ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 86

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 62
7 martie 2019


Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

REZOLUŢII

 

Comitetul Regiunilor

 

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

2019/C 86/01

Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2019

1

 

AVIZE

 

Comitetul Regiunilor

 

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

2019/C 86/02

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Pachetul privind extinderea 2018

8

2019/C 86/03

Avizul Comitetul European al Regiunilor pe tema Impozitarea economiei digitale

14

2019/C 86/04

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile

24

2019/C 86/05

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Modele de asumare a răspunderii la nivel local în domeniul energiei și rolul comunităților energetice locale în tranziția energetică din Europa

36


 

III   Acte pregătitoare

 

COMITETUL REGIUNILOR

 

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

2019/C 86/06

Avizul Comitetului European al Regiunilor asupra Regulamentului privind dispozițiile comune

41

2019/C 86/07

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Fondul social european Plus

84

2019/C 86/08

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

115

2019/C 86/09

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Cooperarea teritorială europeană

137

2019/C 86/10

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Mecanismul transfrontalier

165

2019/C 86/11

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Reforma PAC

173

2019/C 86/12

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Fondul european de ajustare la globalizare

239

2019/C 86/13

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Programul privind piața unică

259

2019/C 86/14

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind programul Europa digitală (2021-2027)

272

2019/C 86/15

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Corpul european de solidaritate și noua strategie a UE pentru tineret

282

2019/C 86/16

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Vecinătate și întreaga lume

295

2019/C 86/17

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Programul InvestEU

310

2019/C 86/18

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Programul de sprijin pentru reforme și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

335

2019/C 86/19

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

353

2019/C 86/20

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Programul spațial al Uniunii Europene și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial

365


RO

 


I Rezoluții, recomandări și avize

REZOLUŢII

Comitetul Regiunilor

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/1


Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2019

(2019/C 86/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

având în vedere:

programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2019 (1);

Protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012;

declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018-2019;

1.

subliniază că 2019 va fi un an crucial pentru viitorul Uniunii Europene, fiind puse sub semnul întrebării însăși fundamentele UE; reiterează, în acest context, necesitatea imperativă de a reface legătura dintre nivelul local și nivelul european, implicându-i, deopotrivă, pe reprezentanții locali și regionali și pe cetățenii europeni în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE, în special prin aplicarea corectă a subsidiarității active și a guvernanței pe mai multe niveluri;

2.

recomandă adoptarea rapidă a unui acord privind cadrul financiar multianual (CFM) înainte de alegerile europene din mai 2019, pentru a asigura lansarea la timp a noilor programe ale UE, și sprijină apelul Parlamentului European ca următorul CFM să corespundă unui procent de cel puțin 1,3 % din VNB-ul UE-27;

3.

regretă faptul că propunerea Comisiei privind bugetul multianual nu are un profil de gen clar. În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea ține seama, în toate domeniile de politică, de egalitatea de gen și promovează, în toate acțiunile sale, egalitatea între bărbați și femei. În plus, integrarea dimensiunii de gen în buget ar trebui să fie mai cuprinzătoare, mai extinsă și mai sistematică;

4.

își exprimă dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit să ajungă în timp util la un acord privind intenția Regatului Unit de a se retrage din UE, păstrând cele patru libertăți de circulație. CoR se așteaptă ca Comisia să implice Comitetul în negocierile privind cooperarea care va exista între Regatul Unit și UE după 30 martie 2019, pentru a putea transmite și pe mai departe contribuția autorităților locale și regionale, astfel încât viitoarea relație să fie productivă și durabilă;

Cetățenia, guvernanța și o mai bună legiferare

5.

salută Comunicarea Comisiei privind consolidarea rolului subsidiarității și proporționalității, care promovează punerea în aplicare a recomandărilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”; solicită, în acest sens, Parlamentului European și Comisiei să pună în aplicare recomandările Grupului operativ în cooperare cu CoR, pentru a contribui astfel la promovarea subsidiarității active în Europa și la o nouă modalitate de lucru; își menține angajamentul de a contribui la această punere în aplicare, punând la dispoziție expertiza și cunoștințele de la nivelul regiunilor și orașelor Europei, în special prin intermediul rețelei sale de monitorizare a subsidiarității, prin rețeaua de centre regionale și prin platforma REGPEX;

6.

se întreabă dacă propunerea de a elimina mecanismul de schimbare a orei de două ori pe an respectă sau nu cerințele privind valoarea adăugată europeană și coordonarea, propuse de Grupul operativ, și atrage atenția asupra consecințelor negative asupra autorităților locale și regionale (în special în regiunile de frontieră);

7.

salută planul Comisiei de a utiliza clauza pasarelă pentru a aplica votul cu majoritate calificată, în special în domeniul fiscal, ceea ce ar facilita lupta împotriva evaziunii fiscale și ar permite sisteme de impozitare mai echitabile;

Locuri de muncă, creștere economică, investiții și politica de coeziune

8.

solicită, împreună cu partenerii din #CohesionAlliance, încheierea unui acord rapid asupra pachetului legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, care ar trebui să se bazeze în continuare pe principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri. CoR reamintește că politica de coeziune este principala politică de investiții a Uniunii Europene, care vizează consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în întreaga Uniune Europeană. Solicită ca, pentru reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale și regiunilor afectate de tranziția industrială sau celor care suferă de pe urma unor handicapuri geografice sau demografice grave și permanente, precum regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

9.

atrage atenția asupra faptului că programul Comisiei pentru 2019 nu face nicio referire la regiunile ultraperiferice, astfel cum ar trebui, cel puțin în ceea ce privește punerea în aplicare a Comunicării din 2017, intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”. CoR speră că Comisia va continua să ia măsurile necesare pentru a dezvolta noua abordare privind RUP;

10.

sugerează să se profite de experiența dobândită în cadrul parteneriatelor din cadrul Agendei urbane, care au dus la rezultate pozitive în ceea ce privește acțiunile de guvernanță pe mai multe niveluri, pentru a îmbunătăți verificarea subsidiarității și a consolida legătura dintre o mai bună reglementare și Agenda urbană a UE; consideră că planul de acțiune privind locuințele, adoptat în noiembrie 2018, pregătește terenul pentru o agendă europeană privind locuințele;

11.

ia act cu îngrijorare de faptul că investițiile publice sunt în continuare prea mici și distribuite inegal în UE, fapt confirmat de orientarea, de către Comisie, a ciclului semestrului european 2019 către investițiile pe termen lung; reiterează, astfel, necesitatea de a transpune acordul privind marjele de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) în legislația primară; își reiterează, de asemenea, solicitarea privind adoptarea de măsuri suplimentare pentru a stimula investițiile publice, în special prin excluderea cofinanțării naționale, regionale sau locale în cadrul fondurilor ESI din contabilitatea PSC, astfel cum s-a prevăzut deja pentru cofinanțarea din FEIS;

12.

invită Comisia să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește aspectele legate de guvernanță ale Programului InvestEU, după consultarea tuturor actorilor principali relevanți, cum ar fi BEI;

13.

subliniază valoarea adăugată europeană puternică a politicilor și programelor legate de tineret, cum ar fi Erasmus+, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, și subliniază necesitatea de a facilita accesibilitatea acestora și de a asigura implicarea autorităților locale și regionale în punerea lor în aplicare. De asemenea, ar trebui acordate stimulente pentru proiecte cu valoare adăugată ridicată în ceea ce privește participarea tinerilor cu dizabilități și care scot în evidență dimensiunea regională și locală, în special în ceea ce privește zonele rurale, zonele de primire a refugiaților, regiunile ultraperiferice din UE și țările și teritoriile de peste mări. În conformitate cu noua strategie pentru tineret, Comitetul își reiterează apelul de a stabili o cooperare structurată între CoR și coordonatorul UE pentru tineret propus;

14.

subliniază faptul că, pentru ca UE să își maximizeze potențialul în domeniul cercetării și inovării, Comisia și statele membre trebuie să elimine decalajul în materie de inovare dintre regiuni, și consideră că programul Orizont Europa ar trebui să consolideze legăturile cu strategiile regionale de specializare inteligentă (S3);

15.

așteaptă cu interes Planul coordonat cu privire la dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa, care ar trebui să includă și sectorul public de la nivel local și regional, având în vedere rolul și implicarea autorităților locale și regionale în promovarea investițiilor și a ecosistemului de inteligență artificială în teritoriile respective;

Politica economică și dimensiunea socială a UE

16.

subliniază că obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui introduse ca un cadru general de referință pentru politica UE și ar trebui să înlocuiască în mod specific Strategia Europa 2020 ca obiective pe termen lung ale semestrului european;

17.

își reafirmă sprijinul pentru introducerea unei capacități bugetare care să vizeze creșterea rezilienței zonei euro și pregătirea convergenței cu viitorii membri ai zonei euro. Această capacitate trebuie, totuși, să fie finanțată din resurse proprii diferite de cele prevăzute pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene, pentru a evita ca această capacitate să aducă atingere programelor UE disponibile pentru UE-27. În plus, această capacitate ar trebui să fie contabilizată în afara plafonului prevăzut pentru resursele bugetului UE;

18.

subliniază faptul că nivelul scăzut de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări sunt cauzate de lipsa de asumare a responsabilității, de lipsa de finanțare și de capacitatea administrativă insuficientă la toate nivelurile; prin urmare, își reiterează propunerea privind un cod de conduită care să implice autoritățile locale și regionale în semestrul european;

19.

este preocupat de faptul că autoritățile locale și regionale nu au beneficiat suficient de măsurile de consolidare a capacităților finanțate de UE în cadrul actualului CFM; își reiterează solicitarea adresată Comisiei, de a elabora un set unic de orientări pentru a coordona toate măsurile de consolidare a capacităților finanțate de UE;

20.

salută propunerile Comisiei de stabilire a unor norme care să permită impozitarea profiturilor generate de companiile multinaționale prin intermediul economiei digitale; subliniază, de asemenea, necesitatea unei definiții juridice europene pentru conceptul de sediu virtual permanent al companiilor digitale;

21.

invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea resurselor bugetare aferente; consideră că este esențial, în acest sens, ca, la punerea în aplicare a Pilonului, să se recunoască componenta teritorială puternică a acestuia; încurajează Comisia și legiuitorul european să accelereze procesul de instituire a Autorității Europene a Muncii, prevăzând includerea unui reprezentant al autorităților regionale din statele membre în consiliul său de administrație;

22.

salută înființarea recentă a Grupului de experți privind economia socială și întreprinderile sociale, în care CoR este reprezentat, și îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un cadru juridic european care să cuprindă un ansamblu de definiții comune pentru diferitele forme de economie socială, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile și fundațiile;

23.

propune, ca instrument de punere în aplicare a principiului 11 al Pilonului european al drepturilor sociale, lansarea unei garanții europene pentru copii, care să abordeze rata dramatică a sărăciei și excluziunii în rândul copiilor în UE (26,4 % în 2017). Această garanție ar trebui să devină o parte integrantă a FSE+;

Strategia privind piața unică, IMM-urile, concurența, industria și piața unică digitală

24.

insistă asupra importanței dezvoltării unei strategii industriale integrate și își reafirmă angajamentul de a confirma rolul autorităților locale și regionale în această strategie;

25.

invită Comisia să propună o actualizare a Small Business Act; în ceea ce privește îndeosebi testul privind IMM-urile, invită Comisia să țină cont de diversele particularități ale actelor cărora ar trebui să li se aplice acest test, mai ales de proiectele de lege, și să intervină din perspectiva REFIT, prevăzând acțiuni de remediere;

26.

își reiterează angajamentul de a oferi feedback cu privire la punerea în aplicare a directivelor din 2014 privind achizițiile publice la nivel local și regional, având în vedere ponderea autorităților subnaționale în domeniul achizițiilor publice și în vederea evaluării utilizării criteriilor sociale și de mediu;

27.

invită Comisia să lanseze, în 2019, o revizuire a cadrului legislativ privind ajutoarele de stat, în special a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), a Regulamentului de minimis și a cadrului privind SIEG, cu scopul de a implica toate părțile interesate relevante, în timp util, într-un dialog constructiv cu privire la conținutul reformei;

28.

invită Comisia să faciliteze implementarea infrastructurii de bandă largă, acordând o atenție specială zonelor rurale, slab populate și cu populație dispersată, în care banda largă constituie o resursă esențială pentru furnizarea de servicii publice eficiente, pentru reîntoarcerea tinerilor și pentru înființarea de noi întreprinderi; acestea sunt zone care nu prezintă interes comercial pentru operatori și în care se poate considera așadar că există disfuncționalități ale pieței. Astfel, se poate contribui la eliminarea decalajului digital în UE și la crearea unei rețele coerente de centre europene de inovare digitală;

29.

invită Comisia să prezinte propuneri pentru abordarea aspectelor de reglementare legate de economia colaborativă și digitală. solicită, în special, o directivă a UE privind lucrul pe platforme online, bazată pe articolul 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care să stabilească standarde minime pentru condițiile de muncă echitabile în economia digitală;

Agricultura și silvicultura, sănătatea publică și protecția consumatorilor

30.

solicită ca PAC să fie transformată într-o politică agricolă simplificată, echitabilă, durabilă și bazată pe solidaritate, în beneficiul agricultorilor, al regiunilor, al consumatorilor și al cetățenilor, și solicită o mai mare convergență la nivel intern și extern a plăților directe, instrumente eficiente de gestionare a crizelor pentru a stabiliza veniturile agricultorilor, și o guvernanță pe mai multe niveluri în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor strategice naționale;

31.

se alătură Parlamentului European (2) în a solicita o Agendă a UE privind zonele rurale, montane și îndepărtate, menită să favorizeze dezvoltarea socioeconomică, creșterea și diversificarea economică, bunăstarea socială, protecția naturii, precum și cooperarea și interconectarea cu zonele urbane, pentru a promova coeziunea și a preveni fragmentarea teritorială;

32.

solicită, de asemenea, elaborarea, pentru regiunile care se confruntă cu provocări demografice, a unei strategii europene care să sporească atenția acordată acestui factor în toate politicile UE (coeziune, inovare, transporturi, sănătate, politici sociale și de ocupare a forței de muncă, TIC, dezvoltare rurală, emigrație etc.) și care să cuprindă analize ale costurilor și proiecții la nivel național, regional și local, astfel cum se prevede în avizul CoR pe tema „Răspunsul UE la provocarea demografică”;

33.

subliniază că inovarea și soluțiile digitale sunt esențiale pentru dezvoltarea satelor inteligente, revitalizarea centrelor urbane și a zonelor rurale; invită Comisia să treacă în revistă și să urmărească în continuare acțiunile implementate în cadrul planului de acțiune al UE privind satele inteligente;

34.

intenționează să răspundă la evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE pentru păduri, prevăzută pentru decembrie 2018, și insistă asupra importanței pe care o are prevenirea despăduririlor, reîmpădurirea și conversia pădurilor;

35.

apreciază continuarea FEPAM sub forma unui fond specific, simplificat, cu un buget dedicat creșterii albastre care permite desfășurarea de acțiuni transversale, în colaborare cu alte programe europene. Solicită ca bugetul FEPAM și ponderea gestiunii partajate să fie menținute la nivelul programului precedent. Zonele de pescuit și de acvacultură exclusive ale UE, dezvoltarea economiei albastre, ajutoarele pentru porturi, chestiunile de mediu și conservarea biodiversității maritime sunt aspecte care presupun provocări majore în perioada post-2020 și care, prin urmare, ar trebui sprijinite de FEPAM. Solicită retragerea obligației de utilizare a instrumentelor financiare din cadrul FEPAM pentru finanțarea acvaculturii și prelucrarea produselor;

36.

regretă că includerea programului UE în domeniul sănătății în FSE+ a dus la reducerea pachetului financiar pentru inițiativele în materie de sănătate finanțate de UE și solicită măsuri și finanțare pentru a compensa această reducere;

37.

invită Comisia să examineze sistemele existente de etichetare a alimentelor și să propună un sistem european unic obligatoriu de etichetare pe culori, pe unități de 100 g de produs, pe partea din față a ambalajelor alimentare din întreaga UE, care să furnizeze informații clare pentru consumatori și să încurajeze modele alimentare mai sănătoase. În mod similar, ar trebui introduse criterii specifice pentru produsele care conțin mențiuni nutriționale și de sănătate pe etichetă;

38.

salută propunerea Comisiei privind un registru electronic european de sănătate, pentru a îmbunătăți tratamentul pacienților în toate regiunile și statele membre; solicită Comisiei să analizeze cu atenție aspectele legate de protecția datelor și de interoperabilitate din această propunere;

Turism și cultură

39.

își reiterează apelul adresat Comisiei pentru o revizuire aprofundată a strategiei sale pentru turism din 2010, printr-un un program de lucru multianual clar;

40.

solicită o continuare a Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, prin intermediul unui nou Plan european de acțiune pentru patrimoniul cultural;

Uniunea energetică, politica privind clima și mediul înconjurător

41.

pledează pentru crearea unui mecanism eficient de guvernanță pe mai multe niveluri pentru implementarea eficientă a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, asigurându-se că planurile energetice și climatice naționale sunt elaborate în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, care să permită elaborarea unui sistem de contribuții stabilite la nivel local și regional, care să completeze contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris;

42.

având în vedere cel de al patrulea raport privind starea uniunii energetice, subliniază importanța promovării unei tranziții energetice echitabile, care necesită o atenție specială pentru regiunile mai puternic afectate, cum ar fi cele care depind în mod specific de industriile combustibililor fosili, precum și insulele, în special cele care nu sunt interconectate, ca, de pildă, regiunile ultraperiferice. În acest context, CoR recunoaște măsurile în curs în ceea ce privește sărăcia energetică și subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea lor în aplicare;

43.

invită Comisia să monitorizeze consecințele socio-economice ale noii organizări a pieței energiei electrice în toate statele membre și regiunile UE;

44.

salută publicarea recentă a „Viziunii strategice europene pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și cu impact neutru asupra climei – o planetă curată pentru toți”, prin care UE se angajează să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 și recunoaște rolul central al autorităților locale și regionale; insistă asupra faptului că măsurile de punere în aplicare a strategiei trebuie să urmeze principiul guvernanței pe mai multe niveluri, să acorde un rol oficial autorităților locale și regionale, mai ales prin introducerea unui sistem prin care contribuțiile de la nivel local și regional să fie incluse în planurile naționale privind clima și energia, și să se bazeze pe inițiative precum Convenția primarilor; subliniază nevoia de a integra aceste eforturi în strategia privind economia circulară și uniunea energetică și de a asigura distribuirea echitabilă a impactului socio-economic al tranzițiilor necesare, pentru ca tranziția să fie echitabilă;

45.

invită Comisia Europeană să elaboreze, în cooperare cu CoR, un al 8-lea program strategic și integrat de acțiune pentru mediu, angajându-se să joace un rol activ în cadrul Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului. De asemenea, CoR solicită ca autoritățile subnaționale să fie implicate în cel de-al doilea ciclu al evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu;

46.

invită Comisia Europeană să propună un plan cuprinzător de îmbunătățire a punerii în aplicare a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020, oferind statelor membre ale UE orientări strategice și, în special, recunoscând oficial rolul crucial al autorităților locale și regionale; așteaptă cu interes continuarea colaborării cu Comisia Europeană în contextul pregătirii active a cadrului de politici post-2020, în vederea reuniunii COP 15 din 2020, de la Beijing. Este nevoie, în acest context, de angajamente ferme, care să vizeze nu numai stoparea pierderii biodiversității și a ecosistemelor, ci și refacerea acestora, precum și un cadru de politici ambițios și incluziv, în domeniul biodiversității, până în 2030, capabil să pună în practică Viziunea CBD pentru 2050, în contextul ODD;

47.

invită Comisia să integreze mai bine principiile de reziliență în fața dezastrelor în toate politicile și fondurile UE, pentru a spori capacitatea statelor membre și a autorităților de la nivel subnațional de prevenire a situațiilor de urgență, de pregătire pentru acestea, de reacție la ele și de recuperare în urma dezastrelor naturale sau a celor provocate de om; acest demers și-ar putea atinge scopul printr-o mai bună înțelegere a riscurilor, inclusiv prin introducerea unei metode univoce de analiză a riscurilor și prin efectuarea unor studii punctuale și tot mai precise pentru a înțelege vulnerabilitățile teritoriale, dar și pentru a evalua daunele economice, directe și indirecte, care se pot produce într-un teritoriu asupra căruia s-au abătut fenomene naturale extreme;

48.

își reînnoiește apelul pentru o foaie de parcurs a UE pentru deplasarea cu bicicleta, ca răspuns la cererea tot mai mare de acțiuni coordonate la nivelul UE;

Justiția, securitatea, drepturile fundamentale și migrația

49.

își reiterează apelul adresat Comisiei, de a sprijini autoritățile locale și regionale în abordarea problemei radicalizării, prin elaborarea de orientări destinate autorităților locale și regionale referitoare la strategiile de prevenire a radicalizării;

50.

solicită proceduri și mecanisme consolidate pentru protecția democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, care ar putea deveni parte a unui pact al Uniunii;

51.

salută Pactul propus de ONU privind migrația și încurajează toate statele membre ale UE să îl semneze la Marrakesh, pe 10 și 11 decembrie, și să îl ratifice; subliniază că Pactul reprezintă o parte esențială dintr-o abordare amplă multilaterală și pe mai multe niveluri privind migrația, solicitată de CoR;

52.

subliniază faptul că gestionarea eficace și umană a frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei politici cuprinzătoare în materie de migrație și a unui sistem comun de azil al UE, cu standarde comune ridicate, sunt esențiale pentru toate municipalitățile, orașele și regiunile, în special pentru cele care găzduiesc refugiați și cele situate la frontiere, afectate în mod deosebit de valurile de migranți;

53.

solicită Comisiei să propună noi căi legale de migrație sigure și accesibile pentru migrația către UE, cum ar fi vizele umanitare și programele de sponsorizare privată, și invită statele membre să stabilească cu celeritate și să pună în aplicare un nou cadru de relocare al UE, care să fie ambițios în ceea ce privește condițiile de protecție și numărul de beneficiari; de asemenea, invită Comisia să încurajeze statele membre să dea dovadă de solidaritate efectivă cu acelea dintre ele care au cea mai mare expunere la fluxurile de migrație, în conformitate cu articolul 80 din TFUE și cu principiul corelat, al solidarității și distribuirii echitabile a responsabilității, inclusiv pe plan financiar;

54.

invită Comisia să simplifice și să accelereze în continuare procedurile de finanțare și să faciliteze accesul direct al regiunilor și orașelor la resursele financiare destinate să răspundă crizelor umanitare și integrării refugiaților; asistența de urgență poate lua forma unor subvenții acordate direct autorităților locale și regionale care fac față unei puternice presiuni migratorii și, mai ales, celor responsabile cu primirea și integrarea copiilor migranți neînsoțiți. Invită, de asemenea, Comisia să își intensifice eforturile de facilitare a schimbului de bune practici între autoritățile locale și regionale europene în ceea ce privește integrarea migranților și, în special, să se concentreze pe orașele mijlocii și mici;

55.

Ca și în cazul sprijinului UE pentru integrarea refugiaților și pentru statele terțe în cadrul operațiunilor de ajutor umanitar, îndeamnă Comisia să acorde sprijin pentru integrarea cetățenilor europeni siliți să părăsească țările-gazdă din cauza crizelor politice, economice sau umanitare, care, altfel, ar rămâne complet neprotejați, în ciuda faptului că sunt cetățeni ai UE;

Politici externe

56.

invită Comisia Europeană să ia pe deplin în considerare contribuția autorităților locale și regionale și activitatea comitetelor consultative mixte și a grupurilor de lucru ale CoR, în special rapoartele pentru 2019 privind progresele înregistrate de țările candidate și potențial candidate, și își reiterează solicitarea ca programele de finanțare ale UE, în special TAIEX și Twinning, să fie adaptate în continuare la nevoile părților interesate de la nivel local și regional;

57.

sprijină ideea unui nou program de cooperare teritorială europeană, care să permită o cooperare strânsă între autoritățile locale și regionale din statele membre și din țările candidate și potențial candidate și din țările vecine; în acest sens, solicită Comisiei să susțină actualele strategii macroregionale ale UE și să sprijine crearea unor strategii noi; totodată, încurajează Comisia să susțină procesele de cooperare transfrontalieră dintre autoritățile regionale și locale, inclusiv sub forma grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT);

58.

își anunță intenția de a contribui la discuțiile strategice privind viitorul Parteneriatului estic cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a acestuia, în 2019, în special prin intermediul CORLEAP, al Grupului operativ pentru Ucraina al CoR și al parteneriatelor inter pares UE-Ucraina;

59.

solicită Comisiei Europene să ia în considerare activitatea desfășurată de CoR în stabilizarea vecinătății sudice, prin intermediul Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) și, în special, prin Inițiativa de la Nicosia de sprijinire a orașelor libiene, care îmbunătățește serviciile publice locale în Libia și reconectează aceste localități cu comunitatea internațională, pe baza bunelor practici deja instituite și prevăzând o finanțare corespunzătoare, în sprijinul inițiativelor operaționale;

60.

salută intenția Comisiei de a aborda dezinformarea online intenționată atât în UE, cât și în țările partenere, și își exprimă disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi;

61.

ia act de faptul că activitatea grupului de lucru executiv care implementează declarația comună UE-SUA din iulie 2018 pare să vizeze în principal cooperarea în materie de reglementare și solicită respectarea standardelor UE, în special a standardelor ridicate de igienă, alimentație și mediu; subliniază, în acest sens, că Comisia trebuie să se asigure că standardele juridice și de muncă în vigoare în materie de siguranță a produselor, de date, de protecție a consumatorilor, de sănătate și de protecție a mediului nu sunt lăsate deoparte în scopul combaterii protecționismului comercial și al obținerii suspendării sancțiunilor impuse de SUA;

62.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Președințiilor austriacă, română și finlandeză a Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  COM(2018) 800 final.

(2)  A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018, care abordează nevoile specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate.


AVIZE

Comitetul Regiunilor

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/8


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Pachetul privind extinderea 2018”

(2019/C 86/02)

Raportor:

Franco IACOP (IT-PSE), membru al Consiliului Regional Friuli Venezia Giulia

Document de referință:

Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE

COM(2018) 450 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații preliminare

1.

ia notă cu interes de angajamentul reînnoit al Comisiei în ceea ce privește extinderea UE, care transpare nu numai din comunicarea COM(2018) 450 final, supusă examinării, ci și din documentul de strategie din februarie 2018 privind Balcanii de Vest (a se vedea avizul CoR 2018/00065) și din decizia de a iniția rapid procesul de screening legislativ cu Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, după un răspuns favorabil din partea Consiliului cu privire la luarea unei decizii referitoare la deschiderea negocierilor în iunie 2019, pe baza raportului de evaluare al Comisiei Europene și în măsura realizării progreselor necesare;

2.

subliniază că procesul de extindere trebuie să rămână o prioritate a UE și este de acord cu Comisia în privința necesității ca statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și respectarea și protecția minorităților să rămână în centrul acestui proces;

3.

reamintește că implicarea autoritățile locale și regionale (ALR) în acest proces este esențială și îndeamnă țările candidate (Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia) și țările potențial candidate (Bosnia și Herțegovina, Kosovo (*1)) să își consolideze strategiile de descentralizare administrativă, în vederea unei subsidiarități reale;

4.

salută faptul că ambele președinții ale Consiliului din 2018 au inclus tema Balcanilor de Vest printre prioritățile semestrului respectiv, salută organizarea reuniunii la nivel înalt de la Sofia și își exprimă speranța că declarația semnată cu această ocazie poate conduce rapid la inițiative concrete;

5.

regretă faptul că în țările din Balcanii de Vest a scăzut ritmul acțiunilor reformatoare întreprinse în vederea aderării la UE și că acest lucru a condus la răspândirea unor sentimente de îndoială și neîncredere în rândul cetățenilor;

6.

regretă faptul că modul în care a evoluat situația din Turcia, până la alegerile din luna iunie și după aceste alegeri, a condus la o slăbire progresivă a respectării valorilor și principiilor specifice statului de drept, astfel încât, în fapt, perspectivele de aderare la UE ale țărilor din Balcanii de Vest și ale Turciei sunt în prezent divergente;

7.

are convingerea că noul impuls pe care noua strategie a Comisiei îl poate da Balcanilor de Vest (și, de asemenea, indirect, Turciei) va fi în măsură să relanseze întregul proces;

8.

speră că noua dinamică a cooperării teritoriale europene, prezentată în recentele propuneri legislative ale Comisiei privind coeziunea (Interreg) și extinderea (Instrumentul de asistență pentru preaderare – IPA III), poate stimula strânsa cooperare dintre autoritățile locale și regionale (ALR) din statele membre (SM) și din țările candidate și potențial candidate;

9.

reiterează faptul că îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga în cel mai larg sens este și trebuie să rămână principalul parametru pentru evaluarea capacității țărilor candidate de a deveni state membre ale UE;

10.

dă asigurări că este pe deplin disponibil să lucreze împreună cu celelalte instituții ale UE pentru a sprijini parcursul de pregătire și viitoare aderare al țărilor candidate și al celor potențial candidate;

11.

este convins de faptul că noul acord de cooperare dintre CoR și Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, semnat la Strasbourg, la 27 martie 2018, consolidează cooperarea dintre cele două instituții și permite sporirea sinergiilor și evitarea suprapunerilor;

12.

observă că, printre cele mai eficiente forme de asistență care pot fi furnizate la nivelul administrațiilor publice (AP), se numără și inițiativele de schimburi inter pares; constată, de asemenea, că multe autorități locale și regionale din statele membre dețin competențe în materie de aplicare a acquis-ului, care ar putea fi împărtășite cu folos cu autorități similare din țările candidate și din cele potențial candidate;

13.

reamintește că, în țările care aspiră să devină membre ale UE, societatea în ansamblu trebuie să joace rolul principal într-o profundă reformă a valorilor și că, în acest sens, este esențial rolul autorităților locale și regionale (ALR), la care se raportează cetățenii în viața de zi cu zi;

14.

reiterează faptul că numai autoritățile locale și regionale, în virtutea raportului lor direct cu populația, pot să comunice eficient despre avantajele apartenenței la UE și să facă cunoscute beneficiile și sprijinul pe care le oferă UE tuturor cetățenilor europeni, inclusiv în țările candidate și în cele potențial candidate;

15.

prin urmare, constată cu regret că, în documentul de sinteză referitor la pachetul privind extinderea supus examinării, nu se face referire în mod explicit la situația ALR, ci doar este menționată în treacăt necesitatea de a se ajunge la un just echilibru între nivelul central și cel local;

Deziderate, sugestii și recomandări

16.

speră ca guvernele din Balcanii de Vest să relanseze parcursul de apropiere de UE și să poată percepe semnalele pozitive ale anumitor evoluții importante într-un interval de timp realist; speră, de asemenea, că cetățenii din această zonă vor respinge hotărât, o dată mai mult, naționalismul, radicalizarea și replierea identitară, reafirmându-și cu putere sprijinul acordat idealului european;

17.

speră ca Turcia să renunțe la logica stării de urgență și să se reînscrie pe făgașul apropierii de UE, eliminând măsurile care au subminat respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale și restabilind echilibrul puterilor democratice la toate nivelurile: central, regional și local;

18.

solicită tuturor țărilor candidate și celor potențial candidate să meargă înainte neabătut pe calea reformei administrative și să urmărească fără preget obiective de descentralizare realiste și, totodată, ambițioase, prevăzând alocări bugetare corespunzătoare pentru ALR;

19.

subliniază că trebuie încurajate creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai al resortisanților țărilor candidate și ai celor potențial candidate, asigurând efecte de propagare la nivel local;

20.

observă că gestionarea fluxurilor de migrație impune cooperarea cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă; reamintește că sprijinul acordat de UE țărilor din Balcanii de Vest și Turciei pentru a contribui la gestionarea acestor fluxuri trebuie să ajungă și la ALR, care sunt implicate zilnic în activitatea de primire și de sprijin;

21.

ia notă de faptul că niciun capitol de negociere nu se referă la procesul de descentralizare și nici la reforma administrației publice și a guvernanței; prin urmare, solicită Comisiei să includă aceste aspecte în cadrul tuturor reuniunilor bilaterale care vizează capitole din acquis pentru care descentralizarea administrativă este relevantă și să insiste ca ALR din țările candidate și din cele potențial candidate să participe la procesul de pregătire a aderării;

22.

solicită Comisiei să prevadă modalități operaționale ad-hoc care să permită utilizarea instrumentelor de asistență tehnică și schimb de informații TAIEX și a instrumentelor de înfrățire Twinning pentru cooperarea dintre ALR din statele membre și din țările candidate și cele potențial candidate;

23.

solicită Comisiei să ia în considerare restabilirea Instrumentului pentru administrația locală și a Programului regional de formare, utilizate în cadrul extinderilor anterioare;

24.

invită Comisia să testeze intervenția programului Sigma la nivelul ALR din țările candidate, în scopul de a elabora modele de reformă a guvernanței locale, în vederea aplicării acquis-ului;

25.

solicită Comisiei să lanseze inițiative în domeniul culturii și sportului, care, în special în zone mixte din punct de vedere etnic, să permită implicarea directă a întregii populații locale și, în special, a tinerilor, prin promovarea integrării și a recunoașterii reciproce a identităților;

26.

cere Comisiei să monitorizeze comportamentul reprezentanților autorităților publice din țările candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest în materie de egalitate între femei și bărbați și de respectare a minorităților etnice și lingvistice, precum și a comunității LGBI+. Uniunea Europeană este o oază de toleranță în lume și orice viitoare adeziune trebuie să presupună un sprijin politic solid pentru valorile democratice legate de respectarea persoanelor, atât în ce privește apărarea libertăților, cât și a egalității;

27.

solicită Comisiei să intre în dialog și să se implice în inițiative comune – inclusiv în spiritul Procesului de la Berlin –, împreună cu organizațiile care cunosc realitățile ALR din țările candidate și din cele potențial candidate și care au deja experiența cooperării cu acestea, sub diverse forme, în special cu NALAS, Rețeaua asociațiilor autorităților locale din sud-estul Europei, ALDA, Asociația europeană pentru democrație locală, IEC, Inițiativa centrală europeană și CCR, Consiliul pentru cooperare regională;

28.

reiterează, în cele din urmă, invitația insistentă adresată Comisiei ca, în viitoarele rapoarte privind situația procesului de extindere, să acorde o atenție sporită și mai mult spațiu analizei situației de la nivelul ALR, prin evaluarea progreselor înregistrate sau a deficiențelor în materie de reformă administrativă, la fel cum se procedează și în cazul autorităților centrale;

Observații specifice cu privire la țările candidate și la cele potențial candidate

Muntenegru

29.

salută rezultatele semnificative obținute de Muntenegru în parcursul său de integrare euro-atlantică;

30.

constată că trebuie depuse eforturi semnificative pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice, în contextul acțiunilor prin care se urmărește revenirea la reprezentativitatea deplină a tuturor forțelor politice din Parlament;

31.

își exprimă îngrijorarea cu privire la situația libertății de exprimare, în special cu privire la numeroasele cazuri de intimidare și violență împotriva jurnaliștilor;

32.

salută adoptarea de noi dispoziții pentru stabilirea unor criterii de recrutare pe bază de merit, atât în administrațiile centrale, cât și în cele locale, și salută faptul că aproape toate municipalitățile au adoptat coduri etice pentru propriii funcționari și pentru aleșii de la nivel local;

33.

solicită verificarea impactului la nivel local al punerii în aplicare a noii legi privind amenajarea teritorială și construcțiile civile, care modifică atribuirea competențelor de reglementare în ceea ce privește amenajarea teritoriului;

Serbia

34.

salută faptul că, la fel ca în cazul Muntenegrului, Comisia a indicat 2025 ca dată posibilă, deși ambițioasă, pentru aderarea la UE;

35.

subliniază că urmărirea acestui obiectiv va necesita un angajament și eforturi extraordinare, în special pentru consolidarea statului de drept și pentru normalizarea relațiilor cu Kosovo;

36.

salută numirea unui prim-ministru femeie pentru prima dată în istoria țării, dar ia notă de faptul că Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați nu a fost încă adoptată de Parlament și că sunt încă necesare eforturi semnificative pentru a îmbunătăți situația romilor, a persoanelor LGBTI, a persoanelor cu handicap și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere social;

37.

recunoaște angajamentul Serbiei în gestionarea fluxurilor de migrație care îi străbat teritoriul;

38.

subliniază că lupta împotriva corupției rămâne una dintre cele mai importante sarcini ale țării; noua lege privind agenția anticorupție trebuie adoptată cât mai curând cu putință, dar trebuie să se acorde atenție și prevenirii corupției la nivelul ALR;

39.

constată cu îngrijorare că capacitățile administrative ale ALR sunt deficitare, iar resursele umane și financiare puse la dispoziția lor nu sunt întotdeauna pe măsura sarcinilor de îndeplinit; salută în schimb adoptarea, la sfârșitul anului 2017, a legii salarizării în cadrul ALR;

40.

îndeamnă Serbia să pună în aplicare dispozițiile constituționale privind finanțarea provinciei autonome Voivodina, adoptând dispoziții legislative relevante cât mai curând cu putință; de asemenea, solicită guvernului să respecte autonomia reprezentanților locali aleși, indiferent de afilierea lor politică;

41.

reamintește rolul pe care îl pot juca ONG-urile inclusiv la nivel local și solicită stabilirea rapidă a unor criterii de acces la finanțarea publică, menite să asigure eficiența și transparența acesteia; speră ca libertatea de exprimare să fie întotdeauna garantată și ca amenințările și intimidarea jurnaliștilor să fie condamnate și reprimate fără întârziere de către autorități.

Turcia

42.

recunoaște că Turcia este un partener important al UE, însă denunță cazurile grave de îngrădire a libertăților individuale, precum reținerile și arestarea a zeci de mii de persoane și concedierile în masă ale funcționarilor publici, care contravin valorilor și principiilor pe care se întemeiază UE, în special Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

43.

reamintește că amendamentele constituționale care vizează introducerea unui regim prezidențial, intrate recent în vigoare, au primit un aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește separația puterilor; amintește totodată că orice țară candidată trebuie să răspundă așteptărilor în ceea ce privește respectarea celor mai înalte standarde în materie de democrație, stat de drept și libertăți fundamentale, precum și garantarea unui sistem judiciar independent și funcțional;

44.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la îndepărtarea forțată și, în unele cazuri, arestarea a peste o sută de primari aleși în mod democratic, care au fost înlocuiți cu persoane „de încredere”, desemnate de guvern, precum și cu privire la presiunea exercitată asupra primarilor din multe alte orașe, pentru a demisiona din funcțiile lor;

45.

speră ca, odată cu organizarea alegerilor locale, care vor avea loc până în martie 2019, să se garanteze respectarea deplină a principiilor democratice și să se ofere ocazia restabilirii reprezentativității democratice a autorităților locale;

46.

recunoaște eforturile depuse de Turcia pentru a sprijini persoanele strămutate și refugiații de pe teritoriul său și subliniază angajamentul financiar al UE de a face ca aceste eforturi să fie mai puțin împovărătoare; speră ca o parte echitabilă din fondurile acordate de UE să fie alocată ALR direct implicate în gestionarea persoanelor strămutate și refugiaților;

47.

regretă că, în continuare, Turcia nu se conformează dispozițiilor Protocolului adițional la Acordul de asociere cu UE și nu recunoaște Republica Cipru; încurajează găsirea unei soluții echitabile, cuprinzătoare și viabile la problema Ciprului, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și a acquis-ului UE, și invită Turcia să se angajeze și să contribuie la găsirea unei astfel de soluții; salută progresele înregistrate în ceea ce privește găsirea unei soluții reciproc acceptabile și eforturile depuse de ONU în vederea reluării negocierilor;

48.

invită Turcia să se angajeze fără echivoc în relații de bună vecinătate cu toți vecinii săi; subliniază necesitatea de a respecta dreptul tuturor statelor membre de a încheia acorduri bilaterale și de a explora și exploata resursele naturale, în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional; subliniază, de asemenea, necesitatea de a respecta suveranitatea și drepturile suverane ale statelor membre în zona lor economică exclusivă, în apele lor teritoriale și în spațiul lor aerian;

49.

solicită Turciei să înceapă să-și retragă forțele din Cipru și să transfere către ONU enclava Famagusta, în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a CSONU; subliniază că astfel de măsuri de consolidare a încrederii ar oferi o șansă de creștere economică, socială și regională pentru ambele comunități; observă că dialogul la nivelul societății civile din comunitățile locale poate contribui la consolidarea acordului;

50.

reamintește că Turcia este țară candidată din 1999 și că negocierile de aderare au început în 2005; constată că, în ultimii ani, procesul de apropiere de UE nu mai este la fel de dinamic și că s-au înregistrat regrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale; consideră că, în prezent, Turcia trebuie să evalueze dacă și în ce mod intenționează să meargă mai departe pe drumul pe care a pornit în 1987, odată cu prezentarea cererii de aderare;

Albania

51.

salută concluziile Consiliului din iunie 2018 și îndeamnă Albania să își intensifice eforturile pentru a obține o decizie favorabilă din partea Consiliului privind deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

52.

reiterează necesitatea ca această țară să depună în continuare eforturi pentru consolidarea statului de drept, în special în ceea ce privește cele cinci priorități-cheie (reforma administrației publice, justiția, combaterea corupției, lupta împotriva criminalității organizate, promovarea și respectarea drepturilor omului, printre care și drepturile persoanelor din rândul minorităților și drepturile de proprietate);

53.

salută procesul de reevaluare a judecătorilor și a procurorilor, care a produs deja rezultate concrete;

54.

recunoaște capacitatea demonstrată de forțele din majoritatea politică și de cele din opoziție de a asigura buna desfășurare a alegerilor din 2017, dar subliniază deficiențele evidențiate și în prezent de OSCE; speră că, pentru alegerile administrative din 2019, se vor aduce corecturile necesare la legea electorală;

55.

apreciază eforturile depuse pentru reformarea legislației privind ALR, dar regretă că, adesea, acestea nu adoptă metode de selecție bazate pe merit și că legea privind funcția publică nu este, în general, pusă în aplicare în mod corespunzător la nivel local;

56.

regretă faptul că, în ceea ce privește drepturile fundamentale, întârzie numirea principalilor colaboratori ai noului Ombudsman, în condițiile în care persistă comportamente induse de dreptul de răzbunare și de coduri cutumiare, precum și niveluri inacceptabile ale violenței domestice;

57.

își exprimă încrederea că această țară va merge înainte pe calea reformelor în ceea ce privește prioritățile-cheie și va aborda cu angajament deplin provocările viitoare, începând cu examinarea analitică a acquis-ului (screening);

fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

58.

salută concluziile Consiliului din iunie 2018 și îndeamnă fosta Republică iugoslavă a Macedoniei să depună eforturi în continuare pentru a obține o decizie favorabilă din partea Consiliului privind deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

59.

salută curajul politic al noului guvern, stabilit ca urmare a Acordului de la Pržino și a alegerilor de la sfârșitul anului 2016, care a permis ajungerea la un compromis cu Grecia privind denumirea oficială a țării; așteaptă cu interes finalizarea rapidă a procesului necesar de reformă constituțională;

60.

salută, de asemenea, spiritul de deschidere către dialogul cu alte țări din regiune și, în special, cu Bulgaria;

61.

salută desfășurarea alegerilor administrative din octombrie 2017 și faptul că, în general, consultările au avut loc în mod ordonat;

62.

reamintește că Acordul-cadru de la Ohrid din 2001 prevedea un proces de descentralizare care, totuși, nu a fost pe deplin realizat în anii care au urmat; salută, prin urmare, decizia de majorare a alocărilor bugetare în favoarea ALR, pentru a asigura o mai bună furnizare a serviciilor către cetățeni;

63.

constată că, deși relațiile interetnice par să fie mai puțin tensionate decât în ultima perioadă, dispozițiile Acordului-cadru de la Ohrid trebuie puse în aplicare pe deplin;

64.

își exprimă încrederea că țara va continua pe calea reformelor care vizează procesul de aderare la UE, pe deplin angajată în abordarea provocărilor viitoare, începând cu examinarea analitică a acquis-ului;

Bosnia și Herțegovina

65.

salută faptul că, în februarie 2018, această țară a transmis în sfârșit Comisiei răspunsurile la „chestionar”;

66.

constată, cu toate acestea, că, în general, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor necesare pentru a relansa dezvoltarea țării și perspectiva sa europeană;

67.

își exprimă regretul și preocuparea cu privire la incapacitatea liderilor politici de a ajunge la un acord asupra unei noi legi electorale înainte ca alegerile naționale viitoare să aibă loc, precum și cu privire la persistența problemei legate de municipalitatea Mostar;

68.

reamintește necesitatea de a clarifica partajarea competențelor între autorități, cantoane și municipalități, pentru a reduce conflictele și pentru a încuraja cooperarea;

69.

ia notă de eforturile depuse de această țară în ceea ce privește lupta împotriva terorismului și a radicalizării și o îndeamnă să persevereze pe calea prevenirii și combaterii acestor fenomene; subliniază importanța implicării autorităților locale în monitorizarea situației și în facilitarea reintegrării foștilor combatanți radicalizați;

Kosovo

70.

ia notă de faptul că, deși există dificultăți endogene și exogene, dialogul cu Serbia facilitat de UE continuă la nivel tehnic și politic, dar subliniază necesitatea unui angajament mai convins și mai ferm;

71.

salută faptul că Comisia a considerat îndeplinite toate cerințele pentru liberalizarea vizelor;

72.

salută organizarea corectă a alegerilor administrative la sfârșitul anului 2017 și numirea a peste două sute de primari pe întregul teritoriu al Kosovo;

73.

ia notă de faptul că relațiile dintre forțele politice au căpătat forme și accente uneori inacceptabile și solicită tuturor părților să apere prestigiul instituțiilor democratice și să le garanteze funcționarea;

74.

îndeamnă autoritățile să ia măsuri pentru a se asigura că Acordul de stabilizare și de asociere este pus în practică, în beneficiul cetățenilor și al procesului de apropiere de UE.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(*1)  Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/14


Avizul Comitetul European al Regiunilor pe tema „Impozitarea economiei digitale”

(2019/C 86/03)

Raportor:

Jean-Luc VANRAES (BE-ALDE), membru al Consiliului local Uccle

Document de referință:

Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale

COM(2018) 147 final

Propunere de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale

COM(2018) 148 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale

Amendamentul 1

Considerentul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

ISD ar trebui să se aplice numai veniturilor care rezultă din furnizarea anumitor servicii digitale . Serviciile digitale ar trebui să fie cele care depind în mare parte de crearea de valoare de către utilizatori și în cazul cărora diferența dintre locul unde sunt impozitate profiturile și locul unde sunt stabiliți utilizatorii este de obicei cea mai mare. Veniturile obținute din prelucrarea contribuției utilizatorilor sunt cele care ar trebui impozitate, nu participarea utilizatorilor în sine.

ISD ar trebui să se aplice numai venitului rezultat din furnizarea serviciilor digitale care depind în mare parte de crearea de valoare de către utilizatori , de transmiterea generatoare de venituri a datelor utilizatorilor și de capacitatea acestora de a efectua activități și a oferi servicii la distanță, fără prezență fizică . În aceste cazuri, diferența dintre locul unde sunt impozitate profiturile și locul unde sunt stabiliți utilizatorii este de obicei cea mai mare.

Expunere de motive

Restrângerea domeniului de aplicare al ISD numai la prelucrarea contribuției utilizatorilor ridică semne de întrebare din punct de vedere juridic.

Amendamentul 2

Considerentul (10)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În special, veniturile impozabile ar trebui să fie cele care rezultă din furnizarea următoarelor servicii: (i) plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective; (ii) punerea la dispoziție a unor interfețe digitale multilaterale care permit utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori (denumite uneori și „servicii de intermediere”); și (iii) transmiterea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor respectivi pe interfețele digitale. Dacă nu se obțin venituri din furnizarea unor asemenea conținuturi, bunuri și servicii, nu ar trebui să existe nicio răspundere pentru plata ISD. Alte venituri care sunt obținute de entitatea ce furnizează asemenea servicii, dar care nu sunt generate în mod direct de aceste furnizări de servicii ar trebui de asemenea să nu intre în domeniul de aplicare al impozitului.

În special, veniturile impozabile ar trebui să fie cele care rezultă din furnizarea următoarelor servicii: (i) plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective; (ii) punerea la dispoziție a unor interfețe digitale multilaterale care permit utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori (denumite uneori și „servicii de intermediere”); și (iii) transmiterea generatoare de venituri a datelor colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor respectivi pe interfețele digitale. Dacă nu se obțin venituri din furnizarea unor asemenea servicii, nu ar trebui să existe nicio răspundere pentru plata ISD. Alte venituri care sunt obținute de entitatea ce furnizează asemenea servicii, dar care nu sunt generate în mod direct de aceste furnizări de servicii ar trebui de asemenea să nu intre în domeniul de aplicare al impozitului.

Expunere de motive

Restrângerea domeniului de aplicare al ISD numai la prelucrarea contribuției utilizatorilor ridică semne de întrebare din punct de vedere juridic.

Amendamentul 3

Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Venituri impozabile

Venituri impozabile

1.   Veniturile care rezultă din furnizarea de către o entitate a fiecăruia dintre următoarele servicii se califică drept „venituri impozabile” în sensul prezentei directive:

1.   Veniturile care rezultă din furnizarea de către o entitate a fiecăruia dintre următoarele servicii se califică drept „venituri impozabile” în sensul prezentei directive:

(a)

plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective;

(a)

plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective;

(b)

punerea la dispoziția utilizatorilor a unei interfețe digitale multilaterale care permite utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori;

(b)

punerea la dispoziția utilizatorilor a unei interfețe digitale multilaterale care permite utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori;

(c)

transmiterea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale.

(c)

transmiterea generatoare de venituri a datelor colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor respectivi pe interfețele digitale.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 4

Articolul 10 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 10

Articolul 10

Identificare

Identificare

(…)

(…)

2.   Notificarea se efectuează pe cale electronică, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la încheierea primei perioade fiscale pentru care persoana impozabilă este răspunzătoare pentru plata ISD în temeiul prezentei directive („prima perioadă de exigibilitate”).

2.   Notificarea se efectuează pe cale electronică, înainte de sfârșitul primei luni de la încheierea primei perioade fiscale pentru care persoana impozabilă este răspunzătoare pentru plata ISD în temeiul prezentei directive („prima perioadă de exigibilitate”).

Expunere de motive

Termenul de 10 zile lucrătoare este prea scurt.

Amendamentul 5

Articolul 11 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 11

Articolul 11

Număr de identificare

Număr de identificare

1.   Statul membru de identificare alocă persoanei impozabile un număr individual de identificare în scopul ISD și notifică persoanei impozabile numărul respectiv prin mijloace electronice, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost primită notificarea în temeiul articolului 10.

1.   Statul membru de identificare alocă persoanei impozabile un număr individual de identificare în scopul ISD și notifică persoanei impozabile numărul respectiv prin mijloace electronice, în termen de 10 zile calendaristice de la data la care a fost primită notificarea în temeiul articolului 10.

Expunere de motive

Date fiind diferențele dintre statele membre sau chiar dintre regiuni în ceea ce privește zilele nelucrătoare, este mai bine să se utilizeze „zile calendaristice” în loc de zile lucrătoare. Acest lucru este valabil și pentru articolul 12 alineatul (2), articolul 14, articolul 16 alineatul (2), articolul 20 alineatele (1) și (3), articolul 21 alineatul (1) și articolul 22 alineatul (1).

Amendamentul 6

Articolul 12 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 12

Articolul 12

Radierea din registrul de identificare

Radierea din registrul de identificare

(…)

(…)

2.   Statul membru de identificare radiază persoana impozabilă din registrul de identificare la sfârșitul perioadei de 60 de zile lucrătoare care urmează încheierii perioadei fiscale în decursul căreia au fost notificate informațiile menționate la alineatul (1).

2.   Statul membru de identificare invalidează înscrierea persoanei impozabile în registrul de identificare la sfârșitul perioadei de 60 de zile calendaristice care urmează încheierii perioadei fiscale în decursul căreia au fost notificate informațiile menționate la alineatul (1).

Expunere de motive

Conturile de impozitare nu pot fi eliminate după 60 de zile, date fiind termenele de prescripție în vigoare și necesitatea de a asigura conservarea probelor. În ceea ce privește „zilele lucrătoare”: a se vedea expunerea de motive precedentă.

Amendamentul 7

Se adaugă un al doilea alineat la articolul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Prezenta directivă se abrogă odată ce Directiva Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale este adoptată și intră în vigoare de la data transpunerii prezentei directive.

Expunere de motive

Impozitarea serviciilor digitale este concepută ca o soluție interimară și nu poate dobândi un caracter permanent. Dacă Directiva privind prezența digitală substanțială intră în vigoare fără ca impozitul pe servicii digitale să fie abrogat, întreprinderile sunt supuse riscului dublei impuneri.

Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale

Amendamentul 8

Articolul 4 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 4

Articolul 4

Prezență digitală substanțială

Prezență digitală substanțială

(…)

(…)

3.   Se consideră că într-un stat membru, în decursul unei perioade fiscale, există o „prezență digitală substanțială” în cazul în care activitatea desfășurată prin aceasta constă integral sau parțial în furnizarea de servicii digitale printr-o interfață digitală și sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții în ceea ce privește furnizarea acestor servicii de către entitatea care desfășoară activitatea respectivă, luată împreună cu furnizarea oricăror astfel de servicii printr-o interfață digitală de fiecare dintre societățile afiliate ale entității respective, în formă agregată:

3.   Se consideră că într-un stat membru, în decursul unei perioade fiscale, există o „prezență digitală substanțială” în cazul în care activitatea desfășurată prin aceasta constă integral sau parțial în furnizarea de servicii digitale printr-o interfață digitală și sunt îndeplinite cel puțin două dintre următoarele condiții în ceea ce privește furnizarea acestor servicii de către entitatea care desfășoară activitatea respectivă, luată împreună cu furnizarea oricăror astfel de servicii printr-o interfață digitală de fiecare dintre societățile afiliate ale entității respective, în formă agregată:

(a)

proporția veniturilor totale obținute în acea perioadă fiscală din furnizarea serviciilor digitale respective către utilizatori situați în statul membru în cauză în acea perioadă fiscală depășește 7 000 000 EUR;

(a)

proporția veniturilor totale obținute în acea perioadă fiscală din furnizarea serviciilor digitale respective către utilizatori situați în statul membru în cauză în acea perioadă fiscală depășește 10 000 000 EUR;

(b)

numărul de utilizatori ai unuia sau mai multora dintre serviciile digitale respective care sunt situați în statul membru în cauză în acea perioadă fiscală depășește 100 000 ;

(b)

numărul de utilizatori ai unuia sau mai multora dintre serviciile digitale respective care sunt situați în statul membru în cauză în acea perioadă fiscală depășește 100 000 ;

(c)

numărul de contracte comerciale pentru furnizarea oricărui astfel de serviciu digital care sunt încheiate în acea perioadă fiscală de către utilizatori situați în statul membru în cauză depășește 3 000 .

(c)

numărul de contracte comerciale pentru furnizarea oricărui astfel de serviciu digital care sunt încheiate în acea perioadă fiscală de către utilizatori situați în statul membru în cauză depășește 3 000 .

(…)

(…)

Expunere de motive

Pragul de 7 milioane de euro pentru crearea unui sediu permanent, care ar fi valabil pentru aplicarea noii reglementări, trebuie majorat, întrucât un prag atât de scăzut poate împiedica digitalizarea. În plus, există riscul ca pragul de 3 000 de acorduri comerciale din anumite sectoare, cum ar fi contractele de întreținere, să fie rapid depășit. Prin urmare, este necesar să se vorbească despre o prezență digitală substanțială dacă sunt îndeplinite cumulativ cel puțin două dintre condițiile stabilite.

Amendamentul 9

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 5

Articolul 5

Profiturile care pot fi atribuite prezenței digitale substanțiale sau în raport cu aceasta

Profiturile care pot fi atribuite prezenței digitale substanțiale sau în raport cu aceasta

1.   Profiturile care pot fi atribuite unei prezențe digitale substanțiale într-un stat membru sau în raport cu aceasta sunt impozitate doar pe baza cadrului de impozitare a societăților al statului membru respectiv.

1.   Profiturile care pot fi atribuite unei prezențe digitale substanțiale într-un stat membru sau în raport cu aceasta sunt impozitate pe baza cadrului de impozitare a societăților al statului membru respectiv.

Expunere de motive

Cuvântul „doar” trebuie eliminat, deoarece, în caz contrar, se pornește de la premisa că se aplică un sistem de credit. În acest caz, statele membre care dispun de un sistem de imputare pentru impozitarea societăților s-ar vedea obligate să introducă un sistem de credit.

Amendamentul 10

ANEXA II

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Lista serviciilor menționate la articolul 3 alineatul (5) litera (f):

Lista serviciilor menționate la articolul 3 alineatul (5) litera (f):

(a)

găzduirea de site-uri și de pagini web;

(a)

găzduirea de site-uri și de pagini web;

(b)

întreținerea automată a programelor, online și la distanță;

(b)

întreținerea automată a programelor, online și la distanță;

(c)

administrarea de sisteme la distanță;

(c)

administrarea de sisteme la distanță;

(d)

stocarea de date online, atunci când anumite date sunt stocate și extrase prin mijloace electronice;

(d)

stocarea de date online, atunci când anumite date sunt stocate și extrase prin mijloace electronice;

(e)

furnizarea online de spațiu pe disc, la cerere;

(e)

furnizarea online de spațiu pe disc, la cerere;

(f)

accesarea sau descărcarea de software (inclusiv programe de achiziții/contabilitate și software antivirus) și actualizarea acestora;

(f)

accesarea sau descărcarea de software (inclusiv programe de achiziții/contabilitate și software antivirus) și actualizarea acestora;

(g)

software-uri de blocare a bannerelor publicitare, cunoscute și sub denumirea de „bannerblockers”;

(g)

software-uri de blocare a bannerelor publicitare, cunoscute și sub denumirea de „bannerblockers”;

(h)

drivere pentru descărcare, precum software-uri care creează interfețe între calculator și echipamentele periferice (precum imprimantele);

(h)

drivere pentru descărcare, precum software-uri care creează interfețe între calculator și echipamentele periferice (precum imprimantele);

(i)

instalarea automată online de filtre pe site-uri web;

(i)

instalarea automată online de filtre pe site-uri web;

(j)

instalarea automată online de firewall-uri;

(j)

instalarea automată online de firewall-uri;

(k)

accesarea sau descărcarea de teme pentru spațiul de lucru (desktop);

(k)

accesarea sau descărcarea de teme pentru spațiul de lucru (desktop);

(l)

accesarea sau descărcarea de imagini fotografice sau pictoriale sau de economizoare de ecran (screensavers);

(l)

accesarea sau descărcarea de imagini fotografice sau pictoriale sau de economizoare de ecran (screensavers);

(m)

conținutul digitalizat al cărților și al altor publicații electronice;

(m)

jurnale pe internet (weblogs) și statistici de frecventare a site-urilor web;

(n)

abonamente la ziare și reviste online;

(n)

informații online generate automat de un software din date specifice introduse de către client, precum date juridice și financiare (în special date precum cotațiile burselor de valori actualizate continuu, în timp real);

(o)

jurnale pe internet (weblogs) și statistici de frecventare a site-urilor web;

(o)

furnizarea de spațiu publicitar, inclusiv bannere publicitare pe un site/o pagină web;

(p)

știri, informații rutiere și buletine meteorologice online;

(p)

folosirea motoarelor de căutare și a directoarelor de internet;

(q)

informații online generate automat de un software din date specifice introduse de către client, precum date juridice și financiare (în special date precum cotațiile burselor de valori actualizate continuu, în timp real);

(q)

accesarea sau descărcarea de muzică pe computer și pe telefonul mobil;

(r)

furnizarea de spațiu publicitar, inclusiv bannere publicitare pe un site/o pagină web;

(r)

accesarea sau descărcarea de teme muzicale, extrase, tonuri de apel sau alte sunete;

(s)

folosirea motoarelor de căutare și a directoarelor de internet;

(s)

accesarea sau descărcarea de filme;

(t)

accesarea sau descărcarea de muzică pe computer și pe telefonul mobil;

(t)

descărcarea de jocuri pe computer și pe telefonul mobil;

(u)

accesarea sau descărcarea de teme muzicale, extrase, tonuri de apel sau alte sunete;

(u)

accesarea de jocuri automate online care depind de internet sau de alte rețele electronice similare, în care jucătorii se află la o distanță geografică unii de alții;

(v)

accesarea sau descărcarea de filme;

(v)

învățământ automat la distanță a cărui funcționare depinde de internet sau de o rețea electronică similară și a cărui furnizare necesită o intervenție umană limitată sau nulă, inclusiv clase virtuale, cu excepția cazurilor în care internetul sau o rețea electronică similară este folosită numai ca instrument de comunicare între profesor și student;

(w)

descărcarea de jocuri pe computer și pe telefonul mobil;

(w)

caiete de exerciții completate de elevi online și notate automat, fără intervenție umană.

(x)

accesarea de jocuri automate online care depind de internet sau de alte rețele electronice similare, în care jucătorii se află la o distanță geografică unii de alții;

 

(y)

învățământ automat la distanță a cărui funcționare depinde de internet sau de o rețea electronică similară și a cărui furnizare necesită o intervenție umană limitată sau nulă, inclusiv clase virtuale, cu excepția cazurilor în care internetul sau o rețea electronică similară este folosită numai ca instrument de comunicare între profesor și student;

 

(z)

caiete de exerciții completate de elevi online și notate automat, fără intervenție umană.

 

Expunere de motive

Conținutul digitalizat al cărților și al altor publicații electronice nu diferă fundamental de furnizarea de conținut pe hârtie.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

subliniază că, pentru a-și realiza potențialul, piața unică digitală are nevoie de un cadru fiscal modern și stabil, care să stimuleze inovarea, să soluționeze problema fragmentării pieței și să permită tuturor actorilor să valorifice dinamica pieței în condiții echitabile și echilibrate;

2.

regretă că unele întreprinderi, cu precădere cele care își desfășoară activitatea în principal în economia digitală, plătesc în final mult prea puțin impozit. Este important ca, în ceea ce privește impozitarea societăților, să existe condiții de concurență echitabile și ca toți actorii să contribuie în mod echilibrat și echitabil;

3.

subliniază că companiile tradiționale, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, sunt afectate de concurența fiscală neloială. Din cauza acestei concurențe fiscale neloiale, multe dintre aceste societăți întâmpină mari dificultăți în încercarea de se menține pe piață;

4.

constată că actualele sisteme fiscale nu mai sunt adaptate contextului economic de astăzi, caracterizat de globalizare, mobilitate, tehnologie digitală, noi modele comerciale și o structură complexă a întreprinderilor. Vechile principii potrivite secolului XX nu mai sunt suficiente. Societatea secolului XXI are nevoie de noi modele. Menținerea stării de fapt nu este o opțiune;

5.

apreciază faptul că Comisia propune inițiative în ceea ce privește impozitarea serviciilor digitale și că impulsionează discuțiile la nivel internațional, indicând în mod clar cum ar putea fi transformate actualele principii fiscale. Inițiativele diferite din partea statelor membre sau a regiunilor amenință să denatureze grav piața unică;

6.

recunoaște că impozitele sunt rareori populare, iar noile impozite cu atât mai puțin, însă sunt esențiale pentru sănătatea finanțelor publice. Baza de impozitare lărgită cu ajutorul taxării corecte a serviciilor digitale, care în prezent sunt puțin impozitate sau nu sunt impozitate deloc, permite autorităților respective să aplice o cotă nominală rezonabilă de impozitare a muncii și a activității economice sau chiar să acorde o reducere a impozitelor, în special pentru întreprinderile nou-înființate și micii întreprinzători;

7.

consideră că, în ultimă instanță, trebuie să se găsească o soluție globală, pentru a valorifica mai bine beneficiile globalizării, cu o guvernanță și norme globale adecvate. Trebuie salutată cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre și OCDE în vederea sprijinirii dezvoltării unei soluții internaționale;

8.

salută activitatea desfășurată la nivelul OCDE, cu privire la care a fost publicat un raport interimar la 16 martie 2018: „Provocările fiscale apărute în urma digitalizării – Raport interimar 2018”. Au fost implicate 110 țări;

9.

este de părere că, în așteptarea unei soluții globale la nivelul OCDE, care însă nu va fi, din păcate, aprobată și pusă în aplicare pe termen scurt, trebuie găsită o soluție provizorie la nivelul Comisiei. Pragul propus ar trebui să nu aibă consecințe negative asupra micro-întreprinderilor sau IMM-urilor;

10.

consideră că este indiscutabil faptul că orice serviciu, digital sau nu, pentru care se primește o compensație financiară, trebuie corect impozitat. Va fi important să se stabilească un plafon adecvat al veniturilor, dincolo de care să se poată impune plata de impozite, astfel încât micro-întreprinderile și IMM-urile să nu aibă de suferit. Un alt factor esențial va fi stabilirea modului în care întreprinderile care își desfășoară activitatea în economia digitală obțin venituri, punându-se accent pe următoarele: cum pot fi impozitate aceste venituri fără a se ajunge la situația dublei impuneri, cum poate fi evitată eludarea impozitului și cum trebuie repartizate în mod echitabil aceste venituri fiscale încasate la nivel internațional, astfel ca toate statele membre să beneficieze de ele;

Impozitarea serviciilor digitale

11.

solicită ca sfera de aplicare a impozitării serviciilor digitale să fie definită cu mare atenție. Pentru a fi eficiente, definițiile nu trebuie să dea naștere la interpretări. Sistemele de impozitare simple, transparente și neechivoce sunt cele mai eficace;

12.

ia notă de faptul că Comisia propune un impozit pe servicii digitale care să nu fie perceput pentru profitul societății, ci pentru cifra de afaceri, ceea ce ar putea duce la situația în care și societățile neprofitabile trebuie să plătească impozit. CoR subliniază că această abordare diferă de sistemul mondial al impozitării societăților, bazat pe impozitul pe profit. Cu toate acestea, multe dintre modelele de afaceri ale companiilor digitale se bazează pe înregistrarea de pierderi în etapa de debut;

13.

este preocupat de faptul că o astfel de schimbare în cadrul impozitării poate fi însă în beneficiul țărilor mai mari, cu mulți consumatori, în care societățile în cauză își pot deduce pierderile din baza de impozitare pentru impozitul pe profit, și în defavoarea țărilor exportatoare mai mici. CoR subliniază că orice soluție privind impozitarea modelelor de afaceri digitale trebuie să ducă la un rezultat economic echitabil și egal pentru toate economiile din UE;

14.

regretă că nu există nicio clauză de caducitate sau alte mecanisme care să garanteze că măsura provizorie de impozitare va fi retrasă atunci când va fi găsită o soluție pe termen mai lung;

Prezență digitală substanțială

15.

subliniază că, pe baza normelor actuale, țara de vânzare nu primește impozitul pe profit în cazul întreprinderilor digitale care nu au o prezență fizică. Prin urmare, este bine că o „prezență digitală substanțială” este luată drept punct de pornire pentru calcularea bazei de impozitare;

16.

arată că actualele sisteme de impozitare a societăților din lume se bazează pe evaluarea profitului societăților care poate fi atribuit fiecărei jurisdicții relevante. Impozitarea ar trebui să se realizeze acolo unde este creată valoarea. Având în vederea dificultatea de a identifica locul unde apare profitul în cadrul lanțului valoric, este nevoie de găsirea unor principii universale privind modul de evaluare a locului unde este creată valoarea;

17.

subliniază că este important ca alte evoluții în domeniul impozitării societăților să fie în concordanță cu realizările obținute deja în cadrul BEPS. Unul dintre principiile BEPS este acela de a aloca profiturile țărilor în funcție de locul unde este creată valoarea;

18.

consideră că pragul de 7 milioane de euro pentru crearea unui sediu permanent, care ar fi valabil pentru aplicarea noii reglementări, trebuie majorat, întrucât un prag atât de scăzut poate împiedica digitalizarea;

Aspecte locale și regionale

19.

consideră că, în ciuda faptului că o impozitare a serviciilor digitale sau o impozitare a societăților în baza unei prezențe digitale substanțiale nu vizează impozitele locale și regionale, introducerea unui astfel de impozit ar putea influența totuși veniturile fiscale ale autorităților locale și regionale. În unele state membre, impozitele locale și regionale sunt percepute în funcție de baza națională de impozitare și/sau autoritățile locale și regionale au o cotă din veniturile fiscale din impozitul național pe profit;

20.

îndeamnă statele membre să împartă impozitul pe serviciile digitale cu autoritățile locale și regionale, în mod proporțional cu cota acestora din impozitul pe profit din țara respectivă;

Impactul impozitării serviciilor digitale și al altor măsuri recente

21.

regretă că actuala evaluare a impactului nu este suficient de cuprinzătoare. Comisia nu a analizat care va fi efectul măsurii provizorii asupra investițiilor, asupra întreprinderilor nou-înființate, asupra locurilor de muncă și asupra creșterii. De asemenea, din evaluarea impactului nu reiese care va fi impactul propunerilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii sau a autorităților locale și regionale, în special a bugetului acestora;

22.

solicită, prin urmare, Comisiei, să completeze evaluarea impactului cu o analiză a impactului posibil al măsurii provizorii asupra acestora. De asemenea, trebuie analizate și efectele asupra veniturilor pentru statele membre mai mari și mai mici, precum și efectul măsurilor introduse odată cu aplicarea BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) în diferite țări și al reformei fiscale americane.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/24


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile”

(2019/C 86/04)

Raportor:

Tilo GUNDLACK (DE-PSE), membru al Parlamentului landului Mecklenburg-Pomerania de Vest

Referințe:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile

COM(2018) 97 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

COM(2018) 353 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341

COM(2018) 354 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon

COM(2018) 355 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

[COM(2018) 353 final]

Amendamentul 1

Considerentul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O clasificare la nivelul Uniunii a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să permită elaborarea unor viitoare politici ale Uniunii, inclusiv a unor standarde în întreaga Uniune, pentru produsele financiare durabile din punctul de vedere al mediului și, în cele din urmă, crearea unor etichete care să recunoască în mod oficial respectarea standardelor respective în ansamblul Uniunii. Existența unor cerințe juridice uniforme pentru calificarea investițiilor drept durabile din punctul de vedere al mediului, pe baza unor criterii uniforme pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, este necesară ca punct de referință pentru viitoare acte legislative ale Uniunii având drept scop să permită investițiile respective.

O clasificare la nivelul Uniunii a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să permită elaborarea unor viitoare politici ale Uniunii, inclusiv a unor standarde în întreaga Uniune, pentru produsele financiare durabile din punctul de vedere al mediului și, în cele din urmă, crearea unor etichete care să recunoască în mod oficial respectarea standardelor respective în ansamblul Uniunii. Existența unor cerințe juridice uniforme pentru calificarea investițiilor drept durabile din punctul de vedere al mediului, pe baza unor criterii uniforme pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului, este necesară ca punct de referință pentru viitoare acte legislative ale Uniunii având drept scop să permită investițiile respective. Cerințele juridice uniforme ar trebui să se extindă, în ceea ce privește obligația de diligență impusă investitorilor și întreprinderilor vizând respectarea criteriilor de durabilitate, și la activitățile economice transfrontaliere și de-a lungul lanțurilor lor valorice, urmărindu-se, totodată, integrarea lor în standardele OCDE existente (Ghidul OCDE pentru corporațiile transnaționale).

Expunere de motive

Viitoarele standarde de durabilitate aplicabile la nivelul UE ar putea fi extinse la activitățile economice transfrontaliere și deveni standarde OCDE. Astfel, ar putea fi incluse operațiunile offshore, care nu intră, în mod explicit, în domeniul de aplicare al normelor UE.

Amendamentul 2

Considerentul (35)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie revizuită periodic pentru a se evalua progresele înregistrate cu privire la elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile durabile din punctul de vedere al mediului și utilizarea definiției pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, precum și se evalua dacă respectarea obligațiilor impune stabilirea unui mecanism de verificare. Revizuirea ar trebui să includă de asemenea o evaluare a necesității de a extinde domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a include obiectivele de durabilitate socială .

Aplicarea prezentului regulament va fi revizuită periodic pentru a se evalua progresele înregistrate cu privire la elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile durabile din punctul de vedere al mediului și utilizarea definiției pentru investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, precum și se evalua dacă respectarea obligațiilor impune stabilirea unui mecanism de verificare. Prima revizuire, până la 31 decembrie 2021, va include, de asemenea, o evaluare a măsurii și a momentului în care domeniul de aplicare al prezentului regulament ar putea fi extins, pentru a include obiectivele care țin de aspectele sociale ale obiectivelor de dezvoltare durabilă, menite a constitui noua strategie de dezvoltare pe termen lung a UE .

Expunere de motive

Amendamentul urmărește să asigure coerența cu clauza de reexaminare stabilită la articolul 17 din propunerea Comisiei.

Amendamentul 3

Articolul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Garanțiile minime menționate la articolul 3 litera (c) sunt proceduri aplicate de întreprinderea care desfășoară o activitate economică pentru a asigura respectarea principiilor și drepturilor stabilite în cele opt convenții fundamentale identificate în Declarația cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă a Organizației Internaționale a Muncii, și anume: dreptul de a nu fi supus muncii forțate, libertatea de asociere, dreptul lucrătorilor de se organiza, dreptul la negociere colectivă, egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru munca având o valoare egală, nediscriminarea în ceea ce privește oportunitățile și tratamentul legate de ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei, precum și dreptul de a nu fi supus exploatării prin muncă a copiilor.

Garanțiile minime menționate la articolul 3 litera (c) sunt proceduri aplicate de întreprinderea care desfășoară o activitate economică pentru a asigura respectarea principiilor și drepturilor stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, precum și în cele opt convenții fundamentale identificate în Declarația cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă a Organizației Internaționale a Muncii, și anume: dreptul de a nu fi supus muncii forțate, libertatea de asociere, dreptul lucrătorilor de se organiza, dreptul la negociere colectivă, egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru munca având o valoare egală, nediscriminarea în ceea ce privește oportunitățile și tratamentul legate de ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei, precum și dreptul de a nu fi supus exploatării prin muncă a copiilor.

Expunere de motive

Adaptare conform considerentului 21 din propunerea Comisiei.

Amendamentul 4

Articolul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cerințe pentru criteriile tehnice de examinare

Cerințe pentru criteriile tehnice de examinare

(1)   Criteriile tehnice de examinare adoptate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2):

(1)   Criteriile tehnice de examinare adoptate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2):

(a)

identifică cele mai relevante contribuții potențiale pentru obiectivul de mediu vizat, având în vedere nu doar impactul pe termen scurt al unei anumite activități economice, ci și impactul aceleiași activități pe termen mai lung;

(a)

identifică cele mai relevante contribuții potențiale pentru obiectivul de mediu vizat, având în vedere nu doar impactul pe termen scurt al unei anumite activități economice, ci și impactul din punctul de vedere al durabilității al aceleiași activități pe termen mai lung;

(b)

precizează cerințele minime care trebuie îndeplinite pentru a evita daune semnificative la adresa oricăruia dintre obiectivele de mediu relevante;

(b)

precizează cerințele minime care trebuie îndeplinite pentru a evita daune semnificative la adresa oricăruia dintre obiectivele de mediu relevante;

(c)

sunt calitative sau cantitative sau ambele și conțin praguri, acolo unde este posibil;

(c)

sunt calitative sau cantitative sau ambele și conțin praguri, acolo unde este posibil;

(d)

atunci când este cazul, se bazează pe sistemele de etichetare și de certificare ale Uniunii, pe metodologiile Uniunii pentru evaluarea amprentei de mediu și pe sistemele de clasificare statistică ale Uniunii și țin seama de orice eventual act legislativ relevant existent al Uniunii;

(d)

atunci când este cazul, se bazează pe sistemele de etichetare și de certificare ale Uniunii, pe metodologiile Uniunii pentru evaluarea amprentei de mediu și pe sistemele de clasificare statistică ale Uniunii și țin seama de orice eventual act legislativ relevant existent al Uniunii;

(e)

se bazează pe dovezi științifice concludente și țin seama, acolo unde este cazul, de principiul precauției consacrat la articolul 191 din TFUE;

(e)

se bazează pe dovezi științifice concludente și țin seama, acolo unde este cazul, de principiul precauției consacrat la articolul 191 din TFUE;

(f)

țin seama de impactul asupra mediului al activității economice în sine, precum și de produsele și serviciile furnizate de activitatea economică respectivă, în special prin luarea în considerare a producției, utilizării și scoaterii din uz a acestora;

(f)

țin seama de impactul asupra mediului al activității economice în sine, precum și de produsele și serviciile furnizate de activitatea economică respectivă, în special prin luarea în considerare a producției, utilizării și scoaterii din uz a acestora;

(g)

țin seama de natura și de amploarea activității economice;

(g)

țin seama de natura și de amploarea activității economice;

(h)

țin seama de impactul potențial asupra lichidității de pe piață, de riscul ca anumite tipuri de active să se deprecieze ca urmare a pierderii din valoare cauzate de tranziția la o economie mai durabilă, precum și de riscul de a crea stimulente inconsecvente;

(h)

acoperă toate activitățile economice relevante din cadrul unui anumit sector și se asigură că activitățile respective sunt tratate în mod egal atunci când contribuie în mod egal la îndeplinirea unuia sau mai multor obiective legate de mediu, pentru a evita denaturarea concurenței pe piață;

(i)

acoperă toate activitățile economice relevante din cadrul unui anumit sector și se asigură că activitățile respective sunt tratate în mod egal atunci când contribuie în mod egal la îndeplinirea unuia sau mai multor obiective legate de mediu, pentru a evita denaturarea concurenței pe piață;

(i)

sunt stabilite astfel încât să faciliteze verificarea respectării acestor criterii, ori de câte ori este posibil.

(j)

sunt stabilite astfel încât să faciliteze verificarea respectării acestor criterii, ori de câte ori este posibil.

 

Expunere de motive

(i)

Propunerea Comisiei nu specifică tipul impactului care urmează a fi evaluat.

(ii)

Litera „h” ar trebui eliminată, deoarece conceptul de durabilitate a mediului nu se referă la conceptul de lichiditate a pieței.

Amendamentul 5

Articolul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Platforma privind finanțarea durabilă

Platforma privind finanțarea durabilă

(1)   Comisia instituie o platformă privind finanțarea durabilă, alcătuită din:

(1)   Comisia instituie o platformă privind finanțarea durabilă, alcătuită din:

(a)

reprezentanți ai:

(a)

reprezentanți ai:

 

(i)

Agenției Europene de Mediu;

 

(i)

Agenției Europene de Mediu;

 

(ii)

autorităților europene de supraveghere;

 

(ii)

autorităților europene de supraveghere;

 

(iii)

Băncii Europene de Investiții și Fondului european de investiții;

 

(iii)

Băncii Europene de Investiții și Fondului european de investiții;

 

 

(iv)

platformei multipartite referitoare la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în UE;

(b)

experți reprezentând părțile interesate private relevante;

(b)

experți reprezentând părțile interesate private relevante;

(c)

experți numiți cu titlu personal care dețin cunoștințe și experiență dovedite în domeniile reglementate de prezentul regulament.

(c)

experți numiți cu titlu personal care dețin cunoștințe și experiență dovedite în domeniile reglementate de prezentul regulament.

Amendamentul 6

Articolul 17 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la 31 decembrie 2021, și ulterior o dată la trei ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament. Respectivul raport evaluează următoarele:

Până la 31 decembrie 2021, și ulterior o dată la trei ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament. Respectivul raport evaluează următoarele:

(a)

progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(a)

progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește elaborarea criteriilor tehnice de examinare pentru activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(b)

posibila necesitate de a revizui criteriile stabilite în prezentul regulament pentru luarea în considerare a unei activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(b)

posibila necesitate de a revizui criteriile stabilite în prezentul regulament pentru luarea în considerare a unei activități economice durabile din punctul de vedere al mediului;

(c)

oportunitatea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a cuprinde alte obiective de durabilitate, în special obiective sociale;

(c)

utilizarea definiției conceptului de investiție durabilă din punctul de vedere al mediului în dreptul Uniunii și la nivelul statelor membre, inclusiv oportunitatea înființării unui mecanism de verificare a conformității cu criteriile stabilite în prezentul regulament;

(d)

utilizarea definiției conceptului de investiție durabilă din punctul de vedere al mediului în dreptul Uniunii și la nivelul statelor membre, inclusiv oportunitatea înființării unui mecanism de verificare a conformității cu criteriile stabilite în prezentul regulament.

(d)

Până la 31 decembrie 2021, Comisia prezintă o propunere de extindere a domeniului de aplicare al prezentului regulament, pentru a include obiectivele sociale din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă .

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341

[COM(2018) 354 final]

Amendamentul 7

Nou considerent după considerentul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Includerea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în procesul de luare a deciziilor privind investițiile poate aduce beneficii dincolo de piețele financiare. Prin urmare, este esențial ca participanții la piețele financiare să furnizeze informațiile necesare pentru a permite comparabilitatea investițiilor și pentru a lua decizii de investiții în cunoștință de cauză. În plus, pentru a-și îndeplini obligațiile de diligență referitoare la impactul și la riscurile în materie de durabilitate și pentru a furniza informații pertinente investitorilor finali, participanții la piețele financiare au nevoie ca prezentarea de informații de către entitățile în care s-a investit să se facă în mod fiabil, comparabil și armonizat. Acest proces poate reuși doar în situațiile în care se stabilesc definiții agreate prin lege.

Amendamentul 8

Considerentul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura aplicarea coerentă a prezentului regulament și aplicarea clară și consecventă a obligațiilor de informare stabilite în prezentul regulament de către participanții la piața financiară, este necesar să se stabilească o definiție armonizată a „investițiilor durabile”.

Pentru a asigura aplicarea coerentă a prezentului regulament și aplicarea clară și consecventă a obligațiilor de informare stabilite în prezentul regulament de către participanții la piața financiară, este necesar să se stabilească o definiție clară și armonizată a „investițiilor durabile” și a „riscurilor în materie de durabilitate”, evitându-se orice suprapunere cu alte reglementări, care încalcă principiile mai bunei legiferări și proporționalității. Definiția investițiilor durabile asigură un nivel minim de coerență între produsele și serviciile financiare și garantează, de asemenea, că aceste investiții au un impact net pozitiv în ceea ce privește performanța în materie de durabilitate. Dat fiind caracterul multilateral al durabilității, în sensul celor trei dimensiuni ale sale – ecologice, sociale și de guvernanță –, este posibil ca impactul pozitiv în cadrul unei dimensiuni să nu fie întotdeauna însoțit de efecte pozitive în altă dimensiune, dar performanța netă în materie de durabilitate, măsurată prin indicatori de durabilitate armonizați, trebuie să fie întotdeauna în mod semnificativ pozitivă. Este necesară definirea riscurilor în materie de durabilitate pentru a asigura un nivel minim de consecvență a rezultatelor în materie de reglementare, dar definirea are și rolul unui instrument dinamic, care evoluează, capabil să integreze riscurile emergente. Definiția include impactul financiar și nefinanciar al neluării în considerare a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță. Performanța în materie de durabilitate se măsoară pe baza unor indicatori de durabilitate armonizați care urmează a fi stabiliți de Comisia Europeană în regim de urgență și care se bazează pe întreprinderile europene și internaționale existente .

Amendamentul 9

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Definiții

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]

(s)

„consultanță de asigurări” înseamnă consultanță, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 15 din Directiva (UE) 2016/97.

(s)

„consultanță de asigurări” înseamnă consultanță, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 15 din Directiva (UE) 2016/97;

 

(t)

„riscuri în materie de durabilitate” înseamnă riscuri financiare sau nefinanciare, materiale sau susceptibile de a se materializa, legate de factori de mediu, sociali și de guvernanță, acolo unde este relevant pentru o anumită abordare în materie de investiții; „riscurile în materie de durabilitate” includ:

(i)

riscuri pe termen scurt și/sau lung care afectează randamentul unui produs financiar sau de pensii, care derivă din expunerea acestuia la activități economice cu impact potențial negativ asupra mediului sau a aspectului social sau din expunerea produsului la entitățile în care s-a investit caracterizate de o guvernanță inadecvată;

(ii)

riscul pe termen scurt și/sau lung ca activitățile economice la care este expus un produs financiar sau de pensii să aibă un impact negativ asupra mediului natural, a forței de muncă și a comunităților sau asupra guvernanței entităților în care s-a investit, inclusiv situația în care se află în legătură cu riscul financiar menționat la litera (i);

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

consideră că finanțarea durabilă (1) contribuie la decizii de investiții bazate atât pe considerente de mediu (schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității și epuizarea resurselor), cât și pe considerente sociale (de exemplu, condiții de muncă precare) și aspecte legate de guvernanța corporativă;

2.

își reafirmă angajamentul de a aborda schimbările climatice și de a promova dezvoltarea durabilă, în conformitate cu Agenda 2030 a ONU, adoptată în 2015, care conține cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD);

3.

consideră că ar fi util să se ia în considerare indicatori sintetici de dezvoltare în Europa, care să includă suficiente aspecte diferite legate de această dezvoltare, inclusiv durabilitatea. În acest sens, s-ar putea lua ca bază indicele progresului social regional pe care îl dezvoltă deja, pentru toate regiunile europene, Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene;

4.

își reiterează opinia că sunt necesare investiții substanțiale pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice și dezvoltarea durabilă și că acestea nu pot fi acoperite numai prin fonduri publice (2);

5.

este conștient de faptul că schimbările climatice agravează problematica capitalizării bancare insuficiente și a stabilității pieței financiare, adăugând noi riscuri fizice și tranzitorii pentru sectorul financiar;

6.

prin urmare, salută în mod deosebit Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile” din 8 martie 2018 și împărtășește obiectivele incluse în aceasta, precum și disponibilitatea de a facilita contribuția sectorului financiar și a investitorilor la realizarea obiectivelor comune ambițioase privind clima și durabilitatea;

7.

solicită Comisiei Europene să ia în considerare faptul că, atunci când examinează fezabilitatea includerii riscurilor legate de schimbările climatice și de alți factori de mediu în politicile de gestionare a riscurilor ale instituțiilor, precum și fezabilitatea calibrării potențiale a cerințelor de capital aplicabile băncilor ca parte a Regulamentului și a Directivei privind cerințele de capital, luând în considerare criterii verificabile, nu ar trebui aplicate cerințe mai reduse de capital propriu atunci când riscul legat de durabilitatea socială sau de mediu este scăzut, dar riscul economic este ridicat;

8.

solicită Comisiei Europene să clarifice modul în care obiectivele parțial divergente ale planului de acțiune pot fi reconciliate, menținând în același timp stabilitatea financiară; subliniază că promovarea unei finanțări durabile nu ar trebui să submineze stabilitatea pieței financiare;

9.

consideră că acest plan de acțiune și punerea sa în aplicare trebuie considerate din perspectiva angajamentului UE de a urmări realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de ONU în 2015 în perspectiva anului 2030;

10.

subliniază că, în acest context, CoR este implicat activ în platforma multipartită la nivel înalt, care oferă consultanță și sprijină Comisia pentru a găsi cele mai bune soluții vizând punerea în aplicare în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă; atrage atenția, de asemenea, că recomandările platformei evidențiază importanța mobilizării resurselor adecvate pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și includ propuneri concrete în acest sens;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul schimbărilor climatice în UE și la nivel mondial și reamintește că autorităților locale și regionale (ALR) le revine adesea principala responsabilitate de a limita daunele cauzate de fenomenele naturale tot mai extreme și de a investi în măsuri de adaptare (3);

12.

subliniază că consecințele (4) dezastrelor naturale cauzate de schimbările climatice sunt resimțite imediat în cadrul autorităților locale și regionale și că ALR beneficiază, de asemenea, de asigurarea competitivității pe termen lung a economiei UE și de noi oportunități de investiții și locuri de muncă noi, mai durabile;

13.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru o mare parte din investițiile în infrastructura pentru transport, telecomunicații, energie, apă și gestionarea deșeurilor, care contribuie în mare măsură la dezvoltarea durabilă; în acest sens, subliniază că ALR joacă un rol esențial în ceea ce privește consolidarea rezilienței la fenomenele naturale climatice nefavorabile, care sunt din ce în ce mai frecvente;

14.

sprijină abordarea Comisiei care urmărește, în cadrul Planului de investiții pentru Europa, să intensifice sprijinul financiar și tehnic acordat proiectelor durabile prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și al Platformei europene de consiliere în materie de investiții, adică al portalului UE de sprijin pentru investiții, care va furniza, de asemenea, o mai mare capacitate de consiliere la nivel regional și local în domeniul mediului și al politicilor sociale; salută, de asemenea, faptul că, în paralel, în contextul implementării Planului european de investiții externe (PIE), este încurajată realizarea de investiții durabile în țările partenere, începând cu țări din Africa și din vecinătatea UE, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), care va sprijini, de exemplu, agricultura durabilă, conectivitatea și crearea de locuri de muncă decente;

15.

subliniază faptul că există o corelație între nivelul de trai și de educație al cetățenilor UE și modul lor de raportare la necesitatea unui sistem financiar sustenabil și oportunitățile și posibilitățile lor de a participa la acesta prin propriile investiții în produse financiare durabile. În orice caz, pentru o mai bună conștientizare a diferitelor aspecte legate de dezvoltarea durabilă în rândul cetățenilor europeni, ar trebui îmbunătățite informațiile disponibile în acest sens;

16.

consideră că punerea în aplicare a planului de acțiune ar trebui să promoveze o orientare mai puternică a activităților economice către obiective pe termen lung, luând în considerare posibilele consecințe sociale ale activității economice, atât în Europa, cât și la nivel mondial;

17.

prin urmare, invită Comisia să depună în continuare eforturi pentru limitarea gândirii pe termen scurt, tipică piețelor financiare, care – trebuie subliniat –, are un puternic impact negativ evident asupra guvernanței și strategiei întreprinderilor mari, cotate la bursă, și ale întreprinderilor mai mici, în egală măsură;

18.

susține că acest plan de acțiune ar trebui pus în aplicare rapid, alături de primele trei propuneri legislative publicate la 24 mai 2018 – Propunerea de regulament privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile, Propunerea de regulament privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate, Propunerea de regulament privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon –, precum și de lansarea unei consultări publice privind integrarea durabilității în procesul de verificare a adecvării;

19.

subliniază că IMM-urile și întreprinderile familiale au un control mai direct asupra impactului social și de mediu al activităților lor și că au o atitudine în mod inerent diferită în ceea ce privește caracterul durabil și aspectele referitoare la guvernanță ale acestor activități; cu toate acestea, constată că aceste întreprinderi se confruntă adesea cu costuri mai ridicate ale capitalului și cu mai multe dificultăți de acces la piețele financiare;

20.

invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, propuneri pentru punerea în aplicare a celorlalte obiective ale planului de acțiune;

21.

regretă faptul că, în planul său de acțiune, în care se menționează că fondul unic de investiții prevăzut în noul cadru financiar multianual ar putea oferi un astfel de sprijin, Comisia nu a respectat recomandarea Grupului de experți la nivel înalt privind instituirea mecanismului „Sustainable Infrastructure Europe” („Infrastructuri durabile pentru Europa”), menit să promoveze proiecte de infrastructură durabile în statele membre, care ar fi deosebit de valoroase pentru autoritățile locale și regionale;

22.

subliniază faptul că anumite autorități locale și regionale emit produse financiare durabile proprii, precum obligațiuni ecologice municipale sau regionale sau obligațiuni sociale sau durabile. Este important ca astfel de inițiative să beneficieze de sprijin, atât prin elaborarea unor proceduri comune privind obligațiunile, cât și printr-o colaborare care să amelioreze stabilitatea financiară a emitenților, de exemplu, prin intermediul contractelor de garanție comune etc.;

23.

atrage atenția asupra exemplului Țării Bascilor, care a introdus recent un „Cadru pentru obligațiuni durabile” (5), care permite ca veniturile din vânzarea de obligațiuni să fie utilizate pentru a finanța locuințe la prețuri accesibile, acces la educație și asistență medicală, proiecte vizând promovarea energiei din surse regenerabile și multe alte investiții durabile în domeniile stabilite în cadrul respectiv. Un alt exemplu pozitiv este publicarea, în anul 2017, a unui cadru de raportare comun pentru entitățile suverane din statele nordice care emit obligațiuni ecologice; acest cadru a fost bine primit pe piață (6);

24.

își reafirmă susținerea pentru introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) la scară largă în UE (7); subliniază că, dacă ar fi implementată în mod corespunzător, această taxă ar putea contribui la promovarea unei culturi a gândirii pe termen lung pe piețele financiare;

25.

subliniază că o TTF ar oferi, pe lângă alte beneficii, și posibilitatea de a direcționa fluxurile de capital către investiții durabile prin scutire fiscală sau prin aplicarea unei rate mai scăzute de impozitare a tranzacțiilor în favoarea celor mai durabile investiții, conform cadrului UE de facilitare a investițiilor durabile;

26.

salută faptul că, în contextul noului cadru financiar multianual (CFM), propunerea Comisiei privind programul InvestEU din 6 iunie 2018 urmărește, de asemenea, să contribuie la crearea unui sistem financiar durabil în UE și să încurajeze reorientarea capitalului privat către investiții durabile, prin alocarea a aproximativ 30 % din garanția bugetară a UE de susținere a InvestEU, în valoare de 38 de miliarde de euro, pentru infrastructură durabilă;

27.

salută, de asemenea, faptul că propunerea Comisiei prevede că contribuția InvestEU la realizarea obiectivelor UE în domeniul climei va face obiectul evaluării durabilității, în conformitate cu orientările în materie de investiții care ar trebui elaborate de Comisie în cooperare cu partenerii de implementare în cadrul Programului InvestEU și în conformitate cu criteriile care urmează a fi stabilite în cadrul Regulamentului propus, de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile;

28.

Având în vedere faptul că IMM-urile sunt entitățile care se confruntă cu cele mai multe dificultăți în a-și transforma activitățile economice și a le face mai durabile, consideră că componenta de politică pentru IMM-uri a Programului InvestEU ar trebui să conțină stimulente puternice pentru a sprijini această transformare;

29.

subliniază faptul că, pe lângă piețele financiare, dezvoltarea durabilă presupune stimulente adecvate pentru întreaga gamă de activități economice; reiterează faptul că o piață eficientă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, reglementată de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ar putea juca un rol esențial în furnizarea de stimulente adecvate pentru combaterea schimbărilor climatice, în măsura în care este pusă în aplicare împreună cu o politică ambițioasă în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile; regretă, prin urmare, rezultatele dezamăgitoare ale ETS în forma sa actuală, prețurile certificatelor de emisii continuând să fie prea scăzute; reamintește solicitarea sa ca un procent minim din veniturile obținute din licitația certificatelor ETS să fie gestionat direct de autoritățile locale și regionale și investit în îmbunătățirea rezilienței la nivel local (8);

30.

în plus, îndeamnă instituțiile UE, statele membre și autoritățile locale și regionale să se implice pe deplin în dezvoltarea durabilă și să se asigure că UE devine lider internațional în acest domeniu, care exploatează pe deplin oportunitățile de inovare și dezvoltare care decurg din tranziția treptată către un nou model economic și financiar;

Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile

31.

salută propunerea Comisiei privind un regulament de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile care ar permite dezvoltarea unui cadru de evaluare a durabilității la nivelul UE și care reprezintă o condiție prealabilă pentru realizarea mai multor obiective concrete stabilite de Comisie în planul său de acțiune. Pe baza propunerii de regulament, CoR încurajează Comisia să lucreze la elaborarea unei „etichete ecologice a UE” pentru produsele financiare durabile;

32.

salută intenția Comisiei, exprimată în planul de acțiune, de a prezenta, în 2019, pe baza criteriilor stabilite în „regulamentul-cadru”, propuneri pentru o „obligațiune verde a UE”, deoarece acestea sporesc gradul de conștientizare și încrederea investitorilor, contribuind astfel la crearea unei piețe profunde și lichide pentru active financiare durabile;

33.

regretă, cu toate acestea, concentrarea unilaterală asupra aspectelor ecologice ale durabilității în planul de acțiune al Comisiei, în special în „propunerea-cadru”; insistă asupra faptului că aspectele sociale țin de durabilitate în aceeași măsură ca și aspectele de mediu și că aspectele legate de guvernanță sunt și ele foarte relevante, în special în contextul investițiilor;

34.

ar sprijini o punere în aplicare rapidă și, prin urmare, invită Comisia să precizeze, cât mai curând posibil și cel mai târziu în primul raport privind aplicarea Regulamentului privind un cadru de facilitare a investițiilor durabile, când și cum va propune extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament la definiții și criterii pe baza cărora investitorii să poată evalua dacă activitatea economică este durabilă, în conformitate cu toate obiectivele de dezvoltare durabilă;

35.

invită Comisia UE să prezinte, de asemenea, un raport privind pașii întreprinși pentru a promova abordările privind gestionarea mai durabilă a sistemului financiar ca standard OCDE;

36.

solicită introducerea unor cerințe juridice privind obligația de diligență pentru investitori și întreprinderi pentru respectarea drepturilor omului, aplicabile și activităților grupurilor străine și de-a lungul lanțurilor lor valorice;

37.

împărtășește opinia Comisiei (enunțată la considerentul 36) cu privire la faptul că valoarea adăugată europeană constă în introducerea, la nivelul Uniunii, a unui sistem unic de clasificare al UE, pe baza unor criterii de stabilire, în scopuri de investiții, a ceea ce înseamnă activitate durabilă, în acord cu obligațiile și obiectivele UE privind mediul și clima și evitând o fragmentare costisitoare a pieței. Prin urmare, propunerea de regulament respectă cerințele privind principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE;

38.

constată că propunerea de regulament este compatibilă cu principiul proporționalității;

Propunere privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate

39.

consideră ca foarte importantă respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în stabilirea unui cadru de reglementare a normelor privind transparența și informarea, axat pe obiectivele de durabilitate, în contextul integrării intereselor instituțiilor de credit, care sunt de o importanță deosebită pentru întreprinderile locale, autoritățile locale și regionale, precum și pentru instituțiile mici și medii, cum ar fi băncile de economii și băncile cooperative, și subliniază că acest aspect trebuie luat în considerare;

40.

consideră că propunerea respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității;

Indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon

41.

consideră că propunerea respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  În conformitate cu raportul Comisiei Brundtland, „durabilitatea” poate fi definită ca fiind „dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Durabilitatea în contextul creșterii economice în Uniunea Europeană reprezintă principiul general valabil care reconciliază ecologia cu economia și responsabilitatea socială.

(2)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, COR-2017/2108.

(3)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, COR-2017/2108.

(4)  Potrivit planului de acțiune, dezastrele provocate de condițiile meteorologice anuale la nivel mondial au crescut cu 46 % între 2007 și 2016, în timp ce pierderile economice provocate de fenomenele meteorologice extreme la nivel mondial au crescut cu 86 % (până la 117 miliarde EUR în 2016).

(5)  http://www.euskadi.eus/contenidos/informacion/7071/es_2333/Basque%20Government%20Sustainability%20Bond%20Framework_2018.pdf

(6)  Nordic Public Sector Issuers: Position Paper on Green Bonds Impact Reporting;

https://www.munifin.fi/recents/news/2017/ 10/24/nordic-issuers-release-guide- on-green-bonds-impact-reporting

(7)  A se vedea avizul CoR din februarie 2012: „Sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare”. CdR 332/2011 fin (JO C 113, 18.4.2012, p. 7).

(8)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, COR-2017/2108.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/36


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Modele de asumare a răspunderii la nivel local în domeniul energiei și rolul comunităților energetice locale în tranziția energetică din Europa”

(2019/C 86/05)

Raportoare:

Mariana GÂJU (RO-PSE), primarul comunei Cumpăna, județul Constanța

Document de referință:

Scrisoare de sesizare din partea Președinției austriece

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Principalele constatări

1.

recunoaște că sectorul energetic joacă un rol fundamental în dezvoltarea economică și socială, iar calitatea vieții, creșterea economică și competitivitatea unei economii naționale se realizează dispunând de energie la prețuri accesibile și cu impact minim asupra mediului înconjurător;

2.

reiterează opinia că energia este importantă în economia comunităților locale, întrucât este inclusă în costurile de producție ale industriei și serviciilor locale și se reflectă în puterea de cumpărare a gospodăriilor, întrucât serviciul energetic presupune acoperirea necesităților fundamentale de încălzire, apă caldă, aer condiționat, preparare și conservare a hranei, acces la informație etc.;

3.

subliniază că inițiativele comunitare, bazate pe soluții colaborative locale, pot fi instituite de persoane fizice sau grupuri de persoane fizice, mici întreprinderi sau autorități locale ori gospodării, care să acționeze pe cont propriu sau în mod organizat; „comunitățile energetice locale” (CEL) își pot asuma un rol important în tranziția energetică și pot stimula dezvoltarea unor tehnologii energetice durabile, cu beneficii pentru comunitățile locale și pentru întreaga Uniune Europeană;

4.

remarcă faptul că trecerea sistemelor energetice în custodia unităților administrativ-teritoriale, chiar și parțială, se realizează prin remunicipalizare, descentralizarea serviciilor și guvernanța participativă, sub formă de parteneriate sau cooperative energetice care se certifică prin creșterea inițiativelor cetățenești în domeniul energiei;

5.

remarcă faptul că structura organizatorică a inițiativelor energetice comunitare poate avea forme juridice, precum: parteneriate cu autoritățile locale [inclusiv parteneriatul public-privat (PPP)], cooperative, fundații comunitare, societăți cu răspundere limitată, întreprinderi non-profit deținute de clienți, asociații locative sau proprietăți municipale;

6.

susține faptul că această comunitate energetică locală (CEL) poate fi o modalitate eficientă de gestionare a energiei la nivel de comunitate, prin producerea, distribuția și consumul energiei electrice sau în ceea ce privește încălzirea și răcirea (centralizată), cu sau fără conexiune/racord la sisteme de distribuție locală;

7.

consideră că comunitățile energetice pot dispune de pârghii de implicare a cetățenilor în procesul tranziției energetice și, implicit, în economia sustenabilă, respectiv să faciliteze implementarea de tehnologii energetice durabile, cu beneficii pentru comunitățile locale și cu asumarea responsabilității pentru amprenta de carbon;

8.

reiterează că asumarea răspunderii la nivel local în domeniul energiei se înscrie într-un angajament politic privind tranziția energetică, cu un sistem de politici specifice pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie (SRE) la toate nivelurile de guvernanță;

9.

salută faptul că instituirea, funcționarea și accesul CEL pe piața energiei se desfășoară într-un cadru juridic de reglementare operațional la nivelul UE; reamintește că este important să se asigure definiții și norme clare, care să ofere certitudinea că CEL joacă un rol pozitiv într-o tranziție energetică echitabilă, și face apel la statele membre să exploateze întregul potențial al acestora. Pentru aceasta, ele trebuie să aibă acces la instrumente de finanțare și/sau scheme de parteneriat. Scopul acestui cadru constă în reducerea riscului asociat investițiilor în CEL, precum și în contracararea stereotipurilor negative legate de ele;

10.

remarcă faptul că cooperativa energetică (formă juridică de structură organizatorică – inițiativă comunitară) – model unic de proprietate din punct de vedere economic și juridic – are ca scop obținerea de beneficii locale și că poate asigura servicii la nivelul sectorului energetic, precum producerea de energie din surse regenerabile proprii/atrase pentru autoconsum și pentru vânzare, deținerea și exploatarea de sisteme de stocare, microrețele și infrastructuri de distribuție, implementarea de măsuri de eficiență energetică;

11.

consideră că cooperativa energetică poate contribui la descentralizarea, deschiderea și democratizarea sistemelor energetice, având astfel un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale durabile la nivel local, dar și potențialul de a contribui la combaterea sărăciei energetice (energy poverty) și de a stimula crearea de locuri de muncă în cadrul comunității;

12.

remarcă faptul că valorificarea surselor regenerabile de energie este stimulată prin scheme de sprijin orientate către specificul local și regional, în majoritatea statelor membre. Unele state membre acordă prioritate de acces în rețea pentru energia din surse regenerabile, în timp ce altele acordă un acces în condiții rezonabile. În plus, există diferite modalități de sprijin și de simplificare a procedurilor pentru autorizarea instalațiilor de energie din surse regenerabile de putere mică, numai în cadrul unei programări regionale și naționale;

13.

recomandă ca diferitele scheme de sprijin naționale să fie raționalizate, atât cât este necesar la nivel european, pentru a se garanta că pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, a obiectivelor Acordului de la Paris și a obiectivelor uniunii energetice europene;

14.

recunoaște că este necesară o politică îmbunătățită, care să maximizeze utilizarea eficientă a biomasei, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; recomandă încurajarea utilizării optime a deșeurilor de biomasă provenind din toate sectoarele economice și sociale pentru producerea de energie pe termen mediu și lung;

15.

recomandă să se dezvolte în continuare și să se stabilească un dialog între cadrul politic și cel legislativ pentru transformarea infrastructurii energetice, astfel încât să se extindă interconexiunile locale, regionale și transfrontaliere, să crească potențialul de stocare a energiei și să se instituie rețele inteligente de gestionare a cererii pentru aprovizionarea cu energie într-un sistem cu o pondere mare a energiei din surse regenerabile;

Concluzii și recomandări

16.

pledează pentru ca asumarea răspunderii în domeniul energiei la nivel local să devină certitudine, prin stabilitatea politicilor de profil referitoare la energia din surse regenerabile și tranziția energetică, cu garantarea mecanismelor de sprijin financiar pentru energia din surse regenerabile;

17.

solicită o coordonare mai strânsă între politicile regionale și energetice ale UE și ale statelor membre, pentru a beneficia de avantajele substanțiale pe care tranziția la energia din surse regenerabile, dar și descentralizarea sistemelor energetice și reducerea dependenței față de combustibilii fosili (în principal importați) le pot prezenta pentru dezvoltarea regională durabilă;

18.

pledează pentru norme de acces nediscriminatoriu al CEL pe piețe, pentru promovarea lor prin recunoașterea rolului și nevoilor specifice prin politici și legislație, pentru instituirea de politici/norme de promovare a colaborării locale/regionale, adoptarea de proceduri de reglementare și administrative simplificate și proporționale, facilitarea accesului la informații tehnico-economice, îndrumare și finanțare;

19.

invită statele membre ale UE să propună și să implementeze diverse forme comune de asumare a răspunderii la nivel local în domeniul energiei, întrucât CEL din unele state membre se confruntă cu provocări privind funcționarea și obținerea de beneficii pe plan local, precum reglementări incoerente și atipice în evoluția pieței, strategii și programe naționale incomplete pentru sprijinirea comunității energetice locale sau regionale, complexitatea cadrului administrativ și de reglementare pentru participanți noi la piața energiei;

A.    Recomandări pentru factorii de decizie de la nivelul UE

20.

recunoaște că legislația europeană trebuie să fundamenteze condiții echitabile și cerințe minime pentru promovarea comunității energetice locale, pentru ca UE să poată conduce prin puterea exemplului;

21.

recomandă ca instrumentele de politică la nivelul UE și legislația națională de transpunere/completare a legislației UE să aibă efecte benefice asupra dezvoltării comunității energetice locale, inclusiv asupra cooperativelor energetice;

22.

recomandă transpunerea practică și funcțională la nivelul statelor membre a definițiilor privind „comunitatea de energie din surse regenerabile” și „comunitatea energetică locală” și a altor denumiri funcționale, cum ar fi întreprinderi municipale de energie, cooperative, asociații, etc., pentru asigurarea accesului acestor organizații pe piața energiei, pentru buna recunoaștere a necesităților lor, inclusiv a nevoilor de sprijin și de stimulente suplimentare, după caz;

Menținerea unui mediu de politică stabil pentru promovarea energiei din surse regenerabile

23.

constată faptul că comunitatea energetică locală este frecvent implicată în producerea, furnizarea, distribuția și consumul de energie din surse regenerabile;

24.

recunoaște că, pentru finanțarea și gestionarea riscurilor în activitățile lor, CEL se bazează, în mod sistematic, pe mecanisme publice de sprijin pentru energia din surse regenerabile, însă o serie de factori de decizie din UE semnalează renunțarea la mecanisme de sprijin care nu sunt bazate pe prime și sunt independente față de piață (de exemplu, tarife fixe);

25.

recunoaște că trecerea la scheme de sprijin și la ofertare bazate pe piață ar putea reduce resursele financiare la dispoziția CEL sau le-ar putea chiar exclude de pe piață prin introducerea unor cerințe complicate în procesul de ofertare;

26.

încurajează ca instituirea mecanismelor specifice de sprijin să rămână de competența statului membru, iar legislația și politicile UE să nu limiteze sprijinirea energiei din surse regenerabile în statele membre prin măsuri financiare bazate pe piață și independente față de piață, deopotrivă;

Instituirea de norme ale pieței de energie care să poată sprijini tranziția energetică în toate aspectele sistemului

27.

îndeamnă ca piețele de comercializare cu amănuntul a energiei electrice să devină mai dinamice și mai competitive și subliniază că, pentru ca consumatorii de energie să beneficieze de dereglementarea pieței energetice, iar CEL să poată contribui la o piață diversificată și flexibilă, este important să se monitorizeze gradul de concentrare a piețelor de comercializare cu ridicata și cu amănuntul a energiei electrice și să se asigure un control al puterii economice și financiare, precum și al influenței diferiților actori de pe piață;

28.

consideră că este foarte oportun ca, prin îmbunătățirile actualului cadru legislativ al UE din propunerile noului pachet legislativ privind energia curată, inclusiv cele referitoare la noua directivă privind piața internă a energiei, să se recunoască rolul și implicarea CEL în funcționarea sistemului energetic, ca producători, distribuitori și consumatori de energie, iar normele să fie extinse la gama serviciilor furnizate de comunitatea energetică locală, precum eficiența energetică, stocarea/depozitarea, gestionarea rețelelor locale de distribuție și servicii de echilibrare a sistemului energetic;

29.

recomandă ca normele și procedurile administrative pentru micii producătorii de energie din surse regenerabile și pentru CEL să fie simplificate, pentru a se garanta că sarcinile administrative și costurile explicite/implicite nu îi discriminează pe acești participanți la piață, care sunt, de regulă, societăți energetice distincte;

30.

consideră că normele și reglementările nu trebuie să limiteze posibilitățile micilor deținători de capacități de energie din surse regenerabile sau ale CEL de a-și agrega producția și de a furniza energie, asemănător societăților specializate, inclusiv prin inițiative inovatoare, precum centralele electrice virtuale;

Asigurarea consecvenței și a coerenței între diferite politici

31.

pledează pentru ca prevederile diferitelor documente legislative ale UE să trateze și să promoveze CEL într-o manieră coerentă, astfel încât conceptele de „comunitate energetică locală” și „comunitate de energie din surse regenerabile” să fie integrate;

B.    Recomandări pentru factorii de decizie de la nivel național

32.

recomandă ferm transpunerea rapidă a legislației UE și punerea în aplicare a politicii energetice comune, precum și definirea de către factorii de decizie de la nivel național a unor obiective naționale și a unor stimulente specifice pentru comunitatea energetică locală;

Recunoașterea rolului și a nevoilor specifice ale CEL în legislația și politicile naționale relevante

33.

recunoaște că propunerile din pachetul legislativ privind energia, în general, și energia curată, în special, reliefează măsuri pentru recunoașterea rolului CEL în tranziția energetică la nivelul UE, iar în acest context, statele membre trebuie să adopte reglementări similare privind CEL, dar care să țină seama de specificul cerințelor naționale;

Stabilirea de politici și norme care să promoveze CEL și colaborarea locală

34.

îndeamnă ca factorii de decizie la nivel național să instituie politici/reguli accesibile pentru promovarea CEL; aceste reguli ar putea să permită:

(a)

asigurarea faptului că micii producători de energie au acces garantat la piața de energie și la infrastructura specifică;

(b)

promovarea la nivel local a proiectelor energetice ale micilor producători locali/regionali;

35.

subliniază că pot fi definite norme privind potențialele beneficii, pentru a se asigura că acestea rămân la nivelul comunității locale și sprijină mai degrabă dezvoltarea socială și economică a comunității, decât pe acționarii proiectelor;

36.

recunoaște că prin politicile naționale se pot stimula durabilitatea și aspectele de mediu ale proiectelor de energie comunitară, oferind stimulente financiare (de exemplu: scutiri fiscale, ajutoare pentru investiții) sau reduceri ale facturilor la energie. Ele pot prevedea și stimulente suplimentare pentru proiectele care sunt autonome sau care oferă servicii și beneficii multiple;

Adoptarea unor proceduri de reglementare și administrative simplificate și proporționale pentru CEL

37.

susține cerințele privind instituirea ghișeului unic pentru proceduri de avizare și autorizare a proiectelor, propuse în noua directivă privind energia din surse regenerabile, care oferă un cadru adecvat statelor membre pentru soluții adaptate contextului național și local;

Asigurarea accesului CEL la informații tehnice, îndrumări și finanțare

38.

recunoaște că proiectele unor comunități energetice locale și cooperative energetice au beneficiat de opțiuni financiare puse la dispoziție prin sisteme publice de sprijin, fonduri disponibile prin inițiative ale UE sau de la băncile comerciale;

39.

recomandă ca, la nivel național, să se instituie scheme de sprijin financiar specifice pentru CEL, în special în etapa de planificare și lansare a proiectelor (de exemplu: transformarea subvențiilor în credite, garanții sau oportunități de creditare cu costuri reduse etc.), cu simplificarea accesului la informații tehnice și îndrumări privind lansarea, finanțarea și implementarea proiectelor comunitare;

C.    Recomandări către autoritățile locale și regionale (ALR)

Adoptarea de politici locale pentru dezvoltarea CEL

40.

subliniază că autoritățile locale și regionale (ALR) pot completa politicile UE și pe cele naționale, adoptând obiective locale suplimentare privind contribuția CEL la obiectivele locale privind sectorul energiei; de exemplu, numeroase orașe participă la inițiativa Convenția primarilor, în cadrul căreia s-au stabilit planuri locale privind acțiuni durabile în domeniul energiei și al climei;

41.

invită autoritățile locale și regionale să repereze comunitățile energetice locale/regionale care pot contribui la atingerea obiectivelor energetice locale și de politică socială și să identifice mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea acestora și servicii de consiliere – când este necesar și în mod nediscriminatoriu;

Explorarea oportunităților de a încheia parteneriate cu CEL sau de a înființa CEL

42.

consideră că, pentru a consolida contribuția CEL la obiectivele locale în materie de politică, ALR pot încheia parteneriate cu comunitățile existente sau pot înființa unele noi, în cooperare cu cetățenii locali;

43.

subliniază că ALR și CEL sunt parteneri complementari; ALR oferă cadrul pentru proiecte destinate producerii de energie din surse regenerabile, sprijin administrativ și tarife preferențiale, iar comunitatea energetică locală rămâne responsabilă cu expertiza tehnică și cu asistența economico-financiară la implementarea proiectelor;

44.

consideră că ALR au un rol important în tranziția energetică, asumându-și responsabilități privind rețelele locale de distribuție a energiei și deținerea sau gestionarea acestora prin intermediul unor societăți subsidiare de servicii și utilități; autoritățile locale și regionale au un rol primordial în conștientizarea de către cetățeni a oportunităților de implicare în sectorul energetic la nivel local și în diseminarea de informații relevante.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


III Acte pregătitoare

COMITETUL REGIUNILOR

A 132-a sesiune plenară a CoR, 5.12.2018-6.12.2018

7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/41


Avizul Comitetului European al Regiunilor asupra Regulamentului privind dispozițiile comune

(2019/C 86/06)

Coraportori:

Catiuscia MARINI (IT-PSE), președinta regiunii Umbria

Michael SCHNEIDER (DE-PPE), secretar de stat, reprezentant al landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal

Document de referință:

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize

COM(2018) 375 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Se introduce un considerent nou după considerentul 3.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), ar trebui menținute sinergii și legături puternice între Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și cel de-al doilea pilon (FEADR) al PAC. FEADR nu trebuie retras din prezentul Regulament privind dispozițiile comune, pentru a menține legătura puternică dintre FEADR și structurile deja existente în statele membre pentru punerea în aplicare a fondurilor structurale .

Expunere de motive

Va fi important să se mențină sinergii puternice între FEGA și FEADR, pentru a permite includerea FEADR în RDC. Din acest motiv, FEADR ar trebui să rămână o componentă a Regulamentului privind dispozițiile comune, iar acest lucru ar necesita operarea respectivelor modificări în următoarele părți ale textului, în special la considerentele 2 și 23 și la articolele 17, 31, 48 și 58.

Amendamentul 2

Se introduce un considerent nou după considerentul 4.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Ar trebui acordată o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent.

Expunere de motive

Trebuie inclusă o referire specifică la regiunile afectate de un handicap natural sau demografic pentru a aborda obiectivele prevăzute în articolul 174 din TFUE.

Amendamentul 3

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În contextul implementării fondurilor ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să respecte, de asemenea, obligațiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această Convenție și în conformitate cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen , precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

În contextul implementării fondurilor ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să respecte, de asemenea, obligațiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această Convenție și în conformitate cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Integrarea dimensiunii de gen în buget ar trebui să facă parte din toate etapele implementării fondurilor relevante, de la etapa de programare până la cea de raportare, inclusiv prin intermediul unor indicatori relevanți din perspectiva genului și a colectării de date defalcate în funcție de gen. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

Expunere de motive

Este important să se garanteze că fondurile iau în considerare și perspectiva de gen, asigurând egalitatea în toate domeniile vizate de fonduri și contribuind la o societate incluzivă.

Amendamentul 4

Considerentul 10

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O parte a bugetului Uniunii alocat fondurilor ar trebui să fie executată de Comisie prin gestiune partajată cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul Regulamentului financiar] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când implementează fondurile prin gestiune partajată, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile menționate în Regulamentul financiar, și anume buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.

O parte a bugetului Uniunii alocat fondurilor ar trebui să fie executată de Comisie prin gestiune partajată cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul Regulamentului financiar] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când implementează fondurile prin gestiune partajată, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile menționate în Regulamentul financiar, și anume buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea. Statele membre , la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, și organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru pregătirea și punerea în aplicare a programelor.

Expunere de motive

RDC ar trebui să exprime în mod clar, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, necesitatea de a angaja nivelul teritorial adecvat pentru asigurarea abordării localizate.

Amendamentul 5

Considerentul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Principiul parteneriatului este un element-cheie al implementării fondurilor, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea societății civile și a partenerilor sociali. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei [13] ar trebui să se aplice în continuare.

Principiul parteneriatului este un element-cheie al implementării fondurilor, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea autorităților locale și regionale, a societății civile și a partenerilor sociali. El permite garantarea angajamentului și a asumării răspunderii din partea actorilor implicați, apropiind Europa de cetățenii săi. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei [13] ar trebui să se aplice în continuare.

Expunere de motive

Autoritățile regionale și locale trebuie să fie menționate în mod explicit în toate considerentele și articolele Regulamentului privind dispozițiile comune care se referă la principiul parteneriatului și la guvernanța pe mai multe niveluri.

Amendamentul 6

Considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La nivelul Uniunii, semestrul european de coordonare a politicilor economice oferă un cadru pentru identificarea priorităților naționale în materie de reforme și monitorizarea implementării acestora. Statele membre își dezvoltă propriile strategii naționale multianuale în materie de investiții, în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale , ca modalitate de stabilire și coordonare a proiectelor de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național și din partea Uniunii. Ele ar trebui, de asemenea, să servească la utilizarea în mod coerent a finanțării din partea Uniunii și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea fondurilor, a Funcției europene de stabilizare a investițiilor și a InvestEU.

La nivelul Uniunii, un semestru european reformat, care integrează guvernanța pe mai multe niveluri și este aliniat la o nouă strategie UE pe termen lung de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, oferă un cadru pentru identificarea priorităților naționale în materie de reforme și monitorizarea implementării acestora. Statele membre își dezvoltă propriile strategii naționale multianuale în materie de investiții, în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie dezvoltate în colaborare cu autoritățile naționale, regionale și locale și prezentate la începutul perioadei de programare și, ulterior, în vederea evaluării de la mijlocul perioadei, împreună cu programele naționale de reformă, ca modalitate de stabilire și coordonare a proiectelor de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național și din partea Uniunii. Ele ar trebui, de asemenea, să servească la utilizarea în mod coerent a finanțării din partea Uniunii și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea fondurilor, a Funcției europene de stabilizare a investițiilor și a InvestEU.

Expunere de motive

Un ciclu al semestrului european reformat ar putea fi utilizat, la începutul perioadei de programare și în vederea evaluării intermediare, pentru o mai bună aliniere a semestrului european la prioritățile multianuale de investiții ale politicii de coeziune.

Amendamentul 7

Considerentul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să determine modul în care recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE sunt avute în vedere în pregătirea documentelor de programare. În cursul perioadei de programare 2021-2027 („perioada de programare”), statele membre ar trebui să prezinte periodic comitetului de monitorizare și Comisiei progresele înregistrate în implementarea programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări. În cursul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să examineze, printre altele, necesitatea de a opera modificări ale programelor pentru a ține cont de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate sau modificate începând de la debutul perioadei de programare.

Statele membre ar trebui să determine modul în care recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE (relevante în raport cu domeniul de aplicare și cu misiunile fondurilor), recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE (numite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări) și o analiză teritorială completă care să țină seama de dimensiunea regională și de rolul autorităților regionale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări sunt avute în vedere în pregătirea documentelor de programare. În cursul perioadei de programare 2021-2027 („perioada de programare”), statele membre ar trebui să prezinte periodic comitetului de monitorizare și Comisiei progresele înregistrate în implementarea programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări și relevante în raport cu domeniul de aplicare și cu misiunile fondurilor . În cursul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să examineze, printre altele, necesitatea de a opera modificări ale programelor pentru a ține cont de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate sau modificate începând de la debutul perioadei de programare , în strânsă cooperare cu autoritățile regionale și locale .

Expunere de motive

Este vorba de consolidarea dimensiunii teritoriale a semestrului european, care ar trebui să includă o analiză teritorială completă, ținând seama de dimensiunea regională și de rolul autorităților regionale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

Amendamentul 8

Se introduce un considerent nou după considerentul 19.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Se așteaptă ca scăderea procentului populației active, combinată cu creșterea proporției de pensionari, precum și problemele asociate cu schimbările demografice să continue să exercite presiuni, printre altele asupra structurilor educaționale și de asistență socială și asupra competitivității economice. Adaptarea la astfel de schimbări demografice constituie una dintre provocările esențiale cu care se vor confrunta autoritățile locale și regionale în următorii ani și, ca atare, ar trebui să se acorde o atenție deosebit de mare regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice.

Expunere de motive

Ar trebui luată în considerare situația specială a regiunilor afectate de schimbările demografice.

Amendamentul 9

Considerentul 40

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între fonduri și instrumentele gestionate direct , inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor . Aceste sinergii ar trebui să fie obținute prin mecanisme-cheie, și anume prin recunoașterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile în cadrul Orizont Europa pentru operațiuni similare, precum și prin posibilitatea de a combina, în cadrul aceleiași operațiuni, finanțări provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, atât timp cât se evită dubla finanțare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind finanțarea complementară din partea fondurilor.

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între fonduri și instrumentele gestionate direct, prin dezvoltarea unor mecanisme ușor de utilizat, prin promovarea unor soluții de guvernanță pe mai multe niveluri și printr-o coordonare puternică a politicilor care să respecte principiul subsidiarității . Aceste sinergii ar trebui să fie obținute prin mecanisme-cheie, și anume prin recunoașterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile în cadrul Orizont Europa pentru operațiuni similare, precum și prin posibilitatea de a combina, în cadrul aceleiași operațiuni, finanțări provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, atât timp cât se evită dubla finanțare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind finanțarea complementară din partea fondurilor.

Expunere de motive

CoR are mari îndoieli cu privire la utilitatea și justificarea Instrumentului de punere în practică a reformelor.

Sinergiile cu alte programe ale UE trebuie să fie ușor de mobilizat și să se bazeze pe promovarea soluțiilor oferite de guvernanța pe mai multe niveluri și pe o coordonare puternică a politicilor.

Amendamentul 10

Considerentul 46

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a se grăbi demararea implementării programelor, ar trebui să fie facilitată reînnoirea modalităților de implementare din perioada de programare anterioară. Ar trebui să fie menținută utilizarea sistemului computerizat instituit deja pentru perioada de programare anterioară, adaptat în funcție de necesități, cu excepția cazului în care este necesară o tehnologie nouă.

Pentru a se grăbi demararea implementării programelor, ar trebui să fie facilitată reînnoirea modalităților de implementare și a altor părți ale sistemului administrativ și de control din perioada de programare anterioară. Ar trebui să fie menținută utilizarea sistemului computerizat instituit deja pentru perioada de programare anterioară, adaptat în funcție de necesități, cu excepția cazului în care este necesară o tehnologie nouă.

Expunere de motive

Reînnoirea modalităților de implementare din perioada de programare anterioară ar trebui extinsă la alte domenii ale sistemului administrativ și de control.

Amendamentul 11

Considerentul 49

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În vederea optimizării sinergiilor dintre fonduri și instrumentele gestionate direct, ar trebui să se faciliteze furnizarea de sprijin pentru operațiunile care au fost deja certificate printr-o marcă de excelență.

În vederea optimizării sinergiilor dintre fonduri și instrumentele gestionate direct , este necesară o acțiune menită să combine mai bine abordarea localizată a FEDR, FEADR și a FSE+. Ar trebui să se faciliteze în special certificarea printr-o marcă de excelență și finanțarea proiectelor relevante prin fonduri ESI, în conformitate cu prioritățile identificate de autoritățile de gestionare, precum și dezvoltarea suplimentară a acesteia pentru a sprijini ecosistemele de inovare și pentru a permite corelarea mai bună între finanțarea cercetării și dezvoltării și strategiile de specializare inteligentă de la nivel național și regional.

Expunere de motive

Alinierea mai bună a instrumentelor UE nu ar trebui să fie unidirecțională. Marca de excelență utilizată pentru promovarea sinergiilor cu finanțarea din programul Orizont ar trebui să includă și o corelare mai bună cu ecosistemele de inovare în punerea în aplicare a programului Orizont.

Amendamentul 12

Considerentul 61

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ar trebui stabilite criterii obiective de desemnare a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei  (2).

Ar trebui stabilite criterii obiective de desemnare a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1), astfel cum a fost modificat prin cea mai recentă listă disponibilă a regiunilor NUTS II pentru care Eurostat poate furniza datele necesare .

Expunere de motive

Este necesară menționarea celei mai recente actualizări a listei NUTS pentru care Eurostat poate furniza datele necesare la nivelul NUTS 2 pentru trei ani consecutivi.

Amendamentul 13

Considerentul 64

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O anumită parte a resurselor FEDR, FSE+ și Fondului de coeziune ar trebui să fie alocată inițiativei urbane europene, care ar trebui să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă de către Comisie.

O anumită parte a resurselor FEDR, FSE+ și Fondului de coeziune ar trebui să fie alocată inițiativei urbane europene, care ar trebui să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă de către Comisie sau prin gestiune partajată, pentru a contribui la dezvoltarea viitoare a Agendei urbane a UE .

Expunere de motive

Noua inițiativă urbană europeană ar trebui să joace, de asemenea, un rol esențial în dezvoltarea viitoare a Agendei urbane a UE. O abordare care permite gestionarea partajată sporește gradul de flexibilitate.

Amendamentul 14

Articolul 2 alineatul (8)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„beneficiar” înseamnă:

[…]

(c)

în contextul schemelor de ajutor de stat, întreprinderea care primește ajutorul;

„beneficiar” înseamnă:

[…]

(c)

în contextul schemelor de ajutor de stat, organismul care primește ajutorul , cu excepția cazurilor în care statul membru poate decide că beneficiarul este organismul care acordă ajutorul ;

Expunere de motive

Definiția beneficiarului în contextul schemelor de ajutor de stat ar trebui să se bazeze pe definiția care este deja în vigoare datorită Omnibus. Aceasta va acoperi modelul de realocare în cadrul programelor operaționale.

Amendamentul 15

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM sprijină următoarele obiective de politică:

FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM sprijină următoarele obiective de politică:

(a)

o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente;

(a)

Obiectivul de politică 1 (OP 1): o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente , de exemplu prin sprijinirea IMM-urilor și a turismului ;

(b)

o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;

(b)

Obiectivul de politică 2 (OP 2): o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă și a mobilității urbane durabile , a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;

(c)

o Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale;

(c)

Obiectivul de politică 3 (OP 3): o Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale;

(d)

o Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

(d)

Obiectivul de politică 4 (OP 4): o Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

(e)

o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale.

(e)

Obiectivul de politică 5 (OP 5): o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale.

Expunere de motive

Din RDC lipsește o referire specifică la IMM-uri și la turism. În plus, OP 5 ar trebui să fie orizontal și, prin urmare, ar trebui să fie utilizat pentru a îndeplini OP 1-4.

Amendamentul 16

Articolul 4 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre furnizează informații referitoare la sprijinul acordat obiectivelor climatice și de mediu, utilizând o metodologie bazată pe tipuri de intervenție pentru fiecare fond în parte. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, la un nivel care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele climatice și la obiectivele de mediu. În cazul FEDR, FSE+ și al Fondului de coeziune, ponderile se corelează cu dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenție stabilite în anexa I.

Statele membre furnizează informații referitoare la sprijinul acordat obiectivelor climatice și de mediu, utilizând o metodologie bazată pe tipuri de intervenție pentru fiecare fond în parte. Această metodologie se bazează pe legislația UE în domeniul mediului deja existentă și constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, la un nivel care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele climatice și la obiectivele de mediu. În cazul FEDR, al FEADR, al FSE+ și al Fondului de coeziune, ponderile se corelează cu dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenție stabilite în anexa I.

Expunere de motive

Cerința de a elabora o metodologie pentru luarea în considerare a aspectelor legate de mediu în cadrul pregătirii și punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programului se bazează pe legislația UE în domeniul mediului deja existentă.

Amendamentul 17

Articolul 4 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre și Comisia asigură coordonarea, complementaritatea și coerența dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii cum ar fi Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. Ele optimizează mecanismele de coordonare între entitățile competente, pentru a evita duplicarea pe parcursul planificării și al implementării.

În conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, statele membre , autoritățile locale și regionale și Comisia asigură, pe baza principiilor parteneriatului conform articolului 6, subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri , coordonarea, complementaritatea și coerența dintre fonduri , inclusiv FEADR, și alte instrumente ale Uniunii cum ar fi Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic. Ele optimizează mecanismele de coordonare între entitățile competente, pentru a evita duplicarea pe parcursul planificării și al implementării.

Expunere de motive

Dată fiind absența unui cadru strategic comun din noul RDC, este esențial să se asigure participarea deplină a autorităților locale și regionale la coordonarea fondurilor.

Amendamentul 18

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru organizează un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente.

Fiecare stat membru organizează , în conformitate cu cadrul său instituțional și juridic, un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente.

Parteneriatul respectiv include cel puțin următorii parteneri:

Parteneriatul respectiv include cel puțin următorii parteneri:

(a)

autoritățile urbane și alte autorități publice;

(a)

autoritățile urbane și alte autorități publice;

(b)

partenerii economici și sociali;

(b)

partenerii economici și sociali;

(c)

organismele relevante care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării.

(c)

organismele relevante care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării.

[…]

[…]

(4)   Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea programelor.

(4)   Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea programelor. Recomandările partenerilor și ale părților interesate sunt puse la dispoziția publicului.

[…]

[…]

Expunere de motive

Ar trebui să fie incluse și parlamentele și adunările regionale, în conformitate cu sistemele consacrate de guvernanță pe mai multe niveluri.

Amendamentul 19

Articolul 6 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Organizarea și implementarea parteneriatului se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei (1).

Organizarea și implementarea parteneriatului se efectuează în conformitate cu Codul de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri stabilit de Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei (1), recunoscând autoritățile locale și regionale în calitate de parteneri cu drepturi depline .

Expunere de motive

În prezent, Codul de conduită referitor la parteneriat este un act delegat asociat RDC existent. Pentru a crește vizibilitatea Codului de conduită, acesta ar trebui să fie adăugat la RDC ca anexă. Actul legislativ ar trebui actualizat – indiferent de forma juridică! Acest demers presupune operarea modificărilor corespunzătoare în restul textului Regulamentului privind dispozițiile comune, în special la considerentul 11 și la articolele 11 și 21.

Amendamentul 20

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Acordul de parteneriat conține următoarele elemente:

[…]

Acordul de parteneriat conține următoarele elemente:

[…]

 

(iii)

complementaritățile dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii, inclusiv proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE;

 

(iii)

complementaritățile și sinergiile dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii, în special cu parteneriatele europene ale programului Orizont și cu proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE;

 

[…]

 

(h)

acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice ale regiunilor sau a necesităților specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, astfel cum sunt menționate la articolul 174 din TFUE.

[…]

[…]

Expunere de motive

Este esențială legătura strânsă cu parteneriatele europene ale programului Orizont, pentru a se asigura o complementaritate și sinergii sporite cu fondurile politicii de coeziune. Menționarea specifică a zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente este necesară pentru a respecta cerințele de la articolul 174.

Amendamentul 21

Articolul 9 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia evaluează acordul de parteneriat și conformitatea acestuia cu prezentul regulament și cu normele specifice ale fiecărui fond. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări.

Comisia evaluează acordul de parteneriat și conformitatea acestuia cu prezentul regulament și cu normele specifice ale fiecărui fond. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări atunci când acestea au fost incluse în mod explicit în programele naționale de reformă în urma negocierii cu autoritățile locale și regionale, în conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament .

Expunere de motive

Recomandările specifice fiecărei țări pot fi admise atunci când acestea au fost elaborate pe baza principiului parteneriatului.

Amendamentul 22

Articolul 10 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pot aloca, în acordul de parteneriat sau în cererea de modificare a unui program, cuantumul contribuției FEDR, a FSE+, a Fondului de coeziune și a FEPAM, care urmează să fie vărsat către InvestEU și furnizat prin intermediul garanțiilor bugetare. Cuantumul contribuției care urmează să fie vărsat către InvestEU nu depășește 5 % din alocarea totală a fiecărui fond, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător. Aceste contribuții nu constituie un transfer de resurse în temeiul articolului 21.

În cazuri justificate în mod corespunzător și în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, statele membre pot aloca, în acordul de parteneriat sau în cererea de modificare a unui program, cuantumul contribuției FEDR, a FSE+, a Fondului de coeziune și a FEPAM, care urmează să fie vărsat către InvestEU și furnizat prin intermediul garanțiilor bugetare. Cuantumul contribuției care urmează să fie vărsat către InvestEU nu depășește 5 % din alocarea totală a fiecărui fond, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător , fără a afecta abordarea localizată a fondurilor . Aceste contribuții nu constituie un transfer de resurse în temeiul articolului 21.

Expunere de motive

Transferul voluntar de resurse către InvestEU nu ar trebui să afecteze abordarea localizată a fondurilor politicii de coeziune și sistemele în vigoare privind guvernanța pe mai multe niveluri.

Amendamentul 23

Articolul 11 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prezentul regulament prevede, pentru fiecare obiectiv specific, condiții prealabile pentru implementarea sa eficace și eficientă („condiții favorizante”).

Prezentul regulament prevede, pentru fiecare obiectiv specific, condiții prealabile pentru implementarea sa eficace și eficientă („condiții favorizante”).

 

Condițiile favorizante se aplică doar dacă și în măsura în care contribuie la obiectivele specifice urmărite în cadrul priorităților programului și pot fi influențate de persoanele responsabile pentru programe.

Anexa III stabilește condiții favorizante orizontale aplicabile tuturor obiectivelor specifice, precum și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora.

Ținând seama de elementele de mai sus, anexa III stabilește condiții favorizante orizontale aplicabile tuturor obiectivelor specifice, precum și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora.

Anexa IV stabilește condiții favorizante tematice pentru FEDR, Fondul de coeziune și FSE+, precum și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora.

Anexa IV stabilește condiții favorizante tematice pentru FEDR, Fondul de coeziune , FEADR și FSE+, precum și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora.

Expunere de motive

Deși regulile de respectare a condiționalităților ex ante au fost simplificate, este important să se sublinieze, de asemenea, că condițiile favorizante ar trebui să fie strâns legate de obiectivele tratatului în ceea ce privește fondurile politicii de coeziune.

Amendamentul 24

Articolul 11 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cheltuielile aferente unor operațiuni legate de obiectivul specific nu pot fi incluse în cererile de plată până când Comisia nu a informat statul membru cu privire la îndeplinirea condiției favorizante în temeiul alineatului (4).

Cheltuielile aferente unor operațiuni legate de obiectivul specific pot fi , de asemenea, incluse în cererile de plată înainte ca Comisia să informeze statul membru cu privire la îndeplinirea condiției favorizante în temeiul alineatului (4) , fără a se aduce atingere suspendării rambursării până când condiția este îndeplinită .

[…]

[…]

Expunere de motive

Deși regulile de respectare a condiționalităților ex ante au fost simplificate, este important să se evite întârzierile în punerea în aplicare a programelor.

Amendamentul 25

Articolul 12 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru instituie un cadru de performanță care permite monitorizarea, raportarea și evaluarea performanțelor programului în cursul implementării sale și care contribuie la măsurarea performanțelor globale ale fondurilor.

Statul membru , în strânsă cooperare cu autoritatea de management relevantă și cu respectarea deplină a Codului de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri, instituie un cadru de performanță care permite monitorizarea, raportarea și evaluarea performanțelor programului în cursul implementării sale și care contribuie la măsurarea performanțelor globale ale fondurilor.

[…]

[…]

Expunere de motive

Autoritatea de management este cea care este responsabilă de elaborarea programului pentru a stabili cadrul de performanță al programului.

Amendamentul 26

Articolul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, statul membru evaluează fiecare program, ținând cont de următoarele elemente:

(1)   Pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ , FEADR și Fondul de coeziune, statul membru efectuează o evaluare intermediară. Statul membru și nivelul teritorial care administrează programul evaluează fiecare program, ținând cont de următoarele elemente:

(a)

provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în 2024;

(a)

provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în 2024;

(b)

situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză;

(b)

situația socioeconomică și necesitățile din statul membru și/ sau regiunea în cauză;

(c)

progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de etapă;

(c)

progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de etapă;

(d)

rezultatul ajustării tehnice prevăzute la articolul 104 alineatul (2), după caz.

(d)

rezultatul ajustării tehnice prevăzute la articolul 104 alineatul (2), după caz.

(2)   Până la 31 martie 2025, statul membru prezintă Comisiei o cerere de modificare a fiecărui program în conformitate cu articolul 19 alineatul (1). Statul membru justifică modificarea pe baza elementelor stabilite la alineatul (1).

(2)   Până la 30 iunie 2025, statul membru prezintă Comisiei , după caz, o cerere de modificare a fiecărui program în conformitate cu articolul 19 alineatul (1). Statul membru justifică modificarea pe baza elementelor stabilite la alineatul (1).

Programul revizuit cuprinde:

Programul revizuit cuprinde:

(a)

alocările resurselor financiare pe priorități , inclusiv sumele pentru anii 2026 și 2027;

(a)

revizuirea alocărilor orientative ale resurselor financiare pe priorități, inclusiv sumele orientative pentru anii 2026 și 2027;

(b)

ținte noi sau revizuite;

(b)

ținte noi sau revizuite;

(c)

alocările revizuite ale resurselor financiare rezultate în urma ajustării tehnice menționate la articolul 104 alineatul (2), inclusiv sumele pentru anii 2025, 2026 și 2027, după caz.

(c)

alocările revizuite ale resurselor financiare rezultate în urma ajustării tehnice menționate la articolul 104 alineatul (2), inclusiv sumele pentru anii 2025, 2026 și 2027, după caz.

(3)   Atunci când, în urma evaluării, este prezentat un nou program, planul de finanțare prevăzut la articolul 17 alineatul (3) litera (f) punctul (ii) acoperă pachetul financiar pentru fiecare dintre fonduri, începând cu anul de aprobare a programului.

(3)   Atunci când, în urma evaluării, este prezentat un nou program, planul de finanțare prevăzut la articolul 17 alineatul (3) litera (f) punctul (ii) acoperă pachetul financiar pentru fiecare dintre fonduri, începând cu anul de aprobare a programului.

Expunere de motive

Evaluarea intermediară ar trebui să se bazeze pe angajamentele realizate pentru fonduri pe întreaga perioadă, pentru fiecare stat membru, pentru a asigura predictibilitatea fondurilor. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor este prea strâns pentru a se garanta că se poate ține seama într-o măsură suficientă de rezultatele din 2024. Mai mult, se solicită modificarea programului doar dacă se consideră necesar.

Amendamentul 27

Articolul 15 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască și să propună modificări ale programelor relevante, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini implementarea recomandărilor relevante ale Consiliului.

Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască și să propună modificări ale programelor relevante, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini implementarea recomandărilor relevante ale Consiliului care sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale .

O astfel de solicitare poate fi făcută din următoarele motive:

(a)

pentru a sprijini implementarea unei recomandări relevante specifice fiecărei țări, adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și a unei recomandări relevante a Consiliului, adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresate statului membru în cauză;

(b)

pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011  (1) al Parlamentului European și al Consiliului, cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice .

O astfel de solicitare poate fi făcută pentru a sprijini implementarea unei recomandări relevante specifice fiecărei țări, adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și a unei recomandări relevante a Consiliului, adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresate statului membru în cauză.

Expunere de motive

Trebuie avut în vedere ca modificările programelor bazate pe recomandările specifice fiecărei țări să fie adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor tratatului în materie de coeziune economică, socială și teritorială. CoR se declară împotriva condiționalităților macroeconomice pentru politica de coeziune.

Amendamentul 28

Articolul 15 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O solicitare adresată de Comisie unui stat membru în conformitate cu alineatul (1) este justificată, ea făcând trimitere la necesitatea de a sprijini implementarea recomandărilor relevante și indicând programele sau prioritățile pe care Comisia le consideră vizate, precum și natura modificărilor preconizate.

O solicitare adresată de Comisie unui stat membru în conformitate cu alineatul (1) este justificată, ea făcând trimitere la necesitatea de a sprijini implementarea recomandărilor relevante și indicând programele sau prioritățile pe care Comisia le consideră vizate, precum și natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu se vor adresa înainte de 2022 sau după 2026 și nu vor viza aceleași programe în doi ani consecutivi.

Expunere de motive

Noul RDC ar trebui să includă și un termen-limită pentru modificări, similar ca formulare cu cel din actualul RDC.

Amendamentul 29

Articolul 15 alineatul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integrală a angajamentelor sau plăților pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în următoarele cazuri:

(a)

atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv;

(b)

atunci când Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, pe motiv că un stat membru a transmis un plan de acțiuni corective nesatisfăcător;

(c)

atunci când Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către un stat membru pe motiv că acesta nu a întreprins acțiunile corective recomandate;

(d)

atunci când Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsurile menționate în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului și decide, în consecință, să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv;

(e)

atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plățile se suspendată numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă. Suspendarea plăților se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.

În virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de statul membru vizat în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei sau a recomandării menționate în paragraful anterior, Comisia poate să recomande Consiliului să anuleze suspendarea menționată în același paragraf.

 

Expunere de motive

CoR se declară împotriva condiționalităților macroeconomice pentru politica de coeziune. Eliminarea alineatului (7) ar trebui să se reflecte prin modificări corespunzătoare ale alineatelor următoare de la acest articol [eliminarea alineatelor (8) și (10) și modificarea alineatelor (9) și (11)].

Amendamentul 30

Articolul 15 alineatul (12)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În particular, Comisia informează imediat Parlamentul European atunci când una dintre condițiile prevăzute la alineatul (7) este îndeplinită în privința unui stat membru și furnizează detalii referitoare la fondurile și programele care ar putea face obiectul unei suspendări a angajamentelor.

Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol.

Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama de informațiile transmise în conformitate cu primul paragraf.

Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama de informațiile transmise în conformitate cu primul paragraf. Parlamentul European poate invita Comitetul European al Regiunilor să emită un aviz referitor la acest subiect.

Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului propunerea de suspendare a angajamentelor sau propunerea de ridicare a respectivei suspendări.

Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului propunerea de suspendare a angajamentelor sau propunerea de ridicare a respectivei suspendări imediat după adoptarea acesteia . Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.

Expunere de motive

Dialogul structurat dintre Comisie și PE poate fi utilizat și pentru evaluarea implicațiilor regionale. În acest caz, PE ar putea invita CoR să participe la respectiva dezbatere. Pentru a evita orice întârzieri inutile, Comisia transmite decizia imediat după adoptarea ei.

Amendamentul 31

Articolul 16 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pregătesc programe de implementare a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.

Statele membre sau autoritățile de management relevante, în cooperare cu partenerii menționați la articolul 6, pregătesc programe de implementare a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Programele sunt elaborate în conformitate cu Codul de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri.

Expunere de motive

Astfel formulat, punctul devine mai clar.

Amendamentul 32

Articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

(3)   Fiecare program stabilește:

(3)   Fiecare program stabilește:

[…]

[…]

(d)

pentru fiecare obiectiv specific:

(i)

tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;

(d)

pentru fiecare obiectiv specific:

(i)

tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă orientativă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;

 

[…]

 

[…]

 

(iv)

teritoriile specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a investițiilor teritoriale integrate, a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității sau a altor instrumente teritoriale;

 

(iv)

teritoriile specifice vizate , pe baza unor documente strategice elaborate la nivel național sau regional , inclusiv utilizarea planificată a investițiilor teritoriale integrate, a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității sau a altor instrumente teritoriale;

[…]

[…]

(g)

acțiunile întreprinse pentru a implica partenerii relevanți menționați la articolul 6 în pregătirea programului, și rolul acestor parteneri în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului;

(g)

acțiunile întreprinse pentru a implica partenerii relevanți menționați la articolul 6 în pregătirea programului, și rolul acestor parteneri în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului , în conformitate cu principiile guvernanței pe mai multe niveluri și cu Codul de conduită referitor la parteneriat ;

[…]

[…]

(7)    Statul membru informează Comisia cu privire la orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (3) litera (j), fără a fi necesară o modificare a programului.

(7)    Autoritatea de management relevantă informează Comisia cu privire la orice modificare a listei orientative a operațiunilor de importanță strategică planificate menționate la alineatul (3) litera (d) punctul (i) și a informațiilor menționate la alineatul (3) litera (d) punctele (iii), (vii) și la alineatul (3) litera (j), fără a fi necesară o modificare a programului.

Expunere de motive

Pentru a spori flexibilitatea, listele nu ar trebui să fie închise la începutul programului. Pentru a consolida guvernanța pe mai multe niveluri și a evita întârzierile în punerea în aplicare a programelor, după obținerea aprobării comitetului de monitorizare, autoritățile de management responsabile cu punerea în aplicare a fondurilor ar trebui să poată notifica Comisiei Europene modificările aduse unor părți ale programului.

Amendamentul 33

Articolul 17 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru programele FEDR, FSE+ și ale Fondului de coeziune, prezentate în conformitate cu articolul 16, tabelul menționat la alineatul (3) litera (f) punctul (ii) include numai sumele pentru anii 2021-2025 .

Pentru programele FEDR, FSE+ și ale Fondului de coeziune, prezentate în conformitate cu articolul 16, tabelul menționat la alineatul (3) litera (f) punctul (ii) include sumele pentru anii 2021-2027, valorile corespunzătoare anilor 2026-2027 fiind doar orientative până la publicarea rezultatelor evaluării intermediare menționate la articolul 14 .

Expunere de motive

Pentru a combina posibilitatea de realocare în cadrul programelor în urma evaluării intermediare cu certitudinea alocării pe întreaga perioadă, se sugerează să se menționeze în mod explicit că alocarea pentru anii 2026-2027 este orientativă.

Amendamentul 34

Articolul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Comisia evaluează programul și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, precum și coerența acestuia cu acordul de parteneriat. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări.

(1)   Comisia evaluează programul și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, precum și coerența acestuia cu acordul de parteneriat. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări , în măsura în care au legătură cu obiectivele fondurilor .

(2)   Comisia poate formula observații în termen de trei luni de la data prezentării programului de către statul membru.

(2)   Comisia poate formula observații în termen de trei luni de la data prezentării programului de către statul membru , pe baza tuturor informațiilor pertinente .

(3)   Statul membru reexaminează programul , luând în considerare observațiile formulate de Comisie.

(3)   Statul membru reexaminează programul în conformitate cu Codul de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.

Expunere de motive

Recomandările specifice fiecărei țări pot fi admise atunci când pentru elaborarea acestora s-a aplicat principiul parteneriatului.

Amendamentul 35

Articolul 19 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.

În conformitate cu articolul 6, statul membru poate prezenta, după consultarea autorităților regionale și locale , o cerere motivată de modificare a unui program, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.

Expunere de motive

Autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în procesul de revizuire a programului.

Amendamentul 36

Articolul 19 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia evaluează modificarea și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, inclusiv cu cerințele de la nivel național, și poate formula observații în termen de trei luni de la prezentarea programului modificat.

Comisia evaluează modificarea și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, inclusiv cu cerințele de la nivel național, și poate formula observații în termen de o lună de la prezentarea programului modificat. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

Expunere de motive

De asemenea, este necesar ca procesul de modificare a programelor operaționale să fie completat cu posibilitatea ca statele membre să furnizeze Comisiei toate informațiile necesare.

Amendamentul 37

Articolul 19 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru reexaminează programul modificat și ia în considerare observațiile formulate de Comisie.

Statul membru reexaminează programul modificat , ținând cont de observațiile formulate de Comisie.

Expunere de motive

Luarea în considerare a observațiilor formulate de Comisie face obiectul unor negocieri, întrucât acestea nu sunt obligatorii.

Amendamentul 38

Articolul 19 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia aprobă modificarea unui program cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.

Comisia aprobă modificarea unui program cel târziu la trei luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.

Expunere de motive

Timpul rezervat pentru aprobare ar trebui să fie scurtat, pentru a accelera procesul.

Amendamentul 39

Articolul 19 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 5 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 3 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași fond sprijinind același program. Pentru programele sprijinite de FEDR și FSE+, transferul vizează numai alocările pentru aceeași categorie de regiuni.

Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera , cu respectarea deplină a Codului de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri, o sumă de până la 10 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 5 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași fond sprijinind același program.

[…]

[…]

Expunere de motive

Mărirea limitei până la 5 % ar sprijini flexibilitatea. Pentru FEDR și FSE+, transferurile vizează aceeași categorie de regiuni (astfel cum este prevăzut în propunerea inițială a CE).

Amendamentul 40

Articolul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pot oferi sprijin comun programelor din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”.

(1)   FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și, pentru DLRC și ITI, FEADR pot oferi sprijin comun programelor din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”.

(2)   FEDR și FSE+ pot finanța, în mod complementar și sub rezerva unei limite de 10 % din finanțarea provenită de la fondurile respective pentru fiecare prioritate a unui program, o parte sau totalitatea unei operațiuni în cazul căreia cheltuielile sunt eligibile pentru sprijin din partea celuilalt fond pe baza normelor de eligibilitate aplicate fondului respectiv, cu condiția ca acele costuri să fie necesare pentru implementare.

(2)   FEDR, FSE+ și, pentru DLRC și ITI, FEADR pot finanța, în mod complementar și sub rezerva unei limite de 10 % din finanțarea provenită de la fondurile respective pentru fiecare prioritate a unui program, o parte sau totalitatea unei operațiuni în cazul căreia cheltuielile sunt eligibile pentru sprijin din partea celuilalt fond pe baza normelor de eligibilitate aplicate fondului respectiv, cu condiția ca acele costuri să fie necesare pentru implementare.

Expunere de motive

Chiar și cu regretabila eliminare a FEADR din cadrul fondurilor ESI, dezvoltarea teritorială integrată cu participarea FEADR ar trebui să continue, cel puțin pentru ITI și DLRC.

Amendamentul 41

Articolul 21 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pot solicita transferul a până la 5 % din alocările financiare ale programului, de la oricare fond către oricare alt fond executat prin gestiune partajată sau către orice instrument executat prin gestiune directă sau indirectă .

În conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, statele membre pot solicita , de comun acord cu autoritatea de management și cu respectarea deplină a Codului de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri, transferul a până la 5 % din alocările financiare ale programului, de la oricare fond către oricare alt fond executat în mod direct, indirect sau prin gestiune partajată , pentru proiectele cu relevanță pentru coeziune, cu excepția programului de sprijin pentru reforme .

Expunere de motive

Având în vedere reducerea generală a resurselor politicii de coeziune, statele membre nu ar trebui să fie încurajate să redirecționeze și mai multe resurse de la proiectele politicii de coeziune spre programe care ar putea fi mai simplu de administrat, dar care nu au relevanță pentru coeziune.

Amendamentul 42

Articolul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru sprijină dezvoltarea teritorială integrată prin strategii de dezvoltare locală și teritorială în oricare dintre următoarele forme:

Statul membru sprijină dezvoltarea teritorială integrată  – care necesită utilizarea tuturor fondurilor (inclusiv a FEADR) – prin strategii de dezvoltare locală și teritorială în oricare dintre următoarele forme:

(a)

investiții teritoriale integrate;

(a)

investiții teritoriale integrate;

(b)

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității;

(b)

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității;

(c)

un alt instrument teritorial de sprijinire a inițiativelor concepute de statul membru pentru investițiile programate pentru FEDR în cadrul obiectivului de politică menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (e) .

(c)

un alt instrument teritorial de sprijinire a inițiativelor concepute de autoritățile de management ale programelor pentru investițiile programate în cadrul tuturor obiectivelor de politică menționate la articolul 4 alineatul (1).

Expunere de motive

Instrumentele teritoriale sunt dezvoltate în timpul perioadei de programare actuale de către autoritățile de management, inclusiv la nivel regional. Aceste instrumente se bazează pe documente strategice și sunt bine adaptate la necesitățile regionale și locale.

Implementarea eficientă a instrumentelor teritoriale necesită utilizarea de fonduri diferite (nu numai FEDR) pentru a spori sinergiile și a îmbunătăți coordonarea.

Amendamentul 43

Articolul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)    Strategiile teritoriale implementate în conformitate cu articolul 22 litera (a) sau litera (c) conțin următoarele elemente:

(1)    Autoritatea de management se asigură că strategiile teritoriale implementate în conformitate cu articolul 22 litera (a) sau litera (c) conțin următoarele elemente:

(a)

zona geografică vizată de strategie;

(a)

zona geografică vizată de strategie;

(b)

o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei;

(b)

o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei;

(c)

o descriere a unei abordări integrate care răspunde necesităților de dezvoltare și potențialului identificat;

(c)

o descriere a unei abordări integrate care răspunde necesităților de dezvoltare și potențialului identificat;

(d)

o descriere a implicării de parteneri, în conformitate cu articolul 6, în pregătirea și implementarea strategiei.

(d)

o descriere a implicării de parteneri, în conformitate cu articolul 6, în pregătirea și implementarea strategiei.

Acestea pot să conțină, de asemenea, o listă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite.

Acestea pot să conțină, de asemenea, o listă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite.

(2)   Strategiile teritoriale se redactează sub responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale competente, urbane, locale sau de alt nivel.

(2)   Strategiile teritoriale se redactează sub responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale competente, urbane, locale , regionale sau de alt nivel.

(3)   Atunci când lista operațiunilor care urmează să fie sprijinite nu a fost inclusă în strategia teritorială, autoritățile sau organismele teritoriale competente, urbane, locale sau de alt nivel, selecționează sau sunt implicate în selecționarea operațiunilor.

Operațiunile selecționate respectă strategia teritorială.

(3)   Atunci când lista operațiunilor care urmează să fie sprijinite nu a fost inclusă în strategia teritorială, autoritățile sau organismele teritoriale competente, urbane, locale , regionale sau de alt nivel, selecționează sau sunt implicate în selecționarea operațiunilor.

Operațiunile selecționate respectă strategia teritorială.

(4)    Atunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, local sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar.

(4)     Atunci când elaborează strategii teritoriale, entitățile menționate la articolul 23 alineatul (2) cooperează cu autoritățile de management relevante, în sfera de acțiune a operațiunilor care urmează să fie sprijinite în cadrul programului relevant.

(5)    Se poate acorda sprijin pentru pregătirea și conceperea strategiilor teritoriale.

(5)    Atunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, local , regional sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar.

 

(6)    Se poate acorda sprijin pentru pregătirea și conceperea strategiilor teritoriale.

Expunere de motive

Este necesar să se indice și să se consolideze rolul autorității de management în calitate de entitate responsabilă cu implementarea programului operațional, în procesul de elaborare a strategiilor teritoriale, care reprezintă un instrument pentru atingerea obiectivelor programului operațional.

Ar trebui ca în text să existe și o referire la autoritățile regionale, în conformitate cu Avizul CoR COTER-VI/031, care consideră faptul că „[î]n cadrul procesului de punere în aplicare, mandatul și competențele organismelor responsabile cu selectarea operațiunilor […] nu sunt suficient luate în considerare” drept unul dintre principalele obstacole pentru punerea în aplicare a ITI.

Este necesar să se indice și să se consolideze rolul autorității de management în elaborarea strategiilor teritoriale. Acesta ar trebui să includă în special obligația de a elabora strategii pentru a coopera cu autoritatea de management relevantă, precum și faptul că se conferă autorității de management competența de a reconcilia aceste strategii cu domeniul de aplicare a programului operațional.

Amendamentul 44

Articolul 25 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FEDR, FSE+ și FEPAM pot sprijini dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

FEDR, FSE+ , FEADR – care este desemnat în cadrul intervențiilor de tip LEADER – și FEPAM pot sprijini dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

Expunere de motive

Ar trebui să fie inclus și FEADR în cazul sprijinirii acțiunilor DLRC și LEADER.

Amendamentul 45

Articolul 27 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Autoritățile de management se asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.

Autoritățile de management se asigură că grupurile de acțiune locală se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.

Expunere de motive

Experiența arată că autorității de management îi este dificil să selecteze un partener principal dacă grupurile de acțiune locală nu se prezintă sub forma unei entități juridice comune. Având în vedere faptul că grupurile de acțiune locală poartă o mare responsabilitate și, prin urmare, sunt răspunzătoare și pentru eventualele greșeli, acestea ar trebui să fie obligate să se reunească într-o structură legal constituită.

Amendamentul 46

Articolul 31 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Procentajul rambursat pentru asistență tehnică, aferent fiecărui fond, este următorul:

Procentajul rambursat pentru asistență tehnică, aferent fiecărui fond, este următorul:

(a)

pentru sprijinul din partea FEDR, acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, precum și pentru sprijinul din partea Fondului de coeziune: 2,5  % ;

(a)

pentru sprijinul din partea FEDR, acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, precum și pentru sprijinul din partea Fondului de coeziune: 5 % ;

(b)

pentru sprijinul din partea FSE+: 4 %, iar pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+: 5 %;

(b)

pentru sprijinul din partea FSE+: 5 %;

(c)

pentru sprijinul din partea FEPAM: 6 %;

(c)

pentru sprijinul din partea FEADR: 5 %;

(d)

pentru sprijinul din partea FAMI, FSI și IMFV: 6 %.

(d)

pentru sprijinul din partea FEPAM: 6 %;

 

(e)

pentru sprijinul din partea FAMI, FSI și IMFV: 6 %.

Expunere de motive

Rata forfetară (5 %) pentru asistența tehnică ar trebui să acopere și FSE+.

Amendamentul 47

Articolul 33 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru instituie un comitet de monitorizare a implementării programului („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării statului membru în cauză cu privire la decizia de aprobare a programului.

Statul membru instituie , în acord cu autoritatea de management relevantă, în conformitate cu Codul de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri și cu propriul său cadru instituțional, juridic și financiar, un comitet de monitorizare a implementării programului („comitetul de monitorizare”), în termen de trei luni de la data notificării statului membru în cauză cu privire la decizia de aprobare a programului.

[…]

[…]

Expunere de motive

Menționarea cadrului instituțional, juridic și financiar al statelor membre și a Codului de conduită este necesară pentru a asigura implicarea adecvată a autorităților locale și regionale și a părților interesate. Dat fiind că comitetul de monitorizare este instituit pentru a monitoriza un anumit program operațional, autoritatea de management ar trebui să fie responsabilă de instituirea sa.

Amendamentul 48

Articolul 33 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, precum și toate datele și informațiile partajate cu comitetul de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 44 alineatul (1).

Autoritatea de management publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, precum și toate datele și informațiile care vizează activitatea comitetului de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 44 alineatul (1) sau indică legătura către site-ul web relevant unde sunt disponibile toate datele și informațiile .

Expunere de motive

Toate datele și informațiile pentru comitetele de monitorizare pentru perioada de programare actuală sunt publicate pe site-urile web relevante instituite special în acest scop. Această bună practică ar trebui continuată în perioada 2021-2027.

Amendamentul 49

Articolul 35 alineatul (1) litera (f)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comitetul de monitorizare examinează:

Comitetul de monitorizare examinează:

[…]

[…]

(f)

punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;

(f)

punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate , astfel cum este prevăzut în strategia de comunicare ;

[…]

[…]

Expunere de motive

Se propune să se mențină strategia de comunicare și ca aceasta să fie adoptată și modificată de către comitetul de monitorizare a programului operațional.

Amendamentul 50

Articolul 35 alineatul (1), se introduce un punct nou după litera (i).

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comitetul de monitorizare examinează:

Comitetul de monitorizare examinează:

[…]

[…]

 

(j)

metodologia și criteriile folosite pentru selectarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, fără a aduce atingere literelor (b), (c) și (d) de la articolul 27 alineatul (3);

Expunere de motive

Nu ar trebui să fie necesară aprobarea metodologiei și a criteriilor de selecție de către comitetul de monitorizare, întrucât această cerință ar obstrucționa activitatea autorității de management.

Amendamentul 51

Articolul 35 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comitetul de monitorizare aprobă:

Comitetul de monitorizare aprobă:

(a)

metodologia și criteriile folosite pentru selectarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, după consultarea Comisiei în conformitate cu articolul 67 alineatul (2), fără a aduce atingere literelor (b), (c) și (d) de la articolul 27 alineatul (3);

(a)

rapoartele anuale de performanță pentru programele sprijinite de FEPAM, FAM, FSI și IMFV și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune;

(b)

rapoartele anuale de performanță pentru programele sprijinite de FEPAM, FAM, FSI și IMFV și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune;

(b)

planul de evaluare și orice modificare a acestuia;

(c)

planul de evaluare și orice modificare a acestuia;

(c)

orice propunere înaintată de autoritatea de management referitoare la modificarea unui program, cu excepția transferurilor , în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) și articolul 21;

(d)

orice propunere înaintată de autoritatea de management referitoare la modificarea unui program, inclusiv la transferuri , în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) și articolul 21.

(d)

modificările aduse listei de operațiuni de importanță strategică planificate, menționată la articolul 17 alineatul (3) litera (d) punctul (i), și informațiile menționate la articolul 17 alineatul (3) litera (d) punctele (iii) și (vii) și la articolul 17 alineatul (3) literele (d) și (j);

 

(e)

strategia de comunicare a programului operațional și orice modificare a acesteia.

Expunere de motive

Nu ar trebui să fie necesară aprobarea comitetului de monitorizare în ceea ce privește modificările de programe care iau forma transferurilor între axele prioritare sub gradul de flexibilitate de 5 % (sau 10 %), deoarece, în caz contrar, autoritatea de management nu ar putea efectua ajustările la timp. Mecanismul de flexibilitate și-ar pierde eficacitatea.

Amendamentul 52

Articolul 37 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Autoritatea de management transmite Comisiei, în format electronic, date cumulative pentru fiecare program până la 31 ianuarie , 31 martie, 31 mai , 31 iulie , 30 septembrie și 30 noiembrie în fiecare an, utilizând modelul prevăzut în anexa VII.

Autoritatea de management transmite Comisiei, în format electronic, date cumulative pentru fiecare program până la 31 ianuarie, 31 iulie și 31 octombrie în fiecare an, utilizând modelul prevăzut în anexa VII.

Prima transmitere a datelor trebuie efectuată până la 31 ianuarie 2022, iar ultima până la 31 ianuarie 2030.

Prima transmitere a datelor trebuie efectuată până la 31 ianuarie 2022, iar ultima până la 31 ianuarie 2030.

Pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+, datele trebuie transmise în fiecare an până la 30 noiembrie.

Pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+, datele trebuie transmise în fiecare an până la 30 noiembrie.

Expunere de motive

Transmiterea de date de șase ori pe an creează o sarcină administrativă considerabilă și ar trebui să fie redusă la trei comunicări pe an, așa cum este în actualul RDC.

Amendamentul 53

Articolul 43 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

Coordonatorul pentru comunicare trebuie să implice în activitățile de vizibilitate, transparență și comunicare următoarele organisme:

Coordonatorul pentru comunicare trebuie să implice în activitățile de vizibilitate, transparență și comunicare următoarele organisme:

(a)

Reprezentanțele Comisiei Europene și Birourile de legătură ale Parlamentului European din statele membre, precum și centrele de informare Europe Direct și alte rețele; instituții de învățământ și cercetare;

(a)

Reprezentanțele Comisiei Europene și Birourile de legătură ale Parlamentului European din statele membre, precum și centrele de informare Europe Direct și alte rețele; instituții de învățământ și cercetare;

(b)

alți parteneri și organisme competente.

(b)

autoritățile locale și regionale implicate în implementarea programelor;

 

(c)

alți parteneri și organisme competente.

Expunere de motive

RDC ar trebui să încurajeze cooperarea între toate nivelurile administrative implicate în implementarea și comunicarea programelor.

Amendamentul 54

Articolul 43 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare autoritate de management desemnează un responsabil cu comunicarea pentru fiecare program („ responsabilul cu comunicarea al programului ”).

Fiecare autoritate de management desemnează un responsabil cu comunicarea pentru unul sau mai multe programe („ responsabilii cu comunicarea ai programelor ”).

Expunere de motive

Pentru a sprijini integrarea fondurilor în vederea obținerii unei abordări mai cuprinzătoare, bazate pe sinergii sporite, ar trebui să fie posibilă desemnarea unui singur responsabil pentru mai multe programe. Acest fapt ar asigura totodată o comunicare mai coerentă între fonduri.

Amendamentul 55

Articolul 43 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia coordonează o rețea compusă din coordonatorii pentru comunicare, responsabilii cu comunicarea ai programelor și reprezentanți ai Comisiei pentru a face schimb de informații privind activitățile de vizibilitate, transparență și comunicare.

Comisia coordonează o rețea compusă din coordonatorii pentru comunicare, responsabilii cu comunicarea ai programelor , reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor și reprezentanți ai Comisiei pentru a face schimb de informații privind activitățile de vizibilitate, transparență și comunicare.

Expunere de motive

Comisiei i se încredințează sarcina de a coordona o rețea de comunicatori care ar trebui să implice și CoR, pentru a asigura sinergiile și cooperarea.

Amendamentul 56

Articolul 44, nou alineat după alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Autoritățile de management întocmesc o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional. O strategie comună de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe programe operaționale. Strategia de comunicare ține seama de amploarea programului (programelor) operațional(e) vizat(e), în conformitate cu principiul proporționalității.

Strategia de comunicare cuprinde elementele prevăzute în anexa VIII.

Statul membru și autoritatea de management se asigură de faptul că măsurile de informare și comunicare sunt implementate în conformitate cu strategia de comunicare, în scopul de a îmbunătăți vizibilitatea și interacțiunea cu cetățenii și că acestea vizează cea mai cuprinzătoare acoperire mass-media posibilă.

Expunere de motive

Strategia de comunicare este un element-cheie în conceperea și punerea în aplicare a obligațiilor privind vizibilitatea și comunicarea, pe care se pune accentul atât de mult în prezent. Eliminarea completă a acesteia ar implica crearea unei anumite incertitudini în ceea ce privește elaborarea acestor măsuri, precum și posibilitatea ca între diferitele agenții și organisme implicate în realizarea acestora să nu existe nici cea mai mică armonizare.

Amendamentul 57

Articolul 44 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Autoritatea de management publică pe site-ul web menționat la alineatul (1) , cel târziu cu o lună înainte de lansarea unei cereri de propuneri, un rezumat al cererilor de propuneri planificate și publicate conținând următoarele date:

Autoritatea de management publică pe site-ul web menționat la alineatul (1) un rezumat al cererilor de propuneri planificate și publicate conținând următoarele date:

[…]

[…]

Expunere de motive

Dispozițiile de la articolul 44 alineatul (2) ar putea conduce la întârzieri de implementare, reducând totodată flexibilitatea autorităților de management.

Prin urmare, se propune eliminarea respectivei dispoziții, lăsând la latitudinea exclusivă a administrațiilor alegerea celor mai adecvate instrumente pentru a asigura vizibilitatea maximă a oportunităților de finanțare.

Ca o posibilă alternativă, dacă se consideră necesară menținerea dispoziției menționate anterior, se impune ca momentul publicării să nu fie prestabilit, ci lăsat la latitudinea autorităților de management, pentru a se asigura coerența cu calendarul de implementare.

Amendamentul 58

Articol nou după articolul 44

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(1)     Strategia de comunicare elaborată de autoritatea de management este înaintată spre aprobare comitetului de monitorizare, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) litera (e), cel târziu la șase luni de la adoptarea programului (programelor) operațional(e) vizat(e).

 

În cazul în care aceeași strategie de comunicare se întocmește pentru mai multe programe operaționale și vizează mai multe comitete de monitorizare, statul membru în cauză poate desemna un singur comitet de monitorizare care să răspundă, în consultare cu alte comitete de monitorizare relevante, de aprobarea strategiei comune de comunicare și de aprobarea eventualelor modificări ale acelei strategii.

 

Atunci când este necesar, statul membru sau autoritățile de management pot modifica strategia de comunicare pe parcursul perioadei de programare. Autoritatea de management înaintează strategia de comunicare modificată comitetului de monitorizare spre aprobare, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) litera (e).

 

(2)     Prin derogare de la alineatul (1) al treilea paragraf de la prezentul articol, autoritatea de management informează comitetul sau comitetele de monitorizare responsabile, cel puțin o dată pe an, cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comunicare, astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (1) litera (f), și la analiza sa privind rezultatele acestei implementări, precum și cu privire la activitățile și măsurile de informare și comunicare planificate care vor spori vizibilitatea fondurilor și care urmează să se desfășoare în anul următor. Comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activitățile și măsurile planificate pentru anul următor, inclusiv cu privire la modalitățile de creștere a eficacității activităților de comunicare destinate publicului.

Expunere de motive

Se propune să se mențină procedura de aprobare, modificare și monitorizare a strategiei de comunicare, date fiind rezultatele bune ale acesteia în perioada 2014-2020 și faptul că ar permite ca controlul Comisiei să se bazeze pe un document organizat și accesibil, facilitând astfel monitorizarea sa.

Amendamentul 59

Articolul 50 alineatul (2) litera (b)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legislația națională aplicabilă menționată în contractul de muncă.

prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective aplicabile menționate în contractul de muncă.

Expunere de motive

Trimitere la ceea ce constituie baza contractului de muncă.

Amendamentul 60

Articolul 52 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru noile investiții preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar, cum sunt cele care generează venituri sau economii, și care nu găsesc o finanțare suficientă din sursele de pe piață.

Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru investițiile preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar, cum sunt cele care generează venituri sau economii, și care nu găsesc o finanțare suficientă din sursele disponibile pe piață.

Expunere de motive

Instrumentele financiare ar trebui să fie utilizate nu doar pentru investițiile noi, ci, în general, pentru investițiile viabile din punct de vedere financiar și în situația în care sursele disponibile pe piață nu pot furniza finanțarea.

Amendamentul 61

Articolul 52, alineat nou după alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

În cazul în care instrumentele financiare sprijină finanțarea unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizează înființarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, și anume capitalul inițial și capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activităților generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi piețe sau realizarea de noi evoluții de către întreprinderile existente, fără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiții în activele corporale sau necorporale, precum și un fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulării sectorului privat ca furnizor de finanțare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condiția ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independenți.

Expunere de motive

Noul RDC ar trebui să utilizeze aceeași definiție cuprinzătoare a investițiilor din RDC actual.

Amendamentul 62

Articolul 53 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Instrumentele financiare gestionate sub responsabilitatea autorității de management pot lua una dintre următoarele forme:

(a)

o investiție din resursele programului în capitalul unei entități juridice;

(b)

entități de finanțare separate sau conturi fiduciare în cadrul unei instituții.

Instrumentele financiare gestionate sub responsabilitatea autorității de management pot lua una dintre următoarele forme:

(a)

o investiție din resursele programului în capitalul unei entități juridice;

(b)

entități de finanțare separate sau conturi fiduciare în cadrul unei instituții.

Autoritatea de management selectează organismul care implementează un instrument financiar.

Autoritatea de management selectează organismul care implementează un instrument financiar , în conformitate cu articolul 67 .

În cazul în care organismul selectat de autoritatea de management implementează un fond de participare, acest organism poate selecta la rândul său alte organisme care să implementeze un fond specific.

În cazul în care organismul selectat de autoritatea de management implementează un fond de participare, acest organism poate selecta la rândul său alte organisme care să implementeze un fond specific.

Expunere de motive

Pentru a asigura implementarea unor instrumente financiare orientate spre piață și pentru a atenua riscurile de audit pentru selecția organismului care implementează un instrument financiar, respectarea articolului 67 este esențială. În conformitate cu acest amendament, ar trebui modificate și considerentul 44, articolul 62 alineatul (3) și articolul 67 alineatul (4).

Amendamentul 63

Articolul 53 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cofinanțarea națională a unui program poate fi furnizată de autoritatea de management sau la nivelul fondurilor de participare, la nivelul fondurilor specifice, la nivelul investițiilor în destinatarii finali, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Atunci când cofinanțarea națională este furnizată la nivel de investiții în destinatarii finali, organismul care implementează instrumentele financiare trebuie să păstreze documente justificative care să demonstreze eligibilitatea cheltuielilor aferente.

Cofinanțarea națională a unui program poate fi furnizată de autoritatea de management sau de fonduri de participare, de fonduri specifice, de investitori privați sau de destinatari finali, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Atunci când cofinanțarea națională este furnizată de sau la nivel de investiții în destinatarii finali, organismul care implementează instrumentele financiare trebuie să păstreze documente justificative care să demonstreze eligibilitatea cheltuielilor aferente.

Expunere de motive

Nu există niciun motiv să se excludă contribuția proprie a destinatarului final în calitate de cofinanțare națională eligibilă, dacă urmărește să finanțeze aceeași investiție. O astfel de excludere reprezintă o înăsprire nejustificată a condițiilor de eligibilitate în comparație cu granturile.

Amendamentul 64

Articolul 59 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Alineatele (1) și (2) nu se aplică operațiunilor a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.

Alineatele (1) și (2) nu se aplică contribuțiilor din cadrul unui program pentru instrumentele financiare sau din partea instrumentelor financiare și operațiunilor a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.

Expunere de motive

Operațiunile în cazul instrumentelor financiare ar trebui exceptate în mod explicit de la aplicarea dispozițiilor privind durabilitatea. O astfel de derogare a fost introdusă cu succes atât pentru 2007-2013, cât și pentru 2014-2020.

Amendamentul 65

Articolul 63 alineatul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre trebuie să se asigure că toate schimburile de informații între beneficiari și autoritățile responsabile de programe sunt efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date, în conformitate cu anexa XII.

Statele membre trebuie să se asigure că , după caz, schimburile de informații între beneficiari și autoritățile responsabile de programe pot fi efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date, în conformitate cu anexa XII.

[…]

[…]

Expunere de motive

Solicitarea ca toate schimburile de date să se desfășoare în cadrul unor sisteme electronice ar crea o sarcină inutilă.

Amendamentul 66

Articolul 64 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

(c)

Comisia transmite constatările preliminare ale auditului autorității competente a statului membru, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii , în termen de cel mult 3 luni de la ultima zi a auditului.

(c)

Comisia transmite constatările preliminare ale auditului autorității competente a statului membru, în cel puțin una dintre limbile statului membru în cauză , în termen de cel mult 3 luni de la ultima zi a auditului.

(d)

Comisia transmite raportul de audit, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii , în termen de cel mult 3 luni de la data primirii unui răspuns complet din partea autorității competente a statului membru la constatările preliminare ale auditului.

(d)

Comisia transmite raportul de audit, în cel puțin una dintre limbile statului membru în cauză , în termen de cel mult 3 luni de la data primirii unui răspuns complet din partea autorității competente a statului membru la constatările preliminare ale auditului.

[…]

[…]

Expunere de motive

Această modificare urmărește să accelereze implementarea, astfel încât autoritățile în cauză să nu fie nevoite să aștepte o traducere suplimentară, în cazul în care ar avea nevoie de aceasta.

Amendamentul 67

Articolul 67 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La cererea Comisiei, autoritatea de management trebuie să consulte Comisia și să ia în considerare observațiile acesteia înainte de transmiterea inițială a criteriilor de selecție către comitetul de monitorizare și înainte de orice modificare ulterioară a acestor criterii.

 

Expunere de motive

Condițiile în care Comisia ar putea solicita să fie consultată cu privire la criteriile de selecție sunt neclare. Acest fapt ar crea obstacole pentru autonomia și procesul decizional al autorității de management.

Amendamentul 68

Articolul 84 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prefinanțarea pentru fiecare fond se plătește în tranșe anuale, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, sub rezerva disponibilității fondurilor, după cum urmează:

(a)

2021: 0,5  % ;

(b)

2022: 0,5  % ;

(c)

2023: 0,5  % ;

(d)

2024: 0,5  % ;

(e)

2025: 0,5  % ;

(f)

2026: 0,5  % .

Prefinanțarea pentru fiecare fond se plătește în tranșe anuale, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, sub rezerva disponibilității fondurilor, după cum urmează:

(a)

2021: 2 % ;

(b)

2022: 2 % ;

(c)

2023: 2 % ;

(d)

2024: 2 % ;

(e)

2025: 2 % ;

(f)

2026: 2 % .

În cazul în care un program este adoptat după data de 1 iulie 2021, tranșele anterioare se plătesc în anul adoptării.

În cazul în care un program este adoptat după data de 1 iulie 2021, tranșele anterioare se plătesc în anul adoptării.

Expunere de motive

Comparativ cu actualul RDC, cuantumul prefinanțării anuale este redus prea drastic în noul RDC.

Amendamentul 69

Articolul 85 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prin derogare de la alineatul (3) litera (a), se aplică următoarele:

Prin derogare de la alineatul (3) litera (a), se aplică următoarele:

(a)

în cazul în care contribuția Uniunii este realizată în conformitate cu articolul 46 litera (a), sumele incluse într-o cerere de plată sunt sumele justificate prin progresele înregistrate în îndeplinirea condițiilor sau obținerea rezultatelor, în conformitate cu decizia menționată la articolul 89 alineatul (2);

(a)

în cazul în care contribuția Uniunii este realizată în conformitate cu articolul 46 litera (a), sumele incluse într-o cerere de plată sunt sumele justificate prin progresele înregistrate în îndeplinirea condițiilor sau obținerea rezultatelor, în conformitate cu decizia menționată la articolul 89 alineatul (2);

(b)

în cazul în care contribuția Uniunii este realizată în conformitate cu articolul 46 literele (c), (d) și (e), sumele incluse într-o cerere de plată sunt sumele stabilite în conformitate cu decizia menționată la articolul 88 alineatul (3);

(b)

în cazul în care contribuția Uniunii este realizată în conformitate cu articolul 46 literele (c), (d) și (e), sumele incluse într-o cerere de plată sunt sumele stabilite în conformitate cu decizia menționată la articolul 88 alineatul (3);

(c)

pentru formele de granturi menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.

(c)

pentru formele de granturi menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă;

 

(d)

în cazul unui ajutor de stat, cererea de plată poate include avansurile achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul, cu condiția ca aceste avansuri să nu depășească 40 % din cuantumul total al ajutorului care urmează să îi fie acordat unui beneficiar pentru o anumită operațiune .

Expunere de motive

Actualul RDC prevede, la articolul 131 alineatul (4) litera (b), posibilitatea de a plăti avansuri de până la 40 %. Această opțiune ar trebui menținută în noul RDC.

Amendamentul 70

Articolul 86

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

(2)   În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (3), cererile de plată care includ cheltuieli pentru instrumentele financiare se transmit în conformitate cu următoarele condiții:

(a)

suma inclusă în prima cerere de plată trebuie să fi fost plătită instrumentelor financiare și poate reprezenta până la 25 % din cuantumul total al contribuțiilor din program angajate pentru instrumente financiare în temeiul acordului de finanțare relevant, în conformitate cu prioritatea și categoria de regiune pertinentă, dacă este cazul;

(b)

sumele incluse în cererile de plată ulterioare transmise în cursul perioadei de eligibilitate includ cheltuielile eligibile menționate la articolul 62 alineatul (1).

(2)   În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), cererile de plată includ cheltuieli pentru instituirea instrumentelor financiare sau pentru contribuțiile la acestea .

(3)     Suma inclusă în prima cerere de plată, menționată la alineatul (2) litera (a), este lichidată din conturile Comisiei cel mai târziu în ultimul an fiscal.

Aceasta este prezentată separat în cererile de plată .

 

Expunere de motive

În perioada 2014-2020, contribuția din cadrul unui program pentru instrumente financiare limitează flexibilitatea instrumentelor instituite și posibilitatea deschiderii simultane a mai multor produse financiare. Amendamentul se bazează pe cea mai bună practică din perioada 2007-2013.

Amendamentul 71

Articolul 88 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

[…]

[…]

(c)

normele privind sumele forfetare și ratele forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune;

(c)

normele privind costurile unitare, sumele forfetare și ratele forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune;

(d)

normele privind costurile unitare și sumele forfetare corespunzătoare aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune.

(d)

normele privind costurile unitare, sumele forfetare și ratele forfetare corespunzătoare aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune.

Expunere de motive

Pentru coerența articolului.

Amendamentul 72

Articolul 99 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia dezangajează orice sumă din cadrul unui program care nu a fost utilizată pentru prefinanțare în conformitate cu articolul 84 sau pentru care nu a fost depusă o cerere de plată în conformitate cu articolele 85 și 86 până la data de 26  decembrie a celui de-al doilea an calendaristic care urmează anului angajamentelor bugetare pentru anii 2021-2026.

Comisia dezangajează orice sumă din cadrul unui program care nu a fost utilizată pentru prefinanțare în conformitate cu articolul 84 sau pentru care nu a fost depusă o cerere de plată în conformitate cu articolele 85 și 86 până la data de 31  decembrie a celui de-al treilea an calendaristic care urmează anului angajamentelor bugetare pentru anii 2021-2026.

În eventualitatea suspendării plății din motive juridice sau ca măsură de precauție, se aplică, de asemenea, o prelungire.

Expunere de motive

Având în vedere dificultățile curente de furnizare a unei cofinanțări suficiente cu care se confruntă multe autorități locale și regionale, normele în materie de dezangajare nu ar trebui reduse, ci ar trebui să rămână la n+3. Termenul limită ar trebui să fie sfârșitul anului.

Amendamentul 73

Articolul 103 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, pe categorie de regiuni, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa XXII.

Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, pe categorie de regiuni, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa XXII.

Decizia respectivă stabilește, de asemenea, defalcarea anuală a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).

Decizia respectivă stabilește, de asemenea, defalcarea anuală a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).

 

Prin urmare, alocarea totală minimă din fonduri, atât la nivel național, cât și regional, ar trebui să fie egală cu 76 % din bugetul alocat fiecărui stat membru sau fiecărei regiuni în perioada 2014-2020.

Expunere de motive

Dispozitivul de siguranță asigurat de Comisie la nivel național nu previne efectuarea unor reduceri disproporționate în diferite zone asistate, măsură care nu ar fi justificată de politica de coeziune.

Amendamentul 74

Articolul 104 alineatul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) reprezintă 2,5  % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2021-2027 (și anume, un total de 8 430 000 000  EUR).

Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) reprezintă 3,3  % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2021-2027 (și anume, un total de XX XXX XXX XXX EUR).

Expunere de motive

Propunerea Comisiei ar conduce la reduceri bugetare semnificative pentru acțiunile de cooperare teritorială, în pofida includerii de noi acțiuni în proiectul de Regulament CTE. Prin urmare, CoR sugerează majorarea resurselor pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană la 3,3 % din resursele globale ale politicii de coeziune, ceea ce ar permite menținerea programelor existente de cooperare transfrontalieră, precum și cooperarea interregională și cooperarea cu regiunile ultraperiferice. Metoda actuală de alocare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, astfel cum este stabilit în anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ar trebui menținută, având în vedere că noua metodă de alocare propusă pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană ar discrimina statele membre și regiunile cu densitate mică a populației de-a lungul frontierelor (în special noul criteriu de 25 km).

Amendamentul 75

Articolul 105 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia poate accepta propunerea unui stat membru, formulată în momentul transmiterii acordului de parteneriat sau în contextul evaluării intermediare, de a transfera:

(a)

maximum 15 % din alocările totale pentru regiunile mai puțin dezvoltate către regiuni de tranziție sau regiuni mai dezvoltate și de la regiunile de tranziție către regiuni mai dezvoltate;

(b)

din alocările pentru regiunile mai dezvoltate sau regiunile de tranziție către regiuni mai puțin dezvoltate.

Comisia poate accepta propunerea unui stat membru, formulată în momentul transmiterii acordului de parteneriat sau în contextul evaluării intermediare, de a transfera maximum 15 % din alocările totale.

Expunere de motive

Ar trebui să existe posibilități de transfer între toate categoriile de regiuni.

Amendamentul 76

Articolul 106 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea fondurilor pentru fiecare prioritate.

Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește cuantumul maxim al sprijinului din partea fondurilor pentru fiecare prioritate și rata de cofinanțare pentru program .

Expunere de motive

Stabilirea ratei de cofinanțare maxime la nivelul programului operațional (în locul unor rate maxime pentru fiecare prioritate) permite mai multă flexibilitate în procesul de implementare. Acestea ar permite diversificarea cofinanțării în priorități în funcție de tipurile de intervenții.

Amendamentul 77

Articolul 106 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rata de cofinanțare pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși:

(a)

70 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

55 % pentru regiunile de tranziție;

(c)

40 % pentru regiunile mai dezvoltate.

Rata de cofinanțare pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși:

(a)

85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

70 % pentru regiunile de tranziție;

(c)

50 % pentru regiunile mai dezvoltate.

Ratele de cofinanțare prevăzute la litera (a) se aplică, de asemenea, regiunilor ultraperiferice.

Ratele de cofinanțare prevăzute la litera (a) se aplică, de asemenea, regiunilor ultraperiferice.

Rata de cofinanțare pentru Fondul de coeziune la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși 70 % .

Rata de cofinanțare pentru Fondul de coeziune la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși 85 % .

Regulamentul FSE+ poate stabili rate de cofinanțare mai mari pentru prioritățile care sprijină acțiuni inovatoare în conformitate cu articolul [14] din regulamentul respectiv.

Regulamentul FSE+ poate stabili rate de cofinanțare mai mari pentru prioritățile care sprijină acțiuni inovatoare în conformitate cu articolul [14] din regulamentul respectiv.

Expunere de motive

Ratele de cofinanțare ar trebui să fie menținute la nivelul actual.

Amendamentul 78

Articolul 106 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rata de cofinanțare pentru programele Interreg nu poate depăși 70 % .

Rata de cofinanțare pentru programele Interreg nu poate depăși 85 % .

[…]

[…]

Expunere de motive

Rata de cofinanțare pentru CTE ar trebui să fie menținută la 85 %.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

aprobă obiectivele esențiale urmărite de Comisia Europeană prin noul Regulament privind dispozițiile comune (RDC), în special obiectivul de a moderniza politica de coeziune prin simplificare și prin creșterea flexibilității și a eficacității, precum și obiectivul de a reduce substanțial sarcinile administrative inutile pentru beneficiari și autoritățile de management;

2.

salută faptul că politica de coeziune rămâne disponibilă pentru toate regiunile din Uniunea Europeană, aceasta fiind, pe de o parte, una dintre preocupările esențiale exprimate de Comitetul European al Regiunilor în avizele sale precedente pe această temă și, pe de altă parte, un mesaj esențial pentru #CohesionAlliance;

3.

salută confirmarea abordării prin gestiune partajată, dar subliniază că ar trebui să se întreprindă în continuare acțiuni la „cel mai adecvat nivel teritorial”, prin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în gestionarea programelor, cât mai aproape de cetățeni și respectând principiile subsidiarității, guvernanței pe mai multe niveluri și parteneriatului;

4.

solicită o simplificare și mai mare, de exemplu prin reducerea sarcinilor administrative care decurg din normele privind ajutoarele de stat;

Obiectivele și normele generale privind sprijinul

5.

aprobă cele cinci noi obiective de politică, întrucât, pe de o parte, acestea corespund în mare măsură obiectivelor tematice precedente, și, pe de altă parte, permit o flexibilitate mai mare datorită definițiilor lor mai cuprinzătoare;

6.

consideră eliminarea FEADR din RDC un real motiv de îngrijorare, întrucât, având în vedere faptul că dezvoltarea rurală constituie o componentă de bază a obiectivelor politicii de coeziune, această eliminare riscă să submineze abordarea integrată a fondurilor structurale și de investiții în zonele rurale. Pentru a mări sinergiile cu dezvoltarea rurală, Comitetul solicită reintroducerea FEADR în RDC (a se vedea avizul CoR NAT-VI/034 privind PAC); totuși, Comitetul apreciază faptul că propunerea de regulament, în ceea ce privește planurile strategice PAC (articolul 2, face trimitere, pentru anumite teme, la noul RDC, în special în legătură cu aspectele referitoare la dezvoltarea teritorială integrată;

7.

reiterează faptul că Fondul social european trebuie să rămână ancorat în politica de coeziune, deoarece este principalul instrument al UE care investește în persoane și în capitalul uman, promovează incluziunea socială și egalitatea între bărbați și femei și îmbunătățește viețile a milioane de cetățeni europeni;

8.

subliniază importanța principiilor parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri și solicită includerea Codului de conduită existent ca anexă la proiectul de regulament; solicită punerea deplină în aplicare a Codului de conduită pentru a asigura că implicarea autorităților locale și regionale este considerată un parteneriat deplin;

Abordarea strategică

9.

regretă că propunerea Comisiei nu este încorporată într-o strategie pe termen lung reînnoită care să continue Strategia Europa 2020; se așteaptă ca Comisia să prezinte o astfel de strategie nouă pe termen lung, care să urmărească punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și să se bazeze pe o guvernanță reformată, proiectată în totalitate după modelul guvernanței pe mai multe niveluri;

10.

salută noul acord de parteneriat, care propune un document mai simplu și mai suplu;

11.

insistă că orice transferuri între fonduri sau din fonduri în Programul InvestEU sau în alte instrumente ale Uniunii, efectuate sub gestiune directă sau indirectă, trebuie să respecte pe deplin principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri și nu trebuie să slăbească abordarea localizată a fondurilor;

12.

salută faptul că numărul de condiții favorizante a fost redus și, în special, că condițiile favorizante tematice sunt acum corelate mai clar cu cadrele de politică strategică din domeniile specifice;

13.

își exprimă, totuși, îngrijorarea pentru faptul că plățile nu se pot efectua până când Comisia nu informează statul membru cu privire la îndeplinirea condițiilor favorizante, întrucât acest aspect poate genera întârzieri în implementarea programelor;

14.

solicită ca noul sistem de programare să stabilească deja alocările pentru toți anii perioadei de programare, inclusiv alocări orientative pentru 2026 și 2027, pentru a asigura echilibrul corect între, pe de o parte, flexibilitatea sporită și capacitatea de acțiune a politicii de coeziune și, pe de altă parte, importanța menținerii unei abordări strategice pe termen lung, pe care politica de coeziune o adoptă în domeniul investițiilor și care se bazează pe întreaga perioadă de finanțare de șapte ani;

15.

reiterează opoziția fermă a CoR față de abordarea negativă a condiționalității macroeconomice, care – dată fiind legătura dintre fondurile ESI și guvernanța economică – ar însemna că „orașele și regiunile devin prizoniere” ale deficiențelor guvernelor naționale. Politica de coeziune, care urmărește obiective fără mare legătură cu guvernanța macroeconomică, nu ar trebui să fie supusă unor condiționalități care nu pot fi influențate de autoritățile locale și regionale și de alți beneficiari. Plățile către destinatarii sau beneficiarii finali nu ar trebui, prin urmare, să fie afectate de impunerea neadecvată de către statul membru a unor condiționalități macroeconomice;

16.

remarcă, pe de altă parte, că analiza procedurilor operaționale de conectare a semestrului european cu politica de coeziune este insuficientă și că modalităților de coordonare între intervențiile politicii de coeziune și măsurile Programului de sprijin pentru reforme le lipsește claritatea și insistă să se asigure întotdeauna respectarea obiectivelor specifice ale politicii de coeziune pentru a consolida dimensiunea regională a semestrului european;

17.

consideră că mecanismul condițiilor favorizante intervine deja în mod eficient în domeniile de reformă relevante pentru politica de coeziune;

18.

salută consolidarea statutului instrumentelor teritoriale integrate, care constituie o modalitate unică de sprijinire a unei abordări ascendente; subliniază, totuși, necesitatea respectării într-o măsură mai mare a misiunii și competențelor autorităților responsabile cu selectarea operațiunilor;

Programarea

19.

solicită simplificarea structurii programelor, care nu par să fie simplificate în comparație cu perioada curentă. Consideră că termenul prevăzut pentru aprobarea modificărilor este prea lung, fiind identic cu cel rezervat pentru aprobarea programului;

20.

consideră că rata forfetară de 2,5 % sugerată pentru asistența tehnică aferentă FEDR și Fondului de coeziune este insuficientă și sugerează, în acest sens, o rată forfetară de 5 % pentru asistența tehnică, luând în considerare și faptul că noul regulament nu prevede un obiectiv specific referitor la consolidarea capacităților;

Monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate

21.

salută intenția noului RDC de a consolida transparența și vizibilitatea implementării fondurilor, reamintind că CoR a solicitat măsuri mai precise de consolidare a responsabilității locale și regionale și de creștere a vizibilității fondurilor ESI pe teren, precum și o creștere substanțială a vizibilității măsurilor politicii de coeziune prin acțiuni adecvate de comunicare, întrucât acestea reprezintă unul dintre avantajele incontestabile ale integrării UE la nivel local în folosul populației;

22.

sugerează, totuși, în vederea creșterii coerenței, ca autorităților de management să li se permită să desemneze un singur responsabil cu comunicarea pentru mai multe programe;

Sprijinul financiar

23.

aprobă noile dispoziții destinate adoptării în mai mare măsură a unor opțiuni simplificate în materie de costuri, precum și noile dispoziții care urmăresc simplificarea utilizării instrumentelor financiare și integrarea mai bună a acestora în procesul de programare și implementare;

Gestiunea și controlul

24.

consideră că eliminarea procedurilor de desemnare a autorităților și de identificare a autorităților de certificare, precum și recurgerea într-o măsură mai mare la sistemele naționale de gestiune reprezintă o reducere bine-venită a sarcinii administrative suportate de autoritățile responsabile pentru implementarea fondurilor ESI;

25.

apreciază simplificarea normelor de audit în RDC propus și în special noile dispoziții care consolidează principiul auditului unic, care nu doar reduce în mod semnificativ sarcina administrativă pentru autoritățile și beneficiarii din cadrul programului, ci contribuie, de asemenea, la asigurarea proporționalității;

26.

salută, de asemenea, posibilitatea aplicării unor modalități consolidate proporționate pentru programele cu o bună funcționare a sistemului de gestiune și control și cu rezultate pozitive;

Gestiunea financiară

27.

își exprimă îngrijorarea față de reducerea drastică a nivelului prefinanțării la o plată anuală de 0,5 % din sprijinul total corespunzător fiecărui fond și solicită o rată mai mare de prefinanțare, de cel puțin 2 %, în medie;

28.

subliniază că reintroducerea regulii „n+2” ar conduce la suprapunerea dintre încheierea actualei perioade de programare și prima țintă n+2 a noii perioade, ceea ce ar crea o sarcină administrativă considerabilă pentru implementarea programelor. Solicită, prin urmare, menținerea regulii „n+3” actuale;

Cadrul financiar

29.

salută faptul că noul RDC menține arhitectura existentă cu trei categorii de regiuni (regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție, regiuni mai dezvoltate) la nivelul NUTS 2 și aprobă modificarea pragului dintre regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate de la 90 % la 100 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor, întrucât aceasta reflectă observațiile celui de-al șaptelea raport privind coeziunea referitoare la regiunile cu un PIB pe cap de locuitor apropiat de media din UE, care par a fi captive într-o „capcană a venitului mediu”, având ritmuri de creștere semnificativ mai lente decât media UE;

30.

solicită menținerea nivelului actual al ratelor de cofinanțare la 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice, precum și pentru Fondul de coeziune și obiectivul CTE, la 70 % pentru regiunile de tranziție și la 50 % pentru regiunile mai dezvoltate, având în vedere că o reducere generală ar putea atrage după sine riscul de dezangajare a fondurilor, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, și ar reduce, de asemenea, atractivitatea politicii de coeziune, în special în regiunile mai dezvoltate;

31.

consideră că stabilirea unui plafon maxim pentru ca TVA să devină o cheltuială eligibilă (5 000 000 EUR) poate face ca programele să fie mai puțin atractive pentru solicitanți, în special în cazul proiectelor de infrastructură de anvergură.

32.

solicită Comisiei să actualizeze anexele la regulament în conformitate cu amendamentele din prezentul aviz, concentrându-se în special asupra:

valorificării cunoștințelor și a măsurilor pentru implicarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor în inițiativele privind specializarea inteligentă,

unei descrieri detaliate a necesităților în materie de strategii de comunicare,

reevaluării sumei ponderate a părții populației din regiunile de frontieră NUTS 3 și NUTS 2 și a părții populației totale a fiecărui stat membru pentru programele de cooperare transfrontalieră și transnațională,

ținând seama de efectele regionale ale alocării maxime totale a fondurilor asupra unui stat membru.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(2)   Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei din 8 august 2014 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 241, 13.8.2014, p. 1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(1)  Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).

(1)  Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).

(1)   Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/84


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Fondul social european Plus

(2019/C 86/07)

Raportor:

Susana DÍAZ PACHECO (ES-PSE), președinta Regiunii Andaluzia

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)

COM(2018) 382 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Preambul, prima referire

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 9 , articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 174, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,

Expunere de motive

Având în vedere domeniul de aplicare al FSE+, pare oportună o trimitere la articolul 9 din TFUE. Pe de altă parte, este necesar să se acorde mai multă importanță obiectivului politicii regionale, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Propunerea de regulament privind dispozițiile comune, care subliniază textual că FSE+ contribuie la acțiunile Uniunii care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale.

Amendamentul 2

Se adaugă o nouă referire după cea de a cincea referire din preambul:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/C 428/09),

Amendamentul 3

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)

La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile, protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale , contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE .

(1)

La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile, protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială și a o sprijini, în conformitate cu articolul 174 din TFUE, precum și la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale.

Expunere de motive

Fără a micșora importanța contribuției la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale, este necesar să se acorde mai multă importanță obiectivului politicii regionale.

Amendamentul 4

Considerentul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.

(2)

La nivelul Uniunii, trebuie stabilit un cadru strategic pentru noua perioadă de programare, începând cu 2021, pe baza unei strategii de dezvoltare pe termen lung care să intervină după Strategia Europa 2020 și să pună în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă. Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie elaborate în cadrul unei colaborări între autoritățile naționale, regionale și locale și să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.

Amendamentul 5

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)

Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a forței de muncă și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.

(5)

Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată și echitabilă , de schimbările tehnologice, inclusiv de transformarea digitală, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a populației europene și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății , în special la nivel regional și local, și îmbunătățind politicile sociale și pe cele din domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.

Expunere de motive

Ar trebui să se utilizeze o terminologie deja introdusă, neutră din punct de vedere tehnologic.

Amendamentul 6

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(6)

Regulamentul (UE) nr. […] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.

(6)

Regulamentul (UE) nr. […] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, să se clarifice coordonarea sa cu celelalte fonduri și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.

Amendamentul 7

Considerentul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(8)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.

(8)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă , caracteristicile acțiunilor și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.

Având în vedere toate acestea, este important ca măsurile de simplificare să fie continuate, în scopul de a ușura gestionarea fondurilor și de a le spori astfel valoarea adăugată, vizibilitatea și eficacitatea, concentrând efortul și resursele umane în mod prioritar asupra realizării obiectivelor de politică.

Expunere de motive

Se introduce clarificarea „caracteristicile acțiunilor” pentru a spori cerințele de simplificare în cazul acțiunilor care afectează persoanele cele mai defavorizate. Scăderea costurilor și simplificarea procedurilor consolidează realizarea obiectivelor de politică, deoarece concentrează toate energiile asupra eficacității acțiunilor, facilitând accesul micilor beneficiari la fonduri.

Amendamentul 8

Nou considerent după considerentul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(8a)

Sprijinul acordat priorității de investiții „dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității” poate contribui la îndeplinirea tuturor obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament. Strategiile de „dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității” (DLRC), sprijinite de FSE+, ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor defavorizate din teritoriu, atât sub aspectul guvernanței grupurilor de dezvoltare locală, cât și al conținutului strategiei.

Expunere de motive

Având în vedere necesitatea de a crește vizibilitatea unei abordări/orientări regionale și locale sporite a FSE+ după 2020, este necesară o trimitere clară la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

Amendamentul 9

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(14)

FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.

(14)

În calitate de principal instrument al UE pentru investiții în capitalul uman și în competențe, FSE+ joacă un rol esențial în promovarea coeziunii sociale, economice și teritoriale. FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.

Expunere de motive

Trebuie menținută dimensiunea teritorială a FSE.

Amendamentul 10

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(15)

Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor , în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii , începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea de studiu.

(15)

Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor la educație și formare de calitate, nesegregate care, printre altele, să promoveze incluziunea socială și să ia în considerare grupurile dezavantajate , începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, acordând o atenție deosebită copiilor care provin din medii sociale dezavantajate, precum copiii aflați în îngrijire instituționalizată și copiii fără adăpost, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar și reintegrarea în sistemul de educație , precum și educația și învățarea în rândul adulților, prevenind astfel transmiterea sărăciei de la o generație la alta, favorizând permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii și excluziunea socială , îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie create sinergii cu programul Erasmus, pentru a se ajunge în mod corespunzător și activ la studenții defavorizați, pentru a-i pregăti în vederea experiențelor de mobilitate în străinătate și pentru a crește participarea acestora la mobilitatea de studiu transfrontalieră .

Expunere de motive

Conform considerentului 1, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale. Sprijinul în domeniul educației nu trebuie să depindă de aspectul incluziunii sociale.

Amendamentul 11

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(18)

FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a combate sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.

(18)

FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre la toate nivelurile de administrație, inclusiv la nivel regional și local, de a combate sărăcia, inclusiv sărăcia energetică, după cum prevăd normele recent convenite privind guvernanța uniunii energetice, în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta, și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile sociale și în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse proactive și reactive , care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, în conformitate cu principiul 11 al Pilonului european al drepturilor sociale, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost, resortisanții țărilor terțe și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socială și economică a acestora , inclusiv prin sprijin specific destinat economiei sociale și bazate pe solidaritate . FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii gratuite sau accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității și serviciile care facilitează accesul la locuințe sociale adecvate sau cu prețuri accesibile . FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 12

Considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(19)

FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.

(19)

FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale și regionale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 13

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(20)

Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație.

(20)

Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare în mod echitabil a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socială și economică a resortisanților țărilor terțe, în mod coordonat și, totodată, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație , al FEDR și al fondurilor care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților țărilor terțe. Statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele FSE+ autorităților locale și regionale, pentru a răspunde necesităților de integrare a resortisanților țărilor terțe la nivel local.

Expunere de motive

Este necesar să se evite orice tip de suprapunere între FSE+ și Fondul pentru azil și migrație, astfel încât acțiunile care urmează să fie finanțate în cadrul acestora să nu fie doar complementare, ci și coordonate.

Amendamentul 14

Considerentul 21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(21)

FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările specifice corespunzătoare provocărilor structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+ . Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic . În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.

(21)

FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării , legate de punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și de provocările identificate prin tabloul de bord al indicatorilor sociali în semestrul european și în rapoartele naționale . Aceste rapoarte vor fi pregătite în strânsă consultare cu autoritățile locale și regionale. Statele membre alocă, ținând seama de particularitățile fiecărei regiuni, o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări care sunt relevante din perspectiva domeniului de aplicare și a misiunii FSE+, în coordonare cu autoritățile locale și regionale, ținând seama de distribuirea competențelor de gestionare a diverselor politici și de fondurile necesare în acest sens . Comisia , statele membre și autoritățile locale și regionale ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, menținând în același timp autonomia FSE+, care va putea finanța acțiunile necesare identificate de semestrul european numai dacă obiectivele coincid cu cele ale FSE+, și evitând utilizarea necorespunzătoare a acestuia, dincolo de țintele sale . În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.

Expunere de motive

Legătura dintre finanțarea din FSE+ și semestrul european ar trebui să ia în considerare atât tabloul de bord al indicatorilor sociali, cât și rapoartele naționale elaborate de Comisie și statele membre în strânsă consultare și care ar trebui să fie elaborate în urma consultării cu autoritățile locale și regionale. Având în vedere legătura strânsă dintre FSE+ și modelele de ocupare a forței de muncă incluse în semestrul european, FSE+ poate fi instrumentul de finanțare al semestrului european în ceea ce privește acțiunile care se încadrează în unul dintre obiectivele fondului.

Amendamentul 15

Nou considerent după considerentul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(22a)

Ținând seama de nivelurile constant ridicate de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială din UE (26,4  % în 2017), precum și de Pilonul european al drepturilor sociale, care afirmă că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei, iar cei care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată unui mecanism european de garanție pentru copii, în vederea eradicării sărăciei și a excluziunii sociale în rândul acestora. Investițiile timpurii în copii le aduc beneficii semnificative lor și societății, în ansamblu. Sprijinirea copiilor în vederea dezvoltării competențelor și a capacităților le permite să-și dezvolte pe deplin potențialul, să devină membri activi ai societății și să-și sporească șansele pe piața forței de muncă, în calitate de tineri.

Amendamentul 16

Considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(23)

Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret . Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre în cauză ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor.

(23)

Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre și regiunile respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre și regiunile ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor . Statele membre și regiunile ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre care au regiuni cu niveluri ridicate de șomaj și de inactivitate în rândul tinerilor ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 15 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor din regiunile respective .

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială. Pe de altă parte, nivelurile ridicate de șomaj și de inactivitate în rândul tinerilor afectează diferite state membre, deși ratele la nivel regional pot fi foarte diferite în cadrul aceluiași stat. Prin urmare, este necesar să se efectueze calculele pe baza realităților regionale diferite și să se aloce și să se utilizeze resursele în zonele sensibile identificate.

Amendamentul 17

Considerentul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(24)

Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri.

(24)

Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri , respectând pe deplin principiile parteneriatului, subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri, în conformitate cu articolul 6 din RDC .

Expunere de motive

Abordarea teritorială pe care se bazează FSE+ ar trebui să asigure, de asemenea, o interacțiune strânsă între toate nivelurile de guvernanță și celelalte entități prevăzute la articolul 6 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), pentru a asigura coordonarea și complementaritatea.

Amendamentul 18

Nou considerent după considerentul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(25a)

Este necesar, de asemenea, să se țină seama de dispozițiile celui de-al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, care prevede că trebuie acordată o atenție deosebită regiunilor afectate de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

Amendamentul 19

Considerentul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(26)

Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.

(26)

Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante , în special și în mod specific, de la nivel regional și local, și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale . Prin urmare, este esențial ca statele membre și autoritățile locale și regionale să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 20

Considerentul 28

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(28)

Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziunea socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(28)

Autoritățile de management din statele membre, la nivel național și regional, și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziunea socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 21

Considerentul 30

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(30)

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, operatorii naționali ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului.

(30)

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, operatorii naționali și regionali ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, statele membre și regiunile ar trebui să asigure accesul la datele respective prin mijloace care să permită respectarea termenelor de transmitere a indicatorilor stabiliți.

Amendamentul 22

Considerentul 31

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(31)

Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui să poată fi aplicate la scară mai largă sau în alte contexte cu sprijin financiar din partea FSE+ , precum și din alte surse.

(31)

Experimentarea socială reprezintă testarea unui, proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ar trebui să fie posibilă evaluarea calității și promovarea aplicării ideilor fezabile la scară mai largă sau în alte contexte în diferite regiuni sau state membre, cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.

Expunere de motive

Pentru a ajuta la transferul de idei realizabile, cooperarea transnațională nu trebuie să se limiteze la îmbunătățirea inovațiilor de către statele membre, ci trebuie să se extindă la testarea-pilot, de la un oraș la altul, a inovațiilor propuse.

Amendamentul 23

Se introduce un considerent nou după considerentul 31.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(31a)

FSE+ acoperă atât parteneriatele transfrontaliere între serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali, cât și activitățile lor de promovare a mobilității voluntare și echitabile, și, totodată, transparența și integrarea piețelor forței de muncă transfrontaliere, prin informare, consiliere și plasament. În multe regiuni frontaliere, acestea joacă un rol important în dezvoltarea unei adevărate piețe europene a forței de muncă.

Amendamentul 24

Considerentul 32

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(32)

FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.

(32)

FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale și regionale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 25

Considerentul 36

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(36)

Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”.

(36)

Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive în special asupra reducerii inegalităților din perspectiva accesului la asistență medicală (inclusiv la asistență preventivă), a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre și regiunile să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”.

Amendamentul 26

Considerentul 46

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(46)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.

(46)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii pentru a asigura o tranziție acceptabilă din punct de vedere social și echitabilă la o economie durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon , precum și la atingerea țintei globale ca peste 30 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.

Expunere de motive

Pentru asigurarea coerenței cu Avizul 2389/2018, pe tema „Pachetul privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”.

Amendamentul 27

Articolul 2 alineatul (1) punctul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3.

„asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare;

3.

„asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare , alimentație adecvată, locuință și servicii de asistență medicală decente ;

Amendamentul 28

Articolul 2 alineatul (1)

Se introduce un punct nou după punctul 7.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

„parteneriate transfrontaliere” în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” înseamnă structuri de cooperare între serviciile publice de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali în zone de frontieră dintre cel puțin două țări;

Amendamentul 29

Articolul 2 alineatul (1) punctul 10

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

10.

„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;

10.

„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;

Expunere de motive

(Nu privește versiunea în limba română.) Amendamentul urmărește înlocuirea în versiunea spaniolă a sintagmei de entidad jurídica cu cea de sujeto de derecho.

Amendamentul 30

Articolul 2 alineatul (1) punctul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

16.

„inovații sociale” înseamnă activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;

16.

„inovații sociale” înseamnă activități colective care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea , testarea, validarea, punerea în aplicare și adaptarea de (combinații de) noi produse, servicii, modele sau practici care răspund unor nevoi sociale și rezolvă provocările societale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi între organizații publice, private și din sectorul terțiar , responsabilizând astfel actorii societății civile și stimulând capacitatea lor de a acționa;

Amendamentul 31

Articolul 2 alineatul (1) punctul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

17.

„experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare ;

17.

„experimentare socială” înseamnă testarea și evaluarea comparativă a răspunsurilor inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte geografice ori sectoriale sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc mai avantajoase comparativ cu practica actuală ;

Amendamentul 32

Articolul 3 primul paragraf

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FSE+ are drept scop să sprijine statele membre să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017.

FSE+ are drept scop să sprijine statele membre , la nivel central, regional și local, să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile politicii de coeziune de reducere a disparităților și de creștere a coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE, cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017 și cu punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, ținând seama de necesitatea de a elabora măsuri integrate, care să reflecte situațiile subnaționale specifice .

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 33

Articolul 3 al doilea paragraf

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre și ale autorităților subnaționale ale acestora pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 34

Articolul 4 alineatul (1) punctul (i)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(i)

îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;

(i)

îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată, persoanele inactive și persoanele cu handicap , promovarea desfășurării de activități independente și a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă de către agenții economici, inclusiv în cadrul economiei sociale și sprijinirea mobilității transfrontaliere a forței de muncă ;

Expunere de motive

Se impune menționarea expresă a persoanelor cu handicap și a promovării unei mobilități transfrontaliere a forței de muncă, având în vedere importanța acestora pentru îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Europa. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă trebuie să îi includă pe toți agenții economici.

Amendamentul 35

Articolul 4 alineatul (1) punctul (ii)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(ii)

modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;

(ii)

modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii și să îmbunătățească calitatea muncii sub toate aspectele sale ;

Expunere de motive

Se impune menționarea expresă a necesității de a spori calitatea muncii sub toate aspectele sale, având în vedere importanța acesteia pentru crearea unei Europe mai favorabile incluziunii și pentru îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Europa.

Amendamentul 36

Articolul 4 alineatul (1) punctul (iv)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(iv)

îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;

(iv)

îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare , inclusiv a sistemelor de învățământ superior, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;

Expunere de motive

Trebuie să fie posibilă în continuare promovarea posibilităților care se oferă în domeniul educației și formării, în scopul creșterii capacității de inovare a regiunilor și al îmbunătățirii șanselor de acces în sectoarele legate de domeniul științific și economic. Finanțarea învățământului superior are o importanță majoră pentru realizarea acestor obiective.

Amendamentul 37

Articolul 4 alineatul (1) punctul (v)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(v)

promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;

(v)

promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, educația și învățarea în rândul adulților și învățământul superior , inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;

Expunere de motive

Trebuie să fie posibilă în continuare promovarea posibilităților care se oferă în domeniul educației și formării, în scopul creșterii capacității de inovare a regiunilor și al îmbunătățirii șanselor de acces în sectoarele legate de domeniul științific și economic. Finanțarea învățământului superior are o importanță majoră pentru realizarea acestor obiective.

Amendamentul 38

Se introduce un punct nou după articolul 4 alineatul (1) punctul (xi).

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(xii)

consolidarea capacității instituționale a autorităților și a actorilor implicați și contribuția la eficiența administrației publice.

Expunere de motive

Obiectivul constă în redirecționarea obiectivului tematic 11 din actuala perioadă de programare a fondurilor ESI spre perioada post-2020, având în vedere întârzierea în consolidarea capacităților instituționale și a administrațiilor locale.

Amendamentul 39

Articolul 4 alineatul (2) punctul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.

o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;

1.

o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor și a formatorilor , a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;

Expunere de motive

Formarea șomerilor este o activitate care contribuie foarte mult la ocuparea forței de muncă, iar pentru a fi eficienți, formatorii trebuie să fie specializați.

Amendamentul 40

Articolul 5 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)   Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i) , iar 400 000 000  EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

(2)   Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000  EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i) . La repartizarea pachetului financiar se acordă o atenție specială regiunilor mai puțin dezvoltate și celorlalte regiuni menționate la al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, cu scopul de a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială. În plus, se alocă 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

Expunere de motive

În măsura în care FSE+ contribuie la acțiunile Uniunii destinate consolidării coeziunii sale economice, sociale și teritoriale în conformitate cu articolul 174 din TFUE, este necesar ca, la repartizarea pachetului financiar, să se acorde o atenție specială regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și celor menționate la al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, cu scopul de a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 41

Articolul 5 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)   Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(5)   Sumele menționate la alineatele (2), (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

Expunere de motive

Este necesar ca sumele de la alineatul (2) să poată fi utilizate și pentru asistență tehnică, fiind fonduri care fac obiectul gestiunii partajate.

Amendamentul 42

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale .

(1)    Autoritățile de management din statele membre, de la nivel național și regional, alocă, ținând seama de particularitățile fiecărei regiuni, o sumă adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată intervențiilor care promovează coeziunea economică, socială și teritorială și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în rapoartele de țară și în recomandările sociale adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE , și, de asemenea, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU . Statele membre pot introduce obligații suplimentare pentru beneficiari doar în cazul în care acestea sunt justificate de îndeplinirea obiectivelor FSE+ și de punerea lor în aplicare.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 43

Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.

Autoritățile de management din statele membre, de la nivel național și regional, și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, în special Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, precum și programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare , fără a aduce atingere obiectivelor prevăzute la articolele 3 și 4 din Strategia de dezvoltare durabilă . Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială. Pe de altă parte, nu se consideră necesară includerea coordonării cu aceste două instrumente noi: Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. Coordonarea trebuie să se efectueze cu FEIS și cu fondurile din textul părții dispozitive, ținând seama de obiectivul principal al FSE+. De asemenea, este necesar să se menționeze în mod expres Strategia de dezvoltare durabilă.

Amendamentul 44

Articolul 7 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)   Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.

(2)   Statele membre , în coordonare cu regiunile, luând în considerare gestionarea competențelor în cadrul diverselor politici și finanțarea necesară în acest sens, alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări , ținând seama de particularitățile regionale, care au fost adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4 , și ținând seama totodată de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, precum și de obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială .

Expunere de motive

Îndeplinirea acestor cerințe nu poate duce decât la o mai mare coeziune economică și socială pentru Uniunea Europeană, astfel încât, la repartizarea sumelor care trebuie alocate, va trebui să se respecte capacitatea de gestiune și domeniile de competență ale autorităților locale și regionale în legătură cu provocările care țin de acestea.

Amendamentul 45

Articolul 7 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)   Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.

(5)   Statele membre care au regiuni a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret la nivel regional și local .

Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.

Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.

Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.

Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.

Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.

Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice. Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată punerii în aplicare a garanției europene pentru copii, pentru a asigura accesul egal al acestora la servicii de asistență medicală gratuite, la educație gratuită, la servicii de îngrijire a copiilor gratuite, la o locuință decentă și la alimentație adecvată.

Expunere de motive

Nivelurile ridicate de șomaj și de inactivitate în rândul tinerilor afectează diferite state membre, deși ratele de la nivel regional pot fi foarte variate în cadrul aceluiași stat. Prin urmare, este necesar să se efectueze calculele pe baza realităților regionale diferite și să se aloce și să se utilizeze resursele în zonele sensibile identificate. Sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să reprezinte una dintre principalele provocări pe care trebuie să le abordeze FSE+, în special în statele care au regiuni în care ratele înregistrate sunt peste medie, și trebuie să se garanteze că acest sprijin este suficient, prin intermediul unei alocări de cel puțin 15 %.

Amendamentul 46

Articolul 8 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)    Fiecare stat membru asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(1)    Autoritățile de management din statele membre, de la nivel național și regional, asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată , în conformitate cu dispozițiile „Codului de conduită referitor la parteneriat și guvernanța pe mai multe niveluri” .

Expunere de motive

Este necesar să se evidențieze rolul relevant al autorităților locale și regionale în ceea ce privește contribuția la coeziunea economică, socială și teritorială.

Amendamentul 47

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice .

Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități. Se asigură o flexibilitate suficientă la nivelul autorității de management, în vederea identificării priorităților și a domeniilor pentru investițiile realizate din FSE+ în conformitate cu provocările locale sau regionale specifice.

Expunere de motive

Acțiunile legate de recomandările specifice fiecărei țări, referitoare la diferitele domenii tematice și incluse în mai multe obiective specifice, nu trebuie să fie incluse într-una sau mai multe priorități specifice. Acțiunile legate de recomandările specifice fiecărei țări trebuie să reprezinte o parte a uneia sau a mai multor priorități, în funcție de domeniul tematic vizat.

Amendamentul 48

Articolul 13 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

(1)   Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale și/ sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, la nivel național, regional și local, sectorul privat , partenerii sociali și societatea civilă cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

Expunere de motive

Grupurile de dezvoltare rurală și strategiile de „dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității” ar trebui să fie considerate în cadrul FSE+ ca un instrument general de consolidare a abordării teritoriale a fondului. Prin urmare, acestea ar trebui să aibă un rol mai important și să constituie un instrument pentru acțiuni inovatoare.

Amendamentul 49

Articolul 13 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.

(4)   Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %. O parte minimă din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată ar trebui să fie destinată sprijinirii acțiunilor de experimentare socială și de inovare socială. Normele de audit pentru astfel de acțiuni ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite asumarea riscurilor și creativitatea. Cooperarea transnațională este sprijinită în scopul transferului de inovații testate către alte contexte la nivel local, regional sau național.

Expunere de motive

Dovezile din perioada 2014-2017 arată că FSE poate fi un catalizator pentru inovarea socială la nivel local, dar regimul de audit prea strict împiedică fructificarea potențialului acestuia. De asemenea, este important ca normele să fie suficient de flexibile, pentru a permite asumarea riscurilor și luarea unor decizii imediate. Pentru a ajuta la transferul de idei realizabile, cooperarea transnațională nu trebuie să se limiteze la îmbunătățirea inovațiilor de către statele membre, ci trebuie să se extindă la testarea-pilot, de la un oraș la altul, a inovațiilor propuse.

Amendamentul 50

Articolul 14 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:

(1)   Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:

(a)

achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură și

(a)

achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură.

(b)

achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică .

 

Expunere de motive

Litera (b) implică o limitare inutilă cu privire la cheltuieli și, prin urmare, se consideră necesară eliminarea acesteia.

Amendamentul 51

Articolul 15 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)   Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(5)   Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679. În plus, statele membre ar trebui să asigure accesul la datele respective prin mijloace care să permită respectarea termenelor de transmitere a indicatorilor stabiliți.

Expunere de motive

Simpla autorizare de obținere a datelor din registrele administrative nu garantează realizarea obiectivului de la acest punct prevăzut la articolul 15, care constă în a dispune de datele individuale ale participanților fără a fi necesară colectarea lor directă de la aceștia, pentru a putea, evident, transmite valorile indicatorilor calculate pornind de la acestea în termenele stabilite. În acest scop, este esențial să se dispună de canale permanente și eficiente pentru verificarea încrucișată a informațiilor.

Amendamentul 52

Articolul 21 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.

(4)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol. Informațiile solicitate în anchetă se limitează la variabilele esențiale pentru monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în privința sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale.

Expunere de motive

Efectuarea anchetelor la nivel de gospodării este costisitoare și poate implica o sarcină supărătoare pentru cetățeni, contrar dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, în care se stabilește principiul „eficienței costurilor”. Ar trebui să se limiteze informațiile care urmează să fie solicitate în cadrul anchetei, evitând astfel includerea unor variabile care nu sunt cu adevărat necesare sau care pot fi obținute cu prea mare dificultate, în raport cu beneficiile pe care le-ar aduce disponibilitatea lor.

Amendamentul 53

Articolul 23 litera (h)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(h)

să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

(h)

să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung și strategii de dezvoltare plasată sub responsabilitatea comunității) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite ;

Amendamentul 54

Anexa II punctul 2 – Indicatori comuni de rezultat

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar

Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar

Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;

Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;

Expunere de motive

(Nu privește versiunea în limba română.)

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Importanța Fondului social european

1.

arată că Fondul social european a devenit principalul instrument pentru investiții în persoane, pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și pentru îmbunătățirea vieții a milioane de cetățeni europeni și salută efectele pozitive ale Fondului social european din perioada 2007-2013;

2.

aprobă completarea obiectivelor tradiționale ale Fondului social european de îmbunătățire a eficacității modului de funcționare a piețelor forței de muncă, de promovare a accesului la locuri de muncă de calitate și de îmbunătățire a accesului la educație și la formare cu noi obiective, precum ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, promovarea mai intensă a incluziunii sociale și a sănătății și reducerea sărăciei;

3.

consideră necesar ca Fondul social european să poată deveni un instrument care să permită o creștere mai pronunțată a PIB-ului și a productivității și să abordeze provocările privind accesul la locuri de muncă decente și de calitate, contribuind la accelerarea procesului de convergență economică și socială în UE, proces care a fost afectat în urma crizei și a redresării economice și sociale fragile, astfel încât să rămână în continuare un pilon esențial al politicii de coeziune și al creșterii economice pe termen lung, concentrând eforturile asupra îmbunătățirii capitalului uman al UE, asupra condițiilor acestuia de acces și de evoluție către locuri de muncă mai multe și mai bune și asupra satisfacerii nevoilor persoanelor și sectoarelor care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a crizei economice și care nu au reușit încă să se redreseze pe deplin;

4.

susține că o bună configurare și punere în aplicare a FSE+ poate contribui la creșterea percepției pozitive a Uniunii Europene în rândul cetățenilor, sporind vizibilitatea eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru sprijinirea persoanelor celor mai defavorizate;

Politica de coeziune

5.

salută legătura pe care o stabilește propunerea de regulament privind FSE+ cu Pilonul european al drepturilor sociale, deși regretă că nu există o legătură mai clară cu obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială, în măsura în care ambele elemente sunt complementare și interconectate;

6.

consideră necesară recunoașterea FSE+ drept componentă fundamentală a politicii de coeziune în cadrul propunerii de regulament și evitarea transformării acestuia într-un instrument de politică europeană sectorială;

7.

amintește că valoarea adăugată a FSE+ în comparație cu acțiunile statelor membre este legată de necesitățile teritoriale și de integrarea în alte fonduri ale politicii de coeziune, pentru a desfășura inițiative coerente și cuprinzătoare la nivel local. Prin urmare, regretă că FSE+ a fost separat din punct de vedere financiar de FEDR și de Fondul de coeziune, în măsura în care acest lucru ar putea implica o posibilă dezintegrare a politicii de coeziune în cadrul financiar multianual post-2027, așa cum s-a întâmplat recent cu FEADR;

Descentralizare, gestiune partajată și cofinanțare

8.

respinge vizibilitatea redusă acordată autorităților locale și regionale în cadrul propunerii de regulament și amintește Comisiei importanța acestor administrații pentru gestionarea fondului, susținută de o vastă experiență;

9.

respinge rolul preponderent acordat autorităților naționale ale statelor membre în detrimentul autorităților locale și regionale, în măsura în care consideră că această centralizare poate rezulta în mod obligatoriu numai din sistemul instituțional al statului în cauză;

10.

amintește că s-a dovedit că descentralizarea a condus la o mai bună punere în aplicare a abordărilor bazate pe realitățile locale și la o distribuire mai eficientă a finanțării și solicită, prin urmare, ca în propunerea de regulament să se acorde în mod expres mai multă importanță, în ceea ce privește gestionarea și repartizarea fondului, autorităților regionale și locale în statele membre cu un grad mare de descentralizare politică și administrativă, astfel încât structura gestionării fondului să corespundă structurii organizatorice a statelor, în special în statele cele mai descentralizate;

11.

consideră că miza pe care o urmărește propunerea de regulament prin faptul că include un model de gestiune directă, chiar dacă acesta este unul modest, constituie un precedent pentru viitoarele cadre, care, în orice caz, ar trebui să se limiteze numai la acțiunile oportune în domeniul de aplicare și în cadrul misiunii FSE+;

12.

este dezamăgit de revenirea la n+2 și de reducerea ratei de cofinanțare și a valorii prefinanțării introduse prin propunerea de RDC, care, împreună cu o posibilă reducere a resurselor pentru contrapartida națională necesară ca urmare a politicilor de consolidare bugetară, va avea un impact negativ asupra gestionării fondului, ceea ce va face imposibilă realizarea obiectivelor prevăzute. Prin urmare, solicită să se majoreze sau, cel puțin, să se mențină ratele de cofinanțare din perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, astfel încât importanța acordată incluziunii sociale și Pilonului european al drepturilor sociale să nu fie umbrită de un sprijin financiar mai mic din partea Uniunii Europene. Amintește că există anumite condiționalități, a căror îndeplinire nu intră în sfera de competență a autorităților locale și regionale; prin urmare, se propune să se aplice o penalizare numai dacă autoritățile locale sau regionale au participat la negocierea acestora și, astfel, și-au asumat răspunderea, sub o formă sau alta;

Buget

13.

salută atât exercițiul de transparență realizat, pentru prima dată, de Comisia Europeană prin alocarea pentru FSE+ a unui pachet financiar precis în perioada 2021-2027, cât și faptul că propunerea Comisiei a luat în considerare avize anterioare ale Comitetului Regiunilor și a propus să se utilizeze, de asemenea, alți indicatori sociali decât PIB în vederea alocării resurselor între statele membre. În același timp, Comitetul îndeamnă Comisia să țină seama în viitor de un indicator privind integrarea resortisanților țărilor terțe, dincolo de simpla calculare a migrației nete din exterior;

14.

regretă eliminarea cotei minime de 23,1 % din politica de coeziune, care ar trebui să fie alocată FSE+, precum și reducerea care rezultă din propunerea Comisiei privind politica de coeziune cu privire la FSE, reducere care nu se traduce doar printr-o diminuare a resurselor totale destinate ocupării forței de muncă și incluziunii sociale, ci care implică și un rol mai puțin important al autorităților locale și regionale în programarea și gestionarea FSE+;

15.

își exprimă preocuparea cu privire la reducerea pachetului financiar într-o propunere care include noi obiective suplimentare în cadrul FSE+, în măsura în care acest lucru ar implica necesitatea de a aloca mai puține resurse în vederea realizării mai multor obiective;

16.

subliniază că rolul specific al FSE îl reprezintă sprijinirea acelor proiecte care facilitează adaptarea la necesitățile pieței muncii a potențialului local și regional bazat pe capitalul uman existent. Doar în acest mod costurile legate de migrația capitalului și, ulterior, de pierderea valorii acestuia (printre altele, ca urmare a exodului creierilor) vor putea fi reduse. Prin urmare, este importantă sprijinirea acțiunilor legate de corelarea ofertei educative cu tendințele de pe piața muncii, pentru a atrage și a păstra talentele pe teritoriul UE și, în același timp, pentru a crea locuri de muncă;

17.

invită Comisia Europeană ca, la alocarea resurselor între statele membre, să se țină seama de caracteristicile specifice ale regiunilor, în special de cele ale regiunilor mai puțin dezvoltate. De asemenea, se va ține seama de realitățile specifice ale regiunilor ultraperiferice și ale regiunilor de nivel NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 al Actului de aderare din 1994 și ale regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, în conformitate cu dispozițiile explicite de la articolul 174 din TFUE;

Simplificare

18.

salută continuarea simplificării, prevăzută în propunere, și îndeamnă Comisia să adopte măsuri suplimentare de simplificare, atât pentru autoritățile de management, cât și pentru beneficiari în cadrul instrumentelor care urmează să fie adoptate prin aplicarea regulamentului, în măsura în care este esențială eliminarea cerințelor împovărătoare și a obstacolelor administrative încă de la începutul procesului de selectare a operațiunilor;

19.

salută extinderea instrumentelor de „plată în funcție de rezultate”, precum și planurile de acțiune comune și opțiunile de costuri simplificate din Regulamentul privind dispozițiile comune și își exprimă convingerea că statele membre nu vor adăuga norme suplimentare față de cele stabilite de Comisia Europeană;

20.

amintește că elaborarea indicatorilor de realizare și de rezultat necesită efort și timp; prin urmare consideră că, pentru a evita un volum de muncă excesiv și punerea în pericol a viabilității sistemului de indicatori și a calității acestuia, transmiterea datelor ar trebui să se efectueze de două ori pe an, inclusiv pregătirea discuției anuale între autoritățile de management și Comisie, și nu o dată la două luni, așa cum se prevede în propunere;

Coordonarea cu alte strategii

21.

salută călduros dispozițiile din propunerea de regulament care contribuie la consolidarea principiilor egalității de gen și de șanse, conferindu-le un caracter transversal mai pronunțat, dat fiind că trebuie să se țină seama de ele în toate etapele programelor;

22.

salută menținerea, restructurarea și extinderea obiectivelor fundamentale ale intervențiilor FSE+, dar subliniază că este esențial ca, pentru a face posibilă incluziunea socială și sprijinirea persoanelor celor mai defavorizate, să se permită acțiuni mai generale, flexibile și deschise decât cele care pot fi realizate în perioada actuală de programare;

23.

salută deschiderea promițătoare a FSE+ față de domeniul inovării sociale, dar consideră că se impune stabilirea instrumentelor și a mecanismelor necesare pentru consolidarea capacităților partenerilor în vederea elaborării, a punerii în aplicare și a evaluării acestui tip de programe. Comisia ar trebui să concentreze o parte a eforturilor sale asupra consolidării unei rețele de sprijin pentru sensibilizare, formare și acordarea de asistență în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare a inițiativelor de inovare socială, în coordonare cu inițiativa InvestEU;

24.

subliniază că FSE+ poate și ar trebui să contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, deoarece are un impact direct asupra multora dintre ele și, indirect, aproape asupra tuturor, în ansamblu;

25.

susține că FSE+ ar trebui să îmbunătățească coordonarea și să promoveze sinergiile cu inițiativele de adaptare și îmbunătățire a răspunsurilor la provocările revoluției digitale;

26.

susține că FSE+ trebuie să îmbunătățească coordonarea și să promoveze sinergiile cu inițiativele care vizează aspecte legate de sănătate, atât din perspectiva prevenirii, cât și a îngrijirii;

27.

consideră că FSE+ ar trebui să contribuie la crearea unei societăți mai egalitare, prin adoptarea unei abordări care pune accentul pe oameni. Prin urmare, Comitetul salută legătura dintre obiectivele FSE+ și Pilonul european al drepturilor sociale. Cu toate acestea, CoR rămâne precaut cu privire la legătura dintre FSE+ și recomandările specifice fiecărei țări adoptate în contextul semestrului european. În acest sens, Comitetul consideră că FSE+ ar trebui să se coordoneze în mod adecvat cu procesul de guvernanță economică europeană, dar să-și păstreze autonomia și să nu fie subsidiar acestuia. Pe de altă parte, CoR subliniază necesitatea integrării investițiilor prioritare realizate prin FSE+ în cadrul unei noi strategii pe termen lung a UE, care să pună în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă, și recunoaște că propunerea Comisiei respectă principiile subsidiarității și proporționalității;

28.

consideră neadecvată soluția ca acțiunile legate de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, care adesea se referă la mai multe domenii tematice (educație, activare, crearea structurilor de îngrijire a copiilor și multe altele) și care, în același timp, sunt incluse în diferitele obiective specifice prevăzute în Regulamentul FSE, să fie incorporate artificial într-una sau mai multe priorități separate. Este de dorit ca acțiunile legate de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări să reprezinte o parte a uneia sau a mai multor priorități, conform domeniilor tematice vizate (ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială). De asemenea, este important ca recomandările specifice fiecărei țări să fie corelate cu prioritățile planificate pentru o perspectivă financiară pe termen lung;

29.

este dezamăgit de caracterul incert al procentului pe care statele membre ar trebui să îl aloce din resursele lor pentru a răspunde provocărilor definite în semestrul european, pentru coordonarea politicilor economice, în programele naționale de reformă și în recomandările specifice fiecărei țări. CoR invită instituțiile europene să stabilească mai clar legăturile cu semestrul european, fără să modifice modelul de guvernanță și de gestionare a fondului și, în special, fără ca acest lucru să implice o reducere a resurselor care sunt gestionate de autoritățile regionale în statele puternic descentralizate;

30.

salută includerea integrării socioeconomice a migranților în domeniul strategic al incluziunii sociale ca parte a răspunsului european cu privire la acest subiect, răspuns care ar trebui să fie ordonat, integral, responsabil, să respecte demnitatea persoanelor și să fie inflexibil față de orice formă de discriminare;

31.

amintește că dovezile empirice ne arată că integrarea treptată a populației migrante active poate însemna o oportunitate importantă în ceea ce privește dinamismul economic și creșterea ocupării forței de muncă. În plus, acest efect ajunge la maximum atunci când forța de muncă migrantă este calificată;

32.

solicită ca, la integrarea socioeconomică a migranților, în special a minorilor și a tinerilor neînsoțiți, să fie recunoscută activitatea importantă pe care o desfășoară administrațiile regionale și locale, mai ales cele cu frontiere externe. CoR insistă asupra necesității de a urmări o mai mare complementaritate cu Fondul pentru azil și migrație, care să evite suprapunerea celor două instrumente și să consolideze coerența dintre politicile de asistență și integrare a migranților și cele de promovare și integrare socioprofesională, ținând seama de regiunile cu nevoi mai mari, printr-o finanțare specifică suplimentară;

33.

solicită să se adopte mecanismele necesare pentru a garanta că cel puțin 10 % din resursele primite din FSE+ se alocă pentru măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, cu scopul de a asigura eficacitatea și eficiența acestora și de a evita marginalizarea sistemelor de garanții în materie de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, în cadrul noului FSE+, și solicită ca, în cadrul acestor măsuri, să se țină seama de discrepanțele regionale și locale care pot exista în cadrul aceluiași stat membru. Consideră așadar că este esențial ca proporția de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, ce depășește media Uniunii în 2019, să fie calculată pe baza datelor Eurostat la nivel regional, și nu național.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/115


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

(2019/C 86/08)

Raportor:

Michiel RIJSBERMAN (NL-ALDE), membru al Consiliului executiv al provinciei Flevoland

Document de referință:

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

COM(2018) 372 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În implementarea FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile care decurg din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această convenție și cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

În implementarea FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Pilonul european al drepturilor sociale . Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile care decurg din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această convenție și cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Statele membre și Comisia ar trebui să recunoască rolul important pe care îl joacă cultura în coeziunea socială a Europei, în conformitate cu Declarația universală privind diversitatea culturală a UNESCO, precum și rolul pe care cultura și sectorul creativ îl pot juca în aplanarea tensiunilor civile.

 

Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile , în special în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, precum și în cadrul promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

Expunere de motive

Nu se aplică

Amendamentul 2

Nou considerent după considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Statele membre ar trebui să se abțină de la adăugarea unor norme noi care să complice utilizarea FEDR și a Fondului de coeziune de către beneficiar.

Amendamentul 3

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile vor contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar total al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar total al Fondului de coeziune.

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile vor contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar total al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar total al Fondului de coeziune.

 

Aceste procentaje ar trebui să fie respectate pe întreaga durată a perioadei de programare.

Prin urmare, acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a acestor fonduri și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procedurilor de revizuire relevante. Aceste acțiuni și alocarea financiară rezervată pentru punerea lor în aplicare urmează să fie incluse în planurile energetice și climatice naționale integrate, în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], și trebuie atașate la programele operaționale.

Expunere de motive

Îndeplinirea obiectivelor de la Paris va constitui o provocare majoră pentru Europa. În avizele precedente, CoR a stabilit obiective climatice deosebit de ambițioase și observă că FEDR și Fondul de coeziune reprezintă instrumentul financiar principal din bugetul UE care au scopul de a contribui la obiectivele climatice. UE s-a angajat să respecte obiectivele de la Paris. Având în vedere imprevizibilitatea cauzată de natura flexibilă a alocărilor pentru diferite obiective de politică, „condițiile favorizante orizontale” ale politicii de coeziune ar trebui să includă cerința ca statele membre să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul obiectivelor Acordului de la Paris în planurile lor energetice și climatice naționale integrate; aceste planuri ar trebui să fie cel puțin monitorizate îndeaproape, pe întreaga durată a perioadei de programare, pentru a garanta că contribuțiile la obiectivele climatice se află încă pe calea cea bună.

Amendamentul 4

Nou considerent după considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

FEDR ar trebui să își consolideze sprijinul direct pentru guvernele subnaționale, prin asigurarea unei finanțări sporite și a unor instrumente adaptate de dezvoltare teritorială, încurajând punerea în aplicare pe teren a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.

Expunere de motive

Doar ODD-urile ONU pentru abordarea schimbărilor climatice sunt menționate în considerente. Acest amendament asigură un nivel mai ridicat de coerență cu concluziile Consiliului UE intitulate „Un viitor durabil al Europei: Răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” în ceea ce privește stimularea punerii în aplicare pe teren a tuturor ODD-urilor.

Amendamentul 5

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxx [noul RDC]. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze pe obiectivele de politică „O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” și „O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor”. Această concentrare tematică ar trebui să se realizeze la nivel național permițând totodată flexibilitatea la nivelul programelor individuale și între cele trei grupuri de state membre constituite în funcție de venitul național brut. În plus, metodologia de clasificare a statelor membre ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice.

FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxx [noul RDC]. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze pe obiectivele de politică „O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” și „O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor”. Această concentrare tematică ar trebui să se realizeze la nivel regional permițând totodată flexibilitatea la nivelul programelor individuale și între cele trei categorii de regiuni constituite în funcție de produsul intern brut regional . Pentru a facilita flexibilitatea între regiuni, statele membre pot solicita, la cererea regiunilor respective, calcularea concentrării tematice pentru o combinație de regiuni. În plus, metodologia de clasificare a regiunilor ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice.

Expunere de motive

Acest amendament vizează să alinieze considerentul 17 la amendamentul 7 la articolul 3, referitor la concentrarea tematică.

Mecanismul de alocare centralizat propus a fost un subiect de îngrijorare care a fost ridicat de majoritatea părților interesate regionale (CoR, ARE, CRMP, CLRE). Pentru a da un exemplu, conform normelor privind concentrarea tematică națională, regiunile „de tranziție” [regiuni cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE („grupul 2”) s-ar putea încadra în mod eronat la norme mai stricte dacă s-ar afla într-un stat membru cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 100 % din media UE („grupul 1”)].

Acest lucru este în contradicție cu abordarea axată pe teritoriu a politicii de coeziune și cu flexibilitatea dorită a acesteia, motiv pentru care propunerea este contraproductivă. Prin urmare, CoR propune revenirea la sistemului de alocare actual, care este regional, permițând în același timp flexibilitate pentru a reglementa concentrarea tematică în funcție de capacitățile și necesitățile regiunilor.

Amendamentul 6

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii, este, de asemenea, necesar ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.

Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii și în conformitate cu obiectivele coeziunii sociale, economice și teritoriale prevăzute la articolul 174 , este, de asemenea, necesar ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.

Amendamentul 7

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   În conformitate cu obiectivele de politică stabilite la articolul [4 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], FEDR sprijină următoarele obiective specifice:

(1)   În conformitate cu obiectivele de politică stabilite la articolul [4 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], FEDR sprijină următoarele obiective specifice:

(a)

„o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin:

(a)

„o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin:

 

(i)

dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;

 

(i)

dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;

 

(ii)

fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor;

 

(ii)

fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor;

 

(iii)

impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;

 

(iii)

impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;

 

(iv)

dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;

 

(iv)

dezvoltarea competențelor și sprijinirea activităților pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;

(b)

„o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor” („OP 2”) prin:

(b)

„o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă și a mobilității urbane durabile , a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor” („OP 2”) prin:

 

(i)

promovarea măsurilor de eficiență energetică;

 

(i)

promovarea măsurilor de eficiență energetică , luând în considerare că nu trebuie să se accentueze sărăcia energetică ;

 

(ii)

promovarea energiei din surse regenerabile;

 

(ii)

promovarea energiei din surse regenerabile;

 

(iii)

dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare inteligente;

 

(iii)

dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare inteligente;

 

(iv)

promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor ;

 

(iv)

promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor , inclusiv a prevenirii riscului seismic și promovarea rezilienței la dezastre și la fenomene meteorologice extreme ;

 

(v)

promovarea gestionării durabile a apelor;

 

(v)

promovarea gestionării durabile a apelor;

 

(vi)

promovarea tranziției la o economie circulară;

 

(vi)

promovarea tranziției la o economie circulară;

 

(vii)

dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea poluării;

 

(vii)

dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și rural și reducerea poluării;

 

 

(viii)

promovarea mobilității urbane durabile;

(c)

„o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale” („OP 3”) prin:

(c)

„o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale” („OP 3”) prin:

 

(i)

îmbunătățirea conectivității digitale;

 

(i)

îmbunătățirea conectivității digitale;

 

(ii)

dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale;

 

(ii)

dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale;

 

(iii)

dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;

 

(iii)

dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv prin încurajarea deplasării cu bicicleta și îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;

 

(iv)

promovarea mobilității urbane multimodale durabile;

 

(d)

„o Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” („OP 4”) prin:

(d)

„o Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” („OP 4”) prin:

 

(i)

sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale;

 

(i)

sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale;

 

(ii)

îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii;

 

(ii)

îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii;

 

(iii)

îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale;

 

(iii)

îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale;

 

(iv)

asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii , inclusiv la asistență medicală primară;

 

(iv)

asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea unor resurse în domeniul asistenței medicale , inclusiv la asistență medicală primară;

 

 

(v)

oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale, care se confruntă cu provocări demografice și geografice;

(e)

„o Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin:

(e)

„o Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin:

 

(i)

promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane;

 

(i)

promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a culturii, inclusiv a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane , inclusiv în zonele urbane funcționale ;

 

(ii)

promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

 

(ii)

promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale , în regiunile montane, în zonele cu densitate redusă a populației, pe insule și în zonele de coastă, în regiunile ultraperiferice, precum și în alte tipuri de teritorii, vizate și prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

 

 

(iii)

sprijinirea consolidării capacităților administrațiilor locale și regionale pentru a localiza obiectivele de dezvoltare durabilă, asigurând instrumente adaptate pentru dezvoltarea teritorială și stimulând punerea în aplicare pe teren.

(iv)

sprijin pentru dezvoltarea teritorială integrată pentru zonele cu indici ridicați de îmbătrânire, ruralitate și de plecare a populației, în vederea îmbunătățirii infrastructurii lor de transport și de telecomunicații, a limitării decalajului digital (inclusiv între generații) și a îmbunătățirii serviciilor publice, inclusiv a învățării online și a e-sănătății;

(2)   Fondul de coeziune sprijină OP 2 și obiectivele specifice din cadrul OP 3 stabilite la punctele (ii), (iii) și (iv) de la alineatul (1) litera (c).

(2)   Fondul de coeziune sprijină OP 2 și obiectivele specifice din cadrul OP 3 stabilite la punctele (ii), (iii) și (iv) de la alineatul (1) litera (c).

(3)   În ceea ce privește obiectivele specifice stabilite la alineatul (1), FEDR sau Fondul de coeziune, după caz, poate sprijini, de asemenea, activități din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, în cazul în care acestea:

(3)   În ceea ce privește obiectivele specifice stabilite la alineatul (1), FEDR sau Fondul de coeziune, după caz, poate sprijini, de asemenea, activități din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, în cazul în care acestea:

(a)

fie îmbunătățesc capacitatea autorităților responsabile de programe și a organismelor implicate în implementarea fondurilor;

(a)

fie îmbunătățesc capacitatea autorităților responsabile de programe și a organismelor implicate în implementarea fondurilor:

 

 

(i)

acțiunile de consolidare a capacităților, orientate spre modernizarea administrațiilor publice, pot primi finanțare suplimentară din partea programului de sprijin pentru reforme, astfel cum este prevăzut în Regulamentul UE 2018/xxx [programul de sprijin pentru reforme];

(ii)

consolidarea capacităților poate primi cofinanțare suplimentară prin Regulamentul (UE) 2018/xxx [FEADR] și poate fi realizată împreună cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (REDR), în special în ceea ce privește legăturile dintre mediul urban și cel rural și proiectele care sprijină dezvoltarea zonelor urbane și a zonelor funcționale;

(b)

fie dezvoltă cooperarea cu parteneri din interiorul și din afara unui anumit stat membru.

(b)

fie dezvoltă cooperarea cu parteneri din interiorul și din afara unui anumit stat membru.

Cooperarea menționată la litera (b) include cooperarea cu parteneri din regiuni transfrontaliere, din regiuni discontinue sau din regiuni situate pe teritoriul corespunzător unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a acestora.

Cooperarea menționată la litera (b) include cooperarea cu parteneri din regiuni transfrontaliere, din regiuni discontinue sau din regiuni situate pe teritoriul corespunzător unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a acestora.

Expunere de motive

În ultimii ani, fondurile ESI au fost direcționate către construcția de infrastructuri de mici dimensiuni, care furnizează „servicii recreative” pentru a promova incluziunea socială și pentru a combate sărăcia din zonele rurale și urbane. În plus, viitorul Regulament privind FEDR ar trebui să continue să facă referire în mod expres la nevoia de a investi în infrastructura fizică pentru a revitaliza comunitățile defavorizate, precum infrastructura pentru sport.

În plus, concentrarea teritorială a obiectivului politic 5 ar trebui să fie extinsă la toate tipurile de teritorii (inclusiv la nivelul subregional și la zonele funcționale), precum și la orice teritoriu cu particularități geografice.

Pe de altă parte, FEDR ar trebui să își consolideze sprijinul direct pentru guvernele subnaționale, prin asigurarea unei finanțări sporite și a unor instrumente adaptate pentru dezvoltarea teritorială, stimulând punerea în aplicare pe teren a ODD-urilor. Acest lucru trebuie să țină seama de faptul că localizarea ODD-urilor este un proces politic prin care guvernele subnaționale sunt împuternicite să ia măsuri. În mod corespunzător, consolidarea capacităților administrației locale pentru ODD-uri ar trebui să fie sprijinită prin bugetul alocat asistenței tehnice pentru FEDR la OP 5.

Amendamentul 8

Articol nou după articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

În conformitate cu articolul [6] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], fiecare stat membru asigură o participare adecvată a autorităților locale și regionale competente la pregătirea acordurilor de parteneriat și la pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea programelor sprijinite prin FEDR și Fondul de coeziune.

Expunere de motive

Este important ca principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri să fie acoperite și garantate în toate domeniile de politică ale politicii de coeziune, în special având în vedere îngrijorările legate de centralizarea politicii de coeziune în rândul părților interesate locale și regionale.

Acest amendament vizează să consolideze principiul parteneriatului, incluzându-l în Regulamentul privind FEDR și FC, aliniindu-l astfel la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2018/xxx [FSE+] și la articolul [6] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

Amendamentul 9

Articolul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   În ceea ce privește programele implementate în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, resursele totale ale FEDR din fiecare stat membru sunt concentrate la nivel național în conformitate cu alineatele (3) și (4).

(1)   În ceea ce privește programele implementate în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, resursele totale ale FEDR din fiecare stat membru sunt concentrate la nivel regional în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], după cum urmează:

 

(a)

în regiunile mai dezvoltate, cel puțin 85 % din totalul FEDR la nivel național se alocă altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și OP 2 și cel puțin 30 % pentru OP 2;

 

(b)

în regiunile de tranziție, cel puțin 45 % din resursele lor totale din FEDR la nivel național se alocă altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2;

 

(c)

în regiunile mai puțin dezvoltate, cel puțin 35 % din resursele lor totale din FEDR la nivel național se alocă altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2.

(2)   În ceea ce privește concentrarea tematică a sprijinului pentru statele membre care cuprind regiuni ultraperiferice, resursele FEDR alocate în mod specific programelor pentru regiunile ultraperiferice și cele alocate tuturor celorlalte regiuni sunt tratate separat .

(2)   În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” pentru regiunile ultraperiferice , acestea sunt considerate regiuni mai puțin dezvoltate .

(3)     Statele membre se clasifică, în funcție de raportul venitului național brut, după cum urmează:

(3)    Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (1) sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

(a)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 100 % din media UE („grupul 1”);

(b)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE („grupul 2”);

(c)

cele cu un raport al venitului național brut inferior nivelului de 75 % din media UE („grupul 3”).

 

În sensul prezentului articol, raportul venitului național brut înseamnă raportul dintre venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru, măsurat în standardele puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2014 și 2016, și venitul național brut mediu pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.

În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” pentru regiunile ultraperiferice , acestea sunt clasificate în grupul 3 .

 

(4)     Statele membre respectă următoarele cerințe privind concentrarea tematică:

(4)    În cazul în care alocarea din FEDR în ceea ce privește OP 1 și OP 2 sau ambele în cadrul unui anumit program este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (2) nu este reevaluată.

(a)

Statele membre din grupul 1 alocă cel puțin 85 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și OP 2 și cel puțin 60 % pentru OP 1;

(b)

Statele membre din grupul 2 alocă cel puțin 45 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2;

(c)

Statele membre din grupul 3 alocă cel puțin 35 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2.

(4a)     În cazuri justificate corespunzător, statele membre, cu consultarea regiunilor în cauză, pot solicita o reducere a ratei de concentrare tematică la nivelul categoriilor de regiuni, până la o limită maximă de 10 %.

(5)    Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (4) sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

 

(6)    În cazul în care alocarea din FEDR în ceea ce privește OP 1 și OP 2 sau ambele în cadrul unui anumit program este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (4) nu este reevaluată.

 

Expunere de motive

1.

Mecanismul de alocare centralizat a fost un subiect de îngrijorare pentru majoritatea părților interesate regionale (CoR, ARE, CRMP, CLRE). Acesta este în contradicție cu abordarea axată pe teritoriu a politicii de coeziune.

2.

Regiunile ultraperiferice ar trebui să fie considerate drept regiuni mai puțin dezvoltate, din cauza problemelor specifice pe care le au și care trebuie abordate.

3.

Sistemul de concentrare tematică ar trebui să includă o marjă de flexibilitate pentru particularitățile naționale și regionale, pentru a evita ca regiunile europene care aparțin unor categorii similare să fie obligate să concentreze în mod diferit fondurile, din cauza VNB din statele membre din care fac parte.

Amendamentul 10

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR oferă sprijin pentru:

(1)   FEDR oferă sprijin pentru:

(a)

investiții în infrastructură;

(a)

investiții în infrastructură;

(b)

investiții în accesul la servicii;

(b)

investiții în accesul la servicii;

(c)

investiții productive în IMM-uri;

(c)

investiții productive în IMM-uri;

(d)

echipamente, software și active necorporale;

(d)

echipamente, software și active necorporale;

(e)

informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimb de experiență și activități care implică clustere;

(e)

informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimb de experiență și activități care implică clustere;

(f)

asistență tehnică.

(f)

asistență tehnică.

În plus, investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot fi susținute atunci când implică o cooperare cu IMM-urile pentru activități de cercetare și inovare finanțate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

Investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot fi susținute pentru activități de cercetare și inovare finanțate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) sau pentru infrastructuri comerciale pentru IMM-uri.

Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv), FEDR sprijină, de asemenea, activitățile de formare profesională, de învățare pe tot parcursul vieții și educaționale.

Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv), FEDR sprijină, de asemenea, activitățile de formare profesională, de învățare pe tot parcursul vieții și educaționale.

(2)   În cadrul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană (Interreg), FEDR poate sprijini, de asemenea:

(2)   În cadrul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană (Interreg), FEDR poate sprijini, de asemenea:

(a)

punerea în comun a instalațiilor și a resurselor umane;

(a)

punerea în comun a instalațiilor și a resurselor umane și a tuturor tipurilor de infrastructură transfrontalieră în toate regiunile ;

(b)

investițiile nemateriale însoțitoare și alte activități legate de OP 4 în cadrul Fondului Social European Plus, conform Regulamentului (UE) 2018/xxxx [noul FSE+].

(b)

investițiile nemateriale însoțitoare și alte activități legate de OP 4 în cadrul Fondului Social European Plus, conform Regulamentului (UE) 2018/xxxx [noul FSE+].

Expunere de motive

Trebuie menționat că includerea în OP 1 a investițiilor în producție și sprijinirea infrastructurii comerciale doar în sectorul IMM-urilor (sau în cooperare cu IMM-urile) sunt prea restrictive. Acest lucru nu este justificat, în special în contextul unei mari concentrări a priorităților politicii de coeziune pentru sprijinul pentru cercetare și inovare și al utilizării tehnologiilor avansate, în care prezența entităților cu statut de întreprindere mare în catalogul de destinatari/beneficiari este o necesitate (inclusiv spin-off).

Amendamentul 11

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR și Fondul de coeziune nu oferă sprijin pentru:

(1)   FEDR și Fondul de coeziune nu oferă sprijin pentru:

(a)

dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(a)

dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b)

investițiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(b)

investițiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(c)

fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(c)

fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(d)

întreprinderile în dificultate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei;

(d)

întreprinderile în dificultate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei;

(e)

investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția regiunilor ultraperiferice;

(e)

investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția celor legate de protecția mediului sau însoțite de investițiile necesare pentru a atenua sau a reduce impactul lor negativ asupra mediului și exceptând regiunile ultraperiferice;

(f)

investițiile în eliminarea deșeurilor în depozite de deșeuri;

(f)

investițiile în eliminarea deșeurilor în depozite de deșeuri;

(g)

investițiile în instalații de tratare a deșeurilor reziduale;

(g)

investițiile în instalații pentru tratarea finală a deșeurilor reziduale (nu colectate separat, amestecate) care nu sunt conforme cu ierarhia deșeurilor în temeiul articolului 4 din Directiva (UE) 2018/851, exceptând regiunile ultraperiferice, în anumite cazuri, justificate corespunzător ;

(h)

investițiile legate de producția, prelucrarea, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, cu excepția investițiilor legate de vehiculele ecologice astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(h)

investițiile legate de producția, prelucrarea, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, cu excepția investițiilor legate de vehiculele ecologice astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(i)

investițiile în infrastructura de bandă largă în zonele în care există cel puțin două rețele în bandă largă de categorie echivalentă;

(i)

investițiile în infrastructura de bandă largă în zonele în care există cel puțin două rețele în bandă largă de categorie echivalentă;

(j)

finanțarea achiziționării de material rulant utilizat în transporturile feroviare, cu excepția cazului în care este legat de:

(j)

finanțarea achiziționării de material rulant utilizat în transporturile feroviare, cu excepția cazului în care este legat de:

 

(i)

îndeplinirea unei obligații de serviciu care face obiectul unei licitații publice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, astfel cum a fost modificat;

 

(i)

îndeplinirea unei obligații de serviciu care face obiectul unei licitații publice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, astfel cum a fost modificat;

 

(ii)

furnizarea de servicii de transport feroviar pe linii deschise total concurenței, beneficiarul fiind un nou operator eligibil pentru finanțare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/xxxx [Regulamentului Invest EU].

 

(ii)

furnizarea de servicii de transport feroviar pe linii deschise total concurenței, beneficiarul fiind un nou operator eligibil pentru finanțare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/xxxx [Regulamentului Invest EU];

 

(k)

acțiuni care contribuie la orice formă de excluziune socială sau discriminare.

(2)   În plus, Fondul de coeziune nu sprijină investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile.

(2)   În plus, Fondul de coeziune nu sprijină investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile.

(3)   Țările și teritoriile de peste mări nu sunt eligibile pentru sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune, dar pot participa la programele Interreg în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxxx [CTE (Interreg)].

(3)   Țările și teritoriile de peste mări nu sunt eligibile pentru sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune, dar pot participa la programele Interreg în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxxx [CTE (Interreg)].

Expunere de motive

Ad 1. (e) CoR sugerează să fie luate în considerare aspectele climatice și de mediu ale infrastructurii aeroportuare, astfel cum prevede actualul Regulament (UE) nr. 1301/2013 [FEDR].

Ad 1. (g) Clarificarea deșeurilor „reziduale”.

Ad 1. (k) Considerentul 5 din Regulamentul privind FEDR stabilește principiile, inclusiv cel al egalității și al nediscriminării, care ar trebui să fie respectate la punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la vreo formă de segregare. Cu toate acestea, acest principiu nu mai este inclus în articolele Regulamentului, spre deosebire de perioada de programare precedentă. CoR dorește să se asigure că statele membre respectă aceste obligații.

Amendamentul 12

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile capitolului II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].

(1)   FEDR poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile capitolului II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].

(2)   Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin FEDR, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

(2)   Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin FEDR, inclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC]. Ea ar putea lua și forma unei abordări bazate pe fonduri multiple cu FSE+, cu posibilitatea, după caz, a unei coordonări cu FEADR și cu FEPAM.

Expunere de motive

În unele state membre au fost puse în aplicare cu succes, în trecut, alte forme de dezvoltare teritorială integrată. Nu este clar motivul pentru care aceste forme ar fi excluse pe viitor.

Amendamentul 13

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR sprijină dezvoltarea teritorială integrată bazată pe strategii teritoriale în conformitate cu articolul [23] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] axate pe zonele urbane („dezvoltare urbană durabilă”) în cadrul programelor subordonate ambelor obiective menționate la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(1)   FEDR sprijină dezvoltarea teritorială integrată bazată pe strategii teritoriale în conformitate cu articolul [23] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] axate pe zonele urbane („dezvoltare urbană durabilă”) în cadrul programelor subordonate ambelor obiective menționate la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(2)   Cel puțin 6 % din resursele FEDR la nivel național în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, altele decât cele pentru asistența tehnică, sunt alocate dezvoltării urbane durabile sub forma dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, a investițiilor teritoriale integrate sau a altui instrument teritorial în cadrul OP 5.

(2)   Cel puțin 6 % din resursele FEDR la nivel național în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, altele decât cele pentru asistența tehnică, sunt alocate dezvoltării urbane durabile sub forma dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, a investițiilor teritoriale integrate sau a altui instrument teritorial în cadrul OP 5.

 

Acest procentaj minim, de 6 %, alocat pentru dezvoltarea urbană durabilă ar trebui să fie determinat de operațiunile de la OP 5, precum și de obiectivele specifice de politică 1-4, astfel cum se precizează în anexa 1.

Programul sau programele în cauză stabilesc sumele prevăzute în acest scop în temeiul articolului [17 alineatul (3)]litera (d) punctul (vii) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

Programul sau programele în cauză stabilesc sumele prevăzute în acest scop în temeiul articolului [17 alineatul (3)] litera (d) punctul (vii) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

(3)   Procentajul alocat dezvoltării urbane durabile în conformitate cu alineatul (2) este respectat pe parcursul întregii perioade de programare, atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

(3)   Procentajul alocat dezvoltării urbane durabile în conformitate cu alineatul (2) este respectat pe parcursul întregii perioade de programare, atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].

(4)   În cazul în care alocarea din FEDR este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) nr. [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței prevăzute la alineatul (2) nu este reevaluată.

(4)   În cazul în care alocarea din FEDR este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței prevăzute la alineatul (2) nu este reevaluată.

Expunere de motive

Se urmărește clarificarea textului. Acest punct este deja menționat în regulament, într-o notă de subsol în anexa 1, dar este mai clar să fie menționat în articole.

Amendamentul 14

Articolul 10

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   FEDR sprijină, de asemenea, Inițiativa urbană europeană, implementată de Comisie prin gestiune directă și indirectă .

(1)   FEDR sprijină, de asemenea, Inițiativa urbană europeană, implementată de Comisie prin gestiune directă și partajată .

Această inițiativă acoperă toate zonele urbane și sprijină Agenda urbană a Uniunii.

Această inițiativă acoperă toate zonele urbane și sprijină parteneriatele și costurile organizaționale ale Agendei urbane a Uniunii.

(2)   Inițiativa urbană europeană constă în următoarele trei linii de acțiune, toate legate de dezvoltarea urbană durabilă:

(2)   Inițiativa urbană europeană constă în următoarele trei linii de acțiune, toate legate de dezvoltarea urbană durabilă:

(a)

sprijin pentru consolidarea capacităților;

(a)

sprijin pentru consolidarea capacităților , inclusiv un program de schimb pentru reprezentații locali (Erasmus pentru reprezentanții locali și regionali) ;

(b)

sprijin pentru acțiunile inovatoare;

(b)

sprijin pentru acțiunile inovatoare;

(c)

sprijin pentru cunoaștere, elaborarea de politici și comunicare.

(c)

sprijin pentru cunoaștere , evaluările impactului teritorial, elaborarea de politici și comunicare.

La cererea unuia sau a mai multor state membre, Inițiativa urbană europeană poate sprijini, de asemenea, cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane.

La cererea unuia sau a mai multor state membre, Inițiativa urbană europeană poate sprijini, de asemenea, cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane , cum ar fi cadrul de referință european privind orașele durabile și Agenda teritorială a Uniunii Europene, precum și localizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

Expunere de motive

Există o proliferare a dezvoltării locale, urbane și subregionale, a sistemelor de inovare și de consolidare a capacităților, care sunt adesea lăsate deoparte sau slab finanțate. Aducându-le împreună și legându-le de inițiative conexe din afara cadrului de reglementare al FEIS, se va garanta un nivel mai ridicat de coerență, se va evita suprapunerea și se va asigura fertilizarea încrucișată. De asemenea, este esențial să se asigure faptul că beneficiarii finali, autoritățile locale, primesc partea principală a finanțării pentru consolidarea capacităților, spre deosebire de situația actuală privind OP 9 și asistența tehnică.

Amendamentul 15

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Alocarea suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE.

(1)   Alocarea suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE. Alocarea suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este exclusă din concentrarea tematică.

(2)   Alocarea menționată la alineatul (1) sprijină:

(2)   Alocarea menționată la alineatul (1) sprijină:

(a)

activitățile din domeniul de aplicare prevăzut la articolul 4;

(a)

activitățile din domeniul de aplicare prevăzut la articolul 4;

(b)

prin derogare de la articolul 4, măsurile aferente costurilor operaționale destinate compensării costurilor suplimentare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE.

(b)

prin derogare de la articolul 4, măsurile aferente costurilor operaționale destinate compensării costurilor suplimentare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE.

Alocarea menționată la alineatul (1) poate sprijini, de asemenea, cheltuielile care acoperă compensația acordată pentru îndeplinirea obligațiilor și derularea contractelor de serviciu public în regiunile ultraperiferice.

Alocarea menționată la alineatul (1) poate sprijini, de asemenea, cheltuielile care acoperă compensația acordată pentru îndeplinirea obligațiilor și derularea contractelor de serviciu public în regiunile ultraperiferice.

(3)   Alocarea menționată la alineatul (1) nu sprijină:

(3)   Alocarea menționată la alineatul (1) nu sprijină:

(a)

operațiunile care implică produsele încadrate în anexa I la TFUE;

(a)

operațiunile care implică produsele încadrate în anexa I la TFUE;

(b)

ajutoarele pentru transportul de persoane autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE;

(b)

ajutoarele pentru transportul de persoane autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE;

(c)

scutirile fiscale și de sarcini sociale;

(c)

scutirile fiscale și de sarcini sociale;

(d)

obligațiile de serviciu public neîndeplinite de întreprinderi și atunci când statul acționează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.

(d)

obligațiile de serviciu public neîndeplinite de întreprinderi și atunci când statul acționează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.

 

(4)     Prin derogare de la articolul 4, FEDR poate sprijini investițiile productive ale întreprinderilor din regiunile ultraperiferice, indiferent de dimensiunea întreprinderilor respective.

Expunere de motive

Având în vedere natura specifică a regiunilor ultraperiferice, sprijinul care favorizează doar IMM-urile poate avea doar un efect de pârghie limitat.

Amendamentul 16

Articol nou după articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Zone afectate de un handicap natural sau demografic

În programele cofinanțate de FEDR care vizează zone afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, astfel cum se menționează la articolul 174 din TFUE, se acordă o atenție deosebită abordării dificultăților specifice cu care se confruntă aceste zone.

În special, zonele de nivel NUTS III cu o populație sub 12,5  locuitori/km2 sau cu o scădere anuală a populației de mai mult de - 1 % din 2007 fac obiectul unor planuri regionale și naționale specifice de atragere a mai multor persoane în regiune și de a le încuraja să rămână, precum și de creștere a investițiilor comerciale și a accesibilității serviciilor digitale și publice, inclusiv a finanțării dedicate ca parte a acordului de parteneriat.

Expunere de motive

Acest nou articol acoperă atât zonele cu densitate redusă a populației, cât și, mai general, toate zonele subregionale ale celorlalte țări din UE-27 acoperite de articolul 174. Cu toate acestea, este necesar să se identifice alocările FEDR gestionabile din punct de vedere financiar, care nu se suprapun cu cele pe care le primesc deja unele regiuni.

Prin urmare, formula propusă este de a stabili eligibilitatea în

NUTS III (întrucât aceasta este adesea o problemă subregională, mai degrabă decât o problemă regională legată de NUTS II, iar hărțile actuale o ascund);

fie 12,5 locuitori/km2 (ca în zonele periferice nordice),

fie cu o scădere netă a populației (și anume, atât plecarea populației, cât și, pur și simplu, decesul populației autohtone) din 2007, an în care abia începuse criza financiară și care marchează și debutul perioadei de programare precedente.

Această propunere generează o obligație pentru Comisie de a o include ca pe una dintre propunerile sale pentru statele membre relevante în documentele lor de poziție, care lansează negocierile cu fiecare stat membru al acordului de parteneriat.

Datele și harta furnizate de Ministerul Federal German pentru construcții și planificare regională (BBR)

https://bit.ly/2KItBya

Amendamentul 17

ANEXA I

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FERD și Fondul de coeziune – articolul 7 alineatul (1)

Tabelul 1: Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Interreg) și Fondul de coeziune **

Adăugarea unor noi indicatori comuni de rezultat (RCR)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

RCR 26 – Consum final anual de energie (din care: utilizatori rezidențiali, privați nerezidențiali, publici nerezidențiali)

RCR 26 – Procentul economiilor anuale de energie pentru întregul parc imobiliar (comparativ cu o bază de referință), în conformitate cu obiectivul de a realiza un parc imobiliar foarte eficient și decarbonizat, astfel cum este prevăzut în strategia națională de renovare pe termen lung, pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale;

RCR 27 – Gospodării cu o performanță energetică îmbunătățită a locuinței

RCR 27 – Gospodării cu o performanță energetică îmbunătățită a locuinței , care realizează o economie de energie de cel puțin 60 % comparativ cu nivelurile anterioare renovării (definiția CE privind renovarea capitală);

RCR 28 – Clădiri cu clasificare energetică îmbunătățită (din care: utilizatori rezidențiali, privați nerezidențiali, publici nerezidențiali)

RCR 28 – Clădiri cu clasificare energetică îmbunătățită (din care: utilizatori rezidențiali, privați nerezidențiali, publici nerezidențiali) , care obțin un certificat de performanță energetică B după renovare;

 

RCR […] – Gospodării cu o performanță energetică îmbunătățită a locuinței, care, după renovare, ating nivelul de clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero;

RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate *

RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate *;

RCR 30 – Întreprinderi cu o performanță energetică îmbunătățită

RCR 30 – Întreprinderi cu o performanță energetică îmbunătățită;

RCR 31 – Energie totală din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică)

RCR 32 – Energie din surse regenerabile: capacități conectate la rețea (operaționale) *

RCR […] – Numărul consumatorilor de energie săraci/vulnerabili sprijiniți în vederea îmbunătățirii performanței energetice a locuinței lor.

RCR […] – Consumul de energie regenerabil total final și consumul per sector (încălzire și răcire, transport, energie electrică);

RCR […] – Ponderea energiei regenerabile totale produse;

RCR […] – Reducerea importului anual de energie din surse neregenerabile;

RCR […] – Energie din surse regenerabile: capacități conectate la rețea (operaționale) *.

Expunere de motive

Trebuie extins setul de indicatori respectivi privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile.

Se poate învăța o lecție clară din perioada de finanțare actuală: un obiectiv cantitativ fără angajamente, un control al calității sau o metodologie solidă de urmărire și monitorizare a priori riscă să își piardă prerogativele climatice.

Indicatorii climatici propuși de Comisia Europeană sunt incompleți și, uneori, simpliști: fără să evalueze valoarea obiectivului respectiv din perspectiva a ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnic și oportun din punct de vedere financiar, unii indicatori nu fac decât să numere beneficiarii. De exemplu, un indicator de realizare pentru FEDR „RCO 18 – Gospodării care beneficiază de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice a locuinței” este măsurat comparativ cu indicatorul de rezultat „RCR 27 – Gospodării cu o performanță energetică îmbunătățită a locuinței”. Deși arată numărul total de gospodării care beneficiază de măsură, această pereche de indicatori nu afișează și nivelul de îmbunătățire a performanței energetice – care ar putea fi ridicat sau marginal în cele din urmă. Acest lucru implică faptul că obiectivele ar putea fi stabilite la un nivel scăzut fără să fie posibilă evaluarea nivelului de ambiție a măsurii respective prin cadrul de performanță.

Amendamentul 18

ANEXA I

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FERD și Fondul de coeziune – articolul 7 alineatul (1)

Tabelul 1: Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Interreg) și Fondul de coeziune **

Adăugarea unor noi indicatori comuni de rezultat (RCR) după RCR 65

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

RCR […] locuri vacante neocupate de mai mult de 6 luni

Expunere de motive

Indicatorul comun de realizare (RCO) 61 – Numărul de șomeri care beneficiază anual de servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă (capacitate) are un indicator comun de rezultat pentru prima parte (RCR 65 – Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care utilizează anual serviciile de ocupare a forței de muncă ce beneficiază de sprijin). Pare să lipsească un indicator pentru cea de a doua parte.

Amendamentul 19

ANEXA II

Set de bază de indicatori de performanță pentru FERD și Fondul de coeziune menționați la articolul 7 alineatul (3)

Obiectiv de politică 2. O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor

Adăugarea unui nou indicator comun de realizare (CCO), după CCO 09

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

CCO […] – o adaptare sporită la schimbările climatice, un nivel mai ridicat de prevenire a riscurilor, inclusiv a prevenirii riscului seismic, și o mai bună reziliență la dezastre și la fenomenele meteorologice extreme.

Expunere de motive

Un nou indicator comun de realizare (CCO), care părea să lipsească, este adăugat pentru obiectivul specific OP 2 de promovare a adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor, inclusiv a prevenirii riscului seismic, și a rezilienței la dezastre și la evenimente meteorologice extreme.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută ambiția Comisiei de a simplifica normele pentru perioada de programare 2021-2027 și observă că FEDR și Fondul de coeziune sunt unificate într-un singur regulament, care stabilește normele aplicabile ambelor fonduri. Noua propunere de regulament este mai scurtă, întrucât RDC acoperă multe părți comune;

2.

salută faptul că politica de coeziune se aplică în continuare tuturor regiunilor europene, majoritatea resurselor sale fiind concentrate asupra celor mai vulnerabile zone; observă cu satisfacție că propunerea Comisiei Europene privind acest act legislativ, într-un domeniu în care competența este partajată, respectă principiile subsidiarității și proporționalității;

3.

observă cu îngrijorare că propunerea Comisiei privind un cadru financiar multianual prevede o reducere considerabilă de 46 % a bugetului Fondului de coeziune și un buget stabil pentru FEDR (+1 %). Regretă reducerea cu 12 % a bugetului pentru Cooperare teritorială europeană, în pofida faptului că aceasta este recunoscută ca fiind una dintre politicile cu cea mai concretă valoare adăugată europeană;

4.

reamintește că Fondul de coeziune a demonstrat constant că are o valoare adăugată europeană ridicată și că îmbunătățește imaginea UE în ochii cetățenilor săi. Fondul de coeziune reprezintă solidaritatea exprimată a statelor membre „mai bogate” cu cele „mai sărace” în ceea ce privește crearea de infrastructuri-cheie, cu beneficii clare și dovedite pentru acele state membre care contribuie în cea mai mare măsură la bugetul UE. Cel mai probabil, reducerile propuse vor împiedica realizarea obiectivelor tratatului privind coeziunea economică, socială și teritorială;

5.

observă că Comisia Europeană propune stabilirea unui obiectiv pentru cheltuielile legate de climă de 25 % din întregul CFM pentru perioada 2021-2027. Cu toate acestea, obiectivul cantitativ este cu mult sub ceea ce este posibil și necesar pentru a pune în aplicare pe deplin angajamentele UE asumate în cadrul Acordului de la Paris. Politica de coeziune aplică un sistem de monitorizare oarecum elaborat în comparație cu alte fonduri: FEDR ar livra 30 % pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, iar Fondul de coeziune 37 %;

6.

este îngrijorat cu privire la faptul că îndeplinirea obiectivelor de la Paris va reprezenta o provocare majoră pentru Europa. CoR a apărat timp îndelungat obiectivele climatice ambițioase și, întrucât FEDR și Fondul de coeziune constituie principalul instrument financiar din bugetul UE care contribuie la obiectivele climatice, condițiile favorizante orizontale ale politicii de coeziune ar trebui să includă cerința ca statele membre să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul obiectivelor Acordului de la Paris; în plus, acestea ar trebui să fie monitorizate îndeaproape în timpul perioadei de programare, pentru a se asigura faptul că contribuțiile la obiectivele climatice se află încă pe calea cea bună;

7.

salută faptul că FEDR și FC au devenit mai „verzi” și că activitățile poluante vor fi excluse din domeniul de aplicare a regulamentului;

8.

salută noua componentă specifică Interreg pentru investiții interregionale inovatoare pentru a sprijini gruparea actorilor implicați în strategiile de specializare inteligentă pe teritoriul Europei și noua componentă pentru regiunile ultraperiferice. Solicită Comisiei Europene să mărească bugetul global al Cooperării teritoriale europene pentru a menține un buget credibil pentru Interreg Europe și pentru cooperarea transfrontalieră, investind totodată în noi forme de cooperare;

9.

solicită promovarea principiului nediscriminării și integrarea dimensiunii de gen în buget, în toate etapele punerii în aplicare, de la programare la raportare;

10.

se opune propunerii potrivit căreia concentrarea tematică a FEDR se va axa pe nivelul național; acest mecanism de alocare centralizat este în contradicție cu abordarea axată pe teritoriu și cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri al politicii de coeziune;

11.

subliniază separarea tot mai mare a fondurilor și, în special, regretă că FEADR a fost eliminat din Regulamentul privind dispozițiile comune, care stabilește normele comune aplicabile diferitelor fonduri;

12.

subliniază necesitatea unor complementarități puternice între FEDR și FSE+, în vederea realizării unor inițiative integrate și cuprinzătoare la nivel local;

13.

observă că statele membre sunt încurajate să transfere 5 % din resursele FEDR sau ale FC noului instrument InvestEU și, de asemenea, să transfere încă 5 % din alocarea lor FEDR programelor UE gestionate de CE. Cu toate acestea, abordarea privind gestiunea partajată a avut un impact demonstrat asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale din Europa. Orice decizie cu privire la efectuarea unui transfer de către un stat membru ar trebui luată cu implicarea partenerilor locali și regionali, în conformitate cu principiul parteneriatului și al guvernării pe mai multe niveluri;

14.

sprijină concentrarea sporită asupra dezvoltării urbane durabile dedicând 6 % din resursele FEDR de la nivel național acestui domeniu;

15.

observă că indicatorii de produs și de rezultat pentru FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să fie definiți, să aibă o interpretare lipsită de ambiguitate și, mai ales, să li se atribuie unitățile de măsură din anexele I și II și să poată fi agregați de la nivelul proiectelor la nivelul programelor operaționale și al obiectivelor politicii de coeziune, iar măsurarea lor nu ar trebui să constituie o sarcină excesivă pentru beneficiari.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/137


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Cooperarea teritorială europeană

(2019/C 86/09)

Raportoare:

Marie-Antoinette MAUPERTUIS (FR-AE), membră a Consiliului executiv al Colectivității teritoriale din Corsica

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă

COM(2018) 374 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, trebuind să se acorde o atenție specială anumitor categorii de regiuni, printre care regiunile transfrontaliere sunt enumerate în mod explicit .

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, trebuind să se acorde o atenție specială zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte mică a populației, și regiunile insulare , transfrontaliere și muntoase .

Expunere de motive

Obiectivul principal al FEDR în domeniul cooperării teritoriale europene fiind găsirea unor soluții pentru problemele regiunilor defavorizate, considerăm că în formularea propusă nu se specifică suficient de clar caracteristicile specifice ale zonelor respective.

Amendamentul 2

Considerentul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(3)

În scopul susținerii dezvoltării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).

(3)

În scopul susținerii dezvoltării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră terestră și maritimă , cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg). Este necesar, de asemenea, să se consolideze principiul parteneriatului și cel al guvernanței pe mai multe niveluri.

Expunere de motive

Menționarea acestor două principii a fost eliminată din propunerea de regulament.

Amendamentul 3

Considerentul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)

Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (1) („comunicarea privind regiunile de frontieră”). În consecință, componenta transfrontalieră ar trebui să fie limitată la cooperarea la frontierele terestre, iar cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime ar trebui să fie integrată în componenta transnațională .

(4)

Componenta de cooperare transfrontalieră , care cuprinde atât frontierele terestre, cât și cele maritime, ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (1) („comunicarea privind regiunile de frontieră”).

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor nu este de acord cu trecerea cooperării maritime transfrontaliere de la componenta 1, „cooperare transfrontalieră”, la componenta 2, „cooperare transnațională”. Deși această trecere este însoțită de o majorare a bugetului transnațional, există un risc semnificativ de diluare a cooperării maritime transfrontaliere în contextul mai larg al cooperării transnaționale. Trebuie să se propună reintegrarea în componenta 1 a cooperării maritime transfrontaliere și a părții din buget care îi corespunde.

Amendamentul 4

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(6)

Componenta de cooperare transnațională și de cooperare maritimă ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii și ar trebui să includă și cooperarea maritimă transfrontalieră . Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii mai vaste ale Uniunii continentale, iar cooperarea maritimă ar trebui să acopere teritorii din bazinele maritime și să integreze cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime în perioada de programare 2014-2020 . Ar trebui să se acorde un maximum de flexibilitate pentru a se continua implementarea cooperării transfrontaliere maritime anterioare într-un cadru de cooperare maritimă mai amplu, în special prin definirea teritoriului vizat, a obiectivelor specifice pentru o astfel de cooperare, a cerințelor pentru parteneriatele de proiect și crearea de subprograme și de comitete de coordonare specifice.

(6)

Cooperarea la nivel transnațional precum și cooperarea maritimă trebuie să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii mai vaste ale Uniunii continentale, iar cooperarea maritimă ar trebui să acopere teritoriile din bazinele maritime. Ar trebui să se acorde un maximum de flexibilitate pentru a se continua implementarea cooperării transfrontaliere maritime programate în perioada de programare 2014-2020 într-un cadru de cooperare maritimă mai amplu, în special prin definirea teritoriului vizat, a obiectivelor specifice pentru o astfel de cooperare, a cerințelor pentru parteneriatele de proiect și crearea de subprograme și de comitete de coordonare specifice.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor nu este de acord cu trecerea cooperării maritime transfrontaliere de la componenta 1, „cooperare transfrontalieră”, la componenta 2, „cooperare transnațională”. Deși această trecere este însoțită de o majorare a bugetului transnațional, există un risc semnificativ de diluare a cooperării maritime transfrontaliere în contextul mai larg al cooperării transnaționale. Trebuie să se propună reintegrarea în componenta 1 a cooperării maritime transfrontaliere și a părții din buget care îi corespunde.

Amendamentul 5

Considerentul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(8)

Pe baza experienței cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg și lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, componenta de cooperare interregională ar trebui să pună și mai mult accent pe creșterea eficienței politicii de coeziune. Prin urmare, această componentă ar trebui limitată la două programe, unul care să faciliteze orice tip de experiență, abordări inovatoare și consolidare a capacităților pentru programele din cadrul ambelor obiective și promovarea grupărilor europene de cooperare teritorială („GECT”) înființate sau care urmează să fie înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului [24] și unul care să îmbunătățească analiza tendințelor de dezvoltare.

(8)

Pe baza experienței cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg și lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, componenta de cooperare interregională ar trebui să pună și mai mult accent pe creșterea eficienței politicii de coeziune. Această componentă trebuie să finanțeze în continuare orice tip de experiență, abordări inovatoare și consolidare a capacităților pentru programele din cadrul ambelor obiective și să promoveze grupările europene de cooperare teritorială („GECT”) înființate sau care urmează să fie înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului [24], precum și să susțină și să promoveze în continuare analiza tendințelor de dezvoltare.

Cooperarea pe bază de proiect în întreaga Uniune ar trebui să fie integrată în noua componentă a investițiilor interregionale pentru inovare și strâns legată de punerea în aplicare a Comunicării Comisiei „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” [25], în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă , în special în domenii cum ar fi energia, modernizarea industrială sau sectorul agroalimentar . În cele din urmă, o dezvoltare teritorială integrată, axată pe zonele urbane funcționale sau pe zonele urbane, ar trebui să fie concentrată în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și într-un instrument însoțitor, „Inițiativa urbană europeană”. Cele două programe aferente componentei de cooperare interregională ar trebui să vizeze întreaga Uniune și ar trebui, de asemenea, să fie deschise participării țărilor terțe.

Cooperarea pe bază de proiect în întreaga Uniune ar trebui să continue să faciliteze cooperarea interregională între autoritățile locale și regionale pentru a identifica soluții comune care să favorizeze politica de coeziune și pentru a stabili parteneriate durabile . Prin urmare, ar trebui menținute programele existente și ar trebui promovată, în special, cooperarea pe bază de proiect.

 

Noile investiții interregionale pentru inovare vor fi strâns legate de punerea în aplicare a Comunicării Comisiei „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” [25], în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă.

Cooperarea teritorială europeană trebuie să permită sprijinirea în continuare, în cadrul componentei 4, a dezvoltării teritoriale integrate. Programele aferente componentei de cooperare interregională ar trebui să vizeze întreaga Uniune și ar trebui, de asemenea, să fie deschise participării țărilor terțe.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor sprijină menținerea tuturor activităților de cooperare interregională existente în componenta 4, adăugând cooperarea pe bază de proiecte care vizează dezvoltarea de soluții inovatoare, extinderea și transferabilitatea în mai multe regiuni care se confruntă cu același handicap structural.

CTE, prin componenta sa 4, trebuie să continue să sprijine dezvoltarea teritorială integrată inclusă în componenta 4, contrar propunerii Comisiei de a lăsa această oportunitate exclusiv pentru „Inițiativa urbană europeană” prevăzută de Regulamentul FEDR.

Comitetul salută călduros crearea noii inițiative pentru investițiile interregionale pentru inovare, succesoarea inițiativei Vanguard, care va viza, în principal, regiunile de dimensiuni mai mari, cu potențial de dezvoltare și cu capacități tehnico-economice superioare celor din majoritatea regiunilor europene.

Amendamentul 6

Nou considerent după considerentul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(24a)

În vederea reducerii sarcinilor administrative, Comisia, statele membre și regiunile vor trebui să colaboreze strâns pentru a simplifica gestionarea și notificarea ajutoarelor de stat. Ar trebui, de asemenea, să se examineze, cel puțin, dacă măsurile din domeniul cooperării interregionale pot face, în general, obiectul unor derogări de la legislația europeană privind ajutoarele de stat.

Expunere de motive

Procesul de simplificare a gestionării fondurilor, care a fost inițiat în ultimii ani și care a culminat cu noile propuneri de regulament, trebuie utilizat în etapa de programare și de gestionare pentru a se ajunge la o gestionare mai simplă a fondurilor.

Amendamentul 7

Nou considerent după considerentul 35

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(35a)

Promovarea cooperării teritoriale europene (CTE) a constituit una dintre principalele priorități ale politicii de coeziune a UE timp de mai mulți ani. În orientările privind ajutoarele regionale pentru perioada 2014-2020 și în secțiunea privind ajutoarele regionale din RGECA sunt incluse, de asemenea, dispoziții specifice privind ajutoarele regionale pentru investițiile realizate de întreprinderi, indiferent de dimensiunea acestora. Având în vedere că sprijinul pentru CTE ar fi compatibil cu piața unică, acesta ar trebui să fie exceptat de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE.

Expunere de motive

Cooperarea teritorială consolidează piața unică. Eliminarea completă a obligației de notificare, care încă mai trebuie respectată în cazul anumitor tipuri de ajutoare de stat, ar consolida procesul de simplificare.

Amendamentul 8

Articolul 1 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 1

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre în interiorul Uniunii, precum și între statele membre și țările terțe învecinate, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”).

(1)   Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre în interiorul Uniunii, precum și între statele membre și țările terțe învecinate, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”) și un grup de țări terțe reunite în cadrul unei organizații regionale .

Expunere de motive

Regiunile ultraperiferice, îndepărtate de continentul european, păstrează relații de cooperare cu țările din afara UE sau cu organizațiile regionale; cooperarea nu se limitează la cooperarea cu țările vecine.

Amendamentul 9

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 2

Articolul 2

Definiții

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul [2] din Regulamentul (UE) [RDC nou]. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul [2] din Regulamentul (UE) [RDC nou]. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.

„beneficiar IPA” înseamnă o țară sau un teritoriu enumerat în anexa I la Regulamentul (UE) [IPA III];

1.

„beneficiar IPA” înseamnă o țară sau un teritoriu enumerat în anexa I la Regulamentul (UE) [IPA III];

2.

„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii și care nu beneficiază de contribuții din fondurile Interreg;

2.

„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii și care nu beneficiază de contribuții din fondurile Interreg;

3.

„țară parteneră” înseamnă un beneficiar IPA sau o țară sau un teritoriu încadrat în „Zona geografică de vecinătate” care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) [IVDCI] și Federația Rusă și care primesc sprijin din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii;

3.

„țară parteneră” înseamnă un beneficiar IPA sau o țară sau un teritoriu încadrat în „Zona geografică de vecinătate” care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) [IVDCI] și Federația Rusă și care primesc sprijin din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii;

4.

„organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.

4.

„organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică , inclusiv o euroregiune sau o altă grupare de diferite autorități locale sau regionale, înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.

(2)   În sensul prezentului regulament, atunci când în Regulamentul (UE) [RDC nou] există dispoziții care se referă la un „stat membru”, această expresie se interpretează ca însemnând „statul membru care găzduiește autoritatea de management”, iar atunci când există dispoziții care se referă la „fiecare stat membru” sau „state membre”, aceste expresii se interpretează ca însemnând „statele membre și, după caz, țările terțe și țările partenere și TTPM participante la un anumit program Interreg”.

(2)   În sensul prezentului regulament, atunci când în Regulamentul (UE) [RDC nou] există dispoziții care se referă la un „stat membru”, această expresie se interpretează ca însemnând „statul membru care găzduiește autoritatea de management”, iar atunci când există dispoziții care se referă la „fiecare stat membru” sau „state membre”, aceste expresii se interpretează ca însemnând „statele membre și, după caz, țările terțe și țările partenere și TTPM participante la un anumit program Interreg”.

În sensul prezentului regulament, atunci când în Regulamentul (UE) [RDC nou] există dispoziții care se referă la „fonduri” astfel cum figurează la [articolul 1 alineatul (1) litera (a)] din regulamentul respectiv sau se referă la „FEDR”, această expresie se interpretează ca incluzând, de asemenea, instrumentul de finanțare externă respectiv al Uniunii.

În sensul prezentului regulament, atunci când în Regulamentul (UE) [RDC nou] există dispoziții care se referă la „fonduri” astfel cum figurează la [articolul 1 alineatul (1) litera (a)] din regulamentul respectiv sau se referă la „FEDR”, această expresie se interpretează ca incluzând, de asemenea, instrumentul de finanțare externă respectiv al Uniunii.

Expunere de motive

Este necesar să se includă aici euroregiunile, precum și alte grupări de diferite autorități locale sau regionale.

Amendamentul 10

Articolul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 3

Articolul 3

Componentele obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg)

Componentele obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg)

În cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii sprijină următoarele componente:

În cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii sprijină următoarele componente:

1.

cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată (componenta 1):

1.

cooperarea transfrontalieră terestră sau maritimă între regiunile frontaliere pentru a promova dezvoltarea regională integrată (componenta 1):

 

(a)

cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și una sau mai multe țări terțe enumerate la articolul 4 alineatul (3);

 

(a)

cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile frontaliere a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile frontaliere ale cel puțin unui stat membru și una sau mai multe țări terțe enumerate la articolul 4 alineatul (3);

 

(b)

cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:

 

(b)

cooperarea transfrontalieră externă între regiunile frontaliere ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:

 

 

(i)

beneficiari IPA; sau

(ii)

țări partenere sprijinite de IVDCI; sau

(iii)

Federația Rusă, în scopul de a permite participarea sa la cooperarea transfrontalieră, sprijinită de asemenea de IVDCI;

 

 

(i)

beneficiari IPA; sau

(ii)

țări partenere sprijinite de IVDCI; sau

(iii)

Federația Rusă, în scopul de a permite participarea sa la cooperarea transfrontalieră, sprijinită de asemenea de IVDCI;

2.

cooperarea transnațională și cooperarea maritimă pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere, precum și din Groenlanda, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2” ; când se face trimitere doar la cooperarea transnațională: „componenta 2A”; când se face trimitere doar la cooperarea maritimă: „componenta 2B”) ;

2.

cooperarea transnațională pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere, precum și din Groenlanda, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2”);

3.

cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM, pentru a le facilita integrarea regională în vecinătate („componenta 3”);

3.

cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM sau un grup de țări terțe reunite în cadrul unei organizații regionale , pentru a le facilita integrarea regională în vecinătate („componenta 3”).

4.

cooperarea interregională pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune („componenta 4”) prin promovarea:

4.

cooperarea interregională pentru a spori eficacitatea politicii de coeziune („componenta 4”) prin promovarea:

 

(a)

schimbului de experiență, a abordărilor inovatoare și a consolidării capacităților în ceea ce privește:

 

(a)

schimbului de experiență, a abordărilor inovatoare și a consolidării capacităților în ceea ce privește:

 

 

(i)

implementarea programelor Interreg;

 

 

(i)

implementarea programelor Interreg;

 

 

(ii)

implementarea programelor din cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în special în ceea ce privește acțiunile interregionale și transnaționale cu beneficiari aflați în cel puțin un alt stat membru;

 

 

(ii)

dezvoltarea capacităților între parteneri în întreaga Uniune în ceea ce privește:

implementarea programelor din cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în special în ceea ce privește acțiunile interregionale și transnaționale cu beneficiari aflați în cel puțin un alt stat membru;

identificarea, diseminarea și transferul de bune practici în cadrul politicilor de dezvoltare regională și, în special, în cadrul programelor operaționale care vizează obiectivul privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică;

identificarea, diseminarea și transferul de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă, inclusiv legăturile între zonele urbane și zonele rurale;

 

 

(iii)

înființarea, funcționarea și utilizarea grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT);

 

 

(iii)

înființarea, funcționarea și utilizarea grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT);

 

(b)

analiza tendințelor de dezvoltare în ceea ce privește obiectivele coeziunii teritoriale;

 

(b)

analiza tendințelor de dezvoltare în ceea ce privește obiectivele coeziunii teritoriale;

5.

investițiile interregionale pentru inovare prin comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare cu potențial de încurajarea a dezvoltării lanțurilor valorice europene („componenta 5”).

 

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor se exprimă în favoarea reintroducerii cooperării transfrontaliere maritime în componenta 1 și a consolidării celorlalte componente. Se propune eliminarea termenului „limitrofe” de la punctul 1. Faptul că cooperarea transfrontalieră va acoperi regiuni de nivel NUTS 3 ar putea interfera cu aria geografică actuală a anumitor programe transfrontaliere și le-ar putea-o reduce doar la regiunile limitrofe de nivel NUTS 3.

Amendamentul 11

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 4

Articolul 4

Acoperirea geografică pentru cooperarea transfrontalieră

Acoperirea geografică pentru cooperarea transfrontalieră și maritimă

(1)   Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe cu țări terțe sau cu țări partenere.

(1)   Pentru cooperarea transfrontalieră terestră și maritimă , regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor interne și externe cu țări terțe sau cu țări partenere , fără a aduce atingere posibilelor ajustări necesare pentru a asigura coerența și continuitatea domeniilor programului de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2014-2020 .

(2)   Regiunile situate pe frontiere maritime, care sunt legate printr-o legătură fixă deasupra mării, vor fi de asemenea sprijinite în cadrul cooperării transfrontaliere.

(2)   Regiunile situate pe frontiere maritime , conectate prin legături care asigură traficul maritim, feroviar, aerian sau rutier , vor fi de asemenea sprijinite în cadrul cooperării transfrontaliere.

(3)   Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra și Monaco.

(3)   Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra , San Marino și Monaco.

(4)    Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.

(4)     În ceea ce privește cooperarea transfrontalieră maritimă pentru perioada de programare 2014-2020, ajustările pentru cele 18 programe de cooperare transfrontalieră existente pentru respectiva perioadă de programare [Two Seas, Botnia-Atlantica, Marea Baltică Centrală, Estonia-Letonia, Canalul Mânecii, Guadelupa-Martinica-OCEE, Mayotte/Comore/Madagascar, Germania-Danemarca, Grecia-Cipru, Grecia-Italia, Irlanda-Țara Galilor, Italia-Croația, Franța-Italia-Maritimă, Italia-Malta, Madeira-Azore-Insulele Canare (MAC), Irlanda de Nord-Irlanda-Scoția, Öresund-Kattegat-Skagerrak, Marea Baltică de Sud] se vor efectua de comun acord cu statele, regiunile și alte autorități teritoriale implicate.

 

(5)    Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor se pronunță în favoarea reintroducerii cooperării transfrontaliere maritime în componenta 1. Comitetul Regiunilor propune, de asemenea, eliminarea criteriului arbitrar al existenței unei legături fixe pentru punerea în aplicare a cooperării transfrontaliere în domeniul maritim. Conform principiului subsidiarității, definiția domeniilor de cooperare transfrontalieră trebuie să se stabilească prin consultare cu statele membre, regiunile și alte autorități locale în cauză, pentru a asigura continuitatea și coerența cu programele actuale.

Amendamentul 12

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 7

Articolul 7

Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională și investițiile interregionale pentru inovare

Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională

(1)   Pentru orice program Interreg din componenta 4 sau pentru investițiile interregionale pentru inovare din componenta 5 , întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR.

(1)   Pentru orice program Interreg din componenta 4, întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR.

(2)   Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.

(2)   Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.

Țările terțe pot contribui la finanțarea acestora sub formă de venituri alocate externe.

Expunere de motive

Toate aspectele legate de investițiile interregionale pentru inovare vor face obiectul unui capitol specific în prezentul regulament. Acest amendament clarifică faptul că țările terțe pot participa la componenta 4, contribuind la finanțarea acesteia sub formă de venituri alocate externe. Comitetul Regiunilor sprijină includerea contribuției financiare a Regatului Unit sub formă de venituri alocate externe în componenta 4 (cooperarea interregională) și în componenta 5 (investiții interregionale pentru inovare), precum și participarea în continuare a autorităților teritoriale ale țărilor terțe sub aceeași formă.

Amendamentul 13

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 9

Articolul 9

Resursele FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg)

Resursele FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg)

(1)     Resursele FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se ridică la 8 430 000 000  EUR din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 102 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(1)     Un procent de 3 % din resursele globale disponibile pentru angajamentele bugetare din fonduri pentru perioada 2021-2027 (respectiv, un total de 10 000 000 000 EUR) se va aloca din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 104 alineatul (7)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] , pentru a finanța componentele 1-4 .

(2)   Resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:

(2)   Resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:

(a)

52,7  % (respectiv, un total de 4 440 000 000 EUR) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 1);

(a)

72,3  % (respectiv, un total de 7 236 000 000 EUR) pentru cooperarea transfrontalieră terestră și maritimă (componenta 1);

(b)

31,4  % (respectiv, un total de 2 649 900 000 EUR) pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă (componenta 2);

(b)

19,2  % (respectiv, un total de 1 929 000 000 EUR) pentru cooperarea transnațională (componenta 2);

(c)

3,2  % (respectiv, un total de 270 100 000 EUR) pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice (componenta 3);

(c)

2,9  % (respectiv, un total de 272 000 000 EUR) pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice (componenta 3);

(d)

1,2  % (respectiv, un total de 100 000 000 EUR) pentru cooperarea interregională (componenta 4);

(d)

5,6  % (respectiv, un total de 563 000 000 EUR) pentru cooperarea interregională (componenta 4);

(e)

11,5  % (respectiv, un total de 970 000 000 EUR) pentru investițiile pentru inovare (componenta 5);

 

(3)   Comisia comunică fiecărui stat membru cota care îi revine din sumele globale aferente componentelor 1, 2 și 3, defalcate pe ani.

(3)   Comisia comunică fiecărui stat membru cota care îi revine din sumele globale aferente componentelor 1, 2 și 3, defalcate pe ani.

Pentru defalcarea pe stat membru, se utilizează drept criteriu dimensiunea populației în următoarele regiuni:

Pentru defalcarea pe stat membru, se utilizează drept criteriu dimensiunea populației în următoarele regiuni:

(a)

Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 și regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 2B , care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);

(a)

Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);

(b)

Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componentele  2A și 3.

(b)

Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componentele  2 și 3.

(4)   Fiecare stat membru poate transfera până la 15 % din alocarea sa financiară pentru fiecare dintre componentele 1, 2 și 3, de la una dintre aceste componente către cealaltă sau celelalte componente.

(4)   Fiecare stat membru poate transfera până la 15 % din alocarea sa financiară pentru fiecare dintre componentele 1, 2 și 3, de la una dintre aceste componente către cealaltă sau celelalte componente.

 

Pentru programele de cooperare transfrontalieră și maritimă care au făcut obiectul unei reduceri a fondurilor alocate pentru perioada 2021-2027, statele membre implicate trebuie să aloce fonduri FEDR din pachetul lor național pentru a se asigura că aceste programe continuă să beneficieze cel puțin de 2/3 din fondurile corespunzătoare perioadei 2014-2020.

(5)   Pe baza sumelor comunicate în temeiul alineatului (3), fiecare stat membru informează Comisia dacă și în ce mod a utilizat opțiunea de transfer prevăzută la alineatul (4) și cum și-a repartizat cota între programele Interreg la care participă statul membru respectiv.

(5)   Pe baza sumelor comunicate în temeiul alineatului (3), fiecare stat membru informează Comisia , după consultarea autorităților locale și regionale, dacă și în ce mod a utilizat opțiunea de transfer prevăzută la alineatul (4) și cum și-a repartizat cota între programele Interreg la care participă statul membru respectiv.

Expunere de motive

Ca urmare a majorării bugetare propuse de raportorii RDC la articolul 104 alineatul (7) din noul Regulament RDC (UE), pentru a trece de la 2,5 % din totalul resurselor disponibile pentru angajamentele bugetare din fonduri la 3,3 % în scopul finanțării activităților de cooperare prevăzute în acest regulament. Din acest procent de 3,3 %, propunem să se aloce 3 % pentru activitățile tradiționale ale CTE (și anume componentele 1, 2 și 4) și pentru noua componentă 3. Propunem să se reia distribuția existentă în actuala perioadă de programare, și anume aproximativ 75 % pentru cooperarea transfrontalieră, inclusiv pentru cooperarea transfrontalieră maritimă, 20 % pentru cooperarea transnațională și aproximativ 5 % pentru cooperarea interregională extinsă.

Restul de 0,3 % ar urma să fie alocat investițiilor interregionale pentru inovare, ținând seama însă de specificitatea acestei noi inițiative care merită, în opinia noastră, un capitol separat în cadrul acestui regulament.

Amendamentul 14

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 11

Articolul 11

Lista resurselor programului Interreg

Lista resurselor programului Interreg

(1)   Pe baza informațiilor furnizate de statele membre în temeiul articolului 9 alineatul (5), Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește o listă a tuturor programelor Interreg, indicând pentru fiecare program suma globală a sprijinului total din partea FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a sprijinului din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 63 alineatul (2).

(1)   Pe baza informațiilor furnizate de statele membre în temeiul articolului 9 alineatul (5), Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește o listă a tuturor programelor Interreg, indicând pentru fiecare program suma globală a sprijinului total din partea FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a sprijinului din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 63 alineatul (2).

(2)   Actul de punere în aplicare respectiv include, de asemenea, o listă a sumelor transferate în temeiul articolului 9 alineatul (5), defalcate pe stat membru și pe instrument de finanțare externă al Uniunii.

(2)   Actul de punere în aplicare respectiv include, de asemenea, o listă a sumelor transferate în temeiul articolului 9 alineatul (5), defalcate pe stat membru și pe instrument de finanțare externă al Uniunii.

 

(3)     Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la modul în care autoritățile locale și regionale și alte părți interesate au fost implicate în elaborarea programului, cu trimitere la articolul 6 din Regulamentul privind dispozițiile comune cu privire la parteneriat și la guvernanța pe mai multe niveluri.

Amendamentul 15

Articolul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 13

Articolul 13

Rate de cofinanțare

Rate de cofinanțare

Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 70 %, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora se stabilește un procent mai mare .

Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 85 %, în special în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3 , proiectele mici prevăzute la articolele 16-26, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora.

Expunere de motive

CoR solicită menținerea unei rate de cofinanțare de 85 % pentru toate proiectele și cel puțin pentru proiectele interregionale cele mai mici și, în special, pentru proiectele mici menționate la articolele 16-26.

Amendamentul 16

Articolul 14 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   În cadrul componentelor 1, 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii pot, de asemenea, să sprijine obiectivul specific Interreg „o mai bună guvernanță Interreg”, în special prin următoarele acțiuni:

(4)   În cadrul componentelor 1, 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii pot, de asemenea, să sprijine obiectivul specific Interreg „o mai bună guvernanță Interreg”, în special prin următoarele acțiuni:

(a)

în cadrul programelor Interreg din componentele 1 și 2B :

(a)

în cadrul programelor Interreg din componentele 1:

 

(i)

consolidarea capacității instituționale a autorităților publice, în special a celor mandatate să gestioneze un anumit teritoriu, și a părților interesate;

 

(i)

consolidarea capacității instituționale a autorităților publice, în special a celor mandatate să gestioneze un anumit teritoriu, și a părților interesate;

 

(ii)

consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră;

 

(ii)

consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră , prin consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale ;

(b)

consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate, în vederea implementării strategiilor macroregionale și a strategiilor pentru bazinele maritime;

(b)

consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate, în vederea implementării strategiilor macroregionale și a strategiilor pentru bazinele maritime;

(c)

în cadrul programelor transfrontaliere externe și al programelor Interreg din componentele 2 și 3 sprijinite din fondurile Interreg, în plus față de literele (a) și (b): consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale, prin consolidarea democrației durabile și prin sprijinirea actorilor societății civile și a rolului acestora în procesele de reformă și în tranzițiile democratice;

(c)

în cadrul programelor transfrontaliere externe și al programelor Interreg din componentele 2 și 3 sprijinite din fondurile Interreg, în plus față de literele (a) și (b): consolidarea încrederii reciproce, în special prin consolidarea democrației durabile și prin sprijinirea actorilor societății civile și a rolului acestora în procesele de reformă și în tranzițiile democratice;

Expunere de motive

Consolidarea încrederii reciproce și încurajarea proiectelor de tip interpersonal sunt relevante nu numai pentru cooperarea transfrontalieră externă, cât și pentru cea internă și ar trebui să fie sprijinite în mod explicit.

Amendamentul 17

Articolul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 15

Articolul 15

Concentrarea tematică

Concentrarea tematică

(1)   Cel puțin 60 % din sumele alocate FEDR și, după caz, din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii alocate în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă unui număr maxim de trei obiective de politică dintre cele stabilite la articolul [4 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(1)   Cel mult 60 % din sumele alocate FEDR la nivel național și regional și, după caz, din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii alocate în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă unui număr maxim de trei obiective de politică dintre cele stabilite la articolul [4 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(2)   Încă 15 % din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” sau obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”.

(2)   Încă cel mult 15 % din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se poate aloca obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” și/ sau obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”. Acest procent poate fi mai mare decât cel maxim de 15 % atunci când părțile interesate participante la negocierea programului consideră acest lucru necesar.

 

Proiectele privind „îmbunătățirea guvernanței Interreg” pot fi, de asemenea, eligibile pentru finanțare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/XXX [de instituire a Programului de sprijin pentru reforme]. În acest caz, Regulamentul (UE) 2018/XXX [ETC] va îndeplini funcția de fond principal.

(3)   În cazul în care un program Interreg din componenta  2A susține o strategie macroregională, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se programează la obiectivele respectivei strategii.

(3)   În cazul în care un program Interreg din componenta 2 susține o strategie macroregională, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se programează la obiectivele respectivei strategii.

(4)   În cazul în care un program Interreg din componenta  2B susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 70 % din valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă la obiectivele respectivei strategii.

(4)   În cazul în care un program Interreg din componenta  1 susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 70 % din valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă , ca regulă generală, la obiectivele respectivei strategii. Procente diferite vor putea fi stabilite de comun acord cu Comisia.

(5)   În cazul programelor Interreg din componenta 4, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă la obiectivul specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg”.

(5)   În cazul programelor Interreg din componenta 4, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă la obiectivul specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg”.

Expunere de motive

Nu este echitabil să li se solicite tuturor regiunilor din Europa să aloce același procent fix pentru „îmbunătățirea guvernanței Interreg”, pe lângă asistența tehnică.

Cu toate acestea, regiunile care ar dori să utilizeze CTE ca instrument de promovare a bunei guvernanțe și a reformelor structurale trebuie să poată beneficia, în continuare, de sprijinul suplimentar al noului Program de sprijin pentru reforme.

Comitetul Regiunilor sprijină faptul că strategiile macroregionale sunt susținute prin componentele 1 și 2.

Amendamentul 18

Se introduce un capitol nou după capitolul II.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

CAPITOLUL III

Investițiile interregionale pentru inovare

Articolul 15a

Investițiile interregionale pentru inovare

(1)     Un procent de 0,3  % din resursele globale disponibile pentru angajamentele bugetare din fonduri pentru perioada 2021-2027 (respectiv, un total de 970 000 000 EUR) se alocă investițiilor interregionale pentru inovare și este destinat comercializării și dezvoltării proiectelor de inovare interregionale care au potențialul de a încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene. Pot fi transferate în buget fonduri suplimentare din programul Orizont Europa [Propunerea de regulament (UE) 2018/XXX] fie direct, fie prin metoda fondului principal.

(2)     Investițiile interregionale pentru inovare sunt destinate următoarelor activități:

(a)

comercializarea și extinderea proiectelor comune de inovare care pot încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene;

(b)

reunirea cercetătorilor, a întreprinderilor, a societății civile și a administrațiilor publice implicate în strategiile de specializare inteligentă stabilite la nivel național sau regional;

(c)

proiecte-pilot pentru identificarea sau pentru testarea unor noi soluții de dezvoltare regională și locală bazate pe strategii de specializare inteligentă;

(d)

schimburi de experiență în domeniul inovării pentru a beneficia de experiența dobândită în domeniul dezvoltării regionale sau locale.

(3)     În ceea ce privește investițiile interregionale pentru inovare, întregul teritoriu al Uniunii beneficiază de sprijinul FEDR.

(4)     Pregătirea și prezentarea investițiilor interregionale pentru inovare se realizează prin gestiune directă.

(5)     În conformitate cu principiul coeziunii teritoriale europene, regiunile cu o medie mai mică decât media „European Regional Competitiveness Index” 2013-2016, regiunile care se încadrează la articolul 174 și regiunile ultraperiferice vor putea beneficia, în cadrul dispozitivelor investițiilor interregionale pentru inovare, de o cotă de cofinanțare FEDR majorată care poate fi cuprinsă între 85 % și 100 %. Acest stimulent pentru promovarea investițiilor interregionale pentru inovare în regiunile cu dezavantaje structurale trebuie:

(a)

să permită acestor regiuni să dezvolte în comun proiecte de investiții inovatoare cu un potențial ridicat de reproductibilitate și de transfer către alte teritorii care se confruntă cu aceleași dezavantaje structurale;

(b)

să fie axat pe stimularea proceselor de inovare în economiile regionale afectate de dezavantaje geografice și demografice structurale, pe valorificarea resurselor locale, pe sprijinirea utilizării energiei din surse regenerabile, pe tratarea deșeurilor, pe gospodărirea apelor, pe promovarea patrimoniului cultural și natural, precum și pe dezvoltarea unei economii circulare, termenul „inovare” referindu-se, în acest context, la inovarea tehnologică, organizațională, socială și de mediu;

(c)

să permită acestor regiuni să utilizeze platforme tehnologice ale unor regiuni mai competitive, care să permită transferul interregional de tehnologie și de cunoștințe, contribuind la o mai puternică integrare interregională.

(6)     Țările terțe pot participa cu condiția să contribuie la finanțare sub formă de venituri alocate externe.

Expunere de motive

Deși crearea investițiilor interregionale pentru inovare este una dintre noutățile pozitive pentru noua perioadă de programare, acestea rămân totuși un instrument foarte diferit de cooperarea teritorială europeană. Din acest motiv și pentru a sublinia importanța specifică a acestora, propunem elaborarea unui capitol și a unui articol specific pentru investițiile interregionale pentru inovare, care să reunească diferitele dispoziții dispersate în cadrul propunerii de regulament.

Propunem, de asemenea, majorarea bugetului cu o rezervă specifică de 0,3 % din bugetul alocat coeziunii și permiterea unor transferuri suplimentare. În sfârșit, pentru a respecta principiul coeziunii teritoriale europene, o parte din resurse va trebui să fie alocată regiunilor care nu sunt încă cele mai inovatoare din UE.

În plus, pentru a evita creșterea discrepanțelor în materie de inovare și de competitivitate între regiuni, este necesar să se promoveze inovarea în teritoriile care se confruntă cu constrângeri semnificative și/sau al căror nivel de competitivitate este inferior mediei Uniunii.

Această propunere reflectă, în regulamentul CTE, recomandările din avizele Maupertuis (2017), Herrera Campo (2016), Osvald (2012) și Karácsony (2018), printre altele.

Amendamentul 19

Articolul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 16

Articolul 16

Elaborarea și prezentarea programelor Interreg

Elaborarea și prezentarea programelor Interreg

(1)   Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă , și a componentei 5 care trebuie implementată în sistem de gestiune directă sau indirectă .

(1)   Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă.

(2)   Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.

(2)   Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.

(3)   Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou].

Țările terțe, țările partenere sau TTPM, după caz, trebuie să implice și partenerii de program echivalenți celor menționați la respectivul articol.

(3)   Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou].

Țările terțe, țările partenere sau TTPM, după caz, trebuie să implice și partenerii de program echivalenți celor menționați la respectivul articol.

 

La elaborarea programelor Interreg care sunt articulate pe strategiile macroregionale sau cele privind bazinele maritime, statele membre și partenerii din cadrul programului trebuie să țină seama de prioritățile tematice ale strategiilor macroregionale și ale strategiilor privind bazinele maritime și să consulte părțile interesate.

(4)   Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei un program Interreg până la [data intrării în vigoare plus nouă luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe sau al TTPM.

(4)   Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei un program sau mai multe programe Interreg de-a lungul frontierei terestre sau maritime respective până la [data intrării în vigoare plus nouă luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe sau al TTPM.

Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult șase luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.

Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult șase luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.

(5)   Statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM participante își confirmă în scris acordul cu privire la conținutul unui program Interreg înainte ca acesta să fie transmis Comisiei. Acest acord include, de asemenea, un angajament al tuturor statelor membre participante, și, dacă este cazul, al țărilor terțe, al țărilor partenere sau al TTPM, de a furniza cofinanțarea necesară pentru a implementa programul Interreg și, dacă este cazul, angajamentul privind contribuția financiară din partea țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM.

(5)   Statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM participante își confirmă în scris acordul cu privire la conținutul unui program Interreg înainte ca acesta să fie transmis Comisiei. Acest acord include, de asemenea, un angajament al tuturor statelor membre participante, și, dacă este cazul, al țărilor terțe, al țărilor partenere sau al TTPM, de a furniza cofinanțarea necesară pentru a implementa programul Interreg și, dacă este cazul, angajamentul privind contribuția financiară din partea țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM.

Prin derogare de la primul paragraf, în cazul programelor Interreg care implică regiuni ultraperiferice și țări terțe, țări partenere sau TTPM, statele membre în cauză consultă respectivele țări terțe, țări partenere sau TTPM înainte de a prezenta Comisiei programele Interreg. În acest caz, acordurile privind conținutul programelor Interreg și eventuala contribuție a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM pot fi exprimate însă în procesele-verbale aprobate în mod formal ale reuniunilor de consultare cu țările terțe, cu țările partenere sau cu TTPM sau ale deliberărilor organizațiilor de cooperare regională .

Prin derogare de la primul paragraf, în cazul programelor Interreg care implică regiuni ultraperiferice și țări terțe, țări partenere sau TTPM, statele membre în cauză consultă respectivele țări terțe, țări partenere sau TTPM înainte de a prezenta Comisiei programele Interreg. În acest caz, acordurile privind conținutul programelor Interreg și eventuala contribuție a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM pot fi exprimate însă în procesele-verbale aprobate în mod formal ale reuniunilor de consultare cu țările terțe, cu țările partenere sau cu TTPM sau ale mai multor programe Interreg de-a lungul frontierei terestre sau maritime respective .

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 pentru a modifica anexa în vederea adaptării la schimbările produse în timpul perioadei de programare pentru elemente neesențiale ale acesteia.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 pentru a modifica anexa în vederea adaptării la schimbările produse în timpul perioadei de programare pentru elemente neesențiale ale acesteia.

Expunere de motive

Trebuie pus în aplicare principiul parteneriatului pentru a asigura coerența între diversele activități de cooperare transfrontalieră. Comitetul Regiunilor se exprimă în favoarea reintroducerii cooperării transfrontaliere maritime în componenta 1.

Amendamentul 20

Articolul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 19

Articolul 19

Modificarea programelor Interreg

Modificarea programelor Interreg

(1)   Statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.

(1)   Statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta , după consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din RDC, o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.

(2)   Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de trei luni de la data depunerii programului modificat.

(2)   Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de trei luni de la data depunerii programului modificat.

(3)   Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM revizuiesc programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.

(3)   Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM revizuiesc programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.

(4)   Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.

(4)   Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.

(5)   Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 5 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 3 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg.

(5)   Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 5 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 3 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg , după consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din RDC.

Aceste transferuri nu afectează anii precedenți.

Aceste transferuri nu afectează anii precedenți.

Ele sunt considerate a fi nesubstanțiale și nu necesită o decizie de modificare a programului Interreg din partea Comisiei. Cu toate acestea, ele respectă toate cerințele normative. Autoritatea de management transmite Comisiei tabelul revizuit menționat la articolul 17 alineatul (4) litera (g) punctul (ii).

Ele sunt considerate a fi nesubstanțiale și nu necesită o decizie de modificare a programului Interreg din partea Comisiei. Cu toate acestea, ele respectă toate cerințele normative. Autoritatea de management transmite Comisiei tabelul revizuit menționat la articolul 17 alineatul (4) litera (g) punctul (ii).

(6)   Aprobarea din partea Comisiei nu este necesară în cazul corecturilor de natură pur materială sau de redactare, care nu afectează implementarea programului Interreg. Autoritatea de management informează Comisia cu privire la aceste corecții.

(6)   Aprobarea din partea Comisiei nu este necesară în cazul corecturilor de natură pur materială sau de redactare, care nu afectează implementarea programului Interreg. Autoritatea de management informează Comisia cu privire la aceste corecții.

Expunere de motive

Respectarea principiului parteneriatului trebuie asigurată în cazul unor modificări ale programelor.

Amendamentul 21

Articolul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 24

Articolul 24

Fondurile pentru proiecte mici

Fondurile pentru proiecte mici

(1)   Contribuția de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, la fondul pentru un proiect mic în cadrul programului Interreg nu trebuie să depășească 20 000 000 EUR sau 15 % din alocarea totală a programului Interreg, reținându-se valoarea cea mai mică.

(1)   Contribuția de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, la fondul pentru un proiect mic în cadrul programului Interreg nu trebuie să depășească 20 000 000 EUR sau 15 % din alocarea totală a programului Interreg, reținându-se valoarea cea mai mică. În cadrul unui program Interreg, ar putea fi prevăzute mai multe fonduri pentru proiecte mici.

Destinatarii finali din cadrul unui fond pentru proiecte mici beneficiază de sprijin din partea FEDR sau, după caz, din partea instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii prin intermediul beneficiarului și implementează proiectele mici în cadrul respectivului fond pentru proiecte mici („proiect mic”).

Destinatarii finali din cadrul unui fond pentru proiecte mici beneficiază de sprijin din partea FEDR sau, după caz, din partea instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii prin intermediul beneficiarului și implementează proiectele mici în cadrul respectivului fond pentru proiecte mici („proiect mic”).

(2)   beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este o entitate juridică transfrontalieră sau o GECT.

(2)   Beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este o entitate juridică transfrontalieră, o GECT , o euroregiune, entități juridice ale regiunilor ultraperiferice sau o altă grupare de diferite autorități teritoriale .

(3)   Documentul care stabilește condițiile aplicabile sprijinului către un fond pentru proiecte mici conține, în plus față de elementele stabilite la articolul 22 alineatul (6), elementele necesare pentru a asigura că beneficiarul:

(3)   Documentul care stabilește condițiile aplicabile sprijinului către un fond pentru proiecte mici conține, în plus față de elementele stabilite la articolul 22 alineatul (6), elementele necesare pentru a asigura că beneficiarul:

(a)

stabilește o procedură de selecție nediscriminatorie și transparentă;

(a)

stabilește o procedură de selecție nediscriminatorie și transparentă;

(b)

aplică criterii obiective pentru selecționarea proiectelor mici, care să evite conflictele de interese;

(b)

aplică criterii obiective pentru selecționarea proiectelor mici, care să evite conflictele de interese;

(c)

evaluează cererile de sprijin;

(c)

evaluează cererile de sprijin;

(d)

selectează proiectele și stabilește valoarea sprijinului pentru fiecare proiect mic;

(d)

selectează proiectele și stabilește valoarea sprijinului pentru fiecare proiect mic;

(e)

este responsabil cu implementarea operațiunii și păstrează, la nivelul său, toate documentele justificative necesare pistei de audit în conformitate cu anexa [XI] la Regulamentul (UE) [RDC nou];

(e)

este responsabil cu implementarea operațiunii și păstrează, la nivelul său, toate documentele justificative necesare pistei de audit în conformitate cu anexa [XI] la Regulamentul (UE) [RDC nou];

(f)

pune la dispoziția publicului lista destinatarilor finali ai operațiunii.

(f)

pune la dispoziția publicului lista destinatarilor finali ai operațiunii.

beneficiarul se asigură că destinatarii finali respectă cerințele prevăzute la articolul 35.

beneficiarul se asigură că destinatarii finali respectă cerințele prevăzute la articolul 35.

(4)   selecționarea proiectelor mici nu constituie o delegare de sarcini de la autoritatea de management către un organism intermediar, astfel cum se menționează la [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(4)   selecționarea proiectelor mici nu constituie o delegare de sarcini de la autoritatea de management către un organism intermediar, astfel cum se menționează la [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(5)   Costurile cu personalul și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși 20 % din costul total eligibil al respectivului fond pentru proiecte mici.

(5)   Costurile cu personalul și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși 20 % din costul total eligibil al respectivului fond pentru proiecte mici.

(6)   În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare , cu excepția proiectelor în cazul cărora sprijinul constituie ajutor de stat .

(6)   În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare. Controalele și auditurile suplimentare de la nivel național trebuie să respecte acest principiu al costurilor simplificate și să nu solicite beneficiarului să furnizeze documente justificative referitoare la toate costurile proiectului.

În cazul în care se folosește finanțarea la rate forfetare, categoriile de costuri cărora li se aplică rata forfetară pot fi rambursate în conformitate [articolul 48 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

În cazul în care se folosește finanțarea la rate forfetare, categoriile de costuri cărora li se aplică rata forfetară pot fi rambursate în conformitate [articolul 48 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].

Amendamentul 22

Articolul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 26

Articolul 26

Asistență tehnică

Asistență tehnică

(1)   Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(1)   Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].

(2)   Procentul din FEDR și din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii care urmează să fie rambursat pentru asistența tehnică se stabilește după cum urmează:

(2)   Procentul din FEDR și din instrumentele de finanțare externă ale Uniunii care urmează să fie rambursat pentru asistența tehnică se stabilește după cum urmează:

(a)

la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 6 % ;

(a)

la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 8 % ;

(b)

la programele Interreg de cooperare transfrontalieră externă sprijinite de CTF IPA III sau CTF IVDCI: 10 %;

(b)

la programele Interreg de cooperare transfrontalieră externă sprijinite de CTF IPA III sau CTF IVDCI: 10 %;

(c)

la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 7 %.

(c)

la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 8 %;

 

(d)

la programele Interreg din componenta 3, pentru FEDR: 10 %.

(3)   În cazul programelor Interreg cu o alocare totală între 30 000 000 EUR și 50 000 000 EUR, suma care rezultă din procentajul pentru asistența tehnică se majorează cu o sumă suplimentară de 500 000 EUR. Comisia adaugă suma respectivă la prima plată intermediară.

(3)   În cazul programelor Interreg cu o alocare totală între 30 000 000 EUR și 50 000 000 EUR, suma care rezultă din procentajul pentru asistența tehnică se majorează cu o sumă suplimentară de 500 000 EUR. Comisia adaugă suma respectivă la prima plată intermediară.

(4)   În cazul programelor Interreg cu o alocare totală mai mică de 30 000 000 EUR, suma necesară pentru asistența tehnică, exprimată în EUR, precum și procentul rezultat se stabilesc în decizia Comisiei de aprobare a programului Interreg în cauză.

(4)   În cazul programelor Interreg cu o alocare totală mai mică de 30 000 000 EUR, suma necesară pentru asistența tehnică, exprimată în EUR, precum și procentul rezultat se stabilesc în decizia Comisiei de aprobare a programului Interreg în cauză.

Amendamentul 23

Articolul 45

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 45

Articolul 45

Funcțiile autorității de management

Funcțiile autorității de management

(1)   Autoritatea de management a unui program Interreg îndeplinește funcțiile prevăzute la articolele [66], [68] și [69] din Regulamentul (UE) [RDC nou], cu excepția sarcinii de selecționare a operațiunilor menționate la articolul 66 alineatul (1) litera (a) și la articolul 67, precum și a plăților către beneficiarii menționați la articolul 68 alineatul (1) litera (b). Aceste funcții se efectuează pe întreg teritoriul acoperit de programul respectiv, sub rezerva derogărilor stabilite la capitolul VIII din prezentul regulament.

(1)   Autoritatea de management a unui program Interreg îndeplinește funcțiile prevăzute la articolele [66], [68] și [69] din Regulamentul (UE) [RDC nou], cu excepția sarcinii de selecționare a operațiunilor menționate la articolul 66 alineatul (1) litera (a) și la articolul 67, precum și a plăților către beneficiarii menționați la articolul 68 alineatul (1) litera (b). Aceste funcții se efectuează pe întreg teritoriul acoperit de programul respectiv, sub rezerva derogărilor stabilite la capitolul VIII din prezentul regulament.

(2)   Autoritatea de management, după consultarea cu statele membre și, după caz, cu țările terțe, țările partenere sau TTPM care participă la programul Interreg, înființează un secretariat comun, ținând seama, cu privire la personal, de parteneriatul pentru program.

Secretariatul comun oferă asistență autorității de management și comitetului de monitorizare la îndeplinirea funcțiilor respective ale acestora. Secretariatul comun furnizează, de asemenea, informații pentru potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare din cadrul programelor Interreg și asistă beneficiarii și partenerii la implementarea operațiunilor.

(2)   Autoritatea de management, după consultarea cu statele membre și, după caz, cu țările terțe, țările partenere sau TTPM care participă la programul Interreg, înființează un secretariat comun, ținând seama, cu privire la personal, de parteneriatul pentru program.

Secretariatul comun oferă asistență autorității de management și comitetului de monitorizare la îndeplinirea funcțiilor respective ale acestora. Secretariatul comun furnizează, de asemenea, informații pentru potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare din cadrul programelor Interreg și asistă beneficiarii și partenerii la implementarea operațiunilor.

(3)    Prin derogare de la [articolul 70 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], cheltuielile plătite într-o altă monedă se convertesc în euro prin utilizarea, de către fiecare partener, a ratei de schimb contabile lunare a Comisiei din luna în care cheltuielile au fost depuse spre verificare la autoritatea de management în conformitate cu [articolul 68 alineatul (1) litera (a)] din regulamentul respectiv.

(3)     În cazul în care autoritatea de management nu efectuează controale de gestiune în temeiul [articolului 68 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] în întreaga zonă vizată de program, fiecare stat membru și, după caz, orice țară terță, țară parteneră sau TTPM care participă la programul Interreg desemnează organismul sau persoana responsabilă pentru efectuarea unor astfel de verificări în raport cu beneficiarii de pe teritoriul său [„controlor(i)”].

 

(4)    Prin derogare de la [articolul 70 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], cheltuielile plătite într-o altă monedă se convertesc în euro prin utilizarea, de către fiecare partener, a ratei de schimb contabile lunare a Comisiei din luna în care cheltuielile au fost depuse spre verificare la autoritatea de management în conformitate cu [articolul 68 alineatul (1) litera (a)] din regulamentul respectiv.

Expunere de motive

În cazul în care nu se acceptă eliminarea alineatului (6) de la articolul 44, aceasta este o soluție alternativă la problema necesității ca controlorii să asigure faptul că sistemele actuale pentru controalele de gestiune care au fost utilizate în cadrul anumitor programe în cele trei perioade de programare nu trebuie eliminate.

Amendamentul 24

Articolul 49

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 49

Articolul 49

Plăți și prefinanțare

Plăți și prefinanțare

(1)   Sprijinul de la FEDR și, după caz, sprijinul din partea instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii pentru fiecare program Interreg se plătesc, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2), într-un cont unic care nu are niciun subcont național.

(1)   Sprijinul de la FEDR și, după caz, sprijinul din partea instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii pentru fiecare program Interreg se plătesc, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2), într-un cont unic care nu are niciun subcont național.

(2)   Comisia plătește o prefinanțare pe baza sprijinului total din partea fiecărui fond Interreg, astfel cum se stabilește în decizia de aprobare a fiecărui program Interreg în temeiul articolului 18, sub rezerva disponibilității fondurilor, în tranșe anuale după cum urmează și înainte de data de 1 iulie a anilor 2022-2026 sau, în anul deciziei de aprobare, în termen de cel mult 60 zile după adoptarea acestei decizii:

(2)   Comisia plătește o prefinanțare pe baza sprijinului total din partea fiecărui fond Interreg, astfel cum se stabilește în decizia de aprobare a fiecărui program Interreg în temeiul articolului 18, sub rezerva disponibilității fondurilor, în tranșe anuale după cum urmează și înainte de data de 1 iulie a anilor 2022-2026 sau, în anul deciziei de aprobare, în termen de cel mult 60 zile după adoptarea acestei decizii:

(a)

2021: 1 % ;

(a)

2021: 2 % ;

(b)

2022: 1 % ;

(b)

2022: 0,8  % ;

(c)

2023: 1 % ;

(c)

2023: 0,8  % ;

(d)

2024: 1 % ;

(d)

2024: 0,8  % ;

(e)

2025: 1 % ;

(e)

2025: 0,8  % ;

(f)

2026: 1 % .

(f)

2026: 0,8  % ;

(3)   În cazul în care programele Interreg transfrontaliere externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.

(3)   În cazul în care programele Interreg transfrontaliere externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.

Suma prefinanțării poate fi plătită în două tranșe, dacă este cazul, în funcție de necesitățile bugetare.

Suma prefinanțării poate fi plătită în două tranșe, dacă este cazul, în funcție de necesitățile bugetare.

Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.

Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor propune dublarea procentului de prefinanțare pe parcursul primului an al perioadei de programare, pentru a sprijini lansarea programelor. Această dublare este compensată prin intermediul unei reduceri echivalente în următorii ani.

Amendamentul 25

Articolul 61

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 61

Investițiile interregionale pentru inovare

La inițiativa Comisiei, FEDR poate sprijini investițiile interregionale pentru inovare, astfel cum se prevede la articolul 3 punctul 5, reunind cercetători, întreprinderi, societatea civilă și administrațiile publice implicate în strategiile de specializare inteligentă stabilite la nivel național sau regional.

 

Expunere de motive

Având în vedere importanța și specificitatea investițiilor interregionale pentru inovare, se propune să li se consacre un capitol specific.

Amendamentul 26

Se adaugă un nou articol după articolul 62.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Articolul 62a

Exceptarea de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE

Ajutoarele pentru proiectele de cooperare teritorială europeană sunt excluse de la controlul ajutoarelor de stat și nu fac obiectul obligației de notificare prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Expunere de motive

Cooperarea teritorială consolidează piața unică. Eliminarea completă a obligației de notificare, care încă mai trebuie respectată în cazul anumitor tipuri de ajutoare de stat, ar consolida procesul de simplificare.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută călduros noul Regulament privind cooperarea teritorială europeană (CTE) pentru perioada de programare 2021-2027 și vizibilitatea sporită acordată acestei politici fondatoare a Uniunii prin intermediul unui regulament specific, cu toate că ea va fi finanțată tot prin FEDR;

2.

salută, de asemenea, includerea în Regulamentul privind CTE – în contextul unui important efort de simplificare și de optimizare a sinergiei dintre ele – a regulamentelor care încadrează viitoarele instrumente de finanțare externă ale UE;

3.

susține noul mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier. CTE trebuie să sprijine (1) acest nou sistem;

4.

salută călduros recunoașterea nevoilor specifice ale regiunilor ultraperiferice (RUP) prin noua componentă 3;

5.

sprijină cu fermitate, crearea investițiilor interregionale pentru inovare, astfel cum se specifică în componenta 5;

6.

regretă propunerea Comisiei de a reduce bugetul alocat CTE cu 1,847 miliarde EUR (în prețuri constante din 2018), și anume – 18 %. Această reducere este aproape de două ori mai mare decât reducerea bugetului după Brexit și scade partea alocată CTE în cadrul bugetului politicii de coeziune de la 2,75 % la 2,5 %;

7.

regretă faptul că componenta 1, referitoare la „cooperarea transfrontalieră” (fără cooperarea maritimă), face obiectul unei reduceri de 3,171 miliarde EUR (-42 %), și că componenta 4, referitoare la „cooperarea interregională” tradițională (Interreg Europa, URBACT, ESPON, INTERACT), face obiectul unei reduceri de 474 de milioane EUR, și anume – 83 %;

8.

subliniază importanța programului Interreg, care s-a dovedit indispensabil pentru multe autorități regionale, atât în ceea ce privește schimbul de expertiză și de bune practici legate de anumite provocări majore, cât și pentru a stabili contacte la nivel uman între autoritățile regionale, promovând pe această cale identitatea europeană; observă că acest aspect nu a fost preluat într-o măsură suficientă în cadrul propunerilor actuale;

9.

nu este de acord cu trecerea cooperării maritime transfrontaliere de la componenta 1, „cooperare transfrontalieră”, la componenta 2, „cooperare transnațională”. Cu toate că acest transfer conduce la o majorare a bugetului pentru componenta 2, cooperarea transnațională, cu 558 de milioane EUR (+ 27 %), există un risc semnificativ de diluare a cooperării transfrontaliere maritime în contextul mai larg al cooperării transnaționale;

10.

consideră arbitrară propunerea Comisiei, menționată în anexa XXII la RDC, de a acorda prioritate alocării bugetare numai pentru regiunile frontaliere în care jumătate din populație locuiește la mai puțin de 25 de kilometri de graniță și, din acest motiv, o respinge în întregime;

11.

sprijină cu fermitate propunerea raportorilor avizului privind RDC (2) de a modifica alocările prevăzute la articolul 104 alineatul (7) din RDC pentru a majora bugetul pentru cooperarea teritorială tradițională (componentele 1 și 4) cu până la 3 % din bugetul pentru coeziune și de a stabili o rezervă specifică de 0,3 % din bugetul de coeziune pentru investițiile interregionale pentru inovare. Această abordare este similară cu cea a Parlamentului (3). Solicită ca creșterea alocărilor să se reflecte și în cadrul componentei 3;

12.

consideră că această nouă inițiativă privind investițiile interregionale pentru inovare, succesoare a fostelor acțiuni inovatoare ale FEDR și a inițiativei „Vanguard” are o valoare adăugată foarte ridicată și merită, având în vedere specificitatea sa în raport cu CTE tradițională (componentele 1 și 4), un tratament privilegiat în regulament, cu o alocare bugetară specifică;

13.

consideră că este necesar să se consolideze sinergiile dintre investițiile interregionale pentru inovare și Orizont Europa (4);

14.

subliniază că, deși investițiile interregionale pentru inovare trebuie să acorde prioritate excelenței, acestea trebuie, de asemenea, să consolideze coeziunea teritorială, facilitând și participarea regiunilor mai puțin inovatoare la dinamica legată de inovarea interregională europeană;

15.

propune, ca urmare a solicitărilor formulate în mai multe avize ale CoR (5), crearea unei inițiative pentru ca regiunile cele mai vulnerabile menționate la articolul 174 din TFUE să poată dezvolta pe bază de cooperare proiecte de investiții inovatoare cu potențial ridicat de extindere, de transfer și de reproductibilitate în alte teritorii care se confruntă cu aceleași constrângeri structurale;

16.

solicită mai multă coerență între diversele programe de cooperare teritorială europeană. După caz, programele de cooperare transnațională articulate pe o strategie macroregională sau referitoare la un bazin maritim vor trebui să adopte priorități coerente și convergente cu prioritățile strategiilor macroregionale sau de bazin maritim respective;

17.

salută măsurile de simplificare a gestionării fondurilor, în concordanță cu recomandările Grupului la nivel înalt și cu mai multe avize ale CoR (6);

18.

salută introducerea modalităților de gestionare adaptate proiectelor mici menționate la articolele 16-26 și, în special, salută introducerea unui articol specific (articolul 24 privind fondurile pentru proiecte mici, astfel cum a fost propus în avizul Comitetului pe această temă (7). Aceste proiecte mici sau interpersonale („people-to-people”) sunt într-adevăr esențiale pentru integrarea europeană și eliminarea barierelor frontaliere vizibile și invizibile și consolidează valoarea adăugată europeană a unui astfel de dispozitiv. Susține, în plus, ca beneficiarul acestor proiecte mici să fie o entitate juridică transfrontalieră, o GECT, o euroregiune, entități juridice ale regiunilor ultraperiferice sau o altă grupare de diferite autorități teritoriale;

19.

se opune reducerii ratelor de cofinanțare din partea UE de la 85 % la 70 %. Acest lucru va îngreuna și mai mult participarea actorilor locali și regionali care au o capacitate financiară limitată;

20.

propune dublarea procentului alocat prefinanțării pe parcursul primului an al perioadei de programare pentru a sprijini lansarea programelor;

21.

propune majorarea până la 8 % a procentului dedicat asistenței tehnice;

22.

propune modificarea ratei de concentrare tematică de la articolul 15, pentru a se ajunge la o rată maximă de 60 % din alocările FEDR la nivel național și regional;

23.

consideră că o rezervă uniformă de 15 % pentru buna guvernanță nu este neapărat echitabilă. Nu toate regiunile au aceleași nevoi în ceea ce privește reformele structurale. CTE ar trebui să poată primi transferuri din noul Program de sprijin pentru reforme (8);

24.

salută în mod deosebit includerea autorităților teritoriale din Regatul Unit în componentele 1 și 2, alături de Norvegia sau Islanda, astfel cum a solicitat CoR (9). CoR susține sprijinul continuu al UE pentru procesul de pace în Irlanda de Nord prin intermediul programului PEACE PLUS;

25.

propune ca participarea statelor terțe să fie, de asemenea, posibilă pentru componenta 4, „cooperare interregională”, și pentru investițiile interregionale pentru inovare, prin intermediul veniturilor alocate externe la bugetul UE;

26.

observă că promovarea cooperării teritoriale europene (Interreg) a constituit una dintre principalele priorități ale politicii de coeziune a UE timp de mai mulți ani. Proiectele pentru IMM-uri fac deja obiectul obligației de notificare privind ajutoarele de stat în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA). În orientările privind ajutoarele regionale pentru perioada 2014-2020 și în secțiunea privind ajutoarele regionale din RGECA sunt incluse, de asemenea, dispoziții specifice privind ajutoarele regionale pentru investițiile realizate de întreprinderi, indiferent de dimensiunea acestora. Având în vedere că sprijinul pentru CTE ar trebui considerat compatibil cu piața unică, el ar trebui să fie exceptat de la obligația de notificare în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE;

27.

propune ca, în scopul reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile responsabile de programe și pentru beneficiari, obligația de notificare privind ajutoarele de stat să fie simplificată într-o mai mare măsură. Comitetul Regiunilor ia act de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului de abilitare (UE) 2015/1588. Ar trebui, de asemenea, să se examineze, cel puțin, dacă măsurile din domeniul cooperării interregionale ar putea face, în general, obiectul unor derogări de la legislația europeană privind ajutoarele de stat.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534 final, 20.9.2017.

(1)  Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017) 534 final, 20.9.2017.

(1)  COM (2018) 373 final, proiect de aviz, domnul Arends (COTER-VI/048).

(2)  Proiect de aviz dl Schneider/dna Marini (COTER-VI/045).

(3)  Proiect de raport domnul Arimont, 2018/0199 (COD).

(4)  COM(2018) 435 final.

(5)  Această propunere reflectă recomandările din avizele Maupertuis (COTER-VI/22), Herrera Campo (SEDEC-VI/8), Osvald (COTER-V/21) și Karácsony (COTER-VI/36), printre altele.

(6)  Avizul domnului Osvald (COTER-VI/012), avizul domnului Vlasák (COTER-VI/035).

(7)  Avizul domnului Branda pe tema „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră” (COTER-VI/023).

(8)  Propunere de regulament (UE) 2018/XXX de instituire a Programului de sprijin pentru reforme, COM(2018) 391 final.

(9)  Rezoluția privind implicațiile retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra autorităților locale și regionale din UE, a 129-a sesiune plenară, 17 mai 2018, RESOL-VI/031, punctul 23.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/165


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Mecanismul transfrontalier”

(2019/C 86/10)

Raportor:

Bouke ARENDS (NL-PSE), membru al autorității executive a Consiliului Local Emmen

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier

COM(2018) 373 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul (12)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obstacolele de natură juridică sunt predominant resimțite de către persoane care interacționează în zona frontierelor terestre, traversând frontiera zilnic sau săptămânal. Pentru a concentra efectele prezentului regulament în regiunile cele mai apropiate de frontieră și cu cel mai înalt grad de integrare și interacțiune între statele membre învecinate, prezentul regulament ar trebui să se aplice în regiunile transfrontaliere luându-se în considerare teritoriului acoperit de regiunile frontaliere terestre învecinate din două sau mai multe state membre din cadrul regiunilor de nivel NUTS 3 (1). Statele membre ar urma să aibă posibilitatea de a aplica mecanismul și în cazul frontierelor maritime și externe, altele decât cele cu țările AELS.

Pentru a concentra efectele prezentului regulament în regiunile cele mai apropiate de frontieră și cu cel mai înalt grad de integrare și interacțiune între statele membre învecinate, prezentul regulament ar trebui să se aplice în regiunile frontaliere terestre și maritime învecinate din două sau mai multe state membre din cadrul regiunilor de nivel NUTS 2 și NUTS 3 (1). Statele membre ar urma să aibă posibilitatea de a aplica mecanismul și în cazul frontierelor maritime și externe, altele decât cele cu țările AELS.

Expunere de motive

Este necesar să se clarifice că regulamentul se aplică și frontierelor maritime și să fie menționate și regiunile NUTS 2, pentru a putea determina ce nivel de regiune NUTS este cel mai adecvat pentru identificarea mecanismului de eliminare a barierelor juridice și administrative în context transfrontalier.

Amendamentul 2

Articolul 3 – Definiții

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„regiune transfrontalieră” înseamnă teritoriul corespunzător unor regiuni de nivel NUTS 3 care împart o frontieră terestră în două sau mai multe state membre;

1.

„regiune transfrontalieră” înseamnă teritoriul corespunzător unor regiuni de nivel NUTS 2 și NUTS 3 care împart o frontieră terestră sau maritimă în două sau mai multe state membre sau care se află între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe ;

2.

„proiect comun” înseamnă orice element de infrastructură cu impact într-o anumită regiune transfrontalieră sau orice serviciu de interes economic general furnizat într-o anumită regiune transfrontalieră;

2.

„proiect comun” înseamnă orice element de infrastructură cu impact într-o anumită regiune transfrontalieră sau orice serviciu de interes economic general furnizat într-o anumită regiune transfrontalieră , indiferent dacă acest impact este resimțit de ambele părți ale graniței sau de o singură parte a acesteia ;

3.

„dispoziție juridică” înseamnă orice dispoziție legislativă sau administrativă, normă sau practică administrativă aplicabilă unui proiect comun, indiferent dacă este adoptată sau pusă în aplicare de un organism legislativ sau executiv;

3.

„dispoziție juridică” înseamnă orice dispoziție legislativă sau administrativă, normă sau practică administrativă aplicabilă unui proiect comun, indiferent dacă este adoptată sau pusă în aplicare de un organism legislativ sau executiv;

4.

„obstacol juridic” înseamnă orice dispoziție juridică referitoare la planificarea, dezvoltarea, dotarea cu personal, finanțarea sau funcționarea unui proiect comun, care obstrucționează potențialul inerent al unei regiuni frontaliere în interacțiunile sale transfrontaliere;

4.

„obstacol juridic” înseamnă orice dispoziție juridică referitoare la planificarea, dezvoltarea, dotarea cu personal, finanțarea sau funcționarea unui proiect comun, care obstrucționează potențialul inerent al unei regiuni frontaliere în interacțiunile sale transfrontaliere;

5.

„inițiator” înseamnă actorul care identifică obstacolul juridic și declanșează mecanismul prin prezentarea unui document de inițiativă;

5.

„inițiator” înseamnă actorul care identifică obstacolul juridic și declanșează mecanismul prin prezentarea unui document de inițiativă;

6.

„document de inițiativă” înseamnă documentul redactat de unul sau de mai mulți inițiatori în vederea declanșării mecanismului;

6.

„document de inițiativă” înseamnă documentul redactat de unul sau de mai mulți inițiatori în vederea declanșării mecanismului;

7.

„stat membru de aplicare” înseamnă statul membru pe teritoriul căruia se va aplica sau se vor aplica una sau mai multe dispoziții juridice din statul membru de transfer, în baza unui angajament transfrontalier european („angajamentul”) sau a unei declarații transfrontaliere europene („declarația”) sau în care, în absența unei dispoziții juridice adecvate, se adoptă o soluție juridică ad hoc;

7.

„stat membru de aplicare” înseamnă statul membru pe teritoriul căruia se va aplica sau se vor aplica una sau mai multe dispoziții juridice din statul membru de transfer, în baza unui angajament transfrontalier european („angajamentul”) sau a unei declarații transfrontaliere europene („declarația”) sau în care, în absența unei dispoziții juridice adecvate, se adoptă o soluție juridică ad hoc;

8.

„stat membru de transfer” înseamnă statul membru ale cărui dispoziții juridice se vor aplica în statul membru de aplicare în baza unui angajament sau a unei declarații;

8.

„stat membru de transfer” înseamnă statul membru ale cărui dispoziții juridice se vor aplica în statul membru de aplicare în baza unui angajament sau a unei declarații;

9.

„autoritate de aplicare competentă” înseamnă autoritatea din statul membru de aplicare competentă pentru a accepta aplicarea pe teritoriul său a dispozițiilor juridice ale statului membru de transfer sau, în cazul unei declarații, pentru a se angaja să inițieze procedura legislativă necesară pentru o derogare de la dispozițiile sale juridice interne;

9.

„autoritate de aplicare competentă” înseamnă autoritatea din statul membru de aplicare competentă pentru a accepta aplicarea pe teritoriul său a dispozițiilor juridice ale statului membru de transfer sau, în cazul unei declarații, pentru a se angaja să inițieze procedura legislativă necesară pentru o derogare de la dispozițiile sale juridice interne;

10.

„autoritate de transfer competentă” înseamnă autoritatea din statul membru de transfer competentă pentru adoptarea dispozițiilor juridice care se vor aplica în statul membru de aplicare și pentru aplicarea acestora pe propriul teritoriu sau pentru ambele;

10.

„autoritate de transfer competentă” înseamnă autoritatea din statul membru de transfer competentă pentru adoptarea dispozițiilor juridice care se vor aplica în statul membru de aplicare și pentru aplicarea acestora pe propriul teritoriu sau pentru ambele;

11.

„zonă de aplicare” înseamnă zona din statul membru de aplicare unde se aplică dispoziția juridică din statul membru de transfer sau o soluție juridică ad hoc.

11.

„zonă de aplicare” înseamnă zona din statul membru de aplicare unde se aplică dispoziția juridică din statul membru de transfer sau o soluție juridică ad hoc.

Expunere de motive

Adăugarea frontierelor maritime, în temeiul articolului 4 din regulament, pentru a clarifica sfera geografică de acțiune.

„Proiect comun” sugerează că un proiect se desfășoară efectiv pe teritoriul regiunilor NUTS 3 în cauză, însă elaborarea unui proiect comun poate avea, de asemenea, rezultate doar pe teritoriul unei singure regiuni sau municipalități.

Amendamentul 3

Articolul 4 – Opțiunile statelor membre în ceea ce privește soluționarea obstacolelor juridice

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.   Statele membre au posibilitatea fie de a opta pentru mecanism, fie de a opta pentru modalități existente de soluționare a obstacolelor juridice care împiedică implementarea unui proiect comun în regiunile transfrontaliere pe o anumită frontieră cu unul sau mai multe state membre.

1.    Autoritățile competente din statele membre au posibilitatea fie de a opta pentru mecanism, fie de a opta pentru modalități existente de soluționare a obstacolelor juridice care împiedică implementarea unui proiect comun în regiunile transfrontaliere pe o anumită frontieră cu unul sau mai multe state membre.

2.   De asemenea, un stat membru poate decide, în ceea ce privește o anumită frontieră cu unul sau mai multe state membre învecinate, să adere la un mecanism existent în funcțiune înființat în mod oficial sau neoficial de către unul sau mai multe state membre vecine.

2.   De asemenea, autoritatea competentă dintr- un stat membru poate decide, în ceea ce privește un proiect comun în regiuni frontaliere cu unul sau mai multe state membre învecinate, să adere la un mecanism existent în funcțiune înființat în mod oficial sau neoficial de către unul sau mai multe state membre vecine.

3.    Statele membre pot utiliza, de asemenea, mecanismul în regiunile transfrontaliere de la frontierele maritime sau în regiunile transfrontaliere dintre unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe sau una sau mai multe țări și teritorii de peste mări.

3.    Autoritățile competente din statele membre pot utiliza, de asemenea, mecanismul în regiunile transfrontaliere de la frontierele maritime interne sau externe . De asemenea, statele membre pot utiliza mecanismul în regiunile transfrontaliere dintre unul sau mai multe state membre, pentru un proiect comun cu una sau mai multe țări terțe și teritorii de peste mări.

4.   Statele membre informează Comisia cu privire la orice decizie luată în conformitate cu prezentul articol.

4.   Statele membre informează Comisia cu privire la orice decizie luată în conformitate cu prezentul articol.

Expunere de motive

Articolul patru, în diverse versiuni lingvistice, pare să ducă la neclarități. În unele versiuni lingvistice, textul legislativ poate fi interpretat în sensul că un stat membru are nevoie de un alt stat membru pentru a aplica mecanismul frontalier cu o țară terță. Deși versiunea în limba engleză este decisivă, este mai bine să se ajungă la un text care să clarifice în toate limbile că un stat membru al UE poate aplica în mod individual mecanismul frontalier cu o țară terță învecinată pentru un proiect comun, fără implicarea unui al doilea stat membru al UE.

Ar trebui să se preconizeze ca regiunile cu competențe legislative să poată institui și aplica mecanismul fără a depinde de acordul statului, atunci când există obstacole juridice legate de aspecte privind competența legislativă la nivel regional.

Frontierele maritime interne și externe trebuie incluse neapărat în definiția regiunilor transfrontaliere.

Amendamentul 4

Articolul 5 – Punctele de coordonare transfrontalieră

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.   În cazul în care un stat membru optează pentru mecanism, aceasta instituie unul sau mai multe puncte de coordonare transfrontalieră într-unul din următoarele moduri:

1.   În cazul în care autoritatea competentă dintr- un stat membru optează pentru mecanism, aceasta instituie unul sau mai multe puncte de coordonare transfrontalieră într-unul din următoarele moduri:

(a)

desemnează, la nivel național sau regional sau la ambele niveluri, un punct de coordonare transfrontalieră ca organism separat;

(a)

desemnează, la nivel național sau regional sau la ambele niveluri, un punct de coordonare transfrontalieră ca organism separat;

(b)

creează un punct de coordonare transfrontalieră în cadrul unei autorități existente sau al unui organism existent, la nivel național sau regional;

(b)

creează un punct de coordonare transfrontalieră în cadrul unei autorități existente sau al unui organism existent, la nivel național sau regional;

(c)

încredințează unei autorități competente sau unui organism competent sarcini suplimentare specifice unui punct de coordonare transfrontalieră național sau regional.

(c)

încredințează unei autorități competente sau unui organism competent sarcini suplimentare specifice unui punct de coordonare transfrontalieră național sau regional.

2.   Totodată, statele membre de aplicare și statele membre de transfer stabilesc:

2.   Totodată, autoritățile competente din statele membre de aplicare și statele membre de transfer stabilesc:

(a)

dacă punctul de coordonare transfrontalieră sau o autoritate de aplicare/de transfer competentă este entitatea care poate să încheie și să semneze un angajament și să decidă că se vor face derogări de la legislația națională aplicabilă după data intrării în vigoare a angajamentului;

(a)

dacă punctul de coordonare transfrontalieră sau o autoritate de aplicare/de transfer competentă este entitatea care poate să încheie și să semneze un angajament și să decidă că se vor face derogări de la legislația națională aplicabilă după data intrării în vigoare a angajamentului;

(b)

dacă punctul de coordonare transfrontalieră sau o autoritate de aplicare/de transfer competentă este entitatea care poate să semneze o declarație prin care să indice oficial că autoritatea de aplicare competentă va face tot ce este necesar pentru ca organismele legislative competente ale statului membru respectiv să adopte actele legislative sau alte acte până la un anumit termen.

(b)

dacă punctul de coordonare transfrontalieră sau o autoritate de aplicare/de transfer competentă este entitatea care poate să semneze o declarație prin care să indice oficial că autoritatea de aplicare competentă va face tot ce este necesar pentru ca organismele legislative competente ale statului membru respectiv să adopte actele legislative sau alte acte până la un anumit termen.

3.   Statele membre informează Comisia cu privire la punctele de coordonare transfrontalieră desemnate până la data începerii punerii în aplicare a prezentului regulament.

3.   Statele membre informează Comisia cu privire la punctele de coordonare transfrontalieră desemnate până la data începerii punerii în aplicare a prezentului regulament.

Expunere de motive

Ar trebui să se preconizeze ca regiunile cu competențe legislative să poată institui și aplica mecanismul și, ca atare, ca ele să își înființeze propriile puncte regionale de coordonare transfrontalieră.

Amendamentul 5

Articolul 7 – Sarcinile de coordonare ale Comisiei

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.   Comisia îndeplinește următoarele sarcini de coordonare:

1.   Comisia îndeplinește următoarele sarcini de coordonare:

(a)

ține legătura cu punctele de coordonare transfrontalieră;

(a)

ține legătura cu punctele de coordonare transfrontalieră;

(b)

publică și actualizează o listă a tuturor punctelor naționale și regionale de coordonare transfrontalieră;

(b)

publică și actualizează o listă a tuturor punctelor naționale și regionale de coordonare transfrontalieră;

(c)

instituie și menține o bază de date a tuturor angajamentelor și declarațiilor.

(c)

instituie și menține o bază de date a tuturor angajamentelor și declarațiilor.

 

(d)

elaborează o strategie de comunicare pentru a susține: (i) schimbul de bune practici, (ii) materializarea câmpului de aplicare tematic al regulamentului; (iii) clarificarea procedurii, pentru a ajunge la un angajament sau o declarație.

2.   Comisia adoptă un act de punere în aplicare în ceea ce privește funcționarea bazei de date menționate la alineatul (1) litera (c) și formularele care trebuie utilizate de punctele de coordonare transfrontalieră pentru transmiterea informațiilor cu privire la implementarea și utilizarea mecanismului. Actul de punere în aplicare respectiv este adoptat în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 23 alineatul (2).

2.   Comisia adoptă un act de punere în aplicare în ceea ce privește funcționarea bazei de date menționate la alineatul (1) litera (c) și formularele care trebuie utilizate de punctele de coordonare transfrontalieră pentru transmiterea informațiilor cu privire la implementarea și utilizarea mecanismului. Actul de punere în aplicare respectiv este adoptat în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 23 alineatul (2).

Expunere de motive

Punerea în aplicare a regulamentului trebuie să fie însoțită de o campanie de informare clară și practică care să faciliteze aplicarea de către cei în cauză.

Amendamentul 6

Articolul 25 – Raportare

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 25

Articolul 25

Raportare

Evaluare

Până la zz.ll.aaaa [prima zi a lunii de după intrarea în vigoare a prezentului regulament + cinci ani; a se completa de către Oficiul pentru Publicații], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare a aplicării prezentului regulament pe baza unor indicatori privind eficacitatea, eficiența, relevanța, valoarea adăugată europeană și posibilitățile de simplificare.

1.    Până la zz.ll.aaaa [prima zi a lunii de după intrarea în vigoare a prezentului regulament + cinci ani; a se completa de către Oficiul pentru Publicații], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare a aplicării prezentului regulament pe baza unor indicatori privind eficacitatea, eficiența, relevanța, valoarea adăugată europeană și posibilitățile de simplificare. Raportul acordă o atenție deosebită sferei geografice de acțiune și câmpului de aplicare tematic al regulamentului.

 

2.     Raportul se realizează în urma unei consultări publice a diverselor părți implicate, printre care și autoritățile locale și regionale.

Expunere de motive

Comisia a ales NUTS3 drept zona geografică pentru punerea în aplicare a regulamentului. Este posibil ca extinderea sferei geografice de acțiune să determine creșterea eficacității regulamentului. Evaluarea trebuie să clarifice acest aspect.

În ceea ce privește câmpul de aplicare tematic din propunerea sa, Comisia alege infrastructura și serviciile de interes economic general. Trebuie evaluat dacă în sfera de aplicare a regulamentului nu se încadrează mai multe politici.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

apreciază actualele eforturi ale Comisiei Europene de a lua măsuri concrete pentru o mai bună exploatare a potențialului regiunilor frontaliere și de a contribui la facilitarea creșterii și dezvoltării durabile;

2.

constată că, în acest moment, nu există o dispoziție legislativă europeană uniformă menită să înlăture blocajele juridice și administrative apărute de-a lungul frontierelor, ci doar unele mecanisme regionale, precum Benelux sau Consiliul nordic. Prin urmare, este de acord cu propunerea de regulament, deoarece se creează astfel un instrument juridic uniform suplimentar pentru toate frontierele interne și externe, cu ajutorul căruia pot fi abordate blocajele din întreaga UE în baza aceleiași proceduri;

3.

mulțumește Comisiei pentru faptul că recomandările cuprinse în avizele precedente ale CoR referitoare la obstacolele frontaliere au fost acceptate, în special avizul privind Comunicarea „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”;

4.

reamintește că UE are 40 de regiuni frontaliere naționale interne, care reprezintă 40 % din teritoriul Uniunii și 30 % din populația UE și subliniază faptul că obstacolele juridice și administrative trebuie înlăturate, iar conexiunile rutiere și feroviare dintre aceste regiuni trebuie îmbunătățite, astfel încât să se poată consolida cooperarea dintre regiunile frontaliere ale UE și integrarea europeană și să se poată stimula creșterea regională;

5.

subliniază că, în prezent, schimbările survenite la nivelul unor politici naționale importante împiedică exploatarea la maximum a libertăților oferite de piața internă: în cazul înlăturării a doar 20 % din obstacolele existente, se poate genera o majorare cu 2 % a PIB-ului și o creștere de peste un milion de locuri de muncă;

6.

consideră că este esențial ca în regulament să fie menționate și frontierele maritime, astfel încât să se clarifice faptul că sfera geografică de aplicare nu se limitează la frontierele terestre;

7.

subliniază, de asemenea, că prezentul regulament ar trebui aplicat și regiunilor NUTS 2, pentru a putea determina, în diverse circumstanțe, ce nivel de regiune NUTS este cel mai adecvat pentru identificarea mecanismului de eliminare a barierelor juridice și administrative în context transfrontalier;

8.

observă că există și multe regiuni cu frontiere terestre sau maritime externe, în care mecanismul transfrontalier poate contribui la rezolvarea problemelor cu care se confruntă acestea;

9.

consideră că instrumentul are o mare importanță pentru consolidarea cooperării de proximitate în regiunile frontaliere și pentru dezvoltarea socioculturală a acestora, pentru cetățenia europeană și pentru susținerea UE. Mai ales în aceste regiuni, este asigurată vizibilitatea ideii europene și a ideilor comunitare. ECBM poate consolida acest lucru;

Inițiativa de tip ascendent și angajamentul voluntar

10.

salută faptul că mecanismul oferă regiunilor frontaliere un mijloc de a lua inițiativa, de a iniția un dialog și o procedură cu privire la blocajele juridice și administrative constatate în chestiuni precum construirea infrastructurii transfrontaliere, aplicarea cadrelor juridice pentru furnizarea de servicii și funcționarea serviciilor de urgență;

11.

salută faptul că propunerea, ca instrument juridic de tip ascendent, poate sprijini în mod eficient proiecte pentru cooperarea transfrontalieră, permițând autorităților centrale să aplice reglementările unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru, definit în prealabil, pentru un proiect specific;

12.

este de acord cu poziția Comisiei conform căreia există deja diverse mecanisme eficiente, precum Consiliul nordic și Uniunea Benelux, și consideră că ECBM reprezintă o completare benefică la mecanismele și soluțiile statelor membre și dintre statele membre. Comitetul solicită însă precizări cu privire la modul în care ECBM poate fi aplicat, în termeni practici, alături de mecanismele deja existente;

13.

recunoaște valoarea adăugată a angajamentului voluntar pentru aplicarea instrumentului în cazul unui proiect specific, optându-se în mod justificat pentru instrumentul cel mai adecvat: ori mecanismul UE, ori un alt instrument bilateral existent pentru soluționarea obstacolelor juridice care împiedică executarea unui proiect comun în situații transfrontaliere;

14.

solicită Comisiei să dea regiunilor cu competențe legislative posibilitatea de a institui și aplica mecanismul, devenind destinatarele transferului prevederilor legale de la autoritățile competente ale unui alt stat membru atunci când este vorba despre obstacole juridice legate de aspecte privind competența legislativă la nivel regional. Solicită, de asemenea, ca regiunile să fie cele care își înființează propriile puncte regionale de coordonare transfrontalieră;

15.

în același timp, încurajează utilizarea unor norme armonizate, care ar putea fi utilizate pentru a crea noi mecanisme financiare ale UE de sprijinire a cooperării dintre regiunile transfrontaliere;

Domeniul de aplicare

16.

recunoaște necesitatea limitării domeniului de aplicare a Regulamentului, pe care trebuie să o stabilească Comisia, însă își exprimă, în acest sens, îngrijorarea cu privire la limitarea aplicării regulamentului la zona NUTS3 și solicită, prin urmare, efectuarea unei evaluări la cinci ani de la intrarea în vigoare, care să aibă în vedere atât sfera geografică de acțiune, cât și câmpul de aplicare tematic;

17.

solicită Comisiei clarificarea proiectelor comune avute în vedere și delimitarea proiectelor infrastructurale și a serviciilor de interes economic general. În acest context, semnalează Comisiei neclaritățile care apar uneori la nivel local și regional, care implică servicii de interes economic general. Propune ca, cu ajutorul cazurilor concrete și al exemplelor, să exploreze aplicarea tematică a regulamentului împreună cu Comisia și cu statele membre;

18.

în urma examinării, a reieșit că textul nu este în întregime tradus în mod uniform, fapt care generează neclarități cu privire la aplicarea articolelor juridice menționate, în special articolul 4.3 referitor la aplicarea pentru țările terțe. Comitetul consideră că limitarea cooperării cu țările terțe prin aparenta referire la două state membre ale UE constituie un obstacol. De asemenea, Comitetul este de părere că s-ar impune o formulare mai clară a acelor articole din propunerea de regulament care vizează elaborarea și depunerea documentului de inițiativă și aspectele conexe (aspecte reglementate la articolele 8-12);

Punerea în aplicare și executarea

19.

consideră că procedura propusă este detaliată. Din cauza caracterului inovator al mecanismului, va fi necesară clarificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a se ajunge la un angajament sau o declarație, însă există riscul ca acest lucru să crească povara administrativă a regiunilor și a statelor membre. Prin urmare, CoR susține în mod explicit evaluarea prevăzută la articolul 25, care va include și simplificarea aplicării regulamentului. În plus, recomandă să se atragă atenția asupra acestei probleme, astfel încât autoritățile naționale să înceapă să lucreze la simplificarea normelor naționale;

20.

subliniază necesitatea unei executări rapide și clare a acestui regulament și solicită Comisiei, în acest context, să facă uz și de experiențele și lecțiile acumulate pe durata fazei de implementare a Regulamentului GECT și să stimuleze statele membre să aplice cât mai curând mecanismul pentru un proiect transfrontalier. Înțelege, în acest context, că trebuie clarificat rolul punctelor de coordonare transfrontaliere. Dorește, de asemenea, ca, după modelul GECT, CoR să exercite o funcție de înregistrare a acordurilor transfrontaliere europene și a declarațiilor transfrontaliere europene, pentru a consolida analizarea retrospectivă a experiențelor și schimbul de bune practici;

21.

în plus, consideră că ar trebui să se aibă în vedere că și alte structuri de cooperare teritorială, ca de exemplu comunitățile de lucru, se pot dovedi utile, venind în completarea mecanismului;

22.

își îndeamnă membrii să prezinte exemple privind, printre altele, legăturile de transport transfrontaliere și efortul comun al serviciilor de urgență, dezvoltarea unor zone industriale etc.;

23.

solicită instituțiilor UE și statelor membre să sprijine executarea regulamentului cu o strategie de comunicare clară, în cadrul căreia să se pună accentul mai ales pe schimbul de bune practici și pe câmpul de aplicare tematic al regulamentului;

24.

subliniază complementaritatea ECBM cu instrumentul GECT, precum și faptul că GECT, ca entitate supranațională și subnațională, ar fi un instrument practic pentru inițierea și executarea proiectelor în cadrul noului ECBM. În acest context, trebuie clarificat modul în care ECBM și GECT se completează reciproc;

25.

consideră că ECBM reprezintă o completare benefică la programele Interreg, întrucât mecanismul poate crea, în anumite situații, posibilități interesante care ar putea facilita implementarea proiectelor transfrontaliere.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/173


Avizul Comitetului European al Regiunilor — Reforma PAC

(2019/C 86/11)

Raportor general:

Guillaume CROS (FR-PSE), vicepreședinte al regiunii Occitania

Documente de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului

COM(2018) 392 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

COM(2018) 393 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee

COM(2018) 394 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2018) 392 final

Amendamentul 1

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a nu se pierde elementele esențiale pentru nivelul întregii Uniuni, cele care asigură comparabilitatea între deciziile statelor membre, ar trebui stabilită o definiție-cadru pentru „suprafața agricolă” care să nu limiteze statele membre în îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Definițiile-cadru conexe pentru „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiște permanentă” ar trebui stabilite în linii mari, pentru ca statele membre să își poată elabora definiții mai specifice în conformitate cu propriile condiții locale. Definiția-cadru pentru „teren arabil” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să cuprindă forme de producție diferite, inclusiv sisteme precum cel agrosilvic și suprafețele arabile cu arbuști și arbori, și în așa fel încât să impună includerea suprafețelor de pârloagă pentru a se asigura natura decuplată a intervențiilor. Definiția-cadru a „culturilor permanente” ar trebui să includă atât suprafețele utilizate și neutilizate efectiv pentru producție, cât și pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt, care urmează a fi definite de statele membre. Definiția-cadru a „pajiștilor permanente” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să specifice criterii suplimentare și să le permită să includă alte specii decât gramineele sau alte plante furajere erbacee care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale, indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru producția efectivă.

Pentru a nu se pierde elementele esențiale pentru nivelul întregii Uniuni, cele care asigură comparabilitatea între deciziile statelor membre, ar trebui stabilită o definiție-cadru pentru „suprafața agricolă” care să nu limiteze statele membre în îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Definițiile-cadru conexe pentru „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiște permanentă” ar trebui stabilite în linii mari, pentru ca statele membre să își poată elabora definiții mai specifice în conformitate cu propriile condiții locale. Definiția-cadru pentru „teren arabil” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să cuprindă forme de producție diferite, inclusiv sisteme precum cel agrosilvic și suprafețele arabile cu arbuști și arbori, și în așa fel încât să impună includerea suprafețelor de pârloagă pentru a se asigura natura decuplată a intervențiilor. Definiția-cadru a „culturilor permanente” ar trebui să includă atât suprafețele utilizate și neutilizate efectiv pentru producție, cât și pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt, cu condiția să fie incluse în parcelele cultivate, care urmează a fi definite de statele membre. Definiția-cadru a „pajiștilor permanente” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să specifice criterii suplimentare și să le permită să includă alte specii decât gramineele sau alte plante furajere erbacee care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale, indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru producția efectivă.

Expunere de motive

Se urmărește favorizarea practicilor agroforestiere, benefice climei și mediului, și nu utilizarea unor parcele întregi de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, care sunt de fapt zone forestiere neagricole.

Amendamentul 2

Considerentul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru ca performanța PAC să fie și mai bună, sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat spre fermierii veritabili. Pentru a se asigura o abordare comună la nivelul Uniunii în privința unei astfel de direcționări a sprijinului, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „fermierului veritabil” care să conțină elementele esențiale. Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice PAC, în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. De asemenea, o astfel de definiție nu trebuie să excludă sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități, mai exact a fermierilor care desfășoară activități agricole, dar sunt implicați totodată în activități în afara propriilor ferme, deoarece multiplele lor activități consolidează adesea structura socioeconomică a zonelor rurale.

Pentru ca performanța PAC să fie și mai bună, sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat spre fermierii veritabili. Pentru a se asigura o abordare comună la nivelul Uniunii în privința unei astfel de direcționări a sprijinului, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „fermierului veritabil” care să conțină elementele esențiale. Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice PAC, în funcție de condiții precum evaluări ale proporției veniturilor agricole , forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. De asemenea, o astfel de definiție nu trebuie să excludă sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități, mai exact a fermierilor care desfășoară activități agricole, dar sunt implicați totodată în activități în afara propriilor ferme, deoarece multiplele lor activități consolidează adesea structura socioeconomică a zonelor rurale.

Expunere de motive

Este de preferat să se țină seama mai curând de proporția veniturilor agricole decât de criteriul veniturilor, care ar putea exclude fermele mici.

Amendamentul 3

Considerentul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a da substanță obiectivelor PAC stabilite la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și pentru a garanta că Uniunea face față în mod corespunzător celor mai recente provocări cu care se confruntă, este oportun să se prevadă o serie de obiective generale care să reflecte orientările prezentate în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”. De asemenea, la nivelul Uniunii ar trebui stabilit un set de obiective specifice care să fie urmărite de statele membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC. Aceste obiective specifice ar trebui nu doar să stabilească un echilibru între dimensiunile dezvoltării durabile, potrivit evaluării impactului, ci și să transpună obiectivele generale ale PAC în priorități mai concrete și să țină seama de legislația relevantă a Uniunii, în special în ceea ce privește clima, energia și mediul.

Pentru a da substanță obiectivelor PAC stabilite la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și pentru a garanta că Uniunea face față în mod corespunzător celor mai recente provocări cu care se confruntă, este oportun să se prevadă o serie de obiective generale care să reflecte orientările prezentate în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”. De asemenea, la nivelul Uniunii ar trebui stabilit un set de obiective specifice care să fie urmărite de statele membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC. Aceste obiective specifice ar trebui nu doar să stabilească un echilibru între dimensiunile dezvoltării durabile, potrivit evaluării impactului, ci și să transpună obiectivele generale ale PAC în priorități mai concrete și să țină seama de legislația relevantă a Uniunii, în special în ceea ce privește clima, energia și mediul.

PAC ar trebui să ia în considerare, în mod expres, politica de egalitate a Uniunii Europene, acordând o atenție deosebită necesității de a promova participarea femeilor la dezvoltarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la asigurarea unei vizibilități sporite a activității profesionale a femeilor, motiv pentru care ar trebui să se țină seama de aceasta în cadrul obiectivelor specifice pe care le vor aborda statele membre în planurile lor strategice.

Expunere de motive

Capacitarea femeilor este esențială în zonele rurale.

Amendamentul 4

Considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O PAC mai inteligentă, modernizată și mai sustenabilă trebuie să fie deschisă față de cercetare și inovare, pentru a reflecta caracterul multifuncțional al sistemelor agricole, forestiere și alimentare ale Uniunii, investind în dezvoltarea tehnologică și în digitalizare , precum și îmbunătățind accesul la cunoștințe imparțiale, temeinice, relevante și noi.

O PAC mai inteligentă, modernizată și mai sustenabilă trebuie să fie deschisă față de cercetare și inovare, pentru a reflecta caracterul multifuncțional al sistemelor agricole, forestiere și alimentare ale Uniunii, investind în dezvoltarea tehnologică , în digitalizare și în practicile agroecologice , precum și îmbunătățind accesul la cunoștințe imparțiale, temeinice, relevante și noi , prin luarea în considerare a cunoștințelor fermierilor și prin schimburile între fermieri .

Expunere de motive

Dezvoltarea tehnologică, digitalizarea, practicile agroecologice, precum și schimbul de cunoștințe între agricultori vor contribui la o PAC mai inteligentă, mai modernă și mai durabilă.

Amendamentul 5

Un nou considerent după considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Reducerea decalajului digital în zonele rurale reprezintă o miză esențială pentru menținerea populației și dezvoltarea economică a acestora, în special pentru furnizarea de servicii .

Digitalizarea agriculturii oferă un potențial semnificativ în domeniul producției, al comercializării, al protecției consumatorilor, precum și în cel al protecției patrimoniului natural și cultural din zonele rurale. Cu toate acestea, ar trebui să se garanteze că micile ferme, al căror acces la tehnologii noi poate fi limitat, pot beneficia de acestea și că dezvoltarea tehnologică nu reduce autonomia fermierului, care trebuie să mențină controlul asupra datelor digitale colectate referitoare la ferma sa.

Expunere de motive

De avantajele digitalizării trebuie să poată beneficia toate fermele.

Amendamentul 6

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru ca sectorul agricol să fie inteligent și rezilient, plățile directe constituie în continuare o parte esențială a garantării unui sprijin acordat fermierilor pentru un venit echitabil. De asemenea, investițiile în restructurarea, modernizarea, inovarea și diversificarea fermelor și în adoptarea unor noi tehnologii sunt necesare pentru îmbunătățirea recompenselor de piață ale fermierilor .

Pentru ca sectorul agricol să fie inteligent , durabil și rezilient în toate regiunile , plățile directe constituie în continuare o parte esențială a garantării unui sprijin acordat fermierilor pentru un venit echitabil. De asemenea, investițiile în modernizarea, inovarea și diversificarea fermelor și în adoptarea unor noi tehnologii sunt necesare pentru îmbunătățirea rezilienței acestora și a veniturilor obținute de pe piață .

Expunere de motive

Plățile directe trebuie să promoveze transformarea fermelor pentru consolidarea rezilienței și asigurarea unui venit mai bun de pe piață, în toate regiunile.

Amendamentul 7

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În contextul unei mai puternice orientări spre piață a PAC, prezentată în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, expunerea la piață, schimbările climatice și frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme aferente, precum și crizele sanitare și fitosanitare pot genera riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile tot mai mari asupra veniturilor. Astfel, deși fermierii sunt cei care poartă, în definitiv, responsabilitatea elaborării propriilor strategii în cadrul propriilor ferme, ar trebui să se instituie un cadru robust care să garanteze gestionarea adecvată a riscurilor. În acest scop, statele membre și fermierii ar putea recurge la o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor pentru consolidarea capacităților, pentru a le oferi fermierilor instrumente financiare adecvate pentru investiții și acces la capital circulant, formare profesională, transfer de cunoștințe și consiliere.

În contextul unei mai puternice orientări spre piață a PAC, prezentată în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, expunerea la piață, schimbările climatice și frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme aferente, precum și crizele sanitare și fitosanitare pot genera riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile tot mai mari asupra veniturilor. Astfel, deși fermierii sunt cei care poartă, în definitiv, responsabilitatea elaborării propriilor strategii în cadrul propriilor ferme, ar trebui să se instituie un cadru robust care să permită reglementarea piețelor și prevenirea adecvată a riscurilor. În acest scop, statele membre și fermierii ar putea recurge la o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor pentru consolidarea capacităților, pentru a le oferi fermierilor instrumente financiare adecvate pentru investiții și acces la capital circulant, formare profesională, transfer de cunoștințe și consiliere.

Expunere de motive

Se impune un cadru solid de prevenire, pentru a face față riscurilor tot mai numeroase cu care se confruntă fermele.

Amendamentul 8

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

PAC ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară, care ar trebui înțeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure și hrănitoare. Mai mult, PAC ar trebui să contribuie la îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii noilor exigențe societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la producția agricolă sustenabilă, la o alimentație mai sănătoasă, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor. PAC ar trebui să promoveze în continuare producția cu caracteristici specifice și valoroase, ajutând în același timp fermierii să-și ajusteze proactiv producția în funcție de semnalele de pe piață și de exigențele consumatorilor.

PAC ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară, care ar trebui înțeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure și hrănitoare. Mai mult, PAC ar trebui să contribuie la îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii noilor exigențe societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la producția agricolă sustenabilă, la o alimentație mai sănătoasă, la deșeurile alimentare, la bunăstarea animalelor și la conservarea resurselor genetice agricole . PAC ar trebui să promoveze în continuare producția cu caracteristici specifice și valoroase, precum producțiile tradiționale specifice teritoriilor, ajutând în același timp fermierii să-și ajusteze proactiv producția în funcție de semnalele de pe piață și de exigențele consumatorilor. De asemenea, PAC ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) în ceea ce privește accesul la alimente.

Expunere de motive

Uniunea Europeană are șansa de a păstra încă multe produse tradiționale tipice și resurse genetice agricole, care trebuie promovate.

Amendamentul 9

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a se asigura faptul că Uniunea își poate îndeplini obligațiile internaționale referitoare la sprijinul intern, prevăzute în Acordul OMC privind agricultura, anumite tipuri de intervenții prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie notificate în continuare ca sprijin din categoria „cutie verde”, ale cărui efecte asupra producției sau de denaturare a comerțului sunt nule sau cel mult minime, sau să fie notificate ca sprijin din categoria „cutie albastră” în cadrul programelor de limitare a producției, fiind astfel exceptate din angajamentele de reducere. Deși dispozițiile din prezentul regulament referitoare la astfel de tipuri de intervenții sunt deja în conformitate cu cerințele „cutiei verzi” prevăzute în anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura sau cu cerințele „cutiei albastre” prevăzute la articolul 6.5 din acordul menționat, ar trebui să se garanteze că intervențiile planificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru aceste tipuri de intervenții îndeplinesc în continuare cerințele respective.

 

Amendamentul 10

Un nou considerent după considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Pentru a respecta obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) adoptate de ONU, în special obiectivele 1 și 2, și în conformitate cu coerența politicilor Uniunii în favoarea dezvoltării (CPD), PAC ar trebui să promoveze dezvoltarea unei agriculturi familiale durabile și prospere în țările în curs de dezvoltare, care să sprijine menținerea populației rurale și să asigure securitatea alimentară a acestora. În acest scop, exporturile agricole și alimentare ale UE nu pot fi realizate la prețuri mai mici decât costurile de producție europeană.

Expunere de motive

Potrivit articolului 54 din avizul prospectiv al CoR privind PAC, aceasta trebuie modificată pentru a îndeplini acest obiectiv, care trebuie să fie stabilit ca un al zecelea obiectiv al PAC.

Amendamentul 11

Considerentul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cadrul standardelor GAEC este menit a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, la soluționarea provocărilor legate de apă, la protejarea și calitatea solului și la protejarea și calitatea biodiversității. Cadrul trebuie îmbunătățit pentru a ține seama în special de practicile prevăzute pentru perioada de până în 2020 în cadrul înverzirii plăților directe, de atenuarea schimbărilor climatice și de necesitatea îmbunătățirii sustenabilității fermelor precum și, în special, de gestionarea substanțelor nutritive. Este recunoscut faptul că fiecare GAEC contribuie la îndeplinirea mai multor obiective. Pentru a implementa acest cadru, statele membre ar trebui să instituie câte un standard național pentru fiecare dintre standardele stabilite la nivelul Uniunii, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei respective, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de condițiile agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile fermelor. De asemenea, statele membre pot defini, în plus, și alte standarde naționale legate de principalele obiective prevăzute în anexa III în vederea îmbunătățirii modului în care este realizat cadrul GAEC în ceea ce privește mediul și clima. Ca parte a cadrului GAEC, pentru a sprijini nu doar performanța agronomică a fermelor, ci și performanța lor de mediu, vor fi elaborate planuri de gestionare a nutrienților, cu ajutorul unui instrument electronic pentru sustenabilitatea fermelor pus la dispoziția fermierilor individuali de către statele membre. Acest instrument ar trebui să ofere sprijin pentru luarea deciziilor în cadrul fermelor, pe baza unui minimum de funcționalități privind gestionarea nutrienților. De asemenea, o interoperabilitate și o modularitate ridicate ar trebui să garanteze, de asemenea, posibilitatea adăugării altor aplicații electronice de e-guvernanță și pentru ferme. Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile în rândul fermierilor și în întreaga Uniune, Comisia poate oferi statelor membre sprijin în ceea ce privește atât proiectarea instrumentului, cât și stocarea datelor și serviciile de prelucrare necesare.

Cadrul standardelor GAEC este menit a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, la soluționarea provocărilor legate de apă, la protejarea și calitatea solului și la protejarea și calitatea biodiversității , inclusiv a resurselor genetice agricole . Cadrul trebuie îmbunătățit pentru a ține seama în special de practicile prevăzute pentru perioada de până în 2020 în cadrul înverzirii plăților directe, de atenuarea schimbărilor climatice și de necesitatea îmbunătățirii sustenabilității fermelor precum și, în special, de gestionarea substanțelor nutritive. Este recunoscut faptul că fiecare GAEC contribuie la îndeplinirea mai multor obiective. Pentru a implementa acest cadru, statele membre ar trebui să instituie câte un standard național pentru fiecare dintre standardele stabilite la nivelul Uniunii, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei respective, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de condițiile agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația anuală a culturilor, de practicile agricole și de structurile fermelor. De asemenea, statele membre pot defini, în plus, și alte standarde naționale legate de principalele obiective prevăzute în anexa III în vederea îmbunătățirii modului în care este realizat cadrul GAEC în ceea ce privește mediul și clima. Ca parte a cadrului GAEC, pentru a sprijini nu doar performanța agronomică a fermelor, ci și performanța lor de mediu, vor fi elaborate planuri de gestionare a nutrienților, cu ajutorul unui instrument electronic pentru sustenabilitatea fermelor pus la dispoziția fermierilor individuali de către statele membre. Acest instrument ar trebui să ofere sprijin pentru luarea deciziilor în cadrul fermelor, pe baza unui minimum de funcționalități privind gestionarea nutrienților. De asemenea, o interoperabilitate și o modularitate ridicate ar trebui să garanteze, de asemenea, posibilitatea adăugării altor aplicații electronice de e-guvernanță și pentru ferme. Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile în rândul fermierilor și în întreaga Uniune, Comisia poate oferi statelor membre sprijin în ceea ce privește atât proiectarea instrumentului, cât și stocarea datelor și serviciile de prelucrare necesare.

Expunere de motive

Pentru a fi eficientă, rotația trebuie să fie anuală și flexibilă (a se vedea Bune condiții agricole și de mediu – GAEC – 8 din anexa III). Trebuie luate măsuri împotriva diminuării resurselor genetice agricole.

Amendamentul 12

Considerentul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să instituie servicii de consiliere agricolă menite a îmbunătăți gestionarea sustenabilă și performanța generală a exploatațiilor agricole și a întreprinderilor rurale, vizând aspectele economice, de mediu și sociale, și a identifica îmbunătățirile necesare în privința tuturor măsurilor luate la nivel de fermă prevăzute în planurile strategice PAC. Aceste servicii de consiliere agricolă ar trebui să îi ajute pe fermieri și pe alți beneficiari ai sprijinului PAC să devină mai conștienți în privința relației dintre gestionarea fermei și gestionarea terenurilor pe de o parte și anumite standarde, cerințe și informații, inclusiv referitoare la mediu și climă, pe de altă parte. Lista acestora din urmă include standarde aplicabile fermierilor și altor beneficiari ai PAC sau necesare acestora și prevăzute în planul strategic PAC, precum și standardele aferente legislației privind apa, utilizarea sustenabilă a pesticidelor și, totodată, inițiativele de combatere a rezistenței antimicrobiene și gestionarea riscurilor. Pentru a spori calitatea și eficacitatea consilierii, statele membre ar trebui să integreze consilieri în sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul furnizării de informații tehnologice și științifice la zi obținute prin cercetare și inovare.

Statele membre ar trebui să instituie servicii de consiliere agricolă menite a îmbunătăți gestionarea sustenabilă și performanța generală a exploatațiilor agricole și a întreprinderilor rurale, vizând aspectele economice, de mediu și sociale, și a identifica îmbunătățirile necesare în privința tuturor măsurilor luate la nivel de fermă prevăzute în planurile strategice PAC. Aceste servicii de consiliere agricolă ar trebui să îi ajute pe fermieri și pe alți beneficiari ai sprijinului PAC să devină mai conștienți în privința relației dintre gestionarea fermei și gestionarea terenurilor pe de o parte și anumite standarde, cerințe și informații, inclusiv referitoare la mediu și climă, pe de altă parte. Lista acestora din urmă include standarde aplicabile fermierilor și altor beneficiari ai PAC sau necesare acestora și prevăzute în planul strategic PAC, precum și standardele aferente legislației privind apa, utilizarea sustenabilă a produselor fitosanitare și, totodată, inițiativele de combatere a rezistenței antimicrobiene și gestionarea riscurilor. Pentru a spori calitatea și eficacitatea consilierii, statele membre ar trebui să integreze consilieri în sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul furnizării de informații tehnologice și științifice la zi obținute prin cercetare și inovare.

Amendamentul 13

Considerentul 27

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Când prevăd sprijinul direct decuplat pe baza sistemului de drepturi la plată, statele membre ar trebui să continue să gestioneze o rezervă națională sau mai multe rezerve per grup de teritorii. Aceste rezerve ar trebui utilizate, în mod prioritar, pentru tinerii fermieri și pentru fermierii care își încep activitatea agricolă. De asemenea, pentru a se garanta funcționarea fără probleme a sistemului, sunt necesare norme privind utilizarea și transferul drepturilor la plată.

Când prevăd sprijinul direct decuplat pe baza sistemului de drepturi la plată, statele membre ar trebui să continue să gestioneze o rezervă națională sau mai multe rezerve per grup de teritorii. Aceste rezerve ar trebui utilizate, în mod prioritar, pentru tinerii fermieri și pentru fermierii care își încep activitatea agricolă. De asemenea, pentru a se garanta funcționarea fără probleme a sistemului, sunt necesare norme privind utilizarea și transferul drepturilor la plată , excluzând o piață a drepturilor la plată .

Expunere de motive

Este inacceptabil ca subvențiile publice să devină obiect al comerțului.

Amendamentul 14

Considerentul 28

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, deoarece au un rol vital în sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și contribuie la dezvoltarea teritorială. Pentru a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului și pentru a se reduce sarcina administrativă pentru cei care beneficiază de sume mici, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a le oferi micilor fermieri posibilitatea înlocuirii celorlalte plăți directe cu acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri.

Fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, deoarece au un rol vital în sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și contribuie la dezvoltarea teritorială. Pentru a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului și pentru a se reduce sarcina administrativă pentru cei care beneficiază de sume mici ce sprijină ocuparea forței de muncă , statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a le oferi micilor fermieri posibilitatea înlocuirii celorlalte plăți directe cu acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri.

Expunere de motive

Micile exploatații agricole joacă un rol vital de menținere a dinamismului și de întreținere a teritoriilor.

Amendamentul 15

Considerentul 38

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare poate include prime destinate agriculturii ecologice pentru conversia la terenuri ecologice și menținerea acestora, plăți pentru alte tipuri de intervenții de sprijin pentru sistemele de producție care respectă mediul, cum ar fi agroecologia, agricultura de conservare și producția integrată, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, prime pentru păduri și pentru crearea de sisteme agrosilvice, bunăstarea animalelor, conservarea, utilizarea sustenabilă și dezvoltarea resurselor genetice. În funcție de propriile nevoi, statele membre pot elabora alte scheme în cadrul acestui tip de intervenții. Acest tip de plăți ar trebui să se acorde doar pentru costurile suplimentare și pierderile de venit rezultate din angajamentele care depășesc nivelul de bază al standardelor și cerințelor obligatorii prevăzute în dreptul Uniunii și în cel național, precum și condiționalitatea, astfel cum este prevăzută în planul strategic PAC. Angajamentele legate de acest tip de intervenții pot fi asumate pentru o perioadă anuală sau multianuală prestabilită și pot depăși șapte ani în cazuri în care acest lucru este justificat corespunzător.

Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare poate include prime destinate agriculturii ecologice pentru conversia la terenuri ecologice și menținerea acestora, plăți pentru alte tipuri de intervenții de sprijin pentru sistemele de producție care respectă mediul, cum ar fi agroecologia, agricultura de conservare și producția integrată, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, prime pentru păduri și pentru crearea de sisteme agrosilvice, bunăstarea animalelor, conservarea, utilizarea sustenabilă și dezvoltarea resurselor genetice. În funcție de propriile nevoi, statele membre pot elabora alte scheme în cadrul acestui tip de intervenții. Pentru a constitui un stimulent, acest tip de plăți nu ar trebui să se acorde doar pentru costurile suplimentare și pierderile de venit rezultate din angajamentele care depășesc nivelul de bază al standardelor și cerințelor obligatorii prevăzute în dreptul Uniunii și în cel național, precum și condiționalitatea, astfel cum este prevăzută în planul strategic PAC. Angajamentele legate de acest tip de intervenții pot fi asumate pentru o perioadă multianuală prestabilită și pot depăși șapte ani în cazuri în care acest lucru este justificat corespunzător.

Expunere de motive

Pentru a încuraja practicile ecologice, se propune să nu se limiteze plata la acoperirea pierderilor de venit. O perioadă de mai mulți ani este mai potrivită din perspectiva efectelor asupra mediului.

Amendamentul 16

Considerentul 40

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura un venit echitabil și un sector agricol rezilient pe întregul teritoriu al Uniunii, statele membre pot acorda sprijin fermierilor din zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale și alte constrângeri specifice anumitor zone. În ceea ce privește plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, ar trebui să se aplice în continuare desemnarea din cadrul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Pentru ca PAC să genereze mai multă valoare adăugată la nivelul Uniunii în ceea ce privește mediul și să își consolideze sinergiile cu finanțarea investițiilor în natură și biodiversitate, este necesar să se mențină o măsură separată care să vizeze compensarea beneficiarilor pentru dezavantajele legate de implementarea Directivei Natura 2000 și a Directivei-cadru privind apa. Prin urmare, ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a-i ajuta să facă față dezavantajelor specifice care rezultă din punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE și a Directivei 92/43/CEE, și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerințele specifice descrise în planurile strategice PAC care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că plățile acordate fermierilor nu duc la dubla finanțare prin suprapunerea cu schemele ecologice. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a planurilor lor strategice PAC.

Pentru a asigura un venit echitabil și un sector agricol rezilient pe întregul teritoriu al Uniunii, statele membre acordă sprijin fermierilor din zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale și alte constrângeri specifice anumitor zone. În ceea ce privește plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, ar trebui să se aplice în continuare desemnarea din cadrul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Pentru ca PAC să genereze mai multă valoare adăugată la nivelul Uniunii în ceea ce privește mediul și să își consolideze sinergiile cu finanțarea investițiilor în natură și biodiversitate, este necesar să se mențină o măsură separată care să vizeze remunerarea beneficiarilor pentru implementarea Directivei Natura 2000 și a Directivei-cadru privind apa. Prin urmare, ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a-i ajuta să facă față dezavantajelor specifice care rezultă din punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE și a Directivei 92/43/CEE, și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerințele specifice descrise în planurile strategice PAC care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că plățile acordate fermierilor nu duc la dubla finanțare prin suprapunerea cu schemele ecologice. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a planurilor lor strategice PAC.

Expunere de motive

Menținerea agriculturii în toate teritoriile Uniunii, inclusiv în cele dificile, este o necesitate. Pentru a încuraja practicile ecologice, se propune să nu se limiteze plata la acoperirea pierderilor de venit.

Amendamentul 17

Considerentul 41

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

De asemenea, obiectivele PAC ar trebui urmărite prin sprijinirea investițiilor, atât a celor productive, cât și a celor neproductive, atât în cadrul fermei cât și în afara ei. Aceste investiții pot viza, printre altele, infrastructurile legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea la schimbările climatice a agriculturii și a silviculturii, inclusiv a accesului la terenurile fermelor și la cele forestiere, consolidarea și îmbunătățirea terenurilor, practicile agrosilvice și furnizarea energiei și a apei și economisirea acestora. Pentru o mai bună asigurare a consecvenței planurilor strategice PAC cu obiectivele Uniunii, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, în prezentul regulament a fost inclusă o listă negativă a domeniilor investiționale.

De asemenea, obiectivele PAC ar trebui urmărite prin sprijinirea investițiilor, atât a celor productive, cât și a celor neproductive, atât în cadrul fermei cât și în afara ei. Aceste investiții pot viza, printre altele, infrastructurile legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea la schimbările climatice a agriculturii și a silviculturii, inclusiv a accesului la terenurile fermelor și la cele forestiere, îmbunătățirea terenurilor, practicile agrosilvice și furnizarea energiei și a apei economisirea acestora , precum și conservarea resurselor genetice agricole . Pentru o mai bună asigurare a consecvenței planurilor strategice PAC cu obiectivele Uniunii, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, în prezentul regulament a fost inclusă o listă negativă a domeniilor investiționale. Aceste investiții sunt plafonate per fermă . Pachetul consacrat acestui instrument este limitat la 10 % din fondurile alocate statului membru în cauză din FEADR.

Expunere de motive

Plafonarea ajutorului pentru investiții permite sprijinirea mai multor proiecte. Limitarea pachetului permite să se aloce mai multe fonduri altor priorități ale FEADR.

Amendamentul 18

Considerentul 44

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dată fiind necesitatea de a se asigura instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, ar trebui menținute primele de asigurare și fondurile mutuale , finanțate de FEADR . Categoria fondurilor mutuale cuprinde atât fondurile legate de pierderile de producție, cât și instrumentele de stabilizare a veniturilor care sunt generale și specific sectoriale și care sunt legate de pierderile de venit.

Dată fiind necesitatea de a se asigura instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, ar trebui menținute primele de asigurare și fondurile mutuale. Categoria fondurilor mutuale cuprinde atât fondurile legate de pierderile de producție, cât și instrumentele de stabilizare a veniturilor care sunt generale și specific sectoriale și care sunt legate de pierderile de venit.

Expunere de motive

Finanțarea prin FEADR ar necesita completarea corespunzătoare a resurselor FEADR.

Amendamentul 19

Considerentul 56

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În procesul de elaborare a propriilor planuri strategice PAC, statele membre ar trebui să își analizeze situațiile și nevoile specifice, să stabilească ținte legate de îndeplinirea obiectivelor PAC și să conceapă intervenții care să permită atingerea țintelor respective, toate acestea fiind adaptate la contextele naționale și regionale specifice, inclusiv la regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 349 din TFUE. Acest proces ar trebui să promoveze o subsidiaritate sporită în interiorul unui cadru comun al Uniunii, dar în același timp ar trebui să se asigure respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor PAC. Așadar, este oportun să se prevadă norme privind structura și conținutul planurilor strategice PAC.

În procesul de elaborare a propriilor planuri strategice PAC, statele membre , prevăzând definirea de planuri de dezvoltare rurală la nivelul geografic cel mai adecvat, ar trebui să își analizeze situațiile și nevoile specifice, să stabilească ținte legate de îndeplinirea obiectivelor PAC și să conceapă intervenții care să permită atingerea țintelor respective, toate acestea fiind adaptate la contextele naționale și regionale specifice, inclusiv la regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 349 din TFUE și la regiunile defavorizate prevăzute la articolul 174 al treilea paragraf din TFUE . Acest proces ar trebui să promoveze o subsidiaritate sporită în interiorul unui cadru comun al Uniunii, dar în același timp ar trebui să se asigure respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor PAC. Așadar, este oportun să se prevadă norme privind structura și conținutul planurilor strategice PAC.

Expunere de motive

Deși există posibilitatea ca anumite elemente ale planurilor strategice să fie stabilite la nivel regional, nu se cunoaște amploarea acestei eventuale regionalizări. Regulamentul ar trebui să prevadă elaborarea de programe de dezvoltare rurală la nivelul corespunzător, cel puțin în regiunile ultraperiferice. La elaborarea planurilor strategice PAC și la conceperea măsurilor în contexte naționale și regionale specifice, statele membre trebuie să țină seama, în special, de regiunile defavorizate menționate la articolul 174 din TFUE, cum ar fi regiunile insulare, transfrontaliere și montane.

Amendamentul 20

Articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Definiții care urmează a fi formulate în planurile strategice PAC

Definiții care urmează a fi formulate în planurile strategice PAC

(1)   În planurile lor strategice PAC, statele membre definesc activitatea agricolă, suprafața agricolă, hectarul eligibil, fermierul veritabil și tânărul fermier:

(1)   În planurile lor strategice PAC, statele membre definesc activitatea agricolă, suprafața agricolă, hectarul eligibil, fermierul veritabil și tânărul fermier:

(a)

„activitatea agricolă” trebuie definită astfel încât să includă atât producția produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE, inclusiv producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu de producție scurt , cât și menținerea suprafeței agricole într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care depășesc metodele și utilajele agricole uzuale;

(a)

„activitatea agricolă” trebuie definită astfel încât să includă atât producția produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE, inclusiv producția de bumbac și agrosilvicultura , cât și menținerea suprafeței agricole într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care depășesc metodele și utilajele agricole uzuale;

(b)

„suprafața agricolă” trebuie definită astfel încât să fie formată din teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente. Termenii „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiști permanente” trebuie specificate mai în detaliu de statele membre în următorul cadru:

(b)

„suprafața agricolă” trebuie definită astfel încât să fie formată din teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente. Termenii „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiști permanente” trebuie specificate mai în detaliu de statele membre în următorul cadru:

 

(i)

„terenul arabil” este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, și include suprafețe scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului (1), cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (2), cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau cu articolul 65 din prezentul regulament;

 

(i)

„terenul arabil” este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, și include suprafețe scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului (1), cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (2), cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau cu articolul 65 din prezentul regulament;

 

(ii)

„culturi permanente” sunt culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente și fânețele permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt;

 

(ii)

„culturi permanente” sunt culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente și fânețele permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt incluse în culturi ;

 

(iii)

„pajiști permanente și pășuni permanente” (denumite împreună „pajiști permanente”) sunt terenuri care nu sunt incluse în rotația de culturi a exploatației timp de cel puțin cinci ani, fiind consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane). Aceste pajiști pot include alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale;

 

(iii)

„pajiști permanente și pășuni permanente” (denumite împreună „pajiști permanente”) sunt terenuri care nu sunt incluse în rotația de culturi a exploatației timp de cel puțin cinci ani, fiind consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane). Aceste pajiști pot include alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, care sunt bune pentru pășunat sau care pot produce hrană pentru animale , cu condiția ca ierburile și alte plante furajere erbacee să fie predominante ; pot fi, de asemenea, terenuri bune pentru pășunat care fac parte din practici ancorate în obiceiurile locului, unde, în mod obișnuit, suprafețele de pășunat nu sunt predominant acoperite cu iarbă și cu alte plante furajere erbacee, sau terenuri bune pentru pășunat, unde suprafețele de pășunat nu sunt predominant acoperite cu iarbă și cu alte plante furajere erbacee sau unde nu sunt deloc acoperite cu acestea.

Se consideră că sunt pajiști permanente și sistemele silvopastorale în care plantele furajere erbacee nu sunt predominante, dar sunt utilizate pentru animale, cum ar fi sistemele de pășuni împădurite și/sau pajiștile cu arbuști și arbori din zonele montane;

Expunere de motive

Se propune menținerea formulării actuale din Regulamentul „Omnibus”, care ia în considerare caracteristicile speciale ale pajiștilor mediteraneene, cum ar fi pajiștile și pășunile împădurite din zonele montane.

Amendamentul 21

Articolul 4 alineatul (1) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„fermierii veritabili” trebuie definiți astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor a căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice sau a căror activitate profesională principală nu este agricolă, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. Definiția trebuie să permită să se stabilească, în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă , obiectul de activitate al societății și/sau intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili.

„fermierii veritabili” trebuie definiți astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor a căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice sau a căror activitate profesională principală nu este agricolă, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. Definiția trebuie să permită să se stabilească, în funcție de condiții precum proporția din venit obținută din producția agricolă , obiectul de activitate al societății și/sau intrările în registre, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. Definiția trebuie, în orice caz, să mențină modelul exploatației agricole familiale al Uniunii Europene, cu caracter individual sau asociativ, în care fermierul lucrează și își asigură traiul direct din activitatea agricolă, și poate lua în considerare, dacă este necesar, particularitățile regiunilor definite la articolul 349 din TFUE.

Expunere de motive

Luarea în calcul a venitului integral poate exclude micii fermieri. Luarea în calcul a proporției venitului agricol permite o diferențiere mai corectă a fermierilor veritabili. Trebuie reafirmat modelul european de agricultură familială.

Amendamentul 22

Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sprijinul din FEGA și din FEADR vizează îmbunătățirea în continuare a dezvoltării sustenabile a agriculturii, a sectorului alimentar și a zonelor rurale și contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective generale:

Sprijinul din FEGA și din FEADR vizează îmbunătățirea în continuare a dezvoltării sustenabile a agriculturii, a sectorului alimentar și a zonelor rurale și contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective generale:

(a)

promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care garantează securitatea alimentară;

(a)

promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care garantează securitatea alimentară;

(b)

stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;

(b)

stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;

(c)

consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale.

(c)

consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale , punându-se accentul pe asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în conformitate cu articolul 39 litera (b) din TFUE și acordându-se o atenție specială zonelor rurale care se confruntă cu probleme grave legate de depopulare .

Obiectivele respective sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Obiectivele respective sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri. Este vorba, de asemenea, de a încuraja stabilirea de relații între diferiții agenți din cadrul lanțului valoric alimentar, consolidând relațiile contractuale și transparența în relațiile contractuale, prin includerea unor instrumente precum observatoarele standardizate ale prețurilor și ale costurilor de producție.

Expunere de motive

PAC trebuie să vegheze la respectarea articolului 39 din TFUE, să acorde o atenție specială zonelor rurale afectate de depopulare și să îmbunătățească funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

Amendamentul 23

Articolul 6 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiective specifice

Obiective specifice

(1)   Îndeplinirea obiectivelor generale trebuie urmărită prin intermediul următoarelor obiective specifice:

(1)   Îndeplinirea obiectivelor generale trebuie urmărită prin intermediul următoarelor obiective specifice:

(a)

sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor și a rezilienței în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii securității alimentare;

(a)

sprijinirea unor venituri fiabile ale fermelor , comparabile cu cele obținute în economie în ansamblul său, și a rezilienței fermelor pe întregul teritoriu al UE, în vederea îmbunătățirii securității alimentare;

(b)

îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării;

(b)

îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității economice, sociale, ecologice, teritoriale , inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării , precum și asupra agroecologiei și a popularizării metodelor de producție durabile ;

(c)

ameliorarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;

(c)

îmbunătățirea productivității factorilor de producție, inclusiv pentru a reduce costurile produselor și ale serviciilor din sectorul agricol;

(d)

contribuirea la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;

(d)

ameliorarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;

(e)

promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul;

(e)

contribuirea la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;

(f)

contribuirea la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

(f)

promovarea gospodăririi sustenabile a unor resurse naturale precum resursele genetice agricole, apa, solul și aerul;

(g)

atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale;

(g)

contribuirea la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

(h)

promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile;

(h)

atragerea tinerilor agricultori și a noilor fermieri , în special în regiunile cele mai slab populate, și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale;

(i)

îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor.

(i)

promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice , a participării femeilor la economia rurală , a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile;

 

(j)

îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor;

 

(k)

promovarea dezvoltării unei agriculturi familiale durabile în țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu obiectivele 1 și 2 din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și cu coerența politicilor Uniunii în favoarea dezvoltării (CPD) .

Amendamentul 24

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute în titlul II prin specificarea unor intervenții bazate pe tipurile de intervenții prevăzute în capitolele II, III și IV din prezentul titlu, în conformitate cu cerințele comune prevăzute în prezentul capitol.

Statele membre și regiunile care îndeplinesc rolul de autorități de management urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute în titlul II prin specificarea unor intervenții bazate pe tipurile de intervenții prevăzute în capitolele II, III și IV din prezentul titlu, în conformitate cu cerințele comune prevăzute în prezentul capitol.

Expunere de motive

Rolul jucat de regiunile europene în gestionarea și punerea în aplicare a PAC trebuie menținut și consolidat pentru a adapta alegerile politice la caracteristicile teritoriale și sectoriale specifice.

Amendamentul 25

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre concep intervențiile din propriile planuri strategice PAC în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu principiile generale ale dreptului Uniunii.

Având în vedere că politica agricolă comună constituie baza pe care se sprijină economia sectorului agroalimentar și structura economică și socială a mediului rural al Uniunii, statele membre și regiunile care îndeplinesc rolul de autorități de management concep intervențiile din propriile planuri strategice PAC în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu principiile generale ale dreptului Uniunii , în special cu principiul subsidiarității .

Statele membre se asigură că intervențiile sunt stabilite pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, sunt compatibile cu piața internă și nu denaturează concurența.

Statele membre instituie cadrul legal care reglementează acordarea sprijinului din partea Uniunii către beneficiari pe baza planurilor strategice PAC și în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) [HzR].

Statele membre se asigură că intervențiile sunt stabilite pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, sunt compatibile cu piața internă și nu denaturează concurența.

Statele membre instituie cadrul legal care reglementează acordarea sprijinului din partea Uniunii către beneficiari pe baza planurilor strategice PAC și în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) [HzR].

Expunere de motive

Este necesar să se facă trimitere la baza politicii agricole comune și la faptul că statele membre trebuie să o aplice respectând compatibilitatea cu piața internă și fără a denatura concurența.

Amendamentul 26

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre includ în propriile planuri strategice PAC un sistem de condiționalitate în temeiul căruia se impune o sancțiune administrativă beneficiarilor care primesc plățile directe prevăzute în capitolul II din prezentul titlu sau prima anuală prevăzută la articolele 65, 66 și 67 și care nu îndeplinesc cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în legislația Uniunii și nu respectă standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite în planurile strategice PAC, enumerate în anexa III, în ceea ce privește următoarele domenii specifice:

Statele membre includ în propriile planuri strategice PAC un sistem de condiționalitate în temeiul căruia se impune o sancțiune administrativă beneficiarilor care primesc plățile directe prevăzute în capitolul II din prezentul titlu sau prima anuală prevăzută la articolele 65, 66 și 67 și care nu îndeplinesc cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în legislația Uniunii și nu respectă standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite în planurile strategice PAC, enumerate în anexa III, în ceea ce privește următoarele domenii specifice:

1.

clima și mediul;

2.

sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor;

3.

bunăstarea animalelor.

1.

clima și mediul;

2.

sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor;

3.

bunăstarea animalelor;

4.

social: respectarea drepturilor salariaților din domeniul agricol .

Expunere de motive

Este important ca fermele care beneficiază de fonduri publice prin PAC să respecte drepturile sociale ale angajaților lor.

Amendamentul 27

Articolul 12 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre instituie un sistem prin care să le ofere beneficiarilor, care vor trebui să îl utilizeze, instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților menționat în anexa III, cu conținutul și funcționalitățile minime definite acolo.

Comisia poate sprijini statele membre în ceea ce privește conceperea instrumentului respectiv și în ceea ce privește cerințele referitoare la serviciile de stocare și de prelucrare a datelor.

Statele membre instituie un sistem prin care să le ofere beneficiarilor, care vor trebui să îl utilizeze, instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților menționat în anexa III, cu conținutul și funcționalitățile minime definite acolo.

Comisia poate sprijini statele membre în ceea ce privește conceperea instrumentului respectiv . Cerințele referitoare la serviciile de stocare, de prelucrare și de protecție a datelor trebuie să garanteze controlul gestionării nutrienților de către fermier.

Expunere de motive

Fertilitatea solului depinde mai puțin de înregistrarea digitalizată a nutrienților decât de respectarea bunelor practici agronomice care asigură buna stare biologică a solurilor. Fermierul trebuie să controleze gestionarea nutrienților din ferma sa, în conformitate cu legislația.

Amendamentul 28

Articolul 12 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu articolul 138, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru completarea prezentului regulament, cu norme privind bunele condiții agricole și de mediu, inclusiv de stabilire a elementelor sistemului referitoare la proporția de pășuni permanente, la anul de referință și la rata de conversie în conformitate cu GAEC 1 menționate în anexa III, la formatul și la elementele suplimentare minime, precum și la funcționalitățile instrumentului pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților .

 

Expunere de motive

Bunele condiții agricole și de mediu trebuie să se încadreze în domeniul de aplicare a regulamentelor, nu a actelor delegate.

Amendamentul 29

Articolul 13 alineatul (4) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

gestionarea riscurilor, menționată la articolul 70;

prevenirea și gestionarea riscurilor, menționată la articolul 70;

Expunere de motive

Prevenirea riscurilor – prin practicile agroecologice și despecializarea fermelor și a teritoriilor – va face fermele mai reziliente în fața riscurilor climatice și sanitare. Gestionarea riscurilor, care este costisitoare, nu va fi suficientă pentru a proteja fermele.

Amendamentul 30

Articolul 15 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu articolul 138, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament cu norme prin care să se stabilească o bază armonizată pentru calcularea reducerii plăților prevăzute la alineatul (1) în vederea asigurării unei distribuiri corecte a fondurilor către beneficiarii îndreptățiți.

 

Expunere de motive

Repartizarea plăților directe trebuie să se încadreze în domeniul de aplicare a regulamentelor, nu a actelor delegate.

Amendamentul 31

Articolul 24 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cu excepția cazurilor de transfer prin moștenire sau prin moștenire anticipată, drepturile la plată se transferă doar unui fermier veritabil.

Cu excepția cazurilor de transfer prin moștenire sau prin moștenire anticipată, drepturile la plată se transferă doar unui fermier veritabil și rămân legate de sol .

Expunere de motive

Posibilitatea de a comercializa drepturi la subvenții publice care nu au legătură cu achiziționarea sau închirierea de terenuri agricole nu poate fi justificată.

Amendamentul 32

Articolul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pot acorda micilor fermieri definiți de statele membre plăți sub forma unei sume fixe care să înlocuiască plățile directe prevăzute în prezenta secțiune și în secțiunea 3 din prezentul capitol. Statele membre concep intervenția corespunzătoare în planul strategic PAC ca fiind opțională pentru fermieri.

Statele membre acordă micilor fermieri definiți de statele membre plăți sub forma unei sume fixe care să înlocuiască plățile directe prevăzute în prezenta secțiune și în secțiunea 3 din prezentul capitol. Cuantumul acestei sume forfetare este stabilit la un nivel suficient pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a respectivelor ferme. Statele membre stabilesc criterii de identificare a micilor fermieri și concep intervenția corespunzătoare în planul strategic PAC ca fiind opțională pentru fermieri.

Expunere de motive

„Fermele mici” joacă un rol real de menținere a locurilor de muncă, de dinamizare și de întreținere a teritoriilor. Această dispoziție trebuie să fie obligatorie pentru statele membre.

Amendamentul 33

Articolul 28 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sprijinul pentru programele ecologice ia forma unei plăți anuale per hectar eligibil și se acordă:

Sprijinul pentru programele ecologice ia forma unei plăți anuale per hectar eligibil și se acordă:

(a)

fie ca plăți suplimentare față de sprijinul de bază pentru venit prevăzut în subsecțiunea 2 a prezentei secțiuni;

(a)

fie ca plăți suplimentare față de sprijinul de bază pentru venit prevăzut în subsecțiunea 2 a prezentei secțiuni;

(b)

ca plăți care compensează în întregime sau parțial beneficiarii pentru costurile suplimentare suportate și pentru pierderile de venit aferente angajamentelor stabilite în temeiul articolului 65.

(b)

fie ca plăți care remunerează beneficiarii în plus față de costurile suplimentare suportate și pierderile de venit aferente angajamentelor stabilite în temeiul articolului 65.

Expunere de motive

Pentru a încuraja fermierii să mențină sau să dezvolte practici ecologice, sprijinul trebuie să depășească costul de producție suplimentar legat de bune practici.

Amendamentul 34

Articolul 29

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre pot acorda un sprijin cuplat pentru venit fermierilor veritabili în condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și specificate mai în detaliu în propriile planuri strategice PAC.

(1)   Statele membre pot acorda un sprijin cuplat pentru venit fermierilor veritabili în condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și specificate mai în detaliu în propriile planuri strategice PAC.

(2)   Intervențiile statelor membre ajută sectoarele și producțiile sprijinite sau tipurile specifice de agricultură aferente, enumerate la articolul 30 să facă față dificultății sau dificultăților cu care se confruntă, prin îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității și a calității lor.

(2)   Intervențiile statelor membre ajută sectoarele și producțiile sprijinite sau tipurile specifice de agricultură aferente, enumerate la articolul 30 , cu următoarele obiective:

să împiedice abandonarea activității agricole în teritoriile rurale și să consolideze autosuficiența alimentară a UE; sau

remedieze dificultatea sau dificultățile cu care se confruntă, prin îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității și a calității lor.

(3)   Sprijinul cuplat pentru venit ia forma unei plăți anuale per hectar sau per animal.

(3)   Sprijinul cuplat pentru venit ia forma unei plăți anuale plafonate per hectar sau per animal.

Expunere de motive

Ajutoarele cuplate trebuie să se refere și la teritoriile aflate în dificultate, nu numai la producțiile aflate în dificultate, și să vizeze mai curând menținerea producției decât dezvoltarea ei, ceea ce justifică aplicarea unui plafon per exploatație.

Amendamentul 35

Articolul 30

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sprijinul cuplat pentru venit poate fi acordat doar următoarelor sectoare și producții sau următoarelor tipuri specifice de agricultură aferente, dacă acestea sunt importante din motive economice, sociale sau de mediu: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, nutrețuri uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume, specii forestiere cu ciclu de producție scurt și alte culturi nealimentare, cu excepția arborilor, utilizate pentru producția de produse care au potențialul de a înlocui materialele fosile .

Sprijinul cuplat pentru venit poate fi acordat doar următoarelor sectoare și producții sau următoarelor tipuri specifice de agricultură aferente, dacă acestea sunt importante din motive economice, sociale sau de mediu: cereale, plante oleaginoase, cu excepția culturilor destinate producției de agrocombustibili, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, leguminoase furajere pure sau în amestec cu graminee, pajiști, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, nutrețuri uscate, hamei, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii forestiere cu ciclu de producție scurt incluse în parcelele cultivate .

Expunere de motive

Sprijinul cuplat ar trebui să promoveze toate leguminoasele. El nu ar trebui să excludă carnea de porc și de pasăre, spre deosebire de culturile pentru biocombustibili.

Amendamentul 36

Articolul 40

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tipurile de intervenții sectoriale obligatorii și opționale

Tipurile de intervenții sectoriale obligatorii și opționale

1.   Tipul sectorial de intervenții din sectorul fructelor și legumelor, menționat la articolul 39 litera (a), și din sectorul apiculturii, menționat la articolul 39 litera (b), este obligatoriu pentru toate statele membre.

1.   Tipul sectorial de intervenții din sectorul fructelor și legumelor, menționat la articolul 39 litera (a), și din sectorul apiculturii, menționat la articolul 39 litera (b), este obligatoriu pentru toate statele membre.

2.   Tipul sectorial de intervenții din sectorul vitivinicol, menționat la articolul 39 litera (c), este obligatoriu pentru statele membre enumerate în anexa V.

2.   Tipul sectorial de intervenții din sectorul vitivinicol, menționat la articolul 39 litera (c), este obligatoriu pentru statele membre enumerate în anexa V.

3.   În propriile planuri strategice PAC, statele membre pot decide să implementeze tipurile sectoriale de intervenții menționate la articolul 39 literele (d), (e) și (f).

3.   În propriile planuri strategice PAC, statele membre pot decide să implementeze tipurile sectoriale de intervenții menționate la articolul 39 literele (d), (e) și (f).

4.   Statul membru menționat la articolul 82 alineatul (3) poate implementa în sectorul hameiului tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (f) doar dacă statul membru respectiv decide în propriul plan strategic PAC să nu implementeze tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (d).

4.   Statul membru menționat la articolul 82 alineatul (3) poate implementa în sectorul hameiului tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (f) doar dacă statul membru respectiv decide în propriul plan strategic PAC să nu implementeze tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (d).

5.   Statele membre menționate la articolul 82 alineatul (4) pot implementa în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (f) doar dacă statele membre respective decid în propriile planuri strategice PAC să nu implementeze tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (e).

5.   Statele membre menționate la articolul 82 alineatul (4) pot implementa în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (f) doar dacă statele membre respective decid în propriile planuri strategice PAC să nu implementeze tipul sectorial de intervenție menționat la articolul 39 litera (e).

 

6.     Statele membre pot include în planurile lor strategice intervenții pentru prevenirea crizelor și pentru gestionarea riscurilor în orice sector, pentru a evita crizele din acest sector și pentru a le face față; aceste obiective au legătură cu obiectivele specifice menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (c). În cadrul acestor intervenții se facilitează participarea la sistem a organizațiilor de producători, a organizațiilor interprofesionale și a cooperativelor .

 

7.     Statele membre includ în planurile lor strategice, prin intermediul unei orientări comune aplicabile întregii Uniuni Europene, instrumente precum observatoare standardizate ale prețurilor și ale costurilor de producție, care să permită obținerea de informații cu privire la evoluția piețelor.

Expunere de motive

Posibilitatea realizării unor intervenții pentru prevenirea și gestionarea riscurilor trebuie extinsă la toate sectoarele. Stabilirea unor instrumente precum observatoarele standardizate ale prețurilor și ale costurilor de producție va permite să se obțină, dacă este cazul, avertizări cu privire la evoluția piețelor agricole.

Amendamentul 37

Articolul 43 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ceea ce privește obiectivele menționate la articolul 42 literele (a)-(h), statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții:

În ceea ce privește obiectivele menționate la articolul 42 literele (a)-(h), statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții:

(a)

investiții în active corporale și necorporale, concentrate în special asupra economisirii apei, a economisirii energiei, a ambalajelor ecologice și a reducerii deșeurilor;

(a)

investiții în active corporale și necorporale, concentrate în special asupra economisirii apei, a economisirii energiei, a ambalajelor ecologice și a reducerii deșeurilor;

(b)

cercetarea și producția experimentală, concentrate în special asupra economisirii apei, a economisirii energiei, a ambalajelor ecologice, a reducerii deșeurilor, a rezistenței la dăunători, a reducerii riscurilor și impacturilor utilizării pesticidelor, a prevenirii daunelor provocate de fenomenele climatice nefavorabile și a stimulării utilizării unor soiuri de fructe și legume adaptate la condițiile climatice aflate în schimbare;

(b)

cercetarea și producția experimentală, concentrate în special asupra economisirii apei, a economisirii energiei, a ambalajelor ecologice, a reducerii deșeurilor, a rezistenței la dăunători, a reducerii riscurilor și impacturilor utilizării pesticidelor, a prevenirii daunelor provocate de fenomenele climatice nefavorabile și a stimulării utilizării unor soiuri de fructe și legume adaptate la condițiile climatice aflate în schimbare;

(c)

producția ecologică;

(c)

producția ecologică;

(d)

producția integrată;

(d)

producția integrată;

(e)

acțiuni pentru conservarea solului și pentru sporirea cantității de carbon din sol;

(e)

acțiuni pentru conservarea solului și pentru sporirea cantității de carbon din sol;

(f)

acțiuni de creare și de menținere a habitatelor favorabile pentru biodiversitate sau de întreținere a peisajului, inclusiv de conservare a caracteristicilor istorice;

(f)

acțiuni de creare și de menținere a habitatelor favorabile pentru biodiversitate sau de întreținere a peisajului, inclusiv de conservare a caracteristicilor istorice;

(g)

acțiuni de economisire a energiei, de sporire a eficienței energetice și de intensificare a utilizării energiei din surse regenerabile;

(g)

acțiuni de economisire a energiei, de sporire a eficienței energetice și de intensificare a utilizării energiei din surse regenerabile;

(h)

acțiuni de îmbunătățire a rezistenței la dăunători;

(h)

acțiuni de îmbunătățire a rezistenței la dăunători;

(i)

acțiuni pentru îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, inclusiv economisirea și drenarea apei;

(i)

acțiuni pentru îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, inclusiv economisirea și drenarea apei;

(j)

acțiuni și măsuri de reducere a producției de deșeuri și de îmbunătățire a gestionării deșeurilor;

(j)

acțiuni și măsuri de reducere a producției de deșeuri și de îmbunătățire a gestionării deșeurilor;

(k)

acțiuni de îmbunătățire a sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării produselor din sectorul fructelor și legumelor;

(k)

acțiuni de îmbunătățire a sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării produselor din sectorul fructelor și legumelor;

(l)

acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la schimbările climatice și de intensificare a utilizării energiei din surse regenerabile;

(l)

acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la schimbările climatice și de intensificare a utilizării energiei din surse regenerabile;

(m)

implementarea sistemelor de calitate naționale și ale UE;

(m)

implementarea sistemelor de calitate naționale și ale UE;

(n)

promovare și comunicare, inclusiv acțiuni și activități care vizează diversificarea și consolidarea piețelor fructelor și legumelor și informarea privind beneficiile pentru sănătate ale consumului de fructe și legume;

(n)

promovare și comunicare, inclusiv acțiuni și activități care vizează diversificarea și consolidarea piețelor fructelor și legumelor și informarea privind beneficiile pentru sănătate ale consumului de fructe și legume;

(o)

servicii de consiliere și asistență tehnică, în special în ceea ce privește tehnicile sustenabile de combatere a dăunătorilor, utilizarea sustenabilă a pesticidelor și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

(o)

servicii de consiliere și asistență tehnică, în special în ceea ce privește tehnicile sustenabile de combatere a dăunătorilor, reducerea utilizării pesticidelor și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

(p)

formarea profesională și schimburile de bune practici, în special în ceea ce privește tehnicile sustenabile de combatere a dăunătorilor, utilizarea sustenabilă a pesticidelor și contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

(p)

formarea profesională și schimburile de bune practici, în special în ceea ce privește tehnicile sustenabile de combatere a dăunătorilor, reducerea utilizării pesticidelor și contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;

 

(q)

acțiuni menite să protejeze diversitatea resurselor genetice de fructe și legume .

Expunere de motive

Pentru sănătatea fermierilor și a populației, este timpul să se reducă în mod semnificativ utilizarea pesticidelor. Diversitatea resurselor genetice asigură reziliența.

Amendamentul 38

Articolul 49

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tipurile de intervenții în sectorul apiculturii și asistența financiară din partea Uniunii

[…]

Tipurile de intervenții în sectorul apiculturii și asistența financiară din partea Uniunii

[…]

(2)   În planurile lor strategice PAC, statele membre își motivează alegerea obiectivelor specifice și a tipurilor de intervenții. Statul membru își stabilește intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese.

[…]

(2)   În planurile lor strategice PAC, statele membre își motivează alegerea obiectivelor specifice și a tipurilor de intervenții. Statul membru își stabilește intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese.

[…]

(4)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru intervențiile menționate la alineatul (2) este de maximum 50 % din cheltuieli. Restul cheltuielilor sunt suportate de statele membre.

[…]

(4)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru intervențiile menționate la alineatul (2) este de maximum 50 % din cheltuieli , cu excepția regiunilor ultraperiferice, unde acest plafon este de 85 % . Restul cheltuielilor sunt suportate de statele membre.

[…]

Expunere de motive

O reducere a ratelor de cofinanțare a Uniunii în raport cu perioadele de programare anterioare ar pune în pericol punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală în regiunile ultraperiferice și ar dubla eforturile lor de finanțare din surse proprii a proiectelor UE.

Amendamentul 39

Articolul 52 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tipurile de intervenție din sectorul vitivinicol

Tipurile de intervenție din sectorul vitivinicol

Pentru fiecare obiectiv ales din rândul celor prevăzute la articolul 51, statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții:

Pentru fiecare obiectiv ales din rândul celor prevăzute la articolul 51, statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții:

(a)

restructurarea și conversia plantațiilor viticole, inclusiv replantarea acestora în cazurile în care acest lucru este necesar în urma defrișării din motive sanitare sau fitosanitare, în conformitate cu instrucțiunile autorității competente a statului membru, dar cu excluderea reînnoirii normale a plantațiilor viticole, care constă în replantarea aceleiași parcele de teren cu același soi de struguri și potrivit aceluiași sistem de cultivare a viței-de-vie, atunci când vița-de-vie și-a încheiat ciclul de viață natural;

(a)

restructurarea și conversia plantațiilor viticole, inclusiv replantarea acestora în cazurile în care acest lucru este necesar în urma defrișării din motive sanitare sau fitosanitare, în conformitate cu instrucțiunile autorității competente a statului membru, dar cu excluderea reînnoirii normale a plantațiilor viticole, care constă în replantarea aceleiași parcele de teren cu același soi de struguri și potrivit aceluiași sistem de cultivare a viței-de-vie, atunci când vița-de-vie și-a încheiat ciclul de viață natural;

 

(b)

reducerea utilizării pesticidelor;

Expunere de motive

Viticultura este una dintre culturile cu cel mai mare consum de pesticide, care trebuie redus de urgență.

Amendamentul 40

Articolul 64

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tipuri de intervenții pentru dezvoltarea rurală

Tipuri de intervenții pentru dezvoltarea rurală

Tipurile de intervenții în temeiul prezentului capitol sunt următoarele:

Tipurile de intervenții în temeiul prezentului capitol sunt următoarele:

(a)

angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente în materie de gestionare;

(a)

angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente în materie de gestionare;

(b)

constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone;

(b)

constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone;

(c)

dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii;

(c)

dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii;

(d)

investiții;

(d)

investiții menite să îmbunătățească calitatea vieții, precum și calitatea serviciilor publice în zonele rurale ;

(e)

instalarea tinerilor fermieri și întreprindere rurală nou înființată;

(e)

instalarea tinerilor fermieri și întreprindere rurală nou înființată;

(f)

instrumente de gestionare a riscurilor;

(f)

instrumente de gestionare a riscurilor;

(g)

cooperare;

(g)

cooperare;

(h)

schimburi de cunoștințe și informare.

(h)

schimburi de cunoștințe și informare.

Amendamentul 41

Articolul 65 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre compensează beneficiarii pentru costurile suportate și pierderile de venit aferente angajamentelor asumate. După caz, aceste compensări pot acoperi și costurile de tranzacție. În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot acorda sprijin sub formă de rată forfetară sau de plată unică per unitate. Plățile se acordă anual.

Statele membre compensează beneficiarii în plus față de costurile suportate și pierderile de venit aferente angajamentelor asumate. După caz, aceste compensări pot acoperi și costurile de tranzacție. În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot acorda sprijin sub formă de rată forfetară sau de plată unică per unitate. Plățile se acordă anual.

Expunere de motive

Pentru a încuraja o tranziție masivă a sistemelor de producție la metode de producție mai reziliente, este nevoie de sprijin stimulativ, fără a limita plata pentru practicile care vizează acoperirea pierderilor de venit.

Amendamentul 42

Articolul 68 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre pot acorda sprijin în cadrul acestui tip de intervenții doar pentru investițiile tangibile și/sau intangibile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6. Sprijinul acordat sectorului forestier se bazează pe un plan de gestionare a pădurilor sau pe un instrument echivalent.

Statele membre pot acorda sprijin în cadrul acestui tip de intervenții doar pentru investițiile tangibile și/sau intangibile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6. Sprijinul acordat sectorului forestier se bazează pe un plan de gestionare a pădurilor sau pe un instrument echivalent. Acordarea sprijinului este condiționată de efectele de mediu prevăzute (ex ante) ce rezultă din evaluarea impactului investițiilor asupra mediului.

Expunere de motive

Fondurile publice nu pot fi utilizate pentru investiții care ar avea un impact negativ asupra mediului. Pentru ca beneficiarii să nu fie obligați să ramburseze fonduri fiindcă impactul asupra mediului se dovedește a fi mai mare decât valoarea calculată inițial (ex post), condiționalitatea ar trebui să fie ex ante.

Amendamentul 43

Articolul 68 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre stabilesc o listă de investiții neeligibile și categorii de cheltuieli neeligibile care include cel puțin următoarele:

Statele membre stabilesc o listă de investiții neeligibile și categorii de cheltuieli neeligibile care include cel puțin următoarele:

(a)

achiziția de drepturi de producție agricolă;

(a)

achiziția de drepturi de producție agricolă;

(b)

achiziția de drepturi la plată;

(b)

achiziția de drepturi la plată;

(c)

achiziționarea de terenuri, cu excepția achiziției de terenuri în scopuri de conservare a mediului sau cu excepția terenurilor achiziționate de tinerii fermieri cu ajutorul instrumentelor financiare;

(c)

achiziționarea de terenuri, cu excepția achiziției de terenuri în scopuri de conservare a mediului sau cu excepția terenurilor achiziționate de tinerii fermieri cu ajutorul instrumentelor financiare;

(d)

achiziția de animale, precum și achiziția de plante anuale și plantarea acestora în alte scopuri decât cel al refacerii potențialului agricol sau forestier în urma unor dezastre naturale și a unor evenimente catastrofale;

(d)

achiziția de animale, precum și achiziția de plante anuale și plantarea acestora în alte scopuri decât cel al refacerii potențialului agricol sau forestier în urma unor dezastre naturale și a unor evenimente catastrofale;

(e)

rata dobânzii debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;

(e)

rata dobânzii debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;

(f)

investițiile în irigații care nu sunt coerente cu obținerea stării ecologice bune a corpurilor de apă, prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE, inclusiv expansiunea irigațiilor care afectează corpurile de apă al căror statut a fost definit ca nesatisfăcător în planul aferent de management al bazinului hidrografic;

(f)

investițiile în irigații care nu sunt coerente cu obținerea stării ecologice bune a corpurilor de apă, prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE, inclusiv expansiunea irigațiilor care afectează corpurile de apă al căror statut a fost definit ca nesatisfăcător în planul aferent de management al bazinului hidrografic;

(g)

investițiile în infrastructurile mari care nu fac parte din strategiile de dezvoltare locală;

(g)

investițiile în infrastructurile mari care nu fac parte din strategiile de dezvoltare locală și regională ;

(h)

investițiile în împădurire care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și climă conforme cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor, dezvoltate în Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea.

(h)

investițiile în împădurire care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și climă conforme cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor, dezvoltate în Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea.

Expunere de motive

Este important ca și investițiile în infrastructurile mari care fac parte din strategiile de dezvoltare regională să fie eligibile.

Amendamentul 44

Articolul 71

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

LEADER

1.     Statele membre acordă sprijin inițiativei LEADER, denumită și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității la articolul 25 din Regulamentul (UE) [CPR]. Statele membre, prin FEADR, pot acorda sprijin acțiunilor care contribuie la unul sau mai multe dintre obiectivele stabilite la articolul 6, inclusiv în afara opțiunilor prevăzute în capitolul IV secțiunea 1. Decizia privind aprobarea unei strategii de dezvoltare locală include, de asemenea, aprobarea acțiunilor constitutive.

Expunere de motive

LEADER, prin pachetul său financiar de 5 % din FEADR, poate fi pus în aplicare mai eficace prin intermediul unor reguli mai flexibile și mai autonome, în afara planului strategic național (Planuri operaționale regionale).

Amendamentul 45

Articolul 71 alineatul (1) și alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru cooperare în condițiile prevăzute la prezentul articol și specificate mai în detaliu în propriile planuri strategice PAC pentru pregătirea și implementarea proiectelor grupurilor operaționale din cadrul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, menționat la articolul 114 și pentru LEADER, denumit și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității la articolul 25 din Regulamentul (UE) [CPR] , precum și pentru promovarea sistemelor de calitate, a organizațiilor de producători sau a grupurilor de producători sau a altor forme de cooperare.

[…]

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru cooperare în condițiile prevăzute la prezentul articol și specificate mai în detaliu în propriile planuri strategice PAC pentru pregătirea și implementarea proiectelor grupurilor operaționale din cadrul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, menționat la articolul 114 și pentru LEADER, denumit și dezvoltare locală, precum și pentru promovarea sistemelor de calitate, a organizațiilor de producători sau a grupurilor de producători sau a altor forme de cooperare.

[…]

(5)   Dacă sprijinul este plătit sub forma unui cuantum total, statele membre se asigură că sunt respectate normele Uniunii și cerințele aferente unor acțiuni similare vizate în cadrul altor tipuri de intervenții. Prezentul alineat nu se aplică în ceea ce privește LEADER, denumit și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității la articolul 25 din Regulamentul (UE) [CPR].

(5)   Dacă sprijinul este plătit sub forma unui cuantum total, statele membre se asigură că sunt respectate normele Uniunii și cerințele aferente unor acțiuni similare vizate în cadrul altor tipuri de intervenții.

Expunere de motive

LEADER, prin pachetul său financiar de 5 % din FEADR, poate fi pus în aplicare mai eficace prin intermediul unor reguli mai flexibile și mai autonome, în afara planului strategic național (Planuri operaționale regionale).

Amendamentul 46

Articolul 74 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cheltuielile eligibile aferente unui instrument financiar sunt reprezentate de cuantumul total al contribuțiilor din partea planului strategic PAC plătite sau, în cazul garanțiilor, rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, pentru instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, atunci când acest cuantum corespunde:

Cheltuielile eligibile aferente unui instrument financiar sunt reprezentate de cuantumul total al contribuțiilor din partea planului strategic PAC plătite sau, în cazul garanțiilor, rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, pentru instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, atunci când acest cuantum corespunde:

(a)

plăților către destinatarii finali sau în beneficiul acestora, în cazul împrumuturilor, investițiilor de capital și de cvasicapital;

(a)

plăților către destinatarii finali sau în beneficiul acestora, în cazul împrumuturilor, investițiilor de capital și de cvasicapital; în plus, pot fi incluse plăți către destinatarii finali doar pentru capitalul circulant în cazul fermierilor afectați ca urmare a unor fenomene meteorologice grave și/sau a crizelor legate de prețurile de pe piață;

(b)

resurselor rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, indiferent dacă sunt în curs sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor cereri de executare a garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza unui coeficient de multiplicare care acoperă mai multe noi împrumuturi sau noi investiții suport în capital în destinatarii finali;

(b)

resurselor rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, indiferent dacă sunt în curs sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor cereri de executare a garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza unui coeficient de multiplicare care acoperă mai multe noi împrumuturi sau noi investiții suport în capital în destinatarii finali;

(c)

plăților efectuate către sau în beneficiul destinatarilor finali în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu orice alte contribuții ale Uniunii în cadrul unei operațiuni unice cu instrumente financiare, în conformitate cu articolul 52 alineatul (5) din Regulamentul (UE) [CPR];

(c)

plăților efectuate către sau în beneficiul destinatarilor finali în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu orice alte contribuții ale Uniunii în cadrul unei operațiuni unice cu instrumente financiare, în conformitate cu articolul 52 alineatul (5) din Regulamentul (UE) [CPR];

(d)

plăților reprezentând comisioane de gestionare și rambursări ale costurilor de gestionare suportate de organismele care implementează instrumentul financiar.

(d)

plăților reprezentând comisioane de gestionare și rambursări ale costurilor de gestionare suportate de organismele care implementează instrumentul financiar.

În scopul aplicării literei (b) din prezentul alineat, coeficientul de multiplicare se stabilește printr-o evaluare ex ante prudentă a riscurilor și se convine în acordul de finanțare relevant. Coeficientul de multiplicare poate fi reexaminat, dacă acest lucru este justificat de modificări ulterioare ale condițiilor de piață. Această reexaminare nu are efect retroactiv.

În scopul aplicării literei (b) din prezentul alineat, coeficientul de multiplicare se stabilește printr-o evaluare ex ante prudentă a riscurilor și se convine în acordul de finanțare relevant. Coeficientul de multiplicare poate fi reexaminat, dacă acest lucru este justificat de modificări ulterioare ale condițiilor de piață. Această reexaminare nu are efect retroactiv.

În scopul aplicării literei (d) din prezentul alineat, comisioanele de gestionare sunt bazate pe performanță. În cazul în care organismele care implementează un fond de participare și/sau fonduri specifice în conformitate cu articolul 53 alineatul (3) din Regulamentul (UE) [CPR], sunt selectate printr-o procedură de atribuire directă a contractului, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestionare plătite acestor organisme care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de [până la 5 %] din cuantumul total al contribuțiilor planului strategic PAC plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi, investiții în capital sau cvasi-capital sau rezervate conform celor convenite în contractele de garanție.

În scopul aplicării literei (d) din prezentul alineat, comisioanele de gestionare sunt bazate pe performanță. În cazul în care organismele care implementează un fond de participare și/sau fonduri specifice în conformitate cu articolul 53 alineatul (3) din Regulamentul (UE) [CPR], sunt selectate printr-o procedură de atribuire directă a contractului, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestionare plătite acestor organisme care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de [până la 5 %] din cuantumul total al contribuțiilor planului strategic PAC plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi, investiții în capital sau cvasi-capital sau rezervate conform celor convenite în contractele de garanție.

Acest prag nu se aplică în cazul în care selecția organismelor care implementează instrumentele financiare este făcută prin intermediul unei proceduri concurențiale de atribuire în conformitate cu legislația aplicabilă și procedura respectivă stabilește necesitatea unui nivel mai ridicat al costurilor și comisioanelor de gestionare.

Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea sunt imputate destinatarilor finali, acestea nu se declară ca fiind cheltuieli eligibile.

Acest prag nu se aplică în cazul în care selecția organismelor care implementează instrumentele financiare este făcută prin intermediul unei proceduri concurențiale de atribuire în conformitate cu legislația aplicabilă și procedura respectivă stabilește necesitatea unui nivel mai ridicat al costurilor și comisioanelor de gestionare.

Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea sunt imputate destinatarilor finali, acestea nu se declară ca fiind cheltuieli eligibile.

Expunere de motive

Este necesar să se prevadă posibilitatea de a se utiliza instrumentele financiare pentru a obține capital circulant în cazul unor situații meteorologice grave sau a unor crize de piață.

Amendamentul 47

Articolul 85 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rata maximă a contribuției FEADR este de:

Rata maximă a contribuției FEADR este de:

(a)

70 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (UE) nr. 229/2013;

(a)

85 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (UE) nr. 229/2013;

(b)

70 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

75 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate;

(c)

65 % din cheltuielile eligibile pentru plățile prevăzute la articolul 66;

(c)

75 % din cheltuielile eligibile pentru plățile prevăzute la articolul 66;

(d)

43 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni.

(d)

53 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni;

 

(e)

procentele anterioare cresc cu cel puțin 10 puncte procentuale în regiunile care se confruntă cu probleme grave de depopulare .

Rata minimă a contribuției FEADR este de 20 %.

 

Expunere de motive

Este necesară menținerea ratelor actuale de cofinanțare ale FEADR. De asemenea, este necesar să se prevadă o contribuție mai semnificativă a FEADR în zonele în care se înregistrează rate ale depopulării mai mari decât media europeană.

Amendamentul 48

Articolul 86 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O proporție minimă de 30 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa IX este rezervată pentru intervenții care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice legate de mediu și climă prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) din prezentul regulament, cu excepția intervențiilor bazate pe articolul 66.

O proporție minimă de 30 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa IX este rezervată pentru intervenții care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice legate de mediu și climă prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) din prezentul regulament, cu excepția intervențiilor bazate pe articolul 66 , a instrumentelor de gestionare a riscurilor (articolul 70 și a sprijinului pentru investiții (articolul 68 .

Expunere de motive

Se urmărește respectarea obiectivelor în materie de mediu și de climă.

Amendamentul 49

Articolul 86 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Alocările financiare indicative pentru intervenția sub formă de sprijin cuplat pentru venit menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 1 sunt limitate la maximum 10 % din cuantumurile prevăzute în anexa VII.

Alocările financiare indicative pentru intervenția sub formă de sprijin cuplat pentru venit menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 1 sunt limitate la maximum 13 % din cuantumurile prevăzute în anexa VII.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care, în conformitate cu articolul 53 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, au utilizat, în scopul sprijinului cuplat voluntar, peste 13 % din plafonul lor național anual prevăzut în anexa II la regulamentul respectiv, pot utiliza, în scopul sprijinului cuplat pentru venit , peste 10 % din cuantumul prevăzut în anexa VII. Procentajul rezultat nu trebuie să îl depășească pe cel aprobat de Comisie pentru sprijinul cuplat voluntar pentru anul de cerere 2018.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care, în conformitate cu articolul 53 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, au utilizat, în scopul sprijinului cuplat voluntar, peste 13 % din plafonul lor național anual prevăzut în anexa II la regulamentul respectiv, pot utiliza, în scopul sprijinului cuplat, peste 13 % din cuantumul prevăzut în anexa VII. Procentajul rezultat nu trebuie să îl depășească pe cel aprobat de Comisie pentru sprijinul cuplat voluntar pentru anul de cerere 2018.

Procentajul menționat la primul paragraf poate fi majorat cu cel mult 2 %, cu condiția ca suma care corespunde ponderii care depășește procentajul de 10 % să fie alocată sprijinului pentru culturile proteice în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 1.

Procentajul menționat la primul paragraf poate fi majorat cu cel mult 2 %, cu condiția ca suma care corespunde ponderii care depășește procentajul de 13 % să fie alocată sprijinului pentru culturile proteice , în special cele de leguminoase, în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 1.

Cuantumul inclus în planul strategic PAC aprobat care rezultă din aplicarea primelor două paragrafe este obligatoriu.

Cuantumul inclus în planul strategic PAC aprobat care rezultă din aplicarea primelor două paragrafe este obligatoriu.

Amendamentul 50

Articolul 86

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

[…]

8.     Alocările financiare orientative pentru intervențiile sub formă de sprijin redistributiv pentru ocuparea forței de muncă vizate la titlul III capitolul II secțiunea 3 articolul 26 sunt de cel puțin 30 % din cuantumurile prevăzute în anexa VII.

9.     Alocările financiare orientative pentru intervențiile sub formă de programe pentru climă și mediu vizate la titlul III capitolul II secțiunea 3 articolul 28 sunt de cel puțin 30 % din cuantumurile prevăzute în anexa VII.

10.     Un procent de maximum 10 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa IX este rezervat pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, definite la articolul 70 din prezentul regulament.

11.     Un procent de maximum 10 % din contribuția FEADR la planul strategic este rezervat pentru investiții (articolul 68.

12.     Pachetul financiar al FEADR prevede un supliment specific în cazul zonelor rurale cu niveluri scăzute ale populației.

Expunere de motive

Pe lângă aspectele referitoare la provocările legate de schimbările climatice, trebuie să se țină seama, de asemenea, de unul dintre handicapurile importante cu care se confruntă zonele rurale, și anume depopularea.

Amendamentul 51

Articolul 90 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Ca parte a propunerii de plan strategic PAC menționate la articolul 106 alineatul (1), fiecare stat membru poate decide să transfere:

1.   Ca parte a propunerii de plan strategic PAC menționate la articolul 106 alineatul (1), fiecare stat membru poate decide să transfere:

(a)

până la 15 % din alocarea statului membru pentru plăți directe prevăzută în anexa IV după deducerea alocărilor pentru bumbac prevăzute în anexa VI pentru anii calendaristici 2021-2026 către alocarea statului membru pentru FEADR pentru exercițiile financiare 2022-2027; sau

(a)

până la 15 % din alocarea statului membru pentru plăți directe prevăzută în anexa IV după deducerea alocărilor pentru bumbac prevăzute în anexa VI pentru anii calendaristici 2021-2026 către alocarea statului membru pentru FEADR pentru exercițiile financiare 2022-2027;

(b)

până la 15 % din alocarea statului membru pentru FEADR pentru exercițiile financiare 2022-2027 către alocarea statului membru pentru plăți directe prevăzută în anexa IV pentru anii calendaristici 2021-2026 .

 

Expunere de motive

După cum a afirmat în avizele sale anterioare, Comitetul se opune acestei posibilități de transfer din al doilea pilon către primul pilon, transfer care ar contraveni intereselor teritoriilor rurale.

Amendamentul 52

Articolul 91

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Planurile strategice PAC

Statele membre elaborează planuri strategice PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a implementa sprijinul din partea Uniunii finanțat din FEGA și FEADR în scopul îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6.

Planurile strategice PAC

Statele membre elaborează planuri strategice PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a implementa sprijinul din partea Uniunii finanțat din FEGA și FEADR în scopul îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6.

Pe baza analizei SWOT menționate la articolul 103 alineatul (2) și a unei evaluări a nevoilor, menționate la articolul 96, statele membre stabilesc, în propriile planuri strategice PAC, o strategie de intervenție în conformitate cu articolul 97, în care sunt stabilite ținte cantitative și obiective de etapă în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6. Țintele sunt definite pe baza unui set comun de indicatori de rezultat prevăzut în anexa I.

Pe baza analizei SWOT menționate la articolul 103 alineatul (2) și a unei evaluări a nevoilor, menționate la articolul 96, statele membre stabilesc, în propriile planuri strategice PAC, o strategie de intervenție în conformitate cu articolul 97, în care sunt stabilite ținte cantitative și obiective de etapă în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6. Țintele sunt definite pe baza unui set comun de indicatori de rezultat prevăzut în anexa I.

În vederea atingerii acestor ținte, statele membre stabilesc intervenții bazate pe tipurile de intervenții prevăzute în titlul III.

Fiecare plan strategic PAC vizează perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027.

În vederea atingerii acestor ținte, statele membre stabilesc programe de dezvoltare rurală definite la nivelul geografic cel mai adecvat, cel puțin în regiunile ultraperiferice, bazându-se pe tipurile de intervenții prevăzute în titlul III.

Fiecare plan strategic PAC vizează perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027.

Expunere de motive

Este necesar să se consolideze o abordare regională pentru definirea și gestionarea programelor de dezvoltare rurală, în conformitate cu principiul subsidiarității. Planul strategic ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul planurilor de dezvoltare rurală, la nivelul geografic cel mai adecvat.

Amendamentul 53

Articolul 102

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Modernizare

Modernizare

Descrierea elementelor care asigură modernizarea PAC, menționată la articolul 95 alineatul (1) litera (g), evidențiază elementele din planul strategic PAC care sprijină modernizarea sectorului agricol și a PAC și conțin în special:

Descrierea elementelor care asigură modernizarea PAC, menționată la articolul 95 alineatul (1) litera (g), precum și tranziția agroecologică evidențiază elementele din planul strategic PAC care sprijină modernizarea sectorului agricol și a PAC și conțin în special:

(a)

o prezentare a modului în care planul strategic PAC va contribui la îndeplinirea obiectivului general transversal legat de stimularea și împărtășirea cunoștințelor, promovarea inovării și a digitalizării și încurajarea adoptării acestor măsuri, prevăzut la articolul 5 al doilea paragraf, în special prin:

(a)

o prezentare a modului în care planul strategic PAC va contribui la îndeplinirea obiectivului general transversal legat de stimularea și împărtășirea cunoștințelor, a know-how-ului agricol, promovarea inovării tehnice și sociale și a digitalizării și încurajarea adoptării acestor măsuri, prevăzut la articolul 5 al doilea paragraf, în special prin:

 

(i)

o descriere a structurii organizaționale a AKIS, concepută ca organizare combinată și fluxuri de cunoștințe între persoane, organizații și instituții care utilizează și produc cunoștințe pentru agricultură și domeniile conexe;

 

(i)

o descriere a structurii organizaționale a AKIS, concepută ca organizare combinată și fluxuri de cunoștințe între persoane, organizații și instituții care utilizează și produc cunoștințe pentru agricultură și domeniile conexe;

 

(ii)

o descriere a modului în care serviciile de consiliere menționate la articolul 13, cercetarea și rețelele PAC vor conlucra în cadrul AKIS și a modului în care sunt furnizate consilierea și serviciile de sprijinire a inovării;

 

(ii)

o descriere a modului în care serviciile de consiliere menționate la articolul 13, cercetarea și rețelele PAC vor conlucra în cadrul AKIS și a modului în care sunt furnizate consilierea și serviciile de sprijinire a inovării;

(b)

o descriere a strategiei pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale în agricultură și în zonele rurale și pentru utilizarea acestor tehnologii în scopul îmbunătățirii eficacității și eficienței intervențiilor din cadrul planului strategic PAC.

(b)

o descriere a strategiei pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale în agricultură și în zonele rurale și pentru utilizarea acestor tehnologii în scopul îmbunătățirii eficacității și eficienței intervențiilor din cadrul planului strategic PAC.

Expunere de motive

Modernizarea fermelor trebuie să se realizeze în cadrul tranziției agroecologice, prin intermediul unor inovații tehnice și sociale.

Amendamentul 54

Articolul 93

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru elaborează un singur plan strategic PAC pentru întregul său teritoriu.

Dacă există elemente ale planului strategic PAC care sunt stabilite la nivel regional, statul membru asigură coerența și consecvența lor cu elementele planului strategic PAC stabilite la nivel național.

Fiecare stat membru elaborează un singur plan strategic PAC pentru întregul său teritoriu.

Dacă există elemente ale planului strategic PAC care sunt stabilite la nivel regional sau puse în aplicare prin intermediul programelor regionale de dezvoltare rurală , statul membru asigură coerența și consecvența lor cu elementele planului strategic PAC stabilite la nivel național.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 55

Articolul 95 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare plan strategic PAC conține următoarele secțiuni:

Fiecare plan strategic PAC conține următoarele secțiuni:

(a)

o evaluare a nevoilor;

(a)

o evaluare a nevoilor;

(b)

o strategie de intervenție;

(b)

o strategie de intervenție;

(c)

o descriere a elementelor comune ale mai multor intervenții;

(c)

o descriere a elementelor comune ale mai multor intervenții;

(d)

o descriere a intervențiilor sub formă de plăți directe, a intervențiilor sectoriale și a intervențiilor din domeniul dezvoltării rurale specificate în strategie;

(d)

o descriere a intervențiilor sub formă de plăți directe, a intervențiilor sectoriale și a intervențiilor din domeniul dezvoltării rurale specificate în strategie;

(e)

ținta și planurile financiare;

(e)

ținta și planurile financiare;

(f)

o descriere a sistemului de guvernanță și de coordonare;

(f)

o descriere a sistemului de guvernanță și de coordonare;

(g)

o descriere a elementelor care asigură modernizarea PAC;

(g)

o descriere a elementelor care asigură modernizarea PAC;

(h)

o descriere a elementelor legate de simplificare și de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii finali.

(h)

o descriere a elementelor legate de simplificare și de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii finali;

 

(i)

după caz, lista programelor regionale de dezvoltare rurală .

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 56

Articolul 106

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Aprobarea planului strategic PAC

Aprobarea planului strategic PAC , care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală

(1)   Cel târziu până la data de 1 ianuarie 2020, fiecare stat membru prezintă Comisiei o propunere de plan strategic PAC, cuprinzând informațiile menționate la articolul 95.

(1)   Cel târziu până la data de 1 ianuarie 2020, fiecare stat membru prezintă Comisiei o propunere de plan strategic PAC, cuprinzând informațiile menționate la articolul 95.

(2)   Comisia evaluează planurile strategice PAC propuse din perspectiva caracterului complet al planurilor, a consecvenței și coerenței cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul orizontal, a contribuției efective la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1), a impactului asupra funcționării adecvate a pieței interne și a denaturării concurenței, precum și a nivelului sarcinii administrative a beneficiarilor și a administrației. Evaluarea se va concentra, în special, asupra caracterului adecvat al strategiei planului strategic PAC, a obiectivelor specifice aferente, a țintelor, a intervențiilor și a alocării resurselor bugetare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale planului strategic PAC prin intermediul setului de intervenții propus pe baza analizei SWOT și a evaluării ex ante.

(2)   Comisia evaluează planurile strategice PAC – care cuprind, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – propuse din perspectiva caracterului complet al planurilor, a consecvenței și coerenței cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul orizontal, a contribuției efective la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1), a impactului asupra funcționării adecvate a pieței interne și a denaturării concurenței, precum și a nivelului sarcinii administrative a beneficiarilor și a administrației. Evaluarea se va concentra, în special, asupra caracterului adecvat al strategiei planului strategic PAC, a obiectivelor specifice aferente, a țintelor, a intervențiilor și a alocării resurselor bugetare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale planului strategic PAC prin intermediul setului de intervenții propus pe baza analizei SWOT și a evaluării ex ante.

(3)   În funcție de rezultatele evaluării menționate la alineatul (2), Comisia poate adresa observații statelor membre în termen de trei luni de la data prezentării planului strategic PAC.

Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește planul propus.

(3)   În funcție de rezultatele evaluării menționate la alineatul (2), Comisia poate adresa observații statelor membre în termen de trei luni de la data prezentării planului strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală .

Statul membru și regiunile furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește planul propus.

(4)   Comisia aprobă planul strategic PAC propus, cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar Comisia să considere că planul este compatibil cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia și al Regulamentului (UE) [HzR].

(4)   Comisia aprobă planul strategic PAC propus, care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală, cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar Comisia să considere că planul este compatibil cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia și al Regulamentului (UE) [HzR].

(5)   Aprobarea fiecărui plan strategic PAC are loc la cel târziu opt luni de la prezentarea sa de către statul membru în cauză.

Aprobarea nu vizează informațiile menționate la articolul 101 litera (c) și în anexele I-IV la planul strategic PAC menționat la articolul 95 alineatul (2) literele (a)-(d).

În cazuri justificate corespunzător, statul membru poate solicita Comisiei aprobarea unui plan strategic PAC care nu conține toate elementele. În cazul respectiv, statul membru în cauză indică părțile din planul strategic PAC care lipsesc și prevede ținte și planuri financiare indicative, menționate la articolul 100, pentru întregul plan strategic PAC, pentru a arăta consecvența și coerența de ansamblu a planului. Elementele lipsă ale planului strategic PAC sunt prezentate Comisiei ca o modificare a planului în conformitate cu articolul 107.

(5)   Aprobarea fiecărui plan strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – are loc la cel târziu opt luni de la prezentarea sa de către statul membru în cauză.

Aprobarea nu vizează informațiile menționate la articolul 101 litera (c) și în anexele I-IV la planul strategic PAC menționat la articolul 95 alineatul (2) literele (a)-(d).

În cazuri justificate corespunzător, statul membru poate solicita Comisiei aprobarea unui plan strategic PAC care nu conține toate elementele. În cazul respectiv, statul membru în cauză indică părțile din planul strategic PAC care lipsesc și prevede ținte și planuri financiare indicative, menționate la articolul 100, pentru întregul plan strategic PAC, pentru a arăta consecvența și coerența de ansamblu a planului. Elementele lipsă ale planului strategic PAC sunt prezentate Comisiei ca o modificare a planului în conformitate cu articolul 107.

(6)   Fiecare plan strategic PAC este aprobat de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 139.

(6)   Fiecare plan strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – este aprobat de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 139.

(7)   Planurile strategice PAC produc efecte legale doar după aprobarea lor de către Comisie.

(7)   Planurile strategice PAC – care cuprind, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – produc efecte legale doar după aprobarea lor de către Comisie.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 57

Articolul 107

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Modificarea planului strategic PAC

Modificarea planului strategic PAC - care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală

(1)   Statele membre pot transmite Comisiei cereri de modificare a propriilor planuri strategice PAC.

(1)   Statele membre și regiunile pot transmite Comisiei cereri de modificare a propriilor planuri strategice PAC – care cuprind, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală.

(2)   Cererile de modificare a planurilor strategice PAC sunt justificate corespunzător și, în special, evidențiază impacturile preconizate ale modificărilor asupra planului asupra îndeplinirii obiectivelor specifice menționate la articolul 6 alineatul (1). Cererile sunt însoțite de planul modificat, care include anexele actualizate, după caz.

(2)   Cererile de modificare a planurilor strategice PAC – care cuprind, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – sunt justificate corespunzător și, în special, evidențiază impacturile preconizate ale modificărilor asupra planului asupra îndeplinirii obiectivelor specifice menționate la articolul 6 alineatul (1). Cererile sunt însoțite de planul modificat, care include anexele actualizate, după caz.

(3)   Comisia evaluează coerența modificării cu prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul (UE) [HzR], și contribuția efectivă a modificării la îndeplinirea obiectivelor specifice.

(3)   Comisia evaluează coerența modificării cu prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul (UE) [HzR], și contribuția efectivă a modificării la îndeplinirea obiectivelor specifice.

(4)   Comisia aprobă modificarea solicitată a planului strategic PAC propus, cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar Comisia să considere că planul modificat este compatibil cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia și al Regulamentului (UE) [HzR].

(4)   Comisia aprobă modificarea solicitată a planului strategic PAC propus – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – , cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar Comisia să considere că planul modificat este compatibil cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia și al Regulamentului (UE) [HzR].

5.   Comisia poate face observații în termen de 30 de zile lucrătoare de la data prezentării cererii de modificare a planului strategic PAC. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

(5)   Comisia poate face observații în termen de 30 de zile lucrătoare de la data prezentării cererii de modificare a planului strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală . Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

(6)   Aprobarea unei cereri de modificare a unui plan strategic PAC are loc la cel târziu trei luni de la prezentarea sa de către statul membru, cu condiția ca eventualele observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod adecvat.

(6)   Aprobarea unei cereri de modificare a unui plan strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – are loc la cel târziu trei luni de la prezentarea sa de către statul membru, cu condiția ca eventualele observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod adecvat.

(7)   O cerere de modificare a planului strategic PAC poate fi prezentată cel mult o dată într-un an calendaristic, sub rezerva unor eventuale excepții care urmează a fi stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 109.

(7)   O cerere de modificare a planului strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – poate fi prezentată cel mult o dată într-un an calendaristic, sub rezerva unor eventuale excepții care urmează a fi stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 109.

(8)   Fiecare modificare a planului strategic PAC este aprobată de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 139.

(8)   Fiecare modificare a planului strategic PAC – care cuprinde, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală – este aprobată de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 139.

(9)   Fără a se aduce atingere articolului 80, modificările aduse planurilor strategice PAC produc efecte legale doar după aprobarea lor de către Comisie.

(9)   Fără a se aduce atingere articolului 80, modificările aduse planurilor strategice PAC produc efecte legale doar după aprobarea lor de către Comisie.

(10)   Corecturile de natură pur materială sau de redactare sau ale erorilor evidente care nu afectează implementarea politicii și a intervenției nu sunt considerate o cerere de modificare. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de corecturi.

(10)   Corecturile de natură pur materială sau de redactare sau ale erorilor evidente care nu afectează implementarea politicii și a intervenției nu sunt considerate o cerere de modificare. Statele membre și regiunile informează Comisia cu privire la astfel de corecturi.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 58

Articolul 110

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre desemnează o autoritate de management pentru planurile lor strategice PAC.

(1)   Statele membre desemnează una sau mai multe autorități de management pentru punerea în aplicare a planurilor lor strategice PAC – care cuprind, după caz, programele regionale de dezvoltare rurală .

Statele membre se asigură că sistemul de management și control relevant a fost instituit în așa fel încât să asigure o alocare clară și o separare a funcțiilor între autoritatea de management și alte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a se asigura că sistemul funcționează în mod eficace pe toată durata aplicării planului strategic PAC.

Statele membre se asigură că sistemul de management și control relevant a fost instituit în așa fel încât să asigure o alocare clară și o separare a funcțiilor între autoritatea de management și alte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a se asigura că sistemul funcționează în mod eficace pe toată durata aplicării planului strategic PAC.

(2)    Autoritatea de management este responsabilă cu gestionarea și implementarea planului strategic PAC în mod eficient, eficace și corect. În special, autoritatea de management se asigură că:

(2)    Autoritățile de management sunt responsabile cu gestionarea și implementarea planului strategic PAC în mod eficient, eficace și corect. În special, acestea se asigură că:

(i)

există un sistem electronic adecvat și sigur pentru înregistrarea, păstrarea, gestionarea și raportarea informațiilor statistice cu privire la plan și la implementarea acestuia, care sunt necesare în scopul monitorizării și evaluării și, în special, ale informațiilor necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privința îndeplinirii obiectivelor și a atingerii țintelor stabilite;

(i)

există un sistem electronic adecvat și sigur pentru înregistrarea, păstrarea, gestionarea și raportarea informațiilor statistice cu privire la plan și la implementarea acestuia, care sunt necesare în scopul monitorizării și evaluării și, în special, ale informațiilor necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privința îndeplinirii obiectivelor și a atingerii țintelor stabilite;

(j)

beneficiarii și alte organisme implicate în implementarea intervențiilor:

(j)

beneficiarii și alte organisme implicate în implementarea intervențiilor:

 

(i)

sunt informați cu privire la obligațiile care le revin ca urmare a acordării ajutorului și utilizează fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacțiile aferente unei operațiuni;

(ii)

cunosc cerințele privind furnizarea datelor către autoritatea de management și privind înregistrarea realizărilor și a rezultatelor;

 

(i)

sunt informați cu privire la obligațiile care le revin ca urmare a acordării ajutorului și utilizează fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacțiile aferente unei operațiuni;

(ii)

cunosc cerințele privind furnizarea datelor către autoritatea de management și privind înregistrarea realizărilor și a rezultatelor;

(k)

beneficiarii vizați primesc, prin mijloace electronice atunci când este oportun, lista cerințelor legale în materie de gestionare și standardele minime privind bunele condiții agricole și de mediu, stabilite în titlul III capitolul I secțiunea 2, care trebuie aplicate la nivel de fermă, precum și informații clare și precise cu privire la acestea;

(k)

beneficiarii vizați primesc, prin mijloace electronice atunci când este oportun, lista cerințelor legale în materie de gestionare și standardele minime privind bunele condiții agricole și de mediu, stabilite în titlul III capitolul I secțiunea 2, care trebuie aplicate la nivel de fermă, precum și informații clare și precise cu privire la acestea;

(l)

evaluarea ex ante menționată la articolul 125 este în conformitate cu sistemul de evaluare și monitorizare, fiind acceptată și prezentată Comisiei;

(l)

evaluarea ex ante menționată la articolul 125 este în conformitate cu sistemul de evaluare și monitorizare, fiind acceptată și prezentată Comisiei;

(m)

este instituit planul de evaluare menționat la articolul 126, evaluarea ex post menționată la articolul respectiv este efectuată până la termenul prevăzut în prezentul regulament, asigurându-se că astfel de evaluări sunt în conformitate sistemul de monitorizare și evaluare și sunt transmise comitetului de monitorizare menționat la articolul 111 și Comisiei;

(m)

este instituit planul de evaluare menționat la articolul 126, evaluarea ex post menționată la articolul respectiv este efectuată până la termenul prevăzut în prezentul regulament, asigurându-se că astfel de evaluări sunt în conformitate sistemul de monitorizare și evaluare și sunt transmise comitetului de monitorizare menționat la articolul 111 și Comisiei;

(n)

comitetului de monitorizare dispune de informațiile și documentele necesare pentru monitorizarea implementării planului strategic PAC, având în vedere obiectivele și prioritățile specifice ale acestuia;

(n)

comitetului de monitorizare dispune de informațiile și documentele necesare pentru monitorizarea implementării planului strategic PAC, având în vedere obiectivele și prioritățile specifice ale acestuia;

(o)

raportul anual privind performanța este elaborat, inclusiv tabelele de monitorizare agregate, și, după consultarea comitetului de monitorizare, este transmis Comisiei;

(o)

raportul anual privind performanța este elaborat, inclusiv tabelele de monitorizare agregate, și, după consultarea comitetului de monitorizare, este transmis Comisiei;

(p)

sunt luate măsuri subsecvente relevante privind observațiile Comisiei referitoare la rapoartele anuale privind performanța;

(p)

sunt luate măsuri subsecvente relevante privind observațiile Comisiei referitoare la rapoartele anuale privind performanța;

(q)

înainte de autorizarea plăților, agenția de plăți primește toate informațiile necesare, în special în ceea ce privește procedurile aplicate și toate controalele efectuate în legătură cu intervențiile selectate pentru finanțare;

(q)

înainte de autorizarea plăților, agenția de plăți primește toate informațiile necesare, în special în ceea ce privește procedurile aplicate și toate controalele efectuate în legătură cu intervențiile selectate pentru finanțare;

(r)

beneficiarii altor intervenții finanțate din FEADR decât intervențiile legate de suprafață și de animale recunosc sprijinul financiar primit, inclusiv prin utilizarea adecvată a emblema Uniunii conform normelor prevăzute de Comisie în conformitate cu alineatul (5);

(r)

beneficiarii altor intervenții finanțate din FEADR decât intervențiile legate de suprafață și de animale recunosc sprijinul financiar primit, inclusiv prin utilizarea adecvată a emblema Uniunii conform normelor prevăzute de Comisie în conformitate cu alineatul (5);

(s)

se face publicitate în favoarea planului strategic PAC, inclusiv prin intermediul rețelei naționale PAC, prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității între bărbați și femei, precum și a organizațiilor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de protecție a mediului, cu privire la posibilitățile oferite de planul strategic PAC și la normele privind accesul la finanțarea prin intermediul planului strategic PAC, precum și prin informarea beneficiarilor și a publicului larg cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru agricultură și dezvoltare rurală prin intermediul planului strategic PAC.

(s)

se face publicitate în favoarea planului strategic PAC, inclusiv prin intermediul rețelei naționale PAC, prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității între bărbați și femei, precum și a organizațiilor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de protecție a mediului, cu privire la posibilitățile oferite de planul strategic PAC și la normele privind accesul la finanțarea prin intermediul planului strategic PAC, precum și prin informarea beneficiarilor și a publicului larg cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru agricultură și dezvoltare rurală prin intermediul planului strategic PAC.

(3)   Statul membru sau autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze intervențiile din cadrul planului strategic PAC.

(3)   Statul membru sau autoritățile de management pot desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze intervențiile din cadrul planului strategic PAC.

(4)   Atunci când o parte dintre sarcinile sale sunt delegate unui alt organism, autoritatea de management păstrează întreaga responsabilitate în ceea ce privește eficiența și corectitudinea gestionării și îndeplinirii sarcinilor respective. Autoritatea de management se asigură că sunt prevăzute dispoziții corespunzătoare care să permită celuilalt organism să obțină toate datele și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(4)   Atunci când o parte dintre sarcinile sale sunt delegate unui alt organism, autoritatea de management păstrează întreaga responsabilitate în ceea ce privește eficiența și corectitudinea gestionării și îndeplinirii sarcinilor respective. Autoritatea de management se asigură că sunt prevăzute dispoziții corespunzătoare care să permită celuilalt organism să obțină toate datele și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(5)   În conformitate cu articolul 138, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament cu norme detaliate privind aplicarea cerințelor privind informarea, publicitatea și vizibilitatea menționate la alineatul (2) literele (j) și (k).

(5)   În conformitate cu articolul 138, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament cu norme detaliate privind aplicarea cerințelor privind informarea, publicitatea și vizibilitatea menționate la alineatul (2) literele (j) și (k).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 139 alineatul (2).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 139 alineatul (2).

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 59

Articolul 111

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Înainte de a prezenta planul strategic PAC, statul membru instituie un comitet de monitorizare a implementării planului strategic PAC („comitetul de monitorizare”).

Înainte de a prezenta planul strategic PAC, statul membru și autoritățile de management regionale instituie un comitet de monitorizare a implementării planului strategic PAC („comitetul de monitorizare”).

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 24.

Amendamentul 60

Articolul 114

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Monitorizarea performanței

(1)     Statele membre pot stabili obiective intermediare bianuale de rezultat în cadrul planului strategic al PAC, prin derogare de la articolul 115 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament, și le pot monitoriza cu aceeași frecvență în rapoartele privind eficacitatea punerii în aplicare în anii planificați pentru atingerea obiectivelor.

Expunere de motive

Obiectivele intermediare pentru indicatorii de rezultat trebuie să fie cel puțin bianuale.

Amendamentul 61

Anexa 0 (nouă): Obiectivele de rezultat comune pentru planurile strategice naționale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

1.1.1.

Schimbările climatice: reducerea cu 30 % a gazelor cu efect de seră provenite din agricultură în statul membru

Expunere de motive

Provocările climatice impun ca atât culturile agricole, cât și creșterea animalelor să-și reducă semnificativ emisiile până în 2027. Un indicator cuantificat face obiectul anexei.

Amendamentul 62

Anexa 0 (nouă): Obiectivele de rezultat comune pentru planurile strategice naționale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Mediu, alimentație: dublarea față de anul 2017 a suprafețelor cultivate în cadrul agriculturii ecologice în statul membru sau cel puțin 30 % din suprafața agricolă utilă a statului membru

Expunere de motive

Pentru a face față provocărilor privind mediul, sănătatea publică și cererea consumatorilor și pentru a reduce cota importurilor, este important să se extindă considerabil suprafața cultivată ecologic.

Amendamentul 63

Anexa 0 (nouă): Obiectivele de rezultat comune pentru planurile strategice naționale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Biodiversitate, sănătate: reducerea cu cel puțin 30 % față de 2017 a utilizării pesticidelor chimice în statul membru

Expunere de motive

Pentru a răspunde provocărilor în materie de mediu și de sănătate publică, este necesar să se inițieze, până în 2027, o reducere semnificativă a utilizării pesticidelor.

Amendamentul 64

Anexa 0 (nouă): Obiectivele de rezultat comune pentru planurile strategice naționale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Apă: în statul membru, 100 % din apa de suprafață și pânza freatică respectă Directiva privind nitrații, fără excepții

Expunere de motive

Este vorba despre o problemă de sănătate publică și despre costul accesului consumatorilor la apă potabilă. Directiva privind nitrații datează din 1991 și nu este încă respectată peste tot. Este necesar să se asigure respectarea pe deplin a acesteia până în 2027.

Amendamentul 65

Anexa 0 (nouă): Obiectivele de rezultat comune pentru planurile strategice naționale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Bunăstarea și sănătatea animalelor: reducerea progresivă și planificată a creșterii animalelor în cuști în întreaga Uniune Europeană

Expunere de motive

Pentru a face față provocărilor legate de bunăstarea animalelor, dar și de sănătatea publică (problema utilizării antibioticelor), este necesar să trecem până în 2027 la metode de producție mai extensive și fără cuști, care există deja.

Amendamentul 66

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Îmbunătățirea performanțelor cu ajutorul cunoștințelor și al inovării:

Ponderea fermierilor care primesc sprijin pentru consiliere, formare profesională, schimb de cunoștințe sau participarea la grupuri operaționale pentru îmbunătățirea performanței economice și în materie de mediu, climă și eficiență a utilizării resurselor.

Îmbunătățirea performanțelor cu ajutorul cunoștințelor și al inovării:

Ponderea fermierilor care primesc sprijin pentru consiliere, formare profesională, schimb de cunoștințe sau participarea la grupuri operaționale pentru îmbunătățirea performanței economice și în materie de mediu, climă și utilizare eficientă și durabilă a resurselor.

Expunere de motive

Utilizarea durabilă a resurselor este importantă pentru îmbunătățirea productivității economice și ecologice pe termen mediu și lung.

Amendamentul 67

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Digitalizarea agriculturii: Ponderea fermierilor care beneficiază de sprijin pentru tehnologia agriculturii de precizie prin intermediul PAC

Modernizarea și digitalizarea agriculturii: Ponderea fermierilor care beneficiază de sprijin pentru tehnologia agriculturii de precizie și tranziția ecologică sau climatică prin intermediul PAC

Expunere de motive

Digitalizarea și modernizarea fermelor trebuie să se facă în cadrul acțiunilor din domeniul mediului și climei.

Amendamentul 68

Anexa I – Obiectivele specifice ale UE

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării

Îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității economice, sociale, ecologice, teritoriale , inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării , precum și asupra popularizării metodelor de producție durabile

Expunere de motive

Competitivitatea dorită nu este numai de natură economică.

Amendamentul 69

Anexa I – Indicatori de impact, I.6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sporirea productivității fermelor: Productivitatea totală a factorilor

Sporirea productivității agriculturii, a securității alimentare europene, a siguranței alimentare, a rezilienței fermelor și a coeziunii teritoriale : Productivitatea totală a factorilor , cu încorporarea externalităților

Amendamentul 70

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Modernizarea fermelor: Ponderea fermierilor care primesc sprijin investițional pentru restructurare și modernizare, inclusiv pentru utilizarea mai eficientă a resurselor

Modernizarea fermelor: Ponderea fermierilor care primesc sprijin investițional pentru restructurare și modernizare, inclusiv pentru utilizarea mai eficientă și mai durabilă a resurselor

Expunere de motive

Modernizarea exploatațiilor agricole trebuie să se facă prin îmbunătățirea durabilității sistemelor de producție.

Amendamentul 71

Anexa 1 – Indicatori de rezultat, R.13a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

R.13a: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din culturi: ponderea fermelor care și-au redus cu cel puțin 50 % utilizarea de îngrășăminte sintetice pe bază de azot.

Expunere de motive

Eliberarea gazului N2O prin îngrășămintele pe bază de azot reprezintă o sursă semnificativă de emisii, aproape 50 % din GES agricole. În plus, producerea îngrășămintelor sintetice pe bază de azot consumă o cantitate foarte mare de energie.

Amendamentul 72

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Stocarea carbonului în sol și în biomasă: Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor privind reducerea emisiilor, menținerea și/sau îmbunătățirea stocării carbonului (pajiști permanente, terenurilor agricole în turbării, păduri etc.)

Stocarea carbonului în sol și în biomasă: Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor privind reducerea emisiilor, menținerea și/sau îmbunătățirea stocării carbonului (pajiști permanente, terenurilor agricole în turbării, păduri etc.) , rata de creștere a suprafeței cultivate cu leguminoase (pure sau mixte)

Expunere de motive

Cultivarea leguminoaselor, inclusiv în amestec cu graminee pe pajiști, permite fixarea eficientă a carbonului în soluri.

Amendamentul 73

Anexa I – Obiectivele specifice ale UE

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul

Promovarea gospodăririi sustenabile a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 74

Anexa I – Indicatori de impact, I.16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reducerea scurgerii nutrienților: Nitrați în apa subterană

Reducerea scurgerii nutrienților: Nitrați în apa de suprafață și subterană

Procentajul de stații de monitorizare a apelor subterane cu concentrație de N de peste 50 mg/l (a se vedea Directiva privind nitrații)

Procentajul de stații de monitorizare a apelor de suprafață și subterane cu concentrație de N de peste 50 mg/l (a se vedea Directiva privind nitrații)

Procentajul apelor de suprafață și subterane care respectă Directiva privind nitrații

Expunere de motive

Trebuie incluse și apele de suprafață în indicatori, pentru a reflecta cu adevărat situația și evoluția acesteia. Este urgent ca Directiva privind nitrații să fie respectată peste tot.

Amendamentul 75

Anexa I – Indicatori de impact, I.16a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Reducerea utilizării îngrășămintelor minerale și sintetice: vânzarea de îngrășăminte minerale și sintetice

Expunere de motive

Pentru a revitaliza solurile, prin creșterea nivelului lor de materie organică, care stochează de asemenea carbon, trebuie să se acorde prioritate practicilor agricole care reduc utilizarea îngrășămintelor minerale și sintetice, care consumă, de asemenea, foarte multă energie și au un nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră.

Amendamentul 76

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Îmbunătățirea solurilor:

Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor în materie de gestionare benefice pentru gestionarea solului

Îmbunătățirea solurilor:

Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor în materie de gestionare benefice pentru îmbunătățirea solului

Expunere de motive

Reiese din text și din obiectiv.

Amendamentul 77

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Gestionarea sustenabilă a nutrienților:

Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor legate de îmbunătățirea gestionării nutrienților

Ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor legate de gestionarea durabilă a nutrienților

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 78

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.21a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

R.21a: Reducerea utilizării îngrășămintelor minerale și sintetice: Ponderea terenurilor agricole vizate de măsuri specifice care duc la o reducere a utilizării îngrășămintelor

Expunere de motive

Gestionarea durabilă a nutrienților trebuie să includă o reducere a utilizării îngrășămintelor minerale și sintetice.

Amendamentul 79

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

R.25 Sprijinirea gestionării sustenabile a pădurilor:

Ponderea terenurilor forestiere care fac obiectul angajamentelor privind protejarea și gestionarea pădurilor.

Ponderea terenurilor forestiere care fac obiectul angajamentelor privind protejarea și gestionarea durabilă a pădurilor.

Expunere de motive

Prea multe păduri sunt gestionate din ce în ce mai intensiv, cu efecte negative asupra mediului și biodiversității.

Amendamentul 80

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.37

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Utilizarea durabilă a pesticidelor:

Ponderea terenurilor agricole vizate de acțiuni specifice sprijinite care determină o utilizare durabilă a pesticidelor, în vederea reducerii riscurilor și a impacturilor pesticidelor

Utilizarea durabilă a pesticidelor:

Ponderea terenurilor agricole vizate de acțiuni specifice care determină o utilizare durabilă a pesticidelor, în vederea reducerii riscurilor și a impacturilor pesticidelor

Amendamentul 81

Anexa I – Indicatori de rezultat, R.37a

Textul propus de Comisia Europeană

Amendament

 

R.37a: Creșterea numărului de ferme ecologice: numărul de ferme care au beneficiat de sprijin pentru trecerea la agricultura ecologică

Expunere de motive

Pentru a face față provocărilor privind mediul, sănătatea publică și cererea consumatorilor și pentru a reduce cota importurilor, este important să se extindă considerabil suprafața cultivată ecologic.

Amendamentul 82

Anexa III – Cerințe și standarde GAEC 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Menținerea pajiștilor permanente , pe baza raportului dintre pajiștile permanente și suprafața agricolă

Menținerea la nivelul fermei a pajiștilor permanente cu o rată maximă de conversie cuprinsă între 5 și 10 % per fermă, cu excepția pajiștilor „sensibile”, bogate în diversitate

Expunere de motive

Pentru ca obiectivul să fie atins, regula trebuie aplicată la nivelul fermei, cu flexibilitatea propusă, iar nu la nivel regional, evitându-se, astfel, un grad prea ridicat de reconversie a pajiștilor la nivel subregional.

Amendamentul 83

Anexa III – Principalul obiectiv al standardului GAEC 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Gestionarea sustenabilă a nutrienților

 

Amendamentul 84

Anexa III – Cerințe și standarde GAEC 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fără sol descoperit în cea mai sensibilă perioadă/cele mai sensibile perioade

Fără sol descoperit în perioadele sensibile

Expunere de motive

Se urmărește ca solul să fie acoperit de plante pentru o perioadă cât mai mare din an, pentru protejarea acestuia.

Amendamentul 85

Anexa III – Cerințe și standarde GAEC (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Respectarea de către fermier a legislației naționale în domeniul social în ceea ce privește drepturile salariaților din agricultură

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 86

Anexa XII – Obiectivele O.13 și R.4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul;

Promovarea gospodăririi sustenabile a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul;

Expunere de motive

Asigurarea coerenței cu amendamentul 73.

COM(2018) 393 final

Amendamentul 87

Considerentul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Modelul de performanță al PAC, bazat pe conformitate, ar trebui ajustat, pentru a pune un accent mai mare pe rezultate și pe performanță. În consecință, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele de politică de bază, tipurile de intervenție și cerințele de bază ale Uniunii, în vreme ce statele membre ar trebui să aibă o responsabilitate și răspundere mai mare pentru îndeplinirea acestor obiective. În consecință, este necesar să se asigure o subsidiaritate sporită, pentru a se ține cont mai bine de condițiile și nevoile locale. În consecință, în cadrul noului model de performanță, statele membre ar trebui să fie responsabile de personalizarea intervențiilor lor din cadrul PAC în conformitate cu cerințele de bază ale Uniunii pentru a-și maximiza contribuția la realizarea obiectivelor PAC a Uniunii, precum și de instituirea și conceperea cadrului de conformitate și control pentru beneficiari.

Modelul de performanță al PAC, bazat pe conformitate, ar trebui ajustat, pentru a pune un accent mai mare pe rezultate și pe performanță. În consecință, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele de politică de bază, tipurile de intervenție și cerințele de bază ale Uniunii, în vreme ce statele membre ar trebui să aibă o responsabilitate și răspundere mai mare pentru îndeplinirea acestor obiective. În consecință, este necesar să se asigure o subsidiaritate sporită, pentru a se ține cont mai bine de condițiile și nevoile locale. În consecință, în cadrul noului model de performanță, statele membre și regiunile ar trebui să fie responsabile de personalizarea intervențiilor lor din cadrul PAC în conformitate cu cerințele de bază ale Uniunii pentru a-și maximiza contribuția la realizarea obiectivelor PAC a Uniunii, precum și de instituirea și conceperea cadrului de conformitate și control pentru beneficiari.

Expunere de motive

Rolul jucat de regiunile europene în gestionarea și punerea în aplicare a PAC trebuie menținut și consolidat pentru a adapta alegerile politice la caracteristicile teritoriale și sectoriale specifice.

Amendamentul 88

Considerentul 30

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ceea ce privește monitorizarea performanței multianuale, Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a suspenda plățile. În consecință, în cazurile în care se înregistrează întârzieri sau progrese insuficiente în atingerea țintelor, astfel cum figurează în planul strategic național al PAC, Comisia ar trebui să fie împuternicită să solicite statului membru în cauză să ia măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care urmează să fie întocmit în consultare cu Comisia și care conține indicatori de progres clari, printr-un act de punere în aplicare. În cazul în care statul membru nu transmite sau nu pune în aplicare planul de acțiune sau în cazul în care planul de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației, Comisia ar trebui să aibă competența de a suspenda plățile lunare sau intermediare, printr-un act de punere în aplicare.

În ceea ce privește monitorizarea performanței multianuale, Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a suspenda plățile. În consecință, în cazurile în care se înregistrează întârzieri sau progrese insuficiente în atingerea obiectivelor europene comune și a țintelor, astfel cum figurează în planul strategic național al PAC, Comisia ar trebui să fie împuternicită să solicite statului membru în cauză să ia măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care urmează să fie întocmit în consultare cu Comisia și care conține indicatori de progres clari, printr-un act de punere în aplicare. În cazul în care statul membru nu transmite sau nu pune în aplicare planul de acțiune sau în cazul în care planul de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației, Comisia ar trebui să aibă competența de a suspenda plățile lunare sau intermediare, printr-un act de punere în aplicare.

Expunere de motive

Pentru a reduce riscul de uniformizare la un nivel inferior a tranziției ecologice și de denaturare a concurenței, obiectivele comune cuantificate pentru planurile strategice trebuie anexate la regulament.

Amendamentul 89

Considerentul 55

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Condiționalitatea este un element important al PAC, în special pentru elementele acestei politici în materie de mediu și climă, dar și în ceea ce privește aspectele referitoare la sănătatea publică și la animale. Aceasta înseamnă că ar trebui efectuate controale și, dacă este cazul, ar trebui să fie aplicate sancțiuni pentru a asigura eficacitatea sistemului de condiționalitate. Pentru a stabili condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale în ceea ce privește condiționalitatea, controalele și sancțiunile.

Condiționalitatea este un element important al PAC, în special pentru elementele acestei politici în materie de mediu și climă, dar și în ceea ce privește aspectele referitoare la sănătatea publică și la animale , precum și la drepturile sociale ale salariaților din agricultură . Aceasta înseamnă că ar trebui efectuate controale și, dacă este cazul, ar trebui să fie aplicate sancțiuni pentru a asigura eficacitatea sistemului de condiționalitate. Pentru a stabili condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale în ceea ce privește condiționalitatea, controalele și sancțiunile.

Expunere de motive

Este important ca fermele care beneficiază de fonduri publice prin PAC să respecte drepturile sociale ale angajaților lor.

Amendamentul 90

Articolul 15 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Disciplina financiară

Disciplina financiară

(1)   Comisia stabilește o rată de ajustare pentru intervențiile sub formă de plăți directe menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament și pentru contribuția financiară a Uniunii la măsurile specifice menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament și acordate în temeiul capitolului IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și al capitolului IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 („rata de ajustare”), atunci când previziunile pentru finanțarea intervențiilor și măsurilor finanțate în cadrul subplafonului respectiv pentru un anumit exercițiu financiar arată că plafoanele anuale aplicabile vor fi depășite.

(1)   Comisia stabilește o rată de ajustare pentru intervențiile sub formă de plăți directe menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament și pentru contribuția financiară a Uniunii la măsurile specifice menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament („rata de ajustare”), atunci când previziunile pentru finanțarea intervențiilor și măsurilor finanțate în cadrul subplafonului respectiv pentru un anumit exercițiu financiar arată că plafoanele anuale aplicabile vor fi depășite.

Până la data de 30 iunie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc rata de ajustare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 101 alineatul (2).

Până la data de 30 iunie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc rata de ajustare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 101 alineatul (2).

Expunere de motive

Ar trebui să se excludă plățile directe efectuate în temeiul POSEI, deoarece li se aplică deja un plafon stabilit în Regulamentul 228/2013, care interzice, din punctul de vedere al programării și punerii în aplicare, ca ele să contribuie la orice depășire a cheltuielilor prevăzute.

Amendamentul 91

Articolul 32

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dezangajarea automată în cazul planurilor strategice PAC

Dezangajarea automată în cazul planurilor strategice PAC

(1)   Comisia dezangajează automat orice parte a unui angajament bugetar pentru intervențiile de dezvoltare rurală incluse într-un plan strategic PAC care nu a fost folosită în scopul prefinanțării sau al plăților intermediare sau pentru care nu i-a fost prezentată nicio declarație de cheltuieli care să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 30 alineatul (3) în privința cheltuielilor efectuate până la data de 31 decembrie a celui de al doilea an care urmează celui în care s-a făcut angajamentul bugetar.

(1)   Comisia dezangajează automat orice parte a unui angajament bugetar pentru intervențiile de dezvoltare rurală incluse într-un plan strategic PAC care nu a fost folosită în scopul prefinanțării sau al plăților intermediare sau pentru care nu i-a fost prezentată nicio declarație de cheltuieli care să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 30 alineatul (3) în privința cheltuielilor efectuate până la data de 31 decembrie a celui de al treilea an care urmează celui în care s-a făcut angajamentul bugetar.

(2)   Se dezangajează automat orice parte a angajamentelor bugetare rămasă deschisă la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 80 alineatul (3) din Regulamentul (UE) …/… [Regulamentul privind planurile strategice PAC] pentru care nu a fost făcută o declarație de cheltuieli în termen de șase luni de la data respectivă.

(2)   Se dezangajează automat orice parte a angajamentelor bugetare rămasă deschisă la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 80 alineatul (3) din Regulamentul (UE) …/… [Regulamentul privind planurile strategice PAC] pentru care nu a fost făcută o declarație de cheltuieli în termen de șase luni de la data respectivă.

(3)   În cazul unei proceduri judiciare sau al unei căi de atac administrative cu efect de suspendare, perioada de dezangajare automată menționată la alineatul (1) sau la alineatul (2) se întrerupe pentru cuantumul aferent operațiunilor respective pe durata procedurilor judiciare sau a căii de atac administrative, cu condiția ca, până la data de 31 ianuarie a anului N +  3 , Comisia să primească o notificare motivată de la statul membru respectiv.

(3)   În cazul unei proceduri judiciare sau al unei căi de atac administrative cu efect de suspendare, perioada de dezangajare automată menționată la alineatul (1) sau la alineatul (2) se întrerupe pentru cuantumul aferent operațiunilor respective pe durata procedurilor judiciare sau a căii de atac administrative, cu condiția ca, până la data de 31 ianuarie a anului N +  4 , Comisia să primească o notificare motivată de la statul membru respectiv.

(4)   Nu se iau în considerare la calcularea dezangajării automate cele ce urmează:

(4)   Nu se iau în considerare la calcularea dezangajării automate cele ce urmează:

(a)

partea angajamentelor bugetare care a făcut obiectul unei declarații de cheltuieli, dar a cărei rambursare a fost redusă sau suspendată de către Comisie la data de 31 decembrie a anului N +  2 ;

(a)

partea angajamentelor bugetare care a făcut obiectul unei declarații de cheltuieli, dar a cărei rambursare a fost redusă sau suspendată de către Comisie la data de 31 decembrie a anului N +  3 ;

Expunere de motive

Complexitatea programului și a nivelurilor instituționale implicate necesită restabilirea anului N + 3.

COM(2018) 394 final

Amendamentul 92

Un nou considerent după considerentul 38

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Având în vedere poziția tot mai slabă a producătorilor în lanțul alimentar, este necesar să existe un cadru normativ care să reconcilieze PAC și politica în domeniul concurenței, în conformitate cu dispozițiile articolului 42 din tratat privind supremația obiectivelor PAC.

Expunere de motive

Este vorba de respectarea articolului 42 din tratat.

Amendamentul 93

Un nou considerent după considerentul 38

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Având în vedere volatilitatea crescută a prețurilor la produsele agricole și ținând seama de evaluarea instrumentelor puse în aplicare în reformele anterioare ale PAC, este necesară revizuirea măsurilor de prevenire a perturbărilor pieței.

Expunere de motive

Crizele la nivel de sector pun fermele și regiunile de producție într-o situație prea vulnerabilă. Acestea contribuie la diminuarea numărului de ferme și la demotivarea tinerilor care preconizau să se instaleze în zonele respective. Această problemă trebuie rezolvată.

Amendamentul 94

Un nou considerent după considerentul 38

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Având în vedere fluctuațiile crescânde ale piețelor agricole și dezechilibrele dintre producători, prelucrători și distribuitori în ceea ce privește distribuția valorii adăugate, este necesar să se identifice și să se prevadă mai bine evoluția piețelor. Extinzând ceea ce a fost creat pentru mai multe sectoare, se creează observatoare europene pentru fiecare sector. Acestea analizează volumele de producție, de import și de export, prețurile, marjele și costurile de producție. În cazul perturbării pieței, aceste observatoare avertizează Comisia Europeană, care pune în aplicare măsuri de reglementare a producției pentru a reechilibra piața, respectând în același timp obligațiile care decurg din acordurile internaționale încheiate în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Expunere de motive

Este important să se dispună de informațiile necesare pentru a răspunde rapid și eficient la perturbările pieței și să se reducă cheltuielile bugetare, obiective care devin foarte dificile atunci când UE acționează retrospectiv, așa cum s-a constatat în sectorul produselor lactate începând cu anul 2008.

Amendamentul 95

Articolul 1 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

[…]

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

[…]

(4)

Partea II titlul I capitolul II se modifică după cum urmează:

(4)

Partea II titlul I capitolul II se modifică după cum urmează:

 

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Capitolul II

Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate”;

(b)

subtitlul „Secțiunea 1” și titlul său se elimină;

(c)

Articolul 23a se modifică după cum urmează:

 

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Capitolul II

Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate”;

(b)

subtitlul „Secțiunea 1” și titlul său se elimină;

(c)

Articolul 23a se modifică după cum urmează:

 

 

(i)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fără a aduce atingere alineatului (4), ajutorul din cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) nu depășește 220 804 135 EUR pe an școlar.

În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:

(a)

pentru fructele și legumele destinate școlilor: 130 608 466 EUR pe an școlar;

(b)

pentru laptele destinat școlilor: 90 195 669  EUR pe an școlar.”;

 

 

(i)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fără a aduce atingere alineatului (4), ajutorul din cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) nu depășește 220 804 135 EUR pe an școlar.

În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:

(a)

pentru fructele și legumele destinate școlilor: 130 608 466 EUR pe an școlar;

(b)

pentru laptele destinat școlilor: 90 195 669  EUR pe an școlar.”;

 

 

(ii)

la alineatul (2) al treilea paragraf, se elimină ultima teză;

 

 

(ii)

la alineatul (2) al treilea paragraf, se elimină ultima teză;

 

 

(iii)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Fără a depăși limita globală de 220 804 135 EUR prevăzută la alineatul (1), orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una sau din cealaltă repartizare orientativă a sa.”;

 

 

(iii)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

 

„(4)   Fără a depăși limita globală de 220 804 135 EUR prevăzută la alineatul (1), orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una sau din cealaltă repartizare orientativă a sa. Acest procent poate atinge 25 % în statele membre care cuprind regiuni ultraperiferice, în conformitate cu articolul 349 din TFUE și în alte cazuri justificate corespunzător” ;

[…]

[…]

Expunere de motive

Se reintroduce principiul formulat la considerentul (8) din Regulamentul 2016/791: un ajutor mai mare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru insulele mici din Marea Egee și pentru regiunile ultraperiferice, având în vedere diversificarea agricolă limitată a acestora și imposibilitatea frecventă de a găsi anumite produse în regiunea vizată.

Amendamentul 96

Articolul 119

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Indicații obligatorii

Indicații obligatorii

(1)   Etichetarea și prezentarea produselor menționate în anexa VII partea II punctele 1-11, 13, 15 și 16, comercializate în Uniune sau destinate exportului, conțin următoarele indicații obligatorii:

(1)   Etichetarea și prezentarea produselor menționate în anexa VII partea II punctele 1-11, 13, 15 și 16, comercializate în Uniune sau destinate exportului, conțin următoarele indicații obligatorii:

(a)

denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa VII partea II;

(a)

denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa VII partea II;

(b)

pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată:

(i)

mențiunea „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată”; și

(ii)

denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

(b)

pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată:

(i)

mențiunea „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată”; și

(ii)

denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

(c)

titrul alcoolic volumic dobândit;

(c)

valoarea energetică pentru 100 ml;

(d)

indicarea provenienței;

(d)

lista de ingrediente, inclusiv ingredientele intermediare de vinificație, această listă putând fi accesată prin flashcode;

(e)

indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al vânzătorului;

(e)

titrul alcoolic volumic dobândit;

(f)

indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate; și

(f)

indicarea provenienței;

(g)

în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, indicarea conținutului de zahăr.

(g)

indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al vânzătorului;

 

(h)

indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate, și

 

(i)

în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, indicarea conținutului de zahăr.

Expunere de motive

Consumatorii au dreptul să dispună, ca și în cazul celorlalte produse alimentare, de o etichetare completă, în special în ceea ce privește aspectul nutrițional și metodele de fabricare a vinului.

Amendamentul 97

Articolul 152 alineatul (1a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Organizația de producători

Organizația de producători

Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, o organizație de producători recunoscută în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol își poate planifica producția, optimiza costurile de producție, comercializa produse și negocia contracte pentru furnizarea produselor agricole, în numele membrilor săi, pentru întreaga lor producție sau pentru o parte a acesteia.

Activitățile menționate la primul paragraf pot avea loc:

O organizație de producători recunoscută în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol își poate planifica producția, optimiza costurile de producție, comercializa produse și negocia contracte pentru furnizarea produselor agricole, în numele membrilor săi, pentru întreaga lor producție sau pentru o parte a acesteia.

Activitățile menționate la primul paragraf pot avea loc:

(a)

cu condiția ca una sau mai multe dintre activitățile menționate la alineatul (1) litera (b) punctele (i)-(vii) să fie exercitate efectiv, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

(a)

cu condiția ca una sau mai multe dintre activitățile menționate la alineatul (1) litera (b) punctele (i)-(vii) să fie exercitate efectiv, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

(b)

cu condiția ca organizația de producători să concentreze oferta și să introducă pe piață produsele membrilor săi, indiferent dacă are loc sau nu un transfer de proprietate a produselor agricole de la producători la organizația de producători;

(b)

cu condiția ca organizația de producători să concentreze oferta și să introducă pe piață produsele membrilor săi, indiferent dacă are loc sau nu un transfer de proprietate a produselor agricole de la producători la organizația de producători;

Expunere de motive

Misiunile și obiectivele organizațiilor definite de PAC nu se încadrează în domeniul de aplicare a articolului 101 din TFUE (CEJ, cauza privind andivele). Prin urmare, nu este necesar să se adauge acest început de teză.

Amendamentul 98

Articolul 209 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Excepții referitoare la obiectivele PAC, la fermieri și la asociațiile acestora

Excepții referitoare la obiectivele PAC, la fermieri și la asociațiile acestora

Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor menționate la articolul 206 din prezentul regulament, necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE.

Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor menționate la articolul 206 din prezentul regulament, necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE.

Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale fermierilor, ale asociațiilor fermierilor ori ale asociațiilor unor astfel de asociații sau organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament, nici asociațiilor organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament, care vizează producția sau vânzarea produselor agricole ori utilizarea unor instalații comune pentru depozitarea, tratarea sau procesarea produselor agricole, cu excepția cazului în care obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE sunt periclitate.

Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale fermierilor, ale asociațiilor fermierilor ori ale asociațiilor unor astfel de asociații sau organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament, nici asociațiilor organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament, care vizează producția sau vânzarea produselor agricole ori utilizarea unor instalații comune pentru depozitarea, tratarea sau procesarea produselor agricole, cu excepția cazului în care obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE sunt periclitate.

Prezentul alineat nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate care prevăd obligația de a aplica prețuri identice sau care exclud concurența.

 

Expunere de motive

În conformitate cu obiectivul unei mai bune distribuiri a valorii adăugate în întregul lanț alimentar și al consolidării puterii producătorilor și a asociațiilor acestora în această privință, este important ca alineatul să fie aplicabil negocierilor privind prețurile.

Amendamentul 99

Articolul 219 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a reacționa în mod eficient și concret la amenințările de perturbare a pieței cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preț pe piețele interne ori externe sau la alte evenimente și circumstanțe care perturbă sau amenință să perturbe piața într-un mod semnificativ, în cazul în care situația respectivă sau efectele ei pe piață sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situația respectivă de pe piață, cu respectarea eventualelor obligații rezultate din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu TFUE și cu condiția ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente.

Pentru a reacționa în mod eficient și concret la amenințările de perturbare a pieței cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preț pe piețele interne ori externe sau la alte evenimente și circumstanțe care perturbă sau amenință să perturbe piața într-un mod semnificativ, în cazul în care situația respectivă sau efectele ei pe piață sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situația respectivă de pe piață, cu respectarea eventualelor obligații rezultate din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu TFUE și cu condiția ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente.

În cazul unor amenințări de perturbare a pieței menționate la primul paragraf din prezentul alineat, dacă este necesar din motive de maximă urgență, actelor delegate adoptate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 228.

În cazul unor amenințări de perturbare a pieței menționate la primul paragraf din prezentul alineat, dacă este necesar din motive de maximă urgență, actelor delegate adoptate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 228.

Respectivele motive de maximă urgență pot include necesitatea de a întreprinde acțiuni imediate pentru a soluționa sau a preveni perturbarea pieței, în cazurile în care amenințările de perturbare a pieței survin atât de rapid sau atât de neașteptat încât se impun acțiuni imediate pentru a soluționa situația în mod eficient și concret sau în cazurile în care o acțiune ar împiedica o astfel de amenințare de perturbare a pieței să se materializeze, să persiste sau să se transforme într-o perturbare mai gravă sau mai prelungită sau atunci când amânarea acțiunii imediate ar risca să producă sau să agraveze perturbarea sau ar crește gradul de necesitate al măsurilor care ar fi necesare mai târziu pentru a se soluționa amenințarea sau perturbarea sau ar fi în defavoarea producției sau a condițiilor pieței.

Respectivele motive de maximă urgență pot include necesitatea de a întreprinde acțiuni imediate pentru a soluționa sau a preveni perturbarea pieței, în cazurile în care amenințările de perturbare a pieței survin atât de rapid sau atât de neașteptat încât se impun acțiuni imediate pentru a soluționa situația în mod eficient și concret sau în cazurile în care o acțiune ar împiedica o astfel de amenințare de perturbare a pieței să se materializeze, să persiste sau să se transforme într-o perturbare mai gravă sau mai prelungită sau atunci când amânarea acțiunii imediate ar risca să producă sau să agraveze perturbarea sau ar crește gradul de necesitate al măsurilor care ar fi necesare mai târziu pentru a se soluționa amenințarea sau perturbarea sau ar fi în defavoarea producției sau a condițiilor pieței.

Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar și pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieței sau amenințarea acesteia, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament , pot să prevadă restituiri la export ori pot suspenda taxele la import, în totalitate sau parțial, inclusiv pentru anumite cantități sau perioade, după caz.

Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar și pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieței, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament ori pot suspenda taxele la import, în totalitate sau parțial, inclusiv pentru anumite cantități sau perioade, după caz.

Expunere de motive

Ajutorul la export nu este acceptabil pentru țările terțe și este costisitor pentru contribuabil, fiind mai scump decât prevenirea crizelor.

Amendamentul 100

Se adaugă un alineat nou la articolul 219 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Atunci când prețul pieței scade sub un anumit prag, flexibil, indexat la costurile medii de producție și stabilit de observatorul european al pieței din sectorul în cauză, Comisia Europeană pune în aplicare una dintre măsurile următoare, în funcție de situația pieței și de sectorul în cauză: un sprijin acordat producătorilor din sectorul în cauză care, pe o perioadă determinată, își reduc în mod voluntar livrările în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.

(i)

Sprijinul se acordă pe baza unei cereri a producătorilor depusă în statul membru în care sunt stabiliți, utilizând metoda stabilită de statul membru în cauză.

(ii)

Pentru a se asigura faptul că acest sistem este pus în aplicare în mod efectiv și corect, Comisia stabilește, pe baza datelor transmise de observatorul european al pieței din sectorul în cauză:

volumul total maxim sau cantitatea totală maximă a livrărilor care urmează a fi reduse la nivelul Uniunii în cadrul schemei de reducere;

durata perioadei de reducere și, dacă este necesar, durata de prelungire a acesteia;

valoarea sprijinului în funcție de volumul sau cantitatea reducerii și de modalitățile de finanțare a acesteia;

criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului aplicabile solicitanților și solicitărilor;

condițiile speciale de punere în aplicare a sistemului.

Expunere de motive

UE are nevoie de instrumente care să reglementeze volumul producției în cazul unei perturbări a pieței, instrumente care să acționeze rapid și eficient, să nu implice costuri mari pentru bugetul UE și să permită producătorilor să nu mai vândă în pierdere și să își poată câștiga existența din ocupația pe care o au, aceasta fiind o garanție a atractivității ocupației respective pentru tineri.

Amendamentul 101

Articolul 226

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Cadru de performanță

(1)     Comisia introduce un cadru de performanță pentru raportarea, monitorizarea și evaluarea performanței planului de gestionare a crizelor pe parcursul punerii sale în aplicare.

(2)     Cadrul de performanță include următoarele elemente:

(a)

un ansamblu comun de indicatori privind contextul, realizarea, rezultatele și impactul, care servește drept bază pentru monitorizarea, evaluarea și raportul anual de performanță;

(b)

valorile-țintă și valorile intermediare anuale stabilite în raport cu obiectivul specific corespunzător, cu ajutorul indicatorilor de rezultat;

(c)

colectarea, stocarea și transmiterea datelor;

(d)

rapoarte anuale privind performanța planului de gestionare a crizelor pentru fiecare dintre sectoarele afectate pe parcursul anului;

(e)

măsuri de rezervă vizând o utilizare eficientă a FEGA în ansamblul său.

(3)     Cadrul de performanță are scopul de a:

(a)

evalua impactul, eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a PAC la nivelul Uniunii;

(b)

raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la utilizarea prerogativelor acordate Comisiei în materie de prevenire și gestionare a crizelor;

(c)

renunța la logica actuală de consum bugetar a FEGA;

(d)

favoriza o logică de direcționare contraciclică a piețelor și a veniturilor agricole, prin care Comisia să optimizeze utilizarea fondurilor publice în funcție de ciclurile economice, de evenimentele climatice și de tensiunile geopolitice.

Expunere de motive

Comisia ar trebui să își definească strategia pentru situații de criză, astfel încât să poată răspunde în fața Parlamentului și a Consiliului. Clarificarea strategiei sale este o cerință esențială pentru ca și statele membre, la rândul lor, să își poată stabili prioritățile.

Amendamentul 102

Articolul 226

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Planul de gestionare a crizelor

(1)     Comisia stabilește un plan de gestionare a crizelor pentru a pune în aplicare ajutorul din partea Uniunii finanțat prin FEGA, pentru a permite realizarea obiectivelor PAC definite la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special a obiectivului de stabilizare a pieței.

(2)     Pe baza raportului care definește tipurile de crize menționate la articolul 225 alineatul (c) și a activităților de evaluare efectuate, în special, în cadrul primului pilon al PAC, Comisia definește o strategie de intervenție pentru fiecare tip de criză. Se efectuează o analiză SWOT a fiecărui instrument de gestionare a pieței definit prin prezentul regulament, pentru a identifica posibilele sinergii între instrumente.

(3)     Comisia este abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru a stabili valorile țintă și intermediare cantitative, astfel încât instrumentele din prezentul regulament să poată contribui la atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un proiect de plan de gestionare a crizelor până la 1 ianuarie 2020. Pe această bază, statele membre transmit Comisiei planurile lor strategice pentru PAC.

(4)     Planul de gestionare a crizelor acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027, cu o clauză de revizuire la jumătatea perioadei, la 30 iunie 2024, ocazie cu care este optimizată coerența cu toate planurile strategice ale statelor membre pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și pentru o mai mare valoare adăugată a Uniunii.

Expunere de motive

Comisia ar trebui să își definească strategia pentru situații criză, astfel încât să poată răspunde în fața Parlamentului și a Consiliului. Clarificarea strategiei sale este o cerință esențială pentru ca și statele membre, la rândul lor, să își poată stabili prioritățile.

Amendamentul 103

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 228/2013

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 228/2013

La articolul 30, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

La articolul 30, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Pentru fiecare exercițiu financiar, Uniunea finanțează măsurile prevăzute în capitolele III și IV până la o sumă anuală maximă de:

„(2)   Pentru fiecare exercițiu financiar, Uniunea finanțează măsurile prevăzute în capitolele III și IV până la o sumă anuală maximă de:

pentru departamentele franceze de peste mări: 267 580 000 EUR;

Azore și Madeira: 102 080 000 EUR;

Insulele Canare: 257 970 000 EUR.

pentru departamentele franceze de peste mări: 278 410 000 EUR;

Azore și Madeira: 106 210 000 EUR;

Insulele Canare: 268 420 000 EUR.

(3)   Sumele pentru fiecare exercițiu financiar pentru finanțarea măsurilor prevăzute în capitolul III

nu pot depăși următoarele cuantumuri:

(3)   Sumele pentru fiecare exercițiu financiar pentru finanțarea măsurilor prevăzute în capitolul III

nu pot depăși următoarele cuantumuri:

pentru departamentele franceze de peste mări: 25 900 000 EUR;

Azore și Madeira: 20 400 000 EUR;

Insulele Canare: 69 900 000 EUR.

pentru departamentele franceze de peste mări: 26 900 000 EUR;

Azore și Madeira: 21 200 000 EUR;

Insulele Canare: 72 700 000 EUR.

[…]

[…]

Expunere de motive

Nu este acceptabil să se reducă cu 3,9 % fondurile destinate POSEI, având în vedere evaluările pozitive ale acestui program, precum și angajamentul Comisiei Europene de a menține nivelul de finanțare. Este necesar să se mențină cel puțin alocarea din actuala perioadă de programare pentru regiunile ultraperiferice.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

solicită ca PAC să devină o politică agricolă competitivă, modernă, justă, durabilă și solidară, în serviciul fermierilor, al teritoriilor, al consumatorilor și al cetățenilor;

2.

subliniază necesitatea unei finanțări adecvate a PAC și, prin urmare, se opune unei reduceri a nivelului finanțării UE pentru PAC după 2020; consideră că, dacă bugetul PAC ar fi redus, ar fi posibilă o mai bună utilizare a acestuia prin distribuirea mai echitabilă a plăților directe;

3.

respinge reducerea de 28 % propusă pentru bugetul alocat dezvoltării rurale, ca fiind contrară obiectivului UE privind coeziunea teritorială;

4.

solicită reintroducerea FEADR în cadrul strategic comun;

5.

reiterează necesitatea unei sinergii mai puternice între FEDR, FSE și FEADR, pentru a facilita inovarea și a stimula creația de lanțuri de producție agricole inovatoare;

6.

recomandă adoptarea unei agende rurale și periurbane și majorarea fondurilor globale pentru dezvoltarea rurală, astfel încât toate politicile europene să contribuie la obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială; subliniază rolul PAC ca politică ce contribuie la menținerea populației în mediul rural;

7.

estimează că un transfer prea mare de competențe către statele membre prin intermediul planurilor strategice naționale ar duce la o renaționalizare a PAC și la denaturări ale concurenței; este nevoie de o flexibilitate suficientă pentru a asigura o abordare bazată pe realitățile zonei, care să abordeze nevoile și caracteristicile specifice ale zonelor agricole;

8.

solicită includerea în regulament a unor obiective europene comune cuantificate și măsurabile pentru planurile strategice naționale;

9.

solicită ca regiunile să joace un rol de lider în guvernanța planurilor strategice, în special pentru al doilea pilon;

10.

reamintește că reglementarea piețelor este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât instituirea de măsuri a posteriori;

11.

solicită introducerea unor instrumente voluntare de gestionare a crizelor bazate pe gestionarea volumelor de producție;

12.

solicită instituirea de programe operaționale sectoriale mai curând la nivel european decât la nivelul statelor membre, pentru a se evita denaturările între statele membre și între sectoare;

13.

solicită criterii europene exigente pentru definirea fermierilor activi de către statele membre;

14.

propune realizarea unei convergențe totale a plăților directe între statele membre, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027;

15.

propune ca, în țările și în regiunile în care aceasta nu există încă, să se crească treptat convergența internă, astfel încât să devină completă până în 2026, cu accent special pe regiunile defavorizate;

16.

sprijină propunerea de plafonare a plăților directe și propune să se țină seama, în mod exclusiv, de maximum 50 % din costurile cu salariații, pentru a reconcilia eficacitatea plafonului cu luarea în considerare a ocupării forței de muncă;

17.

sprijină introducerea unei plăți obligatorii redistributive și propune majorarea acesteia, cu un minimum de 30 % din fondurile aferente primului pilon;

18.

dată fiind dificultatea de a-i atrage pe tineri către profesia de agricultor, propune ca bonusurile pentru tinerii fermieri să fie obligatorii pentru statele membre;

19.

propune menținerea plafonului de 13 % (+ 2 % pentru culturile proteaginoase) al pachetului național pentru plățile cuplate, cu scopul de a preveni abandonarea activităților agricole din zonele rurale, de a consolida autosuficiența alimentară a UE, de a viza exclusiv producțiile și metodele de producție durabile și de a exclude producția de agrocombustibili și câteva alte producții care nu sunt prioritare;

20.

propune ca sprijinul specific pentru micii fermieri să fie obligatoriu pentru statele membre, fiind necesară adaptarea definiției micului fermier, a cuantumului sprijinului și a pachetului financiar;

21.

salută aplicarea condiționalității la întreaga plată de bază și extinderea acesteia, prin includerea rotației anuale a culturilor;

22.

solicită extinderea condiționalității la respectarea drepturilor salariaților din domeniul agricol și a regulamentului privind bunăstarea animalelor;

23.

propune restabilirea obligativității ca cel puțin 7 % din suprafața unei ferme să fie formată din suprafețe neproductive, de interes ecologic;

24.

aprobă principiul dispozitivelor ecologice și propune să li se aloce cel puțin 30 % din pachetul național de plăți;

25.

propune ca fiecare plan strategic național să atingă pragul minim de 40 % din pachetul financiar global al PAC care contribuie la obiectivele de mediu privind clima;

26.

dorește să se mențină ratele actuale de cofinanțare pentru cel de-al doilea pilon, cu o rată crescută la 80 % pentru următoarele trei măsuri: măsurile de agromediu, agricultura ecologică, Natura 2000 și măsurile de cooperare;

27.

se opune posibilității transferului din cel de-al doilea pilon la primul pilon, care contravine intereselor teritoriilor rurale, și aprobă transferul invers;

28.

solicită Comisiei să instituie un sistem de monitorizare complet operațional pentru colectarea regulată a datelor măsurate actualizate privind reziduurile de pesticide din mediu (în special din sol și din apă), eventual pe baza experienței de succes cu sistemul de monitorizare a solurilor LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor);

29.

consideră că asigurarea privind veniturile este un instrument costisitor, neadaptat fermelor mici și mijlocii, care nu poate să se substituie reglementării piețelor și sprijinirii tranziției către sisteme de producție mai reziliente și mai autonome;

30.

propune ca acordarea de subvenții pentru investiții, mari consumatoare ale bugetelor celui de-al doilea pilon, să fie condiționată de evaluarea impactului acestora asupra mediului și limitată la 10 % din pachetul financiar al celui de al doilea pilon;

31.

propune, pentru a sprijini menținerea agriculturii în zonele defavorizate și afectate de handicapuri, ca indemnizația compensatorie pentru handicapuri naturale (ICHN) să fie obligatorie pentru statele membre în care aceasta este aplicabilă;

32.

aprobă menținerea unui plafon de 5 % pentru programele Leader, care permit dezvoltarea unor inițiative teritoriale la nivel local;

33.

propune ca statele membre să includă în planurile lor de dezvoltare rurală măsuri în favoarea lanțurilor scurte, a restaurării colective ecologice și locale, a sectoarelor cu marcă de calitate, a agriculturii montane, a formării profesionale în domeniul agriculturii ecologice, al agroecologiei și al agrosilviculturii;

34.

propune ca, în cadrul programului de cercetare Orizont 2020 și al următorului, să se acorde prioritate, în domeniul agriculturii, cercetării privind metodele de producție agroecologică și agrosilvică, favorizând cercetarea participativă, care implică fermieri și cercetători;

35.

de asemenea, recomandă să se favorizeze inovarea socială și economică prin promovarea „satelor inteligente”.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) și de modificare și abrogare a unor regulamente (JO L 160, 26.6.1999, p. 80).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) și de modificare și abrogare a unor regulamente (JO L 160, 26.6.1999, p. 80).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/239


Avizul Comitetului European al Regiunilor — Fondul european de ajustare la globalizare

(2019/C 86/12)

Raportor:

Ximo PUIG I FERRER (ES-PSE), președintele Guvernului Comunității Valenciene

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

COM(2018) 380 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Titlul Regulamentului

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) .

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de sprijinire a tranziției ( FEST )

Expunere de motive

Articolul 2 din proiectul de regulament prevede în mod clar extinderea domeniului de aplicare al fondului dincolo de dimensiunea globalizării. Denumirea ar trebui schimbată peste tot în text.

Amendamentul 2

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Principiile orizontale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din TUE, ar trebui să fie respectate la punerea în aplicare a fondurilor, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”.

Principiile orizontale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolele 9 și 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din TUE, ar trebui să fie respectate la punerea în aplicare a fondurilor, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 8 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”.

Expunere de motive

Pentru introducerea referințelor juridice esențiale.

Amendamentul 3

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (20), Comisia identifică globalizarea comerțului și evoluția tehnologică drept factorii principali ai cererii sporite de specialiști și ai scăderii numărului de locuri de muncă ce necesită un nivel mai scăzut de calificare. În pofida avantajelor globale enorme ale unui comerț mai deschis și ale unei integrări sporite a economiilor mondiale, aceste efecte secundare negative trebuie combătute. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca evoluțiile tehnologice din ce în ce mai rapide să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiile globalizării vor fi împărțite mai echitabil prin concilierea deschiderii economice și a progresului tehnologic cu protecția socială .

În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare”, Comisia identifică globalizarea comerțului și evoluția tehnologică drept factorii principali ai cererii sporite de specialiști și ai scăderii numărului de locuri de muncă ce necesită un nivel mai scăzut de calificare. Prin urmare, în pofida avantajelor unui comerț mai deschis și ale unei integrări sporite a economiilor mondiale, efectele secundare negative , care afectează mai ales anumite domenii ale activității economice, anumite întreprinderi, anumite categorii mai vulnerabile de lucrători și anumite regiuni, trebuie combătute. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca tranzițiile tehnologice și ecologice să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiile globalizării sunt împărțite mai echitabil și că efectele negative simultane ale acesteia și ale tranzițiilor tehnologice și ecologice sunt anticipate pe scară mai largă .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 4

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

După cum s-a menționat, pentru a menține dimensiunea europeană a FEG , o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui definit printr-un număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării la jumătatea perioadei, pragul ar trebui fixat la 250 de locuri de muncă desființate într-o perioadă de referință de patru luni (sau de șase luni în cazuri sectoriale) . Ținând seama de faptul că valurile de disponibilizări din sectoare diferite, dar din aceeași regiune au în egală măsură un impact puternic asupra pieței locale a forței de muncă, este posibil să se înainteze și cereri regionale. În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, s-ar putea înainta cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă.

După cum s-a menționat, pentru a menține dimensiunea europeană a FEST , o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui definit printr-un număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării la jumătatea perioadei, pragul ar trebui fixat la 150 de locuri de muncă desființate într-o perioadă de referință de nouă luni. Ținând seama de faptul că valurile de disponibilizări din sectoare diferite, dar din aceeași regiune au în egală măsură un impact puternic asupra pieței locale a forței de muncă, este posibil să se înainteze și cereri regionale. În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, ca, de pildă, acelea în care se regăsesc unele regiuni care au fost deja grav afectate de o rată ridicată a șomajului, s-ar putea înainta cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă.

Expunere de motive

Pentru a asigura coerența cu amendamentele legislative propuse la articolul 5.

Amendamentul 5

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a exprima solidaritatea Uniunii cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, rata de cofinanțare a costului pachetului de servicii personalizate și punerii în aplicare a acestuia ar trebui să fie egală cu cea aferentă FSE+ din respectivul stat membru în cauză .

Pentru a exprima solidaritatea Uniunii cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, rata de cofinanțare a costului pachetului de servicii personalizate și punerii în aplicare a acestuia ar trebui să nu fie mai mică de 60 % . Acest procent minim poate fi majorat cu încă 5 %, dacă au fost prevăzute măsuri și instrumente obiective și operaționale de anticipare și restructurare.

Expunere de motive

Pentru a asigura coerența cu amendamentele legislative propuse la articolul 14 alineatul (2).

Amendamentul 6

Considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(19)

Contribuțiile financiare din partea FEG ar trebui să fie direcționate în primul rând către măsuri active de ocupare a forței de muncă ce vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă durabil, fie în cadrul, fie în afara sectorului lor inițial de activitate. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței forței de muncă de la nivel local sau regional. Cu toate acestea, ori de câte ori este relevant, ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită mobilitatea lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un nou loc de muncă în altă parte. Trebuie să se acorde o atenție specială diseminării competențelor necesare în era digitală. Includerea alocațiilor bănești într-un pachet coordonat de servicii personalizate ar trebui să fie restricționată . Întreprinderile ar putea fi încurajate să participe la cofinanțarea națională a măsurilor sprijinite de FEG.

(19)

Contribuțiile financiare din partea FEST ar trebui să fie direcționate în primul rând către măsuri active de ocupare a forței de muncă ce vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă durabil, fie în cadrul, fie în afara sectorului lor inițial de activitate. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței forței de muncă de la nivel local sau regional ; prin urmare, participarea activă a autorităților locale și/sau regionale este esențială. Recuperarea capacității teritoriale ar trebui să fie abordată dintr-o perspectivă axată pe caracteristicile locale și să se bazeze pe punctele forte și pe resursele endogene ale teritoriilor. Politicile în materie de clustere, diseminarea cunoștințelor și inovarea, precum și înființarea de întreprinderi care să stimuleze ocuparea forței de muncă vor crea un mediu favorabil unei creșteri bazate pe egalitatea de șanse pentru persoane, indiferent de locul lor de reședință. În cadrul acestei abordări, ar trebui să se acorde prioritate diseminării competențelor necesare în era digitală.

 

Includerea alocațiilor bănești într-un set coordonat de servicii personalizate ar trebui să vizeze întotdeauna însoțirea măsurilor active . De asemenea, întreprinderile ar trebui încurajate să participe la cofinanțarea națională a măsurilor FEST, cu condiția existenței unei compatibilități .

 

Pe de altă parte, sprijinul acordat mobilității lucrătorilor care presupune deplasarea în alte locuri ar trebui să fie o măsură la care să se recurgă în ultimă instanță, din cauza efectului destabilizator și a pierderii atractivității regionale.

Expunere de motive

Prin politicile de restructurare trebuie să se creeze un mediu favorabil ocupării forței de muncă și creșterii și să se adopte măsuri care să le ofere lucrătorilor posibilitatea de a reveni la viața activă, inclusiv prin acordarea unor ajutoare cu caracter excepțional, pe o perioadă limitată.

Autoritățile regionale trebuie implicate activ în acest proces, pentru a cunoaște și gestiona situațiile respective.

Amendamentul 7

Punct nou după considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare”, Comisia recunoaște dimensiunea regională puternică a impactului teritorial inegal al globalizării, întrucât noile locuri de muncă create în urma schimburilor comerciale și a evoluțiilor tehnologice nu se concretizează neapărat în aceleași zone în care au fost desființate locuri de muncă și, de multe ori, lucrătorii afectați nu dispun de aptitudinile necesare pentru a ocupa aceste noi locuri de muncă.

Prin urmare, acordurile comerciale ale UE ar trebui să fie însoțite de evaluări ale impactului teritorial, ca instrument care să permită autorităților competente să determine și să cuantifice din timp posibilul impact asimetric al acordurilor comerciale, să se pregătească pentru acest impact, să anticipeze schimbările, precum și să facă față unei eventuale restructurări, prin elaborarea unor strategii bazate pe combinația adecvată de politici și pe o utilizare eficace a fondurilor UE.

Expunere de motive

CoR sprijină politica comercială a UE, cu condiția să fie însoțită de evaluări ale impactului teritorial, care să măsoare eventualele consecințe și să servească drept instrument de elaborare a unor politici comerciale transparente și bazate pe dovezi bine fundamentate.

Amendamentul 8

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(20)

La conceperea pachetului coordonat de măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vor spori în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile a unui număr cât mai mare de beneficiari care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în perioada de șase luni care precedă prezentarea raportului final privind execuția contribuției financiare.

(20)

La conceperea pachetului coordonat de măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vor spori în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile , la nivel regional și local, a unui număr cât mai mare de beneficiari care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în perioada de șase luni care precedă prezentarea raportului final privind execuția contribuției financiare.

Expunere de motive

Trebuie să se acorde prioritate creării de locuri de muncă chiar în acele zone în care au avut loc disponibilizări.

Amendamentul 9

Considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(23)

În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedura de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia.

(23)

În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedura de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia , în special pe autoritățile locale și regionale .

Expunere de motive

Pentru a sublinia faptul că autoritățile locale și regionale trebuie să participe la procesul de punere în aplicare.

Amendamentul 10

Considerentul 39

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(39)

Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel al competențelor digitale ale forței de muncă , diseminarea competențelor necesare în era digitală ar trebui să fie un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite.

(39)

Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel al competențelor digitale ale cetățenilor europeni, în special ale populației active , diseminarea competențelor necesare în era digitală ar trebui să fie un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite.

Expunere de motive

Mențiunea „forță de muncă” nu pare a fi adecvată pentru a face trimitere, într-o dispoziție legislativă, la cetățeni sau persoane care lucrează. Există o vastă literatură care recunoaște și percepe lucrătorii ca fiind persoane cu o dimensiune socioprofesională ce nu se limitează la considerarea acestora drept un factor material de producție.

Amendamentul 11

Punct nou după considerentul 39

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Investițiile publice în competențe și capital uman ar trebui să se alinieze mai bine la strategiile de specializare inteligentă și să fie abordate dintr-o perspectivă teritorială, care să analizeze modul în care schimbările structurale pot crea probleme și provocări specifice în economia regională și/sau locală. Pe de altă parte, având în vedere necesitatea adaptării acestor aptitudini la nevoile industriei regionale, va trebui ca strategiile de dezvoltare economică să fie coordonate cu politicile în materie de educație și de ocupare a forței de muncă, în vederea dezvoltării capacităților locale.

Expunere de motive

Pentru a pune în evidență necesitatea adaptării investițiilor publice în competențe la specificul unei anumite regiuni și de a corela dezvoltarea regională cu politicile educaționale și din domeniul muncii, pentru maximizarea impactului.

Amendamentul 12

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FEG contribuie la o distribuție mai bună a beneficiilor globalizării și ale progresului tehnologic , ajutându-i pe lucrătorii disponibilizați să se adapteze la schimbările structurale. În acest sens, FEG contribuie la punerea în aplicare a principiilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și consolidează coeziunea socială și economică între regiuni și între statele membre.

FEST sprijină transformările socioeconomice care sunt rezultatul globalizării și al tranziției tehnologice și ecologice , ajutându-i pe lucrătorii cărora le sunt destinate aceste ajutoare să se adapteze la schimbările structurale. În acest sens, FEST contribuie la punerea în aplicare a principiilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și consolidează coeziunea socială și economică între regiuni și între statele membre.

Expunere de motive

Această formulare este mai cuprinzătoare: îi include pe lucrătorii disponibilizați, pe cei care desfășoară o activitate independentă și, totodată, după cum se propune în prezentul aviz, pe „lucrătorii din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea”.

Amendamentul 13

Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Obiectivul general al programului este de a demonstra solidaritatea cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cursul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare de tipul celor menționate la articolul 5 și de a le acorda sprijin .

(1)   Obiectivul general al programului este de a demonstra solidaritate și responsabilitate, oferind sprijin lucrătorilor disponibilizați și persoanelor care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cursul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare , precum și lucrătorilor din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea, astfel cum se prevede la articolul 5.

Expunere de motive

Consecințele globalizării piețelor sau ale crizei financiare și economice pot fi efecte colaterale ale politicii Comisiei. Pe lângă faptul că este un act de solidaritate, acest fond reprezintă și un act de responsabilitate a UE, față de propriile decizii.

Formularea „lucrătorii din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea” este în concordanță cu propunerea avansată în prezentul aviz.

Amendamentul 14

Articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)   Obiectivul specific al FEG este de a acorda asistență în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare, în special cele cauzate de provocările aferente globalizării, cum ar fi schimbările în structura comerțului mondial, litigiile comerciale, crizele financiare sau economice, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ori care constituie o consecință a digitalizării sau a automatizării. Se acordă o importanță deosebită măsurilor care vin în sprijinul grupurilor celor mai defavorizate.

(2)   Obiectivul specific al FEST este de a acorda asistență în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare, în special cele cauzate de provocările aferente globalizării, cum ar fi schimbările în structura comerțului mondial, litigiile comerciale , deciziile adoptate în cadrul instrumentelor de protecție comercială ale UE, crizele financiare sau economice, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ori care constituie o consecință a digitalizării sau a automatizării. Se acordă o importanță deosebită măsurilor care vin în sprijinul grupurilor celor mai defavorizate în condițiile definite la articolul 4 .

Expunere de motive

Lucrătorii care sunt afectați de neinstituirea măsurilor antidumping ar trebui să poată beneficia în mod automat de drepturile cuprinse în normele FEST și să fie beneficiari ai măsurilor acestuia.

Trimiterea la articolul 4 din final se referă la introducerea unei definiții pentru „grupurile cele mai defavorizate”.

Amendamentul 15

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Definiții

Definiții

În sensul prezentului regulament:

În sensul prezentului regulament:

(a)

„lucrător disponibilizat” înseamnă un lucrător al cărui contract de muncă încetează anticipat prin concediere sau al cărui contract nu este reînnoit, din cauza condițiilor economice;

(a)

„lucrător disponibilizat” înseamnă un lucrător al cărui contract de muncă încetează anticipat prin concediere sau al cărui contract nu este reînnoit, din cauza condițiilor economice;

(b)

„persoană care desfășoară o activitate independentă” înseamnă o persoană care avea mai puțin de 10 angajați;

(b)

„persoană care desfășoară o activitate independentă” înseamnă o persoană care avea mai puțin de 10 angajați;

(c)

„beneficiar” înseamnă o persoană care participă la măsurile cofinanțate de FEG ;

(c)

„lucrător vulnerabil”: orice persoană considerată beneficiar, care are oricare dintre următoarele caracteristici sau care se regăsește în oricare dintre următoarele situații:

este în vârstă de peste 54 de ani;

este în vârstă de până la 30 de ani;

este femeie;

este o persoană cu orice tip de handicap (motor, cognitiv sau senzorial);

una sau mai multe persoane depind din punct de vedere economic de beneficiar;

nu dispune de o calificare obținută în învățământul secundar sau în învățământul superior profesional (Clasificarea Internațională Standard a Educației 3); sau

aparține unei minorități etnice dintr-un stat membru;

(d)

„neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului aplicabil, care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unui agent economic implicat în punerea în aplicare a FEG , care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate.

(d)

„beneficiar” înseamnă o persoană care participă la măsurile cofinanțate de FEST ;

 

(e)

„neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului aplicabil, care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unui agent economic implicat în punerea în aplicare a FEST , care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate.

Expunere de motive

Este rezonabil să se expliciteze, în termeni de reglementare, că proiectul de regulament face referire, în general, la „beneficiari defavorizați” sau la „cele mai defavorizate grupuri”, fără nicio definiție. De asemenea, se propune să fie reexaminată posibilitatea incluziunii tinerilor și a introducerii perspectivei de gen și a perspectivei privind egalitatea de șanse.

Amendamentul 16

Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Criteriile de intervenție

Criteriile de intervenție

(1)   Statele membre pot solicita contribuții financiare din partea FEG pentru măsuri care vizează lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la prezentul articol. O contribuție financiară din partea FEG se acordă în cazul unor evenimente majore de restructurare care au drept consecință următoarele:

(1)   Statele membre pot solicita contribuții financiare din partea FEST pentru măsuri care vizează lucrători disponibilizați, persoane care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, precum și lucrători din întreprinderi aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea , în conformitate cu dispozițiile prevăzute la prezentul articol.

 

(2)   O contribuție financiară din partea FEST se acordă în cazul unor evenimente majore de restructurare care au drept consecință următoarele:

(a)

încetarea activității a peste 250 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patru luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv în cazul în care respectiva încetare are loc la furnizorii sau producătorii din aval ai întreprinderii în cauză;

(a)

încetarea activității a peste 150 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de nouă luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv în cazul în care respectiva încetare are loc la furnizorii sau producătorii din aval ai întreprinderii în cauză;

(b)

încetarea activității a peste 250 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de șase luni, în special în IMM-uri, în cazul în care toate operează în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 ori în mai mult de două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2, cu condiția să existe peste 250 de lucrători afectați sau persoane care desfășoară o activitate independentă afectate în două dintre regiunile combinate;

(b)

încetarea activității a peste 150 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de nouă luni, în special în IMM-uri, în cazul în care toate operează în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 ori în mai mult de două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2, cu condiția să existe peste 150 de lucrători afectați sau persoane care desfășoară o activitate independentă afectate în două dintre regiunile combinate;

(c)

încetarea activității a peste 250 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patru luni, în special în IMM-uri, care operează în același sector economic sau în sectoare economice diferite definite la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și care sunt situate în aceeași regiune definită la nivelul NUTS 2.

(c)

încetarea activității a peste 150 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de nouă luni, în special în IMM-uri, care operează în același sector economic sau în sectoare economice diferite definite la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și care sunt situate în aceeași regiune definită la nivelul NUTS 2.

(3)   În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse sau în circumstanțe excepționale, în special în ceea ce privește cererile care implică IMM-uri, justificate în mod corespunzător de către statul membru solicitant, o cerere pentru a beneficia de o contribuție financiară în temeiul prezentului articol poate fi considerată admisibilă, chiar dacă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate, atunci când concedierile au un impact puternic asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale sau regionale. Statul membru solicitant precizează care dintre criteriile de intervenție prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate. Cuantumul agregat al contribuțiilor în circumstanțe excepționale nu poate depăși 15 % din plafonul anual al FEG .

(3)   În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse sau în circumstanțe excepționale, în special în ceea ce privește cererile care implică IMM-uri, justificate în mod corespunzător de către statul membru solicitant, o cerere pentru a beneficia de o contribuție financiară în temeiul prezentului articol poate fi considerată admisibilă, chiar dacă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate, atunci când concedierile au un impact puternic asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale sau regionale. Statul membru solicitant precizează care dintre criteriile de intervenție prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate. Cuantumul agregat al contribuțiilor în circumstanțe excepționale nu poate depăși 15 % din plafonul anual al FEST .

Expunere de motive

Se introduce o formulare uniformă și consecventă cu textul articolului 3.

Se oferă ajutoare sporite pentru un grup restrâns de lucrători disponibilizați, ceea ce corespunde mai bine dimensiunii majorității întreprinderilor: disponibilizările pe scară largă sunt mai puțin frecvente.

Nu se știe din ce motiv există intervale de timp diferite. Se propune uniformizarea și prelungirea perioadei la nouă luni.

Amendamentul 17

Articolul 5 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)     FEG nu poate fi mobilizat atunci când lucrătorii sunt disponibilizați ca urmare a reducerilor bugetare adoptate de un stat membru, care afectează sectoare ce depind de finanțarea publică.

 

Expunere de motive

Ajutoarele ar trebui să se afle la dispoziția tuturor disponibilizaților, indiferent dacă provin sau nu din sectoare ce depind de finanțarea publică. În plus, ar putea fi deosebit de dificil pentru autoritățile competente să stabilească ce sectoare depind de finanțarea publică și care nu depind de o astfel de finanțare.

Amendamentul 18

Alineat nou la articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

4 (sau 5).     Statele membre îi pot include în cererile pentru obținerea de contribuții financiare din partea FEST, ca beneficiari, pe lucrătorii din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea, în conformitate cu definiția prevăzută pentru aceste întreprinderi în „Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01)”, alături de ceilalți beneficiari menționați la alineatele anterioare, pentru a participa exclusiv la cursuri de formare și de reconversie profesională personalizate, inclusiv de dobândire de competențe în domeniul tehnologiilor informației și comunicării și de alte competențe din era digitală, cu condiția ca aceste acțiuni să nu fie incluse între măsurile care sunt de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective în vigoare.

Expunere de motive

Transformarea digitală a economiei necesită un anumit grad de competențe digitale pentru toți cetățenii europeni, iar lucrătorii amenințați cu disponibilizarea trebuie să fie principala țintă a acestor servicii personalizate pentru dobândirea de competențe digitale.

Amendamentul 19

Paragraf nou, final, la articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

De asemenea, lucrătorii din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea pot fi admiși ca beneficiari, aplicându-se restricțiile stabilite la articolul 5.4 (sau 5.5).

Expunere de motive

Formulare coerentă și complementară prevederilor din articolele anterioare.

Amendamentul 20

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsuri eligibile

Măsuri eligibile

(1)   Se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG pentru măsurile active de ocupare a forței de muncă ce fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, concepute să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați și, în special, a persoanelor celor mai defavorizate din rândul lucrătorilor disponibilizați, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă.

(1)   Se poate acorda o contribuție financiară din partea FEST pentru măsurile active de ocupare a forței de muncă ce fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, concepute să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați și, în special, a persoanelor celor mai defavorizate din rândul lucrătorilor disponibilizați, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă.

Diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală este un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet de servicii personalizate oferite. Nivelul de formare este adaptat calificărilor și nevoilor fiecărui beneficiar.

Diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală este un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet de servicii personalizate oferite. Nivelul de formare este adaptat calificărilor și nevoilor fiecărui beneficiar , provocărilor specifice create în cadrul economiei regionale și/sau locale și, în special, aptitudinilor lucrătorilor expuși riscului de disponibilizare .

Pachetul coordonat de servicii personalizate poate include în special:

(a)

formare și reconversie profesională individualizată, inclusiv privind competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și alte competențe necesare în era digitală, atestarea experienței dobândite, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, orientare profesională, servicii de consiliere, mentorat, asistență pentru plasarea personalului disponibilizat, promovarea spiritului antreprenorial, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, înființarea de întreprinderi și preluarea întreprinderilor de către angajați, precum și activități de cooperare;

(b)

măsuri speciale cu durată limitată, cum ar fi alocații pentru căutarea unui loc de muncă, stimulente de recrutare pentru angajatori, alocații de mobilitate, alocații de formare sau de subzistență, inclusiv alocații pentru îngrijitori.

Pachetul coordonat de servicii personalizate poate include în special:

(a)

formare și reconversie profesională individualizată, inclusiv privind competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și alte competențe necesare în era digitală, atestarea experienței dobândite, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, orientare profesională, servicii de consiliere, mentorat, asistență pentru plasarea personalului disponibilizat, promovarea spiritului antreprenorial, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, înființarea de întreprinderi și preluarea întreprinderilor de către angajați, precum și activități de cooperare;

(b)

măsuri speciale cu durată limitată, cum ar fi alocații pentru căutarea unui loc de muncă, stimulente de recrutare pentru angajatori, alocații de mobilitate, alocații de formare sau de subzistență, inclusiv alocații pentru îngrijitori.

Costurile măsurilor menționate la litera (b) nu pot depăși 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat de servicii personalizate enumerate la prezentul alineat.

Costurile măsurilor menționate la litera (b) nu pot depăși 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat de servicii personalizate enumerate la prezentul alineat , cu excepția cazului în care beneficiarii sunt considerați vulnerabili, caz în care acest procent poate ajunge până la 50 % .

Investițiile pentru desfășurarea de activități independente, înființarea propriei întreprinderi sau preluarea întreprinderilor de către angajați nu pot depăși 20 000 EUR pentru fiecare lucrător disponibilizat.

Investițiile pentru desfășurarea de activități independente, înființarea propriei întreprinderi sau preluarea întreprinderilor de către angajați nu pot depăși 20 000 EUR pentru fiecare lucrător disponibilizat.

 

Aceste investiții sunt destinate proiectelor care îndeplinesc condiții de fezabilitate tehnică, economică și financiară și, în acest scop, autoritățile stabilesc măsurile de însoțire și de mentorat care să le asigure fezabilitatea.

Structura pachetului coordonat de servicii personalizate anticipează perspectivele pieței de muncă și competențele necesare pe această piață. Pachetul coordonat este compatibil cu trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă și, de asemenea, se axează pe diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală și ține seama de cererea de pe piața forței de muncă de la nivel local.

Structura pachetului coordonat de servicii personalizate anticipează perspectivele pieței de muncă și competențele necesare pe această piață. Pachetul coordonat este compatibil cu trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă și, de asemenea, se axează pe diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală și ține seama de cererea de pe piața forței de muncă de la nivel regional și/sau local , garantând participarea activă a autorităților regionale și/sau locale la elaborarea pachetului de servicii .

(2)   Următoarele măsuri nu sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG :

(2)   Următoarele măsuri nu sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEST :

(a)

măsurile speciale cu durată limitată menționate la alineatul (1) litera (b) care nu sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

(a)

măsurile speciale cu durată limitată menționate la alineatul (1) litera (b) care nu sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

(b)

măsuri care sunt de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă.

(b)

măsuri care sunt de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă.

Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEG nu înlocuiesc măsurile pasive de protecție socială.

Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEST nu înlocuiesc măsurile pasive de protecție socială.

(3)   Pachetul coordonat de servicii se elaborează în consultare cu beneficiarii vizați sau cu reprezentanții acestora ori cu partenerii sociali.

(3)   Pachetul coordonat de servicii se elaborează în consultare cu beneficiarii vizați sau cu reprezentanții acestora ori cu partenerii sociali și cu participarea activă a autorităților regionale și locale .

(4)   La inițiativa statului membru solicitant, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG pentru activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare.

(4)   La inițiativa statului membru solicitant, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEST pentru activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare , precum și pentru măsuri de consolidare a capacităților autorităților regionale și/sau locale care sunt afectate de restructurarea semnificativă și neprevăzută .

Expunere de motive

Schimbările structurale sunt o sursă de probleme specifice în teritorii; este necesară implicarea autorităților regionale.

În conformitate cu propunerea de la articolul 4, se propune un tratament mai favorabil față de lucrătorii vulnerabili.

Trebuie evaluată fezabilitatea proiectelor de autoangajare, pentru a se evita eșecurile în viitor.

Amendamentul 21

Articolul 9 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)

O cerere de finanțare trebuie să conțină următoarele informații:

(5)

O cerere de finanțare trebuie să conțină următoarele informații:

(a)

o evaluare a numărului de disponibilizări în conformitate cu articolul 6, inclusiv metoda de calcul;

(a)

o evaluare a numărului de disponibilizări în conformitate cu articolul 6, inclusiv metoda de calcul;

(b)

în cazul în care întreprinderea și-a continuat activitatea după efectuarea disponibilizărilor, confirmarea faptului că respectiva întreprindere și-a respectat obligațiile legale aplicabile în cazul disponibilizărilor;

(b)

în cazul în care întreprinderea și-a continuat activitatea după efectuarea disponibilizărilor, confirmarea faptului că respectiva întreprindere și-a respectat obligațiile legale aplicabile în cazul disponibilizărilor;

(c)

o scurtă descriere a evenimentelor care au determinat disponibilizarea lucrătorilor;

(c)

o scurtă descriere a evenimentelor care au determinat disponibilizarea lucrătorilor;

(d)

identificarea, după caz, a întreprinderilor, a furnizorilor sau a producătorilor din aval și a sectoarelor care au efectuat disponibilizări, precum și a categoriilor de beneficiari vizați, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire;

(d)

identificarea, după caz, a întreprinderilor, a furnizorilor sau a producătorilor din aval și a sectoarelor care au efectuat disponibilizări, precum și a categoriilor de beneficiari vizați, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire;

(e)

impactul preconizat al disponibilizărilor asupra economiei și a ocupării forței de muncă la nivel local, regional sau național;

(e)

impactul preconizat al disponibilizărilor asupra economiei și a ocupării forței de muncă la nivel local, regional sau național;

(f)

o descriere detaliată a pachetului coordonat de servicii personalizate și a cheltuielilor aferente, inclusiv, în special, a oricărei măsuri în sprijinul inițiativelor de încadrare în muncă a beneficiarilor defavorizați, a celor în vârstă și a celor tineri ;

(f)

o descriere detaliată a pachetului coordonat de servicii personalizate și a cheltuielilor aferente, inclusiv, în special, a oricărei măsuri în sprijinul inițiativelor de încadrare în muncă a beneficiarilor vulnerabili, în condițiile definite la articolul 4 litera (c) și, după caz, a lucrătorilor din întreprinderile aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea, care urmează a fi incluși în acțiunile de formare pentru dobândirea de aptitudini digitale, aplicându-se restricțiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) [sau articolul 5 alineatul (5)]; și o explicație privind modul în care pachetul coordonat de servicii personalizate completează acțiunile finanțate de alte fonduri naționale sau ale Uniunii, inclusiv informații despre măsurile obligatorii aplicabile întreprinderilor care au efectuat disponibilizări în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă;

(g)

o explicație privind măsura în care s-a ținut seama de recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării și privind modul în care pachetul coordonat de servicii personalizate completează acțiunile finanțate de alte fonduri naționale sau ale Uniunii, inclusiv informații referitoare la măsurile care, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, sunt obligatorii pentru respectivele întreprinderi care au efectuat disponibilizări ;

(g)

o explicație privind măsura în care s-a ținut seama de recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării , inclusiv de cele legate de promovarea revitalizării regiunilor afectate de restructurare și de facilitarea cooperării dintre actorii relevanți, precum și privind existența sau inexistența unor măsuri și instrumente obiective și operaționale de anticipare și restructurare în sensul dispozițiilor de la articolul 14 alineatul (2) ;

(h)

bugetul estimat pentru fiecare dintre componentele pachetului coordonat de servicii personalizate în sprijinul beneficiarilor vizați și pentru orice activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare;

(h)

bugetul estimat pentru fiecare dintre componentele pachetului coordonat de servicii personalizate în sprijinul beneficiarilor vizați și pentru orice activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare;

(i)

în scopul evaluării, obiective indicative specifice fiecărui caz definite de statul membru privind rata de reangajare a beneficiarilor la 6 luni de la încheierea perioadei de punere în aplicare;

(i)

în scopul evaluării, obiective indicative specifice fiecărui caz definite de statul membru , prin consultarea autorităților regionale și locale din zona afectată, privind rata de reangajare a beneficiarilor la 6 luni de la încheierea perioadei de punere în aplicare;

(j)

datele la care au început sau trebuie să înceapă serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEG , astfel cum se prevede la articolul 8;

(j)

datele la care au început sau trebuie să înceapă serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEST , astfel cum se prevede la articolul 8;

(k)

procedurile urmate pentru consultarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora ori a partenerilor sociali, precum și a autorităților locale și regionale sau a altor părți interesate relevante, după caz;

(k)

procedurile urmate pentru consultarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora ori a partenerilor sociali, precum și a autorităților locale și regionale sau a altor părți interesate relevante, după caz;

(l)

o declarație de conformitate a sprijinului solicitat din partea FEG cu normele procedurale și de fond ale Uniunii privind ajutoarele de stat, precum și o declarație în care să se sublinieze motivul pentru care pachetul coordonat de servicii personalizate nu înlocuiește măsuri care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor;

(l)

o declarație de conformitate a sprijinului solicitat din partea FEST cu normele procedurale și de fond ale Uniunii privind ajutoarele de stat, precum și o declarație în care să se sublinieze motivul pentru care pachetul coordonat de servicii personalizate nu înlocuiește măsuri care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor;

(m)

sursele naționale de prefinanțare sau de cofinanțare și alte surse de cofinanțare, după caz.

(m)

sursele naționale de prefinanțare sau de cofinanțare și alte surse de cofinanțare, după caz;

 

(n)

dacă este necesar, un raport care să justifice capacitatea administrativă insuficientă de a gestiona acest ajutor și care să precizeze necesitatea de a dispune de fonduri suplimentare pentru asistență tehnică și administrativă, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 12 alineatul (5).

Expunere de motive

Autoritățile regionale trebuie să se implice în definirea obiectivelor, pentru a cunoaște posibilitățile de ocupare a forței de muncă ale economiei în cauză.

Celelalte chestiuni contribuie la o formulare în acord cu estimările de mai sus sau indicate mai jos (Cadru de calitate, asistență tehnică complementară).

Amendamentul 22

Articolul 12 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(4)   Asistența tehnică oferită de Comisie include furnizarea de informații și orientări statelor membre cu privire la utilizarea, monitorizarea și evaluarea FEG . De asemenea, Comisia furnizează partenerilor sociali europeni și naționali informații și orientări clare cu privire la utilizarea FEG . Măsurile de orientare pot include și crearea de grupuri operative în cazul în care un stat membru se confruntă cu perturbări economice grave.

(4)   Asistența tehnică oferită de Comisie include furnizarea de informații și orientări statelor membre cu privire la utilizarea, monitorizarea și evaluarea FEST . De asemenea, Comisia furnizează partenerilor sociali europeni și naționali informații și orientări clare cu privire la utilizarea FEST . Măsurile de orientare pot include și crearea de grupuri operative în cazul în care un stat membru se confruntă cu perturbări economice grave , fie la nivel național, fie la nivel regional .

Expunere de motive

Trebuie să ne asigurăm că autoritățile locale și regionale sunt informate în permanență.

Amendamentul 23

Alineat nou la articolul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(5)     La aprobarea contribuției financiare, Comisia poate mobiliza fonduri din suma corespunzătoare asistenței tehnice și administrative în beneficiul statelor membre care solicită acest lucru, printr-un raport care justifică deficitele de capacitate administrativă, pentru o gestionare rapidă și eficace a activităților de pregătire, monitorizare, control, audit sau evaluare ce le revin.

Expunere de motive

Pentru a facilita rapiditatea răspunsului și pentru a compensa deficitele în materie de capacitate de gestionare ale regiunilor, în urma unei cereri motivate, Comisia ar putea autoriza mobilizarea unei părți din fondurile de asistență tehnică, pentru activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare a căror implementare revine regiunilor.

Amendamentul 24

Articolul 14 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2)   Rata de cofinanțare a FEG pentru măsurile propuse se aliniază cu cea mai ridicată rată de cofinanțare a FSE+ din respectivul stat membru.

(2)   Rata de cofinanțare a FEST pentru măsurile propuse se aliniază cu cea mai ridicată rată de cofinanțare a FSE+ din respectivul stat membru , care în niciun caz nu este mai mică de 60 % . Această rată minimă poate fi majorată cu încă 5 % în cazul în care, ca o condiție ex ante, au fost instituite măsuri și instrumente obiective și operaționale de anticipare și restructurare, în orice format de natură strategică și de acțiune, de preferință urmând abordarea bazată pe caracteristicile locale.

Expunere de motive

Pentru a evita lipsa resurselor regionale, fiind vorba de măsuri de solidaritate cu lucrătorii afectați, se propune, în orice caz, un prag minim de 60 % din cel prezent.

În plus, cu o majorare de 5 % a cofinanțării, ar fi stimulate cererile din partea statelor membre care au deja măsuri de prevenire, punând în aplicare bunele practici din cadrul de calitate.

Amendamentul 25

Articolul 17 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)

Statul membru în cauză dispune de flexibilitatea de a realoca sume între posturile bugetare prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare în temeiul articolului 16 alineatul (3). În cazul în care, prin realocare, unul sau mai multe dintre posturile prevăzute se majorează cu peste 20 %, statul membru notifică în prealabil acest lucru Comisiei.

(5)

Statul membru în cauză , după consultarea autorităților regionale vizate, dispune de flexibilitatea de a realoca sume între posturile bugetare prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare în temeiul articolului 16 alineatul (3). În cazul în care, prin realocare, unul sau mai multe dintre posturile prevăzute se majorează cu peste 20 %, statul membru notifică în prealabil acest lucru Comisiei.

Expunere de motive

Trebuie să ne asigurăm că autoritățile regionale sunt informate în permanență.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Fondul european de ajustare la globalizare

Considerații și reflecții prealabile

1.

subliniază că Europa trebuie să fie conștientă de faptul că unul dintre principalele puncte focale ale impactului provocărilor structurale majore – care, în esență, decurg din deschiderea economiilor, schimbările climatice, procesele de adaptare tehnologică, intensificarea fluxurilor de migrație sau îmbătrânirea populației – se va concentra asupra activităților viitoare, asupra condițiilor de desfășurare a acestora și asupra implicațiilor lor la nivel personal, familial și regional;

2.

își exprimă îngrijorarea și atrage atenția asupra efectelor deteriorării modelului social european, rezultate în urma apariției și proliferării unor forme noi de relații de muncă, mai precare, care se ivesc în contextul unei penurii și al nevoii persoanelor aflate în situații extreme, care nu au libertate de decizie în ceea ce privește ofertele unor mari întreprinderi internaționale care, de fapt, își exercită obligațiile fiscale în afara granițelor statelor membre și iau locul micilor întreprinderi locale, prin poziția lor dominantă pe piețe;

3.

afirmă că teritoriul, ca spațiu al relațiilor și al construcției sociale în care se reunesc elementele de mediu, socioculturale, economice, organizaționale și umane, capătă o valoare semnificativă pentru dezvoltarea și progresul comunităților locale, care pot fi grav afectate de efectele reale și materiale ale globalizării și ale altor procese de transformare și deteriorare, în contextul denaturării resurselor endogene și a capitalului lor uman;

4.

consideră că Europa, astfel cum este descrisă, este capabilă și are suficientă sensibilitate, după cum s-a arătat în numeroase ocazii, pentru a aborda tensiunile dintre, pe de o parte, menținerea competitivității economiei globale și garanțiile necesare pentru apărarea și promovarea sistemului nostru de bunăstare, în general, și, pe de altă parte, ocuparea forței de muncă, formarea profesională și drepturile lucrătorilor, în special, cu scopul de a răspunde așteptărilor cetățenilor Uniunii Europene și de a satisface nevoile regiunilor.

Importanța Fondului european de ajustare la globalizare

5.

subliniază și salută propunerea legislativă a Comisiei din 30 mai 2018 de republicare a unui nou regulament privind Fondul european de ajustare la globalizare (denumit în continuare „FEG”), datorită rolului pe care acesta l-a jucat începând cu punerea sa în aplicare în 2007: 611 de milioane de euro, în 160 de intervenții de sprijin pentru 147 000 de lucrători din diferite regiuni și țări, UE făcând astfel dovada solidarității și responsabilității pentru deciziile luate în cadrul pieței unice;

6.

îi confirmă valoarea ca instrument util (1), caracterizat printr-o eficacitate remarcabilă, cu o rată de inserție de aproximativ 50 %, prin sustenabilitatea capacității de inserție profesională și prin îmbunătățirea capacităților participanților, precum și printr-o vizibilitate politică ridicată (2);

7.

atrage atenția asupra nemulțumirii și preocupării crescânde a cetățenilor europeni cu privire la tendințele globale, așa-numita „geografie a nemulțumirii”, care alimentează mișcările izolaționiste; afirmă rolul pe care îl poate avea o bună punere în aplicare a măsurilor FEG, printre altele, în atenuarea efectelor restructurărilor majore neprevăzute la care sunt expuse multe regiuni din Europa ca urmare a specializării lor economice, a costurilor forței de muncă sau a nivelului de educație al populației sale active (3);

Complementaritate și o coordonare eficace între politici și fonduri

8.

salută accentul pus pe rolul diseminării aptitudinilor necesare în era industrială digitală, ca element transversal obligatoriu al oricărui pachet de servicii personalizate oferite, deși se sugerează o mai bună aliniere la strategii de specializare inteligentă și la abordări care să vizeze teritoriul, din cauza problemelor specifice din economia regională;

9.

invită autoritățile regionale să participe activ la strategiile de dezvoltare economică regională, având în vedere necesitatea de a adapta competențele și aptitudinile la nevoile industriei regionale, printr-o strânsă cooperare între sectorul educației și formării și actorii sociali, sindicali și din mediul de afaceri de la nivel regional;

10.

subliniază necesitatea unei flexibilități și adaptabilități sporite între măsurile fondurilor, pentru a permite sprijinirea unei game mai largi de măsuri de dezvoltare economică care să contribuie la eliminarea decalajului existent între măsurile pe termen scurt și strategiile de reconversie pe termen mai lung pe care le finanțează politica de coeziune (4);

11.

sprijină complementaritatea reciprocă și o abordare mai coordonată între FEG, ca instrument de absorbție a șocurilor, care oferă sprijin doar în circumstanțe neprevăzute, și FSE+, care sprijină un răspuns mai durabil la provocări și care trebuie să funcționeze prin intermediul unor măsuri structurale, evolutive, transformatoare și pregătitoare ale schimbărilor, sprijinind politicile active de ocupare a forței de muncă pe termen lung, învățarea și calificarea, precum și contribuția la prevenirea timpurie a șomajului (5);

12.

subliniază că politica de investiții a UE, prin intermediul FEDR și al Fondului de coeziune, devine un instrument-cheie, necesar și solidar, care contribuie cu valoare adăugată la acțiunile de la nivel național și regional pentru a aborda multe dintre cele mai mari provocări – globalizarea și transformarea economică, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, provocările de mediu și demografice, migrația și pungile de sărăcie din mediul urban – care afectează din ce în ce mai multe regiuni din întreaga UE, inclusiv pe cele mai dezvoltate (6);

Domeniul de aplicare și misiunea FEG

13.

întâmpină cu satisfacție propunerea Comisiei de asumare, în cadrul misiunii fondului, a unui sens mai larg al adaptării la schimbările structurale, luând în considerare alte surse de ajustare generate de politicile și deciziile UE care afectează piețele, ceea ce face ca propunerea să fie mai adecvată din punct de vedere tehnic și mai echitabilă;

14.

indică faptul că, deși în cadrul misiunii fondului se prevede că acesta contribuie la aplicarea principiilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și consolidează coeziunea socială și economică între regiuni și între statele membre, aceste principii trebuie să fie operaționale și trebuie să urmărească realizarea de progrese în cadrul tabloului de bord social;

Buget

15.

are în continuare rezerve și prezintă Comisiei opinia sa în legătură cu natura FEG de „instrument special”, în afara plafoanelor bugetare ale următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Chiar și în contextul unui fond cu caracter contingent, stârnește îngrijorare incertitudinea referitoare la aprobarea individuală a fiecărei solicitări, într-un scenariu general de reducere a resurselor financiare, prevăzută pentru politicile de coeziune în CFM 2021-2027;

16.

subliniază că, în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare, viitoarele crize ale economiilor europene vor reclama o finanțare sporită pentru adaptare, motiv pentru care se propune o creștere a cererii de finanțare de la suma totală disponibilă, de 200 de milioane EUR, la 500 de milioane EUR anual. Este necesară majorarea atât a numărului de măsuri, în care să fie incluse în mod ferm IMM-urile, cât și a valorii financiare a ajutorului per angajat;

Criterii și măsuri mai favorabile și o trimitere specifică la lucrătorii vulnerabili

17.

salută reducerea pragului de disponibilizări, indiferent dacă acestea aparțin aceleiași întreprinderi sau anumitor sectoare, deoarece corespunde mai bine realității, și consideră că această reducere contribuie la un nivel mai ridicat de utilizare și mobilizare a fondurilor; prin urmare, propune ca pragul să fie stabilit la 150 de locuri de muncă;

18.

diferențele de opinie cu privire la stabilirea unor perioade de referință diferite, pentru situații diferite (patru sau șase luni) generează îndoieli și, în cazul în care acest lucru nu se întemeiază pe o justificare statistică, propune să se aibă în vedere o singură perioadă mai amplă pentru toate situațiile;

19.

propune includerea și instrumentarea juridică a unei noi categorii eligibile pentru a beneficia în exclusivitate de acțiuni de calificare și de dobândire de noi competențe transformatoare din era digitală: „lucrători din întreprinderi aflate în dificultate, amenințați cu disponibilizarea” (7);

20.

susține că, deși ratele de cofinanțare ale FEG pentru măsura oferită ar putea fi mai ridicate, prin alinierea la cea mai ridicată rată de cofinanțare a FSE+ din respectivul stat membru, ar putea exista o rată mai mică decât cea actuală de 60 %, rată stabilită, în orice caz, la o valoare minimă pentru aceste situații, având în vedere lipsa previzibilă de resurse de origine regională și caracterul excepțional și solidaritatea inerente ajutoarelor mobilizate de acest fond;

21.

salută majorarea la 20 000 EUR pentru fiecare lucrător disponibilizat a investițiilor pentru desfășurarea de activități independente, dar afirmă că această măsură ar trebui să se bazeze pe consilierea, mentoratul și măsurile de însoțire necesare pentru a asigura fezabilitatea proiectelor si pentru a evita apariția frustrărilor și a unui sentiment mai intens de descurajare pe termen mediu;

22.

atrage atenția asupra relevanței resursei mobilității lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un loc de muncă în altă parte, având în vedere că emigrarea forței de muncă mai mobile, a lucrătorilor mai bine calificați reduce calitatea pieței regionale a forței de muncă și, la rândul său, scade competitivitatea regiunii (8);

23.

semnalează că se fac trimiteri doar la condiția de „beneficiari defavorizați”, dar nu se menționează nicio măsură care să abordeze particularitatea acestor beneficiari, motiv pentru care se propune reglementarea și examinarea, în cadrul propunerii, a termenului „lucrător vulnerabil”, în scopul acordării de asistență din partea FEG. Acest lucru constituie un element de solidaritate interpersonală, care, în plus, ar fi perceput ca o ilustrare clară a noțiunii de cetățenie europeană;

24.

solicită Comisiei, instituțiilor europene și statelor membre – sub forma unui deziderat – să renunțe, în general, la utilizarea termenului „NEET” atunci când fac trimitere la tinerii care „nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare”, întrucât este un termen mai degrabă peiorativ decât descriptiv, stigmatizează tinerii și îi împiedică să fie recunoscuți pentru ceea ce sunt și ceea ce fac, nu pentru ceea ce nu fac din cauză că nu li se pun la dispoziție sau nu li se oferă oportunități de ocupare a forței de muncă sau de formare;

Simplificarea și îmbunătățirea procedurii

25.

sprijină efortul de îmbunătățire și simplificare a funcționării FEG și apreciază reducerea sarcinii administrative suportate de statul membru atunci când înaintează o cerere și de Comisie, atunci când verifică eligibilitatea respectivei cereri, întrucât nu va mai fi necesar să se efectueze o analiză aprofundată a contextului disponibilizărilor și a cauzelor acestora; în consecință, execuția contribuțiilor financiare va fi mai rapidă, dat fiind că nu vor mai exista propuneri ale Comisiei privind mobilizarea FEG (9);

Rolul entităților și al agenților teritoriali: descentralizarea și gestiunea partajată

26.

consideră că introducerea dimensiunii regionale și locale este o măsură valoroasă, dar subliniază vizibilitatea redusă și lipsa de recunoaștere a potențialului autorităților regionale în ceea ce privește participarea și intervenția FEG și solicită sporirea rolului autorităților regionale și locale în administrarea fondului în statele membre a căror structură organizatorică permite descentralizarea;

27.

invită Comisia și statele membre să consolideze cooperarea cu autoritățile locale și regionale, precum și cu celelalte părți interesate și, în special, cu actorii sociali, pentru a asigura resursele juridice, financiare și organizatorice care să permită participarea și colaborarea de sine stătătoare în direcția dezvoltării acestor domenii;

Considerații privind măsurile anticipative

28.

recomandă adoptarea unor mecanisme de îmbunătățire a capacității instituționale a statelor membre, nu numai pentru ca acestea să aibă o intervenție rapidă și să lanseze mecanismele de cerere fără întârziere, ci și pentru a garanta o punere în aplicare eficientă și eficace a măsurilor; propune ca, în viitor, să se acorde FEG un rol mai anticipativ și mai preventiv;

29.

propune consolidarea rolului actual în evaluarea tendințelor în materie de globalizare și restructurare al Centrului European de Monitorizare a Schimbărilor, aparținând Eurofound, și extinderea asistenței sale la Comisie și la statele membre în ceea ce privește evaluarea impactului teritorial și a consecințelor în regiunile europene, înainte de orice decizie sau acord comercial care ar putea genera urmări semnificative la acest nivel;

30.

subliniază necesitatea de a coordona FEG și de a oferi un domeniu de aplicare mai larg, mai mult pragmatism și mai multă forță recomandărilor prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării (MCR), pentru o mai bună punere în aplicare a bunelor practici și a recomandărilor adresate angajaților, întreprinderilor, partenerilor sociali și organismelor regionale și naționale;

31.

consideră că este necesară încurajarea statelor membre și a regiunilor care au instituit, ca o condiție ex ante, măsuri obiective și eficiente de anticipare și restructurare, sub orice formă, de natură strategică și de acțiune, de preferință urmând abordarea bazată pe caracteristicile locale, specializarea inteligentă sau promovarea inovării sociale, care însoțesc tranziția și schimbările structurale (10).

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(20)  https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-harnessing-globalisation_ro

(1)  Raport al Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), COM(2018) 297 final, din 16 mai 2018.

(2)  Acest lucru a fost confirmat de părțile interesate implicate în gestionarea FEG, în cursul procesului de consultare.

(3)  După cum se arată în Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE.

(4)  Raportul menționat, privind evaluarea la jumătatea perioadei.

(5)  Raportul Comisiei privind evaluarea performanței FEG în 2015 și 2016, publicat la 31 octombrie 2017.

(6)  A se vedea evaluarea impactului, care însoțește Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

(7)  În conformitate cu definiția prevăzută pentru aceste întreprinderi în Comunicarea Comisiei intitulată Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01).

(8)  Conform observațiilor Eurofound (Fundația European pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă) în legătură cu un raport al OCDE.

(9)  Un sondaj efectuat în rândul autorităților naționale responsabile de programele FEG a constatat faptul că, printre posibilii factori disuasivi, se numără criteriile stricte de eligibilitate, o legislație complexă și o procedură îndelungată.

(10)  A se vedea avizul CoR O strategie europeană pentru industrie: rolul și perspectiva autorităților locale și regionale (CDR 3214/2017, raportor: Heinz Lehmann (DE-PPE), adoptat la 23 martie 2018).


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/259


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Programul privind piața unică”

(2019/C 86/13)

Raportor:

Deirdre FORDE (IE-PPE), membru al Consiliului Comitatului Cork

Documente de referință:

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

COM(2018) 441 final

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

COM(2018) 441 final, anexele 1 și 4

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prin urmare, este oportun să se stabilească un program pentru piața internă , competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pentru statisticile europene (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2021 și 2027.

Prin urmare, este oportun să se stabilească programul privind piața unică, pentru consolidarea pieței interne și îmbunătățirea funcționării acesteia, în domenii precum competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, standardizarea, protecția consumatorilor și statisticile europene (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2021 și 2027.

Amendamentul 2

Considerentul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O piață internă modernă promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, întreprinderilor și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, va ajuta întreprinderile europene să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la înlăturarea barierelor rămase și să asigure un cadru de reglementare care să poată găzdui noi modele de afaceri inovatoare.

O piață internă modernă se bazează pe principiile echității și transparenței, promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, întreprinderilor și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, va ajuta întreprinderile europene să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la monitorizarea mai eficientă a evoluțiilor de pe piața internă, inclusiv a impactului noilor tehnologii și a unor modele de afaceri inovatoare, la identificarea și înlăturarea barierelor rămase și să asigure un cadru de reglementare care să poată găzdui noi modele de afaceri inovatoare , inclusiv antreprenoriatul social .

Amendamentul 3

Considerentul (15)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport cost-beneficiu pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, durabilă, incluzivă și competitivă. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului[49], Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului[50] și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului[51] prevăd cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii în beneficiul autorităților publice, al întreprinderilor și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de achiziții, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, sprijinirea schimbului de experiență și de bune practici, furnizarea de orientări, urmărirea acordurilor comerciale benefice, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și lansarea de proiecte-pilot.

Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport cost-beneficiu pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, durabilă, incluzivă și competitivă. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului[49], Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului[50] și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului[51] prevăd cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii în beneficiul autorităților publice, al întreprinderilor și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici , consolidarea capacității IMM-urilor de a accesa piețele de achiziții publice prin raționalizarea și simplificarea procedurilor de achiziții, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, sprijinirea schimbului de experiență și de bune practici, furnizarea de orientări, introducerea unor dispoziții reciproce referitoare la achizițiile publice în acordurile comerciale, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și, după caz, regionale și lansarea de proiecte-pilot.

Expunere de motive

Trimiterea la „(urmărirea) acordurilor comerciale benefice” este formulată în mod neclar și nu vizează problema abordată aici, și anume achizițiile publice.

Amendamentul 4

Considerentul (16)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, trebuie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator. Acest lucru înseamnă că va fi necesar ca administrațiile publice să înceapă să lucreze conform unor metode noi, să elimine elementele de separare dintre diferitele părți ale administrațiilor lor și să creeze aceste servicii publice împreună cu cetățenii și cu întreprinderile. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită furnizarea unor informații actualizate privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor, precum și informații care să explice formalitățile administrative. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, este necesară conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, precum și evaluarea modului în care piața internă funcționează pe teren. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să stea la baza portalului digital unic, „Europa ta – Consiliere”, SOLVIT, sistemul de informare al pieței interne (IMI) și tabloul de bord al pieței interne pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor și capacitatea întreprinderilor de a desfășura activități transfrontaliere.

Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, trebuie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator. Acest lucru înseamnă că va fi necesar ca administrațiile publice să înceapă să lucreze conform unor metode noi, să elimine elementele de separare dintre diferitele părți ale administrațiilor lor și să creeze aceste servicii publice împreună cu cetățenii și cu întreprinderile. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită furnizarea unor informații actualizate privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor, precum și informații care să explice formalitățile administrative. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, este necesară conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, precum și evaluarea modului în care piața internă funcționează pe teren. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să stea la baza portalului digital unic, „Europa ta – Consiliere”, SOLVIT, sistemul de informare al pieței interne (IMI) și tabloul de bord al pieței interne pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor și capacitatea întreprinderilor de a desfășura activități transfrontaliere. Pentru a asigura că aceste instrumente de guvernanță sunt utilizate la întregul lor potențial, ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi pentru a sensibiliza autoritățile locale și regionale și alte organizații care sprijină cetățenii și întreprinderile pe teren, în special cu privire la portalul „Europa ta”.

Expunere de motive

Eforturile de a spori utilizarea și eficacitatea instrumentelor de guvernanță a pieței interne, cum ar fi portalurile online orientate către cetățeni și întreprinderi, trebuie să fie însoțite de eforturi de sensibilizare cu privire la existența și disponibilitatea acestora. Sensibilizarea autorităților locale și regionale și a reprezentanților lor aleși ar trebui să fie esențială pentru aceste eforturi, având în vedere rolul lor în ceea ce privește sprijinirea și gestionarea problemelor de zi cu zi ale întreprinderilor și ale cetățenilor.

Amendamentul 5

Considerentul (23)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari în ceea ce privește obținerea de finanțare, găsirea de forță de muncă calificată, reducerea sarcinilor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, accesarea piețelor și promovarea activităților în materie de internaționalizare. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața internă.

IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari în ceea ce privește obținerea de finanțare, găsirea de forță de muncă calificată, reducerea sarcinilor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, accesarea piețelor și promovarea activităților în materie de internaționalizare. Aceste provocări sunt deosebit de importante pentru IMM-urile din regiunile rurale sau periferice și ultraperiferice. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional , acordând o atenție specială acțiunilor care aduc beneficii directe IMM-urilor și rețelelor de întreprinderi , fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața internă.

Expunere de motive

Deși toate IMM-urile se confruntă cu provocările evidențiate la considerentul 23, IMM-urile din regiuni rurale și/sau periferice raportează provocări mai mari în ceea ce privește găsirea de lucrători calificați și accesul la infrastructură, cum ar fi conexiunea în bandă largă și alte forme de conectivitate necesare pentru asumarea inovațiilor și favorizarea activităților de internaționalizare.

Amendamentul 6

Considerentul (39)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii din afara frontierelor, de pe piața internă și din SEE, fie online, fie în cursul călătoriilor. Această rețea care cuprinde 30 de centre, finanțată în comun de peste 10 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Ea primește peste 100 000 de cereri din partea consumatorilor în fiecare an și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor găzduiesc puncte de contact în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (59), iar din evaluarea acesteia reiese importanța continuării activităților sale. Rețeaua intenționează, de asemenea, să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe.

Programul ar trebui să sprijine și Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor , care oferă asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii din afara frontierelor, de pe piața internă și din SEE, fie online, fie în cursul călătoriilor. Această rețea care cuprinde 30 de centre, finanțată în comun de peste 10 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Ea primește peste 100 000 de cereri din partea consumatorilor în fiecare an și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor găzduiesc puncte de contact în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (59), iar din evaluarea acesteia reiese importanța continuării activităților sale . Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor ar putea constitui, în același timp, o importantă sursă de informații referitoare la provocările și problemele cu care se confruntă consumatorii la nivel local, acestea fiind relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și pentru protejarea intereselor consumatorilor. Prin urmare, programul ar trebui să permită crearea și intensificarea sinergiilor între reprezentarea consumatorilor la nivel local și la nivelul Uniunii, în vederea consolidării acțiunilor de promovare a intereselor acestora. Rețeaua intenționează, de asemenea, să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 7

Considerentul (41)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor de servicii financiare. Acestea sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supervizare, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Este important să se îmbunătățească capacitatea acestora de a participa la elaborarea politicilor pentru sectorul financiar.

Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor de servicii financiare. Acestea sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supervizare, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Este important să se îmbunătățească capacitatea acestora de a participa la elaborarea politicilor pentru sectorul financiar și să se sprijine activitățile de sensibilizare cu privire la drepturile consumatorilor în acest domeniu, inclusiv sensibilizarea privind procedurile de recurs atunci când este cazul.

Expunere de motive

Eforturile de a spori participarea consumatorilor și a utilizatorilor finali la elaborarea politicilor pentru sectorul financiar sunt bine-venite. Cu toate acestea, având în vedere posibilitatea ca orice abuz sau gestionare defectuoasă din sectorul financiar să aibă un impact asupra vieții cetățenilor, ar trebui să se țină seama în mod special de chestiunea sensibilizării în domeniul protecției consumatorilor.

Amendamentul 8

Considerentul (58)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a lucra mai bine în vederea atingerii obiectivelor acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniul competitivității sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi în domeniul standardizării, al reglementării lanțului alimentar și al statisticilor europene.

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a lucra mai bine în vederea atingerii obiectivelor acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniul competitivității sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi în domeniul supravegherii pieței și al siguranței produselor, al protecției consumatorilor, al standardizării, al reglementării lanțului alimentar și al statisticilor europene.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 9

Articolul 1 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiect

Obiect

Prezentul regulament instituie programul pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne și a competitivității întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a cadrului de finanțare a dezvoltării, elaborării și diseminării statisticilor europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (denumit în continuare „programul”).

Prezentul regulament instituie programul pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne și a competitivității întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii , a întreprinderilor sociale, a rețelelor de întreprinderi, a standardizării, a protecției consumatorilor și a cadrului de finanțare a dezvoltării, elaborării și diseminării statisticilor europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (denumit în continuare „programul”).

Regulamentul stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind acordarea unei astfel de finanțări.

 

Expunere de motive

Asigurarea coerenței în ceea ce privește domeniul de aplicare a programului [a se vedea, în special, amendamentul la considerentul (7)].

Amendamentul 10

Articolul 3 alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

să îmbunătățească funcționarea pieței interne și, în special, să protejeze și să capaciteze cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), prin asigurarea respectării dreptului Uniunii, prin facilitarea accesului la piețe, prin stabilirea de standarde și prin promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor, precum și prin promovarea bunăstării animalelor; precum și să consolideze cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii;

să creeze locuri de muncă durabile, să abordeze disfuncționalitățile pieței, să îmbunătățească funcționarea pieței interne și, în special , să consolideze economia locală și să promoveze economia circulară , să protejeze și să capaciteze cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), prin asigurarea respectării dreptului Uniunii, prin facilitarea accesului la piețe, prin stabilirea de standarde și prin promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor, precum și prin promovarea bunăstării animalelor; precum și să consolideze cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii;

Expunere de motive

Nu se aplică.

Amendamentul 11

Articolul 3 alineatul (2) litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

să eficientizeze piața internă, să faciliteze prevenirea și înlăturarea obstacolelor, să sprijine dezvoltarea, implementarea și aplicarea dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, precum și în domenii precum dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul responsabilității extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță;

să eficientizeze piața internă , să promoveze dezvoltarea economiei locale , să faciliteze prevenirea și înlăturarea obstacolelor, să sprijine dezvoltarea, implementarea și aplicarea dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor , inclusiv economia socială , achizițiile publice, supravegherea pieței, precum și în domenii precum dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul responsabilității extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță;

Expunere de motive

Nu se aplică.

Amendamentul 12

Articolul 8 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(e)

sprijinirea competitivității întreprinderilor și a unor sectoare întregi ale economiei, precum și sprijinirea adoptării de către IMM-uri a inovării și a colaborării de-a lungul lanțului valoric prin conectarea strategică a ecosistemelor și a clusterelor, inclusiv inițiativa comună privind clusterele;

(e)

sprijinirea competitivității întreprinderilor și a unor sectoare întregi ale economiei, precum și sprijinirea adoptării de către IMM-uri a inovării și , în special, a adoptării de către acestea a unor noi modele de afaceri, mai ales a celor asociate cu economia socială și colaborativă, precum și asumarea colaborării de-a lungul lanțului valoric prin conectarea strategică a ecosistemelor și a clusterelor, inclusiv inițiativa comună privind clusterele;

II.   RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută propunerea Comisiei de a institui un nou program privind piața unică în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne pentru perioada 2021-2027, care vizează consolidarea guvernanței sale, sprijinirea competitivității IMM-urilor, îmbunătățirea protecției consumatorilor și respectarea drepturilor consumatorilor, promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor, precum și asigurarea unui cadru statistic european adecvat;

2.

recunoaște că piața internă este unul dintre principalele succese ale UE, dar ea trebuie să continue să se adapteze într-un mediu în rapidă schimbare, caracterizat prin digitalizare și globalizare. Constată că pe lângă barierele semnificative care persistă încă în calea unei piețe interne funcționale, se adaugă noi obstacole;

3.

recunoaște importanța vitală, pentru buna funcționare a pieței interne, a informării cetățenilor și întreprinderilor cu privire la drepturile lor, a autorităților publice cu privire la modul de aplicare a normelor și a instanțelor cu privire la expertiza și competența de a le aplica. În acest sens, este important ca sistemele educative ale diverselor țări să integreze cunoștințele de bază despre UE, asigurând treptat cunoașterea de către toți cetățenii mai tineri a drepturilor care le revin și fructificarea mai bună a avantajelor pe care le oferă piața internă;

4.

subliniază provocările permanente cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce privește accesul la finanțare, sarcina administrativă care apasă asupra întreprinderilor, dificultățile cu care se confruntă în valorificarea oportunităților care li se oferă grație internaționalizării și incapacitatea lor de a profita în mod suficient de avantajele pieței unice; acest lucru are drept rezultat o fragmentare continuă și anomalii ale pieței în multe sectoare și regiuni, în detrimentul întreprinderilor și deopotrivă al consumatorilor; salută accentul pus de Comisie pe consolidarea sprijinului acordat sectorului IMM-urilor prin acest program;

5.

recunoaște că dezvoltarea instrumentelor de informare și a programelor de formare este de cea mai mare importanță pentru buna funcționare a pieței interne și că acest demers trebuie să se bazeze pe o analiză solidă a datelor, pe studii și evaluări efectuate în strânsă cooperare cu statele membre și autoritățile lor competente, inclusiv cu autoritățile regionale și locale;

6.

recunoaște amploarea programului și obiectivul de a raționaliza eforturile de promovare a unei mai bune coordonări în ceea ce privește gestionarea pieței interne, dar observă că asigurarea unei coordonări eficiente va fi solicitantă din punctul de vedere al guvernanței;

7.

subliniază necesitatea ca programul să aibă flexibilitatea de a răspunde rapid și proactiv la orice perturbare a funcționării pieței interne sau la perturbarea schimburilor comerciale pentru IMM-uri, care ar putea rezulta, de exemplu, din posibilele efecte negative ale Brexitului;

Piața unică

8.

recunoaște că piața unică se află în centrul integrării economice și politice a UE și este formată din 500 de milioane de consumatori și 21 de milioane de întreprinderi, fiind sprijinită de un corpus substanțial de legislație care garantează libera circulație a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor pe întregul teritoriu al UE și al Spațiului Economic European extins (1);

9.

amintește că, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, piața internă a Uniunii „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic”;

10.

recunoaște că propunerea Comisiei respectă principiile subsidiarității și proporționalității;

11.

Concurența pe piața unică ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a acestor obiective, printre altele prin asigurarea celor mai avantajoase prețuri pentru consumatori și întreprinderi, în special prin costuri mai mici ale tranzacțiilor și o piață mai mare care oferă economii de scară, încurajând creșterea inovării și asigurând un răspuns mai rapid la nevoile consumatorilor în condiții de concurență echitabile și evitându-se totodată orice formă de dumping. Cu toate acestea, consideră că avantajele pieței unice trebuie să fie mai bine comunicate cetățenilor, întreprinderilor și celorlalți agenți economici și recunoaște că autoritățile locale și regionale au un rol important de jucat în transmiterea acestui mesaj important;

12.

recunoaște că piața unică este un proces continuu, că rămâne incompletă în aspecte importante și că o mai bună funcționare a pieței unice și eliminarea barierelor comerciale rămase, în special în domeniile serviciilor și al pieței unice digitale, ar stimula considerabil creșterea economică;

Piața unică a serviciilor

13.

recunoaște eforturile Comisiei de a continua liberalizarea sectorului serviciilor în Europa, în special în contextul pachetului privind serviciile (2), având în vedere că este necesar să se depună multe eforturi, după cum reiese din evaluarea inter pares a Comisiei Europene referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, care confirmă faptul că există încă prea multe obstacole, inclusiv restricții privind dreptul de stabilire (3). Consideră, în același timp, că este nevoie de o mai mare claritate a reglementărilor la nivelul UE în ceea ce privește serviciile legate de economia colaborativă;

14.

consideră că este important ca noile programe să contribuie la îmbunătățirea funcționării pieței interne a serviciilor și se întreabă care este modul în care instrumentele pieței interne pot fi utilizate mai eficient pentru a asigura o piață a serviciilor mai integrată;

Piața unică a bunurilor

15.

recunoaște că aplicarea normelor UE privind produsele rămâne în continuare o problemă serioasă, prea multe produse pe piață nefiind conforme. Sugerează că este nevoie urgentă de un branding clar, de vizibilitate și de evitarea dublării în multitudinea de instrumente care există sau care sunt propuse pentru a garanta că cetățenii și întreprinderile înțeleg normele aplicabile, drepturile și obligațiile ce le revin, precum și canalele care le stau la dispoziție atunci când consideră că normele sunt încălcate;

16.

constată că există peste 500 de autorități de supraveghere a pieței pe teritoriul Europei, multe dintre ele având constrângeri legate de resurse, precum și o rată redusă de descurajare a încălcărilor normelor actuale. Recomandă ca, pe lângă sporirea cooperării și asigurarea unor rețele mai bine integrate, să se aloce mai multe fonduri directe acestor domenii. Recomandă cu fermitate ca autoritățile naționale în domeniul concurenței să dispună de resurse adecvate și să fie independente de guvern pentru a-și desfășura în mod eficient activitatea, care trebuie susținută efectiv de sistemul judiciar și de instanțe, cu respectarea diverselor competențe ale acestor autorități din statele membre. Aceasta este o necesitate absolută în cazul în care se dorește aplicarea eficientă a legislației UE pe teren;

Standarde

17.

salută angajamentul constant al Comisiei de a înlocui 28 de standarde naționale cu un standard european. Salută, de asemenea, utilizarea mai intensă a sistemelor IT și a procedurilor pentru reducerea sarcinii administrative și schimbul de informații cu părțile interesate. Recomandă luarea unor măsuri adecvate pentru a garanta că IMM-urile sunt implicate în mod corespunzător în elaborarea standardelor, asigurând astfel o transparență adecvată și evitând ca întreprinderile sau structurile mai mari să devină dominante în acest proces;

Achizițiile publice

18.

subliniază că autoritățile locale și regionale au responsabilități importante în punerea în aplicare a politicilor și legislației UE, inclusiv în ceea ce privește bunăstarea consumatorilor (ca urmare a apropierii lor de cetățeni) și achizițiile publice;

19.

sprijină obiectivul de a îmbunătăți capacitatea autorităților naționale, regionale și locale pentru o mai bună punere în aplicare a normelor actuale, dar sugerează că complexitatea legislației privind achizițiile publice poate constitui o barieră în calea unei mai mari participări a IMM-urilor la procesul de achiziții publice;

20.

subliniază că este important ca Comisia să coopereze cu autoritățile naționale, regionale și locale, dacă se dorește realizarea unei piețe a achizițiilor publice competitive, deschise și bine reglementate. Acest lucru este esențial pentru ca fondurile publice să fie utilizate optim;

Instrumente pentru guvernanța pieței unice

21.

salută angajamentul Comisiei de a continua investițiile în instrumentele existente pentru guvernanța pieței interne, cum ar fi portalul „Europa ta” și rețeaua SOLVIT; consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a promova utilizarea acestor instrumente la fața locului, în rândul cetățenilor, al consumatorilor și al autorităților de la diferite niveluri, pentru a repera mai bine aceste instrumente în mediu online și a consolida capacitatea lor de a furniza informații actualizate; recomandă o implicare mult mai mare a autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a acestor instrumente de guvernanță, ca mijloc de îmbunătățire a funcționării lor; în același timp, observă că îmbunătățirea instrumentelor menționate nu ar trebui să creeze sarcini financiare și administrative pentru autoritățile locale și regionale;

IMM-urile și concurența

22.

recunoaște că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, reprezentând 99 % din toate întreprinderile din UE și fiind responsabile pentru crearea a peste 85 % din noile locuri de muncă în ultimii 5 ani, și că, împreună cu antreprenoriatul, reprezintă cheia creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Sprijină apelurile pentru un cadru stabil al UE după 2020 și pentru o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în sprijinirea mediului de afaceri și dezvoltarea parteneriatelor public-privat (4);

23.

recunoaște că o problemă esențială este de a garanta că diferitele programe UE completează și nu concurează cu măsurile de susținere a întreprinderilor disponibile la nivelul statelor membre. Prin urmare, recomandă cu fermitate ca măsurile de sprijin pentru IMM-uri prevăzute în cadrul Programului privind piața unică și măsurile disponibile la nivelul organismelor naționale și regionale să fie furnizate printr-o abordare de tip „ghișeu unic”;

24.

ia act de propunerea ca mecanismului de garantare a împrumuturilor, care funcționează în prezent în cadrul programului COSME, să-i fie transferată alocarea în cadrul Fondului InvestEU în următoarea perioadă de finanțare. În acest context, recomandă utilizarea în continuare a intermediarilor care au o relație de lungă durată cu IMM-urile, dar este preocupat că nu toate statele membre ar putea avea structuri la nivel național sau regional care să permită accesul la fondurile de garantare în cadrul InvestEU. IMM-urile ar putea întâmpina dificultăți în accesarea fondurilor de garantare a împrumuturilor în cadrul InvestEU, dacă organismele intermediare nu au o prezență substanțială în toate teritoriile statelor membre și recomandă ca instituțiile europene să depună eforturi cu statele pentru a garanta că IMM-urile pot avea acces în mod omogen la aceste fonduri în toate statele membre;

25.

solicită UE să se asigure că o componentă de echilibru regional va fi integrată în fondurile de garantare în cadrul inițiativei InvestEU, deoarece acest lucru va prezenta un interes deosebit pentru autoritățile locale și regionale, în special cele care reprezintă regiunile defavorizate;

26.

solicită să se clarifice mai bine care va fi bugetul alocat garanției pentru IMM-uri acordat în cadrul programului COSME și pus la dispoziția fondului de garantare din cadrul programului InvestEU și modul în care acesta va sprijini finanțarea IMM-urilor cu risc sporit, în special în regiunile mai îndepărtate și cele periferice;

27.

subliniază cu fermitate necesitatea de a face în mod specific referire la inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”), care rămâne un cadru general pentru politica UE privind IMM-urile, ale cărui orientări strategice ar trebui luate în considerare la stabilirea programelor anuale de lucru în sprijinul IMM-urilor. În același context, consideră că este important să se facă trimitere la rețeaua reprezentanților IMM-urilor, având în vedere rolul acesteia în armonizarea tuturor politicilor care au un impact asupra IMM-urilor la nivelul UE. Subliniază că principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, care garantează că interesele IMM-urilor sunt luate în considerare în stadiul inițial de elaborare a politicilor, ar trebui să se aplice Programului privind piața unică și tuturor programelor relevante din noul cadru financiar multianual;

28.

solicită detalii suplimentare privind rolul și ambițiile viitoare ale Rețelei întreprinderilor europene, având în vedere provocările cu care se confruntă IMM-urile (identificate de Comisie), și privind modul în care se propune adaptarea rețelei la aceste provocări într-o epocă a digitalizării și globalizării, astfel încât rețeaua să fie mai bine adaptată la nevoile întreprinderilor și mai bine aliniată la sprijinul oferit de statele membre;

29.

salută continuarea programului cunoscut sub numele Erasmus pentru tineri antreprenori, având în vedere contribuția semnificativă a acestuia la consolidarea mediului de afaceri și a spiritului antreprenorial și observă că denumirea sa a fost modificată în „sistem de mentorat pentru tinerii întreprinzători”. Sprijină cu fermitate perspectiva extinderii geografice a programului, pentru a oferi mai multe oportunități tinerilor antreprenori;

30.

sprijină ferm dezvoltarea rețelelor de ecosisteme și clustere antreprenoriale în Europa, astfel cum a afirmat anterior CoR (5); prin urmare, salută angajamentul Comisiei de a promova în continuare inițiativele comune privind clusterele și de a sprijini dezvoltarea activităților comune și a strategiilor de parteneriat transnațional, furnizând, de asemenea, legăturile necesare cu centrele de inovare digitală ale UE;

31.

subliniază că problema facilitării accesului la finanțare pentru cea mai largă gamă de IMM-uri care operează în diferite teritorii este de o importanță crucială și că autoritățile locale și regionale au un rol în diseminarea informațiilor și comunicarea orientată cu beneficiarii cu privire la diferite instrumente și scheme de sprijin disponibile pentru IMM-uri, în cooperare cu instituțiile intermediare;

32.

recunoaște provocările suplimentare cu care se confruntă IMM-urile din regiunile rurale și/sau periferice sau cele din regiunile care se confruntă cu probleme demografice, de exemplu, în ceea ce privește accesul la forță de muncă calificată și la infrastructură, cum ar fi conexiunea în bandă largă și alte forme de conectivitate necesare pentru asumarea inovațiilor și favorizarea activităților de internaționalizare. Solicită mai multă claritate din partea Comisiei cu privire la modul în care programul va aborda aceste provocări semnificative;

33.

reamintește că, în ceea ce privește regiunile ultraperiferice, Comisia Europeană s-a angajat ca viitoarele planuri de sprijinire a IMM-urilor să țină seama de nevoile speciale ale acestor întreprinderi, pentru a le îmbunătăți competitivitatea pe piețele internaționale și a le sprijini în procesul de integrare pe piața internă a UE;

Politica în domeniul concurenței

34.

salută angajamentul constant al Comisiei de a asigura o concurență loială pe piața internă prin investiții în instrumente și expertiză, pentru a permite acesteia să aplice în mod eficient normele de concurență în economia digitală. În general, subliniază necesitatea unui angajament continuu și eficace între Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței;

Statistici

35.

recunoaște că este important să fie disponibile statistici de înaltă calitate pentru a sprijini luarea deciziilor bazate pe dovezi și pune sub semnul întrebării integrarea Programului statistic european în Programul privind piața unică, având în vedere importanța vizibilității și a independenței programului statistic. Constată că, la nivel local și regional, există o lipsă de statistici suficient de detaliate și actualizate și invită Eurostat, în asociere cu institutele naționale de statistică, să abordeze această problemă;

36.

recomandă ca viitorul program statistic european să-și păstreze forma juridică actuală – și anume să fie instituit printr-un regulament distinct și independent;

37.

salută introducerea furnizării de indicatori privind regiunile, în special regiunile ultraperiferice, în ansamblul acțiunilor eligibile pentru programul statistic european; solicită ca, pe lângă furnizarea informațiilor deja existente, să se includă ca acțiuni eligibile în cadrul programului și colectarea de date suplimentare și construirea de noi indicatori, mai adecvați și mai ilustrativi ai caracterului ultraperiferic al acestor regiuni;

Consumatorii, protecția consumatorilor și politica alimentară

38.

salută angajamentul asumat în noul program de a consolida drepturile consumatorilor și de a asigura un nivel înalt de protecție a consumatorilor, siguranța produselor și de a acorda asistență consumatorilor atunci când întâmpină probleme. Constată că instrumentele prevăzute în program îi vor alerta pe consumatori cu privire la produsele periculoase și vor pune la dispoziție deopotrivă centre online ale consumatorilor, pentru a-i ajuta pe cetățeni să soluționeze problemele, dar sugerează că o reprezentare eficientă și sporită a consumatorilor prin finanțarea adecvată a unor organisme independente va consolida capacitatea acestor organisme de a se implica în mod eficient în problemele legate de piața unică care îi afectează pe consumatori, inclusiv accesul la justiție;

39.

apreciază recunoașterea faptului că „cetățenii sunt afectați în special de funcționarea piețelor de servicii financiare” și subliniază necesitatea ca programul să sprijine în mod eficient drepturile consumatorilor și sensibilizarea lor în acest domeniu. Ia notă de angajamentul de a sprijini în continuare implicarea sporită a consumatorilor în elaborarea de politici ale Uniunii în domeniul serviciilor financiare și de măsuri de promovare a unei mai bune înțelegeri a sectorului financiar. Solicită Comisiei să se bazeze în continuare pe această activitate în cooperare cu organizațiile de consumatori din întreaga UE;

40.

în plus, subliniază necesitatea de a asigura o finanțare adecvată a organizațiilor de consumatori, astfel încât acestea să poată apăra în mod eficient interesele consumatorilor și să acționeze ca entități calificate în cadrul procedurilor de recurs colectiv. Atrage atenția că organizațiile de consumatori, în special în statele membre mai mici, sunt deosebit de îngrijorate;

41.

salută introducerea în cadrul noului Program privind piața unică a unei „componente alimentare” specifice. Fiind cel mai mare sector al industriei prelucrătoare din UE, industria alimentară și a băuturilor are nevoie de un lanț de aprovizionare puternic, competitiv și durabil, susținut de un cadru de reglementare stabil și de o funcționare mai bună a recunoașterii reciproce în domenii nearmonizate;

42.

reiterează solicitarea de măsuri politice de stimulare și susținere a dezvoltării sistemelor de producție și de consum alimentar care sprijină practicile de producție durabile, reducând astfel impactul asupra mediului și sporind securitatea alimentară cu produse de calitate la prețuri rezonabile, astfel cum reiese din avizele sale anterioare (6); dorește să atragă atenția asupra achizițiilor publice în sectorul alimentar, ca un catalizator pentru stimularea producției de alimente pe o cale mai durabilă; recomandă, prin urmare, măsuri de facilitare a formării achizitorilor publici în domeniul alimentar și crearea unor rețele care să sprijine autoritățile naționale, regionale și locale competente;

Abordarea în materie de programare

43.

recunoaște că noua abordare în materie de programare propusă de Comisie ar trebui să genereze, în principiu, eficiență și reducerea costurilor, să ofere un grad de flexibilitate în liniile bugetare pentru a răspunde condițiilor în schimbare și pentru a îmbunătăți furnizarea și execuția; constată că este în primul rând vorba de o chestiune de coordonare administrativă internă și este neclar dacă o abordare unică a programului va genera de la sine sinergiile necesare și economiile de costuri;

44.

constată că liniile bugetare incluse în program interesează mai multe direcții generale și își pune întrebări cu privire la modul de funcționare concretă. Constată că obiectivul de a asigura flexibilitatea liniilor bugetare poate fi dificil de pus în practică, întrucât structurile nu au fost încă definite;

45.

subliniază lipsa de transparență în liniile bugetare, deoarece, în unele cazuri, costurile administrative sunt clar delimitate, dar nu și în altele. Propune stabilirea mai clară a unui tip de buget destinat asistenței tehnice, pentru a diferenția costurile de programare de cele asociate aplicării de măsuri concrete.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(59)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(59)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(1)  Avizul COR – Modernizarea pieței unice: (ECON-VI/010).

(2)  Avizul CoR – Pachetul privind serviciile: O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni (ECON-VI/022).

(3)  http://ec.europa.eu/growth/single-market/services/services-directive/implementation/evaluation_en

(4)  Avizul CoR: Viitorul programului COSME după 2020: perspectiva autorităților locale și regionale (ECON-VI/027).

(5)  Avizul CoR: Acordarea de sprijin întreprinderilor nou-înființate și celor în curs de extindere în Europa: perspectiva locală și regională (ECON-VI/021).

(6)  Avizul CoR – Către o politică alimentară durabilă a UE (NAT-VI/014).


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/272


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind programul Europa digitală (2021-2027)

(2019/C 86/14)

Raportor:

Markku MARKKULA (FI-PPE), membru al Consiliului municipal Espoo

Documente de referință:

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

COM(2018) 434 final

Document de lucru al serviciilor Comisiei – rezumatul evaluării impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală”

SWD(2018) 306 final

Document de lucru al serviciilor Comisiei – evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027”

SWD(2018) 305 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 2 – litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(e)

„centru de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică desemnată sau selectată printr-o procedură deschisă și competitivă în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor;

(e)

„centru de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică sau un consorțiu de entități juridice desemnate sau selectate printr-o procedură deschisă și competitivă în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor;

Expunere de motive

Atunci când se creează rețeaua de centre de inovare digitală, este important să existe o acoperire suficientă pentru toate regiunile, obiectivul fiind acela de a avea un centru de inovare digitală în fiecare regiune. Posibilitatea ca un consorțiu să conducă centrele de inovare digitală ar consolida baza rețelei prin implicarea mai multor părți interesate, cum ar fi universitățile, centrele de cercetare, centrele de inovare etc.

Procedura de evaluare ar trebui să garanteze că rețeaua rămâne bine echilibrată la nivel regional și tematic, fiind în același timp capabilă să furnizeze servicii de înaltă calitate. Procedura de selecție pentru entitățile candidate ar trebui să se desfășoare din perspectiva întregii rețele, astfel încât să se poată crea sinergii eficiente între centrele de inovare digitală. Acesta este un alt motiv bun pentru a permite unui consorțiu de entități juridice să conducă un centru de inovare digitală.

Cerința legată de entitatea juridică impune constrângeri inutile, motiv pentru care trebuie să se acorde o mai mare flexibilitate aspectelor practice. Pentru întărirea structurilor care sunt ușor de aplicat, coordonarea ar putea fi, de asemenea, atribuită unei entități juridice sub forma unui consorțiu sau unei rețele de entități juridice.

Amendamentul 2

Articolul 3 – alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Programul are următoarele obiective generale: să sprijine transformarea digitală a economiei și a societății europene și să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor europene. Programul:

Programul are următoarele obiective generale: să sprijine transformarea digitală a economiei și a societății europene la nivel local, regional, național și european și să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor europene. Programul:

(a)

va consolida capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiilor digitale prin implementarea acestora pe scară largă,

(a)

va consolida capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiilor digitale prin implementarea acestora pe scară largă,

(b)

va extinde difuzarea și adoptarea acestora în domenii de interes public și de către sectorul privat.

(b)

va extinde difuzarea și adoptarea acestora în domenii de interes public și de către sectorul privat,

 

(c)

va accelera transformarea digitală prin intensificarea colaborării locale și a parteneriatelor europene.

Expunere de motive

În baza principiului subsidiarității, programul Europa digitală trebuie să acopere guvernanța pe mai multe niveluri. Rezultatele programului Europa digitală pot fi atinse prin punerea sa în aplicare eficientă la nivelul orașelor și regiunilor, beneficiind de o colaborare strânsă între universități, alte instituții de învățământ și instituții de cercetare, precum și cu industriile locale. Guvernanța pe mai multe niveluri este importantă pentru a elimina decalajul în domeniul inovării din Europa. De exemplu, ecosistemele privind calculul de înaltă performanță de la nivelul UE pot fi dimensionate cu ajutorul programului Europa digitală astfel încât să acopere toate segmentele lanțului valoric științific și industrial.

Amendamentul 3

Articolul 5 – literele (d) și (e) noi

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Inteligența artificială

Inteligența artificială

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 2 – Inteligența artificială – urmărește următoarele obiective operaționale:

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 2 – Inteligența artificială – urmărește următoarele obiective operaționale:

(d)

îmbunătățirea calității și a cantității de date care să sprijine și să accelereze transformarea digitală pentru a crea o economie bazată pe platforme digitale;

(e)

extinderea utilizării tehnologiilor, dezvoltarea de modele de afaceri inovatoare, sensibilizarea în mai mare măsură a utilizatorilor și reducerea duratei de la inovare la introducerea pe piață;

Expunere de motive

Transformarea în direcția economiei bazate pe platforme este o consecință a digitalizării. Trebuie să creăm condiții favorabile pentru a aborda această chestiune și alte provocări majore ale societății. Trebuie luat în considerare rolul în continuă schimbare al orașelor, al cetățenilor și al mediului de afaceri.

În cadrul acestei evoluții, calitatea și cantitatea de date necesare sunt esențiale. În primul rând, trebuie să furnizăm indicatorii corecți pentru a măsura calitatea datelor. În al doilea rând, pot fi dezvoltați algoritmi pentru evaluarea calității datelor, pentru detectarea valorilor aberante ale datelor care nu trebuie folosite în analiză și pentru corectarea informațiilor, astfel încât să se obțină răspunsuri mai eficace din partea algoritmilor. În al treilea rând, calitatea datelor poate fi îmbunătățită prin măsuri de îmbunătățire a gradului de exhaustivitate, comparabilitate și actualitate al fluxurilor de date care vor fi utilizate în serviciile digitale bazate pe IA la nivelul administrației naționale și subnaționale.

Aceste măsuri nu sunt menționate explicit în programul Europa digitală, deși în text apare o trimitere la integritatea și confidențialitatea datelor și există trimiteri la rolul general al bibliotecilor de software și algoritmi.

Calitatea și integritatea datelor trebuie însoțite de măsuri care să asigure menținerea integrității dreptului persoanelor la informațiile lor și calitatea în ceea ce privește capacitatea de a menține un nivel adecvat de securitate al informațiilor și datelor cu caracter personal.

Amendamentul 4

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei prin promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica și inteligența artificială. Intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale:

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program , cu integrarea dimensiunii de gen, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei prin promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica și inteligența artificială. Intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)

sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen lung pentru studenți, profesioniști din domeniul IT și pentru alte categorii de lucrători;

(a)

sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen lung pentru studenți, profesioniști din domeniul IT și pentru alte categorii de lucrători;

(b)

sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen scurt pentru antreprenori, directori de întreprinderi mici și pentru lucrători;

(b)

sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen scurt pentru antreprenori, directori de întreprinderi mici și pentru lucrători;

(c)

sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor pentru studenți, tineri absolvenți și tineri întreprinzători.

(c)

sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor pentru studenți, tineri absolvenți și tineri întreprinzători.

Expunere de motive

Este important să se garanteze că sistemul de formare a competențelor digitale de mâine ia în considerare și perspectiva de gen, asigurând o viitoare societate digitală favorabilă incluziunii.

Amendamentul 5

Articolul 8 alineatul (1) – literele (a), (g) și noua literă (j)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale:

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)

asigurarea faptului că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar , transporturile, energia , mediul, sectoarele culturale și creative, pot implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;

(a)

asigurarea faptului că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, urbanismul, transporturile, energia, resursele naturale, silvicultura, alimentația, mediul, sectoarele culturale și creative, pot implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială , securitatea informațiilor și securitatea cibernetică;

(g)

asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici ;

(g)

asigurarea unei capacități permanente la nivel regional, național și european pentru a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și crearea în comun a unor noi soluții digitalizate, partajarea celor mai bune practici și integrarea culturii învățării comparative ;

 

(j)

integrarea activităților de punere în aplicare a programului Europa digitală prin strategiile regionale de specializare inteligentă, prin Orizont Europa și alte inițiative și parteneriate europene de prim rang.

Expunere de motive

Urbanismul, silvicultura și alimentația trebuie să fie incluse în lista de la litera (a), deoarece sunt importante pentru toate aspectele legate de dezvoltarea societății. Soluțiile digitale inteligente și durabile în domeniul gestionării durabile a dezvoltării urbane, a resurselor naturale, a producției alimentare și a silviculturii joacă un rol strategic în abordarea diferitelor provocări de mediu legate de schimbările climatice.

Astfel cum a declarat CoR în ceea ce privește prioritățile legate de mandatul său actual, 2015-2020, sunt necesare o abordare ascendentă, un spirit antreprenorial și investiții specifice pentru punerea în aplicare a unei piețe digitale unice pe deplin funcționale.

Amendamentul 6

Articolul 13 – alineatul (3) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

 

(3)     Programul va sprijini colaborarea și parteneriatele regionale și europene în vederea extinderii soluțiilor digitale inovatoare și asigurării sinergiilor cu strategiile regionale.

Expunere de motive

CoR subliniază faptul că evaluarea impactului face numeroase trimiteri la politicile și programele UE, cum ar fi FEDR, FSE+, MIE etc., care sunt esențiale pentru atingerea scopurilor și obiectivelor programului Europa digitală. În cadrul politicilor UE se pune un accent deosebit pe utilizarea sinergică a instrumentelor UE și a mecanismelor și finanțării locale și regionale. Cu toate acestea, în cadrul prezentului program Europa digitală nu există niciun fel de proceduri și mecanisme clare care să abordeze modalitatea de a organiza interacțiunea dintre aceste instrumente la toate nivelurile administrației. Nu există nicio trimitere la dispozițiile privind parteneriatele sau guvernanța pe mai multe niveluri. Prin urmare, rolul important al regiunilor trebuie să fie inclus în acest articol. În politica sa, Comisia Europeană subliniază rolul esențial al strategiilor regionale de specializare inteligentă, ca instrument natural pentru intensificarea colaborării la nivel regional și a parteneriatelor europene. Acest demers trebuie sprijinit de programul Europa digitală.

Amendamentul 7

Articolul 16 – alineatele (1), (2), (3) și (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Centre de inovare digitală

Centre europene de inovare digitală

(1)   În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre de inovare digitală.

(1)   În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală. Centrele din această rețea au un rol regional important pentru a spori colaborarea europeană.

(2)   În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:

(2)   În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:

(a)

să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele de inovare digitală;

(a)

să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele de inovare digitală , inclusiv capacitatea și competențele în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, infrastructura, protecția datelor, securitatea și inovarea ;

(b)

să aibă o capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate;

(b)

să aibă o capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate;

(c)

să dispună de mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(c)

să dispună de mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)

să ofere garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care să corespundă nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze.

(d)

să ofere garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care să corespundă nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze;

 

(e)

să fie aliniate la strategiile regionale.

(3)   Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:

(3)   Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:

(a)

bugetul disponibil pentru finanțarea rețelei inițiale;

(a)

bugetul disponibil pentru finanțarea rețelei inițiale;

(b)

necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare.

(b)

necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare pe întregul teritoriu al UE și al statelor membre .

(4)   Centrele de inovare digitală suplimentare sunt selectate pe baza unui proces deschis și competitiv, în așa fel încât să se asigure cea mai largă acoperire geografică în întreaga Europă . Numărul de entități din rețea trebuie să fie proporțional cu populația unui anumit stat membru, iar în fiecare stat membru trebuie să existe cel puțin o platformă de inovare digitală. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.

(4)   Centrele de inovare digitală suplimentare sunt selectate pe baza unui proces deschis și competitiv, în așa fel încât să se asigure cea mai largă acoperire geografică în regiunile europene . Numărul de entități din rețea trebuie să fie proporțional cu populația unui anumit stat membru, iar în fiecare stat membru trebuie să existe cel puțin o platformă de inovare digitală. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile slab populate și ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.

Expunere de motive

În ceea ce privește accelerarea transformării digitale, centrele de inovare digitală nu numai că dezvoltă tehnologii inovatoare, ci le și oferă și contribuie la implementarea acestora în administrația publică și în sectoarele private, sprijinind și rolul în continuă schimbare al orașelor și regiunilor. Pe lângă asigurarea accesului la aceste soluții, centrele de inovare digitală ar putea ajuta la construirea unei capacități adecvate pentru ca diferitele grupuri de actori să implementeze soluții tehnologice inovatoare în platformele lor digitale și ar putea sprijini proiectarea unei infrastructuri specifice de servicii digitale, utilizând serviciile de analiză a datelor. Din aceste motive, trebuie evidențiat caracterul puternic european al centrelor de inovare digitală, care ar trebui să fie numite centre europene de inovare digitală.

Capacitatea și competențele în ceea ce privește validarea tehnologiilor și utilizarea celor mai noi cunoștințe în materie de cercetare și dezvoltare sunt criterii esențiale pentru selectarea celor mai bune entități candidate.

Evaluarea impactului afirmă în mod clar că centrele de inovare digitală au o dimensiune regională puternică (în special în ceea ce privește IMM-urile). Totuși, acest lucru nu se regăsește în propunerea legislativă. Succesul centrelor de inovare digitală ar trebui să aibă la temelie o colaborare regională eficace, care să se bazeze pe strategii regionale precum RIS3.

La stabilirea rețelei de centre de inovare digitală, este important să existe o acoperire suficientă pentru toate regiunile; obiectivul este de a avea câte un centru de inovare digitală în fiecare regiune.

Procedura de evaluare ar trebui să garanteze că rețeaua rămâne bine echilibrată la nivel regional și tematic, fiind în același timp capabilă să furnizeze servicii de înaltă calitate. Procedura de selecție pentru entitățile candidate ar trebui să se desfășoare din perspectiva întregii rețele, astfel încât să se poată crea sinergii eficiente între centrele de inovare digitală.

Amendamentul 8

Articolul 20 alineatul (1) – litera (d) și litera (e) noi

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Criterii de atribuire

Criterii de atribuire

Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:

Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:

(a)

gradul de maturitate a acțiunii în elaborarea proiectului;

(a)

gradul de maturitate a acțiunii în elaborarea proiectului;

(b)

soliditatea modului de execuție propus;

(b)

soliditatea modului de execuție propus;

(c)

efectul de stimulare exercitat de sprijinul Uniunii asupra investițiilor publice și private, după caz;

(c)

efectul de stimulare exercitat de sprijinul Uniunii asupra investițiilor publice și private, după caz;

(d)

nevoia de a depăși obstacole financiare precum absența finanțării pe piață;

(d)

utilizarea sinergică a diferitelor instrumente de finanțare și nevoia de a depăși obstacole financiare precum absența finanțării pe piață;

(e)

acolo unde este cazul, impactul economic, social, asupra climei și mediului, precum și accesibilitatea;

(e)

acolo unde este cazul, integrarea proiectului în cadrul strategiilor regionale;

(f)

acolo unde este cazul, o dimensiune transeuropeană;

(f)

acolo unde este cazul, impactul economic, social, asupra climei și mediului, precum și accesibilitatea;

(g)

acolo unde este cazul, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice;

(g)

acolo unde este cazul, o dimensiune transeuropeană;

(h)

acolo unde este cazul, existența unui plan de sustenabilitate pe termen lung.

(h)

acolo unde este cazul, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice;

 

(i)

acolo unde este cazul, existența unui plan de sustenabilitate pe termen lung.

Expunere de motive

CoR subliniază faptul că 70 % din legislația UE este pusă în aplicare la nivel local și regional și, totodată, subliniază sinergiile dintre diferitele programe, instrumente financiare și strategii regionale ale UE. Strategiile regionale de specializare inteligentă s-au dovedit a fi instrumente utile și importante pentru transformarea economică și pentru schimbul de bune practici prin intermediul parteneriatelor europene.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută propunerea legislativă a Comisiei Europene privind noul program Europa digitală (DEP – Digital Europe Programme). Este pentru prima dată când Comisia a propus un pachet care să integreze digitalizarea, cercetarea și inovarea în toate programele importante ale UE și în dezvoltarea societății la scară europeană. Rolul-cheie al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a programului Europa digitală ar trebui luat în considerare în cadrul tuturor măsurilor de accelerare a dezvoltării pieței unice digitale;

2.

subliniază rolul esențial al oamenilor, al întreprinderilor și al competențelor în maximizarea beneficiilor care pot fi obținute de pe urma pieței unice digitale. În ceea ce privește punerea în aplicare a programului Europa digitală, CoR subliniază că realizarea pieței unice digitale a UE necesită, de asemenea, un cadru juridic clar și stabil și condiții favorabile pentru stimularea inovării, pentru combaterea fragmentării pieței și pentru a permite tuturor actorilor să profite de noua dinamică a pieței;

3.

subliniază rolul esențial al programului Europa digitală, care devine un program solid de investiții și dezvoltare pentru a valorifica oportunitățile necesare și create pentru a obține o piață digitală unică pe deplin funcțională. Întrebarea-cheie este prin ce modalitate programul Europa digitală ar putea deveni atât de atractiv încât orașele și regiunile – cu sectoarele, universitățile și cetățenii lor – să accelereze transformarea digitală și economică la scară europeană printr-o creștere considerabilă a investițiilor publice și private în capitalul uman și material;

4.

subliniază importanța eliminării barierelor de reglementare, prin reducerea birocrației și prin modernizarea reglementărilor UE, care reprezintă factori-cheie pentru asigurarea unei industrii europene extrem de competitive, alături de necesitatea de a îmbunătăți nivelul de pregătire al sectoarelor public și privat în ceea ce privește realizarea inovațiilor digitale;

5.

salută investițiile programului Europa digitală în infrastructura digitală avansată de mare capacitate, cum ar fi rețelele 5G, care sunt necesare pentru a permite implementarea serviciilor și tehnologiilor digitale în întreaga Europă. Banda largă are un rol esențial în dezvoltarea serviciilor digitale inovatoare și competitive, motiv pentru care CoR solicită o standardizare rapidă a rețelelor 5G, pentru a asigura interoperabilitatea rețelelor de telecomunicații;

6.

subliniază rolul esențial al orașelor și regiunilor în furnizarea de servicii digitale pentru cetățeni, precum și în crearea și gestionarea infrastructurilor digitale, cum ar fi generarea de date. Serviciile digitale oferă oportunități pentru inovarea societală, pentru antreprenoriat și pentru crearea de locuri de muncă și de întreprinderi;

7.

solicită ca programul Europa digitală să reflecte și să asigure digitalizarea administrațiilor și serviciilor publice pentru a permite orașelor să ofere soluții la nevoile societății. Acest lucru necesită interoperabilitate la scară europeană și acces la date, tehnologie și know-how;

8.

subliniază importanța calității și a cantității de date, care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor programului Europa digitală. Avizele precedente ale CoR au subliniat rolul orașelor și al regiunilor în ceea ce privește armonizarea, colectarea, calitatea, accesarea și utilizarea datelor, precum și în asigurarea unei infrastructuri digitale sigure și interoperabile pentru fluxurile transfrontaliere de date în economia digitală;

9.

subliniază importanța inteligenței artificiale (IA), ca tehnologie promițătoare, ce poate fi utilizată cu privire la creșterea durabilă și provocările societale. Prin urmare, IA trebuie să fie consolidată, asigurând calitatea datelor și protecția vieții private, facilitând în același timp exploatarea anonimă de date, învățarea automatizată și bazele pentru recunoașterea modelelor;

10.

recunoaște că bibliotecile de IA care conțin date au o contribuție esențială la proiectarea serviciilor publice inteligente. Cu toate acestea, datele de slabă calitate pot afecta impactul preconizat și eficacitatea serviciilor, reducând astfel beneficiul potențial al IA. Datele de înaltă calitate sunt esențiale pentru a permite administrațiilor publice să conceapă, să pună în aplicare și să monitorizeze impactul politicilor pe care le adoptă, pe baza dovezilor empirice și a utilizării capacităților de analiză a datelor. Acest lucru ar consolida transparența și responsabilitatea acțiunii publice și ar contribui la sporirea eficacității politicilor. Datele vor avea o influență enormă în crearea unei culturi a cunoașterii, în care dovezile devin fundamentul unei administrații și al unui proces de elaborare a politicilor care să fie mai inteligente și centrate pe cetățean;

11.

solicită integrarea corespunzătoare a mai multor măsuri în curs de implementare pentru o economie și o societate bazate pe date în cadrul programului Europa digitală. Acestea au fost abordate în contextul pieței unice digitale în cadrul diverselor pachete referitoare la date: „Construirea unei economii europene a datelor” [COM(2017) 9]; „Un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană” (2017/0228) și, în acest an, cel de-al treilea pachet privind datele. Acesta din urmă include o comunicare intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”, care abordează problema accesului la datele din sectorul privat în scopuri de interes public (cu o listă a principiilor-cheie privind schimbul de date între întreprinderi și administrația publică sau „B2G”) și include un document de orientare privind schimbul de date din sectorul privat. În paralel, Comisia a adoptat o propunere de reformare a directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva ISP);

12.

subliniază rezultatele dialogului Comisiei cu părțile interesate referitor la comunicarea privind construirea unei economii europene a datelor, în special găsirea unui sprijin puternic pentru măsurile fără caracter de reglementare, pentru a maximiza și organiza accesul la date și reutilizarea acestora în contextele B2B. Spre exemplu, în ceea ce privește transformarea digitală a serviciilor medicale, o consultare publică a investigat necesitatea unor măsuri politice de promovare a inovării digitale pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale în întreaga Europă (necesitate care a făcut obiectul unei atenții speciale din partea Comitetului);

13.

solicită utilizarea întreprinderilor comune, a comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) din cadrul EIT și a altor inițiative ale UE, precum și a parteneriatelor europene între regiuni, ca mecanisme de punere în aplicare a programului Europa digitală. Soluțiile digitale inteligente și durabile joacă un rol-cheie în atingerea obiectivelor la nivel local și regional privind dezvoltarea durabilă și în abordarea provocărilor societale importante precum schimbările climatice. Soluțiile presupun calculul de înaltă performanță (HPC), soluții bazate pe IA și securitate cibernetică. Orașele și regiunile ar trebui să fie încurajate să devină precursori ai participării la programul Europa digitală, în special ca teren de testare spațial pentru noi aplicații. De exemplu, digitalizarea are o importanță crescândă în planificarea urbană, în special prin modelarea informațiilor regionale;

14.

constată că toate beneficiile care decurg din investițiile în tehnologii și platforme digitale trebuie să fie extinse la scară europeană. Investiția în profesioniști talentați este o condiție prealabilă necesară, chiar dacă nu este suficientă în sine. Cetățenii trebuie să fie formați și dotați cu competențe digitale adecvate. Sunt necesare măsuri speciale de recalificare profesională pentru a aplica competențele specifice dobândite în cadrul noilor sarcini digitalizate. În sistemele de învățământ europene, predarea de competențe digitale avansate tinerilor reprezintă o investiție obligatorie pentru a garanta calitatea forței de muncă viitoare pentru Europa. Importanța în creștere a educației în domeniile STIAM (științe, tehnologie, inginerie, artă, matematică) este evidentă. Punerea în aplicare a programului Europa digitală trebuie să fie operaționalizată în sinergie cu Planul de acțiune pentru educația digitală;

15.

subliniază importanța transformării în direcția economiei bazate pe platforme digitale, prin asigurarea faptului că furnizarea de servicii publice și private este orientată către utilizator, digitală și interoperabilă prin concepție și respectă principiul „doar o singură dată” în ceea ce privește administrațiile naționale, regionale și locale;

16.

recunoaște că platformele digitale guvernamentale nu sunt menționate explicit în textul juridic al programului Europa digitală. Totuși, conceptul acestor platforme este legat de obiectivul 5 al programului, referitor la interoperabilitatea și implementarea tehnologiilor digitale de către administrația publică și sectorul privat. Acest lucru este prezentat mai detaliat în anexa 2 în ceea ce privește activitățile legate de interoperabilitatea dintre serviciile administrației publice, aplicarea principiului „doar o singură dată” și infrastructura serviciilor digitale;

17.

solicită construirea de platforme digitale prin crearea de soluții generice reutilizabile cu privire la serviciile de autentificare digitală, de asigurare a încrederii și de securitate. Acestea sunt combinate cu soluții avansate reutilizabile, întemeiate pe metode bazate pe date, care funcționează prin inteligență artificială. Acest lucru va contribui la asigurarea interconectării între serviciile publice în toate domeniile de politică și la toate nivelurile de guvernare. De asemenea, contribuie la servicii guvernamentale mai inteligente, adaptate la nevoile specifice ale utilizatorilor și disponibile pe platformele web și mobile;

18.

recomandă combinarea utilizării transfrontaliere a tehnologiilor digitale cu eliminarea obstacolelor juridice și a altor obstacole care stau în calea acestei cooperări; aici CoR face trimitere la articolul 8 referitor la „Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate”;

19.

subliniază importanța creării rețelei de centre de inovare digitală cu o acoperire suficientă în toate regiunile. Deși evaluarea impactului afirmă în mod clar că centrele de inovare digitală au o dimensiune regională puternică (în special în ceea ce privește IMM-urile), acest lucru nu se regăsește în propunerea legislativă. Selectarea centrelor de inovare digitală ar trebui să fie un proces deschis și fiabil, care să nu includă un singur centru de inovare digitală, ci o rețea de centre de inovare digitală în fiecare stat membru, dacă este cazul. Centrele de inovare digitală ar trebui selectate la nivel național și într-un mod echilibrat din punct de vedere regional și tematic. Rețeaua de centre de inovare digitală ar trebui să aibă legături strânse cu alte rețele, cum ar fi EIT Digital și Rețeaua întreprinderilor europene;

20.

evidențiază importanța inteligenței artificiale și legăturile cu realitatea extinsă (XR), VR, AR, tehnologiile 3D și robotica, care vor constitui o nouă bază pentru mediul de afaceri la nivel mondial, pentru economia bazată pe platforme și pentru platformele de învățare. Acest lucru contribuie la asigurarea accesului egal la diverse tipuri de conținuturi educaționale și culturale și la crearea unor platforme inovatoare pentru transferul de cunoștințe în scopul recalificării lucrătorilor. Mai mult, IA va sprijini dezvoltarea durabilă, deoarece reduce semnificativ nevoia de bunuri materiale, călătorii și emisii de carbon;

21.

evidențiază importanța și rolul securității în domeniul digital și subliniază rolul orașelor și regiunilor în ceea ce privește combaterea criminalității informatice și protejarea securității datelor;

22.

salută dispozițiile referitoare la țările terțe asociate la program, în special în ceea ce privește integrarea digitalizării în activități menite să îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD ale ONU). Aceasta presupune evidențierea valorii adăugate, prin intermediul unei mentalități bazate pe colaborare și deschidere în ceea ce privește inovarea și punerea în aplicare. Concentrându-se asupra creșterii economice durabile, natura specifică a revoluției TIC îi permite UE să joace un rol puternic la nivel mondial în ceea ce privește know-how-ul tehnologic generator de prosperitate;

23.

recunoaște că propunerea Comisiei este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/282


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Corpul european de solidaritate și noua strategie a UE pentru tineret

(2019/C 86/15)

Raportor:

Matteo Luigi BIANCHI (IT-CRE), primarul comunei Morazzone (Varese)

Documente de referință:

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a [Regulamentului privind Corpul european de solidaritate] și a Regulamentului (UE) nr. 375/2014,

COM(2018) 440 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret,

COM(2018) 269 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Uniunea Europeană este construită pe solidaritatea între cetățenii săi și între statele sale membre. Această valoare comună ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale actuale și viitoare, la a căror abordare tinerii europeni sunt dornici să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică.

Uniunea Europeană este construită pe solidaritatea între cetățenii săi și între statele sale membre , precum și între comunitățile locale și regionale aparținând statelor membre . Această valoare comună ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale actuale și viitoare, la a căror abordare tinerii europeni sunt dornici să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică și dezvoltând un angajament în materie de solidaritate pe termen lung, care îi va putea însoți pe întreaga durată a vieții lor .

Expunere de motive

Textul adăugat subliniază rolul dimensiunii locale și regionale în implicarea civică a tinerilor și identifică în aceasta un prim punct de contact esențial în domeniul solidarității.

Amendamentul 2

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tinerilor ar trebui să li se ofere ocazii mai ușor accesibile de a se implica în activități de solidaritate, care să le permită să își exprime angajamentul în beneficiul comunităților, dobândind în același timp experiență, abilități și competențe utile pentru dezvoltarea lor personală, educațională, socială, civică și profesională și îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională. Activitățile respective ar trebui să sprijine, de asemenea, mobilitatea voluntarilor, a ucenicilor și a lucrătorilor.

Tinerilor ar trebui să li se ofere ocazii mai ușor accesibile de a se implica în activități de solidaritate, care să le permită să își exprime angajamentul în beneficiul comunităților, locale și, deopotrivă, regionale, în situații normale și în situații de urgență, dobândind în același timp experiență, abilități și competențe utile pentru dezvoltarea lor personală, educațională, socială, civică și profesională și îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională. Activitățile respective ar trebui să sprijine, de asemenea, mobilitatea voluntarilor, a ucenicilor și a lucrătorilor.

Expunere de motive

Inserția evidențiază importanța dimensiunii regionale și locale a angajamentului tinerilor europeni, inclusiv în situațiile de urgență în care este nevoie de ajutor umanitar.

Amendamentul 3

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Activitățile de solidaritate oferite tinerilor ar trebui să fie de înaltă calitate, în sensul că acestea ar trebui să răspundă nevoilor societale nesatisfăcute, să contribuie la consolidarea comunităților, să ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe și competențe valoroase, să fie accesibile tinerilor din punct de vedere financiar și să fie puse în aplicare în condiții sigure și sănătoase.

Activitățile de solidaritate oferite tinerilor ar trebui să fie de înaltă calitate, în sensul că acestea ar trebui să răspundă nevoilor societale nesatisfăcute, inclusiv nevoilor locale, să contribuie la consolidarea comunităților locale și regionale , să ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe și competențe valoroase, să fie accesibile tinerilor din punct de vedere financiar și să fie puse în aplicare în condiții sigure și sănătoase.

Expunere de motive

Reiterarea importanței satisfacerii nevoilor sociale și a transformării activităților de voluntariat în forme de consolidare a comunității locale sau regionale.

Amendamentul 4

Considerentul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Corpul european de solidaritate asigură un ghișeu unic pentru activitățile de solidaritate din întreaga Uniune și dincolo de frontierele acesteia. Ar trebui să se asigure coerența și complementaritatea cu alte politici și programe relevante ale Uniunii. Corpul european de solidaritate se bazează pe punctele forte și pe sinergiile programelor anterioare și ale celor existente, în principal ale Serviciului european de voluntariat (1) și ale inițiativei Voluntari UE pentru ajutor umanitar (2). De asemenea, acesta completează eforturile depuse de statele membre pentru a sprijini tinerii și pentru a facilita tranziția acestora de la școală către locul de muncă în cadrul Garanției pentru tineret, oferindu-le oportunități suplimentare de a debuta pe piața forței de muncă sub formă de stagii, de ucenicie sau de locuri de muncă în domenii legate de solidaritate, atât în statul membru de cetățenie, cât și dincolo de frontierele acestuia. De asemenea, se asigură complementaritatea cu rețelele existente la nivelul Uniunii care sunt relevante pentru activitățile din cadrul Corpului european de solidaritate, cum ar fi Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, EURES și rețeaua Eurodesk. În plus, ar trebui să se asigure complementaritatea între sistemele conexe existente, în special sistemele naționale de solidaritate și sistemele naționale de mobilitate pentru tineri, și Corpul european de solidaritate, valorificând bunele practici, după caz.

Corpul european de solidaritate asigură un ghișeu unic pentru activitățile de solidaritate din întreaga Uniune și dincolo de frontierele acesteia. Ar trebui să se asigure coerența și complementaritatea cu alte politici și programe relevante ale Uniunii , dezvoltând o abordare orizontală și încurajând cât mai mult cu putință cooperarea intersectorială . Corpul european de solidaritate se bazează pe punctele forte și pe sinergiile programelor anterioare și ale celor existente, în principal ale Serviciului european de voluntariat (1) și ale inițiativei Voluntari UE pentru ajutor umanitar (2). De asemenea, acesta completează eforturile depuse de statele membre pentru a sprijini tinerii și pentru a facilita tranziția acestora de la școală către locul de muncă în cadrul Garanției pentru tineret, oferindu-le oportunități suplimentare de a debuta pe piața forței de muncă sub formă de stagii , de ucenicie sau de locuri de muncă în domenii legate de solidaritate, atât în statul membru de cetățenie, cât și dincolo de frontierele acestuia. De asemenea, se asigură complementaritatea cu rețelele existente la nivelul Uniunii care sunt relevante pentru activitățile din cadrul Corpului european de solidaritate, cum ar fi Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, EURES și rețeaua Eurodesk , precum și cu rețelele sociale, cum ar fi Centrul European de Voluntariat și Forumul European de Tineret . În plus, ar trebui să se asigure complementaritatea între sistemele conexe existente, în special sistemele naționale de solidaritate și sistemele naționale de mobilitate pentru tineri, și Corpul european de solidaritate, valorificând bunele practici, după caz, și dezvoltarea sinergiilor și a unui dialog constant și direct cu fiecare autoritate locală și regională interesată, precum și cu toate autoritățile, inclusiv de importanță interregională, care au beneficiat deja de măsuri de solidaritate și care pot să ofere, prin experiența lor, sugestii și noi perspective solidare.

Expunere de motive

Comisia ar fi trebuit să sprijine o abordare cât mai intersectorială și să asigure o implicare directă mai mare a autorităților locale și regionale în ceea ce privește cooperarea cu Corpul european de solidaritate, precum și un dialog constant cu persoanele care își desfășoară deja activitatea în acest domeniu și care au beneficiat deja de măsuri de solidaritate.

Amendamentul 5

Considerentul 10

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Aceste activități ar trebui să fie benefice pentru comunități , promovând în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a cetățenilor și pot lua forma unor activități de voluntariat, stagii și locuri de muncă, proiecte sau activități de comunicare în rețea, desfășurate în legătură cu diferite domenii, precum educația și formarea profesională, ocuparea forței de muncă, egalitatea de gen, antreprenoriatul – în special antreprenoriatul social, cetățenia și participarea democratică, protecția mediului și a naturii, acțiunile în domeniul climei, prevenirea dezastrelor, pregătirea pentru apărarea împotriva acestora și recuperarea în caz de dezastru, agricultura și dezvoltarea rurală, furnizarea de produse alimentare și nealimentare, sănătatea și bunăstarea personală, creativitatea și cultura, asistența socială și bunăstarea socială, primirea și integrarea resortisanților țărilor terțe, cooperarea și coeziunea teritorială și cooperarea transfrontalieră. Aceste activități de solidaritate ar trebui să includă o dimensiune solidă de învățare și formare, asigurată prin intermediul unor activități pertinente care ar putea fi oferite participanților înaintea, în timpul și după încheierea activității de solidaritate.

Aceste activități ar trebui să fie benefice pentru comunitățile locale și pentru eforturile de edificare a comunității în general , promovând în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a cetățenilor și pot lua forma unor activități de voluntariat , ucenicie , stagii și locuri de muncă, proiecte sau activități de comunicare în rețea, desfășurate în legătură cu diferite domenii, precum educația și formarea profesională, ocuparea forței de muncă, egalitatea de gen, antreprenoriatul – în special antreprenoriatul social, cetățenia și participarea democratică, protecția mediului și a naturii, acțiunile în domeniul climei, prevenirea dezastrelor, pregătirea pentru apărarea împotriva acestora și recuperarea în caz de dezastru, agricultura și dezvoltarea rurală, furnizarea de produse alimentare și nealimentare, sănătatea și bunăstarea personală, creativitatea și cultura, educația fizică și sportul, asistența socială și bunăstarea socială, primirea și integrarea resortisanților țărilor terțe, cooperarea și coeziunea teritorială , dezvoltarea și restaurarea patrimoniului cultural și artistic, local și regional – atât material, cât și imaterial – și cooperarea transfrontalieră. Aceste activități de solidaritate ar trebui să includă o dimensiune solidă de învățare și formare, asigurată prin intermediul unor activități pertinente care ar putea fi oferite participanților înaintea, în timpul și după încheierea activității de solidaritate.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea de a facilita participarea comunităților locale și regionale și a oricărui organism interesat, prin programe și inițiative de dezvoltare și restaurare a patrimoniului cultural și artistic local.

Amendamentul 6

Considerentul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Activitățile de voluntariat (atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele acesteia) constituie o bogată experiență în contextul învățării non-formale și informale, care sporește dezvoltarea personală, socioeducațională și profesională a tinerilor, cetățenia activă și capacitatea de inserție profesională. Activitățile de voluntariat nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nici nu ar trebui să fie considerate ca un substitut al acestora. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în ceea ce privește politicile de voluntariat în domeniul tineretului prin metoda deschisă de coordonare.

Activitățile de voluntariat (atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele acesteia) constituie o bogată experiență în contextul învățării non-formale și informale, care sporește dezvoltarea personală, socioeducațională și profesională a tinerilor, cetățenia activă și capacitatea de inserție profesională. Activitățile de voluntariat nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nici nu ar trebui să fie considerate ca un substitut al acestora. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în ceea ce privește politicile de voluntariat în domeniul tineretului prin metoda deschisă de coordonare și prin identificarea unor instrumente comune pentru a preveni așa-numita „muncă nedeclarată” sau utilizarea abuzivă a voluntariatului doar pentru a nu plăti tinerii angajați în activități solidare .

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor reiterează necesitatea identificării unor forme de coordonare între Comisie și statele membre și a unor instrumente prin care să se poată defini în mod clar granițele dintre voluntariat și activitățile solidare remunerate sau care se bazează pe o retribuție în cadrul programului.

Amendamentul 7

Considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Stagiile și locurile de muncă în domenii legate de solidaritate pot oferi tinerilor oportunități suplimentare de a debuta pe piața muncii , contribuind în același timp la abordarea principalelor provocări societale . Acest lucru poate contribui la stimularea capacității de inserție profesională și a productivității tinerilor, facilitând în același timp tranziția acestora de la școală către locul de muncă, ceea ce este esențial pentru a le spori șansele pe piața forței de muncă. Activitățile de stagiu propuse în cadrul Corpului european de solidaritate respectă principiile de calitate stabilite în Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (1). Stagiile și locurile de muncă oferite constituie o piatră de temelie pentru tineri la intrarea pe piața muncii și, prin urmare, sunt însoțite de un sprijin adecvat acordat după încheierea activității. Stagiile și activitățile sunt facilitate de actorii relevanți de pe piața forței de muncă, în special de serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, de partenerii sociali și de camerele de comerț, și sunt remunerate de către organizațiile participante. În calitate de organizații participante, acestea ar trebui să solicite finanțare prin intermediul organismului competent de punere în aplicare a Corpului european de solidaritate, astfel încât să acționeze ca intermediari între tinerii participanți și angajatorii care oferă stagii și locuri de muncă în sectoare legate de solidaritate.

Stagiile, ucenicia și locurile de muncă în domenii legate de solidaritate pot oferi tinerilor oportunități suplimentare de a debuta pe piața muncii , oferind, de asemenea, posibilitatea de a dezvolta un spirit de solidaritate pe termen lung, chiar și în viața privată . Acest lucru poate contribui la stimularea capacității de inserție profesională și a productivității tinerilor, facilitând în același timp tranziția acestora de la școală către locul de muncă, ceea ce este esențial pentru a le spori șansele pe piața forței de muncă. Activitățile de ucenicie și/sau de stagiu propuse în cadrul Corpului european de solidaritate respectă principiile de calitate stabilite în Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (1) și, prin urmare, sunt însoțite de un sprijin adecvat acordat după încheierea activității. Stagiile, ucenicia și activitățile sunt facilitate de actorii relevanți de pe piața forței de muncă, în special de serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, de partenerii sociali , de instituțiile locale și regionale interesate, care sunt mult mai sensibile la nevoile reale ale teritoriilor, și de camerele de comerț, și sunt remunerate de către organizațiile participante. În calitate de organizații participante, acestea ar trebui să solicite finanțare prin intermediul organismului competent de punere în aplicare a Corpului european de solidaritate, astfel încât să acționeze ca intermediari între tinerii participanți și angajatorii care oferă stagii, ucenicie și locuri de muncă în sectoare legate de solidaritate.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor recunoaște valoarea acestor stagii, considerate un instrument care facilitează accesul tinerilor pe piața muncii, reafirmând, totodată, necesitatea unui dialog solid și regulat cu autoritățile publice și private, locale și regionale, care pot răspunde nevoilor sociale reale din teritorii.

Amendamentul 8

Considerentul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Spiritul de inițiativă al tinerilor reprezintă un atu important pentru societate și pentru piața forței de muncă. Corpul european de solidaritate contribuie la promovarea acestui aspect, oferind tinerilor oportunitatea de a concepe și a pune în aplicare propriile proiecte destinate să abordeze provocări specifice în beneficiul comunităților lor locale. Aceste proiecte oferă ocazia de a testa idei și de a sprijini tinerii să preia ei înșiși controlul acțiunilor de solidaritate. Proiectele respective servesc, de asemenea, drept rampă de lansare pentru implicarea ulterioară în activități de solidaritate și sunt un prim pas în a încuraja participanții la Corpul european de solidaritate să se implice în activități profesionale independente sau să creeze asociații, organizații neguvernamentale sau alte organisme active în domeniul solidarității, în sectorul non-profit și în cel al tineretului.

Spiritul de inițiativă al tinerilor reprezintă un atu important pentru societate și pentru piața forței de muncă. Corpul european de solidaritate contribuie la promovarea acestui aspect, oferind tinerilor oportunitatea de a concepe și a pune în aplicare propriile proiecte destinate să abordeze provocări specifice în beneficiul comunităților lor locale. Aceste proiecte oferă ocazia de a testa idei și de a sprijini tinerii să preia ei înșiși controlul acțiunilor de solidaritate în beneficiul comunităților locale și, totodată, pentru a încuraja implicarea civică prin combaterea excluziunii sociale și a migrației din zonele rurale spre cele urbane . Proiectele respective servesc, de asemenea, drept rampă de lansare pentru implicarea ulterioară în activități de solidaritate și sunt un prim pas în a încuraja participanții la Corpul european de solidaritate să se implice în activități profesionale independente sau să creeze asociații, organizații neguvernamentale sau alte organisme active în domeniul solidarității, în sectorul non-profit și în cel al tineretului.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor subliniază importanța unei strategii în domeniul solidarității, care să le ofere tinerilor stimulente pentru a realiza ex-post inclusiv acțiuni antreprenoriale autonome, în beneficiul unor comunități locale mai favorabile incluziunii.

Amendamentul 9

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tinerii și organizațiile care participă la Corpul european de solidaritate ar trebui să aibă sentimentul apartenenței la o comunitate de persoane și entități care se angajează să sporească solidaritatea în întreaga Europă. În același timp, organizațiile participante au nevoie de sprijin pentru a-și consolida capacitățile de a oferi activități de calitate unui număr din ce în ce mai mare de participanți. Corpul european de solidaritate sprijină activitățile de comunicare în rețea care vizează consolidarea implicării tinerilor și a organizațiilor participante în această comunitate , promovarea unui spirit al Corpului european de solidaritate, precum și încurajarea schimbului de practici și experiențe utile. De asemenea, aceste activități contribuie la creșterea gradului de sensibilizare în ceea ce privește Corpul european de solidaritate în rândul actorilor publici și privați, precum și la colectarea de feedback din partea participanților și a organizațiilor participante cu privire la punerea în aplicare a Corpului european de solidaritate.

Tinerii și organizațiile care participă la Corpul european de solidaritate ar trebui să aibă sentimentul apartenenței la o comunitate de persoane și entități care se angajează să sporească solidaritatea în întreaga Europă. În același timp, organizațiile participante au nevoie de sprijin pentru a-și consolida capacitățile de a oferi activități de calitate unui număr din ce în ce mai mare de participanți. Corpul european de solidaritate sprijină activitățile de comunicare în rețea care vizează consolidarea implicării tinerilor și a organizațiilor participante, promovarea unui spirit al Corpului european de solidaritate, precum și încurajarea schimbului de practici și experiențe utile. De asemenea, aceste activități contribuie la creșterea gradului de sensibilizare în ceea ce privește Corpul european de solidaritate în rândul actorilor publici și privați, precum și la colectarea de feedback din partea participanților și a organizațiilor participante cu privire la punerea în aplicare a Corpului european de solidaritate și la capacitatea lui de a răspunde la nevoile și așteptările comunităților locale .

Expunere de motive

Esențială este o colaborare activă între Corpul european de solidaritate și toate părțile interesate, prin care nu numai să se poată răspunde la orice cerere de informații din partea lor, ci să se și transmită actualizări și comunicări care pot asigura o abordare mai integrată, precum și îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea proiectelor.

Amendamentul 10

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

O atenție deosebită ar trebui acordată asigurării calității activităților și a altor oportunități create de Corpul european de solidaritate, în special oferindu-le participanților cursuri de formare, asistență lingvistică, o asigurare, sprijin administrativ și sprijin după încheierea activității și validând cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite prin experiența în cadrul Corpului european de solidaritate, prin intermediul unor criterii specifice de certificare. Securitatea și siguranța voluntarilor rămân, de asemenea, de o importanță capitală, iar voluntarii nu ar trebui să fie mobilizați pentru operațiuni desfășurate în zone de conflicte armate internaționale sau fără caracter internațional.

O atenție deosebită ar trebui acordată asigurării calității activităților și a altor oportunități create de Corpul european de solidaritate, în special oferindu-le participanților cursuri de formare, asistență lingvistică, o asigurare, sprijin administrativ și sprijin după încheierea activității și validând cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite prin experiența în cadrul Corpului european de solidaritate , prin intermediul unor criterii specifice de certificare . Activitățile de voluntariat ar trebui să implice organizații cu scop lucrativ și non-profit, fundații, entități fără scop lucrativ, asociații și întreprinderi sociale, elaborând reguli specifice pentru așa-numitele „plasamente profesionale”, care permit susținerea proiectelor solidare, cu eventuale reduceri/scutiri de impozite, la propria inițiativă a statelor membre. În plus, securitatea și siguranța voluntarilor rămân, de asemenea, de o importanță capitală, iar voluntarii nu ar trebui să fie mobilizați pentru operațiuni desfășurate în zone de conflicte armate internaționale sau fără caracter internațional.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor reiterează necesitatea susținerii voluntariatului, a stagiilor, a uceniciei și a activităților profesionale remunerate, alături de toți promotorii de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate, luând în considerare inclusiv posibilitatea ca statele membre să adopte inițiative de reducere a taxelor/ajutor fiscal, cu rol de recompensare.

Amendamentul 11

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Orice entitate care dorește să participe la Corpul european de solidaritate ar trebui să primească o etichetă de calitate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor corespunzătoare. Procesul care conduce la atribuirea unei etichete de calitate ar trebui să fie desfășurat în mod continuu de către organismele de punere în aplicare ale Corpului european de solidaritate. Eticheta de calitate atribuită ar trebui să facă obiectul unor reevaluări periodice și ar putea fi revocată în cazul în care, cu ocazia controalelor care trebuie efectuate, se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile care au condus la atribuirea acesteia.

Orice entitate care dorește să participe la Corpul european de solidaritate ar trebui să primească o etichetă de calitate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor corespunzătoare , care ar trebui să includă și evaluarea nivelului de atenție pe care o acordă nevoilor locale și regionale, existența unei abordări integrate și o colaborare activă și fructuoasă cu toate autoritățile locale și regionale și/sau cu alte asociații sau entități care își desfășoară activitatea în domeniul solidarității. Procesul care conduce la atribuirea unei etichete de calitate ar trebui să fie desfășurat în mod continuu de către organismele de punere în aplicare ale Corpului european de solidaritate , în strânsă cooperare cu agențiile naționale și ținând cont de principalele domenii de evoluție în ceea ce privește solidaritatea, din statele membre . Eticheta de calitate atribuită ar trebui să facă obiectul unor reevaluări periodice și ar putea fi revocată în cazul în care, cu ocazia controalelor care trebuie efectuate, se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile care au condus la atribuirea acesteia.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor subliniază importanța implicării totale a agențiilor naționale, a organizațiilor deja existente sau a instituțiilor de importanță locală și regională, care își desfășoară activitatea în domeniul solidarității, precum, de exemplu, nenumăratele asociații sportive care promovează inițiative inovatoare de voluntariat, sprijinind o abordare integrată și colaborări la orice nivel de guvernare, cu entități care doresc să participe la Corpul european de solidaritate.

Amendamentul 12

Considerentul 22

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Centrele de resurse ale Corpului european de solidaritate ar trebui să sprijine organismele de punere în aplicare, organizațiile participante și tinerii care participă la Corpul european de solidaritate, în scopul de a îmbunătăți calitatea punerii în practică a activităților Corpului european de solidaritate, precum și în scopul de a îmbunătăți identificarea și validarea competențelor dobândite prin activitățile respective, inclusiv prin certificate Youthpass .

Centrele de resurse ale Corpului european de solidaritate ar trebui să sprijine organismele de punere în aplicare, organizațiile participante și tinerii care participă la Corpul european de solidaritate, în scopul de a îmbunătăți calitatea punerii în practică a activităților Corpului european de solidaritate, precum și în scopul de a îmbunătăți identificarea și validarea competențelor dobândite prin activitățile respective, prin eliberarea unor certificate exclusive ale Corpului european de solidaritate pentru activitățile desfășurate, utilizând instrumente precum Youthpass și Europass sau dispozițiile privind ucenicia profesională, pentru a identifica și a defini respectivele cunoștințe și competențe dobândite.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor recunoaște cât este de important să ajute în continuare tinerii voluntari în căutarea unui loc de muncă, oferindu-le, după finalizarea activității, un certificat exclusiv al Corpului european de solidaritate, în care să fie descrise competențele dobândite și care să includă parametri specifici de evaluare, cu posibilitatea utilizării certificatului pe plan național și internațional, în mediul profesional.

Amendamentul 13

Considerentul 27

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Corpul european de solidaritate vizează tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani, iar participarea la activitățile oferite de Corpul european de solidaritate ar trebui să fie condiționată de înregistrarea prealabilă pe portalul Corpului european de solidaritate.

Corpul european de solidaritate vizează tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani, fără vreun filtru privind propriul background, de exemplu social, economic, școlar, iar participarea la activitățile oferite de Corpul european de solidaritate ar trebui să fie condiționată de înregistrarea prealabilă pe portalul Corpului european de solidaritate și să le ofere posibilitatea de a parcurge, prin intermediul acestui portal, un parcurs de formare online, multilingv, de pregătire pentru activitatea de solidaritate aleasă, care să se finalizeze cu identificarea domeniului în care și-ar putea valorifica cel mai bine propriile ambiții în materie de solidaritate și care să le poată spori gradul de atractivitate profesională.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor propune înființarea unui portal multilingv, de unde să poată fi descărcate materiale informative și de formare specifice pentru diferitele categorii de experiență în domeniul solidarității propuse, care să însoțească alegerea tinerilor implicați, pentru a le spori în viitor gradul de atractivitate profesională.

Amendamentul 14

Considerentul 28

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării faptului că activitățile sprijinite de Corpul european de solidaritate sunt accesibile tuturor tinerilor, în special celor mai defavorizați. Ar trebuie să se ia măsuri speciale pentru a se promova incluziunea socială, participarea tinerilor defavorizați, precum și pentru a se ține seama de constrângerile impuse de izolarea geografică a mai multor regiuni rurale și ultraperiferice ale Uniunii și a țărilor și teritoriilor de peste mări. În mod similar, țările participante ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare în vederea eliminării obstacolelor juridice și administrative din calea bunei funcționări a Corpului european de solidaritate. În acest mod ar trebui să fie soluționate, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, problemele administrative care îngreunează obținerea vizelor și a permiselor de ședere, inclusiv prin eliberarea unui card european de asigurări sociale de sănătate în cazul activităților transfrontaliere desfășurate în Uniunea Europeană.

Ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării faptului că activitățile sprijinite de Corpul european de solidaritate sunt accesibile tuturor tinerilor, în special celor mai defavorizați. Ar trebuie să se ia măsuri speciale pentru a se promova incluziunea socială, participarea tinerilor defavorizați, printre care și cei cu dizabilități, precum și pentru a se ține seama de constrângerile impuse de izolarea geografică a mai multor regiuni rurale și ultraperiferice ale Uniunii și a țărilor și teritoriilor de peste mări. În mod similar, țările participante ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare în vederea eliminării obstacolelor juridice și administrative din calea bunei funcționări a Corpului european de solidaritate. În acest mod ar trebui să fie soluționate, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, problemele administrative care îngreunează obținerea vizelor și a permiselor de ședere, inclusiv prin eliberarea unui card european de asigurări sociale de sănătate în cazul activităților transfrontaliere desfășurate în Uniunea Europeană.

Expunere de motive

Adăugirea urmărește valorificarea aspectului inserției tinerilor cu dizabilități în cadrul activităților Corpului european de solidaritate, inclusiv în virtutea dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE.

Amendamentul 15

Capitolul III – articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Voluntariatul, astfel cum este menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a), cuprinde o componentă de învățare și de formare, nu înlocuiește stagiile sau locurile de muncă, nu este echivalat cu ocuparea unui loc de muncă și se bazează pe un acord scris de voluntariat.

Voluntariatul, astfel cum este menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a), cuprinde o componentă de învățare și de formare, nu înlocuiește stagiile sau locurile de muncă, nu este echivalat cu ocuparea unui loc de muncă și se bazează pe un acord scris de voluntariat , ucenicie sau de altă natură, care să prezinte în mod corespunzător activitatea programată .

Expunere de motive

În textul Comisiei, ar trebui să fie recunoscută activitatea de voluntariat pentru orice tip de entitate interesată, publică sau privată, cu scop lucrativ sau non-profit, în perfectă armonie cu spiritul de solidaritate care însoțește aceste activități de voluntariat. Este esențială elaborarea unor instrumente de monitorizare, care să prevină munca precară, munca la negru și utilizarea voluntariatului pentru a evita plata participanților, promovând contribuțiile cele mai inovatoare și mai originale și prevăzând formule de recompensare pentru entitățile cele mai dinamice și mai proactive.

Amendamentul 16

Capitolul VI – articolul 16 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Dintre criteriile de evaluare, ar trebuie să fie luate în considerare și eventualele forme complementare de colaborare a părții interesate cu organisme care deja își desfășoară activitatea în domeniul promovării politicii de tineret, dintre care, sportul este, fără îndoială, din ce în ce mai important și stârnește tot mai mult interesul. În acest sens, vor fi valorificate în mod special colaborarea cu coordonatorul pentru tineret la nivelul UE și eventualele forme de participare în cadrul platformei dedicate strategiei UE pentru tineret, propusă în Comunicarea Comisiei Europene (2018) 269 final.

Expunere de motive

Comitetul European al Regiunilor salută propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui coordonator pentru tineret la nivelul UE și a unei platforme dedicate strategiei UE pentru tineret, în speranța dezvoltării unei rețele de colaborare continuă și a programării de întâlniri de studiu între Coordonator și Comitetul European al Regiunilor, care ar putea implica în mod eficient toate dimensiunile locale și regionale din Europa.

Amendamentul 17

Capitolul VI – articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Accesul la finanțarea Corpului european de solidaritate

Accesul la finanțarea Corpului european de solidaritate

Orice entitate publică sau privată stabilită într-o țară participantă, precum și organizațiile internaționale pot solicita finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul activităților menționate la articolele 7, 8 și 11, organizația participantă obține o etichetă de calitate ca o condiție prealabilă pentru a beneficia de finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul proiectelor de solidaritate menționate la articolul 9, persoanele fizice pot să solicite, de asemenea, finanțare în numele unor grupuri informale de participanți la Corpul european de solidaritate.

Orice entitate publică sau privată stabilită într-o țară participantă, precum și organizațiile internaționale pot solicita finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul activităților menționate la articolele 7, 8 și 11, organizația participantă obține o etichetă de calitate ca o condiție prealabilă pentru a beneficia de finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul proiectelor de solidaritate menționate la articolul 9, persoanele fizice pot să solicite, de asemenea, finanțare în numele unor grupuri informale de participanți la Corpul european de solidaritate. În orice caz, ar trebui ca proiectele care au o valoare adăugată ridicată și fac referire la dimensiunea locală și regională să fie recunoscute și recompensate.

Expunere de motive

Adăugirea urmărește să promoveze proiectele cu impact puternic asupra realităților regionale și locale.

Amendamentul 18

Capitolul XI – articolul 28 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Comisia ar trebui să sprijine cât mai mult cu putință autoritățile naționale și agențiile naționale în diseminarea informațiilor privind toate inițiativele care pot fi propuse în cadrul Corpului european de solidaritate, favorizând astfel la maximum dobândirea de cunoștințe de către autoritățile locale și regionale, precum și formele adecvate, directe și indirecte, de asistență tehnică în etapa de înregistrare și în etapa succesivă, de solicitare de fonduri.

Expunere de motive

Este esențial să se stimuleze mai mult implicarea entităților la nivel local și regional, asigurându-se o participare mai activă și o rețea actualizată constant, inclusiv cu privire la fiecare referință tehnică informativă și de formare.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale – Strategia UE pentru tineret

1.

reiterează necesitatea unei politici pentru tineret care să fie integrată în toate politicile Uniunii Europene printr-o abordare orizontală și să încurajeze cooperarea intersectorială, interregională și transfrontalieră;

2.

întâmpină cu deosebită satisfacție propunerea Comisiei Europene de a introduce un coordonator pentru tineret la nivelul UE și de a dezvolta platforma dedicată strategiei UE pentru tineret, consolidând importanța informativă a acesteia și transformând-o într-o platformă de dialog permanent și eficient cu toate părțile interesate;

3.

solicită planificarea unor întâlniri periodice cu coordonatorul pentru tineret la nivelul UE și instituirea unei cooperări formale cu Comitetul European al Regiunilor, în calitate de purtător de cuvânt al tuturor nevoilor sociale locale și regionale în domeniul politicii de tineret;

4.

salută noua agendă privind activitățile pentru tineret, subliniind valoarea sa socială semnificativă pentru tineri, indiferent de mediul din care provin, inclusiv pentru cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și pentru cei care aparțin minorităților naționale și lingvistice autohtone, și remarcând necesitatea de a-i implica mai mult pe tineri, inclusiv pe cei mai vulnerabili, prin intermediul noului Dialog între tineri și UE;

5.

recomandă maxima incluziune a tinerilor, indiferent de mediul din care provin, pentru a le asigura șanse egale, integrarea socială, sprijin în găsirea unui loc de muncă și o participare activă în domenii mai dinamice, precum, de pildă, sportul;

6.

consideră drept pozitivă aplicarea unei trasabilități sistematice a cheltuielilor UE, în cadrul mai multor programe de finanțare pentru tineret, în speranța că pe viitor vor fi majorate mijloacele financiare pe termen lung, în beneficiul politicii de tineret. Acest aspect este deosebit de important și pentru statele membre sau regiunile europene cel mai grav afectate de exodul de creiere;

Corpul european de solidaritate

7.

recomandă consolidarea voluntariatului local, prin diferite mijloace de finanțare și de comunicare, remarcând că mulți tineri participă la proiectele comunităților locale, care trebuie valorificate în ceea ce privește implicarea civică, incluziunea socială și combaterea migrației din zonele rurale spre cele urbane (1);

8.

recunoscând totuși existența unei complementarități, solicită o delimitare clară între profilul de voluntariat și cel profesional al Corpului european de solidaritate (CES), pentru a evita formele de muncă precară sau neplătită;

9.

reiterează importanța recunoașterii competențelor dobândite prin voluntariat, prin eliberarea de certificate specifice CES și prin utilizarea unor instrumente de evaluare precum certificatele Youthpass și Europass sau a unor criterii definitorii, adoptate pentru ucenicie;

10.

solicită o monitorizare eficientă a organizațiilor participante, astfel încât principiile și standardele subliniate în Recomandarea Consiliului privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace să fie pe deplin respectate (2);

11.

solicită să se identifice criterii specifice de evaluare a proiectelor care implică țări aflate în etapa de preaderare, în care anumite probleme întâlnite anterior ar putea afecta negativ percepția participării la activități de solidaritate și voluntariat, influențând negativ înțelegerea de către tineri a acestor valori;

Recomandări specifice

12.

împărtășește obiectivul Comisiei de a crește impactul strategiei UE pentru tineret la nivel local;

13.

recunoaște importanța coordonatorului pentru tineret la nivelul UE și a rolului său strategic, prin organizarea de întâlniri periodice cu Comitetul European al Regiunilor și prin consolidarea canalelor de formare și informare, alături de agențiile naționale interesate;

14.

recunoaște importanța pe care o are, de asemenea, sectorul privat pentru așa-numitele plasamente în mediu profesional, în care este necesar ca activitățile bazate pe solidaritate să fie întotdeauna remunerate;

15.

consideră că, pentru a asigura calitatea maximă în realizarea proiectelor, este fundamental să se accelereze cât mai mult posibil etapa de evaluare a acestora, oferind organizațiilor participante posibilitatea să aibă un acces mai rapid la fonduri și să beneficieze de proceduri simple, ușoare și flexibile de înregistrare a proiectelor, acordând o deosebită atenție persoanelor care au acces limitat la internet și/sau altor probleme, inclusiv celor de ordin lingvistic;

16.

subliniază că, pentru a garanta răspândirea la maximum a Corpului european de solidaritate la nivel local și regional, este esențială o interacțiune permanentă cu părțile interesate de la nivel național și o activitate concretă și eficientă de promovare a oportunităților oferite în ceea ce privește solidaritatea;

17.

își exprimă dorința ca, prin acordarea unei etichete de calitate, să se valorifice cele mai originale și mai eficiente activități de voluntariat (precum cele care presupun colaborare și sinergie cu asociații sportive) care îi vor putea convinge pe tineri să se implice pe tot parcursul vieții în activități de solidaritate; speră ca organizațiile participante să poată beneficia de anumite forme de ajutor fiscal, la inițiativa statelor membre;

18.

subliniază că propunerea privind Corpul european de solidaritate ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu principiul subsidiarității. Implicarea autorităților locale și regionale în faza de punere în aplicare a prezentei propuneri este deosebit de importantă. Solicită Comisiei să ia în considerare nevoile și așteptările comunităților locale, care sunt mai aproape de populațiile respective; subliniază că educația, formarea profesională și tineretul sunt domenii care țin de competența statelor membre și în care, în conformitate cu articolul 6 din TFUE, Uniunea Europeană trebuie să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre, având în vedere că promovarea creării de locuri de muncă este o chestiune de interes comun. Astfel, succesul măsurilor relevante ale UE, care trebuie să fie conforme cu principiile subsidiarității și proporționalității, depinde de cooperarea cu autoritățile locale și regionale;

19.

regretă absența unei definiții comune și uniforme la nivel european, a întreprinderilor din economia socială, din partea cărora propunerea de regulament solicită totuși garanții privind cunoașterea largă, mediatizarea și diseminarea oportunităților și a rezultatelor acțiunilor susținute în cadrul programului (considerentul 38 din preambul) și sprijin pentru activitățile Corpului european de solidaritate;

20.

propune integrarea în evaluarea activităților bazate pe solidaritate inclusiv a parametrilor comuni recunoscuți în domeniul voluntariatului de către Centrul European de Voluntariat.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013, de instituire a „Erasmus+”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”) (JO L 122, 24.4.2014, p. 1).

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013, de instituire a „Erasmus+”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”) (JO L 122, 24.4.2014, p. 1).

(1)  Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un cadru european privind ucenicii de calitate și eficace (JO C 153, 2.5.2018, p. 1).

(1)  Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un cadru european privind ucenicii de calitate și eficace (JO C 153, 2.5.2018, p. 1).

(1)  Un exemplu este oferit de experiența recentă din Regiunea Lombardia (Italia), care a promovat cu succes în rândul tinerilor inițiative de susținere a sportului, cu o importantă valoare în materie de solidaritate (a se vedea Liga Civică).

(2)  http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6779-2018-INIT/ro/pdf


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/295


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Vecinătate și întreaga lume”

(2019/C 86/16)

Raportor general:

Hans JANSSEN (NL-PPE), primarul orașului Oisterwijk

Documente de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională

COM(2018) 460 final

Propunere de decizie a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte („Decizia de asociere peste mări”)

COM(2018) 461 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III)

COM(2018) 465 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

Amendamentul 1

(COM(2018) 460 final) considerentul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În timp ce democrația și drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen și capacitarea femeilor, ar trebui să fie luate în considerare în cursul punerii în aplicare a prezentului regulament, asistența acordată de Uniune în cadrul programelor tematice pentru drepturile omului și democrație și pentru organizațiile societății civile ar trebui să joace un rol complementar și suplimentar specific, în virtutea naturii sale globale și a faptului că această asistență nu este dependentă de acordul guvernelor și autorităților publice din țările terțe vizate.

În timp ce democrația și drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen și capacitarea femeilor, ar trebui să fie luate în considerare în cursul punerii în aplicare a prezentului regulament, asistența acordată de Uniune în cadrul programelor tematice pentru drepturile omului și democrație, pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol complementar și suplimentar specific, în virtutea naturii sale globale și a faptului că această asistență nu este dependentă de acordul guvernelor și autorităților publice din țările terțe vizate.

Expunere de motive

Prezentul proiect de aviz prevede că autoritățile locale și regionale ar trebui să beneficieze de un program specific, separat, cu un buget dedicat în cadrul cooperării pentru dezvoltare, și, de asemenea, să fie luate în considerare în calitate de beneficiari, pe toată durata programării, la fel cum s-a procedat în actuala perioadă a CFM, în cadrul instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD). Deoarece linia bugetară a autorității locale nu a fost cheltuită integral în cadrul ICD, s-a conchis cu prea mare ușurință că acest lucru s-a produs din cauza capacității insuficiente a autorităților locale și regionale. Este posibil ca alte motive, cum ar fi cerințele stricte de cofinanțare și procedurile complexe de aplicare, să fi avut o pondere mai mare. În orice caz, instituțiile UE ar trebui să ofere posibilitatea îmbunătățirii, nu să recurgă direct la eliminarea liniei bugetare.

În plus, continuarea/instituirea unor mecanisme de coordonare între societatea civilă, autoritățile locale și instituțiile UE este esențială pentru a asigura aplicarea politicii de dezvoltare a UE și pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Prin urmare, ar trebui ca organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale să fie menționate în aceeași frază la acest articol.

Amendamentul 2

[COM(2018) 460 final] considerentul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Organizațiile societății civile ar trebui să cuprindă o gamă largă de actori cu roluri și mandate diferite, printre care se numără toate structurile nestatale, nonprofit, nepartizane și nonviolente, în cadrul cărora oamenii se organizează pentru a urmări obiective și idealuri comune, indiferent dacă acestea sunt politice, culturale, sociale sau economice. Acționând de la nivel local până la nivel național, regional și internațional, acestea cuprind organizații urbane și rurale, formale și informale.

Organizațiile societății civile ar trebui să cuprindă o gamă largă de actori cu roluri și mandate diferite, printre care se numără toate structurile nestatale, nonprofit, nepartizane și nonviolente, în cadrul cărora oamenii se organizează pentru a urmări obiective și idealuri comune, indiferent dacă acestea sunt politice, culturale, sociale sau economice. Acționând de la nivel local până la nivel național, regional și internațional, acestea cuprind organizații urbane și rurale, formale și informale.

 

În conformitate cu Consensul european privind dezvoltarea, autoritățile locale și regionale au un rol esențial în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și coordonarea actorilor locali. După cum recunoaște Agenda 2030, toate cele 17 obiective includ componente locale și sunt corelate cu competențele autorităților locale, inclusiv în ceea ce privește perspectiva de gen și schimbările climatice.

Expunere de motive

Propunerea CE nu menționează rolul pe care îl au autoritățile locale în proiectarea, punerea în aplicare și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), deși Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă prevede în mod explicit că toate cele 17 ODD au componente locale și sunt corelate cu activitatea cotidiană a autorităților locale și regionale. Noul Consens european privind dezvoltarea din 2017 reiterează necesitatea localizării acestor ODD. Acest lucru este în contradicție cu absența finanțării dedicate autorităților locale din noul set de instrumente de acțiune externă, încă un motiv pentru a reinstitui în avans linia bugetară pentru autorități locale.

Amendamentul 3

[COM(2018) 460 final] considerentul 29

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Este esențial să se continue intensificarea cooperării cu țările partenere în ceea ce privește migrația, pentru a beneficia de avantajele pe care le prezintă migrația legală și bine gestionată și pentru a aborda în mod eficace migrația neregulamentară. Această cooperare ar trebui să contribuie la asigurarea accesului la protecție internațională, la abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare, la îmbunătățirea gestionării frontierelor și la continuarea eforturilor de combatere a migrației neregulamentare, a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți, precum și la activitățile desfășurate în domeniile returnării, readmisiei și reintegrării, acolo unde este cazul, pe baza răspunderii reciproce și a respectării depline a obligațiilor umanitare și a celor legate de drepturile omului. Prin urmare, cooperarea eficace a țărilor terțe cu Uniunea în acest domeniu ar trebui să fie parte integrantă din principiile generale prevăzute de prezentul regulament. O mai mare coerență între politicile privind migrația și politicile de cooperare pentru dezvoltare este importantă pentru a asigura faptul că ajutorul pentru dezvoltare susține țările partenere în eforturile lor de gestionare a migrației într-un mod mai eficace. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la o abordare coordonată, holistică și structurată a migrației, valorificând la maximum sinergiile și aplicând efectul de levier necesar.

Este esențial să se continue intensificarea cooperării cu țările partenere în ceea ce privește migrația, în strânsă colaborare cu autoritățile locale și regionale, pentru a beneficia de avantajele pe care le prezintă migrația legală și bine gestionată și pentru a aborda în mod eficace migrația neregulamentară. Această cooperare ar trebui să contribuie la asigurarea accesului la protecție internațională, la abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare , în special când este vorba despre persoane vulnerabile, la îmbunătățirea gestionării frontierelor și la continuarea eforturilor de combatere a migrației neregulamentare, a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți, precum și la activitățile desfășurate în domeniile returnării, readmisiei și reintegrării, acolo unde este cazul, pe baza răspunderii reciproce și a respectării depline a obligațiilor umanitare și a celor legate de drepturile omului , inclusiv în perspectiva eventualei adoptări a pactului global al ONU privind migrația . Prin urmare, cooperarea eficace a țărilor terțe cu Uniunea în acest domeniu ar trebui să fie parte integrantă din principiile generale prevăzute de prezentul regulament. O mai mare coerență între politicile privind migrația și politicile de cooperare pentru dezvoltare este importantă pentru a asigura faptul că ajutorul pentru dezvoltare susține țările partenere în eforturile lor de gestionare a migrației într-un mod mai eficace. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la o abordare coordonată, holistică și structurată a migrației, bazată pe nevoile și realitățile de la nivel local, valorificând la maximum sinergiile și aplicând efectul de levier necesar.

Expunere de motive

Politicile privind migrația și dezvoltarea sunt strâns legate. Cooperarea la nivel internațional, național, regional și local este esențială pentru ca politica europeană comună în domeniul migrației să devină realitate. O abordare a guvernanței pe mai multe niveluri este o condiție esențială pentru a obține rezultate optime. Este esențial ca UE, autoritățile naționale, locale și regionale să colaboreze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale din țările de tranzit și cu societatea civilă, cu asociațiile de migranți și cu comunitățile locale din țările-gazdă.

Amendamentul 4

[COM(2018) 460 final – Dispoziții generale] articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu alineatul (1), obiectivele specifice ale prezentului regulament sunt următoarele:

În conformitate cu alineatul (1), obiectivele specifice ale prezentului regulament sunt următoarele:

(a)

sprijinirea și promovarea dialogului și a cooperării cu țările și regiunile terțe din vecinătatea UE, din Africa Subsahariană, din Asia și Pacific, precum și din America și zona Caraibilor;

(a)

sprijinirea și promovarea dialogului și a cooperării cu țările și regiunile terțe din vecinătatea UE, inclusiv cu organismele de la nivel subnațional, din Africa Subsahariană, din Asia și Pacific, precum și din America și zona Caraibilor;

(b)

la nivel mondial, consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, susținerea organizațiilor societății civile, contribuirea la stabilitate și pace și abordarea altor provocări globale precum migrația și mobilitatea;

(b)

la nivel mondial, consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului , a egalității de gen , susținerea organizațiilor societății civile și a autorităților locale și regionale , contribuirea la stabilitate și pace și abordarea altor provocări globale precum migrația și mobilitatea;

Expunere de motive

Asistența și cooperarea cu organismele de la nivel subnațional (local și regional) din țările vecine (în special din cadrul Parteneriatului estic), orientate și adaptate la nevoile și circumstanțele locale, pot, în multe cazuri, să faciliteze obținerea unor rezultate mai bune și mai favorabile incluziunii, mai vizibile pentru cetățeni, în comparație cu programele desfășurate în colaborare cu autoritățile centrale din țările partenere.

Amendamentul 5

[COM(2018) 460 final – Dispoziții generale] articolul 4 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Programele tematice înglobează acțiunile legate de realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel mondial, în următoarele domenii:

(a)

drepturile omului și democrația;

(b)

organizațiile societății civile;

(c)

stabilitatea și pacea;

(d)

provocările globale.

Programele tematice înglobează acțiunile legate de realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel mondial, în următoarele domenii:

(a)

drepturile omului și democrația;

(b)

organizațiile societății civile;

(c)

autoritățile locale și regionale;

(d)

stabilitatea și pacea;

(e)

provocările globale.

 

Toate programele tematice ar trebui să fie susținute prin alocarea unor bugete dedicate.

Programele tematice se pot referi la toate țările terțe, precum și la țările și teritoriile de peste mări, astfel cum sunt definite în Decizia …/… (UE) a Consiliului.

Programele tematice se pot referi la toate țările terțe, precum și la țările și teritoriile de peste mări, astfel cum sunt definite în Decizia …/… (UE) a Consiliului.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3, programele tematice se bazează pe domeniile de intervenție enumerate în anexa III.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3, programele tematice se bazează pe domeniile de intervenție enumerate în anexa III.

Expunere de motive

Astfel cum se menționează în amendamentul 1, prezentul proiect de aviz recomandă cu insistență ca autoritățile locale și regionale să beneficieze de un program specific, separat, cu un buget dedicat în cadrul cooperării pentru dezvoltare, precum și să fie vizate, ca beneficiari pe parcursul întregii perioade de programare.

Amendamentul 6

[COM(2018) 460 final – Dispoziții generale] articolul 4 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Acțiunile în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, în principal, prin intermediul programelor geografice.

Acțiunile în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, în principal, prin intermediul programelor geografice. Dacă este cazul, programele geografice vor include, de asemenea, autorități locale și regionale din țările învecinate, în calitate de beneficiari direcți.

Expunere de motive

Asistența acordată de UE și cooperarea sa cu autoritățile locale și regionale din țările partenere nu trebuie să fie afectate din punct de vedere financiar sau organizatoric de creșterea flexibilității în alocarea resurselor financiare și a altor resurse între diversele programe geografice și tematice. Se recomandă ca programele geografice să vizeze deja, în avans, autoritățile locale și regionale ca beneficiari direcți.

Amendamentul 7

[COM(2018) 460 final – Dispoziții generale] articolul 6 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pachetul financiar menționat la alineatul (1) este compus din:

Pachetul financiar menționat la alineatul (1) este compus din:

(a)

suma de 68 000 de milioane EUR pentru programele geografice:

cel puțin 22 000 de milioane EUR pentru vecinătatea UE,

cel puțin 32 000 de milioane EUR pentru Africa Subsahariană,

10 000 de milioane EUR pentru Asia și Pacific,

4 000 de milioane EUR pentru America și zona Caraibilor;

(a)

suma de 68 000 de milioane EUR pentru programele geografice:

cel puțin 22 000 de milioane EUR pentru vecinătatea UE,

cel puțin 32 000 de milioane EUR pentru Africa Subsahariană,

10 000 de milioane EUR pentru Asia și Pacific,

4 000 de milioane EUR pentru America și zona Caraibilor;

(b)

suma de 7 000 de milioane EUR pentru programele tematice:

1 500 de milioane EUR pentru drepturile omului și democrație,

1 500 de milioane EUR pentru organizațiile societății civile,

1 000 de milioane EUR pentru stabilitate și pace,

3 000 de milioane EUR pentru provocările globale,

(b)

suma de 7 500 de milioane EUR pentru programele tematice:

1 500 de milioane EUR pentru drepturile omului și democrație,

1 500 de milioane EUR pentru organizațiile societății civile,

500 de milioane EUR pentru autoritățile locale și regionale,

1 000 de milioane EUR pentru stabilitate și pace,

3 000 de milioane EUR pentru provocările globale,

(c)

4 000 de milioane EUR pentru acțiunile de răspuns rapid.

(c)

4 000 de milioane EUR pentru acțiunile de răspuns rapid.

Expunere de motive

În conformitate cu amendamentele prezentate anterior, se recomandă călduros ca o componentă proporțională a bugetului disponibil pentru programele geografice să fie alocată direct programelor care includ autoritățile locale și regionale sau le sunt dedicate acestora, așa cum se întâmplă în ICD din cadrul CFM pentru perioada 2014-2020. Suma propusă (500 de milioane EUR) se bazează pe repartizarea actuală a liniei bugetare OSC-AL [66,16 % pentru OSC, 22,05 % pentru autoritățile locale, 10,4 % pentru educația pentru dezvoltare și sensibilizare și 1,39 % pentru măsuri de sprijin (perioada 2018-2020)] și, bineînțeles, trebuie să fie calculată cu atenție, luând în calcul rata de absorbție a bugetului actual pentru autoritățile locale, precum și mulți alți factori.

Amendamentul 8

[COM(2018) 460 final – Dispoziții generale] articolul 8 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Uniunea urmărește să promoveze, să dezvolte și să consolideze principiile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale pe care este fondată, prin dialog și cooperare cu țările și regiunile partenere.

Uniunea urmărește să promoveze, să dezvolte și să consolideze principiile democrației, la toate nivelurile de guvernare, statului de drept , egalității de gen și respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale pe care este fondată, prin dialog și cooperare cu țările și regiunile partenere.

Expunere de motive

Democrația la nivel subnațional ar trebui să fie inclusă în principiile directoare, deoarece nivelurile local și regional sunt cele la care cetățenii pot experimenta democrația în cel mai direct mod. Egalitatea de gen ar trebui adăugată la principiile-cheie.

Amendamentul 9

[COM(2018) 460 final] articolul 11 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Programarea aferentă programelor geografice stabilește un cadru de cooperare specific și adaptat, bazat pe:

Programarea aferentă programelor geografice stabilește un cadru de cooperare specific și adaptat, bazat pe:

(a)

nevoile partenerilor, stabilite pe baza unor criterii specifice, luând în considerare populația, sărăcia, inegalitatea, dezvoltarea umană, vulnerabilitatea economică și de mediu și reziliența statelor și a societăților;

(a)

nevoile partenerilor, stabilite pe baza unor criterii specifice, luând în considerare populația, sărăcia, inegalitatea, dezvoltarea umană, vulnerabilitatea economică și de mediu și reziliența statelor și a societăților;

(b)

capacitățile partenerilor de a genera și de a accesa resurse financiare și capacitățile lor de absorbție;

(b)

capacitățile partenerilor de a genera și de a accesa resurse financiare și capacitățile lor de absorbție;

(c)

angajamentele și rezultatele obținute de parteneri, stabilite pe baza unor criterii precum reforma politică și dezvoltarea economică și socială;

(c)

angajamentele și rezultatele obținute de parteneri, stabilite pe baza unor criterii precum reforma politică și dezvoltarea economică și socială și pe baza dorinței lor de a se implica, alături de autoritățile locale și regionale, în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor ;

(d)

impactul potențial al finanțării din partea Uniunii în țările și regiunile partenere;

(d)

impactul potențial al finanțării din partea Uniunii în țările și regiunile partenere , inclusiv sub forma unor proiecte la scară mică, accesibile și organismelor de la nivel local și regional ;

(e)

capacitatea și angajamentul partenerului de a promova interesele și valorile comune și de a sprijini obiectivele comune, alianțele multilaterale și progresul în punerea în practică a priorităților Uniunii.

(e)

capacitatea și angajamentul partenerului de a promova interesele și valorile comune și de a sprijini obiectivele comune, alianțele multilaterale și progresul în punerea în practică a priorităților Uniunii.

Expunere de motive

Articolul 11 propus menționează deja că „…acțiunile se bazează, în măsura posibilului, pe un dialog între Uniune, statele membre și țările partenere vizate, inclusiv autoritățile naționale și locale…”, ceea ce reprezintă un bun punct de plecare, dar este important să se adauge faptul că principiile privind programarea încurajează puternic și implicarea autorităților locale și regionale (și a altor părți interesate) în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor (și în ceea ce privește principiile subsidiarității și proporționalității). O menționare explicită este deosebit de importantă pentru activitatea desfășurată în țările în care nivelul de angajament al autorităților locale și regionale este redus sau nu au fost deloc asumate angajamente.

În plus, este deosebit de important ca fondurile aferente programării să fie accesibile pentru autorități locale și regionale de toate tipurile și dimensiunile, inclusiv pentru cele din zonele rurale și din orașele intermediare, deoarece toate funcționează în aceleași teritorii și trebuie să colaboreze pentru a atinge obiectivul de dezvoltare (locală) durabilă (după cum se explică în abordarea teritorială a UE pentru dezvoltarea locală).

În conformitate cu această abordare, noul instrument IVCDCI ar trebui să stimuleze și să finanțeze și proiecte la scară mică (de exemplu, pe baza parteneriatelor existente între orașe sau a altor parteneriate la nivel subnațional ori pe baza parteneriatelor dintre mai multe părți interesate), exceptând megaproiectele, și să faciliteze în continuare consolidarea capacităților autorităților locale și regionale, astfel încât toate tipurile de autorități locale și regionale să poată contribui la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă.

Amendamentul 10

[COM (2018) 460 final – titlul II, capitolul III] articolul 22 alineatul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cooperarea dintre Uniune și partenerii săi poate lua, printre altele, următoarele forme:

Cooperarea dintre Uniune și partenerii săi poate lua, printre altele, următoarele forme:

[…]

[…]

(b)

măsuri de cooperare administrativă, precum programele de înfrățire între instituții publice, autorități locale, organisme publice naționale sau entități de drept privat cărora le-au fost încredințate sarcini de serviciu public ale unui stat membru și cele ale unei țări sau regiuni partenere, precum și măsuri de cooperare la care participă experți din sectorul public trimiși de statele membre și autoritățile regionale și locale ale acestora;

(b)

măsuri de cooperare administrativă, precum programele de înfrățire între instituții publice, autorități locale, organisme publice naționale sau entități de drept privat cărora le-au fost încredințate sarcini de serviciu public ale unui stat membru și cele ale unei țări sau regiuni partenere, precum și măsuri de cooperare la care participă experți din sectorul public trimiși de statele membre și autoritățile regionale și locale ale acestora , în special prin mecanismul TAIEX și programul Sigma ;

Expunere de motive

Trimiterea explicită la utilizarea TAIEX și Sigma ar contribui la justificarea utilizării unor instrumente de asistență tehnică foarte performante, la toate nivelurile administrative.

Anexa II: Domenii de cooperare pentru programele geografice

Amendamentul 11

[COM(2018) 460 final, anexa II] partea A punctul 1 litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Consolidarea democrației și a proceselor democratice, a guvernanței și a supravegherii, inclusiv a proceselor electorale credibile și transparente;

Consolidarea democrației și a proceselor democratice, a guvernanței și a supravegherii , la nivel național și subnațional , inclusiv a proceselor electorale credibile și transparente la nivelurile respective ;

Expunere de motive

Consensul european privind dezvoltarea, stabilit de UE împreună cu statele sale membre în 2017, solicită autorităților regionale și locale să exercite control și să participe activ la procesul decizional (punctul 83).

În calitate de Comitet European al Regiunilor, am participat la misiuni de observare a alegerilor, la nivel local și regional, fapt care contribuie la consolidarea și calitatea proceselor democratice.

Amendamentul 12

[COM(2018) 460 final, anexa II] partea A punctul 2 litera (l)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sprijinirea autorităților locale pentru a îmbunătăți, la nivelul orașelor , furnizarea serviciilor de bază, accesul echitabil la securitatea alimentară și la locuințe accesibile, decente și la prețuri abordabile, precum și pentru a îmbunătăți calitatea vieții, în special în cazul persoanelor care locuiesc în așezări improvizate și în bidonviluri.

Sprijinirea autorităților locale și regionale pentru a îmbunătăți, la nivelul lor , furnizarea serviciilor de bază, accesul echitabil la securitatea alimentară și la locuințe accesibile, decente și la prețuri abordabile, precum și pentru a îmbunătăți calitatea vieții, în special în cazul persoanelor care locuiesc în așezări improvizate și în bidonviluri.

Expunere de motive

Prezentul articol sugerează sprijinirea autorităților locale pentru a îmbunătăți furnizarea serviciilor de bază la nivelul orașelor. Este important să se menționeze în mod explicit că IVCDCI are ca scop colaborarea cu „sistemul de orașe”, în ansamblu. Orașele sunt doar o componentă a sistemului administrativ local dintr-o țară: imperativele de dezvoltare din țările terțe trebuie să fie promovate la nivel național și puse în aplicare la nivel local pe diferite niveluri de guvernare, în cadrul comunităților și al societății civile. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu abordarea teritorială a CE în ceea ce privește dezvoltarea locală, care subliniază faptul că autoritățile locale și regionale joacă adesea un rol de coordonare pe teritoriul lor, în consultare și cooperare cu sectorul privat, cu organizațiile societății civile, precum și cu universități, institute de cercetare și cu instituții de la alte niveluri de guvernare.

Anexa III: Domenii de intervenție pentru programele tematice

Amendamentul 13

[COM(2018) 460 final, anexa III] Se introduce un nou punct, 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

 

Consolidarea rolului autorităților locale și regionale ca actori ai dezvoltării prin:

(a)

Capacitarea autorităților locale și regionale, în special prin intermediul parteneriatelor internaționale între autoritățile locale și regionale din țările europene și partenere, pentru a pune în aplicare Agenda 2030 prin intermediul unui pachet financiar dedicat, în vederea consolidării competențelor lor în materie de guvernanță și a capacității lor de a se implica în dialogul politic cu autoritățile naționale și de a sprijini procesele de descentralizare;

(b)

Stimularea cooperării descentralizate pentru dezvoltare, sub toate formele sale;

(c)

Consolidarea capacității rețelelor, platformelor și alianțelor autorităților locale și regionale europene și din țările sudice pentru a asigura un dialog politic substanțial și continuu în domeniul dezvoltării și pentru a promova guvernanța democratică, în special prin abordarea teritorială a dezvoltării locale;

(d)

Consolidarea interacțiunii cu cetățenii europeni pe teme legate de dezvoltare (campanii de sensibilizare, schimb de cunoștințe, implicare), în special în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă, inclusiv în statele membre și în țările candidate și în cele cu statut de candidat potențial.

Expunere de motive

Trebuie clarificate modalitățile de implicare a autorităților locale și regionale în programele europene în perioada ulterioară etapei de programare, precum și modul în care acestea vor fi consultate cu privire la prioritățile programelor geografice. Prin adăugarea unui domeniu specific de intervenție pentru autoritățile locale și regionale nu ar mai exista îndoieli cu privire la faptul că acest grup țintă/acești beneficiari/parteneri beneficiază de suficientă atenție în procesul de operaționalizare a politicilor.

Valoarea adăugată a cooperării descentralizate (și anume, parteneriatele internaționale între autoritățile locale și regionale) nu este menționată în mod explicit în diferitele propuneri privind „Vecinătatea și întreaga lume”. Cooperarea descentralizată a fost recunoscută de instituțiile europene și de statele membre ca instrument de dezvoltare în noul Consens privind dezvoltarea, din 2017. Aceasta reprezintă un instrument cu adevărat eficient de consolidare a capacității autorităților locale și regionale din țările partenere ale UE de a elabora planuri, de a furniza servicii și de a crește calitatea reformelor de descentralizare. Acest tip de cooperare internațională există de zeci de ani și implică multe autorități locale și regionale europene. Cooperarea descentralizată nu ar trebui înțeleasă ca parteneriate cu un domeniu tematic limitat (de exemplu, alimentarea cu apă, gestionarea deșeurilor și urbanismul), deoarece există potențial de cooperare descentralizată pentru a consolida cadrul de guvernanță mai amplu. Componenta programelor geografice ar trebui, de asemenea, să ofere posibilitatea desfășurării unei astfel de activități.

Amendamentul 14

[COM(2018) 460 final, anexa III] punctul 4. Domenii de intervenție pentru provocările globale

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

D.

PARTENERIATE

 

Consolidarea rolului autorităților locale ca actori ai dezvoltării prin:

(a)

Consolidarea capacității rețelelor, platformelor și alianțelor autorităților locale europene și din țările sudice

pentru a asigura un dialog politic substanțial și continuu în domeniul dezvoltării și pentru a promova guvernanța democratică, în special prin abordarea teritorială a dezvoltării locale;

(b)

Consolidarea interacțiunii cu cetățenii europeni pe teme legate de dezvoltare (campanii de sensibilizare,

schimb de cunoștințe, implicare), în special în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă, inclusiv în Uniune, în țările candidate și în țările potențial candidate.

 

Expunere de motive

Dat fiind că, în amendamentul 13, se adaugă un domeniu specific de intervenție pentru autoritățile locale și regionale, acestea sunt eliminate din domeniul de intervenție pentru provocările globale.

Propunerea IPA III

Amendamentul 15

[COM(2018) 465 final] articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

5.     Comisia, în strânsă legătură cu statele membre, ia, de asemenea, măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile locale și regionale sunt implicate în identificarea obiectivelor specifice urmărite prin asistența acordată în temeiul prezentului regulament.

Expunere de motive

întrucât unul dintre obiectivele specifice ale IPA III va fi să consolideze eficacitatea administrației publice și să sprijine reformele structurale și buna guvernanță la toate nivelurile, autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în planificarea strategică. De asemenea, Comisia este încurajată să pună în aplicare metode operaționale ad-hoc, astfel încât mecanismele TAIEX și twinning să poată fi utilizate pentru cooperarea dintre autoritățile locale și regionale ale statelor membre și ale țărilor candidate și potențial candidate.

Amendamentul 16

[COM(2018) 465 final] articolul 9 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la 3 % din pachetul financiar se alocă indicativ programelor de cooperare transfrontalieră dintre beneficiarii enumerați în anexa I și statele membre, în conformitate cu nevoile și prioritățile acestora.

Până la 3 % din pachetul financiar se alocă indicativ programelor de cooperare transfrontalieră dintre beneficiarii enumerați în anexa I și statele membre, în conformitate cu nevoile și prioritățile acestora , și include sprijin pentru consolidarea capacităților la nivel local și regional .

Expunere de motive

Consolidarea capacităților la nivel local și regional ar trebui să fie una dintre prioritățile de care trebuie să se țină seama în contextul alocării financiare.

Amendamentul 17

[COM(2018) 465 final] anexa II

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

(f)

Promovarea guvernanței locale și regionale și consolidarea capacității administrative și de planificare a autorităților locale și regionale.

Expunere de motive

Această prioritate tematică nu ar trebui să vizeze numai asistența acordată pentru cooperarea transfrontalieră.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații introductive

1.

ia notă cu interes de propunerile Comisiei privind CFM pentru perioada 2021-2027, inclusiv de propunerile de la rubrica „Vecinătate și întreaga lume”, în special cele referitoare la noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și la prelungirea Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), prin IPA III;

2.

salută faptul că bugetul propus pentru acțiunea externă a Uniunii Europene va fi majorat (până la 123 de miliarde EUR, comparativ cu 94,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020), ceea ce reprezintă aproximativ 10 % din totalul bugetului (propus) pentru CFM; consideră că acest lucru este imperios necesar în contextul provocărilor globale și subliniază necesitatea de a considera majorarea propusă ca o valoare minimă în cadrul negocierilor actuale privind CFM;

3.

salută ambiția Comisiei de a crește gradul de consecvență, coerență și flexibilitate a acțiunii externe a UE, în contextul provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, urbanizarea masivă și tulburările sociale și economice, toate acestea necesitând găsirea unor soluții sau abordări multidimensionale și complexe;

4.

salută creșterea preconizată a eficienței prin fuzionarea mai multor instrumente de acțiune externă în instrumentul IVCDCI propus pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și a consolida reziliența (în conformitate cu avizul CoR 2017/03666), dar constată că totul va depinde de operaționalizarea propunerilor actuale – ar trebui, în orice moment, să se evite adâncirea decalajului dintre politică și punere în aplicare (și anume, ca modalitățile să nu fie modificate pentru a deveni și mai flexibile);

5.

ia notă de faptul că autoritățile locale și regionale sunt incluse în pilonul provocărilor globale al instrumentului IVCDCI propus și, de asemenea, figurează și în partea „regională” a pilonului geografic; ar dori să obțină asigurări din partea celorlalte instituții UE că autoritățile locale și regionale vor avea într-adevăr acces ușor la aceste programe și bugete;

6.

este de acord că stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și pentru consolidarea rolului sectorului privat este esențială pentru dezvoltare și, ca atare, salută „Comunicarea privind o nouă Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile: să ducem parteneriatul pentru investiții și locuri de muncă la un nivel superior”, al cărei obiectiv este de a sprijini crearea a 10 milioane de locuri de muncă în Africa;

7.

insistă asupra faptului că implicarea nivelurilor de guvernare locale și regionale din țările terțe și alocarea unor fonduri specifice pentru acestea vor contribui la dezvoltarea la nivel local, ajutând astfel UE să își atingă obiectivele;

8.

salută prelungirea Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), ca instrument relevant și util, și apreciază că IPA III are ca obiective specifice consolidarea eficienței administrației publice și sprijinirea reformelor structurale și a bunei guvernanțe la toate nivelurile, precum și sprijinirea cooperării teritoriale și transfrontaliere;

Preocupări și oportunități

9.

consideră că integrarea mai multor instrumente de acțiune externă într-un singur IVCDCI generează atât provocări, cât și oportunități și subliniază că IVCDCI ar trebui să urmărească în continuare obiectivele de dezvoltare pe termen lung care, înainte, erau realizate prin Fondul european de dezvoltare (FED);

10.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, deoarece bugetul pentru acțiune externă se alocă din ce în ce mai mult pe criterii geografice, accesul la finanțare pentru autoritățile locale și regionale ar putea deveni mai dificil sau mai puțin evident, în funcție de strategiile naționale specifice, care nu se cunosc deocamdată; este preocupat de faptul că o mai mare dependență de strategiile și programele derulate de țări, bazate pe priorități-cheie și investiții strategice în infrastructură, va conduce la concentrarea atenției asupra beneficiarilor la nivel național și, eventual, la diminuarea atenției acordate procesului decizional și participării mai multor părți interesate, în toate etapele programării;

11.

subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în elaborarea strategiilor și a programării și în punerea în aplicare a programării, precum și a cadrelor de monitorizare și evaluare elaborate la nivel local. Acest lucru ar asigura faptul că asistența este orientată spre nevoile candidaților, inclusiv la nivel local și regional. Alocarea finanțării în funcție de performanță ar trebui să țină seama de progresele realizate în direcția reformelor de descentralizare și în domeniul democrației/bunei guvernanțe locale, la toate nivelurile;

12.

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că se propune ca linia bugetară dedicată pentru autoritățile locale, disponibilă în cadrul ICD, să fie sistată în următoarea perioadă a CFM și solicită o analiză mai aprofundată a deciziei care stă la baza renunțării la acest buget dedicat, deși au fost înregistrate numeroase experiențe pozitive în perioada de derulare a granturilor/programelor pentru autoritățile locale; solicită reinstituirea acestui buget dedicat;

13.

subliniază faptul că, deși linia bugetară alocată autorităților locale nu a fost cheltuită integral în actualul ICD, s-a conchis cu prea mare ușurință că acest lucru s-a produs din cauza capacității insuficiente a autorităților locale și regionale. Este posibil ca alte motive, cum ar fi cerințele stricte de cofinanțare și procedurile complexe de aplicare, să fi avut o pondere mai mare; solicită instituțiilor UE să ofere posibilitatea îmbunătățirii accesibilității la această linie bugetară, nu să recurgă direct la eliminarea ei;

14.

își exprimă deschiderea cu privire la împărtășirea diferitelor experiențe (pozitive și negative) ale membrilor Comitetului Regiunilor în ceea ce privește linia bugetară actuală alocată autorităților locale, cu celelalte instituții ale UE, în următoarele luni;

15.

este pregătit să faciliteze dialogul și cooperarea cu autoritățile locale și regionale din țările implicate în procesul de aderare și din țările învecinate prin intermediul organismelor și platformelor existente (ARLEM, CORLEAP, comitetele consultative mixte și grupurile de lucru, precum și parteneriatele strategice ale Comisiei Europene cu asociațiile autorităților locale și regionale, inclusiv CLRE-PLATFORMA), contribuind astfel la atingerea obiectivelor stabilite în regulamentele privind instrumentele IVCDCI și IPA. Subliniază că acțiunile și programele inter pares ale autorităților locale și regionale din UE și ale celor din afara Uniunii, cum ar fi inițiativa de la Nicosia de sprijinire a orașelor libiene, ilustrează măsura în care cooperarea dintre autoritățile locale și regionale poate promova stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea noastră;

16.

invită instituțiile UE, indiferent de rezultate, să mențină accesul la fonduri pentru toate autoritățile locale și regionale, indiferent de tipul și dimensiunile lor, inclusiv pentru cele din zonele rurale, precum și pentru cele din orașele intermediare, ca centre de dezvoltare și inovare durabilă și favorabilă incluziunii, integrând astfel abordarea teritorială a UE în dezvoltarea locală;

17.

solicită ca prin noul instrument IVCDCI să se stimuleze și să se finanțeze proiecte la scară mică (de exemplu, pe baza parteneriatelor existente între orașe sau a altor parteneriate, la nivel subnațional sau multilateral) și să se faciliteze în continuare consolidarea capacităților autorităților locale și regionale, astfel încât acestea să dispună de o capacitate mai mare de a-și exercita rolul de coordonare pentru dezvoltarea teritorială și de consolidare a legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale;

18.

îndeamnă legiuitorii Uniunii să adapteze instrumentele propuse (și anume, IVCDCI și IPA III) pentru a acorda mai mult sprijin strategic autorităților locale și regionale și pentru a consolida democrația la nivel subnațional. Consolidarea sprijinului acordat democrației locale ar spori vizibilitatea acțiunii UE prin facilitarea accesului cetățenilor la procesul de reformă și integrarea suplimentară a responsabilității pentru procesul de reformă în țările partenere;

19.

ia notă de faptul că un alt motiv pentru susținerea și capacitarea, în mod consecvent, a autorităților locale și regionale este că 65 % dintre obiectivele de dezvoltare durabilă nu pot fi realizate fără implicarea lor activă;

20.

subliniază că cooperarea descentralizată pentru dezvoltare (sub toate formele sale) reprezintă un instrument important în acest sens, recunoscut de instituțiile europene și de statele membre în cadrul Consensului UE privind dezvoltarea; solicită ca acest rol și instrument să fie avute în vedere în mai mare măsură în cadrul IVCDCI;

21.

îndeamnă ca obiectivele de politică specifice cooperării dintre UE și vecinătate, să fie urmărite și realizate, fără a aduce atingere fuzionării instrumentelor separate anterior. În special, asistența acordată de UE și cooperarea cu autoritățile locale și regionale din țările partenere nu trebuie să fie afectate din punct de vedere financiar sau organizatoric ca urmare a creșterii flexibilității în alocarea resurselor financiare și a altor resurse între diversele programe geografice și tematice;

22.

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că activitățile desfășurate în cadrul TAIEX, Twinning și Sigma au fost utilizate, în principal, în beneficiul administrațiilor centrale ale țărilor beneficiare, deși toate capitolele acquis-ului au o legătură (in)directă cu (competențele) autorităților locale și regionale, care se află într-o poziție excelentă, datorită relației lor directe cu publicul, care le permite să comunice în mod eficient avantajele aderării la UE, precum și beneficiile și garanțiile pe care UE le oferă tuturor cetățenilor săi, în special beneficiarilor IPA III. Salută trimiterea explicită din regulamentul IVCDCI la utilizarea Twinning, atât la nivel central, cât și la nivel local și regional, dar se așteaptă ca și alte instrumente, cum ar fi TAIEX și Sigma, să fie implementate la aceleași niveluri;

Sugestii și recomandări

23.

încurajează Comisia să se asigure, în toate cazurile, că părțile interesate relevante, inclusiv autoritățile locale și regionale, sunt consultate în mod corespunzător și au acces în timp util la informații relevante, astfel încât să poată juca un rol semnificativ în procesul de proiectare, punere în aplicare și monitorizare aferentă programelor;

24.

recomandă cu insistență ca autoritățile locale și regionale să beneficieze de un program specific, separat, cu un buget dedicat, în cadrul cooperării pentru dezvoltare, precum și să fie vizate ca beneficiari pe parcursul întregii perioade de programare;

25.

invită instituțiile UE să se asigure că autoritățile locale și regionale dispun de mijloacele necesare pentru a putea să identifice obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și să menționeze în mod explicit această agendă în regulamentele de instituire a instrumentelor. În plus, ar fi util ca importanța agendei menționate să se reflecte, de asemenea, în specificațiile viitorului buget;

26.

invită Comisia să instituie metode operaționale ad-hoc, astfel încât mecanismele TAIEX și twinning să poată fi utilizate pentru cooperarea dintre autoritățile locale și regionale ale statelor membre și ale țărilor partenere;

27.

salută inițiativa Comisiei Europene de a efectua o evaluare a sprijinului acordat de UE autorităților locale din țările implicate în procesul de aderare și din țările învecinate, în perioada 2010-2018, și recomandă ca experiența dobândită din programele/proiectele regionale de sprijinire a autorităților locale, precum Instrumentul pentru administrație locală, Primarii pentru Creștere Economică și Convenția primarilor din est, să fie utilizată pentru a dezvolta un sprijin similar pentru autoritățile locale și regionale din celelalte regiuni;

28.

salută faptul că „promovarea guvernanței locale și regionale și consolidarea capacității administrative și de planificare a autorităților locale și regionale” reprezintă o prioritate tematică a asistenței pentru cooperarea transfrontalieră (anexa III) și solicită ca aceeași prioritate tematică să fie inclusă în anexa II la Regulamentul de instituire a IPA III.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/310


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Programul InvestEU

(2019/C 86/17)

Raportor:

Konstantinos AGORASTOS (EL-PPE), guvernatorul regiunii Tesalia

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU

COM(2018) 439 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cu 1,8  % din PIB-ul UE, în scădere față de 2,2  % în 2009, activitățile de investiții în infrastructură din Uniune în 2016 au fost mai mici cu 20 % față de ratele de investiții înregistrate înainte de criza financiară mondială. Astfel, dacă se poate observa o redresare a rapoartelor investiții/PIB în Uniune, aceasta rămâne sub nivelul a ceea ce s-ar putea aștepta de la o perioadă de redresare puternică și este insuficientă pentru a compensa anii cu un nivel de investiții foarte scăzut. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv pentru inovare, competențe, infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și nevoia de a răspunde la provocările-cheie de la nivelul societății, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației. În consecință, este necesar un sprijin permanent pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate astfel încât obiectivele de politică ale UE să fie îndeplinite.

Cu 1,8  % din PIB-ul UE, în scădere față de 2,2  % în 2009, activitățile de investiții în infrastructură din Uniune în 2016 au fost mai mici cu 20 % față de ratele de investiții înregistrate înainte de criza financiară mondială. În termeni absoluți, totalul investițiilor rămâne sub nivelurile anterioare crizei în 11 state membre și a fost cu peste 25 % mai scăzut în 2015 decât în 2007 în peste 40 de regiuni din întreaga UE. Astfel, dacă se poate observa o redresare a rapoartelor investiții/PIB în Uniune, aceasta este inegal distribuită, în special în zonele periferice și/sau frontaliere între statele membre și între acestea și statele care nu sunt membre ale UE și rămâne sub nivelul a ceea ce s-ar putea aștepta de la o perioadă de redresare puternică și este insuficientă pentru a compensa anii cu un nivel de investiții foarte scăzut. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv pentru inovare, competențe, infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și nevoia de a răspunde la provocările-cheie de la nivelul societății, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației. În consecință, este necesar un sprijin permanent pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate și, în primul rând, în regiunile rămase în urmă, astfel încât obiectivele de politică ale UE să fie îndeplinite. În aceste regiuni rămase în urmă trebuie să prevaleze investițiile în favoarea dezvoltării potențialului endogen al acestora, care să vizeze un avantaj competitiv diferențial și care să favorizeze necesitățile specifice ale acestor regiuni.

Expunere de motive

Tendințele inegale în materie de investiții din statele membre și regiuni ar trebui subliniate, ca și nevoia de a acoperi deficitul de investiții, în special în regiunile care suferă de o lipsă de investiții semnificativă și persistentă.

Amendamentul 2

Considerentul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre își elaborează propriile strategii naționale de investiții multianuale în sprijinul acelor priorități în materie de reformă. Strategiile ar trebui prezentate împreună cu programele naționale de reformă pentru a contura și a coordona proiectele de investiții prioritare care vor fi sprijinite de finanțarea națională sau a Uniunii sau de ambele. De asemenea, acestea ar trebui să servească la utilizarea finanțării Uniunii într-o manieră coerentă și la optimizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondurile structurale și de investiții europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor și Fondul InvestEU, acolo unde este cazul.

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice , care trebuie reformat înainte de începerea următoarei perioade de programare pentru a fi aliniat cu punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Strategiile ar trebui prezentate împreună cu programele naționale de reformă pentru a contura și a coordona proiectele de investiții prioritare care vor fi sprijinite de finanțarea națională sau a Uniunii sau de ambele. De asemenea, acestea ar trebui să servească la utilizarea finanțării Uniunii într-o manieră coerentă și la optimizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondurile structurale și de investiții europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor și Fondul InvestEU, acolo unde este cazul.

Amendamentul 3

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității Uniunii, inclusiv în domeniul inovării și al digitalizării, la durabilitatea creșterii economice a Uniunii, la reziliența și incluziunea socială și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv a soluțiilor care remediază fragmentarea lor și care diversifică sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. În acest scop, ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic, furnizând un cadru pentru utilizarea datoriei, pentru partajarea riscurilor și pentru instrumentele de capital bazate pe o garanție din bugetul Uniunii și pe contribuțiile partenerilor de implementare. Ar trebui să fie bazat pe cerere, iar sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să vizeze în același timp contribuția la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii.

Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității Uniunii, inclusiv în domeniul inovării și al digitalizării, la durabilitatea creșterii economice a Uniunii, la reziliența și versatilitatea în fața schimbării și la incluziunea socială a Uniunii, la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv a soluțiilor care remediază fragmentarea lor și care diversifică sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune, acordând o atenție deosebită IMM-urilor . În acest scop, ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic și care trec printr-o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, furnizând un cadru pentru utilizarea datoriei, pentru partajarea riscurilor și pentru instrumentele de capital bazate pe o garanție din bugetul Uniunii și pe contribuțiile financiare ale partenerilor de implementare. Ar trebui să fie bazat pe cerere, iar sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să vizeze în același timp contribuția la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii , în mod coordonat cu fondurile structurale și de investiții europene .

Expunere de motive

Propunerea se bazează pe articolul 173 (Industrie) și articolul 175, al treilea paragraf (Coeziunea economică, socială și teritorială) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acesta din urmă ar trebui să fie, de asemenea, reflectat în obiectivele generale ale Programul InvestEU, ținând seama în special de diferențele naționale și regionale existente în materie de investiții. În vederea obținerii finanțării necesare întreprinderilor, în special IMM-urilor, trebuie asigurată disponibilitatea și coordonarea diferitelor instrumente, inclusiv InvestEU și fondurile structurale, ținând seama de diferențele naționale și regionale existente.

Amendamentul 4

Considerentul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Programul InvestEU va contribui la integrarea politicilor climatice și la îndeplinirea obiectivului general conform căruia 25 % din cheltuielile din bugetul Uniunii vor sprijini obiectivele politicilor climatice. Se preconizează ca măsurile din cadrul Programului InvestEU să contribuie în proporție de 30 % din pachetul financiar global al acestui program la atingerea obiectivelor politicilor climatice. Măsurile relevante vor fi identificate în timpul elaborării și al implementării Programului InvestEU și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor corespunzătoare și al procedurilor de revizuire.

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Programul InvestEU va contribui la integrarea politicilor climatice și la îndeplinirea obiectivului general conform căruia 30 % din cheltuielile din bugetul Uniunii vor sprijini obiectivele politicilor climatice. Se preconizează ca măsurile din cadrul Programului InvestEU să contribuie în proporție de 35 % din pachetul financiar global al acestui program la atingerea obiectivelor politicilor climatice. Măsurile relevante vor fi identificate în timpul elaborării și al implementării Programului InvestEU și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor corespunzătoare și al procedurilor de revizuire.

Expunere de motive

Trebuie luate în considerare eforturile de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și obligațiile care revin în temeiul Acordului de la Paris.

Amendamentul 5

Considerentul 11

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu Raportul privind riscurile globale din 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, jumătate din cele zece riscuri majore care amenință economia globală sunt legate de mediu. Aceste riscuri includ poluarea aerului, a solului și a apei, fenomene meteorologice extreme, pierderi de biodiversitate și eșecurile în ceea e privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt prevăzute în mod expres în tratate și în majoritatea politicilor Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu ar trebui să fie promovată în operațiunile legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor de mediu ar trebui integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, UE ar trebui să își urmărească cheltuielile cu biodiversitatea și controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului [1]. Investițiile alocate obiectivelor de durabilitate din punct de vedere al mediului ar trebui, prin urmare, urmărite folosind metodologiile obișnuite, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii ce se aplică climei, biodiversității și gestionării poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor-cheie ale capitalului natural, inclusiv aerul, apa, solul și biodiversitatea.

În conformitate cu Raportul privind riscurile globale din 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, jumătate din cele zece riscuri majore care amenință economia globală sunt legate de mediu. Aceste riscuri includ poluarea aerului, a solului și a apei, fenomene meteorologice extreme, pierderi de biodiversitate și eșecurile în ceea e privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt prevăzute în mod expres în tratate și în majoritatea politicilor Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu și de reziliență în fața dezastrelor ar trebui să fie promovată în operațiunile legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor de mediu ar trebui integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, UE ar trebui să își urmărească cheltuielile cu biodiversitatea și controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului [1]. Investițiile alocate obiectivelor de durabilitate din punct de vedere al mediului ar trebui, prin urmare, urmărite folosind metodologiile obișnuite, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii ce se aplică climei, biodiversității și gestionării poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor-cheie ale capitalului natural, inclusiv aerul, apa, solul și biodiversitatea.

Expunere de motive

Pentru a menține coerența cu avizul CoR pe tema „Revizuirea mecanismului de protecție civilă al UE”.

Amendamentul 6

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Potrivit celor prevăzute în Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei 16 și în Pilonul european de drepturi sociale 17, crearea unei Uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii este o prioritate absolută a Uniunii pentru a combate inegalitatea și pentru a încuraja politicile de incluziune socială din Europa. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, formare profesională și sănătate. Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot crește oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, a contribui la creșterea ocupării forței de muncă, în special a persoanelor șomere necalificate și de lungă durată, și la îmbunătățirea situației cu privire la solidaritatea între generații, la sectorul sănătății, la lipsa de adăpost, la incluziunea digitală, la dezvoltarea comunității, la rolul și locul tinerilor în societate, precum și la persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. De asemenea, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la sprijinirea culturii și a creativității europene. Pentru a contracara transformările profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, este necesară investiția în capitalul uman, în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investițiile în impactul social și contractarea rezultatelor sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale, crescând furnizarea și accesul la finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor sociale pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa [3] a identificat deficite în materie de investiții în infrastructură și serviciile sociale, inclusiv în educație, formare profesională, sănătate și locuințe, fiind necesară oferirea de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Prin urmare, puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea fundațiilor ar trebui să fie valorificate pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al pieței sociale și o Uniune mai rezilientă.

Potrivit celor prevăzute în articolul 9 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei 16 și în Pilonul european de drepturi sociale 17, crearea unei Uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii este o prioritate absolută a Uniunii pentru a combate inegalitatea și pentru a încuraja politicile de incluziune socială din Europa. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, formare profesională , calificare, căutarea primului loc de muncă și sănătate. Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot crește oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii și care vizează toate sectoarele care se confruntă cu dificultăți din cauza deficitului de forță de muncă și a adaptării la noile tehnologii . Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, a contribui la creșterea ocupării forței de muncă, în special a persoanelor șomere necalificate și de lungă durată, și a proaspeților absolvenți , la aprofundarea creării de noi „nișe de ocupare a forței de muncă”, oferind noi oportunități la primul contact cu piața forței de muncă și la îmbunătățirea situației cu privire la solidaritatea între generații, la sectorul sănătății , la locuințe , la lipsa de adăpost, la incluziunea digitală, la dezvoltarea comunității, la rolul și locul tinerilor în societate și pe piața forței de muncă , precum și la persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. De asemenea, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la sprijinirea culturii și a creativității europene. Pentru a contracara transformările profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, este necesară investiția în capitalul uman, în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investițiile în impactul social și contractarea rezultatelor sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale, crescând furnizarea și accesul la finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor sociale , întărind legăturile dintre întreprinderi și centrele de formare profesională pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa [3] a identificat deficite în materie de investiții în infrastructură și serviciile sociale, inclusiv în educație, formare profesională, și calificare, sănătate și locuințe, fiind necesară oferirea de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Prin urmare, puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea fundațiilor ar trebui să fie valorificate pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al pieței sociale și o Uniune mai rezilientă.

Expunere de motive

Referința la locuințe este introdusă pe baza principiului 19 al Pilonului european al drepturilor sociale.

Amendamentul 7

Considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare componentă de politică ar trebui să fie formată din două compartimente, și anume un compartiment pentru UE și un compartiment pentru statele membre. Compartimentul pentru UE ar trebui să remedieze în mod proporțional disfuncționalitățile de piață sau situațiile de investiții suboptime de la nivelul Uniunii; măsurile sprijinite ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Compartimentul pentru statele membre ar trebui să le ofere statelor membre posibilitatea de a contribui cu o cotă din resursele lor din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate la provizionarea garanției UE pentru a o utiliza în operațiuni de finanțare sau în materie de investiții care să remedieze disfuncționalități specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime de pe teritoriul lor, inclusiv în zonele vulnerabile și izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice ale Uniunii, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele fondului care face obiectul gestiunii partajate. Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU prin intermediul compartimentului UE sau al statelor membre nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă.

Componentele de politică ar trebui să remedieze în mod proporțional disfuncționalitățile de piață sau situațiile de investiții suboptime de la nivelul Uniunii; măsurile sprijinite ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă.

Expunere de motive

Valoarea adăugată a compartimentelor este neclară, în special dat fiind că fiecare proiect cofinanțat prin programul InvestEU trebuie să aibă valoare adăugată europeană. Pe lângă complexitatea administrativă a împărțirii în compartimente, CoR ar trebui să se opună oricărei încurajări a statelor membre de a-și retrage resursele din proiectele politicii de coeziune. În orice caz, CoR trebuie să adopte o poziție în conformitate cu avizul său privind articolul 10 din RDC și cu mecanismul corespunzător nivelului programului InvestEU.

Amendamentul 8

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Compartimentul pentru statele membre ar trebui să fie conceput în așa fel încât să permită utilizarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate pentru a acorda o garanție emisă de Uniune. Combinația respectivă vizează mobilizarea ratingului ridicat de credit al Uniunii pentru a promova investițiile naționale și regionale, garantând în același timp o gestionare coerentă a riscurilor cu privire la datoriile contingente, prin execuția garanției acordate de Comisie în cadrul gestiunii indirecte. Uniunea ar trebui să garanteze operațiunile de finanțare și în materie de investiții prevăzute în acordurile de garanție încheiate între Comisie și partenerii de implementare din compartimentul pentru state membre, fondurile care fac obiectul gestiunii partajate ar trebui să prevadă provizionarea garanției, respectând rata de provizionare stabilită de Comisie în baza naturii operațiunilor și a pierderilor estimate care rezultă, iar statele membre ar urma să își asume pierderile ce depășesc pierderile estimate, emițând o garanție reciprocă (back-to-back) în favoarea Uniunii. Aceste măsuri ar trebui prevăzute într-un acord de contribuție unică încheiat cu fiecare stat membru care alege în mod voluntar această opțiune. Acordul de contribuție ar trebui să cuprindă unul sau mai multe acorduri de garantare specifice care să fie puse în aplicare în statele membre în cauză. Stabilirea ratei de provizionare de la caz la caz necesită o derogare de la [articolul 211 alineatul (1)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX [1] („Regulamentul financiar”). Se prevede, de asemenea, un set unic de norme privind garanțiile bugetare sprijinite de fondurile gestionate la nivel central sau de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, care ar facilita combinarea acestora.

 

Expunere de motive

Aceleași motive ca și la modificarea propusă la considerentul 19.

Amendamentul 9

Nou considerent după considerentul 24

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Fondul InvestUE ar trebui înzestrat cu o structură de guvernanță adecvată, a cărei funcție să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura utilizarea adecvată a garanției UE. Această structură de guvernanță ar trebui să fie compusă dintr-un consiliu consultativ, un comitet director și un comitet pentru investiții. Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea cu legislația și politicile Uniunii a operațiunilor de finanțare și în materie de investiții prezentate de partenerii de implementare, în timp ce deciziile cu privire la aceste operațiuni ar trebui luate în ultimă instanță de către un partener de implementare.

Amendamentul 10

Considerentul 29

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea contrapărții de a îndeplini obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui cu resursele proprii pentru a garanta acoperirea și diversificarea geografică adecvată, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor, precum și soluții noi pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, Grupul Băncii Europene pentru Investiții (BEI) ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU. […]

La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea contrapărții de a îndeplini obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui cu resursele proprii pentru a garanta acoperirea și diversificarea geografică adecvată , atât între statele membre, cât și în cadrul acestora, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor, precum și soluții noi pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, Grupul Băncii Europene pentru Investiții (BEI) ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul programului InvestEU. […]

Expunere de motive

Există, de asemenea, diferențe regionale semnificative în statele membre în ceea ce privește investițiile și, prin urmare, diferențierea geografică nu ar trebui luată în considerare numai la nivelul național.

Amendamentul 11

Considerentul 30

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a garanta faptul că intervențiile efectuate în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU vizează disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime de la nivelul Uniunii, dar să îndeplinească în același timp obiectivele cu cea mai bună acoperire geografică posibilă, garanția UE ar trebui alocată partenerilor de implementare care pot acoperi cel puțin trei state membre, singuri sau împreună cu alți parteneri de implementare. Cu toate acestea, se estimează faptul că aproximativ 75 % din garanția UE în cadrul compartimentului UE ar fi alocată partenerului sau partenerilor de implementare care va putea oferi produse financiare în cadrul Fondului InvestEU în toate statele membre.

Pentru a garanta faptul că intervențiile efectuate în cadrul Fondului InvestEU vizează disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime de la nivelul Uniunii, dar să îndeplinească în același timp obiectivele cu cea mai bună acoperire geografică posibilă, garanția UE ar trebui alocată partenerilor de implementare care pot acoperi cel puțin două state membre, singuri sau împreună cu alți parteneri de implementare Cu toate acestea, se estimează faptul că aproximativ 50 % din garanția UE ar fi alocată partenerului sau partenerilor de implementare care va putea oferi produse financiare în cadrul Fondului InvestEU în toate statele membre.

Expunere de motive

Trebuie facilitat accesul pentru cât mai mulți parteneri de implementare cu putință, în special pentru cei din statele membre care nu dispun de bănci naționale de promovare solide sau de tradiție la nivel central, regional sau local.

Amendamentul 12

Considerentul 31

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din [Regulamentul financiar], inclusiv băncilor sau instituțiilor promoționale naționale sau regionale, BEI, Fondului european de investiții și altor bănci de dezvoltare multilaterală. La selectarea partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare propunerile prezentate de fiecare stat membru. În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia trebuie să efectueze o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a constata dacă acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.

Garanția UE ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din [Regulamentul financiar], inclusiv băncilor sau instituțiilor promoționale naționale sau regionale, BEI, Fondului european de investiții și altor bănci de dezvoltare multilaterală. În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia trebuie să efectueze o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a constata dacă acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.

Expunere de motive

Aceleași motive ca și la modificarea propusă la considerentul 19.

Amendamentul 13

Considerentul 36

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la FEIS, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU unde este necesar, ținând seama de sistemele de sprijin existente, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren.

Pentru a asigura o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la FEIS, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU unde este necesar , în special în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu un deficit de investiții semnificativ și constant , ținând seama de sistemele de sprijin existente, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren.

Expunere de motive

Statele membre și regiunile care au mai mult de suferit din cauza lipsei de investiții ar trebui, de asemenea, să aibă prioritate la asigurarea unei prezențe a Platformei de consiliere la nivel local.

Amendamentul 14

Articolul 2 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„fonduri care fac obiectul gestiunii partajate” înseamnă fonduri în cadrul cărora este prevăzută posibilitatea de a aloca o sumă pentru constituirea unei garanții bugetare în cadrul compartimentului pentru statele membre al Fondului InvestEU, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european+ (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

„fonduri care fac obiectul gestiunii partajate”: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european+ (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

Expunere de motive

Un fond de gestiune partajată nu se caracterizează prin existența posibilității de alocare a unei sume pentru constituirea unei garanții bugetare.

Amendamentul 15

Articolul 2 alineatul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„bănci sau instituții naționale de promovare” înseamnă persoane juridice care desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le acordă un mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;

„bănci sau instituții locale, regionale și naționale de promovare” înseamnă persoane juridice care desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le acordă un mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;

Expunere de motive

Ar trebui făcută o trimitere specifică la băncile locale și regionale de promovare.

Amendamentul 16

Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiectivul general al Programului InvestEU este acela de a sprijini obiectivele politice ale Uniunii prin intermediul unor operațiuni de finanțare și de investiții care contribuie la:

Obiectivul general al Programului InvestEU este acela de a sprijini obiectivele politice ale Uniunii prin intermediul unor operațiuni de finanțare și de investiții care contribuie la:

(a)

competitivitatea Uniunii, inclusiv inovarea și digitalizarea;

(a)

competitivitatea Uniunii, inclusiv inovarea și digitalizarea;

(b)

durabilitatea și creșterea economiei Uniunii;

(b)

durabilitatea și creșterea economiei Uniunii;

(c)

reziliența socială și caracterul incluziv al Uniunii;

(c)

reziliența socială și caracterul incluziv al Uniunii;

(d)

integrarea piețelor de capital ale Uniunii și consolidarea pieței unice, inclusiv prin soluții care abordează fragmentarea piețelor de capital ale Uniunii, prin diversificarea surselor de finanțare pentru întreprinderile din Uniune și prin promovarea finanțării durabile.

(d)

coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii;

 

(e)

integrarea piețelor de capital ale Uniunii și consolidarea pieței unice, inclusiv prin soluții care abordează fragmentarea piețelor de capital ale Uniunii, prin diversificarea surselor de finanțare pentru întreprinderile din Uniune și prin promovarea finanțării durabile.

Expunere de motive

A se vedea recomandarea de amendament la considerentul 5.

Amendamentul 17

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Garanția UE destinată compartimentului pentru UE menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) este de 38 000 000 000 EUR (în prețuri curente). Este provizionat la o rată de 40 %.

Garanția UE este de 38 000 000 000 EUR (în prețuri curente). Este provizionat la o rată de 40 %.

Un cuantum suplimentar al garanției UE poate fi furnizat în pentru compartimentul pentru statele membre menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (b) , sub rezerva alocării de către statele membre, în conformitate cu [articolul 10 alineatul (1)] din Regulamentul [[RDC] numărul] și articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul], a sumelor corespunzătoare.

Un cuantum suplimentar al garanției UE poate fi furnizat, sub rezerva alocării de către statele membre, în conformitate cu [articolul 10 alineatul (1)] din Regulamentul [[RDC] numărul] și articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul], a sumelor corespunzătoare.

Contribuțiile țărilor terțe menționate la articolul 5 vor face, de asemenea, să crească garanția UE menționată la primul paragraf, care prevede o provizionare completă în numerar, în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar].

Contribuțiile țărilor terțe menționate la articolul 5 vor face, de asemenea, să crească garanția UE menționată la primul paragraf, care prevede o provizionare completă în numerar, în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar].

Expunere de motive

A se vedea recomandarea de amendament la considerentul 19.

Amendamentul 18

Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Compartimentul pentru UE al Fondului InvestEU menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și fiecare dintre componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) pot primi contribuții din partea următoarelor țări terțe pentru a participa la anumite produse financiare în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar]:

[…]

Fiecare dintre componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) pot primi contribuții din partea următoarelor țări terțe pentru a participa la anumite produse financiare în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar]:

[…]

Expunere de motive

Aceleași motive ca și la modificarea propusă la considerentul 19.

Amendamentul 19

Articolul 7 alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

componenta de politică pentru infrastructura durabilă: cuprinde investiții durabile în domeniile transportului, energiei, conectivității digitale, aprovizionării și prelucrării materiilor prime, spațiului, oceanelor și apei, deșeurilor, naturii și al altor infrastructuri de mediu, echipamentelor, bunurilor mobile și implementării tehnologiilor inovatoare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii sau la ambele obiective, ori care respectă standardele de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii;

componenta de politică pentru infrastructura durabilă: cuprinde investiții durabile în domeniile transportului, energiei, locuințelor, conectivității digitale, aprovizionării și prelucrării materiilor prime, spațiului, oceanelor și apei, deșeurilor, naturii și al altor infrastructuri de mediu, echipamentelor, bunurilor mobile și implementării tehnologiilor inovatoare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii sau la ambele obiective, ori care respectă standardele de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii;

Expunere de motive

Includerea unei referințe la locuințe, esențiale pentru punerea în aplicare a obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 11.

Amendamentul 20

Articolul 7 alineatul (1) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

componenta de politică pentru investiții și competențe sociale: cuprinde microfinanțarea, finanțarea întreprinderilor sociale și economia socială; competențe, educație, formare și servicii conexe; infrastructura socială (inclusiv locuințele sociale și studențești); inovare socială; asistența medicală și îngrijirea pe termen lung; incluziune și accesibilitate; activități culturale cu obiectiv social; integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe.

componenta de politică pentru investiții și competențe sociale: cuprinde microfinanțarea, finanțarea întreprinderilor sociale și economia socială ; sportul și infrastructurile aferente de mică anvergură, pentru nivelul local ; competențe, educație, formare și servicii conexe; infrastructura socială (inclusiv locuințele sociale și studențești); inovare socială; asistența medicală și îngrijirea pe termen lung; incluziune și accesibilitate; activități culturale cu obiectiv social; integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe.

Expunere de motive

Investițiile în infrastructuri sportive locale sunt insuficiente; acestea pot stimula creșterea economică în regiunile UE, pot spori incluziunea și integrarea socială a grupurilor dezavantajate și pot asigura un viitor mai bun generațiilor tinere.

Amendamentul 21

Articolul 7 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Partenerii de implementare furnizează informațiile necesare pentru a permite urmărirea investițiilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu, pe baza orientărilor care urmează să fie furnizate de către Comisie.

Partenerii de implementare furnizează informațiile necesare pentru a permite urmărirea investițiilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special în materie de climă și mediu, și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, pe baza orientărilor care urmează să fie furnizate de către Comisie.

Amendamentul 22

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare componentă de politică menționată la articolul 7 alineatul (1) constă din două compartimente care vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime, după cum urmează:

Fiecare componentă de politică menționată la articolul 7 alineatul (1) vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime, după cum urmează:

(a)

compartimentul pentru UE vizează oricare dintre următoarele situații:

 

(i)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime legate de prioritățile politicii Uniunii și abordate la nivelul Uniunii;

(ii)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime de la nivelul întregii Uniuni; sau

(iii)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime noi sau complexe, în vederea dezvoltării de soluții financiare și de structuri de piață noi;

(i)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime legate de prioritățile politicii Uniunii și abordate la nivelul Uniunii;

(ii)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime de la nivelul întregii Uniuni; sau

(iii)

disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime noi sau complexe, în vederea dezvoltării de soluții financiare și de structuri de piață noi;

(b)

compartimentul pentru statele membre vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime într-unul sau mai multe dintre statele membre pentru a contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor care contribuie la gestiunea partajată.

 

(2)     Compartimentele menționate la alineatul (1) pot fi utilizate într-o manieră complementară pentru a susține o operațiune de finanțare sau de investiții, inclusiv prin combinarea sprijinului din ambele compartimente.

 

Expunere de motive

A se vedea recomandarea de amendament la considerentul 19.

Amendamentul 23

Articolul 11 alineatul (1) literă nouă (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

sunt în concordanță cu angajamentele Uniunii Europene privind punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

Expunere de motive

Nu se aplică.

Amendamentul 24

Articolul 12 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia selectează partenerii de implementare sau un grup din aceștia, astfel cum sunt menționați la al doilea paragraf din prezentul alineat, dintre contrapărțile eligibile.

În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia selectează partenerii de implementare sau un grup din aceștia, astfel cum sunt menționați la al doilea paragraf din prezentul alineat, dintre contrapărțile eligibile.

Pentru compartimentul pentru UE, contrapărțile eligibile trebuie să își fi exprimat interesul și pot să acopere operațiunile de finanțare și de investiții în cel puțin trei state membre. Partenerii de implementare pot, de asemenea, să acopere împreună operațiunile de finanțare și de investiții în cel puțin trei state membre prin formarea unui grup

Contrapărțile eligibile sunt cele care trebuie să își fi exprimat interesul și pot să acopere operațiunile de finanțare și de investiții în cel puțin două state membre Partenerii de implementare pot, de asemenea, să acopere împreună operațiunile de finanțare și de investiții în cel puțin două state membre prin formarea unui grup

Pentru compartimentul pentru statele membre, statul membru în cauză poate propune unul sau mai multe contrapărți eligibile ca parteneri de implementare dintre cei care și-au exprimat interesul în temeiul articolului 9 alineatul (3) litera (c).

Statul membru în cauză poate propune unul sau mai multe contrapărți eligibile ca parteneri de implementare dintre cei care și-au exprimat interesul în temeiul articolului 9 alineatul (3) litera (c).

În cazul în care statul membru în cauză nu propune un partener de implementare, Comisia procedează în conformitate cu al doilea paragraf al prezentului alineat, între acei parteneri de implementare care pot acoperi operațiunile de finanțare și de investiții în zonele geografice în cauză.

În cazul în care statul membru în cauză nu propune un partener de implementare, Comisia procedează în conformitate cu al doilea paragraf al prezentului alineat, între acei parteneri de implementare care pot acoperi operațiunile de finanțare și de investiții în zonele geografice în cauză.

Expunere de motive

Aceleași motive ca și la modificarea propusă la considerentul 19.

Amendamentul 25

Articolul 12 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Atunci când selectează partenerii de implementare, Comisia se asigură că portofoliul de produse financiare din cadrul Fondului InvestEU:

Atunci când selectează partenerii de implementare, Comisia se asigură că portofoliul de produse financiare din cadrul Fondului InvestEU:

(a)

maximizează acoperirea obiectivelor prevăzute la articolul 3;

(a)

maximizează acoperirea obiectivelor prevăzute la articolul 3;

(b)

maximizează impactul garanției UE prin intermediul resurselor proprii angajate de partenerul de implementare;

(b)

maximizează impactul garanției UE prin intermediul resurselor proprii angajate de partenerul de implementare;

(c)

maximizează, după caz, investițiile private;

(c)

maximizează, după caz, investițiile private;

(d)

conduce la diversificarea geografică;

(d)

conduce la o acoperire și o diversificare geografică largă atât între statele membre, cât și în cadrul acestora ;

(e)

asigură o diversificare suficientă a riscurilor;

(e)

asigură o diversificare suficientă a riscurilor;

(f)

promovează soluții financiare și de risc inovatoare pentru a aborda disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime.

(f)

promovează soluții financiare și de risc inovatoare pentru a aborda disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime.

Expunere de motive

A se vedea recomandarea de amendament la considerentul 29.

Amendamentul 26

Articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)    Comisia este consiliată de un consiliu consultativ care are două configurații, formate din reprezentanți ai partenerilor de implementare și, respectiv, din reprezentanți ai statelor membre .

Comisia și comitetul director sunt consiliate de un consiliu consultativ.

 

Consiliul consultativ este constituit din:

(a)

un reprezentant al fiecărui partener de implementare;

(b)

un reprezentant al fiecărui stat membru;

(c)

un reprezentant al Băncii Centrale Europene;

(d)

un reprezentant al Comisiei;

(e)

un expert pentru fiecare componentă de politică, desemnat de Comitetul European al Regiunilor și de Comitetul Economic și Social European .

(2)     Fiecare partener de implementare și fiecare stat membru pot nominaliza un reprezentant pentru configurația relevantă

 

[…]

[…]

Amendamentul 27

Articol nou după articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Comitetul director

(1)     Fondul InvestEU este guvernat de un comitet director care, în scopul utilizării garanției UE, stabilește, în conformitate cu obiectivele generale prevăzute la articolul 3:

(a)

orientarea strategică a Fondului InvestEU;

(b)

politicile și procedurile operaționale necesare pentru funcționarea Fondului InvestEU;

(c)

normele aplicabile operațiunilor cu platforme de investiții.

(2)     Comitetul director este constituit din membri numiți de Comisie, de Banca Europeană de Investiții și de consiliul consultativ din rândul reprezentanților partenerilor de implementare:

Amendamentul 28

Articol nou după articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Metodologia de evaluare a riscurilor

(1)     Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa prezentul regulament, prin stabilirea unei metodologii de evaluare a riscurilor. O astfel de metodologie de evaluare a riscurilor include:

(a)

o clasificare a gradului de risc, pentru a asigura un tratament coerent și standardizat al tuturor operațiunilor, independent de instituția intermediară;

(b)

o metodologie de evaluare a valorii expuse riscului și a probabilității de neplată pe baza unor metode statistice clare, inclusiv a criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță;

(c)

o metodă de evaluare a expunerii la riscul de nerambursare și a pierderii în caz de nerambursare, luând în considerare valoarea finanțării, riscul aferent proiectului, condițiile de rambursare, garanțiile și alți indicatori relevanți.

Amendamentul 29

Articolul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Echipa de proiect

Echipa de proiect

(1)   Se formează o echipă de proiect formată din experți, pusă la dispoziția Comisiei de către partenerii de implementare fără costuri pentru bugetul Uniunii.

(1)   Se formează o echipă de proiect formată din experți, pusă la dispoziția Comisiei de către partenerii de implementare fără costuri pentru bugetul Uniunii. În cazul în care partenerii de implementare formează un grup, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf, experții sunt puși la dispoziția Comisiei Europene de către partenerii de implementare, în ansamblul lor.

(2)   Fiecare partener de implementare desemnează experți în echipa de proiect. Numărul de experți se stabilește în acordul de garantare.

(2)   Fiecare partener de implementare sau grup de parteneri de implementare constituit în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) a doilea paragraf desemnează experți în echipa de proiect. Numărul de experți se stabilește în acordul de garantare.

[…]

[…]

Expunere de motive

Detașarea de personal pe lângă Comisie poate constitui o povară greu de suportat pentru băncile și instituțiile de promovare naționale sau regionale mai mici, care ar trebui să beneficieze de un anumit grad de flexibilitate, de exemplu, prin punerea în comun a resurselor în cadrul unui grup.

Amendamentul 30

Articolul 20 alineatul (2) litera (c)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

sprijinirea acțiunilor și valorificarea cunoștințelor locale pentru a facilita utilizarea sprijinului din partea Fondului InvestEU în întreaga Uniune și contribuția activă, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivului de diversificare sectorială și geografică a Fondului InvestEU, prin sprijinirea partenerilor de implementare în ceea ce privește inițierea și dezvoltarea de potențiale operațiuni de finanțare și investiții;

sprijinirea acțiunilor și valorificarea cunoștințelor locale și regionale pentru a facilita utilizarea sprijinului din partea Fondului InvestEU în întreaga Uniune și contribuția activă, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivului de diversificare sectorială și geografică a Fondului InvestEU, prin sprijinirea partenerilor de implementare în ceea ce privește inițierea și dezvoltarea de potențiale operațiuni de finanțare și investiții;

Amendamentul 31

Articolul 20 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru serviciile menționate la alineatul (2) pot fi percepute comisioane care să acopere o parte din costurile necesare furnizării acestor servicii.

Pentru serviciile menționate la alineatul (2) pot fi percepute comisioane care să acopere o parte din costurile necesare furnizării acestor servicii. Serviciile oferite de Platforma de consiliere InvestEU promotorilor de proiecte din sectorul public vor fi furnizate gratuit.

Expunere de motive

Scutirea de la plata comisioanelor pentru promotorii din sectorul public este în conformitate cu actuala Platformă europeană de consiliere în materie de investiții [articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/1017] și ar trebui menținută.

Amendamentul 32

Articolul 20 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Platforma de consiliere InvestEU are o prezență locală, acolo unde va fi cazul. Aceasta este organizată în special în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu dificultăți la dezvoltarea proiectelor din cadrul Fondului InvestEU. Platforma de consiliere InvestEU contribuie la transferul de cunoștințe la nivel regional și local, în vederea creării unei capacități regionale și locale și a unei expertize pentru consilierea menționată la alineatul (1).

Platforma de consiliere InvestEU are o prezență locală, acolo unde va fi cazul. Aceasta este organizată în special în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu dificultăți la dezvoltarea proiectelor din cadrul Fondului InvestEU sau care suferă de un deficit de investiții semnificativ și constant. Platforma de consiliere InvestEU contribuie la transferul de cunoștințe la nivel regional și local, în vederea creării unei capacități regionale și locale și a unei expertize pentru consilierea menționată la alineatul (1). Natura acestei prezențe locale este definită prin consultare cu autoritățile naționale, regionale sau locale în cauză.

Expunere de motive

A se vedea recomandarea de amendament la considerentul 36.

Amendamentul 33

Articolul 21 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Portalul InvestEU oferă un canal promotorilor de proiecte pentru a-și face vizibile proiectele pentru care caută finanțare și pentru a le furniza astfel investitorilor informații despre acestea. Includerea proiectelor în Portalul InvestEU nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.

Portalul InvestEU oferă un canal promotorilor de proiecte pentru a-și face vizibile proiectele pentru care caută finanțare și pentru a le furniza astfel investitorilor informații despre acestea. Includerea sau neincluderea proiectelor în Portalul InvestEU nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.

Expunere de motive

Ar trebui clarificat faptul că, deși includerea în Portal nu reprezintă o garanție a sprijinului prin intermediul InvestEU sau al altor mijloace, ea nu constituie nici o condiție prealabilă pentru acordarea acestui sprijin.

Amendamentul 34

Articolul 21 alineatul (6)

Un nou punct 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Partenerii de implementare contribuie în mod activ la promovarea și publicitatea făcută Portalului InvestEU în rândul promotorilor de proiecte și al investitorilor.

Expunere de motive

întrucât acest Portal necesită o masă critică de utilizatori, un plus de informare și sensibilizare ar fi benefic. Partenerii de implementare, prin contactele lor în rândul investitorilor și promotorilor, sunt bine plasați pentru a contribui la aceste acțiuni.

Amendamentul 35

Anexa II, punctul 2 litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

infrastructura feroviară, alte proiecte feroviare, precum și porturile maritime;

infrastructura feroviară, alte proiecte feroviare , infrastructura căilor navigabile interioare, precum și porturile maritime;

Expunere de motive

Nu se aplică.

Amendamentul 36

Anexa II, se adaugă un punct nou după punctul 2 litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

dezvoltarea unor baterii de nouă generație pentru mobilitatea electrică;

Amendamentul 37

Anexa II punctul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 3 000  de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie, în special prin: […]

Furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 3 000 de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi sociale , în special prin: […]

Amendamentul 38

Anexa III, punctul 4.4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Transport: investiții mobilizate în TEN-T, dintre care: Rețeaua TEN-T centrală

Transport: investiții mobilizate în TEN-T, dintre care: Rețeaua TEN-T centrală, rețeaua TEN-T globală, verigi-lipsă (missing links) în zonele transfrontaliere

Expunere de motive

InvestEU ar trebui să contribuie la dezvoltarea rețelei TEN-T în ansamblu , precum și la eliminarea verigilor-lipsă, în special în rețeaua feroviară .

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută obiectivul Comisiei Europene de a sprijini în continuare investițiile în Europa, bazându-se pe experiența dobândită în ceea ce privește Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și Planul de investiții în sens mai larg, prin propunerea sa de instituire a Programului InvestEU;

2.

subliniază că InvestEU, în afară de faptul că se bazează pe piață și cerere, se va concentra și pe elaborarea politicilor; subliniază necesitatea unui sprijin adecvat pentru activitățile financiare și de investiții în domeniul cercetării și al inovării; subliniază importanța introducerii componentei politice „investiții sociale și competențe” ca instrument de deblocare a investițiilor atât de necesare în proiecte de investiții inovatoare în infrastructura socială, în întreprinderi sociale și în serviciile sociale la nivel local și regional; subliniază necesitatea de a investi în proiecte sociale de calitate, mai mici, inovatoare și mai riscante din punct de vedere financiar, dar viabile din punct de vedere economic și cu o rentabilitate socială mai mare, în aceasta putând consta valoarea adăugată a garanției UE;

3.

subliniază că, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri în ceea ce privește condițiile de investiții în anumite state membre și regiuni, nivelul formării brute de capital fix ca procent din PIB pentru ansamblul UE încă nu și-a revenit la nivelul dinaintea crizei, investițiile globale rămânând cu aproximativ 10 % sub nivelul dinaintea crizei, cu unele diferențe puternice între statele membre (1);

4.

subliniază că situația investițiilor este și mai diversă la nivel regional și rămâne deosebit de îngrijorătoare în mai multe regiuni europene; exprimat în cifre absolute, nivelul investițiilor a fost cu peste 25 % mai scăzut în 2015 decât în 2007 în peste 40 de regiuni din Italia, Portugalia, Regatul Unit, România, Țările de Jos, Irlanda, Letonia, Slovenia, Croația și Cipru, în timp ce în majoritatea regiunilor Greciei, el este cu peste 60 % mai scăzut (2);

5.

constată cu îngrijorare că investițiile publice rămân, de asemenea, în mod constant la un nivel scăzut în UE, în special investițiile realizate de către autoritățile locale și regionale, al căror nivel din 2017 a fost cu peste 30 % mai mic decât nivelul din 2009, ca cotă din PIB (3);

6.

este, de asemenea, preocupat de centralizarea accentuată a investițiilor: ponderea investițiilor publice efectuate de autoritățile locale și regionale – deși de peste 50 % în UE, în medie – a scăzut sensibil față de nivelul de 60 %, înregistrat în anii ’90 (4);

7.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la această situație, întrucât investițiile – atât private cât și publice – reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea competitivității în prezent, precum și a creșterii economice și creării de locuri de muncă în viitor, și, prin urmare, pentru bunăstarea europenilor din toate orașele și regiunile;

8.

este preocupat de faptul că, în cazul administrațiilor locale și regionale care depind în cea mai mare măsură de alocările bugetare ale guvernelor centrale, măsurile de austeritate nu au fost complet revocate, în vreme ce autorităților locale și regionale le-au fost impuse noi obligații, fapt care, de multe ori, a redus și mai mult fondurile disponibile pentru investiții;

9.

își reiterează apelul de a exclude investițiile realizate de autoritățile locale și regionale cu finanțare prin Programul InvestEU sau de la BEI din calculul datoriei publice și al deficitului bugetar din statele membre;

10.

solicită ca coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii să fie inclusă printre obiectivele Programului InvestEU, în special deoarece temeiul juridic al propunerii cuprinde articolul 175 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care se referă la coeziune; consideră că este extrem de important ca programul InvestEU să fie echilibrat din punct de vedere geografic și să fie orientat cu prioritate către regiunile care suferă de o lipsă de investiții semnificativă și constantă, în special zonele deosebit de vulnerabile și izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice;

11.

consideră că propunerea de regulament de instituire a Programului InvestEU este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității;

Instrumentele financiare și Fondul InvestEU

12.

recunoaște, o dată în plus, că instrumentele de finanțare pot fi instrumente importante de dezvoltare teritorială (5), deoarece finanțarea rambursabilă poate asigura o mai bună mobilizare a fondurilor publice și, prin urmare, un impact mai mare în cazurile specifice în care finanțarea din surse private poate completa finanțarea din surse publice datorită unor venituri adecvate și a fluxului de numerar; subliniază că acest lucru este deosebit de important într-un moment în care bugetele publice sunt în mod sistematic limitate, la toate nivelurile de guvernanță;

13.

constată, cu toate acestea, că instrumentele financiare ale UE s-au înmulțit în ultimii ani, prevăzând diferite reguli de eligibilitate și de raportare, ceea ce creează complexitate și confuzie, fără a se valorifica pe deplin sinergiile și economiile de scară, ceea ce duce la o situație care nu este de natură să contribuie la o utilizare eficientă și eficace a instrumentelor financiare;

14.

recomandă o evaluare a impactului economic al FEIS până în prezent în fiecare dintre statele membre și regiuni, care să includă o prezentare generală a utilizării fondurilor și a beneficiilor care decurg din acestea. Această evaluare va fi deosebit de importantă, pentru că InvestEU, ca nou instrument financiar al UE, ar putea fi direct orientat către prioritățile reale de investiții și ar putea elimina anumite deficiențe constatate în modurile de utilizare a bugetului UE;

15.

subliniază, în special, că InvestEU trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate, în special pe crearea de locuri de muncă și abordarea inegalităților regionale, precum și pe finanțarea proiectelor viabile economic, și susține cu fermitate că acest lucru poate fi realizat mai eficient printr-o cooperare strânsă cu autoritățile locale și regionale;

16.

consideră că principiul adiționalității ar trebui în mod clar respectat, în special în cazul proiectelor cu un grad ridicat de risc care sunt puse în aplicare în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile în tranziție;

17.

ia act de faptul că propunerea Comisiei privind Programul InvestEU ar putea simplifica utilizarea instrumentelor financiare pentru intermediari și destinatarii finali, precum și combinarea acestor instrumente cu alte tipuri de sprijin din partea Uniunii, care sunt solicitate de multă vreme de CoR;

18.

își reafirmă, cu toate acestea, convingerea că programul InvestEU nu trebuie nici să înlocuiască mecanismele existente ale UE în materie de coeziune socială, nici să intre în competiție cu ele;

19.

își exprimă preocuparea cu privire la sarcinile administrative, la birocrația și la întârzierile care ar putea apărea în cazul în care s-ar adăuga încă trei etape în ciclul de aprobare a unui proiect de investiții, și, prin urmare, consideră că este necesar să se garanteze că sistemul de guvernanță propus produce decizii rapide, evident însă, fără ca viteza să afecteze calitatea deciziilor adoptate;

20.

recomandă să se ia în considerare propunerea de a introduce proceduri accelerate pentru proiectele de mici dimensiuni până la un anumit buget, având în vedere că, în anumite regiuni, proiectele de mici dimensiuni pot juca rolul unor investiții strategice, deoarece pot avea un efect de pârghie semnificativ;

21.

solicită Comisiei Europene să se asigure că Comitetul Regiunilor este implicat ca observator în structurile de conducere ale InvestEU, în special în cadrul Comitetului consultativ;

22.

salută faptul că programul se bazează pe o garanție bugetară care, cuplată cu nivelul scăzut de risc datorat unui portofoliu important de proiecte de bună calitate, diversificate în întreaga Europă, permite angajarea unei cote mai mici din bugetul UE pentru obținerea unui impact proporțional mai mare; este de părere, cu toate acestea, că Comisia ar trebui să stabilească un obiectiv mai ambițios pentru nivelul total al investițiilor care pot fi mobilizate;

23.

sprijină propunerea Comisiei de a asigura garanția Programului InvestEU mai curând prin intermediul unui număr mai mare de parteneri decât exclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI), astfel cum s-a întâmplat în cazul FEIS; cu toate acestea, pentru a facilita accesul cât mai multor parteneri cu putință, sugerează să fie suficient să se acopere un stat membru sau o regiune;

24.

consideră că implicarea mai multor parteneri de implementare ar trebui să permită o acoperire tematică și geografică mai amplă a Fondului InvestUE față de FEIS, atât între statele membre, cât și în interiorul lor, între regiuni, întrucât acești parteneri de implementare vor oferi o diversitate suplimentară de experiențe și o varietate de expertiză locală și sectorială;

25.

atrage atenția Comisiei asupra țărilor care nu dispun de structuri la nivel național și regional care să le ofere acces la garanția Programului InvestEU; în acest context, recomandă încurajarea și sprijinirea creării unor astfel de structuri;

26.

subliniază că, deși pare adecvat ca partenerii de implementare să detașeze personal în cadrul Comisiei pentru a constitui echipa de proiect InvestEU, având în vedere expertiza lor și capacitățile suplimentare substanțiale de care partenerii de implementare vor beneficia prin acordarea unei garanții de către UE, detașarea de experți corespunzători din rândul personalului se poate dovedi dificilă pentru băncile și instituțiile naționale sau regionale de promovare de mici dimensiuni; solicită, prin urmare, să li se acorde acestor instituții un anumit grad de flexibilitate, de exemplu, prin punerea în comun a resurselor lor în cadrul unor grupuri, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) paragraful al doilea din proiectul de regulament;

27.

sprijină principiul potrivit căruia autoritățile de gestionare a fondurilor structurale și de investiții (ESI) pot plăti în cadrul programului InvestEU, în mod voluntar și în conformitate cu principiile unui cod de conduită pentru parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri (care urmează să fie definite la articolul 6 din regulamentul-cadru privind dispozițiile comune pentru fondurile ESI), până la 5 % din resursele acestor fonduri. Această contribuție poate să abordeze disfuncționalitățile specifice pieței unei țări sau unei regiuni și situațiile de investiții sub nivelul optim, într-un mod care nu este posibil printr-un instrument centralizat la nivelul UE;

28.

salută dorința Comisiei de a facilita combinarea instrumentelor financiare cu subvenții din cadrul altor programe ale UE prin aplicarea normelor InvestEU pentru întregul proiect, aceasta reprezentând o simplificare importantă; salută propunerea de simplificare a normelor privind ajutoarele de stat pentru finanțarea acordată de un stat membru care este canalizată prin Fondul InvestEU sau sprijinită prin programul InvestEU;

29.

solicită să se pună la dispoziție peste 35 % din resursele pachetului financiar al InvestEU pentru atingerea obiectivelor climatice;

30.

recomandă ca investițiile în infrastructură realizate prin programul InvestEU să fie, pe întreaga durată, reziliente la dezastre, precum și la condițiile climatice;

31.

consideră că este necesar să se asigure o tranziție fără probleme și la timp de la actuala perioadă de programare către următoarea;

Platforma de consiliere InvestEU

32.

salută menținerea Platformei europene de consiliere în materie de investiții a planului de investiții (EIAH) în propunerea actuală prin intermediul Platformei de consiliere InvestEU; subliniază că serviciile de consultanță și de asistență rămân esențiale pentru abordarea cu succes a situațiilor de investiții suboptime în întreaga UE, în special în regiunile sau sectoarele în care proiectele complexe sau soluțiile inovatoare de finanțare sunt mai puțin frecvente;

33.

invită colegiuitorii să acorde în continuare organismelor de punere în aplicare scutirea de comisioanele percepute pentru serviciile de consiliere acordate de Platforma de consiliere InvestEU, ca în cazul EIAH existente în temeiul articolului 14 alineatul (4) din Regulamentul FEIS (6), ea fiind esențială pentru a ajuta la stimularea unor investiții publice de calitate, în special la nivelul entităților publice mai mici și al celor cu mai puțină experiență în domeniul instrumentelor financiare și proiectelor complexe;

34.

salută atenția pe care Platforma de consiliere o acordă sprijinirii creării de platforme de investiții, în special pentru investițiile transfrontaliere; subliniază că este necesară, de asemenea, o sensibilizare sporită pentru exploatarea deplină a posibilităților oferite de platformele de investiții, în special în rândul autorităților locale și regionale;

35.

își exprimă întregul sprijin pentru ca Platforma de consiliere să aibă o prezență locală, care ar trebui definită în consultare cu autoritățile naționale, regionale sau locale în cauză, și care ar trebui, în mod prioritar, asigurată în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu dificultăți la elaborarea de proiecte în cadrul Fondului InvestEU sau care suferă de un deficit de investiții semnificativ și persistent;

36.

salută cu căldură accentul pus de Platforma de consiliere asupra transferului de cunoștințe și a consolidării capacităților la nivel regional și local, asupra cărora CoR a atras anterior atenția și care reprezintă elemente esențiale ale depășirii deficitului de investiții în toate regiunile UE; Astfel, obiectivul principal al platformei ar trebui să fie acela de a-i ajuta pe partenerii de implementare de la nivel local să își consolideze capacitățile de asistență tehnică;

37.

subliniază că instrumentele existente de consolidare a capacităților finanțate de UE nu răspund cu succes nevoilor autorităților locale și regionale și că nu sunt suficient exploatate; acestea ar trebui promovate și coordonate mai bine, iar Platforma de consiliere InvestEU joacă un rol esențial în aceste eforturi;

38.

invită Comisia să se asigure că posibilitățile oferite de Platforma de consiliere InvestEU sunt comunicate suficient promotorilor de proiecte în întreaga UE, eventual printr-un turneu de promovare sau prin evenimente locale, pe care CoR ar trebui să fie pregătit să le sprijine în mod corespunzător;

Portalul InvestEU

39.

salută continuarea Portalului european pentru proiecte de investiții (PEPI) al Planului de investiții în propunerea actuală prin Portalul InvestEU; subliniază că CoR este un partener PEPI și a jucat un rol activ în sprijinirea și promovarea acestuia, în special în rândul autorităților locale și regionale europene; va continua, acolo unde este cazul, să sprijine dezvoltarea Portalului InvestEU;

40.

subliniază, cu toate acestea, că succesul unui astfel de portal este extrem de dependent de atingerea unei mase critice de utilizatori și că este nevoie de o mai bună informare și de sensibilizare; solicită, prin urmare, viitorilor parteneri de implementare ai InvestEU să contribuie activ la promovarea și acțiunile de publicitate în favoarea Portalului, ei fiind în măsură să facă acest lucru prin contactele lor permanente cu investitorii și promotorii de proiecte;

41.

este de acord cu opinia că includerea unui proiect pe Portalul InvestEU nu ar trebui privită ca o garanție a sprijinului fie prin intermediul InvestEU, fie prin orice alt instrument, la nivel european sau la alt nivel; recomandă să se clarifice mai bine faptul că includerea pe portal nu poate fi considerată nici ca o condiție prealabilă pentru acordarea de sprijin de orice fel, deoarece prezentarea unui promotor pe portal trebuie să se facă numai pe bază voluntară.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Eurostat, setul de date tec00011.

(2)  Calcule proprii pe baza datelor Eurostat privind formarea brută de capital fix la nivelul NUTS 2: setul de date nama_10r_2gfcf.

(3)  Eurostat, setul de date tec00022.

(4)  Comisia Europeană, al 7-lea raport privind coeziunea (p. 168).

(5)  Avizul CoR: Instrumentele financiare de sprijinire a dezvoltării teritoriale: http://webapi.cor.europa.eu/documentsanonymous/cor-2015-01772-00-00-ac-tra-en.docx

(6)  Regulamentul (UE) 2015/1017.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/335


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Programul de sprijin pentru reforme și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

(2019/C 86/18)

Raportor:

Olga ZRIHEN (BE-PSE), deputată în parlamentul valon

Documente de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme

COM(2018) 391 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor

COM(2018) 387 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE LA PROGRAMUL DE SPRIJIN PENTRU REFORME

Amendamentul 1

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reformele structurale pot contribui la atingerea unui nivel înalt de reziliență a economiilor naționale și de convergență durabilă între statele membre, ceea ce este esențial pentru participarea cu succes și fără obstacole la uniunea economică și monetară. Acel nivel înalt de convergență durabilă este deosebit de important pentru statele membre a căror monedă nu este euro, în procesul lor de pregătire pentru aderarea la zona euro.

Reformele structurale de relevanță pentru UE identificate în cadrul semestrului european pot contribui la creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale și la atingerea unui nivel înalt de reziliență a economiilor naționale și de convergență durabilă între statele membre, ceea ce este esențial pentru participarea cu succes și fără obstacole la uniunea economică și monetară. Acel nivel înalt de convergență durabilă este deosebit de important pentru statele membre a căror monedă nu este euro, în procesul lor de pregătire pentru aderarea la zona euro.

Amendamentul 2

Considerentul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Gradul de punere în aplicare a reformelor structurale în statele membre nu este suficient, deocamdată, la nivelul Uniunii. Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului de coordonare a politicii economice în cadrul semestrului european arată că, în general, punerea în aplicare a reformelor structurale a fost lentă și inegală și că eforturile naționale de reformă ar trebui să fie consolidate și stimulate.

Gradul de punere în aplicare a reformelor structurale de relevanță pentru UE în statele membre nu este suficient, deocamdată, la nivelul Uniunii. Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului de coordonare a politicii economice în cadrul semestrului european arată că, în general, punerea în aplicare a reformelor structurale a fost lentă și inegală și că eforturile naționale de reformă ar trebui să fie consolidate și stimulate , în special prin sporirea implicării autorităților locale și regionale responsabile pentru punerea în aplicare a majorității reformelor necesare identificate .

Amendamentul 3

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura faptul că reformele sprijinite de program abordează toate domeniile-cheie economice și sociale , atât sprijinul financiar, cât și sprijinul tehnic în cadrul programului ar trebui să fie furnizate de Comisie la cererea unui stat membru, într-o gamă largă de domenii de politici , care includ domenii legate de gestionarea finanțelor și a bunurilor publice, reforma instituțională și administrativă, mediul de afaceri, sectorul financiar, piața produselor, a serviciilor și piața forței de muncă, educație și formare, dezvoltare durabilă, sănătate publică și bunăstare socială.

Pentru a asigura faptul că reformele sprijinite de program abordează domeniile de politică relevante , atât sprijinul financiar, cât și sprijinul tehnic în cadrul programului ar trebui să fie furnizate de Comisie la cererea unui stat membru, într-o gamă largă de domenii legate de obiectivele politicii UE , care includ domenii legate de gestionarea finanțelor și a bunurilor publice, reforma instituțională și administrativă, mediul de afaceri, sectorul financiar, piața produselor, a serviciilor și piața forței de muncă, educație și formare, dezvoltare durabilă, sănătate publică și bunăstare socială.

Amendamentul 4

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a răspunde nevoilor suplimentare în cadrul programului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera în bugetul programului resurse programate prin gestiune partajată în cadrul fondurilor Uniunii, în conformitate cu procedura aferentă. Resursele transferate ar trebui să fie implementate în conformitate cu normele acestui program și ar trebui să fie utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

În cazul în care resursele alocate în conformitate cu articolul 26 din prezenta propunere nu sunt angajate, Comisia sau un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita un transfer al acestora către fondurile ESI în beneficiul statului membru în cauză.

Expunere de motive

Amendamentul asigură coerența cu propunerea de amendament la articolul 21 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), care se regăsește în proiectul de aviz referitor la acesta (COTER-VI-038). Transferul ar fi un act coerent și din perspectiva faptului că atât Programul de sprijin pentru reforme, cât și RDC se întemeiază pe articolul 175 din TFUE.

Amendamentul 5

Considerentul 19

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ceea ce privește instrumentul de realizare a reformelor, este necesar să se identifice tipurile de reforme care ar trebui să fie eligibile pentru sprijin financiar. Pentru a asigura contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor programului, reformele eligibile ar trebui să fie cele care răspund provocărilor identificate în contextul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, inclusiv cele propuse pentru abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări.

În ceea ce privește instrumentul de realizare a reformelor, este necesar să se identifice tipurile de reforme care ar trebui să fie eligibile pentru sprijin financiar. Pentru a asigura contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor programului, reformele eligibile ar trebui să fie cele care răspund provocărilor identificate în contextul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, inclusiv cele propuse pentru abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări și după luarea în considerare a perspectivelor regionale respective .

Expunere de motive

CE stabilește o legătură clară între programele de cheltuieli și semestrul european, care poate să își atingă scopul doar dacă integrează și consolidează perspectivele regionale.

Amendamentul 6

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În vederea asigurării unui stimulent semnificativ pentru ca statele membre să realizeze reforme structurale, este oportun să se stabilească o contribuție financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul instrumentului pentru fiecare etapă de alocare și în cadrul fiecărei cereri. Contribuția maximă ar trebui să fie calculată pe baza populației statelor membre . Pentru a asigura repartizarea stimulentelor financiare pe întreaga perioadă de aplicare a programului, alocarea fondurilor către statele membre ar trebui să se efectueze în etape. În prima etapă, care durează 20 de luni, ar trebui să se pună la dispoziția statelor membre jumătate (11 000 000 000 EUR) din pachetul financiar global al instrumentului de realizare a reformelor, iar în această etapă statele membre ar putea primi suma maximă a alocației lor prin depunerea de propuneri de angajamente în materie de reformă.

În vederea asigurării unui stimulent semnificativ pentru ca statele membre să realizeze reforme structurale de relevanță pentru UE , este oportun să se stabilească o contribuție financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul instrumentului pentru fiecare etapă de alocare și în cadrul fiecărei cereri. Contribuția maximă ar trebui să fie calculată pe baza indicatorilor care urmează să fie adoptați pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 (PIB pe cap de locuitor, șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților) . Pentru a asigura repartizarea stimulentelor financiare pe întreaga perioadă de aplicare a programului, alocarea fondurilor către statele membre ar trebui să se efectueze în etape. În prima etapă, care durează 20 de luni, ar trebui să se pună la dispoziția statelor membre jumătate (11 000 000 000 EUR) din pachetul financiar global al instrumentului de realizare a reformelor, iar în această etapă statele membre ar putea primi suma maximă a alocației lor prin depunerea de propuneri de angajamente în materie de reformă.

Amendamentul 7

Considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a asigura asumarea reformelor relevante și concentrarea pe acestea, statele membre ar trebui să identifice angajamentele în materie de reformă care să răspundă provocărilor identificate în contextul semestrului european (inclusiv provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări) și să propună o serie detaliată de măsuri pentru punerea lor în aplicare, ce ar trebui să conțină etape și ținte adecvate și un calendar pentru punerea în aplicare într-o perioadă de cel mult trei ani. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre.

Pentru a asigura asumarea reformelor relevante și concentrarea pe acestea, statele membre , prin implicarea tuturor nivelurilor de guvernare, ar trebui să identifice angajamentele în materie de reformă care să răspundă provocărilor identificate în contextul semestrului european (inclusiv provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări și după luarea în considerare a perspectivelor regionale respective ) și să propună o serie detaliată de măsuri pentru punerea lor în aplicare, ce ar trebui să conțină etape și ținte adecvate și un calendar pentru punerea în aplicare într-o perioadă de cel mult trei ani. De asemenea, statele membre ar trebui să precizeze modul în care au fost coordonate acțiunile relevante în materie de politică existente la nivelul UE pentru a sprijini reformele propuse. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre.

Amendamentul 8

Nou considerent după considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Statele membre ar trebui să precizeze modul în care au implicat autoritățile locale și regionale în evaluarea nevoilor în materie de reformă și în proiectarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea angajamentelor în materie de reformă. Această implicare va avea loc într-un mod structurat și permanent în contextul semestrului european, astfel încât autoritățile locale și regionale să poată participa, în calitate de parteneri cu drepturi depline și de la bun început, la dialogul cu Comisia Europeană, care să conducă la publicarea rapoartelor de țară și a recomandărilor specifice fiecărei țări. Statele membre vor decide cu privire la modul de organizare a acestei implicări în conformitate cu propriul cadru constituțional și cu repartizarea actuală a competențelor între nivelurile de guvernare.

Amendamentul 9

Considerentul 31

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se stabilească norme specifice pentru angajamentele bugetare, plăți, suspendarea, anularea și recuperarea fondurilor. Plățile ar trebui să se bazeze pe o evaluare pozitivă , realizată de Comisie, a punerii în aplicare a angajamentelor în materie de reformă de către statul membru respectiv. Suspendarea și anularea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când angajamentele în materie de reformă nu au fost puse în aplicare în mod satisfăcător de către statul membru. Pentru a asigura un impact durabil al reformelor după punerea lor în aplicare, ar trebui să se stabilească o perioadă rezonabilă care să definească durabilitatea reformelor după plata contribuției financiare. O perioadă de cinci ani ar trebui să fie considerată o perioadă minimă rezonabilă care trebuie aplicată. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii pentru a asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea, anularea și recuperarea sumelor plătite respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se stabilească norme specifice pentru angajamentele bugetare, plăți, suspendarea, anularea și recuperarea fondurilor. Plățile ar trebui efectuate prin tranșe anuale, pe baza unei evaluări pozitive , realizate de Comisie, a punerii în aplicare a progreselor înregistrate în ceea ce privește angajamentele în materie de reformă de către statul membru respectiv. Suspendarea și anularea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când angajamentele în materie de reformă nu au fost puse în aplicare în mod satisfăcător de către statul membru. Pentru a asigura un impact durabil al reformelor după punerea lor în aplicare, ar trebui să se stabilească o perioadă rezonabilă care să definească durabilitatea reformelor după plata contribuției financiare. O perioadă de cinci ani ar trebui să fie considerată o perioadă minimă rezonabilă care trebuie aplicată. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii pentru a asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea, anularea și recuperarea sumelor plătite respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

Amendamentul 10

Considerentul 32

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ceea ce privește instrumentul de sprijin tehnic, statele membre beneficiază din ce în ce mai mult de sprijin tehnic în cadrul PSRS, peste așteptările inițiale. Aproape toate statele membre au solicitat sprijin în cadrul PSRS, cererile fiind distribuite în toate domeniile de politică acoperite de acel program. Din acest motiv, ar trebui să fie menținute principalele caracteristici ale PSRS, inclusiv acțiunile eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului de sprijin tehnic.

În ceea ce privește instrumentul de sprijin tehnic, statele membre beneficiază din ce în ce mai mult de sprijin tehnic în cadrul PSRS, peste așteptările inițiale. Aproape toate statele membre au solicitat sprijin în cadrul PSRS, cererile fiind distribuite în toate domeniile de politică acoperite de acel program. Din acest motiv, ar trebui să fie menținute principalele caracteristici ale PSRS, inclusiv acțiunile eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului de sprijin tehnic. Comisia Europeană și guvernele naționale ar trebui să încurajeze utilizarea instrumentelor de sprijin tehnic de către autoritățile locale și regionale prin deschiderea completă a acestor instrumente la toate nivelurile de guvernare și prin promovarea activă a utilizării lor.

Amendamentul 11

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiectivele generale

Obiectivele generale

Programul va sprijini următoarele obiective generale, în toate statele membre:

Programul va sprijini următoarele obiective generale, în toate statele membre:

(a)

contribuirea la abordarea provocărilor întâmpinate la nivel național în materie de reforme structurale destinate îmbunătățirii performanțelor economiilor naționale și promovării unor structuri economice și sociale reziliente în statele membre, contribuind astfel la coeziune, competitivitate, productivitate, creștere și ocuparea forței de muncă;

(a)

contribuirea la abordarea provocărilor întâmpinate la nivel național în materie de reforme structurale identificate pentru relevanța lor la nivelul UE în cadrul semestrului european și destinate promovării unor structuri economice și sociale reziliente în statele membre, contribuind astfel la coeziune, competitivitate, productivitate, creștere și ocuparea forței de muncă la nivel european ; și

(b)

contribuirea la consolidarea capacității administrative a statelor membre în ceea ce privește provocările cu care se confruntă instituțiile, guvernanța, administrația publică și sectoarele economic și social.

(b)

contribuirea la consolidarea capacității administrative a statelor membre și a autorităților locale și regionale respective ale acestora în ceea ce privește provocările cu care se confruntă instituțiile, guvernanța, administrația publică și sectoarele economic și social.

Amendamentul 12

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Domeniul de aplicare

Obiectivele generale și specifice prevăzute la articolele 4 și 5 se referă la domenii de politică legate de coeziune, competitivitate, productivitate, inovare, creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, locuri de muncă și investiții și, în special, la una sau mai multe din următoarele:

Domeniul de aplicare

Obiectivele generale și specifice prevăzute la articolele 4 și 5 se referă la domenii de politică care sunt relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor Tratatului privind Uniunea Europeană, care au legătură cu competențele UE și sunt legate de coeziune, competitivitate, productivitate, inovare, creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, locuri de muncă și investiții și, în special, la una sau mai multe din următoarele:

Amendamentul 13

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Buget

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 25 000 000 000 EUR în prețuri curente.

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 25 000 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(2)   Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)

până la 22 000 000 000 EUR pentru instrumentul de realizare a reformelor;

(a)

până la 22 000 000 000 EUR pentru instrumentul de realizare a reformelor;

(b)

până la 840 000 000 EUR pentru instrumentul de sprijin tehnic;

(b)

până la 840 000 000 EUR pentru instrumentul de sprijin tehnic;

(c)

până la 2 160 000 000 EUR pentru mecanismul de convergență, din care:

(c)

până la 2 160 000 000 EUR pentru mecanismul de convergență, din care:

 

(i)

până la 2 000 000 000 EUR pentru componenta de sprijin financiar; și

(ii)

până la 160 000 000 EUR pentru componenta de sprijin tehnic.

 

(i)

până la 2 000 000 000 EUR pentru componenta de sprijin financiar; și

(ii)

până la 160 000 000 EUR pentru componenta de sprijin tehnic.

În cazul în care, până la 31 decembrie 2023, în cadrul mecanismului de convergență, un stat membru care nu face parte din zona euro nu a luat măsuri demonstrabile pentru adoptarea monedei unice într-un anumit interval de timp, suma maximă disponibilă pentru statul membru respectiv în cadrul componentei de sprijin financiar a mecanismului de convergență conform articolului 26 este realocată instrumentului de realizare a reformelor menționat la litera (a) din primul paragraf al prezentului alineat. Comisia adoptă o decizie în acest sens după ce acordă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor sale.

În cazul în care, până la 31 decembrie 2023, în cadrul mecanismului de convergență, un stat membru care nu face parte din zona euro nu a luat măsuri demonstrabile pentru adoptarea monedei unice într-un anumit interval de timp, suma maximă disponibilă pentru statul membru respectiv în cadrul componentei de sprijin financiar a mecanismului de convergență conform articolului 26 este realocată instrumentului de realizare a reformelor menționat la litera (a) din primul paragraf al prezentului alineat. Comisia adoptă o decizie în acest sens după ce acordă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor sale.

(3)   Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea programului. În cadrul fiecăruia dintre cele trei instrumente menționate la articolul 3, cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor de sprijin tehnic la fața locului și costurile consilierii inter pares și ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a reformelor structurale.

(3)    În cazul în care resursele alocate în conformitate cu articolul 26 din prezenta propunere nu sunt angajate, resursele alocate unui stat membru pot fi transferate către fondurile ESI în beneficiul statului membru în cauză, la solicitarea acestuia sau la propunerea Comisiei.

(4)    Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(4)    Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea programului. În cadrul fiecăruia dintre cele trei instrumente menționate la articolul 3, cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor de sprijin tehnic la fața locului și costurile consilierii inter pares și ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a reformelor structurale.

 

(5)    Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Expunere de motive

Amendamentul asigură coerența cu propunerea de amendament la articolul 21 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), care se regăsește în proiectul de aviz referitor la acesta (COTER-VI-038). Transferul ar fi un act coerent și din perspectiva faptului că atât Programul de sprijin pentru reforme, cât și RDC se întemeiază pe articolul 175 din TFUE.

Amendamentul 14

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Anexa I prevede o contribuție financiară maximă disponibilă pentru fiecare stat membru din pachetul global al instrumentului de realizare a reformelor menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (a). Această contribuție financiară maximă este calculată pentru fiecare stat membru folosind criteriile și metodologia prevăzute în anexa respectivă, pe baza populației fiecărui stat membru . Această contribuție financiară maximă este disponibilă pentru alocare parțială sau integrală pentru fiecare stat membru, în fiecare etapă și în cadrul fiecărei cereri pentru alocare stabilite la articolul 10.

Anexa I prevede o contribuție financiară maximă disponibilă pentru fiecare stat membru din pachetul global al instrumentului de realizare a reformelor menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (a). Această contribuție financiară maximă este calculată pentru fiecare stat membru folosind criteriile și metodologia prevăzute în anexa respectivă, pe baza indicatorilor care urmează să fie adoptați pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 (PIB pe cap de locuitor, șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice, primirea și integrarea migranților) . Această contribuție financiară maximă este disponibilă pentru alocare parțială sau integrală pentru fiecare stat membru, în fiecare etapă și în cadrul fiecărei cereri pentru alocare stabilite la articolul 10.

Amendamentul 15

Articolul 11 alineatul (3) litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

acordurile interne pentru punerea eficientă în aplicare a angajamentelor în materie de reformă de către statul membru în cauză, inclusiv etapele și țintele propuse și indicatorii aferenți;

acordurile interne pentru punerea eficientă în aplicare a angajamentelor în materie de reformă de către statul membru în cauză, inclusiv etapele și țintele propuse și indicatorii aferenți; modul în care autoritățile locale și regionale au fost implicate în identificarea angajamentelor în materie de reformă în contextul semestrului european, precum și în punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acestora; și

Amendamentul 16

Articolul 11 alineatul (3), se introduce un punct nou după litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

în cadrul acordurilor interne pentru punerea în aplicare a angajamentelor în materie de reformă, măsuri specifice care să asigure coerența și coordonarea între program, fondurile ESI și alte programe finanțate de UE, după caz; acestea ar trebui să includă o foaie de parcurs specifică pentru consolidarea capacităților pentru autoritățile locale și regionale;

Amendamentul 17

Articolul 11 alineatul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comitetul de politică economică, înființat prin Decizia 2000/604/CE a Consiliului privind componența și statutul Comitetului de politică economică (1), poate formula un aviz privind propunerile de angajamente în materie de reformă prezentate de statele membre.

Comitetul de politică economică, înființat prin Decizia 2000/604/CE a Consiliului privind componența și statutul Comitetului de politică economică1, formulează un aviz privind propunerile de angajamente în materie de reformă prezentate de statele membre.

Amendamentul 18

Articolul 12 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Decizia menționată la alineatul (1) stabilește contribuția financiară care trebuie să fie plătită într-o singură tranșă după ce statul membru respectiv a pus în aplicare în mod satisfăcător etapele și țintele identificate în legătură cu punerea în aplicare a fiecărui angajament în materie de reformă.

Decizia menționată la alineatul (1) stabilește contribuția financiară care trebuie să fie plătită în tranșe anuale după ce statul membru respectiv a pus în aplicare în mod satisfăcător etapele și țintele identificate pentru fiecare an în legătură cu punerea în aplicare a fiecărui angajament în materie de reformă.

Decizia stabilește perioada pentru punerea în aplicare a angajamentelor în materie de reformă, care este de cel mult trei ani de la adoptarea deciziei. De asemenea, decizia stabilește: acordurile detaliate și calendarul pentru punerea în aplicare a angajamentelor în materie de reformă și pentru raportarea cu privire la acestea de către statul membru în cauză în cadrul procesului semestrului european; indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea etapelor și a țintelor; și modalitatea de a oferi Comisiei acces la datele subiacente relevante.

Decizia stabilește perioada pentru punerea în aplicare a angajamentelor în materie de reformă, care este de cel mult trei ani de la adoptarea deciziei. De asemenea, decizia stabilește: acordurile detaliate și calendarul pentru punerea în aplicare a angajamentelor în materie de reformă și pentru raportarea cu privire la acestea de către statul membru în cauză în cadrul procesului semestrului european; indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea etapelor și a țintelor; și modalitatea de a oferi Comisiei acces la datele subiacente relevante.

Amendamentul 19

Articolul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Raportarea de către statul membru în cadrul semestrului european

Raportarea de către statul membru în cadrul semestrului european

Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf al articolului 12 alineatul (3), statul membru în cauză raportează cu regularitate, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în vederea îndeplinirii angajamentelor în materie de reformă. În acest sens, statele membre sunt invitate să utilizeze conținutul programelor naționale de reformă ca instrument de raportare cu privire la progresele înregistrate în vederea realizării reformelor. Acordurile detaliate și calendarul de raportare, inclusiv modalitatea de a oferi Comisiei acces la datele subiacente relevante sunt stabilite în decizia menționată la articolul 12 alineatul (1).

Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf al articolului 12 alineatul (3), statul membru în cauză raportează cu regularitate, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în vederea îndeplinirii angajamentelor în materie de reformă. În acest sens, statele membre sunt invitate să utilizeze conținutul programelor naționale de reformă ca instrument de raportare cu privire la progresele înregistrate în vederea realizării reformelor , inclusiv cu privire la măsurile luate pentru a asigura coordonarea între program, fondurile ESI și alte programe finanțate de UE, după caz. Acordurile detaliate și calendarul de raportare, inclusiv modalitatea de a oferi Comisiei acces la datele subiacente relevante sunt stabilite în decizia menționată la articolul 12 alineatul (1). Comisia își revizuiește în consecință orientările privind conținutul programelor naționale de reformă.

Amendamentul 20

Articolul 19 alineatul (2), se introduce un punct nou după litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

activitățile de consolidare a capacităților întreprinse de autoritățile locale și regionale în contextul programelor naționale de reformă. Autoritățile locale și regionale trebuie să poată să își prezinte cererile în cadrul unei secțiuni specifice a programului și să fie beneficiare directe ale sprijinului tehnic acordat.

Amendamentul 21

Articolul 26

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Anexa X prevede o contribuție financiară maximă disponibilă pentru fiecare stat membru din pachetul financiar global menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (c) punctul (i). Această contribuție financiară maximă este calculată pentru fiecare stat membru eligibil folosind criteriile și metodologia prevăzute în anexa respectivă, pe baza populației fiecărui stat membru, și se aplică pentru fiecare etapă de alocare și cerere de propuneri prevăzute la articolul 10.

Anexa X prevede o contribuție financiară maximă disponibilă pentru fiecare stat membru din pachetul financiar global menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (c) punctul (i). Această contribuție financiară maximă este calculată pentru fiecare stat membru folosind criteriile și metodologia prevăzute în anexa respectivă, pe baza indicatorilor care urmează să fie adoptați pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 (PIB pe cap de locuitor, șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice, primirea și integrarea migranților) , și se aplică pentru fiecare etapă de alocare și cerere de propuneri prevăzute la articolul 10.

Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf al articolului 7 alineatul (2), această contribuție financiară maximă este disponibilă pentru a fi alocată fiecărui stat membru eligibil, parțial sau integral, în fiecare etapă a procesului de alocare în conformitate cu procedura stabilită în articolul 10 și reprezintă o contribuție suplimentară pe lângă contribuția financiară menționată la articolul 9, care este acordată în schimbul reformelor suplimentare întreprinse de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 25.

Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf al articolului 7 alineatul (2), această contribuție financiară maximă este disponibilă pentru a fi alocată fiecărui stat membru eligibil, parțial sau integral, în fiecare etapă a procesului de alocare în conformitate cu procedura stabilită în articolul 10 și reprezintă o contribuție suplimentară pe lângă contribuția financiară menționată la articolul 9, care este acordată în schimbul reformelor suplimentare întreprinse de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 25

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE LA FUNCȚIA EUROPEANĂ DE STABILIZARE A INVESTIȚIILOR

Amendamentul 22

Considerentul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În special, pentru a ajuta statele membre a căror monedă este euro să răspundă mai bine situațiilor economice în schimbare rapidă și să își stabilizeze economia prin continuarea investițiilor publice în cazul unor șocuri asimetrice majore, ar trebui să fie instituită o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (FESI).

În special, pentru a ajuta statele membre a căror monedă este euro să răspundă mai bine situațiilor economice în schimbare rapidă și să își stabilizeze economia prin continuarea investițiilor publice în cazul unor șocuri asimetrice majore, ar trebui să fie instituită o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (FESI). FESI ar trebui să contribuie la stabilizarea investițiilor publice realizate de toate nivelurile de guvernare, întrucât autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru 66 % din investiții, iar investițiile lor nu au atins încă nivelul anterior crizei. Acordarea posibilității organismelor locale și regionale să își mențină nivelul de investiții ar împiedica accentuarea în continuare a șocurilor asimetrice.

Expunere de motive

Ar trebui subliniată importanța pentru investiții a nivelului local și regional.

Amendamentul 23

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statul membru care solicită sprijin din partea FESI ar trebui să îndeplinească criterii de eligibilitate stricte, bazate pe respectarea, pe perioada de doi ani dinaintea depunerii cererii de solicitare a sprijinului FESI, a deciziilor și a recomandărilor din cadrul de supraveghere fiscală și economică al Uniunii, în scopul de a nu afecta stimulentele care încurajează aplicarea unor politici bugetare prudente în statul membru respectiv.

Statul membru care solicită sprijin din partea FESI ar trebui să îndeplinească criterii de eligibilitate stricte, bazate pe respectarea, pe perioada de doi ani dinaintea depunerii cererii de solicitare a sprijinului FESI, a deciziilor și a recomandărilor din cadrul de supraveghere fiscală și economică al Uniunii , inclusiv din comunicarea Comisiei privind „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”  (1a), în scopul de a nu afecta stimulentele care încurajează aplicarea unor politici bugetare prudente și sustenabile în statul membru respectiv.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 24

Considerentul 21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să investească sprijinul primit prin FESI în investiții publice eligibile și, de asemenea, să mențină, în ansamblu, nivelul investițiilor publice în comparație cu nivelul mediu al investițiilor publice din ultimii cinci ani, pentru a se asigura că obiectivul urmărit prin prezentul regulament este atins. În această privință, se consideră că statele membre ar trebui să acorde prioritate menținerii investițiilor eligibile din programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Statele membre ar trebui să investească sprijinul primit prin FESI în investiții publice eligibile și, de asemenea, să mențină, în ansamblu, nivelul investițiilor publice în comparație cu nivelul mediu al investițiilor publice din ultimii cinci ani, pentru a se asigura că obiectivul urmărit prin prezentul regulament este atins. În această privință, se consideră că statele membre ar trebui să acorde prioritate menținerii investițiilor eligibile din programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Cu toate acestea, în cazul în care, datorită gravității crizei, se dovedește imposibil ca statul membru să mențină nivelul de investiții publice la care s-a angajat la primirea sprijinului, Comisia Europeană ar trebui să stabilească un nivel mai scăzut de investiții publice pe care statele membre ar trebui să îl asigure.

Expunere de motive

Se poate întâmpla ca criza să fie atât de gravă, încât statele membre să nu poată menține nivelul de investiții publice la care s-au angajat la primirea sprijinului. În acest caz, Comisia Europeană ar trebui să poată stabili un nivel mai scăzut de investiții publice pe care statele membre ar trebui să le realizeze.

Amendamentul 25

Considerentul 33

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

FESI ar trebui să fie considerat un prim pas în elaborarea în timp a unui mecanism de asigurare integrală pentru a garanta stabilizarea macroeconomică. În prezent , FESI ar urma să se bazeze pe acordarea de împrumuturi și de subvenționări ale ratei dobânzii. În paralel, nu este exclus ca MES sau succesorul său legal să fie utilizat în viitor pentru a sprijini investițiile publice prin acordarea de asistență financiară statelor membre a căror monedă este euro și care se confruntă cu condiții economice nefavorabile. În plus, în viitor, ar putea fi instituit un mecanism de asigurare voluntară dotat cu o capacitate de împrumut, bazat pe contribuții voluntare ale statelor membre, pentru a asigura un instrument puternic în scopul stabilizării macroeconomice în cazul șocurilor asimetrice.

FESI ar trebui să fie considerat un prim pas în elaborarea în timp a unui mecanism de asigurare integrală pentru a garanta stabilizarea macroeconomică. Într-o primă etapă, FESI ar urma să se bazeze pe acordarea de împrumuturi și de subvenționări ale ratei dobânzii. În paralel, MES sau succesorul său legal ar putea interveni pentru a sprijini investițiile publice prin acordarea de asistență financiară statelor membre a căror monedă este euro și care se confruntă cu condiții economice nefavorabile. În plus, trebuie instituit un mecanism de asigurare dotat cu o capacitate de împrumut, bazat pe contribuții voluntare ale statelor membre, pentru a asigura un instrument puternic în scopul stabilizării macroeconomice în cazul șocurilor asimetrice.

Expunere de motive

Din motive de claritate a redactării considerentului (33), pe baza propunerilor de amendamente echivalente formulate de Reimer Böge (PPE-DE) și de Pervenche Berès (S&D-FR) în proiectul de raport prezentat în cadrul Comisiei ECON a Parlamentului European.

Amendamentul 26

Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

unei decizii a Consiliului de stabilire a faptului că, în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului de ajutor FESI, nu au fost luate măsuri eficiente pentru corectarea deficitului său excesiv în temeiul articolului 126 alineatul (8) sau al articolului 126 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

unei decizii a Consiliului de stabilire a faptului că, în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului de ajutor FESI, nu au fost luate măsuri eficiente pentru corectarea deficitului său excesiv în temeiul articolului 126 alineatul (8) sau al articolului 126 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , ținând seama de comunicarea Comisiei privind „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”  (1);

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 27

Articolul 5 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În anul următor acordării împrumutului FESI, Comisia examinează dacă statul membru în cauză a respectat criteriile menționate la alineatul (1). În special, Comisia ar trebui să verifice, de asemenea, măsura în care statul membru respectiv a continuat să aloce investiții publice eligibile pentru programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

În anul următor acordării împrumutului FESI, Comisia examinează dacă statul membru în cauză a respectat criteriile menționate la alineatul (1). În special, Comisia ar trebui să verifice, de asemenea, măsura în care statul membru respectiv a continuat să aloce investiții publice eligibile pentru programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

În cazul în care, după audierea reprezentanților statului membru în cauză, Comisia ajunge la concluzia că nu au fost respectate condițiile menționate la alineatul (1), aceasta adoptă o decizie:

În cazul în care, după audierea reprezentanților statului membru în cauză, Comisia ajunge la concluzia că nu au fost respectate condițiile menționate la alineatul (1), aceasta adoptă o decizie:

(i)

solicitând rambursarea anticipată a întregului împrumut FESI sau a unei părți a acestuia, după caz, și

(ii)

hotărând că, la rambursarea împrumutului FESI, statul membru în cauză nu are dreptul la subvenționarea ratei dobânzii.

(i)

solicitând rambursarea anticipată a întregului împrumut FESI sau a unei părți a acestuia, după caz, și

(ii)

hotărând că, la rambursarea împrumutului FESI, statul membru în cauză nu are dreptul la subvenționarea ratei dobânzii.

 

Cu toate acestea, Comisia ar putea concluziona, de asemenea, că, datorită impactului crizei, statul membru în cauză nu a putut să mențină nivelul de investiții stabilit la alineatul (1).

Comisia adoptă decizia fără întârzieri nejustificate și o face publică.

Comisia adoptă decizia fără întârzieri nejustificate și o face publică.

Expunere de motive

Se poate întâmpla ca criza să fie atât de gravă, încât statul membru să nu poată menține nivelul de investiții publice la care s-a angajat la primirea sprijinului. În acest caz, Comisia Europeană ar trebui să poată stabili un nivel mai scăzut de investiții publice pe care statul membri ar trebui să îl atingă.

Amendamentul 28

Articolul 22 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

oportunitatea elaborării unui mecanism de asigurare voluntară care să servească scopului stabilizării macroeconomice .

opțiuni de elaborare a unui mecanism de asigurare complet care să contribuie la stabilizarea macroeconomică .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

III.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Cu privire la Programul de sprijin pentru reforme

1.

subliniază că reformele structurale de relevanță pentru UE și valoarea adăugată a UE sunt esențiale pentru asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a rezilienței și a convergenței în cadrul Uniunii și a UEM; constată că punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind reformele structurale relevante pentru UE este în general nesatisfăcătoare din cauza lipsei de asumare a responsabilității și a capacității administrative insuficiente la toate nivelurile de guvernare;

2.

regretă că Comisia Europeană nu a furnizat încă o definiție a „reformelor structurale” în contextul guvernanței economice a UE și a posibilului sprijin acordat prin intermediul programelor UE, cum ar fi Programul de sprijin pentru reforme. Reiterează, în acest context, că, în conformitate cu principiul subsidiarității, sfera de acțiune a reformelor structurale eligibile pentru sprijinul UE ar trebui să se limiteze la domeniile de politică relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor Tratatului privind Uniunea Europeană și să se refere direct la competențele UE. CoR respinge orice propunere de finanțare din partea UE pentru sprijinirea unor reforme structurale nespecificate în statele membre care nu au fost supuse unei evaluări prealabile transparente a valorii adăugate europene și care nu se referă direct la competențele UE stabilite prin Tratat. În acest context, CoR reamintește rezoluția sa din 1 februarie 2018 de respingere a propunerii de regulament a Comisiei din 6 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune (2);

3.

salută ideea sprijinirii statelor membre care doresc să își asume angajamente ambițioase în materie de reformă, identificate în contextul semestrului european, prin intermediul contribuțiilor financiare și al sprijinului tehnic; subliniază că semestrul european ar trebui să integreze cât mai curând obiectivele de dezvoltare durabilă și să fie în concordanță cu obiectivele de investiții pe termen lung ale politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027;

4.

salută ideea unui mecanism de convergență pentru statele membre care au luat măsuri demonstrabile în vederea aderării la moneda euro, oferind, de asemenea, contribuții financiare și sprijin tehnic;

5.

consideră că alocarea întregului pachet al programului, în funcție de populație, ar fi în contradicție cu obiectivul de coeziune prevăzut de tratat, care reprezintă temeiul juridic al programului (articolul 175 din TFUE); subliniază că elementul-cheie pentru alocarea corectă ar trebui să fie indicatorii adoptați pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 (PIB pe cap de locuitor, șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice, primirea și integrarea migranților); subliniază că această abordare ar viza în mod coerent faptul că unele state membre care au luat măsuri demonstrabile în vederea aderării la moneda euro ar putea avea nevoie de reforme într-o mai mică măsură decât unii dintre membrii actuali din zona euro;

6.

este preocupat de faptul că o sumă forfetară plătită unui stat membru în urma punerii în aplicare a unui pachet substanțial de reformă poate să nu determine declanșarea luării deciziei de a realiza astfel de reforme; este preocupat de faptul că plata într-o singură tranșă, numai după punerea în aplicare a reformelor, ar zdruncina și mai mult motivația;

7.

sprijină ferm ideea că recomandările specifice fiecărei țări nu ar trebui să promoveze investiții într-o măsură mai mică decât reformele în materie de reglementare; subliniază că recomandările legate de investiții ar trebui să fie aliniate la perspectiva de investiții pe termen lung adoptată de fondurile ESI; constată că un studiu recent realizat de DG EMPL arată că, în perioada 2012-2015, 62 % din toate nevoile de reformă identificate în contextul semestrului european s-au încadrat în domeniul de intervenție al fondurilor structurale și că programele operaționale au abordat efectiv 42 % din aceste nevoi; subliniază că programul ar trebui să coordoneze toate programele de cheltuieli ale UE relevante; recomandă, de asemenea, posibilitatea transferării fondurilor din cadrul programului către fondurile ESI;

8.

constată că programul ar acorda o importanță sporită semestrului european, deoarece ar sprijini numai reformele structurale identificate în contextul semestrului; subliniază că, prin urmare, este esențial să se îmbunătățească semestrul european în ceea ce privește eficacitatea și asumarea angajamentelor în materie de reformă, pe baza principiilor parteneriatului și transparenței sporite pentru autoritățile locale și regionale; subliniază că organismele independente, cum ar fi consiliile bugetare naționale și consiliile naționale pentru productivitate, ar trebui să ofere asistență tuturor nivelurilor de guvernare și părților interesate relevante pentru a evalua necesitățile de reformă și pentru a monitoriza punerea în aplicare a programului;

9.

constată că 36 % din toate recomandările specifice fiecărei țări emise în 2018 abordează direct rolul orașelor și al regiunilor, ceea ce reflectă repartizarea actuală a competențelor între nivelurile de guvernare și că, având în vedere, de asemenea, recomandările care abordează numai în mod indirect rolul autorităților locale și regionale și al celor al căror impact variază de la un teritoriu la altul, 83 % din toate recomandările sunt legate de teritoriu;

10.

prin urmare, subliniază că, pentru a asigura asumarea responsabilității și punerea efectivă în aplicare a reformelor structurale; autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în semestrul european încă din etapele sale inițiale, în calitate de parteneri de proiectare și de punere în aplicare, și că acest lucru ar trebui să devină un criteriu pentru evaluarea credibilității măsurilor de punere în aplicare a unui pachet de reforme; insistă asupra propunerii sale de cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale în cadrul semestrului; salută adoptarea de către Parlamentul European, în iulie 2018, a unui amendament la regulamentul PSRS care subliniază necesitatea implicării autorităților locale și regionale în pregătirea și punerea în aplicare a reformelor structurale;

11.

ia act de faptul că rezultatele preliminare ale unui studiu în curs comandat de CoR arată că consolidarea capacităților pentru orașe și regiuni nu a fost abordată în mod satisfăcător în contextul cadrului financiar multianual actual; ia act de provocarea reprezentată de capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale, care este abordată, direct sau indirect, de 68 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru anul 2018; subliniază, în acest sens, că un program Erasmus pentru reprezentanții autorităților locale ar putea facilita transferul de expertiză și bune practici;

12.

regretă absența unor dovezi adecvate care să arate în ce măsură autoritățile locale și regionale au utilizat PSRS; subliniază că accesul autorităților locale și regionale la instrumentul de sprijin tehnic din cadrul programului ar trebui încurajat în mod proactiv la toate nivelurile de guvernare; își reiterează solicitarea privind un set unic și transparent de orientări care să coordoneze toate măsurile finanțate de UE care oferă asistență tehnică și care sprijină consolidarea capacităților în cadrul noului CFM;

13.

încurajează abordările teritoriale integrate, concepute în cadrul unui proces ascendent, pentru promovarea ecosistemelor favorabile în vederea punerii în aplicare a unor reforme structurale relevante pentru UE;

14.

regretă faptul că Comisia Europeană a decis să aloce fonduri Programului de sprijin pentru reforme gestionat la nivel central, reducând totodată numărul programelor cu gestiune partajată și cu valoare adăugată europeană, cum ar fi cele din cadrul politicii de coeziune a UE;

Cu privire la Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

15.

constată că factorii structurali expun statele membre la șocuri asimetrice majore, care generează reduceri considerabile ale investițiilor publice, în primul rând la nivel local și regional, și care conduc la apariția efectelor negative de propagare în alte state membre;

16.

împărtășește opinia Comisiei conform căreia investițiile publice trebuie protejate împotriva șocurilor asimetrice; reamintește că autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru mai mult de 66 % din investițiile publice în UE; reamintește că investițiile la nivel regional nu au atins încă nivelurile anterioare crizei; subliniază că toate nivelurile de guvernare ar trebui să asigure protecția investițiilor împotriva impactului șocurilor asimetrice;

17.

salută propunerea de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor (FESI) al cărei scop este să asigure un nivel mai ridicat de reziliență a politicilor fiscale naționale la șocurile asimetrice, obținând totodată o sustenabilitate pe termen lung; consideră că acest lucru ar putea reprezenta un prim pas spre dotarea UEM cu un mecanism temporar de absorbție a șocurilor;

18.

constată că propunerea permite o viitoare actualizare a sistemului și își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene de a elabora în timp un mecanism de asigurare integrală pentru a garanta stabilizarea economică, cum ar fi un fond pentru zile negre;

19.

împărtășește opinia Comisiei conform căreia, pentru a evita transferurile permanente și hazardul moral, numai statele membre care respectă cadrul larg de guvernanță al UE și care înregistrează progrese în ceea ce privește convergența ar trebui să poată recurge la FESI;

20.

observă că FESI ar începe cu împrumuturi și cu o componentă de granturi relativ mică; consideră că, pentru a fi eficientă, o capacitate fiscală ar trebui să fie suficient de semnificativă; se întreabă dacă valoarea maximă a împrumuturilor de 30 de miliarde de euro ar fi suficientă în cazul unei crize grave care afectează mai multe state membre;

21.

salută propunerea Comisiei ca FESI să completeze instrumentele existente, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene (ESI) și să nu se suprapună cu Mecanismul european de stabilitate (MES), în pofida faptului că sunt oarecum similare în ceea ce privește sfera de aplicare; constată, cu toate acestea, că stabilizarea macroeconomică nu este recunoscută, în prezent, drept un obiectiv explicit al bugetului UE și, prin urmare, limitează realizările posibile ale FESI;

22.

constată că noțiunea „șocuri asimetrice” ar putea include, de asemenea, o criză de lichidități; consideră că FESI nu poate fi un răspuns adecvat la o criză de lichidități, această funcție fiind îndeplinită de programul de tranzacții monetare definitive (TMD) al Băncii Centrale Europene, condiționat de participarea statelor membre la programul MES.

Bruxelles, 5 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  Decizia Consiliului din 29 septembrie 2000 privind componența și statutul Comitetului de politică economică (2000/604/CE) (JO L 257, 11.10.2000, p. 28).

(1a)   COM(2015) 12 final, 13.1.2015 .

(1)   COM(2015) 12 final, 13.1.2015.

(2)  COM(2017) 826 final.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/353


Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

(2019/C 86/19)

Raportor:

Oldřich VLASÁK (CZ-CRE), membru al Consiliului Local Hradec Králové

Document de referință:

propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

COM(2018) 337 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1.   Operatorii stațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la ieșirea din stația de recuperare (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:

1.   Operatorii stațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la intrarea în sistemul utilizatorului final (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:

Expunere de motive

Acesta este ultimul loc în care operatorul unei stații de recuperare își poate asuma responsabilitatea pentru produsul său. Obligația de a asigura ulterior calitatea apei recuperate, de exemplu la acumularea și depozitarea acesteia, revine utilizatorului final.

Amendamentul 2

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 6

Articolul 6

Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată

Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată

1.   Orice furnizare de apă recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații.

1.   Orice furnizare de apă recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații.

2.   Operatorul depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.

2.   Operatorul depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.

3.   Cererea cuprinde următoarele:

3.   Cererea cuprinde următoarele:

(a)

un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2);

(a)

un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2);

(b)

o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)

o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(c)

o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei.

(c)

o descriere a modului în care operatorul stației de recuperare se va conforma cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei.

 

4.     Statele membre impun un permis sau o notificare din partea utilizatorului final atunci când acesta utilizează apă recuperată în conformitate cu cele specificate în secțiunea 1 din anexa I.

 

5.     În conformitate cu legislația națională, utilizatorul final depune fie o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1), fie o cerere de modificare a unei autorizații existente, fie o notificare adresată autorității competente din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația de recuperare.

Expunere de motive

După cum reiese în mod clar din esența regulamentului, UE nu consideră că apa recuperată este același produs (sigur) ca apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie conștient de acest lucru și ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitatea pentru utilizarea acestuia. Prin urmare, statul membru trebuie să solicite de la utilizatorul final, fie o autorizație, fie o notificare pentru cazurile în care se utilizează apă recuperată. Pentru a despăgubi utilizatorul final, în perioadele de secetă, atunci când alte reglementări limitează captarea apei de suprafață sau a apei subterane, acest produs îi va permite, cel puțin, menținerea producției vegetale (și, în multe cazuri, concomitent, a producției animaliere).

În același timp, autoritățile competente trebuie să știe în ce scop se utilizează apă reciclată, fără să fie, însă, nevoie de o autorizație în acest sens.

Amendamentul 3

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 7

Acordarea autorizației

Articolul 7

Acordarea autorizației

1.   În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:

1.   În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:

(a)

alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea din domeniul apei, dacă este diferită de autoritatea competentă;

(a)

alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea din domeniul apei, dacă este diferită de autoritatea competentă;

(b)

punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(b)

punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

2.   Autoritatea competentă decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a), dacă acordă sau nu autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează solicitantul în acest sens, indică data preconizată de acordare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului.

2.   Autoritatea competentă decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a), dacă acordă sau nu autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează solicitantul în acest sens, indică data preconizată de acordare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului.

3.   Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:

3.   Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:

(a)

condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(a)

condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)

condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;

(b)

condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;

(c)

orice alte condiții necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului.

(c)

orice alte condiții necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului.

4.   Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.

4.   Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.

 

5.     Autoritatea competentă din statul membru căreia i-a fost transmisă notificarea sau autorizația de către utilizator impune utilizatorului final să utilizeze apa recuperată doar în conformitate cu tabelul 1 din secțiunea 2 a anexei I a prezentului regulament.

Expunere de motive

După cum reiese în mod clar din esența regulamentului, UE nu consideră că apa recuperată este același produs (sigur) ca apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie conștient de acest lucru și ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitatea pentru utilizarea acestuia. Prin urmare, statul membru trebuie să solicite de la utilizatorul final, fie o autorizație, fie o notificare pentru cazurile în care se utilizează apă recuperată. Pentru a despăgubi utilizatorul final, în perioadele de secetă, atunci când alte reglementări limitează captarea apei de suprafață sau a apei subterane, acest produs îi va permite, cel puțin, menținerea producției vegetale (și, în multe cazuri, concomitent, a producției animaliere).

Amendamentul 4

Articolul 8 paragraful (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 8

Verificarea conformității

Articolul 8

Verificarea conformității

1.   Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace:

1.   Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace:

(a)

controale la fața locului ;

(a)

controale ale conformității la fața locului la sediul furnizorului sau al utilizatorului final, după cum prevede autorizația respectivă. Aceste controale se efectuează în conformitate cu standardele și normele statului în cauză în ceea ce privește prelevarea de probe și analiza. Ar trebui, de asemenea, să se facă trimitere la standardele ISO pentru calitatea apei recuperate pentru irigații, în clase diferite, în funcție de categoriile de culturi irigate. Fiecare stat membru stabilește frecvența controalelor pe baza unei evaluări a riscurilor, cu o durată mai scurtă a intervalului de control atunci când riscurile sunt mai mari;

(b)

utilizarea datelor de monitorizare obținute în temeiul prezentului regulament și al Directivelor 91/271/CEE și 2000/60/CE;

(b)

orice alte mijloace adecvate , astfel încât calitatea apei recuperate să fie garantată nu numai de către furnizor, ci și de către utilizatorul final .

(c)

orice alte mijloace adecvate.

 

2.   În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației de recuperare să ia măsurile necesare pentru a restabili conformitatea fără întârziere.

2.   În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației de recuperare să ia măsurile necesare pentru a restabili conformitatea fără întârziere.

3.   Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ la adresa mediului sau a sănătății umane, operatorul stației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată, până când autoritatea competentă stabilește că a fost restabilită conformitatea.

3.   Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ la adresa mediului sau a sănătății umane, operatorul stației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată, până când autoritatea competentă stabilește că a fost restabilită conformitatea.

4.   Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației de recuperare informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident.

4.   Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației de recuperare informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident.

 

5.     Utilizatorul final asigură verificarea periodică a produselor sale de către autoritățile naționale competente în domeniul producției agricole și alimentare.

Expunere de motive

Acest articol este esențial pentru succesul regulamentului în ansamblul său, însă formularea alineatului (1) este extrem de vagă și nerealizabilă în ceea ce privește punerea în practică a regulamentului.

Cu privire la litera (a)

Nu există orientări clare în această privință cu privire la ce anume va fi monitorizat și unde va avea loc o astfel de monitorizare. Aici ar trebui să existe cel puțin o trimitere la standardele de eșantionare și de analiză relevante, precum și la standardul ISO pentru calitatea apei recuperate pentru irigații în clase specifice, în funcție de plantele care sunt irigate. Frecvența controalelor trebuie adaptată situației de risc de la fața locului. Pentru a încuraja reutilizarea apei, ar trebui ca pentru instalațiile mai mici cu riscuri mai scăzute să existe o procedură simplificată.

Cu privire la litera (b)

Nu vedem nicio legătură cu directivele UE citate (91/271/CEE și 2000/60/CE). Datele obținute în temeiul acestor directive sunt date privind calitatea apelor uzate tratate, care nu au nimic de a face cu calitatea apelor reziduale recuperate, deoarece acestea din urmă (cu puține excepții) vor fi supuse unor operațiuni suplimentare de rafinare în instalația de recuperare.

Cu privire la punctul 5:

În termeni generali, întregul articol 8 nu conține nicio dispoziție privind monitorizarea siguranței produselor agricole proprii sau a suprafețelor irigate cu apă recuperată. Această obligație ar trebui impusă utilizatorului final și autorității de control (alimentar) competente, sau serviciilor sanitare competente de a solicita efectuarea unor controale.

Amendamentul 5

Articolul 10 – Se modifică

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Informații puse la dispoziția publicului

Informații puse la dispoziția publicului

1.   Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet, informații adecvate și actualizate privind reutilizarea apei. Aceste informații cuprind următoarele:

1.   Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet, informații adecvate și actualizate privind reutilizarea apei. Aceste informații cuprind următoarele:

(a)

cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;

(a)

cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;

(c)

autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);

(c)

autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);

(d)

rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);

(d)

rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);

(e)

punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(e)

punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

2.   Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.

2.   Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.

3.   Comisia poate stabili , prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

3.   Comisia stabilește , prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

Expunere de motive

Propunem înlocuirea formulării „poate stabili” cu „stabilește”, pentru a preciza clar natura obligațiilor care decurg din regulament.

Amendamentul 6

Articolul 12 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3.   Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.

3.   Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.

În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează în mod specific protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor consideră că regulamentul privind cerințele minime pentru reutilizarea apei nu ar trebui să abordeze în mod explicit chestiunea organizațiilor neguvernamentale. În schimb, Comitetul Regiunilor nu are niciun interes să limiteze drepturile organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul mediului. Amendamentul propus precizează care sunt organizațiile care pot face uz de acest drept.

Amendamentul 7

Articolul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Intrare în vigoare și aplicare

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la … [ un an după data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se aplică de la … [ trei ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Expunere de motive

O perioadă de un an nu ar fi suficientă pentru a putea impune îmbunătățiri în ceea ce privește tratarea apei, echipamentele, exploatarea, controalele, evaluarea riscurilor și alinierea regimurilor de reglementare.

Amendamentul 8

ANEXA I

Secțiunea 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

ANEXA I

UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME

Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2

ANEXA I

UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME

Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2

(a)

Irigații agricole

Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:

(a)

Irigații agricole

Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:

 

culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate;

culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial);

culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).

 

culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate;

culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial);

culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).

 

(b)

Irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public (de exemplu, cele destinate activităților recreative sau sportive)

Expunere de motive

Propunem extinderea domeniului de aplicare al regulamentului – fără a depăși sfera irigațiilor – pentru a cuprinde utilizarea apei nu numai pentru irigații agricole, ci și pentru irigarea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor din zonele urbane. Acest lucru se datorează faptului că se pot aplica aceleași metode și cerințe minime pentru calitatea apei recuperate ca și în cazul irigării agricole. Utilizarea apei reciclate în aceste scopuri în cadrul gestionării apelor urbane ar avea, de asemenea, un rol important în rezolvarea problemei legate de încălzirea considerabilă a centrelor orașelor în perioadele secetoase.

Amendamentul 9

ANEXA I

Secțiunea 2

Tabelul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Tabelul 1 – Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură și în irigații agricole

Tabelul 1 – Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură, în irigații agricole și în irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public

Clasa de calitate minimă a apei recuperate

Categoria culturii

Metoda de irigare

A

Toate culturile alimentare, inclusiv culturile de rădăcinoase consumate crude și culturile alimentare în cazul cărora partea comestibilă este în contact direct cu apa recuperată

Toate metodele de irigare

B

Culturi alimentare consumate crude în cazul cărora partea comestibilă este produsă deasupra solului și nu este în contact direct cu apa recuperată, culturi alimentare prelucrate și culturi nealimentare, inclusiv culturi destinate hranei animalelor crescute pentru producția de lapte sau carne

Toate metodele de irigare

C

Exclusiv irigare prin picurare (*1)

D

Culturi industriale, culturi energetice și culturi de semințe

Toate metodele de irigare

Clasa de calitate minimă a apei recuperate

Categoria culturii

Metoda de irigare

A

Toate culturile alimentare, inclusiv culturile de rădăcinoase consumate crude și culturile alimentare în cazul cărora partea comestibilă este în contact direct cu apa recuperată; irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri și grădini de uz public

Toate metodele de irigare

B

Culturi alimentare consumate crude în cazul cărora partea comestibilă este produsă deasupra solului și nu este în contact direct cu apa recuperată, culturi alimentare prelucrate și culturi nealimentare, inclusiv culturi destinate hranei animalelor crescute pentru producția de lapte sau carne

Toate metodele de irigare

C

Exclusiv irigare prin picurare (*2)

D

Culturi industriale, culturi energetice și culturi de semințe

Toate metodele de irigare

Expunere de motive

Avizul extinde domeniul de aplicare a propunerii de regulament, astfel cum se prevede la articolul 2 și astfel cum este definit în anexa 1, secțiunea 1, prin adăugarea unei litere (b) referitoare la irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, a parcurilor și grădinilor.

Amendamentul 10

ANEXA I

Secțiunea 2

Tabelul 4

Monitorizarea de validare a apei recuperate pentru irigațiile agricole

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clasa de calitate a apei recuperate

Microorganisme indicatoare (*3)

Obiective de performanță pentru lanțul de tratare

(reducere log10)

A

E. coli

≥ 5,0

Total colifagi/colifagi F-specifici/colifagi somatici/colifagi (*4)

≥ 6,0

Spori de Clostridium perfringens/bacterii sporulante care reduc cantitatea de sulf (*5)

≥ 5,0

Clasa de calitate a apei recuperate

Microorganisme indicatoare (*6)

Obiective de performanță pentru lanțul de tratare

(reducere log10)

A

E. coli

≥ 5,0

Total colifagi/colifagi F-specifici/colifagi somatici/colifagi (*7)

≥ 6,0

Spori de Clostridium perfringens/bacterii sporulante care reduc cantitatea de sulf (*8)

≥ 5,0

Expunere de motive

În practică, aceste cerințe vor fi imposibil de respectat dacă cantitatea de apă provenită din instalația de tratare care intră în instalația de regenerare este, din anumite motive (de exemplu, proporția de apă uzată industrială la intrarea în instalația de tratare a apelor urbane reziduale), mai mică în comparație cu apele uzate standard.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Evaluarea situației actuale

1.

subliniază că reutilizarea apei poate fi sprijinită prin diverse instrumente de politică. Acestea includ standarde sau instrucțiuni cu caracter obligatoriu care definesc cerințele minime pentru apa recuperată înainte ca aceasta să poată fi reutilizată, de exemplu pentru irigații în agricultură. În prezent, astfel de instrumente există numai în șase state membre;

2.

consideră că principalul obstacol în calea utilizării, chiar și limitate, a apelor de recuperare constă în faptul că aceasta ridică probleme legate de securitatea alimentară la utilizarea produselor agricole cultivate în soluri irigate cu ape urbane reziduale epurate;

3.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reutilizarea apei în UE este încă limitată și că există puține informații cantitative privind procentajul de apă care este recuperată și privind utilizarea acesteia în diferitele state membre. Acest lucru se datorează, în parte, unor percepții diferite a ceea ce acoperă noțiunea de „reutilizare a apei”, precum și a modalităților divergente de a obține și de a furniza date;

Necesitatea unei reglementări juridice

4.

constată că prezentul regulament a devenit necesar în condițiile deficitului de apă din ce în ce mai mare din statele membre ale UE, în special pentru utilizarea în agricultură, precum și în contextul preocupărilor de economisire a apei. De asemenea, trebuie stabilită, pe baza unei evaluări temeinice, cantitatea de apă care ar putea fi economisită în UE. În același timp, necesitatea acestui regulament se explică și prin nevoia de a crea condiții de concurență echitabile pentru agricultori în toate statele membre. În cele din urmă, prezentul regulament este ilustrarea eforturilor UE de a crea o economie circulară și în sectorul apei;

5.

consideră că sprijinirea acestei metode de gestionare a apelor uzate ar trebui să fie în beneficiul statelor membre, prin faptul că această formă de sprijin va menține întreprinderile agricole în activitate chiar și în perioadele de secetă. În perioadele de secetă, când alte reglementări restricționează captarea apelor subterane sau a apelor de suprafață, acest produs nou ar putea permite întreprinderilor agricole să își mențină producția vegetală globală (și, în multe cazuri, producția animalieră care depinde de aceasta);

6.

este de acord că motivele invocate de Comisia Europeană pentru prezentarea unei propuneri de regulament sunt justificate, dar, având în vedere că întregul regulament se concentrează, de fapt, asupra obligațiilor impuse operatorilor stațiilor de recuperare, nu există nicio analiză (în special economică) a ceea ce ar motiva un operator de stație de epurare a apelor reziduale să devină un operator de stații de recuperare;

7.

subliniază că, pe baza experienței practice a țărilor care utilizează deja apă recuperată pentru irigații, costurile de investiții necesare pentru stațiile de recuperare pentru a obține apă recuperată de clasă A vor fi mai mari decât cele menționate în secțiunea „Evaluarea impactului” din propunerea de regulament;

8.

constată că prezentul regulament va duce în cele din urmă la o creștere a costurilor de epurare a apelor uzate, deoarece sectorul agricol nu va fi obligat să cumpere apă tratată pe tot parcursul anului. Este important să se garanteze că aceste sarcini suplimentare nu sunt transferate în mod disproporționat asupra cetățenilor, administrațiilor locale și a operatorilor;

9.

consideră că este important să se garanteze că prezentul regulament este coerent cu alte acte legislative relevante, nu în ultimul rând cu Regulamentul privind controlul și cu alte reglementări privind producția de alimente;

Extinderea domeniului de aplicare a regulamentului

10.

ia act de faptul că legislația esențială a UE în domeniul gestionării apelor uzate se regăsește în Directiva 91/271/CEE și în Directiva 2000/60/CE, între aceste directive și prezenta propunere de regulament neexistând, însă, decât o legătură foarte vagă. Ambele directive nu menționează reutilizarea apelor uzate decât cu titlu declarativ, ele punând, în principal, accentul pe protecția mediului;

11.

consideră că un act legislativ al UE nu ar trebui să restrângă noțiunea de reutilizare a apelor uzate la aplicarea acestora în agricultură; este conștient, totuși, de faptul că extinderea acestei noțiuni la domenii precum industria sau energia ar necesita o modificare radicală a structurii textului;

12.

prin urmare, propune extinderea domeniului de aplicare a regulamentului pentru a include utilizarea apei nu numai pentru irigații agricole, ci și, de exemplu, pentru irigarea spațiilor verzi din zonele urbane, parcuri, grădini și alte spații verzi de uz public (de exemplu, cele destinate activităților recreative sau sportive), dat fiind că pot fi aplicate aceleași abordări și cerințe minime pentru calitatea apei recuperate ca și în cazul irigațiilor agricole. Utilizarea apei recuperate în aceste scopuri – ca parte a gestionării apelor urbane – ar contribui în mare măsură la rezolvarea problemelor legate de încălzirea considerabilă a centrelor orașelor în perioadele de secetă;

Responsabilitatea utilizatorului final

13.

consideră că principalul dezavantaj al acestei structuri rezidă în faptul că utilizatorul final este tratat ca un simplu consumator care utilizează doar în mod pasiv apele reziduale recuperate, dar nu este responsabil pentru nimic, nici măcar pentru posibilele modificări ale calității apei după furnizarea de către operatorul stației de recuperare sau ale modului în care aceasta este utilizată (de exemplu, metoda de aplicare a acesteia la sol);

14.

solicită introducerea unor standarde adecvate de prelevare de probe și de analiză, ținând seama de standardele ISO în ceea ce privește calitatea apei recuperate pentru irigații în diferite clase în funcție de categoriile de culturi. Astfel cum reiese din conținutul regulamentului, UE nu consideră apa recuperată ca fiind același produs (sigur) ca și apa potabilă și, prin urmare, utilizatorul final ar trebui să fie și el responsabil pentru utilizarea sa, în deplină cunoștință de cauză. Autoritatea competentă de inspecție pentru agricultură (respectiv pentru produsele alimentare) sau serviciul sanitar competent ar trebui să solicite efectuarea de controale. Terenul ales pentru aceste verificări trebuie să fie reprezentativ pentru întreaga suprafață irigată cu apă recuperată de la stația de recuperare respectivă;

Ieșirea din stația de recuperare

15.

invită Comisia să elaboreze o definiție a termenului „ieșire din stația de recuperare”. Acest termen nu este definit în propunerea actuală, ceea ce va duce la interpretări ambigue. Termenul „ieșire din stația de recuperare” poate fi înțeles, după caz, ca fiind efluentul de la stația de recuperare, un rezervor în care se acumulează cantitatea necesară de aprovizionare pentru a acoperi consumul fluctuant al utilizatorilor finali, sau, în unele cazuri, echipamentele de irigare în sine, care transportă produsul stației de recuperare până la locul utilizării finale a apei;

Principiul subsidiarității

16.

consideră că regulamentul propus este compatibil cu principiul subsidiarității (articolul 5 din TUE). Deși, din punct de vedere al subsidiarității, este corect să se afirme că utilizarea specifică a apelor uzate recuperate va fi determinată de către autoritatea locală competentă în domeniul apei din fiecare stat membru, este în continuare nevoie de un instrument juridic la nivelul UE, dată fiind natura pieței unice a UE pentru produsele agricole.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(*1)  Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(*2)  Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(*3)  Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0), Cryptosporidium (≥ 5,0).

(*4)  Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici).

(*5)  Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute.

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă.

(*6)  Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0), Cryptosporidium (≥ 5,0).

(*7)  Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici).

(*8)  Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute.

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă.

Dacă valorile de reducere log10 nu pot fi respectate din cauza concentrației scăzute a organismelor indicatoare în apele uzate epurate care intră în stația de recuperare a apei, se poate considera că ținta de validare a fost atinsă dacă organismul indicator nu este prezent în apa recuperată.


7.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/365


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Programul spațial al Uniunii Europene și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial”

(2019/C 86/20)

Raportor:

Andres JAADLA (ET-ALDE), membru al Consiliului Local Rakvere (Rakvere linnavolikogu liige)

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

COM(2018) 447 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

recunoaște importanța spațiului ca tehnologie generică ce sprijină numeroase politici ale UE în domenii precum soluțiile pentru orașe inteligente, agricultură, mediu, climă, reducerea riscului de dezastre și răspunsul în caz de dezastre, migrație, securitate, amenajarea spațială și altele și subliniază posibilitățile oferite de accesul la date de înaltă calitate și de actualitate pentru nevoile prezente și viitoare, prin consolidarea competitivității europene, prin oferirea de ample beneficii socioeconomice și prin îmbunătățirea securității europene;

2.

sprijină viziunea Comisiei Europene privind strategia spațială a Uniunii Europene și punerea sa în aplicare prin instituirea programului spațial al UE. Un program spațial unificat și integrat va duce la îmbunătățirea sinergiilor dintre componentele sale, precum și a eficienței și a eficacității sale;

3.

constată că reunirea activităților spațiale ale UE într-un singur regulament oferă un cadru coerent și o vizibilitate mai bună în acest domeniu strategic;

4.

consideră această reformă a politicii spațiale a UE ca o oportunitate de a „deschide porțile” cu adevărat și de a permite unei game largi de domenii să beneficieze de activitățile spațiale, pentru activități care se desfășoară deja și care se vor desfășura în viitor;

5.

consideră că utilizarea sinergiilor dintre aspectele legate de energie și cele spațiale este importantă pentru o punere în aplicare corespunzătoare a politicii energetice a UE. Autoritățile locale și regionale sunt din ce în ce mai active în sectorul energetic, motiv pentru care anumite domenii, precum adaptarea infrastructurii energetice cu ajutorul tehnologiei prin satelit, ar trebui să beneficieze de sprijin;

6.

solicită Comisiei Europene să clarifice în continuare și să detalieze conceptul și crearea de platforme spațiale și de parteneriate pentru inovare, în mod specific cu privire la responsabilitățile financiare și de gestionare ale diferiților actori, și subliniază că astfel de inițiative pot fi deosebit de relevante pentru regiuni, inclusiv regiunile care implică mai multe state membre;

7.

solicită Comisiei Europene să adauge propuneri mai clare privind modul în care se poate obține o utilizare sporită a datelor și tehnologiilor de observare a Pământului de către autoritățile locale, regionale și naționale, întreprinderile mici și mijlocii, oamenii de știință, cercetători, rețelele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, astfel încât toți cei menționați anterior să aibă capacitatea și posibilitatea de a transforma datele în informații utile pentru cetățeni;

8.

recunoaște faptul că în propunere este menționată promovarea, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii, a altor operatori economici și a autorităților locale și regionale, inclusiv o cerință de subcontractare din partea ofertanților, însă ar dori mai multă claritate cu privire la modul în care programul spațial propune să sprijine investiția inițială pentru autoritățile locale și regionale, introducând utilizarea datelor satelitare, pentru a se asigura că aceste autorități își îndeplinesc responsabilitățile atunci când întâmpină obstacole tehnice, financiare sau legate de expertiză;

9.

constată că regulamentul ar trebui să explice mai bine modul în care UE intenționează să abordeze actorii comerciali din domeniul spațiului, pentru a sprijini industria europeană într-un sector care este specific din multe puncte de vedere, din cauza naturii sale concentrate, a posibilității sale de dublă utilizare, a obstacolelor importante în calea intrării pe piață, date fiind investițiile inițiale ridicate și factorii aferenți; constată, totodată, că dispozițiile privind modul de asigurare a unui acces independent la spațiu ar trebui consolidate;

10.

subliniază că accentul care se pune în propunere asupra procedurilor de gestionare a cooperării dintre Uniunea Europeană, Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, statele membre și Agenția Spațială Europeană ar trebui să evite orice dublare a eforturilor și creare de structuri duble prin extinderea noii agenții. Orice delegare a altor sarcini către noua agenție ar trebui efectuată nu doar de către Comisie, ci exclusiv prin consultare cu Parlamentul European și cu Consiliul;

11.

salută creșterea finanțării pentru programul spațial, pentru a asigura continuarea și dezvoltarea ulterioară a programelor spațiale europene emblematice Copernicus, Galileo și EGNOS, adăugând în același timp două noi inițiative, și anume SST și GOVSATCOM;

12.

regretă lipsa unei finanțări alocate în mod specific cercetării spațiale în cadrul programului Orizont Europa, deoarece aceasta ar putea oferi mai multe stimulente și securitate pentru ca industria europeană să se dezvolte în continuare în acest sector și ar putea asigura cele mai bune sinergii între industrie și cercetare.

Observații generale și analiză

13.

La 26 octombrie 2016, Comisia Europeană a adoptat „Strategia spațială pentru Europa”. Scopul strategiei spațiale a fost acela de a stabili viziunea strategică globală pentru activitățile Uniunii în domeniul spațiului, asigurând în același timp o coordonare adecvată și o complementaritate cu activitățile desfășurate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană (ESA). Proiectul de regulament promovează obiectivele strategiei spațiale, prin măsuri specifice de consolidare a programelor existente, de creare a unora noi și de alocare a unui buget de 16 miliarde EUR pentru politica spațială.

14.

Comitetul Regiunilor sprijină obiectivul strategiei spațiale a UE și recunoaște importanța pe care o are pentru regiuni. Proiectul de regulament promovează aceste obiective, însă, în unele cazuri, nu merge destul de departe sau nu este destul de clar cu privire la modul în care se pot obține rezultatele. Cetățenii europeni, întreprinderile și comunitățile de cercetare devin tot mai activi în sectorul spațial. În acest context, adoptarea și promovarea utilizării datelor și serviciilor spațiale sunt esențiale pentru a avea certitudinea faptului că beneficiile ajung la societate, la nivelurile subnaționale de guvernanță și la întreprinderi. Având în vedere impactul său strategic asupra politicii spațiale europene, competența în ceea ce privește adoptarea și promovarea utilizării datelor și serviciilor spațiale ar trebui să rămână un punct important în atenția Comisiei Europene, care, periodic, prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului despre eforturile depuse în acest sens.

15.

Utilizarea tehnologiilor spațiale pentru a asista serviciile de pe Pământ devine din ce în ce mai importantă. Mai mulți actori privați desfășoară activități în spațiu. Utilizarea spațiului cosmic a devenit o caracteristică a vieții de zi cu zi într-un mod care era de neimaginat acum 60 de ani, când a început era spațială, cu informații și servicii spațiale care influențează numeroase domenii din viața de zi cu zi. Tehnologiile spațiale sunt indispensabile pentru economia digitală, sunt un ingredient vital pentru creșterea eficienței serviciilor publice și oferă, în plus, noi oportunități de cercetare. Timp de zeci de ani, UE a fost un utilizator important al tehnologiilor spațiale și a dezvoltat componente spațiale esențiale, precum Galileo și Copernicus. UE poate realiza ceea ce, în mare parte, ar fi imposibil pentru orice stat membru care ar acționa individual: cooperarea este importantă pentru ca Europa să joace un rol major în spațiu.

16.

Ar trebui subliniat că este importantă mai buna coordonare dintre programele științifice și spațiale ale UE, precum și ponderea autorităților locale și regionale în promovarea unei mai bune integrări a activităților științifice și spațiale cu antreprenoriatul. Dezvoltarea tehnologiei digitale și a celei spațiale ar trebui să fie mai mult sprijinită de UE, iar bugetele pentru cercetare și domeniul spațial ar trebui să fie mai bine corelate, dat fiind că aceste tehnologii sunt recunoscute drept motoare esențiale ale inovării într-o serie de domenii relevante pentru dezvoltarea durabilă (precum digitalizarea, inteligența artificială, energia, mediul, gestionarea riscului de dezastre și schimbările climatice). Accesul la proiecte științifice care implică un nivel ridicat de tehnicitate și de cunoștințe este vital pentru viitorul sectorului spațial în UE. În vederea consolidării capacității industriei spațiale europene, este important să se continue, în paralel, promovarea implicării întreprinderilor și universităților sau a institutelor de cercetare europene în programele ESA care pregătesc tehnologii avansate pentru misiuni și sisteme spațiale. Ar trebui promovate avantajele pentru dezvoltarea întreprinderilor, prin utilizarea instrumentului UE pentru IMM-uri, sporind, în viitoarele programe-cadru, oportunitățile de antreprenoriat și afaceri în materie de produse și servicii legate de sectorul spațial.

17.

Propunerea consolidează activitățile spațiale existente și creează unele noi, printre care se numără cunoașterea situației spațiale (SSA), care ar permite adoptarea unor măsuri împotriva riscurilor din spațiu, cum ar fi deșeurile spațiale, accidentele pe orbită, fenomenele meteorologice din spațiu etc. De asemenea, au fost elaborate planuri de a crea o rețea de comunicare guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM), care ar permite comunicarea în locuri sau în situații în care nu este posibilă comunicarea normală.

Politica industrială și achizițiile publice

18.

Tehnologiile spațiale sunt costisitoare și implică un grad ridicat de cunoștințe, ceea ce înseamnă că există obstacole considerabile în calea intrării pe piață a întreprinderilor. Totodată, importanța spațiului ca tehnologie generică nu este încă suficient înțeleasă. Întreprinderile – de orice dimensiune – din toate regiunile ar putea folosi spațiul în diferite moduri, dar, în special, întreprinderile mai mici, regiunile îndepărtate și statele membre ar putea avea nevoie de informații suplimentare sau de sprijin pentru a-și dezvolta ideile despre modul în care poate fi exploatat potențialul tehnologiilor spațiale.

19.

Menționarea platformelor spațiale, a parteneriatelor pentru inovare și a altor forme de sprijin pentru inovare este un fapt pozitiv, iar propunerea evocă în mod explicit nivelul regional. Totuși, nu se detaliază modul în care se va realiza acest lucru.

20.

În ciuda dispozițiilor prevăzute în propunere, caracterul competitiv al achizițiilor publice ale UE, precum și competențele și resursele necesare pentru participare pot conduce la crearea unor condiții avantajoase pentru întreprinderile mai mari. Acest dezechilibru ar putea provoca, în timp, denaturări ale pieței, ceea ce ar putea dezavantaja întreprinderile nou-înființate, întreprinderile nou-intrate pe piață și întreprinderile mici și mijlocii, precum și autoritățile locale și regionale, atunci când accesează oportunitățile economice care ar putea apărea în cadrul programului spațial.

21.

Firmele mici pot fi mai flexibile și mai receptive, fiind mai aproape de utilizatori; astfel, ele asigură anumite verigi importante ale lanțului valoric și au un anumit rol în domeniul spațial. Întreprinderile din toate regiunile ar putea folosi spațiul în diferite moduri, la diferite niveluri. Întreprinderile mai mici, regiunile îndepărtate și statele membre de mici dimensiuni pot contribui în egală măsură la prelucrarea cantității enorme de date generate, găsind noi modalități inovatoare de a le folosi. Autoritățile regionale, prin intermediul instrumentelor financiare și al activităților de promovare disponibile, ar trebui să ia măsuri în vederea creșterii interesului pentru implementarea tehnologiilor spațiale ca răspuns la necesitățile pieței, de exemplu prin sisteme de sprijin pentru incubatoarele tehnologice destinate întreprinderilor nou-înființate din domeniul acestor tehnologii.

22.

Principiile privind achizițiile publice din proiectul de regulament menționează întreprinderile mici și mijlocii și o gamă largă de opțiuni geografice, precum și utilizarea mai multor furnizori și necesitatea de a implica toate statele membre și de a evita concentrarea. Textul regulamentului nu include propuneri specifice privind sprijinul pentru competitivitate.

23.

Este necesară creșterea gradului de conștientizare cu privire la eventualele efecte de piață asupra industriei europene și asupra regiunilor. Procedura de achiziții publice a UE acordă o importanță diferită, în raport cu procedurile ESA, distribuției geografice sau profitului echitabil (juste retour). Trebuie să se ia în considerare efectul unui transfer al sistemului de achiziții publice asupra regiunilor, deoarece achizițiile publice ale ESA sunt extrem de importante pentru numeroase regiuni.

24.

În domeniul spațial nu există condiții de concurență echitabile, deoarece alte țări au sectoare de apărare extinse, care asigură investiții și care pot sponsoriza utilizările civile, majoritatea activităților din domeniul spațial având o dublă utilizare. Europa trebuie să asigure o strânsă cooperare și să se asigure că sunt luate toate măsurile posibile pentru a remedia lipsa unor condiții egale și pentru a sprijini întreprinderile europene.

25.

Autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în clustere legate de domeniul spațial într–o varietate de sectoare pentru care spațiul poate furniza date importante (precum energia, transportul, monitorizarea mediului, agricultura și soluțiile pentru orașe inteligente). Clusterele de la nivel regional, care includ mai multe state membre, pot constitui un instrument util de politică industrială pentru politica spațială, consolidând competitivitatea UE și sprijinind dezvoltarea regională.

26.

Regulamentul ar trebui să explice mai bine modul în care UE intenționează să abordeze furnizorii comerciali, în special în contextul datelor legate de securitate. În general, acesta ar trebui să specifice mai bine prioritățile și mijloacele de abordare a entităților private și să recunoască posibilitățile de realizare a unor achiziții comune cu entitățile private.

Sensibilizarea și o politică spațială favorabilă incluziunii

27.

Utilizarea spațiului oferă multe beneficii potențiale pentru activitățile de cercetare și dezvoltare și, dacă este bine promovată și prezentată și este inclusă la toate nivelurile de educație, aceasta poate sensibiliza și inspira noile generații de cercetători și antreprenori din Europa. Acest lucru este esențial pentru ca Europa să rămână în avangardă în ceea ce privește activitățile spațiale într-un mediu din ce în ce mai globalizat. Autoritățile regionale și locale ar trebui să susțină activitățile educaționale (atât formale, cât și informale) care urmăresc o sensibilizare sporită a tinerei generații cu privire la avantajele oferite de utilizarea tehnologiilor spațiale în cadrul economiei civile și al vieții de zi cu zi, inclusiv în ce privește gestionarea securității la nivel local și regional.

28.

UE este în măsură să sprijine activitățile de cercetare, schimburile și alte acțiuni similare. Propunerea nu acordă prea multă atenție acestui aspect al politicii spațiale. Cercetarea și dezvoltarea ar putea fi menționate mai mult și în termeni specifici. Așa cum se prezintă acum, sinergia dintre industrie și cercetare nu pare să fie subliniată îndeajuns.

29.

Ar trebui să se găsească sinergii în domeniul securității cibernetice, deoarece aceasta reprezintă o problemă pentru toate aspectele activităților spațiale (segmentul terestru, sateliți, legături ascendente/descendente și date).

Galileo și Copernicus

30.

Galileo, sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) al UE, oferă acces liber la datele de poziționare, fapt care conferă Europei autonomie strategică. EGNOS pune la dispoziție un sistem european regional. Autonomia europeană este esențială într-un mediu geopolitic complicat și imprevizibil precum cel de astăzi. Importanța datelor satelitare crește în mod constant. Tehnologiile viitorului, cum ar fi autoturismele autonome, sunt doar un exemplu. Galileo oferă posibilitatea dezvoltării unor noi servicii și produse, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii și în toate statele membre. Astfel de posibilități, dar și modalitățile pentru a profita de ele, trebuie să fie prezentate într-un mod accesibil, pentru a încuraja utilizarea la scară largă.

31.

Utilizarea datelor obținute din programul Copernicus nu este atât de răspândită pe cât ar putea fi, chiar dacă accesul la date este liber. Sunt necesare măsuri pentru promovarea utilizării datelor de o comunitate mai largă. Regulamentul menționează lanțul de date care ar susține o utilizare la scară mai largă. Având în vedere numărul mare de utilizatori și volumul ridicat de date, accesul rapid și sigur este esențial. Acest lucru prezintă o importanță deosebită pentru regiuni, deoarece întreprinderile de pretutindeni, inclusiv cele mici și mijlocii, pot dezvolta noi servicii bazându-se pe datele disponibile.

32.

Este îmbucurător faptul că se propun măsuri care vizează furnizarea de servicii de acces la date și informații (DIAS). Ar fi importantă o mai bună direcționare a sprijinului din partea UE și a surselor naționale pentru dezvoltarea sectorului din aval pentru serviciile și aplicațiile prin satelit. Necesitatea de a promova și de a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului de către autoritățile locale, întreprinderile mici și mijlocii, oamenii de știință, cercetători, rețelele dedicate de distribuție a datelor Copernicus și organismele naționale și regionale a fost recunoscută în propunere, dar rămâne neclar modul în care se va realiza acest lucru.

SST

33.

Propunerea privind un sistem de supraveghere și urmărire spațială (SST) este o completare importantă și utilă, având în vedere utilizarea sporită a spațiului.

34.

Dispozițiile privind sfera de cuprindere a SST ar trebui să specifice clar implicarea amplă a părților interesate în toate zonele din UE, inclusiv utilizarea soluțiilor existente, care pot include soluții comerciale, în vederea furnizării unor servicii rapide și eficiente pentru utilizatorii SST.

GOVSATCOM

35.

GOVSATCOM va răspunde direct nevoilor statelor membre care nu au avut capacitatea de a-și dezvolta propriile sisteme spațiale, creând astfel o valoare adăugată directă pentru acțiunea UE.

36.

Pentru unele regiuni, de exemplu regiunile frontaliere, GOVSATCOM poate avea o relevanță deosebită. Inițial, acest lucru se realizează în principal prin intermediul statelor membre, însă ulterior (ca urmare a evaluării din 2024), s-ar putea realiza direct pentru regiunile care ar putea contribui la activitatea agenției.

Accesul la spațiu

37.

Accesul la spațiu este important pentru activități precum GNSS, Copernicus și Galileo. Pentru a asigura sustenabilitatea, Europa ar trebui să beneficieze de acces autonom și independent la spațiu. Din cauza obstacolelor semnificative în calea intrării pe piață, demararea activităților de lansare este costisitoare și complicată, ceea ce înseamnă că ar trebui să se aibă în vedere modalități de a sprijini infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile.

38.

Aceste mijloace pot include, de exemplu, instituirea unei politici adaptate în domeniul achizițiilor publice pentru lansările instituționale în Europa, precum și o politică coerentă privind viabilitatea infrastructurii critice. Regulamentul ar trebui să menționeze clar posibilitatea de agregare a lansărilor, dezvoltarea unor tehnologii de lansare alternative și sprijinirea infrastructurii terestre.

Aspecte organizatorice

39.

Principala propunere legată de organizare este consolidarea rolului Agenției GNSS European (GSA), astfel încât aceasta să nu acționeze ca organism pentru un anumit program (Galileo), ci să devină o agenție spațială a UE, care va fi construită pe lângă ESA, cu un risc ridicat de dublare a eforturilor și de creare a unor structuri duble. Acest risc trebuie evitat prin introducerea unei analize obligatorii și amănunțite înainte de orice transfer de competențe către GSA, pentru a constata dacă anumite competențe nu au fost cumva deja atribuite ESA. Relevanța politicilor UE ar trebui să prezinte, pe lângă valoarea adăugată față de activitățile statelor membre, și valoare adăugată față de activitățile ESA.

40.

O mare parte a proiectului de regulament se referă la aspecte organizatorice legate de agenția propusă, în principal preluate din Regulamentul privind GSA. Accentul care se pune asupra acestor aspecte generează riscul de a acorda o atenție excesivă creării unor structuri administrative și, în cele din urmă, de a nu dispune de suficiente resurse umane și financiare pentru problemele principale, cum ar fi o politică industrială spațială mai ambițioasă a UE.

41.

În prezent, în special țările mici se confruntă deja cu probleme în găsirea resurselor umane necesare pentru a participa la numeroase activități diferite. Aceste dificultăți s-ar putea agrava și ar putea conduce la diferențe mai mari între statele membre în ceea ce privește capacitatea lor de a participa activ. Ar trebui analizat cu atenție cel mai eficient mod de utilizare a resurselor, deoarece există deja cadre de cooperare între ESA și UE.

42.

Cooperarea fructuoasă care există între diferite organizații europene legate de domeniul spațial, inclusiv EUMETSAT sau CPMTM, de exemplu, ar trebui continuată și consolidată. Cunoștințele și structurile existente ar trebui utilizate la întregul lor potențial.

Buget

43.

Alocarea bugetară este bine-venită. Programul spațial sprijină numeroase politici ale UE, costul nefiind doar un cost pentru activități specifice, ci o modalitate de a oferi o componentă esențială pentru alte politici ale UE. În această privință, trebuie să se sublinieze că resursele financiare prevăzute pentru adoptarea și promovarea utilizării ar trebui să reflecte o tot mai mare implicare a cetățenilor și întreprinderilor. Prin urmare, resursele financiare nu ar trebui să scadă sub nivelul celor din actuala perioadă; de exemplu, pentru Copernicus ar trebui să se aloce nu mai puțin de 5 % din bugetul total al acestui program. Bugetul privind adoptarea pentru EGNOS/Galileo nu ar trebui să cuprindă cheltuielile pentru înființarea de noi structuri administrative, iar atenția ar trebui să se concentreze doar pe promovare și dezvoltarea pieței. Dacă nu sunt finanțate în mod adecvat, activitățile desfășurate deja pot să nu aibă succes sau să devină irelevante, ceea ce ar pune în pericol investițiile realizate.

44.

Este regretabil faptul că programul Orizont nu include o finanțare dedicată domeniului spațial.

45.

Consideră că introducerea tehnologiilor spațiale presupune investiții inițiale importante și recomandă ca autoritățile publice să examineze posibilitatea de a crea instrumente de finanțare noi, orientate spre piață și atractive pentru întreprinderile mici și mijlocii care dezvoltă tehnologii spațiale.

Chestiuni suplimentare

46.

În disputele spațiale recente, cum ar fi cele legate de utilizarea resurselor spațiale (inclusiv mineritul spațial), abordate, de exemplu, în legislația unor state membre precum Luxemburg, UE poate contribui la obținerea unui consens internațional mai amplu cu privire la modul în care o astfel de legislație națională se raportează la dreptul internațional, astfel cum se prevede în numeroase convenții.

47.

În ceea ce privește aderarea UE la convenții spațiale, această posibilitate este menționată în propunere, dar ar trebui evaluată de la caz la caz.

Bruxelles, 6 decembrie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ