Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2019/C 44/01)

Ultima publicație

JO C 35, 28.1.2019

Publicații anterioare

JO C 25, 21.1.2019

JO C 16, 14.1.2019

JO C 4, 7.1.2019

JO C 455, 17.12.2018

JO C 445, 10.12.2018

JO C 436, 3.12.2018

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 6 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Okresný súd Bratislava – Slovacia) – FENS spol. s r. o./Slovenská republika – Úrad pre reguláciu sieťových odvetví

(Cauza C-305/17) (1)

((Trimitere preliminară - Libera circulație a mărfurilor - Taxe vamale - Taxe cu efect echivalent - Percepere asupra transportului de energie electrică produsă pe teritoriul național și destinată exportului - Compatibilitatea unei astfel de reglementări cu principiul liberei circulații a mărfurilor))

(2019/C 44/02)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Okresný súd Bratislava

Părțile din procedura principală

Reclamantă: FENS spol. s r. o.

Pârâtă: Slovenská republika – Úrad pre reguláciu sieťových odvetví

Dispozitivul

Articolele 28 și 30 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru care prevede o sarcină pecuniară precum cea în discuție în litigiul principal, care se aplică energiei electrice exportate către un alt stat membru sau către o țară terță doar atunci când energia electrică a fost produsă pe teritoriul național.

---

(1)  JO C 269, 14.8.2017.

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 4 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court – Irlanda) – The Minister for Justice and Equality, The Commissioner of the Garda Síochána/Workplace Relations Commission

(Cauza C-378/17) (1)

((Trimitere preliminară - Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă - Directiva 2000/78/CE - Interzicerea discriminării pe motive de vârstă - Recrutare de agenți de poliție - Organ național constituit prin lege pentru a garanta aplicarea dreptului Uniunii într-un domeniu particular - Competența de a lăsa neaplicată legislația națională contrară dreptului Uniunii - Supremația dreptului Uniunii))

(2019/C 44/03)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court

Părțile din procedura principală

Recurenți: The Minister for Justice and Equality, The Commissioner of the Garda Síochána

Intimată: Workplace Relations Commission

Dispozitivul

Dreptul Uniunii, în special principiul supremației acestuia, trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia un organ național constituit prin lege pentru a garanta aplicarea dreptului Uniunii într-un domeniu particular nu este competent pentru a decide să lase neaplicată o normă de drept național contrară dreptului Uniunii.

---

(1)  JO C 283, 28.8.2018.

Hotărârea Curții (Camea a zecea) din 6 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Köln – Germania) – Frank Montag/Finanzamt Köln-Mitte

(Cauza C-480/17) (1)

((Trimitere preliminară - Libertatea de stabilire - Impozitare directă - Impozit pe venit - Deductibilitatea contribuțiilor plătite unui organism de asigurare de pensii profesional și unei asigurări de pensii private - Excludere pentru nerezidenți))

(2019/C 44/04)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: Frank Montag

Pârât: Finanzamt Köln-Mitte

Dispozitivul

Articolul 49 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia un contribuabil nerezident, supus, în acest stat membru, impozitului pe venit în cadrul unei obligații fiscale limitate, nu poate deduce din baza de impozitare a impozitului pe venit cuantumul contribuțiilor obligatorii plătite unui organism de asigurări de pensii profesional, în proporție corespunzătoare părții veniturilor supuse impozitului în acest stat membru, atunci când acestea reprezintă o legătură directă cu activitatea care a generat acest venit, în timp ce un contribuabil rezident, supus impozitului pe venit în cadrul unei obligații fiscale nelimitate, poate deduce asemenea contribuții din baza de impozitare a impozitului pe venit, în limitele prevăzute de dreptul național.

Articolul 49 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări a unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia un contribuabil nerezident, supus, în acest stat membru, impozitului pe venit în cadrul unei obligații fiscale limitate, nu poate deduce din baza de impozitare a impozitului pe venit cuantumul contribuțiilor suplimentare plătite unui organism de asigurare de pensii profesional precum și pe cel al contribuțiilor achitate în cadrul unei asigurări de pensie private, în timp ce un contribuabil rezident, supus impozitului pe venit în cadrul unei obligații fiscale nelimitate, poate deduce asemenea contribuții din baza de impozitare a impozitului pe venit, în limitele prevăzute de dreptul național.

---

(1)  JO C 382, 13.11.2017.

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 6 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal de Justiça – Portugalia) – J. Portugal Ramos Vinhos SA/Adega Cooperativa de Borba CRL

(Cauza C-629/17) (1)

((Trimitere preliminară - Proprietate intelectuală - Dreptul mărcilor - Directiva 2008/95/CE - Articolul 3 alineatul (1) litera (c) - Motive de nulitate - Marcă verbală compusă exclusiv din semne sau din indicii care pot servi pentru a desemna caracteristicile unui produs sau ale unui serviciu - Alte caracteristici ale unui produs sau ale unui serviciu - Instalație de fabricație a unui produs - Marcă verbală constituită dintr-un semn care desemnează produse vinicole și dintr-o denumire geografică, care compun un element verbal al denumirii sociale a titularului mărcii))

(2019/C 44/05)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal de Justiça

Părțile din procedura principală

Reclamantă: J. Portugal Ramos Vinhos SA

Pârâtă: Adega Cooperativa de Borba CRL

Dispozitivul

Articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că se refuză înregistrarea unei mărci constituite dintr un semn verbal precum cel în discuție în litigiul principal, care desemnează produse vinicole și care include o denumire geografică, din moment ce acest semn conține în special un termen care, pe de o parte, este în mod curent utilizat pentru a desemna instalațiile sau locurile în care sunt fabricate asemenea produse și, pe de altă parte, este de asemenea unul dintre elementele verbale care compun denumirea socială a persoanei juridice care urmărește să obțină înregistrarea respectivei mărci.

---

(1)  JO C 32, 29.1.2018.

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 6 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia) – Tratave – Tratamento de Águas Residuais do Ave SA/Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-672/17) (1)

((Trimitere preliminară - Taxă pe valoarea adăugată (TVA) - Bază de impozitare - Reducere - Principiul neutralității fiscale))

(2019/C 44/06)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Tratave – Tratamento de Águas Residuais do Ave SA

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Dispozitivul

Principiul neutralității, precum și articolele 90 și 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede că reducerea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), în caz de neplată, nu poate fi efectuată de persoana impozabilă atât timp cât aceasta nu a comunicat în prealabil intenția sa de a anula o parte sau totalitatea TVA ului persoanei care a cumpărat bunul sau serviciul, dacă aceasta este persoană impozabilă, în scopul rectificării deducerii cuantumului de TVA pe care cea din urmă a putut o efectua.

---

(1)  JO C 52, 12.2.2018.

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 decembrie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Ministero della Salute/Hannes Preindl

(Cauza C-675/17) (1)

((Trimitere preliminară - Recunoașterea calificărilor profesionale - Directiva 2005/36/CE - Recunoașterea titlurilor de calificare obținute la încheierea unor perioade de formare care pot fi parțial suprapuse - Competențe de verificare ale statului membru gazdă))

(2019/C 44/07)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamant: Ministero della Salute

Pârât: Hannes Preindl

Dispozitivul

1)

Articolele 21, 22 și 24 de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale trebuie interpretate în sensul că obligă un stat membru, a cărui legislație prevede obligația de formare pe bază de program integral și interdicția înscrierii simultane la două formări, să recunoască automat titlurile de calificare prevăzute de această directivă și eliberate de un alt stat membru la încheierea unor formări parțial concomitente.

2)

Articolul 21 și articolul 22 litera (a) din Directiva 2005/36 trebuie interpretate în sensul că se opun ca un stat membru gazdă să verifice respectarea condiției potrivit căreia durata totală, nivelul și calitatea formărilor cu frecvență parțială nu sunt inferioare celor ale formărilor continue pe bază de program integral.

---

(1)  JO C 52, 12.2.2018.

Acțiune introdusă la 7 februarie 2018 – Republica Franceză/Parlamentul European

(Cauza C-92/18)

(2019/C 44/08)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: F. Alabrune, D. Colas, E. de Moustier, B. Fodda, agenți)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile reclamantei

—

Anularea ordinii de zi a ședinței plenare a Parlamentului European de miercuri 29 noiembrie 2017 [documentul P8_OJ (2017)11-29], în măsura în care în aceasta sunt înscrise dezbateri privind proiectul comun al bugetului general al Uniunii pentru exercițiul 2018, a ordinii de zi a ședinței de joi 30 noiembrie 2017 [documentul P8_OJ (2017)11-30], în măsura în care în aceasta este înscris un vot urmat de explicații de vot privind proiectul comun de buget general, a Rezoluției legislative a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 privind proiectul comun de buget general [documentul P8_TA(2017)0458, P8_TA-PROV(2017)0458 în versiunea provizorie], precum și a actului prin care, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 314 alineatul (9) TFUE, președintele Parlamentului European a constatat că bugetul general al Uniunii pentru exercițiul 2018 a fost adoptat definitiv;

—

menținerea efectelor actului prin care președintele Parlamentului European a constatat că bugetul general al Uniunii pentru exercițiul 2018 a fost adoptat definitiv până când acest buget este adoptat definitiv printr-un act conform cu tratatele, într-un termen rezonabil începând de la data pronunțării hotărârii;

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul acțiunii formulate, guvernul francez solicită anularea a patru acte adoptate de Parlamentul European în cadrul exercitării competenței sale bugetare, în perioada de sesiuni plenare adițională care a avut loc la 29 și 30 noiembrie la Bruxelles.

Primul și al doilea act a căror anulare este solicitată de guvernul francez sunt ordinile de zi ale ședințelor Parlamentului European de miercuri 29 și de joi 30 noiembrie 2017, în măsura în care prevăd dezbateri plenare asupra proiectului comun de buget general pentru exercițiul 2018 și un vot urmat de explicații de vot privind acest proiect comun de buget general.

Al treilea act atacat este Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 privind proiectul comun de buget general.

În sfârșit, guvernul francez solicită anularea actului prin care, în conformitate cu articolul 314 alineatul (9) TFUE, președintele Parlamentului European a constatat că bugetul general al Uniunii pentru exercițiul 2018 a fost adoptat definitiv. Astfel cum rezultă în special din procesul-verbal al ședinței Parlamentului European de joi 30 noiembrie 2017, este vorba despre declarația președintelui Parlamentului European și apoi de semnarea de către acesta a bugetului general, intervenite în urma votului Rezoluției legislative privind proiectul comun de buget general.

Prin intermediul motivului unic, guvernul francez susține că cele patru acte atacate trebuie să fie anulate pentru motivul că încalcă Protocolul nr. 6 anexat la TUE și la TFUE și Protocolul nr. 3 anexat la Tratatul CEEA, care se referă la stabilirea sediilor instituțiilor și ale anumitor organe, organisme și servicii ale Uniunii Europene.

Astfel, reiese atât din protocoalele privind sediul instituțiilor, cât și din jurisprudența Curții că Parlamentul European nu poate exercita competența bugetară pe care i-o conferă articolul 314 TFUE în perioadele de sesiuni plenare adiționale care se desfășoară la Bruxelles, ci trebuie să o exercite în perioadele de sesiuni plenare ordinare care au loc la Strasbourg.

Totuși, în măsura în care legalitatea actului atacat al președintelui Parlamentului European este contestată, nu din cauza finalității sau a conținutului său, ci numai pentru că acest act ar fi trebuit să fie adoptat într-o perioadă de sesiuni plenare ordinară, la Strasbourg, necesitatea de a garanta continuitatea serviciului public european, precum și motive importante de securitate juridică justifică, potrivit guvernului francez, menținerea efectelor juridice ale acestui act până la adoptarea unui nou act conform cu tratatele.

Recurs introdus la 22 iunie 2018 de Anthony Andrew King împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a treia) din 10 aprilie 2018 în cauza T-810/17, King/Comisia

(Cauza C-412/18 P)

(2019/C 44/09)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Anthony Andrew King (reprezentant: P. McKenna, Solicitor)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Prin Ordonanţa din 22 noiembrie 2018, Curtea de Justiţie (Camera a şaptea) a declarat recursul inadmisibil.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Wojewódzki Sąd Administracyjny we Wrocławiu (Polonia) la 23 august 2018 – Dong Yang Electronics Sp. z o.o./Dyrektorowi Izby Administracji Skarbowej we Wrocławiu

(Cauza C-547/18)

(2019/C 44/10)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Wojewódzki Sąd Administracyjny we Wrocławiu

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Dong Yang Electronics Sp. z o.o.

Pârâtă: Dyrektor Izby Administracji Skarbowej we Wrocławiu

Întrebările preliminare

1)

Din simpla împrejurare că o societate cu sediul în afara Uniunii Europene deține o societate filială cu sediul în Polonia se poate deduce prezența unui sediu comercial fix în Polonia în sensul articolului 44 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) […] și al articolului 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (reformare) (2) […]?

2)	În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, un terț este obligat să examineze relațiile contractuale dintre societatea cu sediul în afara Uniunii Europene și societatea filială pentru a determina dacă cea dintâi are un sediu comercial fix în Polonia?

---

(1)  JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

(2)  JO 2011, L 77, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Łodzi (Polonia) la 3 septembrie 2018 – Miasto Łowicz/Skarb Państwa – Wojewoda Łódzki

(Cauza C-558/18)

(2019/C 44/11)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Łodzi

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Miasto Łowicz

Pârât: Skarb Państwa – Wojewoda Łódzki

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf [TUE] trebuie interpretat în sensul că obligația statelor membre de a stabili căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, obligație ce rezultă din dispoziția susmenționată, se opune normelor care sporesc semnificativ riscul de încălcare a garanției de independență a procedurii disciplinare împotriva judecătorilor din Polonia, prin:

1)	influență politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare,

2)	apariția unui risc de exploatare a măsurilor disciplinare pentru a obține controlul politic asupra hotărârilor judecătorești și

3)	posibilitatea de a utiliza în procedurile disciplinare împotriva judecătorilor probe obținute în mod ilicit?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 5 septembrie 2018 – procedură penală împotriva VX, WW, XV

(Cauza C-563/18)

(2019/C 44/12)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

VX, WW, XV

Întrebarea preliminară

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretat în sensul că obligația statelor membre de a stabili căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, obligație ce rezultă din dispoziția susmenționată, se opune normelor care anulează garanția de independență a procedurii disciplinare împotriva judecătorilor din Polonia, ca urmare a influenței politice asupra desfășurării procedurilor disciplinare și a apariției unui risc de exploatare a măsurilor disciplinare pentru a obține un control politic asupra hotărârilor judecătorești?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 20 septembrie 2018 – A. K./Krajowa Rada Sądownictwa

(Cauza C-585/18)

(2019/C 44/13)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamant: A. K.

Pârât: Krajowa Rada Sądownictwa

Întrebările preliminare

1)

Articolul 267 TFUE al treilea paragraf coroborat cu articolul 19 alineatul (1), cu articolul 2 TUE și articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că o cameră nou înfiinţată a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru, competentă să soluţioneze acţiunea introdusă de un judecător al unei instanţe naţionale, în compunerea căreia urmează să intre exclusiv judecători aleşi de organismul naţional menit să vegheze la respectarea independenţei instanţelor (Krajowa Rada Sądownictwa [Consiliul Național al Magistraturii]), care, date fiind modelul instituţional de constituire şi modul său de funcţionare, nu oferă garanţia independenţei faţă de puterile legislativă şi executivă, este o instanţă independentă în sensul dreptului Uniunii?

2)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 267 al treilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 19 alineatul (1) și articolul 2 TUE și articolul 47 din cartă trebuie interpretat în sensul că o cameră necompetentă a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru care îndeplinește cerinţele prevăzute de dreptul Uniunii pentru o instanţă sesizată cu o cale de atac într-o cauză care ţine de dreptul Uniunii, ar trebui să înlăture aplicarea dispoziţiilor legii naţionale care exclud competenţa sa în acea cauză?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 3 octombrie 2018 – CP/Sąd Najwyższy

(Cauza C-624/18)

(2019/C 44/14)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamant: CP

Pârâtă: Sąd Najwyższy

Întrebările preliminare

1)

Articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale coroborat cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) trebuie interpretat în sensul că, în cazul în cazul în care instanța de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru este sesizată cu o cale de atac (acțiune) întemeiată pe încălcarea principiului nediscriminării pe motive de vârstă față de un judecător din instanța respectivă, însoțită de o cerere de măsuri conservatorii, această instanță – pentru a asigura protecția drepturilor care decurg din dreptul Uniunii prin dispunerea unei măsuri provizorii prevăzute de dreptul național – este ținută să refuze aplicarea dispozițiilor de drept național care rezervă competența în cauza în care a fost formulată calea de atac unei camere a instanței respective, cameră care nu funcționează ca urmare a nedesemnării judecătorilor care trebuie să intre în compunerea acesteia?

2)

În cazul numirii judecătorilor care trebuie să statueze în cadrul camerei competente, în temeiul dreptului național, să soluționeze calea de atac formulată, articolul 267 al treilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 19 alineatul (1) și cu articolul 2 TUE, precum și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretat în sensul că o cameră nou înfiinţată a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru, competentă să soluţioneze acţiunea introdusă de un judecător al unei instanţe naţionale, în compunerea căreia urmează să intre exclusiv judecători aleşi de organismul naţional menit să vegheze la respectarea independenţei instanţelor (Krajowa Rada Sądownictwa [Consiliul Național al Magistraturii]), care, date fiind modelul instituţional de constituire și modul său de funcţionare, nu oferă garanţia independenţei faţă de puterile legislativă și executivă, este o instanţă independentă în sensul dreptului Uniunii?

3)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 267 al treilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 19 alineatul (1) și cu articolul 2 TUE, precum și cu articolul 47 din cartă trebuie interpretat în sensul că o cameră necompetentă a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru care îndeplinește cerinţele prevăzute de dreptul Uniunii pentru o instanţă sesizată cu o cale de atac într-o cauză care ţine de dreptul Uniunii, ar trebui să înlăture aplicarea dispoziţiilor legii naţionale care exclud competenţa sa în acea cauză?

---

(1)  JO 2000, L 303, p. 16, Ediție specială, 5/vol. 6, p. 7.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 3 octombrie 2018 – DO/Sąd Najwyższy

(Cauza C-625/18)

(2019/C 44/15)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamant: DO

Pârâtă: Sąd Najwyższy

Întrebările preliminare

1)

Articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale coroborat cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) trebuie interpretat în sensul că, în cazul în cazul în care instanța de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru este sesizată cu o cale de atac (acțiune) întemeiată pe încălcarea principiului nediscriminării pe motive de vârstă față de un judecător din instanța respectivă, însoțită de o cerere de măsuri conservatorii, această instanță – pentru a asigura protecția drepturilor care decurg din dreptul Uniunii prin dispunerea unei măsuri provizorii prevăzute de dreptul național – este ținută să refuze aplicarea dispozițiilor de drept național care rezervă competența în cauza în care a fost formulată calea de atac unei camere a instanței respective, cameră care nu funcționează ca urmare a nedesemnării judecătorilor care trebuie să intre în compunerea acesteia?

2)

În cazul numirii judecătorilor care trebuie să statueze în cadrul camerei competente, în temeiul dreptului național, să soluționeze calea de atac formulată, articolul 267 al treilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 19 alineatul (1) și cu articolul 2 TUE, precum şi cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretat în sensul că o cameră nou înfiinţată a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru, competentă să soluţioneze acţiunea introdusă de un judecător al unei instanţe naţionale, în compunerea căreia urmează să intre exclusiv judecători aleşi de organismul naţional menit să vegheze la respectarea independenţei instanţelor (Krajowa Rada Sądownictwa [Consiliul Național al Magistraturii]), care, date fiind modelul instituţional de constituire şi modul său de funcţionare, nu oferă garanţia independenţei faţă de puterile legislativă şi executivă, este o instanţă independentă în sensul dreptului Uniunii?

3)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 267 al treilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 19 alineatul (1) și cu articolul 2 TUE, precum și cu articolul 47 din cartă trebuie interpretat în sensul că o cameră necompetentă a instanţei de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru care îndeplinește cerinţele prevăzute de dreptul Uniunii pentru o instanţă sesizată cu o cale de atac într-o cauză care ţine de dreptul Uniunii, ar trebui să înlăture aplicarea dispoziţiilor legii naţionale care exclud competenţa sa în acea cauză?

---

(1)  JO 2000, L 303, p. 16, Ediție specială, 5/vol. 6, p. 7.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Naczelny Sąd Administracyjny (Polonia) la 17 octombrie 2018 – Unitel Sp. z o.o. w Warszawie/Dyrektor Izby Skarbowej w Warszawie

(Cauza C-653/18)

(2019/C 44/16)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Apelantă: Unitel Sp. z o.o. w Warszawie

Intimat: Dyrektor Izby Skarbowej w Warszawie

Întrebările preliminare

1)

În lumina articolului 146 alineatul (1) literele (a) și (b) și a articolului 131 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), precum și a principiilor impozitării consumului, neutralității și proporționalității, practica națională corectă trebuie să presupună că scutirea de TVA cu drept de deducere (care în Polonia presupune aplicarea cotei de 0 %) se aplică întotdeauna în cazul în care următoarele două condiții sunt îndeplinite cumulativ: a) exportul bunurilor s-a făcut către un beneficiar nedeterminat, care are reședința în afara Uniunii Europene, și b) există dovezi clare că bunurile au părăsit teritoriul Uniunii, această împrejurare nefiind contestată?

2)

Articolul 146 alineatele (a) și (b) și articolul 131 din Directiva 2006/112/CE, precum și principiile impozitării consumului, neutralității și proporționalității se opun unei practici naționale conform căreia nu există o livrare de bunuri, despre care nu se contestă că au fost exportate din Uniunea Europeană, în cazul în care autoritățile naționale au constatat, după export, în cadrul procedurii efectuate, că beneficiarul efectiv nu corespunde cu cel indicat pe factura emisă de persoana impozabilă și care ar dovedi livrarea, bunurile fiind livrate unui alt beneficiar, care nu a fost identificat de autorități, astfel încât acestea refuză scutirea de TVA a respectivei operațiuni cu drept de deducere (care în Polonia presupune aplicarea cotei de 0 %)?

3)

În lumina articolului 146 alineatele (a) și (b) și a articolului 131 din Directiva 2006/112/CE, precum și a principiilor impozitării consumului, neutralității și proporționalității, practica națională corectă trebuie să presupună că livrării bunurilor i se aplică cota de impozitare națională în cazul în care există dovezi clare că bunurile au părăsit Uniunea Europeană, însă autoritățile constată, având în vedere lipsa unui beneficiar determinat, că nu ar fi fost efectuată o livrare de bunuri, sau trebuie să se presupună în acest caz că nu a fost efectuată vreo operațiune supusă TVA-ului, astfel încât persoana impozabilă nu are dreptul, în conformitate cu articolul 168 din Directiva 2006/112/CE, la deducerea TVA-ului pentru achiziția bunurilor exportate?

---

(1)  JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 26 octombrie 2018 – BP/UNIPARTS sarl cu sediul la Nyon

(Cauza C-668/18)

(2019/C 44/17)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamant: BP

Pârâtă: UNIPARTS sarl cu sediul la Nyon

Întrebările preliminare

1)

Dispozițiile combinate ale articolului 19 alineatul (1) a doua teză TUE, ale articolului 4 alineatul (3) a treia teză TUE și ale articolului 2 TUE, precum și ale articolului 267 al treilea paragraf TFUE și ale articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că principiul inamovibilității judecătorilor, care face parte din principiile protecției jurisdicționale efective și statului de drept, nu este respectat atunci când legiuitorul național reduce vârsta de pensionare a judecătorilor instanței de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru (de la 70 la 65 de ani, de exemplu), iar noua vârstă inferioară de pensionare se aplică judecătorilor în activitate, fără a lăsa la aprecierea exclusivă a judecătorului respectiv decizia de a beneficia de vârsta inferioară de pensionare?

2)

Dispozițiile combinate ale articolului 19 alineatul (1) a doua teză TUE, ale articolului 4 alineatul (3) a treia teză TUE și ale articolului 2 TUE, precum și ale articolului 267 al treilea paragraf TFUE și ale articolului 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că principiul statului de drept și gradul de independență necesar garantării unei protecții jurisdicționale efective în cauzele care implică dreptul Uniunii nu sunt respectate atunci când, cu încălcarea principiului inamovibilității judecătorilor, legiuitorul național reduce de la 70 la 65 de ani vârsta normală până la care un judecător al instanței de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru poate ocupa un post de judecător, subordonând posibilitatea menținerii sale într-un astfel de post consimțământului discreționar al unui organ al puterii executive?

3)

Dispozițiile combinate ale articolului 2 și ale articolului 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) trebuie interpretate în sensul că constituie o discriminare pe motive de vârstă reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor instanței de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru și subordonarea posibilității de menținere în funcție a unui judecător în exercițiu al acestei instanțe care a împlinit noua vârstă inferioară de pensionare consimțământului unui organ al puterii executive?

4)

Dispozițiile combinate ale articolelor 2, 9 și 11 din Directiva 2000/78, precum și ale articolelor 21 și 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că în prezența unei discriminări pe motive de vârstă exercitate împotriva judecătorilor instanței de ultim grad de jurisdicție a unui stat membru ca urmare a reducerii vârstei lor de pensionare de la 70 de ani anterior la 65 de ani, această instanță, atunci când se pronunță cu privire la orice cauză într-un complet de judecată în compunerea căruia intră un judecător vizat de consecințele acestor norme naționale discriminatorii și care nu și-a exprimat dorința de a profita de noua vârstă de pensionare, este ținută, pentru a se pronunța cu privire la chestiunea prealabilă referitoare la completul de judecată, să refuze aplicarea dispozițiilor naționale contrare Directivei 2000/78 și articolului 21 din cartă și să continue judecarea cauzei cu participarea acestui judecător, atunci când acest demers este singura modalitate eficace de a asigura protecția jurisdicțională efectivă a drepturilor pe care ordinea juridică a Uniunii le conferă judecătorului?

---

(1)  JO 2000, L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Bucureşti (România) la data de 06 noiembrie 2018 – World Comm Trading Gfz SRL / Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti

(Cauza C-684/18)

(2019/C 44/18)

Limba de procedură: română

Instanţa de trimitere

Curtea de Apel Bucureşti

Părţile din acţiunea principală

Reclamantă: World Comm Trading Gfz SRL

Pârâte: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti

Întrebările preliminare

1)

Articolul 90 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) și principiul neutralității TVA se opun unei legislații naționale (sau unei practici administrative întemeiate pe o legislație neclară) care refuză unei societăți dreptul de deducere a TVA proporțional cu valoarea discount-ului aplicat unor livrări de bunuri interne, pe motiv că factura fiscală emisă de furnizorul intracomunitar (în calitate de reprezentant al unui grup economic) evidențiază discount-ul global, acordat atât pentru produsele intracomunitare, cât și pentru cele interne furnizate în baza aceluiași contract-cadru, dar înregistrate ca achiziție din statul membru de referință (de la un membru al grupului, cu alt cod de TVA decât cel din factura de discount)?

2)

Dacă răspunsul la prima întrebare este negativ, principiul proporționalității se opune ca beneficiarului să i se refuze dreptul de deducere a TVA proporțional cu valoarea discount-ului acordat global de furnizorul intracomunitar, în ipoteza în care furnizorul local (membrul aceluiași grup) și-a încetat activitatea economică și nu își mai poate reduce baza de impozitare a livrării prin emiterea unei facturi cu propriul cod de TVA, în vederea rambursării diferenței de TVA colectată suplimentar?

---

(1)  JO 2006 L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Špecializovaný trestný súd (Slovacia) la 14 noiembrie 2018 – Procedură penală privind pe UL și VM

(Cauza C-709/18)

(2019/C 44/19)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Špecializovaný trestný súd

Părțile din procedura principală

UL și VM

Întrebările preliminare

1.

Principiul prezumției de nevinovăție prevăzut la articolul 3 și la articolul 4 din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, coroborate cu considerentul (16) al acesteia, este respectat în cadrul unei proceduri penale în cazul în care un coinculpat care, într-un proces comun, în temeiul actului de inculpare prezentat, după deschiderea ședinței principale, neagă în fața instanței că a participat la săvârșirea faptei sau a faptelor stabilite în privința sa, declarând că este nevinovat, iar ulterior, printr-o ordonanță care nu conține descrierea faptei, încadrarea juridică a acesteia și nici o apreciere finală a instanței, aceasta decide să rețină declarația unui alt coinculpat în sensul că este vinovat de săvârșirea faptei sau a unora dintre faptele menționate în actul de inculpare, renunțând astfel la administrarea probelor privind vinovăția sa, iar ulterior, după administrarea probelor în ședința principală, printr-o hotărâre comună, instanța decide cu privire la actul de inculpare prezentat? 1.1 Prin decizia instanței de a reține declarația de vinovăție a unuia dintre inculpați, este calificat drept vinovat celălalt inculpat, care neagă că este vinovat, înainte ca, prin administrarea probelor, să fie dovedită vinovăția acestuia? Acest modus procedendi al instanței este conform cu articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene?

2.

Este conform cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede dreptul la un proces echitabil și dreptul oricărei persoane la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, un modus procedendi al instanței într-o procedură comună cu privire la actul de inculpare împotriva mai multor acuzați, în cazul în care instanța competentă constituită în prealabil prin lege, printr-o ordonanță care nu conține descrierea faptei, încadrarea juridică a acesteia și nici o apreciere finală a instanței, decide să rețină declarația de vinovăție a acelor acuzați care, printr-o astfel de declarație, au renunțat la dreptul la administrarea probelor în contradictoriu, iar ulterior, după administrarea probelor în ședința principală, aceeași instanță, în temeiul actului de inculpare prezentat, soluționează cauza cu privire la toți inculpații? 2.1 Decizia de reținere a declarației de vinovăție lasă loc unei îndoieli întemeiate cu privire la imparțialitatea judecătorului care a reținut și declarația coinculpatului, iar eventuala excludere a acestui judecător din procedura penală este o măsură corespunzătoare pentru respectarea principiului prezumției de nevinovăție prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale?

3.

Principiile egalității și statului de drept prevăzute la articolul 2, principiul egalității cetățenilor în fața instanței judecătorești prevăzut la articolul 9 și principiul general al Uniunii potrivit căruia orice persoană are dreptul la un proces echitabil în sensul articolului 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992, în versiunea care rezultă din Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007, sunt respectate în cazul în care instanța națională, a cărei decizie nu este supusă unei căi de atac, decide contrar avizului de unificare al instanței naționale, adoptat de aceasta din urmă potrivit mandatului, conferit în temeiul reglementării naționale, de a uniformiza interpretarea legilor și a altor acte normative cu aplicabilitate generală, ceea ce era necesar pentru a pune capăt lipsei de uniformitate a jurisprudenței și ca urmare a împrejurării că un complet al Curții Supreme se îndepărtase de la avizul juridic cuprins în decizia unui alt complet al Curții Supreme?

---

(1)  JO 2016, L 65, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Grondwettelijk Hof (Belgia) la 22 noiembrie 2018 – Anton van Zantbeek VOF/Ministerraad

(Cauza C-725/18)

(2019/C 44/20)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Grondwettelijk Hof

Părțile din procedura principală

Reclamant: Anton van Zantbeek VOF

Pârât: Ministerraad

Întrebările preliminare

1)

Articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 36 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale potrivit căreia se introduce o taxă pe operațiunile bursiere, așa cum se prevede la articolele 120 și 126/2 din Codul belgian privind diverse taxe și impozite, având drept efect faptul că ordonatorul belgian devine debitor al acestei taxe atunci când intermediarul profesionist este stabilit în străinătate?

2)

Articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 40 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale potrivit căreia se introduce o taxă pe operațiunile bursiere, așa cum se prevede la articolele 120 și 126/2 din Codul belgian privind diverse taxe și impozite, având drept efect faptul că ordonatorul belgian devine debitor al acestei taxe atunci când intermediarul profesionist este stabilit în străinătate?

3)

Dacă, în baza răspunsului oferit la prima sau la a doua întrebare preliminară, Curtea Constituțională ar ajunge la concluzia că articolele atacate încalcă una sau mai multe dintre obligațiile care decurg din dispozițiile menționate în aceste întrebări, aceasta ar putea menține temporar efectele articolelor 120 și 126/2 din Codul belgian privind diverse taxe și impozite, pentru a evita insecuritatea juridică și pentru a permite legiuitorului să le pună în conformitate cu aceste obligații?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Justice de paix du troisième canton de Charleroi (Belgia) la 26 noiembrie 2018 – IZ/Ryanair DAC

(Cauza C-735/18)

(2019/C 44/21)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Justice de paix du troisième canton de Charleroi

Părțile din procedura principală

Reclamanți: IZ

Pârâtă: Ryanair DAC

Întrebările preliminare

[C]ererea de decizie preliminară privind interpretarea articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (1) [are] următorul cuprins:

—

dacă articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretat în sensul că un eveniment precum cel în discuție în prezentul litigiu, și anume greva controlorilor de trafic aerian pe teritoriul care trebuie să fie traversat de o aeronavă la plecarea de pe un aeroport aflat în afara teritoriului afectat de grevă pentru a ajunge la un aeroport situat în afara teritoriului afectat de grevă, trebuie considerat un eveniment inerent desfășurării normale a activității operatorului de transport aerian și, prin urmare, nu poate fi calificat drept „împrejurare excepțională” care exonerează operatorul de transport aerian de obligația de a plăti o compensație pasagerilor în cazul unei anulări a unui zbor efectuat de avionul respectiv;

—

dacă un eveniment precum cel în discuție în prezentul litigiu, și anume greva controlorilor de trafic aerian pe teritoriul care trebuie să fie traversat de o aeronavă la plecarea de pe un aeroport aflat în afara teritoriului afectat de grevă pentru a ajunge la un aeroport situat în afara teritoriului afectat de grevă, trebuie considerat o „împrejurare excepțională”, trebuie să se deducă de aici că este vorba, în cazul operatorului de transport aerian, despre o „împrejurare excepțională” care nu ar fi putut fi evitată chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile?

—

faptul că greva a fost anunțată trebuie considerat ca având drept consecință că un eveniment precum cel în discuție în prezentul litigiu, și anume greva controlorilor de trafic aerian pe teritoriul care trebuie să fie traversat de o aeronavă la plecarea de pe un aeroport aflat în afara teritoriului afectat de grevă pentru a ajunge la un aeroport situat în afara teritoriului afectat de grevă, nu intră în domeniul de aplicare al noțiunii „împrejurări excepționale” în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91?

—

ținând seama de considerentul (15) al Regulamentului (CE) nr. 261/2004, trebuie să se considere că un eveniment precum cel în discuție în prezentul litigiu, și anume greva controlorilor de trafic aerian pe teritoriul care trebuie să fie traversat de o aeronavă la plecarea de pe un aeroport aflat în afara teritoriului afectat de grevă pentru a ajunge la un aeroport situat în afara teritoriului afectat de grevă, constituia pentru operatorul de transport aerian o împrejurare excepțională care nu ar fi putut fi evitată și îl autoriza, cu titlu de măsură rezonabilă care permitea evitarea altor anulări, să ia decizia de a anula zborul în discuție pentru a evita o situație în care echipele sale nu ar mai fi în măsură să efectueze alte zboruri în ziua grevei, minimizând astfel, în ansamblu, perturbările și inconvenientele cauzate de grevă tuturor pasagerilor săi?

---

(1)  JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218.

Recurs introdus la 27 noiembrie 2018 de Republica Cehă împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 13 septembrie 2018 în cauza T-627/16, Republica Cehă/Comisia

(Cauza C-742/18 P)

(2019/C 44/22)

Limba de procedură: ceha

Părțile

Recurentă: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek, O. Serdula, J. Vláčil, J. Pavliš, în calitate de agenți)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Regatul Suediei

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului din 13 septembrie 2018 în cauza T-627/16, Republica Cehă/Comisia, prin care Tribunalul a anulat în parte acțiunea Republicii Cehe în anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1059 (1) a Comisiei din 20 iunie 2016 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2016) 3753], în măsura în care aceasta exclude cheltuielile efectuate de Republica Cehă

Concluziile

Recurenta solicită Curții:

—	anularea punctului 2) din dispozitivul Hotărârii Tribunalului în cauza T-627/16 și partea corespunzătoare din hotărâre;

—	anularea Deciziei (UE) 2016/1059 a Comisiei în măsura în care aceasta exclude cheltuielile în cuantum de 462 517,83 euro legate de schema de plată unică pe suprafață;

—	anularea Deciziei (UE) 2016/1059 a Comisiei în măsura în care aceasta exclude cheltuielile în cuantum 636 516,20 euro legate de investițiile în sectorul vitivinicol și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 (2) coroborat cu articolele 26 și 31 din Regulamentul nr. 1122/2009 (3). Recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că controalele la fața locului efectuate prin teledetecție și controalele la fața locului clasice trebuie să aibă o rată de eroare identică sau comparabilă. O asemenea cerință nu reiese din nicio dispoziție a dreptului Uniunii sau din natura metodelor de inspecție vizate. Dimpotrivă, metodele de selectare a eșantioanelor pentru inspecție sunt atât de diferite, pentru motive specifice acestor metode, încât concluziile referitoare la eficacitatea lor nu pot fi condiționate de existența unei rate de eroare identice sau comparabile.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 coroborat cu articolul 33 din Regulamentul nr. 1122/2009. Recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că, în cazul în care s-a constatat o supradeclarare la nivelul unei rate de 3 % din suprafața determinată, eșantionul inspectat trebuie în orice împrejurare să crească până când nu se mai constată nicio supradeclarare, chiar și în situația în care autoritățile naționale pot să fie sigure, în temeiul împrejurărilor specifice ale speței, că, în ceea ce privește celelalte parcele ale agricultorului, nu sunt susceptibile să existe alte erori în declararea suprafeței agricole.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 coroborat cu articolul 112 din Regulamentul nr. 1605/2002 (4) sau, după caz, cu articolul 130 din Regulamentul nr. 966/2012 (5). Tribunalul a denaturat în mod considerabil obiectul litigiului dintre Republica Cehă și Comisie și a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că rectificarea impusă era legată exclusiv de finanțarea retroactivă a investițiilor efectuate înainte de punerea în aplicare a programului național de ajutor. În cadrul investigației vizate, Comisia s-a opus oricărei finanțări retroactive a investițiilor în sectorul vitivinicol. Tribunalul a săvârșit, așadar, o eroare atunci când nu a examinat argumentele Republicii Cehe potrivit cărora finanțarea retroactivă a investițiilor efectuate după aprobarea programului național de ajutor era conformă cu dreptul Uniunii.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 coroborat cu articolele 19 și 77 din Regulamentul nr. 555/2008 (6) și cu articolul 27 din Regulamentul nr. 1975/2006 (7) sau, după caz, cu articolul 25 din Regulamentul nr. 65/2011 (8). Recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că, la data faptelor, investițiile efectuate în sectorul vitivinicol ar fi trebuit să fie, în proporție de 100 %, supuse unor controale la fața locului, în pofida faptului că articolul 77 alinatul (5) din Regulamentul nr. 555/2008, prin trimiterea expresă la articolul 27 din Regulamentul nr. 1975/2006, permite numai controlul unui eșantion din investițiile efectuate.

---

(1)  JO 2016, L 173, p. 59.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol (JO 2009, L 316, p. 65).

(4)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO 2002, L 248, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 198).

(5)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol (JO 2008, L 170, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1975/2006 al Comisiei din 7 decembrie 2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală (JO 2006, L 368, p. 74, Ediție specială, 03/vol. 80, p. 192).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO 2011, L 25, p. 8).

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Saleh Thabet și alții/Consiliul

(Cauzele T-274/16 și T-275/16) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Egipt - Înghețarea fondurilor - Obiective - Criterii de includere a persoanelor vizate - Prelungirea desemnării reclamanților pe lista persoanelor vizate - Temei faptic - Excepție de nelegalitate - Temei juridic - Proporționalitate - Dreptul la un proces echitabil - Prezumție de nevinovăție - Principiul bunei administrări - Eroare de drept - Eroare vădită de apreciere - Drept de proprietate - Dreptul la apărare - Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă”))

(2019/C 44/23)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă în cauza T-274/16: Suzanne Saleh Thabet (Cairo, Egipt) (reprezentanți: B. Kennelly, QC, J. Pobjoy, barrister, G. Martin, M. Rushton și C. Enderby Smith, solicitors)

Reclamanți în cauza T-275/16: Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak (Cairo), Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak (Cairo), Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh (Cairo), Khadiga Mahmoud El Gammal (Cairo) (reprezentanți: B. Kennelly, J. Pobjoy, G. Martin, M. Rushton și C. Enderby Smith)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: inițial S. Kyriakopoulou și M. Veiga, ulterior S. Kyriakopoulou și J. Kneale, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea, în primul rând, a Deciziei (PESC) 2016/411 a Consiliului din 18 martie 2016 de modificare a Deciziei 2011/172/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO 2016, L 74, p. 40), în al doilea rând, a Deciziei (PESC) 2017/496 a Consiliului din 21 martie 2017 de modificare a Deciziei 2011/172/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO 2017, L 76, p. 22), și, în al treilea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/491 al Consiliului din 21 martie 2017 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 270/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO 2017, L 76, p. 10), în măsura în care aceste acte vizează reclamanții

Dispozitivul

1)	Conexează cauzele T-274/16 și T-275/16 în vederea pronunțării hotărârii.

2)	Respinge acțiunile.

3)	Îi obligă pe doamna Suzanne Saleh Thabet, pe domnii Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak și Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak și pe doamnele Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh și Khadiga Mahmoud El Gammal la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 270, 25.7.2016

Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 2018 – VG/Comisia

(Cauzele conexate T-314/16 și T-435/16) (1)

([„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Documente și informații referitoare la o decizie a Comisiei de a pune capăt unei «scrisori de acord și de aderare la Team Europe» - Refuzul accesului - Excepție referitoare la protecția vieții private și la protecția indivizilor - Protecția datelor personale - Regulamentul (CE) nr. 45/2001 - Refuzul transferului - Articolele 7, 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale - Răspundere extracontractuală”])

(2019/C 44/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: VG, în calitate de moștenitoare universală a lui MS (reprezentanți: inițial L. Levi și M. Vandenbussche, ulterior L. Levi, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Clotuche-Duvieusart și A. Simon, ulterior F. Clotuche-Duvieusart, și B. Mongin, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziilor Comisiei din 2 februarie 2016 și din 19 aprilie 2016 de respingere a cererii de acces al lui MS la documentele care îl privesc și a Deciziei Comisiei din 16 iunie 2016 de respingere a cererii acestuia de a i se transfera datele cu caracter personal care îl privesc cuprinse în documentele vizate de această cerere de acces și, pe de altă parte, o cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se solicită repararea prejudiciului pe care MS pretinde că l-a suferit din cauza refuzul accesului și al transferului.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Comisiei Europene din 16 iunie 2016 de respingere a cererii lui MS de a i se transfera anumite date cu caracter personal.

2)	Obligă Comisia la plata către VG, în calitate de moștenitoare universală a lui MS, a sumei de 5 000 de euro.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	VG și Comisia suportă, fiecare, propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 63, 27.2.2017.

Hotărârea Tribunalului din 5 decembrie 2018 – Bristol-Myers Squibb Pharma/Comisia și EMA

(Cauza T-329/16) (1)

([„Medicamente de uz uman - Medicamente orfane - Decizie de retragere a desemnării «elotuzumab» ca medicament orfan - Decizie prin care se consideră că nu mai erau îndeplinite criteriile de desemnare - Autorizaţie de introducere pe piaţă a medicamentului de uz uman Empliciti («elotuzumab») - Articolul 5 alineatul (12) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 141/2000 - Articolul 5 alineatul (8) din Regulamentul nr. 141/2000 - Obligaţia de motivare”])

(2019/C 44/25)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Bristol-Myers Squibb Pharma EEIG (Uxbridge, Regatul Unit) (reprezentanți: P. Bogaert și B. Van Vooren, avocați, și B. Kelly, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Sipos și K. Petersen, agenți) și Agenția Europeană pentru Medicamente (reprezentanți: N. Rampal Olmedo, M. Tovar Gomis, T. Jabłoński și S. Drosos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE şi având ca obiect anularea unui act al Comisiei care radiază „elotuzumab” din Registrul comunitar al produselor medicamentoase orfane de uz uman sau a unui eventual act al Comisiei sau al EMA care stabilește că criteriile pentru desemnarea „elotuzumab” ca medicament orfan nu mai erau îndeplinite în momentul acordării autorizației pentru comercializare a produsului medicamentos Empliciti („elotuzumab”), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 141/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 1999 privind produsele medicamentoase orfane (JO 2000, L 18, p. 1, Ediţie specială, 15/vol. 5, p. 233).

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 314, 29.8.2016.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Spania/Comisia

(Cauza T-459/16) (1)

([„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 - Regulamentul (CE) nr. 73/2009 - Deficiențe ale IACS - Pășuni permanente - Risc pentru fond - Documentul VI/5330/97 - Articolul 73a alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 - Articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 - Articolul 137 din Regulamentul nr. 73/2009 - Corecții forfetare de 25 și de 10 %”])

(2019/C 44/26)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentant: M. Sampol Pucurull, agent)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial D. Triantafyllou, ulterior I. Galindo Martín, N. Ruiz García și A. Sauka, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1059 a Comisiei din 20 iunie 2016 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2016, L 173, p. 59).

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1059 a Comisiei din 20 iunie 2016 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în ceea ce privește corecția financiară impusă Regatului Spaniei, în măsura în care impune — o corecție forfetară de 25 % în ceea ce privește pășunile împădurite Dehesa pentru anii de cerere 2010-2013 și — o corecție forfetară de 10 % în ceea ce privește pășunile cu arbuști declarate de crescători pentru anii de cerere 2010-2013.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 392, 24.10.2016.

Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 2018 – Janoha și alții/Comisia

(Cauza T-517/16) (1)

((„Funcție publică - Agenți contractuali - Reforma Statutului din 1 ianuarie 2014 - Articolul 6 din anexa X la Statut - Noile dispoziții referitoare la acordarea zilelor de concediu aplicabile funcționarilor repartizați într-o țară terță - Excepție de nelegalitate - Articolul 10 al doilea paragraf din Statut - Articolele 7 și 33 din Carta drepturilor fundamentale - Egalitate de tratament - Drepturi dobândite - Încredere legitimă - Securitate juridică - Abuz de putere”))

(2019/C 44/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Andrea Janoha (Christ Church, Barbade) și alte 5 persoane ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: O. Mader, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J. Currall și G. Gattinara, ulterior G. Gattinara și A.-C. Simon, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtei: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: inițial M. Bauer și M. Veiga, ulterior M. Bauer și R. Meyer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziilor de reducere a numărului zilelor de concediu anual ale reclamanților începând cu anul 2014

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Andrea Janoha și ceilalți agenți contractuali ai Comisiei Europene ale căror nume figurează în anexă sunt obligați să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisie.

3)	Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 388, 3.11.2014 (cauză inițial înregistrată la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub nr. F-86/14 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 2018 – Carreras Sequeros și alții/Comisia

(Cauza T-518/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari și agenți contractuali - Reforma statutului de la 1 ianuarie 2014 - Articolul 6 din anexa X la statut - Noi dispoziții privind concediul anual aplicabile funcționarilor repartizați într-o țară terță - Excepţie de nelegalitate - Finalitatea concediului anual”))

(2019/C 44/28)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Francisco Carreras Sequeros (Addis-Abeba, Etiopia) și alți 5 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J. Currall și G. Gattinara, ulterior G. Gattinara și A.-C. Simon, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Parlamentul European (reprezentanţi: J. Steele și E. Taneva, agenți) și Consiliul Uniunii Europene (reprezentanţi: inițial M. Bauer și M. Veiga, ulterior M. Bauer și R. Meyer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziilor de reducere a numărului de zile de concediu anual ale reclamanților începând cu anul 2014

Dispozitivul

1)	Anulează deciziile privind reducerea în anul 2014 a numărului de zile de concediu anual ale domnului Francisco Carreras Sequeros și ale celorlalți funcționari sau agenți ai Comisiei Europene ale căror nume figurează în anexă.

2)	Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de domnul Francisco Carreras Sequeros și de ceilalți funcționari sau agenți ai Comisiei ale căror nume figurează în anexă.

3)	Parlamentul European și Consiliului Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 7, 12.1.2015 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-88/14 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016)

Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 2018 – Schneider/EUIPO

(Cauza T-560/16) (1)

((„Funcție publică - Agenți temporari - Reorganizare internă a serviciilor EUIPO - Schimbarea repartizării - Bază juridică - Articolul 7 din statut - Interesul serviciului - Modificare substanțială a sarcinilor - Echivalența posturilor - Sancțiune deghizată - Abuz de putere - Dreptul de a fi ascultat - Obligația de motivare”))

(2019/C 44/29)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Gregor Schneider (Alicante, Spania) (reprezentant: H. Tettenborn, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Lukošiūtė, agent, asistată de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziei directorului executiv al EUIPO din 2 octombrie 2014 de a schimba repartizarea reclamantului de la departamentul „Cooperare internațională și afaceri juridice” la departamentul „Operațiuni” al acestui organism.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Gregor Schneider să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

---

(1)  JO C 328, 5.10.2015 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene cu numărul F-116/15 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Janssen-Cases/Comisia

(Cauza T-688/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunț pentru ocuparea unui post vacant - Mediator al Comisiei - AIPN competentă - Delegare de competență - Procedură - Consultarea Comitetului pentru personal - Răspundere”))

(2019/C 44/30)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Mercedes Janssen-Cases (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: inițial J.-N. Louis și N. de Montigny, ulterior J.-N. Louis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial C. Berardis-Kayser și G. Berscheid, ulterior G. Berscheid și L. Radu Bouyon, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea Deciziei din 15 iunie 2016 a Comisiei de numire a lui W ca mediator al Comisiei și a notei din 16 iunie 2016 prin intermediul căreia Comisia a informat reclamanta cu privire la rezultatul procedurii de selecție și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-a suferit.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Comisiei Europene din 15 iunie 2016 de numire a lui W ca mediator al Comisiei și nota din 16 iunie 2016 prin intermediul căreia Comisia a informat-o pe doamna Mercedes Janssen-Cases cu privire la rezultatul procedurii de selecție pentru acest post.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii măsurilor provizorii.

---

(1)  JO C 410, 7.11.2016.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – ARFEA/Comisia

(Cauza T-720/16) (1)

((„Ajutoare de stat - Compensație retroactivă de serviciu public acordată de autoritățile italiene - Serviciu de transport regional de pasageri cu autobuzul furnizat între 1997 și 1998 pe bază de concesiuni - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă și prin care se dispune recuperarea sa - Hotărârea Altmark - Aplicare în timp a normelor de drept material”))

(2019/C 44/31)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Aziende riunite filovie ed autolinee Srl (ARFEA) (Alexandria, Italia) (reprezentanți: M. Chiti, V. Angiolini și L. Formilan, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Armati și D. Recchia, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei (UE) 2016/2084 a Comisiei din 10 iunie 2016 privind ajutorul de stat SA.38132 (2015/C) (ex 2014/NN) – Compensații complementare de serviciu public în favoarea ARFEA (JO 2016, L 321, p. 57)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Aziende riunite filovie ed autolinee Srl (ARFEA) la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 441, 28.11.2016.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Di Bernardo/Comisia

(Cauza T-811/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunț de concurs - Concurs general - Neînscriere pe lista de rezervă - Obligația de motivare - Experiență profesională - Responsabilitate”))

(2019/C 44/32)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Danilo Di Bernardo (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara și L. Radu Bouyon, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului general pe bază de examene EPSO/AST-SC/03/15 din 10 august 2016 de a nu îl înscrie pe reclamant pe lista de rezervă pentru recrutarea de secretari/personal administrativ de gradul SC 1 în domeniul sprijinului financiar și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-a suferit

Dispozitivul

1)	Anulează decizia comisiei de evaluare din cadrul concursului general pe bază de examene EPSO/AST-SC/03/15 din 10 august 2016 de a nu îl înscrie pe domnul Danilo Di Bernardo pe lista de rezervă pentru recrutarea de secretari/personal administrativ de gradul SC 1.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 30, 30.1.2017.

Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 2018 – Mouvement pour une Europe des nations et des libertés/Parlamentul

(Cauza T-829/16) (1)

([„Drept instituțional - Parlamentul European - Decizie prin care anumite cheltuieli ale unui partid politic sunt declarate neeligibile în vederea unei subvenții pentru exercițiul financiar 2015 - Dreptul la bună administrare - Securitate juridică - Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 - Interdicția finanțării indirecte a unui partid politic național”])

(2019/C 44/33)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Mouvement pour une Europe des nations et des libertés (Paris, Franța) (reprezentant: A. Varaut, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: C. Burgos și S. Alves, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea deciziei Parlamentului European din 12 septembrie 2016 prin care anumite cheltuieli au fost declarate neeligibile în vederea unei subvenții pentru exercițiul financiar 2015

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Mouvement pour une Europe des nations et des libertés suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Parlamentul European.

---

(1)  JO C 22, 23.1.2017.

Hotărârea Tribunalului din 5 decembrie 2018 – Falcon Technologies International/Comisia

(Cauza T-875/16) (1)

((„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Raport de evaluare a unui organism notificat în sensul legislației în materie de declarație de conformitate CE a dispozitivelor medicale - Refuzul accesului - Excepție privind protecția intereselor comerciale - Obligație de a efectua o examinare concretă și individuală - Interes public superior - Refuz parțial al accesului”))

(2019/C 44/34)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Falcon Technologies International LLC (Ras Al Khaimah, Emiratele Arabe Unite) (reprezentanți: R. Sciaudone și G. Arpea, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Baquero Cruz și D. Nardi, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei C(2016) 6722 final a Comisiei din 14 octombrie 2016 prin care s-a refuzat reclamantei accesul la documentul DG (Sănătate) 2015-7552

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C(2016) 6722 final a Comisiei din 14 octombrie 2016, în măsura în care prin aceasta s-a refuzat un acces parțial la documentul DG (Sănătate) 2015-7552.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Falcon Technologies International LLC și Comisia Europeană suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 46, 13.2.2017.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Portugalia/Comisia

(Cauza T-31/17) (1)

([„FEGA - Cheltuieli excluse de la finanțare - Măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice - Articolul 12 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 - Asistență tehnică - Acțiuni de control - Garanții procedurale - Încredere legitimă”])

(2019/C 44/35)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inez Fernandes, M. Figueiredo, J. Saraiva de Almeida și A. Tavares de Almeida, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Rechena și A. Sauka, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2018 a Comisiei din 15 noiembrie 2016 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2016, L 312, p. 26), în măsura în care exclude de la finanțarea menționată, în privința Republicii Portugheze, a sumelor de 460 202,73 EUR și de 200 000 EUR (postul bugetar 6701).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Republica Portugheză la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 104, 3.4.2017.

Hotărârea Tribunalului din 5 decembrie 2018 – Sumner/Comisia

(Cauza T-152/17) (1)

([„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Documente privind o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie împotriva Irlandei - Refuzul accesului - Excepție referitoare la protecția activităților de inspecție, de anchetă și de audit - Prezumție generală - Interes public superior”])

(2019/C 44/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Loreto Sumner (Leixlip, IrlandA) (reprezentanți: J. MacGuill și E. Martin-Vignerte, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar și M. Konstantinidis, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Irlanda (reprezentanți: inițial A. Joyce și L. Williams, ulterior A. Joyce, M. Browne și G. Hodge, agenți, asistați de A. Carroll, barrister)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE privind anularea Deciziei C(2017) 247 final a Comisiei din 13 ianuarie 2017 prin care se respinge cererea de acces la documentele aferente procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2014/4131 împotriva Irlandei privind aplicarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Loreto Sumner la plata cheltuielilor de judecată.

3)	Irlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 144, 8.5.2017.

Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2018 – Le Pen/Parlamentul

(Cauza T-161/17) (1)

((„Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European - Indemnizație pentru asistență parlamentară - Recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat - Competența Secretarului General - Dreptul la apărare - Încredere legitimă - Obligația de motivare - Egalitate de tratament - Abuz de putere - Eroare de fapt - Proporționalitate”))

(2019/C 44/37)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Marion Le Pen (Saint-Cloud, Franța) (reprezentanți: inițial M. Ceccaldi și J. P. Le Moigne, ulterior M. Ceccaldi și în cele din urmă R. Bosselut, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: G. Corstens și S. Seyr, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului din 6 ianuarie 2017 privind recuperarea de la reclamantă a unei sume de 41 554 de euro plătite în mod nejustificat cu titlu de asistență parlamentară și a notei de debit aferente acestei decizii din 11 ianuarie 2017

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Le Pen să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Parlamentul European.

---

(1)  JO C 151, 15.5.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Out of the blue/EUIPO – Dubois și MFunds USA (FUNNY BANDS)

(Cauza T-214/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală FUNNY BANDS - Motive absolute de refuz - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și articolul 59 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/38)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Out of the blue KG (Lilienthal, Germania) (reprezentanţi: G. Hasselblatt, V. Töbelmann și A. Zarm, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: T. Frydendahl, J. Ivanauskas și D. Walicka, agenți)

Celelalte părţi din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Frédéric Dubois (Lasne, Belgia) și MFunds USA LLC (Miami Beach, Florida, Statele Unite)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 20 ianuarie 2017 (cauza R 1081/2016-2) privind o procedură de declarare a nulității între, pe de o parte, Out of the blue și, pe de altă parte, Frédéric Dubois și MFunds USA

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 20 ianuarie 2017 (cauza R 1081/2016-2), în măsura în care aceasta a respins acțiunea împotriva deciziei diviziei de anulare de respingere a cererii de declarare a nulității mărcii Uniunii Europene verbale FUNNY BANDS pentru „metale preţioase și aliaje de metale preţioase, produse din metale preţioase sau placate cu metale preţioase, necuprinse în alte clase; articole de bijuterie; inele [articole de bijuterie]; inele [articole de bijuterie]; brățări [articole de bijuterie]; coliere [articole de bijuterie]; inele fantezie pentru chei” din clasa 14, pentru „cauciuc, gutapercă, gumă și produse din aceste materiale necuprinse în alte clase; conducte flexibile, nemetalice; inele de cauciuc; cauciuc, brut sau semi-prelucrat; cordoane din cauciuc” din clasa 17 și pentru „servicii de comerţ cu ridicata și cu amănuntul de metale preţioase și aliajele acestora și bunuri realizate din aceste materiale sau placate cu acestea, produse de bijuterie, bijuterii, inele [bijuterii], inele [bijuterii], brăţări [bijuterii], coliere [bijuterii], cauciuc, gutapercă, gumă și bunuri realizate din aceste materiale, conducte flexibile nemetalice” din clasa 35.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 178, 6.6.2017.

Hotărârea Tribunalului din 5 decembrie 2018 – Campbell/Comisia

(Cauza T-312/17) (1)

([„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Documente privind o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie împotriva Republicii Lituania - Refuzul accesului - Excepție referitoare la protecția activităților de inspecție, de anchetă și de audit - Prezumție generală - Interes public superior”])

(2019/C 44/39)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Liam Campbell (Dundalk, Irlanda) (reprezentanți: J. MacGuill și E. Martin-Vignerte, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar și M. Konstantinidis, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE privind anularea Deciziei C(2017) 2448 final a Comisiei din 7 aprilie 2017 prin care se respinge cererea de acces la documentele aferente procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2013/0406 împotriva Republicii Lituania privind aplicarea Directivei 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO 2010, L 280, p. 1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Liam Campbell și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 2018 – Hebberecht/SEAE

(Cauza T-315/17) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - SEAE - Repartizare - Post de șef al Delegației Uniunii Europene în Etiopia - Decizie privind refuzul prelungirii repartizării - Interesul serviciului - Obligația de motivare - Egalitate de tratament”))

(2019/C 44/40)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Chantal Hebberecht (Fourmies, Franța) (reprezentant: B. Maréchal, avocat)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spac, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei SEAE, comunicată reclamantei la 3 februarie 2017, prin care s-a respins reclamația acesteia îndreptată împotriva deciziei de a nu i se prelungi repartizarea pe postul de șef al Delegației Uniunii Europene în Etiopia și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care reclamanta pretinde că l-a suferit

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 30 iunie 2016 privind respingerea cererii doamnei Chantal Hebberecht de prelungire cu un an a repartizării sale ca șef al Delegației Uniunii Europene în Etiopia.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă SEAE la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Louis Vuitton Malletier/EUIPO – Bee-Fee Group (LV POWER ENERGY DRINK)

(Cauza T-372/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă LV POWER ENERGY DRINK - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară LV - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001] - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001) - Decizii anterioare ale EUIPO prin care se recunoaște renumele mărcii anterioare”])

(2019/C 44/41)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Louis Vuitton Malletier (Paris, Franța) (reprezentanţi: P. Roncaglia, G. Lazzeretti, F. Rossi și N. Parrotta, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Bee-Fee Group Ltd (Nicosia, Cipru) (reprezentant: L. Karpierz, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 martie 2017 (cauza R 906/2016-4) privind o procedură de declarare a nulității între Louis Vuitton Malletier și Bee-Fee Group.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 29 martie 2017 (cauza R 906/2016-4).

2)	EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Louis Vuitton Malletier.

3)	Bee-Fee Group Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Louis Vuitton Malletier.

---

(1)  JO C 256, 7.8.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Louis Vuitton Malletier/EUIPO – Fulia Trading (LV BET ZAKŁADY BUKMACHERSKIE)

(Cauza T-373/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative LV BET ZAKŁADY BUKMACHERSKIE - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară LV - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul nr. 2017/1001) - Decizii anterioare ale EUIPO de recunoaștere a renumelui unei mărci anterioare”])

(2019/C 44/42)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Louis Vuitton Malletier (Paris, Franța) (reprezentanţi: P. Roncaglia, G. Lazzeretti, F. Rossi și N. Parrotta, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Fulia Trading Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: L. Karpierz, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 martie 2017 (cauza R 1567/2016-4) privind o procedură de opoziție între Louis Vuitton Malletier şi Fulia Trading

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 29 martie 2017 (cauza R 1567/2016-4).

2)	EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Louis Vuitton Malletier.

3)	Fulia Trading Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Louis Vuitton Malletier.

---

(1)  JO C 256, 7.8.2017.

Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2018 – Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO – Papouis Dairies (fino)

(Cauza T-416/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative fino Cyprus Halloumi Cheese - Marca Uniunii Europene colectivă verbală anterioară HALLOUMI - Motiv relativ de refuz - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/43)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi (Nicosia, Cipru) (reprezentanţi: S. Malynicz, QC și V. Marsland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: D. Gája și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Papouis Dairies Ltd (Nicosia) (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 20 aprilie 2017 (cauza R 2759/2014-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Papouis Dairies

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 20 aprilie 2017 (cauza R 2759/2014-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Papouis Dairies Ltd.

2)	Obligă EUIPO să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele ale Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi.

3)	Papouis Dairies suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 277, 21.8.2017.

Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2018 – Cipru/EUIPO – Papouis Dairies (fino Cyprus Halloumi Cheese)

(Cauza T-417/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative fino Cyprus Halloumi Cheese - Marcă de certificare a Regatului Unit verbală anterioară HALLOUMI - Respingerea opoziției - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Similitudinea semnelor]”])

(2019/C 44/44)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Republica Cipru (reprezentanţi: S. Malynicz, QC și V. Marsland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: D. Gája și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Papouis Dairies Ltd (Nicosia, Cipru) (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 20 aprilie 2017 (cauza R 2650/2014-4) privind o procedură de opoziție între Republica Cipru și Papouis Dairies

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 20 aprilie 2017 (cauza R 2650/2014-4) privind o procedură de opoziție între Republica Cipru și Papouis Dairies Ltd.

2)	Obligă EUIPO să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele ale Republicii Cipru.

3)	Papouis Dairies suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 277, 21.8.2017.

Hotărârea Tribunalului din 26 noiembrie 2018 – Shindler și alții/Consiliul

(Cauza T-458/17) (1)

((„Acțiune în anulare - Drept instituțional - Retragerea Regatului Unit din Uniune - Acord de stabilire a condițiilor de retragere - Articolul 50 TUE - Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor cu Regatul Unit în vederea încheierii acordului menționat - Cetățeni ai Regatului Unit care au reședința în alt stat membru al Uniunii - Act pregătitor - Act care nu este supus căilor de atac - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate”))

(2019/C 44/45)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Harry Shindler (Porto d’Ascoli, Italia) și ceilalți 12 reclamanți ale căror nume figurează în anexa hotărârii (reprezentant: J. Fouchet, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bauer și R. Meyer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiate pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei (UE, Euratom) a Consiliului din 22 mai 2017 de autorizare a deschiderii negocierilor în vederea încheierii unui acord cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de stabilire a condițiilor de retragere a acestui stat din Uniunea Europeană (documentul XT 21016/17), inclusiv anexa la această decizie, de stabilire a directivelor de negociere a acordului menționat (documentul XT 21016/17 ADD 1 REV 2)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererii de intervenție formulate de Comisia Europeană.

3)	Domnul Harry Shindler și ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

4)	Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererii în intervenție.

---

(1)  JO C 347, 16.10.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – WL/ERCEA

(Cauza T-493/17) (1)

([„Funcție publică - Agenți contractuali - Anchetă administrativă - Prelungirea perioadei de stagiu - Act pregătitor - Concediere - Notificarea concedierii prin e-mail - Termen de reclamație - Punct de pornire - Inadmisibilitate - Respectarea normelor fundamentale de procedură - Decizie de concediere la finalul perioadei de stagiu - Ruperea legăturii de încredere - Răspundere - Cerere de organizare a unei ședințe formulată în cererea introductivă și nereiterată conform articolului 106 alineatul (2) din Regulamentul de procedură”])

(2019/C 44/46)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: WL (reprezentant: F. Elia, avocat)

Pârâtă: Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (reprezentanți: F. Sgritta și M. Chacón Mohedano, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmăresc, în primul rând, anularea deciziei ERCEA de concediere comunicată oral reclamantei la 10 ianuarie 2017, restabilirea imediată a raportului de muncă și obligarea ERCEA la plata tuturor remunerațiilor scadente între timp, în al doilea rând, anularea deciziei ERCEA din 28 octombrie 2016 de prelungire a perioadei de stagiu a reclamantei și constatarea inexistenței acestei perioade de stagiu începând de la 1 noiembrie 2016, în al treilea rând, anularea actelor constituite dintr-o anchetă administrativă efectuată de Oficiul de Investigații și de Disciplină al Comisiei (IDOC) și din raportul acestei anchete datat 7 noiembrie 2016, precum și obligarea ERCEA de a șterge această anchetă din sistemul informatic de gestiune a personalului și din oricare altă bază de date prezentă în instituțiile Uniunii Europene, în al patrulea rând, anularea deciziei ERCEA de concediere din data de 22 decembrie 2016 și primită de reclamantă la 24 ianuarie 2017, restabilirea imediată a raportului de muncă și obligarea ERCEA la plata de daune-interese în temeiul despăgubirii pentru prejudiciul constituit din remunerațiile scadente de la data concedierii până la publicarea hotărârii sau, în cazul nereintegrării în muncă, obligarea ERCEA să repare prejudiciul care persistă prin pierderea salariilor până la scadența contractului și care se ridică la 39 000 de euro și, în al cincilea rând și în orice caz, obligarea ERCEA la plata către reclamantă a sumei de 300 000 euro cu titlu de reparații sau a oricărei alte sume, superioară sau inferioară, care va fi considerată echitabilă, în temeiul atingerii grave aduse imaginii și reputației personale și profesionale a reclamantei

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	WL este obligată la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 318, 25.9.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Sata/EUIPO – Zhejiang Auarita Pneumatic Tools (Pistolet de vopsit)

(Cauza T-651/17) (1)

((„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un pistolet de vopsit - Desene sau modele industriale comunitare anterioare - Cauză de nulitate - Utilizator avizat - Grad de libertate a creatorului - Caracter individual - Saturarea stadiului tehnicii - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Utilitatea recurgerii la procedura orală - Articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 - Obligația de motivare - Articolul 62 din Regulamentul nr. 6/2002”))

(2019/C 44/47)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Sata GmbH & Co. KG (Kornwestheim, Germania) (reprezentanți: K. Manhaeve și G. Glas, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Zhejiang Auarita Pneumatic Tools Co. Ltd (Zhejiang, China)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 (cauza R 914/2016-3) privind o procedură de declarare a nulității între Zhejiang Auarita Pneumatic Tools și Sata

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Sata GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 402, 27.11.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (Khadi)

(Cauza T-681/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbale Khadi - Prezentarea unor probe pentru prima dată în fața camerei de recurs - Putere de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Motive absolute de refuz - Marcă de natură să înșele publicul - Articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 2017/1001] - Marcă ce conține legitimații, embleme sau ecusoane - Articolul 7 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul 2017/1001] - Lipsa relei-credințe - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001]”])

(2019/C 44/48)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanţi: J. Guise, N. Rose și V. Ellis, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: inițial M. Rajh și D. Walicka, ulterior M. Rajh și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania) (reprezentanți: M. Kloth și R. Briske, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 30 iunie 2017 (cauza R 2083/2016-5) referitoare la o procedură de declarare a nulității între Khadi and Village Industries Commission și BNP Best Natural Products

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Khadi and Village Industries Commission la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 402, 27.11.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (khadí Naturprodukte aus Indíen)

(Cauza T-682/17) (1)

((„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă khadí Naturprodukte aus Indíen - Prezentarea probelor pentru prima dată în fața camerei de recurs - Putere de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Motive absolute de refuz - Marcă de natură să înșele publicul - Articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 2017/1001] - Lipsa relei-credințe - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001]”))

(2019/C 44/49)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanţi: J. Guise, N. Rose și V. Ellis, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: inițial M. Rajh și D. Walicka, ulterior M. Rajh și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania) (reprezentanți: M. Kloth și R. Briske, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 (cauza R 2085/2016-5) privind o procedură de declarare a nulității între Khadi and Village Industries Commission și BNP Best Natural Products.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Khadi and Village Industries Commission la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 402, 27.11.2017.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (Khadi Ayurveda)

(Cauza T-683/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală Khadi Ayurveda - Prezentare de probe pentru prima dată în fața camerei de recurs - Putere de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Motive absolute de refuz - Marcă de natură să înşele publicul - Articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul 2017/1001] - Inexistența relei-credințe - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001]”])

(2019/C 44/50)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanţi: J. Guise, N. Rose și V. Ellis, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: inițial M. Rajh și D. Walicka, ulterior M. Rajh și H. O’Neill, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania) (reprezentanți: M. Kloth și R. Briske, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 (cauza R 2086/2016-5) privind o procedură de declarare a nulității între Khadi and Village Industries Commission și BNP Best Natural Products

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Khadi and Village Industries Commission la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 402, 27.11.2017.

Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2018 – Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO – Papouis Dairies (Papouis Halloumi)

(Cauza T-702/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Papouis Halloumi - Marca Uniunii Europene colectivă verbală anterioară HALLOUMI - Motiv relativ de refuz - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/51)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi (Nicosia, Cipru) (reprezentanţi: S. Malynicz, QC și V. Marsland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: D. Gája și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Papouis Dairies Ltd (Nicosia) (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 3 august 2017 (cauza R 2782/2014-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Papouis Dairies

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 3 august 2017 (cauza R 2782/2014-4) privind o procedură de opoziție între Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi și Papouis Dairies Ltd.

2)	Obligă EUIPO să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele ale Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi.

3)	Papouis Dairies suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 424, 11.12.2017.

Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2018 – Cipru/EUIPO – Papouis Dairies (Papouis Halloumi)

(Cauza T-703/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Papouis Halloumi - Marca de certificare a Regatului Unit verbală anterioară HALLOUMI - Motiv relativ de refuz - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/52)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Republica Cipru (reprezentanţi: S. Malynicz, QC și V. Marsland, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: D. Gája și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Papouis Dairies Ltd (Nicosia, Cipru) (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 3 august 2017 (cauza R 2924/2014-4) privind o procedură de opoziție între Republica Cipru și Papouis Dairies

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 3 august 2017 (cauza R 2924/2014-4) privind o procedură de opoziție între Republica Cipru și Papouis Dairies.

2)	Obligă EUIPO să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele ale Republicii Cipru.

3)	Papouis Dairies suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 437, 18.12.2017.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – The Vianel Group/EUIPO – Viania Dessous (VIANEL)

(Cauza T-724/17) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală VIANEL - Marca Uniunii Europene verbală anterioară VIANIA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2019/C 44/53)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: The Vianel Group LLC (Dover, Delaware, Statele Unite) (reprezentant: V. Perrichon, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: P. Sipos și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Viania Dessous GmbH (Mössingen, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 14 iulie 2017 (cauza R 285/2017-5) privind o procedură de opoziție între Viania Dessous și The Vianel Gorup.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Vianel Group LLC să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) în procedura în fața Tribunalului.

---

(1)  JO C 13, 15.1.2018.

Hotărârea Tribunalului din 29 noiembrie 2018 – Septona/EUIPO – Intersnack Group (welly)

(Cauza T-763/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative welly - Mărcile Uniunii Europene figurative anterioare Kelly’s și Kelly’s www.kellys.eu CHIPS - Motiv relativ de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/54)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Septona AVEE (Oinofyta, Grecia) (reprezentant: V. Wellens, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Rajh și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Intersnack Group GmbH & Co. KG (Düsseldorf, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 (cauza R 1525/2016–1) privind o procedură de opoziție între Intersnack Group și Septona

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 12 iulie 2017 (cauza R 1525/2016-1).

2)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 22, 22.1.2018.

Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 2018 – H2O Plus/EUIPO (H 2 O+)

(Cauza T-824/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca figurativă H 2 O+ - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”])

(2019/C 44/55)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: H2O Plus LLC (San Francisco, California, Statele Unite) (reprezentanți: R. Niebel și F. Kerl, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: inițial S. Palmero Cabezas și D. Walicka, ulterior S. Palmero Cabezas și H. O’Neill, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 octombrie 2017 (cauza R 499/2017-1) privind înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative H 2 O+

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă H2O Plus LLC la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 63, 19.2.2018.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – TeamBank/EUIPO – Fio Systems (FYYO)

(Cauza T-826/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale FYYO - Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară FIO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul 1 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2019/C 44/56)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: TeamBank AG Nürnberg (Nürnberg, Germania) (reprezentanţi: M. Fischer și D. Walicka, agenți)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Fio Systems AG (Leipzig, Germania) (reprezentant: S. Hänsel, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 6 noiembrie 2017 (cauza R 2337/2016-4) privind o procedură de opoziție între Fio Systems și TeamBank Nürnberg

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă TeamBank AG Nürnberg la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 52, 12.2.2018.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Addiko Bank/EUIPO (STRAIGHTFORWARD BANKING)

(Cauza T-9/18) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale STRAIGHTFORWARD BANKING - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) 2017/1001”])

(2019/C 44/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Addiko Bank AG (Viena, Austria) (reprezentant: A. Seling, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și D. Walicka, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 25 octombrie 2017 (cauza R 1090/2017-2) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal STRAIGHTFORWARD BANKING ca marcă a Uniunii Europene.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Addiko Bank AG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 72, 26.2.2018.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Endoceutics/EUIPO – Merck (FEMIVIA)

(Cauza T-59/18) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale FEMIVIA - Marca Uniunii Europene verbală anterioară FEMIBION INTIMA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”])

(2019/C 44/58)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Endoceutics, Inc. (Québec, Canada) (reprezentant: M. Wahlin, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Lukošiūtė, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Merck KGaA (Darmstadt, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 27 noiembrie 2017 (cauza R 280/2017-2), privind o procedură de opoziție între Merck şi Endoceutics

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Endoceutics, Inc. la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 112, 26.3.2018.

Hotărârea Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – AB Mauri Italy/EUIPO – Lesaffre (FERMIN)

(Cauza T-78/18) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale FERMIN - Mărci internaționale și Benelux verbale anterioare FERMIPAN - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001”])

(2019/C 44/59)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: AB Mauri Italy SpA (Casteggio, Italia) (reprezentanţi: B. Brandreth, barrister, și G. Hussey, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: S. Bonne și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Lesaffre et Cie (Paris, Franța)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 4 decembrie 2017 (cauzele conexate R 2027/2016-4 și R 2254/2016-4) privind o procedură de opoziție între AB Mauri Italy și Lesaffre et Cie

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 4 decembrie 2017 (cauzele conexate R 2027/2016-4 și R 2254/2016-4) în măsura în care prin aceasta s-a respins, pentru lipsa de similitudine cu „drojdia” inclusă în clasa 30, opoziția privind înregistrarea mărcii verbale FERMIN pentru anumite produse din aceeași clasă, și anume „amestecuri pentru realizarea de produse de brutărie; amestecuri de brutărie (amestecuri de panificație gata de a fi utilizate); preparat pe bază de drojdie pentru produse de patiserie vieneză și aluat de pizza”.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	EUIPO suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de AB Mauri Italy SpA.

---

(1)  JO C 112, 26.3.2018.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Cheverny Investments/Comisia

(Cauza T-585/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea de către Curte a actului atacat - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/60)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Cheverny Investments Ltd (St. Julians, Malta) (reprezentanți: H. Prinz zu Hohenlohe-Langenburg, R. Staab și S. Rasch, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și în final T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) – Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Cheverny Investments Ltd.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 25, 28.1.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Oppenheim/Comisia

(Cauza T-586/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/61)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Sal. Oppenheim jr. & Cie AG & Co. KGaA (Köln, Germania) (reprezentanți: inițial W. Deselaers, J. Brückner și M. Haisch, ulterior T. Bernard, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche, M. Adam și M. Noll-Ehlers, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Noll Ehlers și, în final, R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanți: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Sal. Oppenheim jr. & Cie AG & Co. KGaA.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 25, 28.1.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Wagon Automotive Nagold/Comisia

(Cauza T-610/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/62)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Wagon Automotive Nagold GmbH (Nagold, Germania) (reprezentanți: inițial T. Hackemann și H. Horstkotte, ulterior T. Hackemann și F. von Bredow, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanți: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Wagon Automotive Nagold GmbH.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 32, 4.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Treofan Holdings şi Treofan Germany/Comisia

(Cauza T-612/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/63)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Treofan Holdings GmbH (Raunheim, Germania), Treofan Germany GmbH & Co. KG (Neunkirchen, Germania) (reprezentant: J de Weerth, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanți: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Treofan Holdings GmbH şi de Treofan Germany GmbH & Co. KG.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 32, 4.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – VMS Deutschland/Comisia

(Cauza T-613/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/64)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: VMS Deutschland Holdings GmbH (Darmstadt, Germania) (reprezentanți: inițial D. Pohl, G. Burwitz, M. Maier și P. Werner, ulterior D. Pohl și G. Burwitz, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de VMS Deutschland Holdings GmbH.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 32, 4.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – CB/Comisia

(Cauza T-619/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/65)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: CB (reprezentanți: inițial T. Hackemann și H. Horstkotte, ulterior T. Hackemann și F. von Bredow, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche, M. Adam și M. Noll-Ehlers, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Noll-Ehlers și, în final, R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantului: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de CB.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 39, 11.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – SiNN/Comisia

(Cauza T-621/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/66)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: SiNN GmbH, fostă SinnLeffers GmbH (Hagen, Germania) (reprezentanți: inițial C. Rupp și H. Wunderlich, ulterior H. Wunderlich și T. Engelmann, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanți: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și la final T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de SiNN GmbH.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 39, 11.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Sky Deutschland și Sky Deutschland Fernsehen/Comisia

(Cauza T-626/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/67)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Sky Deutschland GmbH, fostă Sky Deutschland AG (Unterföhring, Germania), Sky Deutschland Fernsehen GmbH & Co. KG (Unterföhring) (reprezentanți: inițial A. Cordewener, F. Kutt și C. Jehke, ulterior F. Kutt și C. Jehke, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche, M. Adam și M. Noll-Ehlers, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Noll-Ehlers și, în final, R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantelor: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Sky Deutschland GmbH şi de Sky Deutschland Fernsehen GmbH & Co. KG.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 49, 18.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – ATMvision/Comisia

(Cauza T-627/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/68)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: ATMvision AG (Salem, Germania) (reprezentanți: inițial A. Cordewener, F. Kutt și C. Jehke, ulterior F Kutt și C. Jehke, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche, M. Adam și M. Noll-Ehlers, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Noll-Ehlers și, în final, R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de ATMvision AG.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 49, 18.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Biogas Nord/Comisia

(Cauza T-628/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/69)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Biogas Nord AG (Bielefeld, Germania) (reprezentanți: C. Birkemeyer, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei.

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Biogas Nord AG.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 49, 18.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Biogas Nord Anlagenbau/Comisia

(Cauza T-629/11) (1)

([„Ajutoare de stat - Legislație fiscală germană privind reportarea pierderilor în anii fiscali următori (Sanierungsklausel) - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă - Anularea actului atacat de către Curte - Litigiu rămas fără obiect - Nepronunțare asupra fondului”])

(2019/C 44/70)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Biogas Nord Anlagenbau GmbH (Bielefeld, Germania) (reprezentant: C. Birkemeyer, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial R. Lyal, T. Maxian Rusche și M. Adam, ulterior R. Lyal, T. Maxian Rusche și K. Blanck, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanţi: inițial T. Henze, K. Petersen și R. Kanitz, ulterior T. Henze, R. Kanitz și K. Stranz și, în final, T. Henze, R. Kanitz și S. Eisenberg, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei 2011/527/UE a Comisiei din 26 ianuarie 2011 privind ajutorul de stat acordat de Germania C 7/10 (ex CP 250/09 și NN 5/10) Schemă privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăților aflate în dificultate (Legea privind impozitul pe profit „KStG, Sanierungsklausel”) (JO 2011, L 235, p. 26)

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunţe asupra fondului cauzei

2)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Biogas Nord Anlagenbau GmbH.

3)	Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 49, 18.2.2012.

Ordonanța Tribunalului din 16 noiembrie 2018 – OT/Comisia

(Cauza T-552/16) (1)

((„Funcție publică - Agenți temporari - Candidatură pentru un post de director al OEDT - Respingerea candidaturii - Avizul CCN - Act nesupus vreunei căi de atac - Inadmisibilitate vădită”))

(2019/C 44/71)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: OT (reprezentant: D. Sobor, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Simonetti și G. Gattinara, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește, pe de o parte, anularea „deciziei [Comisiei] din 26 septembrie 2014 de respingere a candidaturii [sale] la postul de director al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)” și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor, material și moral, pe care reclamanta le-ar fi suferit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	OT este obligată la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 383 din 17.10.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-75/15 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

Ordonanța Tribunalului din 16 noiembrie 2018 – OT/Comisia

(Cauza T-576/16) (1)

((„Funcție publică - Agenți temporari - Candidatură la postul de director al OEDT - Respingerea candidaturii - Litispendență - Respingerea unei cereri de asistență - Lipsa interesului de a acționa - Acțiune în parte vădit inadmisibilă și în parte vădit nefondată”))

(2019/C 44/72)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: OT (reprezentant: D. Sobor, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Simonetti și G. Gattinara, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește, pe de o parte, anularea, în primul rând, a „deciziei [Comisiei] din 26 septembrie 2014, prin care s-a respins candidatura [sa] […] la postul de director al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)”, în al doilea rând, a deciziei din 9 aprilie 2015, prin care Comisia a respins reclamația sa împotriva acestei decizii, precum și cererea de asistență și, în al treilea rând, a deciziei din 22 octombrie 2015, prin care Comisia a respins reclamația sa împotriva respingerii cererii sale de asistență și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor material și moral pe care reclamanta le-ar fi suferit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	OT este obligată la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 383 din 17.10.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-4/16 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2018 – Credito Fondiario/SRB

(Cauza T-661/16) (1)

([„Acțiune în anulare - Uniune economică și monetară - Uniune bancară - Mecanism de unic rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții (MUR) - Fondul unic de rezoluție (FUR) - Stabilirea contribuției ex ante pentru anul 2016 - Termen de introducere a acțiunii - Tardivitate - Excepție de nelegalitate - Inadmisibilitate vădită”])

(2019/C 44/73)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Credito Fondiario SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: F. Sciaudone, S. Frazzani, A. Neri și F. Iacovone, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: B. Meyring, A. Villani și M. Caccialanza, avocați)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Italiană (reprezentant: G. Palmieri, agent)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanţi: V. Di Bucci, A. Steiblytė și K.-Ph. Wojcik, agenți)

Obiectul

Cerere formulată, pe de o parte, în temeiul articolului 263 TFUE prin care se solicită anularea deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 15 aprilie 2016, privind contribuțiile ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/SRF/2016/06) și a deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 20 mai 2016, privind ajustarea contribuțiilor ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție și de completare a deciziei SRB din 15 aprilie 2016 (SRB/ES/SRF/2016/13), în măsura în care o privesc pe reclamantă, și, pe de altă parte, a articolului 277 TFUE

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

2)	Obligă Credito Fondiario SpA să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Comitetul unic de rezoluție (SRB).

3)	Comisia Europeană și Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 402, 31.10.2016.

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2018 – Landesbank Baden-Württemberg/SRB

(Cauza T-14/17) (1)

([„Acțiune în anulare - Uniune economică și monetară - Uniune bancară - Mecanism de unic rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții (MUR) - Fondul unic de rezoluție (FUR) - Stabilirea contribuției ex ante pentru anul 2016 - Termen de introducere a acțiunii - Tardivitate - Inadmisibilitate vădită”])

(2019/C 44/74)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Landesbank Baden-Württemberg (Stuttgart, Germania) (reprezentanți: H. Berger și K. Rübsamen, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: A. Martin-Ehlers, S. Raes, A. Kopp și T. Van Dyck, avocați)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanţi: A. Steiblytė și K.-Ph. Wojcik, agenți)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolului 263 TFUE prin care se solicită anularea, pe de o parte, a deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 15 aprilie 2016, privind contribuțiile ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/SRF/2016/06) și, pe de altă parte, a deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 20 mai 2016, privind ajustarea contribuțiilor ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție și de completare a deciziei SRB din 15 aprilie 2016 (SRB/ES/SRF/2016/13), în măsura în care o privesc pe reclamantă

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

2)	Obligă Landesbank Baden-Württemberg să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Comitetul unic de rezoluție (SRB).

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 63, 27.2.2017.

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2018 – VR-Bank Rhein-Sieg/SRB

(Cauza T-42/17) (1)

([„Acțiune în anulare - Uniune economică și monetară - Uniune bancară - Mecanism de unic rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții (MUR) - Fondul unic de rezoluție (FUR) - Stabilirea contribuției ex ante pentru anul 2016 - Termen de introducere a acțiunii - Tardivitate - Inadmisibilitate vădită”])

(2019/C 44/75)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: VR-Bank Rhein-Sieg eG (Siegburg, Germania) (reprezentanți: H. Berger și K. Rübsamen, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: A. Martin-Ehlers, S. Raes, A. Kopp și T. Van Dyck, avocați)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanţi: A. Steiblytė și M. K.-Ph. Wojcik, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, pe de o parte, a deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 15 aprilie 2016, privind contribuțiile ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/SRF/2016/06) și, pe de altă parte, a deciziei SRB din sesiunea sa executivă din 20 mai 2016, privind ajustarea contribuțiilor ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție și de completare a deciziei SRB din 15 aprilie 2016 (SRB/ES/SRF/2016/13), în măsura în care o privesc pe reclamantă

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

2)	Obligă VR-Bank Rhein-Sieg eG să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Comitetul unic de rezoluție (SRB).

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 78, 13.3.2017.

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2018 – UI/Consiliul

(Cauza T-282/17) (1)

((„Funcție publică - Funcționar - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Lipsa unei decizii în urma raportului de stagiu - Articolul 34 din statut - Decizie de concediere - Nepronunțare asupra fondului”))

(2019/C 44/76)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: UI (reprezentant: J. Diaz Cordova, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: R. Meyer și M. Bauer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și având ca obiect constatarea faptului că Consiliul s-a abținut în mod nelegal să adopte, în termenul statutar, o decizie în legătură cu titularizarea reclamantului.

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesară pronunțarea asupra acțiunii.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 277, 21.8.2017.

Ordonanța Tribunalului din 23 octombrie 2018 – Fakro/Comisia

(Cauza T-293/17) (1)

((„Concurență - Abuz de poziție dominantă pe piața ferestrelor de acoperiș - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Decizie de respingere care pune capăt abținerii de a acționa - Nepronunțare asupra fondului”))

(2019/C 44/77)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Fakro sp z o.o. (Nowy Sącz, Polonia) (reprezentant: A. Radkowiak-Macuda, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: I.V. Rogalski și J. Szczodrowski, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Polonă (reprezentant: B. Majczyna, agent)

Obiectul

Cerere prin care se solicită constatarea abținerii de a acționa a Comisiei, în măsura în care aceasta s-ar fi abținut în mod ilegal să ia poziție asupra plângerii reclamantei din 12 iulie 2012 privind un abuz de poziție dominantă pe piața ferestrelor de acoperiș

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii.

2)	FAKRO sp. z. o. o. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

3)	Republica Polonă suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Daico International/EUIPO – American Franchise Marketing (RoB)

(Cauza T-355/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca figurativă RoB - Declarare a nulității - Articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Articolul 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001) - Norma 49 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/625] - Norma 62 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul 2018/625] - Acțiune vădit nefondată”])

(2019/C 44/78)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Daico International BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentant: M. Kassner, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Söder, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: American Franchise Marketing Ltd (Londra, Regatul Unit)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 9 martie 2017 (cauza R 1407/2016-2) privind o procedură de declarare a nulității între American Franchise Marketing Ltd și Daico International BV

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Daico International BV la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 239, 24.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 22 noiembrie 2018 – Daico International/EUIPO – American Franchise Marketing (RoB)

(Cauza T-356/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca verbală RoB - Declarare a nulității - Articolul 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Norma 62 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/625] - Acțiune vădit nefondată”])

(2019/C 44/79)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Daico International BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentant: M. Kassner, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant(ți): A. Söder, agent]

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: American Franchise Marketing Ltd (Londra, Regatul Unit)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 21 martie 2017 (cauza R 1407/2016-2) privind o procedură de declarare a nulității între American Franchise Marketing Ltd și Daico International BV

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Daico International BV la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 239, 24.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2018 – Iccrea Banca/Comisia și SRB

(Cauza T-494/17) (1)

([„Acțiune în anulare și în despăgubiri - Uniune economică și monetară - Uniune bancară - Mecanismul unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Fondul unic de rezoluție (FUR) - Stabilirea contribuției ex ante pentru anul 2016 - Desemnarea eronată a pârâtului - Termen de introducere a acţiunii - Tardivitate - Acte ipotetice - Cerere de despăgubiri - Legătură strânsă cu cererea de anulare - Excepție de nelegalitate - Inadmisibilitate vădită”])

(2019/C 44/80)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Iccrea Banca SpA Istituto Centrale del Credito Cooperativo (Roma, Italia) (reprezentanți: P. Messina, F. Isgrò și A. Dentoni Litta, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Di Bucci, A. Steiblytė și M. K.-Ph. Wojcik, agenți) și Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: G. Rumi, S. Raes, M. Merola și T. Van Dyck, avocați)

Obiectul

În principal, pe de o parte, o cerere în temeiul articolului 263 TFUE de anulare a Deciziei Comitetului unic de rezoluție („Comitetul”) din sesiunea sa executivă din 15 aprilie 2016 privind contribuțiile ex ante pentru anul 2016 la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/SRF/2016/06), precum și a tuturor celorlalte decizii ale Comitetului, în temeiul cărora Banca Italiei a adoptat Deciziile naționale nr. 1249264/15 din 24 noiembrie 2015, nr. 1262091/15 din 26 noiembrie 2015, nr. 1547337/16 din 29 decembrie 2016, nr. 333162/17 din 14 martie 2017 și nr. 334520/17 din 14 martie 2017, în măsura în care se referă la reclamantă, pe de altă parte, o cerere de despăgubiri întemeiată pe articolul 268 din TFUE și, în subsidiar, o cerere întemeiată pe articolul 277 TFUE.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Iccrea Banca SpA Istituto Centrale del Credito Cooperativo să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comitetului unic de rezoluție și de Comisia Europeană.

---

(1)  JO C 318, 25.9.2017

Ordonanța Tribunalului din 6 noiembrie 2018 – Fortischem/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-560/17) (1)

([„Acțiune în anulare - Mediu - Regulamentul (UE) 2017/852 - Protecția sănătății umane și a mediului - Interzicerea producerii cloralcalilor prin folosirea mercurului ca electrod - Articolul 263 al patrulea paragraf TFUE - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”])

(2019/C 44/81)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Fortischem a.s. (Nováky, Slovacia) (reprezentanți: C. Arhold, P. Hodál și M. Staroň, avocați)

Pârâți: Parlamentul European (reprezentanți: I. McDowell, L. Darie și A. Tamás, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanţi: M. Moore și J. Kneale, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, având ca obiect anularea părții I litera (d) din anexa III la Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (JO 2017, L 137, p. 1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție formulate de Comisia Europeană și de Regatul Suediei.

3)	Fortischem a.s. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European, cu excepția celor aferente cererilor de intervenție.

4)	Fortischem, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană și Regatul Suediei suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 369, 30.10.2017.

Ordonanța Tribunalului din 12 noiembrie 2018 – Stichting Against Child Trafficking/Comisia

(Cauza T-658/17) (1)

([„Acțiuni în anulare și în constatarea abținerii de a acționa - Persoană juridică ce informează OLAF cu privire la comportamente eventual sancționabile - Decizia OLAF de a nu deschide o anchetă - Act care nu este supus căilor de atac - Inadmisibilitate - Cheltuieli de judecată - Echitate - Articolul 135 alineatul (1) din Regulamentul de procedură”])

(2019/C 44/82)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Stichting Against Child Trafficking (Nijmegen, Țările de Jos) (reprezentant: E. Agstner, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Baquero Cruz și C. Tritz, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 263 și 265 TFUE având ca obiect, pe de o parte, anularea Deciziei Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 3 august 2017 de a nu deschide o anchetă administrativă în cauza OC/2017/0451, pe de altă parte, obligarea OLAF la deschiderea unei anchete administrative și, în funcție de concluziile acestei anchete, transmiterea cauzei către autoritățile represive naționale în vederea unei proceduri penale și/sau instituțiilor Uniunii Europene în vederea unei proceduri administrative

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Stichting Against Child Trafficking la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 402, 27.11.2017.

Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2018 – Spinoit/Comisia și alții

(Cauza T-711/17) (1)

((„Acțiune în anulare și în despăgubire - Act adoptat de șeful de secțiune al delegației Uniunii în Algeria în cadrul unui contract de achiziții publice de prestări de servicii - Decizie prin care se solicită înlocuirea reclamantului ca expert - Reziliere a convenției dintre societatea căreia i s-a atribuit contractul și reclamant în urma acestei decizii - Lipsa calității de pârât - Act care nu este supus căilor de atac - Inexistența unei încălcări suficient de grave a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Legătură de cauzalitate - Acțiune în parte vădit inadmisibilă și în parte vădit nefondată”))

(2019/C 44/83)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Bernard Spinoit (Charleroi, Belgia) (reprezentant: H. Hansen, avocat)

Pârâți: Comisia Europeană (reprezentant: A. Aresu, agent), Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spac, agenți), Delegația Uniunii Europene în Algeria

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea scrisorii din 3 august 2017 prin care se solicită înlocuirea reclamantului ca expert în cadrul unei convenții de prestări de servicii și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE având ca obiect obținerea reparării prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-a suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Bernard Spinoit la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 13, 15.1.2018.

Ordonanța Tribunalului din 6 noiembrie 2018 – Chioreanu/ERCEA

(Cauza T-717/17) (1)

((Acțiune în anulare - ERCEA - Programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” - Decizie de respingere a cererii de reexaminare a unei evaluări a propunerii de cercetare - Contestație administrativă în fața Comisiei - Respingerea contestației administrative - Desemnare eronată a pârâtului - Cerere de emitere a unei somații - Inadmisibilitate vădită))

(2019/C 44/84)

Limba de procedură: româna

Părțile

Reclamant: Nicolae Chioreanu (Oradea, România) (reprezentant: D.-C. Rusu, avocat)

Pârâtă: Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (reprezentanți: F. Sgritta și M. E. Chacón Mohedano, agenți)

Obiectul

În primul rând, o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea, pe de o parte, a Deciziei ERCEA din 23 martie 2017 de respingere a cererii de reexaminare a evaluării propunerii de cercetare nr. 741797-NIP, ERC-2016-ADG „New and Innovative Powertrain – NIP” și, pe de altă parte, a Deciziei C(2017) 5190 final a Comisiei din 27 iulie 2017 de respingere a contestației administrative introduse de reclamant în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO 2003, L 11, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 8, p. 256), și, în al doilea rând, o cerere prin care se urmărește ca Tribunalul să oblige ERCEA la reexaminarea evaluării propunerii de cercetare menționate mai sus.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Nicolae Chioreanu la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 13, 15.1.2018.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 23 noiembrie 2018 – GMPO/Comisia

(Cauza T-733/17 R)

([„Măsuri provizorii - Produse medicamentoase de uz uman - Substanța activă tetraclorhidrat de trientină - Decizia Comisiei de a nu clasifica produsul medicamentos Cuprior-trientine ca produs medicamentos orfan - Regulamentul (CE) nr. 141/2000 - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”])

(2019/C 44/85)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: GMP-Orphan (GMPO) (Paris, Franța) (reprezentanți: M. Demetriou, QC, E. Mackenzie, barrister, L. Tsang și J. Mulryne, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Petersen și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect suspendarea executării articolului 5 din Decizia de punere în aplicare C(2017) 6102 final a Comisiei din 5 septembrie 2017 de autorizare a introducerii pe piață a medicamentului de uz uman Cuprior-trientine în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO 2004, L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 83)

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța Tribunalului din 27 noiembrie 2018 – CMS Hasche Sigle/EUIPO (WORLD LAW GROUP)

(Cauza T-756/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale WORLD LAW GROUP - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Acțiune vădit nefondată”])

(2019/C 44/86)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: CMS Hasche Sigle Partnerschaft von Rechtsanwälten und Steuerberatern mbH (Berlin, Germania) (reprezentant: P. C. Thielen, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: S. Bonne, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 29 august 2017 (cauza R 329/2017-5) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal WORLD LAW GROUP ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă CMS Hasche Sigle Partnerschaft von Rechtsanwälten und Steuerberatern mbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 22, 22.1.2018.

Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2018 – Bruel/Comisia și alții

(Cauza T-793/17) (1)

((„Acțiune în anulare și în despăgubire - Act adoptat de șeful de secție al delegației Uniunii în Algeria în cadrul unui contract de achiziții publice de prestări de servicii - Decizie prin care se solicită înlocuirea reclamantului ca expert - Rezilierea convenției dintre societatea contractantă și reclamant în urma acestei decizii - Lipsa calității de pârât - Act care nu este supus căilor de atac - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Legătură de cauzalitate - Acțiune în parte vădit inadmisibilă și în parte vădit nefondată”))

(2019/C 44/87)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Damien Bruel (Paris, Franța) (reprezentant: H. Hansen, avocat)

Pârâte: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Aresu, agent), Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spac, agenți), Delegația Uniunii Europene în Algeria

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea scrisorii din 25 septembrie 2017 prin care se solicită înlocuirea reclamantului ca expert în cadrul unei convenții de prestări de servicii încheiate între societatea contractantă și reclamant și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE și având ca obiect obținerea reparării prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-a suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Damien Bruel la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 52, 12.2.2018.

Ordonanța Tribunalului din 15 noiembrie 2018 – Intercontact Budapest/CdT

(Cauza T-809/17) (1)

((„Acțiune în anulare - Contracte de achiziții publice de servicii - Procedură de cerere de ofertă - Clasarea unui ofertant în procedura în cascadă - Termen de introducere a acțiunii - Tardivitate - Inadmisibilitate”))

(2019/C 44/88)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Intercontact Budapest Fordító és Pénzügyi Tanácsadó Kft. (Intercontact Budapest Kft.) (Budapesta, Ungaria) (reprezentant: É. Subasicz, avocat)

Pârât: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (reprezentanți: M. Garnier și G. Bukodi, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea deciziilor adoptate la 10 iulie 2017 de CdT, prin care reclamanta este clasată pe a doua și, respectiv, pe a treia poziție din clasamentul ofertanților reținuți pentru încheierea de contracte-cadru multiple în urma procedurilor de achiziții publice FL/GEN 16-01 și FL/GEN 16-02

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 72, 26.2.2018.

Ordonanța Tribunalului din 3 decembrie 2018 – Classic Media/EUIPO – Pirelli Tyre (CLASSIC DRIVER)

(Cauza T-811/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală CLASSIC DRIVER - Marca Uniunii Europene verbală anterioară DRIVER - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Acţiune vădit nefondată”])

(2019/C 44/89)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Classic Media AG (Zug, Elveția) (reprezentant: A. Masberg, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Pirelli Tyre SpA (Milano, Italia) (reprezentanți: T. M. Müller și F. Togo, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 3 octombrie 2017 (cauza R 59/2017-4) privind o procedură de opoziție între Pirelli Tyre și Classic Media

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Classic Media AG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 52, 12.2.2018.

Ordonanța Tribunalului din 15 noiembrie 2018 – Novenco Building & Industry/EUIPO – Novenco Ventilator (Beijing) (NOVENCO)

(Cauza T-45/18) (1)

((Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca figurativă NOVENCO - Marca verbală anterioară a Uniunii Europene - Radierea înregistrării internaționale - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”))

(2019/C 44/90)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Novenco Building & Industry A/S (Næstved, Danemarca) (reprezentant: A. Rasmussen, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: E. Śliwińska și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Novenco Ventilator (Beijing) Co. Ltd (Beijing, China) (reprezentanți: T. de Haan și P. Péters, avocați)

Obiectul

Pe de o parte, o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 7 noiembrie 2017 (cauza R 2354/2016-2), referitoare la o procedură de opoziție între Novenco Building & Industry și Novenco Ventilator (Beijing) și, pe de altă parte, o acțiune incidentă formulată împotriva aceleiași decizii

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesară pronunțarea asupra acțiunii principale, precum și asupra acțiunii incidente.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 104, 19.3.2018.

Ordonanța Tribunalului din 21 noiembrie 2018 – Husky CZ/EUIPO – Husky of Tostock (HUSKY)

(Cauza T-82/18) (1)

((„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene figurative HUSKY - Mărcile Uniunii Europene verbală et figurativă anterioare HUSKY - Motiv relativ de refuz - Acțiune vădit nefondată”))

(2019/C 44/91)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Husky CZ s.r.o. (Praga, Republica Cehă) (reprezentant: L. Lorenc, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: D. Gája și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Husky of Tostock Ltd (Woodbridge, Regatul Unit)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 18 ianuarie 2018 (cauza R 812/2017-1) privind o procedură de opoziție între Husky of Tostock și Husky CZ

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Husky CZ s.r.o. la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 134, 16.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2018 – Front Polisario/Consiliul

(Cauza T-275/18) (1)

((„Acțiune în anulare - Acordul euro-mediteraneean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Marocul, pe de altă parte - Act de încheiere - Lipsa aplicabilității acordului respectiv teritoriului Saharei occidentale - Lipsa calității procesuale active - Inadmisibilitate”))

(2019/C 44/92)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Front populaire pour la libération de la Saguia el-Hamra et du Rio de oro (Front Polisario) (reprezentant: G. Devers, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. de Elera-San Miguel Hurtado și R. Liudvinaviciute-Cordeiro, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei (UE) 2018/146 a Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului euro-mediteraneean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (JO 2018, L 26, p. 4)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Nu este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de Regatul Spaniei, de Republica Franceză și de Comisia Europeană.

3)	Front populaire pour la libération de la Saguia-el-Hamra et du Rio de Oro (Front Polisario) suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

4)	Front Polisario, Consiliul, Comisia, Regatul Spaniei și Republica Franceză suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 268, 30.7.2018.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 28 noiembrie 2018 – Klyuyev/Consiliul

(Cauza T-305/18 R)

((„Procedură privind măsurile provizorii - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina - Înghețare a fondurilor - Cerere de suspendare a executării - Fumus boni juris - Lipsa urgenței”))

(2019/C 44/93)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Andriy Klyuyev (Donețk, Ucraina) (reprezentanți: B. Kennelly, QC, J. Pobjoy, barrister, R. Gherson și T. Garner, solicitors)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: P. Mahnič și A. Vitro, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE având ca obiect suspendarea executării Deciziei (PESC) 2018/333 a Consiliului din 5 martie 2018 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2018, L 63, p. 48) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/326 al Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2018, L 63, p. 5), în măsura în care se aplică reclamantului

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Laboratoire Pareva/Comisia

(Cauza T-337/18 II R)

([„Măsuri provizorii - Regulamentul (UE) nr. 528/2012 - Produse biocide - Substanţa activă PHMB (1415; 4.7) - Refuz al aprobării - Cerere de măsuri provizorii - Cerere nouă - Lipsa unor fapte noi - Inadmisibilitate”])

(2019/C 44/94)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratoire Pareva (Saint-Martin-de-Crau, Franța) (reprezentanți: K. Van Maldegem și S. Englebert, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lindenthal și K. Mifsud-Bonnici, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 şi 279 TFUE având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/619 a Comisiei din 20 aprilie 2018 de neaprobare a PHMB (1415; 4.7) ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide aparținând tipurilor de produs 1, 5 și 6 (JO 2018, L 102, p. 21) şi, pe de altă parte, adoptarea oricărei alte măsuri provizorii adecvate

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Laboratoire Pareva/Comisia

(Cauza T-347/18 R II)

([„Măsuri provizorii - Regulamentul (UE) nr. 528/2012 - Produse biocide - Substanţa activă PHMB (1415; 4.7) - Refuz al aprobării - Cerere de măsuri provizorii - Cerere nouă - Lipsa unor fapte noi - Inadmisibilitate”])

(2019/C 44/95)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratoire Pareva (Saint-Martin-de-Crau, Franța) (reprezentanți: K. Van Maldegem și S. Englebert, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lindenthal și K. Mifsud-Bonnici, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 şi 279 TFUE având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/613 al Comisiei din 20 aprilie 2018 de aprobare a PHMB (1415; 4.7) ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide aparținând tipurilor de produs 2 și 4 (JO 2018, L 102, p. 1, rectificare în JO 2019, L 6, p. 13) şi, pe de altă parte, adoptarea oricărei alte măsuri provizorii adecvate

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – Crédit agricole și Crédit agricole Corporate and Investment Bank/Comisia

(Cauza T-419/18 R)

([„Măsuri provizorii - Concurență - Euro Interbank Offered Rates (Euribor) - Euro Interest Rate Derivatives (EIRD) - Respingerea unei cereri de aplicare a regimului de confidențialitate în privința anumitor informații care figurează într-o decizie de constatare a unei încălcări a articolului 101 TFUE - Principiul prezumției de nevinovăție - Cerere de măsuri provizorii - Lipsa fumus boni juris”])

(2019/C 44/96)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Crédit agricole (Montrouge, Franța), Crédit agricole Corporate and Investment Bank (Montrouge) (reprezentanți: J.-P. Tran Thiet, J. Jourdan, J.-J. Lemonnier, avocați și M. Powell, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Mongin, M. Farley și F. van Schaik, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării Deciziei C(2018) 2743 final a Comisiei din 27 aprilie 2018 privind obiecțiile ridicate de Crédit agricole și de Crédit agricole Corporate and Investment Bank referitor la divulgarea de informații prin publicarea lor, conform articolului 8 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței [cauza AT.39914 – Produse derivate pe rata dobânzii în euro (EIRD)] și, pe de altă parte, obligarea Comisiei să se abțină de la publicarea unei versiuni a Deciziei C(2016) 8530 final din 7 decembrie 2016 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European [cauza AT.39914 – Produse derivate pe rata dobânzii în euro (EIRD)] care conține elemente pretins confidențiale

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – JPMorgan Chase și alții/Comisia

(Cauza T-420/18 R)

((„Procedură de măsuri provizorii - Concurență - Euro Interbank Offered Rates (Euribor) - Euro Interest Rate Derivatives (EIRD) - Respingerea unei cereri de aplicare a regimului de confidențialitate în privința unei decizii prin care se constată o încălcare a articolului 101 TFUE - Principiul prezumției de nevinovăție - Cerere de măsuri provizorii - Lipsa fumus boni juris”))

(2019/C 44/97)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: JPMorgan Chase & Co (New York, New York, Statele Unite), JPMorgan Chase Bank, National Association (Columbus, Ohio, Statele Unite), J. P. Morgan Services LLP (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: M. Lester, QC, D. Piccinin, D. Heaton, avocați, B. Tormey, N. French, N. Frey și D. Das, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Farley, B. Mongin și F. van Schaik, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării Deciziei C(2018) 2745 final a Comisiei din 27 aprilie 2018 privind obiecțiile la divulgarea de informații prin publicarea lor ridicare de JPMorgan Chase & Co., JPMorgan Chase Bank, National Association și J. P. Morgan Services, conform articolului 8 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței [cauza AT.39914 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în euro (EIRD)], și, pe de altă parte, obligarea Comisiei să se abțină de la publicarea Deciziei C(2016) 8530 final a Comisiei din 7 decembrie 2016 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European [cauza AT.39914 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în euro (EIRD)]

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Revocă Ordonanța din 11 iulie 2018, JPMorgan Chase și alții/Comisia (T-420/18 R).

3)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 –Antonakopoulos/Parlamentul

(Cauza T-590/18 R)

((„Măsuri provizorii - Funcție publică - Funcționari - Suspendarea unui funcționar din funcțiile sale fără reținere din remunerație - Cerere de suspendare a executării - Atingere adusă reputației - Lipsa urgenței”))

(2019/C 44/98)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Leonidas Antonakopoulos (Atena, Grecia) (reprezentant: S. Pappas, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: J. Steele și V. Montebello-Demogeot, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect suspendarea executării Deciziei Secretarului General al Parlamentului din 25 septembrie 2018 de adoptare a unei măsuri de suspendare pe durată nedeterminată fără reținere din remunerație împotriva reclamantului

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – ZD/Parlamentul

(Cauza T-591/18 R)

((„Măsuri provizorii - Funcție publică - Funcționari - Suspendarea unui funcționar din funcțiile sale fără reținere din remunerație - Cerere de suspendare a executării - Atingere adusă reputației - Lipsa urgenței”))

(2019/C 44/99)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: ZD (reprezentant: S. Pappas, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: J. Steele și V. Montebello-Demogeot, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect suspendarea executării Deciziei Secretarului General al Parlamentului din 25 septembrie 2018 de adoptare a unei măsuri de suspendare pe durată determinată fără reținere din remunerație împotriva reclamantei

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 octombrie 2018 – ZE/Parlamentul

(Cauza T-603/18 R)

((„Măsuri provizorii - Funcție publică - Funcționari - Suspendarea unui funcționar din funcțiile sale fără reținere din remunerație - Cerere de măsuri provizorii - Atingere adusă reputației - Lipsa urgenței”))

(2019/C 44/100)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZE (reprezentant: P. Yatagantzidis, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: J. Steele și V. Montebello-Demogeot, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect, pe de o parte, suspendarea executării Deciziei Secretarului General al Parlamentului din 25 septembrie 2018 de adoptare a unei măsuri de suspendare pe durată determinată fără reținere din remunerație împotriva reclamantului și, pe de altă parte, obligarea Parlamentului să împiedice și să nu reitereze alte „eventuale scurgeri de informații în mass-media” care implică numele reclamantului, precum și să invite reclamantul să elimine toate datele cu caracter personal din informațiile pe care auditorii le-au colectat eventual deja în biroul său

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

Acțiune introdusă la 26 noiembrie 2018 – Apera Capital Master/EUIPO – Altera Capital (APERA CAPITAL)

(Cauza T-699/18)

(2019/C 44/101)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Apera Capital Master Ltd. (St Peter Port, Guernsey) (reprezentanți: C. Schröder și A. von Alten, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Altera Capital (Luxemburg, Luxemburg)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului.

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene verbale APERA CAPITAL – cererea de înregistrare nr. 15 640 436.

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție.

Decizia atacată: Decizia Camerei a Cincea de recurs a EUIPO din 18 septembrie 2018 în cauza R 1091/2018-5.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	trimiterea cauzei EUIPO în vederea efectuării unei noi aprecieri;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 104 alineatul (1) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea dreptului reclamantei la o bună administrare și la un proces echitabil.