—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D054772-02),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 16 ianuarie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 18 mai 2017 și publicat la 29 iunie 2017 (3),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât prin Decizia 2007/702/CE a Comisiei s-a autorizat introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122 (denumit în continuare „porumb modificat genetic 59122”); întrucât, anterior respectivei decizii a Comisiei, la 23 martie 2007, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 3 aprilie 2007 (5) (denumit în continuare „primul aviz al EFSA”);

B.

întrucât, la 19 iulie 2016, Pioneer Overseas Corporation și Dow AgroSciences Ltd. (denumite în continuare „solicitanții”) au depus o cerere comună pentru reînnoirea autorizației de introducere pe piață a produselor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 59122 în produse care constau în acest tip de porumb sau îl conțin și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

C.

întrucât, la 18 mai 2017, EFSA a adoptat un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 29 iunie 2017 (6) (denumit în continuare „al doilea aviz al EFSA”);

D.

întrucât porumbul modificat genetic 59122 exprimă proteinele CRY34Ab1 și CRY35Ab1, care conferă rezistență la insecte dăunătoare coleoptere aparținând genului Diabrotica, cum ar fi larvele viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele care conțin glufosinat;

E.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 afirmă faptul că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

F.

întrucât, în timpul perioadei de consultare de trei luni (7), statele membre au prezentat numeroase observații critice față de primul aviz al EFSA în ceea ce privește, printre altele, planul de supraveghere insuficient, riscul de expunere a organismelor nevizate la toxinele BT, lipsa de temei pentru concluzia că „furajele produse din porumb modificat genetic 59122 sunt substanțial echivalente și echivalente din punct de vedere nutrițional și la fel de sigure ca furajele produse din porumb comercial” și, în ceea ce privește studiul efectuat pe șobolani timp de 90 de zile, faptul că porumbul modificat genetic 59122 a fost administrat la nivelul unei singure doze pe parcursul întregului studiu, încălcând astfel recomandarea din orientările OCDE în cauză;

G.

întrucât, în urma cererii de reautorizare depuse de către solicitanți, EFSA a fost solicitată să evalueze datele furnizate de către aceștia, inclusiv rapoartele de monitorizare a mediului după introducerea pe piață și 11 studii de cercetare primare publicate între 2007 și 2016; întrucât, pe baza evaluării datelor transmise, EFSA a adoptat un aviz favorabil (al doilea aviz al EFSA, astfel cum se menționează mai sus), concluzionând că „nu au fost identificate pericole noi, cazuri de expunere modificată sau incertitudini științifice noi care să schimbe concluziile evaluării inițiale a riscurilor privind porumbul 59122”;

H.

întrucât, în timpul perioadei de consultare de trei luni (8), statele membre au prezentat numeroase observații critice față de cel de al doilea aviz al EFSA, inclusiv, printre altele, legate de faptul „că monitorizarea efectuată pentru porumbul modificat genetic 59122 nu este în măsură să furnizeze rezultate semnificative pentru evaluarea actuală și să soluționeze incertitudinile asociate cu evaluarea riscurilor efectuată înaintea autorizării, de exemplu în ceea ce privește expunerea mediului” și că „abordarea de monitorizare implementată pentru porumbul modificat genetic 59122 nu este în conformitate cu cerințele din anexa VII la Directiva 2001/18/CE”;

I.

întrucât un stat membru a întrebat de ce mai multe studii publice care demonstrează imunogenitatea proteinelor Cry la șoareci nu au fost prezentate de către solicitanți și deci nu au fost evaluate de EFSA și a recomandat ca preocupările legate de imunogenitate și efectul adjuvant al proteinelor Cry exprimate în porumbul modificat genetic 59122 să fie soluționate înainte de a se acorda reînnoirea autorizației;

J.

întrucât un stat membru a precizat că Uniunea a aprobat Convenția privind diversitatea biologică, care impune responsabilități internaționale atât țărilor exportatoare, cât și celor importatoare în ceea ce privește diversitatea biologică și că, prin urmare, este important să se ia în considerare impactul importului de porumb modificat genetic 59122 în Uniune, atât asupra biodiversității din Uniune, cât și asupra biodiversității din țările în care acesta se cultivă;

K.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (9); întrucât autorizația glufosinatului expiră la 31 iulie 2018 (10);

L.

întrucât utilizarea unor erbicide complementare face parte din practicile agricole obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat ca reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile echivalente tradiționale (11);

M.

întrucât reziduurile din pulverizările cu glufosinat nu au fost evaluate în niciunul dintre avizele EFSA; întrucât în culturile de porumb modificat genetic 59122 importate în Uniune pentru produse alimentare și furaje vor fi prezente reziduuri de glufosinat;

N.

întrucât autorizarea importului de porumb modificat genetic tolerant la glufosinat ar fi un act inacceptabil din punctul de vedere al siguranței alimentare, precum și un act foarte inconsecvent, dat fiind faptul că autorizația de utilizare a glufosinatului în Uniune expiră la 31 iulie 2018, din cauza toxicității sale pentru reproducere (12);

O.

întrucât, în urma votului său din 16 ianuarie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 12 state membre au votat împotrivă, în timp ce 12 state membre, care reprezintă doar 38,83 % din populația Uniunii, au votat pentru, iar patru state membre s-au abținut;

P.

întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul întregii proceduri, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe care o consideră nedemocratică (13);

Q.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (14) și a invitat Comisia să o retragă și să propună o nouă propunere;

R.

întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în măsura posibilului, Comisia ar trebui să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește adecvarea unui act de punere în aplicare, în special cu privire la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

—

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21(Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).

—

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).

—

Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).

—

Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).

—

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

—

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

—

Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).

—

Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 x 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).

—

Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 (D054771-02),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 16 ianuarie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 28 iunie 2017 și publicat la 1 august 2017 (3),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 13 septembrie 2013, Monsanto Europe S.A. a prezentat autorității naționale competente din Belgia o cerere pentru introducerea pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, sunt constituite sau fabricate din porumb modificat genetic (MG) MON 87427 × MON 89034 × NK603, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață de produse care constau în sau conțin porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

B.

întrucât cererea se referea, pentru aceste utilizări, la toate cele trei subcombinații ale porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603;

C.

întrucât porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 conține două gene pentru rezistența glifosat și produce proteinele Cry1A.105 și Cry2Ab2 care conferă rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare;

D.

întrucât, la 28 iunie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, aviz publicat la 1 august 2017 (5);

E.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 afirmă faptul că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

F.

întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni (6); întrucât cele mai critice comentarii includ faptul că analiza compoziției nu acoperă reziduurile erbicidelor complementare, nici metaboliții acestora; întrucât, având în vedere preocupările legate, printre altele, de studiile care au arătat o creștere a apariției calculilor urinari la șoareci hrăniți cu MON 89034, nu se poate trage o concluzie cu privire la riscurile asociate utilizării acestui organism modificat genetic (OMG) în alimentația umană sau animală; întrucât sunt necesare informații suplimentare înainte de a putea finaliza evaluarea riscurilor și întrucât nu se pot trage concluzii în ceea ce privește efectele subcronice (nu a fost realizat un studiu de 90 de zile), efectele pe termen lung, efectele asupra reproducerii sau dezvoltării ale întregului produsul alimentar și/sau ale întregului furaj;

G.

întrucât autoritatea competentă dintr-un stat membru a atras atenția asupra faptului că, pentru porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (tratat cu glifosat), au fost identificate diferențe semnificative din punct de vedere statistic față de porumbul de referință nemodificat genetic pentru 16 componente ale boabei (7) și 2 componente ale furajului (8); întrucât și mai multe diferențe din punct de vedere statistic pentru componentele boabei (42) au fost identificate în cadrul unei comparări a porumbului modificat genetic netratat cu glifosat cu porumbul de referință nemodificat genetic; întrucât o scădere semnificativă a conținutului de vitamine și de minerale din culturi este o preocupare majoră pentru sănătatea umană și animală, dat fiind că malnutriția de tip B este o problemă mondială;

H.

întrucât un studiu independent (9) a constatat că, având în vedere aceste diferențe statistice, se poate presupune că porumbul modificat genetic este, în esență, diferit de cel de referință în ceea ce privește numeroase caracteristici biologice și de compoziție și că, deși modificările luate ca date izolate nu ridică probleme de siguranță, numărul total de efecte și importanța lor semnificativă ar fi trebuit luate ca punct de plecare pentru investigații mai detaliate; întrucât EFSA nu a mai efectuat alte studii;

I.

întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale pentru subcombinațiile MON 87427 × MON 89034 și MON 87427 × NK603; întrucât, deși grupul GMO din cadrul EFSA se așteaptă, în urma extrapolării datelor experimentale furnizate pentru celelalte subcombinații și evenimente unice, ca cele două subcombinații să fie la fel de sigure ca evenimentele unice deja evaluate ale porumbului MON 89034 × NK603 și MON 87427 × MON 89034 × NK603, nu s-a efectuat nicio evaluare a gradului de incertitudine în ceea ce privește extrapolarea; întrucât aceste deficiențe pot invalida concluzia generală din avizul EFSA și pot încălca, de asemenea, „Orientările privind analiza incertitudinii în evaluarea științifică”, publicate de EFSA în ianuarie 2018 (10); întrucât autorizarea nu ar trebui să fie luată în considerare fără o evaluare aprofundată a datelor experimentale pentru fiecare subcombinație a unui eveniment de transformare cu acumulare de gene;

J.

întrucât grupul GMO al EFSA a observat că planul de monitorizare a mediului după introducerea pe piață prezentat de solicitant pentru porumbul cu trei evenimente de transformare cu acumulare de gene nu cuprinde nicio prevedere pentru cele două subcombinații MON 87427 × MON 89034 și MON 87427 × NK603 și, prin urmare, a recomandat ca solicitantul să își revizuiască planul în consecință; întrucât, potrivit planului de monitorizare depus de către solicitant, această recomandare nu a fost implementată (11);

K.

întrucât unul dintre scopurile principale ale evenimentului de transformare cu acumulare de gene este creșterea toleranței plantelor la glifosat (atât NK603, cât și MON 87427 exprimă enzime EPSPS care conferă toleranță la glifosat); întrucât, în consecință, este de așteptat ca planta să fie expusă la doze mai mari și, de asemenea, repetate de glifosat, care nu numai că vor duce la o acumulare mai mare de reziduuri în recoltă, dar pot influența și compoziția plantelor și caracteristicile lor agronomice; întrucât acest aspect nu a fost inclus în evaluarea riscurilor; întrucât nici reziduurile din pulverizările cu glifosat nu au fost evaluate în avizul EFSA;

L.

întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni; întrucât Parlamentul a înființat o comisie specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune, care va ajuta să se stabilească dacă a existat o influență necorespunzătoare din partea industriei asupra concluziilor agențiilor Uniunii cu privire la potențialul cancerigen al glifosatului;

M.

întrucât, potrivit comitetului EFSA pentru pesticide, pe baza datelor prezentate până în prezent nu poate fi trasă nicio concluzie cu privire la caracterul inofensiv al reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu compuși ai glifosatului (12); întrucât aditivii și amestecurile din care aceștia fac parte și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură (13); întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină – POEA) în urma preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât, cu toate acestea, aditivii și amestecurile problematice pot fi permise în țările în care se cultivă acest porumb modificat genetic;

N.

întrucât porumbul modificat genetic importat este utilizat pe scară largă ca hrană pentru animale în Uniune; întrucât un studiu științific evaluat inter pares a constatat o posibilă legătură între glifosatul conținut în furajele cu care au fost alimentate scroafe gestante și creșterea incidenței anomaliilor congenitale grave la purceii lor (14);

O.

întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic;

P.

întrucât caracteristicile de rezistență la insecte ale evenimentului de transformare cu acumulare de gene se datorează MON 89034, care exprimă proteinele Bt (Cry1A.105 și Cry2Ab2), care conferă rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare [de exemplu, sfredelitorul european al porumbului (Ostrinia nubilalis)]; întrucât, potrivit unui studiu independent, în contextul evaluării riscurilor efectuată de EFSA, reziduurile de glifosat ar trebui, de asemenea, considerate un factor de stres puternic, având în vedere că impactul asupra celulelor și organismelor expuse mai multor factori de stres în paralel poate fi deosebit de important pentru eficacitatea toxinele Bt (15); întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt (16); întrucât acest lucru nu a fost examinat de EFSA;

Q.

întrucât, în urma votului său din 16 ianuarie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 14 state membre au votat împotrivă, în timp ce doar 11 state membre, care reprezintă numai 38,75 % din populația Uniunii, au votat pentru, iar trei state membre s-au abținut;

R.

întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul întregii proceduri, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe care o consideră nedemocratică (17);

S.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (18) și a invitat Comisia să o retragă și să propună una nouă;

T.

întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în măsura posibilului, Comisia ar trebui să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește adecvarea unui act de punere în aplicare, în special cu privire la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

—

Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 (MON-ØØ81Ø-6) în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).

—

având în vedere propunerea din 20 decembrie 2017 motivată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană în ceea ce privește statul de drept în Polonia: Propunere de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept (COM(2017)0835),

—

având în vedere Recomandarea (UE) 2018/103 a Comisiei din 20 decembrie 2017 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandărilor (UE) 2016/1374, (UE) 2017/146 și (UE) 2017/1520 (1),

—

având în vedere decizia Comisiei de a introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Poloniei în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru încălcarea dreptului Uniunii prin legea de modificare a legislației privind organizarea judecătoriilor (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia (3) și rezoluțiile sale anterioare pe aceeași temă,

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia se afirmă că situația actuală din Polonia prezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE,

1.

2.

3.

4.

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere referirile făcute în rapoartele anterioare privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană,

—

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European și ale celorlalte instituții și agenții europene și internaționale,

—

având în vedere diferitele rapoarte ale ONG-urilor internaționale, europene și naționale,

—

având în vedere activitatea desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Consiliul Europei și Comisia de la Veneția,

—

având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

—

având în vedere activitățile Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, ale Comisiei pentru afaceri constituționale, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională,

—

având în vedere declarația comună din 1 decembrie 2017 a liderilor africani și europeni privind situația migranților în Libia, care a urmat summitului Uniunea Africană – Uniunea Europeană (UA-UE) de la Abidjan,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0025/2018),

A.

întrucât la baza procesului de integrare europeană se află respectarea și promovarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a democrației, a statului de drept și a valorilor și principiilor consacrate în tratatele europene, în Carta drepturilor fundamentale a UE și în instrumentele internaționale referitoare la drepturile omului;

B.

întrucât, în conformitate cu articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valori care sunt comune statelor membre și care trebuie respectate și promovate activ atât de către Uniune, cât și de fiecare stat membru în toate politicile acestora, atât la nivel intern, cât și la nivel extern, într-un mod coerent; întrucât, în temeiul articolului 17 din TUE, Comisia trebuie să asigure aplicarea tratatelor;

C.

întrucât respectarea statului de drept este o precondiție necesară pentru protejarea drepturilor fundamentale și întrucât statele membre sunt cele care au responsabilitatea ultimă pentru a proteja drepturile omului pentru toate persoanele, prin ratificarea și aplicarea tratatelor și convențiilor internaționale privind drepturile omului; întrucât statul de drept și drepturile fundamentale trebuie permanent consolidate; întrucât orice tentativă de subminare a acestor principii este în detrimentul nu doar al statului membru implicat, ci și al Uniunii în ansamblu;

D.

întrucât aderarea UE la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o obligație impusă prin tratat, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din TUE;

E.

întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită protecției drepturilor omului în cazul grupurilor celor mai vulnerabile;

F.

întrucât practicile aberante de guvernare observate în unele state membre reflectă o înțelegere selectivă a beneficiilor și a responsabilităților unui stat membru al UE și întrucât refuzul acestor state de a respecta întru totul dreptul UE, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și caracterul previzibil al măsurilor luate de stat pune sub semnul întrebării credibilitatea UE ca spațiu al legalității;

G.

întrucât, în 2016, afluența de migranți și solicitanți de azil către Europa a continuat (1); întrucât mulți dintre acești migranți merg pe rute periculoase, încredințându-și viața unor contrabandiști și criminali și sunt vulnerabili la violență, abuzuri și exploatare; întrucât, potrivit datelor UNHCR, 27 % din migranții care sosesc în Europa pe Marea Mediterană sunt copii; întrucât, potrivit raportului UNICEF-OIM (Organizația Internațională pentru Migrație), aproximativ un sfert dintre adolescenții intervievați pe ruta central-mediteraneeană nu au fost niciodată la școală;

H.

întrucât în 2016 reacțiile rasiste și xenofobe împotriva refugiaților, solicitanților de azil și migranților au fost larg răspândite și întrucât populațiile vulnerabile continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de discriminare, violență și retraumatizare în cursul procedurii de azil;

I.

întrucât presiunea migratorie puternică pe care o suferă de mai mulți ani anumite state membre impune o reală solidaritate europeană, pentru crearea unor structuri de primire adecvate pentru cei mai săraci și cei mai vulnerabili; întrucât mulți dintre migranți își încredințează viața în mâinile unor criminali și traficanți și sunt vulnerabili în fața încălcării drepturilor lor, inclusiv a violenței, abuzurilor și exploatării;

J.

întrucât femeile și copiii sunt expuși unui risc mai mare de a deveni victime ale traficului, exploatării și abuzurilor sexuale din partea traficanților și, prin urmare, statele membre trebuie să creeze sisteme de protecție a copilului sau să le consolideze pe cele existente, pentru a preveni și a reacționa la cazurile de violență, abuz, neglijare și exploatare a copiilor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Planului de acțiune de la Valletta;

K.

întrucât valul actual de atacuri teroriste de pe tot teritoriul UE a alimentat o neîncredere generalizată față de musulmani, fie că sunt cetățeni UE, fie că sunt migranți, și întrucât unele partide politice exploatează neîncrederea și utilizează o retorică a izolaționismului cultural și a urii față de cei care sunt diferiți;

L.

întrucât recurgerea sistematică la starea de urgență și la măsuri judiciare și administrative și controale la frontieră excepționale este ineficace și departe de a fi suficientă pentru a descuraja teroriștii, care sunt adesea rezidenți pe termen lung sau chiar cetățeni ai statelor membre ale UE;

M.

întrucât măsurile politice adoptate de unele state membre ca reacție la sosirea solicitanților de azil și a migranților includ reintroducerea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, care este văzută din ce în ce mai mult ca o măsură permanentă, și nu ca una temporară;

N.

întrucât discursul de incitare la ură include toate formele de exprimare, atât online, cât și offline, care propagă, încurajează, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia sau prejudecățile împotriva unor persoane pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală ori alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv partide politice și lideri politici care promovează idei, politici, practici și discursuri rasiste și xenofobe și răspândesc știri false; întrucât apariția unor noi forme de media facilitează discursurile online de incitare la ură; întrucât discursurile de incitare la ură în mediul online necesită o reflecție aprofundată și măsuri suplimentare, pentru a reglementa și a găsi noi modalități de combatere a acestui tip de retorică;

O.

având în vedere riscul banalizării, în statele membre, a răspândirii urii rasiale și de gen, a violenței și a xenofobiei, exprimate prin crime motivate de ură, știri false, mesaje anonime difuzate pe rețelele sociale și alte platforme online, proteste sau propagandă politică;

P.

întrucât societățile moderne nu pot funcționa și nu se pot dezvolta fără un sistem mass-media liber, independent, profesionist și responsabil, bazat pe principii precum verificarea faptelor, reflectarea unei diversități de opinii informate și protejarea confidențialității surselor media, a siguranței jurnaliștilor și a libertății de exprimare, dar și masuri pentru limitarea știrilor false; întrucât mass-media publică are un rol esențial în garantarea independenței media;

Q.

întrucât toate rapoartele recente ale agențiilor și organizațiilor europene și internaționale, precum și ale societății civile, inclusiv ONG-urile, indică numeroase domenii în care s-au realizat progrese; întrucât, cu toate acestea, încălcările drepturilor fundamentale continuă în unele state membre, inclusiv în ceea ce privește discriminarea minorităților, corupția, tolerarea discursurilor de incitare la ură, condițiile de detenție și condițiile de trai ale migranților;

R.

întrucât raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene intitulat „Violența împotriva femeilor: un studiu la nivelul UE”, publicat în martie 2014, arată că o treime din totalul femeilor din Europa s-au confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală cel puțin o dată în cursul perioadei adulte, iar 20 % dintre femei au suferit acte de hărțuire online; întrucât violența împotriva femeilor și violența de gen, atât fizică, cât și psihologică, sunt larg răspândite în UE și trebuie considerată o formă extremă de discriminare, care afectează femeile la toate nivelurile societății; întrucât sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja femeile care au fost victime ale violenței să își comunice experiențele și să solicite asistență;

S.

întrucât respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților și dreptul la un tratament egal constituie unul din principiile fondatoare ale UE; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât, în prezent, cu excepția procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, UE dispune doar de instrumente cu o eficacitate limitată pentru a reacționa la manifestările sistematice și instituționale ale discriminării, rasismului și xenofobiei împotriva minorităților; întrucât există discrepanțe între statele membre în ceea ce privește recunoașterea acestor minorități și respectarea drepturilor lor; întrucât, în ciuda numeroaselor solicitări adresate Comisiei, nu au fost luate decât măsuri limitate pentru a asigura o protecție reală a minorităților;

T.

întrucât media digitală oferă copiilor numeroase oportunități; întrucât copiii se confruntă însă și cu noi riscuri; întrucât copiii ar trebui educați cu privire la drepturile lor fundamentale în mediul digital, pentru a fi în siguranță; întrucât liniile de asistență telefonică pentru copii sunt instrumente esențiale în cazurile legate de încălcarea drepturilor lor; întrucât ar trebui promovată dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv a educației în domeniul media și al informației, ca parte a programei de învățământ de bază, încă de la cea mai fragedă vârstă; întrucât drepturile fundamentale ar trebui să fie promovate și protejate în mediul online în același fel și aceeași măsură ca și în cel offline;

U.

întrucât serviciile de e-guvernare au devenit tot mai accesibile în întreaga UE în 2016; întrucât portalul european e-justiție care permite cetățenilor și practicienilor din domeniul juridic să obțină informații cu privire la procedurile juridice europene și naționale și la funcționarea justiției,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2011 referitoare la sănătatea albinelor și provocările pentru sectorul apicol (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului Agricultură și Pescuit (8606/11 ADD 1 REV 1) cu privire la comunicarea Comisiei privind sănătatea albinelor (COM(2010)0714),

—

având în vedere lucrările Săptămânii europene a albinelor și a polenizării – EU BeeWeek –, organizată în cadrul Parlamentului European din 2012,

—

având în vedere Raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) „Collecting and Sharing Data on Bee Health: Towards a European Bee Partnership” din septembrie 2017, care implementează Parteneriatul european pentru albine,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0014/2018),

A.

întrucât sectorul apicol face parte integrantă din agricultura europeană, numărând peste 620 000 de apicultori în UE (2); întrucât apicultura este practicată pe scară largă ca hobby sau pentru consumul propriu, precum și ca activitate profesională;

B.

întrucât valoarea economică reprezentată de albine include polenizarea și producerea de miere, ceară de albine și alte produse apicole, iar ramele din lemn sau stupii, precum și apiturismul, prezintă, de asemenea, o mare importanță;

C.

întrucât sectorul apicol este vital pentru UE și contribuie în mod semnificativ la societate, atât economic, cu aproximativ 14,2 miliarde EUR pe an, cât și ecologic, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, întrucât 84 % dintre speciile de plante și 76 % din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de albinele sălbatice și domestice;

D.

întrucât albinele și alți polenizatori se îngrijesc de polenizare și asigură, astfel, înmulțirea multor plante cultivate și sălbatice, ceea ce asigură gratuit producția alimentară și securitatea alimentară și conservă biodiversitatea în Europa și în lume; întrucât importanța polenizării în UE nu este recunoscută în mod suficient și este adesea subestimată, în timp ce, de exemplu, în Statele Unite se cheltuiesc anual 2 miliarde EUR pentru polenizarea artificială; întrucât Europa adăpostește aproximativ 10 % din diversitatea mondială a albinelor; întrucât, potrivit Institutului național francez pentru cercetare agronomică, mortalitatea albinelor ar costa 150 de miliarde EUR la nivel mondial, echivalentul a 10 % din valoarea de piață a produselor alimentare, lucru care atestă necesitatea de a proteja insectele polenizatoare;

E.

întrucât studiile recente realizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că creșterea densității și a varietății insectelor polenizatoare are un impact direct asupra productivității culturilor, precum și că acest lucru îi poate ajuta pe micii agricultori să-și mărească productivitatea la nivel global cu în medie 24 %;

F.

întrucât nu toate țările dispun de un sistem de înregistrare a apicultorilor și a stupilor care să faciliteze monitorizarea evoluțiilor din acest sector, a pieței și a sănătății albinelor;

G.

întrucât, în 2004, Comisia a garantat 32 de milioane EUR pe an pentru programele apicole naționale, exclusiv pentru apicultură, și întrucât până în 2016 această sumă a crescut la 36 de milioane EUR, continuând însă să fie departe de suma necesară (fiind doar 0,0003 % din bugetul PAC);

H.

întrucât, între 2004 și 2016, numărul coloniilor de albine melifere a crescut cu 47,8 % prin aderarea unor noi state membre, dar finanțarea din partea UE a crescut cu doar 12 %, ceea ce înseamnă că fondurile UE disponibile nu sunt suficiente pentru menținerea populației de albine și pentru a ajuta în mod corespunzător apicultorii să-și reînnoiască coloniile de albine în urma scăderii populațiilor în statele membre care se confruntă cu rate ridicate ale mortalității;

I.

întrucât, în ciuda acestei creșteri statistice, mulți apicultori profesioniști și-au încetat activitatea, iar în unele state membre numărul coloniilor de albine a scăzut cu până la 50 % sau mai mult (3) din cauza efectelor schimbărilor climatice (de exemplu, din cauza înghețului de primăvară, a secetei, a incendiilor), a anumitor substanțe chimice active și a perturbărilor din cadrul pieței interne a mierii a UE; întrucât continuă să se înregistreze și în prezent numeroase cazuri de pierderi și tulburări hibernale;

J.

întrucât programele naționale pentru sectorul apicol care primesc cofinanțare din partea UE au un efect global pozitiv; întrucât, cel mai probabil, punerea în aplicare la nivel național este cea care poate genera uneori o lipsă de încredere din partea sectorului și, prin urmare, poate reduce absorbția fondurilor;

K.

întrucât sectorul apicol suferă de pe urma unei probleme deosebit de grave ce ține de demografie și de îmbătrânire, doar o mică parte dintre apicultori având sub 50 de ani, lucru care pune în pericol viitorul sectorului; întrucât apicultura constituie o sursă potențială de muncă și de integrare pentru tineri în zonele rurale, dat fiind că în numeroase regiuni europene accesul la terenuri este limitat;

L.

întrucât buna cunoaștere teoretică, combinată cu o formare practică pot contribui la o mai bună înțelegere a provocărilor viitoare pentru coloniile de albine, precum și la măsurile care trebuie luate în această privință, fiind, prin urmare, importante; întrucât apicultorii ar trebui să își desfășoare activitatea într-un mod responsabil și profesionist și în strânsă cooperare cu agricultorii pentru a aborda viitoarele provocări, cum ar fi schimbările climatice, catastrofele naturale, micșorarea suprafeței terenurilor de unde albinele își pot culege hrana, atacurile animalelor sălbatice și ale speciilor de păsări migratoare în unele regiuni (stupii sunt foarte expuși acestor prădători, dat fiind că apicultura este adesea practicată în aer liber), precum și sarcinile administrative considerabile în unele state membre;

M.

întrucât programele naționale de apicultură cofinanțate de către UE oferă participanților posibilitatea de a întreprinde proiecte de cercetare și de dezvoltare; întrucât proiectele de succes pot contribui în mod semnificativ la consolidarea sectorului și la îmbunătățirea capacității acestuia de a rezista la crizele naturale și la crizele pieței; întrucât transferul de cunoștințe și schimbul de bune practici și de practici inovatoare vor aduce o valoare adăugată sectorului apicol european, în special dacă sunt completate de un program specific, cum ar fi actualul „Erasmus pentru apicultori” în cadrul pilonului II al PAC;

N.

întrucât practica așa-zisei „agriculturi nomade” prezintă multe aspecte pozitive, dar și unele aspecte problematice, în special în ceea ce privește respectarea normelor pentru a evita răspândirea situațiilor de risc; întrucât ar fi necesare, prin urmare, verificări mai atente;

O.

întrucât mortalitatea crescută observată în prezent în rândul albinelor și al polenizatorilor sălbatici din Europa constituie un motiv de îngrijorare, având în vedere impactul său negativ asupra agriculturii, a biodiversității și a ecosistemelor; întrucât există mai mulți factori de stres care cresc mortalitatea albinelor și care variază în funcție de zona geografică, caracteristicile locale și condițiile climatice; întrucât acești factori includ impactul grav al speciilor alogene invazive precum Varroa destructor, gândacul mic de stup (Aethina tumida), viespea asiatică (Vespa velutina) și loca americană, precum și al agenților patogeni de origine animală precum nosemoza, impactul anumitor substanțe active din produsele de protecție a plantelor și al altor biocide, schimbările climatice, degradarea mediului, degradarea habitatelor, precum și dispariția progresivă a plantelor cu flori; întrucât albinele sunt dependente de terenurile agricole, zonele de suprafață și diversitatea culturilor reprezentând principala lor sursă de hrană și, prin urmare, ar fi util atât pentru apicultori, cât și pentru agricultori să se introducă un anumit tip de zone de interes ecologic denumite „suprafețe apicole”, care ar putea fi ulterior utilizate pe scară largă în toate statele membre, în special în perioadele de înflorire redusă;

P.

întrucât apicultorii se află adesea în imposibilitatea de a combate bolile albinelor și paraziții, dat fiind că nu dispun de informații și de formare și nici de mijloace eficace pentru combaterea acestor amenințări, cum ar fi accesul la medicamente pentru tratarea albinelor; întrucât apicultorii primesc sprijin pentru măsurile de protecție împotriva Varroa destructor, deși aceste măsuri nu au încă o rată de succes de 100 %, dat fiind că eforturile de cercetare și dezvoltare continuă să fie inadecvate în ceea ce privește tratamentele împotriva speciilor parazite, impactul alimentației albinelor și expunerea la produse chimice;

Q.

întrucât obligația apicultorilor de a declara bolile și paraziții conduce la distrugerea sistematică a stupilor și ar putea să încurajeze apicultorii să nu le declare; întrucât medicamentele disponibile pe piață pentru a trata bolile care afectează albinele sunt limitate și nu corespund nevoii crescute de medicamente de uz veterinar eficace; întrucât mai multe substanțe naturale au fost testate pentru controlul varroozei, trei dintre ele devenind baza unor tratamente ecologice: acidul formic, acidul oxalic și timolul;

R.

întrucât agricultura bazată pe monoculturi, folosind soiuri de culturi și hibrizi cu producție mai mică de nectar și de polen și cu perioade mai scurte de înflorire, reduce în foarte mare măsură atât biodiversitatea, cât și întinderea suprafețelor de pe care albinele își pot găsi hrana necesară; întrucât oamenii de știință britanici au ajuns recent la concluzia că rasele de albine locale și regionale supraviețuiesc mai bine într-o anumită zonă decât rasele de albine melifere aduse din altă parte (4); întrucât sănătatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului apicol din Europa se bazează pe asigurarea sănătății și sustenabilității pe termen lung a ecotipurilor locale de albine melifere, având în vedere diversitatea acestora și capacitatea lor de a se adapta la mediul local;

S.

întrucât Platforma interguvernamentală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), în raportul său adoptat la 26 februarie 2016, precum și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) în evaluările integrate la nivel mondial privind insecticidele sistemice au avertizat cu privire la declinul polenizatorilor; întrucât albinele sunt un indicator important al calității mediului;

T.

întrucât apicultorii, agricultorii, ecologiștii și cetățenii așteaptă acțiuni bazate pe un consens științific clar cu privire la toate cauzele mortalității albinelor, inclusiv efectele substanțelor active din pesticide (de exemplu, unele substanțe neonicotinoide și alte câteva insecticide sistemice), astfel cum au fost identificate de EFSA;

U.

întrucât diferențele dintre descoperirile științifice pot fi parțial atribuite utilizării unor metode de analiză și protocoale de cercetare diferite; întrucât lipsa de coordonare a cercetării efectuate la nivelul UE cu privire la polenizatori și lipsa unor date accesibile și armonizate între părțile interesate au drept rezultat o proliferare a unor studii divergente sau contradictorii;

V.

întrucât este important să se mențină și să se intensifice dialogul și cooperarea între toate părțile interesate (apicultori, agricultori, oameni de știință, ONG-uri, autorități locale, industrii din domeniul protecției plantelor, sectorul privat, medici veterinari și publicul larg), să se coordoneze activitățile de cercetare și să se pună în comun în timp util toate datele colectate relevante;

W.

întrucât există o cerere generală pentru existența unei baze de date comune și armonizate, inclusiv, inter alia, privind tipul de cultură și practicile agricole, prezența dăunătorilor și a bolilor, condițiile climatice și meteorologice, peisajul și infrastructura, densitatea coloniilor de albine și rata mortalității albinelor pe regiuni, precum și privind tehnologiile și instrumentele digitale relevante care sunt inofensive pentru albine, ca și mass-media, astfel cum a sugerat inițiativa „Parteneriatul european pentru albine” adoptată în iunie 2017; întrucât rezultatele revizuirii științifice cuprinzătoare a EFSA, care a fost deja amânată mai mult de un an, sunt necesare pentru a se permite luarea de decizii pe baza celor mai recente date științifice; întrucât este necesar să se obțină cât se poate de curând rezultate clare cu privire la toți indicatorii privind sănătatea albinelor pentru a opri și reduce mortalitatea albinelor, în special prin teste pe teren; întrucât apicultorii, agricultorii și cetățenii se așteaptă ca Comisia să monitorizeze îndeaproape, împreună cu agențiile relevante ale UE și experții statelor membre, orientările EFSA pentru evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor și se așteaptă ca statele membre să le pună în aplicare în mod corespunzător;

X.

întrucât producția de miere este, de asemenea, afectată de condițiile meteorologice, dat fiind că vremea caldă și umedă promovează producția de miere, în timp ce vremea simultan rece și umedă o împiedică; întrucât pierderile din timpul toamnei și a iernii contribuie la scăderea populației coloniilor de albine și la scăderea producției de miere, reducere care poate ajunge până la 50 % în unele state membre, și chiar la 100 % în unele regiuni;

Y.

întrucât ar trebui să se acorde atenție dimensiunilor variabile ale populației de albine melifere în diverse regiuni agricole, dat fiind faptul că dimensiunea lor este în creștere în unele țări producătoare de miere și în declin în altele;

Z.

întrucât creșterea ratei mortalității albinelor a obligat apicultorii să cumpere mai des colonii noi, fapt care conduce la o creștere a costurilor de producție; întrucât costul unei colonii de albine a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu 2002; întrucât înlocuirea unei colonii de albine determină adesea o scădere a producției pe termen scurt și mediu, dat fiind că noile colonii sunt mai puțin productive în etapa inițială de după instalare; întrucât pentru producția de miere apicultorii nu utilizează niciodată numărul de colonii de albine indicat de statistici, întrucât ei refac numărul inițial de colonii în cursul anului, în detrimentul cantităților de miere produse, dat fiind că înlocuirea coloniilor pierdute necesită și ea miere;

AA.

întrucât cantitatea de miere produsă și exportată s-a dublat în unele țări terțe în ultimii 15 ani; întrucât autonomia UE în materie de miere este de doar 60 %, o cifră care rămâne constantă, în timp ce numărul de stupi din Uniune aproape că s-a dublat între 2003 și 2016, iar numărul de apicultori a crescut de la aproximativ 470 000 la aproximativ 620 000 în aceeași perioadă; întrucât, în 2016, principalii trei mari producători europeni de miere sunt România, Spania și Ungaria, urmați de Germania, Italia și Grecia;

AB.

întrucât UE importă în fiecare an aproximativ 40 % din mierea consumată; întrucât, în 2015, mierea importată a fost, în medie, de 2,3 ori mai ieftină decât mierea produsă în UE; întrucât UE importă aproximativ 200 000 de tone de miere pe an, în principal din China, Ucraina, Argentina și Mexic, lucru care creează un dezavantaj concurențial grav pentru apicultorii Uniunii în raport cu producătorii din țări terțe și previne atingerea unui grad mai ridicat de autonomie; întrucât mierea importată adesea nu îndeplinește standardele aplicate apicultorilor din UE;

AC.

întrucât consumatorii cred adesea că consumă miere provenită din Uniune, pe când o parte din aceasta este de fapt un amestec de miere provenită din UE cu miere provenită din țări terțe, iar o mare parte din mierea importată este contrafăcută;

AD.

întrucât, începând cu 2002, cantitatea de miere din principalele regiuni producătoare de miere din lume a stagnat sau a scăzut ca urmare a stării proaste de sănătate a albinelor, în timp ce cantitatea de miere produsă în China s-a dublat (până la aproximativ 450 000 de tone pe an în 2012), reprezentând mai mult decât producția combinată de miere a UE, a Argentinei, a Mexicului, a SUA și a Canadei;

AE.

întrucât, în 2015, mai mult de jumătate din cantitatea de miere importată de UE a provenit din China – circa 100 000 de tone, o cantitate dublă față de 2002 –, chiar dacă numărul coloniilor de albine a scăzut în alte părți ale lumii; întrucât, potrivit asociațiilor de apicultori și a profesioniștilor, o mare parte din mierea importată din China ar putea fi contrafăcută prin introducerea de zahăr exogen din porumb sau trestie de zahăr; întrucât nu toate statele membre sunt în măsură să efectueze analize pentru detectarea neregulilor privind mierea importată la posturile de control la frontierele externe ale UE;

AF.

întrucât mierea este pe locul al treilea între cele mai contrafăcute produse din lume; întrucât contrafacerea aduce prejudicii semnificative apicultorilor europeni și expune consumatorii unor grave riscuri pentru sănătate;

AG.

întrucât, potrivit experților, problema cloramfenicolului din 2002 a fost soluționată de întreprinderile exportatoare de miere din China nu prin respectarea normelor, ci prin folosirea unor filtre de rășină;

AH.

întrucât, în cadrul reuniunii sale din decembrie 2015, Consiliul Agricultură și Pescuit a discutat problemele legate de calitatea mierii importate și de competitivitatea sectorului apicol european; întrucât, în urma acestei reuniuni, Comisia a dispus testarea centralizată a mierii;

AI.

întrucât eșantioanele de miere ale statelor membre au fost testate de către Centrul Comun de Cercetare, care a constatat, printre altele, că 20 % dintre probele prelevate la frontiera externă a UE și la sediile importatorilor nu îndeplineau criteriile privind compoziția mierii și/sau procesele de producție a acesteia, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/110/CE privind mierea, și că 14 % dintre probe conțineau adaos de zahăr; întrucât, în pofida acestui fapt, mierea falsificată și cea contrafăcută continuă să pătrundă în Europa;

AJ.

întrucât, în conformitate cu Codex Alimentarius, care este utilizat în UE, mierea este un produs natural la care nu se poate adăuga nicio substanță și din care nu se poate extrage nicio substanță, și care nu ar trebui să fie uscat în afara stupului;

AK.

întrucât dezechilibrul de pe piața europeană a mierii determinat de importurile cu ridicata de miere ieftină contrafăcută a redus la jumătate prețul de achiziție a mierii în principalele țări producătoare ale UE (România, Spania, Ungaria, Bulgaria, Portugalia, Franța, Italia, Grecia și Croația) între 2014 și 2016, iar acest lucru va continua să pună apicultorii europeni într-o poziție dificilă și dăunătoare;

AL.

întrucât articolul 2 alineatul (4) litera (a) al doilea paragraf din Directiva privind mierea, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/63/UE stabilește că, în cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau dintr-o țară terță, indicația obligatorie a țărilor de origine poate fi înlocuită cu una dintre următoarele, după caz: „amestec de miere provenită din UE”, „amestec de miere provenită din afara UE”, sau „amestec de miere provenită din UE și din afara UE”; întrucât mențiunea „amestec de miere provenită din UE și din afara UE” nu este suficient de informativă pentru consumatori;

AM.

întrucât mulți ambalatori și comercianți de miere abuzează în prezent de această modalitate de indicare a originii pentru a ascunde adevărata țară de origine, precum și proporția de miere din amestec pentru diversele țări implicate, iar cumpărătorii sunt din ce în ce mai conștienți de realitate și sunt neîncrezători față de produsele alimentare din anumite țări; întrucât multe țări mari producătoare de miere, cum ar fi SUA, Canada, Argentina sau Mexicul, au cerințe mult mai stricte în ceea ce privește etichetarea mierii decât normele simplificate ale UE, oferind, astfel, garanții mult mai solide decât UE în ceea ce privește transmiterea informațiilor necesare către consumatori;

AN.

întrucât normele actuale nu țin seama de practicile frauduloase care afectează produsele prelucrate, cum ar fi biscuiții, cerealele pentru micul dejun, produsele de cofetărie etc; întrucât eticheta „miere” poate induce în eroare consumatorii în ceea ce privește conținutul real al produsului în cauză, dat fiind că este folosită adesea atunci când un procent mult mai mic decât 50 % din conținutul de zahăr al produsului provine din miere;

AO.

întrucât inițiativa europeană pentru miere la micul dejun lansată în 2014 a avut un mare succes, iar această inițiativă excelentă este deschisă tuturor statelor membre ale UE, scopul fiind de a contribui la educația copiilor în sensul consumului de alimente sănătoase, cum ar fi mierea, precum și de a promova sectorul apicol; întrucât, la 11 mai 2015, Slovenia a propus, în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, ca ziua de 20 mai să fie recunoscută oficial și declarată de ONU ca fiind Ziua Mondială a Albinelor, această idee fiind sprijinită pe scară largă de toate statele membre și aprobată de FAO în cadrul conferinței sale de la Roma din iulie 2017; întrucât s-a convenit că ar trebui acordată o atenție deosebită sectorului apicol din punctul de vedere al agriculturii, al protecției plantelor și al agriculturii sustenabile, deoarece albinele au un impact mare asupra echilibrului ecologic în lume;

AP.

întrucât programele școlare ale UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte reprezintă un instrument esențial pentru reapropierea copiilor de agricultură și de diversitatea produselor agricole din UE, în special de cele produse în regiunea lor; întrucât, pe lângă promovarea fructelor și legumelor proaspete și a laptelui de consum, aceste programe permit statelor membre să includă alte specialități locale, regionale sau naționale, cum ar fi mierea;

AQ.

întrucât, deși procesul de convingere a producătorilor locali să se implice în programele din cadrul sistemului de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli impune sarcini administrative și financiare suplimentare, beneficiile potențiale în ceea ce privește sensibilizarea la beneficiile nutriționale ale mierii, importanța apiculturii și încurajarea consumului crescut, precum și implicarea naturală a apicultorilor în principal locali ar putea fi pozitivă pentru sectorul și lanțul mierii în ansamblu; întrucât producătorii locali întâmpină dificultăți în a participa la programele din cadrul acestui sistem al UE din cauza aplicării restrictive a legislației privind aprovizionarea directă cu cantități mici de miere în unele state membre; este absolut necesar să se promoveze producția locală și consumul de alimente produse în aceeași regiune;

AR.

întrucât consumul anual de miere variază foarte mult de la un stat membru la altul: în timp ce în statele membre din Europa de Vest consumul mediu este de 2,5-2,7 kg pe cap de locuitor, cifra pentru statele care au aderat la UE începând cu 2004 este, în unele cazuri, de doar 0,7 kg; întrucât sistemele europene de calitate și, în special, sistemele de indicații geografice au o mare importanță pentru crearea de locuri de muncă și pentru conservarea lor; întrucât s-au înregistrat peste 30 de indicații geografice pentru miere până în prezent; întrucât etichetele „european” și „fabricat în Europa” sunt adesea asociate cu produse cu valoare ridicată;

AS.

întrucât mierea are un impact fiziologic pozitiv, în special în ceea ce privește sănătatea, având în vedere proprietățile sale antiseptice, antiinflamatoare și vindecătoare, care ar putea fi recunoscut într-o măsură și mai mare în viitoarea politică agricolă;

AT.

întrucât numeroase exemple de autoorganizare și de vânzare directă de la apicultori arată că vânzarea de miere, în special de miere ecologică, precum și de alte produse apicole cu lanțuri de aprovizionare scurte și pe piețele locale ale producătorilor înregistrează un mare succes;

AU.

întrucât apicultura urbană a devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani și are potențialul de a sensibiliza categorii mai largi de cetățeni, inclusiv copii, cu privire la natură și la avantajele apiculturii; întrucât răsădirea unor plante cu flori în grădinile și zonele urbane de către public și/sau de către autoritățile locale și regionale ajută și ea la îmbogățirea surselor de hrană ale polenizatorilor;

AV.

întrucât alte produse apicole precum polenul, propolisul, ceara de albine, veninul de albine și lăptișorul de matcă contribuie în mod semnificativ la bunăstarea cetățenilor și sunt folosite ca produse alimentare de înaltă calitate, fiind căutate de public ca parte a unui mod de viață natural; întrucât ele joacă, de asemenea, un rol esențial în industria medicală și cea cosmetică, constituind, prin urmare, resurse suplimentare pentru îmbunătățirea situației economice a apicultorilor; întrucât aceste produse nu sunt totuși definite în Directiva privind mierea, această omisiune împiedicând punerea în aplicare a unei politici sectoriale eficiente și frânând demersurile bazate pe calitate și lupta împotriva fraudei și a contrafacerii; întrucât orice stat membru poate decide să interzică cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor, pentru a proteja consumatorii europeni de mierea contaminată cu polen modificat genetic;

AW.

întrucât în UE se importă cantități mari de miere, iar acest lucru provoacă, de multe ori, perturbări grave și chiar crize pe piața mierii a UE, contribuind la slăbirea sectorului apicol european; întrucât sectorul apicol merită să fie considerat o prioritate a UE în cadrul negocierilor privind acordurile de liber schimb, iar mierea și alte produse apicole ar trebui să fie clasificate drept „produse sensibile”,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016 (1),

—

având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016,

—

având în vedere raportul Comisiei din 11 octombrie 2017 referitor la Mecanismul unic de supraveghere (MUS) instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (COM(2017)0591),

—

având în vedere propunerile de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CRR) și a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care modifică Directiva 2002/87/CE și abrogă Directivele 2006/48/CE și 2006/49/CE (CRDIV),

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 privind modificările aduse cadrului Uniunii pentru cerințele de capital pentru instituțiile de credit și societățile de investiții (2),

—

având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din 9 iulie 2017 privind implicațiile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) asupra stabilității financiare,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 17 iulie 2017 privind Planul de acțiune pentru combaterea fenomenului creditelor neperformante în Europa,

—

având în vedere raportul subgrupului privind creditele neperformante (CNP) al Comitetului pentru servicii financiare al Consiliului din 31 mai 2017,

—

având în vedere instrucțiunile BCE destinate băncilor privind creditele neperformante din 20 martie 2017 și consultarea publică cu privire la proiectul său de addendum la aceste instrucțiuni din 4 octombrie 2017,

—

având în vedere documentul de consultare al Comisiei din 10 noiembrie 2017 privind mecanismele de protecție prudențiale statutare care se aplică în cazul constituirii de provizioane insuficiente pentru împrumuturile nou acordate care devin neperformante,

—

având în vedere raportul CERS din 11 iulie 2017 privind rezolvarea problemei creditelor neperformante în Europa,

—

având în vedere consultarea publică lansată de Comisie la 10 iulie 2017 privind dezvoltarea piețelor secundare pentru creditele neperformante și activele neperformante și protecția creditorilor garantați în caz de incapacitate de plată a debitorilor,

—

având în vedere evaluarea realizată de BCE la 6 iunie 2017, în care a stabilit că Banco Popular Español S.A. este în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate,

—

având în vedere declarația Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei decizii de rezoluție în cazul Banco Popular Español S.A.,

—

având în vedere evaluarea realizată de BCE la 23 iunie 2017, în care a stabilit că Veneto Banca și Banca Popolare di Vicenza sunt în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate,

—

având în vedere declarația din 23 iunie 2017 a SRB cu privire la decizia de a nu lua măsuri de rezoluție în ceea ce privește Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca,

—

având în vedere declarația Comisiei din 25 iunie 2017 privind aprobarea unui ajutor de stat pentru ieșirea de pe piață a Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în conformitate cu legislația italiană în materie de insolvență, care implică vânzarea anumitor părți către banca Intesa Sanpaolo,

—

având în vedere declarația Comisiei din 4 iulie 2017 privind aprobarea ajutorului de stat pentru a susține o recapitalizare preventivă a băncii Monte dei Paschi di Siena,

—

având în vedere versiunea din februarie 2017 a Ghidului BCE privind revizuirea specifică a modelelor interne (TRIM),

—

având în vedere versiunea din iulie 2017 a Ghidului BCE privind inspecțiile la fața locului și investigațiile cu privire la modelele interne,

—

având în vedere avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) din 31 mai 2017 privind principiile generale de sprijinire a convergenței în materie de supraveghere în contextul retragerii Regatului Unit din UE, precum și cele trei avize ale sale din 13 iulie 2017 privind convergența în materie de supraveghere în domeniile gestionării investițiilor, societăților de investiții și piețelor secundare în contextul retragerii Regatului Unit din UE,

—

având în vedere avizul din 12 octombrie 2017 al Autorității Bancare Europene cu privire la problemele legate de ieșirea Regatului Unit din UE,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2017 privind intensificarea supravegherii integrate pentru a consolida uniunea piețelor de capital și integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare (COM(2017)0542) și propunerile Comisiei din 20 septembrie 2017 privind revizuirea Sistemului european al supraveghetorilor financiari (SESF), inclusiv propunerea „omnibus” de modificare a guvernării, finanțării și prerogativelor autorităților europene de supraveghere (AES),

—

având în vedere consultările publice organizate de BCE, la 21 septembrie 2017, cu privire la proiectele de ghiduri pentru evaluarea cererilor de acordare a licenței de instituție de credit și a cererilor de acordare a licenței de instituție de credit FinTech,

—

având în vedere Lista Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) cu termenii și condițiile privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC), din noiembrie 2015,

—

având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Directiva privind redresarea și rezoluția băncilor – BRRD),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (Regulamentul MUR),

—

având în vedere propunerile Comisiei din 23 noiembrie 2016 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE și a Directivei 2007/36/CE (COM(2016)0852) și de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (COM(2016)0851),

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 privind revizuirile cadrului Uniunii pentru gestionarea crizelor (3),

—

având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene din 19 decembrie 2017 intitulat „Comitetul Unic de Rezoluție: au fost angajate eforturi în vederea realizării uniunii bancare – o sarcină complexă –, dar mai este o cale lungă de parcurs în acest sens”,

—

având în vedere retragerea de către Comisie a propunerii privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din Uniunea Europeană (COM(2014)0043),

—

având în vedere documentul Comisiei din 27 aprilie 2017 intitulat „Pachetul de acțiuni privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru luna aprilie: principalele decizii” (MEMO/17/1045),

—

având în vedere Tabloul riscurilor întocmit de ABE, Raportul nr. 2/2017 al ESMA privind tendințele, riscurile și vulnerabilitățile, Tabloul riscurilor întocmit de CERS, Raportul anual 2016 al CERS, Revizuirea de către CERS a politicii macroprudențiale din UE din aprilie 2017,

—

având în vedere adoptarea Directivei (UE) 2017/2399 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență,

—

având în vedere articolul 107 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o Uniune a piețelor de capital (4),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în legătură cu măsurile de sprijinire a băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”) (5),

—

având în vedere Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind sistemele de garantare a depozitelor (DSGD),

—

având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor („EDIS”) (COM(2015)0586),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2015 intitulată „Către finalizarea Uniunii bancare” (COM(2015)0587),

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 17 iunie 2016 referitoare la o foaie de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2017, intitulată „Finalizarea uniunii bancare” (COM(2017)0592),

—

având în vedere Monitorul CERS privind sistemul bancar paralel din UE nr. 2 din mai 2017,

—

având în vedere Raportul CERS din martie 2015 privind reglementarea expunerilor suverane,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0019/2018),

A.

întrucât, pe bază neconsolidată, numărul total al instituțiilor de credit din zona euro a fost de 5 073 la sfârșitul anului 2016, în scădere față de 5 474 la sfârșitul anului 2015 și 6 768 la sfârșitul anului 2008, reprezentând o scădere de 25 % în perioada 2008-2016; întrucât, pe bază consolidată, numărul total al instituțiilor de credit din zona euro a fost de 2 290 la sfârșitul anului 2016, în scădere față de 2 904 la sfârșitul anului 2008 și 2 379 la sfârșitul anului 2015 (6); întrucât, cu toate acestea, este de dorit să se raporteze modul în care proporția băncilor „prea mari pentru a se prăbuși” s-a schimbat în decursul aceleiași perioade;

B.

întrucât există o dispersie considerabilă în ceea ce privește valoarea totală și ratele creditelor neperformante între statele membre și se observă diferențe semnificative între băncile din țările cu cele mai mari rate ale creditelor neperformante; întrucât volumul total de credite neperformante s-a ridicat la 1 miliard EUR, potrivit raportului CERS din iulie 2017 privind rezolvarea problemei creditelor neperformante în Europa; întrucât, în conformitate cu Tabloul trimestrial al riscurilor întocmit de ABE, principalele bănci din Europa au raportat o rată medie a creditelor neperformante (credite neperformante, valoarea brută a deprecierilor, împărțit la numărul total de credite) de 4,47 % la 30 iunie 2017; întrucât această rată a arătat o tendință de scădere în ultimele 30 de luni;

C.

întrucât, potrivit unui studiu recent realizat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), piața instrumentelor derivate în Uniunea Europeană are o valoare noțională de 453 000 miliarde EUR;

D.

întrucât este nevoie ca uniunea bancară să fie consolidată, deoarece reprezintă un obiectiv fundamental în vederea stabilității financiare a zonei euro și un element indispensabil pentru o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare, deoarece aceasta rămâne nefinalizată atât timp cât nu dispune de un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) și un al treilea pilon, respectiv un sistem european de asigurare a depozitelor; întrucât președintele BCE, dl Mario Draghi, a afirmat în repetate rânduri că sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS) rămâne un pilon esențial al uniunii bancare; întrucât o uniune bancară finalizată este fundamentală pentru ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suverane; întrucât trebuie să se intensifice eforturile pentru a trece de la recapitalizarea din bani publici la recapitalizarea internă; întrucât în anumite sisteme bancare naționale riscurile sunt abordate într-o măsură insuficientă; întrucât actualele condiții economice favorabile constituie o oportunitate de accelerare a reformelor necesare pentru finalizarea uniunii bancare;

E.

întrucât s-a amânat epurarea adecvată a bilanțurilor băncilor după criză, ceea ce continuă să împiedice creșterea economică; întrucât, deși, în general, ratele de capital și de lichiditate ale băncilor din UE s-au ameliorat în ultimii ani, există încă bănci, inclusiv bănci mari, care continuă să fie subcapitalizate; întrucât continuă să existe riscuri la adresa stabilității financiare, însă acestea au fost deja reduse considerabil de la începutul creării uniunii bancare; întrucât cadrul instituțional și de reglementare a băncilor europene a fost consolidat în mod fundamental;

F.

întrucât participarea la uniunea bancară este deschisă pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda euro; întrucât niciun stat membru al UE nu a decis până în prezent să participe pe această bază; întrucât mai multe state membre discută posibilitatea de a se alătura uniunii bancare; întrucât diferite instituții financiare consideră că este avantajos să fie situate în interiorul uniunii bancare;

G.

întrucât activitatea noastră cu privire la uniunea piețelor de capital nu ar trebui să reducă presiunea din direcția finalizării activității privind uniunea bancară, care rămâne o cerință prealabilă pentru stabilitatea financiară în peisajul dependent de bănci al Uniunii Europene;

H.

întrucât responsabilitatea principală a băncilor este aceea de a oferi finanțare economiei reale;

I.

întrucât BCE are nevoie de un anumit grad de flexibilitate în derularea activităților sale de supraveghere, însă deciziile importante și de mare anvergură trebuie să aparțină în esență legiuitorului european,

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

—

având în vedere Convenția internațională din 1999 privind reprimarea finanțării terorismului,

—

având în vedere rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul (1) și pe cea din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh (2),

—

având în vedere Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96 (3),

—

având în vedere Strategia globală a ONU de combatere a terorismului, Rezoluțiile 1267 (1999), 1373 (2001), 1989 (2011), 2133 (2014), 2199 (2015), 2253 (2015) și 2368 (2017) ale Consiliului de Securitate al ONU,

—

având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (4),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE (COM(2016)0450),

—

având în vedere Declarația de la Manama privind combaterea finanțării terorismului din 9 noiembrie 2014,

—

având în vedere Bunele practici ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind sancțiunile financiare specifice în legătură cu terorismul și finanțarea terorismului,

—

având în vedere Declarația GAFI din 24 octombrie 2014 privind combaterea finanțării organizației teroriste Statul Islamic în Irak și Levant (ISIL), precum și Raportul GAFI din februarie 2015 privind finanțarea ISIL,

—

având în vedere al 11-lea raport privind situația uniunii securității, publicat de Comisie la 18 octombrie 2017,

—

având în vedere Actul adițional la Memorandumul de la Alger cu privire la bunele practici în domeniul prevenirii răpirilor de persoane comise de teroriști în vederea răscumpărării și a privării acestora din urmă de beneficiile provenite din răpiri din septembrie 2015 al Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF),

—

având în vedere Declarația G7 de la Taormina din 26 mai 2017 privind lupta împotriva terorismului și a extremismului violent,

—

având în vedere Comisia specială pentru combaterea terorismului, nou înființată,

—

având în vedere articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE privind protecția datelor cu caracter personal,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/827 al Consiliului din 28 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (5),

—

având în vedere Planul de acțiune al Comisiei din februarie 2016 pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului,

—

având în vedere raportul Europol din 2017 privind situația terorismului în UE și evoluția acestuia (Te-Sat),

—

având în vedere raportul Comisiei din 26 iunie 2017 către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere (COM(2017)0340),

—

având în vedere Directiva (UE) 2017/541/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (6),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (7),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2017 privind importul bunurilor culturale (COM(2017)0375),

—

având în vedere al 9-lea raport privind situația uniunii securității, publicat de Comisie la 27 iulie 2017,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 octombrie 2017 către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, intitulată „Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală” (COM(2017)0608),

—

având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0035/2018),

A.

întrucât unul dintre elementele esențiale ale combaterii terorismului este tăierea surselor de finanțare a acestuia, inclusiv prin circuitele ascunse de fraudă și evaziunea fiscală, spălarea banilor și paradisurile fiscale;

B.

întrucât este posibil ca o parte din finanțare să provină din state europene și să fie utilizată în alte locuri de către organizațiile teroriste, iar alte fonduri provin din afara Europei, pentru a finanța radicalizarea și actele concrete de terorism; întrucât dimensiunea externă și cea internă a combaterii terorismului sunt strâns legate între ele, întrucât tăierea surselor de finanțare a terorismului ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai amplă a UE, care să integreze atât dimensiunea externă, cât și cea internă a securității;

C.

întrucât rețelele de comunicații moderne și finanțarea participativă, în special, s-au dovedit a fi o modalitate ieftină și eficientă de a genera fonduri pentru finanțarea activităților teroriste sau pentru gestionarea rețelei jihadiste; întrucât grupurile teroriste au putut colecta fonduri suplimentare pentru activitățile lor, folosind atacuri de tip phishing, furtul de identitate sau cumpărând de pe forumuri online datele unor cărți de credit furate;

D.

întrucât această finanțare poate fi utilizată în trei moduri: pentru atacuri teroriste care necesită finanțare la scară largă; pentru alte tipuri de atacuri, care, deși au rezultate la fel de brutale, necesită mai puține fonduri; și pentru finanțarea de propagandă care poate inspira atacuri de tip „lup singuratic”, care pot necesita foarte puține fonduri sau planificare prealabilă; întrucât reacția trebuie să fie eficace în toate aceste situații;

E.

întrucât finanțările din surse legale pot fi deturnate de către beneficiar către părți terțe, persoane, grupuri, societăți și entități care au legătură cu activitățile teroriste;

F.

întrucât, dat fiind faptul că terorismul este o infracțiune de nivel mondial, reacția eficace la terorism trebuie, de asemenea, să fie holistică și de nivel mondial, fundamentale în acest sens fiind coordonarea dintre instituțiile financiare, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare și schimbul de informații de bază privind persoanele fizice și juridice și activitățile suspecte, ținând cont de faptul că protecția datelor personale și respectarea vieții private sunt drepturi fundamentale importante;

G.

întrucât, ca urmare a scurgerilor de date din ultimii ani, gradul de conștientizare cu privire la legăturile dintre spălarea banilor și evaziunea fiscală, pe de o parte, și criminalitatea organizată și finanțarea terorismului, pe de altă parte, a crescut considerabil, și întrucât aceste aspecte au devenit o prioritate majoră a preocupărilor politice la nivel internațional; întrucât, astfel cum a confirmat Comisia, relatările recente din presă au arătat, de asemenea, legătura dintre frauda la scară largă în domeniul TVA și frauda cu produse accizabile și criminalitatea organizată, inclusiv terorismul (8);

H.

întrucât jurisdicțiile din aproape toate statele membre au transferat în domeniul penal finanțarea terorismului ca infracțiune distinctă;

I.

întrucât datele financiare reprezintă un instrument semnificativ pentru colectarea de date pentru analizarea rețelelor teroriste și a modului de a submina mai bine operațiunile acestora; întrucât există o necesitate continuă de punere în aplicare adecvată a legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului; întrucât sunt necesare strategii cuprinzătoare și preventive, bazate pe schimbul de informații fundamentale și pe o cooperare ameliorată între unitățile de informații financiare, serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii implicate în combaterea finanțării terorismului; întrucât aceste informații ar trebui să acopere tendințele în evoluție din domeniul finanțelor internaționale, cum ar fi Bitmap, codurile SWIFT, criptomonedele și mecanismele de reglementare corespunzătoare; întrucât abordarea finanțării terorismului la nivel mondial trebuie să implice standarde globale de transparență în ceea ce privește beneficiarii reali finali ai entităților corporative, ai fiduciilor și ai altor construcții similare, pentru a face cunoscută opacitatea financiară care facilitează spălarea produselor infracțiunii și finanțarea organizațiilor teroriste și a teroriștilor;

J.

întrucât este nevoie de o platformă europeană oficializată în cadrul structurilor existente – care a funcționat până acum în mod informal – care să centralizeze colectarea de informații, care în prezent este dispersată între cele 28 de state membre, și prin care statele membre să poată furniza informații cu privire la nivelul lor de implicare și la progresele în legătură cu combaterea finanțării terorismului; întrucât acest schimb de informații ar trebui să fie proactiv;

K.

întrucât o serie de organizații internaționale fără scop lucrativ, organizații de caritate, alte fundații, rețele și finanțatori privați, care au sau pretind că au obiective sociale sau culturale, au pus bazele capacităților financiare ale ISIS/Daesh, ale Al-Qaida și ale altor organizații jihadiste și acționează ca paravan pentru practici abuzive; întrucât supravegherea și colectarea de informații cu privire la aceste organizații, fondatorii lor, activitățile lor și legăturile lor cu actori din UE, care sunt adesea extinse, este, prin urmare, esențială; întrucât sprijinul lor pentru extinderea radicalismului jihadist în Africa, Orientul Mijlociu, Asia și Europa ar trebui să fie blocat; întrucât această extindere la frontierele UE și în statele din vecinătatea noastră și partenere este deosebit de alarmantă; întrucât punerea în aplicare integrală a recomandărilor GAFI în aceste domenii de către Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și statele sale membre este de o importanță crucială pentru lupta împotriva terorismului la nivel mondial;

L.

întrucât rețeaua mondială de strângere de fonduri a Al-Qaida se bazează pe donații către organizații de caritate și ONG-uri, care comunică cu finanțatorii prin platformele de comunicare sociale și prin forumurile online; întrucât unele conturi au fost utilizate, de asemenea, pentru a solicita simpatizanților donații pentru cauza jihadului; întrucât, în ultimii ani, organizațiile teroriste au dezvoltat mai multe aplicații pentru telefoane inteligente pentru a-și spori la maximum raza de acțiune și pentru a încuraja donațiile din partea simpatizanților, majoritatea situați în țările din Golf;

M.

întrucât statele foarte mici și statele cu performanțe mediocre în ceea ce privește statul de drept sunt deosebit de vulnerabile și în pericol de a deveni centre critice pentru finanțarea terorismului;

N.

întrucât informațiile sugerează că instituții și persoane fizice din zona Golfului oferă sprijin financiar și logistic ISIS/Daesh, Al-Qaida și altor grupuri radicale; întrucât, în lipsa acestei finanțări, multe dintre aceste grupuri teroriste nu ar fi autonome;

O.

întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida au devenit autonome din punct de vedere financiar; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida încearcă să își canalizeze banii către Siria și Irak prin intermediul exporturilor de petrol și al investițiilor în întreprinderi, inclusiv prin transportatori de bani, prin curieri profesioniști, prin transferuri ilegale de fonduri și prin servicii profesionale și financiare; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida spală banii proveniți din activitățile lor infracționale prin achiziționarea de întreprinderi și active de orice fel; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida spală și veniturile obținute din furtul de antichități și din contrabanda cu obiecte de artă și artefacte, prin vânzarea lor în străinătate, inclusiv pe piețe din statele membre; întrucât comerțul ilicit cu bunuri, arme de foc, petrol, droguri, țigări și bunuri culturale, printre alte elemente, precum și traficul de ființe umane, sclavia, exploatarea copiilor, racketul și extorcarea de fonduri au devenit modalități de a obține finanțare de către grupurile teroriste; întrucât legăturile din ce în ce mai strânse dintre criminalitatea organizată și grupurile teroriste constituie o amenințare tot mai mare la adresa securității Uniunii; întrucât aceste surse ar putea permite ISIS/Daesh și Al-Qaida să continue să finanțeze viitoare acte infracționale, după colapsul teritorial al acestora în Siria și Irak;

P.

întrucât a fost instituită o interdicție internațională de răscumpărare în temeiul unei serii de angajamente internaționale susținute de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și de legi naționale; întrucât, în practică, interdicția ONU nu beneficiază de sprijinul principalilor semnatari, care acordă prioritate conservării imediate a vieții în fața angajamentelor lor de combatere a terorismului și, astfel, permit finanțarea organizațiilor teroriste;

1.

2.

—

având în vedere cea de-a 62-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeii, tema sa prioritară, „Provocări și oportunități pentru realizarea egalității de gen și a capacitării femeilor și fetelor din mediul rural”, și tema sa pentru evaluare, „Participarea și accesul femeilor la mijloacele de comunicare și la tehnologiile informației și comunicațiilor și impactul și utilizarea acestora ca instrument pentru progresul și capacitarea femeilor”,

—

având în vedere cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune pentru capacitarea femeilor, adoptate la Beijing, și documentele finale ulterioare ale sesiunilor speciale ale ONU Beijing+5, Beijing+10, Beijing+15 și Beijing+20, referitoare la noi acțiuni și inițiative pentru aplicarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, adoptate la 9 iunie 2000, 11 martie 2005, 2 martie 2010 și, respectiv, 9 martie 2015,

—

având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la capacitarea fetelor prin educație în Uniunea Europeană (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 referitoare la situația refugiatelor și a solicitantelor de azil în UE (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la femei și rolul lor în zonele rurale (4),

—

având în vedere Rezoluția ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă la 25 septembrie 2015, la New York,

—

având în vedere Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (5),

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

—

având în vedere Recomandarea generală nr. 34 (2016) referitoare la drepturile femeilor din mediul rural a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și rezoluția sa din 12 septembrie 2017 (6) referitoare la aderarea UE la convenție,

—

având în vedere Acordul de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015,

—

având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0022/2018),

A.

întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene, recunoscut în tratate și în Carta drepturilor fundamentale;

B.

întrucât al cincilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD5) al ONU este realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor în întreaga lume și întrucât ODD5 ar trebui integrat pe deplin în Agenda 2030 pentru a obține progrese în ceea ce privește toate obiectivele și țintele de dezvoltare durabilă; întrucât ODD includ un obiectiv privind „dublarea productivității agricole și a veniturilor micilor producători de alimente, în special ale femeilor”;

C.

întrucât Uniunea și statele sale membre trebuie să fie în prima linie în ceea ce privește capacitarea femeilor și fetelor și au datoria de a depune eforturi în vederea atingerii egalității depline de gen în cadrul Uniunii și de a promova acest obiectiv în toate relațiile externe;

D.

întrucât condițiile sociale și economice și condițiile de viață s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii și diferă considerabil între diversele țări;

E.

întrucât lipsa unor acțiuni guvernamentale împotriva inegalității de gen pune în pericol toate actualele și viitoarele realizări în acest domeniu; întrucât abordarea relațiilor tradiționale de putere între sexe și a stereotipurilor și convingerilor este esențială pentru a asigura capacitarea femeilor și eradicarea sărăciei;

F.

întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile afectează, de asemenea, femeile din mediul rural; întrucât cea mai mare parte a femeilor din lume trăiesc în zone rurale și sunt, prin urmare, mai expuse la forme multiple de discriminare pe criterii de vârstă, statut social, etnie, rasă, dizabilitate sau identitate de gen;

G.

întrucât participarea femeilor pe piața forței de muncă din zonele rurale include o gamă largă de locuri de muncă ce se extind dincolo de agricultura convențională;

H.

întrucât femeile din mediul rural sunt plătite mai slab decât bărbații pentru aceeași muncă, iar de multe ori munca lor nu este recunoscută oficial, cum este cazul activităților de îngrijire neremunerate, de exemplu, și nu se reflectă în numărul femeilor proprietare de exploatații agricole; întrucât, cu toate acestea, femeile sunt actori esențiali în realizarea unor schimbări economice, de mediu și sociale necesare pentru o dezvoltare durabilă;

I.

întrucât femeile din mediul rural, care sunt adesea cele care asigură îngrijirea primară în familiile lor și în comunități, se confruntă cu numeroase dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă pentru familiile lor, lucru care determină o sarcină disproporționată asupra femeilor și împiedică integrarea lor pe piața muncii; întrucât furnizarea de servicii de îngrijire de calitate este esențială pentru femei și promovează echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

J.

întrucât femeile din mediul rural se confruntă cu numeroase restricții în ceea ce privește accesul la servicii publice de sănătate adecvate din cauza mobilității limitate și a lipsei accesului la transport sau a mijloacelor de contactare a serviciilor de transport (de exemplu, telefon mobil); întrucât este nevoie de servicii de sănătate cuprinzătoare vizând binele fizic, mental și emoțional al femeilor din zonele rurale (de exemplu, ca răspuns la violența pe criterii de gen); întrucât accesul la drepturile la sănătate sexuală și reproductivă și la educație este mai limitat în zonele rurale;

K.

întrucât menținerea populației în zonele rurale, acordând o atenție deosebită zonelor care se confruntă cu dezavantaje naturale, este esențială pentru societate fiindcă de acest lucru depinde conservarea mediului și a peisajului;

L.

întrucât există o legătură directă între disparitatea de gen și degradarea mediului;

M.

întrucât schimbările climatice și consecințele acestora au un impact negativ și disproporționat specific asupra femeilor și fetelor din zonele rurale; întrucât femeile din mediul rural sunt, de asemenea, actori puternici ai schimbării către o agricultură mai sustenabilă și ecologică și pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă verzi; întrucât asigurarea accesului egal pentru femeile fermieri la terenuri și la alte resurse productive este esențială pentru realizarea egalității de gen, a securității alimentare și a politicilor eficace privind schimbările climatice;

N.

întrucât femeile tinere din zonele rurale suferă în continuare din cauza inegalității și se confruntă cu multiple forme de discriminare; întrucât este necesar să se adopte măsuri pentru a promova egalitatea efectivă între femei și bărbați astfel încât să existe mai multe oportunități de lucru, inclusiv activități independente și în sectorul STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), care să le permită oamenilor să rămână în mediul rural și să asigure astfel reînnoirea generațiilor și supraviețuirea sectorului agricol și a zonelor rurale;

O.

întrucât sectorul agricol, în care femeile joacă un rol important, este esențial pentru vitalitatea zonelor rurale și pentru promovarea reînnoirii generațiilor, a coeziunii sociale și a creșterii economice; întrucât agricultura ar trebui să furnizeze alimente sigure, nutritive și sănătoase; întrucât sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să contribuie la diversificarea peisajului, la atenuarea schimbărilor climatice și la menținerea biodiversității și a patrimoniului cultural;

P.

întrucât alimentația joacă un rol semnificativ în dezvoltarea și bunăstarea fetelor; întrucât alimentația precară cauzează probleme fizice și mintale, cum ar fi retardul de creștere, infertilitatea, apatia, oboseala și lipsa de concentrare, reducând astfel potențialul economic al femeilor și afectând bunăstarea familiei extinse și a comunității;

Q.

întrucât este necesară implicarea femeilor din mediul rural în organele de decizie și în sfera publică; întrucât o reprezentare echilibrată este esențială pentru realizarea egalității de gen;

R.

întrucât, în ceea ce privește prevenirea riscurilor la locul de muncă, femeile și bărbații sunt expuși unor factori diferiți; întrucât, de exemplu, adesea pentru a evalua efectele dăunătoare ale produselor chimice, calculele se bazează pe fizicul bărbaților – în general cu masa musculară mai mare – și chiar nu se ține seama de recomandările specifice pentru femeile însărcinate sau care alăptează; întrucât, prin urmare, este necesar să se ia în considerare factori diferiți pentru adoptarea unor măsuri care să garanteze sănătatea femeilor din sectorul agricol,

S.

întrucât discriminarea afectează, de asemenea, femeile din sectorul mass-media; întrucât mass-media joacă un rol esențial pentru întreaga societate și, prin urmare, este de dorit ca femeile, care reprezintă cel puțin 50 % din societate, să fie implicate în mod echitabil în crearea de conținut mass-media și în luarea deciziilor în organizațiile mass-media,

T.

întrucât rolul industriei media este crucial pentru promovarea egalității de gen, deoarece mass-media nu numai că reflectă, ci și creează modele și norme de conduită, motiv pentru care rolul acesteia este esențial pentru formarea opiniei publice și a percepției culturale;

U.

întrucât conținuturile media încurajează o largă înțelegere a complexității egalității de gen în rândul tuturor actorilor societății;

V.

întrucât femeile și copiii sunt afectați în mod disproporționat de conflicte, reprezentând cea mai mare proporție de refugiați din taberele de refugiați sau în mișcare în căutarea siguranței;

W.

întrucât în multe societăți femeile nu au drepturi funciare și de proprietate egale prin mijloace legale, ceea ce exacerbează sărăcia și limitează dezvoltarea economică a femeilor;

X.

întrucât femeile transgen se confruntă cu discriminări disproporționate bazate pe identitatea lor de gen;

Y.

întrucât un sprijin mai puternic pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente este o condiție prealabilă pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor;

Z.

întrucât normele sociale cu privire la rolurile femeilor și ale bărbaților pun femeile într-o situație de vulnerabilitate mai mare, în special în legătură cu sănătatea lor sexuală și reproductivă și având în vedere practicile dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și cele forțate,

(a)

să își reconfirme angajamentul ferm față de Platforma de acțiune de la Beijing;

(b)

să sprijine mamele antreprenoare din zonele rurale, deoarece acestea se confruntă cu provocări specifice; subliniază faptul că stimularea spiritului de antreprenoriat în rândul acestei categorii poate nu numai să exemplifice reconcilierea cu succes a vieții profesionale cu viața de familie, dar și să contribuie la stimularea unor noi oportunități de angajare și la o mai bună calitate a vieții în zonele rurale și să încurajeze alte femei să-și concretizeze propriile proiecte;

(c)

să pună capăt tuturor formelor de discriminare împotriva tuturor femeilor și fetelor de pretutindeni și să combată toate formele de violență, care reprezintă încălcări grave ale drepturilor lor fundamentale, încălcări care sunt, la rândul lor, o consecință directă a acestei discriminări;

(d)

să implice toate guvernele și să le solicite acestora să elaboreze programe care vizează eliminarea violenței sexuale și a violenței pe criterii de gen, precum și a practicilor vătămătoare, cum ar fi căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și forțate și mutilarea genitală a femeilor și traficul de persoane;

(e)

să solicite statelor membre să combată stereotipurile de gen și să investească în accesul femeilor și fetelor la educație adaptată nevoilor lor, la învățare pe tot parcursul vieții și la formare profesională, în special în zonele rurale, cu precădere în domeniile STIM, precum și în domeniul antreprenoriatului și al inovării, având în vedere că aceste domenii sunt instrumente importante pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru promovarea egalității în sectorul agricol și în cel alimentar, precum și în turism și alte industrii din zonele rurale;

(f)

să conceapă politici care vizează eradicarea sărăciei și asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, inclusiv pentru femei și fete, în special prin intermediul sistemelor de protecție socială;

(g)

să promoveze măsuri de informare și de asistență tehnică, precum și schimburi de bune practici între statele membre cu privire la crearea unui statut profesional pentru soțiile/soții care ajută în agricultură, care să le permită acestora să se bucure de drepturi individuale, în special de concediu de maternitate, asigurare socială în cazul accidentelor de muncă, acces la formare și drepturi de pensie;

(h)

să elimine diferența de remunerare între femei și bărbați, diferența de venituri (câștiguri) pe parcursul întregii vieți și decalajele în materie de pensie;

(i)

să solicite statelor membre și autorităților regionale și locale să asigure accesul universal la servicii adecvate de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă în zonele rurale;

(j)

să solicite statelor membre și autorităților regionale și locale să ofere structuri de bună calitate, la prețuri convenabile și servicii publice și private pentru viața curentă, în special în zonele rurale și în special în domeniul sănătății, al educației și al îngrijirii; observă că acest lucru ar impune asigurarea unei infrastructuri de îngrijire a copiilor din mediul rural și a unor servicii de sănătate, structuri educaționale, centre de îngrijire pentru persoanele în vârstă și persoanele dependente, servicii de înlocuire în caz de boală și de maternitate și servicii culturale;

(k)

să asigure integrarea perspectivei de gen, ca instrument pentru integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, și combaterea discriminării în toate politicile și programele, punând la dispoziție resurse financiare și umane adecvate;

(l)

să mobilizeze resursele necesare pentru a realiza egalitatea de gen, integrând perspectiva de gen în toate politicile și acțiunile sale, inclusiv în buget, ca instrument pentru integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, și combaterea discriminării;

(m)

să asigure deplina implicare a Parlamentului și a Comisiei sale pentru drepturile femeii și egalitatea de gen în procesul decizional privind poziția UE în cadrul celei de a 62-a sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeilor;

(n)

să reamintească faptul că Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei introduce obligația de a elimina discriminarea directă și indirectă împotriva femeilor prin măsuri juridice, politice și programatice în toate aspectele vieții și că articolul 14 din această convenție este singura obligație internațională care abordează nevoile specifice ale femeilor din zonele rurale;

(o)

să garanteze că femeile și fetele din mediul rural beneficiază de o educație formală și informală accesibilă, abordabilă și de bună calitate, inclusiv de formare, care să le ajute să dobândească sau să-și dezvolte competențele de gestionare, financiare, economice, de marketing și antreprenoriale, precum și de o educație civică, civilă și politică și de o formare tehnologică și sustenabilă în domeniul agricol; să asigure că femeile au aceleași oportunități și libertatea de alegere cu privire la cariera pe care și-o doresc;

(p)

să asigure că fetele și femeile din mediul rural pot avea cu ușurință acces la credite și la resurse productive și că primesc sprijin pentru inițiativele lor antreprenoriale și în domeniul inovării;

(q)

să garanteze dreptul și accesul la asistență medicală universală de înaltă calitate care să țină seama de diferențele fiziologice dintre femei și bărbați și care să fie adaptată la nevoile femeilor și fetelor din mediul rural, în special în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

(r)

să condamne toate formele de violență împotriva femeilor și să asigure faptul că victimele din zonele rurale și din regiunile îndepărtate nu sunt lipsite de accesul egal la asistență;

(s)

să îmbunătățească eficacitatea, transparența și caracterul democratic al instituțiilor internaționale, naționale, regionale și locale care sprijină și consolidează rolul femeilor din mediul rural, garantând prezența acestora printr-o participare egală;

(t)

să înlesnească tranziția femeilor din mediul rural de la economia informală la cea formală și să recunoască faptul că femeile din zonele rurale își desfășoară activitatea într-o varietate de domenii și sunt adesea agenți ai schimbării către agricultura sustenabilă și ecologică, securitatea alimentară și crearea de locuri de muncă verzi;

(u)

să planifice și să pună în aplicare politici agricole rezistente la schimbările climatice, care țin seama în mod corespunzător de amenințările specifice cu care se confruntă femeile din mediul rural ca urmare a dezastrelor naturale sau provocate de om;

(v)

să garanteze participarea femeilor și a fetelor din mediul rural la luarea deciziilor cu privire la planificarea și reacția în toate etapele dezastrelor și ale altor crize, de la alerta timpurie la acordarea de ajutor, redresare, reabilitare și reconstrucție și să garanteze protecția și siguranța acestor femei și fete în caz de dezastre sau de altfel de crize;

(w)

să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că femeile din mediul rural beneficiază de un mediu sigur, curat și sănătos;

(x)

să asigure o infrastructură și servicii publice accesibile de înaltă calitate pentru femeile și comunitățile din zonele rurale și să investească în dezvoltarea și întreținerea acestora;

(y)

să faciliteze dezvoltarea digitală, deoarece aceasta poate contribui în mod semnificativ la crearea de noi locuri de muncă, prin simplificarea intrării în sectorul activității independente, stimularea competitivității și dezvoltarea turismului, precum și prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie;

(z)

să sprijine activitatea de până acum a grupurilor comunitare locale și înființarea unor noi astfel de grupuri, care ar trebui să se reunească periodic pentru a discuta problemele și provocările prezentate de dezvoltare și să ia măsuri constructive;

(aa)

să solicite statelor membre, partenerilor sociali și societății civile să sprijine și să promoveze participarea femeilor în procesul decizional și în organele de conducere ale asociațiilor și organizațiilor profesionale, de afaceri și sindicale din domeniul politicilor rurale, al sănătății, al educației și al agriculturii, precum și în organele de gestionare și reprezentare, printr-o prezență egală;

(ab)

să recunoască și să sprijine rolul activ al femeilor din zonele rurale și contribuția acestora la economie în calitate de antreprenoare, directoare de întreprinderi familiale și promotoare ale dezvoltării sustenabile;

(ac)

să asigure drepturile de proprietate ale femeilor din mediul rural, în special asupra exploatațiilor agricole, precum și moștenirea terenurilor de către femeile din mediul rural, aceste aspecte reprezentând un instrument important pentru capacitarea economică a femeilor, ce le permite acestora să participe pe deplin la dezvoltarea zonelor rurale și să profite de beneficiile acestor schimbări;

(ad)

să asigure accesul femeilor din mediul rural la resurse productive, la platforme electronice, la piețe, la instrumente de comercializare și la servicii financiare; să promoveze piețele locale, regionale și tradiționale – inclusiv piețele alimentare -, acestea fiind locuri în care de obicei femeile au mai multe posibilități de a-și comercializa direct produsele, ceea ce duce la o mai mare capacitare economică;

(ae)

să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în sectoarele STIM, în special în funcții care contribuie la economia circulară și la combaterea schimbărilor climatice;

(af)

să dezvolte politici de ocupare a forței de muncă, servicii și programe care să vizeze remedierea situației precare a femeilor din mediul rural care lucrează adesea în sectorul informal și care se pot confrunta cu forme multiple de discriminare intersecțională pe criterii de sex, vârstă, statut social, religie, etnie, dizabilitate sau identitate de gen; să ofere asistență și sprijin adaptate nevoilor și intereselor acestora;

(ag)

să instituie programe prin care să se asigure accesul femeilor și al familiilor acestora la sisteme universale de protecție socială care au un impact asupra situației lor viitoare în ceea ce privește pensionarea și să reducă astfel decalajele în materie de pensie, care sunt pluridimensionale prin natura lor;

(ah)

să colecteze date defalcate în funcție de gen și să elaboreze statistici privind valorile, situațiile, condițiile și nevoile femeilor din mediul rural, care să permită conceperea unor politici adecvate; să monitorizeze în mod regulat situația femeilor din zonele rurale;

(ai)

să solicite ratificarea și punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv a articolului 6 referitor la femeile cu handicap; să asigure accesibilitatea bunurilor, infrastructurilor și serviciilor;

(aj)

să solicite Comisiei, statelor membre și guvernelor regionale și locale să asigure infrastructuri de înaltă calitate, la prețuri accesibile, precum și servicii publice și private concrete pentru viața cotidiană în zonele rurale și să creeze condițiile necesare pentru îmbunătățirea echilibrului între munca și viața femeilor din zonele rurale, în special prin asigurarea unor structuri adecvate de îngrijire a persoanelor aflate în întreținere, a asistenței medicale accesibile și a transportului public;

(ak)

să sublinieze importanța includerii în politicile UE a garanțiilor privind condițiile de viață și de muncă ale femeilor angajate ca lucrătoare agricole sezoniere, în special în ceea ce privește necesitatea de a li se oferi acestora protecție socială, asigurare de sănătate și asistență medicală; să încurajeze autoritățile regionale, locale și naționale și alte instituții să garanteze drepturile fundamentale ale lucrătorilor migranți, ale lucrătorilor sezonieri și ale familiilor lor, în special ale femeilor și ale persoanelor vulnerabile, precum și să sprijine integrarea acestora în comunitatea locală;

(al)

să asigure accesul la infrastructură și servicii fiabile de internet în bandă largă de mare viteză; să investească în noile tehnologii din zonele rurale și din agricultură și să promoveze utilizarea acestora; să recunoască importantele beneficii de natură socială, psihologică și economică ale acestora; să insiste asupra elaborării unei abordări globale („satul digital”); să promoveze egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la aceste tehnologii și formarea în vederea utilizării lor;

(am)

să acorde atenție prezenței și promovării femeilor în sectorul mass-media și în conținutul mass-media non-stereotip;

(an)

să încurajeze organizațiile mass-media publice să își stabilească propriile politici în materie de egalitate, care să asigure o reprezentare echilibrată a bărbaților și a femeilor în cadrul organelor de decizie;

(ao)

să asigure combaterea în mod efectiv a sexualizării tot mai accentuate a imaginii femeilor și fetelor în mass-media, respectând în același timp libertatea de exprimare;

(ap)

să încurajeze organizațiile mass-media să prevină procedurile de cultură organizațională, care adesea este nefavorabilă echilibrului între viața profesională și cea privată;

(aq)

să elimine diferența de remunerare între femei și bărbați din sectorul mass-media prin măsuri împotriva discriminării, care să asigure remunerarea egală pentru muncă egală între femei și bărbați;

(ar)

să adopte toate măsurile necesare împotriva actelor de violență la adresa jurnaliștilor de investigație, acordând o atenție deosebită jurnalistelor, care sunt adesea mai vulnerabile;