul Comisiei, Orchestra de tineret ar trebui să fie eligibilă pentru sprijin direct din partea UE și a programului „Europa creativă”(2021-2027), cu condiția ca toate normele de finanțare să fie respectate.

Amendamentul 5

Preambul, considerentul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților realizate în cadrul programului, complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politică strâns legate între ele, precum și cu politici orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților realizate în cadrul programului, complementaritatea lor cu activitățile statelor membre și ale regiunilor , urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politică strâns legate între ele, precum și cu politici orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

Expunere de motive

Ar trebui să se acorde atenție și complementarității cu activitățile regiunilor, deoarece la acest nivel sunt adoptate politici proprii, care rezultă din caracteristicile regionale specifice, în special în ceea ce privește regiunile ultraperiferice.

Amendamentul 6

Preambul – se introduce un considerent nou după considerentul 34

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul ar trebui să ia în considerare situația structurală, socială și economică specifică a regiunilor ultraperiferice. Se prevede adoptarea de măsuri în toate componentele programului, pentru a spori participarea acestor regiuni și pentru a facilita schimburile culturale dintre ele și celelalte regiuni din UE și din lume. În plus, se preconizează monitorizarea și evaluarea măsurilor respective.

Expunere de motive

Programul trebuie să includă o trimitere la situația specifică a regiunilor ultraperiferice, deoarece, în ciuda faptului că se află la distanțe mari, ele fac parte din anumite state membre ale UE. Întrucât aceste regiuni îmbogățesc cultura europeană, relațiile lor culturale cu Uniunea ar trebui consolidate, chiar dacă programul actual nu conține nicio referire la ele.

Amendamentul 7

Articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(a)

sporirea dimensiunilor economice, sociale și externe ale cooperării la nivel european pentru dezvoltarea și promovarea diversității culturale europene și a patrimoniului cultural al Europei și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, precum și consolidarea relațiilor culturale internaționale;

(a)

enhancing the economic, social and external dimension of European level cooperation to develop and promote European cultural diversity and Europe’s cultural heritage and strengthening the competitiveness of the European cultural and creative sectors, with special attention to small and medium-sized enterprises (SMEs) and reinforcing international cultural relations;

Expunere de motive

Domeniul de aplicare al obiectivelor specifice ale programului ar trebui să fie mai amplu și să depășească nivelul industriilor culturale și creative, axându-se pe microîntreprinderi și pe întreprinderile mici și mijlocii, pentru a ilustra cu precizie realitatea celor care lucrează în sectoarele creative și culturale.

Amendamentul 8

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu obiectivele menționate la articolul 3, componenta „CULTURĂ”are următoarele priorități:

(a)	sporirea dimensiunii și a circulației transfrontaliere a operelor europene și a operatorilor europeni din domeniile culturale și creative;

(b)	creșterea participării la viața culturală în întreaga Europă;

(c)	promovarea rezilienței societății și a incluziunii sociale prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural;

(d)	sporirea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a prospera și de

(f)	genera locuri de muncă;

(e)	consolidarea identității și a valorilor europene prin sensibilizarea culturală , educația în domeniul artei și creativitatea bazată pe cultură în domeniul educației;

(g)	contribuirea la strategia globală a Uniunii pentru relațiile culturale internaționale prin diplomație culturală.

În conformitate cu obiectivele menționate la articolul 3, componenta „CULTURĂ”are următoarele priorități:

(a)	sporirea dimensiunii și a circulației transfrontaliere a operelor europene și a operatorilor europeni din domeniile culturale și creative, luând în considerare regiunile cu dificultăți geografice specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice ;

(b)	creșterea participării la viața culturală în întreaga Europă;

(c)	promovarea rezilienței societății și a incluziunii sociale, precum și a inovării , prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural;

(d)	sporirea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a prospera, de a genera locuri de muncă și de a contribui la dezvoltarea locală și regională ;

(e)	consolidarea identității și a valorilor europene prin sensibilizarea și schimburile culturale , educația în domeniul artei și creativitatea bazată pe cultură în domeniul educației;

(f)	(g) contribuirea la strategia globală a Uniunii pentru relațiile culturale internaționale prin diplomație culturală, cu includerea regiunilor ultraperiferice ca actori-cheie .

Expunere de motive

Trebuie să se acorde o atenție deosebită zonelor îndepărtate, confruntate cu dificultăți geografice, această situație specifică a regiunilor ultraperiferice fiind recunoscută la articolul 349 din TFUE.

Amendamentul 9

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

d)	înființarea și sprijinirea unor birouri de program care să promoveze programul în țara lor și care să stimuleze cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative.

d)	înființarea și sprijinirea unor birouri de program și crearea de rețele în jurul acestora , care să promoveze programul la nivel național, regional și local în țara lor și care să stimuleze cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative.

Expunere de motive

Așa cum se subliniază în raportul de evaluare la jumătatea perioadei a programului „Europa Creativă”(2014-2020), programul atrage cetățenii și îmbogățește identitatea europeană a acestora, prin intermediul lucrărilor și activităților pe care le sprijină. Succesul general depinde de eficiența diseminării de informații și a sensibilizării cu privire la oportunitățile și provocările de la nivelul lor. Birourile „Europa creativă”ar trebui încurajate să-și dezvolte rolul, diseminând nu doar poveștile de succes din țările proprii, ci și pe cele de la nivel paneuropean, atât în contexte locale, cât și regionale.

Amendamentul 10

Articolul 7 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 1 850 000 000 EUR la prețurile curente.

Programul se pune în aplicare după următoarea repartizare orientativă a fondurilor:

—	până la 609 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta CULTURĂ);

—	până la 1 081 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

—	până la 160 000 000 EUR pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta TRANS-SECTORIALĂ).

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 2 000 000 000 EUR la prețurile curente.

Programul se pune în aplicare după următoarea repartizare orientativă a fondurilor:

—	până la 759 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta CULTURĂ);

—	până la 1 081 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

—	până la 160 000 000 EUR pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta TRANS-SECTORIALĂ).

Expunere de motive

Cultura și patrimoniul cultural ar trebui să fie mai bine încorporate în prioritățile următorului CFM, atât prin integrare, cât și prin stabilirea unui obiectiv bugetar de peste 2 miliarde EUR pentru programul „Europa creativă”. Pentru subprogramul MEDIA sunt prevăzute cu aproape 78 % mai multe fonduri decât pentru subprogramul CULTURĂ, în ciuda faptului că acesta din urmă acoperă mai multe sectoare artistice; se propune, prin urmare, să se aloce cu 150 000 000 EUR mai mult subprogramului CULTURĂ.

Amendamentul 11

Articolul 7 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din regulamentul respectiv. Dacă este posibil , resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din regulamentul respectiv. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Expunere de motive

Articolul 7 alineatul (4) al propunerii, conform căruia un stat membru transferă către programul „Europa creativă”o parte a resurselor sale gestionate în comun, generează anumite preocupări. În acest caz, statul membru nu primește suficiente garanții că aceste resurse vor fi alocate în beneficiul statului membru în cauză. Prin urmare, propunerea ar trebui redactată astfel încât să reiasă că aceste resurse se vor folosi în mod cert în beneficiul statului membru în cauză.

Amendamentul 12

Se introduce un nou articol 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procedura comitetului

(1)	Comisia este asistată de un comitet („Comitetul pentru Europa creativă”). Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)	Comitetul pentru Europa creativă se poate reuni în formațiuni specifice pentru a aborda aspecte concrete referitoare la subprograme și la componenta transsectorială.

(3)	În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)	În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Expunere de motive

Principiile subsidiarității și proporționalității vor fi respectate pe deplin doar dacă „Procedura comitetului”este reintrodusă în cadrul propunerii pentru a asigura un control adecvat al statelor membre în ceea ce privește gestionarea programului.

Amendamentul 13

Articolul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea programului la nivel global cu politicile și programele relevante, în special cu cele privind echilibrul de gen, educația, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și politicile climatice, coeziunea, politica regională și urbană, ajutoarele de stat și dezvoltarea și cooperarea la nivel internațional.

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea programului la nivel global cu politicile și programele relevante, în special cu cele privind echilibrul de gen, educația, tineretul și solidaritatea, protecția minorităților, în special protecția patrimoniului minorităților naționale, etnice și lingvistice autohtone , ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, turismul durabil , industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și politicile climatice, coeziunea, politica regională și urbană, ajutoarele de stat și dezvoltarea și cooperarea la nivel internațional.

Expunere de motive

Turismul axat pe patrimoniul cultural reprezintă o componentă esențială și contribuie la atractivitatea Europei și a regiunilor, orașelor și zonelor sale rurale, din perspectiva investițiilor sectorului privat, contribuind la dezvoltarea de cartiere creative de cultură, la atragerea de talente și de întreprinderi fără sediu fix și consolidând astfel competitivitatea regională și națională, atât în Europa, cât și la nivel mondial. În plus, având în vedere că mulți cetățeni ai Uniunii Europene (aproximativ 50 de milioane de persoane) au o cetățenie care nu corespunde limbii lor materne și naționalității lor, în cadrul procesului legislativ al Uniunii trebuie să se țină seama și de interesele lor.

Amendamentul 14

Articolul 18 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea sa în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.	Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea sa în aplicare, dar raportul de evaluare la jumătatea perioadei este comunicat cel târziu la patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

Expunere de motive

Raportul de evaluare la jumătatea perioadei este esențial în elaborarea următorului program-cadru; prin urmare, trebuie să fie pregătit și disponibil la timp pentru următoarea perioadă de planificare.

Amendamentul 15

Anexa 1 – Componenta Cultură

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsuri sectoriale:

(a)

sprijin pentru sectorul muzicii: promovarea diversității, creativității și inovației în domeniul muzicii, în special în ceea ce privește distribuirea repertoriului muzical în Europa și dincolo de granițele acesteia, acțiunile de formare și lărgirea publicului pentru repertoriul european, precum și sprijinul pentru colectarea și analiza datelor;

(b)

sprijin pentru industria de carte și pentru sectorul editorial: acțiuni specifice de promovare a diversității, creativității și inovării, în special traducerea și promovarea literaturii europene la nivel transfrontalier în Europa și dincolo de granițele acesteia, formare și schimburi de profesioniști din sector, de autori și de traducători, precum și proiecte transnaționale de colaborare, inovare și dezvoltare în sector;

(c)

sprijin pentru sectorul arhitecturii și pentru sectorul patrimoniului cultural: acțiuni specifice pentru mobilitatea operatorilor, consolidarea capacităților, lărgirea publicului și internaționalizarea sectoarelor arhitecturii și patrimoniului cultural, promovarea culturii patrimoniului construit („Baukultur”), sprijinul pentru protejarea, conservarea și sporirea patrimoniului cultural și a valorilor sale prin acțiuni de sensibilizare, prin crearea de rețele și prin activități de învățare inter pares;

(d)	sprijin acordat altor sectoare: acțiuni specifice în favoarea dezvoltării aspectelor creative ale sectorului modei și designului, precum și a turismului cultural și a promovării și reprezentării acestora în afara Uniunii Europene.

Măsuri sectoriale:

(a)

(b)

(c)

sprijin pentru sectorul arhitecturii și pentru sectorul patrimoniului cultural: acțiuni specifice pentru mobilitatea operatorilor, consolidarea capacităților, lărgirea publicului și internaționalizarea sectoarelor arhitecturii și patrimoniului cultural, promovarea culturii patrimoniului construit („Baukultur”), sprijinul pentru protejarea, conservarea și sporirea patrimoniului cultural (inclusiv a culturii populare tradiționale) și a valorilor sale prin acțiuni de sensibilizare, prin crearea de rețele și prin activități de învățare inter pares;

(d)	sprijin acordat altor sectoare: acțiuni specifice în favoarea dezvoltării aspectelor creative ale sectorului modei și designului, precum și a turismului cultural și a promovării și reprezentării acestora în afara Uniunii Europene.

Expunere de motive

Cultura populară tradițională în diversele sale forme (artizanat, muzică, dans...) este o sursă importantă de vitalitate, mai ales pentru așezările rurale, de dezvoltare locală și regională și de schimburi culturale europene. Ea este și un instrument de consolidare a identității culturale europene și de respectare a principiului „unității în diversitate”.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Europa creativă

salută propunerea Comisiei privind continuarea actualului program „Europa creativă”ca un program de sine stătător, demn de toți actorii din sectorul cultural. Un cadru financiar autonom reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura continuitatea realizărilor obținute în perioada 2014-2020, precum și de a realiza o evaluare credibilă pentru viitor;

reamintește că programul „Europa creativă”face parte dintr-o propunere mai amplă privind următorul cadru financiar multianual (publicată la 2 mai 2018) și, prin urmare, rezultatul negocierilor privind propunerea de buget afectează semnificativ forma finală și conținutul programului. Programul „Europa creativă”este de o importanță majoră pentru dezvoltarea sectorului cultural și pentru internaționalizarea acestuia. Prin urmare, majorarea fondurilor alocate programului trebuie salutată. Este esențial să nu se reducă fondurile alocate acestui program din bugetul total al UE, nu în ultimul rând având în vedere provocările cu care se confruntă cooperarea europeană;

atrage atenția cu privire la extinderea culturii ca domeniu de politică: numărul proiectelor transsectoriale care implică cultura este din ce în ce mai mare, abordând domenii precum regenerarea urbană, independența tinerilor, sănătatea, bunăstarea și incluziunea socială. Comitetul salută faptul că propunerea reflectă acest fenomen;

atrage atenția, în ceea ce privește rolul artei și al culturii în modelarea identității și crearea coeziunii, asupra importanței libertății artistice și a libertății de exprimare, care trebuie garantate în conformitate cu valorile universale ale demnității umane, egalității și solidarității, dar și în baza principiilor democrației și statului de drept;

în plus, consideră că, pentru dezvoltarea „identității civice europene”, este fundamental să existe acțiuni și resurse dedicate difuzării elementelor comune pe care le împărtășesc toți europenii, în domenii precum istoria, cultura și patrimoniul. În acest sens, un program „Europa creativă”extins și Agenda europeană pentru cultură se dovedesc deosebit de relevante;

este mulțumit să constate că, alocându-le măsuri specifice, propunerea ia în considerare dimensiunile socială, economică și externă, precum și patrimoniul cultural și domeniul digital, care constituie cele două acțiuni transversale ale noii agende europene pentru cultură;

salută consolidarea dimensiunii internaționale a propunerii, dar atrage atenția asupra provocărilor care însoțesc reconcilierea priorităților atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia;

salută trimiterile la sinergiile stabilite, printre altele, cu politicile regionale, urbane și rurale în cadrul programului, care „au un rol esențial în promovarea restaurării patrimoniului cultural și sprijinirea industriilor culturale și creative” (1);

propune o și mai mare consolidare a trimiterilor la rolul-cheie jucat de autoritățile locale și regionale în promovarea și celebrarea vieții artistice și culturale a comunităților din circumscripțiile lor și solicită o participare crescută a autorităților regionale și locale în cadrul programului. În acest context, subliniază necesitatea asigurării unui echilibru adecvat între fondurile destinate unor proiecte globale mari, pe de o parte, și fondurile destinate finanțării măsurilor și activităților concentrate pe nivelul local și regional, pe de altă parte, ținând seama de IMM-uri;

10.

reiterează faptul că în sectoarele culturale și creative activează cu preponderență microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi ale lucrătorilor independenți care necesită inițiative și organizare la nivel local. Această caracteristică a localizării reprezintă un aspect pozitiv pentru regiuni deoarece, pe de o parte, favorizează economiile locale și, pe de altă parte, ajută la păstrarea talentelor și a locurilor de muncă de la nivel local. Prin urmare, trebuie să se țină seama de situația specială a lucrătorilor și întreprinzătorilor din sectorul culturii, inclusiv a celor care desfășoară activități în regiuni afectate de constrângeri permanente și structurale (2);

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Orchestra de tineret a Uniunii Europene (European Union Youth Orchestra - EUYO) este menționată în mod explicit în preambul ca o entitate care „ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune”, în ciuda faptului că modificarea regulamentului actual, convenită de statele membre, prevede clar că „EUYO ar trebui să beneficieze în mod excepțional de finanțare până la sfârșitul actualului program «Europa creativă», și anume la 31 decembrie 2020”; în acest sens, Comitetul European al Regiunilor ar dori să primească garanția că toate părțile relevante acționează în deplină conformitate cu regulamentul actual modificat prin Regulamentul (UE) 2018/596 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 aprilie 2018;

12.

subliniază, în contextul situației speciale a lucrătorilor din domeniul culturii și a antreprenorilor culturali, importanța faptului ca cetățenii să fie informați și încurajați să utilizeze mecanismul de garantare stabilit în cadrul perioadei de programare anterioare a programului „Europa creativă”, inclusiv în cazul în care mecanismul de garantare este situat în altă parte;

Componenta Cultură

13.

își exprimă îngrijorarea cu privire la echilibrul dintre acțiunile orizontale și noile acțiuni sectoriale, dat fiind că nu se poate presupune că un buget ușor majorat va face posibilă, în mod automat, îndeplinirea unui număr mult mai mare de priorități;

14.

în cazul acțiunilor sectoriale:

—

subliniază că evidențierea sectorului arhitecturii în ceea ce privește patrimoniul cultural ar putea împiedica realizările Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, al cărui scop a fost acela de a descoperi și a explora patrimoniul cultural european prin lărgirea orizonturilor oamenilor și prin depășirea limitelor patrimoniului construit; în acest sens, se consideră oportună crearea unei linii specifice în cadrul programului „Europa creativă”, pentru a sprijini difuzarea patrimoniului cultural european dincolo de 2018;

—	atrage atenția asupra faptului că domeniile menționate la litera (d) – design, modă și patrimoniu cultural – sunt de natură transsectorială și, prin urmare, sprijinirea acestora presupune un anumit nivel de coordonare cu alte domenii de politică;

—	își exprimă îngrijorarea cu privire la echilibrul dintre diferitele tipuri de arte în cadrul măsurilor orizontale și al noilor acțiuni sectoriale;

15.

propune ca alineatul din componenta CULTURĂ dedicat identității și valorilor europene să fie mai strâns legat de articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), pentru a asigura îndeplinirea obiectivului și faptul că programul nu va fi înțeles greșit;

16.

încurajează ferm toate sectoarele culturale și audiovizuale – precum sectorul muzicii – să-și transfere cunoștințele digitale și competențele pentru a favoriza relațiile și a crea colaborări inovatoare atât la nivel local, cât și la nivel regional;

Componenta transsectorială

17.

salută noile priorități și consolidarea acestei componente, care asigură astfel sinergiile cu programul; totodată, subliniază că, în comparație cu această propunere, în programul „Europa creativă”pentru perioada 2014-2020 se pune mai mult accentul pe colectarea de date și pe statistici cu privire la această componentă, care ar trebui incluse și în viitorul program;

Componenta media

18.

recunoaște schimbarea de paradigmă pe care o determină trecerea la era digitală în ceea ce privește modul în care bunurile culturale sunt create, gestionate, difuzate, accesate, consumate și monetizate. De asemenea, digitalizarea oferă noi oportunități regiunilor din Europa de a se conecta, făcând schimb de opere audiovizuale și explorând noi modalități de a crea legături și de a realiza schimburi de conținut. În același timp, această tranziție poate ajuta regiunile să atragă un public nou, să profite de un conținut alternativ, să furnizeze noi servicii și să sporească vizibilitatea conținutului provenit din diferite regiuni (3). Trecerea la era digitală va permite actorilor culturali să devină factori de inovare prin intermediul noilor instrumente de comunicare digitală multidirecțională și cu mai multe canale, creând o legătură de loialitate cu teritoriul și devenind, astfel, elemente active ale unei dezvoltări culturale și economice durabile și inteligente;

19.

în acest context, atrage atenția asupra numărului considerabil de artiști care își desfășoară activitatea în sectoare nedigitale, dar a căror muncă și dezvoltare sunt la fel de importante, precum și asupra acelor furnizori de servicii, care oferă publicului oportunități și mijloace educaționale nedigitale, cum ar fi bibliotecile;

20.

21.

în acest context, atrage atenția asupra faptului că dezvoltarea și creația artistică nedigitală continuă să existe și, prin urmare ar trebui să ocupe un loc pe măsură în cadrul comunităților secolului XXI;

Buget

22.

își exprimă îngrijorarea cu privire la bugetul propus pentru noul program din cauza următorilor factori:

—	propunerea Comisiei nu pare să ia în considerare inflația și, în acest sens, reamintește Comisiei că, în timpul formulării propunerii anterioare, s-a discutat despre faptul că bugetul alocat sectoarelor culturale și creative ar putea ajunge la 1,801 miliarde EUR (4);

—	comparativ cu perioada actuală, bugetul propus de 1,85 miliarde EUR este alocat unui număr considerabil mai mare de priorități, date fiind noilor acțiuni sectoriale din cadrul componentei Cultură;

—

deși înțelege intenția Comisiei de a crea eficiență prin centralizarea numeroaselor instrumente financiare ale UE disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în cadrul UE, își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că realizările înregistrate până în prezent de mecanismul de garantare ar putea fi diminuate, având în vedere că responsabilii de acest instrument din sectorul cultural nu se vor mai bucura de aceeași vizibilitate ca în perioada actuală;

23.

în acest sens, propune stabilirea unui obiectiv bugetar de peste 2 miliarde EUR și, de asemenea, subliniază nevoia unei mai bune asimilări a culturii și a patrimoniului cultural în cadrul priorităților următorului CFM, atât prin integrare, cât și prin crearea de sinergii cu alte programe și politici;

24.

insistă asupra faptului că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie consultate sistematic în elaborarea, punerea în aplicare și guvernanța măsurilor concepute pentru a furniza finanțare sectoarelor culturale și creative din Europa într-un mod care să asigure o vastă acoperire geografică;

25.

în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, își exprimă speranța că UE și Regatul Unit vor putea continua și dezvolta în viitor relații reciproc avantajoase în domeniul cultural, având ca bază realizările și experiențele culturale comune de până acum;

26.

consideră că principiile subsidiarității și proporționalității vor fi realizate pe deplin doar dacă „Procedura comitetului”este reintrodusă în propunere, pentru a asigura un control adecvat al statelor membre în ceea ce privește gestionarea programului; în mod similar, nivelurile locale și regionale ar trebui consultate periodic cu privire la orientările și programele de lucru anuale;

O nouă agendă europeană pentru cultură

27.

salută noua agendă europeană pentru cultură ca fiind o baza politică remarcabilă și cuprinzătoare pentru consolidarea identității europene prin recunoașterea diversității culturilor europene, întărirea sectoarelor culturale și creative europene și a relației acestora cu partenerii din afara Europei, precum și consolidarea legăturilor dintre cultură, educație și alte domenii de politică;

28.

salută faptul că noua agendă europeană pentru cultură, prin introducerea noțiunii de „capacitate culturală”, ține cont de provocarea reprezentată de ceea ce înseamnă modificarea așteptărilor publicului, presupunând o mai mare implicare a populației locale în elaborarea programelor culturale, de la utilizarea ideilor lor la implicarea în punerea în aplicare a acestora;

29.

salută faptul că comunicarea menționează în mod explicit orașele și regiunile drept unul dintre cele trei ecosisteme pe care urmează să se pună accentul; subliniază, în același timp importanța luării în considerare a rolului major jucat de autoritățile locale și regionale în realizarea concretă a priorităților;

30.

în același timp, observă, în acest context, că Comitetul a subliniat deja faptul că autoritățile locale și regionale, prin apropierea de cetățeni, se află, din punct de vedere strategic, într-o poziție mai bună pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor specifice ale diferitelor grupuri culturale în cadrul Uniunii Europene, ceea ce, de asemenea, presupune un nivel ridicat de responsabilitate (5);

31.

salută faptul că noua agendă recunoaște atât nevoia unei schimbări de paradigmă de la STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) la STIAM (care include artele), cât și oportunitatea extinderii gândirii creative și critice la toate nivelurile de educație și formare, dar și a desprinderii de dihotomia clară între știință și științe umaniste. Arta presupune capacitatea de a formula idei noi și utile. Prin includerea artei și a creativității, programa STIM devine mai atractivă, mai creativă și mai inovatoare. Disciplinele artistice sprijină dezvoltarea talentelor și a culturii, motiv pentru care acestea trebuie să vină în completarea tehnologiei;

32.

consideră că culturile minorităților naționale, etnice și lingvistice autohtone sunt o componentă esențială a patrimoniului cultural al Uniunii Europene. Nivelul local și regional este responsabil pentru conservarea și sprijinirea acestor culturi, dar și pentru asigurarea accesului tuturor la fiecare dintre ele. În plus, UE trebuie să aloce sprijin financiar în acest sens, inclusiv resurse specifice care să fie destinate îndeplinirii sarcinilor atribuite la nivel regional, în ceea ce privește protecția cadrului cultural al minorităților. Trebuie acordată o atenție deosebită utilizării mijloacelor virtuale inovatoare, precum și promovării diferitelor culturi minoritare în Uniunea Europeană;

33.

solicita ca guvernanța de la nivelul UE și de la nivel național să recunoască inovarea în sectorul cultural și creativ ca motor al dezvoltării integrate la nivel local și regional;

34.

arată că autoritățile locale și regionale au integrat cu succes sectoarele culturale și creative în strategiile lor de dezvoltare, fapt care a contribuit la stimularea economiei locale și la fixarea populației în teritoriu (6);

35.

cu toate acestea, insistă asupra faptului că integrarea strategiilor de specializare inteligentă (S3) în strategiile de dezvoltare regională încă reprezintă o provocare și că deci regiunile ar avea nevoie de sprijinul consolidat al instituțiilor UE în realizarea specializării inteligente, considerată drept un cadru de politică regională pentru creșterea bazată pe inovare;

36.

subliniază că Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 s-a bucurat de o participare impresionantă pe teren, cu mii de activități care s-au desfășurat în întreaga Europă, încurajând cunoașterea și aprecierea patrimoniului cultural european, ca resursă comună, crescând gradul de sensibilizare cu privire la istoria și valorile comune europene și consolidând un sentiment de apartenență la un spațiu european comun;

37.

solicită ca impactul și experiențele pozitive ale Anului European al Patrimoniului Cultural să fie în continuare valorizate, sprijinite și valorificate, iar parteneriatele și rețelele apărute în timpul acestui eveniment să fie continuate, ca parte a cooperării culturale la nivelul UE. Salută, prin urmare, cadrul european pentru patrimoniul cultural prezentat în decembrie 2018, care, prin măsuri în cinci domenii concrete, urmărește să producă o schimbare reală a modului în care apreciem, protejăm și conservăm patrimoniul cultural al Europei;

38.

este de acord ca articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene să reprezinte temeiul juridic ales, recunoaște relevanța articolelor 173 și 208 din TFUE și sprijină cele trei obiective strategice (dimensiunile socială, economică și externă), precum și cele două acțiuni transsectoriale (patrimoniul cultural și domeniul digital);

39.

recomandă ca, în cadrul dimensiunii sociale, pasajul „[p]rotejarea și promovarea patrimoniului cultural european ca resursă comună, pentru a-i sensibiliza pe cetățeni cu privire la istoria și la valorile noastre comune și pentru a consolida sentimentul unei identități europene comune”să sprijine protecția și respectul patrimoniului religios european și să promoveze valorile centrale europene, menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);

40.

în ceea ce privește cea de-a treia dimensiune (relațiile externe), „subliniază necesitatea unei cooperări mai solide și mai aprofundate la nivel local, regional și național pentru lansarea și dezvoltarea unor strategii de sprijinire a relațiilor și activităților culturale internaționale” (7) și consideră că „diplomația orașelor”ar putea fi un pas înainte în promovarea identității culturale europene în întreaga lume;

41.

consideră că mobilitatea profesioniștilor din domeniul cultural ar fi trebuit plasată printre acțiunile transsectoriale, dat fiind că aduce o valoare adăugată considerabilă tuturor celor trei dimensiuni;

42.

reiterează nevoia de a îmbunătăți colectarea datelor și statisticile în domeniul culturii, care constituie o cerință prealabilă pentru dezvoltarea de politici bazate pe date probate și credibile în viitor, și solicită o abordare strategică a cercetării, care să faciliteze transferul de cunoștințe între actualele inițiative dispersate din prezent, garantând acoperirea tuturor sectoarelor, în cooperare cu părțile culturale interesate.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) COM(2018) 366 final.

(2) CdR 401/2011 fin.

(3) CdR 293/2010 fin.

(4) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011AR0401&from=EN

(5) CdR 44/2006 fin.

(6) CdR 181/2010 fin.

(7) COR-2016-05110-00-00-AC-TRA.

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/49

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Erasmus – Program pentru educație, formare, tineret și sport”

(2019/C 168/08)

Raportoare:

Ulrike HILLER (DE-PSE), membră a Senatului, reprezentantă plenipotențiară a Orașului Liber Hanseatic Bremen la guvernul federal, responsabilă pentru afaceri europene

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013

COM(2018) 367 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Preambul, considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Într-un context marcat de schimbări rapide și profunde survenite ca urmare a revoluției tehnologice și a globalizării, realizarea de investiții în mobilitatea de studiu, în cooperare și în dezvoltarea de politici inovatoare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului este esențială pentru construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și bazate pe coeziune și pentru susținerea competitivității Uniunii, contribuind totodată la consolidarea identității europene și la realizarea unei Uniuni mai democratice.

Într-un context marcat de schimbări rapide și profunde survenite ca urmare a revoluției tehnologice și a globalizării, realizarea de investiții pentru difuzarea cunoștințelor și a culturii , în mobilitatea de studiu, în cooperare și în dezvoltarea de politici inovatoare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului este esențială pentru construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și bazate pe coeziune și pentru susținerea competitivității Uniunii, contribuind totodată la consolidarea identității europene și la realizarea unei Uniuni mai democratice.

Amendamentul 2

Preambul, considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Potrivit primului principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat și semnat în mod solemn la 17 noiembrie 2017 de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie, orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a-și menține competențele și a dobândi altele noi care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Acest lucru are o mare relevanță îndeosebi pentru toți tinerii din Europa care în prezent nu au un loc de muncă. Accesul egal la educație ar trebui asigurat indiferent de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, orientare sexuală sau localizare geografică și ținând seama în mod corespunzător de drepturile minorităților lingvistice.

Expunere de motive

Pilonul european al drepturilor sociale nu recunoaște provocările legate de educație cu care se confruntă persoanele care locuiesc în zone izolate sau care aparțin unei minorități lingvistice.

Amendamentul 3

Preambul, considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În comunicarea sa adoptată la 2 mai 2018, intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, Comisia a susținut ca în următorul cadru financiar să se pună mai mult accentul pe tineri, în special prin dublarea dimensiunii programului Erasmus+ din perioada 2014-2020, una dintre cele mai vizibile reușite ale Uniunii. Noul program ar trebui să pună accentul pe incluziune și să se adreseze unui număr mai mare de tineri ce dispun de mai puține oportunități. În acest fel, un număr mai mare de tineri vor putea să se mute într-o altă țară pentru a studia sau pentru a munci. Pentru ca principiul „Nicio formare educațională sau profesională fără participarea la un proiect european”să poată fi pus în aplicare cât mai curând posibil, programul ar trebui să ia în considerare și abordarea, motivarea și formarea țintită a personalului responsabil de activități extrașcolare, precum și din domeniul educației și formării, pentru a le permite acestora să motiveze un număr cât mai mare de tineri.

Expunere de motive

Având în vedere faptul că personalul responsabil de activități extrașcolare, precum și din domeniul educației și formării joacă rolul de gardian pentru persoanele cu mai puține oportunități, este imperativ să se investească și în calificarea acestora. În același timp, trebuie acordată atenție fenomenului de „exod al creierelor”.

Amendamentul 4

Preambul, considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În acest context, este necesar să se stabilească programul pentru educație, formare, tineret și sport (denumit în continuare „programul”) care să succeadă programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020 care acoperă învățarea în orice context – formal, non-formal și informal, în toate etapele vieții – ar trebui menținut, pentru a stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită cetățenilor să își dezvolte competențele de care au nevoie pentru a face față provocărilor secolului XXI.

În acest context, este necesar să se stabilească programul pentru educație, formare, tineret și sport (denumit în continuare „programul”) care să succeadă programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020 care acoperă învățarea în orice context – formal, non-formal și informal, în toate etapele vieții – ar trebui menținut, pentru a stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită cetățenilor să aibă o experiență de învățare care să le consolideze identitatea europeană și înțelegerea diversității culturale europene și, astfel , să își dezvolte competențele de care au nevoie pentru a face față provocărilor secolului XXI.

Expunere de motive

Ar trebui să fie clar afirmat faptul că o experiență de învățare într-un alt stat european imprimă un impuls esențial dezvoltării de competențe profesionale orientate către viitor, aceasta aflându-se în strânsă interacțiune cu dezvoltarea unei identități europene.

Amendamentul 5

Preambul, considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a contribui într-o și mai mare măsură la punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților strategice ale Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului. O abordare coerentă a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru gestionarea diferitelor tranziții cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții lor. În continuarea acestei abordări, următorul program ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul strategic general pentru cooperarea în materie de politică la nivelul Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, inclusiv în ceea ce privește agendele de politici pentru unitățile de învățământ, învățământul superior, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, consolidând în același timp sinergiile cu alte programe și domenii de politică ale Uniunii și dezvoltând noi asemenea sinergii.

Programul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a contribui într-o și mai mare măsură la punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților strategice ale Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului. În acest sens, programul ar trebui să consolideze predarea și acceptarea valorilor fundamentale aflate în centrul Uniunii Europene: respectarea demnității umane, libertate (inclusiv libertatea de exprimare), democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate europeană care ar trebui să fie caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. În plus, o abordare coerentă a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru gestionarea diferitelor tranziții cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții lor. În continuarea acestei abordări, următorul program ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul strategic general pentru cooperarea în materie de politică la nivelul Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, inclusiv în ceea ce privește agendele de politici pentru unitățile de învățământ, învățământul superior, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, consolidând în același timp sinergiile cu alte programe și domenii de politică ale Uniunii și dezvoltând noi asemenea sinergii.

Expunere de motive

În sensul Declarației de la Paris a miniștrilor educației, adăugirea propusă privind „promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație”subliniază caracterul de urgență și clarifică direcția „obiectivelor și priorităților politicii Uniunii”.

Amendamentul 6

Preambul, considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul are un rol fundamental în crearea unui spațiu european al educației. și ar trebui să fie în măsură să contribuie la următorul cadru strategic de cooperare în domeniul educației și formării și la Agenda pentru competențe în Europa printr-un angajament comun față de importanța strategică a aptitudinilor și a competențelor pentru sprijinirea locurilor de muncă, a creșterii economice și a competitivității. Programul ar trebui să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele Declarației de la Paris privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, astfel încât tinerii să devină, la rândul lor, cetățeni implicați ai Uniunii, sensibili la valorile europene, pe care să știe să le susțină, și să își poată exercita drepturile . Astfel, programul acordă un loc central importanței strategice a abilităților și competențelor pentru crearea de locuri de muncă și sprijinirea creșterii și a competitivității.

Expunere de motive

Amendamentul 7

Preambul, considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să fie coerent cu noua strategie pentru tineret a Uniunii Europene, cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 2019-2027, care se bazează pe Comunicarea din 22 mai 2018 a Comisiei intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret”.

Expunere de motive

Pentru a îmbunătăți coerența politicii, ar trebui să se țină seama de planul de lucru al UE pentru tineret.

Amendamentul 8

Preambul, considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să contribuie la consolidarea capacității de inovare a Uniunii, în special prin sprijinirea activităților de mobilitate și de cooperare care promovează dezvoltarea de competențe în domenii sau discipline de studiu prospective, precum științele, tehnologia, ingineria și matematica, schimbările climatice, mediul, energia curată, inteligența artificială, robotica, analiza datelor, designul, precum și artele și științele umaniste , cu scopul de a ajuta oamenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru viitor. Această formare integrală va favoriza aprofundarea democrației, va stimula analiza critică a realităților contemporane și a caracterului lor intercultural și va încuraja dezvoltarea de competențe sociale, precum lucrul în echipă în contexte interculturale, empatia, toleranța și capacitatea de învățare prin lucrul individual care sunt de o importanță majoră.

Expunere de motive

În contextul în care capacitatea de inovare a Uniunii nu depinde doar de competențele speciale din domeniile de specializare și disciplinele relevante, ci și de competențele legate de arte și științele umaniste, precum și de dezvoltarea competențelor sociale menționate ale lucrătorilor și cadrelor de conducere (din viitor), ar trebui să se acorde suficientă atenție tuturor acestor aspecte în cadrul programului.

Amendamentul 9

Preambul, considerentul 15

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să permită cumularea resurselor celor două programe (1) pentru a sprijini activitățile care vizează consolidarea și modernizarea instituțiilor europene de învățământ superior. Orizont Europa va completa, după caz, sprijinul acordat de program inițiativei dedicate universităților europene, în special dimensiunii sale de cercetare, ca parte a elaborării unor noi strategii comune și integrate, pe termen lung și durabile în domeniile educației, cercetării și inovării. Sinergiile cu programul Orizont Europa vor contribui la stimularea integrării educației și a cercetării în instituțiile de învățământ superior.	Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să permită cumularea resurselor celor două programe pentru a sprijini activitățile care vizează consolidarea și modernizarea instituțiilor europene de învățământ superior, acordând atenție specială provocărilor cu care se confruntă zonele rurale, regiunile ultraperiferice ale Uniunii, regiunile afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase și regiunile afectate de catastrofe naturale din statele membre . Orizont Europa va completa, după caz, sprijinul acordat de program inițiativei dedicate universităților europene, în special dimensiunii sale de cercetare, ca parte a elaborării unor noi strategii comune și integrate, pe termen lung și durabile în domeniile educației, cercetării și inovării. Sinergiile cu programul Orizont Europa vor contribui la stimularea integrării educației și a cercetării în instituțiile de învățământ superior, inclusiv pentru a favoriza procesele de convergență în acest domeniu între zonele defavorizate și cele centrale .

Expunere de motive

Educația și cercetarea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea socioeconomică și capacitatea de inserție profesională; prin urmare, trebuie să se acorde atenția cuvenită și zonelor periferice și regiunilor rămase în urmă din UE.

Amendamentul 10

Preambul, considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să fie mai favorabil incluziunii, adresându-se într-o mai mare măsură celor care dispun de mai puține oportunități, inclusiv prin intermediul unor formate mai flexibile de mobilitate de studiu și prin încurajarea participării organizațiilor mici, în special a celor nou-venite și a organizațiilor de la fața locului care se bazează pe comunitățile locale și care se adresează direct cursanților defavorizați de toate vârstele. Formatele virtuale, cum ar fi cooperarea virtuală, mobilitatea mixtă și virtuală, ar trebui promovate pentru a fi disponibile unui număr cât mai mare de participanți, în special celor cu mai puține oportunități și celor în cazul cărora deplasarea fizică în altă țară decât țara lor de reședință ar fi un obstacol.

În plus, instituțiile de educație extrașcolară și cele de educație și formare, care se adresează îndeosebi cursanților defavorizați care nu au participat niciodată sau de o perioadă lungă de timp în cadrul unui program european, ar trebui să beneficieze în mai mare măsură de posibilitatea de a colabora la pregătirea unui proiect cu o instituție de educație non-formală competentă la nivel local și regional.

Formatele virtuale, cum ar fi cooperarea virtuală, mobilitatea mixtă și virtuală, ar trebui promovate pentru a fi disponibile unui număr cât mai mare de participanți, în special celor cu mai puține oportunități și celor în cazul cărora deplasarea fizică în altă țară decât țara lor de reședință ar fi un obstacol. Punerea în aplicare a acestor formate virtuale ar trebui să țină seama de necesitatea accesului la internet de mare viteză pentru toți în întreaga Europă și de nevoia de a respecta normele europene comune privind protecția datelor.

Ar trebui să se depună toate eforturile pentru a le permite persoanelor defavorizate, îndeosebi persoanelor cu handicap fizic, deficiențe senzoriale sau cognitive, să participe la mobilități fizice.

Expunere de motive

Ar trebui sprijinită implicarea activă a organizațiilor locale la nivel local și regional. Având în vedere gradul de anxietate ridicat, conform unor studii recente, vizavi de proiectele europene, care sunt considerate în multe cazuri ca având o complexitate prea ridicată, ar trebui să se creeze posibilități de formare continuă la locul de muncă a personalului vizat și, în acest sens, de cooperare cu o instituție cu profil pedagogic.

Mobilitățile virtuale ar putea veni în completarea mobilității fizice, chiar dacă ele nu pot servi ca echivalent, accesul la banda largă peste tot în UE și în deplină conformitate cu normele privind protecția datelor sunt o condiție necesară. În plus, trebuie asigurat ca toate formele de mobilitate să poată fi utilizate de către toți, inclusiv persoanele cu handicap fizic și/sau cognitiv, care deseori au nevoie de asistență specifică.

Amendamentul 11

Preambul, considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În comunicarea sa privind consolidarea identității europene prin educație și cultură, Comisia a subliniat rolul esențial al educației, culturii și sportului în promovarea cetățeniei active și a valorilor comune în rândul generațiilor celor mai tinere. Consolidarea identității europene și promovarea participării active a cetățenilor la procesele democratice sunt aspecte esențiale pentru viitorul Europei și al societăților noastre democratice. Călătoriile în străinătate pentru a studia, a învăța, a se forma și a lucra sau pentru a participa la activități pentru tineret și sportive contribuie la consolidarea acestei identități europene în toată diversitatea sa și a sentimentului de apartenență la o comunitate culturală, precum și la promovarea, în rândul cetățenilor de toate vârstele, a unei astfel de cetățenii active. Cei care au luat parte la activitățile de mobilitate ar trebui să se implice în comunitățile lor locale, precum și în comunitățile locale din țara lor gazdă pentru a face schimb de experiențe. Ar trebui sprijinite activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, formare și tineret, precum și cele legate de promovarea competențelor-cheie individuale.

În comunicarea sa privind consolidarea identității europene prin educație și cultură, Comisia a subliniat rolul esențial al educației, culturii și sportului în promovarea cetățeniei active și a valorilor comune în rândul generațiilor celor mai tinere. Consolidarea identității europene și promovarea participării active a cetățenilor la procesele democratice sunt aspecte esențiale pentru viitorul Europei și al societăților noastre democratice. Călătoriile în străinătate pentru a studia, a învăța, a se forma și a lucra sau pentru a participa, ca elev din învățământul general sau din învățământul profesional, la un stagiu practic pe termen scurt, mediu sau lung sau la activități pentru tineret și sportive contribuie la consolidarea acestei identități europene în toată diversitatea sa și a sentimentului de apartenență la o comunitate culturală, precum și la promovarea, în rândul cetățenilor de toate vârstele, a unei astfel de cetățenii active. Cei care au luat parte la activitățile de mobilitate ar trebui să se implice în comunitățile lor locale, precum și în comunitățile locale din țara lor gazdă pentru a face schimb de experiențe. Organizațiile care stabilesc și sprijină contacte între studenți și instituțiile extrașcolare și cele de educație și formare profesională, îndeosebi cele care lucrează cu tineri cu mai puține oportunități, ar trebui să fie promovate în activitatea lor și sprijinite să participe la rețele de cooperare locală și europeană. Ar trebui sprijinite activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, formare și tineret, precum și cele legate de promovarea competențelor-cheie individuale.

Expunere de motive

Având în vedere faptul că stagiile de practică din învățământul profesional sunt promovate deja în cadrul actualului program Erasmus+, căpătând între timp o importanță deosebită, ar trebui să se mențină și să se extindă această opțiune și asupra orientării profesionale în școlile care oferă învățământ general.

Activitatea organizațiilor care sprijină stabilirea de contacte între elevi și studenți, pe de o parte, și instituțiile de învățământ general și formare profesională, pe de altă parte, a evidențiat utilitatea unor astfel de activități de intermediere, care le permite studenților Erasmus să obțină o perspectivă mai profundă asupra sistemului de învățământ din țara-gazdă, respectiv elevilor un grad de acces mai ridicat de tip de la egal la egal la Europa, ceea ce se poate dovedi foarte constructiv în special pentru tinerii cu mai puține oportunități.

Amendamentul 12

Preambul, considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Ar trebui stimulată dimensiunea internațională a programului, care vizează oferirea unui număr mai mare de oportunități pentru mobilitate, cooperare și dialog politic cu țările terțe care nu sunt asociate la program. Pornind de la punerea în aplicare cu succes a activităților internaționale în ceea ce privește învățământul superior și tineretul în cadrul programelor precedente din domeniul educației, formării și tineretului, ar trebui ca activitățile de mobilitate internațională să fie extinse și în alte sectoare, cum ar fi educația și formarea profesională.

Expunere de motive

Scopul acestui amendament este de a crea o legătură mai strânsă între, pe de o parte, învățământ și formare și, pe de altă parte, realitatea socială și economică concretă a unui teritoriu, mai ales a unuia periferic și dezavantajat.

Amendamentul 13

Preambul, considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Arhitectura de bază a programului din perioada 2014-2020 care constă în trei capitole – educația și formarea, tineretul și sportul – structurate în jurul a trei acțiuni-cheie s-a dovedit utilă și ar trebui menținută. Ar trebui să se îmbunătățească simplificarea și raționalizarea acțiunilor sprijinite de program. Ar trebui să se introducă proceduri de cerere mult simplificate, de natură sectorială în vederea creșterii vizate a numărului de participanți și a disponibilității personalului de a formula cereri. În acest sens, este necesar să se ofere consiliere, susținere și asistență intensive la nivel local și regional, unde se cunosc cel mai bine nevoile de la fața locului, și trebuie sprijinite parteneriatele la scară mică la care participă organizații mici locale și care impun sarcini administrative simple și ușoare.

Expunere de motive

Timpul necesar pentru depunerea unei cereri, chiar și în condițiile unor proceduri simplificate, este estimat ca fiind între 40 și 80 de ore, în funcție de tipul proiectului. Acest lucru reprezintă un efort suplimentar față de programele anterioare, iar o aliniere la standardele prevăzute de acestea ar putea fi utilă. Această problematică se referă îndeosebi la domeniul învățământului general și al formării profesionale, precum și la cel al educației non-formale, întrucât, spre deosebire de universități, în cazul acestora de regulă nu există „birouri de relații internaționale”, aceste activități trebuind întreprinse în plus față de sarcinile uzuale.

Amendamentul 14

Preambul, considerentul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să consolideze actualele oportunități de mobilitate în scopul învățării, în special în acele sectoare în care ar putea înregistra cele mai mari câștiguri de eficiență, pentru a-și extinde aria de acoperire și a răspunde cererii mari nesatisfăcute. Acest lucru ar trebui realizat în special prin intensificarea și facilitarea activităților de mobilitate puse la dispoziția studenților, a elevilor și a cursanților care urmează o educație și formare profesională. Mobilitatea cursanților adulți slab calificați ar trebui să fie inclusă în parteneriatele pentru cooperare. Totodată, pentru a se adresa unui număr cât mai mare tineri, ar trebui să fie extinse oportunitățile de mobilitate pentru tinerii care participă la activități de învățare non-formală. Având în vedere efectul său de levier, ar trebui stimulată mobilitatea personalului din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. În conformitate cu viziunea creării unui adevărat spațiu european al educației, programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze mobilitatea și schimburile și să promoveze participarea studenților la activități educaționale și culturale, prin sprijinirea digitalizării proceselor, cum ar fi legitimația europeană de student. Această inițiativă poate fi un pas important pentru ca mobilitatea să devină o realitate pentru toți, în primul rând permițând unor instituții de învățământ superior să trimită și să primească mai multe schimburi de studenți și, în al doilea rând, facilitând accesul studenților la diverse servicii (bibliotecă, transport, cazare) înainte de a ajunge la instituția din străinătate.

Programul ar trebui să consolideze actualele oportunități de mobilitate de studiu, în special prin intensificarea și facilitarea activităților de mobilitate puse la dispoziția studenților, a elevilor și a cursanților care urmează o educație și formare profesională. Mobilitatea cursanților adulți slab calificați ar trebui să fie inclusă în parteneriatele pentru cooperare. Totodată, pentru a se adresa unui număr cât mai mare tineri, ar trebui să fie extinse oportunitățile de mobilitate pentru tinerii care participă la activități de învățare non-formală. Având în vedere efectul său de levier, ar trebui stimulată mobilitatea personalului din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. În conformitate cu viziunea creării unui adevărat spațiu european al educației, programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze mobilitatea și schimburile și să promoveze participarea studenților la activități educaționale și culturale, prin sprijinirea organizațiilor care stabilesc contacte între studenți și organizațiile de tineret, precum și instituțiile extrașcolare și cele de educație și formare profesională din țara gazdă, îndeosebi cele care lucrează cu tineri cu mai puține oportunități, precum și a digitalizării proceselor, cum ar fi legitimația europeană de student. Această inițiativă poate fi un pas important pentru ca mobilitatea să devină o realitate pentru toți, în primul rând permițând unor instituții de învățământ superior să trimită și să primească mai multe schimburi de studenți și, în al doilea rând, facilitând accesul studenților la diverse servicii (bibliotecă, transport, cazare) înainte de a ajunge la instituția din străinătate. Pentru a promova mobilitatea studenților pretutindeni, ar trebui să li se furnizeze sistematic informații prealabile în acest sens, care să îi ajute să se pregătească. În plus, ar trebui sprijinită și colectarea sistematică de bune practici utile pentru studenți.

Expunere de motive

Activitatea organizațiilor care sprijină stabilirea de contacte între studenți și instituțiile de educație și formare profesională a evidențiat faptul că aceasta poate contribui în mod pozitiv la asigurarea unui grad de acces mai ridicat de tip de la egal la egal la Europa elevilor din țara gazdă, ceea ce se poate dovedi foarte constructiv în special pentru tinerii cu mai puține oportunități.

Amendamentul 15

Preambul, considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte de participare care să le permită tinerilor să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, prin sensibilizare cu privire la valorile europene comune, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, prin facilitarea de întâlniri între tineri și factorii de decizie de la nivel local, național și de la nivelul Uniunii și totodată prin contribuții la procesul de integrare europeană.

Programul ar trebui să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte de participare, consolidând și difuzând bunele practici și acțiuni întreprinse în cadrul programului Erasmus , care să le permită tinerilor să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, prin sensibilizare cu privire la valorile europene comune, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, prin facilitarea de întâlniri între tineri și factorii de decizie de la nivel local, regional , național și de la nivelul Uniunii și totodată prin contribuții la procesul de integrare europeană.

Expunere de motive

Trebuie luate în considerare atât particularitățile locale, cât și cele regionale.

Amendamentul 16

Preambul, considerentul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să le ofere tinerilor mai multe posibilități de a descoperi Europa prin experiențe de învățare în străinătate. Tinerilor în vârstă de optsprezece ani, în special celor cu mai puține oportunități, ar trebui să li se dea șansa de a avea o primă experiență proprie pe termen scurt, individuală sau în grup, de a călători în Europa în cadrul unei activități educaționale informale menite să le dezvolte sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană și să îi ajute să descopere diversitatea culturală a acesteia. Participarea în cadrul programului ar trebui să fie deschisă tuturor tinerilor, în condiții de egalitate, indiferent de locul în care trăiesc, inclusiv celor care provin din regiunile ultraperiferice și regiunile mai puțin dezvoltate și pentru experiențe de învățare oriunde în Europa, pentru a permite interacțiunea între tineri din medii diferite și din toate zonele Europei. Ar trebui luat în considerare ca, pe lângă acoperirea costurilor de transport, tinerii cu mai puține oportunități să beneficieze de burse pentru cazare și masă, precum și de asistență, în cazul în care este necesar. Ar exista, de asemenea, posibilitatea ca acest program să fie derulat sub forma unui proiect de parteneriat public-privat, pentru a dispune de mai multe resurse financiare într-un timp mai scurt, de exemplu, din sectorul mobilității și al turismului. Grupuri ale societății civile ar putea juca, printr-o participare activă, un rol dinamic în parteneriatele menționate, precum și în forme inovatoare de colaborare, întotdeauna în scopul consolidării eficacității programului Erasmus și al extinderii domeniului de aplicare a acestuia. Programul ar trebui să identifice organismele de la nivel local și regional responsabile cu atragerea participanților prin difuzarea informațiilor prin mijloace de informare adecvate, precum și prin intermediul instituțiilor de educație formală sau educație non-formală și ar trebui să susțină activități care promovează dimensiunea de învățare a experienței oferite.

Expunere de motive

Pentru ca această ofertă de învățare informală să ajungă într-adevăr la cunoștința tinerilor șomeri sau cu mobilitate redusă, nu va fi suficient să se apeleze la căile clasice de difuzare a informațiilor. În plus, ar fi util să nu se finanțeze exclusiv costurile de transport, ci să se acorde și burse care să acopere și celelalte cheltuieli rezultate în mod implicit în aceste cazuri. În același timp, regiunile mai puțin dezvoltate ar trebui, de asemenea, să fie considerate o destinație pentru experiențe de învățare în străinătate; este, deci, important ca interesul tinerilor și entuziasmul față de aceste regiuni să fie stimulat.

Amendamentul 17

Preambul, considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

De asemenea, programul ar trebui să îmbunătățească învățarea limbilor, în special prin extinderea utilizării instrumentelor online, întrucât e-învățarea oferă avantaje suplimentarea pentru învățarea limbilor în ceea ce privește accesul și flexibilitatea. În acest sens, programul ar trebui să acorde atenția cuvenită limbilor regionale sau minoritare, luând în considerare și dispozițiile articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la diversitatea culturală, religioasă și lingvistică.

Expunere de motive

Legiuitorul ar trebui să valorifice dimensiunea culturală și aspectul identitar al limbilor regionale și minoritare, în temeiul articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a UE și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei (1992), semnată de 16 de state membre ale UE.

Amendamentul 18

Preambul, considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a cooperării dintre instituții și organizații care își desfășoară activitatea în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, recunoscând rolul lor fundamental în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare, precum și în valorificarea în mod corespunzător a potențialului de inovare, creativitate și spirit antreprenorial, în special în cadrul economiei digitale .

Programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a cooperării dintre instituții și organizații care își desfășoară activitatea în domeniul educației extrașcolare, profesionale , generale și al sportului, atât în domeniile educației, cât și la nivel transversal, în condiții de transparență, la fața locului , recunoscând rolul lor fundamental în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare, precum și în valorificarea în mod corespunzător a potențialului de inovare, creativitate și spirit antreprenorial.

Expunere de motive

Întrucât există instituții de învățământ creative și inovatoare și în afara economiei digitale, concentrarea asupra economiei digitale ar determina o excludere nejustificată.

Amendamentul 19

Preambul, considerentul 32

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și al procedurii de reexaminare relevante.

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante, luând în considerare și filierele de formare legate de schimbările climatice și transferul de competențe destinat tinerilor europeni , vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

Expunere de motive

Este important ca tinerii să fie formați în domeniul prevenirii, atenuării și reducerii riscurilor în materie de catastrofe naturale și, prin urmare, de dezastre naturale.

Amendamentul 20

Preambul, considerentul 37

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la program în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (SEE), care prevede punerea în aplicare a programelor Uniunii printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să acopere participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului la nivel descentralizat. Persoanele și entitățile din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programul de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La punerea în aplicare a programului, ar putea fi luate în considerare regimuri specifice în ceea ce privește persoanele și entitățile din microstatele europene.

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la program în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (SEE), care prevede punerea în aplicare a programelor Uniunii printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice și a cadrelor structurate de cooperare, precum sunt strategiile macroregionale ale Uniunii Europene . Prezentul regulament ar trebui să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să acopere participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului la nivel descentralizat. Persoanele și entitățile din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programul de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La punerea în aplicare a programului, ar putea fi luate în considerare regimuri specifice în ceea ce privește persoanele și entitățile din microstatele europene.

Expunere de motive

Completarea urmărește evidențierea dimensiunii macroregionale a politicilor europene, inclusiv cu referire la participarea la programul Erasmus a țărilor terțe implicate în cele patru strategii macroregionale existente.

Amendamentul 21

Preambul, considerentul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În concordanță cu comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a acestor regiuni. Se vor lua măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile întreprinse. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și din țări terțe, în special vecinii lor. Astfel de măsuri vor fi monitorizate și evaluate în mod regulat.

„În concordanță cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a acestor regiuni. Se vor lua măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile întreprinse. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și din țări terțe, în special vecinii lor. Astfel de măsuri vor fi monitorizate și evaluate în mod regulat”.

Expunere de motive

Considerentul ar trebui să includă temeiul juridic al articolului 349 din TFUE, care structurează efectiv trăsăturile specifice ale RUP. Prin urmare, propunem această nouă formulare.

Amendamentul 22

Preambul, considerentul 38

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
	De asemenea, programul ar trebui să țină seama, în fiecare acțiune a sa, de necesitatea de a spori participarea regiunilor afectate de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase, menționate la al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 23

Preambul, considerentul 42

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Ar trebui să se asigure o cunoaștere largă, publicitate și difuzare adecvată a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de program la nivel european, național și local. Activitățile de asigurare a unei cunoașteri largi, de publicitate și difuzare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de punere în aplicare a programului, inclusiv, dacă este cazul, pe sprijinul altor părți interesate cheie.

Ar trebui să se asigure o cunoaștere largă, publicitate și difuzare adecvată a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de program la nivel european, național, regional și local. Activitățile de asigurare a unei cunoașteri largi, de publicitate și difuzare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de punere în aplicare a programului, inclusiv, dacă este cazul, pe sprijinul altor părți interesate cheie.

Expunere de motive

Trebuie luate în considerare atât particularitățile locale, cât și cele regionale.

Amendamentul 24

Preambul, considerentul 44

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a prezentului regulament, programul ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de funcționare deja instituite. Prin urmare, punerea în aplicare a programului ar trebui să fie încredințată Comisiei și agențiilor naționale. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, agențiile naționale ar putea fi aceleași cu cele desemnate pentru gestionarea programului precedent. Domeniul de aplicare al evaluării ex ante a conformității ar trebui să se limiteze la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazurilor justificate, cum ar fi în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate insuficiente ale agenției naționale în cauză.

Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a prezentului regulament, programul ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de funcționare deja instituite și să fie consolidat la nivel regional . Prin urmare, punerea în aplicare a programului ar trebui să fie încredințată Comisiei și agențiilor naționale, care colaborează mai strâns cu cele de la nivel regional . Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, agențiile naționale, care colaborează mai strâns cu cele de la nivel regional , ar putea fi aceleași cu cele desemnate pentru gestionarea programului precedent. În vederea creșterii în continuare a eficienței și a nivelului de acceptare a măsurilor luate de agențiile naționale, acestea ar trebui înființeze, în colaborare cu părțile interesate relevante, consilii consultative și birouri ale ombudsmanului la nivel local și regional, care să contribuie la îmbunătățirea proceselor administrative și decizionale și să soluționeze eventualele contestații și litigii dintre agențiile naționale și utilizatori, în mod transparent, obiectiv și neutru. Domeniul de aplicare al evaluării ex ante a conformității ar trebui să se limiteze la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazurilor justificate, cum ar fi în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate insuficiente ale agenției naționale în cauză.

Expunere de motive

Experiențele pozitive înregistrate de Institutul federal pentru formarea profesională (BIBB) din Germania, prin înființarea unui consiliu consultativ al utilizatorilor, ar trebui să servească și altor agenții naționale în demersul de implicare mai activă a persoanelor vizate în cadrul programului, îndeosebi în ceea ce privește implementarea sa.

Având în vedere că, în trecut, dispozițiile de acordare ale agențiilor naționale au fost contestate în mod repetat și că nu are sens ca agențiile naționale să decidă ele însele asupra contestațiilor aduse împotriva propriilor decizii, ar fi util să se înființeze, așa cum se practică deja în Austria, birouri ale ombudsmanului, care să contribuie la transparentizarea procesului decizional și la găsirea de soluții competente, dar neutre.

Amendamentul 25

Preambul, considerentul 46

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, soluționarea problemelor care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului (2), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.	Statele membre ar trebui să adopte toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include scutirea de impozitare a granturilor pentru studii și , acolo unde este posibil și fără a aduce atingere dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, soluționarea problemelor care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului (3), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.

Expunere de motive

Acesta este în concordanță cu considerentul 49.

Amendamentul 26

Preambul, considerentul 49

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în măsura maximă posibilă granturile simplificate sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării forfetare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea acțiunilor de mobilitate ale programului, astfel cum au fost definite de Comisie, ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă. Comisia și agențiile naționale ale țărilor de origine ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta aceste granturi simplificate pe baza unor criterii obiective, în special pentru ca persoanele cu mai puține oportunități să aibă acces la acestea. În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui încurajate , de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice entităților publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză.

Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în măsura maximă posibilă granturile simplificate sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării forfetare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea acțiunilor de mobilitate ale programului, astfel cum au fost definite de Comisie, ar trebui să fie periodic revizuite și ajustate la costul vieții și la cheltuielile de întreținere din țara-gazdă și regiunea-gazdă . Comisia și agențiile naționale ale țărilor de origine ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta aceste granturi simplificate pe baza unor criterii obiective, în special pentru ca persoanele cu mai puține oportunități să aibă acces la acestea, costul total al participării lor trebuind să fie acoperit de aceste granturi . În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice entităților publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 27

Preambul, considerentul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Este necesar să se asigure complementaritatea acțiunilor desfășurate în cadrul programului cu activitățile întreprinse de statele membre și cu alte activități ale Uniunii, în special cu cele din domenii precum educația, cultura și mass-media, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, cu accent pe tinerii fermieri, coeziunea, politica regională și cooperarea internațională și dezvoltarea.

Este necesar să se asigure complementaritatea acțiunilor desfășurate în cadrul programului cu activitățile întreprinse de statele membre și de regiuni și cu alte activități ale Uniunii, în special cu cele din domenii precum educația, cultura și mass-media, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, cu accent pe tinerii fermieri, coeziunea, politica regională și cooperarea internațională și dezvoltarea.

Expunere de motive

Este important să se ia în considerare, de asemenea, complementaritatea acțiunilor întreprinse în cadrul programului cu activitățile întreprinse de regiuni.

Amendamentul 28

Preambul, considerentul 52

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Deși cadrul de reglementare a permis deja statelor membre și regiunilor să stabilească sinergii în perioada de programare anterioară între Erasmus+ și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, care sprijină totodată dezvoltarea calitativă a sistemelor din domeniul educației, formării și tineretului din Uniune, acest potențial nu a fost exploatat până în prezent, limitându-se astfel efectele sistemice ale proiectelor și impactul asupra politicii. Organismele naționale responsabile cu gestionarea acestor instrumente diverse ar trebui să comunice și să coopereze cu eficacitate între ele pentru a maximiza impactul fiecărui instrument. Programul ar trebui să permită cooperarea activă cu aceste instrumente.

Deși cadrul de reglementare a permis deja statelor membre și regiunilor să stabilească sinergii în perioada de programare anterioară între Erasmus+ și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, care sprijină totodată dezvoltarea calitativă a sistemelor din domeniul educației, formării și tineretului din Uniune, acest potențial nu a fost exploatat până în prezent, limitându-se astfel efectele sistemice ale proiectelor și impactul asupra politicii. Organismele naționale și regionale responsabile cu gestionarea acestor instrumente diverse ar trebui să comunice și să coopereze cu eficacitate între ele pentru a maximiza impactul fiecărui instrument. Programul ar trebui să permită cooperarea activă cu aceste instrumente.

Expunere de motive

Este, de asemenea, important să se ia în considerare cooperarea cu organismele regionale, deoarece la acest nivel există autorități de management pentru alte instrumente europene, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene.

Amendamentul 29

Capitolul I – articolul 2 – punctul 6 (Definiții)

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
„sport de masă”înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți;	„sport de masă”înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local sau regional de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 30

Capitolul I – articolul 2 – punctul 14 (Definiții)

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
„parteneriat”înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau de organizații în vederea desfășurării de activități și de proiecte comune;	„parteneriat”înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau de organizații în vederea desfășurării de activități și de proiecte comune în cadrul programului ;

Expunere de motive

Ar trebui să se asigure că nu orice formă de colaborare este declarată ca fiind un „parteneriat”în sensul prezentului regulament.

Amendamentul 31

Capitolul I – articolul 2 – punctul 25 (Definiții)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

„persoane cu mai puține oportunități”înseamnă persoane care se confruntă cu obstacole din cauza cărora, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau din motive de sănătate, întrucât provin dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap și dificultăți educaționale , nu pot avea acces efectiv la oportunități în cadrul programului;

„persoane cu mai puține oportunități”înseamnă persoane care se confruntă cu bariere din cauza cărora, din motive economice, sociale, culturale, lingvistice , geografice sau din motive de sănătate, întrucât provin dintr-un context de migrație sau din motive precum dizabilități fizice și cognitive , nu pot avea acces efectiv la oportunități în cadrul programului; asigurarea accesibilității reprezintă un obiectiv principal al programului, aspectele cantitative sau financiare trebuind să fie în planul doi ;

Expunere de motive

Accesul egal la oportunități presupune abordarea obstacolelor precum barierele lingvistice sau de învățare.

Amendamentul 32

Capitolul I – articolul 2 – punctul nou 28 (Definiții)

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
	„limbă străină”înseamnă o limbă, alta decât prima limbă a persoanei care învață;

Expunere de motive

Învățarea de limbi noi, susținută în cadrul acestui program, nu ar trebui să se limiteze la limbile oficiale ale UE.

Amendamentul 33

Capitolul I – articolul 2 – punctul nou 29 (Definiții)

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
	„persoane cu handicap”înseamnă persoanele care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.

Expunere de motive

Definiția termenului în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, articolul 1, teza a doua.

Amendamentul 34

Capitolul II – articolul 4 – Acțiunea-cheie 1: Mobilitatea în scop educațional

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În domeniul educației și formării , programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 1:

(a)	mobilitatea studenților și a personalului din învățământul superior;

(b)	mobilitatea cursanților și a personalului din instituțiile de educație și formare profesională;

(c)	mobilitatea elevilor și a personalului din școli;

(d)	mobilitatea personalului care se ocupă de educația adulților;

(e)	oportunitățile de învățare a limbilor, inclusiv cele care sprijină activitățile de mobilitate.

În domeniul formării și educației , programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 1, care pot fi desfășurate și în combinație cu proiecte de schimburi virtuale :

(a)	mobilitatea pe termen scurt, mediu și lung a studenților și a personalului din învățământul superior;

(b)

mobilitatea pe termen scurt, mediu și lung a cursanților și a personalului din instituțiile de educație și formare profesională, în special a ucenicilor, lucrătorilor și formatorilor din IMM-uri . Ar trebui să se dezvolte cursuri adresate formatorilor, care să îi pregătească pentru provocările lingvistice și interculturale, și care să fie organizate în mai multe sesiuni pe an ;

(c)	mobilitatea pe termen scurt, mediu și lung a elevilor și a personalului din școli, printre altele prin stagii de practică în domeniul educației ;

(d)	mobilitatea pe termen scurt, mediu și lung a personalului care se ocupă de educația adulților;

(e)	oportunitățile de învățare a limbilor, inclusiv cele care sprijină activitățile de mobilitate, care ar trebui să se orienteze în funcție de nevoile diferitelor grupuri-țintă ;

(f)	mobilitatea adulților și a persoanelor în vârstă integrate în circuitul universităților pentru vârsta a treia sau în alte programe de formare continuă ;

(g)	mobilitatea în scopuri de învățare a tinerilor și a lucrătorilor de tineret în domeniul educației non-formale.

Expunere de motive

(a-e)

Mobilitățile de învățare ar trebui să fie accesibile îndeosebi pentru acest cerc de persoane și în domeniu al educației, respectiv ar trebui să permită o pregătire corespunzătoare, în vederea asigurării unei oferte de înaltă calitate.

(f)

Trebuie încurajate și sprijinite educația și învățarea pe tot parcursul vieții pentru adulți și persoanele vârstnice, astfel încât să-și îmbunătățească cunoștințele și competențele, calitatea vieții, pentru a le sprijini integrarea și a disemina identitatea europeană în cadrul tuturor grupelor de vârstă.

(g)

Întrucât în amendament este inclus numai domeniul educației formale și mai academice. este necesar să se includă în cadrul acțiunii-cheie 1 un punct legat de mobilitatea tinerilor și a lucrătorilor de tineret.

Amendamentul 35

Capitolul II – articolul 5 – Acțiunea-cheie 2: Cooperarea între organizații și instituții

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)	parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)	parteneriate pentru excelență, în special universități europene, centre de excelență profesională și programe de masterat în cotutelă;

(c)	parteneriate pentru inovare menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei;

(d)	platforme și instrumente online în vederea unei cooperări virtuale, inclusiv servicii de asistență pentru eTwinning și pentru platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa.

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)	parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă, la nivel regional , menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)

parteneriate pentru excelență, în special universități europene, centre de excelență profesională, care nu ar trebui să se afle doar în metropolele europene și care, prin implicarea la nivel regional, ar trebui să sprijine părțile interesate în relațiile lor de colaborare specifice diferitelor aplicații și să dezvolte programe de masterat în cotutelă;

(c)	parteneriate pentru inovare menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei, precum și recunoașterea publică a „întreprinderilor europene”care se implică în mod deosebit în calificarea stagiarilor ;

(d)	platforme și instrumente online în vederea unei cooperări virtuale, inclusiv servicii de asistență pentru eTwinning și pentru platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa.

Expunere de motive

Centrele de excelență profesională își pot îndeplini obiectivele doar dacă își desfășoară activitățile pornind de la structurile existente, și anume în interesul, nu în defavoarea părților interesate.

Amendamentul 36

Capitolul II – articolul 6 – Acțiunea-cheie 3: Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acțiunea-cheie 3

Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)	elaborarea și punerea în aplicare a agendelor de politică generale și sectoriale ale Uniunii în domeniul educației și al formării, inclusiv cu sprijinul rețelei Eurydice sau al activităților altor organizații relevante;

(b)	sprijinirea instrumentelor și a măsurilor Uniunii care promovează calitatea, transparența și recunoașterea competențelor, a aptitudinilor și a calificărilor (4);

(c)	dialogul în materie de politică și cooperarea cu principalele părți interesate, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii, cu organizațiile neguvernamentale europene și cu organizațiile internaționale din domeniul educației și formării;

(d)	măsuri care să contribuie la o punere în aplicare calitativă și favorabilă incluziunii a programului;

(e)	cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)	activități de difuzare și de sensibilizare cu privire la rezultatele și prioritățile politicilor europene, precum și cu privire la program.

Acțiunea-cheie 3

Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)	elaborarea și punerea în aplicare a agendelor de politică generale și sectoriale ale Uniunii în domeniul educației și al formării, inclusiv cu sprijinul rețelei Eurydice sau al activităților altor organizații relevante;

(b)	sprijinirea instrumentelor și a măsurilor Uniunii care promovează calitatea, transparența și recunoașterea competențelor, a aptitudinilor și a calificărilor (5);

(c)	dialogul în materie de politică și cooperarea cu principalele părți interesate, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii, cu organizațiile neguvernamentale europene și cu organizațiile internaționale din domeniul educației și formării;

(d)	măsuri care să contribuie la o punere în aplicare calitativă și favorabilă incluziunii a programului;

(e)	cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)	activități de difuzare și de sensibilizare cu privire la rezultatele și prioritățile politicilor europene, precum și cu privire la program;

(g)	sprijinirea punerii în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE.

Expunere de motive

Se propune articularea programului Erasmus și la nivel macroregional, pentru a sprijini strategiile de cooperare economică, socială și teritorială între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe.

Amendamentul 37

Capitolul II – articolul 7: Acțiunile Jean Monnet

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acțiunile Jean Monnet

Programul sprijină predarea, învățarea, cercetarea și dezbaterile cu privire la aspecte legate de integrarea europeană, prin intermediul următoarelor acțiuni:

(a)	acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior;

(b)	acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării;

(c)

sprijinirea următoarelor instituții care urmăresc un obiectiv de interes european: Institutul Universitar European din Florența, inclusiv Școala de guvernanță transnațională a acestuia; Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin); Institutul European de Administrație Publică din Maastricht; Academia de Drept European din Trier; Agenția Europeană pentru Educație Specială și Incluzivă din Odense și Centrul Internațional de Formare Europeană din Nisa.

Acțiunile Jean Monnet

Programul sprijină predarea, învățarea, cercetarea și dezbaterile cu privire la aspecte legate de integrarea europeană, prin intermediul următoarelor acțiuni:

(a)	acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior;

(b)	acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării;

(c)

(d)

acțiunea Jean Monnet de formare și cercetare în domeniul protecției mediului, al strategiei UE de dezvoltare durabilă și în domeniul mai larg al politicii privind mediul și schimbările climatice, inclusiv în domeniul calamităților naturale, evidențiind, în special, aspectele legate de prevenirea, atenuarea și reducerea daunelor.

Expunere de motive

Completarea propusă este menită să promoveze acțiunile Jean Monnet în cadrul programului.

Amendamentul 38

Capitolul IV – articolul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
	În plus, se va sprijini mobilitatea sportivilor amatori în contextul competițiilor la care participă, în special a celor care provin din zonele îndepărtate, insulare sau ultraperiferice.

Expunere de motive

Este esențial să se sprijine măsurile care vizează mobilitatea acestor sportivi care, având în vedere zonele din care provin, se confruntă cu dificultăți mai mari atunci când se deplasează pentru a participa la competiții. Mobilitatea trebuie să fie accesibilă tuturor sportivilor, în condiții egale.

Amendamentul 39

Capitolul IV – articolul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(a)	parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(a)

parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program, pentru ca și organizațiile locale și regionale de mici dimensiuni să poată participa la acest program, numărul minim de țări participante la o acțiune ar trebui scăzut la 6 țări;

Expunere de motive

Având în vedere că multe activități sunt organizate de către actori locali și regionali de mici dimensiuni, ar trebui să se faciliteze această reducere concretă, în vederea asigurării unui acces mai larg și mai incluziv la program.

Amendamentul 40

Capitolul IV – articolul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
6. […]	6. […] 7. Fondurile destinate mobilității în scop educațional a persoanelor menționate la articolul 4 sunt ajustate la costul real al vieții, revizuit periodic, din regiunea-gazdă.

Expunere de motive

Este necesar să se ajusteze rambursarea costului vieții din țara-gazdă ținând seama de costurile reale actualizate din regiunea-gazdă respectivă, întrucât mediile la nivel național pot induce în eroare.

Amendamentul 41

Capitolul VIII – articolul 22 – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Agențiile naționale menționate la articolul 24 elaborează o strategie coerentă în privința comunicării, difuzării și exploatării eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului, sprijină Comisia referitor la sarcina sa generală de a difuza informații cu privire la program și rezultatele sale, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii și cu privire la rezultatele acestora, și informează grupurile-țintă relevante referitor la acțiunile și activitățile întreprinse în țara lor.

Agențiile naționale menționate la articolul 24 elaborează o strategie coerentă în privința comunicării, care asigură vizibilitatea diferitelor domenii ale programului, a difuzării și exploatării eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului, sprijină Comisia referitor la sarcina sa generală de a difuza informații cu privire la program și rezultatele sale, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii și cu privire la rezultatele acestora, și informează grupurile-țintă relevante, de la învățământul preșcolar la cel profesional și universitar, prin toate mijloacele de comunicare corespunzătoare și în acord cu părțile interesate , referitor la acțiunile și activitățile întreprinse în țara lor.

Expunere de motive

În vederea atingerii obiectivului de a tripla numărul participanților potențiali, va fi necesar să se acorde atenția corespunzătoare fiecărui domeniu vizat de program, atât în comunicarea spre exterior, cât și spre interior, pentru a crea un efect multiplicator.

Amendamentul 42

Capitolul IX – articolul 23 – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Statele membre iau toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a înlătura orice obstacol juridic și administrativ din calea bunei funcționări a programului, inclusiv, atunci când este posibil, măsuri vizând rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor.

Statele membre iau toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a înlătura orice obstacol juridic și administrativ din calea bunei funcționări a programului, inclusiv măsuri care vizează evitarea impozitării granturilor, asigurarea transferabilității drepturilor între sistemele sociale ale UE și , atunci când este posibil, rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor.

Expunere de motive

Formularea asigură coerența cu considerentele anterioare.

Amendamentul 43

Capitolul IX – articolul 25 – punctul nou 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
	Comisia Europeană înființează un consiliu consultativ, în cadrul căruia să aibă loc consultări continue între Comisie și principalele părți interesate, inclusiv de la nivel local și regional, cu privire la punerea în aplicare a programului, și care să contribuie la realizarea obiectivelor programului într-un mod mai eficient.

Expunere de motive

Experiențele pozitive înregistrate de Institutul federal pentru formarea profesională (BIBB) din Germania, prin înființarea unui consiliu consultativ al utilizatorilor, ar trebui să fie utilizate de Comisia Europeană în demersul de implicare mai activă a persoanelor vizate în cadrul programului, îndeosebi în ceea ce privește implementarea sa.

Amendamentul 44

Capitolul XI – articolul 29 – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acțiunile eligibile în cadrul programului care au fost evaluate în cursul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului și care respectă cerințele minime de calitate din cererea de propuneri respectivă, dar care nu sunt finanțate din cauza constrângerilor bugetare, pot fi selectate pentru a beneficia de finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate care se bazează pe prezentul regulament. Aceste acțiuni sunt puse în aplicare de autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) XX [RDC], în conformitate cu normele stabilite în respectivul regulament și în regulamentele specifice fondurilor, inclusiv cu normele privind corecțiile financiare.

Acțiunile eligibile în cadrul programului care au fost evaluate în cursul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului și care respectă cerințele minime de calitate din cererea de propuneri respectivă, dar care nu sunt finanțate din cauza constrângerilor bugetare, ar trebui să primească o marcă de excelență pentru ca nivelul lor înalt de calitate să fie recunoscut. Aceasta ar putea facilita aplicarea și eventuala lor selectare pentru a beneficia de finanțare din alte surse, inclusiv din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate care se bazează pe prezentul regulament. Aceste acțiuni sunt puse în aplicare de autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) XX [RDC], în conformitate cu normele stabilite în respectivul regulament și în regulamentele specifice fondurilor, inclusiv cu normele privind corecțiile financiare.

Expunere de motive

Marca de excelență este aplicată cu succes pentru proiectele de cercetare și inovare. Prin urmare, ar putea fi luată în considerare extinderea schemei la proiectele Erasmus.

Amendamentul 45

Capitolul XII – articolul 31 – punctul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
Comitetul se poate reuni în formațiuni specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură și pe bază ad-hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, pot fi invitați să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.	Comitetul se poate reuni în formațiuni specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură și pe bază ad-hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali sau ai părților interesate relevante la nivel regional , pot fi invitați să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Considerații generale

salută obiectivul general de a sprijini formarea personală și dezvoltarea profesională a persoanelor în domeniul educației, inclusiv al educației non-formale, al formării și al învățământului superior în Europa și în afara acesteia, pentru a contribui la creșterea durabilă, la ocuparea forței de muncă și la coeziunea socială și la o identitate europeană mai puternică; această sarcină importantă începe pe teren la nivel local și regional și, prin urmare, trebuie să fie strâns legată de nivelul european;

salută propunerea Comisiei de dublare a bugetului programului, consideră însă că obiectivul de triplare a numărului de participanți la program în condițiile actuale, precum și de asigurare a unui nivel mai ridicat de incluziune socială, este dificil de atins. În plus, ar fi de dorit ca pe viitor să se elimine din cadrul programului barierele administrative, care sunt din ce în ce mai semnificative; recunoaște drept bună practică rolul numeroaselor autorități locale care contribuie financiar la sporirea ajutoarelor economice acordate tinerilor care beneficiază de programul Erasmus+;

solicită o distribuție transparentă și uniformă a fondurilor pe perioada celor șapte ani, pentru a permite o creștere a fondurilor mai ales la începutul perioadei de programare și pentru a satisface așteptările existente față de program. Bugetul ar trebui să fie diferențiat nu numai între diferitele sectoare ale educației, inclusiv între universități, ci și în funcție de acțiunile-cheie, pentru a identifica ce componente sunt gestionate central de către Comisie și care sunt gestionate în mod descentralizat în statele membre și la nivelul regiunilor;

consideră că, pentru a stimula participarea la program, granturile pentru studii ar trebui scutite de impozitare, iar participarea persoanelor cu mai puține oportunități ar trebui acoperită integral de granturi;

sprijină cu fermitate o simplificare substanțială a procesului de depunere a cererilor, de gestionare a proiectelor și de documentare pentru toate secțiunile programului; solicită reintroducerea finanțării „vizitelor pregătitoare”pentru planificarea cererilor; solicită ca platforma online a programului să fie integrată și să utilizeze în comun serviciile disponibile pe alte platforme ale programelor europene, cum ar fi Orizont 2020, astfel încât beneficiarilor să li se ofere operativitate maximă și transparență atât în etapa de pregătire și de prezentare a propunerilor, cât și în cea de gestionare a proiectului; în plus, marca de excelență, care este aplicată cu succes pentru proiectele de cercetare și inovare, ar trebui acordată și acțiunilor de înaltă calitate, eligibile în temeiul programului, dar nefinanțate din cauza constrângerilor bugetare, în vederea facilitării aplicării și a eventualei lor selectări pentru finanțare din alte instrumente financiare ale UE;

subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții; de aceea, toate categoriile de vârstă, respectiv educația formală și non-formală trebuie sprijinite în egală măsură în cadrul programului; menționează totodată că educația nu se rezumă la îmbunătățirea capacității de inserție profesională, ci trebuie să aibă obiectivul mai amplu al dezvoltării persoanelor, cunoștințelor și competențelor în ansamblu;

consideră ca fiind oportună recomandarea Comisiei de a face programul mai accesibil organizațiilor cu puțină sau fără experiență practică în depunerea de cereri de finanțare și/sau cu capacități operaționale reduse; salută în acest sens introducerea „parteneriatelor la scară mică”;

este de acord cu Comisia că programul propus „Erasmus”este justificat de obiectivele prevăzute la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și urmează să fie pus în practică în conformitate cu principiul subsidiarității. Implicarea autorităților locale și regionale și a factorilor de decizie în conceperea, implementarea și gestionarea măsurilor prezentate aici este extrem de importantă întrucât sunt mai aproape de părțile interesate, au competențe-cheie în politicile educaționale și de formare și joacă un rol important în politica privind tineretul și piața muncii. Recunoaște, în această privință, faptul că propunerea Comisiei este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității;

salută, în special, dezvoltarea și promovarea activităților de mobilitate și sporirea oportunităților de participare a tinerilor care participă la activități de învățare non-formală și activități sportive, culturale și de cercetare; salută, în egală măsură, faptul că voluntarii sunt, de asemenea, menționați în mod explicit în acest context;

10.

salută faptul că Comisia Europeană a inclus rezultatele evaluării intermediare a actualului program Erasmus+ și a menținut structura programului anterior;

11.

ia act de faptul că proiectul de regulament este foarte general și permite o mare flexibilitate în punerea în aplicare; reamintește, în această privință, importanța normelor de aplicare și solicită Comisiei să implice îndeaproape statele membre, agențiile naționale, autoritățile regionale și părțile interesate, precum și nivelul regional, în elaborarea acestora;

12.

regretă că numele programului nu va mai fi "Erasmus+", ci "Erasmus". Întrucât acronimul „Erasmus”desemnează „European Region Action Scheme for the Mobility of University Students”, CoR subliniază că trebuie luate măsuri adecvate pentru a asigura vizibilitatea domeniilor educaționale, respectiv a domeniilor de finanțare individuale, pentru a se asigura că marca „Erasmus”este asociată cu toate domeniile educației, tineretului și sportului;

13.

salută faptul că majoritatea acțiunilor de mobilitate, inclusiv toate tipurile de mobilitate de studiu și de cercetare, în special mobilitatea elevilor, vor fi grupate în viitor în cadrul acțiunii-cheie 1, „Mobilitatea de studiu a persoanelor”;

14.

susține participarea Regatului Unit în cadrul programului, inclusiv după retragerea sa din Uniunea Europeană, în baza unor condiții convenite în prealabil și salută faptul că această posibilitate a fost creată prin articolul 16 alineatul (1) litera (d) vizând „Țările terțe asociate la program”;

15.

sugerează că posibilitățile de cooperare virtuală create de acest program ar trebui, de asemenea, să fie făcute accesibile treptat și proiectelor educative și de formare cu instituții din țările riverane Mării Mediterane și din Africa;

16.

recomandă acordarea de stimulente eficiente pentru toate acțiunile legate de mobilitatea de studiu, astfel încât să se utilizeze mijloace de transport ecologice, în vederea respectării cerinței ca 25% din cheltuielile UE să contribuie la realizarea obiectivelor climatice;

17.

insistă asupra faptului că fondurile și granturile specifice destinate mobilității în scop educațional ar trebui ajustate la costul real al vieții, revizuit periodic, din regiunea-gazdă;

18.

solicită menținerea și consolidarea „parteneriatelor strategice”gestionate în mod descentralizat în domeniul educației și formării, deoarece această formă de cooperare și-a dovedit valoarea, iar conceptul nou de „parteneriate de cooperare”este mai puțin ambițios;

19.

își exprimă interesul deosebit în ceea ce privește continuarea dialogului tehnic cu Comisia pe această temă și evidențiază, în acest sens, importanța raportului de evaluare a impactului pe care Comisia îl va prezenta în timp util, în temeiul Acordului de cooperare cu CoR;

Formare și educație

20.

regretă faptul că disponibilitatea companiilor de a trimite ucenici în alte țări participante la program rămâne în continuare redusă. Ar trebui create și promovate stimulente în rândul actorilor economici instituționali, de exemplu, în rândul camerelor de comerț și industrie, al întreprinderilor și organismelor cu atribuții de formare profesională și al asociațiilor acestora, în special la nivel regional și local;

21.

sugerează să se ia în considerare ideea unei recunoașteri publice a „întreprinderilor europene”, pentru a stimula întreprinderile să fie mai deschise spre Europa în ceea ce privește ucenicii și formarea acestora prin valorificarea oportunităților oferite de programul Erasmus; solicită Comisiei Europene crearea unui registru al întreprinderilor care participă la programul Erasmus și care să poată beneficia de logoul „întreprindere Erasmus”;

22.

în domeniul formării profesionale, susține promovarea atât a șederilor scurte, cât și celor mai lungi în străinătate pentru a răspunde nevoilor operaționale ale IMM-urilor, ținând însă seama și de posibilitățile individuale ale participanților. Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, acțiunile pregătitoare lingvistice și interculturale cu asistență sistematică pentru învățare oferită cursanților;

23.

subliniază faptul că grupul-țintă al învățării în rândul adulților este format din adulții de toate vârstele și din toate mediile sociale, nu doar din cei cu calificări (formale) reduse;

24.

subliniază, de asemenea, că „învățarea în rândul adulților”ar trebui promovată în sensul unei înțelegeri cuprinzătoare a educației și nu se limitează la „formarea profesională continuă”. liber-profesioniștii și voluntarii ar trebui luați în considerare în ceea ce privește învățarea în rândul adulților;

25.

salută extinderea mobilității de studiu și asupra învățământului școlar, în special posibilitatea de realizare a unei mobilități individuale; solicită totodată elaborarea în paralel a unor soluții strategice în măsură că susțină îmbunătățirea mobilității elevilor și studenților, dar și să le înlesnească eventuala întoarcere în locurile de baștină;

26.

salută lansarea „rețelelor universităților europene”, fiind conștient de faptul că acest lucru poate conduce la creșterea efortului bugetar; subliniază faptul că rețelele europene trebuie să fie inițiate, susținute și dominate de universități pentru a consolida în mod durabil învățământul superior în Europa, prin intermediul triunghiului cunoașterii (educație, cercetare, inovare), cu finanțare din partea administrațiilor publice care le susțin și prin includerea finanțării private;

27.

Mai ales în domeniul formării profesionale, sprijină înființarea de „școli europene”, în spiritul „Universităților europene”, care să promoveze cooperarea durabilă în domeniul schimburilor de tineret și personal, coordonarea programelor de învățământ și colaborarea în spațiul virtual;

28.

salută extinderea acțiunilor Jean Monnet de la învățământul superior asupra altor domenii ale educației și formării și, prin urmare, diseminarea cunoștințelor privind aspectele legate de integrarea în UE unui public mai larg;

Tineretul

29.

recomandă ca instituțiile existente la nivel local și regional, care activează în domeniul tineretului, să fie luate în considerare ca părți eligibile;

30.

salută faptul că noul program „DiscoverEU”le oferă tinerilor peste 18 ani posibilitatea de a explora țările din UE cu trenul, într-un interval limitat de timp, atrage însă atenția că, deși programul în discuție ar trebui să aibă o componentă puternică de învățare, acesta nu ar trebui să se desfășoare în detrimentul mobilității de studiu, care ar trebui să rămână activitatea de bază a programului Erasmus; subliniază faptul că ar fi de dorit ca toți tinerii din UE să beneficieze de această posibilitate de a cunoaște diversitatea, cultura, natura și oameni, indiferent de buzunarul părinților; sugerează să se ia în considerare varianta unei finanțări pe baza unui parteneriat public-privat, îndeosebi din sectorul mobilității și al turismului;

31.

salută coerența cu noua Strategie UE pentru tineret și cu altor inițiative din domeniul tineretului, spre exemplu, Corpul european de solidaritate;

Sportul

32.

subliniază importanța deosebită a evenimentelor sportive fără scop lucrativ și consideră că este necesară eliminarea plafonului existent de 10% din bugetul alocat sportului, fonduri ce pot fi utilizate pentru activități sportive; pledează pentru promovarea în viitor a evenimentelor de mici dimensiuni, cu mai puțin de 10 țări care participă la program;

33.

susține extinderea semnificativă a numărului de țări care participă la program, îndeosebi pentru sportul de masă, având în vedere că, în mod tradițional, sportul european s-a extins dincolo de granițele Uniunii Europene.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) COM(2018) [].

(2) Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).

(3) Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).

(4) În special, cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și a competențelor, Cadrul european al calificărilor, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor, Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Rețeaua europeană a centrelor de informare din regiunea europeană și a centrelor naționale de informare pentru recunoaștere academică din Uniunea Europeană și rețelele Euroguidance.

(5) În special, cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și a competențelor, Cadrul european al calificărilor, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor, Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Rețeaua europeană a centrelor de informare din regiunea europeană și a centrelor naționale de informare pentru recunoaștere academică din Uniunea Europeană și rețelele Euroguidance.

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/74

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de regulament privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

(2019/C 168/09)

Raportor general:

Anna MAGYAR (HU/EPP), vicepreședintă a Consiliului Județean Csongrád

Referință:

Referință: Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Acțiunii Comune nr. 98/700/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului

O contribuție din partea Comisiei Europene la reuniunea liderilor organizată la Salzburg, în perioada 19-20 septembrie 2018

COM(2018) 631 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

COM(2018) 631 final, articolul 2 alineatul (16)

Definiții

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„personal operativ”înseamnă polițiști de frontieră, escorte pentru returnări, specialiști în materie de returnare și alte categorii relevante de personal care constituie „corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european”. În conformitate cu cele trei categorii definite la articolul 55 alineatul (1), personalul operativ este fie angajat de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, (categoria 1), fie detașat în cadrul agenției de către statele membre (categoria 2), fie trimis pe termen scurt de către statele membre ( categoria 3). Membrii personalului operativ trebuie să acționeze ca membri ai echipelor de gestionare a frontierelor, ai echipelor de sprijin pentru gestionarea migrației sau ai echipelor de returnare cu competențe executive. Personalul operativ include, de asemenea, personalul statutar responsabil cu funcționarea unității centrale a ETIAS;

„personal operativ”înseamnă polițiști de frontieră, escorte pentru returnări, specialiști în materie de returnare și alte categorii relevante de personal care constituie „corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european”. În conformitate cu cele patru categorii definite la articolul 55 alineatul (1), personalul operativ este fie angajat de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, (categoria 1), fie detașat în cadrul agenției de către statele membre (categoria 2), fie trimis pe termen scurt, fie pentru intervenții cu reacție rapidă de către statele membre (categoriile 3 și 4 ). Membrii personalului operativ trebuie să acționeze ca membri ai echipelor de gestionare a frontierelor, ai echipelor de sprijin pentru gestionarea migrației sau ai echipelor de returnare. Personalul de categoria 2, categoria 3 și categoria 4 poate exercita competențe executive. Personalul operativ include, de asemenea, personalul statutar responsabil cu funcționarea unității centrale a ETIAS;

Expunere de motive

—

Amendamentul 2

COM(2018) 631 final, articolul 3 litera (a)

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(a)

controlul la frontiere, care include măsuri de facilitare a trecerii legale a frontierelor și, după caz, măsuri legate de prevenirea și depistarea criminalității transfrontaliere, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și terorismul, precum și măsuri legate de îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite;

(a)

controlul la frontiere, care include măsuri de facilitare a trecerii legale a frontierelor și, după caz, măsuri legate de prevenirea, depistarea și reprimarea criminalității transfrontaliere, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și terorismul, precum și măsuri legate de îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite;

Expunere de motive

Principalele activități de gestionare a frontierelor trebuie să cuprindă și o soluție operațională de combatere a criminalității transfrontaliere.

Amendamentul 3

COM(2018) 631 final, articolul 8 alineatele (4), (6) și (7)

Ciclul politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4) Pe baza analizei strategice de risc pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor menționată la articolul 30 alineatul (2), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 118, elaborând o politică strategică multianuală pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor. Respectivul act delegat definește prioritățile de politică și oferă orientări strategice pentru următorii patru ani în legătură cu componentele prevăzute la articolul 3.

(…)

(6) În vederea punerii în aplicare a actului delegat menționat la alineatul (4), statele membre își stabilesc strategiile naționale pentru gestionarea integrată a frontierelor printr-o strânsă cooperare între toate autoritățile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor și cu returnarea. Aceste strategii naționale sunt conforme cu articolul 3, cu actul delegat menționat la alineatul (4) și cu strategia tehnică și operativă menționată la alineatul (5).

(7) La patruzeci și două de luni de la adoptarea actului delegat menționat la alineatul (4), Comisia efectuează, cu sprijinul agenției, o evaluare detaliată a punerii sale în aplicare. Rezultatele evaluării sunt luate în considerare la pregătirea următorului ciclu.

(4) Până la [a se confirma termenul], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un proiect de politică strategică multianuală pentru primul ciclu multianual de politici strategice, pe baza analizei strategice de risc pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor menționată la articolul 30 alineatul (2). În termen de [a se confirma termenul] de la prezentarea acestuia de către Comisie, se va conveni o întâlnire între Parlamentul European, Consiliu și Comisie pentru a se discuta proiectul de politică strategică multianuală. În urma acestei discuții , Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 118, elaborând o politică strategică multianuală pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor. Respectivul act delegat definește prioritățile de politică și oferă orientări strategice pentru următorii patru ani în legătură cu componentele prevăzute la articolul 3.

(…)

(6) În vederea punerii în aplicare a actului delegat menționat la alineatul (4), statele membre își stabilesc strategiile naționale pentru gestionarea integrată a frontierelor printr-o strânsă cooperare între toate autoritățile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor și cu returnarea și cu consultarea autorităților regionale și locale relevante din teritoriile subnaționale vizate . Aceste strategii naționale sunt conforme cu articolul 3, cu actul delegat menționat la alineatul (4) și cu strategia tehnică și operativă menționată la alineatul (5).

Expunere de motive

Strategiile naționale pentru gestionarea integrată a frontierelor ar trebui să facă obiectul unei consultări cu autoritățile locale și regionale din teritoriile puternic afectate de fluxuri migratorii actuale, previzibile sau potențiale sau de alte provocări cu consecințe grave la nivel local sau regional. Mai mult, Comisia ar trebui să raporteze colegiuitorilor (amendamentul 23 din proiectul de aviz al Comisiei LIBE) și reprezentanților politici ai nivelului local și regional la nivelul UE.

Amendamentul 4

COM(2018) 631 final, articolul 21 alineatele (1) și (3)

Centrul național de coordonare

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) Fiecare stat membru desemnează, administrează și gestionează un centru național de coordonare care coordonează și efectuează schimbul de informații în rândul tuturor autorităților responsabile cu controlul la frontierele externe la nivel național, precum și cu celelalte centre naționale de coordonare și cu agenția. Fiecare stat membru transmite Comisiei o notificare privind instituirea centrului său național de coordonare, Comisia informând imediat celelalte state membre și agenția în acest sens.

(…)

(3) Centrul național de coordonare are următoarele atribuții:

(a)	asigură în timp util schimbul de informații și cooperarea promptă între toate autoritățile naționale responsabile cu controlul la frontierele externe, precum și cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția; (…)

(1) Fiecare stat membru desemnează, administrează și gestionează un centru național de coordonare care coordonează și efectuează schimbul de informații în rândul tuturor autorităților responsabile cu controlul la frontierele externe la nivel național și, după caz, cu autoritățile regionale și locale relevante, precum și cu celelalte centre naționale de coordonare și cu agenția. Fiecare stat membru transmite Comisiei o notificare privind instituirea centrului său național de coordonare, Comisia informând imediat celelalte state membre și agenția în acest sens.

(…)

(3) Centrul național de coordonare are următoarele atribuții:

(a)	asigură în timp util schimbul de informații și cooperarea promptă între toate autoritățile naționale responsabile cu controlul la frontierele externe și, după caz, cu autoritățile regionale și locale relevante , precum și cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția; (…)

Expunere de motive

Pentru a asigura diseminarea și schimbul corespunzător de informații la nivel local și regional, atunci când este cazul.

Amendamentul 5

COM(2018) 631 final, articolul 39 alineatul (3) litera (m)

Planul operativ pentru operațiunile comune

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(m)

procedurile de stabilire a unui mecanism de primire și de transmitere către agenție a plângerilor formulate împotriva tuturor persoanelor care participă la o operațiune comună sau la o intervenție rapidă la frontieră, inclusiv a polițiștilor de frontieră sau a altor categorii relevante de personal din statul membru gazdă și a membrilor echipelor, care reclamă presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale în contextul participării acestora la o operațiune comună sau la o intervenție rapidă la frontieră;

(n)	dispozițiile logistice, inclusiv informații cu privire la condițiile de lucru și la mediul din zonele în care se prevede efectuarea operațiunii comune.

(m)	o procedură accelerată pentru resortisanții țărilor terțe care intră ilegal pe teritoriul unui stat membru ;

( n )

( o )

dispozițiile logistice, inclusiv informații cu privire la condițiile de lucru și la mediul din zonele în care se prevede efectuarea operațiunii comune.

Expunere de motive

De asemenea, în cursul unei operațiuni comune este necesară stabilirea unei proceduri accelerate pentru resortisanții țărilor terțe care intră ilegal pe teritoriul unui stat membru, astfel încât o decizie de returnare să poată fi emisă în cazul lor cât mai curând posibil.

Amendamentul 6

COM(2018) 631 final, articolul 55 alineatul (1)

Corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Agenția cuprinde un corp permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european format din 10 000 de membri ai personalului operativ. Acest corp permanent cuprinde următoarele trei categorii de personal în conformitate cu schema anuală de disponibilitate stabilită în anexa I:

(a)	Categoria 1: personalul operativ al agenției recrutat în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) și trimis în zonele operative în conformitate cu articolul 56;

(B)	Categoria 2: personalul operativ detașat din statele membre în cadrul agenției pe termen lung, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 57;

(c)	Categoria 3: personalul operativ din statele membre pus la dispoziția agenției pentru trimiteri pe termen scurt, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 58.

1. Agenția cuprinde un corp permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european format din 10 000 de membri ai personalului operativ. Acest corp permanent cuprinde următoarele patru categorii de personal în conformitate cu schema anuală de disponibilitate stabilită în anexa I:

(a)	Categoria 1: personalul operativ al agenției recrutat în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) și trimis în zonele operative în conformitate cu articolul 56;

(B)	Categoria 2: personalul operativ detașat din statele membre în cadrul agenției pe termen lung, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 57;

(c)	Categoria 3: personalul operativ din statele membre pus la dispoziția agenției pentru trimiteri pe termen scurt, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 58;

(d)	Categoria 4: personalul operativ al rezervei pentru reacție rapidă.

Expunere de motive

Adăugarea unei a patra categorii de personal operativ ar reduce împovărarea autorităților locale și regionale în ceea ce privește mobilizările, completând totodată corpul permanent pentru intervenții rapide la frontieră (amendamentul 55 și amendamentul 64 din proiectul de raport al Comisiei LIBE).

Amendamentul 7

COM(2018) 631 final, articolul 64 alineatul (6)

Rezerva de echipamente tehnice

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

Dacă numărul minim de echipamente tehnice se dovedește a fi insuficient pentru îndeplinirea planului operativ convenit pentru astfel de activități, agenția revizuiește acest număr pe baza nevoilor justificate și a unui acord cu statele membre.

[…]

Dacă numărul minim de echipamente tehnice se dovedește a fi insuficient pentru îndeplinirea planului operativ convenit pentru astfel de activități, agenția revizuiește acest număr și asigură disponibilitatea acestor echipamente , pe baza nevoilor justificate și a unui acord cu statele membre.

Expunere de motive

Pentru a garanta implementarea planurilor operative, agenția asigură, după caz, disponibilitatea unui număr minim de echipamente tehnice, după analiza nevoilor fiecărui plan operațional.

Amendamentul 8

COM(2018) 631 final, articolul 84 alineatul (1) litera (e) [nouă]

Documentul de acreditare

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(c)	o fotografie recentă în format digital și

(d)	sarcinile pe care persoana respectivă este autorizată să le execute în timpul trimiterii.

(c)	o fotografie recentă în format digital;

(d)	sarcinile pe care persoana respectivă este autorizată să le execute în timpul trimiterii și

(e)	un număr de identificare specific .

Expunere de motive

Fiecare document trebuie să conțină numărul de identificare specific al titularului cardului care urmează să fie repartizat, în funcție de tipul de intervenție și de rolul acestuia în intervenție. Un număr de identificare specific va contribui și la accelerarea procesului de identificare în sistemul de înregistrare.

Amendamentul 9

COM(2018) 631 final, articolul 102 alineatele (4)-(6)

Reuniunile Consiliului de administrație

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

4. Irlanda este invitată să asiste la ședințele Consiliului de administrație.

5. Regatul Unit este invitat să asiste la reuniunile Consiliului de administrație care vor avea loc înainte de data retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

6. Reprezentanții Agenției Uniunii Europene pentru Azil și cei ai Europol sunt invitați să asiste la reuniunile Consiliului de administrație. Consiliul de administrație poate invita și un reprezentant al instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor relevante ale Uniunii.

4. Irlanda este invitată să asiste la ședințele Consiliului de administrație ca observator .

5. Regatul Unit este invitat să asiste ca observator la reuniunile Consiliului de administrație care vor avea loc înainte de data retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

6. Reprezentanții Agenției Uniunii Europene pentru Azil și cei ai Europol sunt invitați să asiste ca observatori la reuniunile Consiliului de administrație. Consiliul de administrație poate invita și câte un reprezentant al instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor relevante ale Uniunii să participe ca observatori .

Expunere de motive

Numai membrii au drept de vot la reuniunile consiliului de administrație. Celelalte entități sunt invitate și pot participa la reuniuni în calitate de observatori, fără drept de vot.

Amendamentul 10

COM(2018) 631 final, articolul 116 alineatul (1)

Evaluare

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(c)	punerea în aplicare a cooperării europene în privința funcțiilor de gardă de coastă;

(c)	punerea în aplicare a cooperării europene în privința funcțiilor de poliție de frontieră și de gardă de coastă;

Expunere de motive

În temeiul articolului 4, Agenția garantează existența poliției de frontieră și a gărzii de coastă.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

reiterează nevoia de a consolida rolul de sprijin și mandatul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (numită în continuare „Agenția”), mai ales în ceea ce privește cooperarea cu țările terțe, cu scopul de a asigura protecția eficace a frontierelor externe ale UE; și pentru a stimula semnificativ returnarea eficace a migranților ilegali. Totodată, Comitetul arată că un mandat extins antrenează necesitatea consolidării mecanismelor de protecție pentru a garanta că toate acțiunile sale respectă în totalitate drepturile fundamentale și obligațiile internaționale ale UE și ale statelor membre, în special principiul nereturnării, și pentru a evita implicarea agenției în orice operațiune în care nu ar putea fi asigurată conformitatea cu drepturile fundamentale;

recunoaște că controlul eficient la frontierele externe ale UE este o parte integrală importantă a unei politici cuprinzătoare a UE privind migrația și, în acest context, poate fi necesară propunerea de consolidare a Poliției de Frontieră și a Gărzii de Coastă la nivel european; cu toate acestea, subliniază că, astfel cum s-a menționat în avizul recent al CoR privind fondul pentru azil și migrație, creșterii resurselor financiare și operative pentru protecția frontierelor trebuie să îi corespundă eforturi adecvate pentru a consolida alte aspecte ale politicii UE privind migrația, cu scopul de a garanta o abordare echilibrată;

subliniază că libera circulație a cetățenilor UE este una dintre principalele realizări ale UE, iar într-o regiune fără frontiere interne migrația fără forme legale la frontierele externe are implicații juridice, economice și de securitate grave în ceea ce privește funcționarea sistemului Schengen;

evidențiază că reintroducerea temporară a controalelor la frontieră la frontierele interne periclitează semnificativ capacitatea regiunilor învecinate de a coopera reciproc și, în plus, are un impact sever asupra economiilor regionale și că, prin urmare, sunt esențiale controale eficiente la frontierele externe;

subliniază că protecția eficace a frontierelor externe contribuie la combaterea traficului de ființe umane și la distrugerea definitivă a modelelor de afaceri ale contrabandiștilor, prevenind astfel consecințele tragice ale pierderilor de vieți; mai mult, controlul eficace al frontierelor externe poate contribui la prevenirea anumitor amenințări la adresa securității interne, a ordinii publice și a sănătății publice la nivelul autorităților locale și regionale, în special în regiunile situate de-a lungul frontierelor externe ale UE;

consideră că o condiție prealabilă pentru o politică funcțională în materie de migrație este o abordare cuprinzătoare a migrației, care include controlul îmbunătățit al frontierelor externe ale UE, precum și un sistem european comun funcțional privind azilul, o abordare comună pentru a se ocupa de persoanele care au nevoie de protecție internațională, un sistem coerent de căi legale pentru migrație și o politică mult mai coerentă în ceea ce privește abordarea dimensiunii externe a migrației și a cauzelor acesteia;

subliniază că o politică eficace în materie de returnare este un element-cheie al unei abordări cuprinzătoare asupra migrației și că, prin urmare, agenția trebuie să sprijine statele membre în domeniul returnărilor, în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul Uniunii, asigurând respectarea principiului nereturnării;

salută extinderea mandatului agenției pentru a asigura un sprijin cuprinzător pentru statele membre și țările terțe în domeniul operațiunilor de returnare eficiente și în condiții umane. De asemenea, în cazuri specifice, acesta poate include posibilitatea de a furniza sprijin operativ țărilor terțe la cerere și fără limitări geografice cu scopul de a preveni agravarea situațiilor de criză; cu toate acestea, în astfel de cazuri se impun garanții clare și măsuri de salvgardare privind respectarea drepturilor fundamentale și a dreptului internațional, precum și mecanismele adecvate pentru a asigura asumarea răspunderii de către agenție pentru acțiunile sale în afara jurisdicției statelor membre;

subliniază că protecția frontierelor externe este o competență comună a UE și a statelor membre; propunerea ar trebui să garanteze că CE supraveghează coordonarea și controlul la frontierele externe ale Uniunii;

10.

recunoaște ca necesar faptul că statelor membre le revine obligația de a contribui la operațiunile comune ale agenției, dar își exprimă preocuparea cu privire la propunerea de a crea un corp permanent de până la 10 000 de membri ai personalului operativ, întrucât trimiterea polițiștilor de frontieră naționali și a personalului național la agenție poate duce la un exod de creiere; subliniază că crearea unor astfel de structuri noi nu trebuie să conducă la împovărarea suplimentară a autorităților locale și regionale, în special în regiunile de frontieră, sau să pericliteze îndeplinirea sarcinilor derulate la frontierele externe de către structurile naționale, regionale sau locale existente și, prin urmare, propune o stabilire mai realistă și mai treptată a corpului permanent prevăzut în anexa I;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unei evaluări adecvate a mai multor aspecte în ceea ce privește impactul propunerii, inclusiv impactul teritorial potențial, și consideră că trebuie explorate modalitățile în care ar putea fi asigurat rolul de susținere al agenției într-o manieră cât mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. O astfel de evaluare a impactului ar trebui să ia în considerare implicațiile financiare atât în situații normale, cât și pe timp de criză, precum și aspectele juridice complexe care ar putea apărea în special cu privire la operațiunile efectuate în afara teritoriului UE;

12.

subliniază că gestionarea frontierelor se desfășoară într-un cadru cu actori multipli și evidențiază rolul pe care îl poate juca nivelul local și regional în acest cadru, după cum reiese din articolul 22. În acest context, constată că autoritățile locale și regionale vizate (precum cele care gestionează regiunile de frontieră și de coastă) ar trebui să fie implicate în mod corespunzător în schimbul de informații, în special în ceea ce privește centrele naționale de coordonare (articolul 21 și în pregătirea de strategii naționale pentru gestionarea integrată a frontierelor (articolul 8;

13.

subliniază că migrația neregulamentară pune presiune semnificativă asupra autorităților locale și regionale și creează provocări în ceea ce privește direcționarea serviciilor publice limitate către cei față de care avem o obligație internațională de a le oferi refugiu și azil. Prin urmare, subliniază că sunt esențiale returnările rapide ale solicitanților de azil respinși și asigurarea respectării canalelor legale de migrație;

14.

consideră că protecția frontierelor externe ale UE este de interes comun și că obiectivele legislației propuse nu pot fi atinse în măsură suficientă doar de statele membre și de autoritățile regionale și că, prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității și al proporționalității.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/81

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Siguranța rutieră și mobilitatea automatizată”

(2019/C 168/10)

Raportor:

József RIBÁNYI (HU-PPE), vicepreședinte al Consiliului Județean Tolna

Documente de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către mobilitatea automatizată: o strategie UE pentru mobilitatea viitorului

COM(2018) 283 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Europa în mișcare. Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată

COM(2018) 293 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere

COM(2018) 274 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere [COM(2018) 274 final]

Amendamentul 1

Considerentul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O mare parte din accidentele rutiere au loc pe o porțiune mică a drumurilor pe care volumul traficului și vitezele sunt ridicate și pe care există un spectru larg al traficului cu viteze de circulație diferite. Din aceste motive, extinderea domeniului de aplicare a Directivei 2008/96/CE la autostrăzi și alte drumuri principale dincolo de rețeaua TEN–T ar trebui să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere pe teritoriul Uniunii și la garantarea aceluiași înalt nivel de siguranță pentru toți utilizatorii drumurilor . Este esențială implicarea actorilor locali și regionali în procesul de extindere a domeniului de aplicare a directivei, în special în ce privește stabilirea drumurilor vizate de reglementare. Astfel, se poate afirma, în mod întemeiat, că propunerea Comisiei este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Expunere de motive

Extinderea domeniului de aplicare al directivei este limitată la autostrăzi și alte drumuri principale, conform cerințelor impuse de clasificările naționale.

Întrucât actorii locali și regionali își cunosc teritoriul, participarea lor garantează că extinderea domeniului de aplicare a directivei la anumite tronsoane rutiere este cu adevărat justificată. În cazul în care acest lucru se realizează pe baza guvernanței pe mai multe niveluri și este în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, propunerea de extindere a domeniului de aplicare facilitează armonizarea cerințelor de siguranță pentru toți cetățenii Uniunii.

Amendamentul 2

Nou considerent după considerentul (5):

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	Pentru ca o astfel de extindere a domeniului de aplicare să aibă efectele preconizate, este logic ca „alte drumuri principale”să includă cel puțin drumurile care fac legătura dintre orașe sau regiuni importante și care, în clasificarea națională, sunt încadrate după „autostrăzi”, în categoria imediat următoare.

Expunere de motive

Directiva ar trebui să se concentreze mai ales asupra drumurilor cu importanță pentru UE, respectiv asupra drumurilor care leagă marile orașe sau regiuni.

Amendamentul 3

Considerentul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În plus, aplicarea obligatorie a procedurilor din Directiva 2008/96/CE pentru orice proiect de infrastructură rutieră din afara zonelor urbane care este finalizat cu finanțare din partea UE ar trebui să garanteze că fondurile UE nu sunt utilizate pentru a construi drumuri nesigure. Tot astfel, ar trebui să se acorde atenție situației drumurilor nesigure existente. În acest domeniu, programele de dezvoltare a transportului regional dispun în prezent de o finanțare de patru ori mai mare decât Mecanismul pentru interconectarea Europei; în ambele cazuri, sunt disponibile pachete financiare pentru planificarea și construirea de noi tronsoane de drum. Prin urmare, ar trebui să se aloce o finanțare adecvată pentru modernizarea drumurilor existente. În acest context, trebuie luate în considerare măsuri menite să capaciteze regiunile și orașele mai mici, astfel încât să fie în măsură să realizeze investițiile necesare pentru RISM.

Expunere de motive

Transportul rutier sigur ar trebui să fie accesibil în toate localitățile și regiunile europene; în acest scop, trebuie alocate resurse financiare specifice pentru planificarea, construirea și exploatarea drumurilor, în special în regiunile care nu dispun de resursele financiare și de mijloacele necesare pentru îndeplinirea unor astfel de obiective. Având în vedere faptul că noile tronsoane rutiere fac obiectul unor standarde mai înalte de autorizare în ceea ce privește siguranța rutieră, drumurile existente necesită o revizuire sistematică pentru a îndeplini criteriile RISM în vigoare.

Amendamentul 4

Considerentul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Evaluarea bazată pe riscuri la nivelul întregii rețele rutiere s-a dovedit a fi un instrument eficient și eficace pentru a identifica tronsoanele din rețea care ar trebui să fie vizate de inspecții de siguranță rutieră mai detaliate și pentru a acorda prioritate investițiilor în conformitate cu potențialul acestora de îmbunătățire a siguranței la nivelul întregii rețele. Din aceste motive, întreaga rețea rutieră vizată de această directivă ar trebui să fie evaluată sistematic în vederea îmbunătățirii siguranței rutiere pe întreg teritoriul Uniunii. Întrucât transportul rutier sigur ar trebui să fie accesibil în toate localitățile și regiunile europene, metodologia de evaluare bazată pe riscuri la nivelul întregii rețele rutiere ar trebui să țină seama, în mod corespunzător, de guvernanța pe mai multe niveluri. Coordonarea RISM ar trebui să revină unităților teritoriale de nivel mai înalt, iar funcțiile încredințate statului și municipalităților ar trebui sincronizate.

Expunere de motive

Având în vedere faptul că siguranța rutieră face parte din viitoarea viziune privind localitățile și regiunile, unitățile teritoriale relevante ar trebui să contribuie la aceasta în funcție de nivelul lor de competență. În acest context, devine esențială sincronizarea funcțiilor exercitate de municipalități și de stat.

Amendamentul 5

Considerentul (10)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Performanța în materie de siguranță rutieră a drumurilor actuale ar trebui îmbunătățită prin orientarea investițiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de accidente și unde există potențialul cel mai ridicat de reducere a numărului de accidente. În acest context, ar trebui dezvoltată, în paralel, infrastructura fizică și digitală a drumurilor publice, vizată de directivă. În acest sens, vehiculele automatizate dotate cu sisteme de control automat al vitezei de croazieră și sisteme de asistență în materie de transport ar trebui să permită exploatarea în siguranță și eficientă a traficului rutier. Trebuie avut în vedere ca și regiunile defavorizate din punct de vedere demografic și cele ultraperiferice să aibă posibilitatea de a asigura disponibilitatea universală a infrastructurii digitale.

Expunere de motive

Dat fiind că siguranța rutieră este o problemă complexă, trebuie luate în considerare și aspectele legate de economia de scară. În acest sens, orientarea investițiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cel mai mare număr de accidente și decese ar trebui să implice atât dezvoltarea complexă a infrastructurii fizice și digitale, cât și facilitarea utilizării la scară largă a vehiculelor automatizate echipate cu tehnologii de control al vitezei de croazieră și de transport.

Amendamentul 6

Considerentul (12)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În 2016, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor au fost implicați în 46 % din accidentele rutiere mortale din Uniune. Din acest motiv, garantarea faptului că interesele acestor utilizatori sunt luate în considerare în toate procedurile RISM ar trebui să conducă la îmbunătățirea siguranței lor rutiere. Obiectivul evitării situațiilor de urgență din trafic în care sunt implicați pietoni, bicicliști, motocicliști sau al gestionării acestor situații ar trebui să fie abordat prin instrumente educaționale și de formare, precum și prin dezvoltarea unor cerințe legate de calitatea infrastructurii, astfel încât aceasta să sprijine mobilitatea și siguranța pietonilor și a bicicliștilor, mai exact prin realizarea, în paralel, a unor marcaje rutiere și panouri de semnalizare rutieră, precum și a unui număr suficient de treceri pentru pietoni, în special în apropierea stațiilor de transport public și a clădirilor publice, dar și prin construirea unor zone și pavaje supraînălțate, separate, pentru bicicliști, de-a lungul tuturor porțiunilor de drum .

Amendamentul 7

Considerentul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Proiectarea și întreținerea marcajelor și panourilor rutiere constituie un element important în asigurarea siguranței infrastructurii rutiere, în special având în vedere dezvoltarea vehiculelor echipate cu sisteme de asistență a conducătorului auto sau cu echipamente cu niveluri ridicate de automatizare. În mod special, este necesar să se asigure că marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră pot fi recunoscute cu ușurință și în mod fiabil de astfel de vehicule. Tot astfel, drumurile inteligente pe care sunt aplicate marcaje rutiere și panouri de semnalizare rutieră inteligente reprezintă baza pentru siguranța rutieră în regiunile și orașele europene. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție condițiilor climatice din aceste regiuni și orașe, deoarece, de exemplu, instalarea de senzori și semnalizatoare în pavaj depinde de clima locală. În plus, trebuie avut în vedere ca acești senzori să repereze inclusiv utilizatorii vulnerabili ai drumurilor și utilizatorii neconectați.

Expunere de motive

Transportul rutier sigur ar trebui să implice instalarea de marcaje rutiere, de panouri de semnalizare rutieră și de semnalizatoare rutiere care să poată fi recunoscute în toate condițiile climatice.

Amendamentul 8

Se introduce un considerent nou după considerentul (18)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul evaluării la nivelul întregii rețele rutiere și al inspecțiilor în materie de siguranță rutieră ar trebui să se stabilească termene realiste de implementare, luând în considerare capacitățile administrative și financiare ale actorilor naționali, regionali și locali implicați în planificarea și realizarea RISM, în special în regiunile europene din zonele rurale, montane, îndepărtate și mai puțin dezvoltate.

Amendamentul 9

Articolul 1 alineatul (1) punctul 2

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Prezenta directivă se aplică drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale, indiferent dacă acestea se află în faza de proiectare, de construcție sau de exploatare.	Prezenta directivă se aplică drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și altor drumuri principale, indiferent dacă acestea se află în faza de proiectare, de construcție sau de exploatare.

Expunere de motive

Extinderea domeniului de aplicare al directivei se limitează la autostrăzi și alte drumuri principale, în conformitate cu clasificarea națională.

Amendamentul 10

Articolul 1 alineatul (1), se adaugă un nou alineat după alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru stabilește care sunt drumurile principale de pe teritoriul său, ținând seama de clasificarea în vigoare a drumurilor și după consultarea corespunzătoare a autorităților locale și regionale competente. Fiecare stat membru notifică Comisia cu privire la drumurile principale de pe teritoriul său în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Statele membre notifică orice modificare ulterioară în această privință.

Expunere de motive

În conformitate cu principiul subsidiarității, decizia privind clasificarea rețelei rutiere este de competența fiecărui stat membru.

Amendamentul 11

Articolul 1, se adaugă un alineat nou după alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2a) la articolul 4 se adaugă următorul alineat (6):

Comisia redactează orientări cu caracteristici tehnice precise pentru realizarea și întreținerea drumurilor „indulgente”(concepute în mod inteligent, pentru a avea certitudinea faptului că erorile de conducere nu au imediat consecințe grave), pe baza experienței tuturor autorităților naționale, regionale și locale de transport, și le promovează în rândul autorităților de control și planificare în domeniul transporturilor. Comisia furnizează asistență tehnică și financiară pentru a sprijini autoritatea competentă în activitatea de punere în aplicare a liniilor directoare.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

„Pe calea mobilității automatizate”– tehnologie, infrastructură și coeziune

recunoaște că mobilitatea conectată și automatizată este o problemă legată de infrastructura rutieră, dar și de vehicule; subliniază că, în zonele rurale, ar trebui să se acorde prioritate dezvoltării vehiculelor inteligente, în timp ce în zonele urbane ar trebui să se acorde mai multă importanță dezvoltării de drumuri mai inteligente;

atrage atenția asupra armonizării temporale și spațiale a transportului, care necesită extinderea utilizării mobilității automatizate. Se subliniază importanța stabilirii în traficul mixt (vehiculele conduse de oameni, cele cu conducere asistată și cele conduse automatizat) a unor zone de trafic desemnate, pentru evitarea congestiilor majore de circulație;

subliniază contribuția potențială a mobilității automatizate la obiectivele de coeziune ale UE, menționând în special că astfel de servicii ar putea reduce decalajele interregionale și ar face deplasarea pe distanțe lungi mai convenabilă, contribuind astfel la atenuarea saturării zonelor urbane majore;

atrage atenția asupra faptului că, datorită capacității vehiculelor automatizate de a oferi servicii de legătură, se poate ajunge la nodurile intermodale de transport, care fac parte din transportul integrat. CoR subliniază avantajele extinderii soluțiilor care includ vehicule autonome în zonele rurale, cu scopul de a oferi o legătură de transport flexibilă pentru autocare sau trenuri;

în acest sens, constată, de asemenea, că transportul public este în mare parte o competență a ALR și invită Comisia să prezinte un cadru și orientări adecvate pentru regiunile și comunitățile care doresc să își integreze la un nivel administrativ superior (regional, național sau european) atât sistemele de emitere a biletelor și orarele, cât și sistemele de alimentare pentru vehiculele private, în conformitate cu practicile puse în aplicare de operatorii de pe piață;

constată că, la orele de vârf sau în perioadele de trafic liniștit, mobilitatea automatizată poate oferi prețuri flexibile și posibilitatea efectuării unor pre-comenzi, permițând o utilizare mai echilibrată a capacităților. În plus, prin intermediul unui sistem integrat de emitere a biletelor, garanțiile pentru întârzieri/anulări ale serviciilor de transport automatizate conectate previn sosirea cu întârziere sau neprezentarea. Consideră că este extrem de important ca această flexibilitate sporită să fie utilizată pentru îmbunătățirea serviciilor din transportul public, obținându-se astfel nu doar reducerea emisiilor și a zgomotului din traficul rutier, ci și îmbunătățirea accesibilității pentru toți și egalitate în sistemul de transport;

consideră că, în transportul de mărfuri automatizat, circulația în convoi a camioanelor se poate folosi în tuneluri, însă pentru transportul urban nu este adecvată din cauza interacțiunii complexe a utilizatorilor drumurilor. Regiunile trebuie să aibă posibilitatea de a influența deciziile cu privire la teste mai ample în domeniul vehiculelor automatizate, pentru care ar putea fi necesar un regim special;

subliniază potențialul semnificativ al surselor de energie regenerabile descentralizate pentru alimentarea vehiculelor automatizate și recomandă ca energia necesară pentru funcționarea infrastructurii rutiere inteligente să fie furnizată prin intermediul rețelelor inteligente locale;

atrage atenția asupra provocărilor pe care le ridică interoperabilitatea diferitelor tipuri de vehicule autonome și subliniază că va fi necesară armonizarea diferitelor niveluri de autonomie, aplicate în prezent pe diferite continente, pentru utilizarea în siguranță a tehnologiilor asistate sau automatizate relevante în interiorul continentului european. CoR subliniază, de asemenea, aspectele etice apărute în cazul autoturismelor fără șofer (nivelul 5) din Europa, în timp ce, în cazul condusului semiautomatizat sau asistat (nivelurile 1-4), ar trebui abordate costurile suplimentare și complexitatea condusului; ar trebui să se acorde o atenție specială consecințelor pe care le poate avea asupra siguranței rutiere faptul că o mare parte din parcul de vehicule este alcătuită din vehicule semiautomatizate sau vehicule cu sisteme de asistență a conducătorului auto;

10.

propune ca formarea pentru permisul de conducere să acopere tehnologia sistemelor de asistență. În acest sens, industria automobilelor, împreună cu municipalitățile, ar putea oferi cursuri de formare și zone de instruire pentru conducătorii auto particulari și profesioniști; reamintește contribuția importantă a construirii și modernizării infrastructurii la coeziunea teritorială și la convergența economică și constată totodată că investițiile în infrastructura din UE rămân în continuare la un nivel inferior celor din perioada anterioară crizei. Subliniază, în acest context, importanța asigurării disponibilității unor resurse financiare adecvate pentru modernizarea infrastructurii și pentru măsurile de siguranță rutieră în anii următori, inclusiv pentru sprijinirea regiunilor mai mici și a celor mai slab dezvoltate și pentru consolidarea capacităților. În contextul propunerii privind CFM pentru perioada 2021-2027, nevoia de a valorifica pe deplin oportunitățile în cadrul tuturor instrumentelor de finanțare disponibile și de a optimiza sinergiile va fi deosebit de importantă (MIE post-2020, Orizont Europa, propunerea privind programul Europa digitală etc.);

Asigurarea unei piețe unice europene pentru mobilitate automatizată – rolul autorităților locale și regionale (ALR)

11.

salută prezentarea la timp a Agendei UE privind mobilitatea conectată și automatizată și finalizarea progresivă a cadrelor juridice și politice necesare pentru a sprijini implementarea în condiții de siguranță a acestei agende;

12.

subliniază importanța unei cooperări strânse între legiuitorii din domeniul vehiculelor autonome și părțile interesate din domeniul organizării/exploatării transportului și al dezvoltării vehiculelor; CoR solicită o abordare a guvernanței pe mai multe niveluri în acest context, reamintind că mobilitatea și transportul sunt de competența ALR, care sunt responsabile de elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de mobilitate și de asigurarea transportului public pe teritoriul lor;

13.

constată disponibilitatea sporită a soluțiilor de conducere semiautomate pe termen scurt și subliniază necesitatea instituirii unui cadru juridic și de reglementare solid pentru astfel de tehnologii, cât mai curând cu putință;

14.

confirmă că va oferi sprijin pentru îmbunătățirea cooperării transfrontaliere privind testarea mobilității conectate și automatizate și recomandă ca viitoarele forumuri de cooperare să asigure participarea adecvată a ALR;

Impactul asupra societății și economiei

15.

subliniază că mobilitatea automatizată face ca transportul public să fie mai competitiv, prin intermediul unor servicii de mobilitate fără orar, bazate pe cerere, personalizate, partajate, de înaltă calitate, eficiente din punctul de vedere al energiei, în interiorul și în afara localităților. Pentru a face progrese în această direcție este necesar ca dezvoltarea tehnologică și cadrul juridic să meargă mână în mână;

16.

constată că, în regiunile europene subdezvoltate, periferice sau ultraperiferice, diversele forme de utilizare în comun a automobilelor și serviciile de folosire în comun a autovehiculelor cu soluții digitale le permit localnicilor să ajungă la centrele mai îndepărtate, cu un impact mai scăzut asupra mediului, evitând, în același timp, depopularea unor astfel de zone; subliniază, în special, potențialul mobilității automatizate de a oferi acces și de a reduce costul mobilității în comunitățile dispersate și defavorizate din punct de vedere demografic; constată, cu toate acestea, că nevoile utilizatorilor în vârstă ar trebui luate în considerare la proiectarea, dezvoltarea și testarea unor sisteme ușor de utilizat;

17.

reiterează importanța evaluării impactului social și de mediu al mobilității automatizate prin intermediul proiectelor-pilot. Propune ca, pentru asigurarea acceptării de către public a conducerii automatizate, astfel de teste privind transportul rutier de pasageri și de mărfuri să fie efectuate progresiv și în condiții controlate. Atrage totodată atenția asupra necesității de a se acorda un sprijin special regiunilor în care se estimează cel mai mare impact socioeconomic al tranziției către mobilitatea automatizată;

18.

atrage atenția asupra faptului că educația și sensibilizarea joacă un rol crucial în promovarea și acceptarea mobilității automatizate. În special, principiile de bază și funcționarea inteligenței artificiale, care joacă un rol esențial în sistemele de mobilitate automatizată, ar trebui să fie predate nu doar conducătorilor auto, ci tuturor utilizatorilor drumurilor;

19.

subliniază faptul că funcțiile de legătură și de „buclă locală”ale transportului rutier automatizat de mărfuri în interiorul localităților și între ele conduc la modificări profunde ale conceptelor legate de lanțul de aprovizionare;

20.

subliniază că, într-o Uniune Europeană multietnică, ar trebui aplicate la scară largă soluții de transport automatizat ușor de înțeles, inclusiv un sistem universal de semnalizare rutieră;

21.

recomandă ca practicile în domeniul planificării urbane și interurbane și al amenajării teritoriului la nivel regional din localitățile și orașele europene să includă desemnarea zonelor destinate transportului și mobilității automatizate, precum și reevaluarea practicilor de planificare, pe baza mobilității neasistate sau neautomatizate. Propune realizarea unui studiu prealabil al consecințelor mobilității automatizate în ceea ce privește planificarea urbană și regională în zonele metropolitane – de exemplu, utilizarea eficientă a mobilității automatizate va avea ca rezultat creșterea numărului de spații de parcare disponibile, solicitând, de asemenea, regândirea metodologiilor de planificare urbană, inclusiv îmbunătățirea accesului pietonilor și bicicliștilor, în special la stațiile de transport public, asigurarea unor spații sigure și atrăgătoare și a unor locuri de parcare organizate, accesibile tuturor (pietonilor, bicicliștilor), dar și includerea, în instrumentele de planificare regională, a unor eventuale sisteme de utilizare în comun a bicicletelor (bike sharing) la nodurile de transport. Subliniază faptul că utilizarea automatizării pentru îmbunătățirea rețelelor de transport public și pentru creșterea eficienței sociale și economice și a utilizării lor reprezintă o necesitate;

22.

totuși, menționează că problemele de mobilitate urbană nu pot fi rezolvate doar printr-o abordare sectorială și că ar trebui să se țină seama de legătura existentă între dimensiunea urbană a politicii privind transporturile și conceptul mai larg de amenajare a teritoriului, nu numai pentru a îmbunătăți transporturile și infrastructurile urbane, ci și pentru a combate extinderea urbană și a regândi relația dintre orașe și zonele imediat înconjurătoare;

23.

este de acord cu faptul că se recomandă aplicarea celor mai înalte standarde de calitate posibile pentru mobilitatea automatizată. Adaugă că, deși siguranța este întotdeauna o prioritate, aceasta are legătură, în mare măsură, cu aspectele de eficiență;

24.

salută implicarea într-o măsură mai mare a entităților regionale și locale în definirea măsurilor și politicilor din domeniul siguranței rutiere; este de părere că această implicare sporită trebuie însoțită de clarificări privind modul în care se vor materializa și concretiza strategiile, programele și măsurile, mai ales în ce privește sursele de finanțare care vor permite regiunilor să le implementeze;

25.

constată că, în regiunile urbane, conducerea automatizată a autovehiculelor poate spori semnificativ traficul rutier și poate diminua utilizarea transportului public. Pentru a asigura competitivitatea transportului public, este important ca, printre altele, conceptul de „mobilitate ca serviciu”să țină pasul cu evoluțiile tehnologice în domeniul conducerii automatizate. Conducerea automatizată trebuie înțeleasă ca parte a unui concept de mobilitate mai larg, bazat pe o viziune clară asupra modului în care mobilitatea, ca serviciu, poate răspunde provocărilor legate de durabilitate, în context local, regional și național;

26.

în plus, constată că, până în prezent, Comisia a acordat multă atenție circulației rutiere cu automobilul, dar sunt în curs de elaborare și sisteme automatizate, pentru diverse forme de transport public și privat;

27.

propune să fie promovate, prin măsuri specifice, conexiunea și interoperabilitatea diverselor moduri de transport, între ele și cu transportul public;

Mediul digital în evoluție – oportunități și provocări

28.

remarcă faptul că încă nu există tehnologie 5G pretutindeni, iar conectarea eficientă a vehiculelor de transport rutier se bazează pe soluțiile 3G și 4G. Propune să fie sprijinite tehnologiile de conectare existente între vehicule, care sunt larg răspândite;

29.

constată că anumite bariere financiare sau de punere în aplicare în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere fizice se pot remedia prin digitalizare. Recomandă utilizarea sa, întrucât modernizarea infrastructurii digitale este mai puțin costisitoare, furnizează imagini digitalizate mai bune și mai actualizate și are potențialul de a pune în legătură evoluțiile din sectorul public cu cele din sectorul privat;

30.

recomandă conectarea sistemelor rutiere inteligente și a vehiculelor printr-o soluție mai simplă și universală (Waze, datele de trafic Google etc.);

31.

așteaptă cu nerăbdare comunicațiile dintre telefoanele inteligente și dispozitivele inteligente precum și exploatarea lor, căci pot extinde mobilitatea automatizată asistată și pot ajuta la optimizarea metodelor de exploatare a traficului, luând notă totodată de faptul că datele colectate în această rețea vor permite autorităților din mediul urban să înțeleagă mai bine cerințele privind logistica urbană, vor contribui la îmbunătățirea eficienței deplasărilor și vor identifica trasee mai adecvate pentru vehicule, care să conducă la scăderea emisiilor;

32.

reamintește faptul că, la actualizarea hărților și a bazelor de date utilizate pentru mobilitatea automatizată, ar trebui acordată prioritate utilizării soluțiilor de origine europeană și încurajează o abordare la nivelul întregii Europe în acest domeniu;

33.

subliniază că, din cauza unor factori externi, cum ar fi zăpada, ceața sau ploaia, nu este întotdeauna posibil să se garanteze că marcajele și indicatoarele rutiere pot fi recunoscute cu ușurință și în mod fiabil, atât de către conducătorii auto, cât și de către vehiculele dotate cu sisteme de asistență a conducătorului auto sau cu echipamente cu niveluri mai ridicate de automatizare. Astfel, de exemplu, în caz de ninsori abundente, chiar și atunci când se recurge la „deszăpezirea la negru”, adică la îndepărtarea aproape completă a gheții și/sau a zăpezii, nu se poate garanta că benzile de circulație vor fi în permanență libere de zăpadă nici dacă se utilizează toate resursele. În cazul „deszăpezirii la alb”, prin împingerea zăpezii recent căzute pe părțile laterale ale drumului și tasarea stratului remanent de zăpadă într-un strat solid, aceasta nu poate, prin însăși natura operațiunii, să garanteze vizibilitatea marcajelor pe teren, în orice moment. Prin urmare, este necesar să se garanteze că, în astfel de circumstanțe, serviciile de întreținere a drumurilor nu sunt trase la răspundere pentru accidentele care pot apărea din cauza unei erori de interpretare a sistemului de asistență a conducătorului auto sau a vehiculului cu echipamente cu niveluri mai ridicate de automatizare, deoarece acest lucru ar însemna că riscul de eșec al sistemelor de asistență a conducătorului auto să fie transferat de la industria autovehiculelor către entitățile responsabile pentru serviciile de întreținere a drumurilor;

34.

evidențiază necesitatea utilizării comunicațiilor dintre autovehicule și a dezvoltării și armonizării marcajelor rutiere și panourilor de semnalizare rutieră, inclusiv a panourilor informative cu numele spațiilor publice; pentru conducerea automatizată este necesar ca regulile de circulație la nivel local și informațiile cartografice să fie clare și neechivoce;

35.

observă că numeroși utilizatori ai drumurilor, și anume utilizatorii vulnerabili, cum sunt bicicliștii și pietonii, ar putea să rămână deconectați de la rețea și că orice cadru juridic, digital și fizic pentru vehicule inteligente va trebui să ia în considerare traficul mixt;

36.

subliniază că autoritățile publice și gestionarii parcului de vehicule ar trebui să fie pregătiți să gestioneze smogul electric generat de mobilitatea automatizată;

37.

remarcă faptul că accesul echitabil și direct la datele privind autovehiculele ar trebui să le permită șoferilor să ia decizii cu privire la utilizarea acestora și să ofere oportunități de afaceri pentru alți gestionari și furnizori de servicii, dar fără să afecteze drepturile utilizatorilor drumurilor la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. CoR subliniază necesitatea asigurării accesului adecvat la astfel de date pentru ALR, în calitatea lor de cel mai mare operator de rețele rutiere din Uniune. În acest context, este important ca sectorul public să faciliteze și să susțină proiectele-pilot, să contracareze efectele de barieră și să pună date la dispoziție;

38.

prin urmare, solicită măsuri menite să asigure protecția adecvată a datelor cu caracter personal ale utilizatorilor, deoarece aceasta reprezintă un factor determinant pentru introducerea cu succes a vehiculelor cooperative, conectate și automatizate;

39.

solicită să se ia măsuri mai extinse, pentru valorificarea întregului potențial al mobilității automatizate și al comunicării de la vehicul la vehicul și pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen mai lung: un transport multimodal pe deplin automatizat și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, mobilitatea ca serviciu public și transportul „de la ușă la ușă”, în special pentru a promova incluziunea socială.

Bruxelles, 6 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

16.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/91

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Raționalizarea implementării TEN-T”

(2019/C 168/11)

Raportor:

Michiel SCHEFFER (NL-ALDE), membru al Consiliului executiv al provinciei Gelderland

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport

COM (2018) 277 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2018) 277 final

Amendamentul 1

Considerentul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile de ultimă generație pentru dezvoltarea pieței interne. Rețelele transeuropene de transport (TEN-T) au o structură pe două niveluri: rețeaua globală asigură conectivitatea tuturor regiunilor din Uniune, în timp ce rețeaua centrală este formată din acele elemente ale rețelei care au cea mai mare importanță strategică pentru Uniune . Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 definește obiective obligatorii referitoare la finalizarea implementării, rețeaua centrală urmând să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală, până în 2050.

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile de ultimă generație pentru dezvoltarea pieței interne și pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii . Rețelele transeuropene de transport (TEN-T) au o structură pe două niveluri: rețeaua globală asigură conectivitatea tuturor regiunilor din Uniune și capilaritatea necesară alimentării rețelei centrale , în timp ce rețeaua centrală este formată din acele elemente ale rețelei care sunt, la rândul lor, de cea mai mare importanță strategică pentru UE și ar trebui, prin urmare, să îndeplinească funcția de acceleratoare transfrontaliere și multimodale pentru un spațiu european unic al transporturilor și mobilității . Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 definește obiective obligatorii referitoare la finalizarea implementării, rețeaua centrală urmând să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală, până în 2050. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 se axează pe conexiunile transfrontaliere care vor îmbunătăți interoperabilitatea dintre diferitele moduri de transport și vor contribui la integrarea multimodală a transporturilor din Uniune.

Expunere de motive

TEN-T servește mai multor scopuri, printre care se numără și coeziunea socială, economică și teritorială. Cooperarea transfrontalieră trebuie să fie cât mai simplă și ușor de realizat pentru a îmbunătăți mobilitatea transfrontalieră cu emisii de dioxid de carbon scăzute, în conformitate cu punctul 18 al recomandărilor politice.

Amendamentul 2

Considerentul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În pofida necesității și a termenelor-limită obligatorii, experiența a arătat că multe investiții care vizează finalizarea TEN-T se confruntă cu proceduri de acordare de autorizații, proceduri de achiziții transfrontaliere și alte proceduri complexe. În plus, participarea publicului încă din etapa incipientă și consolidarea consensului sunt, adesea, neglijate, ceea ce duce la lipsa sprijinului din partea cetățenilor, din cauza lipsei de transparență. Această situație pune în pericol implementarea la timp a proiectelor și, în multe cazuri, conduce la întârzieri semnificative și la costuri mai mari. Pentru a aborda aceste aspecte și a face posibilă finalizarea sincronizată a TEN-T, este necesară o acțiune armonizată, simplificată și în timp util la nivelul Uniunii.

Expunere de motive

Procedurile de acordare de autorizații nu sunt singurul motiv pentru care proiectele sunt întârziate. Lipsa participării publicului încă din etapa incipientă și a consolidării consensului au, de asemenea, drept rezultat întârzierea acestora.

Amendamentul 3

Considerentul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cadrele juridice ale multor state membre, se acordă un tratament prioritar anumitor categorii de proiecte, pe baza importanței lor strategice pentru economie . Tratamentul prioritar se caracterizează prin termene mai scurte, proceduri simultane sau perioade limitate de timp pentru recurs, asigurându-se în același timp atingerea obiectivelor altor politici orizontale. Atunci când un astfel de cadru există într-un context juridic național, acesta ar trebui să se aplice automat proiectelor Uniunii recunoscute ca proiecte de interes comun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013.

În cadrele juridice ale multor state membre, se acordă un tratament prioritar anumitor categorii de proiecte, pe baza importanței lor strategice pentru coeziunea teritorială, economică și socială a Uniunii și pentru măsurile de combatere a schimbărilor climatice . Tratamentul prioritar se caracterizează prin termene mai scurte, proceduri simultane sau perioade limitate de timp pentru recurs, asigurându-se în același timp atingerea obiectivelor altor politici orizontale. Atunci când un astfel de cadru există într-un context juridic național, acesta ar trebui să se aplice automat proiectelor Uniunii recunoscute ca proiecte de interes comun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013. În cazul în care nu există un astfel de cadru, autoritățile competente ar trebui să acorde prioritate armonizării procedurilor administrative pentru eliberarea autorizațiilor și pentru punerea în aplicare a proiectelor sau, dacă este cazul, să ia măsurile necesare pentru a facilita crearea unei entități de gestionare în comun .

Expunere de motive

Combaterea schimbărilor climatice ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii Uniunii în domeniul transporturilor.

Amendamentul 4

Considerentul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a îmbunătăți eficacitatea evaluărilor de mediu și pentru a raționaliza procesul decizional, în cazul în care obligația de a efectua evaluări legate de aspectele de mediu ale proiectelor rețelei centrale rezultă simultan din Directiva 2011/92/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE, și din alte acte legislative ale Uniunii, cum ar fi Directiva 92/43/CEE, Directiva 2009/147/CE, Directiva 2000/60/CE, Directiva 2008/98/CE, Directiva 2010/75/UE, Directiva 2012/18/UE și Directiva 2011/42/CE, statele membre ar trebui să se asigure că este prevăzută o procedură comună care să respecte cerințele acestor directive.

Expunere de motive

Anumite state membre dispun deja de proceduri integrate, iar introducerea unor noi proceduri ar reprezenta o sarcină administrativă suplimentară.

Amendamentul 5

Considerentul (8)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Având în vedere necesitatea urgentă de a finaliza rețeaua centrală TEN-T, simplificarea procedurilor de acordare de autorizații ar trebui să fie însoțită de un termen-limită în care autoritățile competente responsabile ar trebui să ia o decizie globală privind construcția proiectului. Acest termen-limită ar trebui să determine o gestionare mai eficientă a procedurilor și în niciun caz nu ar trebui să compromită standardele înalte ale Uniunii privind protecția mediului și participarea publicului.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente. Procedurile de acordare de autorizații nu sunt singurul motiv pentru care proiectele sunt întârziate. Lipsa participării publicului încă din etapa incipientă și a consolidării consensului au, de asemenea, drept rezultat întârzierea acestora.

Amendamentul 6

Considerentul (11)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Achizițiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere de interes comun ar trebui să se desfășoare în conformitate cu tratatul și cu Directiva 2014/25/UE și/sau cu Directiva 2014/24/UE. Pentru a asigura finalizarea eficientă a proiectelor transfrontaliere de interes comun privind rețeaua centrală , achizițiile publice efectuate de o entitate comună ar trebui să facă obiectul unei singure legislații naționale. Prin derogare de la legislația Uniunii în domeniul achizițiilor publice, normele naționale aplicabile ar trebui, în principiu, să fie cele ale statului membru în care entitatea comună își are sediul social. Ar trebui să fie posibilă în continuare definirea, într-un acord interguvernamental, a legislației aplicabile.

Achizițiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere de interes comun ar trebui să se desfășoare în conformitate cu tratatul și cu Directiva 2014/25/UE și/sau cu Directiva 2014/24/UE. Pentru a asigura finalizarea eficientă a proiectelor transfrontaliere de interes comun privind rețeaua TEN-T , achizițiile publice efectuate de o entitate comună de gestionare ar trebui ca, printr-un acord comun între părți , să facă obiectul unei singure legislații a UE sau, după caz, al unei legislații naționale. Prin derogare de la legislația Uniunii în domeniul achizițiilor publice, normele naționale aplicabile ar trebui, în principiu, să fie cele ale statului membru în care entitatea comună își are sediul social. Ar trebui să fie posibilă în continuare definirea, într-un acord interguvernamental, a legislației aplicabile.

Expunere de motive

S-ar facilita astfel cooperarea transfrontalieră, în conformitate cu punctul 18 din recomandările politice.

Amendamentul 7

Articolul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește cerințele aplicabile procedurilor administrative desfășurate de autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește autorizarea și implementarea tuturor proiectelor de interes comun privind rețeaua centrală a rețelei transeuropene de transport.

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește cerințele aplicabile procedurilor administrative desfășurate de autoritățile competente ale statelor membre (autorități naționale, regionale sau locale ori alți promotori de proiecte) în ceea ce privește autorizarea și implementarea tuturor componentelor de infrastructură și a tuturor cerințelor aplicabile infrastructurii proiectelor de interes comun privind rețeaua transeuropeană de transport, care au statut prioritar, astfel cum este definit la articolul 3 .

Expunere de motive

În loc să aplice procedura propusă tuturor proiectelor TEN-T, regulamentul ar trebui să specifice căror proiecte le este aplicabil, pentru a viza cele mai importante proiecte și pentru a accelera implementarea acestora. Statele membre ar trebui să decidă în cazul căror proiecte prioritare se aplică regulamentul.

Amendamentul 8

Articolul 2 litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„proiect transfrontalier de interes comun”înseamnă un proiect de interes comun conform articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, care acoperă un tronson transfrontalier, în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între state membre sau între state membre și autorități regionale sau locale sau între autorități regionale sau locale din diferite state membre sau între state membre și țări terțe, pentru planificarea și implementarea infrastructurii de transport , și care este implementat de o entitate comună.

Expunere de motive

Este important să fie scos în evidență potențialul autorităților locale și regionale (ALR) în realizarea unor proiecte transfrontaliere.

Amendamentul 9

Articolul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„Statutul prioritar”al proiectelor de interes comun

1.	Fiecare proiect de interes comun privind rețeaua centrală TEN-T face obiectul unei proceduri integrate de acordare de autorizații, gestionată de o autoritate competentă unică desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolele 5 și 6.

Atunci când statutul prioritar este prevăzut în legislația națională, se acordă proiectelor de interes comun statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate ca atare în cadrul procedurilor de acordare de autorizații, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipurilor corespunzătoare de infrastructură de transport și în conformitate cu dispozițiile acesteia.

3.	Pentru a asigura proceduri administrative eficiente privind proiectele de interes comun, promotorii de proiecte și toate autoritățile implicate se asigură că proiectele sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere legal, inclusiv în ceea ce privește resursele alocate.

„Statutul prioritar”al proiectelor de interes comun

Statele membre identifică componentele prioritare

ale TEN-T. Proiectele de interes comun care privesc secțiunea prioritară primesc „statutul prioritar”și fac obiectul unei proceduri integrate de acordare de autorizații, gestionată de o autoritate competentă unică desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolele 5 și 6.

3.	Pentru a asigura proceduri administrative eficiente privind proiectele de interes comun, promotorii de proiecte și toate autoritățile implicate se asigură că proiectele sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere legal, inclusiv în ceea ce privește resursele alocate.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 7.

Amendamentul 10

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a respecta termenele-limită stabilite la articolul 6 și pentru a reduce sarcina administrativă aferentă realizării proiectelor de interes comun, toate procedurile administrative care rezultă din legislația aplicabilă atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii sunt integrate și au ca rezultat o singură decizie globală.

Pentru a respecta termenele-limită stabilite la articolul 6 și pentru a reduce sarcina administrativă aferentă realizării proiectelor de interes comun, toate procedurile administrative care rezultă din legislația aplicabilă, inclusiv evaluările de mediu relevante, precum și campaniile de informare și de participare ale cetățenilor , atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, sunt integrate și au ca rezultat o singură decizie globală.

Expunere de motive

Combaterea schimbărilor climatice ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii Uniunii în domeniul transporturilor.

Amendamentul 11

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la ... (OP, vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare a prezentului regulament), fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă unică a cărei responsabilitate este de a facilita procesul de acordare de autorizații, inclusiv luarea deciziei globale.

Până la ... (OP, vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare a prezentului regulament), fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă unică /mai multe autorități competente unice a căror responsabilitate este de a facilita un proces integrat de acordare de autorizații, inclusiv luarea deciziei globale. Dacă un stat membru a desemnat deja o autoritate competentă unică/mai multe autorități competente unice, statul membru în cauză poate confirma desemnarea autorității competente unice/mai multor autorități competente unice.

Expunere de motive

Anumite state membre dispun deja de proceduri integrate sau de autorități competente desemnate. Prin urmare, introducerea de noi proceduri sau desemnarea unor noi autorități competente ar reprezenta pentru acestea o sarcină administrativă suplimentară.

Amendamentul 12

Articolul 5 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Responsabilitatea autorității competente unice menționate la alineatul (1) și/sau sarcinile acesteia pot fi delegate către sau executate de către o altă autoritate , la nivelul administrativ corespunzător, pentru fiecare proiect de interes comun sau pentru fiecare categorie specifică de proiecte de interes comun, cu respectarea următoarelor condiții :

(a)	o singură autoritate este responsabilă pentru fiecare proiect de interes comun;

(b)	autoritatea este punctul unic de contact pentru promotorul proiectului în cadrul procedurii care duce la luarea unei decizii globale pentru un anumit proiect de interes comun și

(c)	autoritatea coordonează prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante.

Autoritatea competentă unică își poate menține responsabilitatea de a stabili termene-limită, fără a aduce atingere termenelor-limită stabilite în conformitate cu articolul 6.

Statele membre pot delega responsabilitatea autorității competente unice menționate la alineatul (1) și/sau sarcinile acesteia unei autorități existente sau nou-înființate , la nivelul administrativ corespunzător, luând în considerare competențele naționale, regionale și locale , pentru fiecare proiect de interes comun sau pentru fiecare categorie specifică de proiecte de interes comun, cu următoarele condiții :

(a)	o singură autoritate este responsabilă pentru fiecare proiect de interes comun;

(b)	autoritatea este punctul unic de contact pentru promotorul proiectului în cadrul procedurii care duce la luarea unei decizii globale pentru un anumit proiect de interes comun și

(c)	autoritatea coordonează prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante.

Expunere de motive

Regulamentul nu ar trebui să interfereze cu structura constituțională a statelor membre, în special pentru că în anumite state membre, aceste sarcini sunt îndeplinite de diferite niveluri ale administrației.

Termenul-limită ar trebui stabilit în strânsă cooperare cu promotorul proiectului, pentru a permite fixarea unor termene specifice pentru proiecte. Permiterea implicării tuturor părților interesate încă din etapa incipientă, alocând suficient timp consolidării consensului în rândul tuturor părților interesate, va îmbunătăți semnificativ implementarea proiectului.

Amendamentul 13

Articolul 5 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dacă un proiect de interes comun prevede luarea de decizii în două sau mai multe state membre, autoritățile competente respective iau toate măsurile necesare pentru a coopera și a se coordona între ele în mod eficient și eficace. Fără a aduce atingere obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii și din dreptul internațional aplicabile, statele membre fac tot posibilul pentru a prevedea proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului. În special în cazurile în care o entitate comună este înființată de statele membre participante sau de autoritățile locale și regionale competente, această entitate ar trebui să beneficieze de proceduri și coordonare comune între statele membre și ar trebui să fie în contact doar cu o singură autoritate competentă de acordare a autorizațiilor.

Expunere de motive

—

Amendamentul 14

Articolul 6 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Durata și punerea în aplicare a procedurii de acordare de autorizații

1.	Procedura de acordare de autorizații constă în etapa anterioară depunerii cererii și în etapa de evaluare a cererii și de luare a deciziei de către autoritatea competentă unică.

2.	Etapa anterioară depunerii cererii, definită drept perioada dintre inițierea procedurii de acordare de autorizații și depunerea dosarului de cerere complet la autoritatea competentă unică, nu depășește, în principiu, doi ani.

Pentru a iniția procedura de acordare de autorizații, promotorul proiectului notifică în scris proiectul autorității competente unice a statelor membre implicate și include o descriere detaliată a proiectului. În termen de cel mult două luni de la primirea notificării menționate mai sus, autoritatea competentă unică acceptă sau, în cazul în care nu consideră că proiectul este suficient de avansat pentru a demara procedura de acordare de autorizații, respinge în scris notificarea. În cazul în care autoritatea competentă unică decide să respingă notificarea, aceasta își justifică decizia. Data la care autoritatea competentă semnează decizia de acceptare a notificării reprezintă data inițierii procedurii de acordare de autorizații. În cazul în care sunt implicate două sau mai multe state membre, data la care autoritatea competentă implicată a acceptat ultima notificare reprezintă data inițierii procedurii de acordare de autorizații.

În termen de trei luni de la inițierea procedurii de acordare de autorizații, autoritatea competentă unică, în strânsă cooperare cu promotorul proiectului și cu alte autorități implicate și ținând seama de informațiile transmise de promotorul proiectului pe baza notificării menționate la alineatul (3), stabilește și comunică promotorului proiectului o descriere detaliată a cererii, care include:

(a)	domeniul material de aplicare și nivelul de detaliere a informațiilor care trebuie prezentate de promotorul proiectului, ca parte a dosarului de cerere pentru decizia globală;

(b)

un program pentru procesul de acordare de autorizații, identificând cel puțin următoarele:

(i)	deciziile și avizele care trebuie obținute;

(ii)	autoritățile, părțile interesate și publicul care ar putea fi vizat ;

(iii)

etapele individuale ale procedurii și durata acestora;

(iv)	etapele principale care trebuie urmate în vederea emiterii deciziei globale și termenele aferente;

(v)	resursele planificate de autorități și eventualele resurse suplimentare necesare.

Durata și punerea în aplicare a procedurii de acordare de autorizații

Procedura de acordare de autorizații constă în etapa anterioară depunerii cererii și în etapa de evaluare a cererii și de luare a deciziei de către autoritatea competentă unică.

Autoritatea competentă unică implică, în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statului membru respectiv, autoritățile locale și regionale ale căror teritorii sunt vizate de proiecte, în cadrul unei proceduri participative vizând evaluarea preliminară a proiectului și, de asemenea, înainte de autorizarea finală.

Etapa anterioară depunerii cererii, definită drept perioada dintre inițierea procedurii de acordare de autorizații și depunerea dosarului de cerere complet la autoritatea competentă unică, nu depășește, în principiu, doi ani. Autoritatea competentă unică ar putea acorda mai mult timp promotorului proiectului în împrejurări speciale, legate de dimensiunea și natura proiectului, și/sau ar putea acorda suficient timp pentru implicarea adecvată a publicului. Astfel de consultări publice și participarea publicului trebuie să fi avut deja loc înainte de etapa anterioară depunerii cererii. Rezultatul participării publicului, sub forma unor soluții de compromis, care afectează direct implementarea infrastructurii și măsurile viitoare planificate pentru consultarea publicului, determină durata etapei anterioare depunerii cererii.

(a)	domeniul material de aplicare și nivelul de detaliere a informațiilor care trebuie prezentate de promotorul proiectului, ca parte a dosarului de cerere pentru decizia globală;

(b)

un program pentru procesul de acordare de autorizații, identificând cel puțin următoarele:

(i)	deciziile și avizele care trebuie obținute, inclusiv, în special, avizele autorităților locale și regionale, în conformitate cu cadrul juridic și instituțional al statului membru respectiv ;

(ii)	măsurile luate deja în vederea implicării părților interesate și a participării publicului în cadrul procesului și modalitatea în care acest lucru continuă pe durata implementării proiectului;

(iii)

autoritățile, inclusiv autoritățile locale și regionale care trebuie implicate, în conformitate cu cadrul juridic și instituțional al statului membru respectiv ;

(iv)	etapele individuale ale procedurii și durata acestora;

(v)	etapele principale care trebuie urmate în vederea emiterii deciziei globale și termenele aferente;

(vi)	resursele planificate de autorități și eventualele resurse suplimentare necesare.

Expunere de motive

Prin adoptarea unei abordări specifice pentru fiecare proiect și prin implicarea publicului încă din etapa incipientă a procesului, se pot reduce semnificativ întârzierile în acordarea de autorizații, datorită unui număr mai redus de recursuri împotriva rezultatului procedurii de planificare. Perioada necesară pentru consolidarea consensului în rândul părților interesate vizate nu poate fi, prin urmare, stabilită la nivel general. Mai degrabă, aceasta trebuie stabilită în funcție de factori cuantificabili legați de implementarea proiectului și de diferitele soluții de compromis la care s-a ajuns în cadrul consolidării consensului cu toate părțile interesate implicate. O astfel de abordare flexibilă și specifică ar putea chiar să accelereze implementarea proiectului, comparativ cu situația în care se impune un termen strict.

Amendamentul 15

Articolul 7 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul proiectelor care implică două sau mai multe state membre, autoritățile competente ale statelor membre în cauză își aliniază calendarele și stabilesc un program comun.

În cazul proiectelor care implică două sau mai multe state membre, autoritățile competente ale statelor membre în cauză își aliniază calendarele și stabilesc un program comun. Dacă o entitate comună înființată de statele membre participante solicită acordarea unei autorizații, aceasta trebuie să contacteze doar o autoritate competentă. Autoritatea competentă va asigura apoi coordonarea cu celelalte autorități implicate, pentru a garanta îndeplinirea tuturor obligațiilor în temeiul legii aplicabile în toate statele membre interesate de proiect, în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (5).

Expunere de motive

Această modificare are drept scop facilitarea acordării de autorizații transfrontaliere prin adoptarea unei abordări de tip „ghișeu unic”în cazul entităților comune.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Principalele mesaje

subliniază că finalizarea rețelei TEN-T centrale și și a rețelei TEN-T globale este esențială pentru asigurarea coeziunii teritoriale, sporind accesibilitatea tuturor regiunilor și stimulând dezvoltarea economică a regiunilor periferice și transfrontaliere;

evidențiază faptul că dezvoltarea infrastructurii de transport intră adesea în competențele autorităților regionale, care sunt responsabile de amenajarea teritoriului, de emiterea ordinelor de aprobare a planurilor și de acordarea autorizațiilor aferente teritoriului lor;

reamintește că Mecanismul pentru interconectarea Europei și Regulamentul TEN-T au stabilit obiective ambițioase pentru dezvoltarea infrastructurii în Europa. Rețeaua centrală TEN-T ar trebui finalizată până în 2030, însă va fi dificil să se satisfacă necesitățile financiare care să permită atingerea acestor obiective ambițioase;

recunoaște că, alături de consolidarea fluxului de proiecte, extinderea fondurilor și a finanțării (Mecanismul pentru interconectarea Europei) și crearea unui mediu propice investițiilor, raționalizarea constituie un pilon important al politicii TEN-T a UE;

salută propunerea Comisiei, în contextul accelerării punerii în aplicare a rețelei TEN-T și atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. De asemenea, aceasta este foarte importantă pentru armonizarea procedurii și a standardelor tehnice și pentru sporirea interoperabilității;

reamintește următoarele trei principii fundamentale:

—	asigurarea coordonării procedurilor între diferitele teritorii atât în cadrul statelor membre, cât și între statele membre;

—	asigurarea sincronizării diferitelor cerințe juridice, precum Directivele privind habitatele, apa și biodiversitatea;

—	menținerea și îmbunătățirea participării publicului;

ar dori să sublinieze cât de importantă este raționalizarea procedurilor etc. în regiunile frontaliere. Simplificarea autorizațiilor administrative, a procedurilor referitoare la acordarea de autorizații și a altor proceduri de reglementare vizează, prin urmare, facilitarea finalizării TEN-T;

subliniază că, dacă statele membre dispun deja de proceduri raționalizate, ele ar trebui să aibă posibilitatea de a alege propria procedură raționalizată;

sugerează că, în loc să aplice procedura propusă tuturor proiectelor TEN-T, regulamentul ar trebui să specifice căror proiecte le este aplicabil. Statele membre ar trebui, de exemplu, să aibă posibilitatea de a decide în cazul căror proiecte se aplică regulamentul;

10.

recunoaște că finalizarea la timp a rețelei TEN-T este subminată de întârzierile cauzate de procedurile îndelungate de acordare de autorizații. Totuși, aceste autorizații sunt acordate în cadrul integrat al administrațiilor naționale, respectând cadrele juridice naționale și europene în materie de amenajare a teritoriului, de protecție a mediului și de drepturi civile. Punerea în aplicare a acestei proceduri complexe este dificilă utilizând o abordare unică. O abordare specifică este mai potrivită;

11.

reamintește că simplificarea și reducerea sarcinii administrative reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale actualei Comisii. Propunerea reflectă acest lucru într-o anumită măsură. Cu toate acestea, sarcina administrativă nu trebuie simplificată și redusă în detrimentul subsidiarității și al proporționalității. Abordările specifice ar trebui să fie posibile în cazul în care un stat membru dispune deja de proceduri raționalizate;

12.

reamintește că, în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, este necesară accelerarea dezvoltării infrastructurii feroviare, soluționarea urgentă a blocajelor, completarea tronsoanelor lipsă și furnizarea de sprijin infrastructurii transfrontaliere care facilitează mobilitatea ecologică, în conformitate cu avizele „Lipsa legăturilor de transport în regiunile de frontieră”și „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute”, și că UE ar putea contribui în continuare la viabilitatea financiară a mobilității ecologice prin sprijinirea activă a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii la nivel internațional și la nivelul UE cu prețuri stabile și ridicate ale carbonului, care să nu fluctueze doar din cauza speculațiilor, în conformitate cu avizul CoR „Rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor în acest domeniu”;

13.

reamintește necesitatea creării unui echilibru între interesele generale, însă nu neapărat exprimate în mod explicit, ale utilizatorilor (cetățeni și operatori economici) în spiritul libertății de circulație a persoanelor și a mărfurilor, și interesele celor afectați de dezvoltarea infrastructurii;

Aspectele transfrontaliere

14.

insistă asupra necesității de a continua promovarea cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale, ca o componentă a obiectivului privind consolidarea coeziunii teritoriale în conformitate cu articolul 174 din TFUE;

15.

subliniază că unele dintre observațiile CoR privind constrângerile impuse de diferitele abordări procedurale sau organizatorice ale proiectelor transfrontaliere (de exemplu, avizul „Lipsa legăturilor de transport în regiunile de frontieră”) continuă să fie relevante, și solicită eliminarea acestor obstacole juridice și administrative care stau în calea dezvoltării infrastructurii de transport transfrontaliere (de exemplu, avizul „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”);

16.

salută intenția propunerii de a facilita cooperarea transfrontalieră în vederea dezvoltării legăturilor de transport și eliminării lipsei de legături. Cu toate acestea, proiectele transfrontaliere și cele strict naționale au condiții prealabile diferite, iar o abordare descendentă ar putea să nu fie adecvată pentru caracteristicile specifice ale acestora;

17.

reamintește că, deși rețeaua TEN-T este un instrument de planificare pentru dezvoltarea conexiunilor de transporturi paneuropene, trebuie menținută o abordare la nivel local în cazul proiectelor TEN-T. Amenajarea teritoriului, precum și participarea publicului și a părților interesate, trebuie să aibă loc la nivel local și regional;

18.

solicită Comisiei să încurajeze măsurile destinate facilitării implementării transfrontaliere și soluționării blocajelor în cadrul proiectelor TEN-T prin raționalizarea procedurilor și a cerințelor administrative.

Bruxelles, 7 februarie 2019.

Președintele

Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 168

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 62 16 mai 2019

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUȚII
	Comitetul Regiunilor
2019/C 168/01	Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură	1
	AVIZE
	Comitetul Regiunilor
2019/C 168/02	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul	4
	AVIZE
2019/C 168/03	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Inteligența artificială pentru Europa	11
2019/C 168/04	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Combaterea dezinformării online: o abordare europeană	15
2019/C 168/05	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Digitalizarea sectorului sanitar	21
2019/C 168/06	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Către un al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM)	27

	III Acte pregătitoare
	COMITETUL REGIUNILOR
	Comitetul Regiunilor
2019/C 168/07	Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Europa creativăși O nouă agendă europeană pentru cultură	37
	COMITETUL REGIUNILOR
2019/C 168/08	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Erasmus – Program pentru educație, formare, tineret și sport	49
2019/C 168/09	Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de regulament privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european	74
2019/C 168/10	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Siguranța rutieră și mobilitatea automatizată	81
2019/C 168/11	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Raționalizarea implementării TEN-T	91