|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 62 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2019/C 63/01 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9232 – Ivanhoe Cambridge/Macquarie/RHP Manager/RHP Platform) ( 1 ) |
|
|
2019/C 63/02 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9244 – OMERS/Altice/SFR FTTH) ( 1 ) |
|
|
2019/C 63/03 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9255 – Swiss/Montagu/Real estate property) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2019/C 63/04 |
||
|
2019/C 63/05 |
||
|
2019/C 63/06 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/1 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.9232 – Ivanhoe Cambridge/Macquarie/RHP Manager/RHP Platform)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 63/01)
La 28 ianuarie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
|
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9232. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/1 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.9244 – OMERS/Altice/SFR FTTH)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 63/02)
La 1 februarie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
|
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9244. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/2 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.9255 – Swiss/Montagu/Real estate property)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2019/C 63/03)
La 12 februarie 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
|
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9255. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/3 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
15 februarie 2019
(2019/C 63/04)
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,1260 |
|
JPY |
yen japonez |
124,45 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4612 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,87938 |
|
SEK |
coroana suedeză |
10,4813 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,1340 |
|
ISK |
coroana islandeză |
134,30 |
|
NOK |
coroana norvegiană |
9,7690 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
25,709 |
|
HUF |
forint maghiar |
318,21 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,3307 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,7407 |
|
TRY |
lira turcească |
5,9322 |
|
AUD |
dolar australian |
1,5836 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,4959 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
8,8370 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,6432 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,5293 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 269,32 |
|
ZAR |
rand sud-african |
15,9011 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,6236 |
|
HRK |
kuna croată |
7,4080 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
15 924,46 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,5997 |
|
PHP |
peso Filipine |
59,036 |
|
RUB |
rubla rusească |
75,0816 |
|
THB |
baht thailandez |
35,210 |
|
BRL |
real brazilian |
4,1852 |
|
MXN |
peso mexican |
21,7650 |
|
INR |
rupie indiană |
80,3610 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/4 |
DECIZIA COMISIEI
din 14 februarie 2019
de numire a opt membri ai Comitetului consultativ european pentru statistică
(2019/C 63/05)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia nr. 234/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2008 de instituire a Comitetului consultativ european pentru statistică și de abrogare a Deciziei 91/116/CEE a Consiliului (1), în special articolul 4 alineatul (1) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Comitetul consultativ european pentru statistică este alcătuit din 24 de membri. |
|
(2) |
În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Decizia nr. 234/2008/CE, 12 membri sunt numiți de către Comisie, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului. Patru din cei 12 membri menționați mai sus au fost numiți pentru o perioadă de cinci ani, prin Decizia 2016/C12/02 a Comisiei, iar mandatele lor respective expiră în 2020. |
|
(3) |
Statele membre au pus la dispoziția Comisiei o listă de candidați cu niveluri înalte de calificare în domeniul statisticii. |
|
(4) |
La numirea acestor opt membri, Comisia a făcut eforturi să garanteze că ei asigură o reprezentare echitabilă a utilizatorilor, a respondenților și a altor părți interesate din sectorul statisticilor Uniunii (inclusiv comunitatea științifică, partenerii sociali și societatea civilă). |
|
(5) |
Este întocmită o listă de rezervă care să fie utilizată în cazul demisiilor sau al indisponibilității neprevăzute a membrilor numiți. Atunci când selectează membri de pe lista de rezervă, Comisia depune eforturi pentru a menține echilibrul între grupurile de utilizatori, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Persoanele enumerate în anexă sunt numite în cadrul Comitetului consultativ european pentru statistică, în calitate de membri, pentru o perioadă de cinci ani începând cu 9 mai 2019.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 14 februarie 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
ANEXĂ
|
|
Axel BÖRSCH-SUPAN; |
|
|
Maria João CASANOVA DE ARAÚJO E SÁ VALENTE ROSA; |
|
|
Audronė JAKAITIENĖ; |
|
|
Sune KARLSSON; |
|
|
András MÁTH; |
|
|
Marie BOHATÁ; |
|
|
Peter VAN DER HEIJDEN; |
|
|
Tõnu KOLLO. |
Listă de rezervă:
|
|
Marcel DAS; |
|
|
Domantas JASILIONIS. |
|
18.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 63/6 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 13 februarie 2019
privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
[„Τύρναβος” (Tyrnavos) (IGP)]
(2019/C 63/06)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 97 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Grecia a depus o cerere de modificare a caietului de sarcini al denumirii „Τύρναβος” (Tyrnavos), în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
|
(2) |
Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 93-96, la articolul 97 alineatul (1) și la articolele 100, 101 și 102 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
|
(3) |
Pentru a permite prezentarea de declarații de opoziție în conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cererea de modificare a caietului de sarcini al denumirii „Τύρναβος” (Tyrnavos) ar trebui publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
DECIDE:
Articol unic
Cererea de modificare a caietului de sarcini al denumirii „Τύρναβος” (Tyrnavos) (IGP) în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 figurează în anexa la prezenta decizie.
În conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea caietului de sarcini menționat la primul paragraf al prezentului articol în termen de două luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 13 februarie 2019.
Pentru Comisie
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
ANEXĂ
„Τύρναβος” (Tyrnavos)
PGI-GR-A0122-AM01
Data cererii: 31.7.2015
CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI
1. Normele aplicabile modificării
Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului – modificare care nu este minoră
2. Descrierea și justificarea modificării
2.1. Extinderea arealului geografic delimitat
Modificarea dosarului tehnic PGI-GR-A0122 al IGP „Tyrnavos” extinde arealul geografic delimitat pentru a include comunitatea locală Dendra Tyrnavou, situată în unitatea municipală Tyrnavos, municipalitatea Tyrnavos, unitatea regională Larissa. Această modificare vizează secțiunea „Arealul delimitat” din caietul de sarcini și din documentul unic.
Comunitatea locală Dendra Tyrnavou face parte din municipalitatea Tyrnavos creată prin Legea nr. 3852 care a unificat municipalitățile (Monitorul Oficial, seria I, nr. 87). Această comunitate este situată la o distanță de aproximativ șase kilometri de Tyrnavos. Este o regiune viticolă cu același sol și condiții climatice și cu aceeași gamă de soiuri, care produce vinuri cu caracteristici identice cu cele ale vinurilor „Tyrnavos” (IGP).
2.2. Adăugarea soiului Malagouzia printre soiurile din care este produs vinul alb
Modificarea dosarului tehnic PGI-GR-A0122 al IGP „Tyrnavos”, a caietului de sarcini și a documentului unic vizează adăugarea soiului Malagouzia printre soiurile din care este produs vinul alb (sec, demisec și demidulce), în orice proporții.
Modificarea vizează secțiunile „Soiurile principale de struguri de vin” din documentul unic, „Soiurile de struguri de vin autorizate” din caietul de sarcini și secțiunea „Legătura cu aria geografică” în ceea ce privește categoria „vin”.
Soiul Malagouzia se cultivă de zeci de ani în plantațiile viticole din regiunea Tyrnavos.
Acesta este complet aclimatizat la condițiile caniculare și secetoase ale regiunii. Strugurii mari și pielița groasă a acestora rezistă cu succes evaporării cauzate de temperaturile ridicate ale regiunii în timpul lunilor de vară. Recoltarea se desfășoară în cursul ultimelor 10 zile din august. Vinurile produse din soiul Malagouzia au avantajul unei calități superioare și al unui caracter distinct față de vinurile produse în alte regiuni.
În solul argilos al regiunii Tyrnavos, soiul produce vinuri cu o aciditate foarte bună și cu o aromă bogată. Aromele specifice sunt de mere verzi și de citrice. În solurile nisipoase și nisipos-lutoase, soiul produce vinuri cu aciditate bună și cu aromă de iasomie și pere bine coapte.
Vinurile produse din soiul Malagouzia în Tyrnavos sunt populare în străinătate pe piețele principale din Belgia, SUA și Germania. De asemenea, aceste vinuri au câștigat premii la multe competiții internaționale, cum ar fi „Decanter”.
Înregistrarea soiului în cadrul „Tyrnavos” (IGP) va oferi vinurilor produse un avantaj suplimentar pe piață, ajutând-le să fie mai competitive pe piața mondială, ceea ce ar avea ca rezultat creșterea economică la nivel atât local, cât și național.
2.3. Adăugarea de informații în secțiunea „Legătura cu arealul geografic” în ceea ce privește categoriile „Vin” și „Vin petiant”
În ceea ce privește categoriile de produse vitivinicole „vin” și „vin petiant” vizate de dosarul tehnic PGI-GR-A0122 al IGP „Tyrnavos”, secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din caietul de sarcini și din documentul unic a fost completată cu informații detaliate privind:
(a) descrierea aspectelor naturale, umane sau istorice care conferă produsului caracteristicile sale specifice; (b) caracteristicile calitative ale produsului care pot fi atribuite originii geografice a acestuia și (c) interacțiunea cauzală dintre caracteristicile arealului geografic asociate legăturii și caracteristicile specifice ale produsului care pot fi atribuite originii sale geografice, astfel încât legătura să poată fi dovedită pentru fiecare dintre aceste produse.
În ceea ce privește categoria „Vin”, au fost adăugate informații referitoare la reputația produsului.
Trebuie menționat faptul că documentul unic din dosarul tehnic al IGP „Tyrnavos” include o sinteză a datelor din secțiunea „Legătura cu arealul geografic” în ceea ce privește categoriile de produse vitivinicole „Vin” și „Vin petiant”.
În special, la finalul paragrafului „A. Legătura istorică” din subsecțiunea „Detalii privind arealul geografic în ceea ce privește vinurile din categoria 1”, au fost adăugate următoarele informații:
„În prezent, Muscat Hamburg este soiul de struguri dominant cultivat pe 60 % din totalul plantațiilor viticole din areal. Acest soi poate fi găsit în locuri dispersate din întreaga lume. Totuși, în Grecia, acesta este sinonim cu zona Tyrnavos, întrucât, la nivel național, se cultivă aproape în exclusivitate în limitele municipalității Tyrnavos. Soiul Muscat Hamburg a fost creat prin încrucișarea soiului italian Schiava Grossa (Trollinger sau Black Hamburg) și a soiului egiptean Muscat de Alexandria și a fost cultivat în aproape toată lumea. Soiul Muscat Hamburg este amestecat cu alte soiuri pentru a produce vin, dar, în cazuri excepționale, cum este cazul zonei Tyrnavos, se poate găsi vin produs doar din Muscat Hamburg. Producătorii vitivinicoli locali din Tyrnavos, care au o tradiție viticolă foarte îndelungată, au lucrat pe baza noii situații create de soiurile realizate după invazia de filoxera și au utilizat Muscatul în multe moduri. Se produc vinuri cu arome speciale, în special de culoare roșu deschis, dulci și demidulci. Faimosul «Tsipouro of Tyrnavos» IGP se produce prin distilare. Suprafața mare a culturii de Muscat Hamburg, buna aclimatizare a soiului, precum și modurile diferite în care poate fi utilizat au făcut din zona Tyrnavos un punct de referință la nivel global, într-o asemenea măsură încât sinonimul «Moschato Tyrnavou» este în prezent inclus în VIVC (Catalogul Internațional al Soiurilor de Vitis). Acest lucru a consacrat reputația «Moschato Tyrnavou» la scară mondială și, după recunoașterea denumirii la nivel național, în februarie 2013, soiul poate fi etichetat oficial cu sinonimul «Moschato Mavro Tyrnavou», în cazul strugurilor cultivați în limitele municipalității Tyrnavos”.
La finalul paragrafului „C. Mediul geografic și originea geografică” a fost introdus următorul text:
„În ceea ce privește soiul Muscat Hamburg («Moschato Mavro Tyrnavou»), microclimatul local completează caracterul aromatic intens al soiului, care seamănă cu cel al trandafirilor, contribuind la producerea vinurilor unice Muscat, care formează o categorie aparte. Soiul Muscat Hamburg («Moschato Mavro Tyrnavou») se cultivă în solurile cele mai fertile și adânci, în care își dezvoltă la maximum caracteristicile organoleptice ale strugurilor (culoare, mărime, aromă), dovedindu-se în același timp soiul cel mai rezistent la îngheț (în cursul iernii anului 2001, temperatura a scăzut la -24,8 °C).
În general, solurile tinere și nisipoase se cultivă cu soiuri roșii cu coacere tardivă, cum ar fi Cabernet Sauvignon și chiar soiul Syrah, care se maturează în a doua decadă a lunii septembrie, în timp ce soiurile timpurii, cum ar fi Merlot, se cultivă în soluri argiloase pentru a se obține maturarea optimă din punct de vedere tehnologic și din punctul de vedere al polifenolilor.
În ceea ce privește soiurile albe Chardonnay și Sauvignon Blanc, care se maturează în a doua decadă a lunii august, selecția se face pe baza datei posibile a recoltării, în combinație cu potențialul aromatic al soiului. De exemplu, soiul Sauvignon Blanc se cultivă în soluri argiloase pentru a spori aromele tipice ale soiului, cum ar fi cea de piper verde și cea de fructe tropicale.
Pentru soiurile grecești care se maturează începând cu a doua decadă a lunii august și până în prima decadă a lunii septembrie, pe lângă sol și dezvoltarea aromelor în cursul coacerii, un alt factor important este umiditatea fiecărui microclimat. Soiurile grecești, atât cele albe, cât și cele roșii, cu ciorchini mari și boabe dese (cum ar fi Malagouzia și Roditis) se cultivă în soluri cu niveluri scăzute de umiditate, din cauza riscului de infectare cu fungi, cum ar fi putregaiul cenușiu. Vinurile obținute din soiuri albe cultivate în special în solurile aflate la sud-est de Tyrnavos au un gust sărat, care este atribuit solului lutos cu o concentrație ridicată de cuarț. Producerea vinului sec Malagouzia necesită un teren în pantă, cu drenaj bun și niveluri de umiditate scăzute. Există multe soluri cu astfel de caracteristici. Unele dintre acestea pot fi găsite la vest de Tyrnavos și în relativa apropiere a râului Titarisios. Lipsa apei din râu pe perioada verii, combinată cu solul nisipos-lutos oferă un caracter unic vinurilor produse.
Precipitațiile reduse din timpul verii și temperaturile ridicate din areal afectează aciditatea, culoarea și conținutul în zaharuri al vinurilor roșii.
Pe lângă caracteristicile arealului (sol, climă) și soiurile cultivate, un factor important în producerea de vinuri de calitate este reprezentat și de practicile oenologice. Pentru a se îmbunătăți calitatea vinurilor obținute din Malagouzia, pot fi utilizate diferite practici și metode oenologice. În funcție de parcela viticolă și de caracteristicile acesteia, oenologii locali aleg fie să răcească strugurii în frigidere mari, fie să utilizeze gheața carbonică pentru a le reduce temperatura. O practică mai puțin răspândită este utilizarea butoaielor din lemn pentru a producerea de vin învechit. Plantațiile viticole cu coacere tardivă pot produce vinuri seci prin maturarea în rezervor sau în butoi”.
La finalul paragrafului numit „Detalii privind produsul” a fost introdus următorul text:
„Vinurile albe au diferite arome, de exemplu de mere verzi și de pere bine coapte, sau aromă de citrice cu note subtile de iasomie, în funcție de soi. În cazul vinului Muscat, există o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Aceste vinuri se caracterizează printr-o aciditate subtilă și o structură intensă.
Caracteristicile calitative ale vinurilor roșii din Tyrnavos sunt foarte interesante. Aceste vinuri au o culoare purpuriu-închis cu tente violet și arome precum cea de smochine și cea de fructe roșii coapte, de exemplu de cireșe, mure și prune, peste care se suprapun note de piper negru și cuișoare cu o aromă intensă de mosc, peste care se suprapun note de miere și de dulcețuri tradiționale, în funcție de soi. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Aceste vinuri se caracterizează prin taninuri ușoare.
Vinurile roze au culoarea roz și prezintă diferite arome, cum ar fi de cireșe, căpșuni și trandafir roșu. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Aceste vinuri se caracterizează printr-o aciditate satisfăcătoare, complexitate și structură bună.
Datorită potențialului lor aromatic, vinurile produse din soiurile Malagouzia, Chardonnay și Sauvignon Blanc pot îmbunătăți aroma și gustul altor soiuri din arealul Tyrnavos, cum ar fi Roditis, Savatiano și Batiki, care au o aromă neutră și o aciditate medie.
Vinurile IGP «Tyrnavos» au fost premiate la concursuri internaționale, și anume la:
DECANTER 2011 – ARGINT, DECANTER 2012 – BRONZ, DECANTER 2013 – ARGINT”
Paragraful „Interacțiune cauzală” se înlocuiește cu următorul text:
„Unicitatea vinurilor «Tyrnavos» IGP este asociată cu potențialul aromatic al soiurilor din care sunt produse aceste vinuri, în combinație cu tipul de sol și cu condițiile climatice predominante în timpul coacerii. De asemenea, este importantă practica oenologică utilizată.
Soiurile albe combinate cu tipul de sol adecvat produc vinuri caracterizate printr-o aciditate subtilă și o aromă de fructe, citrice și note florale.
În ceea ce privește Malagouzia în mod special, se pot da ca exemplu două tipuri diferite de sol. În primul caz, solurile din apropierea râului Titarisios conțin nisip și lut nisipos, cu o prezență puternică a cuarțului. Coacerea în aceste soluri are loc mai timpuriu, iar soiul produce vinuri cu o aromă de iasomie și de pere bine coapte. În al doilea caz, solurile din apropierea muntelui Melouna sunt argiloase. Coacerea în aceste soluri are loc cu 10-15 zile mai târziu decât în primul caz, iar soiul produce vinuri cu o aromă ce amintește de mere verzi și de citrice. Vinurile cu o aciditate foarte bună sunt caracteristice pentru ambele zone.
Soiurile roșii combinate cu tipul de sol adecvat, fie argilos, fie nisipos, produc vinuri cu o aromă de fructe li flori și o aromă intensă de mosc cu note de miere și de dulcețuri tradiționale și, în cazul vinurilor roșii, cu taninuri ușoare. Precipitațiile reduse și temperaturile ridicate din timpul verii din această zonă au ca rezultat vinuri cu o aciditate și o culoare medii și cu un conținut mare de zaharuri. Soiul local Limniona, care se maturează începând cu ultima decadă a lunii septembrie și până în prima decadă a lunii octombrie, este de asemenea foarte interesant. Acest soi produce vinuri cu o aciditate intensă, o culoare medie și taninuri ușoare.
Vinurile roze se caracterizează printr-o aciditate satisfăcătoare, complexitate și structură bună”.
A fost introdusă o subsecțiune intitulată „Detalii privind arealul geografic în ceea ce privește vinurile petiante din categoria 8” după cum urmează:
„A. Legătura istorică
Viticultura este practicată în regiunea Tyrnavos de secole. De-a lungul timpului, călătorii au menționat plantațiile viticole din Tyrnavos. În 1668, călătorul turc Evliya Çelebi a descris plantațiile viticole din Tyrnavos după cum urmează: «La ieșire, la sud-est de oraș (Tyrnavos), se pot vedea 37 de plantații viticole care se întind până la Larissa». Referiri pot fi găsite și în scrierile lui Brown (1669), Leake (1806) și Leonardos (1836).
Există referiri în scris la istoria viticulturii și a vinului din zona Tyrnavos încă din vremea Bizanțului, în scrisori de la conducătorul zonei de vest a Tesaliei, Mihail Gabrielopoulos (1295), legate printre altele de o acciză percepută pentru vin și uleiul de măsline (Tsopotos, 1896). În timpul ocupației otomane, plantațiile viticole au fost printre puținele bunuri imobile asupra cărora a fost recunoscut dreptul de proprietate complet și nelimitat (mülk).
Francezul Léon Heuzey, unul dintre cei mai bine cunoscuți cercetători și călători străini, a vizitat Tyrnavos în 1858 și a menționat faptul că «zinzirie», o dijmă percepută pe must, era una dintre taxele plătite ocupanților turci. Cine nu plătea această taxă, nu putea face vin (Ηeuzey, 1858). Trebuie remarcat faptul că Tyrnavos era un oraș locuit preponderent de greci.
În 1806, W. Leake a găsit 1 500 de familii în Tyrnavos, dintre care doar 70 erau de turci. Întrucât turcii au evitat producerea vinului din motive religioase, se poate concluziona că populația greacă era cea implicată în producția de vin.
Ioannis Leonardos scria despre Tyrnavos: «Orice locuitor din Tyrnavos care avea vin de vânzare obișnuia să proptească o ramură de copac pentru a indica acest lucru și oricine vedea ramura lângă poartă putea intra să guste vinul pentru a se hotărî dacă să-l cumpere sau nu».
S. Paganellis și Zosimas Esphigmenitis, editorul lui Prometheus, descriau Tyrnavos în 1880 după cum urmează: «Tyrnavos produce gogoși de mătase, pepeni galbeni, mult vin, care este totuși slab și nu ține mai mult de luna aprilie».
Conform informațiilor din revista elenă de viticultură și oenologie (1932), soiurile de viță-de-vie care se cultivau în regiune erau: Roditis, Batiki, Koukouli, Limniona, Sideritis, Kartsiotis, Outmali. Aceeași sursă oferă și informații privind viticultura și producția de vin din regiunea Tyrnavos. Existau 800 de proprietari de plantații viticole în Tyrnavos, 450 în Ampelonas și 100 în Argyropoulio, «cât despre celelalte sate, aproape fiecare familie deținea o parcelă de teren cultivată cu viță-de-vie». Se presupune că suprafața totală din regiune plantată cu viță-de-vie era de 10 375 de stremmata și producea 702 000 de ocale de vin roșu închis și 200 000 de ocale de vin alb (retsina) (1 oca = 1,2829 kg). Cu excepția Roditis, Batiki și Limniona, soiurile de mai sus nu mai sunt cultivate în regiunea Tyrnavos. Schimbarea s-a produs în perioada 1930-1936 și a fost determinată de o invazie de filoxera în regiune. Soiurile de viță-de-vie rezistente la filoxera au fost distribuite în special de școala de agronomie din Larissa, care a promovat soiurile Muscat Hamburg, Batiki și Rozaki.
În prezent, Muscat Hamburg este soiul de struguri dominant cultivat în 60 % din totalul plantațiilor viticole din zonă.
Acest soi poate fi găsit în locuri dispersate din întreaga lume. Totuși, în Grecia, acesta este sinonim cu zona Tyrnavos, întrucât, la nivel național, se cultivă aproape în exclusivitate în limitele municipalității Tyrnavos.
Soiul Muscat Hamburg a fost creat prin încrucișarea soiului italian Schiava Grossa (Trollinger sau Black Hamburg) și a soiului egiptean Muscat de Alexandria și a fost cultivat în aproape toată lumea. Soiul Muscat Hamburg este amestecat cu alte soiuri pentru a produce vin, dar, în cazuri excepționale, cum este cazul zonei Tyrnavos, se poate găsi vin produs doar din Muscat Hamburg.
Producătorii vitivinicoli locali din Tyrnavos, care au o tradiție viticolă foarte îndelungată, au lucrat pe baza noii situații create de soiurile realizate după invazia de filoxera și au utilizat Muscatul în multe moduri. Se produc vinuri cu arome speciale, în special de culoare roșu deschis, dulci și demidulci. Faimosul «Tsipouro of Tyrnavos» IGP se produce prin distilare. Suprafața mare a culturii de Muscat Hamburg, buna aclimatizare a soiului, precum și modurile diferite în care poate fi utilizat au făcut din zona Tyrnavos un punct de referință la nivel global, într-o asemenea măsură încât sinonimul «Moschato Tyrnavou» este în prezent inclus în VIVC (Catalogul Internațional al Soiurilor de Vitis). Acest lucru a consacrat reputația «Moschato Tyrnavou» la scară mondială și, după recunoașterea indicației la nivel național, în februarie 2013, soiul poate fi etichetat oficial «Moschato Mavro Tyrnavou» în cazul strugurilor cultivați în limitele municipalității Tyrnavos.
B. Legături culturale, sociale și economice
Viața socială și economică a regiunii Tyrnavos este strâns legată de viticultură, vin și tsipouro. Această tradiție există de secole în orașul Tyrnavos și în întreaga regiune. Cu toate acestea, de abia spre mijlocul secolului al XIX-lea, populația din Tyrnavos s-a implicat intens în viticultură și produse precum vinul, tsipouro și ouzo au început să joace un rol major în economia orașului. Conform diferitelor relatări istorice, pe lângă natură, la răspândirea viței-de-vie și a produselor sale a contribuit și buna dispoziție a locuitorilor din Tyrnavos: «Locuitorii din Tyrnavos sunt oameni pioși, veseli și iubitori de petreceri, astfel încât este puțin probabil să găsești măcar un locuitor al orașului căruia să nu-i placă vinul», scria Ioannis Economou Logiotatou, un cărturar din Larissa, la 1817.
Nikolaos Georgiadis remarca în 1880: «Și locuitorii orașului sunt veseli, plini de viață, iubitori de petreceri și adoratori devotați ai lui Bacchus»
C. Mediul geografic și originea geografică
Plantațiile viticole din locul de producție a vinurilor Tyrnavos (IGP) se află la altitudini cuprinse între 70 și 250 de metri. Mărimea acestor plantații viticole în care sunt cultivate soiuri recomandate și permise este de 17 000 ha, din care Muscat Hamburg ocupă circa 10 000 ha. Solul este adecvat pentru viticultură, în special în zonele de câmpie, dar vița-de-vie este cultivată și în zonele deluroase. Arealul de producție a vinurilor «Tyrnavos» IGP include o varietate de soluri și, în special, soluri nisipoase, argiloase, nisipos-argiloase și nisipos-lutoase. Microclimatul regiunii se caracterizează prin temperaturi relativ scăzute iarna, înghețuri frecvente și precipitații reduse, în timp ce verile sunt de obicei caniculare și secetoase.
Vinurile petiante «Tyrnavos» IGP își dobândesc caracteristicile calitative prin combinarea caracteristicilor solului, a condițiilor climatice și a soiurilor cultivate. Zonele și parcelele viticole care satisfac cerințele aferente produsului sunt selectate pentru producția de vinuri petiante. Sunt selectate soluri argiloase în pantă, bine drenate și cu niveluri de umiditate scăzute. Sunt selectate soluri care au o aciditate mai mare și un conținut mai ridicat de terpene. Aceste soluri pot fi găsite în special la nord de regiunea Tyrnavos, la poalele muntelui Melouna.
Detalii privind produsul
Vițele-de-vie cu coacere tardivă pot produce vinuri petiante excelente, cu caracteristici calitative unice. Vinurile petiante au caracteristici organoleptice remarcabile și, în special, au o culoare roz, cu aromă de fructe, de exemplu cireșe și căpșuni, și aromă de flori, cum ar fi cea de trandafir roșu. În cazul vinului petiant Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Vinurile petiante «Tyrnavos IGP» se caracterizează printr-o aciditate satisfăcătoare, o senzație de prospețime și o structură bună.
Interacțiunea cauzală
Unicitatea vinurilor petiante «Tyrnavos» IGP este asociată cu potențialul aromatic al soiurilor din care sunt produse aceste vinuri, în combinație cu solul și cu condițiile climatice predominante în fiecare an (nivelul precipitațiilor) în timpul coacerii. Marea diversitate a solurilor oferă numeroase opțiuni pentru menținerea calității superioare a vinurilor petiante. Această combinație de factori contribuie la producerea de vinuri petiante cu caracteristici organoleptice excepționale, cum ar fi o aromă de fructe și flori, cu o aciditate satisfăcătoare, o senzație de prospețime și o structură bună.”
2.4. Includerea sinonimului pentru Muscat Hamburg
Modificarea dosarului tehnic PGI-GR-A0122 al IGP „Tyrnavos”, a caietului de sarcini și a documentului unic vizează includerea sinonimului Moschato Mavro Tyrnavou pentru soiul Muscat Hamburg în conformitate cu Decizia ministerială nr. 814/16068/5.2.2014„Clasificarea soiurilor de struguri de vin și a strugurilor pentru stafide” (Monitorul Oficial, seria II, nr. 225), abrogată prin Decizia ministerială nr. 3534/96217/7.9.2015 privind „Clasificarea soiurilor de struguri de vin și a strugurilor pentru stafide” (Monitorul Oficial, seria II, nr. 1995).
Modificarea vizează secțiunile „Soiurile principale de struguri de vin” din documentul unic și „Soiurile de struguri de vin autorizate” din caietul de sarcini.
2.5. Actualizarea dosarul tehnic al „Tyrnavos” (IGP)
Pe lângă modificările solicitate și în scopul actualizării dosarului tehnic, caietul de sarcini a fost modificat după cum urmează: (a) am adăugat dispoziții naționale privind cerințele și măsurile de control aplicabile pentru vinurile DOP și IGP și (b) am modificat informațiile privind autoritățile de control competente.
Mai exact, secțiunea „AUTORITĂȚI DE CONTROL” se înlocuiește după cum urmează:
„AUTORITĂȚI DE CONTROL
|
(a) |
|
|
(b) |
Direcțiile pentru Economia Rurală și Afaceri Veterinare |
|
(c) |
Centrele regionale pentru protecția plantelor, calitate și control fitosanitar.” |
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea înregistrată
Τύρναβος (Tyrnavos)
2. Tipul indicației geografice
IGP – indicație geografică protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
|
8. |
Vin petiant |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
Vin petiant roze sec
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): maximum 9,0 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 4 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
|
— |
Suprapresiunea în recipiente închise de minimum 1 bar, dar nu mai mult de 2,5 bari la 20 °C. |
Culoare roz. Un vin cu gust fructat, cu aromă de cireșe, căpșuni și trandafiri roșii. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Aciditate satisfăcătoare, senzație de prospețime și o structură bună.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11,0 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin petiant roze demisec
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 4,5-maximum 17,5 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 12 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
|
— |
Conținutul de dioxid de sulf al vinurilor (total): 250 mg/l (când conținutul de zaharuri este de minimum 5 g/l) |
|
— |
Suprapresiunea în recipiente închise de minimum 1 bar, dar nu mai mult de 2,5 bari la 20 °C. |
Culoare roz. Un vin cu gust fructat, cu aromă de cireșe, căpșuni și trandafiri roșii. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu o notă de miere. Aciditate satisfăcătoare, proaspăt, cu structură bună.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
250 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin alb sec
|
— |
Tărie alcoolică totală: minimum 11,0 % vol. |
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): maximum 9,0 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 4 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
Culoare galben-verzui. Aromă care amintește de mere verzi și de pere bine coapte, aromă de citrice cu note subtile de iasomie. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Greutate intensă pe cerul gurii, cu o aciditate scăzută și un gust rezidual persistent.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roșu demidulce
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,5 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 12,5-maximum 45 |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,0 |
Culoare purpuriu-închis cu tente violet. Aromă de fructe roșii supramaturate, de exemplu de cireșe, mure și prune, peste care se suprapun note de piper negru și cuișoare. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note de miere și florale. Greutate amplă pe cerul gurii, cu structură bună și taninuri ușoare. Gust rezidual dulce.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
12 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
20 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roze sec
|
— |
Tărie alcoolică totală: minimum 11,0 % vol. |
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): maximum 9,0 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 4 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
Culoare roz. Un vin cu gust fructat, cu aromă de cireșe, căpșuni și trandafiri roșii. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Aciditate satisfăcătoare, complexitate și structură bună.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roze demisec
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 4,5-maximum 17,5 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 12 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
|
— |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf din vinuri (mg/l): 250 (când conținutul în zaharuri este de minimum 5 g/l) |
Culoare roz. Un vin cu gust fructat, cu aromă de cireșe, căpșuni și trandafiri roșii. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Aciditate satisfăcătoare, complexitate, dulceață plăcută și structură bună.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
250 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roze demidulce
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 12,5-maximum 45 |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
Culoare roz. Un vin cu gust fructat, cu aromă de cireșe, căpșuni și trandafiri roșii. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Aciditate satisfăcătoare, complexitate și structură bună. Gust rezidual dulce persistent.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
250 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin alb demisec
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 4,5-maximum 17,5 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 12 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
|
— |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf din vinuri (mg/l): 250 (când conținutul în zaharuri este de minimum 5 g/l) |
Culoare galben-verzui. Aromă care amintește de mere verzi și de pere bine coapte, aromă de citrice cu note subtile de iasomie. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Greutate intensă pe cerul gurii, cu un gust dulce și înviorător, aciditate scăzută și un gust rezidual persistent.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
250 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roșu sec
|
— |
Tărie alcoolică totală: minimum 12,0 % vol. |
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,5 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): maximum 9,0 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 4 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,0 |
Culoare purpuriu-închis cu tente violet. Aromă de fructe roșii coapte, de exemplu de cireșe, mure și prune, peste care se suprapun note de piper negru și cuișoare. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale.
Greutate amplă pe cerul gurii, cu structură bună și taninuri ușoare.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
12 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
20 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
150 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roșu demisec
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,5 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 4,5-maximum 17,5 [în cazul în care conținutul de zaharuri depășește 12 g/l, se aplică condițiile prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei] |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,0 |
|
— |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf din vinuri (mg/l): 200 (când conținutul în zaharuri este de minimum 5 g/l) |
Culoare purpuriu-închis cu tente violet. Aromă de fructe roșii coapte, de exemplu de cireșe, mure și prune, peste care se suprapun note de piper negru și cuișoare. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale.
Greutate amplă pe cerul gurii, cu structură bună, o dulceață plăcută și taninuri ușoare.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
12 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
20 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin roșu dulce
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,5 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 45 |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,0 |
Culoare purpuriu-închis cu tente violet. Aromă de fructe supramaturate, de exemplu de smochine, cu o aromă intensă de muscat, peste care se suprapun note de miere și dulcețuri tradiționale. Gust dulce pe cerul gurii, cu un caracter intens de muscat. Aciditate satisfăcătoare, corpolent, o senzație de volum și un gust rezidual persistent.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
12 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
20 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
Vin alb demidulce
|
— |
Tărie alcoolică naturală minimă: 10,0 % vol. |
|
— |
Conținut total de zaharuri (g/l): minimum 12,5-maximum 45 |
|
— |
Aciditatea totală, exprimată ca acid tartric (g/l): maximum 7,5 |
Culoare galben-verzui. Aromă care amintește de mere verzi și de pere bine coapte, aromă de citrice cu note subtile de iasomie. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note de miere și florale. Greutate intensă pe cerul gurii, cu aciditate subtilă și un gust rezidual dulce persistent.
Caracteristici analitice generale
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % vol.) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % vol.) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
250 |
Dacă nu se precizează nicio valoare specifică, se aplică limitele prevăzute în legislația UE.
5. Practici oenologice
a. Practici oenologice specifice
Vinificația vinurilor albe seci, demiseci și demidulci
Restricții în materie de vinificație
Produse folosind o tehnologie modernă de vinificație a vinului alb; în timpul fermentației alcoolice temperatura nu trebuie să depășească 20 °C.
Vinificația vinurilor roșii seci, demiseci, demidulci și dulci
Restricții în materie de vinificație
Vinul roșu „Tyrnavos” (IGP) se produce conform metodelor tradiționale de vinificație a vinurilor roșii.
Vinificația vinurilor roze seci, demiseci și demidulci
Restricții în materie de vinificație
Vinurile roze „Tyrnavos” (IGP) se produc folosind tehnologia modernă de vinificație a vinurilor roze; în timpul fermentației alcoolice temperatura nu trebuie să depășească 20 °C.
Sistem de conducere a viței-de-vie
Tehnica de cultivare
Vița-de-vie este condusă conform tehnicilor tipice de cultivare utilizate pe plan local.
Practici oenologice specifice utilizate pentru producerea vinurilor
În cazul producerii vinurilor demiseci, demidulci și dulci, este permisă îndulcirea vinului conform dispozițiilor aplicabile [anexa I D la Regulamentul (CE) nr. 606/2009]
Vinul petiant este produs utilizând o tehnică tradițională locală, iar dioxidul de carbon nu se adaugă, ci este endogen.
b. Producții maxime
Producție maximă în kilograme de struguri la hectar (soiuri roșii și albe)
12 000 de kilograme de struguri la hectar
Producție maximă în hectolitri de produs finit la hectar – vinuri roșii
96 hl la hectar
Producție maximă în hectolitri de produs finit la hectar – vinuri albe și roze
90 hl la hectar
6. Arealul delimitat
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor „Tyrnavos” (IGP) se află în unitatea regională Larissa și include districtele municipalității Tyrnavos, în special unitatea municipală Tyrnavos împreună cu comunitățile sale locale Argyropouleio, Damasi și Dendra Tyrnavou și unitatea municipală Ampelonas împreună cu comunitățile sale locale Vryotopos, Deleria și Rodia.
7. Soiurile principale de struguri de vin
|
|
Savatiano B – Doumprena alb, Kountoura alb, Perachoritiko, Sakeiko |
|
|
Chardonnay B |
|
|
Dempina B |
|
|
Batiki B |
|
|
Muscat Hamburg N - Moschato Mavro Tyrnavos |
|
|
Cabernet Sauvignon N |
|
|
Malagouzia B |
|
|
Limniona N |
|
|
Limnio Ν |
|
|
Ugni Blanc B - Trebbiano Syrah N |
|
|
Sauvignon Blanc B |
|
|
Merlot N |
|
|
Maccabeau B |
|
|
Grenache Rouge N |
|
|
Roditis Rs - Alepou |
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Vin din categoria 1
A.
Viticultura este practicată în regiunea Tyrnavos de secole. De-a lungul timpului, călătorii au menționat plantațiile viticole din Tyrnavos. În 1668, călătorul turc Evliya Çelebi a descris plantațiile viticole din Tyrnavos după cum urmează: „La ieșire, la sud-est de oraș (Tyrnavos), se pot vedea 37 de plantații viticole care se întind până la Larissa”. Referiri pot fi găsite și în scrierile lui Brown (1669), Leake (1806) și Leonardos (1836).
Există referiri în scris la istoria viticulturii și a vinului din zona Tyrnavos încă din vremea Bizanțului.
Francezul Léon Heuzey, unul dintre cei mai bine cunoscuți cercetători și călători străini, a vizitat Tyrnavos în 1858 și a menționat faptul că „zinzirie”, o dijmă percepută pe must, era una dintre taxele plătite ocupanților turci.
B.
Viața socială și economică a regiunii Tyrnavos este strâns legată de viticultură, vin și tsipouro. Această tradiție există de secole în orașul Tyrnavos și în întreaga regiune. Cu toate acestea, de abia spre mijlocul secolului al XIX-lea populația din Tyrnavos s-a implicat intens în viticultură și produsele precum vinul, tsipouro și ouzo au început să joace un rol major în economia orașului.
Vița-de-vie și produsele vitivinicole constituie acum coloana vertebrală a economiei locale. Vinul și tsipouro fac parte din ansamblul activității sociale din regiunea Tyrnavos, inclusiv din obiceiurile, sărbătorile și ceremoniile acesteia, și fac parte integrantă din țesătura cotidiană a vieților oamenilor. Cel mai specific obicei, observat doar în Tyrnavos, este „Bourani” din „Lunea curată”, o sărbătoare care își are rădăcinile în festivitățile dionisiace și în cultul lui Dionysos.
C.
Plantațiile viticole din locul de producție a vinurilor „Tyrnavos” (IGP) se află la altitudini cuprinse între 70 și 250 de metri. Mărimea acestor plantații viticole în care sunt cultivate soiuri recomandate și permise este de 17 000 ha, din care Muscat Hamburg ocupă circa 10 000 ha. Solul este adecvat pentru viticultură, în special în zonele de câmpie, dar vița-de-vie este cultivată și în zonele deluroase.
Arealul de producție a vinurilor „Tyrnavos” IGP include o varietate de soluri și, în special, soluri nisipoase, argiloase, nisipos-argiloase și nisipos-lutoase.
Microclimatul regiunii se caracterizează prin temperaturi relativ scăzute iarna, înghețuri frecvente și precipitații reduse, în timp ce verile sunt de obicei caniculare și secetoase.
Vinurile „Tyrnavos” (IGP) își dobândesc caracteristicile calitative prin combinarea caracteristicilor locale (sol și climă), a soiurilor cultivate și a practicilor oenologice utilizate.
În general, solurile tinere și nisipoase se cultivă cu soiuri roșii cu coacere tardivă, cum ar fi Cabernet Sauvignon și chiar cu soiul Syrah, în timp ce soiurile timpurii, cum ar fi Merlot, se cultivă în soluri argiloase.
În ceea ce privește soiurile albe Chardonnay și Sauvignon Blanc, care se maturează în a doua decadă a lunii august, selecția se face pe baza datei posibile a recoltării, în combinație cu potențialul aromatic al soiului.
Soiurile grecești, atât cele albe, cât și cele roșii, cu ciorchini mari și boabe dese (cum ar fi Malagouzia și Roditis) se cultivă în soluri cu niveluri scăzute de umiditate, din cauza riscului de infectare cu fungi, cum ar fi putregaiul cenușiu.
Producerea vinului sec Malagouzia necesită un teren în pantă, cu drenaj bun și niveluri de umiditate scăzute.
Detalii privind produsul
Combinația dintre climă, tipurile de sol, soiurile de struguri cultivate și tehnicile agricole și oenologice utilizate contribuie la caracteristicile calitative ale vinurilor „Tyrnavos” (IGP).
Vinurile roșii au o culoare purpuriu-închis cu tente violet și arome precum cea de smochine și cea de fructe roșii coapte, de exemplu de cireșe, mure și prune, peste care se suprapun note de piper negru și cuișoare cu o aromă intensă de mosc, peste care se suprapun note de miere și de dulcețuri tradiționale, în funcție de soi. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Aceste vinuri se caracterizează prin taninuri ușoare.
Vinurile roze au culoarea roz și prezintă diferite arome, cum ar fi de cireșe, căpșuni și trandafir roșu. În cazul vinului Muscat, o aromă distinctă de Muscat.
Vinurile albe au diferite arome, de exemplu de mere verzi și de pere bine coapte, sau aromă de citrice cu note subtile de iasomie, în funcție de soi. În cazul vinului Muscat, există o aromă distinctă de Muscat cu note florale. Aceste vinuri se caracterizează printr-o aciditate subtilă și o structură intensă.
Datorită potențialului lor aromatic, vinurile produse din soiurile Malagouzia, Chardonnay și Sauvignon Blanc pot îmbunătăți aroma și gustul altor soiuri din arealul Tyrnavos, cum ar fi Roditis, Savatiano și Batiki, care au o aromă relativ neutră și o aciditate medie.
Vinurile IGP Tyrnavos au fost premiate la concursuri internaționale (IWSC Salonic, Le Challenge International du Vin, Decanter, AWC Viena, IWSC Londra, PAR Wine Award International).
Interacțiunea cauzală
Unicitatea vinurilor „Tyrnavos” IGP este asociată cu potențialul aromatic al soiurilor din care sunt produse aceste vinuri, în combinație cu tipul de sol și cu condițiile climatice predominante în timpul coacerii. De asemenea, este importantă practica oenologică utilizată.
Soiurile albe combinate cu tipul de sol adecvat produc vinuri caracterizate printr-o aciditate subtilă și o aromă de fructe, citrice și note florale.
În ceea ce privește Malagouzia în mod special, se pot da ca exemplu două tipuri diferite de sol. În primul caz, solurile din apropierea râului Titarisios conțin nisip și lut nisipos, cu o prezență puternică a cuarțului. Coacerea în aceste soluri are loc mai timpuriu, iar soiul produce vinuri cu o aromă de iasomie și de pere bine coapte. În al doilea caz, solurile din apropierea muntelui Melouna sunt argiloase. Coacerea în aceste soluri are loc cu 10-15 zile mai târziu decât în primul caz, iar soiul produce vinuri cu o aromă ce amintește de mere verzi și de citrice. Vinurile cu o aciditate foarte bună sunt caracteristice pentru ambele zone.
Soiurile roșii combinate cu tipul de sol adecvat, fie argilos, fie nisipos, produc vinuri cu o aromă de fructe li flori și o aromă intensă de mosc cu note de miere și de dulcețuri tradiționale și, în cazul vinurilor roșii, cu taninuri ușoare.
Precipitațiile reduse și temperaturile ridicate din timpul verii din această zonă au ca rezultat vinuri cu o aciditate și o culoare medii și cu un conținut mare de zaharuri. Soiul local Limniona, care se maturează începând cu ultima decadă a lunii septembrie și până în prima decadă a lunii octombrie, este de asemenea foarte interesant. Acest soi produce vinuri cu o aciditate intensă, o culoare medie și taninuri ușoare.
Vinurile roze se caracterizează printr-o aciditate satisfăcătoare, complexitate și structură bună.
Vin petiant din categoria 8
A.
Viticultura este practicată în regiunea Tyrnavos de secole. De-a lungul timpului, călătorii au menționat plantațiile viticole din Tyrnavos. În 1668, călătorul turc Evliya Çelebi a descris plantațiile viticole din Tyrnavos după cum urmează: „La ieșire, la sud-est de oraș (Tyrnavos), se pot vedea 37 de plantații viticole care se întind până la Larissa”. Referiri pot fi găsite și în scrierile lui Brown (1669), Leake (1806) și Leonardos (1836).
Există referiri în scris la istoria viticulturii și a vinului din zona Tyrnavos încă din vremea Bizanțului. Francezul Léon Heuzey, unul dintre cei mai bine cunoscuți cercetători și călători străini, a vizitat Tyrnavos în 1858 și a menționat faptul că „zinzirie”, o dijmă percepută pe must, era una dintre taxele plătite ocupanților turci.
B.
Viața socială și economică a regiunii Tyrnavos este strâns legată de viticultură, vin și tsipouro. Această tradiție există de secole în orașul Tyrnavos și în întreaga regiune. Cu toate acestea, de abia spre mijlocul secolului al XIX-lea populația din Tyrnavos s-a implicat intens în viticultură și produsele precum vinul, tsipouro și ouzo au început să joace un rol major în economia orașului.
Vița-de-vie și produsele vitivinicole constituie acum coloana vertebrală a economiei locale. Vinul și tsipouro fac parte din ansamblul activității sociale din regiunea Tyrnavos, inclusiv din obiceiurile, sărbătorile și ceremoniile acesteia, și fac parte integrantă din țesătura cotidiană a vieților oamenilor. Cel mai specific obicei, observat doar în Tyrnavos, este „Bourani” din „Lunea curată”, o sărbătoare care își are rădăcinile în festivitățile dionisiace și în cultul lui Dionysos.
C.
Vinurile petiante „Tyrnavos” IGP își dobândesc caracteristicile calitative prin combinarea caracteristicilor solului, a condițiilor climatice și a soiurilor cultivate.
Zonele și parcelele viticole care satisfac cerințele aferente produsului sunt selectate pentru producția de vinuri petiante. Sunt selectate soluri argiloase în pantă, bine drenate și cu niveluri de umiditate scăzute. Sunt selectate soluri care au o aciditate mai mare și un conținut mai ridicat de terpene.
Detalii privind produsul
Vinurile petiante au caracteristici organoleptice remarcabile și, în special, au o culoare roz, cu aromă de fructe, de exemplu cireșe și căpșuni, și aromă de flori, cum ar fi cea de trandafir roșu. În cazul vinului petiant Muscat, o aromă distinctă de Muscat. Vinurile petiante „Tyrnavos” IGP se caracterizează printr-o aciditate satisfăcătoare, o senzație de prospețime și o structură bună.
Interacțiunea cauzală
Vițele-de-vie cu coacere tardivă pot produce vinuri petiante excelente, cu caracteristici calitative unice.
Unicitatea vinurilor petiante „Tyrnavos” IGP este asociată cu potențialul aromatic al soiurilor din care sunt produse aceste vinuri, în combinație cu solul și cu condițiile climatice predominante în fiecare an (nivelul precipitațiilor) în timpul coacerii.
Marea diversitate a solurilor oferă numeroase opțiuni pentru menținerea calității superioare a vinurilor petiante.
Această combinație de factori contribuie la producerea de vinuri petiante cu caracteristici organoleptice excepționale, cum ar fi o aromă de fructe și flori, cu o aciditate satisfăcătoare, o senzație de prospețime și o structură bună.
9. Condiții suplimentare esențiale
Cadru juridic:
Legislația UE
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea
Descrierea condiției:
Mențiuni referitoare la anumite metode de producție
Articolul 66 alineatele (1), (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole.
Cadru juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea vinului
Descrierea condiției:
Mențiuni referitoare la anumite metode de producție
Articolele 3 și 4 din Decizia ministerială nr. 280557/9.6.2005 de stabilire a momentului maturării, al învechirii și al introducerii pe piață a vinurilor cu denumire de origine de calitate superioară și a vinurilor locale, precum și a mențiunilor utilizate pe etichetele acestora pentru a preciza metoda de producție sau metodele de preparare (Monitorul Oficial, seria II, nr. 818/15.6.2005) stabilesc condițiile pentru utilizarea următoarelor mențiuni:
|
— |
„ΕΟΣ ΟΙΝΟΣ” sau „ΝΕΑΡΟΣ ΟΙΝΟΣ” (VIN NOU) |
|
— |
„ΩΡΙΜΑΝΣΗ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” sau „ΩΡΙΜΑΣΕ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” (MATURAT ÎN BUTOI) |
|
— |
„ΠΑΛΑΙΩΜΕΝΟΣ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” sau „ΠΑΛΑΙΩΣΗ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” (ÎNVECHIT ÎN BUTOI) |
|
— |
„ΟΙΝΟΠΟΙΗΘΗΚΕ ΚΑΙ ΩΡΙΜΑΣΕ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” sau „ΟΙΝΟΠΟΙΗΣΗ ΚΑΙ ΩΡΙΜΑΝΣΗ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” (VINIFICAT ȘI MATURAT ÎN BUTOI) |
|
— |
„ΟΙΝΟΠΟΙΗΣΗ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” sau „ΟΙΝΟΠΟΙΗΘΗΚΕ ΣΕ ΒΑΡΕΛΙ” (VINIFICAT ÎN BUTOI) |
Cadru juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea vinului
Descrierea condiției:
Tipărirea anului de recoltă pe etichete
În cazul în care pe etichetele vinurilor se utilizează mențiunea „ΝΕΟΣ ΟΙΝΟΣ” sau „ΝΕΑΡΟΣ ΟΙΝΟΣ” („VIN NOU”), menționarea anului de recoltă este obligatorie, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia ministerială nr. 280557/9.6.2005 de stabilire a momentului maturării, al învechirii și al introducerii pe piață a vinurilor cu denumire de origine de calitate superioară și a vinurilor locale, precum și a mențiunilor utilizate pe etichetele acestora pentru a preciza metoda de producție sau metodele de preparare (Monitorul Oficial, seria II, nr. 818/15.6.2005).
Cadru juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea vinului
Descrierea condiției:
Mențiuni care trebuie să figureze pe etichetă, în conformitate cu legislația națională.
În conformitate cu Decizia ministerială nr. 235309/7.2.2002, mențiunile care pot fi utilizate pe etichetele vinurilor „Tyrnavos” cu indicație geografică protejată (IGP) sunt:
ΛΕΥΚΟΣ ΑΠΟ ΛΕΥΚΑ ΣΤΑΦΥΛΙΑ/Blanc de blancs (Alb din struguri albi), ΛΕΥΚΟΣ ΑΠΟ ΕΡΥΘΡΑ ΣΤΑΦΥΛΙΑ/Blanc de noir (Alb din struguri roșii), ΛΕΥΚΟΣ ΑΠΟ ΕΡΥΘΡΩΠΑ ΣΤΑΦΥΛΙΑ sau ΛΕΥΚΟΣ ΑΠΟ ΓΚΡΙΖΑ ΣΤΑΦΥΛΙΑ/Blanc de gris (Alb din struguri roze sau alb din struguri gri), ΚΟΚΚΙΝΕΛΙ/kokineli (Kokineli), ΟΙΝΟΣ ΛΟΦΩΝ/Vin de collines (Vin de pe dealuri), ΟΙΝΟΣ ΠΛΑΓΙΩΝ/Vin de coteaux (Vin de pe versanți).
Cadru juridic:
Legislația UE
Tipul condiției suplimentare:
Derogări privind producția în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Articolul 6 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole.
Cadru juridic:
Legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Derogări privind producția în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Articolul 4 litera (c) din Decizia ministerială comună nr. 392169/20.10.1999 de stabilire a normelor generale referitoare la utilizarea mențiunii „vin local” în descrierea vinului de masă (Monitorul Oficial, seria II, nr. 1985/8.11.99), astfel cum a fost modificată prin Decizia ministerială comună nr. 321813/29.8.2007, precizează:
„Vinurile de masă pentru care se poate utiliza mențiunea «Vin local» împreună cu o indicație geografică a unei provincii, a unei prefecturi sau a unui areal de cultivare a viței-de-vie care este mai mic decât o prefectură sunt produse în întreprinderi vinicole care își desfășoară activitatea în prefectura respectivă sau în prefecturile învecinate.” Mai exact, vinurile „Tyrnavos” (IGP) pot fi produse în întreprinderile vinicole care își desfășoară activitatea în prefectura Larissa sau în prefecturile învecinate, cum ar fi Magnisia, Fthiotida, Karditsa, Trikala, Greneva, Kozani și Pieria.
Link către caietul de sarcini
http://www.minagric.gr/images/stories/docs/agrotis/POP-PGE/OINOS/PGE_trop_prodiagrafes_tyrnavos201217.pdf