ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 458

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 61
19 decembrie 2018


Cuprins

Pagina

 

 

PARLAMENTUL EUROPEAN
SESIUNEA 2017-2018
Ședințele dintre 15 și 18 ianuarie 2018
Procesele-verbale ale acestei sesiuni au fost publicate în JO C 207, 14.6.2018 .
TEXTE ADOPTATE

1


 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

REZOLUŢII

 

Parlamentul European

 

Marți, 16 ianuarie 2018

2018/C 458/01

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (2017/2040(INI))

2

2018/C 458/02

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre în contextul ODD-urilor pentru 2030 (2017/2055(INI))

9

2018/C 458/03

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la femei, egalitatea de gen și justiția climatică (2017/2086(INI))

34

 

Joi, 18 ianuarie 2018

2018/C 458/04

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la Nigeria (2018/2513(RSP))

43

2018/C 458/05

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la cazurile activiștilor pentru drepturile omului Wu Gan, Xie Yang, Lee Ming-che, Tashi Wangchuk și călugărul tibetan Choekyi (2018/2514(RSP))

47

2018/C 458/06

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la Republica Democratică Congo (2018/2515(RSP))

52

2018/C 458/07

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (2017/2039(INI))

57

2018/C 458/08

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE în ceea ce privește reglementarea și necesitatea unei reformări a serviciilor profesionale (2017/2073(INI))

70

 

AVIZE

 

Parlamentul European

 

Joi, 18 ianuarie 2018

2018/C 458/09

Decizia Parlamentului European de a nu se opune proiectului de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii (D054274-02 – 2017/3013(RPS))

76


 

III   Acte pregătitoare

 

PARLAMENTUL EUROPEAN

 

Marți, 16 ianuarie 2018

2018/C 458/10

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) (COM(2017)0128 – C8-0121/2017 – 2017/0056(COD))

78

2018/C 458/11

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (COM(2016)0134 – C8-0117/2016 – 2016/0074(COD))

87

 

Miercuri, 17 ianuarie 2018

2018/C 458/12

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare (reformare) (COM(2016)0616 – C8-0393/2016 – 2016/0295(COD))

187

2018/C 458/13

Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 privind propunerea de numire a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi (C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE))

224

2018/C 458/14

Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 referitoare la numirea lui Tony James Murphy ca membru al Curții de Conturi (C8-0402/2017 – 2017/0820(NLE))

225

2018/C 458/15

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (COM(2016)0767 – C8-0500/2016 – 2016/0382(COD))

226

2018/C 458/16

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))

341

2018/C 458/17

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (COM(2016)0759 – C8-0497/2016 – 2016/0375(COD))

391

 

Joi, 18 ianuarie 2018

2018/C 458/18

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (12629/2017 – C8-0375/2017 – 2014/0297(NLE))

498

2018/C 458/19

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411 – C8-0322/2016 – 2016/0190(CNS))

499


Legenda simbolurilor utilizate

*

Procedura de consultare

***

Procedura de aprobare

***I

Procedura legislativă ordinară (prima lectură)

***II

Procedura legislativă ordinară (a doua lectură)

***III

Procedura legislativă ordinară (a treia lectură)

(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)

Amendamentele Parlamentului:

părțile noi de text sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Părțile de text eliminate sunt indicate prin simbolul ▌ sau sunt tăiate. Înlocuirile sunt semnalate prin evidențierea cu caractere cursive aldine a textului nou și prin eliminarea sau tăierea textului înlocuit.

RO

 


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/1


PARLAMENTUL EUROPEAN

SESIUNEA 2017-2018

Ședințele dintre 15 și 18 ianuarie 2018

Procesele-verbale ale acestei sesiuni au fost publicate în JO C 207, 14.6.2018.

TEXTE ADOPTATE

 


I Rezoluții, recomandări și avize

REZOLUŢII

Parlamentul European

Marți, 16 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/2


P8_TA(2018)0002

Punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (2017/2040(INI))

(2018/C 458/01)

Parlamentul European,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special titlul XVIII,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (1) (denumit în continuare „RDC”),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări (3),

având în vedere concluziile Consiliului din 25 aprilie 2017 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE,

având în vedere Raportul Comisiei din 16 decembrie 2016 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (COM(2016)0805) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2016)0443),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2009 privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice (COM(2009)0248),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 decembrie 2010 intitulată „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării” (COM(2010)0715),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 iunie 2014 privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (COM(2014)0357),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 iulie 2015 privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea alpină (COM(2015)0366),

având în vedere Raportul Comisiei din 20 mai 2014 privind guvernanța strategiilor macroregionale (COM(2014)0284),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere – Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării (4),

având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la evoluția strategiilor macroregionale ale UE: practica actuală și perspectivele, în special în regiunea mediteraneeană (5),

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2012 referitoare la strategia UE privind politica de coeziune pentru zona Atlanticului (6),

având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (7),

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la o strategie a UE pentru regiunea alpină (8),

având în vedere studiul din ianuarie 2015 intitulat „Noul rol al macroregiunilor în cooperarea teritorială europeană”, publicat de Direcția Generală Politici Interne, Departamentul B: Politici structurale și de coeziune,

având în vedere raportul programului Interact din februarie 2017 intitulat „Valoarea adăugată a strategiilor macroregionale – din perspectiva programelor și a proiectelor”,

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la respectiva decizie,

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0389/2017),

A.

întrucât o macroregiune poate fi definită ca o zonă geografică care cuprinde regiuni aparținând mai multor state care se asociază pe baza uneia sau mai multor caracteristici sau provocări comune (9);

B.

întrucât strategiile macroregionale (SMR) au fost instituite în zone care reprezintă evoluția firească a UE în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră; întrucât aceste strategii sunt importante, deoarece sunt capabile să mobilizeze actori din sectoarele public și privat, din societatea civilă și din mediile academice, precum și resurse, în vederea realizării obiectivelor comune ale politicilor UE;

C.

întrucât SMR oferă o platformă de interacțiune mai profundă și mai extinsă la nivel intersectorial, regional și transfrontalier între statele membre ale UE și țările terțe pentru abordarea provocărilor comune, planificarea în comun și stimularea cooperării între diferiți parteneri și diferite sectoare de politică și îmbunătățirea integrării acestora, inclusiv în domeniile ce țin de protecția mediului și a biodiversității, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și strategiile de adaptare, tratarea deșeurilor și aprovizionarea cu apă, amenajarea spațiului maritim și sisteme de management integrat al zonelor de coastă; salută, în acest context, eforturile depuse pentru a promova cooperarea dintre fondurile ESI și IPA;

D.

întrucât macroregiunile participă la punerea în practică a unor activități politice pertinente pe termen lung, interconectate și transversale, deoarece macroregiunile sunt legate de politica de coeziune prin intermediul obiectivelor SMR integrate în programele lor operaționale și creează proiecte prin intermediul unor sinergii inteligente; întrucât macroregiunile contribuie astfel în mod mai eficace la realizarea obiectivelor SMR, atrăgând investiții private, dând dovadă de încredere și participând la dialog, la cooperarea transfrontalieră și la acțiuni de solidaritate;

E.

întrucât SMR se bazează pe principiul celor „trei nu”, adică nu unor finanțări noi, nu unor noi structuri și nu unor noi acte legislative în cadrul politic existent al UE;

F.

întrucât mecanismele de cooperare deja existente la nivelul UE și între statele membre și regiuni facilitează punerea în aplicare a strategiilor macroregionale, în special în fazele incipiente;

G.

întrucât Comisia adoptă, din doi în doi ani, un raport unic privind punerea în aplicare a tuturor celor patru strategii macroregionale existente ale UE, menționând succesele realizate, precum și aspectele care trebuie îmbunătățite, următorul raport fiind prevăzut pentru sfârșitul lui 2018; întrucât Parlamentul consideră, în acest context, că este necesară o evaluare a aspectelor legate de mediu, acesta fiind unul dintre pilonii dezvoltării durabile,

Strategiile macroregionale drept platforme de cooperare și coordonare

1.

ia act de faptul că pertinența SMR a fost scoasă în evidență de procesul de globalizare, care a făcut ca țările să devină interdependente și necesită soluții la problemele transfrontaliere apărute;

2.

recunoaște că, într-o măsură variabilă, elementele de care depinde calitatea punerii în aplicare, cum ar fi angajamentul, asumarea, resursele și guvernanța, rămân greu de depășit pentru atingerea obiectivelor prestabilite;

3.

subliniază că SMR continuă să aducă o contribuție inestimabilă și inovatoare la cooperarea transfrontalieră, intersectorială și pe mai multe niveluri în Europa, al cărei potențial nu a fost încă valorificat în mod suficient, in vederea creșterii conectivității și în vederea consolidării relațiilor economice și a transferului de cunoștințe între regiuni și țări; observă totuși că rămâne problematică utilizarea fondurilor UE pentru proiectele SMR din cauza procesului de aprobare a unor acțiuni comune pe mai multe niveluri și la nivel regional și transfrontalier;

4.

consideră că strategiile macroregionale și programele de mediu conexe reprezintă instrumente utile pentru a face vizibile pentru cetățeni beneficiile cooperării europene și, prin urmare, îndeamnă toate părțile implicate să demonstreze un angajament deplin față de strategii și să-și îndeplinească rolul ce le revine în punerea lor în aplicare;

5.

consideră că guvernanța pe mai multe niveluri, în cadrul căreia regiunilor ar trebui să li se asigure un rol adecvat, ar trebui să reprezinte un element fundamental în toate strategiile macroregionale încă de la concepția acestora, cu implicarea în acest proces a comunităților locale și regionale și a părților interesate din sectoarele public, privat și terțiar; încurajează, așadar, statele membre și regiunile implicate să elaboreze structuri de guvernanță corespunzătoare și mecanisme de lucru pentru a facilita cooperarea, inclusiv planificarea comună, îmbunătățirea oportunităților de finanțare și abordarea de jos în sus;

6.

încurajează o mai bună coordonare și parteneriate mai eficiente, atât verticale, cât și orizontale, între diferiții actori publici și privați, mediul academic și ONG-uri, precum și organizațiile internaționale care desfășoară activități în acest domeniu, și diversele politici de la nivel național, regional și local și de la nivelul UE pentru a facilita și a îmbunătăți punerea în aplicare a SMR și cooperarea transfrontalieră; invită Comisia să încurajeze participarea acestor părți interesate, inclusiv în comitetele de conducere ale SMR, respectând totodată aplicarea generală a principiilor UE;

7.

subliniază importanța disponibilității pentru autoritățile naționale și regionale competente a unor resurse umane și capacități administrative suficiente pentru a se garanta faptul că angajamentul politic este urmat de punerea în aplicare efectivă a strategiilor; subliniază, în acest sens, valoarea Programului de sprijin pentru reforme structurale, care poate oferi asistență pentru consolidarea capacităților și sprijin efectiv pentru elaborarea și finanțarea de proiecte SMR, la cererea unui stat membru; invită, așadar, Comisia și statele membre să promoveze activ difuzarea și aplicarea bunelor practici și experiențe administrative, desprinse din punerea în aplicare reușită a SMR;

8.

subliniază că SMR trebuie să fie suficient de flexibile pentru a putea fi adaptate și pentru a putea să răspundă unor evenimente și nevoi neprevăzute care pot afecta regiunile implicate, statele membre și Uniunea în general; consideră că realizarea strategiilor macroregionale trebuie să țină cont de condițiile specifice de la nivel regional și local; subliniază importanța rolului de coordonare al Comisiei în această privință, inclusiv pentru ajustarea precisă a obiectivelor specifice ale fiecărei strategii;

Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR)

9.

salută rezultatele obținute de la lansarea strategiei, în 2009, în special în ceea ce privește mecanismele de cooperare, nu numai între regiunile și țările implicate (mai exact, în cadrul reuniunilor ministeriale corespunzătoare ale Consiliului), ci și în cadrul acestora, de exemplu în cadrul parlamentelor sau al guvernelor; ia act de faptul că EUSBSR este un cadru de cooperare stabil, care are peste 100 de inițiative emblematice și rețele noi;

10.

atrage atenția asupra provocărilor rămase, în special asupra celor legate de mediu și conectivitate; îndeamnă țările participante să-și intensifice eforturile de combatere a poluării din Marea Baltică (mai exact, calitatea apei și a aerului, dar și eutrofizarea), deoarece aceasta este una dintre cele mai poluate mări din lume; ia act de faptul că atingerea unei stări ecologice bune până în 2020 reprezintă unul dintre obiectivele principale ale măsurilor de politică în regiunea Mării Baltice;

11.

acordă importanță posibilității conectării regiunii baltice la rețelele energetice pentru a reduce și elimina sărăcia energetică și pentru a crește securitatea energetică și securitatea aprovizionării;

Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR)

12.

subliniază impactul pozitiv pe care l-a avut strategia asupra cooperării dintre țările și regiunile participante, prin îmbunătățirea mobilității și a interconexiunilor pe toate modurile de transport, promovarea energiei ecologice, a culturii și a turismului sustenabil și, mai ales, prin întărirea contactelor directe dintre oameni și realizarea unui grad mai mare de coeziune dintre regiunile și țările care participă la strategie;

13.

consideră că proiectul „Euro acces”, inițiativa „Păstrați Dunărea curată” și Dialogul pentru finanțare în regiunea Dunării reprezintă exemple pozitive clare ale unei modalități de a depăși obstacolele cu care se confruntă adesea proiectele de importanță transnațională și transfrontalieră în ceea ce privește finanțarea; consideră că, prin acest dialog, ar putea fi reduse și mai mult diferențele dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor din bazinul Dunării; consideră, de asemenea, că redeschiderea unui Centru de strategie pentru regiunea Dunării ar putea contribui la o mai bună punere în aplicare a strategiei;

14.

subliniază că evitarea daunelor cauzate de inundațiile de mari proporții rămâne una dintre marile provocări legate de mediu pentru țările din macroregiunea dunăreană; subliniază că ar trebui avute în vedere măsuri comune suplimentare pentru prevenirea poluării transfrontaliere;

15.

reamintește nevoia de proiecte strategice și subliniază că este esențial să se mențină un grad ridicat de sprijin politic și să se sporească resursele și capacitatea autorităților statale competente pentru a rezolva restul problemelor; subliniază, prin urmare, că este necesar să se mențină avântul politic al EUSDR și să se garanteze caracterul productiv al activității grupului de coordonare a EUSDR;

16.

având în vedere legătura naturală dintre Dunăre și Marea Neagră, invită țările participante să consolideze coordonarea dintre EUSDR și Cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre și să colaboreze strâns pentru a depăși provocările comune de natură socioeconomică, de mediu și cele legate de transport;

17.

subliniază că o abordare mai integrată a mobilității și a soluțiilor multimodale în regiunea Dunării ar aduce, de asemenea, beneficii mediului;

Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR)

18.

subliniază caracterul diferit al EUSAIR, având în vedere numărul de țări candidate și potențial candidate care participă la această strategie și consideră că acest format de cooperare poate reprezenta o oportunitate excepțională pentru întreaga regiune; consideră că EUSAIR ar putea da un impuls procesului de extindere și de integrare;

19.

constată cu preocupare problemele persistente legate de lipsa unor legături efective între resursele disponibile, guvernanță și asumare, ceea ce împiedică realizarea integrală a obiectivelor strategiei EUSAIR; invită țările participante să le ofere autorităților competente sprijin și măsuri adaptate pentru punerea în practică a strategiei;

20.

subliniază că regiunea a fost în prima linie a crizei migrației din ultimii ani; consideră că EUSAIR ar putea contribui la soluționarea acestor provocări cu ajutorul instrumentelor și resurselor necesare; salută în acest context efortul Comisiei de a găsi soluții pentru mobilizarea resurselor financiare destinate activităților legate de migrație, inclusiv cooperarea cu țări terțe;

21.

consideră că pilonul referitor la turismul sustenabil al Strategiei pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice este un instrument pozitiv pentru a genera o creștere economică sustenabilă în regiune și pentru a sensibiliza publicul cu privire la provocările legate de mediu și la SMR;

22.

invită țările vizate să acorde prioritate activităților de consolidare a capacităților care să vizeze principalele entități responsabile cu punerea în aplicare a EUSAIR și autoritățile responsabile cu programele operaționale pertinente pentru EUSAIR;

Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP)

23.

consideră că EUSALP reprezintă dovada că noțiunea de macroregiune poate fi, de asemenea, aplicată cu succes regiunilor mai dezvoltate; invită părțile interesate vizate de această strategie să promoveze investiții legate de mediu care să fie îndreptate către stăpânirea consecințelor schimbărilor climatice; subliniază, de asemenea, că regiunea alpină reprezintă un important nod de transport regional și, în același timp, una dintre cele mai mari zone naturale și de recreere, care trebuie conservată; subliniază, așadar, că trebuie urmărite strategii pentru transportul sustenabil și interconectat;

24.

salută structura de guvernanță a strategiei, care se află în curs de instituire, deoarece primele etape ale punerii în practică a strategiei s-au dovedit dificile, fiind guvernate de structuri, cadre și calendare diferite; invită, așadar, țările participante să-și mențină devotamentul și sprijinul față de membrii Grupului de acțiune al EUSALP;

25.

subliniază că EUSALP poate fi un bun exemplu de model de strategie pentru coeziunea teritorială, întrucât cuprinde simultan diferite zone specifice, sectoare de producție, zone muntoase și rurale și unele dintre cele mai importante și dezvoltate orașe ale UE și oferă o platformă pentru soluționarea în comun a dificultăților cu care se confruntă acestea (schimbările climatice, demografia, biodiversitatea, migrația, globalizarea, turismul și agricultura sustenabile, aprovizionarea cu energie, transportul și mobilitatea, precum și decalajul digital); invită țările și regiunile participante să aibă în vedere utilizarea programului Spațiul alpin al inițiativei Interreg și a altor fonduri specifice atunci când tratează priorități comune;

26.

subliniază că regiunea alpină este delimitată de multe frontiere și că eliminarea acestor bariere este o condiție prealabilă pentru o cooperare eficace, îndeosebi pentru piața forței de muncă și pentru activitățile economice legate de IMM-uri; atrage atenția asupra faptului că EUSALP poate oferi, de asemenea, o oportunitate în sensul întăririi cooperării transfrontaliere transnaționale dintre regiunile, orașele și comunitățile locale învecinate și în sensul dezvoltării de legături și rețele între persoane, precum și în ceea ce privește interconexiunile de transport și acoperirea digitală; atrage atenția, de asemenea, asupra fragilității ecologice a acestei regiuni;

Strategiile macroregionale în Europa după 2020?

27.

subliniază că SMR dau roade dacă se bazează pe o perspectivă politică pe termen lung și sunt organizate astfel încât toate autoritățile publice, îndeosebi cele de la nivel regional și local, precum și actorii privați și societatea civilă sunt reprezentați în mod efectiv de la început, ceea ce necesită un schimb efectiv de informații, bune practici, know-how și experiențe între macroregiuni și autoritățile regionale și locale din cadrul acestora; consideră că este necesar să se consolideze guvernanța pe mai multe niveluri a SMR, care trebuie să fie transparentă, cu mecanisme de coordonare și comunicare cu publicul mai eficiente, pentru a face SMR cunoscute și acceptate de comunitățile locale și regionale;

28.

consideră că punerea în aplicare a strategiilor poate avea succes numai dacă se bazează pe o viziune pe termen lung și pe structuri de cooperare și coordonare eficiente, care să dispună de capacitatea administrativă necesară, precum și pe un angajament politic comun pe termen lung la nivelurile instituționale în cauză, și dacă este susținută prin finanțare adecvată; subliniază, prin urmare, că trebuie sporită eficacitatea investițiilor prin alinierea, realizarea de sinergii și asigurarea unui caracter complementar al finanțării regionale și naționale cu instrumentele de finanțare ale UE existente, care, pe lângă faptul că consolidează programele de cooperare teritorială europeană, promovează proiecte transfrontaliere în cadrul fondurilor ESI și al FEIS, precum și prin finanțare directă;

29.

consideră că eficacitatea fondurilor ar putea fi îmbunătățită dacă acestea, precum și procedurile de utilizare a fondurilor în cadrul SMR ar fi simplificate;

30.

propune ca țările participante să își asume încă de la început angajamente clare în ceea ce privește resursele financiare și umane necesare pentru punerea în practică a SMR; invită Comisia să acorde asistență la îmbunătățirea coordonării în cadrul SMR, să promoveze bune practici și să creeze măsuri de stimulare prin care să fie încurajată participarea activă și coordonarea tuturor părților, inclusiv pentru a se întări legătura dintre politicile UE și punerea în practică a SMR; încurajează, de asemenea, SMR să recurgă la achizițiile publice ecologice pentru a impulsiona inovarea ecologică, bioeconomia, crearea de noi modele de afaceri și utilizarea materiilor prime reciclate, de exemplu în economia circulară, în vederea intensificării protecției mediului și a sănătății și a cultivării unor legături strânse între producători și consumatori;

31.

subliniază că se impune o mai mare orientare către rezultate, iar provocările concrete trebuie depășite, inclusiv în domeniul protecției mediului, pentru ca planurile elaborate să aibă un impact real asupra teritoriului, iar resursele investite să fie justificate și să fie pe măsura obiectivelor stabilite și să aibă legătură cu adevăratele nevoi ale teritoriilor vizate;

32.

solicită ca toate chestiunile legate de SMR, cum ar fi aderarea la aceste strategii și stimulentele politice necesare, să fie tratate în conformitate cu un protocol convenit în prealabil de toate regiunile în cauză;

33.

consideră că trebuie consolidate vizibilitatea activităților macroregiunilor și sensibilizarea cetățenilor din regiunile vizate cu privire la acestea, precum și cu privire la rezultatele obținute, prin derularea unor campanii de informare și schimburi de bune practici, inclusiv prin intermediul unor platforme on-line și rețele de socializare, ceea ce le va face ușor accesibile publicului larg;

34.

subliniază că următoarea revizuire a cadrului financiar multianual (CFM) oferă ocazia de a fi revizuite în același timp obiectivele SMR, pentru a se consolida legătura acestora cu prioritățile UE și a se întări angajamentele financiare aferente;

35.

invită Comisia să prezinte, în cadrul următoarei revizuiri a normelor politicii de coeziune, propuneri de promovare a unei mai bune puneri în aplicare a SMR;

36.

solicită Comisiei ca, în cadrul următorului raport privind punerea în aplicare a SMR, care urmează să fie prezentat în 2018, să efectueze o analiză mai aprofundată, în special cu privire la:

(a)

eficacitatea programelor transnaționale de cooperare teritorială europeană în ceea ce privește acordarea de finanțare și asigurarea unui impuls strategic pentru SMR;

(b)

indicatorii care ar putea fi integrați în fiecare SMR, pentru a permite o mai bună orientare către obținerea de rezultate și o mai bună monitorizare și evaluare;

(c)

măsurile menite să consolideze legătura cu prioritățile UE;

(d)

simplificarea punerii în aplicare și a integrării schemelor de finanțare;

(e)

calitatea implicării autorităților regionale și locale în punerea în aplicare a SMR;

37.

subliniază că apelul de a se elabora noi strategii, cum ar fi cele pentru regiunile carpatică, atlantică, mediteraneeană sau iberică, nu ar trebui să deturneze atenția de la obiectivul principal, și anume punerea în practică mai calitativă și mai aprofundată a SMR existente;

38.

sprijină principiul celor „trei nu” aplicat SMR (nu unor noi acte legislative ale UE, nu unor finanțări noi din partea UE și nu unor noi structuri ale UE); propune, totuși, ca, în cadrul următorului său raport privind punerea în aplicare a SMR, Comisia să evalueze impactul acestor „nu” asupra programelor din cadrul fondurilor ESI;

39.

atrage atenția asupra nevoii să existe o abordare teritorială față de activitățile de cooperare, examinate de la caz la caz, întrucât SMR sunt concepute pentru a trata dificultățile teritoriale care pot fi soluționate în mod mai eficace prin cooperare; subliniază importanța creării unor sinergii și a unei convergențe între diferitele elemente ale cooperării teritoriale din cadrul programelor de cooperare teritorială europeană și al macroregiunilor, pentru a consolida impactul programelor transnaționale, a pune în comun resurse, a simplifica finanțarea SMR și a îmbunătăți rezultatele punerii lor în practică și eficiența resurselor investite;

40.

reiterează angajamentul UE față de punerea în practică a ODD; subliniază importanța alinierii obiectivelor SMR la inițiativele emblematice ale UE, cum ar fi uniunea energetică, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și creșterea albastră în macroregiunile marine; atrage atenția asupra gestionării riscurilor de mediu, cum ar fi conservarea naturii, a biodiversității și a efectivelor de pește și combaterea deșeurilor marine, precum și dezvoltarea turismului sustenabil și ecologic; încurajează cooperarea în domeniul surselor regenerabile de energie; încurajează, în acest context, utilizarea strategiilor de specializare inteligentă (S3), consolidarea IMM-urilor și crearea de locuri de muncă de calitate;

41.

subliniază că Parlamentul a susținut macroregiunile chiar de la început, prin proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare; subliniază, de asemenea, experiența dobândită în regiunea Mării Baltice, care arată că la baza cooperării macroregionale trebuie să se afle și în continuare o gândire pe termen lung;

42.

solicită Comisiei să invite Parlamentul să participe în calitate de observator la lucrările Grupului la nivel înalt privind strategiile macroregionale;

o

o o

43.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social European, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre și ale țărilor terțe participante la strategiile macroregionale.

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)  JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(3)  JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(4)  JO C 188 E, 28.6.2012, p. 30.

(5)  JO C 349 E, 29.11.2013, p. 1.

(6)  JO C 353 E, 3.12.2013, p. 122.

(7)  JO C 355, 20.10.2017, p. 23.

(8)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0336.

(9)  Schmitt et al. (2009), „EU macro-regions and macro-regional strategies – A scoping study” (Macroregiuni și strategii macroregionale ale UE – Un studiu de fezabilitate), documentul de lucru electronic 2009:4 al Nordregio.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/9


P8_TA(2018)0004

Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre în contextul ODD-urilor pentru 2030

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre în contextul ODD-urilor pentru 2030 (2017/2055(INI))

(2018/C 458/02)

Parlamentul European,

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2016 intitulată „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre” (JOIN(2016)0049),

având în vedere proiectul de concluzii ale Consiliului din 24 martie 2017 privind „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 29 martie 2017 privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre” (JOIN(2016)0049) (1),

având în vedere documentul adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) incluse în acesta,

având în vedere obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 din Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă (ODD 14), care încurajează conservarea și exploatarea sustenabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine în scopul dezvoltării durabile;

având în vedere Acordul de la Paris din 2015 adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, și contribuțiile preconizate stabilite la nivel național (CPSN) prevăzute pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

având în vedere Convenția privind diversitatea biologică (CBD), care a intrat în vigoare la 29 decembrie 1993, precum și obiectivele de la Aichi din Planul strategic pentru diversitatea biologică 2011-2020, adoptate în octombrie 2010,

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), completată de Acordul pentru aplicarea prevederilor UNCLOS în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA), de Codul de conduită al Organizației Națiunilor Unite pentru un pescuit responsabil și de politica comună în domeniul pescuitului a Uniunii Europene,

având în vedere Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) din 3 martie 1973,

având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

având în vedere documentul adoptat în cadrul Conferinței ONU privind oceanele la 9 iunie 2017 la New York, intitulat „Oceanul nostru, viitorul nostru: apel la acțiune”,

având în vedere Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore,

având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

având în vedere mandatul său de negociere din 14 martie 2017 cu privire la pachetul privind deșeurile (2) [propuneri de modificare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (3), a Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (4), a Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (5), a Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (6), a Directivei 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (7), precum și a Directivei 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (8)],

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului,

având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”),

având în vedere politica maritimă integrată a Uniunii Europene din 2007 (COM(2007)0575) și raportul din 2012 privind progresele realizate (COM(2012)0491),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program de susținere a continuării dezvoltării unei politici maritime integrate (9),

având în vedere Comunicarea Comisei Europene din 15 octombrie 2009 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii internaționale a politicii maritime integrate a Uniunii Europene” (COM(2009)0536),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/1625 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1406/2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (10),

având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (11),

având în vedere Strategia Uniunii Europene în materie de securitate maritimă, adoptată de Consiliul European la 24 iunie 2014,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (12),

având în vedere mandatul său de negociere din 15 februarie 2017 referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu (13),

având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la o politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică (14),

având în vedere Directiva 2012/33/UE din 21 noiembrie 2012 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conținutului de sulf din combustibilii marini și evaluarea de impact în curs de realizare privind extinderea zonelor de control al emisiilor de sulf în apele europene,

având în vedere propunerea către Organizația Maritimă Internațională (OMI) adresată de țări din regiunea Mării Baltice și a Mării Nordului în vederea introducerii unor zone desemnate de control al emisiilor de oxizi de azot (NECA),

având în vedere Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură,

având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2016 referitoare la răspunderea, despăgubirile și garantarea financiară pentru operațiunile petroliere și gaziere offshore (15),

având în vedere raportul de politică al Comitetului de consiliere științifică al academiilor europene din 28 ianuarie 2016 intitulat „Sustenabilitatea marină într-o epocă de schimbare a oceanelor și mărilor”,

având în vedere studiul Parlamentului European din noiembrie 2015 pregătit la cererea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European, intitulat „Obiective de reducere a emisiilor pentru aviația internațională și transportul maritim” (PE 569.964),

având în vedere anexa privind „Măsuri de stimulare a tranziției către o energie curată” la comunicarea Comisiei intitulată „Energie curată pentru toți europenii” (COM(2016)0860);

având în vedere cea de-a patra ediție a conferinței intitulate „Oceanul nostru”, organizată de Uniunea Europeană în Malta în perioada 5 – 6 octombrie 2017,

având în vedere Rezoluția sa din 21 octombrie 2010 referitoare la politica maritimă integrată (PMI) – Evaluarea progreselor înregistrate și noi provocări (16),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

având în vedere concluziile Consiliului privind „Prioritățile politicii UE în domeniul transportului maritim până în 2020: competitivitate, decarbonizare, digitizare în vederea asigurării conectivității la nivel mondial, precum și o piață internă eficace și un sector maritim de talie mondială” (9976/17),

având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la „Zonele marine protejate în mările Europei” (EEA 3/2015),

având în vedere studiul Comisiei din septembrie 2017 intitulat „Realizarea potențialului regiunilor ultraperiferice în sensul unei creșteri albastre sustenabile”,

având în vedere Convenția de la Helsinki din 1992 privind protecția mediului marin din zona Mării Baltice, care a intrat în vigoare la 17 ianuarie 2000, Planul de acțiune HELCOM pentru Marea Baltică, adoptat de către toate statele costiere și UE în 2007, precum și Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice,

având în vedere Rezoluția nr. 69/292 din iunie 2015 a Adunării Generale a ONU referitoare la dezvoltarea unui instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu privind conservarea și utilizarea sustenabilă a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicțiilor naționale,

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 ianuarie 2014 intitulată „Energia albastră: Acțiuni necesare pentru valorificarea potențialului exploatării energiei oceanice în mările și oceanele europene până în 2020 și ulterior” (COM(2014)0008),

având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la Creșterea albastră: consolidarea creșterii durabile în sectoarele de transport marin, maritim și de turism ale UE (17),

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru transport și turism, precum și cel al Comisiei pentru pescuit (A8-0399/2017),

A.

întrucât este general acceptat faptul că sănătatea ecologică a oceanelor este grav amenințată și se află în pericol de a fi afectată ireversibil, în cazul în care comunitatea internațională nu depune eforturi specifice și coordonate;

B.

întrucât acumularea și răspândirea deșeurilor marine se pot număra printre amenințările la adresa sănătății oceanelor lumii care înregistrează cea mai rapidă dezvoltare; întrucât microplasticul suscită o îngrijorare deosebită, deoarece din cauza dimensiunii sale reduse, ajunge într-o gamă largă de organisme (păsări de mare, pești, midii, viermi de nisip din specia Arenicola marina și zooplancton); întrucât cele 150 de milioane de tone de materiale plastice care se estimează că s-au acumulat în oceanele lumii provoacă grave daune mediului și economiilor, inclusiv comunităților costiere, turismului, transportului maritim și pescuitului;

C.

întrucât presiunile care acționează în momentul de față asupra mediului marin includ deteriorarea habitatelor și ecosistemelor, existența unor substanțe periculoase persistente în sedimente și corpurile de apă, degradarea barierelor de corali, speciile invazive, poluarea și îmbogățirea cu nutrienți, traficul maritim, exploatarea materiilor prime și exploatarea excesivă a speciilor marine, acidificarea și încălzirea apelor induse de schimbările climatice;

D.

întrucât între aproximativ 4,8 milioane și 12,7 milioane de tone de deșeuri de plastic, cum ar fi ambalaje alimentare și sticle de plastic, au fost duse de valuri în larg doar în 2010 (18), reprezentând între 1,5 % și 4,5 % din producția mondială totală de plastic, iar cantitatea cumulată de deșeuri va determina creșterea de zece ori a cantității totale de plastic aruncată în mare până în 2020;

E.

întrucât „gunoi” înseamnă deșeuri de dimensiuni mici în zone accesibile publicului care au fost aruncate în mod necorespunzător în mediu (pe uscat, în apă dulce și în mare), intenționat sau din neglijență;

F.

întrucât oceanele sunt poluate cu peste 100 de tone de deșeuri plastice și microplastic, iar viața oceanelor este amenințată de aceste deșeuri;

G.

întrucât, dacă nu apar modificări semnificative, până în anul 2100, mai mult de jumătate dintre speciile marine la nivel mondial ar putea fi pe cale de dispariție;

H.

întrucât utilizarea plasticului pentru produse de consum a devenit din ce în ce mai răspândită, iar producția a crescut constant încă din momentul în care acest material a început să fie utilizat pentru prima oară pe scară largă acum jumătate de secol, producția mondială ajungând la circa 322 de milioane de tone de plastic în 2015; întrucât creșterea producției, combinată cu modificarea modului în care utilizăm plasticul și cu evoluțiile demografice, au dus la creșterea cantității de deșeuri din plastic aruncate în oceanele noastre; întrucât, dacă această tendință continuă, conform Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), aproape 33 de miliarde de tone de plastic se vor acumula până în 2050;

I.

întrucât 80 % din deșeurile marine provin de pe uscat și, în consecință, problema deșeurilor marine nu poate fi soluționată eficient în timp fără a aborda în primul rând chestiunea politicilor și măsurilor eficace în vederea reducerii și limitării deșeurilor pe uscat;

J.

întrucât cele mai comune forme de deșeuri sunt filtrele de țigări, pungile de plastic, echipamentele de pescuit, cum ar fi plasele de pescuit, și toate tipurile de ambalaje; întrucât între 60 % și 90 % din deșeurile marine au fost fabricate folosind unul sau mai mulți polimeri din plastic, cum ar fi polietilena (PE), polietilentereftalatul (PET), polipropilena (PP) și policlorura de vinil (PVC), toate fiind caracterizate printr-un timp de degradare extrem de lung; întrucât, prin urmare, pentru ca majoritatea materialelor plastice fabricate astăzi să dispară, vor fi necesare decenii sau chiar secole;

K.

întrucât deșeurile din plastic cauzează decesul și îmbolnăvirea speciilor sălbatice marine prin sufocare, încâlcire și intoxicare; întrucât materialele plastice, care sunt fragmentate de valuri și lumina solară până formează microparticule cu un diametru mai mic de 5 mm, ajung în stomacul unor specii marine cum ar fi midiile, viermii și zooplanctonul, în timp ce nanomaterialele de plastic, care au o dimensiune de abia o jumătate de milimetru, penetrează membranele celulare și nucleele animalelor marine mici; întrucât deșeurile de plastic care sunt invizibile cu ochiul liber intră în lanțul alimentar chiar de la începutul său;

L.

întrucât, potrivit UNEP, costul estimat exprimat în capital natural al deșeurilor marine de plastic este de aproximativ 8 miliarde USD anual (19), iar pescuitul, transportul maritim, turismul și industria de agrement sunt doar câteva dintre numeroasele sectoare afectate de poluarea marină;

M.

întrucât, până când nu există o definiție convenită la nivel internațional a biodegradabilității (în mediul marin), adoptarea de produse din plastic etichetate ca „biodegradabile” nu va genera o scădere semnificativă nici a cantității de plastic care pătrunde în ocean, nici a riscului de impact fizic și chimic asupra mediului marin;

N.

întrucât poluarea cu nutrienți (eutrofizarea) provenind din diverse surse, inclusiv scurgerile agricole, apele uzate și deversările de ape reziduale, suprasolicită mediile marine cu concentrații înalte de azot, fosfor și alte substanțe nutritive, care pot produce mari înfloriri ale algelor, a căror descompunere după moarte consumă oxigen, creând, în același timp, „zone moarte” sărace în oxigen (suferind de hipoxie), în care peștii și alte organisme marine nu se pot dezvolta; întrucât se estimează că, în prezent, există 500 de zone moarte în lume și că există mult mai multe zone care suferă de efectele adverse ale unei poluări puternice cu nutrienți;

O.

întrucât, din cauza dependenței lor extreme de sunetele subacvatice pentru funcțiile de bază ale vieții, precum căutarea hranei și a partenerilor, și a absenței oricărui mecanism de protecție, viața marină este amenințată de zgomotul industrial provenit din transportul maritim, explorarea seismică și sonarul naval utilizat pentru exercițiile de pregătire de rutină, fapt care poate conduce la deteriorarea auzului, la mascarea semnalelor de comunicare și navigare ale animalelor, precum și la probleme fiziologice și reproductive;

P.

întrucât pierderea biodiversității marine slăbește ecosistemul oceanic și capacitatea sa de a face față perturbărilor, de a se adapta la schimbările climatice și de a-și juca rolul de regulator climatic și ecologic la nivel global; întrucât schimbările climatice cauzate de activitatea umană au un impact direct asupra speciilor marine, modificându-le abundența, diversitatea și distribuția și afectându-le modul de a se alimenta, dezvolta și reproduce, precum și relațiile dintre specii;

Q.

întrucât, având în vedere natura transfrontalieră a oceanelor, activitățile și presiunile produse de acestea fac necesară colaborarea guvernelor din toate regiunile marine pentru a asigura sustenabilitatea resurselor comune; întrucât multitudinea și complexitatea măsurilor în materie de guvernanță a oceanelor impun, prin urmare, o gamă largă de cunoștințe interdisciplinare, precum și cooperarea la nivel regional și internațional;

R.

întrucât zonele economice exclusive (ZEE) ale statelor membre ale Uniunii Europene se întind pe 25,6 milioane de km2, suprafață situată aproape în totalitate în regiunile ultraperiferice și în țările și teritoriile de peste mări, Uniunea Europeană fiind, astfel, cel mai mare domeniu maritim din lume; întrucât, prin urmare, UE are datoria să-și asume un rol de frunte în stabilirea unei guvernanțe internaționale a oceanelor, care trebuie să fie eficace și ambițioasă;

S.

întrucât cercetările au demonstrat că impactul direct al unei scurgeri de petrol asupra organismelor marine și a sistemelor și proceselor biologice ar putea include tulburări comportamentale și moarte în rândul speciilor marine, proliferare microbiană, hipoxie (reducerea concentrațiilor de oxigen din apă), efecte toxice ale substanțelor chimice utilizate pentru dispersarea petrolului și moartea coralilor de adâncime;

T.

întrucât transportul maritim are un impact asupra climei la nivel global și asupra calității aerului ca urmare a emisiilor de CO2 și a altor emisii, cum ar fi cele de oxizi de azot, oxizi de sulf, metan, particule în suspensie și negru de fum;

U.

întrucât prospectarea, forarea și transportul petrolului și al gazelor naturale situate în subsolul marin în multe părți ale lumii pot aduce daune grave zonelor marine sensibile și pot perturba speciile marine; întrucât, în multe cazuri, explorarea și forajele petroliere și de gaze sunt permise în zonele marine protejate (ZMP) sau în apropierea acestora;

V.

întrucât articolul 191 din TFUE obligă UE să asigure un nivel ridicat de protecție în cadrul politicii sale de mediu, inclusiv prin aplicarea principiului precauției și a principiului „poluatorul plătește”;

W.

întrucât riscurile reprezentate de utilizarea păcurii grele în transportul maritim din regiunea arctică sunt multiple: în cazul deversărilor, acest combustibil deosebit de dens se emulsionează, se scufundă și poate fi transportat pe distanțe extrem de lungi dacă este prins în gheață; păcura grea deversată reprezintă un risc enorm pentru securitatea alimentară a comunităților indigene din zona arctică, a căror subzistență depinde de pescuit și de vânătoare; arderea păcurii grele produce oxizi de sulf și metale grele, precum și cantități mari de negru de fum care, odată depuse pe gheața din zona arctică, stimulează absorbția căldurii în masa de gheață, accelerând procesul de topire și efectele schimbărilor climatice; întrucât transportul și utilizarea păcurii grele sunt interzise de OMI în apele din jurul regiunii antarctice;

X.

întrucât emisiile de oxizi de azot, în special în orașele portuare și regiunile costiere, sunt generate în mare măsură de transportul maritim și reprezintă o preocupare majoră în materie de sănătate publică și de protecție a mediului în Europa; întrucât emisiile totale de oxid de azot provenite din transportul maritim în UE sunt încă în mare măsură nereglementate și, dacă acestea nu sunt diminuate, se estimează că vor depăși emisiile de oxid de azot terestre deja în 2020 (20);

Y.

întrucât, atunci când sunt ancorate în porturi, navele își folosesc în general motoarele auxiliare pentru a genera energie electrică pentru comunicații, iluminat, ventilație și alte echipamente aflate la bord; întrucât această ardere de combustibil este asociată cu emisia unei serii de poluanți precum dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), negrul de fum și particulele în suspensie (PM);

Z.

întrucât alimentarea cu energie electrică de la mal (SSE) implică conectarea navelor la rețeaua de energie electrică a portului pe perioada în care se află la dană; întrucât, în marea majoritate a locurilor, mixul energetic utilizat pentru a produce SSE produce mai puține emisii decât arderea de combustibil pe nave (21); întrucât legislația în vigoare, cum ar fi Directiva (UE) 2016/802 privind sulful, recunoaște în mod clar utilizarea SSE ca alternativă la cerința de a utiliza combustibili marini cu conținut scăzut de sulf, în timp ce Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi impune statelor membre să asigure faptul că sursele de alimentare cu SSE se instalează în mod prioritar în porturile care aparțin rețelei centrale TEN-T și în alte porturi până la 31 decembrie 2025;

AA.

întrucât, potrivit dovezilor științifice prezentate în cel de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pentru 2014, încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, schimbările climatice sunt o realitate, iar activitățile umane au fost principala cauză a încălzirii observate începând cu mijlocul secolului al XX-lea, efectele larg răspândite și semnificative ale schimbărilor climatice fiind deja evidente în cadrul sistemelor naturale și umane de pe toate continentele și oceanele;

AB.

întrucât aproape 90 % din energia eoliană pe plan mondial se găsește în turbulențele de deasupra oceanelor lumii, iar vântul, valurile și curenții conțin în total de 300 de ori mai multă energie decât consumul actual de energie al oamenilor; întrucât, în conformitate cu raportul pentru 2010 al Asociației Europene pentru Energia Oceanelor (EU-OEA), energia oceanică instalată ar putea ajunge la 3,6 GW până în 2030, ridicându-se la aproape 188 GW până la mijlocul secolului, în timp ce, în 2050, existența în Europa a unei industrii energetice oceanice la nivel de lider mondial ar putea preveni emiterea în atmosferă a 136,3 milioane de tone de CO2 pe an și ar putea crea 470 000 de noi locuri de muncă ecologice;

AC.

întrucât IPCC afirma în 2015 că, pentru a limita încălzirea climei la 2 oC până la sfârșitul secolului, trebuie să rămână neexploatate o treime din rezervele de petrol, o jumătate din rezervele de gaz și peste 80 % din rezervele de cărbune;

AD.

întrucât Acordul de la Paris urmărește „atingerea cât mai curând posibil, la nivel mondial, a punctului maxim al emisiilor de gaze cu efect de seră”, în scopul de a limita creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale, și depunerea de eforturi în vederea limitării creșterii temperaturii la 1,5 oC, în timp ce Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a semnalat recent că încălzirea globală a crescut în 2016 la un nivel remarcabil de 1,1 oC peste nivelurile preindustriale;

AE.

întrucât neîndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii medii cu mult sub 2 oC ar avea efecte enorme asupra mediului și costuri economice deosebit de mari, inclusiv, printre altele, o creștere a probabilității de a atinge puncte critice în care nivelurile temperaturii ar începe să limiteze capacitatea naturii de a absorbi carbonul în oceane;

AF.

întrucât utilizarea energiei eoliene în largul mării și a energiei oceanice (energia valurilor, energia mareelor, energia termică a mărilor) reprezintă o sursă potențială importantă de energie curată, cu condiția să se respecte mediul și ecosistemele existente; întrucât această energie curată oferă UE nu numai posibilitatea de a genera creștere economică și de a crea locuri de muncă calificate, ci și posibilitatea de a spori gradul de securitate al surselor sale de energie și de a-și crește competitivitatea datorită inovației tehnologice;

AG.

întrucât îmbunătățirea guvernanței oceanelor va contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru sectorul european al energiei oceanice;

AH.

întrucât poluarea marină, de exemplu introducerea directă sau indirectă de deșeuri, substanțe sau energie, inclusiv de surse sonore submarine de origine umană, produce sau poate să producă efecte dăunătoare asupra resurselor vii sau a ecosistemelor marine, ducând la sărăcirea biodiversității, la generarea unor riscuri pentru sănătatea umană, la crearea de obstacole pentru activitățile maritime și la modificarea calității apelor;

AI.

întrucât UE trebuie să joace un rol important în discuțiile și negocierile care au loc în cadrul forurilor internaționale, pentru ca toți actorii implicați să își asume responsabilitatea în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau de poluanți, precum și pentru a face față provocărilor tot mai mari legate de gestionarea sustenabilă a resurselor;

AJ.

întrucât exploatarea surselor marine regenerabile de energie ar putea contribui la obiectivul autonomiei energetice a insulelor mici din UE;

AK.

întrucât transparența în cadrul organizațiilor internaționale este un element esențial pentru a asigura responsabilitatea democratică și incluziunea;

AL.

întrucât mările și oceanele pot deveni surse importante de energie ecologică; întrucât această energie regenerabilă marină oferă UE nu numai posibilitatea de a genera creștere economică și de a crea locuri de muncă calificate, ci și posibilitatea de a spori gradul de securitate al surselor sale de energie și de a-și crește competitivitatea datorită inovației tehnologice; întrucât exploatarea acestei resurse locale implică un aspect deosebit de important pentru statele și regiunile insulare, în special pentru regiunile ultraperiferice, unde energia oceanelor ar putea contribui la autonomia lor energetică și înlocui energia generată de centrale diesel la un cost ridicat,

Îmbunătățirea cadrului internațional de guvernanță a oceanelor

1.

reamintește rolul esențial al oceanelor și al mărilor pentru sprijinirea vieții pe Pământ, pentru dezvoltarea sustenabilă, pentru ocuparea forței de muncă și pentru inovare, precum și pentru furnizarea de servicii și activități recreative; împărtășește îngrijorarea crescândă cu privire la necesitatea unei guvernanțe și protecții a oceanelor mai eficace și integrate;

2.

salută comunicarea comună privind guvernanța internațională a oceanelor și acțiunile propuse, care subliniază angajamentul UE de a atinge obiectivele de conservare și utilizare sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine, astfel cum au fost identificate în cadrul ODD 14 al Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă; recunoaște natura transversală a subiectului și necesitatea unei abordări coordonate și integrate, pentru a se asigura o mai bună guvernanță a oceanelor; solicită UE să își asume un rol de lider în calitate de actor global, care să consolideze guvernanța internațională a oceanelor și să acopere lacunele, datorită cunoștințelor de specialitate acumulate în ceea ce privește dezvoltarea unei abordări sustenabile a gestionării oceanelor;

3.

reamintește caracterul integrat și indivizibil al tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și interconexiunile și sinergiile dintre acestea, și reiterează importanța esențială a tuturor acțiunilor întreprinse de UE în conformitate cu Agenda 2030, inclusiv cu principiile reafirmate în acestea;

4.

invită Comisia să stabilească termene clare, să prezinte propuneri legislative, dacă este cazul, și să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți cooperarea în domenii cum ar fi cercetarea oceanică, consolidarea capacităților și transferul de tehnologie, precum și să instituie mecanisme pentru a sprijini coordonarea, precum și monitorizarea și evaluarea continuă la nivelul UE, în scopul de a pune în aplicare cu succes acțiunile enumerate în comunicarea comună; subliniază dispozițiile din tratat privind principiul precauției și principiul „poluatorul plătește” și subliniază importanța abordării ecosistemice în cadrul tuturor acțiunilor UE privind guvernanța oceanelor;

5.

reiterează puternica dimensiune maritimă a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește obiectivul 14 (conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine), dar fără a se limita la acesta;

6.

salută și sprijină pe deplin documentul „Oceanul nostru, viitorul nostru: Apel la acțiune”, adoptat de Conferința ONU privind oceanele din iunie 2017, pentru a sprijini realizarea ODD 14 referitor la conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare sustenabilă; ia act cu mare satisfacție de cele 1 328 de angajamente voluntare ale guvernelor, altor organizații interguvernamentale și ale societății civile, sectorului privat, instituțiilor academice și de cercetare și comunității științifice în vederea conservării oceanelor și a îmbunătățirii gradului de sensibilizare a publicului cu privire la importanța oceanelor pentru supraviețuirea omului;

7.

reamintește că Uniunea Europeană dispune de un ansamblu cuprinzător de instrumente legislative și de gestionare axate pe elemente distincte de guvernanță a oceanelor, dar cu toate acestea, mările regionale ale UE rămân într-o stare critică, date fiind exploatarea excesivă a resurselor, impactul poluanților organici și anorganici asupra sănătății oceanului și a productivității, pierderea biodiversității, degradarea habitatelor, speciile invazive, declinul comunităților costiere și conflicte între sectoarele marine;

8.

invită Comisia să dea curs comunicării comune privind guvernanța oceanelor, publicând un raport intermediar privind măsurile revizuite și un calendar exact al măsurilor viitoare și stabilind legături între aceste măsuri și inițiativele europene existente, precum și instrumentele internaționale existente;

9.

încurajează Comisia să propună Consiliului, acolo unde este cazul, inițiative cu privire la dezvoltarea de parteneriate oceanice cu importanți parteneri internaționali pentru a promova obiectivul de îmbunătățire a guvernanței globale și a coerenței politicilor și să folosească cadrele bilaterale de cooperare existente, cum ar fi dialogurile la nivel înalt pentru pescuit și afaceri maritime, pentru a realiza noi progrese;

10.

recunoaște rolul important jucat de Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), care a oferit un cadru juridic de bază prin care să se coordoneze eforturile și să se asigure coerență în abordarea chestiunilor mondiale legate de ocean; îndeamnă statele membre costiere să își respecte datoria ce le revine în temeiul UNCLOS de a proteja și conserva mediul marin și resursele sale vii și datoria de a preveni și controla poluarea marină; ia act de faptul că statele membre sunt răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea obligațiilor lor internaționale de combatere a acestui tip de poluare;

11.

invită statele să își îmbunătățească sistemele juridice pentru conservarea oceanelor noastre; solicită recunoașterea la nivel internațional a conceptului de „daune ecologice” în cazuri de poluare marină, astfel încât să se poată solicita despăgubiri atunci când se constată că a avut loc o încălcare; solicită introducerea principiului lanțului responsabilităților, menit să stabilească persoanele responsabile de daunele cauzate mediului de-a lungul întregului lanț de comandă;

12.

subliniază că UE ar trebui să încerce să asigure faptul că prevederile privind pescuitul au un rol important în ceea ce privește viitorul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul UNCLOS în materie de conservare și utilizare sustenabilă a diversității biologice marine în zonele din afara jurisdicțiilor naționale;

13.

îndeamnă toate statele să devină parte la instrumentele relevante din domeniul pescuitului, în special la Acordul de conformitate al FAO, la Acordul ONU privind stocurile de pești anadromi și stocurile de pești mari migratori și la Acordul privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PSMA), precum și să pună în aplicare pe deplin dispozițiile acestor instrumente și alte planuri internaționale de acțiune ale FAO;

14.

salută progresele înregistrate de UE în ceea ce privește dimensiunea externă a PCP; subliniază că această dimensiune, inclusiv acordurile internaționale și de parteneriat, reprezintă un instrument important prin care se pot promova standardele sociale și de mediu ale UE și dispozițiile sale de combatere a pescuitului INN la nivel internațional;

15.

remarcă faptul că Inițiativa pentru transparența în domeniul pescuitului (FITI) a adoptat recent un standard global; încurajează statele să solicite aderarea la FITI; invită UE și statele sale membre să sprijine această inițiativă;

16.

consideră că asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru flota de pescuit a UE este extrem de importantă, mai ales având în vedere standardele înalte de mediu ale UE și standardele legate de sustenabilitate pe care navele sale trebuie să le respecte;

17.

insistă ca UE să promoveze, în cadrul forurilor internaționale și al cooperării bilaterale, aceleași standarde de mediu pentru pescuit care trebuie respectate de navele UE, pentru a evita ca propria flotă să fie dezavantajată în ceea ce privește sustenabilitatea în materie de mediu;

18.

reamintește Rezoluția nr. 2749 (XXV) a ONU din 17 decembrie 1970, prin care se recunoaște că „fundul mărilor și oceanelor și subsolul lor, în afara limitelor jurisdicției naționale, precum și resursele din zona în cauză, reprezintă patrimoniul comun al umanității”, precum și articolul 136 din Convenția de la Montego Bay în care se prevede că „fundul mărilor și oceanelor, în afara limitelor jurisdicției naționale, și resursele aferente, fac parte din patrimoniul comun al umanității”;

19.

invită Comisia să încurajeze statele membre să înceteze subvenționarea licențelor de explorare și exploatare minieră în zonele aflate în afara jurisdicției naționale și eliberarea de autorizații de exploatare minieră pe platourile lor continentale;

20.

constată, de asemenea, în ceea ce privește dreptul internațional privind poluarea aerului, că, în temeiul UNCLOS, statele membre nu sunt autorizate să inspecteze navele, chiar și în cazul în care există dovezi concludente de încălcare a obligațiilor; invită, prin urmare, părțile din cadrul ONU să consolideze cadrul juridic al UNCLOS cu scopul de a remedia orice lacune existente în materie de guvernanță și de a institui mecanisme de asigurare a respectării legii solide pentru legislația internațională în materie de mediu;

21.

solicită să fie instituit un cadru de reglementare internațională privind combaterea deșeurilor și a poluării nucleare din oceane și de pe fundul mării, vizându-se instituirea unor măsuri concrete de limitare a impactului lor asupra mediului și sănătății și de curățare a fundului mării de agenți poluanți;

22.

subliniază că asigurarea transparenței, inclusiv a accesului public la informații, a implicării părților interesate, a participării publicului la procesul decizional și a accesului la justiție în probleme de mediu, potrivit cerințelor Convenției de la Aarhus, precum și legitimitatea organizațiilor ONU, inclusiv răspunderea publică a reprezentanților țărilor în cadrul organismelor internaționale, cum ar fi Organizația Maritimă Internațională (OMI) și Autoritatea Internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor (ISA), reprezintă o chestiune prioritară pentru abordarea deficiențelor existente în materie de guvernanță; invită statele membre și Comisia să colaboreze prin intermediul ISA în vederea asigurării transparenței cu privire la metodele sale de lucru și a unei capacități efective de a evalua impactul asupra mediului, precum și să asigure o protecție eficientă a mediului marin împotriva efectelor dăunătoare și protecția și conservarea mediului marin, astfel cum se prevede în părțile XI și XII din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

23.

invită statele membre să își asume un rol proactiv și progresiv în cadrul organismelor internaționale, pentru a propune reforme în materie de transparență și a crește gradul general de ambiție în materie de mediu al acțiunilor întreprinse;

24.

subliniază că îmbunătățirea cadrului de guvernanță a oceanelor va duce la consolidarea eforturilor regionale și globale prin promovarea instrumentelor multilaterale care au fost deja convenite, precum și prin promovarea strategiilor și îmbunătățirea punerii lor în aplicare; încurajează Comisia să promoveze o mai bună cooperare maritimă internațională, în special în ceea ce privește știința și tehnologia în domeniul maritim, așa cum a fost sugerat de OCDE;

25.

subliniază necesitatea unei cooperări consolidate, a coerenței politicilor și a coordonării între toate guvernele și instituțiile de la toate nivelurile, inclusiv între organizațiile și instituțiile internaționale, regionale și subregionale și mecanisme și programe și în rândul acestora; constată, în acest sens, rolul important al parteneriatelor eficiente și transparente între mai multe părți interesate și al implicării active a guvernelor cu organisme mondiale, regionale și subregionale, comunitatea științifică, sectorul privat, comunitatea donatorilor, ONG-uri, grupuri comunitare, instituții academice și alți actori relevanți;

26.

solicită să fie întărite cadrele regionale în materie de guvernanță a mediilor marine, în special în vederea realizării ODD 14; invită UE și organizațiile internaționale să mărească, în special prin intermediul asistenței oficiale pentru dezvoltare, sprijinul acordat organizațiilor regionale și măsurilor în vederea realizării ODD 14 de către țările terțe;

27.

subliniază importanța includerii autorităților locale costiere și a regiunilor ultraperiferice în procesul de a aduce guvernanța internațională a oceanelor mai aproape de cetățenii UE;

28.

subliniază necesitatea de a dezvolta strategii cuprinzătoare pentru a îmbunătăți gradul de sensibilizare cu privire la semnificația naturală și culturală a oceanelor;

29.

subliniază necesitatea unui plan de acțiune specific și concret privind implicarea UE în regiunea arctică, în care punctul de plecare ar trebui să fie obiectivele de conservare a ecosistemele arctice vulnerabile și de creștere a capacității lor de rezistență la efectele schimbărilor climatice;

30.

atrage atenția asupra faptului că Oceanul Arctic central nu este acoperit de sistemele internaționale de conservare sau de gestionare; subliniază necesitatea unei abordări coordonate din partea UE și a statelor membre în ceea ce privește prevenirea pescuitului nereglementat în Oceanul Arctic;

31.

își reiterează apelul din Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la o politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică, adresat Comisiei și statelor membre, ca acestea să ia toate măsurile necesare pentru a juca un rol activ în facilitarea unei interdicții convenite la nivel internațional privind folosirea la bord și transportul în rezervoarele de combustibil al păcurii grele pe navele care navighează în mările arctice, prin intermediul dispozițiilor Convenției internaționale pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL), care se aplică în momentul de față pentru apele din jurul regiunii antarctice; invită Comisia să includă riscurile climatice, sociale, de sănătate și de mediu prezentate de folosirea păcurii grele în poziția sa privind guvernanța internațională a oceanelor; invită Comisia ca, în lipsa unor măsuri internaționale corespunzătoare, să înainteze propuneri privind normele pentru navele care fac escale în porturi ale UE înainte de a realiza călătorii în apele arctice, în vederea interzicerii utilizării și transportării păcurii grele;

32.

invită Comisia și statele membre să acționeze în vederea finalizării rapide a planului de lucru prelungit al OMI cu privire la reducerea emisiilor de negru de fum provenite de la navele care navighează în zona arctică, cu scopul de a încetini creșterea rapidă a temperaturii și topirea accelerată a gheții în regiunea polară;

33.

invită Comisia să promoveze condiții egale pe piața muncii în domeniul maritim și să asigure un tratament echitabil, aplicând în mod eficace convențiile internaționale pertinente, precum Convenția privind munca în domeniul pescuitului și Convenția privind munca din domeniul maritim ale OIM, și instituind un cadru social armonizat pentru activitățile maritime în apele comunitare;

34.

solicită introducerea unui nou acord internațional cu privire la condițiile de muncă aferente sectorului maritim; reamintește că este necesar să se pună capăt tuturor formelor de sclavie care încă mai există la bordul navelor și subliniază impactul pe care îl pot avea condițiile de muncă neconforme asupra persoanelor, operatorilor economici și mediului marin;

35.

solicită Comisiei să dezvolte parteneriate oceanice cu actori-cheie sub forma unor mecanisme de cooperare multiculturale sau a unor dialoguri bilaterale vizând asigurarea unei mai bune coordonări și cooperări pentru punerea în aplicare cu succes a ODD-urilor relevante pentru oceane, pentru promovarea unei creșteri albastre sustenabile, precum și pentru protejarea, conservarea și refacerea ecosistemelor marine și a biodiversității, reducând în același timp presiunea asupra oceanelor și mărilor și creând condițiile pentru o economie albastră sustenabilă;

36.

îndeamnă Comisia să consolideze cooperarea și consolidarea capacităților în domeniul maritim în contextul cadrului său de politici externe, în legătură cu domenii precum cooperarea pentru dezvoltare și acordurile comerciale, în special acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, astfel încât să consolideze capacități în vederea atenuării impactului schimbărilor climatice și al deșeurilor marine și să promoveze o mai bună guvernanță a oceanelor și o creștere albastră sustenabilă;

37.

invită UE să urmeze principiul conform căruia alocarea resurselor piscicole trebuie să țină seama de impactul ecologic și social asupra țărilor în curs de dezvoltare și de nevoile de securitate alimentară ale acestora, precum și de aspirațiile acestor țări de a-și dezvolta propriile activități de pescuit, asigurând în același timp un nivel sustenabil al pescuitului care să nu ducă la depășirea capacității de pescuit, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în ODD14;

38.

invită UE, în conformitate cu PCP, să reducă la minimum impactul acvaculturii asupra mediului prin asigurarea unor surse sustenabile de hrană pentru pești și prin promovarea cercetării care se concentrează pe reducerea presiunii asupra stocurilor de pește sălbatic utilizate pentru producția de hrană pentru peștii de acvacultură;

39.

ia act de faptul că UE este cel mai mare importator de produse piscicole la nivel mondial și că o parte din capturi sunt importate din zone în care pescuitul este mult mai puțin sustenabil decât în apele UE; încurajează UE să folosească această poziție pentru promovarea unei creșteri a sustenabilității în toate bazinele maritime;

40.

îndeamnă Comisia să invite statele membre să nu mai subvenționeze licențe de prospectare și exploatare minieră marină de adâncime în zonele din afara jurisdicției naționale și să nu acorde permise pentru exploatarea minieră marină de adâncime pe platoul continental al statelor membre;

41.

invită Comisia să sprijine intensificarea inițiativelor internaționale de combatere a traficului de persoane pe cale maritimă;

42.

invită Comisia și statele membre să sprijine aplicarea unui moratoriu internațional privind licențele comerciale de exploatare minieră marină de adâncime până la studierea și cercetarea suficientă a efectelor exploatării miniere marine de adâncime asupra mediului marin, biodiversității și activităților umane pe mare și până la înțelegerea tuturor riscurilor posibile;

43.

subliniază importanța strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și invită Comisia să includă securitatea maritimă în domeniul politicii externe, având în vedere că o mare parte a bunurilor cu care se face comerț se transportă pe mare, peste 70 % din frontierele externe sunt frontiere maritime și este necesar să se garanteze securitatea pasagerilor care tranzitează porturile Uniunii;

44.

subliniază importanța de a continua impulsionarea cooperării între Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), Frontex și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), fiecare în limitele mandatului său, pentru a sprijini autoritățile naționale ale statelor membre însărcinate cu funcții de pază de coastă, și de a promova siguranța și securitatea maritimă, de a combate criminalitatea transfrontalieră și a proteja mediul prin prevenirea și reducerea poluării provocate de instalațiile petroliere și gaziere offshore; consideră că aceste agenții ar trebui să beneficieze de o finanțare mai substanțială din partea UE, dacă este cazul, pentru a putea îndeplini aceste noi sarcini; subliniază importanța dezvoltării în continuare a soluțiilor digitale – cum ar fi facilitarea industriei navale prin intermediul unor proceduri simplificate pentru formalitățile de raportare, și investiții mai importante în infrastructura comună pentru schimbul de date la nivel european, care să aducă beneficii tuturor autorităților statelor membre care îndeplinesc funcții de pază de coastă – și a tehnologiilor maritime avansate, cum ar fi serviciile maritime integrate ale EMSA, în scopul de a îmbunătăți sistemele de monitorizare și de supraveghere pentru activitățile maritime și alte programe, cum ar fi mediul comun pentru schimbul de informații (CISE) pentru supravegherea maritimă;

45.

subliniază că dezvoltarea unei economii maritime sustenabile și reducerea presiunilor asupra mediului marin impun luarea de măsuri în ceea ce privește schimbările climatice, poluarea de origine terestră care ajunge în mări și oceane, poluarea marină și eutrofizarea, în ceea ce privește protejarea, conservarea și refacerea ecosistemelor marine și a biodiversității și în ceea ce privește utilizarea sustenabilă a resurselor marine;

46.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, potrivit unui studiu recent al Parlamentului, deși economia albastră ar putea avea un impact socioeconomic pozitiv (în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, venituri și valoarea adăugată brută), impactul asupra mediului este în general negativ, în ceea ce privește modificarea dinamicii costiere, poluarea marină, eutrofizarea, morfologia fundului mărilor și modificările habitatelor/ecosistemelor/biodiversității; își exprimă preocuparea legată de faptul că povara cumulată a efectelor asupra mediului ar fi în detrimentul pescuitului;

47.

solicită ca economia albastră să fie orientată către refacerea rezistenței comunităților din zonele costiere pentru a restabili potențialul de producție al activităților de pescuit, sprijinind astfel securitatea alimentară, reducerea sărăciei și gestionarea sustenabilă a resurselor acvatice vii; reamintește că, înainte de punerea în aplicare a oricărei activități din sectorul economiei albastre, trebuie să se garanteze realizarea unei evaluări a impactului și un proces de informare și participare deplină a tuturor părților interesate; insistă că economia albastră trebuie să contribuie la îndeplinirea ODD 14, și anume conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor și resurselor marine;

48.

consideră că investițiile în economia albastră nu ar trebui să se bazeze pe resurse epuizabile, ci ar trebui să pună accentul pe „ecoinovare”, fără a depăși rata de regenerare naturală, pe conservarea naturii, pe combaterea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea;

49.

îndeamnă statele membre să depună în continuare eforturi pentru punerea în aplicare la timp a Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin, cu scopul de a atinge o stare ecologică bună pentru apele marine în 2020, împreună cu un angajament special de a evita provocarea de daune mediului costier și marin prin orice poluare marină, inclusiv prin poluarea cu nutrienți sau prin deșeurile marine, precum și de a elimina subvențiile care au efecte negative și încurajează pescuitul nesustenabil și de a consolida lupta globală împotriva deșeurilor marine și a materialelor plastice;

50.

consideră că prevenirea, recuperarea și reciclarea deșeurilor plastice marine reprezintă o provocare internațională majoră și invită Comisia să aplice măsuri precum întărirea sprijinului pentru cercetare și plasarea acestei probleme în sfera „economiei albastre” sustenabile, astfel încât UE să devină inițiatoare a soluțiilor inovatoare și să-și asume un rol de frunte în acest sens la nivel mondial;

51.

invită statele membre să pună în aplicare rapid Directiva-cadru privind amenajarea spațiilor maritime și gestiunea integrată a zonelor de coastă, pentru a permite dezvoltarea deplină și armonioasă a diferitelor activități maritime;

52.

îndeamnă Comisia să integreze ferm aspectele privind guvernanța oceanelor în politicile sale din domeniul ajutorului și dezvoltării;

53.

reamintește că sectorul pescuitului are o importanță enormă, fiind una dintre principalele activități umane tradiționale desfășurate în mediul marin, ceea ce înseamnă că este un element esențial al politicii maritime integrate; subliniază că pescuitul este sectorul cel mai afectat de celelalte utilizări și activități multiple care au loc pe mare, precum transporturile maritime și turismul, dezvoltarea zonelor urbane și costiere, exploatarea materiilor prime și a surselor de energie și mineritul marin, fiind afectat, de asemenea, de fenomenele legate mediu, cum ar fi poluarea marină (deșeuri de plastic, plase de pescuit abandonate, deversări de petrol, poluare fonică, deversări de apă de balast, extracția și explorarea necontrolată a petrolului și a gazelor etc.) și schimbările climatice (creșterea nivelului mării, creșterea temperaturii de la suprafața mării, inundarea zonelor costiere, creșterea acidității oceanelor etc.);

54.

subliniază importanța femeilor în sectorul peștelui și al fructelor de mare, întrucât, conform FAO, ele reprezintă jumătate din totalul populației active din sector; invită UE să promoveze și să protejeze femeile implicate în activități de pescuit și în industriile conexe, inclusiv în cadrul negocierilor sale cu țările terțe cu privire la utilizarea sprijinului sectorial în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și în cadrul procesului de dezvoltare a instrumentelor de ajutor și al diverselor foruri internaționale, prin încurajarea unor prețuri echitabile pentru produsele pescărești și prin promovarea unui acces mai bun al femeilor implicate în activități legate de pescuit la sprijin public și resurse financiare;

55.

așteaptă viitoarea strategie a Comisiei privind materialele plastice, precum și orice alte măsuri, inclusiv planul de acțiune recent anunțat care vizează combaterea deșeurilor marine; solicită un nivel ridicat de ambiție în cadrul strategiei privind materialele plastice în economia circulară, pentru a combate în mod adecvat problema deșeurilor marine la sursă, și îndeamnă Comisia să prezinte măsuri legislative concrete și măsuri obligatorii în acest domeniu, în special în ceea ce privește proiectarea ecologică pentru materiale plastice și microplastic și măsuri de reducere a cantității de produse uzate aruncate pe uscat, în special în apropierea râurilor și a altor cursuri de apă și a țărmului; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amploarea acestei probleme; invită Comisia și statele membre să se alăture și să ofere sprijin coaliției internaționale pentru reducerea poluării cu pungi din plastic lansată cu ocazia COP 22 de la Marrakesh în noiembrie 2016;

56.

reafirmă necesitatea unei politici bine gândite în domeniul produselor, care să crească durata de viață estimată, durabilitatea și potențialul de reutilizare și reciclare al acestora, astfel cum se subliniază în Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară (22), și subliniază în continuare că aceste măsuri trebuie aplicate de urgență produselor și ambalajelor de plastic de unică folosință în cadrul viitoarei strategii privind materialele plastice, având în vedere daunele pe care le aduc mediului sub forma deșeurilor marine;

57.

îndeamnă Comisia să ofere asistență în elaborarea unor soluții regionale și să promoveze acțiuni la nivel național pentru a aborda problema deșeurilor marine cu scopul de a o elimina; îndeamnă, de asemenea, Comisia să sprijine instituirea unor proiecte-pilot de colectare a deșeurilor marine prin campanii de curățare a plajelor și de recuperare a deșeurilor marine și să ofere sprijin financiar pescarilor din Europa pentru colectarea deșeurilor marine;

58.

solicită Comisiei să propună noi acte legislative pentru a aborda problema poluării cu microplastic în toate formele sale, în special prin interzicerea ingredientelor din microplastic în toate produsele de îngrijire personală și prin asigurarea faptului că toate întreprinderile care manipulează pelete provenite din producția de plastic pun în aplicare protocoale corespunzătoare pentru reducerea la minimum a scurgerilor de pelete;

59.

consideră că poluarea cu sticle din plastic nereutilizabile reprezintă o cauză importantă a poluării marine și îndeamnă Comisia să aibă în vedere introducerea unui sistem paneuropean de taxe de garanție pentru recipientele nereutilizabile de băuturi, după modelul german;

60.

solicită Comisiei și statelor membre să adere la coaliția internațională pentru reducerea poluării cu pungi de plastic și să o sprijine;

61.

salută intenția Comisiei de a promova un plan acceptat pe plan internațional pentru a face față consecințelor încălzirii oceanelor, creșterii nivelului mării și acidifierii;

62.

invită statele membre să promoveze utilizarea eficientă a resurselor, reciclarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la deșeurile marine prin campanii de sensibilizare la nivel național, programe educaționale și colaborări între școli și universități pe această temă;

63.

reamintește poziția sa în favoarea unui pachet ambițios pentru o economie circulară cu obiective ale UE de reducere a deșeurilor marine cu 30 % și 50 % în 2025 și respectiv în 2030 și cu obiective mai ambițioase în materie de reciclare pentru ambalajele din plastic;

64.

invită statele membre să mențină același nivel de ambiție ca UE în ceea ce privește reducerea deșeurilor marine;

65.

îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de combatere a deșeurilor marine în Europa și la nivel mondial, concentrându-și acțiunile asupra surselor de pe uscat și mare, abordând problema aruncării ilegale a deșeurilor, cum ar fi uneltele de pescuit, și oferind sprijin financiar pentru colectarea deșeurilor marine; îndeamnă Comisia să reducă deșeurile marine provenite din transportul maritim, în special prin promovarea unui sistem armonizat de recuperare a costurilor pentru deșeuri în toate porturile europene în procesul de revizuire a Directivei 2000/59/CE privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură; solicită creșterea finanțării pentru cercetarea privind distribuția și impactul deșeurilor marine și eficacitatea strategiilor internaționale, regionale și subregionale de combatere a deșeurilor marine și a altor poluanți;

66.

subliniază că principiul precauției al Uniunii trebuie aplicat în cazul oricărei prospectări potențiale miniere marine de adâncime realizate în viitor; este alarmat de faptul că Comisia insistă să considere exploatarea minieră marină de adâncime drept unul dintre sectoarele prioritare pentru creșterea albastră, având în vedere dovezile științifice existente cu privire la riscurile semnificative și ireversibile pentru mediul înconjurător; este îngrijorat cu privire la posibilitatea ca promovarea în continuare a exploatării miniere marine de adâncime să afecteze negativ acțiunile necesare în temeiul ODD 12 (tranziția spre consum și producție durabile);

67.

subliniază că principiul precauției trebuie aplicat în sectorul emergent al exploatării miniere marine de adâncime și că, având în vedere avertismentele științifice cu privire la daunele de mediu semnificative și potențial ireversibile pe care le implică, consideră că UE nu ar trebui să sprijine dezvoltarea acestei industrii, ci ar trebui să investească mai degrabă în alternative sustenabile, și anume în tranziția către un consum și o producție durabile, astfel cum este prevăzut în ODD 12, în temeiul Agendei 2030;

68.

subliniază că nu ar trebui permisă explorarea sau forarea în vederea obținerii de petrol sau gaze în interiorul sau în apropierea zonelor marine protejate (ZMP) sau a zonelor vulnerabile cu mare valoare de conservare;

69.

salută planul de acțiune al UE pentru economia circulară și invită Comisia să propună măsuri solide pentru a preveni deversarea de microparticule și macroparticule în mediul marin, inclusiv pentru reducerea scurgerii de deșeuri cu 50 % până în 2020, măsuri legislative pentru industrie, precum interzicerea plasticului de unică folosință (atunci când sunt disponibile alternative naturale) și, eventual, un instrument juridic internațional;

70.

invită statele membre și autoritățile locale și regionale să sprijine inițiativele tehnologice și financiare inovatoare care abordează poluarea marină și oceanică, astfel încât să promoveze sisteme eficiente de recuperare a deșeurilor provenite din transportul maritim, în special a deșeurilor de plastic, în porturi, să îmbunătățească nivelul de conștientizare în sectorul transportului maritim legat de consecințele aruncării deșeurilor de plastic în mare și să depășească principalele obstacole în calea punerii în aplicare a MARPOL;

71.

subliniază că UE ar trebui să fie liderul unei inițiative la nivel mondial de monitorizare și reducere semnificativă a deșeurilor marine din oceane; ia act de faptul că statele membre și-au luat angajamente în ceea ce privește obiectivele Directivei 2008/56/CE (Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin), în care se menționează că proprietățile și cantitățile de deșeuri marine nu provoacă daune mediului costier și marin (descriptorul 10);

72.

încurajează lupta împotriva tuturor surselor de poluare a oceanelor și a fundului mării, inclusiv de poluare sonoră, și instituirea de măsuri concrete la nivel internațional pentru depoluarea oceanelor și a fundului mării;

73.

salută hotărârea de care dă dovadă Comisia în instituirea unor măsuri la nivel internațional de monitorizare a consecințelor încălzirii oceanelor, ale creșterii nivelului mărilor și ale acidificării apelor; solicită să fie consolidate și dezvoltate programe științifice internaționale pentru monitorizarea temperaturilor și salinității oceanelor și a absorbției căldurii de către acestea, precum și să fie creată o rețea mondială de observare a oceanelor pentru îmbunătățirea monitorizării schimbărilor suferite de oceane la nivel mondial și pentru a se realiza previziuni mai exacte ale efectelor schimbărilor climatice asupra funcționării oceanelor, a absorbției carbonului și a gestionării resurselor marine vii;

74.

subliniază importanța unei abordări bazate pe ciclul de viață în ceea ce privește produsele din plastic, inclusiv luarea în considerare a degradării diferiților polimeri și a ratei de fragmentare (în mediul marin), care să fie realizată prin internalizarea costurilor sociale și de mediu ale produselor (internalizarea costurilor), consolidarea procesului de închidere a buclei în dezvoltarea produselor și a proceselor și în fabricație, precum și în ciclurile de viață ale produselor din plastic, prin creșterea duratei de viață a produselor, promovarea achizițiilor publice și private ecologice, promovarea, printre altele, a principiilor ingineriei și a cadrelor ecologice, a proiectării ecologice și a etichetării ecologice și prin consolidarea capacității actorilor din sectorul privat, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, de a trece la procese de producție cu impact mai redus asupra mediului;

75.

salută angajamentul asumat de Comisie în programul său de acțiune privind guvernanța oceanelor de combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (pescuitul INN); încurajează Comisia să continue lupta împotriva pescuitului INN în toate organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și în alte foruri relevante; consideră că navele sub pavilionul UE care sunt implicate în pescuitul INN ar trebui să figureze pe o listă publică, astfel cum se prevede în Regulamentul privind pescuitul INN; îndeamnă UE să exercite presiuni asupra țărilor terțe pentru ca acestea să ia măsuri pentru a preveni intrarea pe piețele lor a peștelui capturat prin pescuitul INN;

76.

solicită o mai bună cooperare a ORGP și îndeamnă părțile contractante să se asigure că acestea dispun de suficiente resurse și sunt bine consolidate;

77.

invită ORGP:

(a)

să efectueze în continuare cu regularitate evaluări independente ale performanțelor și să pună pe deplin în aplicare recomandările cuprinse în acestea;

(b)

să pună în aplicare pe deplin recomandările în urma celei de-a doua reluări a Conferinței de revizuire a Acordului Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pești anadromi și stocurile de pești mari migratori;

(c)

să armonizeze măsurile, în special măsurile de monitorizare, control, supraveghere și asigurare a aplicării, inclusiv să convină asupra unor penalități și sancțiuni disuasive;

78.

invită statele membre să adopte importantul pachet de propuneri prezentate de Parlament și Comisie în contextul revizuirii Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, care, luat în ansamblu, reprezintă o nouă politică coerentă a UE de partajare a responsabilității pentru deșeuri între toate părțile interesate și prevenire a aruncării de gunoaie pe domeniul public, pe uscat și în mediul marin;

79.

încurajează Comisia Europeană să instituie o adevărată politică de adaptare la schimbările climatice în zonele costiere și maritime, în special prin instituirea unor măsuri concrete de protecție a ecosistemelor costiere și marine;

80.

reamintește că, începând din ianuarie 2016, pentru a îmbunătăți identificarea navelor, ca instrument de combatere a pescuitului INN, sunt necesare numere de identificare ale Organizației Maritime Internaționale (OMI) pentru toate navele din UE cu o lungime maximă de peste 24 de metri sau cu un tonaj brut de cel puțin 100 care pescuiesc în apele UE și pentru navele din UE cu o lungime maximă de peste 15 metri care pescuiesc în afara apelor europene; încurajează UE să introducă o cerință privind un număr OMI pentru navele din afara UE în conformitate cu cea existentă pentru navele din UE (cu o lungime maximă de peste 15 metri), care să fie raportat în certificatul de captură importată, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și a asista statele membre la controlul importurilor;

81.

invită Comisia și statele membre să promoveze activități și instrumente rentabile, precum și cooperarea la toate nivelurile în ceea ce privește activitățile de curățare bazate pe riscuri și adecvate din punctul de vedere al mediului în ceea ce privește deșeurile marine din râuri și din zonele costiere și marine, în funcție de circumstanțele naționale; îndeamnă Comisia și statele membre, în acest sens, să faciliteze finanțarea, parteneriatele de tip public-privat și consolidarea capacităților și să elaboreze și să utilizeze criterii internaționale pentru acțiunile de eliminare colective, curățare și restaurare, inclusiv, în ceea ce privește cantitățile, populația, sensibilitatea ecosistemelor și fezabilitatea;

82.

subliniază necesitatea de a integra considerente legate de drepturile omului și dreptul muncii pe mare în cadrul guvernanței oceanelor la nivel mondial; invită Comisia să realizeze eforturi specifice de promovare a unor standarde privind munca decentă în domeniul pescuitului la nivel global, recunoscând legătura dintre încălcările drepturilor omului și ale dreptului muncii și practicile de pescuit nesustenabile și distructive, în special pescuitul INN; invită Comisia să ia măsuri pentru a preveni intrarea pe piața UE a produselor pescărești capturate prin utilizarea de lucrători care au fost victime ale traficului de persoane sau ale altor încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului muncii și să colaboreze cu acest sector pentru a încuraja utilizarea mecanismelor privind obligația de diligență pentru a identifica astfel de produse în cadrul lanțurilor de aprovizionare; invită statele membre să asigure transpunerea în dreptul intern și punerea în aplicare a Convenției nr. C188 a OIM (Convenția privind munca în domeniul pescuitului);

83.

subliniază că principala soluție pentru deșeurile marine este o mai bună colectare a deșeurilor solide și reciclarea pe uscat, dat fiind că cea mai mare parte a deșeurilor marine este generată pe uscat; consideră, de asemenea, că UE ar trebui să promoveze o gestionare coerentă a deșeurilor, ori de câte ori este posibil, în toate forurile, acordurile și instituțiile internaționale; invită, prin urmare, statele membre să încheie cât mai curând posibil lucrările la pachetul privind economia circulară, să pună în aplicare obiective ambițioase de reciclare și să îndeplinească obiectivele de reducere a deșeurilor marine ale UE fără întârziere;

84.

invită Comisia să depună eforturi în cadrul forurilor internaționale pentru a elabora un cadru clar de sustenabilitate pentru materialele plastice biodegradabile în toate mediile naturale, inclusiv definiții și standarde;

85.

consideră că ar trebui luate măsuri mai îndrăznețe atât de către statele membre, cât și de către Comisie pentru a combate depozitarea și exporturile ilegale de deșeuri de plastic, inclusiv pentru o mai strictă asigurare a respectării regulamentelor UE privind transferurile de deșeuri, precum și pentru programe de monitorizare și de inspecție mai stricte în porturi și la toate instalațiile de tratare a deșeurilor, vizând transferurile suspectate ca fiind ilegale și combătând exporturile de deșeuri în vederea reutilizării (în special vehiculele scoase din uz și DEEE) și pentru a se asigura că exporturile merg numai la instalații care îndeplinesc cerințele privind gestionarea rațională din punct de vedere ecologic, astfel cum se prevede la articolul 49 din Regulamentul privind transferurile de deșeuri;

86.

invită statele membre să consolideze măsurile de educare și de sensibilizare privind deșeurile marine, utilizarea materialelor plastice și impactul comportamentului consumatorilor individuali asupra mediului, introducând astfel de elemente în programele de învățământ de la toate nivelurile, furnizând materiale didactice și de comunicare destinate anumitor grupuri de interese și intervale de vârste pentru a promova schimbări comportamentale și organizând ample campanii de informare pentru cetățeni;

87.

subliniază necesitatea de a reduce scurgerile de azot și fosfor în oceane, reducând astfel eutrofizarea generată de om prin schimbări fundamentale aduse modelului agricol european, printre altele, prin restricții în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor, optimizarea utilizării nutrienților pentru necesarul culturilor, planificarea prudentă a utilizării îngrășămintelor și stabilirea unor modele agricole mai sustenabile, precum și prin reducerea surselor atmosferice de azot, o curățare mai bună a apelor uzate și reziduale și un control mai bun al surselor urbane difuze de nutrienți, cum ar fi scurgerile de pe străzi și canalizările pluviale, precum și necesitatea de a aborda problema presiunii asupra ecosistemelor marine, cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei a politicii agricole comune;

88.

invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea reglementărilor internaționale de limitare a zgomotului provenit de la activitățile industriale, precum transportul maritim și studiile seismice, în special în habitatele sensibile din punct de vedere biologic, de exemplu, propunând o anexă privind poluarea fonică la Convenția MARPOL, similară anexei recent adăugate privind poluarea aerului;

89.

ia act de faptul că obligațiile asumate în temeiul Acordului de la Paris, fac ca exploatarea unor noi surse de combustibili fosili să fie nerezonabilă și contraproductivă, în special atunci când acestea sunt situate în zone vulnerabile din punct de vedere ecologic;

90.

subliniază că toate corpurile de apă sunt vulnerabile la activitățile de foraj marin pentru obținerea de combustibili fosili; subliniază că utilizarea combustibililor fosili va contribui în continuare la schimbările climatice care amenință planeta și le va accelera; consideră că UE trebuie să coopereze cu partenerii internaționali în vederea realizării unei tranziții echitabile de la forajul marin și pentru a contribui astfel la realizarea obiectivului unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon;

91.

subliniază că orice nouă licență pentru explorarea petrolului și gazelor ar trebui să respecte standarde reglementare de precauție stricte în domeniul protecției mediului și siguranței pentru explorarea, prospectarea și producția petrolului sau a gazelor naturale și ar trebui să includă angajamente cu caracter obligatoriu în ceea ce privește dezafectarea infrastructurii de explorare, care, în general, are o durată de viață limitată;

92.

subliniază potențialul major al energiei produse de mișcarea valurilor și a mareelor sau de gradienții termici și de salinitate ai oceanelor și mărilor; ia act de faptul că, pe termen lung, energia oceanică are potențialul de a deveni una dintre cele mai competitive și rentabile forme de generare a energiei;

93.

salută progresele înregistrate în statele membre în ceea ce privește stabilirea unor planuri de amenajare a spațiului maritim; reiterează faptul că sunt necesare în continuare eforturi pentru punerea în aplicare coerentă a Directivei 2014/89/UE în vederea stabilirii unui exemplu pentru introducerea la nivel mondial a planurilor de amenajare a spațiului maritim; invită, prin urmare, statele membre să-și elaboreze planurile de amenajare a spațiului maritim până cel târziu la 31 martie 2021; subliniază dimensiunea transnațională și internațională și invită Comisia să inițieze elaborarea de propuneri pentru orientările internaționale, ținând cont de importanța sinergiilor și interacțiunilor dintre uscat și mare, precum și a proceselor conexe, cum ar fi managementul integrat al zonelor costiere, și să conducă un forum internațional privind planurile de amenajare a spațiului maritim, care să implice părțile interesate și țările terțe relevante, pe care să le promoveze la nivel mondial și să producă cele mai bune practici, cu scopul de a stimula cooperarea internațională, de a îmbunătăți gestionarea, conservarea și utilizarea oceanelor, de a crește transparența și a îmbunătăți educația și formarea profesională;

94.

ia act de faptul că intensificarea activităților în zonele costiere și în apele marine necesită din ce în ce mai mult punerea în aplicare a amenajării spațiului maritim; invită Comisia să depună eforturi pentru elaborarea de orientări internaționale privind amenajarea spațiului maritim și să contribuie la extinderea zonelor marine protejate în toată lumea, cu finanțare prin intermediul programelor Orizont 2020 și LIFE;

95.

îndeamnă Comisia să sprijine eforturile internaționale de protecție a biodiversității marine, în special în cadrul negocierilor în curs privind un nou instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru conservarea și utilizarea sustenabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale; invită Comisia să propună o legislație mai strictă menită să asigure conservarea și exploatarea sustenabilă a biodiversității marine din zonele aflate în jurisdicția statelor membre ale Uniunii Europene;

96.

salută angajamentul Comisiei de a sprijini CBD și CITES și subliniază necesitatea unei abordări coordonate în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor adoptate în cadrul acestor convenții pentru protecția speciilor marine și a biodiversității și a unei coerențe sporite a lucrărilor internaționale cu lucrările de la nivel european; insistă asupra importanței de a proteja mai strict speciile marine în cadrul CITES și asupra necesității de a respecta cu strictețe Convenția în ceea ce privește speciile marine protejate deja de aceasta;

97.

ia act de importanța biodiversității, aceasta reprezentând piatra de temelie a oceanelor noastre, în care joacă un rol esențial pentru menținerea productivității și funcționalității ecosistemelor marine;

98.

ia act de faptul că PCP ar trebui să asigure faptul că ratele mortalității prin pescuit sunt stabilite la niveluri care să permită refacerea stocurilor de pește și menținerea acestora peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă (MSY); subliniază că este nevoie de practici de gestionare a pescuitului sustenabile prin punerea în aplicare a unor măsuri de gestionare și de monitorizare, de control și de aplicare a legii, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile; consideră că alte măsuri ar putea include consumul de pește provenind din activitățile de pescuit gestionate în mod sustenabil și prin abordări preventive și ecosistemice; salută inovațiile cu caracter sustenabil realizate de sectorul pescuitului și investițiile în tehnicile de captură selectivă, precum și dezvoltarea și introducerea acestor tehnici în practica pescuitului;

99.

reamintește că, pentru a combate în mod eficace pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (pescuitul INN), este esențial să se asigure faptul că niciun tip de produs pescăresc provenit din aceste activități nu ajunge pe piețe; încurajează UE să promoveze, prin toate parteneriatele sale și în toate forurile internaționale, interzicerea produselor piscicole provenite din pescuitul INN pe un număr cât mai mare de piețe, diminuând astfel rentabilitatea unor astfel de activități;

100.

subliniază importanța continuării și extinderii parteneriatelor bilaterale pentru ca lupta împotriva pescuitului INN și a supraexploatării stocurilor de pește să fie eficientă; altfel, acțiunile UE ar putea avea doar un impact limitat asupra situației actuale;

101.

propune ca statele membre și țările terțe să fie mai coerente și eficiente în ceea ce privește controlul documentației privind capturile (certificatele pentru capturi) și al transporturilor, pentru a se asigura că peștii au fost capturați legal; încurajează statele să ia măsuri pentru a asigura o mai bună coordonare între combaterea pescuitului INN și politica comercială și de piață; subliniază că UE ar trebui să promoveze, să sprijine și să pună în aplicare, în toate mediile internaționale, măsurile necesare pentru eradicarea pescuitului INN;

102.

apreciază rolul UE de lider internațional în ceea ce privește realizarea unor progrese concrete în lupta împotriva pescuitului INN, precum și angajamentul său ferm de a pune în aplicare măsuri eficiente de combatere a acestui fenomen; reamintește eforturile UE de consolidare a acțiunilor sale internaționale de combatere a pescuitului INN la nivel bilateral, regional și multilateral, inclusiv prin continuarea dialogurilor bilaterale cu parteneri din țări terțe, prin utilizarea unor instrumente de urmărire a navelor și prin atribuirea unui rol mai important principalelor agenții internaționale, cum ar fi Interpolul; invită autoritățile statelor membre să sprijine în mod activ activitatea Comisiei privind crearea unui instrument electronic pentru gestionarea certificatelor de captură;

103.

ia act de faptul că Regulamentul UE pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (Regulamentul INN) a generat progrese, dar punerea sa în aplicare în toate statele membre ar trebui să fie îmbunătățită și de faptul că este nevoie de o mai bună coordonare cu țările terțe pentru a se garanta că pe piața UE nu ajunge pește în mod ilegal; îndeamnă UE să exercite presiuni asupra țărilor terțe pentru ca acestea să ia măsuri pentru a preveni intrarea pe piețele lor a peștelui capturat prin pescuitul INN;

104.

subliniază importanța reacțiilor rapide pentru a combate speciile invazive, având în vedere impactul crescut al acestora și riscul pe care îl reprezintă pentru pescuit, productivitatea oceanelor și biodiversitate, precum și rolul pe care îl joacă în perturbarea ecosistemelor naturale; invită statele membre să consolideze cooperarea între ele și cu țări terțe, inclusiv prin acțiuni sincronizate și de cooperare și schimburi de informații, de date și de bune practici;

105.

afirmă că schimbarea apei de balast reprezintă o posibilă metodă pentru a se evita introducerea speciilor alogene invazive; subliniază faptul că, deși Convenția privind apa de balast a OMI, care este destinată să controleze și să gestioneze această problemă, va intra în curând în vigoare, punerea sa în aplicare cu succes va depinde de ratificarea pe scară mai largă;

106.

încurajează Comisia să ia inițiativa și să promoveze amenajarea spațiului marin bazată pe ecosisteme la nivel global, pentru a reduce presiunea asupra mediului marin și a facilita dezvoltarea unor economii albastre sustenabile;

107.

îndeamnă Comisia să accelereze continuarea lucrărilor și să consolideze cooperarea și coordonarea în ceea ce privește dezvoltarea unor sisteme interoperabile de documentare a capturilor și trasabilitatea produselor pescărești;

108.

invită Comisia și statele membre să ia măsuri decisive pentru a interzice anumite forme de subvenții pentru activitățile de pescuit care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, să elimine subvențiile care contribuie la pescuitul INN și să se abțină de la introducerea unor noi astfel de subvenții, inclusiv prin accelerarea lucrărilor pentru finalizarea negocierilor din cadrul OMC cu privire la această chestiune, recunoscând că tratamentul special și diferențiat adecvat și eficient pentru țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate ar trebui să facă parte integrantă din negocierile respective;

109.

salută angajamentul Comisiei de a oferi oportunități de finanțare pentru crearea de zone marine protejate și pentru schimbul de cele mai bune practici ca o contribuție la realizarea obiectivului global ca 10 % dintre zonele marine și de coastă să fie desemnate zone marine protejate (ZMP) până în 2020, după cum se stabilește în ODD 14.5; ia act de faptul că ZMP au avantaje ecologice și socioeconomice și reprezintă un instrument important pentru gestionarea activităților de pescuit și pentru a asigura protejarea zonelor de depunere a icrelor; reamintește în special valoarea zonelor importante din punct de vedere ecologic și biologic, astfel cum sunt definite de Convenția privind diversitatea biologică, și necesitatea prezervării acestora pentru a menține o bună funcționare a oceanelor și sănătatea acestora, precum și multiplele servicii pe care le oferă; salută intenția Comisiei de a promova și întări măsurile de gestionare a zonelor marine protejate, în special prin dezvoltarea de rețele coerente și conectate în aceste zone;

110.

invită UE și statele sale membre să se angajeze să investească în capitalul social pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor oceanice și costiere; încurajează puternic, în special, implicarea femeilor și a tinerilor în programele de cunoaștere a mediului marin și în consultările cu părțile interesate privind oceanele;

111.

subliniază că este necesar ca Comisia să propună măsuri care să consolideze și mai mult cercetarea marină și maritimă și activitățile de inovare în cadrul programului Orizont 2020 și al programului care îi va urma;

112.

invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de introducere a unei abordări holistice pentru a asigura coerența ecologică și conectivitatea rețelelor de ZMP și proiectarea, gestionarea și evaluarea lor eficientă, ca parte a unui proces de amenajare a teritoriului eficientă, pentru ca acestea să își atingă potențialul maxim de protecție a biodiversității marine și costiere; regretă faptul că, în prezent, mai puțin de 3 % din teritoriile acoperite de oceane la nivel mondial sunt desemnate ca rezervații marine pe deplin protejate; invită statele membre să crească numărul de ZMP desemnate, în conformitate cu ODD 14, pentru a asigura conservarea a cel puțin 10 % din zonele marine și costiere; încurajează statele membre să elaboreze rețele coerente și conectate de ZMP; invită Comisia și Consiliul să utilizeze rezultatele cercetărilor științifice privind diversitatea biologică în legătură cu criteriile de stabilire a ZMP în cadrul negocierilor privind conservarea și exploatarea sustenabilă a biodiversității în zonele situate dincolo de limitele jurisdicțiilor naționale; încurajează, în final, statele membre să asigure complementaritatea instrumentelor și să elaboreze planificarea spațiilor marine pentru a combina mai bine ZMP cu alte măsuri eficace de conservare;

113.

subliniază importanța protejării biodiversității asigurând o rețea gestionată eficient și coerentă din punct de vedere ecologic de ZMP, zone de conservare și situri marine Natura 2000, care să acopere cel puțin 10 % din totalul mărilor și zonelor marine europene până în 2020, în conformitate cu ODD 14.5; încurajează, când este posibil, progresele pentru concretizarea orientării UICN și a Congresului mondial privind parcurile, care prevede un procent de 30 % de ZMP până în 2030;

114.

solicită să fie consolidată implementarea rețelei Natura 2000 în mediul marin prin identificarea și gestionarea acestor situri, mai ales în marea liberă; își reiterează apelul de a se institui un dispozitiv de protecție a biodiversității specific, durabil și echivalent în regiunile ultraperiferice franceze;

115.

solicită intensificarea eforturilor de creștere a gradului de cunoaștere a mediului marin în Europa prin intermediul unei cooperări mai strânse și al schimburilor între cercetători, părți interesate, factori de decizie și public, cu un puternic accent pe programele educaționale referitoare la importanța oceanelor și a mărilor, precum și cu informații despre oportunitățile de carieră în economia albastră;

116.

încurajează statele membre să mărească protecția și reziliența ecosistemelor marine și costiere, în special a recifelor de corali și a mangrovelor, și în acest context, să participe activ la inițiativa internațională pentru recifele de corali;

117.

invită statele membre să sprijine țările cel mai puțin dezvoltate și în special statele insulare mici în curs de dezvoltare, pentru a pune mai bine în aplicare Convenția MARPOL și a proteja astfel mediul și mijloacele de subzistență ale locuitorilor din zonele portuare;

118.

invită Comisia și statele membre să realizeze, prin intermediul diferitelor fonduri comunitare, investițiile necesare pentru a institui un mediu favorabil dezvoltării surselor marine de energie sustenabilă, pentru a valorifica pe deplin potențialul mărilor europene;

119.

solicită Comisiei să își intensifice eforturile la nivel internațional în vederea instituirii unui cadru de reglementare coerent pentru explorarea și exploatarea mineralelor din adâncul mărilor, care să se bazeze pe principiul precauției;

120.

invită Comisia și statele membre să pună în aplicare măsurile prioritare adoptate de conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică (CDB) în ceea ce privește diversitatea biologică marină și costieră;

121.

consideră că pachetul Erika IV în materie de siguranță maritimă ar trebui să fie lansat pentru a preveni alte dezastre maritime majore și că recunoașterea în legislația actuală a UE a daunelor ecologice aduse apelor marine ar trebui să fie luată în considerare în cadrul acestui pachet;

122.

invită Comisia să asigure recunoașterea în dreptul UE a existenței daunelor ecologice, diferite de cele economice, materiale și morale, și să contribuie la recunoașterea acesteia la nivel internațional;

123.

invită Comisia să asigure un grad mai mare de coerență între politicile sale interne și externe în materie de gestiune și de protecție a resurselor, biodiversității și a oceanelor;

124.

subliniază că dezvoltarea surselor marine regenerabile de energie în teritoriile insulare constituie o adevărată oportunitate pentru dezvoltarea durabilă a acestor teritorii și prezintă un potențial considerabil pentru UE și pentru restul lumii; invită Comisia să lanseze o inițiativă privind o strategie mondială pentru teritoriile insulare în vederea dezvoltării unui nou model economic adaptat la particularitățile acestora și bazat pe autonomia energetică și pe dezvoltarea surselor de energie marine regenerabile;

125.

invită Comisia și statele membre să sprijine, prin intermediul diferitelor fonduri comunitare, investițiile necesare în regiunile insulare și ultraperiferice pentru a favoriza dezvoltarea surselor marine regenerabile de energie și a contribui astfel la autonomia energetică a acestor teritorii;

126.

invită Comisia să sprijine formarea și competențele în noile domenii legate de economia albastră sustenabilă și să le promoveze, în special în regiunile cu un potențial puternic, cum ar fi regiunile maritime, insulare și ultraperiferice;

127.

solicită să fie instituită o politică europeană integrată cuprinzătoare a oceanelor, care să conțină un element intern și unul extern și să vizeze toate politicile legate de oceane (cercetare, mediu, energie, transport, pescuit, politica de coeziune, politica de vecinătate, comerț internațional etc.), bazată pe obiectivele fundamentale de conservare a mediului marin și de dezvoltare durabilă;

Abordarea problemei creșterii emisiilor rezultate din transportul maritim

128.

ia act de faptul că până și al treilea studiu al OMI din 2014 privind gazele cu efect de seră susține că, în funcție de viitoarele evoluții în domeniul economiei și energiei, se preconizează că emisiile marine de CO2 vor crește cu 50 – 250 % până în 2050, în timp ce studiul din 2015 al Parlamentului întitulat „Obiective de reducere a emisiilor pentru aviația și transportul maritim internaționale” susține că, dacă se amână și mai mult un plan de acțiune al OMI de combatere a schimbărilor climatice, cota-parte a emisiilor maritime de CO2 din emisiile globale de GES ar putea crește în mod substanțial la 17 % în cazul transportului maritim până în 2050; subliniază, prin urmare, că numai transportul maritim ar consuma o mare parte din restul bugetului pentru gazele cu efect de seră în vederea limitării creșterii temperaturii cu mult sub 2 grade Celsius;

129.

subliniază că este nevoie să se ia măsuri urgente la nivel global pentru a atenua efectele adverse ale creșterii nivelurilor de emisii de dioxid de carbon în atmosferă asupra ecosistemelor și sănătății oceanelor, în special în contextul Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice; subliniază că aceste efecte adverse includ creșterea temperaturii oceanelor, acidifierea litoralelor și oceanelor, creșterea nivelului mării, modificări ale circuitului oceanic și eroziunea costieră și fenomene meteorologice extreme, reducerea calotei glaciare polare, modificarea salinității, disponibilitatea nutrienților și deoxigenarea și pot avea un caracter cumulativ; subliniază importanța bunei funcționări a ecosistemelor pentru creșterea rezilienței oceanelor; reiterează nevoia urgentă de a aborda aceste efecte care afectează rolul crucial al oceanului ca regulator climatic, absorbant de carbon, sursă de biodiversitate și furnizor esențial de alimente, mijloace de trai, energie și servicii ecosistemice;

130.

reiterează faptul că, în conformitate cu Acordul de la Paris, toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de CO2; îndeamnă la adoptarea de către OMI a unui obiectiv clar privind emisiile și a unor măsuri de reducere imediate și pe termen scurt până în 2018, pentru a reduce emisiile maritime internaționale de CO2 la nivel mondial, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris; ia act, de asemenea, de faptul că, în absența unui sistem comparabil care să opereze în temeiul OMI, emisiile de CO2 generate în porturile Uniunii și în timpul deplasărilor dinspre și înspre porturile de escală ale Uniunii trebuie contabilizate prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii sau al unui mecanism robust comparabil de stabilire a prețurilor, care urmează să fie operațional cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2023;

131.

reiterează faptul că ar trebui promovată utilizarea de BioGNL ca mijloc de decarbonizare a sectorului transportului maritim, iar utilizarea biogazului în sectorul transporturilor ar trebui să fie rezervată în principal sectorului transportului maritim, în care BioGNL reprezintă un combustibil din surse regenerabile avansat existent; consideră că evoluțiile în materie de infrastructuri prezentate în Directiva 2014/94/UE ar trebui să se adapteze la utilizarea BioGNL în sectorul maritim, unde în prezent există posibilități limitate de surse regenerabile alternative;

132.

subliniază rolul pe care l-ar putea juca gazul natural, în special gazul natural lichefiat (GNL), în tranziția către decarbonizarea sectorului transporturilor, în special în ceea ce privește transportul naval, contribuind la reducerea emisiilor de CO2 și a poluanților atmosferici;

133.

invită Comisia și statele membre să evalueze și să promoveze aplicarea unor limite de viteză pentru nave la nivelul OMI pentru a reduce emisiile, ținând seama de Indicele eficienței energetice de proiectare (EEDI) și de planul de gestionare a eficienței energetice a navelor (SEEMP), precum și de faptul că este normal să existe limite de viteză în sectorul transporturilor rutiere și feroviare; subliniază că beneficiile economice interne și externe ale unor viteze mai mici ale navelor depășesc costurile; ia act de faptul că navigarea cu viteză redusă este relativ ușor de monitorizat și de pus în aplicare, și are ca rezultat o sarcină administrativă redusă pentru părțile interesate;

134.

subliniază că energia electrică furnizată de rețeaua terestră joacă un rol esențial pentru un transport maritim mai ecologic, întrucât le permite navelor să oprească motoarele și să se conecteze la o rețea electrică în vederea producerii de energie electrică pentru escale și activitățile de descărcare și încărcare atunci când se află în porturi sau în dane; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de încurajare și susținere a utilizării energiei electrice furnizate de rețeaua terestră de către toate navele care fac escală în porturile europene, eliminând astfel emisiile provenite de la motoarele navelor în apele portuare, reducând emisiile de substanțe poluante și de gaze cu efect de seră și reducând zgomotul, vibrațiile și uzura motorului;

135.

solicită instituirea unui mecanism global bazat pe piață, cum ar fi un mecanism de taxare a emisiilor în cadrul OMI, care abordează emisiile maritime internaționale, luând în special în considerare regiunile complet dependente de transportul maritim, în special regiunile și statele insulare și ultraperiferice;

136.

solicită, având în vedere evoluția rapidă a cunoștințelor științifice cu privire la impactul emisiilor de CO2 și de alți compuși rezultați în cadrul transportului maritim asupra climei globale, ca IPCC să efectueze împreună cu OMI o evaluare a impactului transportului maritim, într-un mod similar cu raportul special al IPCC întitulat „Aviația și atmosfera globală” pentru sectorul transportului aerian;

137.

invită Comisia și statele membre să acționeze în vederea finalizării rapide a planului de lucru prelungit al OMI cu privire la reducerea emisiilor de negru de fum provenite de la navele care navighează în zona arctică, cu scopul de a încetini creșterea rapidă a temperaturii în regiunile polare;

138.

invită Comisia să prezinte, până cel târziu în 2020, o propunere care să abordeze utilizarea și instalarea instalațiilor de producere a energiei electrice pe uscat de către navele aflate în dană în porturile din UE pentru a reduce emisiile în zonele portuare;

139.

subliniază că este importantă revizuirea Directivei privind instalațiile portuare de preluare (2000/59/EC) și invită statele membre și Comisia să adopte o strategie în parteneriat cu OMI, țările terțe și industrie pentru decarbonizarea sectorului maritim, adaptată la obiectivele Acordului de la Paris și la necesitatea de a stabili un sistem internațional de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră;

140.

îndeamnă Comisia să promoveze condițiile fiscale necesare pentru a stimula utilizarea alimentării cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră de către nave în porturile UE și adoptarea de tehnologii din domeniul surselor regenerabile de energie, în special, bărci cu pânze, baterii și pile de combustie, în sectorul maritim, îndeosebi pentru transportul maritim pe distanțe scurte;

141.

invită organismele respective să asigure condiții de concurență echitabile la nivelul întregii UE în ceea ce privește emisiile de oxid de sulf și de azot, prin adaptarea valorilor limită respective la nivelurile cele mai scăzute existente;

142.

invită Comisia să analizeze și să propună măsuri pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de oxid de azot provenite de la flota existentă, inclusiv o evaluare a impactului eventualei introduceri a unui sistem de tarifare și finanțare privind oxidul de azot pentru a se obține reduceri semnificative în mod rapid și eficient;

143.

invită statele membre și Comisia să propună măsuri juridice și tehnice pentru a reduce și mai mult emisiile de particule în suspensie și de negru de fum;

144.

subliniază importanța regiunilor ultraperiferice în contextul maritim, în special din cauza amplasării lor în Oceanul Atlantic și în Oceanul Indian, acestea fiind adevărate laboratoare pentru studierea și combaterea efectelor schimbărilor climatice asupra biodiversității și ecosistemelor marine și oferind un mare potențial de dezvoltare a energiei din surse regenerabile și a biotehnologiei albastre; subliniază că este necesar să se creeze programe inovatoare și să se asigure o finanțare adecvată pentru înființarea de centre de cercetare și dezvoltare în regiunile ultraperiferice; solicită, în acest sens, crearea unui cluster maritim al regiunilor ultraperiferice;

Aprofundarea cercetării și datelor internaționale referitoare la oceane

145.

subliniază importanța dezvoltării unor servicii inovatoare pentru actorii publici și privați, cum ar fi centrele și rețelele de cunoaștere, pentru a obține o bună cunoaștere a stării ecologice a apelor marine, pentru a intensifica schimbul de date științifice, de bune practici și de know-how și pentru a pune pe deplin în aplicare acțiunile din foaia de parcurs „Cunoașterea mediului marin 2020” (SWD(2014)0149); salută, în acest context, operabilitatea deplină a serviciului Copernicus de monitorizare a mediului marin și a Grupului interguvernamental pentru observarea Pământului (GEO); îndeamnă, de asemenea, Comisia să instituie capacități bazate pe serviciul Copernicus pentru a monitoriza emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv de CO2, întrucât acest lucru ar aduce o valoare adăugată considerabilă în procesul de combatere a schimbărilor climatice;

146.

așteaptă cu interes propunerile Comisiei pentru coordonarea activităților UE de cercetare și observare cu partenerii internaționali și examinarea modalităților de îmbunătățire a calității cercetării, printre altele prin extinderea instrumentelor și activităților UE de cercetare și observare existente, inclusiv a Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet), pentru a crea o bază de date comună, a Programului european de observare a Pământului (Copernicus), a Sistemului european global de observare a oceanelor (EuroGOOS) și a inițiativei de programare în comun „Mări și oceane productive și sănătoase” (JPI oceane), în vederea creării unei rețele internaționale de date în domeniul marin și maritim;

147.

solicită deplina autorizare juridică și integrarea la nivel european a tehnicilor de pescuit inovatoare, dovedite și selective, care ar trebui monitorizate în strânsă cooperare cu instituțiile științifice și fără protecționism național;

148.

solicită mai multe investiții în domeniul cercetării științifice pentru a înțelege mai bine oceanele noastre; ia act de faptul că 95 % din suprafața acoperită de acestea nu a fost încă explorată;

149.

subliniază importanța partajării datelor și rezultatelor cercetărilor obținute prin intermediul științelor și tehnologiilor marine cu comunitățile științifice din țări terțe; subliniază că promovarea continuării investițiilor în știința marină în țări terțe și crearea de rețele internaționale prin care rezultatele și informațiile pot fi partajate sunt foarte importante pentru dezvoltarea unui pescuit mai sustenabil, pentru o mai bună gestionare a mediului marin și pentru soluționarea problemelor comune ale oceanelor;

150.

ia act cu îngrijorare de faptul că insulele mici sunt foarte vulnerabile la eroziunea costieră deoarece mediile lor costiere ar putea fi puternic afectate de creșterea nivelului mării, de circuitul apei și de tendințele ecosistemului marin ca urmare a schimbărilor climatice; subliniază că marile centre europene de colectare de date existente nu conțin seturi de date referitoare la bilanțul de masă privind sedimentele, necesare pentru a înțelege modificările și eroziunea costieră la scara insulelor mici; subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a dezvolta și de a utiliza tehnologii inovatoare de ultimă generație, pentru a colecta, evalua și monitoriza eroziunea costieră, condițiile costiere și marine și parametrii de mediu ai insulelor mici din UE; invită Comisia și statele membre să sprijine astfel de proiecte;

151.

insistă asupra importanței cunoașterii fundului mării, a speciilor și habitatelor marine și a colectării datelor geologice, batimetrice, seismice, vulcanice, chimice, hidrologice, atmosferice și meteorologice ale oceanelor, în special pentru dezvoltarea surselor marine regenerabile de energie și pentru crearea de zone marine protejate; încurajează în acest sens observarea și explorarea științifică a oceanelor, care să respecte mediul și ecosistemele marine și să aibă ca scop dezvoltarea durabilă;

152.

ia act de importanța crucială a asigurării existenței unor date exacte în sectorul pescuitului, aceasta fiind o condiție prealabilă esențială pentru realizarea unei bune guvernanțe a oceanelor; subliniază că trebuie asigurate resurse financiare adecvate și realiste pentru a garanta acest obiectiv; consideră că este necesar să se îmbunătățească cooperarea și coordonarea cu partenerii internaționali pe baza exemplului EMODnet și în conformitate cu comunicatul G7 de la Tsukuba;

153.

încurajează dedicarea mai multor resurse unei mai bune cunoașteri a mediului marin și unei înțelegeri aprofundate a oceanelor, în special în ceea ce privește cercetarea științifică marină, colectarea de noi date și platformele de partajare a cunoștințelor și a datelor, precum și promovarea elaborării de politici și a luării de decizii pe baza pe celor mai bune dovezi științifice disponibile; reiterează importanța unei abordări precaute atunci când nu sunt disponibile dovezi științifice adecvate;

154.

invită statele membre și Comisia să promoveze cunoștințele științifice, schimburile de date și transferul de tehnologii pentru a contribui la protecția și la exploatarea sustenabilă a oceanelor; solicită să fie urmărite și consolidate la nivel mondial inițiativele, cooperarea și investițiile în favoarea cercetării și inovării marine;

155.

subliniază că guvernanța oceanelor ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe disponibile și, prin urmare, solicită intensificarea cercetării și inovării în scopul gestionării oceanelor și resurselor lor într-un mod care să asigure conservarea și refacerea ecosistemelor marine, inclusiv sustenabilitatea exploatării resurselor sale;

156.

subliniază că este necesar să fie continuate cercetările privind amenințarea reprezentată de deversările de petrol catastrofale și de efectele cumulative ale deversărilor mai frecvente asupra mediului oceanic pentru a asigura faptul că deciziile de a efectua activitățile de explorare și de exploatare offshore se bazează pe cunoștințe științifice precise și actualizate;

157.

invită Comisia și statele membre să consolideze acțiunile de cercetare, să încurajeze abordările multidisciplinare și parteneriatele dintre actorii economici și publici pentru a dezvolta cunoștințele științifice privind oceanele;

158.

subliniază că este nevoie să se aloce mai multe resurse cercetării științifice marine, cum ar fi cercetarea interdisciplinară și observarea susținută a oceanelor și a zonelor costiere, precum și pentru colectarea și schimbul de date și de cunoștințe, inclusiv formele tradiționale, pentru a ne îmbunătăți cunoștințele despre oceane, a înțelege mai bine relația dintre schimbările climatice și sănătatea și productivitatea oceanelor, a consolida dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie coordonate pentru evenimente și fenomene meteorologice extreme și a promova un proces decizional bazat pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, a încuraja inovarea științifică și tehnologică, precum și pentru a consolida contribuția biodiversității marine la dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare, în special a statelor insulare mici în curs de dezvoltare și a țărilor cel mai puțin dezvoltate;

159.

invită Comisia să instituie la nivel european și să promoveze la nivel internațional acțiuni de cercetare, observare, colectare și schimb de date în ceea ce privește activitatea insulelor vulcanice și a vulcanilor oceanici și legătura dintre aceștia și oceane; atrage atenția asupra rolului de frunte pe care îl pot avea în acest domeniu regiunile ultraperiferice;

160.

subliniază că energia din surse regenerabile din mări și oceane are un potențial semnificativ pentru îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice și diversificarea surselor de energie; subliniază că sunt necesare noi cercetări privind valurile, curenții și salinitatea și elaborarea unor criterii adecvate de sustenabilitate ecologică;

161.

reamintește că unul dintre obiectivele strategiei de „creștere albastră” este acela de a îmbunătăți cunoștințele în materie de oceanografie; invită Comisia și statele membre să propună parteneriate în domeniul cercetării și al științei marine cu actorii internaționali și să le intensifice pe cele deja existente, cum ar fi BlueMed;

162.

salută sprijinul acordat de UE prin intermediul programelor pentru cercetare marină și maritimă și pentru inovare, finanțate de programul-cadru; solicită Comisiei să mențină acest sprijin;

163.

solicită o finanțare suficientă pentru a susține cercetarea marină și maritimă și acțiunile de inovare, în special pe cele transsectoriale, în cadrul unei misiuni specifice de cercetare și inovare privind oceanele;

164.

sprijină rămânerea în vigoare a dispozițiilor Declarației de la Galway din 2013 și încurajează instituirea unei astfel de cooperări cu alte țări;

165.

subliniază faptul că promovarea unor investiții suplimentare în domeniul științelor marine, împreună cu țările terțe, astfel cum se prevede în Declarația de la Galway din 2013, și a unor investiții în proiecte comune de cercetare în țările în curs de dezvoltare și crearea unor rețele internaționale în care rezultatele și informațiile pot fi partajate sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unei gestionări mai bune și sustenabile a pescuitului și a ecosistemelor marine și pentru a face față provocărilor comune în ceea ce privește oceanele;

166.

reiterează importanța colaborării cu partenerii internaționali pentru a consolida activitățile de cartografiere, observare și cercetare în Marea Mediterană, Marea Neagră și Oceanul Atlantic, în conformitate cu inițiativa BlueMed, cu declarațiile de la Belém și Galway și cu alianțele globale sau regionale precum forumul Belmont;

167.

salută angajamentul Comisiei de a propune o aliniere a EMODnet cu alte eforturi internaționale de colectare a datelor referitoare la mediul marin până în 2018; reamintește, în acest context, importanța angajamentul Uniunii față de ODD ale ONU, în special față de ODD 14.A și 14.A.1, precum și față de comunicatul G7 de la Tsukuba al miniștrilor din domeniul științei și tehnologiei; îndeamnă Comisia și statele membre să le reamintească partenerilor internaționali de angajamentele lor de a promova știința deschisă, accesibilă și interoperabilă; invită Comisia să prezinte periodic rapoarte Parlamentului cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește platformele cu adevărat globale de observare a oceanelor;

168.

solicită, în conformitate cu apelul ONU pentru acțiunea „Oceanul nostru, viitorul nostru”, realizarea de evaluări amănunțite cu privire la starea oceanelor, bazate pe știință și pe sistemele de cunoștințe tradiționale;

169.

subliniază că este nevoie să ne îndreptăm spre sisteme de observare a oceanelor adecvate scopului, spre un acces la datele privind mediul marin și spre manipularea unor mari volume de date (inclusiv în sistemul „blue cloud”), în conformitate cu comunicatul de la Tsukuba;

170.

încurajează dedicarea mai multor resurse unei mai bune cunoașteri a mediului marin și unei înțelegeri aprofundate a oceanelor, în special în ceea ce privește cercetarea științifică marină, colectarea de noi date și platformele de partajare a cunoștințelor și a datelor, precum și promovarea elaborării de politici și a luării de decizii pe baza pe celor mai bune dovezi științifice disponibile; reiterează importanța unei abordări precaute atunci când nu sunt disponibile dovezi științifice adecvate;

171.

invită statele membre și autoritățile regionale și locale și organismele private să se concentreze mai ales pe proiectele de inovare, biotehnologiile albastre și utilizarea de energie curată pentru a promova și adapta mai bine infrastructura ecologică și transportul maritim și a proteja ecosistemele și biodiversitatea oceanelor prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), programului Orizont 2020 și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); invită, de asemenea, statele membre să se concentreze asupra combustibililor alternativi și neconvenționali pentru nave, cum ar fi GNL, și asupra proiectului coridoarelor albastre de GNL care leagă insulele pentru promovarea și adaptarea infrastructurilor, cum ar fi terminalele GNL, ca tehnologii de legătură, utilizând finanțarea existentă menționată mai sus; invită Comisia să dezvolte parteneriate oceanice cu principalii actori din sector, ca mijloc de stimulare a cooperării, a coerenței politice și a coordonării cu privire la chestiuni de interes comun în domenii centrale ale guvernanței oceanice, cum ar fi creșterea albastră și schimbul celor mai bune practici;

172.

constată că automatizarea și digitalizarea sectorului maritim presupun îmbunătățirea competențelor și calificărilor digitale și subliniază că acest lucru reprezintă o oportunitate de a atrage tinerii; solicită Comisiei să prezinte inițiative în acest domeniu, dezvoltând inițiative comune pentru recunoașterea calificărilor și promovând diverse activități marine și maritime;

173.

regretă lipsa unei referințe în comunicarea comună privind guvernanța internațională a oceanelor la turismul costier și maritim, având în vedere impactul acesteia asupra regiunilor de coastă, insulare și ultraperiferice, precum și asupra sectorului local al turismului, care implică, în special IMM-uri; solicită punerea în aplicare a unei strategii europene pentru turism în cadrul Forumului internațional al oceanelor, cu implicarea regiunilor și autorităților locale costiere în dialogul paneuropean, pentru a face un schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește guvernanța inteligentă a turismului costier și maritim; insistă asupra faptului că strategia Comisiei în ceea ce privește plasticul și alte deșeuri marine nu ar trebui să piardă din vedere zonele costiere, având în vedere faptul că perturbările în mediul marin au un impact extrem de negativ asupra atractivității turistice, precum și un impact economic și climatic inevitabil asupra tuturor activităților din regiunile ultraperiferice;

174.

solicită să se depună eforturi mai mari pentru a consolida cercetarea și inovarea care să permită o mai bună guvernanță a oceanelor în așa fel încât să se garanteze conservarea și refacerea ecosistemelor marine, inclusiv sustenabilitatea acestor resurse, precum și dobândirea de cunoștințe în domeniul maritim în Europa și la nivel mondial printr-o cooperare și schimburi mai consolidate între cercetători, părți interesate, factori de decizie și publicul larg, în vederea îmbunătățirii educației privind oceanele și carierele în economia albastră; solicită o evaluare mai temeinică a stării oceanelor, bazată pe date științifice și sisteme de cunoștințe tradiționale, în conformitate cu documentul ONU „Oceanul nostru, viitorul nostru: apel la acțiune”;

175.

subliniază importanța de a include autoritățile locale din regiunile costiere și ultraperiferice în procesul de a aduce guvernanța internațională a oceanelor mai aproape de cetățenii UE.

o

o o

176.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO C 209, 30.6.2017, p. 60.

(2)  A se vedea Texte adoptate, P8_TA(2017)0069, P8_TA(2017)0070, P8_TA(2017)0071 și P8_TA(2017)0072.

(3)  JO L 312, 22.11.2008, p. 3.

(4)  JO L 365, 31.12.1994, p. 10.

(5)  JO L 182, 16.7.1999, p. 1.

(6)  JO L 269, 21.10.2000, p.34.

(7)  JO L 266, 26.9.2006, p. 1.

(8)  JO L 197, 24.7.2012, p. 38.

(9)  JO L 321, 5.12.2011, p. 1.

(10)  JO L 251, 16.9.2016, p. 77.

(11)  JO L 257, 28.8.2014, p. 135.

(12)  JO L 123, 19.5.2015, p. 55.

(13)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0035.

(14)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0093.

(15)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0478.

(16)  JO C 70 E, 8.3.2012, p. 70.

(17)  JO C 75, 26.2.2016, p. 24.

(18)  „Plastic waste inputs from land into the ocean” (Deșeurile de plastic din mare provenite de pe țărm), Jenna R. Jambeck, Roland Geyer, Chris Wilcox, Theodore R. Siegler, Miriam Perryman, Anthony Andrady, Ramani Narayan, Kara Lavender Law, Science, Vol. 347, nr. 6223, 13 februarie 2015, pp. 768-771.

(19)  Marine Plastic Debris and Microplastics (Deșeuri marine de plastic și microplasticul), UNEP: https://wedocs.unep.org/rest/bitstreams/11700/retrieve

(20)  Agenția Europeană de Mediu, „The impact of international shipping on European air quality and climate forcing” (Impactul transportului maritim internațional asupra calității aerului și a factorilor ce influențează schimbările climatice în Europa), 2013.

(21)  Winkel, R., Weddige, U., Johnson, D., Hoen, V., și Papaefthimiou, S. (2015), „Shore Side Electricity in Europe: Potential and environmental benefits” (Alimentarea cu energie electrică de la mal în Europa: potențial și beneficii pentru mediu), politica energetică, DOI: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301421515300240

(22)  JO C 265, 11.8.2017, p. 65.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/34


P8_TA(2018)0005

Femeile, egalitatea de gen și justiția climatică

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2018 referitoare la femei, egalitatea de gen și justiția climatică (2017/2086(INI))

(2018/C 458/03)

Parlamentul European,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului adoptată la 10 decembrie 1948 și convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale acestora,

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune din cadrul celei de-a patra Conferințe mondiale, în special domeniul său de preocupare majoră „K” (Femeile și mediul),

având în vedere Studiul demografic privind adaptarea la climă (Demographic Exploration for Climate Adaptation – DECA) elaborat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), care analizează în mod conjugat date demografice și localizarea geografică a pericolelor climatice, oferind un instrument de politică pentru reducerea riscurilor producerii de dezastre,

având în vedere Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), care a intrat în vigoare în decembrie 1996, în special articolul 5 din măsurile sale generale,

având în vedere cea de-a 18-a Conferință a părților (COP 18) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a avut loc la Doha, Qatar, între 26 noiembrie și 8 decembrie 2012 (decizia 23/CP.18),

având în vedere cea de-a 20-a Conferință a părților (COP 20) la CCONUSC, care a avut loc la Lima, Peru, între 1 și 12 decembrie 2014, și, în special, Programul de lucru de la Lima privind genul (decizia 18/CP.20),

având în vedere cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC, care a avut loc la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

având în vedere articolul 8 din Acordul de la Paris,

având în vedere cea de-a 22-a Conferință a părților (COP 22) la CCONUSC, care a avut loc la Marrakech, Maroc, între 7 și 18 noiembrie 2016, și decizia sa privind genul și schimbările climatice, care prelungește Programul de lucru de la Lima privind genul (decizia 21/CP.22),

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015 și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, în special obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD) 1, 4, 5 și 13,

având în vedere Rezoluția 35/20 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 22 iunie 2017 privind drepturile omului și schimbările climatice,

având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (2) și articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

având în vedere articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

având în vedere concluziile Consiliului din 25 iunie 2012 privind egalitatea de gen și mediul: consolidarea procesului decizional, a calificărilor și a competitivității în domeniul politicii privind atenuarea schimbărilor climatice în UE,

având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020, adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015,

având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2014 referitoare la Conferința ONU din 2014 privind schimbările climatice, COP 20, de la Lima, Peru (1-12 decembrie 2014) (1);

având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 2015 referitoare la un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice (2),

având în vedere Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 privind femeile și schimbările climatice (3),

având în vedere documentul intitulat „Position Paper on the 2015 New Climate Agreement” (Document de poziție referitor la noul acord privind clima), publicat la 1 iunie 2015 de către organizația Women and Gender Constituency (4),

având în vedere raportul publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) la 26 ianuarie 2017, intitulat „Dimensiunea de gen în domeniul mediului și al schimbărilor climatice” (5),

având în vedere Angajamentul de la Geneva privind drepturile omului în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice,

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru afaceri externe și cel al Comisiei pentru dezvoltare (A8-0403/2017),

A.

întrucât schimbările climatice au loc la nivel global, dar au un impact mult mai distrugător asupra țărilor și comunităților cel mai puțin responsabile pentru încălzirea globală; întrucât efectele sunt mai mari asupra populațiilor care depind în cea mai mare măsură de resursele naturale pentru a-și asigura mijloacele de subzistență și/sau care au cea mai scăzută capacitate de a răspunde dezastrelor naturale, cum ar fi secetele, alunecările de teren, inundațiile și uraganele; întrucât cei care dispun de resurse financiare mai reduse pentru a se adapta vor resimți cel mai acut impactul schimbărilor climatice;

B.

întrucât efectele schimbărilor climatice sunt resimțite diferit de femei și de bărbați; întrucât femeile sunt mai vulnerabile și se confruntă cu riscuri și poveri mai mari, din motive diverse, pornind de la accesul inegal la resurse, educație, oportunități de angajare și drepturile funciare până la normele sociale și culturale și diversele lor experiențe intersectoriale;

C.

întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și resimt în mod disproporționat efectele acestora, dat fiind rolul lor social, de exemplu, de aprovizionare a familiei cu apă, alimente și materiale combustibile și de îngrijire a altor persoane; întrucât femeile sunt responsabile pentru mai mult de 70 % din sarcinile de aprovizionare cu apă și activitățile administrative din întreaga lume; întrucât, în regiunile cele mai afectate de schimbările climatice, 70 % dintre toate femeile lucrează în sectorul agricol, însă nu participă decât arareori la elaborarea politicilor climatice;

D.

întrucât, conform estimărilor ONU, 781 de milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani sunt analfabete (6), aproape două treimi dintre acestea fiind femei, iar accesul la informații și la cursuri de formare prin canale de comunicare adecvate este esențial pentru asigurarea independenței acestora, mai ales în timpul dezastrelor naturale;

E.

întrucât, în sectorul agricol din Africa, femeile produc peste 90 % dintre alimentele de bază și, în același timp, nu au în posesie mai mult de 1 % din terenurile arabile;

F.

întrucât dezastrele naturale au un impact major asupra educației, a sănătății, a sărăciei structurale și a strămutării populației;

G.

întrucât, conform estimărilor ONU, 70 % din cele 1,3 miliarde de persoane care trăiesc în sărăcie în întreaga lume sunt femei; întrucât persoanele sărace locuiesc cel mai adesea în zone marginale expuse inundațiilor, creșterii nivelului mării și furtunilor; întrucât femeile și copiii prezintă un risc de deces în dezastre naturale de 14 ori mai mare decât bărbații;

H.

întrucât efectele schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen în ceea ce privește discriminarea, amenințările la adresa sănătății, pierderea mijloacelor de trai, strămutarea populației, migrația, sărăcia, traficul de persoane, violența, exploatarea sexuală, insecuritatea alimentară și accesul la infrastructura și serviciile de bază; întrucât este necesară o abordare care să integreze problema de gen și să creeze o legătură între analiza efectelor schimbărilor climatice și o reflecție critică privind modelele de consum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice;

I.

întrucât participarea inegală a femeilor la procesele decizionale și pe piețele muncii consolidează inegalitățile și deseori le împiedică pe femei să contribuie pe deplin și să participe la elaborarea, planificarea și punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice; întrucât femeile nu sunt doar victime, ci și agenți reali ai schimbării prin dezvoltarea de strategii de atenuare și de adaptare în cadrul comunităților lor și al unor funcții de decizie și întrucât ele trebuie capacitate în acest sens;

J.

întrucât Platforma de acțiune de la Beijing din anul 1995 (BPfA) a definit clar legătura dintre gen, mediu și dezvoltare durabilă și a afirmat că femeile au un rol strategic în dezvoltarea unor modele de producție și de consum durabile, ecologice și consolidate, subliniind necesitatea ca femeile să participe pe picior de egalitate la procesele de luare a deciziilor, la toate nivelurile, în domeniul mediului;

K.

întrucât, la articolul 5 din Măsurile generale ale Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), se recunoaște rolul femeilor în comunitățile rurale și în regiunile cele mai afectate de deșertificare și de secetă, încurajându-se participarea egală a bărbaților și a femeilor la combaterea deșertificării și a efectelor secetei;

L.

întrucât obținerea echilibrului de gen și participarea relevantă a femeilor în orice proces depind, în ultimă instanță, de corectarea bazelor structurale ale inegalităților de gen;

M.

întrucât părțile la CCONUSC au decis la COP 18 (Decizia 23/CP.18) să adopte obiectivul de realizare a echilibrului de gen în cadrul organismelor înființate în temeiul Convenției și al Protocolului de la Kyoto, cu scopul de a îmbunătăți participarea femeilor, de a asigura o politică mai eficace privind schimbările climatice care abordează nevoile femeilor și ale bărbaților în mod mai echitabil, precum și de a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii unui echilibru de gen în promovarea unei politici privind clima care să integreze dimensiunea de gen;

N.

întrucât femeile sunt încă slab reprezentate în organismele decizionale naționale din domeniul schimbărilor climatice din statele membre ale UE, însă nu și în direcțiile generale (DG) relevante ale Comisiei, precum DG Politici Climatice și DG Energie, 40 % dintre posturile acestora fiind ocupate de femei;

O.

întrucât Programul de lucru de la Lima privind egalitatea de gen, adoptat în cadrul COP 20 (Decizia 18/CP.20), îndeamnă părțile să facă progrese în ceea ce privește echilibrul de gen în reprezentarea lor și să promoveze conștientizarea problematicii genului în elaborarea și punerea în aplicare a politicii privind schimbările climatice; întrucât părțile sunt încurajate să sprijine activitățile de formare și sensibilizare destinate delegaților de ambele sexe, pe teme legate de echilibrul de gen și de schimbările climatice;

P.

întrucât Acordul de la Paris (COP 21) stabilește că părțile ar trebui să țină seama de obligațiile care le revin în ceea ce privește, printre altele, drepturile omului și egalitatea de gen în acțiunile lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul procesului de punere în aplicare a acordului;

Q.

întrucât mecanismele de finanțare a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, menite să abordeze problemele legate de pierderi și daune sau de strămutarea provocată de schimbările climatice, vor fi mai eficace dacă vor include participarea deplină a femeilor la procesele de proiectare, de luare a deciziilor și de punere în aplicare, inclusiv participarea femeilor de la nivel local; întrucât luarea în considerare a cunoștințelor femeilor, inclusiv a cunoștințelor la nivel local și indigen, poate să contribuie la progrese în gestionarea dezastrelor, să încurajeze biodiversitatea, să îmbunătățească gestionarea apei, să consolideze securitatea alimentară, să prevină deșertificarea, să protejeze pădurile, să asigure o tranziție rapidă la tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile și să sprijine sănătatea publică;

R.

întrucât părțile semnatare ale Acordului de la Paris au recunoscut că schimbările climatice sunt o preocupare comună a omenirii; întrucât, în momentul luării măsurilor de abordare a schimbărilor climatice, părțile ar trebui să respecte, să promoveze și să ia în considerare obligațiile care le revin privind drepturile omului, dreptul la sănătate, drepturile popoarelor indigene, ale comunităților locale, ale migranților, ale copiilor, ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor în situații vulnerabile și dreptul la dezvoltare, precum și egalitatea de gen, emanciparea femeilor și egalitatea între generații;

S.

întrucât justiția climatică creează legături între drepturile omului și dezvoltare, garantând drepturile persoanelor cel mai vulnerabile și asigurând o repartizare echitabilă a sarcinilor și a beneficiilor și a efectelor schimbărilor climatice;

T.

întrucât ODD recunosc legătura dintre realizarea egalității de gen și îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv a obiectivului 13 privind schimbările climatice, oferind posibilitatea de a aborda cauzele profunde ale poziției socioeconomice precare a femeilor și, astfel, consolidând rezistența acestora la schimbările climatice;

U.

întrucât efectele schimbărilor climatice în regiuni precum Africa Subsahariană și Asia de Sud ar putea constrânge mai mult de 100 de milioane de persoane la o stare de sărăcie extremă până în 2030, alimentând conflictele și antrenând strămutarea populației; întrucât UNCCD estimează că 135 de milioane de persoane ar putea fi strămutate până în 2045, ca urmare a deșertificării; întrucât Organizația Internațională pentru Migrație a ONU observă în analiza sa a dovezilor că, până în 2050, numărul de persoane strămutate ca urmare a schimbărilor climatice s-ar putea situa între 25 de milioane și 1 miliard de persoane, cifra de 200 de milioane de persoane fiind cea mai vehiculată;

V.

întrucât egalitatea de gen, justiția socială și dreptul la dezvoltare sunt inerente conceptului de justiție climatică; întrucât, deși societatea întreagă suportă povara schimbărilor climatice, femeile sunt persoanele care sunt cel mai puternic afectate de strămutările provocate de schimbările climatice;

W.

întrucât schimbările climatice amplifică magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale, care pot provoca pierderea de bunuri, pierderea activităților economice generatoare de venituri, pierderea accesului la servicii vitale de sănătate, precum și creșterea riscului violenței de gen; întrucât capacitatea femeilor de a face față efectelor calamităților naturale este adesea afectată de inegalitățile existente; întrucât schimbările climatice riscă să agraveze aceste inegalități, creând noi puncte vulnerabile și antrenând noi strămutări ale populației;

X.

întrucât încă se mai pot evita multe dintre aceste efecte, dacă se aplică rapid o agendă de dezvoltare favorabilă incluziunii care să integreze dimensiunea de gen și să se concentreze asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice și adaptării la acestea;

Y.

întrucât se prevede că efectele schimbărilor climatice vor conduce la și mai multe strămutări ale populației, care nu se încadrează în parametrii cadrelor internaționale actuale; întrucât reacția la strămutarea populației din cauza schimbărilor climatice va reprezenta o provocare de o importanță capitală, care va necesita o strategie mondială complexă și cuprinzătoare, bazată pe respectarea drepturilor omului;

Z.

întrucât adoptarea, în 2017, de către Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a documentului intitulat „Key Messages on Human Rights and Climate Change” (Mesaje esențiale privind drepturile omului și schimbările climatice) reprezintă un important pas înainte în ceea ce privește abordarea impactului negativ asupra exercitării depline și reale a drepturilor omului; întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris oferă liderilor mondiali un fundament normativ transversal pentru elaborarea unui cadru care să poată aborda în mod eficient strămutările din motive climatice, bazându-se pe actualele instrumente ale ONU;

AA.

întrucât UE are un cadru juridic clar, care o obligă să respecte și să promoveze egalitatea de gen și drepturile omului în politicile sale interne și externe; întrucât politica UE în domeniul climei poate avea o influență considerabilă asupra protecției drepturilor omului și promovării politicilor privind schimbările climatice care integrează dimensiunea de gen la nivel mondial;

AB.

întrucât UE, în temeiul competențelor pe care i le conferă tratatele, poate îmbunătăți efectiv cadrele juridice și de politică pentru a sprijini justiția climatică și pentru a participa în mod activ la dezvoltarea unui cadru internațional de protecție a drepturilor persoanelor strămutate din cauza schimbărilor climatice; constată că UE și statele membre și-au asumat angajamentul de a integra o perspectivă de gen în viitorul Pact mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine;

AC.

întrucât Convenția din 1951 privind statutul refugiaților nu include categoria „refugiaților climatici”,

1.

recunoaște că egalitatea de gen este o condiție obligatorie pentru o dezvoltare durabilă și pentru gestionarea eficientă a provocărilor climatice; subliniază faptul că femeile nu sunt numai victime, ci și importanți agenți ai schimbării, care, pe baza participării depline, pot formula și pune în aplicare strategii eficiente în materie de schimbări climatice și/sau soluții în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pot consolida rezistența la schimbările climatice, ca urmare a experienței lor în diverse domenii și a cunoștințelor practice în toate sectoarele, pornind de la agricultură, silvicultură și pescuit până la infrastructurile energetice și orașele durabile;

2.

observă că participarea femeilor pe piața muncii din zonele rurale privește o gamă largă de locuri de muncă, care depășește agricultura convențională, și subliniază, în acest sens, că femeile din zonele rurale pot fi agenți ai schimbării către o agricultură sustenabilă și ecologică și pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă ecologice;

3.

invită Comisia să pună în aplicare programe prin care transferul de tehnologii moderne și de know-how să poată ajuta comunitățile și regiunile în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice, incluzând în aceste programe femeile, care reprezintă 70 % din forța de muncă agricolă din țările cu risc;

4.

este convins de importanța esențială a capacitării femeilor din zonele rurale în ceea ce privește accesul la terenuri, credite și metode agricole durabile pentru asigurarea rezilienței climatice, inclusiv protecția ecosistemelor, a resurselor de apă și a fertilității solului; invită Comisia și statele membre să promoveze aceste aspecte în politicile lor de dezvoltare, inclusiv prin intermediul unor planuri de investiții publice și prin susținerea investițiilor private responsabile cu ajutorul unor cadre precum principiile directoare privind afacerile și drepturile omului din Pactul mondial al ONU și planul de acțiune al UNCTAD privind investițiile în ODD;

5.

recunoaște că femeile și fetele sunt cea mai bună sursă de informare în ceea ce privește circumstanțele și nevoile lor proprii și, prin urmare, ar trebui să fie consultate în toate aspectele care le vizează; recunoaște că, potrivit EIGE, din punct de vedere statistic, femeile sunt mai preocupate de schimbările climatice; recunoaște că femeile, în calitate de inovatoare, lideri, organizatoare, educatoare și persoane care oferă îngrijire altora au găsit, de-a lungul secolelor, calea de a se descurca în situații dificile pentru a răspunde nevoilor propriei familii și prezintă un potențial imens de a fi inovatoare și în viitor;

6.

solicită Comisiei să țină cont de efectele sociale și de mediu ale politicilor sale în contextul politicii sale comerciale și de dezvoltare externă, inclusiv de efectul acestor acțiuni asupra femeilor; invită, de asemenea, Comisia să insiste asupra caracterului obligatoriu al normelor sociale și de mediu incluse în capitolele privind dezvoltarea durabilă a acordurilor comerciale pe care le negociază;

7.

recunoaște faptul că elaborarea de politici în domeniul sănătății, educației și emancipării femeilor, în mod conjugat cu politica de mediu, este esențială pentru dezvoltarea durabilă și, în final, pentru găsirea unei soluții la schimbările climatice; recunoaște că modul în care aceste politici sunt integrate în gestionarea tendințelor actuale, precum urbanizarea, va avea un impact major asupra schimbărilor climatice;

8.

subliniază că ODD 13 („Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor”) se referă la participarea femeilor la acțiunile privind clima, având o țintă (13b) care prevede: „promovarea mecanismelor de consolidare a capacităților de planificare și gestionare eficientă în domeniul schimbărilor climatice din țările mai puțin dezvoltate și micile state insulare în curs de dezvoltare, cu accent asupra femeilor, a tinerilor, a populației locale și a grupurilor marginalizate”;

9.

regretă faptul că toate contribuțiile părților din cadrul CCONUSC la activitățile privind chestiunile legate de gen sunt pe bază de voluntariat; îndeamnă Comisia, împreună cu statele membre, să își reafirme sprijinul pentru dezvoltarea, adoptarea și finanțarea Planului de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) al CCONUSC, care urmează să fie completat de un amplu program de lucru multianual care include finanțarea, domenii de acțiune prioritare, termene, principalii indicatori de realizări, o definiție a actorilor responsabili și mecanisme de monitorizare și revizuire;

10.

îndeamnă Comisia și statele membre să conducă prin puterea exemplului și să adopte ținte și calendare de îndeplinire a obiectivului privind echilibrul de gen în delegațiile la CCONUSC;

11.

subliniază necesitatea de a adopta măsuri temporare speciale în vederea promovării obiectivului privind echilibrul de gen în organismele formale și informale create în baza CCONUSC și a Protocolului de la Kyoto;

12.

îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze, în conformitate cu angajamentele UE față de egalitatea de gen și drepturile omului, că contribuțiile stabilite la nivel național prevăd rapoarte periodice privind egalitatea de gen și drepturile omului;

13.

invită statele membre să adere la Decizia 21/CP.22 privind genul și schimbările climatice, care „invită părțile să numească și să sprijine un punct național de contact pentru chestiuni legate de gen în cadrul negocierilor, aplicării și monitorizării politicilor climatice” și să furnizeze sprijin pentru punctele de contact privind chestiunile legate de gen aflate în țări terțe și/sau în țări partenere;

14.

recunoaște că femeile nu doar se ocupă de majoritatea muncilor neremunerate din gospodărie și de îngrijirea altor persoane, ci și sunt cele care iau cele mai multe decizii de consum și, prin urmare, dacă li se furnizează informații și opțiuni precise, pot avea un impact asupra durabilității prin alegerile lor; indică, de exemplu, că cercetările au demonstrat că, alegând alimente produse local, consumatorii și-ar putea reduce cu până la 5 % emisiile de gaze cu efect de seră;

15.

reamintește Rezoluția sa din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP 17) (7) și angajamentul luat în cadrul acesteia de „a depune eforturi pentru o reprezentare de minimum 40 % a femeilor în toate organismele relevante” din domeniul finanțării acțiunilor climatice;

16.

invită Comisia și statele membre să adopte o abordare care să integreze dimensiunea de gen și să se bazeze pe drepturile omului în activitatea Grupului operativ de la Varșovia privind strămutarea populației, mandatat de CCONUSC (COP 22) să elaboreze recomandări pentru abordări integrate, cu scopul de a evita, a reduce la minimum și a aborda strămutarea legată de efectele negative ale schimbărilor climatice, și care să recunoască că femeile și fetele aparțin celor mai vulnerabile grupuri strămutate din cauza schimbărilor climatice și, prin urmare, sunt deosebit de vulnerabile la traficul de persoane și la violența bazată pe gen;

17.

invită Comisia să integreze schimbarea climatică în cadrul tuturor programelor de dezvoltare la toate nivelurile; în plus, solicită o implicare mai mare a femeilor din zonele rurale și indigene în procesele decizionale, în planificarea și în implementarea, precum și în stabilirea politicilor și a programelor de dezvoltare referitoare la schimbările climatice;

18.

solicită Comisiei ca, împreună cu statele membre, să asigure o abordare care integrează dimensiunea de gen în activitatea sa legată de Platforma privind strămutarea populației în caz de dezastru (inițiativa Nansen) și Agenda pentru protecția persoanelor strămutate la nivel transfrontalier în contextul dezastrelor și al schimbărilor climatice;

19.

îndeamnă Comisia și statele membre să dezvolte indicatori și să colecteze date defalcate în funcție de gen atunci când planifică, pun în aplicare, monitorizează și evaluează politicile, programele și proiectele privind schimbările climatice, folosind instrumente cum ar fi analiza de gen, studiile de impact din perspectiva genului, integrarea perspectivei de gen în elaborarea bugetului și indicele mediului și genului (Environment and Gender Index – EGI), inclusiv prin intermediul unei agenții EIGE consolidate;

20.

invită Comisia și statele membre să contribuie la Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine, cu scopul de a garanta justiția climatică, recunoscând schimbările climatice ca motor al migrației, oferind contribuții bazate pe drepturile omului și integrând egalitatea de gen în întregul pact mondial, în concordanță cu nevoile persoanelor strămutate ca urmare a schimbărilor climatice;

21.

reamintește angajamentul de bază 4 din cadrul angajamentelor asumate de UE la summitul umanitar mondial, și anume de a garanta faptul că programarea umanitară integrează dimensiunea de gen; îndeamnă Comisia să se asigure că acest angajament se reflectă în punerea în aplicare a programului ECHO de pregătire în caz de dezastre (DIPECHO) și în punerea în aplicare a Planului de acțiune privind reziliența în țările cu risc ridicat de apariție a unor situații de criză (2013-2020) și a markerului de reziliență;

22.

condamnă ferm utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor strămutate și migrante; consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită femeilor și fetelor migrante care au fost victimele violențelor în cursul deplasării lor, asigurându-se că au acces la servicii medicale și psihologice;

23.

invită Comisia și statele membre să direcționeze programele relevante către zonele afectate de dezastre, să își intensifice eforturile pentru a oferi ajutor acestor regiuni și să acționeze pentru a rezolva problemele provocate de dezastre în aceste regiuni, acordând o atenție deosebită situației femeilor și copiilor, care sunt cel mai puternic afectați de consecințele dezastrelor naturale;

24.

îndeamnă toate părțile interesate să încurajeze capacitarea și conștientizarea femeilor prin îmbunătățirea cunoștințelor lor în ceea ce privește protecția împotriva dezastrelor cauzate de schimbările climatice, în timpul și ulterior producerii acestora, precum și prin implicarea activă a femeilor în anticiparea, în alertarea timpurie și în prevenirea dezastrelor, deoarece acest lucru joacă un rol important în asigurarea capacității femeilor de a se adapta în caz de dezastre naturale;

25.

solicită Comisiei și statelor membre să sprijine, să consolideze și să pună în aplicare, împreună cu organizații ale societății civile locale, mecanisme de control în centrele de primire a persoanelor strămutate sau a migranților care nu îndeplinesc condițiile minime necesare pentru evitarea violențelor bazate pe gen, pentru a evita orice tip de hărțuire a femeilor și a fetelor;

26.

invită Comisia să colaboreze cu organizațiile societății civile și cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului pentru a garanta condiții de primire care respectă drepturile omului pentru refugiați și pentru persoanele strămutate, în special pentru femeile și fetele vulnerabile;

27.

recunoaște posibilitățile de integrare a atenuării și adaptării la schimbările climatice și a obiectivelor de emancipare economică a femeilor, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă Comisia și statele membre să exploreze proiectele și mecanismele relevante, precum programul ONU de reducere a emisiilor cauzate de despăduriri (UN-REDD), modul în care femeilor li s-ar putea oferi oportunitatea unor activități remunerate în domeniul serviciilor de mediu, pe care în prezent le realizează în mod voluntar, precum împădurirea și reîmpădurirea terenurilor defrișate și conservarea resurselor naturale;

28.

solicită UE și statelor membre, pentru a consolida reprezentarea femeilor în cadrul negocierilor CCONUSC, să furnizeze finanțare pentru formarea și participarea femeilor delegate; îndeamnă Comisia să faciliteze și să sprijine stabilirea de relații între organizațiile de femei și activitățile societății civile în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice; îndeamnă Comisia să se asigure că femeile sunt participante egale la toate finanțările, programele și consultările organizate cu sprijinul UE la nivel național și local, precum și beneficiare ale acestora;

29.

solicită Comisiei și DG-urilor responsabile de egalitatea de gen, dezvoltare și, respectiv, energia și schimbările climatice să includă egalitatea de gen, într-un mod structurat și sistematic, în cadrul politicilor lor privind schimbările climatice și energia pentru UE și să nu se concentreze exclusiv pe dimensiunea externă; îndeamnă, în special, DG Justiție și Consumatori și DG Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) să își intensifice activitățile de sensibilizare și lucrările privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor (EGCF) în cadrul justiției climatice; subliniază că DG Politici Climatice (CLIMA) trebuie să aloce resurse de personal pentru punctul de contact privind chestiunile legate de gen; invită UE și statele sale membre să elaboreze principiul justiției climatice; subliniază că cea mai mare nedreptate produsă de incapacitatea noastră de a aborda în mod eficace schimbările climatice ar fi efectele nocive asupra țărilor și populațiilor sărace și, în special, asupra femeilor;

30.

îndeamnă Comisia și statele membre să facă precizări privind impactul genului, al drepturilor omului și al politicilor climatice în rapoartele lor universale periodice adresate Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

31.

ia act de faptul că angajamentele financiare ale UE în favoarea EGCF au crescut, dar nu și capacitatea resurselor umane pentru a gestiona volumul tot mai mare de muncă; subliniază că UE trebuie să își arate angajamentul instituțional ferm față de EGCF în ceea ce privește schimbările climatice, în special astfel cum se prevede în politicile generale care reglementează cooperarea pentru dezvoltare, și anume ODD și Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP);

32.

regretă faptul că egalitatea de gen și schimbările climatice nu reprezintă o prioritate în cadrul GAP II al UE privind egalitatea de gen și capacitatea femeilor; constată că nu s-au elaborat în mod adecvat sau integrat în raportarea rezultatelor indicatori referitori la egalitatea de gen și că responsabilitatea internă și finanțarea pentru rezultatele EGCF interne rămân slabe; constată faptul că progresele cele mai timide au fost obținute în raport cu obiectivul 20 din cadrul GAP II al UE privind drepturile egale ale femeilor de a participa la procesele decizionale privind schimbările climatice și problemele de mediu și îndeamnă Comisia să sporească eforturile de punere în aplicare a acestui obiectiv; reamintește că GAP II al UE propune o agendă de politică externă a UE cu patru piloni tematici, inclusiv pilonul orizontal privind transferul serviciilor Comisiei și cultura instituțională a SEAE pentru a asigura o îndeplinire mai eficientă a angajamentelor UE, cu respectarea deplină a principiului egalității dintre femei și bărbați;

33.

recunoaște că, singure, îmbunătățirile orientărilor tehnice sau măsurile similare nu vor fi suficiente pentru a avea efect asupra eficienței UE în materie de EGCF;

34.

invită Comisia să ia inițiativa de a elabora o comunicare globală, intitulată „Egalitatea de gen și schimbările climatice — consolidarea rezilienței și promovarea justiției climatice în strategiile de atenuare și de adaptare”, cu scopul de a aborda angajamentul său instituțional ferm față de EGCF și deficiențele actuale din coordonarea instituțională;

35.

invită comisiile sale parlamentare să promoveze integrarea dimensiunii de gen atunci când lucrează, în cadrul domeniilor lor de competență, cu aspectele transversale ale schimbărilor climatice, dezvoltării durabile și drepturilor omului;

36.

subliniază necesitatea de a se integra dimensiunea de gen atât în finanțarea adaptării la schimbările climatice, cât și a atenuării efectelor acestora; salută recentele progrese înregistrate cu privire la politica egalității de gen în domeniul mecanismelor financiare multilaterale; salută, în plus, inițiativele sectorului privat care vizează consolidarea responsabilității sociale a întreprinderilor prin introducerea unei prime pentru proiectele care îndeplinesc criterii de sustenabilitate, inclusiv promovarea mijloacelor de trai și a oportunităților educaționale pentru femei; constată însă că, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), doar 0,01 % din toate finanțările de la nivel mondial sprijină proiecte care vizează atât schimbările climatice, cât și drepturile femeilor; îndeamnă UE și statele sale membre să se asigure că programele lor privind schimbările climatice respectă cele mai înalte standarde internaționale în materie de drepturi ale omului și nu subminează egalitatea de gen;

37.

consideră că cele trei mecanisme financiare institute de CCONUSC – și anume Fondul verde pentru climă (GCF), Fondul global de mediu (GEF) și Fondul de adaptare (AF) – ar trebui să deblocheze finanțări suplimentare pentru investițiile legate de climă care integrează dimensiunea de gen;

38.

îndeamnă, în special, UE să condiționeze ajutorul pentru dezvoltare de includerea unor criterii bazate pe drepturile omului și să stabilească noi criterii de politică în domeniul schimbărilor climatice, care să ia în considerare dimensiunea de gen;

39.

solicită acțiuni care integrează dimensiunea de gen pentru a asigura că femeile nu sunt considerate doar beneficiare ale acțiunilor din domeniul climei, ci și antreprenori în domeniul tehnologiilor energetice nepoluante; salută apelul lansat de Comisie pentru propuneri privind „Femeile și energia durabilă”, care pune la dispoziție 20 milioane EUR pentru organizarea unor activități care promovează antreprenoriatul femeilor în sectorul energiei durabile în țările în curs de dezvoltare, și încurajează Comisia să majoreze în viitor această sumă;

40.

solicită ca funcționarilor UE să li se asigure cursuri de formare axate pe egalitatea de gen, în special celor care se ocupă de politicile climatice și de dezvoltare;

41.

solicită să fie luate serios în considerare strămutările provocate de schimbările climatice; este deschis unei dezbateri pe tema elaborării unei dispoziții privind „migrația climatică”; solicită înființarea unui grup de experți care să analizeze această chestiune la nivel internațional și cere ca problema migrației din cauze climatice să fie plasată pe agenda internațională; solicită amplificarea cooperării internaționale pentru a asigura reziliența la schimbările climatice;

42.

salută inițiativele de programare emblematice ale UN Women și programele și proiectele Alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice, care creează o legătură transversală între egalitatea de gen și schimbările climatice;

43.

salută activitatea Reprezentantului special al ONU privind drepturile omului și mediul înconjurător și activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în acest domeniu și invită Comisia și statele membre să sprijine aceste eforturi, inclusiv prin intermediul asistenței financiare;

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO C 289, 9.8.2016, p. 27.

(2)  JO C 349, 17.10.2017, p. 67.

(3)  JO C 258 E, 7.9.2013, p. 91.

(4)  http://womengenderclimate.org/wp-content/uploads/2015/06/WGC_FINAL_1June.pdf

(5)  http://eige.europa.eu/rdc/eige-publications/gender-environment-and-climate-change

(6)  Organizația Națiunilor Unite, „The World's Women 2015”, https://unstats.un.org/unsd/gender/chapter3/chapter3.html

(7)  JO C 153 E, 31.5.2013, p. 83.


Joi, 18 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/43


P8_TA(2018)0013

Nigeria

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la Nigeria (2018/2513(RSP))

(2018/C 458/04)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria,

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de Nigeria la 22 iunie 1983,

având în vedere Constituția Republicii Federale Nigeria, în special prevederile acesteia privind protecția libertății religioase din capitolul IV – „Dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie”,

având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2014 referitoare la răpirile din Nigeria și cele din 9 februarie 2015 referitoare la alegerile din Nigeria,

având în vedere alocuțiunea Președintelui Muhammadu Buhari în fața Parlamentului European din 3 februarie 2016,

având în vedere decizia de a adăuga Boko Haram pe lista UE a organizațiilor teroriste, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 583/2014 al Comisiei din 28 mai 2014 de modificare pentru a 214-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu rețeaua Al-Qaida, care a intrat în vigoare la 29 mai 2014,

având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, din 7 mai 2017, privind eliberarea fetelor răpite de Boko Haram în Nigeria,

având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,

având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 1966, ratificat de Nigeria la 29 octombrie 1993,

având în vedere Convenția ONU din 1989 privind drepturile copilului, ratificată de Nigeria în aprilie 1991,

având în vedere cea de a doua revizuire a Acordului de la Cotonou, ratificată de Nigeria la 27 septembrie 2010,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

având în vedere faptul că Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European a fost decernat în 2005 apărătorului drepturilor omului Hauwa Ibrahim,

având în vedere rezultatul alegerilor prezidențiale nigeriene din martie 2015,

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât ONU estimează că Nigeria, națiunea cea mai numeroasă și cea mai diversă cultural din Africa (populația sa crescând de la 33 de milioane în 1950 la circa 190 milioane în prezent), ar putea deveni a treia cea mai populată țară din lume, după China și India, până în 2050;

B.

întrucât în Nigeria se află cea mai numeroasă populație creștină din Africa;

C.

întrucât populația Nigeriei este formată în părți aproape egale din musulmani și creștini;

D.

întrucât se estimează că 30 de milioane de creștini locuiesc în nordul Nigeriei, formând astfel cea mai mare minoritate religioasă într-o regiune predominant musulmană;

E.

întrucât Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a raportat, în noiembrie 2017, că în nord-estul Nigeriei 8,5 milioane de persoane au nevoie de asistență vitală, iar asistența umanitară a vizat în 2017 6,9 milioane de persoane;

F.

întrucât regiunea Centurii de Mijloc a țării suferă de mulți ani de pe urma tensiunilor economice și politice dintre comunitățile etnice și religioase, iar violențele recente au fost alimentate de lupta pentru putere și acces la pământuri dintre comunitățile de păstori și cele agricole;

G.

întrucât pacea și stabilitatea în nordul Nigeriei sunt amenințate de atacurile continue, omorurile și răpirile comise de gruparea islamistă Boko Haram începând din 2009;

H.

întrucât peste 20 000 de persoane au fost ucise și peste 2 milioane strămutate, inclusiv în țările învecinate, de când Boko Haram și-a început atacurile;

I.

întrucât, în aprilie 2014, Boko Haram a răpit 276 de fete de la școala din Chibok, în nordul Nigeriei, dintre care unele s-au întors la familiile lor, însă multe sunt încă deținute într-o locație necunoscută;

J.

întrucât femeile și fetele sunt supuse sclaviei, violurilor, radicalizării și „căsătoriilor” forțate de Boko Haram; întrucât multe dintre supraviețuitoarele acestor experiențe atroce au rămas însărcinate cu agresorii lor;

K.

întrucât forțele de securitate au fost, de asemenea, acuzate de a fi întrerupt proteste și adunări pașnice, în unele cazuri prin violență și utilizarea excesivă a forței;

L.

întrucât numeroși preoți și călugărițe au fost răpiți anul trecut, printre care șase călugărițe din mănăstirea Inima Euharistică a lui Isus, care au fost răpiți la Iguoriakhi, la 13 noiembrie 2017 și au fost recent eliberați;

M.

întrucât peste 14 de persoane au fost ucise și multe altele au fost rănite în Omoku, în timp ce se întorceau de la serviciul religios în seara de Anul Nou; întrucât numărul deceselor creștinilor și musulmanilor a crescut în ultima vreme, demonstrând situația îngrijorătoare a ambelor religii în țară;

N.

întrucât conflictele dintre păstorii și agricultorii din Nigeria s-au multiplicat, s-au extins și s-au intensificat în ultimul deceniu, reprezentând acum o amenințare pentru supraviețuirea națiunii; întrucât mii de persoane au fost ucise, au fost distruse comunități și un număr foarte mare de fermieri și păstori și-au pierdut viața și proprietățile din cauza escaladării uciderilor și distrugerilor care au spulberat nu doar mijloacele de existență, ci și coeziunea națională;

O.

întrucât, pe termen lung, păstoritul este amenințat de rata ridicată a creșterii a populației, de extinderea agriculturii și de dispariția unor pășuni și rute ale bovinelor; întrucât, în același timp, păstoritul nu poate să înceteze sau să fie interzis, deoarece existența sa are profunde rațiuni economice, politice și culturale;

P.

întrucât Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că există motive întemeiate să se considere că au fost comise crime împotriva umanității, în sensul articolul 7 din Statutul de la Roma, în Nigeria, de către gruparea Boko Haram, inclusiv ucideri și persecuții;

Q.

întrucât Nigeria are un sistem juridic complex, care combină dreptul comun, cel cutumiar cel religios, precum și mai multe niveluri de guvernare, ceea ce creează un mediu dificil pentru o exercitare adecvată a drepturilor omului;

R.

întrucât responsabilitatea, justiția, statul de drept și combaterea impunității reprezintă elementele esențiale care stau la baza eforturilor de pace și a soluționării conflictelor, a reconcilierii și a reconstrucției;

S.

întrucât pedeapsa capitală este legală în Nigeria; întrucât, în 2016, Nigeria a condamnat la moarte 527 de persoane, de trei ori mai mult decât în 2015; întrucât există un moratoriu de facto privind pedeapsa capitală începând din 2006, care a fost însă întrerupt în 2013 și 2016;

T.

întrucât Comisia Electorală Națională Independentă a Nigeriei a anunțat că alegerile prezidențiale și alegerile pentru Adunarea Națională vor avea loc la 16 februarie 2019;

U.

întrucât organizația Transparency International a plasat Nigeria pe locul 136 între cele 175 de țări din Indicele de percepție a corupției;

V.

întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Acordul de la Cotonou, UE poartă un dialog politic periodic cu Nigeria pe tema drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv pe tema discriminării etnice, religioase și rasiale,

1.

este profund preocupat de intensificarea conflictelor interetnice dintre crescătorii de animale și agricultorii din regiunea Centurii de Mijloc, care au agravat problemele de securitate cu care se confruntă deja Nigeria, și regretă absența unui progres real în tratarea acestor chestiuni;

2.

condamnă categoric intensificarea violențelor împotriva creștinilor și musulmanilor din Nigeria, inclusiv atacurile împotriva instituțiilor religioase și a credincioșilor, cum ar fi recenta ucidere a cel puțin 48 de creștini din satele din Statul Plateau și bombardarea unei moschei în Mubi, în nord-estul Nigeriei, în care cel puțin 50 de persoane și-au pierdut viața; solicită președintelui Buhari și guvernului nigerian să își intensifice eforturile de a pune capăt violențelor, de a apăra dreptul nigerienilor de a-și practica în mod liber credința și de a proteja drepturile tuturor cetățenilor lor într-un mod mai riguros, în conformitate cu legile și Constituția țării; transmite condoleanțe familiilor tuturor victimelor violențelor în curs; reamintește, în plus, că până în anii '70, păstorii și agricultorii conviețuiau pașnic și regretă că violențele actuale, legate de accesul la terenuri și exacerbate de dispariția sistemelor eficiente de mediere, sunt descrise ca un conflict religios, ceea ce simplifică excesiv problema;

3.

invită insistent guvernul să se axeze pe respectarea drepturilor omului și a demnității umane în toate politicile, pentru a asigura coexistența pașnică între cetățenii, indiferent de religie, convingeri sau afilierea politică;

4.

invită insistent guvernul nigerian să negocieze un cadru de politică național care să protejeze atât interesele agricultorilor, cât și cele ale păstorilor, și solicită partenerilor internaționali să crească investițiile în prevenirea și soluționarea conflictelor intercomunitare dintre crescătorii de bovine și agricultori, susținând cooperarea prin inițiative comune de gestionare a resurselor economice și naturale;

5.

regretă violențele continue și atacurile din nordul Nigeriei, care au vizat comunitățile creștine; constată că Boko Haram a atacat indiscriminat musulmani, creștini și credincioși de alte confesiuni;

6.

ia act de faptul că armata nigeriană a recuperat o parte din teritoriu de la Boko Haram și i-a arestat pe unii dintre membrii organizației, însă acțiunile nemilitare ale guvernului pentru a stopa Boko Haram rămân în fază incipientă;

7.

invită insistent guvernul Buhari să își protejeze cetățenii împotriva terorismului, dar insistă și asupra faptului că aceste acțiuni trebuie să aibă loc în deplină concordanță cu respectarea drepturilor omului și a statului de drept; salută progresele guvernului Buhari în privința problemelor de securitate cu care se confruntă Nigeria și a combaterii corupției; își oferă, prin urmare, sprijinul pentru atingerea acestui obiectiv și pentru a tenta ruperea legăturii dintre practicile de corupție și terorism;

8.

reamintește, cu toate acestea, faptul că acțiunile guvernului împotriva Boko Haram și a altor organizații teroriste nu ar trebui să alimenteze și mai mult violențele; solicită, în acest sens, reformarea forțelor de securitate ale statului nigerian, inclusiv a poliției, precum și efectuarea unor anchete pentru a-i identifica pe cei vinovați de încălcări ale drepturilor omului, printre care execuțiile extrajudiciare, torturile, arestările arbitrare și abuzurile legate de extorcări;

9.

solicită insistent guvernului nigerian să abordeze cauzele care stau la baza violențelor, garantând drepturi egale pentru toți cetățenii și adoptând legi anti-discriminare;

10.

condamnă violența sexuală și de gen împotriva fetelor și femeilor și răpirile, căsătoriile forțate, violurile și utilizarea pentru atentate sinucigașe cu bombă a femeilor și a copiilor de către Boko Haram și alte grupări teroriste; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea pentru faptul că asistența umanitară inadecvată din taberele de refugiați a condus la niveluri ridicate de exploatare și abuzuri sexuale;

11.

solicită autorităților nigeriene să asigure asistența psihosocială necesară victimelor flagelului radicalizării, în special femeilor, copiilor și tinerilor, înainte de a-i reintegra în societate; solicită întreprinderea unor eforturi comune de către toți actorii internaționali pentru prevenirea radicalizării care conduce la extremismul violent, precum și pentru elaborarea unor programe de reabilitare și deradicalizare;

12.

încurajează realizarea unor progrese mai importante în combaterea corupției, care a afectat societatea nigeriană timp de decenii și este de părere că, în absența unor măsuri ferme de eradicare a acestor infracțiuni, agenda politică, economică și socială mai extinsă a guvernul Buhari nu poate fi îndeplinită; invită insistent autoritățile nigeriene să consolideze măsurile de combatere a corupției și subliniază că, dacă nu o vor face, acest lucru va conduce la ani de sărăcie, inegalitate, prejudicierea reputației, reducerea investițiilor externe și reducerea oportunităților de viață pentru cetățeni; reamintește că corupția conduce la nemulțumire față de instituțiile publice și la scăderea legitimității guvernelor în ochii cetățenilor;

13.

solicită creșterea eficienței și independenței sistemului judiciar din Nigeria, pentru a permite o utilizare eficace a justiției penale pentru combaterea violenței, terorismului și corupției;

14.

invită insistent autoritățile nigeriene să aplice un moratoriu privind pedeapsa capitală, în vederea abolirii acesteia;

15.

reamintește guvernului Nigeriei răspunderea sa de a se asigura că alegerile se desfășoară în conformitate cu obligațiile sale internaționale privind drepturile omului și de a lua toate măsurile necesare pentru ca alegerile să fie libere, transparente și credibile;

16.

invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să monitorizeze reintegrarea persoanelor returnate nigeriene din Libia și să se asigure că fondurile prevăzute din partea UE sunt cheltuite în mod eficace; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la aceste măsuri de reintegrare;

17.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Președintelui Republicii Federale Nigeria, Președintelui Uniunii Africane, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Parlamentului Panafrican și reprezentanților Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS).

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/47


P8_TA(2018)0014

Cazurile activiștilor pentru drepturile omului Wu Gan, Xie Yang, Lee Ming-che, Tashi Wangchuk și călugărul tibetan Choekyi

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la cazurile activiștilor pentru drepturile omului Wu Gan, Xie Yang, Lee Ming-che, Tashi Wangchuk și călugărul tibetan Choekyi (2018/2514(RSP))

(2018/C 458/05)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la China, în special cele din 13 martie 2014 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 25-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (1), cea din 16 decembrie 2015 referitoare la relațiile dintre UE și China (2), cea din 24 noiembrie 2016 privind cazul lui Gui Minhai, editor deținut în China (3), cea din 15 decembrie 2016 privind cazurile Academiei budiste tibetane Larung Gar și cel al lui Ilham Tohti (4), și cea din 6 iulie 2017 privind cazurile laureatului Premiului Nobel Liu Xiaobo și al lui Lee Ming-che (5),

având în vedere parteneriatul strategic dintre UE și China, lansat în 2003, precum și Comunicarea comună din 22 iunie 2016 a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulată „Elemente ale unei noi strategii a UE privind China”,

având în vedere summitul UE-China, desfășurat la Bruxelles în perioada 1-2 iunie 2017,

având în vedere adoptarea unei noi legi privind securitatea națională de către Comitetul permanent al Congresului național popular chinez la 1 iulie 2015 și publicarea, la 5 mai 2015, a celui de-al doilea proiect al unei noi legi privind administrarea ONG-urilor străine,

având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea credinței religioase, precum și articolul 4, care consacră drepturile naționalităților minoritare,

având în vedere dialogul UE-China privind drepturile omului, lansat în 1995, precum și cea de-a 35-a rundă a acestuia organizată la Bruxelles la 22 și 23 iunie 2017,

având în vedere acordarea Premiul Saharov pentru libertatea de gândire lui Wei Jingsheng și lui Hu Jia în 1996 și, respectiv, 2008,

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt pentru politica externă și de securitate comună/politica europeană de vecinătate și negocierile privind extinderea din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 27 decembrie 2017 privind sentințele lui Wu Gan și Xie Yang în China,

având în vedere Declarația locală din partea Delegației Uniunii Europene cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, 8 decembrie 2017,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât promovarea și respectarea drepturilor universale ale omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul relației pe termen lung între UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a promova aceste valori în acțiunea sa externă și cu interesul exprimat de China pentru a adera la aceste valori în propria dezvoltare și în cooperarea internațională;

B.

întrucât de când președintele Xi Jinping a preluat puterea, situația drepturilor omului în China s-a deteriorat în continuare, guvernul intensificându-și ostilitatea față de opoziția pașnică, libertatea de exprimare și libertatea religioasă, precum și statul de drept; întrucât autoritățile chineze au reținut și pus sub acuzare sute de apărători ai drepturilor omului, avocați și jurnaliști;

C.

întrucât, la 26 decembrie 2017, o instanță din Tianjin l-a condamnat pe activistul Wu Gan la opt ani de închisoare în urma unor acuzații de acțiuni subversive împotriva puterii de stat; întrucât Wu Gan a militat în mod regulat cu privire la chestiuni sensibile legate de abuzul de putere al guvernului, atât online, cât și offline; întrucât, potrivit avocatului său, Wu Gan a respins un acord cu autoritățile, care i-ar fi acordat o pedeapsă cu suspendare în cazul în care și-ar fi recunoscut vinovăția;

D.

întrucât, chiar în aceeași zi, în Hunan, avocatul specializat în drepturile omului Xie Yang a fost, de asemenea, condamnat, însă a fost scutit de sancțiuni penale după ce, anterior, a pledat vinovat pentru acuzații de subversiune; întrucât Wu Gan a fost arestat cu mai multe luni înainte de represiunea fără precedent asupra avocaților din domeniul drepturilor omului și a apărătorilor drepturilor omului din 2015, care a condus la interogarea sau arestarea a sute de persoane la nivel național, inclusiv Xie Yang, în cursul mai multor săptămâni; întrucât există acuzații potrivit cărora Xie Yang a fost torturat, bătut și amenințat de anchetatori;

E.

întrucât, la 28 noiembrie 2017, Curtea intermediară din Yueyang l-a condamnat pe activistul pentru democrație Lee Ming-che la cinci ani de închisoare după ce l-a găsit vinovat de acuzația de „acțiuni subversive împotriva puterii de stat” și i-a retras toate drepturile politice în China timp de doi ani; întrucât este probabil ca mărturia publică a lui Lee Ming-che să fi fost obținută în urma presiunii exercitate de autoritățile chineze; întrucât Lee Ming-che a fost dat dispărut la 19 martie 2017, după ce a trecut din Macao în Zhuhai, în provincia Guangdong din China;

F.

întrucât Tashi Wangchuk, proprietar de magazin și susținător al drepturilor lingvistice din Tibet, a fost deținut la 27 ianuarie 2016, după ce a apărut într-un reportaj al New York Times susținând dreptul tibetanilor de a învăța și a studia în limba lor maternă; întrucât, în martie 2016, Tashi Wangchuk a fost acuzat de „incitare la separatism” și poate fi condamnat la până 15 ani de închisoare, deși a declarat în mod explicit pentru presă că nu a cerut independența Tibetului;

G.

întrucât, în 2015, călugărul tibetan Choekyi, de la mănăstirea Phurbu din județul Seda din Sichuan, a fost închis pentru că a sărbătorit ziua de naștere a lui Dalai Lama, liderul spiritual exilat; întrucât, după ce au fost acuzat, Choekyi a fost deținut pentru scurt timp într-o închisoare din județul Kangding din prefectura Ganzi și, în final, a fost trimis la închisoarea Mianyang din Sichuan pentru o sentință de patru ani; întrucât, potrivit surselor media, Choekyi avea probleme cu rinichii, icter și alte probleme de sănătate care s-au înrăutățit din cauza detenției;

H.

întrucât avocații din domeniul drepturilor omului au continuat să fie supuși intimidării și să fie deținuți, ca în cazul avocaților proeminenți Li Yuhan, care se află în detenție fără nicio formă de comunicare din noiembrie 2017, și Wang Quanzhang, care a fost arestat în iulie 2015, ținut în detenție fără a i se permite să comunice timp de mai mult de 800 de zile și, conform relatărilor, a fost supus torturii; întrucât apărătorii drepturilor omului care sunt petiționari și care călătoresc în principalele orașe pentru a ridica probleme locale sunt deținuți și încarcerați, ca de exemplu Li Xiaoling, care se află în detenție din iunie 2017, deși continuă să sufere de o formă gravă de glaucom; întrucât apărătorii drepturilor omului care oferă o platformă pentru petiționari și pentru alți apărători ai drepturilor omului, cum ar fi Ding Lingjie, Liu Feiyue și Zhen Jianghua, au fost, de asemenea, arestați;

I.

întrucât guvernul chinez a adoptat legi noi, în special Legea privind securitatea statului, Legea privind combaterea terorismului, Legea securității cibernetice, precum și Legea privind administrarea ONG-urilor străine, care consideră că activismul public și critica pașnică la adresa guvernului constituie amenințări la adresa securității de stat, întăresc cenzura, supravegherea și controlul indivizilor și grupurilor sociale și descurajează persoanele care luptă pentru drepturile omului;

J.

întrucât, în Cadrul strategic al UE și în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, Consiliul se angajează că UE va promova democrația, statul de drept și drepturile omului în toate domeniile acțiunii sale externe, fără excepție” și „va pune drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici”,

1.

este în continuare deosebit de preocupat de abordarea guvernului chinez față de apărătorii drepturilor omului, activiști și avocați; reamintește Chinei de responsabilitățile care îi revin ca putere mondială și invită autoritățile de la Beijing să asigure, în orice împrejurare, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu alte instrumente internaționale privind drepturile omului semnate sau ratificate de China; îndeamnă autoritățile de la Beijing, de asemenea, să pună capăt tuturor actelor de hărțuire îndreptate împotriva tuturor apărătorilor drepturilor omului din țară, astfel încât aceștia să fie în măsură să își desfășoare activitatea fără restricții;

2.

îndeamnă autoritățile chineze să îi elibereze imediat și necondiționat pe toți apărătorii drepturilor omului, activiștii, avocații, jurnaliștii și petiționarii deținuți pentru activitatea lor în domeniul drepturilor omului și să înceteze reprimarea continuă a acestora, care se realizează sub formă de detenție, hărțuire judiciară și intimidare;

3.

solicită guvernului Republicii Populare Chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe Wu Gan, întrucât el a fost încarcerat doar pentru că și-a exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare și de întrunire și, până la eliberare, să se asigure că are în mod regulat acces nerestricționat la familia sa și la avocații pe care îi alege și că nu este supus torturii sau altor tratamente inumane; solicită o anchetare rapidă, eficientă și imparțială a torturii în China și cere ca cei responsabili să fie aduși în fața justiției;

4.

subliniază necesitatea de a ancheta acuzațiile de tortură ale lui Xie Yang;

5.

solicită autorităților chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe Lee Ming-che și, până la eliberarea sa, să se asigure că este protejat împotriva torturii sau a altor tratamente inumane și că are acces la familia sa, la avocații pe care îi alege și la îngrijiri medicale adecvate;

6.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la arestarea și detenția continuă a lui Tashi Wangchuk, precum și cu privire la dreptul său limitat la consiliere, la lipsa probelor împotriva sa și la existența unor nereguli în cadrul cercetării penale; solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Tashi Wangchuk;

7.

solicită autorităților chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe călugărul tibetan Choekyi; îndeamnă guvernul chinez să permită rudelor și avocaților pe care îi alege să îl viziteze și, în special, să îi ofere îngrijirile medicale adecvate;

8.

invită guvernul chinez să își respecte propria Constituție, în special articolul 4, care protejează minoritățile naționale; articolul 35, care protejează libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de întrunire, de asociere, de procesiune și de demonstrație; articolul 36, care recunoaște dreptul la libertatea credinței religioase; și articolul 41, care garantează dreptul de a critica și de a face sugestii cu privire la orice organ sau funcționar de stat;

9.

își reiterează apelul către guvernul Chinei de a colabora cu Sfinția Sa, Dalai Lama și cu reprezentanții săi, și își exprimă sprijinul pentru o soluționare pașnică a problemei Tibetului prin dialog și negocieri, în vederea acordării Tibetului o autonomie reală în cadrul Constituției chineze;

10.

condamnă, de asemenea, campaniile împotriva budismului realizate prin intermediul „educației patriotice”, inclusiv măsurile de preluare de către stat a administrării mănăstirilor budiste din Tibet; este îngrijorat de faptul că în China se abuzează de dreptul penal pentru a-i persecuta pe tibetani și pe budiști, activitățile lor religioase fiind asimilate „separatismului”; regretă faptul că mediul în care se practică budismul în Tibet s-a înrăutățit semnificativ după protestele tibetanilor din martie 2008, guvernul chinez adoptând o abordare mai invazivă asupra „educației patriotice”;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la adoptarea pachetului de legi privind securitatea și la impactul acestuia asupra minorităților din China, în special în ceea ce privește Legea privind combaterea terorismului, care ar putea conduce la sancționarea exprimării pașnice a culturii și religiei tibetane, precum și Legea privind administrarea ONG-urilor străine, care plasează grupurile pentru drepturile omului sub controlul strict al guvernului, întrucât aceasta constituie o abordare strict descendentă, în loc să încurajeze parteneriatul între guvernul local și central și societatea civilă;

12.

subliniază că autoritățile chineze trebuie să asigure că toate persoanele deținute fără drept de comunicare sunt imediat puse în contact cu membrii familiei și cu avocații lor, și că condițiile tuturor celor aflați în detenție respectă standardele stabilite în „Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme oarecare de detenție sau încarcerare”, adoptat prin Rezoluția 43/173 a Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 1988, inclusiv accesul la asistență medicală;

13.

este extrem de îngrijorat să afle despre acuzațiile de tortură ale activiștilor pentru drepturile omului; invită guvernul chinez, prin urmare, să respecte pe deplin interdicția absolută și inderogabilă a torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, în conformitate cu articolele 2 și 16 din Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (UNCAT), care a fost ratificată de China la 4 octombrie 1988;

14.

încurajează guvernul chinez ca, la împlinirea a 20 de ani de la semnarea sa, să ratifice Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și să asigure punerea în aplicare deplină a acestuia, inclusiv punând capăt tuturor practicilor abuzive și adaptându-și legislația în funcție de necesități;

15.

reamintește că este important ca Uniunea Europeană să ridice problema încălcării drepturilor omului în China, în special cazul minorităților din Tibet și Xinjiang, în toate dialogurile politice și privind drepturile omului cu autoritățile chineze, inclusiv în dialogurile anuale pe tema drepturilor omului, în concordanță cu angajamentul UE de a avea un mesaj solid, clar și unitar în privința acestei țări; regretă, cu toate acestea, lipsa de rezultate concrete în fiecare an a dialogului UE-China privind drepturile omului; reamintește, de asemenea, că, în procesul de reformă aflat în derulare și al implicării sale tot mai mari la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului; solicită, prin urmare, continuarea dialogului cu China în vederea onorării acestor angajamente;

16.

invită toate statele membre ale UE să adopte o abordare fermă, bazată pe valori față de China și se așteaptă ca acestea să nu ia inițiative unilaterale, nici să nu întreprindă acte care ar putea compromite coerența, eficacitatea și consecvența acțiunilor UE; amintește cu regret faptul că UE nu a reușit să prezinte o declarație cu privire la situația drepturilor omului în China la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva în iunie 2017; salută adoptarea unei declarații la următoarea sesiune plenară, și se așteaptă ca UE să continue să menționeze China ca țară care necesită atenția Consiliului pentru Drepturile Omului în măsura în care refuză să se angajeze în reforme relevante privind drepturile omului; invită, de asemenea, UE și statele sale membre să ridice motive robuste de îngrijorare în cadrul viitoarei evaluări periodice universale pentru China și să garanteze, în special, că societatea civilă chineză poate participa liber la acest proces;

17.

invită VP/ÎR și statele membre să adopte concluziile Consiliului Afaceri Externe privind China, care subliniază importanța majoră a drepturilor omului în relația UE-China și oferă o idee clară privind îngrijorarea cu privire la tendințele negative din China în acest domeniu, precum și faptul că se așteaptă ca autoritățile chineze să ia anumite măsuri ca răspuns la acestea; subliniază faptul că aceste concluzii ar avea drept scop să angajeze cele 28 de state membre ale UE și instituțiile UE în vederea unui mesaj comun și a unei abordări comune cu privire la drepturile omului în China;

18.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze.

(1)  JO C 378, 9.11.2017, p. 239.

(2)  JO C 399, 24.11.2017, p. 92.

(3)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0444.

(4)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0505.

(5)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0308.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/52


P8_TA(2018)0015

Republica Democratică Congo

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la Republica Democratică Congo (2018/2515(RSP))

(2018/C 458/06)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Republica Democratică Congo (RDC), în special cea din 14 iunie 2017 (1), cea din 2 februarie 2017 (2) și cea din 1 decembrie 2016 (3),

având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, și ale purtătorului său de cuvânt, privind situația din RDC;

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 9 noiembrie 2017 privind publicarea calendarului electoral în RDC,

având în vedere Rezoluția adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 29 septembrie 2017 privind asistența tehnică și consolidarea capacităților în domeniul drepturilor omului în RDC și raportul din octombrie 2017 al Secretarului General privind Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în RDC (MONUSCO),

având în vedere observațiile finale din 9 noiembrie 2017 din cadrul celei de-a patra evaluări periodice a punerii în aplicare a Pactului internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice de către RDC,

având în vedere Rezoluția 2348(2017) a Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea mandatului MONUSCO,

având în vedere Decizia (CFSP) 2017/2282 din 11 decembrie 2017 a Consiliului de prelungire până la 12 decembrie 2018 a sancțiunilor împotriva persoanelor vinovate de violențe și încălcări grave ale drepturilor omului în RDC;

având în vedere concluziile Consiliului din 6 martie și 11 decembrie 2017 privind RDC,

având în vedere concluziile Consiliului din 19 iunie 2017 privind angajamentul UE față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe,

având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 15 iunie 2016 privind situația preelectorală și de securitate din RDC,

având în vedere faptul că Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European i-a fost decernat în 2014 doctorului Denis Mukwege,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

având în vedere Acordul de la Cotonou,

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981,

având în vedere Orientările privind libertatea de asociere și de întrunire ale Comisiei africane pentru drepturile omului și popoarelor, din mai 2017,

având în vedere Constituția RDC, adoptată la 18 februarie 2006,

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la un an după semnarea acordului Saint-Sylvestre la 31 decembrie 2016, situația generală în RDC continuă să se deterioreze în întreaga țară, având loc represiuni violente, omoruri și încălcări frecvente ale drepturilor omului; întrucât 2017 a fost unul dintre cei mai violenți ani din istoria recentă a RDC;

B.

întrucât ONU a clasificat situația din RDC ca având nivelul 3 de urgență umanitară, cel mai ridicat nivel; întrucât, la 8 martie 2017, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, a solicitat crearea unei comisii de anchetă pentru investigarea violențelor din provincia Kasai;

C.

întrucât criza politică s-a adâncit în urma refuzului președintelui Kabila de a se retrage în 2016, la încheierea mandatului său constituțional; întrucât, în temeiul Acordului Saint-Sylvestre la care s-a ajuns sub auspiciile Conferinței Episcopale Naționale din Congo (CENCO), s-a convenit să se organizeze alegeri până în decembrie 2017; întrucât acest termen nu a fost respectat și întrucât Comisia electorală națională independentă (CENI) a anunțat că alegerile vor avea loc la 23 decembrie 2018;

D.

întrucât CENI a demarat pregătirile de ordin logistic pentru alegeri, inclusiv în ceea ce privește aspectele bugetare și registrul electoral;

E.

întrucât protestelor împotriva situației politice li s-a răspuns cu rezistență de o violență extremă din partea forțelor sprijinite de guvern;

F.

întrucât Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a luat act de „intenția deliberată de suprimare a drepturilor civile și politice” de către forțele de securitate, inclusiv de folosirea muniției de război, a gazelor lacrimogene și a gloanțelor de cauciuc împotriva civililor, inclusiv a copiilor de altar, refuzându-se accesul ONU în spitale, morgi și centre de detenție și împiedicându-se observarea protestelor de către ONU;

G.

întrucât RDC nu a ratificat Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța;

H.

întrucât continuă confruntările armate între armata congoleză și milițiile locale, în special în Kasai; întrucât acest lucru a dus la o criză umanitară gravă, incluzând omoruri, tortură, violuri, distrugerea de locuințe, unități medicale și școli și descoperirea a 40 de gropi comune în Kasai; întrucât nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește aducerea în fața justiției a autorilor acestor acte;

I.

întrucât în RDC se înregistrează cel mai mare număr la nivel mondial de noi persoane strămutate în interiorul țării din cauza conflictelor; întrucât, din ianuarie 2017, peste 1,9 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul RDC, numărul total al persoanelor strămutate în această țară ajungând la 4,25 milioane, în principal în provinciile Kasai, Tanganyika și Kivu; întrucât RDC găzduiește, de asemenea, refugiați care fug din Burundi, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud; întrucât UE a disponibilizat 5 milioane EUR în ajutoare de urgență pentru victimele violențelor din Kasai;

J.

întrucât, în martie 2017, numărul trupelor din cadrul misiunii MONUSCO a fost redus, iar în iunie 2017 bugetul său a fost micșorat cu 8 %;

K.

întrucât autoritățile din RDC au hărțuit în mod sistematic organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului, printre care Lutte pour le Changement (Lucha), Filimbi, biserica catolică și Comité Laïc de Coordination (CLC); întrucât, potrivit grupurilor pentru protecția drepturilor omului, cel puțin 358 de prizonieri politici sunt reținuți în RDC;

L.

întrucât pe 29 și 30 decembrie 2017, șapte apărători ai drepturilor omului, Carbone Beni, Mino Bompomi, Roger Katanga Mwenyemali, Bony Dickson Mputu, Grâce Tshiunza, Cedrick Kalonji și Arciel Beni, toți fiind membri ai mișcării societății civile Filimbi, au fost arestați și reținuți fără mandat de arestare și întrucât nu se știe unde se află un alt apărător al drepturilor omului, Palmer Kabeya;

M.

întrucât numărul răpirilor și atacurilor asupra lucrătorilor umanitari și forțelor de menținere a păcii este în creștere, organizațiile umanitare fiind astfel obligate să întârzie furnizarea ajutoarelor și să-și suspende activitățile;

N.

întrucât trei proiecte de legi prezentate în cadrul Adunării Naționale din Congo, privind reglementarea organizațiilor neguvernamentale, apărătorii drepturilor omului și combaterea terorismului, contravin, în forma lor actuală, standardelor regionale și internaționale în materie de drepturile omului și reprezintă o amenințare fără precedent la adresa funcționării independente a societății civile în Congo;

O.

întrucât UE a prelungit până în decembrie 2018 măsurile restrictive împotriva unor persoane, adoptate ca răspuns la obstrucționarea procesului electoral și la încălcări ale drepturilor omului,

1.

își exprimă din nou profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației umanitare, politice și de securitate din RDC; condamnă ferm toate încălcările drepturilor omului și actele de violență, în special împotriva demonstranților pașnici, inclusiv interzicerea demonstrațiilor publice pașnice și politicile de intimidare, arestare și reținere a oricăror voci disidente; invită autoritățile congoleze să procedeze la eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor de conștiință și să efectueze o anchetă independentă cu privire la reprimarea violentă a demonstrațiilor din decembrie 2017 și la gropile comune descoperite;

2.

reamintește că guvernul RDC este principalul responsabil de protejarea populației civile de pe teritoriul său și din jurisdicția sa, inclusiv față de crime de război și de crime împotriva umanității;

3.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la dovezile prezentate de organizațiile de apărare a drepturilor omului, în special cu privire la raportul de anchetă din decembrie 2017 al Federației internaționale pentru drepturile omului (FIDH) referitor la masacrele din Kasai, potrivit căruia forțele de securitate congoleze și milițiile sprijinite de guvern aplică o „strategie deliberată de teroare și distrugere, care a condus la crime împotriva umanității” în provincia Kasai; îndeamnă Curtea Penală Internațională (CPI) și ONU să investigheze aceste afirmații;

4.

își exprimă îngrijorarea cu privire la situația femeilor și a copiilor în RDC; condamnă ferm folosirea violului, a violenței sexuale și a torturii; este alarmat de acuzațiile privind recrutarea ilegală și utilizarea copiilor soldați de către milițiile sprijinite de guvernul congolez și consideră că eliminarea practicii utilizării copiilor soldați trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile congoleze și comunitatea internațională;

5.

regretă profund faptul că nu fost organizate alegeri înainte de data-limită din 2017; reamintește responsabilitatea autorităților și instituțiilor congoleze de a pune efectiv în aplicare noul calendar electoral în conformitate cu Constituția congoleză și cu acordul Saint-Sylvestre; insistă asupra faptului că trebuie organizate alegeri prezidențiale și legislative transparente, libere și echitabile la 23 decembrie 2018; reamintește că CENI trebuie să fie o instituție independentă, imparțială și incluzivă și solicită guvernului RDC să asigure furnizarea de resurse suficiente; solicită, în plus, CENI și guvernului să introducă termene-limită trimestriale în ceea ce privește calendarul electoral, pentru a monitoriza progresele înregistrate și ca dovadă a angajamentului guvernului de a organiza alegeri; reamintește că numai desfășurarea de alegeri credibile oferă o cale pentru ieșirea din criză;

6.

subliniază că opozanții aflați în exil trebuie să se poată întoarce în siguranță și fără condiții și că fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul de a candida la alegeri; salută crearea, cu participarea Uniunii Africane (UA), Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Comunității de Dezvoltare a Africii Australe (SADC) și Organizației Națiunilor Unite, a unei echipe de experți coordonate, însărcinată cu sprijinirea punerii în aplicare a procesului electoral și cu facilitarea mobilizării asistenței financiare, logistice și tehnice pentru RDC; sprijină contribuția UE la procesul electoral din RDC și invită UE să condiționeze orice finanțare electorală de aplicarea de către guvernul congolez a unor măsuri concrete care să arate voința politică demonstrabilă de a organiza alegeri la 23 decembrie 2018, inclusiv, în special, publicarea unui buget electoral realist, precum și garanții privind toate drepturile și libertățile fundamentale pentru toate partidele politice și organizațiile societății civile;

7.

condamnă cu fermitate toate formele de hărțuire și amenințare împotriva societății civile și a ONG-urilor; este deosebit de îngrijorat cu privire la ultimele amenințări cu moartea împotriva reprezentanților FIDH și ai organizațiilor asociate; îndeamnă autoritățile și forțele de securitate din RDC să respecte pe deplin cerințele prevăzute în Acordul de la Cotonou și în acordul Saint-Sylvestre, în special dreptul persoanelor de a-și exercita libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de a demonstra; invită autoritățile congoleze să ratifice cu prima ocazie Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța;

8.

denunță proiectele de lege prezentate în cadrul Adunării Naționale din Congo privind reglementarea ONG-urilor, a apărătorilor drepturilor omului și a combaterii terorismului; îndeamnă autoritățile congoleze să respecte pe deplin garanțiile procedurale legislative și să alinieze proiectele de lege la standardele internaționale și regionale pentru protecția și promovarea drepturilor omului;

9.

îndeamnă UE, statele sale membre și comunitatea internațională să crească sprijinul acordat apărătorilor drepturilor omului și protecția acestora; invită autoritățile din RDC să ancheteze și să aducă în fața justiției persoanele care atacă apărătorii drepturilor omului și reprimă protestele democratice;

10.

salută anunțul făcut de Secretarul General al ONU cu privire la o anchetă referitoare la atacul din 7 decembrie 2017 al miliției Forțelor Democrate Aliate asupra trupelor MONUSCO, care s-a soldat cu moartea a 15 soldați din forțele de menținere a păcii în provincia Kivu de Nord;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele reduceri ale bugetului și numărului trupelor ONU; invită Consiliul de Securitate al ONU și statele membre ale ONU să se asigure că MONUSCO beneficiază de o finanțare adecvată pentru a-și îndeplini sarcinile care îi sunt încredințate în cadrul mandatului său; reamintește că mandatul MONUSCO include contribuția la protecția civililor și sprijinirea punerii în aplicare a acordului politic;

12.

îndeamnă UE și statele sale membre să acorde prioritate valorilor legate de drepturile omului; reamintește importanța tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de abuzuri împotriva drepturilor omului și de alte fapte care subminează soluționarea pașnică a conflictului din RDC; salută, în această privință, utilizarea sancțiunilor specifice de către UE și invită UE să ia în calcul folosirea unor mijloace suplimentare, astfel cum se prevede în Acordul de la Cotonou, dacă situația continuă să se deterioreze și nu se înregistrează progrese semnificative în direcția găsirii unei soluții pașnice;

13.

reamintește că în aprilie 2015, Ibrahim Thiaw, directorul executiv adjunct al Programului ONU pentru Mediu, a declarat că anual sunt exploatate resurse naturale în valoare de peste un miliard de dolari și că majoritatea profiturilor obținute – până la 98 % – ajung la concernele internaționale, în timp ce restul de 2 % sunt folosite pentru a finanța grupări armate interne; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile care se impun împotriva întreprinderilor europene care nu respectă standardele internaționale sau care nu oferă indemnizații adecvate victimelor încălcărilor drepturilor omului care sunt comise sub responsabilitatea lor directă sau indirectă; solicită punerea rapidă în aplicare a acordului convenit între statele membre la 15 iunie 2016 referitor la regulamentul UE privind minereurile din zonele de conflict (Regulamentul (UE) 2017/821 (4)), precum și continuarea lucrărilor la nivelul UE și al ONU pentru dezvoltarea unei legislații internaționale în acest domeniu;

14.

își reiterează sprijinul pentru UA, OIF și SADC, precum și, în special, pentru Angola, ca facilitatori ai dialogului politic în RDC și în întreaga regiune;

15.

se arată alarmat cu privire la escaladarea epidemiei de holeră și solicită ajutoare umanitare crescute pentru a o combate; îndeamnă UE și statele sale membre să mărească ajutorul financiar și umanitar acordat prin intermediul unor organizații de încredere, pentru a răspunde nevoilor urgente ale populației;

16.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, Consiliului de miniștri și Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican și președintelui, prim-ministrului și Parlamentului Republicii Democratice Congo.

(1)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0264.

(2)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0017.

(3)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0479.

(4)  JO L 130, 19.5.2017, p. 1.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/57


P8_TA(2018)0018

Punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (2017/2039(INI))

(2018/C 458/07)

Parlamentul European,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (2),

având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (3),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016, intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 3/2015 din martie 2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”,

având în vedere Raportul special al CCE nr. 5/2017 din martie 2017 intitulat: „O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al Garanției pentru tineret a UE (4),

având în vedere analiza aprofundată din 3 februarie 2016 a departamentului său tematic pentru afaceri bugetare intitulată „Evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

având în vedere propunerea Comisiei din 10 iunie 2016 referitoare la propunerea de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții de competențe (COM(2016)0382),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri (5),

având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii,

având în vedere Carta socială europeană, protocolul adițional la aceasta și versiunea sa revizuită, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999,

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 (ODD), în special ODD 8 „Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți”, care au fost adoptate de ONU în 2015 și care se aplică întregii lumi, inclusiv UE,

având în vedere raportul din 22 iunie 2015 redactat de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz, privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”), documentele de reflecție ale Comisia din 26 aprilie 2017 privind dimensiunea socială a Europei și din 31 mai 2017 privind aprofundarea Uniunii monetare europene, și Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei,

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM(2017)0250) și Recomandarea (UE) 2017/761 a Comisiei din 26 aprilie 2017 privind Pilonul european al drepturilor sociale (6),

având în vedere activitatea și cercetarea realizate de Eurofound, Cedefop, Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Institutul European al Sindicatelor, Confederația întreprinderilor europene (BUSINESSEUROPE), Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice, Eurocities și Forumul European de Tineret,

având în vedere discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017, Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică (proiectul de program de lucru al Comisiei până la sfârșitul lui 2018) și scrisoarea de intenție adresată de Comisie președintelui Antonio Tajani și prim-ministrului estonian, Jüri Ratas, din 13 septembrie 2017,

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0406/2017),

A.

întrucât criza economică și financiară au făcut ca rata șomajului în rândul tinerilor să atingă un nivel record, ajungând de la 15 %, în 2008, la 24 %, la începutul lui 2013, această rată medie mascând diferențe enorme între diferitele state membre și regiuni; întrucât ratele șomajul în rândul tinerilor în 2013 au fost de aproximativ 10 % în Germania, Austria și Țările de Jos dar au atins un nivel record de 40 % în Italia, Spania, Croația și Grecia sau au depășit cu mult acest procentaj;

B.

întrucât măsurile care au vizat reducerea cheltuielilor publice au avut un impact negativ direct, în special asupra tineretului, din cauza reducerilor de fonduri efectuate în domeniul educației, al formării, al creării de locuri de muncă și al serviciilor de asistență;

C.

întrucât politicile care afectează tinerii au fost elaborate fără implicarea tinerilor respectivi și a reprezentanților acestora;

D.

întrucât perioadele îndelungate de șomaj riscă să îi marginalizeze și să îi excludă pe tineri din societate, să îi facă să se simtă izolați și pot lasă „sechele”, ceea ce înseamnă că există mai multe șanse ca aceștia să se afle din nou în șomaj și să se confrunte cu salarii inferioare și perspective de carieră mai puțin bune pe tot parcursul vieții lor active; întrucât ținerea la distanță a tinerilor reprezintă o pierdere a investițiilor publice și private, care duce la generalizarea nesiguranței locului de muncă și la erodarea competențelor, având în vedere că este însoțită implicit de neutilizarea și vulnerabilizarea potențialului uman;

E.

întrucât, în 2012, unul din trei lucrători europeni era fie supracalificat, fie subcalificat pentru locul de muncă (7); întrucât, în general, tinerii angajați sunt mai susceptibili de a ocupa locuri de muncă sub nivelul calificării lor formale, fiind, totodată, și mai predispuși în raport cu lucrătorii mai în vârstă să aibă locuri de muncă mai puțin corelate cu competențele lor;

F.

întrucât lucrătorii tineri prezintă un risc mai ridicat de a ocupa un loc de muncă precar; întrucât șansele de a ocupa un loc de muncă cu dezavantaje multiple sunt de două ori mai mari pentru lucrătorii cu vârsta sub 25 de ani decât pentru lucrătorii cu vârsta de 50 de ani sau mai mult (8);

G.

întrucât tranziția cu succes de la școală la muncă și de la inactivitate la muncă și un prim loc de muncă adevărat emancipează și motivează tinerii, ajutându-i să își dezvolte competențele personale și profesionale pentru a putea deveni cetățeni independenți, a avea încredere în ei și a-și demara cu succes cariera;

H.

întrucât, după ce a atins un nivel record de 24 % în 2013, rata șomajului în rândul tinerilor în UE-28 a scăzut în mod constant, ajungând sub pragul de 17 % în 2017; întrucât nivelul șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicat, în doar câteva state membre (Austria, Republica Cehă, Țările de Jos, Malta, Ungaria și Germania) înregistrându-se o rată a șomajului în rândul tinerilor de sub 11 %, și întrucât există mari discrepanțe între statele membre;

I.

întrucât o analiză a defalcării pe sexe a muncii cu normă întreagă și cu fracțiune de normă în Europa arată că disparitatea de gen a persistat în perioada cuprinsă între 2007 și 2017, în care bărbații continuă să reprezinte aproximativ 60 % dintre angajații cu normă întreagă cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și aproximativ 40 % dintre angajații cu fracțiune de normă din aceeași grupă de vârstă;

J.

întrucât, potrivit datelor statistice, din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor este, în general, aproximativ de două ori mai mare decât rata generală medie a șomajului, atât în perioadele de creștere economică, cât și în timpul recesiunilor;

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret

K.

întrucât, la 22 aprilie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare prin care a instituit Garanția pentru tineret (YG), prin care statele membre se angajează să pună la dispoziția tinerilor o ofertă de angajare de calitate, formare continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal;

L.

întrucât, având în vedere că eforturile a numeroase state membre în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, nu au fost încununate de succes prin aplicarea regulamentelor și posibilităților disponibile până acum, acestea ar trebui să pună un accent mai mare pe utilizarea eficace a fondurilor și a instrumentelor disponibile în cadrul Fondului social european (FSE);

M.

întrucât, în februarie 2013, Consiliul a aprobat crearea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), ca principal instrument bugetar al Uniunii – legat de FSE – care are scopul de a ajuta regiunile din statele membre care se confruntă cu rate deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, în special prin introducerea unor sisteme de garanție pentru tineret;

N.

întrucât YG este un angajament asumat la nivelul întregii Uniuni, în timp ce YEI vizează statele membre și regiunile în care rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 25 %, cu un total de 20 de state membre care îndeplinesc integral sau parțial condițiile pentru a putea beneficia de aceasta;

O.

întrucât s-a încercat o mobilizare rapidă a fondurilor printr-o concentrare la începutul perioadei, pentru 2014 și 2015, a bugetului Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru maximizarea impactului măsurilor finanțate prin YEI; întrucât, din cauza întârzierilor în punerea în aplicare la nivel național și regional, concentrarea eforturilor la începutul perioadei s-a dovedit, în sine, a fi o măsură insuficientă; întrucât, în 2015, rata de prefinanțare a fost ridicată în mod condiționat de la 1 % la 30 % și majoritatea statelor membre eligibile au aplicat această măsură cu succes;

P.

întrucât una dintre principalele ambiții ale YEI și ale YG este de a-i ajuta pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), care sunt expuși celui mai ridicat risc de excluziune, ținând cont în același timp de faptul că termenul „NEET” acoperă diverse subgrupuri de tineri cu diverse nevoi;

Q.

întrucât scopul YG este de a permite integrarea sustenabilă a NEET pe piața muncii, propunând o formulă personalizată, care să conducă la o ofertă de calitate și să crească capacitatea de inserție profesională a tinerilor, sprijinind tinerii, în același timp, într-un context mai larg, în tranziția de la școală la muncă și în soluționarea problemei necorelării competențelor pe piața muncii; întrucât statele membre trebuie să elaboreze strategii de comunicare corespunzătoare în acest sens;

R.

întrucât, în 2015, OIM a estimat costul punerii în aplicare a YG în toate statele membre ale UE-28 la 45 miliarde EUR; întrucât YEI a beneficiat, pentru perioada de programare 2014-2020, de un buget modest de 6,4 miliarde EUR, scopul fiind acela de a completa finanțarea la nivel național, și nu de a o înlocui;

S.

întrucât Comisia a propus majorarea cu 1 miliard EUR a bugetului YEI, care să corespundă unor angajamente FSE cu valoare identică, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2017-2020; întrucât, ca urmare a unui acord între Parlament și Consiliu, cifra a crescut la 1,2 miliarde EUR; întrucât, la 5 septembrie 2017, Parlamentul a adoptat proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 pentru a prevedea 500 milioane EUR suplimentare pentru YEI în 2017, sumă finanțată din marja globală pentru angajamente, exprimându-și, de asemenea, regretul față de întârzierea din procedura bugetară pentru anul 2017 cauzată de blocarea și aprobarea cu întârziere de către Consiliu a revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

T.

întrucât, în primul său Raport special privind YG, CCE a împărtășit preocupările sale în ceea ce privește adecvarea finanțării inițiativei (atât la nivel european, cât și național), definirea unei „oferte de calitate”, lipsa unei strategii cu etape și obiective clare și monitorizarea și raportarea rezultatelor; întrucât CCE a atras, de asemenea, atenția asupra eșecului înregistrat în aplicarea strategiei de parteneriat, prevăzută în Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013, în dezvoltarea YG;

U.

întrucât sunt necesare mecanisme cu adevărat eficace pentru discutarea și soluționarea dificultăților întâmpinate la punerea în aplicare a schemelor YG și un angajament ferm al statelor membre de a pune în aplicare pe deplin YG, ținând seama în special de condițiile locale și stimulând îmbunătățirea competențelor, prin punerea în aplicare a unor structuri de evaluare adecvate și flexibile;

V.

întrucât Raportul special al CCE privind YG a identificat câteva criterii comune pentru ceea ce constituie o „ofertă de calitate”, Slovacia conferind definiției acesteia caracter juridic obligatoriu, ele cuprinzând dispoziții privind timpul minim de lucru și sustenabilitatea ocupării forței de muncă după încetarea sprijinului YEI, luând în considerare starea de sănătate a beneficiarului;

W.

întrucât, în cel de-al doilea Raport special al său privind YEI și YG publicat recent și elaborat pe baza unui eșantion de șapte state membre, CCE a împărtășit preocupările sale legate de dificultățile întâmpinate pentru a avea acces la date complete și de progresele limitate înregistrate în punerea în aplicare a YG, ale cărei rezultate nu se ridică la nivelul așteptărilor; întrucât YEI și YG reprezintă în continuare unele dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor, în urma crizei economice, și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de un sprijin financiar și politic continuu din partea instituțiilor europene, naționale și regionale în vederea punerii lor în aplicare în anii următori;

X.

întrucât raportul cost-eficacitate al YEI și scopul final al YG de a ajuta tinerii să obțină locuri de muncă sustenabile pot fi atinse doar dacă operațiunile sunt monitorizate în mod corespunzător, pe baza unor date fiabile și comparabile, dacă programele sunt axate pe rezultate și dacă se fac ajustări în cazurile în care se detectează măsuri ineficace și costisitoare;

Y.

întrucât statele membre trebuie să depună eforturi mai mari pentru a-i sprijini și a-i sensibiliza pe tinerii cei mai îndepărtați și complet izolați de piața forței de muncă, cum ar fi tinerii cu dizabilități;

Z.

întrucât YEI și YG unt menite să joace un rol central în respectarea principiilor-cheie ale pilonului european al drepturilor sociale;

AA.

întrucât, în discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio referire la situația șomajului în rândul tinerilor în Europa, care rămâne alarmantă; întrucât în scrisoarea de intenție care însoțește discursul din 2017 privind starea Uniunii, se recunoaște contribuția YG la crearea de locuri de muncă în UE; întrucât combaterea șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor, ar trebui să rămână o prioritate pentru acțiunea la nivelul UE;

AB.

întrucât au fost semnalate întârzieri la plata către tineri a ajutoarelor prevăzute în virtutea măsurilor finanțate de YEI, aceste întârzieri fiind cauzate adesea de înființarea târzie a autorităților de management sau de capacitatea administrativă insuficientă a autorităților naționale sau regionale;

AC.

întrucât măsurile adoptate în cadrul YEI și YG, cum ar fi stagiile de practică și stagiile de formare, ar trebui să faciliteze tranziția către piața forței de muncă și nu ar trebui să înlocuiască niciodată contractele de muncă obișnuite;

AD.

întrucât, în cazul tinerelor femei din zonele rurale, formele de muncă ilegale sau neînregistrarea lor ca șomere face ca datele statistice să fie imprecise și creează disparități în materie de pensii; întrucât această practică are o influență negativă asupra întregii societăți și, în special, asupra bunăstării femeilor, asupra altor forme de asigurări sociale și a evoluției în carieră sau a oportunităților viitoare de angajare;

AE.

întrucât 16 milioane de tineri din categoria NEET s-au înscris în programele YG și întrucât YEI a oferit sprijin direct pentru mai mult de 1,6 milioane de tineri în UE;

AF.

întrucât, în cadrul YEI, statele membre au adoptat peste 132 de măsuri în domeniul pieței muncii destinate tinerilor;

AG.

întrucât 75 % din totalul bugetului YEI a fost angajat, iar 19 % a fost deja investit de către statele membre, ceea ce face ca YEI să aibă rata de execuție bugetară cea mai mare dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

AH.

întrucât, din mai multe rapoarte privind punerea în aplicare a YEI, reiese că, în pofida preocupărilor privind adecvarea finanțării și a estimărilor privind investițiile totale necesare, resursele disponibile sunt canalizate cu succes pentru a răspunde nevoilor regionale, vizând regiuni și grupuri de beneficiari specifice;

AI.

întrucât, de la introducerea strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în 1997, Comisia a sprijinit o serie de măsuri destinate să îmbunătățească perspectivele tinerilor în materie de ocupare a unui loc de muncă și educație (9); întrucât, în urma crizei, eforturile UE s-au concentrat îndeosebi asupra YG și YEI;

AJ.

întrucât YG este finanțată de FSE, de bugetele naționale și de YEI, în timp ce YEI poate finanța furnizarea directă de locuri de muncă, ucenicii, stagii sau educație continuă pentru grupul-țintă al YEI în regiunile eligibile; întrucât intervenția YEI nu are o durată prestabilită, în timp ce YG impune să se propună o ofertă în termen de patru luni;

AK.

întrucât YG a dus la realizarea unor reforme structurale în statele membre, menite să promoveze, în special, alinierea modelelor lor de educație și formare la piața muncii pentru a atinge obiectivele YG;

AL.

întrucât factorii externi, precum situația economică sau modelul de producție specific fiecărei regiuni, influențează perspectivele de atingere a obiectivelor stabilite în YG;

Introducere

1.

consideră că YG trebuie să fie un prim pas către nevoile tinerilor în materie de ocupare a forței de muncă; reamintește că angajatorii au obligația de a se implica în procesul de oferire de programe de formare profesională accesibile, locuri de muncă la nivel de începător și stagii de practică de calitate pentru tineri;

2.

subliniază că aspectul calitativ al muncii decente pentru tineri nu trebuie să fie compromis niciodată; subliniază că standardele fundamentale de muncă și alte standarde legate de calitatea muncii, cum ar fi timpul de lucru, salariul minim, securitatea socială și securitatea și sănătatea în muncă, trebuie să reprezinte considerente esențiale în cadrul eforturilor depuse;

3.

ia act de divergențele semnificative în materie de performanțe economice în UE-28, fie că este vorba de creșterea economică, fie de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, ceea ce impune o reacție politică decisivă; recunoaște că anumite state membre au rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor structurale necesare; ia act de faptul că politicile economice sănătoase, precum și politicile de ocupare a forței de muncă și de investiții, care țin în definitiv de competența statelor membre, sunt cele care creează locuri de muncă; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe termen lung asupra dezvoltării economice a regiunilor care se confruntă cu un exod al creierelor în cazul persoanelor cu studii superioare;

4.

reamintește că, potrivit normelor de punere în aplicare a YEI, statele membre trebuie să aleagă între diferite modalități de implementare (un program exclusiv, axe prioritare în cadrul unui program operațional existent sau un program care face parte din mai multe axe prioritare); subliniază că, având în vedere diferitele opțiuni de punere în aplicare și pe baza rezultatelor obținute, este necesar un schimb de bune practici pentru a ține seama de acestea în viitoarele etape ale programului;

5.

ia act cu îngrijorare de faptul că Raportul special al CCE nr. 5/2017 subliniază că există riscul ca finanțarea UE să înlocuiască pur și simplu finanțarea națională, mai degrabă decât să creeze valoare adăugată; reamintește că, conform principiului adiționalității fondurilor, YEI urmărește să completeze finanțarea națională și nu să înlocuiască finanțarea și politicile proprii ale statelor membre destinate să combată șomajul în rândul tinerilor; subliniază că bugetul YEI nu poate oferi tuturor tinerilor o ofertă de angajare de calitate, educație continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la pierderea locului de muncă sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal și nu a fost conceput în acest scop;

6.

subliniază că este necesar ca YEI să favorizeze, în special, reformele politice, precum și o mai bună coordonare în domeniile ocupării forței de muncă și educației, mai ales în statele membre în care se înregistrează rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, pentru a se asigura că aceste state membre introduc strategii integrate, globale și pe termen lung de luptă împotriva șomajului în rândul tinerilor, care să vizeze creșterea capacității lor de ocupare a forței de muncă, să le ofere perspective mai bune și să le permită să găsească un loc de muncă sustenabil, mai degrabă decât să mențină o serie de politici (existente) fragmentate; consideră că YEI și YG sunt instrumente puternice de combatere a excluziunii sociale a grupurilor de tineri celor mai marginalizate; consideră că este important să se depună eforturi în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, al abandonului școlar și al excluziunii sociale;

7.

reamintește că, în urma Recomandării Consiliului referitoare la instituirea unei Garanții pentru tineret, s-au stabilit șase orientări care să stea la baza sistemelor de garanție pentru tineret: crearea de abordări bazate pe parteneriate, intervenție și activare rapidă, măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea fondurilor Uniunii, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare; subliniază că, potrivit rapoartelor de evaluare, foarte puține state membre au furnizat date cu privire la aceste aspecte și evaluări complete ale acestora;

8.

subliniază că ar trebui să se investească mai mult atât în mobilitatea internă, cât și în mobilitatea transfrontalieră, pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor și pentru a trata problema necorelării competențelor; solicită ca oferta de muncă și competențele să fie mai bine aliniate la cerere prin facilitarea mobilității între regiuni (inclusiv între regiunile transfrontaliere); recunoaște că statele membre trebuie să acorde o atenție specială stabilirii unei mai bune legături între sistemele de educație și piețele muncii în regiunile transfrontaliere, de exemplu promovând educația în limbile țărilor învecinate;

9.

reamintește că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor este determinată de: consecințele crizei economice globale asupra piețelor forței de muncă, abandonul școlar timpuriu fără calificări suficiente, lipsa de competențe relevante și de experiență profesională, răspândirea tot mai mare a formelor de muncă precare pe termen scurt urmate de perioade de șomaj, oportunități de formare limitate și insuficiența sau inadecvarea programelor active pe piața forței de muncă;

10.

consideră că monitorizarea YEI trebuie să se bazeze pe date credibile; consideră că datele obținute în urma monitorizării și rezultatele disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru a realiza o evaluare globală a punerii în aplicare și a rezultatelor YEI, ca principal instrument al Uniunii de finanțare a garanțiilor pentru tineret, în special ca urmare a întârzierilor inițiale în instituirea programelor operaționale de către statele membre și din cauza faptului că acestea se află încă în etape relativ timpurii ale punerii în aplicare; insistă asupra necesității de a considera în continuare ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca una dintre prioritățile de acțiune ale UE; este preocupat totuși de concluziile raportului recent al CCE privind impactul YEI și YG, ca politici ale Uniunii care vizează abordarea problemei șomajului în rândul tinerilor, ținând seama, în același timp, de domeniul său de aplicare teritorial și temporal limitat;

11.

consideră că, pentru a fi cu adevărat eficace, o strategie pentru relansarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să prevadă organizarea de mese rotunde la care să participe părțile interesate, să țină seama de contextul teritorial în care trebuie pusă în aplicare și să ofere cursuri de pregătire specifice care să răspundă nevoilor întreprinderilor, armonizându-le, în același timp, cu aspirațiile și competențele tinerilor; subliniază că aceeași strategie ar trebui să asigure o formare profesională de calitate și transparență totală în ceea ce privește atribuirea fondurilor către agențiile de formare, inclusiv printr-o monitorizare atentă a utilizării acestora;

12.

regretă că statele membre au ales să își asume angajamente numai prin intermediul recomandărilor Consiliului care reprezintă un instrument fără caracter obligatoriu; subliniază că scopul YG este departe de a fi atins în multe state membre;

Sensibilizarea tinerilor celor mai excluși

13.

ia act de riscul ca tinerii cu dizabilități să nu intre nici în domeniul de aplicare al YEI, nici al YG; invită Comisia și statele membre să își adapteze programele operaționale pentru a se asigura că măsurile adoptate în cadrul YEI și al YG sunt accesibile cu adevărat tuturor persoanelor cu dizabilități, garantând accesul egal al tinerilor cu dizabilități și răspunzând nevoilor individuale ale acestora;

14.

subliniază că, pentru a ajunge la NEET, care formează un grup eterogen cu nevoi și competențe diverse, sunt necesare eforturi importante și susținute din partea autorităților naționale, precum și o cooperare intersectorială; subliniază, prin urmare, că sunt necesare date exacte și complete privind toate persoanele NEET, în scopul de a le înregistra și de a ajunge la acestea în mod mai eficace, întrucât prin mai multe date defalcate, inclusiv în funcție de regiuni, s-ar putea identifica grupurile care ar trebui vizate și modul în care inițiativele în materie de ocupare a forței de muncă ar putea fi adaptate mai bine destinatarilor;

15.

consideră că YG și YEI nu pot înlocui utilizarea instrumentelor macroeconomice și a altor politici pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că, în evaluarea punerii în aplicare și a impactului YG, este important să se țină seama de condițiile macroeconomice și bugetare diferite din statele membre; consideră că, în cazul în care se are în vedere extinderea duratei YG, este important să se contureze un program de reformă structurală pe termen lung a acestuia; subliniază necesitatea clară a unei mai bune coordonări între diferitele state membre;

16.

sprijină dezvoltarea ghișeelor unice care pot garanta că toate serviciile și orientările sunt ușor accesibile, disponibile și gratuite pentru tineri într-un singur loc;

17.

este preocupat de observațiile inițiale care indică că sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește înregistrarea și sensibilizarea tuturor NEET, în special, a celor inactivi și a celor care sunt dificil de reintegrat; invită statele membre să pună în aplicare strategii corespunzătoare și adaptate de comunicare pentru a se adresa tuturor tinerilor din categoria NEET și pentru a adopta o abordare integrată care să vizeze punerea la dispoziție de asistență și servicii mai personalizate pentru a sprijini tinerii care se confruntă cu bariere multiple; îndeamnă statele membre să acorde o atenție deosebită nevoilor tinerilor NEET vulnerabili și să elimine atitudinile prejudiciabile și negative la adresa acestora;

18.

subliniază necesitatea de a adapta măsurile la nevoile locale pentru a spori impactul acestora; invită statele membre să pună în aplicare măsuri speciale de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în zonele rurale;

19.

invită statele membre să îmbunătățească rapid comunicarea programelor de sprijin existente disponibile pentru tineri, în special pentru grupurile cele mai îndepărtate de piața forței de muncă, prin campanii de sensibilizare, utilizând atât canalele media tradiționale, cât și cel moderne, cum ar fi rețelele de socializare;

Asigurarea calității ofertelor în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

20.

recunoaște apelul de a defini ceea ce ar trebui să însemne o „ofertă de calitate” în cadrul YEI; evidențiază nevoia de a elabora o definiție cuprinzătoare, convenită de comun acord, care să țină cont de munca depusă în cadrul Comitetului EMCO în colaborare cu Comisia, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și părțile interesate relevante; subliniază că o ofertă de calitate este o măsură polivalentă care conduce la integrarea durabilă, bine adaptată, a participanților pe piața forței de muncă, realizată prin dezvoltarea competențelor, și că ar trebui să corespundă nivelului de calificare și profilului participanților și să țină cont de cererea de forță de muncă; îndeamnă statele membre să se asigure că participanților li se aplică protecția socială, normele privind condițiile de muncă și nivelurile de compensație cuvenite; atrage atenția asupra standardelor de calitate menționate în „Orientările privind evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” publicate de Comisie în 2015, care stabilesc caracteristicile ofertelor de muncă, relevanța lor pentru nevoile participanților, rezultatele produse de oferte pe piața forței de muncă și proporția ofertelor neacceptate sau abandonate prematur ca indicatori valabili pentru evaluarea calității locurilor de muncă;

21.

reamintește faptul că OIM definește „munca decentă” ca fiind munca ce este „productivă și garantează un venit echitabil, condiții de siguranță la locul de muncă și protecție socială pentru familii, perspective mai bune pentru dezvoltarea personală și integrarea socială, libertatea persoanelor de a-și exprima preocupările, de a se organiza și de a participa la deciziile care le afectează viețile și egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați” și că acest standard minim este în continuare nerespectat în cazul tinerilor încadrați profesional;

22.

este de părere că tinerii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în monitorizarea calității ofertelor;

23.

subliniază că un contract de stagiu de calitate trebuie să respecte un cadru de calitate care oferă următoarele garanții: un stagiu trebuie reglementat printr-un contract scris, cu informații transparente privind drepturile și obligațiile părților contractante, care stabilește obiective concrete și prevede formare de înaltă calitate; trebuie să se desemneze un mentor care să evalueze performanța stagiarului la sfârșitul stagiului; stagiul trebuie să aibă o durată determinată, trebuie stabilite împreună cu angajatorul limite pentru durata stagiului, trebuie să se precizeze clar condițiile de asigurare în cadrul sistemelor de securitate socială și remunerația;

24.

încurajează statele membre să își actualizeze progresiv și să își revizuiască programele operaționale sprijinite de YEI cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret pentru a-și adapta acțiunile în funcție de nevoile reale ale tinerilor și ale pieței forței de muncă;

25.

subliniază că pentru a determina dacă bugetul YEI este bine cheltuit și dacă obiectivul său final, și anume acela de a le permite tinerilor șomeri să găsească un loc de muncă durabil, este atins, este indispensabil ca operațiunile să fie monitorizate îndeaproape și într-un mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și statele membre care nu au făcut progrese să fie atenționate mai sever; invită statele membre să îmbunătățească monitorizarea, raportarea și calitatea datelor în regim de urgență și să garanteze că sunt colectate date și cifre fiabile și comparabile privind implementarea YEI actuale și că acestea sunt puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât o impune obligația lor de raportare anuală, așa cum se specifică la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea CCE, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

26.

ia notă de propunerile statelor membre și de diferitele tipuri de programe elaborate de statele membre sub egida YEI; consideră că, în unele state membre, reglementarea națională și-a formulat în mod vag obiectivele și abordările, textul fiind lipsit de claritate, și că a oferit o gamă limitată de oportunități de promovare a ocupării forței de muncă; consideră că marja largă de interpretare și lipsa unor mecanisme clare de supraveghere au condus uneori la înlocuirea locurilor de muncă cu oferte din cadrul YEI;

27.

este preocupat de rapoartele care semnalează utilizarea inadecvată a măsurilor finanțate prin YEI, inclusiv plățile întârziate către tineri sau abuzul de stagii, de exemplu, utilizarea lor excesivă; își exprimă voința de a combate acest tip de practici; consideră că recurgerea repetată la Garanția pentru tineret nu ar trebui să contravină spiritului activării pieței muncii și nici țelului de integrare mai permanentă pe piața muncii;

28.

invită Comisia și statele membre să identifice, să disemineze și să facă schimb de bune practici pentru a învăța unii de la alții în domeniul politicilor și a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a unor politici bazate pe date fiabile; subliniază că schimbările de pe piața muncii și digitalizarea economiei impun o nouă abordare în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că YEI trebuie să acționeze în direcția utilizării unor instrumente eficace de reducere a șomajului în rândul tinerilor, nu să recicleze politici ineficace de ocupare a forței de muncă;

29.

reiterează faptul că în Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret se consideră că abordările bazate pe parteneriat sunt un element esențial pentru implementarea sistemelor YEI și atragerea persoanelor NEET; invită statele membre să urmeze o abordare bazată pe parteneriat, identificând și implicând în mod activ părțile interesate relevante și să promoveze mai bine programul YG în rândul întreprinderilor, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor familiale, de mai mici dimensiuni; subliniază că datele primite de la statele membre care au adoptat deja măsuri similare Garanției pentru tineret, înainte de introducerea programului, demonstrează că succesul unei abordări bazate pe implicarea părților interesate este esențială pentru succesul implementării;

30.

subliniază rolul important al organizațiilor de tineret de intermediari între tineri și serviciile publice de plasare a forței de muncă; încurajează statele membre, în acest context, să coopereze strâns cu organizațiile de tineret la nivel național, regional și local în chestiunile legate de comunicarea, planificarea și evaluarea YEI;

31.

subliniază importanța serviciilor SPOFM competente în furnizarea de servicii personalizate șomerilor din categoria NEET; invită statele membre ca, la implementarea YEI, să își coordoneze mai bine serviciile publice de ocupare a forței de muncă la nivelul UE în cadrul rețelei serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM); încurajează dezvoltarea unor noi sinergii între prestatorii publici și privați de servicii de ocupare a forței de muncă, întreprinderi și sistemele de învățământ; încurajează utilizarea pe scară largă a e-Guvernării pentru a reduce sarcinile birocratice;

32.

invită Comisia să facă o estimare adaptată de la țară la țară a costului anual pentru ca fiecare stat membru să pună în aplicare în mod efectiv Garanția pentru tineret, ținând seama de estimarea OIM;

33.

subliniază că este necesar să se înmulțească numărul de oferte de ucenicie disponibil în cadrul Garanției pentru tineret, dat fiind că acestea reprezintă numai 4,1 % din ofertele acceptate până în prezent;

Observații finale

34.

evidențiază că este necesară o strategie care să transforme YEI dintr-un instrument anti-criză într-un instrument permanent de finanțare al UE, cu ajutorul căruia să se combată șomajul în rândul tinerilor în perioada de după 2020, asigurând eliberarea rapidă și lipsită de complicații a fondurilor și care să stabilească o cerință de cofinanțare pentru a sublinia responsabilitatea principală a statelor membre; semnalează că extinderea YEI ar trebui să țină seama de observațiile CCE; subliniază că obiectivul general al programului este integrarea durabilă a tinerilor pe piața muncii; subliniază necesitatea de a stabili obiective clare, măsurabile; subliniază că aceste elemente ar trebui discutate în contextul următorului CFM pentru a oferi continuitate, rentabilitate și valoare adăugată;

35.

își afirmă din nou susținerea pentru YEI; subliniază că sunt necesare urgent eforturi suplimentare și un angajament politic și financiar continuu pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor; reamintește, în special, că este important să se asigure o finanțare de cel puțin 700 de milioane EUR pentru YEI pentru perioada 2018-2020, astfel cum s-a convenit cu prilejul revizuirii intermediare a CFM; solicită, de asemenea, alocarea unor credite de plată suficiente pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și la timp a YEI;

36.

subliniază nevoia de a îmbunătăți calitatea ofertelor din cadrul YEI și al YG și invită la o nouă discuție despre intervalul de vârstă eligibil;

37.

consideră că pentru ca cadrul de calitate pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să devină operațional ar trebui realizate progrese în direcția adoptării unei recomandări în temeiul articolelor 292 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și o serie de măsuri de informare, cum ar fi crearea unui site internet ușor accesibil și actualizat cu informații relevante cu privire la normele care reglementează stagiile în fiecare stat membru;

38.

recunoaște că YEI este un instrument financiar destinat sprijinirii inițiativei statelor membre de a combate nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și că statele membre trebuie să depună eforturi sporite pentru a corela mai bine sistemele educative cu piețele muncii, pentru a-i integra pe tineri pe piața muncii în mod durabil; salută măsurile și politicile adoptate pentru a ajuta la soluționarea problemei necorelării competențelor; recunoaște că utilizarea competențelor reprezintă în continuare o problemă în întreaga Europă și, prin urmare, consideră necesar să se asigure o mai bună concordanță între competențele cerute și cele oferite;

39.

consideră că YEI și YG sunt esențiale pentru a implementa cu succes principiile-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale, în special Protocolul nr. 1 privind educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții; Nr. 4 privind acordarea unui sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă; Nr. 5 privind locurile de muncă sigure și adaptabile; Nr. 6 privind salariile; Nr. 8 privind dialogul social și participarea lucrătorilor; Nr. 10 privind un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor; Nr. 12 privind protecția socială; Nr. 13 privind indemnizațiile de șomaj; și nr. 14 privind venitul minim;

40.

solicită Comisiei și statelor membre să depună noi eforturi împreună cu OIM pentru a furniza informații personalizate și a îmbunătăți capacitățile naționale de creare și evaluare a sistemelor YG sub următoarele aspecte: asigurarea punerii în aplicare complete și durabile a inițiativei, îmbunătățirea abilității de a coopta persoane NEET neînregistrate și tineri slab calificați, consolidarea capacităților și îmbunătățirea calității ofertelor;

41.

constată că, în așteptarea publicării de către Comisie a cifrelor finale furnizate de statele membre, numărul tinerilor care au terminat un program YEI la sfârșitul anului 2015 a fost estimat la 203 000 de persoane, reprezentând 4 % dintre participanți; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul mare de participanți la YEI care,, în unele state membre nu termină programul; consideră că este important să se ofere stimulente mai atrăgătoare pentru ca tinerii să considere programul YEI ca fiind util;

42.

reamintește faptul că YEI ar trebui să ofere sprijin financiar pentru măsurile de promovare a integrării tinerilor NEET pe piața forței de muncă, inclusiv stagii de formare, stagii de practică și ucenicii plătite, dar că nu ar trebui să devină un înlocuitor al unei activității lucrative efective;

43.

sugerează să se creeze o „linie telefonică de urgență la nivel european împotriva încălcării drepturilor tinerilor” pentru ca tinerii să raporteze direct Comisiei orice posibile experiențe negative pe care le au în cursul participării lor la măsurile YEI și YG, permițând strângerea de informații și investigarea relatărilor privind practicile abuzive asociate cu aplicarea politicilor finanțate din fonduri UE;

44.

salută faptul că în scrisoarea de intenție anexată la discursul președintelui Juncker din 2017 privind starea Uniunii s-a făcut trimitere la o propunere de înființare a unei Autorități Europene în domeniul Muncii pentru a întări cooperarea între autoritățile de pe piața forței de muncă la toate nivelurile și a gestiona mai bine situațiile transfrontaliere, precum și alte inițiative de sprijinire a mobilității echitabile;

45.

recunoaște succesul înregistrat de YEI în reducerea șomajului în rândul tinerilor și, în special, asigurarea echilibrului de gen, rezultatul fiind că de YEI au beneficiat aproximativ 48 % dintre bărbați și 52 % dintre femei;

46.

în contextul YEI, solicită punerea în aplicare pe deplin a Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și a Directivei 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă în cadrul YEI;

47.

consideră că Comisia și statele membre trebuie să vină cu măsuri pozitive care să garanteze că tinerele femei primesc oferte de muncă de calitate și că nu ocupă sau nu sunt silite să ocupe locuri de muncă precare, prost plătite și temporare, în care drepturile lor ca angajate sunt respectate parțial sau nu sunt respectate deloc;

48.

invită statele membre să colecteze date statistice defalcate pe gen ca să permită Comisiei să lanseze o evaluare de impact a YEI și a influenței acesteia asupra echilibrului dintre femei și bărbați, pentru evaluarea și analizarea aprofundată a implementării sale;

49.

le cere statelor membre să identifice modalități de a sprijini reintegrarea tinerelor femei pe piața muncii sau în instituțiile de învățământ sau de formare, garantând egalitatea de gen în accesul la angajare, evoluția în carieră, reconcilierea vieții profesionale cu cea privată, oferirea de servicii de îngrijire a copiilor și a adulților și promovarea unei remunerații egale între lucrătorii femei și bărbați, pentru aceeași muncă prestată sau pentru o muncă echivalentă;

50.

îndeamnă statele membre să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți sistemele de educație cu scopul de a-i ajuta pe tinerii vulnerabili să rămână în continuare protejați;

51.

ia act cu îngrijorare de faptul că cele mai recente rapoarte de evaluare (10) evidențiază că în prima fază a implementării sale, YEI a tins să se concentreze în principal asupra tinerilor NEET cu un nivel ridicat de studii, mai degrabă decât pe cei slab calificați, inactivi și neînregistrați de SPOFM-uri;

52.

le cere statelor membre să abordeze această hibă substanțială în implementarea YEI elaborând, printre altele, măsuri ulterioare specifice pentru a implementa politici pentru tineret care să fie bazate în mai mare măsură pe date concrete, mai eficace și mai sustenabile;

53.

invită statele membre să se asigure că legislația lor le permite tuturor tinerilor din cadrul grupei de vârstă identificate să se înregistreze și să participe efectiv la YEI (11);

54.

atrage atenția asupra lipsei reglementărilor privind ofertele de stagii pe piața deschisă în ceea ce privește transparența angajării, durata și recunoașterea și subliniază că numai câteva state membre au stabilit criterii minime de calitate, inclusiv cu scopul de a monitoriza YG și YEI;

55.

recunoaște că investițiile de la bugetul UE prin intermediul YEI au avut un impact pentru tineri și au accelerat intrarea lor pe piața muncii; consideră că YEI are o valoare adăugată europeană clară, deoarece numeroase programe de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor nu ar fi putut fi puse în aplicare fără un angajament din partea UE;

56.

ia act de faptul că alocarea financiară inițială pentru YEI în CFM pentru perioada 2014-2020 a fost de 6,4 miliarde EUR, din care 3,2 miliarde EUR dintr-o linie bugetară specifică, iar cealaltă jumătate de 3,2 miliarde EUR din FSE;

57.

subliniază că, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM, s-a obținut aprobare politică pentru o alocare suplimentară în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru YEI pentru perioada 2017-2020, care trebuie completată cu o sumă identică din FSE; subliniază totuși că alocarea finală pentru acest program se va stabili în cursul viitoarelor proceduri bugetare anuale;

58.

salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului, rezultatul procedurii de conciliere cu privire la bugetul UE pe 2018 a fost suplimentarea cu 116,7 milioane EUR din credite noi a alocării specifice pentru YEI propuse inițial, valoarea totală a acesteia ridicându-se astfel la 350 milioane EUR în 2018; ia act de angajamentul unilateral al Comisiei de a propune o creștere suplimentară a finanțării YEI prin intermediul unui buget rectificativ, în cazul în care capacitatea de absorbție a YEI permite o astfel de creștere;

59.

consideră că, în general, bugetul YEI nu este suficient pentru a acoperi cererea reală și resursele necesare pentru a avea garanția că programul își atinge obiectivele; reamintește că, în medie, doar 42 % din tinerii NEET au fost atrași, cifra scăzând la sub 20 % în mai multe state membre; solicită, prin urmare, o creștere semnificativă a alocării pentru YEI în cadrul următorului CFM și îndeamnă statele membre să prevadă, în cadrul bugetelor lor naționale, mijloacele necesare pentru programele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

60.

invită Comisia să asigure coerența investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prin încurajarea sinergiilor între sursele disponibile și stabilirea unor reguli omogene în cadrul unui ghid exhaustiv al diverselor norme existente, pentru a asigura în practică un impact mai puternic, mai multe sinergii și o mai mare eficiență și simplificare; reamintește prioritatea de a reduce sarcina administrativă în cazul autorităților de gestionare; subliniază importanța pe care o prezintă rapoartele de țară privind finanțarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret, care monitorizează, de asemenea, sinergiile dintre bugetele naționale și bugetul UE, precum și necesitatea unei mai bune coordonări și a unei cooperări mai strânse între principalele părți care participă la acest proces;

61.

invită Comisia să îmbunătățească planificarea investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor după 2020, prin aplicarea integrală a abordării utilizate în programarea fondurilor ESI, unde finanțarea depinde de o evaluare preliminară cuprinzătoare, urmată de încheierea unor acorduri de parteneriat; consideră că o astfel de abordare sporește impactul bugetului UE; ia act de punerea în aplicare cu succes a YEI în statele membre prin intermediul unor programe operaționale specifice și a unor contribuții semnificative din bugetele naționale și regionale;

62.

în plus, invită Comisia să redefinească actualul mecanism de evaluare, axându-se pe criterii unificate de productivitate și audituri de performanță în procesul anual și final de raportare pentru a monitoriza mai bine impactul bugetului Uniunii; solicită aplicarea unor indicatori comuni la nivelul întregii Uniuni, cum ar fi ponderea participanților la YEI care intră pe piața primară a forței de muncă ca urmare a intervențiilor finanțate de UE;

63.

subliniază, cu toate acestea, că reforma în materie de planificare și de raportare nu ar trebui să întârzie execuția bugetară și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă pentru autoritățile de gestionare și, în special, pentru beneficiarii finali;

64.

recunoaște că sarcina administrativă actuală subminează capacitatea de investiții a bugetului UE, în special în cazul instrumentelor cu perioade de punere în aplicare mai scurte, cum ar fi YEI; solicită, prin urmare, o raționalizare a procedurilor de achiziții, axată pe accelerarea pregătirii ofertelor și scurtarea duratei de tratare a contestațiilor depuse; remarcă efectul pozitiv al utilizării opțiunilor simplificate privind costurile (OSC) în cheltuielile YEI; solicită introducerea, la nivelul întregii Uniuni, a OSC în proiectele YEI, pentru a reduce semnificativ birocrația și a accelera execuția bugetară;

65.

subliniază că, la momentul actual, YEI este cel mai performant dintre toate fondurile ESI în ceea ce privește execuția financiară;

66.

salută faptul că măsurile luate în cadrul YEI au ajutat peste 1,6 milioane de tineri și au determinat statele membre să consolideze operațiuni în valoare de peste 4 miliarde de EUR;

67.

ia act de faptul că lipsa de informații cu privire la costul potențial al implementării unui program într-un stat membru poate conduce la o finanțare inadecvată pentru transpunerea sa în practică și pentru atingerea obiectivelor sale; invită statele membre să efectueze o analiză ex ante și să întocmească o situație generală a costurilor de implementare a YG;

68.

invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a constitui sisteme de monitorizare mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ și mai actualizate pentru restul finanțării YEI;

69.

cere să se pună accentul pe rezultatele obținute de programul YEI, prin definirea unor indicatori concreți, precum noile servicii și măsuri de sprijin pe piața muncii din statele membre create datorită programului și numărul de contracte permanente oferite;

70.

consideră că, pentru a evalua eficacitatea programului, trebuie examinate toate aspectele, inclusiv raportul costuri/beneficii al programului; ia act de estimările anterioare ale OIM și Eurofound și solicită Comisiei să confirme sau să actualizeze aceste previziuni;

71.

invită Comisia și statele membre să stabilească obiective realiste și realizabile, să evalueze disparitățile, să analizeze piața înainte de implementarea sistemelor și să îmbunătățească sistemele de monitorizare și raportare;

o

o o

72.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(2)  JO L 126, 21.5.2015, p. 1.

(3)  JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(4)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0390.

(5)  JO C 264 E, 13.9.2013, p. 69.

(6)  JO L 113, 29.4.2017, p. 56.

(7)  Raportul Comisiei din decembrie 2013 intitulat „Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2013”.

(8)  Raportul Eurofound din august 2014 intitulat „Profiluri ocupaționale în condiții de muncă: identificarea grupurilor cu dezavantaje multiple”.

(9)  Printre alte măsuri se numără inițiativa „Tineretul în mișcare”, lansată în septembrie 2010, „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011, și inițiativa „Echipele de acțiune pentru tineri”, lansată în ianuarie 2012.

(10)  Raportul special nr 5/2017 al CCE privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Raport final către Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene din iunie 2016 privind primele rezultate ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646); analiza aprofundată a EPRS din iunie 2016 intitulată „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: Evaluarea implementării la nivel european”.

(11)  Cadrul legislativ din unele țări îi definește pe anumiți tineri, în special pe cei cu dizabilități grave, ca fiind „incapabili să muncească”. Ei nu se pot înregistra la SPOFM și, prin urmare, nu pot participa la YEI.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/70


P8_TA(2018)0019

Punerea în aplicare a Directivei privind calificările profesionale și necesitatea reformei în sectorul serviciilor profesionale

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE în ceea ce privește reglementarea și necesitatea unei reformări a serviciilor profesionale (2017/2073(INI))

(2018/C 458/08)

Parlamentul European,

având în vedere articolele 45, 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 15 și 16,

având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (1),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale (COM(2016)0820),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013, intitulată „Evaluarea reglementărilor naționale privind accesul la profesii” (COM(2013)0676),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică (2),

având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2017 referitoare la o agendă europeană pentru economia colaborativă (3),

având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017 (4),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017 (5),

având în vedere raportul final al Grupului de lucru privind stimularea profesiilor liberale,

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0401/2017),

A.

întrucât libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în interiorul UE reprezintă coloana vertebrală a pieței unice, aducând numeroase avantaje pentru cetățeni și întreprinderi;

B.

întrucât deși serviciile reprezintă 71 % din PIB și 68 % din totalul locurilor de muncă, potențialul pieței unice a serviciilor rămâne în continuare neexploatat la maximum;

C.

întrucât, în lipsa unei armonizări, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă cu privire la reglementarea profesiilor, cu condiția ca măsurile naționale să fie transparente, nediscriminatorii, justificate și proporționale;

D.

întrucât reglementarea inteligentă, justificată de apărarea obiectivelor legitime de interes public, poate avea efecte pozitive asupra pieței interne, asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și o mai bună calitate a serviciilor furnizate; întrucât, din acest motiv, dereglementarea nu ar trebui să fie un scop în sine;

E.

întrucât deși în multe cazuri reglementarea profesiilor este justificată, barierele nejustificate în calea serviciilor profesionale sunt în detrimentul drepturilor fundamentale ale cetățenilor și al economiilor statelor membre; întrucât, ca urmare, ea trebuie ajustată periodic pentru a lua în considerare evoluțiile societale, tehnologice sau ale pieței;

F.

întrucât Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale stabilește norme pentru recunoașterea automată a unui număr de profesii bazate pe cerințe minime de formare armonizate, un sistem general de recunoaștere a calificărilor profesionale, un sistem de recunoaștere automată a experienței profesionale, precum și un nou sistem de prestare transfrontalieră a serviciilor, în cadrul profesiilor reglementate;

G.

întrucât Directiva 2005/36/CE a fost modificată în 2013, cu obiectivul de a realiza un cadru de reglementare proporțional, justificat de obiective de interes general, introducându-se, la articolul 59, un exercițiu de transparență și evaluare reciprocă pentru toate profesiile reglementate în statele membre, fie că sunt reglementate pe baza normelor naționale, fie pe baza unor norme armonizate la nivelul UE;

H.

întrucât nu toate dispozițiile Directivei 2005/36/CE, și în special articolul 59, au fost puse în aplicare în totalitate de către statele membre, chiar și după trecerea termenului-limită;

I.

întrucât statelor membre li s-a solicitat să îi prezinte Comisiei planuri naționale de acțiune (PNA) până la data de 18 ianuarie 2016, cu informații cu privire la deciziile de a menține sau a modifica reglementările referitoare la profesii; întrucât mai sunt încă 6 state membre care nu și-au transmis PNA-urile;

J.

întrucât, în conformitate cu articolul 59 din Directiva 2005/36/CE, Comisia trebuia să prezinte, până la 18 ianuarie 2017, concluziile sale privind exercițiul de evaluare reciprocă, împreună cu propuneri pentru inițiative suplimentare, dacă este necesar;

K.

întrucât, la 10 ianuarie 2017, Comisia a prezentat o comunicare cu privire la nevoile în materie de reforme în domeniul serviciilor profesionale, analizând reglementarea profesiilor în șapte domenii de activitate și adresând recomandări statelor membre în această privință;

L.

întrucât exercițiul de evaluare reciprocă a arătat că nivelul de reglementare a profesiilor variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul; întrucât este nevoie de mai multe clarificări, în special în cazurile în care statele membre au anunțat introducerea unor noi forme de reglementare profesională după încheierea exercițiului;

Reglementarea profesiilor în Uniunea Europeană și situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 59 din Directiva 2005/36/CE

1.

subliniază faptul că profesiile reglementate joacă un rol fundamental în economia UE, contribuind semnificativ la ocuparea forței de muncă, precum și la mobilitatea lucrătorilor și la valoarea adăugată pentru Uniune; consideră, de asemenea, că serviciile profesionale de înaltă calitate și un mediu de reglementare eficient sunt de o importanță fundamentală pentru menținerea modelului economic, social și cultural al UE și pentru a consolida competitivitatea UE în materie de creștere economică, inovare și creare de locuri de muncă;

2.

reamintește că există peste 5 500 de profesii reglementate în UE, cu diferențe semnificative între statele membre, reprezentând 22 % din forța de muncă în toate sectoarele de activitate, cum ar fi serviciile sociale și de sănătate, serviciile pentru întreprinderi, construcțiile, serviciile de rețea, transportul, turismul, serviciile imobiliare, serviciile publice și învățământul;

3.

salută inițiativa Comisiei, care oferă orientări pentru statele membre în contextul exercițiului de evaluare reciprocă, inclusiv organizarea unor discuții aprofundate cu autoritățile naționale, subliniind, totodată, necesitatea ca autoritățile naționale să implice toate părțile interesate pentru a colecta informații relevante cu privire la impactul reglementărilor;

4.

consideră că Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 ar putea ajuta statele membre să reglementeze mai bine serviciile profesionale și să facă schimb de bune practici pentru a înțelege opțiunile normative din alte state membre, luând în considerare faptul că anumite state membre prevăd o reglementare a mai strictă a profesiilor din partea statului decât altele; subliniază, cu toate acestea, că trebuie evaluată calitatea reglementărilor, dat fiind că sunt necesare și alte elemente, nu doar o simplă analiză economică, pentru o evaluare holistică a performanței mediului de reglementare din fiecare stat membru;

5.

regretă că unele state membre nu au notificat informații despre profesiile pe care le reglementează și cerințele privind accesul la aceste profesii; solicită statelor membre să îmbunătățească în mod semnificativ procesul de notificare în contextul Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale;

6.

subliniază că îmbunătățirea transparenței și a comparabilității cerințelor naționale privind accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora ar putea determina creșterea mobilității profesionale și că, prin urmare și în conformitate cu Directiva 2005/36/CE, toate cerințele de la nivel național ar trebui să fie notificate și puse la dispoziția publicului în baza de date pentru profesiile reglementate, într-un limbaj clar și ușor de înțeles;

7.

recunoaște îmbunătățirile aduse de Comisie bazei de date a profesiilor reglementate, inclusiv crearea unei hărți interactive permițând cetățenilor să verifice cerințele referitoare la accesul profesional în întreaga UE și să vadă mai ușor ce profesie este reglementată într-un anumit stat membru; invită Comisia să îmbunătățească și mai mult baza de date pentru profesiile reglementate, pentru a ajuta autoritățile competente să notifice informațiile precis și la timp și, astfel, să mărească transparența pentru cetățenii UE;

8.

ia act de divergențele între statele membre în ceea ce privește numărul de profesii reglementate și gama de activități acoperite de profesii similare, ceea ce explică de ce fiecare stat membru a ales forme diferite de reglementare a profesiilor; invită Comisia să îmbunătățească comparabilitatea diferitelor profesii și să se definească un set comun de activități pentru fiecare profesie notificată în baza de date cu scopul de a facilita armonizarea voluntară pe întreg teritoriul UE;

9.

regretă că o serie de state membre nu au prezentat un plan național de acțiune (PNA), așa cum prevede Directiva 2005/36/CE, și invită statele membre în cauză să acționeze fără întârzieri nejustificate; constată că PNA-urile prezentate nu au același nivel de ambiție, profunzime și de detaliu;

10.

invită statele membre să pună în aplicare pe deplin articolul 59 din Directiva 2005/36/CE și să își intensifice eforturile, pentru a garanta o mai mare transparență a reglementărilor lor profesionale, ceea ce este esențial pentru mobilitatea specialiștilor în întreaga UE, deoarece nu se poate oferi o imagine completă a profesiilor reglementate la nivelul UE decât dacă toate statele membre furnizează informații complete;

11.

regretă faptul că unele state membre nu s-au consultat în mod adecvat cu părțile interesate relevante atunci când au elaborat PNA-urile; consideră că transparența fluxului de informații între instituțiile publice și părțile interesate este necesară pentru a soluționa cu succes aspectele și provocările care afectează diferitele profesii; pledează pentru o implicare mai largă a tuturor părților interesate în viitor, nu numai la pregătirea PNA-urilor, ci și înainte de a reforma reglementarea profesiilor, în scopul de a le permite tuturor părților vizate să își exprime opiniile;

12.

subliniază că reglementarea eficace a serviciilor profesionale ar urma să fie benefică atât pentru consumatori, cât și pentru profesioniști; reamintește faptul că statele membre au libertatea de a introduce noi reglementări sau de a modifica normele actuale care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, reflectând viziunea lor asupra societății și contextul lor socio-economic, în măsura în care sunt justificate de obiective de interes general și/sau național; consideră că o reglementare a serviciilor profesionale proporțională și adaptată realității pieței poate avea drept rezultat îmbunătățirea dinamicii pieței, prețuri mai mici pentru consumatori și eficientizarea sectorului;

13.

în același timp, consideră că cerințele discriminatorii, nejustificate și disproporționate pot fi deosebit de injuste, mai ales pentru tinerii profesioniști, împiedicând concurența și afectându-i negativ pe beneficiarii de servicii, inclusiv pe consumatori;

14.

recunoaște rolul reglementărilor profesionale în realizarea unui nivel ridicat de protecție a obiectivelor de interes general, fie cele menționate în tratat în mod explicit, cum ar fi ordinea publică, siguranța publică și sănătatea publică, fie unele recunoscute de jurisprudența Curții de Justiție, printre altele menținerea echilibrul financiar al sistemelor de protecție socială, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, garantarea unei funcționări adecvate a justiției, onestitatea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei. prevenirea evaziunii fiscale și a eludării taxelor, eficacitatea supravegherii fiscale, siguranța transportului rutier, garantarea calității lucrărilor de artizanat, promovarea cercetării și dezvoltării, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, apărarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic și obiectivele de politică socială și culturală; ia act de marja de apreciere a statelor membre în ceea ce privește stabilirea modalităților de a realiza obiectivele de mai sus, în conformitate cu principiile nediscriminării și proporționalității;

15.

ia act de faptul că, având în vedere riscurile pentru consumatori, profesioniști și părți terțe, statele membre pot rezerva anumite activități pentru profesioniștii calificați, în special în cazurile în care nu există mijloace mai puțin restrictive de a obține același rezultat; subliniază că, în astfel de cazuri, reglementările profesionale trebuie să asigure supravegherea eficace a practicării legale a profesiei reglementate și, acolo unde este cazul, a normelor sale de etică;

16.

în acest sens, recunoaște relația dintre propunerea privind testul de proporționalitate, de stabilire a unor norme privind un cadru comun pentru efectuarea evaluărilor proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții sau de a modifica măsurile existente care guvernează profesiile reglementate, și recomandările de reformă care se bazează pe evaluarea reglementărilor naționale în șapte sectoare de activitate; îndeamnă statele membre să evalueze și, dacă este necesar, să își adapteze reglementarea profesiilor în conformitate cu recomandările de reformă specifice;

17.

subliniază că recomandările de reformă nu pot înlocui acțiunile de sancționare, și invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să acționeze și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care identifică reglementări discriminatorii, nejustificate sau disproporționate;

Utilitatea indicatorului de restricționare și necesitatea de a promova servicii de înaltă calitate în Europa

18.

ia la cunoștință noul indicator de restricționare emis de Comisie, și apreciază îmbunătățirile aduse față de actualul indicator de restricționare al OCDE privind reglementarea piețelor de produse prin analiza detaliată a sectoarelor în cauză;

19.

subliniază faptul că acest indicator, care arată intensitatea globală de reglementare în statele membre exclusiv pe baza datelor cantitative legate de obstacolele existente în calea liberei circulații, trebuie privit ca un instrument pur indicativ, și nu ca unul care permite să se tragă concluzii dacă o eventuală reglementare mai strictă în unele state membre este disproporționată;

20.

reamintește că analiza globală a impactului reglementărilor în statele membre ar trebui să fie supusă nu numai unei evaluări cantitative, ci și uneia calitative, care să includă obiectivele de interes general și calitatea serviciului furnizat, inclusiv eventualele beneficii indirecte pentru cetățeni și piața muncii; constată că indicatorul privind gradul de restricționare este însoțit de o analiză suplimentară, care oferă informații suplimentare cu privire la realitatea de pe teren și încurajează statele membre să ia în considerare acest indicator, împreună cu un set de date calitative, astfel încât să își compare performanțele în anumite sectoare de activitate;

Viitorul profesiunilor reglementate

21.

scoate în evidență că pe lângă un cadru de reglementare eficace în UE și în statele membre este nevoie și de politici eficiente și coordonate pentru a-i sprijini pe specialiștii din UE și pentru a consolida competitivitatea, capacitatea de inovare și calitatea serviciilor profesionale în UE;

22.

subliniază că profesioniștii își pot exercita profesiile reglementate fie ca persoane fizice sau ca persoane juridice sub formă de societăți profesionale, și că este important să facă o analiză din ambele perspective la momentul punerii în aplicare a noilor politici; în acest context, își exprimă convingerea că instrumentele economice ar trebui combinate cu politici care vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial și a capitalului uman în sectorul serviciilor profesionale;

23.

invită Comisia și statele membre, împreună cu organizațiile profesionale din domeniile lor respective de competență, să dea curs în mod adecvat recomandărilor Grupului de lucru privind stimularea profesiilor liberale;

24.

subliniază importanța educației, dezvoltării competențelor și formării antreprenoriale pentru a se asigura că profesioniștii din UE rămân competitivi și capabili să facă față transformărilor care afectează profesiile liberale ca urmare a inovării, digitalizării și globalizării; subliniază legătura strânsă dintre cunoștințele unui profesionist și calitatea serviciilor furnizate; remarcă rolul important pe care ar trebui să îl joace instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare în acest domeniu, inclusiv prin proiecte de inițiere în lumea digitală;

25.

subliniază că o este nevoie de o mai bună comparabilitate a nivelului calificărilor profesionale pentru a mări omogenitatea certificatelor de calificare oficiale în întreaga UE și a crea condiții mai egale pentru tinerii absolvenți europeni care își încep viața profesională, facilitându-le mobilitatea;

26.

solicită statelor membre să facă o analiză de piață temeinică pentru a asigura adaptarea mai rapidă a furnizorilor de servicii la necesitățile pieței, precum și să elaboreze politici care să facă serviciile profesionale din UE să devină competitive la nivel mondial în deceniile viitoare;

Inovarea și digitalizarea în sectorul serviciilor profesionale

27.

ia act de faptul că progresul științific, inovarea tehnologică și digitalizarea au un impact considerabil asupra serviciilor profesionale, aducând cu sine noi oportunități pentru profesioniști, dar și provocări pentru piața forței de muncă și calitatea serviciilor;

28.

se arată încântat de faptul că Comisia recunoaște necesitatea de a reflecta cu privire la impactul noilor tehnologii asupra serviciilor profesionale, în special în sectoarele de servicii juridice și de contabilitate, unde unele proceduri ar putea fi îmbunătățite; constată, în special, că trebuie acordată o atenție specială riscurilor aferente unei astfel de schimbări reformatoare pentru beneficiarii serviciilor, inclusiv pentru consumatori, care nu trebuie să rămână pe dinafara noilor tehnologii;

29.

subliniază că este puțin probabil ca noile tehnologii să înlocuiască ființele umane în luarea deciziilor de ordin etic și moral; subliniază, în acest sens, faptul că normele de organizare a profesiilor, inclusiv normele privind supravegherea de către organismele publice sau asociațiile profesionale, ar putea juca un rol important și contribui la împărțirea echitabilă a avantajelor digitalizării; constată că, în anumite domenii, mecanismele determinate de piață, precum feedback-ul furnizat de consumatori, pot contribui și ele la calitatea unui anumit serviciu;

30.

subliniază că reglementarea serviciilor profesionale trebuie să fie adecvată scopului urmărit și revizuită în mod regulat pentru a ține cont de inovațiile tehnice și de digitalizare;

31.

invită Comisia să informeze în continuare în mod regulat Parlamentul cu privire la situația actuală în ceea ce privește respectarea Directivei 2005/36/CE de către statele membre;

o

o o

32.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1)  JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(2)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0237.

(3)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0271.

(4)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0040.

(5)  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


AVIZE

Parlamentul European

Joi, 18 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/76


P8_TA(2018)0012

Decizia de a nu formula obiecțiuni la o măsură de punere în aplicare: crearea registrului Uniunii

Decizia Parlamentului European de a nu se opune proiectului de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii (D054274-02 – 2017/3013(RPS))

(2018/C 458/09)

Parlamentul European,

având în vedere proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii (D054274-02),

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE (1) a Consiliului, în special articolele 12 și 19,

având în vedere avizul prezentat la 30 noiembrie 2017 de comitetul menționat la articolul 23 alineatul (1) din directiva menționată mai sus,

având în vedere scrisoarea Comisiei din 5 decembrie 2017 prin care aceasta îi solicită să declare că nu se va opune proiectului de regulament,

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 11 ianuarie 2018,

având în vedere articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (2),

având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

având în vedere articolul 106 alineatul (4) litera (d) și articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 17 ianuarie 2018,

A.

întrucât, pentru a proteja integritatea sistemului UE de comercializare a emisiilor („EU ETS”) din punctul de vedere al mediului, operatorii de aeronave și alți operatori din cadrul EU ETS au interdicție de a utiliza certificate emise de un stat membru în privința cărora există obligații caduce pentru operatori aerieni și pentru alți operatori și, în acest scop, ar trebui adoptate măsurile de salvgardare necesare;

B.

întrucât articolul 19 din Directiva 2003/87/CE împuternicește Comisia să adopte măsuri în ceea ce privește sistemul standardizat și securizat de registre, în conformitate cu procedura de reglementare cu control (PRC);

C.

întrucât, la 8 decembrie 2017, Comisia a transmis oficial Parlamentului proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii (denumită în continuare „proiectul de măsuri PRC”), care a deschis pentru Parlament perioada de control de trei luni în care să formuleze obiecțiuni la acest proiect de act;

D.

întrucât măsurile de salvgardare din proiectul de măsuri PRC ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență pentru ca măsurile să aibă efect, iar cotele să fie alocate cote cu titlu gratuit, primite în schimbul creditelor internaționale sau scoase la licitație în 2018 și întrucât utilizarea deplină a perioadei de control de trei luni de care dispune Parlamentul nu ar acorda suficient timp pentru ca proiectul de măsuri PRC să intre în vigoare înainte emiterea certificatelor pentru 2018,

1.

declară că nu se opune proiectului de regulament al Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Comisiei și, spre informare, Consiliului.

(1)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(2)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


III Acte pregătitoare

PARLAMENTUL EUROPEAN

Marți, 16 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/78


P8_TA(2018)0001

Măsurile de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) (COM(2017)0128 – C8-0121/2017 – 2017/0056(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(2018/C 458/10)

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)

La punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare adoptate de SPRFMO, Uniunea și statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a promova activitățile de pescuit costier și utilizarea unor unelte și tehnici de pescuit selective și cu impact redus asupra mediului, inclusiv a unor unelte și tehnici utilizate în cadrul pescuitului tradițional și artizanal, contribuind astfel la asigurarea unui nivel echitabil de trai pentru economiile locale.

Amendamentul 2

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Prezentul regulament stabilește măsurile de gestionare, conservare și control referitoare la pescuitul de specii anadrome în zona Convenției Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO)

Prezentul regulament stabilește măsurile de gestionare, conservare și control referitoare la pescuitul de stocuri de pești anadromi în zona Convenției Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO).

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

navelor de pescuit ale țărilor terțe care solicită accesul sau care fac obiectul unei inspecții în porturi ale Uniunii și care transportă produse pescărești obținute în zona Convenției SPRFMO.

(c)

navelor de pescuit ale țărilor terțe care solicită accesul în porturi ale Uniunii sau care fac obiectul unei inspecții în porturi ale Uniunii și care transportă produse pescărești obținute în zona Convenției SPRFMO.

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

„zona Convenției SPRFMO” înseamnă zona geografică de mare liberă situată la sud de 10o N, la nord de zona Convenției CCAMLR, astfel cum a fost definită în Convenția privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica, la est de zona Convenției SIOFA, definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian, și la vest de zonele jurisdicțiilor de pescuit ale statelor din America de Sud;

1.

„zona Convenției SPRFMO” înseamnă zona geografică delimitată la articolul 5 din Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă a Pacificului de Sud;

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

„navă de pescuit” înseamnă orice navă , de orice dimensiune, utilizată sau destinată a fi utilizată în scopul exploatării comerciale a resurselor piscicole , inclusiv navele de sprijin, navele de prelucrare a peștelui, navele care participă la transbordare, precum și navele de marfă echipate pentru transportul produselor pescărești, cu excepția portcontainerelor ;

2.

„navă de pescuit” înseamnă orice navă utilizată sau destinată pescuitului , inclusiv nave de prelucrare a peștelui, nave de sprijin, nave de transport și orice alte nave implicate direct în aceste operațiuni de pescuit ;

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

„amprenta pescuitului de fund” înseamnă extinderea spațială a pescuitului de fund în decursul unei perioade definite de timp în zona Convenției SPRFMO ;

7.

„amprenta pescuitului de fund” înseamnă extinderea spațială a pescuitului de fund în zona Convenției SPRFMO în perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2006 ;

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

„pescuitul consolidat” înseamnă o activitate de pescuit care nu a fost interzisă și care a fost practicată sau care a fost practicată cu un anumit tip de unelte sau tehnici în ultimii zece ani;

eliminat

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

10a.

„setci în derivă pelagice de mari dimensiuni” înseamnă setci sau altfel de plase sau o combinație de plase cu o lungime mai mare de 2,5  km, amplasate la suprafața apei sau în apă, lăsate să plutească liber, în care peștii se prind, se încurcă sau rămân blocați;

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

10b.

„setci de adâncime” (setci cu sirec, setci simple, plase ancorate, plase de fund) înseamnă șiruri de plase pescărești simple, duble sau triple, amplasate vertical, pe fundul apei sau aproape de fundul apei, în care peștii se prind, se încurcă sau rămân blocați. Setcile de adâncime sunt formate dintr-o plasă de pescuit simplă sau, mai rar, din două sau trei plase prinse împreună pe aceleași cadre din sfoară. Unele tipuri de plase pot fi combinate într-o singură unealtă. Aceste plase pot fi utilizate fie separat fie, mult mai adesea, sub formă de multe plase înșirate („rețele” de plase). Unealta poate fi prinsă, ancorată pe fundul apei sau lăsată să plutească în mod liber sau legată de navă;

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)

activități de pescuit INN” înseamnă orice activitate de pescuit ilegal, nedeclarat sau nereglementat definită la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;

11.

„pescuit INN” înseamnă activități de pescuit astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

„ecosistem marin vulnerabil” înseamnă orice ecosistem marin a cărui integritate este amenințată, în conformitate cu cele mai pertinente informații științifice disponibile și cu principiul precauției, de efecte nocive semnificative cauzate de contactul fizic cu uneltele de fund în cursul desfășurării normale a operațiunilor de pescuit, cum ar fi de exemplu recifele, munții submarini, izvoarele hidrotermale, coralii de apă rece sau bancurile de bureți de apă rece.

16.

„ecosistem marin vulnerabil” înseamnă orice ecosistem marin a cărui integritate (și anume structură sau funcție a ecosistemului) este amenințată, în conformitate cu cele mai pertinente informații științifice disponibile și cu principiul precauției, de efecte nocive semnificative cauzate de contactul fizic cu uneltele de fund în cursul desfășurării normale a operațiunilor de pescuit, cum ar fi de exemplu recifele, munții submarini, izvoarele hidrotermale, coralii de apă rece sau bancurile de bureți de apă rece;

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Articolul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 6a

Alocarea posibilităților de pescuit pentru stocurile de stavrid

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în momentul alocării posibilităților de pescuit pentru stocurile de stavrid de care dispun, statele membre utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice și, de asemenea, fac eforturi pentru a asigura o distribuție echitabilă a cotelor naționale între diferitele segmente de flotă, ținând seama în special de pescuitul tradițional și artizanal, și pentru a oferi stimulente navelor de pescuit din Uniune care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact scăzut asupra mediului.

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Navelor de pescuit ale Uniunii li se interzice să evacueze deșeurile de pește în timpul lansării și al ridicării. În cazul în care acest lucru nu este posibil, navele trebuie să deverseze deșeurile în loturi, la intervale de minimum două ore.

(6)   Navelor de pescuit ale Uniunii li se interzice să evacueze deșeurile de pește în timpul lansării și al ridicării. În cazul în care acest lucru nu este posibil și, din motive de siguranță funcțională, este necesar să se evacueze deșeurile biologice , navele trebuie să deverseze deșeurile în loturi, la intervale de minimum două ore.

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Navelor de pescuit ale Uniunii li se interzice să evacueze deșeurile de pește în timpul lansării și al ridicării.

(4 )     Atunci când este posibil, navelor de pescuit ale Uniunii li se interzice să evacueze deșeurile de pește în timpul lansării și al ridicării.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Navele de pescuit ale Uniunii trebuie să transforme deșeurile de pește în făină de pește și să păstreze toate deșeurile la bord, evacuările fiind limitate la deșeurile lichide/apa uzată. În cazul în care acest lucru nu este posibil, navele de pescuit trebuie să deverseze deșeurile în loturi, la intervale de minimum două ore.

(5 )     Atunci când este posibil și adecvat, navele de pescuit ale Uniunii trebuie să transforme deșeurile de pește în făină de pește și să păstreze toate deșeurile la bord, evacuările fiind limitate la deșeurile lichide/apa uzată. În cazul în care acest lucru nu este posibil, navele de pescuit trebuie să deverseze deșeurile în loturi, la intervale de minimum două ore.

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Plasele se curăță după fiecare operațiune de pescuit pentru a elimina peștele încâlcit în plase și materialele bentonice pentru a descuraja interacțiunile cu păsările în timpul derulării uneltei de pescuit.

(6 )     Atunci când este posibil, plasele se curăță după fiecare operațiune de pescuit pentru a elimina peștele încâlcit în plase și materialele bentonice pentru a descuraja interacțiunile cu păsările în timpul derulării uneltei de pescuit.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Articolul 9 – paragraful 1 – litera b a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

toate datele observate cu privire la interacțiunea cu păsările marine.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

nivelul mediu de captură în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și 31 decembrie 2006;

(b)

nivelul anual mediu de captură în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și 31 decembrie 2006;

Amendamentul 19

Propunere de regulament

Titlul 3 – Capitolul II a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Capitolul IIa

 

Setci simple

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Articolul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 17a

 

Setci simple

 

(1)     În zona Convenției SPRFMO este interzisă utilizarea de setci în derivă pelagice de mari dimensiuni, precum și a oricăror setci de adâncime.

 

(2)     Statele membre de pavilion ale căror nave doresc să tranziteze zona Convenției SPRFMO cu setci la bord au următoarele obligații:

 

(a)

să anunțe secretariatul SPRFMO cu cel puțin 36 de ore înainte de intrarea în zona Convenției SPRFMO, precizând inclusiv datele de intrare și de ieșire preconizate și lungimea setcii transportate la bord;

 

(b)

să se asigure că navele lor sunt echipate cu un sistem de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (VMS) care transmite un semnal din două în două ore în timp ce navele se află în zona Convenției SPRFMO;

 

(c)

să transmită secretariatului SPRFMO rapoarte de poziție VMS în următoarele 30 de zile de la ieșirea navei din zona Convenției SPRFMO; și

 

(d)

în cazul în care setcile sunt pierdute sau cad peste bord în mod accidental, să informeze secretariatul SPRFMO, cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 48 de ore de la pierderea uneltelor de pescuit, cu privire la data, ora și poziția producerii evenimentului, precum și la lungimea (în metri) a setcilor pierdute.

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   În pofida dispozițiilor articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, navele de pescuit ale Uniunii care nu sunt incluse în registrul SPRFMO al navelor nu sunt autorizate să se angajeze în activități de pescuit de specii obținute în zona Convenției SPRFMO .

(5)   În pofida dispozițiilor articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, navele de pescuit ale Uniunii care nu sunt incluse în registrul SPRFMO al navelor nu sunt autorizate să se angajeze în activități de pescuit de specii aflate sub responsabilitatea SPRFMO în zona Convenției.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Articolul 19 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Prezentul articol nu aduce atingere articolelor 21 și 22 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și articolului 4 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008.

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

desemnează un punct de contact în scopul transmiterii rapoartelor de inspecție în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului.

(c)

desemnează un punct de contact în scopul primirii rapoartelor de inspecție în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului.

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Articolul 30 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre transmit Comisiei orice informații documentate care indică posibile cazuri de nerespectare a măsurilor de conservare și gestionare ale SPRFMO de către orice navă de pescuit în zona Convenției SPRFMO în ultimii doi ani, cu cel puțin 120 de zile înainte de reuniunea anuală. Comisia examinează aceste informații și, dacă este cazul, le transmite secretariatului SPRFMO cu cel puțin 90 de zile înainte de reuniunea anuală.

Statele membre transmit Comisiei orice informații documentate care indică posibile cazuri de nerespectare a măsurilor de conservare și gestionare ale SPRFMO de către orice navă de pescuit în zona Convenției SPRFMO în ultimii doi ani, cu cel puțin 150 de zile înainte de reuniunea anuală. Comisia examinează aceste informații și, dacă este cazul, le transmite secretariatului SPRFMO cu cel puțin 120 de zile înainte de reuniunea anuală.

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Articolul 30 a – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Autoritățile unei nave de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru , notificate de Comisie cu privire la includerea navei în proiectul de listă a navelor INN, notifică armatorului navei includerea acesteia în proiectul de listă SPRFMO a navelor INN și consecințele care pot rezulta din confirmarea includerii navei pe lista navelor INN adoptată de SPRFMO.

(2 )     Atunci când este informată că o navă aflată sub pavilionul unui stat membru este inclusă în proiectul de listă SPRFMO a navelor INN , Comisia transmite această informație autorităților statului membru în cauză, care, la rândul lor , notifică armatorului navei includerea acesteia în proiectul de listă SPRFMO a navelor INN și consecințele care pot rezulta din confirmarea includerii navei pe lista navelor INN adoptată de SPRFMO.

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Articolul 32 – alineatul 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e)

Data și ora poziției (UTC);

(e)

Poziția (latitudine și longitudine), data și ora (UTC);


(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0377/2017).


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/87


P8_TA(2018)0003

Conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (COM(2016)0134 – C8-0117/2016 – 2016/0074(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(2018/C 458/11)

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a  Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a  Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului , precum și a Regulamentului (CE) nr. 494/2002 al Comisiei

Amendamentul 2

Propunere de regulament

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)

Este necesară simplificarea normelor în vigoare, pentru ca operatorii, autoritățile naționale și părțile interesate să le înțeleagă și să le respecte mai bine. Procesul de consultare al consiliilor consultative ar trebui respectat, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și ar trebui să acorde atenție pentru a asigura respectarea deplină a tuturor obiectivelor în materie de conservare și durabilitate.

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 2 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b)

Simplificarea normelor actuale privind măsurile tehnice nu ar trebui să aibă ca rezultat reducerea standardelor în materie de conservare și durabilitate.

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

Este necesară elaborarea unui cadru pentru reglementarea măsurilor tehnice. Cadrul respectiv ar trebui să stabilească norme generale care să se aplice în toate apele Uniunii și să prevadă crearea unor măsuri tehnice care să țină cont de particularitățile regionale ale activităților de pescuit prin procesul de regionalizare introdus de PCP.

(3)

Este necesară elaborarea unui cadru pentru reglementarea măsurilor tehnice. Cadrul respectiv ar trebui să stabilească norme generale care să se aplice în toate apele Uniunii și să prevadă crearea unor măsuri tehnice care să țină cont de particularitățile regionale ale activităților de pescuit prin procesul de regionalizare introdus de PCP. Acest proces ar trebui să permită corelarea eficace a normelor comune și a situațiilor locale și în funcție de zonă. Cu toate acestea, ar trebui să se garanteze că acest proces nu conduce la o formă de renaționalizare a PCP și este important ca consiliile consultative să continue să garanteze că regionalizarea are loc în cadrul unui demers al Uniunii, în conformitate cu considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

Cadrul ar trebui să acopere preluarea și debarcarea resurselor piscicole, precum și exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

(4)

Cadrul ar trebui să acopere preluarea și debarcarea resurselor piscicole, precum și exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine și să țină seama, de asemenea, de dinamica socioeconomică .

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

Dacă este cazul, măsurile tehnice ar trebui să se aplice pentru pescuitul recreativ, care poate avea un impact semnificativ asupra stocurilor de specii de pești și de crustacee .

(6)

Pescuitul recreativ poate avea un impact semnificativ asupra mediului marin, a stocurilor de pește și a altor specii și ar trebui, prin urmare, să fie reglementat prin măsuri tehnice .

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

Peștele capturat de pescarii care practică pescuitul recreativ (cu cârlige sau cu undița) care este eliberat are o rată ridicată de supraviețuire, în prezent neexistând dovezi științifice care să indice contrariul.

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Considerentul 6 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)

Obligația de debarcare se aplică, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, tuturor capturilor de specii care fac obiectul unor limite de captură. Cu toate acestea, atunci când exemplare din aceste specii sunt capturate și eliberate imediat în cadrul pescuitului de agrement și dovezile științifice demonstrează că în cazul acestor specii se înregistrează rate de supraviețuire ridicate, așa cum poate fi cazul pentru peștele capturat de pescarii amatori care utilizează echipamente pentru pescuitul cu undița, ar trebui să fie posibil să se excludă activitățile de pescuit în cauză de la obligația de debarcare prin aplicarea procedurilor prevăzute în regulamentul respectiv, în special prin adoptarea unor măsuri în acest sens în cadrul planurilor multianuale și/sau al planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare.

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor PCP de a pescui la nivelurile producției maxime durabile, de a reduce capturile nedorite și de a elimina aruncarea capturilor înapoi în mare, precum și de a contribui la atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (18).

(7)

Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor PCP.

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)

Măsurile tehnice ar trebui să fie proporționale cu obiectivele urmărite. Înainte de a fi adoptate, ar trebui să se țină seama de posibilul lor impact economic și social.

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Considerentul 7 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7b)

Asigurarea respectării măsurilor tehnice și aplicarea acestora, a programelor operaționale și, dacă este cazul, emiterea de autorizații, de restricții privind construcția și operarea navelor și a anumitor unelte nu ar trebui să împiedice atingerea unor standarde mai stricte în materie de sănătate și siguranță pentru navele care desfășoară operațiuni și activități de pescuit.

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Considerentul 7 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7c)

Măsurile tehnice adoptate în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie coerente cu Planul strategic privind biodiversitatea 2011-2020, adoptat în cadrul Convenției ONU privind diversitatea biologică, și ar trebui să susțină punerea în aplicare a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020, în special a obiectivului de a asigura utilizarea durabilă a resurselor piscicole și a acțiunilor sale conexe.

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)

Măsurile tehnice ar trebui să asigure în mod special protecție pentru concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, prin utilizarea uneltelor de pescuit selective și prin măsuri de evitare. De asemenea, măsurile tehnice ar trebui să reducă la minimum și să elimine , acolo unde este posibil, impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemului marin și, în special, asupra speciilor și a habitatelor sensibile. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la instituirea unor măsuri de gestionare în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (19), în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20) și în Directiva 2008/56/CE.

(8)

Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la protejarea concentrărilor de puiet de pește și de pești reproducători, prin utilizarea uneltelor de pescuit selective și prin măsuri de evitare. Măsurile tehnice ar trebui să contribuie, de asemenea, la reducerea la minimum și la eliminarea , acolo unde este posibil, a impactului negativ al uneltelor de pescuit asupra ecosistemului marin și, în special, asupra speciilor și a habitatelor sensibile. Ar trebui acordate stimulente pentru a încuraja folosirea unor unelte și practici cu impact redus asupra mediului. Măsurile tehnice ar trebui să contribuie, de asemenea, la instituirea unor măsuri de gestionare în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (19), în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20) și în Directiva 2008/56/CE.

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a)

Capturarea accidentală a speciilor sensibile ar trebui abordată într-o manieră mai cuprinzătoare, la nivelul tuturor activităților de pescuit și tipurilor de unelte, având în vedere nivelul strict de protecție asigurat pentru acestea în temeiul Directivelor 92/43/CEE, 2009/147/CE și 2008/56/CE, nivelul lor ridicat de vulnerabilitate și obligativitatea atingerii unei stări ecologice bune până în 2020.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)

Pentru a evalua eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui stabilite ținte privind nivelurile capturilor nedorite, nivelul capturilor accidentale de specii sensibile și suprafața habitatelor de pe fundul mării afectate de activitățile de pescuit, iar țintele respective ar trebui să reflecte obiectivele PCP, legislația Uniunii în domeniul mediului (în special Directiva 92/43 a Consiliului și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (21)) și bunele practici internaționale .

(9)

Pentru a evalua eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui stabiliți indicatori de performanță privind reducerea capturilor de pești cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare și a capturilor accidentale de specii sensibile , precum și privind reducerea impactului negativ asupra mediului în cazul habitatelor maritime ca urmare a activităților de pescuit, iar acești indicatori ar trebui să reflecte obiectivele PCP și legislația Uniunii în domeniul mediului (în special Directiva 92/43 /CEE, Directiva 2009/147/CE și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (21)).

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a)

Statele membre ar trebui să utilizeze în cea mai mare măsură cu putință măsurile disponibile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) pentru a susține pescarii în punerea în aplicare a măsurilor tehnice și pentru a se asigura că se ține seama de obiectivele socioeconomice ale politicii comune din domeniul pescuitului.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)

Anumite unelte sau metode de pescuit distructive care folosesc explozibili, otrăvuri, substanțe stupefiante, curent electric, ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante, dispozitivele tractate și instrumentele pentru recoltarea coralului roșu sau a altor tipuri de corali și a speciilor înrudite cu coralii, precum și anumite lansatoare de harpoane ar trebui sa fie interzise , cu excepția cazului specific al traulului cu impulsuri electrice, care poate fi utilizat în anumite condiții stricte .

(11)

Anumite unelte sau metode de pescuit distructive care folosesc explozibili, otrăvuri, substanțe stupefiante, curent electric, ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante, dispozitivele tractate și instrumentele pentru recoltarea coralului roșu sau a altor tipuri de corali și a speciilor înrudite cu coralii, precum și anumite lansatoare de harpoane ar trebui sa fie interzise. În această privință, este necesar să se asigure un nivel adecvat de cunoștințe cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare, inclusiv efectele cumulative, înainte ca utilizarea uneltelor să fie adoptată pe scară largă. În plus, ar trebui instituit un sistem de monitorizare, control și evaluare care să servească atât în scopuri de aplicare și cercetare, cât și în scopuri de evaluare. În cele din urmă, autorizațiile existente ar trebui să facă obiectul unor reevaluări științifice, înainte de a primi statutul permanent de „neinterzis”.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Considerentul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a)

Sunt necesare cunoștințe detaliate și cuantificate cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare și al efectelor lor cumulative asupra mediului și a speciilor marine, înainte ca utilizarea acestora să fie adoptată masiv la scară comercială. De asemenea, ar trebui să se instituie un program eficace de monitorizare și evaluare.

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)

Pentru unele specii de pești rare, cum ar fi anumite specii de rechin și pisică de mare , chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Pentru a proteja astfel de specii, ar trebui să fie introdusă o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(15)

Pentru unele specii de pești rare, sau ale căror caracteristici biologice le fac deosebit de vulnerabile la supraexploatare , chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Pentru a proteja astfel de specii, ar trebui să fie introdusă o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21)

Pentru a sprijini sectorul pescuitului să pună în aplicare obligația de debarcare, statele membre ar trebui să instituie măsuri pentru a facilita stocarea și găsirea de piețe de desfacere pentru speciile marine care sunt sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare. Măsurile respective ar trebui să includă sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor sau sprijin pentru investiții, în scopul adăugării de valoare produselor piscicole.

(21)

Pentru a sprijini sectorul pescuitului să pună în aplicare obligația de debarcare și pentru a asigura condiții de concurență echitabile prin respectarea deplină a acesteia , statele membre ar trebui să instituie măsuri pentru a facilita stocarea și găsirea de piețe de desfacere pentru speciile marine care sunt sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare. Măsurile respective ar trebui să includă sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor sau sprijin pentru investiții, în scopul adăugării de valoare produselor piscicole.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23)

În cazurile în care avizele științifice indică faptul că există capturi nedorite semnificative de specii care nu sunt supuse unor limite de captură și, prin urmare, nu fac obiectul aplicării obligației de debarcare , statele membre ar trebui să pună în aplicare proiecte-pilot, cu scopul de a explora modurile de a reduce astfel de capturi și în vederea introducerii unor măsuri tehnice corespunzătoare pentru realizarea acestui obiectiv.

(23)

În cazurile în care avizele științifice indică faptul că există capturi nedorite semnificative de specii, statele membre ar trebui să pună în aplicare proiecte-pilot, cu scopul de a explora modurile de a reduce astfel de capturi și în vederea introducerii unor măsuri tehnice corespunzătoare pentru realizarea acestui obiectiv.

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24)

În cazul în care nu există măsuri tehnice la nivel regional, ar trebui să se aplice standardele de referință definite. Standardele de referință ar trebui să fie stabilite pe baza măsurilor tehnice existente, ținând cont de avizul CSTEP și de opiniile părților interesate. Acestea ar trebui să vizeze dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele tractate și plasele fixe, dimensiunile minime de referință pentru conservare, zonele închise sau restricționate, măsurile de conservare a naturii destinate să atenueze capturile accidentale de mamifere marine și de păsări marine în anumite zone, precum și orice alte măsuri specifice la nivel regional existente în prezent, care sunt încă necesare pentru a asigura că obiectivele de conservare sunt atinse în continuare, până la adoptarea unor măsuri în cadrul procesului de regionalizare.

(24)

În cazul în care nu există măsuri tehnice la nivel regional, ar trebui să se aplice standardele de referință definite. Standardele de referință ar trebui să fie stabilite pe baza măsurilor tehnice existente, ținând cont de avizul CSTEP și de opiniile părților interesate. Acestea ar trebui să vizeze dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele tractate și plasele fixe, dimensiunile minime de referință pentru conservare, zonele închise sau restricționate, măsurile de conservare a naturii destinate să reducă la minimum și, dacă este posibil, să elimine capturile accidentale de mamifere marine și de păsări marine în anumite zone, precum și orice alte măsuri specifice la nivel regional existente în prezent, care sunt încă necesare pentru a asigura că obiectivele de conservare sunt atinse în continuare, până la adoptarea unor măsuri în cadrul procesului de regionalizare.

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Considerentul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25)

Statele membre, în colaborare cu părțile interesate , pot elabora recomandări comune pentru măsuri tehnice adecvate care se abat de la standardele de referință, în conformitate cu procesul de regionalizare prevăzut în PCP.

(25)

Statele membre, în strânsă cooperare cu consiliile consultative relevante , ar trebui să poată elabora recomandări comune pentru măsuri tehnice adecvate , bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile, care se abat de la standardele de referință pentru a adapta măsurile tehnice la specificitățile regionale ale activităților de pescuit în conformitate cu procesul de regionalizare prevăzut în PCP , chiar dacă nu există un plan multianual .

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Considerentul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26)

Astfel de măsuri tehnice regionale ar trebui să fie cel puțin echivalente cu standardele de referință din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al protecției speciilor și a habitatelor sensibile .

(26)

Regionalizarea ar trebui utilizată pentru a elabora măsuri adaptate care să ia în considerare particularitățile fiecărei zone de pescuit și care să și protejeze speciile și habitatele lor sensibile. Astfel de măsuri tehnice regionale ar trebui să fie durabile și să asigure cel puțin aceleași modele de exploatare și același nivel de protecție ca și standardele de referință . Adoptarea oricărei măsuri tehnice regionale ar trebui să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile.

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Considerentul 26 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(26a)

Deciziile luate de grupurile regionale de state membre în cadrul procesului de regionalizare ar trebui să întrunească aceleași standarde de control democratic ca cele din statele membre în cauză.

Amendamentul 27

Propunere de regulament

Considerentul 26 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(26b)

Regionalizarea ar trebui utilizată ca instrument de încurajare a participării tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, și de consolidare a statutului pescarilor și a implicării lor, astfel încât aceștia să poată lucra în strânsă cooperare cu statele membre, cu consiliile consultative și cu oamenii de știință pentru a crea măsuri adaptate la caracteristicile specifice fiecărei zone de pescuit și pentru a le proteja condițiile de mediu.

Amendamentul 28

Propunere de regulament

Considerentul 27 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(27a)

În cazul în care există un interes de gestiune care privește în mod direct un stat membru, este posibilă prezentarea unor propuneri de măsuri tehnice individuale, pentru a modifica măsurile de conservare în vigoare, după consultarea consiliilor consultative relevante.

Amendamentul 29

Propunere de regulament

Considerentul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28)

Atunci când elaborează recomandări comune pentru adoptarea unor unelte care permit selectarea dimensiunilor și a speciilor cu dimensiuni de bază ale ochiului de plasă diferite de cele prevăzute în cadrul planurilor multianuale , grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că astfel de unelte au ca rezultat modele de selectivitate cel puțin similare sau chiar îmbunătățite față de uneltele de referință.

(28)

Atunci când elaborează recomandări comune pentru adoptarea unor unelte care permit selectarea dimensiunilor și a speciilor cu dimensiuni de bază ale ochiului de plasă diferite de cele prevăzute, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că astfel de unelte au ca rezultat modele de selectivitate cel puțin similare sau chiar îmbunătățite față de uneltele de referință.

Amendamentul 30

Propunere de regulament

Considerentul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29)

Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a unor noi zone închise sau cu restricții în cadrul planurilor multianuale , pentru a proteja concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, grupurile regionale de state membre ar trebui să definească în recomandările comune specificațiile, amploarea, durata, restricțiile privind uneltele și dispozițiile în materie de control și monitorizare.

(29)

Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a unor noi zone închise sau cu restricții, pentru a proteja concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, grupurile regionale de state membre ar trebui să definească în recomandările comune specificațiile, amploarea, durata, restricțiile privind uneltele și dispozițiile în materie de control și monitorizare.

Amendamentul 31

Propunere de regulament

Considerentul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30)

Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a dimensiunilor minime de referință pentru conservare în cadrul planurilor multianuale , grupurile regionale de state membre ar trebui să verifice că obiectivele PCP nu sunt puse în pericol , asigurându-se că protecția puietului de specii marine este respectată și, în același timp, că nu este introdusă nicio denaturare pe piață și că nu este creată nicio piață pentru pești sub dimensiunile minime de referință pentru conservare.

(30)

Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a dimensiunilor minime de referință pentru conservare, grupurile regionale de state membre ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor PCP , asigurându-se că protecția puietului de specii marine este pe deplin respectată și, în același timp, că nu este introdusă nicio denaturare pe piață și că nu este creată nicio piață pentru pești sub dimensiunile minime de referință pentru conservare.

Amendamentul 32

Propunere de regulament

Considerentul 31

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31)

Crearea de închideri în timp real, alături de dispozițiile privind schimbarea zonei de pescuit, ca măsură suplimentară pentru protejarea concentrărilor de puiet de pește sau de pești reproducători, ar trebuie să fie permisă ca o opțiune de elaborat în cadrul recomandărilor comune. Condițiile pentru stabilirea și desființarea unor astfel de zone, precum și măsurile de control și de monitorizare ar trebui să fie definite în cadrul recomandărilor comune relevante.

(31)

Crearea de închideri în timp real, alături de dispozițiile privind schimbarea zonei de pescuit, ca măsură suplimentară pentru protejarea concentrărilor de puiet de pește sau de pești reproducători ori a speciilor sensibile , ar trebuie să fie permisă ca o opțiune de elaborat în cadrul recomandărilor comune. Condițiile pentru stabilirea și desființarea unor astfel de zone , inclusiv exceptările, dacă este cazul , precum și măsurile de control și de monitorizare ar trebui să fie definite în cadrul recomandărilor comune relevante.

Amendamentul 33

Propunere de regulament

Considerentul 32

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(32)

Pe baza evaluării științifice a impactului uneltelor inovatoare, evaluat în mod corespunzător de către CSTEP, utilizarea unor astfel de unelte noi sau extinderea utilizării de unelte noi , precum traulul cu impulsuri electrice, ar putea fi inclusă ca o opțiune în recomandările comune ale grupurilor regionale de state membre. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu ar trebui să fie permisă în cazul în care evaluarea științifică indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

(32)

Pe baza evaluării științifice a impactului uneltelor inovatoare, evaluat în mod corespunzător de către CSTEP, inclusiv a impactului negativ potențial al anumitor unelte , utilizarea sau extinderea utilizării uneltelor inovatoare , ar putea fi inclusă ca o opțiune în recomandările comune ale grupurilor regionale de state membre. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu ar trebui să fie permisă în cazul în care evaluarea științifică indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ direct sau cumulativ asupra habitatelor marine, în special asupra habitatelor sensibile sau a speciilor nevizate , sau va periclita obținerea unei stări ecologice bune a apelor marine .

Amendamentul 268

Propunere de regulament

Considerentul 32 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(32a)

Grupurile regionale ar trebui să pună în aplicare măsuri de atenuare suplimentare, în funcție de tipul de unelte, bazându-se pe recomandările științifice și pe bunele practici pentru a reduce, dacă este posibil, capturile accidentale de păsări și mamifere marine, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului și cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului  (1a) și Acordul privind conservarea micilor cetacee din Marea Baltică și Marea Nordului din 17 martie 1992, astfel cum a fost modificat (ASCOBANS).

Amendamentul 34

Propunere de regulament

Considerentul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(33)

În vederea reducerii la minimum a capturilor accidentale de specii sensibile și a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile, grupurile regionale de state membre ar trebui să elaboreze măsuri de atenuare suplimentare pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În cazul în care dovezile științifice arată că există o amenințare gravă la adresa stării de conservare a speciilor și habitatelor respective, statele membre ar trebui să introducă restricții suplimentare privind construcția și exploatarea anumitor unelte de pescuit sau chiar o interdicție totală a utilizării acestora în regiunea respectivă. În special, astfel de dispoziții ar putea fi aplicate pentru utilizarea setcilor în derivă, care, în anumite zone, au condus la capturi semnificative de cetacee și păsări marine.

(33)

În vederea reducerii la minimum și, dacă este posibil, eliminării capturilor accidentale de specii sensibile și a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile, grupurile regionale de state membre ar trebui să elaboreze măsuri de atenuare suplimentare pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În cazul în care dovezile științifice arată că există o amenințare gravă la adresa stării de conservare a speciilor și habitatelor respective, statele membre ar trebui să introducă restricții suplimentare privind construcția și exploatarea anumitor unelte de pescuit sau chiar o interdicție totală a utilizării acestora în regiunea respectivă pentru a proteja mediul marin, stocurile locale de pești și comunitățile locale de coastă vizate . În special, astfel de dispoziții ar putea fi aplicate pentru utilizarea setcilor în derivă, care, în anumite zone, au condus la capturi semnificative de cetacee și păsări marine.

Amendamentul 35

Propunere de regulament

Considerentul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35)

Pentru a menține recomandările detaliate existente stabilite de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei, în ceea ce privește listele de ecosisteme marine vulnerabile și, de asemenea, măsurile tehnice specifice legate de măsurile prevăzute pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru și a sebastei. De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate cu privire la încorporarea în dreptul Uniunii a viitoarelor modificări ale măsurilor adoptate de NEAFC care fac obiectul anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, definite în mod expres, și care devin obligatorii pentru Uniune în conformitate cu clauzele convenției NEAFC. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți,

eliminat

Amendamentul 36

Propunere de regulament

Considerentul 36

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(36)

Pentru a nu împiedica cercetările științifice, repopulările artificiale sau transplantările, dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să se aplice operațiunilor care pot fi necesare în vederea desfășurării activităților respective.

(36)

Pentru a nu împiedica cercetările științifice, repopulările directe sau transplantările, dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să se aplice operațiunilor care pot fi necesare în vederea desfășurării activităților respective.

Amendamentul 37

Propunere de regulament

Considerentul 37

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(37)

În cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară o acțiune imediată pentru a proteja speciile marine, Comisia ar trebui aibă competența, în cazuri justificate în mod corespunzător, să adopte acte delegate aplicabile imediat de stabilire a măsurilor tehnice pentru atenuarea unor astfel de amenințări, în plus față de prezentul regulament sau prin derogare de la acesta, sau măsuri tehnice stabilite sub altă formă în conformitate cu dreptul Uniunii. Măsurile respective ar trebui să fie concepute, în special, astfel încât să abordeze schimbările neașteptate ale structurii stocurilor, ca urmare a nivelurilor ridicate sau scăzute de recrutare în stoc a puietului, pentru a proteja speciile de pești sau crustacee aflate în perioada de reproducere atunci când stocurile se află la niveluri foarte scăzute sau au loc alte schimbări în starea de conservare a stocurilor de pește care pot pune în pericol stadiul de conservare a stocului. Măsurile ar putea include restricții privind utilizarea uneltelor tractate sau fixe sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

(37)

În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile arată că este necesară o acțiune imediată pentru a proteja speciile și habitatele marine, Comisia ar trebui aibă competența, în cazuri justificate în mod corespunzător, să adopte acte delegate aplicabile imediat de stabilire a măsurilor tehnice pentru atenuarea unor astfel de amenințări, în plus față de prezentul regulament sau prin derogare de la acesta, sau măsuri tehnice stabilite sub altă formă în conformitate cu dreptul Uniunii. Măsurile respective ar trebui să fie concepute, în special, astfel încât să abordeze schimbările neașteptate ale structurii stocurilor, ca urmare a nivelurilor ridicate sau scăzute de recrutare în stoc a puietului sau a capturii accidentale a speciilor sensibile , pentru a proteja speciile de pești sau crustacee aflate în perioada de reproducere atunci când stocurile se află la niveluri foarte scăzute sau au loc alte schimbări în starea de conservare a stocurilor de pește sau a speciilor sensibile care pot pune în pericol stadiul de conservare a stocului , precum și pentru a aborda problema deteriorării populațiilor de specii și a habitatelor cauzate de impactul pescuitului și pentru a asigura orice altă măsură de conservare necesară . Aceste măsuri ar putea include restricții privind utilizarea uneltelor tractate sau fixe sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

Amendamentul 38

Propunere de regulament

Considerentul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(38)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a actualiza lista de pești și crustacee pentru care pescuitul dirijat este interzis, pentru a actualiza lista zonelor sensibile în care pescuitul ar trebui să fie restricționat, pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor multianuale și pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(38)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a  defini, în scopul stabilirii unor indicatori de performanță pentru măsuri tehnice legate de capturile de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, principalele activități de pescuit și nivelul capturilor respective care se aplică acestor principale activități de pescuit, pentru a actualiza lista de pești și crustacee pentru care pescuitul dirijat este interzis, pentru a actualiza lista zonelor sensibile în care pescuitul ar trebui să fie restricționat, pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor multianuale sau, acolo unde este necesar, în afara cadrului planurilor multianuale; și pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, bazate pe evaluarea realizată de CSTEP. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

Amendamentul 39

Propunere de regulament

Considerentul 40

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(40)

Până la sfârșitul anului 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte un raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative relevante și în urma evaluării de către CSTEP. Raportul ar trebui să evalueze măsura în care măsurile tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, au contribuit la atingerea obiectivelor și la realizarea țintelor prezentului regulament. Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă ar trebui să prezinte un plan cu acțiunile corective care trebuie întreprinse pentru a asigura atingerea obiectivelor și a  țintelor respective . Pe baza raportului, Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare ale prezentului regulament.

(40)

Până la … [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte un raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative relevante și în urma evaluării de către CSTEP. Raportul ar trebui să evalueze măsura în care măsurile tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, au contribuit la atingerea obiectivelor și a nivelurilor indicatorilor de performanță din prezentul regulament. Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele nu au fost atinse sau că indicatorii de performanță se mențin la un nivel nesatisfăcător , statele membre din regiunea respectivă ar trebui să prezinte un plan cu acțiunile corective care trebuie întreprinse pentru a asigura atingerea obiectivelor și pentru îmbunătăți nivelurile indicatorilor de performanță în cauză . Pe baza raportului, Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare ale prezentului regulament.

Amendamentul 40

Propunere de regulament

Considerentul 42

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(42)

Regulamentele (CE) nr. 1967/2006 (29), (CE) nr. 1098/2007 (30), (CE) nr. 1224/2009 (31) ale Consiliului și Regulamentele (UE) nr. 1343/2011  (32) și (UE) nr. 1380/2013 (33) ale Parlamentului European și ale Consiliului ar trebui modificate în consecință.

(42)

Regulamentele (CE) nr. 1967/2006 (29), (CE) nr. 1098/2007 (30), (CE) nr. 1224/2009 (31) ale Consiliului și Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 (33) al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui modificate în consecință.

Amendamentul 41

Propunere de regulament

Considerentul 43

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(43)

Pentru a completa sau a modifica normele detaliate existente de transpunere a recomandărilor convenite de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește măsurile tehnice din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011. De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate cu privire la încorporarea în dreptul Uniunii a viitoarelor modificări ale măsurilor adoptate de CGPM care fac obiectul anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, definite în mod expres, și care devin obligatorii pentru Uniune în temeiul dispozițiilor Acordului CGPM. Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 ar trebui modificat în consecință. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți,

eliminat

Amendamentul 42

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

(b)

exploatarea uneltelor de pescuit;

Amendamentul 43

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

interacțiunea uneltelor de pescuit cu ecosistemele marine.

Amendamentul 44

Propunere de regulament

Articolul 2 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Prezentul regulament se aplică activităților desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii și de resortisanții statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum și de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.

(1)    Fără a aduce atingere articolului 29, prezentul regulament se aplică tuturor activităților de pescuit (recreativ și comercial) desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii și de resortisanții statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum și de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.

Amendamentul 45

Propunere de regulament

Articolul 2 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Articolele 7 și 14 și partea A din anexele V-X se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ.

(2 )     Prezentul regulament se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ.

Amendamentul 46

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Ca instrumente pentru a sprijini punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și, în special, la alineatele (2), (3) și alineatul (5) literele (a) și (j) din articolul menționat .

(1 )     Măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Amendamentul 47

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     În plus , măsurile tehnice :

(2 )     Măsurile tehnice contribuie, în special , la atingerea următoarelor obiective :

Amendamentul 48

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

optimizează modelele de exploatare pentru a asigura protecția concentrărilor de puiet și de pești reproducători din specii marine;

(a)

asigurarea unor modele durabile de exploatare pentru a asigura protecția concentrărilor de puiet și de pești reproducători din specii marine și asigurarea garanțiilor corespunzătoare;

Amendamentul 49

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

asigură reducerea la minimum sau, dacă este posibil, eliminarea capturilor accidentale de specii marine menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE și de alte specii sensibile pescuite, astfel încât aceste capturi să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a speciilor respective ;

(b)

asigurarea reducerii la minimum sau, dacă este posibil, eliminarea capturilor accidentale de specii marine sensibile, în special a celor menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;

Amendamentul 50

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

asigură că impactul de mediu al pescuitului asupra habitatelor marine este redus la minimum și, dacă este posibil, eliminat , astfel încât să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a habitatelor respective ;

(c)

asigurarea, inclusiv prin utilizarea unor stimulente corespunzătoare, a faptului că impactul negativ privind mediul al pescuitului asupra habitatelor marine este redus la minimum și, dacă este posibil, eliminat;

Amendamentul 51

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

contribuie la instituirea măsurilor de gestionare a pescuitului în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE, 2008/56/CE și 2000/60/CE.

(d)

existența unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE, 2008/56/CE și 2000/60/CE.

Amendamentele 294 și 300

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 2 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da)

asigurarea îndeplinirii criteriilor prevăzute de descriptorii 1, 3, 4 și 6 din Decizia 2010/477/UE a Comisiei.

Amendamentul 52

Propunere de regulament

Articolul 4 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 53

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Măsurile tehnice au drept scop atingerea următoarelor ținte :

(1 )     Pentru a evalua dacă măsurile tehnice contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 3, se utilizează următorii indicatori de performanță :

Amendamentul 54

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

capturile de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare nu depășesc 5 % din volum, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ;

(a)

măsura în care capturile de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare sunt reduse progresiv la niveluri specifice pentru activitățile de pescuit principale ;

Amendamentul 55

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale nu depășesc pragurile prevăzute de legislația Uniunii și de acordurile internaționale ;

(b)

măsura în care capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale sunt reduse progresiv și , dacă este posibil, eliminate ;

Amendamentul 56

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

impactul de mediu al activităților de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării nu depășește nivelurile necesare pentru a asigura o stare ecologică bună pentru fiecare tip de habitat evaluat în cadrul Directivei 2008/56/CE, în fiecare regiune sau subregiune marină, în ceea ce privește atât calitatea habitatului, cât și întinderea spațială pe care trebuie să fie atinse nivelurile necesare.

(c)

măsura în care impactul negativ asupra mediului al activităților de pescuit asupra habitatelor marine, inclusiv asupra habitatelor sensibile de pe fundul mării , este redus la minimum și este menținut sub nivelurile necesare pentru a asigura o stare ecologică bună , în special pentru fiecare dintre tipurile de habitat evaluate în cadrul Directivei 2008/56/CE, în fiecare regiune sau subregiune marină, în ceea ce privește atât calitatea habitatului, cât și întinderea spațială pe care trebuie să fie atinse nivelurile necesare.

Amendamentul 57

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 de completare a prezentului regulament prin definirea, în sensul literei (a) de la alineatul 1 din prezentul articol:

 

(a)

principalelor activități de pescuit menționate la respectiva literă;

 

(b)

nivelurilor capturilor actuale de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru fiecare dintre aceste principale activități de pescuit, pe baza datelor furnizate de statele membre pentru anii de referință 2013-2015;

 

(c)

nivelurilor specifice la care trebuie să se reducă capturile de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru fiecare dintre aceste principale activități de pescuit în vederea atingerii obiectivului de a garanta modele durabile de exploatare și de a asigura protecția puietului de pește.

 

Atunci când se stabilesc nivelurile specifice menționate la primul paragraf litera (c), se ține seama de cele mai bune avize științifice disponibile, inclusiv de către CSTEP, precum și de posibilitățile tehnice actuale și viitoare pentru evitarea capturilor de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare.

Amendamentul 58

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)     În scopul actelor delegate menționate la alineatul (1a), statele membre pot propune o recomandare comună în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Amendamentul 59

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1c)     În cazul în care nu se propune nicio recomandare comună până la termenul limită stabilit la prezentul articol alineatul (1b) sau în care se consideră că o recomandare comună transmisă de statele membre nu este compatibilă cu obiectivele prezentului regulament, Comisia adoptă, până la … [18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și prin derogare de la articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, acte delegate care suplimentează prezentul regulament prin definirea elementelor menționate la prezentul articol alineatul (1a) primul paragraf, în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament.

Amendamentul 60

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1d)     Pentru a realiza reducerea progresivă a capturilor de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare la niveluri care să asigure modele durabile de exploatare, nivelurile specifice menționate la alineatul (1a) primul paragraf litera (c) se revizuiesc din trei în trei ani, folosind procedura prevăzută la alineatele (1a), (1b) și (1c), urmând să fie reduse și mai mult, dacă este cazul, în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile și cu posibilitățile tehnice actuale și viitoare pentru evitarea unor astfel de capturi.

Amendamentul 61

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Măsura în care au fost atinse aceste ținte este revizuită ca parte a procesului de raportare prevăzut la articolul 34.

(2 )     Evaluarea menționată la alineatul (1), se realizează în contextul procesului de raportare prevăzut la articolul 34.

Amendamentul 346

Propunere de regulament

Articolul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 4a

 

Obiective socioeconomice

 

Pentru a lua în considerare obiectivele socioeconomice prevăzute la articolul 2 alineatul (5) literele (c), (f) și (i) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în momentul adoptării și punerii în aplicare a măsurilor tehnice și de conservare, statele membre utilizează la scară largă măsurile prevăzute la articolele 38, 39 și 40 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

Amendamentul 62

Propunere de regulament

Articolul 5 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

„Marea Nordului” înseamnă diviziunile ICES (34) IIa, IIIa și IV;

(a)

„Marea Nordului” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES (34) IIa, IIIa și IV;

Amendamentul 63

Propunere de regulament

Articolul 5 – paragraful 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

„Apele de nord-vest” înseamnă subzonele ICES V (cu excepția zonei Va și a apelor din afara Uniunii din zona Vb) , VI și VII;

(c)

„Apele de nord-vest” înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES V , VI și VII;

Amendamentul 64

Propunere de regulament

Articolul 5 – paragraful 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

„Regiunile ultraperiferice” înseamnă apele din jurul regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat , împărțite în trei bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est și Oceanul Indian ;

(g)

„Apele Uniunii în Oceanul Indian și în Oceanul Atlantic de Vest” înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze și din jurul insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte , Réunion și Saint-Martin, aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru ;

Amendamentul 65

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită presiunea de pescuit pe profilul de vârstă al unui stoc;

1.

„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit pe profilul de vârstă și de dimensiune al unui stoc;

Amendamentul 66

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

„selectivitate” înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a peștelui de o anumită dimensiune într-un ochi de plasă ( sau cârlig) de o anumită dimensiune;

2.

„selectivitate” înseamnă probabilitatea de capturare a peștelui dintr-o anume specie sau de o anumită dimensiune cu anumite caracteristici ale echipamentului ;

Amendamentul 67

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

„pescuit selectiv” înseamnă capacitatea unei metode de pescuit de a viza și de a captura pește sau crustacee în funcție de mărime și de specie în timpul operațiunii de pescuit, care permite ca speciile nevizate să fie evitate sau eliberate nevătămate;

eliminat

Amendamentul 68

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

„pescuit dirijat” înseamnă pescuitul unei anumite specii sau combinații de specii în care captura totală a speciei/speciilor respective reprezintă mai mult de 50 % din valoarea economică a capturii ;

4.

„pescuit dirijat” înseamnă un efort de pescuit orientat spre o specie specifică sau un grup de specii specifice, a căror componență exactă variază în funcție de activitățile de pescuit, iar normele specifice care reglementează specificațiile tehnice minime ale dimensiunilor ochiurilor de plasă și dispozitivele de selecție în funcție de activitatea de pescuit sunt stabilite la nivel regional ;

Amendamentul 69

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5a.

„stadiul de conservare al unei specii” înseamnă stadiul de conservare a unei specii potrivit definiției de la articolul 1 litera (i) din Directiva 92/43/CEE;

Amendamentul 70

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5b.

„stadiul de conservare a unui habitat” înseamnă stadiul de conservare a unui habitat natural potrivit definiției de la articolul 1 litera (e) din Directiva 92/43/CEE;

Amendamentul 71

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației și starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile reglementate prin Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

7.

„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației sau starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile reglementate prin Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

Amendamentul 72

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)

„specii pelagice mici” înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot, specii de caproide;

8.

„specii pelagice mici” înseamnă , printre altele, specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot, specii de caproide , gupă, sardinelă rotundă (Sardinella aurita) și sardinelă plată (Sardinella maderensis) ;

Amendamentul 73

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

9a.

„pescuit tradițional (de subzistență) cu unelte de pescuit pasive” înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice marine vii pe o scară redusă, la nivel local, exclusiv pentru nevoi personale și folosind numai unelte și tehnici de pescuit tradiționale;

Amendamentul 74

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate stabilite în cadrul PCP pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate și pentru a contribui la realizarea obiectivelor PCP ;

10.

„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate stabilite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și care își desfășoară activitatea în conformitate cu articolele 44 și 45 și cu anexa III din Regulamentul respectiv ;

Amendamentul 75

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)

„traul” înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau de mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă având un corp în formă de con sau piramidă (corpul traulului) închis la spate de un sac; „unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade daneze și unelte similare, care au corpul sub formă de con sau de piramidă și sunt închise la spate printr-un sac (sacul traulului) sau care au două aripi lungi, un corp și un sac (sacul traulului) și care sunt deplasate activ în apă ;

11.

„traul” înseamnă o unealtă de pescuit compusă dintr-o plasă care este tractată activ de una sau de mai multe nave de pescuit și este închisă la spate printr-un sac;

Amendamentul 76

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

11a.

„unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade marine de fund și alte unelte de pescuit similare care sunt deplasate activ în apă de una sau de mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanic;

Amendamentul 77

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)

„traul de fund” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe sau în apropierea fundului mării;

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 78

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)

„traul îngemănat de fund” înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează fiecare parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 79

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)

„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal de un tub de oțel sau de lemn ( traversă ) și echipat cu lanțuri de fund , împletituri din lanțuri sau lanțuri de curățare, tractat activ pe fund ;

15.

„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, aripă sau alt dispozitiv similar ;

Amendamentul 80

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

„traul cu impulsuri electrice” înseamnă o tehnică de pescuit care utilizează un câmp electric pentru a prinde pește. Traulul cu impulsuri electrice este alcătuit din mai mulți electrozi, atașați la unealtă pe direcția de tractare, care emit impulsuri electrice scurte ;

16.

„traul cu impulsuri electrice” înseamnă un traul care utilizează curent electric în impulsuri pentru a captura resurse biologice marine ;

Amendamentul 81

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

17a.

„năvoade de plajă” înseamnă setci înconjurătoare și năvoade tractate instalate de o navă și tractate de la mal sau de pe o navă ancorată sau amarată la mal;

Amendamentul 82

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20)

„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care fie sunt ancorate pe fundul mării (setci sau plase ancorate ), fie sunt lăsate în derivă (setci în derivă ) pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

20.

„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării (setci sau plase ancorate) pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

Amendamentul 83

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21)

„setcă în derivă” înseamnă o plasă alcătuită din unul sau mai mulți pereți de plasă prinși împreună în paralel de una sau mai multe frânghii, menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare și care plutește liber purtată de curenți, în mod independent sau cu ajutorul unei nave la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate stabilizării sau limitării derivei acesteia , cum ar fi o ancoră plutitoare sau o ancoră pe fund atașată la un singur capăt al plasei ;

21.

„setcă în derivă” înseamnă o plasă menținută la suprafața mării sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber purtată de curenți, fie independent , fie cu barca la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate stabilizării sau limitării derivei acesteia;

Amendamentul 84

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22)

„setcă fixă de fund” înseamnă o plasă alcătuită dintr-o singură bucată și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți. Setca fixă de fund capturează resurse acvatice vii prin încurcarea acestora în ochiurile plasei și este fixată sau poate fi fixată prin orice mijloace pe fundul mării;

22.

„setcă simplă” înseamnă o  plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți.

Amendamentul 85

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23)

„plasă de încurcare fixă de fund” înseamnă un singur perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă . De regulă, plasele de încurcare prezintă o flotabilitate mai mică pe frânghia flotorilor și nu rămân la fel de sus în timpul pescuitului, cum se întâmplă cu setca fixă de fund medie, și sunt fixate sau pot fi fixate prin orice mijloace pe fundul mării;

23.

„plasă de încurcare” înseamnă o plasă fixă care constă dintr-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă simplă.

Amendamentul 86

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24)

„setcă de fund cu sirec” înseamnă o plasă alcătuită din două sau mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiului de plasă și o plasă fină cu ochiuri mici inserată între acestea și care este fixată sau poate fi fixată prin orice mijloace de fundul mării ;

24.

„setcă cu sirec” înseamnă o plasă fixă alcătuită din două sau mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiului de plasă și o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;

Amendamentul 87

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26)

„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o linie principală, uneori de o lungime considerabilă , pe care se fixează , la distanțe regulate, șnururi având cârlige cu sau fără momeală . Linia principală este ancorată pe orizontală de fund sau în apropierea fundului mării, pe verticală sau poate fi lăsată în derivă la suprafață;

26.

„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o linie principală, de o lungime variabilă , de care se fixează șnururi cu cârlige distanțate în funcție de speciile vizate . Linia principală este ancorată pe orizontală de fund sau în apropierea fundului mării, pe verticală sau poate fi lăsată în derivă la suprafață;

Amendamentul 88

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 27

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27)

„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri realizate din diferite materiale , concepute pentru a prinde crustacee sau pește, care sunt fixate pe fundul mării fie individual, fie în rânduri, legate cu frânghii (saule de geamandură) de geamandurile de la suprafață care le indică poziția, și care au unul sau mai multe orificii sau intrări;

27.

„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri, concepute pentru a prinde crustacee , moluște sau pește, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate pe acesta, fie individual, fie în rânduri, legate cu frânghii (saule de geamandură) de geamandurile de la suprafață care le indică poziția, și care au unul sau mai multe orificii sau intrări;

Amendamentul 89

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28)

„petactar” înseamnă o tehnică de pescuit în care un singur fir de pescuit este ținut în mâini . La fir sunt atașate una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

28.

„petactar” înseamnă un singur fir de pescuit, ținut în mâini , de care sunt atașate una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

Amendamentul 90

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29)

„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

29.

„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care poate acționa ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

Amendamentul 91

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30)

„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, adică aceeași circumferință peste tot, fie o formă conică. Sacul este alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) cu aceeași dimensiune a ochiului de plasă, prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor pe axul traulului printr-o cusătură în care poate fi atașată o frânghie laterală . În scopuri de reglementare, acesta va fi considerat ca fiind ultimele 50 de ochiuri ale plasei;

30.

„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, adică aceeași circumferință peste tot, fie o formă conică. Sacul este alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor. În scopuri de reglementare, acesta va fi considerat ca fiind ultimele 50 de ochiuri ale plasei;

Amendamentul 92

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 31

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31)

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului de plasă al oricărui sac de traul al unei unelte tractate, măsurată în conformitate cu procedura stabilită în Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei  (40) ;

31.

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă:

 

(a)

pentru plasele cu noduri: distanța cea mai mare între două noduri opuse ale aceluiași ochi de plasă când este complet întins;

 

(b)

pentru plasele fără noduri: distanța între două unghiuri opuse pe axa cea mai lungă a aceluiași ochi de plasă când este complet întins;

 

Amendamentul 93

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 32

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(32)

„ochi de plasă pătrat” înseamnă forma ochiului de plasă care provine din montarea plasei cu o abatere de 45o de la direcția N , astfel încât laturile sunt paralele și se află la 90o față de axa traulului ;

32.

„ochi de plasă pătrat” înseamnă un ochi de plasă sub formă de patrulater alcătuit din două seturi de bare paralele cu aceeași lungime nominală , în care unul dintre seturi este paralel, iar celălalt formează un unghi drept cu axa longitudinală a plasei ;

Amendamentul 94

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(33 )

„ochi de plasă în formă de romb” înseamnă forma normală de romb a ochiurilor care intră în alcătuirea unei plase ;

33 .

„ochiul de plasă rombic” are patru laturi de aceeași lungime, cu diagonalele ochiului perpendiculare, una dintre diagonale fiind paralelă cu axa longitudinală a plasei ;

Amendamentul 95

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 36

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(36)

„plasă tip sită” înseamnă un dispozitiv atașat la întreaga circumferință a traulului pentru creveți, în apropierea traversei, și care se îngustează până la vârf, unde este prins la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;

eliminat

Amendamentul 96

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(38)

„timp de scufundare” înseamnă perioada de la momentul în care plasele sunt puse în apă prima dată până la momentul în care sunt complet recuperate la bordul navei de pescuit;

38.

„timp de scufundare” înseamnă perioada de la momentul în care o unealtă este pusă în apă prima dată până la momentul în care este complet recuperată la bordul navei de pescuit;

Amendamentul 97

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 39

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(39)

„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzorii electronici de la distanță care pot fi amplasați pe traule sau pe plasele-pungă pentru a monitoriza parametrii cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau dimensiunea capturii;

39.

„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzori electronici de la distanță care sunt atașați pentru a monitoriza parametrii cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau volumul capturii;

Amendamentul 98

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 39 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

39a.

„dispozitiv cu greutăți” înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăți pentru a crește viteza de scufundare și, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;

Amendamentul 99

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 40

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(40)

„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive de la distanță utilizate pentru avertiza unele specii, precum mamiferele marine, cu privire la prezența uneltelor de pescuit prin emiterea de semnale acustice ;

40.

„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive de la distanță care emit semnale acustice în încercarea de îndepărta unele specii, precum mamiferele marine, de uneltele de pescuit ;

Amendamentul 100

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 42

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(42)

„respingere selectivă” înseamnă practica de a se debarasa de peștele ieftin care face obiectul unor limite de captură, chiar dacă acesta ar putea fi debarcat în mod legal, astfel încât să crească la maximum valoarea economică sau monetară totală a peștelui adus în port;

42.

„respingere selectivă” înseamnă practica de a se debarasa de peștele ieftin care face obiectul unor limite de captură, chiar dacă acesta ar trebui să fi fost debarcat în mod legal, astfel încât să crească la maximum valoarea economică sau monetară totală a peștelui adus în port;

Amendamentul 101

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 43 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

43a.

„efectele nocive semnificative” înseamnă efectele nocive semnificative definite la articolul 2 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008;

Amendamentul 102

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 45 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

45a.

„indicatori de performanță” înseamnă un set de parametri care vizează evaluarea eficienței măsurilor tehnice.

Amendamentele 303 și 349

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

curent electric , cu excepția utilizării traulului cu impulsuri electrice, astfel cum este prevăzut la articolul 24 și în partea E din anexa V ;

(b)

curent electric;

Amendamentul 103

Propunere de regulament

Articolul 7 – paragraful 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

orice tip de proiectil;

(g)

orice tip de proiectil , cu excepția celor folosite pentru sacrificarea tonului aflat în cuști sau capturat și a harpoanelor și lansatoarelor de harpoane utilizate în pescuitul recreativ fără plămân subacvatic de la răsărit până la apus ;

Amendamentul 296

Propunere de regulament

Articolul 7 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 2, prezentul articol se aplică în apele internaționale și în apele țărilor terțe.

Amendamentul 104

Propunere de regulament

Articolul 9 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Nicio parte a uneltelor tractate nu trebuie construită cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică decât dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul. Prezenta dispoziție nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru atașarea unor senzori de monitorizare a uneltei.

(1)   Nicio parte a uneltelor tractate nu are o dimensiune a ochiului de plasă mai mică decât dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul. Prezenta dispoziție nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru atașarea unor senzori de monitorizare a uneltei sau dispozitivelor de selecție pentru a îmbunătăți selectivitatea în funcție de dimensiuni sau specii pentru speciile marine .

Amendamentul 105

Propunere de regulament

Articolul 9 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Este interzisă construirea oricărui sac de traul sau atașarea oricărui dispozitiv care obstrucționează sau diminuează altfel dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte de pescuit tractate. Prezenta dispoziție nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor, pentru a le consolida sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din față a uneltelor tractate.

(3)   Este interzisă folosirea sau transportul la bordul navelor de pescuit a oricărui dispozitiv care obstrucționează sau diminuează altfel dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte de pescuit tractate. Prezenta dispoziție nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor, pentru a le consolida sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din față a uneltelor tractate, sau instalarea de dispozitive destinate controlului capturilor .

Amendamentul 106

Propunere de regulament

Articolul 10 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 107

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – liniuța 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ton alb (Thunnus alalunga),

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 108

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Este interzisă utilizarea oricăror setci fixe de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 600 de metri.

(5)   Este interzisă utilizarea oricăror setci fixe de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 de metri.

Amendamentul 109

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (5):

 

(a)

se aplică derogări specifice, astfel cum se specifică în anexa V partea C punctul 6 și în anexa VI partea C punctele 6 și 9 și anexa VII partea C punctul 4, în cazul în care adâncimea cartografiată este între 200 și 600 de metri;

 

(b)

utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 de metri este permisă în zona de pescuit definită la articolul 5 litera (e).

Amendamentul 272

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5b)     Este interzisă utilizarea oricăror setci fixe de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în zonele desemnate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE și 2008/56/CE, atunci când utilizarea acestora are efecte negative asupra stării de conservare a speciilor și a habitatelor sensibile.

Amendamentul 111

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare, nevătămate.

(3)   Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (2) trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare, nevătămate.

Amendamentul 112

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Alineatul (3) nu se aplică în cazul în care statul membru de pavilion dispune de un program oficial privind prinderea și studierea științifică a exemplarelor din speciile enumerate în anexa I.

Amendamentul 113

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   În cazul în cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a listei din anexa I, prin adăugarea de noi specii care necesită protecție, Comisia are competența de a adopta modificările respective prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 32.

(4)   În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a listei din anexa I, prin adăugarea de noi specii care necesită protecție sau prin eliminarea unor specii care nu mai este necesar să rămână pe listă , Comisia este împuternicită să adopte modificările respective prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 32.

Amendamentul 114

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

(5)   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol ar trebui să fie precedate de o evaluare a indicatorilor de performanță stabiliți la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

Amendamentul 115

Propunere de regulament

Articolul 12 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 116

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) trebuie eliberate imediat, nevătămate.

(2)   Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) trebuie eliberate imediat, nevătămate. Operatorii de nave de pescuit înregistrează și transmit autorităților relevante informații privind capturile accidentale respective, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) .

Amendamentul 117

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   În pofida alineatelor (1) și (2), păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menționate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este autorizată în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistența pentru recuperarea animalelor și cu condiția ca autoritățile naționale competente să fi fost informate în mod corespunzător în prealabil.

(3)   În pofida alineatelor (1) și (2), păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menționate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este permisă în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistența pentru recuperarea animalelor individuale. Păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea de exemplare de specii marine este permisă în cazul în care exemplarul este mort și cu condiția să poată fi folosit în scopuri științifice. Autoritățile naționale competente respective sunt informate în mod corespunzător în prealabil.

Amendamentul 118

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care statul membru de pavilion dispune de un program oficial privind prinderea și studierea științifică a unor exemplare de păsări, reptile sau mamifere marine.

Amendamentul 119

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

(5)   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol au drept scop atingerea obiectivelor prezentului regulament legate de indicatorii de performanță stabilite la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

Amendamentul 120

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Statele membre monitorizează eficacitatea măsurilor adoptate în temeiul prezentului articol privind reducerea la minimum a capturilor accidentale și transmit un raport Comisiei privind progresele realizate până la data de … [doi ani de la data intrării în vigoarea a prezentului regulament] și din trei în trei ani după aceasta.

Amendamentul 121

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă.

(1)   Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă. Statele membre efectuează o evaluare corespunzătoare în cazul utilizării uneltelor de pescuit în ariile speciale de conservare reglementate prin Directiva 92/43/CEE și în ariile de protecție specială reglementate prin Directiva 2009/147/CE.

Amendamentul 122

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Perturbarea, deteriorarea sau distrugerea deliberată a habitatelor sensibile și a ariilor de reproducere sau de odihnă a speciilor sensibile este interzisă.

Amendamentul 123

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile recomandă o modificare a listei zonelor din anexa II , inclusiv adăugarea de noi zone , Comisia are competența de a adopta astfel de modificări prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. La adoptarea unor astfel de modificări, Comisia acordă o atenție deosebită atenuării efectelor negative ale deplasării activității de pescuit către alte zone sensibile .

(2)   În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile recomandă o modificare urgentă a listei zonelor din anexa II, Comisia are competența de a adopta astfel de modificări prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Atunci când prezintă o propunere cu astfel de modificări, Comisia include o hartă completă a zonei vulnerabile și acordă o atenție deosebită atenuării efectelor ecologice, sociale și economice negative ale deplasării activității de pescuit către alte zone.

Amendamentul 124

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   În cazul în care astfel de habitate se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, statul membru în cauză are competența de a stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri trebuie să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.

(3)   În cazul în care zonele din anexa II se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, statul membru în cauză are competența de a stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri trebuie să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.

Amendamentul 125

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)     Statele membre adoptă măsuri de protejare a zonelor în care ecosisteme marine vulnerabile, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008, există sau este probabil să existe în viitor în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția acestora și închid zonele respective pentru activități de pescuit de fund, cu excepția cazului în care cele mai bune avize științifice disponibile arată că astfel de activități nu au efecte negative semnificative asupra ecosistemelor în cauză. Astfel de măsuri respectă rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în special Rezoluțiile 61/105 și 64/72, și oferă un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel acordat ecosistemelor marine vulnerabile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 734/2008.

Amendamentul 126

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(a)

de a asigura protejarea puietului de specii marine astfel încât majoritatea peștelui prins să fi atins vârsta de reproducere înainte de a fi fost prins și în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

Amendamentul 127

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

de a interzice introducerea pe piață pentru consumul uman al puietului de specii marine în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) litera (b) și articolul 15 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

Amendamentul 128

Propunere de regulament

Articolul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 14a

 

Produse pescărești importate destinate consumului uman

 

Produsele pescărești importate și destinate consumului uman care au fost capturate în ape din afara Uniunii în zonele, subzonele și diviziunile menționate la articolul 5 respectă dimensiunile minime de referință pentru conservare prevăzute în anexele la prezentul regulament.

Amendamentul 129

Propunere de regulament

Articolul 15 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre instituie măsuri de facilitare a depozitării sau a găsirii unor piețe de desfacere pentru capturile sub dimensiunile minime de referință pentru conservare debarcate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Măsurile respective pot să includă sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor sau sprijin pentru investiții pentru a adăuga valoare produselor piscicole.

Statele membre instituie măsuri adecvate de facilitare a depozitării sau a găsirii unor piețe de desfacere pentru capturile sub dimensiunile minime de referință pentru conservare debarcate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Măsurile respective includ sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor , precum și sprijin pentru investiții pentru a adăuga valoare produselor piscicole.

Amendamentul 130

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Practicile de respingere selectivă și de aruncare a peștelui înainte de ridicarea plasei sunt interzise.

(1 )     Practica de respingere selectivă a peștelui înainte de ridicarea plasei sunt interzise.

Amendamentul 131

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Alineatul (1) nu se aplică pentru capturile de specii care sunt scutite de la aplicarea obligației de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul activităților de pescuit desfășurate în Marea Mediterană și nici în cazul capturilor de specii care sunt scutite de la aplicarea obligației de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Amendamentul 132

Propunere de regulament

Articolul 17 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 133

Propunere de regulament

Articolul 17 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre pot desfășura proiecte-pilot, cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite de specii care nu fac obiectul unor limite de captură . Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative competente și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

(1)   Statele membre pot desfășura proiecte-pilot, cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite. Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative competente și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

Amendamentul 134

Propunere de regulament

Articolul 17 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care rezultatele studiilor-pilot sau alte avize științifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite de specii care nu fac obiectul unor limite de captură, statele membre pot stabili măsuri tehnice pentru limitarea acestor capturi nedorite, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 . Aceste măsuri tehnice se aplică numai navelor de pescuit care arborează pavilionul statului membru respectiv.

(2)   În cazul în care rezultatele studiilor-pilot sau alte avize științifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite de specii care nu fac obiectul unor limite de captură, statele membre stabilesc măsuri tehnice pentru evitarea sau pentru limitarea , pe cât posibil, a acestor capturi nedorite, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau la articolul 18 din prezentul regulament .

Amendamentul 135

Propunere de regulament

Articolul 17 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Dacă alte state membre doresc să instituie măsuri tehnice similare, o recomandare comună poate fi prezentată în conformitate cu articolul 18.

Amendamentul 137

Propunere de regulament

Articolul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 17a

 

Documentarea

 

În conformitate cu articolul 49 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre pot introduce măsuri de monitorizare electronică pentru a documenta capturile, aruncarea acestora înapoi în mare și activitățile de pescuit.

Amendamentul 138

Propunere de regulament

Capitolul II – secțiunea 5a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

SECȚIUNEA 5a

 

ADAPTAREA NAVELOR DE PESCUIT

 

Articolul 17b

 

Adaptarea tonajului

 

În ceea ce privește navele de pescuit noi și navele existente, creșterea tonajului navei în scopul îmbunătățirii securității la bord, a condițiilor de lucru, a igienei și a calității produselor, precum și creșterea tonajului navei în scopul stocării capturilor nedorite care fac obiectul obligației de debarcare în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt autorizate, cu condiția ca acestea să nu ducă la o creștere a capacității de capturare a navei. Volumele corespunzătoare nu sunt luate în calcul la evaluarea capacității de pescuit în raport cu plafoanele stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și nici în programul de intrare/ieșire menționat la articolul 23 din regulamentul respectiv.

Amendamentul 139

Propunere de regulament

Articolul 18 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 140

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 1 – litera g

(g)

în anexa XI, pentru regiunile ultraperiferice .

(g)

în anexa XI, pentru apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest .

Amendamentul 141

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Totuși, dispozițiile privind dimensiunile ochiurilor de plasă stabilite în anexele V-XI partea B se aplică doar în măsura în care, până la data de … [18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], nu s-a adoptat niciun act delegat în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol care să acopere aceeași temă pentru activitățile de pescuit respective. În cazul în care partea B a unei anexe la prezentul regulament devine aplicabilă, Comisia, fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (1) punctul 4, adoptă până la aceeași dată un act delegat în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezentul regulament, oferind o definiție a „pescuitului dirijat” în scopul aplicării părții B în zona de pescuit relevantă și la activitățile de pescuit în cauză.

 

Până la data expirării termenului limită stabilit la prezentul alineat al doilea paragraf sau până la data adoptării actului delegat menționat la paragraful respectiv, reținându-se data cea mai apropiată, dispozițiile aplicabile dimensiunilor ochiurilor de plasă la data de … [ziua de dinaintea datei la care intră în vigoare prezentul regulament  (*1) ] continuă să se aplice cu privire la zonele de pescuit respective.

Amendamentul 142

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Dacă este cazul, în vederea atingerii obiectivelor PCP și pentru a se ține seama de caracteristicile specifice ale unei regiuni, măsuri tehnice care se abat de la măsurile prevăzute la prezentul articol alineatul (1) pot fi adoptate în contextul unui plan multianual menționat la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Amendamentul 143

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În conformitate cu procedura stabilită la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 , statele membre pot prezenta recomandări comune care definesc măsuri tehnice adecvate la nivel regional care se abat de la măsurile prevăzute la alineatul (1).

(2)   În cazul în care nu există niciun plan multianual pentru activitățile de pescuit în cauză sau atunci când planul multianual relevant nu instituie măsuri tehnice sau o procedură pentru adoptarea unor astfel de măsuri tehnice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în vederea completării prezentului regulament prin definirea unor măsuri tehnice adecvate la nivel regional care se abat de la măsurile prevăzute la alineatul (1) , în special prin stabilirea dimensiunilor ochiurilor de plasă care urmează să fie aplicate la nivel regional. În scopul adoptării acestor acte delegate, statele membre pot propune o recomandare comună în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia face publice aceste recomandări comune imediat după prezentarea lor de către statele membre și face publică și orice evaluare științifică realizată pentru a asigura conformitatea acestora cu articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Amendamentul 144

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Măsurile adoptate în conformitate cu alineatele (1a) și (2):

 

(a)

au scopul de a atinge obiectivele stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, ținând cont, în special, de indicatorii de performanță prevăzuți la articolul 4;

 

(b)

se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

 

(c)

prevăd stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu un impact redus asupra mediului, inclusiv prin alocarea de posibilități de pescuit. și

 

(d)

sunt cel puțin echivalente cu măsurile menționate la alineatul (1) sau, în cazul normelor privind dimensiunile ochiurilor de plasă, cu măsurile aplicabile la data de … [ziua de dinaintea datei la care intră în vigoare prezentul regulament*] cu privire la modelele de exploatare și nivelul de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile.

Amendamentul 145

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3 .     Măsurile tehnice recomandate în conformitate cu alineatul (2) trebuie să fie cel puțin echivalente, din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile, cu măsurile prevăzute la alineatul (1) .

(3 )     În conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre fondează recomandările comune menționate la alineatul (2) din prezentul articol pe cele mai bune avize științifice disponibile. Avizele științifice respective țin seama de impactul unor astfel de măsuri asupra speciilor vizate și a speciilor și habitatelor sensibile, demonstrând beneficiile pentru conservarea ecosistemului marin .

Amendamentul 146

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 18 alineatele (1), (3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia poate adopta astfel de acte delegate și în absența unei recomandări comune menționate la alineatele respective.

Amendamentul 147

Propunere de regulament

Articolul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 19

eliminat

Măsuri regionale în cadrul unor planuri multianuale

 

1.     Comisia are competența de a stabili măsuri tehnice la nivel regional, în vederea atingerii obiectivelor din planurile multianuale prevăzute la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri se stabilesc prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

 

2.     Măsurile stabilite în conformitate cu alineatul (1) pot implica:

 

(a)

modificarea sau completarea măsurilor stabilite în anexele V-XI;

 

(b)

derogarea de la măsurile prevăzute în anexele V-XI, pentru o anumită zonă sau perioadă, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective nu prezintă niciun avantaj pentru conservare în zona sau în perioada în cauză sau că măsurile alternative conduc la atingerea acelorași obiective.

 

3.     Un plan multianual poate defini tipul de măsuri tehnice care pot fi adoptate în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru regiunea în cauză.

 

4.     Măsurile adoptate în conformitate cu alineatele (1) și (2)

 

(a)

vizează atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;

 

(b)

se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; și

 

(c)

prevăd stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu un impact redus asupra mediului, prin alocarea de posibilități de pescuit.

 

5.     Atunci când prezintă recomandări comune pentru stabilirea măsurilor tehnice menționate la alineatul (1), statele membre trebuie să furnizeze dovezi științifice care să susțină adoptarea măsurilor respective.

 

6.     Comisia poate solicita CSTEP să evalueze recomandările comune menționate la alineatul (5).

 

Amendamentul 148

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19 , pentru a defini uneltele de pescuit selective din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor, statele membre furnizează elemente de probă care să demonstreze că uneltele respective îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

(1)   Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 18 , pentru a defini uneltele de pescuit selective din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor, statele membre furnizează elemente de probă care să demonstreze că uneltele respective îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

Amendamentul 149

Propunere de regulament

Articolul 21 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19 , pentru a modifica zonele închise sau restricționate enumerate în partea C din anexele V-VIII și X și în partea B din anexa XI sau stabilesc noi zone închise sau cu restricții, statele membre includ în recomandările comune următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 18 , pentru a modifica zonele închise sau restricționate enumerate în partea C din anexele V-VIII și X și în partea B din anexa XI , pentru a stabili noi zone închise sau cu restricții sau pentru a le elimina , statele membre includ în recomandările comune următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:

Amendamentul 150

Propunere de regulament

Articolul 21 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Dacă statele membre nu adoptă recomandări comune, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a stabili zone închise sau restricționate pe baza celor mai bune avize științifice disponibile.

Amendamentul 151

Propunere de regulament

Articolul 22 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19 , în scopul modificării sau al stabilirii dimensiunilor minime de referință pentru conservare menționate în partea A din anexele V-X, statele membre respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine.

(1)

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 18 , în scopul modificării sau al stabilirii dimensiunilor minime de referință pentru conservare menționate în partea A din anexele V-X, statele membre respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine. Recomandările comune se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și țin seama de criterii biologice, în special de dimensiunea speciei la maturitate. Recomandările comune nu periclitează dispozițiile în materie de control și de aplicare a legii legate de debarcarea și comercializarea produselor pescărești.

Amendamentul 152

Propunere de regulament

Articolul 23 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19 , pentru a permite crearea de închideri în timp real și adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit cu scopul de a asigura protecția concentrărilor de puiet de pește sau de specii de pești sau crustacee aflate în perioada de reproducere, statele membre includ următoarele elemente:

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 18 , pentru a permite crearea de închideri în timp real și adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit cu scopul de a asigura protecția concentrărilor de puiet de pește sau de specii de pești sau crustacee sau de specii sensibile aflate în perioada de reproducere, statele membre includ următoarele elemente:

Amendamentul 153

Propunere de regulament

Articolul 23 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)

În cazul în care navele unui singur stat membru sunt afectate de închiderile în timp real sau de deplasările activităților de pescuit, se iau măsuri pentru reducerea impactului asupra navelor afectate, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile.

Amendamentele 304 și 154

Propunere de regulament

Articolul 24 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19 , pentru a permite sau a extinde utilizarea uneltelor de pescuit inovatoare , inclusiv traulul cu impulsuri electrice, astfel cum este descris în partea E din anexa V în cadrul unui bazin maritim specific, statele membre prezintă o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate și asupra speciilor și habitatelor sensibile.

(1)   Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 18 , pentru a permite sau a extinde utilizarea uneltelor de pescuit inovatoare în cadrul unui bazin maritim specific, statele membre prezintă o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate și asupra speciilor și habitatelor sensibile.

 

O astfel de evaluare se bazează pe utilizarea uneltelor de pescuit inovatoare pe durata unei perioade de testare și este limitată la cel mult 5 % dintre navele care se află în prezent în respectivul métier pentru o perioadă de cel puțin patru ani.

Amendamentul 155

Propunere de regulament

Articolul 24 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu este permisă în cazul în care evaluările indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

(3)   Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare la scară comercială este permisă doar în cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) indică faptul că , comparativ cu instrumentele și tehnicile de pescuit existente reglementate, utilizarea lor nu va conduce la un impact negativ direct sau cumulativ asupra habitatelor marine, inclusiv asupra habitatelor sensibile sau a speciilor nevizate.

Amendamentul 156

Propunere de regulament

Articolul 25 – paragraful 1 – liniuța 2 a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

să ofere informații cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente și a măsurilor de monitorizare;

Amendamentul 158

Propunere de regulament

Articolul 25 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre se asigură că pescarii direct vizați de aceste măsuri sunt consultați corespunzător.

Amendamentul 159

Propunere de regulament

Articolul 26 – alineatul 1 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da)

derogări aprobate în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

Amendamentul 160

Propunere de regulament

Articolul 26 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Măsurile menționate la alineatul (1) au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau de specii de pește sau crustacee aflate în perioada de reproducere.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau de specii de pește sau crustacee aflate în perioada de reproducere. Acestea sunt cel puțin la fel de severe ca măsurile tehnice aplicabile în temeiul dreptului Uniunii.

Amendamentul 161

Propunere de regulament

Articolul 26 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 26a

 

Proiecte pilot privind documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare

 

(1)     Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, suplimentând prezentul regulament prin definirea unor proiecte-pilot care elaborează un sistem de documentare completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare, bazat pe obiective și ținte măsurabile, în scopul unei gestionări bazate pe rezultate a activităților de pescuit.

 

(2)     Proiectele-pilot menționate la alineatul (1) de la prezentul articol pot deroga de la măsurile stabilite în anexele V-XI partea B pentru o anumită zonă și pentru o perioadă de maxim un an, cu condiția să se poată demonstra că astfel de proiecte-pilot vizează realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3 și respectarea indicatorilor de performanță stabiliți la articolul 4 și vizează, în special, îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit sau a practicii în cauză sau reducerea în vreun fel a impactului său asupra mediului. Această perioadă de un an poate fi prelungită cu încă un an, în aceleași condiții. Proiectul-pilot este limitat la maximum 5 % din navele de pescuit din acel métier pentru fiecare stat membru.

 

(3)     Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea proiectelor-pilot menționate la alineatul (1), acestea furnizează dovezi științifice care să susțină adoptarea recomandărilor. CSTEP evaluează aceste recomandări comune și face publică evaluarea respectivă. În termen de șase luni de la încheierea proiectului, statele membre prezintă Comisiei un raport care prezintă rezultatele, inclusiv o evaluare detaliată a modificărilor selectivității și a altor efecte asupra mediului.

 

(4)     CSTEP evaluează raportul menționat la alineatul (3). În cazul în care CSTEP conchide că noua unealtă sau practică reușește să atingă obiectivele menționate la alineatul (2), Comisia poate face o propunere în conformitate cu TFUE pentru a permite folosirea generalizată a uneltei sau practicii respective. Evaluarea CSTEP este făcută publică.

 

(5)     Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru completarea prezentului regulament prin definirea specificațiilor tehnice ale sistemului pentru documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare menționat la alineatul (1).

Amendamentul 162

Propunere de regulament

Capitolul IV

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Capitolul IV

eliminat

ORGANIZAȚII REGIONALE DE GESTIONARE A PESCUITULUI

 

Articolul 28

 

Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC)

 

Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32, pentru:

 

(a)

transpunerea în dreptul Uniunii a unor măsuri tehnice convenite de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), inclusiv liste de ecosisteme marine vulnerabile și măsuri tehnice specifice referitoare la pescuitul de mihalț-de-mare și de sebastă definite în Recomandările NEAFC 05:2013, 19:2014, 01:2015, 02:2015; și

 

(b)

adoptarea altor măsuri tehnice de completare sau de modificare a anumitor elemente neesențiale ale actelor legislative de transpunere a recomandărilor NEAFC.

 

Amendamentul 163

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice, care fac obiectul următoarelor condiții:

(1)   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate în cadrul campaniilor de cercetări științifice, care fac obiectul următoarelor condiții:

Amendamentul 164

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.

(b)

în caz de exemplare sub dimensiunile minime de referință pentru conservare, să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.

Amendamentul 165

Propunere de regulament

Articolul 30 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 166

Propunere de regulament

Articolul 30 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul repopulării artificiale sau transplantării speciilor marine, cu condiția ca aceste operațiuni să fie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.

(1)   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul repopulării directe sau transplantării speciilor marine, cu condiția ca aceste operațiuni să fie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.

Amendamentul 167

Propunere de regulament

Articolul 30 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care repopularea artificială sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia și toate statele membre în cauză sunt informate cu cel puțin o lună înainte asupra intenției de a desfășura astfel de operațiuni de pescuit.

(2)   În cazul în care repopularea directă sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia și toate statele membre în cauză sunt informate cu cel puțin o lună înainte asupra intenției de a desfășura astfel de operațiuni de pescuit.

Amendamentul 168

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   În cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară luarea unor măsuri imediate destinate protejării speciilor marine, Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a atenua astfel de amenințări. Actele delegate respective pot viza, în special, restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

(1)   În cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară luarea unor măsuri imediate destinate protejării speciilor sau a habitatelor marine, Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a atenua astfel de amenințări. Actele delegate respective pot viza, în special, restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade sau orice alte măsuri de conservare necesare .

Amendamentul 273

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

a asigura protejarea speciilor și a habitatelor sensibile, în situațiile în care există dovezi referitoare la o amenințare gravă la adresa conservării lor.

Amendamentul 169

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Actele delegate menționate la alineatul (1) se aplică pentru o perioadă de cel mult trei ani, fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 32 alineatul (6).

(3)   Actele delegate menționate la alineatul (1) se aplică pentru o perioadă de cel mult doi ani, fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 32 alineatul (6).

Amendamentul 170

Propunere de regulament

Articolul 34 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Până la sfârșitul anului 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative competente și în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul evaluează amploarea contribuției măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și la atingerea țintelor stabilite la articolul 4.

(1)   Până la … [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative competente și în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul evaluează amploarea contribuției măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 3 , pe baza indicatorilor de performanță stabiliți la articolul 4.

Amendamentul 171

Propunere de regulament

Articolul 34 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, în termen de șase luni de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1), statele membre din regiunea respectivă prezintă un plan de stabilire a acțiunilor corective care trebuie întreprinse pentru ca obiectivele și țintele să poată fi atinse.

(2)   Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele nu au fost atinse sau că s-au depășit nivelurile specifice de capturi inferioare dimensiunilor minime pentru conservare în cazul principalelor activități de pescuit menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) , în termen de 12 luni de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1), statele membre din regiunea respectivă prezintă un plan de stabilire a acțiunilor corective care trebuie întreprinse pentru ca obiectivele stabilite la articolul 3 să poată fi atinse , iar capturile de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare să poată fi reduse la nivelurile menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) .

Amendamentul 172

Propunere de regulament

Articolul 34 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Comisia asistă statele membre să stabilească un plan național de acțiune pentru a soluționa dificultățile care au fost identificate la punerea în aplicare a unor măsuri tehnice noi pentru a respecta cerințele stabilite la articolul 4. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a planului de acțiune respectiv.

Amendamentul 173

Propunere de regulament

Articolul 34 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     În cazul în care raportul arată că un stat membru nu și-a respectat obligațiile referitoare la control și colectarea datelor, Comisia poate întrerupe sau suspenda finanțarea FEPAM pentru statul membru respectiv, în conformitate cu articolele 100 și 101 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

Amendamentul 174

Propunere de regulament

Articolul 35 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

articolele 3, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;

(a)

articolele 3, 8, 9, 10, 11, 12, articolul 13 alineatul (3) al doilea paragraf și articolele 14, 15, 16 și 25 se elimină;

Amendamentul 175

Propunere de regulament

Articolul 36

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 36

eliminat

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1098/2007

 

În Regulamentul (CE) nr. 1098/2007, articolele 8 și 9 se elimină.

 

Amendamentul 176

Propunere de regulament

Articolul 37 – paragraful 1 – litera b

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

Articolul 54c – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 80  mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau

(a)

nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 70  mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare sau

Amendamentul 177

Propunere de regulament

Articolul 37 – paragraful 1 – litera b

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

Articolul 54c – alineatul 2 – litera b – liniuța 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

peștele sortat este congelat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

Amendamentul 178

Propunere de regulament

Articolul 37 – paragraful 1 – litera b

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

Articolul 54c – alineatul 2 – litera b – liniuța 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

Amendamentul 179

Propunere de regulament

Articolul 37 – paragraful 1 – litera b

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

Articolul 54c – alineatul 3a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Autoritatea competentă a statului de pavilion certifică planurile traulerelor frigorifice pentru a asigura conformitatea acestora cu normele aplicabile.

Amendamentul 180

Propunere de regulament

Articolul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 38

eliminat

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1343/2011

 

Articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 se modifică după cum urmează:

 

(1)

se adaugă următoarea literă:

„(h)

măsurile tehnice prevăzute la articolele 4, 10, 12, 15, 15a, 16, 16b, 16c, 16d, 16f, 16 g, 16h, 16i, 16j și 16k.”;

 

(2)

se adaugă următorul paragraf:

„De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a transpune în dreptul Uniunii alte măsuri tehnice stabilite de CGPM care devin obligatorii pentru Uniune și pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale ale actelor legislative de transpunere a recomandărilor CGPM privind măsurile tehnice.”

 

Amendamentul 181

Propunere de regulament

Articolul 40 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.

Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 , precum și Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei  (1a) se abrogă.

Amendamentul 182

Propunere de regulament

Anexa I – litera na (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(na)

coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în subzona ICES IVb (apele Uniunii);

Amendamentul 183

Propunere de regulament

Anexa I – litera nb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(nb)

sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) din apele Uniunii;

Amendamentul 184

Propunere de regulament

Anexa I – litera o

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(o)

femele de langustă cu icre (Palinuridae spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în toate apele Uniunii, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri directe de repopulare sau transplantare;

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 185

Propunere de regulament

Anexa I – litera p

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(p)

Lithophaga lithophaga și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană.

(p)

Lithophaga , Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;

Amendamentul 186

Propunere de regulament

Anexa I – litera pa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(pa)

Centrostephanus longispinus.

Amendamentul 187

Propunere de regulament

Anexa IV – punctul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)

Dimensiunea unui crab-păianjen se măsoară, astfel cum este ilustrat în figura 5a, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.

Amendamentul 188

Propunere de regulament

Anexa IV – punctul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5b)

Dimensiunea unui crab comun se măsoară, astfel cum este ilustrat în figura 5b, ca lățimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.

Amendamentul 189

Propunere de regulament

Anexa IV – punctul 5 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5c)

Dimensiunea unui melc-de-mare se măsoară, astfel cum este ilustrat în figura 5c, ca lungime a cochiliei.

Amendamentul 190

Propunere de regulament

Anexa IV – punctul 5 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5d)

Dimensiunea unui pește-spadă se măsoară, astfel cum este ilustrat în figura 5d, ca lungime de la bifurcația înotătoarei caudale până la vârful fălcii inferioare.

Amendamentul 191

Propunere de regulament

Anexa IV – figura 5 a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Figura 5a – Crabul-păianjen (Maia squinada)

 

Image

Amendamentul 192

Propunere de regulament

Anexa IV – figura 5 b (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Figura 5b – Crabul comun (Cancer pagarus)

 

Image

Amendamentul 193

Propunere de regulament

Anexa IV – figura 5 c (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Figura 5c – Melcul-de-mare (Buccinum spp)

 

Image

Amendamentul 194

Propunere de regulament

Anexa IV – figura 5 d (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Figura 5d – Peștele-spadă (Xiphias gladius)

 

Image

Amendamentul 195

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 14

Textul propus de Comisie

Macrou (Scomber spp.)

20  cm


Amendamentul

Macrou (Scomber spp.)

30  cm (1a)

Amendamentul 196

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 15

Textul propus de Comisie

Hering (Clupea harengus)

20 cm


Amendamentul

Hering (Clupea harengus)

20 cm (1a)

Amendamentul 197

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 16

Textul propus de Comisie

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm


Amendamentul

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm (1a)

Amendamentul 198

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 17

Textul propus de Comisie

Hamsie (Engraulis encrasicolus)

12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram


Amendamentul

Hamsie (Engraulis encrasicolus)

12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram (1a)

Amendamentul 199

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 19

Textul propus de Comisie

Sardine (Sardina pilchardus)

11 cm


Amendamentul

Sardine (Sardina pilchardus)

11 cm (1a)

Amendamentul 200

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 20

Textul propus de Comisie

Homar (Homarus gammarus)

87 mm

Amendamentul

Homar (Homarus gammarus)

87 mm (lungimea carapacei)

Amendamentul 201

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 1 – rândul 34

Textul propus de Comisie

Specii de langustă (Palinurus spp.)

95 mm

Amendamentul

Specii de langustă (Palinurus spp.)

95 mm (lungimea carapacei)

Amendamentul 202

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 2 – rândul 13

Textul propus de Comisie

Langustină (Nephrops norvegicus)

Lungime totală: 105 mm

 

Lungimea carapacei 32 mm

Amendamentul

Langustină (Nephrops norvegicus)

Lungime totală: 105 mm

 

Lungimea carapacei 32 mm

 

Cozi de langustină 59 mm

Amendamentul 203

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 2 – rândul 14

Textul propus de Comisie

Macrou (Scomber spp.)

20 cm


Amendamentul

Macrou (Scomber spp.)

20 cm (1a)

Amendamentul 204

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 2 – rândul 15

Textul propus de Comisie

Hering (Clupea harengus)

18 cm


Amendamentul

Hering (Clupea harengus)

18 cm (1a)

Amendamentul 205

Propunere de regulament

Anexa V – partea A – tabelul 2 – rândul 16

Textul propus de Comisie

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm

Amendamentul

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm (1a)

Amendamentul 206

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 2b (nou)

Textul propus de Comisie

 

 

 

Amendamentul

Cel puțin 90 mm

Skagerrak și Kattegat

Se montează o plasă cu ochiuri în partea superioară cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 270 mm (plasă cu ochiuri în formă de romb) sau de 140 mm  (1a) (plasă cu ochiuri în formă de pătrat).

Amendamentele 305 și 355

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 4

Textul propus de Comisie

Cel puțin 80 mm

Diviziunea ICES IVb situată la sud de 54o30'N și diviziunea ICES IVc

Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traul sau [traul cu impulsuri electrice] . Un panou cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 180 mm montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei.

Amendamentul

Cel puțin 80 mm

Diviziunea ICES IVb situată la sud de 54o30'N și diviziunea ICES IVc

Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traul. Un panou cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 180 mm montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei.

Amendamentul 208

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 4b (nou)

Textul propus de Comisie

 

Amendamentul

Cel puțin 40mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de calamar (85 % din capturi) (Lolignidae, Ommastrephidae).

Amendamentul 209

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 6

Textul propus de Comisie

Cel puțin 16mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici.

 

 

Pescuit dirijat de merluciu norvegian. În cadrul pescuitului de merluciu norvegian, se montează o sită de sortare cu un spațiu între bare de 22  mm.

 

 

Pescuit dirijat de Crangon crangon .Se montează o sită de sortare , o plasă tip sită sau un dispozitiv de selecție echivalent.

Amendamentul

Cel puțin 16mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici (80 % din capturi) .

 

 

Pescuit dirijat de merluciu norvegian (50 % din capturi) . În cadrul pescuitului de merluciu norvegian, se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35  mm.

 

 

Pescuit dirijat de crevete brun și crevete Esop (90 % din capturi) . Se montează o plasă cu grilă de sortare sau o sită de sortare , în conformitate cu normele stabilite la nivel național .

Amendamentul 210

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 2 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

2.

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe și setci în derivă

Amendamentul 211

Propunere de regulament

Anexa V – partea B – punctul 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În Marea Nordului și în Skagerrak/Kattegat, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:

În Marea Nordului și în Skagerrak/Kattegat, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe și setcile în derivă :

Amendamentul 212

Propunere de regulament

Anexa V – partea C – punctul 1 – subpunctul 1.1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.1

Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 80 mm sau cu orice plasă fixă având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 100  mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

1.1

Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32  mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

Amendamentul 213

Propunere de regulament

Anexa V – partea C – punctul 2 – subpunctul 2.2 – liniuța 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 214

Propunere de regulament

Anexa V – partea C – punctul 2 – subpunctul 2.2 – liniuța 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule îngemănate de fund;

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 215

Propunere de regulament

Anexa V – partea C – punctul 2 – subpunctul 2.2 – liniuța 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund sau năvoade daneze și navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule îngemănate de fund, cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă.

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 216

Propunere de regulament

Anexa V – partea C – punctul 6 – subpunctul 6.2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.2

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( CE ) nr. 2347/2002  (1) la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.

6.2

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( UE ) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului  (1) la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental rechini de adâncime , al căror pescuit este interzis în mod expres de legislația Uniunii, sunt aruncați înapoi în mare cât mai repede. Capturile de specii de rechini de adâncime care fac obiectul unor limite de captură sunt reținute la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate . În cazul în care un stat membru nu dispune de o cotă suficientă, Comisia este împuternicită să aplice dispozițiile articolului 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 . În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.

Amendamentul 274

Propunere de regulament

Anexa V – Partea D – subtitlul

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în diviziunea ICES IIIa și în subzona ICES IV

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine în diviziunea ICES IIIa și în subzona ICES IV

Amendamentul 275

Propunere de regulament

Anexa V – Partea D – punctul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.

Măsuri de reducere la minimum a capturilor accidentale de păsări marine

1.

În Marea Nordului se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile cad victimă instrumentelor și activității de pescuit și să determine soluții tehnice la instrumentele de pescuit.

2.

În Marea Nordului se aplică măsuri spațiale în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

3.

Navele care pescuiesc cu paragate în Marea Nordului utilizează o combinație de soluții tehnice testate științific, cum ar fi parâmele cu banderole, modificări ale greutății dispozitivelor, cârligele de protecție și instalarea uneltelor cu paragate pe timp de noapte, reducând iluminatul pe punte la minimul necesar pentru siguranță. Combinațiile ar trebui stabilite pe baza configurațiilor uneltelor și a speciilor susceptibile a fi capturate de flote. Specificațiile ar trebui să respecte standardele astfel cum sunt prevăzute în orientările internaționale convenite.

4.

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentele 306, 314, 315 și 356

Propunere de regulament

Anexa V – partea E

Textul propus de Comisie

Amendamentul

eliminat

În pofida dispozițiilor de la articolul 13, pescuitul cu un traul cu impulsuri electrice este permis în diviziunile ICES IVb și IVc în condițiile stabilite în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) a doua liniuță din prezentul regulament, în ceea ce privește caracteristicile impulsurilor electrice folosite și măsurile de monitorizare și control în vigoare la sud de o loxodromă unită de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

 

un punct de pe coasta de est a Regatului Unit, la 55o latitudine nordică

 

la est, până la 55o latitudine nordică, 5o longitudine estică

 

la nord, până la 56o latitudine nordică

 

la est, până la un punct de pe coasta vestică a Danemarcei, la 56o latitudine nordică.

 

Amendamentul 324

Propunere de regulament

Anexa VI – partea A – tabel – rândul 14

Textul propus de Comisie

Macrou (Scomber spp.)

20 cm


Amendamentul

Macrou (Scomber spp.)

20 cm (1a)

Amendamentul 218

Propunere de regulament

Anexa VI – partea A – tabel – rândul 15

Textul propus de Comisie

Hering (Clupea harengus)

20 cm


Amendamentul

Hering (Clupea harengus)

20 cm (1a)

Amendamentul 219

Propunere de regulament

Anexa VI – partea A – tabel – rândul 16

Textul propus de Comisie

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm (3)


Amendamentul

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm (3), (3a)

Amendamentul 220

Propunere de regulament

Anexa VI – partea A – tabel – rândul 17

Textul propus de Comisie

Hamsie (Engraulis encrasicolus)

12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram


Amendamentul

Hamsie (Engraulis encrasicolus)

12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram (1a)

Amendamentul 221

Propunere de regulament

Anexa VI – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Cel puțin 120  mm

Întreaga zonă

Nu există

Amendamentul

Cel puțin 100  mm (1a)

Întreaga zonă

Nu există

Amendamentul 223

Propunere de regulament

Anexa VI – partea B – punctul 2 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

2.

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe și setci în derivă

Amendamentul 224

Propunere de regulament

Anexa VI – partea B – punctul 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În apele din nord-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe.

În apele din nord-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe și pentru setcile în derivă .

Amendamentul 225

Propunere de regulament

Anexa VI – partea B – punctul 2 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Cel puțin 120 mm (1)

Întreaga zonă

Nu există

Amendamentul

Cel puțin 120 mm (1)

Întreaga zonă

Nu există

Amendamentul 226

Propunere de regulament

Anexa VI – partea B – tabel – rândul 4

Textul propus de Comisie

Cel puțin 50 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici

Amendamentul

Cel puțin 50 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici ( 80 % din capturi )

 

 

Pescuit dirijat de barbun (50 % din capturi).

Amendamentul 227

Propunere de regulament

Anexa VI – partea C – punctul 1 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit folosind orice unelte tractate sau plase fixe în zona delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit folosind orice unelte tractate de fund sau plase fixe de fund în zona delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

Amendamentul 228

Propunere de regulament

Anexa VI – partea C – punctul 3 – subpunctul 3.2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.2

Prin derogare de la punctul 1, în zona și în perioada menționate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiția ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecție care au fost evaluate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). În cazul în care cantitatea de cod capturată accidental de navele unui stat membru care operează în zonele menționate la punctul 3.1 depășește 10 tone, navele respective nu mai pot pescui în acea zonă.

3.2

Prin derogare de la punctul 1, în zona și în perioada menționate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiția ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecție care au fost evaluate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).

Amendamentul 229

Propunere de regulament

Anexa VI – partea C – punctul 9 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9.

Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES Vb, VIa, VII b, c, j, k

9.

Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES Vb, VIa, VIb, VII b, c , h , j, k

Amendamentul 230

Propunere de regulament

Anexa VI – partea C – punctul 9 – subpunctul 9.2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9.2.

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( CE ) nr. t2347 / 2002 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.

9.2.

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( UE ) 2016 / 2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental rechini de adâncime , al căror pescuit este interzis în mod expres de legislația Uniunii, aceștia sunt aruncați înapoi în mare cât mai repede. Capturile de specii de rechini de adâncime care fac obiectul unor limite de captură sunt reținute la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care un stat membru nu dispune de o cotă suficientă, Comisia este împuternicită să aplice dispozițiile articolului 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.

Amendamentul 276

Propunere de regulament

Anexa VI – Partea D – punctul 1 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în diviziunile ICES VIa și VII d, e, f, g, h și j

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine în diviziunile ICES VI și VII

Amendamentul 277

Propunere de regulament

Anexa VI – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.1.

În apele de nord-vest se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile cad victimă instrumentelor și activității de pescuit și să determine soluții tehnice la instrumentele de pescuit.

Amendamentul 278

Propunere de regulament

Anexa VI – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.2 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.2.

Se aplică măsuri spațiale în apele de nord-vest, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

Amendamentul 279

Propunere de regulament

Anexa VI – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.3 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.3.

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentul 231

Propunere de regulament

Anexa VII – partea A – tabel – rândul 15

Textul propus de Comisie

Hering (Clupea harengus)

20 cm


Amendamentul

Hering (Clupea harengus)

20 cm (1a)

Amendamentul 232

Propunere de regulament

Anexa VII – partea A – tabel – rândul 18

Textul propus de Comisie

Biban (Dicentrarchus labrax)

42  cm

Amendamentul

Biban (Dicentrarchus labrax)

36  cm

Amendamentul 233

Propunere de regulament

Anexa VII – partea A – tabel – rândul 23

Textul propus de Comisie

Scoică-pieptene (Chlamys spp.)

40 mm

Amendamentul

Scoică-pieptene (Chlamys spp., Mimachlamys spp. )

40 mm

Amendamentul 234

Propunere de regulament

Anexa VII – partea A – tabel – rândul 26

Textul propus de Comisie

Scoică de Manila ( Venerupis philippinarum)

35 mm

Amendamentul

Scoica de Manila ( Ruditapes philippinarum)

35 mm

Amendamentul 235

Propunere de regulament

Anexa VII – partea A – tabel – rândul 34

Textul propus de Comisie

Caracatiță (Octopus vulgaris)

750 de grame (3)

Amendamentul

Caracatiță (Octopus vulgaris)

1 000 de grame (3)

Amendamentul 242

Propunere de regulament

Anexa VII – partea C – punctul 4 – subpunctul 4.2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.2.

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( CE ) nr. 2347 / 2002 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 1.

4.2.

Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul ( UE ) 2016 / 2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental rechini de adâncime , al căror pescuit este interzis în mod expres de legislația Uniunii, aceștia sunt aruncați înapoi în mare cât mai repede. Capturile de specii de rechini de adâncime care fac obiectul unor limite de captură sunt reținute la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care un stat membru nu dispune de o cotă suficientă, Comisia este împuternicită să aplice dispozițiile articolului 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 . În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 1.

Amendamentul 243

Propunere de regulament

Anexa VII – partea C – punctul 4 – subpunctul 4.2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4.2a.

Comisia poate decide, după consultarea CSTEP, să scutească anumite activități de pescuit din zonele ICES VIII, IX și X de la aplicarea punctului 4.1 în cazul în care informațiile furnizate de statele membre sau aplicarea unei gestionări specifice, bazate pe regionalizare, care ar putea să se concretizeze în scăderea numărului de nave care operează în zonă, în reducerea numărului de luni de eforturi depuse etc., sau planurile multianuale indică că în cadrul acestor activități de pescuit există un nivel foarte scăzut de capturi accidentale de rechini sau de capturi de rechini aruncate înapoi în mare.

Amendamentul 280

Propunere de regulament

Anexa VII – Partea D – punctul 1 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în subzonele ICES VIII și IXa

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine în subzonele ICES VIII și IX

Amendamentul 281

Propunere de regulament

Anexa VII – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.1.

În apele de sud-vest, se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile cad victimă instrumentelor și activității de pescuit și să determine soluții tehnice la instrumentele de pescuit.

Amendamentul 282

Propunere de regulament

Anexa VII – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.2 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.2.

Se aplică măsuri spațiale în apele de sud-vest, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

Amendamentul 283

Propunere de regulament

Anexa VII – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.3 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.3.

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentul 247

Propunere de regulament

Anexa VIII – partea B – punctul 2 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Cel puțin 157 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de somon

Amendamentul

eliminat

 

 

Amendamentul 284

Propunere de regulament

Anexa VIII – Partea D – punctul 1 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine

Amendamentul 285

Propunere de regulament

Anexa VIII – Partea D – punctul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.

Măsuri de reducere la minimum a capturilor accidentale de păsări marine

 

1.1.

În Marea Baltică, se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile se suprapun cu uneltele și efortul de pescuit și să determine soluții tehnice pentru uneltele de pescuit.

 

1.2.

Se aplică măsuri spațiale în Marea Baltică, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

 

1.3

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentul 251

Propunere de regulament

Anexa IX – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Sac de traul cu ochiuri pătrate de cel puțin 40 mm2

Întreaga zonă

La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri în formă de romb de 50 mm (2) în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 44  mm

Amendamentul

Sac de traul cu ochiuri pătrate de cel puțin 40 mm2

Întreaga zonă

La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri în formă de romb de 50 mm (2) în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 40  mm

Amendamentul 254

Propunere de regulament

Anexa IX – partea B – punctul 2a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a.

Derogările existente de la dispozițiile prevăzute la alineatele (1), (1a) și (2) din prezenta parte privind uneltele înconjurătoare vizate de un plan de gestionare menționat la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 și adoptat în conformitate cu articolul 9 al acestuia rămân în vigoare, cu excepția cazului în care se prevede altfel în temeiul articolul 18 din prezentul regulament.

Amendamentul 255

Propunere de regulament

Anexa IX – partea C – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Este interzis să se dețină la bord sau să se instaleze mai mult de 250 de vârșe sau coșuri pe navă pentru a captura crustacee de apă adâncă (inclusiv Plesionika spp., Pasiphaea spp. sau specii similare) .

Este interzis să se dețină la bord sau să se instaleze mai mult de 250 de vârșe sau coșuri pe navă pentru a captura crustacee de adâncime .

Amendamentul 256

Propunere de regulament

Anexa IX – partea C – punctul 5 – paragraful 1a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Se acordă autorizație pentru capturarea de crustacee de adâncime (inclusiv pentru Plesionika spp, Pasiphaea spp. sau alte specii similare) unor flote strict localizate care utilizează unelte artizanale.

Amendamentul 257

Propunere de regulament

Anexa IX – partea C – punctul 6a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

6a.

Restricțiile privind pescuitul cu harpoane submarine

Este interzis pescuitul cu harpoane submarine în cazul în care sunt utilizate în conexiune cu un aparat de respirat subacvatic sau noaptea, de la apus până la răsărit.

Amendamentul 286

Propunere de regulament

Anexa IX – Partea D – punctul 1 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine

Amendamentul 287

Propunere de regulament

Anexa IX – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.1.

În Marea Mediterană, se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile se suprapun cu uneltele și efortul de pescuit și să determine soluții tehnice pentru uneltele de pescuit.

Amendamentul 288

Propunere de regulament

Anexa IX – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.2 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.2.

Se aplică măsuri spațiale în Marea Mediterană, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

Amendamentul 289

Propunere de regulament

Anexa IX – Partea D – punctul 2 – subpunctul 2.3 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2.3.

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentul 259

Propunere de regulament

Anexa X – partea B – punctul 1 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Cel puțin 50  mm

Întreaga zonă

Ca alternativă, pot fi utilizați saci de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm

Amendamentul

Cel puțin 40  mm

Întreaga zonă

La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, pot fi utilizați saci de traul cu ochiuri rombice de 50 mm  (1a) în locul sacilor de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm.

Amendamentul 260

Propunere de regulament

Anexa X – partea B – punctul 2 – tabel – rândul 2

Textul propus de Comisie

Cel puțin 400 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de calcan

Amendamentul

Cel puțin 400 mm

Întreaga zonă

Pescuit de calcan cu setci fixe de fund

Amendamentul 261

Propunere de regulament

Anexa X – partea C

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Partea C

eliminat

Zone închise sau cu restricții

 

Închidere sezonieră pentru protejarea calcanului

 

Pescuitul dirijat, transbordarea, debarcarea și prima vânzare de calcan sunt permise în perioada 15 aprilie – 15 iunie a fiecărui an în apele Uniunii din Marea Neagră.

 

Amendamentul 290

Propunere de regulament

Anexa X – Partea D – punctul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.

Măsuri de reducere la minimum a capturilor accidentale de păsări marine

 

1a.1.

În Marea Neagră, se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile se suprapun cu uneltele și efortul de pescuit și să determine soluții tehnice pentru uneltele de pescuit.

 

1a.2.

Se aplică măsuri spațiale în Marea Neagră, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

 

1a.3.

Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare care au fost stabilite, inclusiv în ceea ce privește capturile de pește și efortul de pescuit.

Amendamentul 262

Propunere de regulament

Anexa XI – partea A – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Dimensiuni ale ochiului de plasă de bază pentru unelte tractate

1.

Dimensiuni ale ochiului de plasă de bază pentru unelte tractate

Amendamentul 263

Propunere de regulament

Anexa XI – partea A – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În regiunile ultraperiferice , se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă.

În apele Uniunii, în Oceanul Indian și în Oceanul Atlantic de Vest se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

Amendamentul 264

Propunere de regulament

Anexa XI – partea A – tabel – rândul 3

Textul propus de Comisie

Cel puțin 45 mm

Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței

Pescuit dirijat de creveți (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri).

Amendamentul

Cel puțin 45 mm

Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței

Pescuit dirijat de creveți (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri) (15 % din capturi)

Amendamentul 265

Propunere de regulament

Anexa XI – partea A – tabel – rândul 4

Textul propus de Comisie

Cel puțin 14 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici cu setci înconjurătoare

Amendamentul

eliminat

 

 

Amendamentul 266

Propunere de regulament

Anexa IX – partea A – punctul 1a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plasele pungă

 

În apele Uniunii, în Oceanul Indian și în Oceanul Atlantic de Vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele pungă

Amendamentul 267

Propunere de regulament

Anexa IX – partea A – punctul 1a (nou) – tabel (nou)

Textul propus de Comisie

 

Amendamentul

Dimensiunea ochiului de plasă

Zone geografice

Condiții

Cel puțin 14 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici cu plase pungă

Amendamentul 291

Propunere de regulament

Anexa XI – Partea Ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Partea Ba

 

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

 

1.

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de mamifere marine

 

1.1.

Se interzice navelor să utilizeze plase fixe, setci în derivă, traule pelagice sau traule cu mare deschidere verticală sau alte activități de pescuit, dacă există dovezi care identifică capturi accidentale în regiunile ultraperiferice, fără utilizarea simultană a tehnologiilor de atenuare cu eficiență dovedită. Exceptările ar trebui aplicate numai acelor activități de pescuit în cadrul cărora a fost demonstrat că există capturi accidentale cumulative neglijabile.

 

1.2.

Punctul 1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.

 

1.3.

Cu ajutorul unor programe de monitorizare anuale dedicate, statele membre monitorizează și evaluează, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, eficacitatea dispozitivelor de atenuare descrise la punctul 1.1 în activitățile și zonele de pescuit vizate.

 

2.

Măsuri de reducere la minimum a capturilor accidentale de păsări marine

 

2.1.

În regiunile ultraperiferice, se instituie programe de cercetare științifică care să identifice în ce măsură speciile sensibile se suprapun cu uneltele și efortul de pescuit și să determine soluții tehnice pentru uneltele de pescuit.

 

2.2.

Se aplică măsuri spațiale în regiunile ultraperiferice, în cazurile în care cercetarea științifică a identificat zone în care este cunoscut faptul că păsările marine sensibile sunt capturate accidental, până când acestea pot fi înlocuite cu alte măsuri tehnice.

(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0381/2017).

(18)   Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(19)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p.7).

(20)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p.7).

(19)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p.7).

(20)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p.7).

(21)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(21)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(1a)   Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(1a)   Directiva Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/CEE) (JO L 103, 25.4.1979, p. 1);

(29)  Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(30)  Regulamentul (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de stabilire a unui plan multianual pentru rezervele de cod din Marea Baltică și pentru unitățile piscicole de exploatare a rezervelor respective, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 779/97 (JO L 248, 22.9.2007, p. 1).

(31)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(32)   Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(33)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(29)  Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(30)  Regulamentul (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de stabilire a unui plan multianual pentru rezervele de cod din Marea Baltică și pentru unitățile piscicole de exploatare a rezervelor respective, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 779/97 (JO L 248, 22.9.2007, p. 1).

(31)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(33)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(34)  Diviziunile ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

(34)  Diviziunile ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

(40)   Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei din 10 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului în ceea ce privește determinarea dimensiunii ochiurilor de plasă și evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit (JO L 151, 11.6.2008, p. 5).

(1a)   Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).

(*1)   În cazul în care această abordare este acceptată, articolele 35-41 urmează să fie adaptate în cursul negocierilor cu Consiliul, după ce s-au identificat măsurile care vor continua să se aplice după data indicată aici.

(1a)   Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei din 19 martie 2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES III, IV, V, VI și VII și diviziunile ICES VIII a, b, d, e (JO L 77, 20.3.2002, p. 8).

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   În subdiviziunea Kattegat se montează o plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm (în traul în perioada 1 octombrie-31 decembrie și în seiner în perioada 1 august-31 octombrie).

(1)   Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a cerințelor specifice de acces și a condițiilor asociate care se aplică pescuitului rezervelor de specii de adâncime (JO L 351, 28.12.2002, p. 6).

(1)   Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO L 354, 23.12.2016, p. 1).

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentajul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporția reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Acest procentaj se calculează pe baza unuia sau mai multor eșantioane reprezentative. Limita de 10 % nu trebuie depășită în timpul transbordării, descărcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(3)  În apele Uniunii din sub-zonele ICES V și VI la sud de paralela de 56o latitudine nordică și VII, cu excepția diviziunilor ICES VII d, e și f, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.

(3)  În apele Uniunii din sub-zonele ICES V și VI la sud de paralela de 56o latitudine nordică și VII, cu excepția diviziunilor ICES VII d, e și f, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.

(3a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(1a)   A se introduce treptat pe o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Pentru diviziunile ICES VIId și VIIe se aplică o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm.

(1)   Pentru pescuitul dirijat de pește-pescar (30 % din capturi) dimensiunea ochiului de plasă utilizat este de cel puțin 220 mm. Pentru pescuitul dirijat de polac și merluciu (50 % din capturi) în diviziunile ICES VIId și VIIe, dimensiunea ochiului de plasă utilizat este de cel puțin 110 mm.

(1)   Pentru pescuitul dirijat de pește-pescar (30 % din capturi) dimensiunea ochiului de plasă utilizat este de cel puțin 220 mm. Pentru pescuitul dirijat de polac și merluciu (50 % din capturi) în diviziunile ICES VIId și VIIe, dimensiunea ochiului de plasă utilizat este de cel puțin 110 mm.

(1a)   Dimensiunea minimă de referință pentru conservarea sardinelor, hamsiilor, heringilor, stavrizilor și macroului nu se aplică în limita de 10 % din greutatea în viu a capturilor totale din fiecare din aceste specii păstrate la bord.

Procentul de sardine, hamsii, heringi, stavrizi și macrou subdimensionați se calculează ca proporție reprezentată de greutatea în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau descărcare la țărm.

Procentul se calculează pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.

(3)  În toate apele din partea Atlanticului Central și de Est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 și 34.1.3 și subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34 din regiunea CECAF, se aplică o greutate a peștelui eviscerat de 450 de grame.

(3)  În toate apele din partea Atlanticului Central și de Est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 și 34.1.3 și subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34 din regiunea CECAF, se aplică o greutate a peștelui eviscerat de 450 de grame.

(2)  Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat.

(2)  Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat.

(1a)   Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat.


Miercuri, 17 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/187


P8_TA(2018)0006

Controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare (reformare) (COM(2016)0616 – C8-0393/2016 – 2016/0295(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

(2018/C 458/12)

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

Prin urmare, este necesar un sistem comun și eficient de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a asigura respectarea angajamentelor și responsabilităților statelor membre și ale Uniunii pe plan internațional, în special în ceea ce privește neproliferarea.

(3)

Prin urmare, este necesar un sistem comun și eficient de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a asigura respectarea angajamentelor și responsabilităților statelor membre și ale Uniunii pe plan internațional, în special în ceea ce privește neproliferarea și drepturile omului .

Amendamentul 2

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)

Având în vedere apariția unor noi categorii de produse cu dublă utilizare, precum și în urma unor solicitări ale Parlamentului European și a unor indicații că anumite tehnologii de supraveghere cibernetică exportate din Uniune au fost folosite în mod abuziv de persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări grave a drepturilor omului sau a dreptului internațional umanitar în situații de conflict armat sau de represiune internă , este oportun să se controleze exportul acestor tehnologii, în vederea protejării securității publice, precum și a moralității publice . Aceste măsuri nu ar trebui să depășească ceea ce este proporțional. În special, ele nu ar trebui să împiedice exportul de tehnologii ale informației și comunicațiilor utilizate în scopuri legitime, inclusiv pentru aplicarea legii și cercetarea în domeniul securității internetului. Comisia, în strânsă consultare cu statele membre și cu părțile interesate, va elabora îndrumări pentru a sprijini aplicațiile practice ale acestor controale.

(5)

Anumite produse de supraveghere cibernetică au apărut ca o nouă categorie de produse cu dublă utilizare, care sunt utilizate pentru a interfera direct cu drepturile omului, inclusiv dreptul la viață privată, dreptul la protecția datelor, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de asociere, prin monitorizarea sau sustragerea unor date fără să se obțină de la proprietarul datelor o autorizație specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate și/sau prin incapacitarea sau defectarea sistemului vizat. În urma unor solicitări ale Parlamentului European și a unor dovezi că anumite elemente de supraveghere cibernetică au fost folosite în mod abuziv de persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări ale legislației internaționale privind drepturile omului sau ale dreptului internațional umanitar în țările în care au fost identificate astfel de abateri , este oportun să se controleze exportul acestor elemente. Controalele trebuie să se bazeze pe criterii clar definite . Aceste măsuri nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar și proporțional. Acestea nu ar trebui , în special, să împiedice exportul de tehnologii ale informației și comunicațiilor utilizate în scopuri legitime, inclusiv în domeniul aplicării legii și al cercetării în domeniul rețelelor și al securității internetului pentru efectuarea testelor autorizate sau pentru protecția sistemelor de securitate a informațiilor . Comisia, în strânsă consultare cu statele membre și cu părțile interesate, ar trebui să ofere orientări pentru a sprijini aplicațiile practice ale acestor controale după intrarea în vigoare a prezentului regulament. Încălcările grave ale drepturilor omului se referă la situațiile descrise la capitolul 2 Secțiunea 2 punctul 2.6 din Ghidul de utilizare al Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului  (1a) , aprobat de Consiliul Afaceri Externe la 20 iulie 2015.

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

Drept urmare, este de asemenea oportun să se revizuiască definiția produselor cu dublă utilizare și să se introducă o definiție a  tehnologiilor de supraveghere cibernetică. Ar trebui să se clarifice deopotrivă faptul că criteriile de evaluare pentru controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare includ considerații privind posibila utilizare abuzivă acestora în legătură cu acte de terorism sau cu încălcări ale drepturilor omului.

(6)

Drept urmare, este de asemenea oportun să se introducă o definiție a  produselor de supraveghere cibernetică. Ar trebui să se clarifice deopotrivă faptul că criteriile de evaluare pentru controlul exporturilor de produse de supraveghere cibernetică iau în considerare impactul direct și indirect al acestora asupra drepturilor omului, după cum se arată în Ghidul de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului. Ar trebui creat un grup tehnic de lucru pentru stabilirea criteriilor de evaluare, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu Grupul de lucru pentru drepturile omului (COHOM) din cadrul Consiliului. În plus, în cadrul acestui grup tehnic de lucru, ar trebui creat un grup independent de experți. Criteriile de evaluare ar trebui să fie publice și ușor accesibile.

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

Pentru a defini tehnologiile de supraveghere cibernetică, produsele care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui să includă echipamentele de interceptare a telecomunicațiilor, software-ele de intruziune, centrele de monitorizare, sistemele legale de interceptare și sistemele de reținere a datelor conectate cu astfel de sisteme de interceptare, dispozitivele de decodificare criptării, recuperarea hard-disk-urilor, eludarea parolelor și a analiza datelor biometrice, precum și sistemele de supraveghere a rețelelor IP.

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Considerentul 6 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)

În ceea ce privește criteriile de evaluare în privința drepturilor omului, ar trebui să se facă referire la Declarația universală a drepturilor omului, la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 23 martie 2017 privind dreptul la viață privată și la Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: implementarea cadrului Organizației Națiunilor Unite „Protecție, respect și remediere”, la raportul din 24 martie 2017 al Raportorului special pentru dreptul la viață privată, la raportul din 21 februarie 2017 al Raportorului special pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului, precum și la Hotărârea din 4 decembrie 2015 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Zaharov/ Rusia;

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) (Regulamentul general privind protecția datelor) obligă operatorilor sau persoanelor împuternicite de operatori să aplice măsuri tehnice pentru a asigura un nivel de securitate adecvat în raport cu riscul de prelucrare, inclusiv prin criptarea datelor cu caracter personal. Întrucât respectivul regulament prevede că se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, indiferent dacă prelucrarea are loc în interiorul Uniunii sau nu, există un stimulent puternic pentru Uniune de a elimina elementele de criptografie din lista de control, pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentul general privind protecția datelor, precum și pentru a crește competitivitatea întreprinderilor europene în acest context. În plus, nivelul actual de control al criptării intră în contradicție cu faptul că criptarea reprezintă un mijloc esențial pentru a asigura posibilitatea cetățenilor, întreprinderilor și guvernelor de a-și proteja datele împotriva infractorilor și a altor răuvoitori; pentru a garanta accesul la servicii esențiale pentru funcționarea pieței unice digitale; și pentru a permite comunicații securizate, necesare pentru a proteja dreptul la viața privată, dreptul la protecția datelor și libertatea de exprimare, în special pentru apărătorii drepturilor omului.

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)

Sfera de aplicare a „controalelor exhaustive”, care se aplică în anumite circumstanțe produselor cu dublă utilizare ce nu sunt incluse în listă , ar trebui clarificată și armonizată și ar trebui să abordeze riscul de terorism și de încălcare a drepturilor omului . Aplicarea eficace și consecventă a controalelor în întreaga Uniune ar trebui asigurată prin schimburi de informații și prin consultări corespunzătoare cu privire la „controalele exhaustive”. Controalele exhaustive specifice ar trebui să se aplice de asemenea, în anumite condiții, exporturilor de tehnologii de supraveghere cibernetică.

(9)

Sfera de aplicare a „controalelor exhaustive”, care se aplică în anumite circumstanțe produselor de securitate cibernetică , ar trebui clarificată și armonizată. Aplicarea eficace și consecventă a controalelor în întreaga Uniune ar trebui asigurată prin schimburi de informații și prin consultări corespunzătoare cu privire la „controalele exhaustive”. Schimbul de informații ar trebui să includă și susținerea dezvoltării unei platforme publice și colectarea de informații de la sectorul privat, instituțiile publice și organizațiile societății civile.

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

Ar trebui revizuită definiția intermediarului, pentru a se evita eludarea controalelor privind furnizarea de servicii de intermediere de către persoane care intră în jurisdicția Uniunii. Controalele privind furnizarea de servicii de intermediere ar trebui armonizate, pentru a se asigura aplicarea lor eficace și consecventă în întreaga Uniune, și ar trebui de asemenea să se aplice în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.

(10)

Ar trebui revizuită definiția intermediarului, pentru a se evita eludarea controalelor privind furnizarea de servicii de intermediere de către persoane care intră în jurisdicția Uniunii. Controalele privind furnizarea de servicii de intermediere ar trebui armonizate, pentru a se asigura aplicarea lor eficace și consecventă în întreaga Uniune, și ar trebui de asemenea să se aplice în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a clarificat faptul că furnizarea de servicii de asistență tehnică ce implică circulație transfrontalieră intră în sfera de competență a Uniunii. Prin urmare, este oportun să se clarifice controalele aplicabile serviciilor de asistență tehnică și să se introducă o definiție a acestor servicii. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind furnizarea de servicii de asistență tehnică ar trebui armonizate și ar trebui să se aplice și în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.

(11)

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a clarificat faptul că furnizarea de servicii de asistență tehnică ce implică circulație transfrontalieră intră în sfera de competență a Uniunii. Prin urmare, este oportun să se clarifice controalele aplicabile serviciilor de asistență tehnică și să se introducă o definiție a acestor servicii. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele dinaintea furnizării de servicii de asistență tehnică ar trebui armonizate și ar trebui să se aplice și în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)

Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede posibilitatea ca autoritățile statelor membre să interzică, de la caz la caz, tranzitul produselor cu dublă utilizare neunionale, în cazul în care au motive întemeiate de a suspecta, din informațiile pe care le dețin sau din alte surse, că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, proliferării armelor de distrugere în masă sau vectorilor purtători de asemenea arme. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind tranzitul ar trebui armonizate și aplicate, de asemenea, în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.

(12)

Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede posibilitatea ca autoritățile statelor membre să interzică, de la caz la caz, tranzitul produselor cu dublă utilizare neunionale, în cazul în care au motive întemeiate de a suspecta, din informațiile pe care le dețin sau din alte surse, că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, proliferării armelor de distrugere în masă sau vectorilor purtători de asemenea arme. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind tranzitul ar trebui armonizate și aplicate, de asemenea, în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)

Deși responsabilitatea de a decide asupra autorizațiilor individuale, globale și naționale de export revine autorităților naționale, pentru ca regimul UE de control al exporturilor să fie eficace, operatorii economici care intenționează să exporte produse ce intră sub incidența prezentului regulament au o obligație de diligență, conform, printre altele, Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Orientărilor OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, precum și Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului.

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)

Ar trebui introdusă o cerință standard de conformitate, sub forma unor „programe interne de asigurare a conformității”, care să contribuie la realizarea unor condiții de concurență echitabile între exportatori și la îmbunătățirea aplicării eficace a controalelor. Din motive de proporționalitate, această cerință ar trebui să se aplice modalităților specifice de control sub forma autorizațiilor globale și a anumitor autorizații generale de export.

(14)

Ar trebui introdusă o cerință , o definiție și o descriere standard de conformitate, sub forma unor „programe interne de asigurare a conformității” , precum și posibilitatea de a fi certificat pentru a obține stimulente în procesul de autorizare de către autoritățile naționale competente , care să contribuie la realizarea unor condiții de concurență echitabile între exportatori și la îmbunătățirea aplicării eficace a controalelor. Din motive de proporționalitate, această cerință ar trebui să se aplice modalităților specifice de control sub forma autorizațiilor globale și a anumitor autorizații generale de export.

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)

Ar trebui introduse autorizații generale de export ale Uniunii suplimentare, pentru a se reduce sarcina administrativă a companiilor și a autorităților, asigurând în același timp un nivel corespunzător de control al produselor relevante pentru destinațiile în cauză. De asemenea, ar trebui introdusă o autorizație globală pentru proiecte de mare anvergură, pentru a se adapta condițiile de autorizare la necesitățile specifice ale industriei.

(15)

Ar trebui introduse autorizații generale de export ale Uniunii suplimentare, pentru a se reduce sarcina administrativă a companiilor , în special a IMM-urilor, și a autorităților, asigurând în același timp un nivel corespunzător de control al produselor relevante pentru destinațiile în cauză. De asemenea, ar trebui introdusă o autorizație globală pentru proiecte de mare anvergură, pentru a se adapta condițiile de autorizare la necesitățile specifice ale industriei.

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a)

Având în vedere progresul rapid al evoluțiilor tehnologice, este oportun ca Uniunea să introducă controale asupra anumitor tipuri de tehnologii de supraveghere cibernetică pe baza unei liste unilaterale, în anexa I secțiunea B. Ținând seama de importanța sistemului multilateral de control al exporturilor, este adecvat ca anexa I secțiunea B să se limiteze doar la tehnologiile de supraveghere cibernetică și să nu conțină nicio suprapunere cu anexa I secțiunea A.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)

Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea A ar trebui să fie în conformitate cu obligațiile și angajamentele pe care Uniunea și statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea B , precum tehnologiile de supraveghere cibernetică, ar trebui luate ținându-se seama de riscurile pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa IV secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de interesele statelor membre în materie de ordine publică și de securitate publică în temeiul articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Deciziile referitoare la actualizarea listelor comune de produse și destinații prevăzute în anexa II secțiunile A-J ar trebui luate ținându-se seama de criteriile de evaluare stabilite în prezentul regulament.

(17)

Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea A ar trebui să fie în conformitate cu obligațiile și angajamentele pe care Uniunea și statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune a produselor de supraveghere cibernetică care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de riscurile pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește utilizarea lor pentru încălcarea dreptului internațional privind drepturile omului sau a dreptului internațional umanitar în țările în care au fost identificate astfel de încălcări, în special în privința libertății de exprimare și de întrunire și a dreptului la viața privată, ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa IV secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de interesele statelor membre în materie de ordine publică și de securitate publică în temeiul articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Deciziile referitoare la actualizarea listelor comune de produse și destinații prevăzute în anexa II secțiunile A-J ar trebui luate ținându-se seama de criteriile de evaluare stabilite în prezentul regulament. Deciziile de eliminare a subcategoriilor de criptografie și criptare, cum ar fi la categoria 5 din anexa I secțiunea A sau la secțiunea I din anexa II, ar trebui luate ținând seama de Recomandarea din 27 martie 1997 a Consiliului OCDE privind orientările pentru politica în materie de criptografie.

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

Pentru a permite o reacție rapidă a UE la circumstanțele schimbătoare în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul autorizațiilor generale de export ale Uniunii, ar trebui să îi fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea anexei I  secțiunea B, a anexei II și a anexei IV secțiunea B la prezentul regulament. Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare , inclusiv la nivel de experți , și ca respectivele consultări să aibă loc în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 . În special, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele simultan cu experții din statele membre, iar experții lor ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de elaborarea actelor delegate.

(18)

Pentru a permite o reacție rapidă a UE la circumstanțele schimbătoare în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul autorizațiilor generale de export ale Uniunii, ar trebui să îi fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea anexei I  secțiunile A și B, a anexei II și a anexei IV secțiunea B la prezentul regulament. Este deosebit de important ca , în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate , inclusiv la nivel de experți iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele simultan cu experții din statele membre, iar experții lor ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de elaborarea actelor delegate.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Considerentul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19a)

Riscul de furt cibernetic și de reexport către țări terțe, menționat în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului, impune, ca o necesitate, consolidarea dispozițiilor privind produsele cu dublă utilizare.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21)

În temeiul și în limitele articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în așteptarea unui grad mai mare de armonizare, statele membre își mențin dreptul de a efectua controale asupra transferurilor anumitor produse cu dublă utilizare în cadrul Uniunii pentru a salvgarda ordinea publică sau securitatea publică. Din motive de proporționalitate, controalele privind transferul produselor cu dublă utilizare în cadrul Uniunii ar trebui revizuite pentru a se reduce la minimum sarcina care revine companiilor și autorităților. Mai mult, lista produselor care fac obiectul controalelor privind transferul în cadrul Uniunii din anexa IV secțiunea B ar trebui să fie periodic reexaminată în lumina evoluțiilor tehnologice și comerciale, precum și în ceea ce privește evaluarea sensibilității transferurilor .

(21)

În temeiul și în limitele articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în așteptarea unui grad mai mare de armonizare, statele membre își mențin dreptul de a efectua controale asupra transferurilor anumitor produse cu dublă utilizare în cadrul Uniunii pentru a salvgarda ordinea publică sau securitatea publică. Din motive de proporționalitate, controalele privind transferul produselor cu dublă utilizare în cadrul Uniunii ar trebui revizuite pentru a se reduce la minimum sarcina care le revine companiilor , în special IMM-urilor, și autorităților. Mai mult, lista produselor care fac obiectul controalelor privind transferul în cadrul Uniunii din anexa IV secțiunea B ar trebui să fie periodic reexaminată în lumina evoluțiilor tehnologice și comerciale, precum și în ceea ce privește evaluarea sensibilității transferurilor.

Amendamentul 19

Propunere de regulament

Considerentul 22 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(22a)

Având în vedere importanța răspunderii și a monitorizării publice a activităților de control al exporturilor, statele membre ar trebui să pună la dispoziția publicului toate datele relevante privind acordarea autorizațiilor.

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Considerentul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25)

Comunicarea țintită către sectorul privat și transparența sunt elemente esențiale pentru un regim eficace de control al exporturilor. Prin urmare, este oportun să se prevadă dezvoltarea în continuare a unor orientări în sprijinul aplicării prezentului regulament, precum și publicarea unui raport anual privind efectuarea controalelor, conform practicii actuale.

(25)

Comunicarea țintită către sectorul privat , în special către IMM-uri, și transparența sunt elemente esențiale pentru un regim eficace de control al exporturilor. Prin urmare, este oportun să se prevadă dezvoltarea în continuare a unor orientări în sprijinul aplicării prezentului regulament, precum și publicarea unui raport anual privind efectuarea controalelor, conform practicii actuale. Având în vedere importanța orientărilor pentru interpretarea anumitor elemente ale prezentului regulament, orientările ar trebui comunicate public la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Considerentul 25 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(25a)

Definițiile din prezentul regulament ar trebui să concorde cu definițiile din Codul vamal al Uniunii.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Considerentul 27

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27)

Fiecare stat membru ar trebui să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive care să se aplice în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament. De asemenea, este oportun să se introducă dispoziții care să abordeze în mod specific cazurile de trafic ilegal cu produse cu dublă utilizare, pentru a sprijini aplicarea eficace a controalelor.

(27)

Fiecare stat membru ar trebui să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive care să se aplice în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament. Crearea unor condiții de concurență echitabile pentru exportatorii din Uniune ar trebui consolidată. Prin urmare, sancțiunile pentru nerespectarea prezentului regulament ar trebui să aibă un caracter și efecte similare în toate statele membre. De asemenea, este oportun să se introducă dispoziții care să abordeze în mod specific cazurile de trafic ilegal cu produse cu dublă utilizare, pentru a sprijini aplicarea eficace a controalelor.

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Considerentul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29)

Controlul exporturilor are un impact asupra securității internaționale și a comerțului cu țări terțe și, prin urmare, este oportun să se dezvolte dialogul și cooperarea cu țările terțe pentru a sprijini crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global și îmbunătățirea securității internaționale.

(29)

Controlul exporturilor are un impact asupra securității internaționale și a comerțului cu țări terțe și, prin urmare, este oportun să se dezvolte dialogul și cooperarea cu țările terțe pentru a sprijini crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global , a promova o convergență verticală și a îmbunătăți securitatea internațională. Pentru a promova aceste obiective, Consiliul, Comisia și statele membre ar trebui, în strânsă cooperare cu SEAE, să se angajeze proactiv în forurile internaționale relevante, inclusiv Acordul de la Wassenaar, pentru a stabili lista elementelor de supraveghere cibernetică prevăzută la anexa I secțiunea B ca standard internațional. În plus, ar trebui consolidată și extinsă asistența pentru țările terțe în ceea ce privește dezvoltarea unui regim de control al exporturilor produselor cu dublă utilizare și a unor capacități administrative adecvate, în special în privința vămilor.

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Considerentul 31

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , în special libertatea de a desfășura o activitate comercială .

(31)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

produsele care pot fi folosite pentru conceperea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea de arme nucleare, chimice și biologice, precum și de vectori purtători de asemenea arme, inclusiv toate produsele care pot fi utilizate atât în scopuri neexplozive, cât și la fabricarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive;

(a)

produsele tradiționale cu dublă utilizare, care reprezintă produse software și hardware care pot fi folosite pentru conceperea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea de arme nucleare, chimice și biologice, precum și de vectori purtători de asemenea arme, inclusiv toate produsele care pot fi utilizate atât în scopuri neexplozive, cât și la fabricarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive;

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

tehnologiile de supraveghere cibernetică ce pot fi utilizate pentru comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pot reprezenta o amenințare la adresa securității internaționale sau a intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

(b)

produse de supraveghere cibernetică , inclusiv hardware, software și tehnologii, care sunt special concepute pentru a permite intruziunea clandestină în sistemele de informații și telecomunicații și/sau monitorizarea, extragerea, colectarea și analiza datelor și/sau incapacitarea sau defectarea sistemului vizat fără o autorizație specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate a proprietarului datelor, și care pot fi folosite în legătură cu încălcarea drepturilor omului, inclusiv a dreptului la viață privată, la libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de asociere, sau care pot fi utilizate pentru comiterea unor încălcări grave ale dreptului internațional al drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pot reprezenta o amenințare la adresa securității internaționale sau a intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre . Se exclude cercetarea privind rețelele și securitatea TIC în scopul testării autorizate sau al protecției sistemelor de securitate a informațiilor.

Amendamentul 27

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5a.     „utilizator final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice entitate care este destinatarul final al produselor cu dublă utilizare;

Amendamentul 28

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

13.

„autorizație pentru proiecte de mare anvergură” înseamnă o autorizație globală de export acordată unui anumit exportator, în ceea ce privește un tip sau o categorie de produse cu dublă utilizare, care poate fi valabilă pentru exporturile către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați, dintr-una sau mai multe țări terțe specificate, pentru durata unui anumit proiect a cărui realizare durează mai mult de un an;

13.

„autorizație pentru proiecte de mare anvergură” înseamnă o autorizație globală de export acordată unui anumit exportator, în ceea ce privește un tip sau o categorie de produse cu dublă utilizare, care poate fi valabilă pentru exporturile către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați, dintr-una sau mai multe țări terțe specificate, pentru un anumit proiect . Aceasta este valabilă pentru o perioadă cuprinsă între un an și patru ani, cu excepția cazurilor justificate corespunzător pe durata proiectului, și poate fi reînnoită de către autoritatea competentă ;

Amendamentul 29

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

22.

„program intern de asigurare a conformității” înseamnă mijloace și proceduri eficace, corespunzătoare și proporționale, inclusiv dezvoltarea, implementarea și respectarea unor garanții, standarde de conduită, proceduri și politici standardizate privind conformitatea operațională, elaborate de exportatori în vederea asigurării conformității cu dispozițiile, prezentului regulament și cu termenii și condițiile autorizațiilor stabilite în acesta;

22.

„program intern de asigurare a conformității” (PIC) înseamnă mijloace și proceduri eficace, corespunzătoare și proporționale (abordare bazată pe riscuri) , inclusiv dezvoltarea, implementarea și respectarea unor garanții, standarde de conduită, proceduri și politici standardizate privind conformitatea operațională, elaborate de exportatori în vederea asigurării conformității cu dispozițiile prezentului regulament și cu termenii și condițiile autorizațiilor stabilite în acesta; exportatorul are posibilitatea, la cerere, ca programul său intern de asigurare a conformității să fie certificat în mod gratuit de către autoritățile competente, pe baza unui PIC de referință stabilit de Comisie, pentru a obține stimulente din partea autorităților naționale competente în cursul procesului de autorizare ;

Amendamentul 30

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

23.

„act terorist” înseamnă un act terorist în sensul articolului 1 alineatul (3) din Poziția comună 2001/931/PESC.

eliminat

Amendamentul 31

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

23a.

„obligația de diligență” înseamnă procesul prin care întreprinderile pot identifica, preveni, atenua și explica modul în care tratează efectele negative efective și potențiale pe care le pot genera ca parte integrantă a proceselor decizionale de afaceri și a sistemelor de management de risc;

Amendamentul 32

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

utilizării de către persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar în situații de conflict armat sau de represiune internă în țara de destinație finală identificate de instituțiile publice internaționale relevante sau de autoritățile competente europene sau naționale și în cazul în care există dovezi de utilizare a acestor produse sau a unor produse similare pentru orchestrarea ori executarea unor asemenea încălcări grave de către utilizatorul final propus;

(d)

în privința produselor de supraveghere cibernetică, a utilizării de către persoane fizice sau juridice legate de încălcări ale dreptului internațional privind drepturile omului sau ale dreptului internațional umanitar în țările în care au fost constatate încălcări grave ale drepturilor omului de organismele competente ale ONU, ale Consiliului Europei, ale Uniunii sau de autoritățile competente naționale și în cazul în care există motive pentru a suspecta că aceste produse sau produse similare pot fi utilizate pentru orchestrarea ori executarea unor asemenea încălcări de către utilizatorul final propus;

Amendamentul 33

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e)

utilizării în legătură cu acte de terorism.

eliminat

Amendamentul 34

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care un exportator , în temeiul îndatorii sale de a exercita obligația de diligență, are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pe care intenționează să le exporte și care sunt prevăzute în anexa I sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru exportul în cauză.

(2)   În cazul în care un exportator, exercitându-și obligația de diligență, constată că produsele cu dublă utilizare nelistate în anexa I pe care intenționează să le exporte și pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la alineatul (1), acesta este obligat să informeze autoritatea competentă din statul membru în care își are sediul sau reședința , care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru exportul în cauză.

Amendamentul 35

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Autorizațiile pentru exportul de produse neprevăzute în listă se acordă pentru produse specifice și utilizatori finali specifici. Autorizațiile se acordă de către autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit exportatorul sau, în cazul în care exportatorul este o persoană rezidentă sau stabilită în afara Uniunii, de către autoritatea competentă a statului membru în care se află produsele. Autorizațiile sunt valabile în întreaga Uniune. Autorizațiile sunt valabile timp de un an și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă.

(3)   Autorizațiile pentru exportul de produse neprevăzute în listă se acordă pentru produse specifice și utilizatori finali specifici. Autorizațiile se acordă de către autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit exportatorul sau, în cazul în care exportatorul este o persoană rezidentă sau stabilită în afara Uniunii, de către autoritatea competentă a statului membru în care se află produsele. Autorizațiile sunt valabile în întreaga Uniune. Autorizațiile sunt valabile timp de doi ani și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă.

Amendamentul 36

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Dacă nu se primesc obiecții, se consideră că statele membre consultate nu au nicio obiecție și impun obligații de autorizare pentru toate „tranzacțiile similare în esență”. Ele informează cu privire la obligațiile de autorizare administrația vamală și alte autorități naționale competente.

Dacă nu se primesc obiecții, se consideră că statele membre consultate nu au nicio obiecție și impun obligații de autorizare pentru toate „tranzacțiile similare în esență” , și anume un produs cu parametri sau caracteristici tehnice identice în esență pentru aceeași utilizator final sau același destinatar final . Ele informează cu privire la obligațiile de autorizare administrația vamală și alte autorități naționale competente. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o scurtă descriere a cazului, motivele deciziei și indică, dacă este cazul, noua cerință de autorizare într-o nouă secțiune E din anexa II.

Amendamentul 37

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Dacă se primesc obiecții din partea oricărui stat membru consultat , obligația de autorizare este revocată, cu excepția cazului în care statul membru ce impune obligația de autorizare consideră că un export ar putea aduce atingere intereselor sale esențiale de securitate. În acest caz, statul membru respectiv poate decide să mențină obligația de autorizare. Acest lucru ar trebui notificat fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.

Dacă se primesc obiecții din partea a cel puțin patru state membre, reprezentând cel puțin 35 % di populația Uniunii , obligația de autorizare este revocată, cu excepția cazului în care statul membru ce impune obligația de autorizare consideră că un export ar putea aduce atingere intereselor sale esențiale de securitate sau a obligațiilor privind drepturile omului . În acest caz, statul membru respectiv poate decide să mențină obligația de autorizare. Acest lucru ar trebui notificat fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.

Amendamentul 38

Propunere de regulament

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia și statele membre vor menține un registru actualizat al obligațiilor de autorizare.

Comisia și statele membre mențin un registru actualizat al obligațiilor de autorizare. Datele disponibile în acest registru se includ în raportul Parlamentului European menționat la articolul 24 alineatul (2) și se pun la dispoziția publicului.

Amendamentul 39

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care un intermediar are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune servicii de intermediere sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru serviciile de intermediere în cauză.

(2)   În cazul în care un intermediar are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune servicii de intermediere sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care impune obținerea unei autorizații pentru serviciile de intermediere în cauză.

Amendamentul 40

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Se impune obligația deținerii unei autorizații pentru furnizarea, direct sau indirect, de asistență tehnică legată de produsele cu dublă utilizare sau legată de furnizarea, fabricarea, întreținerea și folosirea produselor cu dublă utilizare, dacă furnizorul asistenței tehnice a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4.

(1)   Se impune obligația deținerii unei autorizații pentru furnizarea, direct sau indirect, de asistență tehnică legată de produsele cu dublă utilizare sau legată de furnizarea, fabricarea, întreținerea și folosirea produselor cu dublă utilizare, dacă furnizorul asistenței tehnice a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1) .

Amendamentul 41

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Dacă un furnizor de asistență tehnică are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune furnizarea de asistență tehnică sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4, el este obligat să informeze autoritatea competentă, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru asistența tehnică în cauză.

Dacă un furnizor de asistență tehnică are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune furnizarea de asistență tehnică sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1) , el este obligat să informeze autoritatea competentă, care impune obținerea unei autorizații pentru asistența tehnică în cauză.

Amendamentul 42

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Din motive de securitate publică sau din considerente legate de drepturile omului, un stat membru poate interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I sau poate impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul acestora.

(1)   Din motive de securitate publică, din considerente legate de drepturile omului sau pentru prevenirea actelor de terorism , un stat membru poate interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I sau poate impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul acestora.

Amendamentul 43

Propunere de regulament

Articolul 9 – alineatul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7.   În documentele comerciale relevante privind transferurile în cadrul Uniunii de produse cu dublă utilizare prevăzute în anexa I, se indică cu claritate faptul că aceste produse sunt supuse controalelor dacă sunt exportate din Uniune. Documentele comerciale relevante includ, în special, orice contract de vânzare-cumpărare, confirmare de comandă, factură sau aviz de expediție.

(7)   În documentele comerciale relevante privind exporturile destinate țărilor terțe și transferurile în cadrul Uniunii de produse cu dublă utilizare prevăzute în anexa I, se indică cu claritate faptul că aceste produse sunt supuse controalelor dacă sunt exportate din Uniune. Documentele comerciale relevante includ, în special, orice contract de vânzare-cumpărare, confirmare de comandă, factură sau aviz de expediție.

Amendamentul 44

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Autorizațiile individuale de export și autorizațiile globale de export sunt valabile timp de un an și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă. Durata de valabilitate a autorizațiilor globale de export pentru proiecte de mare anvergură urmează fie stabilită de autoritatea competentă .

(3)   Autorizațiile individuale de export și autorizațiile globale de export sunt valabile timp de doi ani și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă. Durata de valabilitate a autorizațiilor globale de export pentru proiecte de mare anvergură nu poate depăși patru ani, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător pe baza duratei proiectului. Acest lucru nu împiedică autoritățile competente anuleze, să suspende, să modifice sau să revoce autorizațiile de export individuale sau globale în orice moment .

Amendamentul 45

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Exportatorii pun la dispoziția autorității competente toate informațiile relevante necesare cu privire la cererile lor de autorizații de export individuale și globale, astfel încât să furnizeze informații complete, în special în ceea ce privește utilizatorul final, țara de destinație și utilizarea finală a produsului exportat.

Exportatorii pun la dispoziția autorității competente toate informațiile relevante necesare cu privire la cererile lor de autorizații de export individuale și globale, astfel încât să furnizeze informații complete, în special în ceea ce privește utilizatorul final, țara de destinație și utilizarea finală a produsului exportat. În ceea ce privește utilizatorii finali guvernamentali, în informațiile furnizate se specifică departamentul, agenția, unitatea sau subunitatea care va fi ultimul utilizator final al produsului exportat.

Amendamentul 46

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Autorizațiile pot fi condiționate , după caz , de o declarație de utilizare finală.

Toate autorizațiile pentru produse de supraveghere cibernetică , precum și autorizațiile individuale de export pentru produsele pentru care există un risc ridicat de deturnare sau reexport în condiții nedezirabile , sunt condiționate de o declarație de utilizare finală. Autorizațiile pentru alte produse sunt condiționate de o declarație de utilizare finală dacă este cazul.

Amendamentul 47

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Autorizațiile globale de export fac obiectul implementării, de către exportator, a unui program intern de asigurare a conformității eficace. De asemenea, exportatorul prezintă autorității competente, cel puțin o dată pe an, un raport cu privire la utilizarea acestei autorizații; raportul trebuie să includă cel puțin următoarele informații:

Autorizațiile globale de export fac obiectul implementării, de către exportator, a unui program intern de asigurare a conformității eficace. Exportatorul are posibilitatea, la cerere, ca programul său intern de asigurare a conformității să fie certificat în mod gratuit de către autoritățile competente, pe baza unui PIC de referință stabilit de Comisie, pentru a obține stimulente în procesul de autorizare din partea autorităților naționale competente. De asemenea, exportatorul prezintă autorității competente, cel puțin o dată pe an sau la cererea autorității competente , un raport cu privire la utilizarea acestei autorizații; raportul trebuie să includă cel puțin următoarele informații:

Amendamentul 48

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

atunci când se cunoaște, utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.

(d)

utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 49

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da)

numele și adresa utilizatorului final, dacă este cunoscut.;

Amendamentul 50

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera d b (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(db)

data la care s-a efectuat exportul;

Amendamentul 51

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Autoritățile competente ale statelor membre prelucrează cererile de autorizații individuale sau globale într-o perioadă care trebuie determinată prin legi sau practici naționale. Autoritățile competente pun la dispoziția Comisiei toate informațiile referitoare la duratele medii de prelucrare a cererilor de autorizații relevante pentru întocmirea raportului anual menționat la articolul 24 alineatul (2) .

(5)   Autoritățile competente ale statelor membre prelucrează cererile de autorizații individuale sau globale în termen de 30 de zile de la depunerea valabilă a cererii. În cazul în care autoritatea competentă, din motive bine întemeiate, solicită mai mult timp pentru a prelucra cererea, ea informează solicitantul în acest sens în termen de 30 de zile. Autoritatea competentă decide, în orice caz, cu privire la cererile de autorizații individuale sau globale de export, cel târziu în termen de 60 de zile de la depunerea valabilă a cererii.

Amendamentul 52

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cazul în care intermediarul sau furnizorul de asistență tehnică nu este rezident sau stabilit pe teritoriul Uniunii, autorizațiile pentru serviciile de intermediere și pentru asistența tehnică în temeiul prezentului regulament sunt acordate , alternativ, de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită compania-mamă a intermediarului sau a furnizorului de asistență tehnică sau de unde vor fi furnizate serviciile de intermediere sau asistența tehnică.

În cazul în care intermediarul sau furnizorul de asistență tehnică nu este rezident sau stabilit pe teritoriul Uniunii, autorizațiile pentru serviciile de intermediere și pentru asistența tehnică în temeiul prezentului regulament sunt acordate de autoritatea competentă a statului membru de unde vor fi furnizate serviciile de intermediere sau asistența tehnică. Acest lucru include și serviciile de intermediere și furnizarea de asistență tehnică pentru filiale sau societăți mixte cu sediul în țări terțe, dar care sunt deținute sau controlate de societăți stabilite pe teritoriul Uniunii.

Amendamentul 53

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Pentru a decide cu privire la acordarea sau neacordarea unei autorizații de export individuale sau globale sau a unei autorizații pentru servicii de intermediere sau pentru asistență tehnică în temeiul prezentului regulament ori pentru a interzice un tranzit, autoritățile competente ale statelor membre iau în considerare următoarele criterii :

(1)   Pentru a decide cu privire la acordarea sau neacordarea unei autorizații de export individuale sau globale sau a unei autorizații pentru servicii de intermediere sau pentru asistență tehnică în temeiul prezentului regulament ori pentru a interzice un tranzit, autoritățile competente ale statelor membre iau în considerare toate aspectele relevante, inclusiv :

Amendamentul 54

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

obligațiile și angajamentele internaționale ale Uniunii și ale statelor membre, în special obligațiile și angajamentele pe care fiecare stat le-a acceptat ca membru al regimurilor internaționale relevante de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie , precum și obligațiile lor care decurg din sancțiunile impuse 2 printr-o decizie sau o poziție comună adoptată de Consiliu sau printr-o decizie a OSCE ori printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite ;

(a)

obligațiile și angajamentele internaționale ale Uniunii și ale statelor membre, în special obligațiile și angajamentele pe care fiecare stat le-a acceptat ca membru al regimurilor internaționale relevante de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie;

Amendamentul 55

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

obligațiile acestora care decurg din sancțiunile impuse printr-o decizie sau poziție comună adoptată de Consiliu sau printr-o decizie a OSCE ori printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;

Amendamentul 56

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

cazuri de încălcări ale drepturilor omului, ale drepturilor fundamentale și ale dreptului internațional umanitar în țara de destinație finală, constatate de organismele competente ale Organizației Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene;

Amendamentul 57

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

situația internă în țara de destinație finală – autoritățile competente nu vor autoriza exporturile care ar provoca sau ar prelungi conflicte armate sau care ar agrava conflicte sau tensiuni existente în țara de destinație finală;

(c)

situația internă în țara de destinație finală – autoritățile competente nu autorizează exporturile care ar provoca sau ar prelungi conflicte armate sau care ar agrava conflicte sau tensiuni existente în țara de destinație finală;

Amendamentul 58

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da)

comportamentul țării de destinație față de comunitatea internațională, în special în ceea ce privește atitudinea sa față de terorism, natura alianțelor sale și respectarea legislației internaționale;

Amendamentul 59

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera db (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(db)

compatibilitatea exporturilor de produse cu capacitatea tehnică și economică a țării de destinație;

Amendamentul 60

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f)

considerente privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta, inclusiv existența unui risc ca produsele cu dublă utilizare să fie deturnate sau reexportate în condiții nedorite.

(f)

considerente privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta, inclusiv existența unui risc ca produsele cu dublă utilizare și, în special, produsele de supraveghere cibernetică să fie deturnate sau reexportate în condiții nedorite sau să fie deturnate către utilizări finale militare neprevăzute sau către terorism .

Amendamentul 61

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     În ceea ce privește autorizațiile de export individuale sau globale sau autorizațiile pentru servicii de intermediere ori pentru asistență tehnică pentru produsele de supraveghere cibernetică, autoritățile competente ale statelor membre au în vedere, în special, riscul de încălcare a dreptului la viață privată, a dreptului la protecția datelor, a libertății de exprimare și a libertății de întrunire și de asociere, precum și riscurile pentru statul de drept, cadrul juridic care reglementează utilizarea produselor care urmează să fie exportate, precum și eventualele riscuri de securitate pentru Uniune și statele membre.

 

În cazul în care autoritățile competente ale unui stat membru au ajuns la concluzia că existența unor astfel de riscuri este susceptibilă de a conduce la grave încălcări ale drepturilor omului, statele membre nu acordă autorizații de export sau anulează, suspendă, modifică sau revocă autorizațiile existente.

Amendamentul 62

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Comisia și Consiliul pun la dispoziție îndrumări și/sau recomandări pentru a asigura realizarea de evaluări comune ale riscurilor de către autoritățile competente ale statelor membre în vederea aplicării criteriilor respective.

(2)   Comisia și Consiliul pun la dispoziție orientări odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru a asigura realizarea de evaluări comune ale riscurilor de către autoritățile competente ale statelor membre în vederea aplicării criteriilor respective și în vederea asigurării de criterii uniforme privind deciziile de acordare a autorizațiilor. Comisia pregătește orientări sub forma unui manual care detaliază pașii ce trebuie urmați de către autoritățile competente ale statelor membre responsabile pentru acordarea autorizațiilor și de către exportatorii care exercită obligația de diligență, oferind recomandări practice privind punerea în aplicare și respectarea controalelor în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (d) și cu criteriile enumerate la articolul 14 alineatul (1), inclusiv exemple de bune practici. Acest manual este elaborat în strânsă cooperare cu SEAE și cu Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare și implică expertiză externă din partea cadrelor universitare, a exportatorilor, a intermediarilor și a organizațiilor societății civile, în conformitate cu procedurile stabilite la articolul 21 alineatul (3) și se actualizează ori de câte ori se consideră necesar și adecvat.

 

Comisia instituie un program de consolidare a capacităților prin dezvoltarea de programe comune de formare pentru funcționarii din cadrul autorităților de acordare a autorizațiilor și al autorităților vamale.

Amendamentul 63

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

lista de produse cu dublă utilizare prevăzută în anexa I secțiunea B poate fi modificată dacă este necesar din cauza riscurilor pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

(b)

lista de produse de supraveghere cibernetică prevăzută în anexa I secțiunea B se modifică dacă este necesar din cauza riscurilor pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre sau dacă au fost inițiate controale asupra unei cantități semnificative de produse ce nu sunt pe listă în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) din prezentul regulament. Modificările pot viza, de asemenea, deciziile privind radierea produselor aflate deja pe listă.

Atunci când, din motive imperative de urgență, este necesară eliminarea sau adăugarea unor produse specifice în secțiunea B din anexa I, actelor delegate adoptate în temeiul prezentei litere li se aplică procedura prevăzută la articolul 17.

Amendamentul 64

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

Comisia poate decide să elimine produse de pe listă, în special în cazul în care, ca rezultat al schimbărilor rapide ale mediului tehnologic, produsele respective au devenit produse de calitate inferioară sau destinate comercializării pe scară largă, ușor accesibile sau ușor de modificat din punct de vedere tehnic.

Amendamentul 65

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Domeniul de aplicare al anexei I secțiunea B este limitat la produsele de supraveghere cibernetică și nu conține produse aflate pe lista din anexa I secțiunea A.

Amendamentul 66

Propunere de regulament

Articolul 18 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Comisia, în cooperare cu statele membre, elaborează îndrumări pentru a sprijini cooperarea la nivel de agenție între autoritățile care acordă autorizațiile și autoritățile vamale.

(5)   Comisia, în cooperare cu statele membre, elaborează orientări pentru a sprijini cooperarea la nivel de agenție între autoritățile care acordă autorizațiile și autoritățile vamale.

Amendamentul 67

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

informații referitoare la aplicarea controalelor , inclusiv date privind autorizațiile acordate (numărul, valoarea și tipurile autorizațiilor, precum și destinațiile aferente, numărul de utilizatori ai autorizațiilor generale și globale, numărul operatorilor cu programe interne de asigurare a conformității, timpii de prelucrare, volumul și valoarea schimburilor comerciale care fac obiectul transferurilor în cadrul UE etc.) și, dacă sunt disponibile, date privind exporturile de produse cu dublă utilizare efectuate în alte state membre ;

(a)

toate informațiile referitoare la aplicarea controalelor;

Amendamentul 68

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

informații referitoare la aplicarea controalelor, inclusiv detalii cu privire la exportatorii privați de dreptul de a utiliza autorizații generale de export naționale sau ale Uniunii, rapoarte privind încălcările, sechestrările și aplicarea altor sancțiuni;

(b)

toate informațiile referitoare la aplicarea controalelor, inclusiv detalii cu privire la exportatorii privați de dreptul de a utiliza autorizații generale de export naționale sau ale Uniunii, orice raport privind încălcările, sechestrările și aplicarea altor sancțiuni;

Amendamentul 69

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

date privind utilizatorii finali sensibili, actorii implicați în activități de achiziții suspecte și , dacă sunt disponibile, itinerariile folosite.

(c)

toate datele privind utilizatorii finali sensibili, actorii implicați în activități de achiziții suspecte și itinerariile folosite.

Amendamentul 70

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Președintele Grupului de coordonare pentru produse cu dublă utilizare consultă, ori de câte ori consideră necesar, exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.

(2 )     Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare consultă, ori de câte ori consideră necesar, exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.

Amendamentul 71

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Atunci când este cazul, Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie grupuri de experți tehnici formate din experți din statele membre, care să examineze aspecte specifice legate de implementarea controalelor, inclusiv aspecte legate de actualizarea listelor de control ale Uniunii din anexa I . Atunci când este cazul, grupurile de experți tehnici consultă exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.

(3)   Atunci când este cazul, Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie grupuri de experți tehnici formate din experți din statele membre, care să examineze aspecte specifice legate de implementarea controalelor, inclusiv aspecte legate de actualizarea listelor de control ale Uniunii din anexa I  secțiunea B. Grupurile de experți tehnici consultă exportatorii, intermediarii , organizațiile societății civile și alte părți interesate vizate de prezentul regulament. Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare creează, în special, un grup de lucru tehnic privind criteriile de evaluare menționate la litera (d) de la alineatul (1) din articolul 4 și la litera (b) de la alineatul (1) din articolul 14, precum și privind obligația de diligență, în consultare cu un grup independent de experți, cu mediul academic și cu organizațiile societății civile.

Amendamentul 72

Propunere de regulament

Articolul 22 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor dispozițiilor prezentului regulament. Fiecare stat membru stabilește în special sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament sau a celor adoptate pentru aplicarea acestuia. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante.

(1)   Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor dispozițiilor prezentului regulament. Fiecare stat membru stabilește în special sancțiunile aplicabile în cazul încălcării , facilitării încălcării și eludării dispozițiilor prezentului regulament sau a celor adoptate pentru aplicarea acestuia. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante. Măsurile includ audituri periodice bazate pe risc ale exportatorilor.

Amendamentul 73

Propunere de regulament

Articolul 22 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie un mecanism de coordonare a aplicării legii în vederea stabilirii unui schimb de informații și a unei cooperări directe între autoritățile competente și autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației.

(2)   Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie un mecanism de coordonare a aplicării legii în vederea stabilirii unui schimb de informații și a unei cooperări directe între autoritățile competente și autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației , precum și cu scopul de a asigura criterii uniforme în ceea ce privește deciziile de acordare a autorizațiilor. După evaluarea de către Comisie a normelor în materie de sancțiuni stabilite de statele membre, mecanismul respectiv prevede modalități de a face ca sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament să aibă caracter sau efect similare.

Amendamentul 74

Propunere de regulament

Articolul 24 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când este cazul, Comisia și Consiliul formulează orientări și/sau recomandări cu privire la cele mai bune practici pentru chestiunile reglementate de prezentul regulament, pentru a asigura eficiența regimului Uniunii de control al exporturilor din Uniune și implementarea consecventă a acestuia. De asemenea, atunci când este cazul, autoritățile competente ale statelor membre furnizează îndrumări complementare pentru exportatorii, intermediarii și operatorii de tranzit care sunt rezidenți sau stabiliți în statul membru respectiv.

(1)   Atunci când este cazul, Comisia și Consiliul formulează orientări cu privire la cele mai bune practici pentru chestiunile reglementate de prezentul regulament, pentru a asigura eficiența regimului Uniunii de control al exporturilor din Uniune și implementarea consecventă a acestuia. De asemenea, atunci când este cazul, autoritățile competente ale statelor membre furnizează îndrumări complementare pentru exportatorii, în special IMM-urile, intermediarii și operatorii de tranzit care sunt rezidenți sau stabiliți în statul membru respectiv.

Amendamentul 75

Propunere de regulament

Articolul 24 – alineatul 2 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile adecvate pentru întocmirea raportului. Acest raport anual este public.

Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile adecvate pentru întocmirea raportului. Acest raport anual este public. De asemenea, statele membre publică, cel puțin trimestrial și într-un mod ușor accesibil, informații semnificative cu privire la fiecare autorizație în ceea ce privește tipul de autorizație, valoarea, volumul, natura echipamentelor, o descriere a produsului, utilizatorul final și utilizarea finală, țara de destinație, precum și informații privind aprobarea sau refuzul cererii de autorizare. Comisia și statele membre țin seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice vizate care doresc ca secretele lor comerciale să nu fie divulgate.

Amendamentul 76

Propunere de regulament

Articolul 24 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Între cinci și șapte ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia realizează o evaluare a acestuia și transmite Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări.

Între cinci și șapte ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia realizează o evaluare a acestuia și transmite Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări. Evaluarea include o propunere privind eliminarea criptografiei din anexa I secțiunea A categoria 5 partea 2.

Amendamentul 77

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

atunci când se cunoaște, utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.

(d)

utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 78

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Registrele sau evidențele și documentele menționate la alineatele (1) și (2) se păstrează cel puțin trei ani consecutivi de la sfârșitul anului calendaristic în care a avut loc exportul sau în care au fost prestate serviciile de intermediere sau de asistență tehnică. Acestea se prezintă, la cerere, autorității competente.

(3)   Registrele sau evidențele și documentele menționate la alineatele (1) și (2) se păstrează cel puțin cinci ani consecutivi de la sfârșitul anului calendaristic în care a avut loc exportul sau în care au fost prestate serviciile de intermediere sau de asistență tehnică. Acestea se prezintă, la cerere, autorității competente.

Amendamentul 79

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când este cazul, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre mențin un schimb regulat și reciproc de informații cu țări terțe.

(1)   Atunci când este cazul, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre se implică în organizațiile internaționale relevante precum OCDE și în regimurile multilaterale de control al exporturilor la care participă pentru a promova aderarea la nivel internațional la lista produselor de supraveghere cibernetică supuse controalelor la export din anexa I secțiunea B și, atunci când este cazul, mențin un schimb regulat și reciproc de informații cu țări terțe , inclusiv în contextul unui dialog pe tema produselor cu dublă utilizare, prevăzut de parteneriatele, acordurile de cooperare și acordurile de parteneriat strategic ale Uniunii, se implică în consolidarea capacităților și promovează o convergență ascendentă. Comisia prezintă anual Parlamentului European un raport cu privire la astfel de activități de promovare.

Amendamentul 80

Propunere de regulament

Anexa I – Secțiunea A – DEFINIȚIILE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PREZENTA ANEXĂ

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Produse software de intruziune” (4) înseamnă „produse software” special concepute sau modificate pentru a  evita detectarea de către ‘instrumentele de monitorizare’ sau pentru a anula ‘contramăsurile de protecție’ ale unui computer sau ale unui dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea și care efectuează oricare din următoarele:

„Produse software de intruziune” (4) înseamnă „produse software” special concepute sau modificate pentru a  fi derulate sau instalate fără ‘autorizație’ din partea proprietarilor sau a ‘administratorilor’ de computere sau ai dispozitivelor care pot fi folosite într-o rețea și care efectuează oricare din următoarele:

a.

extragerea de date sau de informații dintr-un computer ori dintr-un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea sau modificarea datelor sistemului ori ale utilizatorului; sau

a.

extragerea neautorizată de date sau de informații dintr-un computer ori dintr-un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea sau modificarea datelor sistemului ori ale utilizatorului; sau

b.

modificarea căii de execuție standard a unui program sau a unui proces pentru a permite executarea instrucțiunilor furnizate din exterior .

b.

modificarea datelor sistemului sau ale utilizatorului în vederea facilitării accesului la datele stocate pe un computer sau pe un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea de către alte părți decât părțile autorizate de către proprietarul computerului sau al dispozitivului care poate fi folosit într-o rețea .

Note:

Note:

1.

„Produsele software de intruziune” nu includ niciunul dintre următoarele:

1.

„Produsele software de intruziune” nu includ niciunul dintre următoarele:

 

a.

programe de administrare a virtualizării (hypervisors), programe de detectare și corectare a erorilor (debuggers) sau instrumente de inginerie inversă a produselor software (SRE);

 

a.

programe de administrare a virtualizării (hypervisors), programe de detectare și corectare a erorilor (debuggers) sau instrumente de inginerie inversă a produselor software (SRE);

 

b.

„produse software” pentru gestionarea drepturilor digitale (DRM); sau

 

b.

„produse software” pentru gestionarea drepturilor digitale (DRM); sau

 

c.

„produse software” concepute pentru a fi instalate de către producători, administratori sau utilizatori, în scopuri de urmărire sau de recuperare a bunurilor.

 

c.

„produse software” concepute pentru a fi instalate de către administratori sau utilizatori, în scopuri de urmărire a bunurilor, de recuperare a bunurilor sau de „testare a securității TIC” .

 

 

ca.

„produse software” care sunt distribuite cu scopul expres de a contribui la detectarea, eliminarea sau împiedicarea utilizării acestora pe computere sau dispozitive care pot fi folosite într-o rețea de către părți neautorizate.

2.

Dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea includ dispozitivele mobile și contoarele inteligente.

2.

Dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea includ dispozitivele mobile și contoarele inteligente.

Note tehnice:

Note tehnice:

1.

„Instrumente de monitorizare” : „produse software” sau dispozitive hardware care monitorizează comportamentele sistemului sau procesele care se derulează într-un dispozitiv. Acestea includ produsele antivirus (AV), produsele de securitate pentru punctul final, produsele pentru securitatea personală (PSP), sistemele de detectare a intruziunilor (IDS), sistemele de prevenire a intruziunilor (IPS) sau firewall-urile.

1.

„Autorizare”: consimțământul în cunoștință de cauză al utilizatorului (și anume o indicație afirmativă a înțelegerii în ceea ce privește natura, implicațiile și efectele viitoare ale unei acțiuni și acordul cu privire la executarea acțiunii respective).

2.

„Contramăsuri de protecție”: tehnici menite să asigure executarea codurilor în condiții de siguranță, cum ar fi prevenirea executării datelor (DEP), randomizarea configurării spațiului de adrese (ASRL) sau sandboxing-ul.

2.

„Testarea securității TIC”: descoperirea și evaluarea riscului static sau dinamic, a vulnerabilității, a erorilor sau a deficiențelor care afectează „produsele software”, rețelele, computerele, dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea și componentele acestora sau elementele dependente, pentru scopul demonstrat de a atenua factorii care afectează funcționarea, utilizarea sau instalarea în condiții de siguranță și securitate.

Amendamentul 81

Propunere de regulament

Anexa I – Secțiunea B – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

B.

LISTA ALTOR PRODUSE CU DUBLĂ UTILIZARE

B.

LISTA PRODUSELOR DE SUPRAVEGHERE CIBERNETICĂ

Amendamentul 82

Propunere de regulament

Anexa I – Secțiunea B – categoria 10 – punctul 10A001 – Nota tehnică – litera ea (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ea)

cercetare în materie de securitate și de rețele în scopul testării autorizate sau al protejării sistemelor de securitate a informațiilor.

Amendamentul 83

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.

Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației , la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit . Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de zece zile lucrătoare de la primire.

3.

Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.

Amendamentul 84

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.

4.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 30 de zile după data realizării primului export.

Amendamentul 85

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 86

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea B – partea 3 – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.

Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației , la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit . Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.

3.

Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.

Amendamentul 87

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea B – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 88

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea C – partea 3 – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.

5.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit în termen de cel mult 30 de zile de la data primului export sau, în mod alternativ și în conformitate cu o cerință impusă de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit exportatorul, anterior primei utilizări a prezentei autorizații. Statele membre informează Comisia cu privire la mecanismul de notificare ales pentru prezenta autorizație. Comisia publică informațiile primite în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene .

Amendamentul 89

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea C – partea 3 – punctul 6 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 90

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea D – partea 3 – punctul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.

6.

Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit în termen de cel mult 30 de zile de la data primului export sau, în mod alternativ și în conformitate cu o cerință impusă de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit exportatorul, anterior primei utilizări a prezentei autorizații. Statele membre informează Comisia cu privire la mecanismul de notificare ales pentru prezenta autorizație. Comisia publică informațiile primite în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene .

Amendamentul 91

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea D – partea 3 – punctul 7 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 92

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea F – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 93

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea G – partea 3 – punctul 8 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

Amendamentul 94

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – partea introductivă și subpunctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Prezenta autorizație permite transmiterea de produse software și tehnologii enumerate în partea 1 de către un exportator care este rezident sau stabilit într-un stat membru al Uniunii , cu condiția ca produsul să fie destinat exclusiv utilizării:

1.

Această autorizație permite transmiterea de produse software și tehnologii enumerate în partea 1 de către orice companie care este un exportator rezident sau stabilit într-un stat membru și care exportă către orice orice societate-soră, filială sau societate-mamă , cu condiția ca aceste entități să fie deținute sau controlate de aceeași societate-mamă sau să fie stabilite într-un stat membru, și ca produsul în cauză să fie destinat utilizării în proiectele de cooperare ale societății, inclusiv pentru dezvoltarea, cercetarea, furnizarea, întreținerea și utilizarea produselor comerciale, iar în cazul angajaților și al persoanelor împuternicite de către operator, în temeiul contractului care stabilește relațiile de muncă.

 

(1)

de către exportator sau de către o entitate deținută sau controlată de exportator;

 

Amendamentul 95

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

de către angajații exportatorului sau ai unei entități deținute sau controlate de exportator

eliminat

Amendamentul 96

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

în cadrul propriilor activități comerciale de dezvoltare de produse și, în cazul angajaților, în temeiul contractului care stabilește relațiile de muncă.

eliminat

Amendamentul 97

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea I – partea 3 – punctul 3 – subpunctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației , la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit . Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.

Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.

Amendamentul 98

Propunere de regulament

Anexa II – Secțiunea J – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(4)

utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.


(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0390/2017).

(1a)   Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar, JO L 335, 13.12.2008, p. 99.

(1a)   Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/224


P8_TA(2018)0007

Numirea unui membru al Curții de Conturi – Eva Lindström

Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 privind propunerea de numire a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi (C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE))

(Procedura de consultare)

(2018/C 458/13)

Parlamentul European,

având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0401/2017),

având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0003/2018),

A.

întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.

întrucât, în cadrul reuniunii sale din 11 ianuarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi,

1.

emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de audit din statele membre.

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/225


P8_TA(2018)0008

Numirea unui membru al Curții de Conturi – Tony James Murphy

Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 referitoare la numirea lui Tony James Murphy ca membru al Curții de Conturi (C8-0402/2017 – 2017/0820(NLE))

(Procedura de consultare)

(2018/C 458/14)

Parlamentul European,

având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0402/2017),

având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0002/2018),

A.

întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.

întrucât, în cadrul reuniunii sale din 11 ianuarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

1.

emite un aviz favorabil/nefavorabil privind numirea de către Consiliu a lui Tony James Murphy ca membru al Curții de Conturi;

2.

solicită statelor membre să acorde atenție și, în măsura în care este posibil, să se inspire din modelul de competiție publică utilizat de Irlanda, atunci când își selecționează candidații.

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/226


P8_TA(2018)0009

Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (COM(2016)0767 – C8-0500/2016 – 2016/0382(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară: reformare)

(2018/C 458/15)

Amendamentul 2

Propunere de directivă

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

Promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii privind uniunea energetică. Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile, împreună cu economiile de energie și creșterea eficienței energetice, constituie o componentă importante ale pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice și  a cadrului privind energia și clima al Uniunii pentru 2030, inclusiv a obiectivului obligatoriu de reducere a emisiilor în Uniune, până în 2030, cu cel puțin 40 % sub nivelurile din 1990 . De asemenea, aceasta joacă un rol important în promovarea siguranței alimentării cu energie, a dezvoltării tehnologice și a inovației și în oferirea unor oportunități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale și în cele izolate sau în regiunile cu o densitate scăzută a populației.

(2)

Promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii privind uniunea energetică în conformitate cu articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile, împreună cu economiile de energie și creșterea eficienței energetice, constituie o componentă esențială a pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în temeiul Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 21) („Acordul de la Paris”) și pentru satisfacerea necesității de a realiza neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon pe plan intern până cel târziu în 2050 . De asemenea, aceasta joacă un rol fundamental în promovarea securității aprovizionării cu energie, a  energiei sustenabile la prețuri accesibile, a dezvoltării tehnologice și a inovației , precum și a rolului de lider în domeniul tehnologic și industrial, asigurând beneficii sociale, de mediu și de sănătate și oportunități majore de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale și în cele izolate, în regiunile cu o densitate scăzută a populației și în zonele care trec printr-un proces de dezindustrializare parțială .

Amendamentul 3

Propunere de directivă

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)

Acordul de la Paris a stabilit obiective mult mai ambițioase la nivel mondial în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, iar semnatarii săi s-au angajat să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale. Uniunea trebuie să se pregătească pentru reduceri mult mai drastice și mai rapide ale emisiilor decât se prevăzuse anterior, pentru a trece la un sistem energetic foarte eficient și bazat pe surse regenerabile cel târziu până în 2050. În același timp, aceste reduceri sunt fezabile la costuri mai mici decât fusese estimat anterior, având în vedere ritmul de dezvoltare și implementare a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

Amendamentul 4

Propunere de directivă

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

În special, creșterea numărului îmbunătățirilor tehnologice, a stimulentelor pentru utilizarea și extinderea transportului public, a utilizării tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și a promovării utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice și în cel al încălzirii și răcirii, precum și în sectorul transportului constituie instrumente foarte eficace, împreună cu măsurile de eficiență energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune și a  gradului de dependență al Uniunii față de gazul și de țițeiul importat .

(3)

În special, reducerea consumului de energie, creșterea numărului îmbunătățirilor tehnologice, extinderea transportului public, utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice și în cel al încălzirii și răcirii, precum și în sectorul transportului constituie instrumente foarte eficace, împreună cu măsurile de eficiență energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune și a  dependenței energetice a Uniunii.

Amendamentul 5

Propunere de directivă

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

Directiva 2009/28/CE stabilea un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care stabilea obiective naționale obligatorii privind ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie și în transporturi, obiective ce trebuiau îndeplinite până în 2020. Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014  (12) stabilea un cadru pentru viitoare politici privind energia și clima ale Uniunii și promova o înțelegere comună a modului de dezvoltare a politicilor respective după 2020. Comisia propunea ca obiectivul Uniunii pentru 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în Uniune să fie de cel puțin 27 %.

(4)

Directiva 2009/28/CE a instituit un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, stabilind obiective naționale obligatorii privind ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie și în transporturi, obiective ce trebuie îndeplinite până în 2020.

Amendamentul 6

Propunere de directivă

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)

Consiliul European din octombrie 2014 a sprijinit acest obiectiv, indicând faptul că statele membre își pot stabili propriile obiective naționale mai ambițioase.

eliminat

Amendamentul 7

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

În rezoluțiile sale privind „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020- 2030 ” și „Raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile” , Parlamentul European s-a exprimat în favoarea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 privind o pondere de cel puțin 30 % a surselor regenerabile de energie în consumul final de energie total, subliniind faptul că obiectivul ar trebui implementat prin intermediul unor obiective naționale individuale care să țină seama de situația și de potențialul specific al fiecărui stat membru.

(6)

În rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei , Parlamentul European s-a exprimat în favoarea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 privind o pondere de cel puțin 30 % a surselor regenerabile de energie în consumul final de energie total, subliniind faptul că obiectivul ar trebui implementat prin intermediul unor obiective naționale individuale care să țină seama de situația și de potențialul specific al fiecărui stat membru. În rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, Parlamentul European a mers și mai departe, subliniind poziția sa anterioară privind un obiectiv al Uniunii de cel puțin 30 % și accentuând că, având în vedere Acordul de la Paris și reducerile recente ale costurilor tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile, este de dorit ca obiectivele să fie mult mai ambițioase.

Amendamentul 8

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

În consecință, ar trebui să se țină seama de obiectivele ambițioase stabilite în Acordul de la Paris și de dezvoltările tehnologice, inclusiv de reducerile costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile.

Amendamentul 324

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

Prin urmare este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind o pondere de cel puțin 27  % a energiei din surse regenerabile. Statele membre ar trebui să își definească propriile contribuții la realizarea acestui obiectiv în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate , prin procesul de guvernanță stabilit în Regulamentul [privind guvernanța] .

(7)

Prin urmare este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind o pondere de cel puțin 35  % a energiei din surse regenerabile , care să fie însoțit de obiective naționale . Statelor membre ar trebui să li se permită doar în mod excepțional să devieze de la nivelul prevăzut de obiectivul lor cu cel mult 10 % în circumstanțe justificate în mod corespunzător , măsurabile și verificabile, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii .

Amendamentul 10

Propunere de directivă

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)

Obiectivele privind energia din surse regenerabile ale statelor membre ar trebui să fie stabilite ținând cont de obligațiile asumate în temeiul Acordului de la Paris, de potențialul enorm care încă există pentru energia din surse regenerabile și de investițiile necesare pentru a realiza tranziția energetică.

Amendamentul 11

Propunere de directivă

Considerentul 7 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7b)

Obiectivului Uniunii de 35 % ar trebui transpus în obiective individuale pentru fiecare stat membru, avându-se în vedere o alocare echitabilă și adecvată, care să ia în considerare PIB-ul statelor membre și diferențele privind punctele de plecare și potențialele lor, inclusiv nivelul energiei din surse regenerabile care trebuie atins până în 2020.

Amendamentul 12

Propunere de directivă

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)

Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producție a energiei din surse regenerabile și ar oferi certitudine pentru investitori. Un obiectiv definit la nivelul Uniunii ar lăsa o mai mare flexibilitate statelor membre, pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil și în conformitate cu circumstanțele, mixurile energetice și capacitățile lor specifice de producere a energiei din surse regenerabile.

(8)

Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producție a energiei din surse regenerabile și ar oferi certitudine pentru investitori.

Amendamentul 13

Propunere de directivă

Considerentul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a)

Statele membre ar trebui să analizeze măsura în care utilizarea diferitelor tipuri de surse de energie este compatibilă cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale și cu obiectivul unei economii fără combustibili fosili și totodată al unei economii cu emisii scăzute de carbon. Comisia ar trebui să evalueze contribuția la aceste obiective a diferitelor tipuri de surse regenerabile de energie, pe baza perioadei de amortizare și a rezultatelor în comparație cu combustibilii fosili, și pentru a analiza posibilitatea de a propune o perioadă de amortizare maximă admisibilă drept criteriu de sustenabilitate, în special pentru biomasa lignocelulozică.

Amendamentul 14

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

Statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare în eventualitatea în care ponderea energiei din surse regenerabile la nivelul Uniunii nu respectă traiectoria Uniunii către obiectivul privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile. După cum s-a stabilit în Regulamentul [privind guvernanța], în cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de ambiție în decursul evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate, ea poate lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivului. În cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de finalizare în decursul evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate, statele membre ar trebui să aplice măsurile prevăzute în Regulamentul [privind guvernanța], care le oferă o suficientă flexibilitate de alegere.

eliminat

Amendamentul 15

Propunere de directivă

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)

Schemele de sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul este acordat în plus față de veniturile de pe piață.

(15)

Schemele de sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul este acordat în plus față de veniturile de pe piață , ținându-se seama totodată de caracteristicile specifice ale diferitelor tehnologii și de capacitățile diferite ale micilor și marilor producători de a răspunde semnalelor pieței .

Amendamentul 16

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

Producerea de energie electrică din surse regenerabile ar trebui implementată la costul cel mai mic posibil pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe termen lung al tehnologiilor.

(16)

Producerea de energie electrică din surse regenerabile , inclusiv stocarea energiei, ar trebui implementată astfel încât să reducă la minimum costul pe termen lung al tranziției energetice pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe termen lung al tehnologiilor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să acorde sprijin instalațiilor utilizând proceduri de ofertare care pot fi specifice sau neutre din punct de vedere tehnologic.

Amendamentul 17

Propunere de directivă

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a)

În concluziile sale din 24 octombrie 2014 privind „Cadrul pentru politica privind clima și energia 2030”, Consiliul European a subliniat importanța unui grad mai ridicat de interconectare a pieței interne a energiei și necesitatea unui sprijin suficient pentru a integra niveluri tot mai mari de energie din surse regenerabile variabile, permițând astfel Uniunii să își îndeplinească obiectivele ambițioase de lider în tranziția energetică. Prin urmare, este important și urgent ca nivelul de interconectare să crească și să se realizeze progrese pentru a îndeplini obiectivele convenite de Consiliul European cu scopul de a exploata la maximum potențialul uniunii energetice.

Amendamentul 18

Propunere de directivă

Considerentul 16 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16b

) Atunci când concep scheme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, statele membre ar trebui să țină seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) . Prevenirea generării de deșeuri și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie opțiunea prioritară. Statele membre ar trebui să evite crearea unor scheme de sprijin care ar fi contrare obiectivelor privind tratarea deșeurilor și ar putea duce la o utilizare ineficientă a deșeurilor reciclabile. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că măsurile introduse în temeiul prezentei directive nu vor fi contrare obiectivelor Directivei 2008/98/CE.

Amendamentul 19

Propunere de directivă

Considerentul 16 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16c)

În ceea ce privește utilizarea surselor biotice de energie, statele membre ar trebui să introducă garanții pentru protejarea biodiversității și prevenirea epuizării sau a pierderii ecosistemelor și pentru prevenirea oricărei devieri de la utilizările existente care ar avea un impact negativ direct sau indirect asupra biodiversității, a solului sau a echilibrului global al gazelor cu efect de seră.

Amendamentul 20

Propunere de directivă

Considerentul 16 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16d)

Statele membre ar trebui să promoveze și să prefere utilizarea surselor regenerabile autohtone, în măsura în care acest lucru este posibil, și să evite situațiile de denaturare care au ca efect importuri extensive de resurse din țările terțe. În acest sens, ar trebui luată în considerare și promovată o abordare bazată pe ciclul de viață.

Amendamentul 21

Propunere de directivă

Considerentul 16 e (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16e)

Comunitățile de energie din surse regenerabile, orașele și autoritățile locale ar trebui să aibă dreptul de a participa la scheme de sprijin disponibile pe picior de egalitate cu alți mari participanți. În acest scop, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri, inclusiv să furnizeze informații, sprijin tehnic și financiar, prin punctele de contact administrative unice, să reducă cerințele administrative, să prevadă criterii de ofertare axate pe comunitate, să creeze ferestre de licitație adaptate pentru comunitățile de energie din surse regenerabile sau să le permită acestora să fie remunerate prin intermediul sprijinului direct.

Amendamentul 22

Propunere de directivă

Considerentul 16 f (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16f)

Planificarea infrastructurilor necesare pentru generarea de energie electrică din surse regenerabile ar trebui să ia în considerare în mod adecvat politicile legate de participarea la proiecte a persoanelor afectate, inclusiv a populațiilor indigene, respectând pe deplin drepturile funciare ale acestora.

Amendamentul 23

Propunere de directivă

Considerentul 16 g (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16 g)

Consumatorilor ar trebui să li se furnizeze informații complete, inclusiv informații privind economiile datorate eficienței energetice a sistemelor de încălzire și răcire și privind costurile de funcționare mai scăzute ale vehiculelor electrice, care să le permită consumatorilor să facă alegeri individuale în ceea ce privește energiile regenerabile și să evite stagnarea tehnologică.

Amendamentul 24

Propunere de directivă

Considerentul 16 h (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16h)

Atunci când se stimulează dezvoltarea pieței surselor regenerabile de energie, ar trebui să se țină cont de impactul negativ asupra celorlalți participanți de pe piață. Prin urmare, schemele de sprijin ar trebui să reducă riscul de denaturări ale pieței și denaturările concurenței.

Amendamentul 25

Propunere de directivă

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a)

Statele membre ar trebui să aibă obligația de a deschide treptat și parțial schemele de sprijin către proiecte situate în alte state membre la un nivel care să reflecte fluxurile fizice dintre statele membre, însă, în afară de această cotă obligatorie, deschiderea schemelor de sprijin ar trebui să rămână voluntară. Statele membre au potențiale diferite de energie regenerabilă și gestionează diferite scheme de sprijin la nivel național pentru energia din surse regenerabile. Majoritatea statelor membre aplică scheme de sprijin care oferă avantaje doar pentru energia din surse regenerabile produsă pe teritoriul lor. În vederea unei funcționări corespunzătoare a schemelor naționale de sprijin, este vital ca statele membre să poată controla efectul și costurile schemelor naționale de sprijin proprii în conformitate cu potențialele diferite pe care le dețin. O modalitate importantă de atingere a obiectivului prezentei directive este garantarea funcționării adecvate a schemelor naționale de sprijin, în temeiul Directivelor 2001/77/CE și 2009/28/CE, pentru a păstra încrederea investitorilor și pentru a permite statelor membre să conceapă măsuri naționale eficiente pentru respectarea obiectivelor. Prezenta directivă are drept scop facilitarea sprijinirii transfrontaliere a energiei din surse regenerabile fără a se afecta schemele naționale de sprijin în mod disproporționat. Astfel, aceasta introduce, pe lângă obligația de a deschide parțial schemele de sprijin, mecanisme opționale de cooperare între statele membre, care le permit să convină cu privire la nivelul până la care un stat membru sprijină producția de energie dintr-un alt stat membru și cu privire la nivelul până la care producția de energie din surse regenerabile ar trebui să conteze pentru obiectivele naționale globale ale unuia sau altuia dintre ele. În vederea asigurării eficienței ambelor măsuri pentru respectarea obiectivelor, și anume schemele naționale de sprijin și mecanismele de cooperare, este esențial ca statele membre să poată hotărî, pe lângă cota obligatorie privind deschiderea schemelor de sprijin, în ce măsură schemele lor naționale de sprijin se aplică energiei din surse regenerabile produse în alte state membre și să poată conveni asupra acestui aspect prin aplicarea mecanismelor de cooperare prevăzute de prezenta directivă.

Amendamentul 26

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

Fără a aduce atingere adaptărilor pe care trebuie să le sufere schemele de sprijin pentru a fi aliniate la normele privind ajutoarele de stat , politicile de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie ar trebui să fie stabile și să evite schimbări frecvente. Aceste schimbări au un impact direct asupra costurilor de finanțare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor și, prin urmare, asupra costului general al implementării surselor regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să împiedice ca revizuirea oricărui sprijin acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilității economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile și să asigure sustenabilitatea financiară a acestora.

(18)

În temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE , politicile de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie ar trebui să fie previzibile, stabile și să evite schimbări frecvente sau retroactive. Imprevizibilitatea și instabilitatea politicilor au un impact direct asupra costurilor de finanțare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor și, prin urmare, asupra costului general al implementării surselor regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să anunțe cu suficient timp înainte orice modificare în ceea ce privește politica de sprijin și să consulte în mod adecvat părțile interesate. În orice caz, statele membre ar trebui să împiedice ca revizuirea oricărui sprijin acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilității economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile și să asigure sustenabilitatea financiară a acestora.

Amendamentul 27

Propunere de directivă

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19)

Obligațiile statelor membre de a întocmi planuri de acțiune și rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum și obligația Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esențiale pentru a spori transparența, pentru a oferi claritate investitorilor și consumatorilor și pentru a permite o monitorizare eficace. Regulamentul [privind guvernanța] integrează aceste obligații în sistemul de guvernanță al uniunii energetice, în cadrul căruia obligațiile de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul energiei și în cel al climei sunt raționalizate. Platforma de transparență privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin Regulamentul [privind guvernanța].

(19)

Obligațiile statelor membre de a întocmi planuri de acțiune și rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum și obligația Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esențiale pentru a spori transparența, pentru a oferi claritate investitorilor și consumatorilor și pentru a permite o monitorizare eficace. Pentru a se asigura că cetățenii sunt în centrul tranziției energetice, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul planurilor lor de acțiune privind energia din surse regenerabile, strategii pe termen lung, care să faciliteze producția de energie din surse regenerabile de către orașe, comunități și prosumatori de energie din surse regenerabile. Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ] integrează aceste obligații în sistemul de guvernanță al uniunii energetice, în cadrul căruia strategiile pe termen lung și obligațiile de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul energiei și în cel al climei sunt raționalizate. Platforma de transparență privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ].

Amendamentul 28

Propunere de directivă

Considerentul 20 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20a)

Sursele de energie marine regenerabile reprezintă o oportunitate unică pentru ca Uniunea să își reducă dependența de combustibilii fosili, să contribuie la realizarea obiectivelor sale de reducere a emisiilor de CO2 și să creeze un nou sector industrial care să genereze locuri de muncă într-o parte semnificativă a teritoriului, inclusiv în regiunile ultraperiferice. Prin urmare, Uniunea trebuie să depună eforturi pentru a crea condiții economice și de reglementare favorabile utilizării lor.

Amendamentul 29

Propunere de directivă

Considerentul 24 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(24a)

Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” a subliniat importanța deosebită, pe termen mediu, a biocombustibililor avansați pentru aviație. Aviația comercială este dependentă în totalitate de combustibilii lichizi, deoarece nu există alternative sigure sau certificate pentru industria aeronautică civilă.

Amendamentul 30

Propunere de directivă

Considerentul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25)

Pentru a  asigura faptul că anexa IX ține seama de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17), de criteriile de durabilitate ale Uniunii și de necesitatea de a asigura faptul că anexa nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în același timp utilizarea deșeurilor și a reziduurilor, Comisia ar trebui ca, atunci când evaluează periodic anexa, să aibă în vedere includerea unor materii prime suplimentare care nu generează efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor.

(25)

Pentru a  garanta că anexa IX ține seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17), de criteriile de durabilitate ale Uniunii , de evaluarea emisiilor pe durata întregului ciclu de viață și de necesitatea de a asigura faptul că anexa nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în același timp utilizarea deșeurilor și a reziduurilor, Comisia ar trebui să evalueze periodic anexa și , să aibă în vedere efectele asupra piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor în toate modificările pe care le propune .

Amendamentul 31

Propunere de directivă

Considerentul 25 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(25a)

În Rezoluția Parlamentului European din 4 aprilie 2017 referitoare la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale, Comisiei i s-a cerut să ia măsuri pentru a elimina din componența biocombustibililor uleiurile vegetale care cauzează defrișări, inclusiv uleiul de palmier, de preferință până în 2020.

Amendamentul 32

Propunere de directivă

Considerentul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28)

Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile de energie în afara Uniunii, să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. În scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei convenționale cu energie din surse regenerabile în Uniune și în țările terțe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite și justificate într-un mod fiabil. Vor fi luate în considerare acordurile cu țări terțe privind organizarea acestui tip de comerț cu energie electrică provenind din surse regenerabile de energie. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei (18), părțile contractante la acest tratat sunt obligate să respecte dispozițiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.

(28)

Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile de energie în afara Uniunii, să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. În scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei convenționale cu energie din surse regenerabile în Uniune și în țările terțe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite și justificate într-un mod fiabil și că sunt în deplină conformitate cu dreptul internațional . Vor fi luate în considerare acordurile cu țări terțe privind organizarea acestui tip de comerț cu energie electrică provenind din surse regenerabile de energie. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei (18), părțile contractante la acest tratat sunt obligate să respecte dispozițiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.

Amendamentul 33

Propunere de directivă

Considerentul 28 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28a)

În cazul în care statele membre întreprind proiecte comune cu una sau mai multe țări terțe privind producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, este necesar ca aceste proiecte comune să vizeze numai instalațiile nou construite sau instalațiile care au cunoscut o creștere de capacitate recentă. Prin aceasta, se va asigura că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al țării terțe nu este redusă ca urmare a importului de energie din surse regenerabile în Uniune. În plus, statele membre vizate ar trebui să faciliteze utilizarea pentru consumul intern al țării terțe în cauză a unei părți a producției de energie electrică provenite de la instalațiile vizate de proiectul comun. Mai mult, țările terțe în cauză ar trebui încurajate de Comisie și de statele membre să elaboreze o politică privind energia din surse regenerabile care să cuprindă obiective ambițioase.

Amendamentul 34

Propunere de directivă

Considerentul 28 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28b)

Pe lângă faptul că instituie un cadru al Uniunii pentru promovarea energiei din surse regenerabile, prezenta directivă contribuie, de asemenea, la potențialul impact pozitiv pe care Uniunea și statele membre îl pot avea asupra stimulării dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile în țările terțe. Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze cercetarea, dezvoltarea și investițiile în producția de energie din surse regenerabile în țările în curs de dezvoltare și în alte țări partenere, consolidând astfel sustenabilitatea ecologică și economică a acestora și capacitatea lor de export al energiei din surse regenerabile. În plus, importul de energie regenerabilă din țările partenere poate ajuta Uniunea și statele membre să își atingă obiectivele ambițioase în materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Amendamentul 35

Propunere de directivă

Considerentul 28 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28c)

Țările în curs de dezvoltare au adoptat, la nivel național, tot mai multe politici în domeniul energiei din surse regenerabile, având drept obiectiv să producă energie din surse regenerabile pentru a satisface cererea tot mai mare de energie. Peste 173 de țări, inclusiv 117 economii în curs de dezvoltare sau emergente, și-au stabilit obiective în materie de energie din surse regenerabile până la sfârșitul anului 2015.

Amendamentul 36

Propunere de directivă

Considerentul 28 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28d)

Consumul de energie din țările în curs de dezvoltare este strâns legat de o gamă de aspecte sociale: atenuarea sărăciei, educația, sănătatea, creșterea demografică, ocuparea forței de muncă, spiritul întreprinzător, comunicarea, urbanizarea și lipsa oportunităților pentru femei. Energiile din surse regenerabile au potențialul important de a permite abordarea în comun a provocărilor legate de dezvoltare și de mediu. În ultimii ani, s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă a tehnologiilor energetice alternative atât în termeni de performanță, cât și din punctul de vedere al reducerii costurilor. În plus, multe țări în curs de dezvoltare sunt deosebit de bine poziționate în ceea ce privește dezvoltarea unei noi generații de tehnologii energetice. Pe lângă beneficiile în domeniul dezvoltării și al mediului, energiile din surse regenerabile au potențialul de a asigura o mai mare securitate și stabilitate economică. Utilizarea într-o mai mare măsură a surselor de energie regenerabile ar reduce dependența de importurile de combustibili fosili la prețuri ridicate și ar ajuta multe țări să își îmbunătățească balanța de plăți.

Amendamentul 37

Propunere de directivă

Considerentul 31 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(31a)

În funcție de caracteristicile geologice ale unei zone, producția de energie geotermică poate elibera gaze cu efect de seră și alte substanțe din fluidele subterane și din alte formațiuni geologice din subsol. Investițiile ar trebui să fie direcționate numai către producția de energie geotermică cu un impact redus asupra mediului, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu sursele convenționale. Prin urmare, până în decembrie 2018, Comisia ar trebui să evalueze dacă este necesară o propunere legislativă care să vizeze reglementarea emisiilor de substanțe generate de centralele geotermale, inclusiv emisiile de CO2, care sunt dăunătoare pentru sănătate și mediu, în timpul etapelor de explorare și de funcționare.

Amendamentul 38

Propunere de directivă

Considerentul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(33)

La nivel național și regional, normele și obligațiile pentru cerințele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și renovate au condus la o creștere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii, promovând în același timp utilizarea unor aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile prin regulamentele și codurile din domeniul construcțiilor.

(33)

La nivel național, regional și local , normele și obligațiile pentru cerințele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și renovate au condus la o creștere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii, promovând în același timp utilizarea unor aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile , în combinație cu măsuri de conservare a energiei și de eficiență energetică,  prin regulamentele și codurile din domeniul construcțiilor.

Amendamentul 39

Propunere de directivă

Considerentul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35)

Pentru a asigura faptul că măsurile de obținere a căldurii și răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere și o analiză cuprinzătoare ale potențialului național privind energia din surse regenerabile și din deșeuri și pentru a permite o integrare mai mare a  surselor regenerabile de energie și de căldură și răcoare reziduală, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potențial național de surse regenerabile de energie și de utilizare a căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire, în special pentru a facilita adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în instalațiile de încălzire și de răcire, precum și pentru a promova un sistem eficient și competitiv de termoficare și răcire centralizată, conform definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21). Pentru a asigura consecvența cu cerințele privind eficiența energetică a încălzirii și răcirii și pentru a reduce sarcina administrativă, această evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate și notificate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE .

(35)

Pentru a asigura faptul că măsurile naționale de obținere a căldurii și răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere și o analiză cuprinzătoare ale potențialului național privind energia din surse regenerabile și din deșeuri și pentru a permite o integrare mai mare a  energiei din surse regenerabile , în special prin sprijinirea tehnologiilor inovatoare precum pompele de căldură, tehnologiile geotermale și tehnologiile termice solare, precum și a surselor de căldură și răcoare reziduală, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potențial național de surse regenerabile de energie și de utilizare a căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire, în special pentru a facilita adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în instalațiile de încălzire și de răcire, precum și pentru a promova un sistem eficient și competitiv de termoficare și răcire centralizată, conform definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21). Pentru a asigura consecvența cu cerințele privind eficiența energetică a încălzirii și răcirii și pentru a reduce sarcina administrativă, această evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate și notificate în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă .

Amendamentul 40

Propunere de directivă

Considerentul 36

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(36)

S-a dovedit că lipsa unor norme transparente și a coordonării între diferitele organisme de autorizare împiedică utilizarea energiei din surse regenerabile. Instituirea unui punct de contact administrativ unic care să încorporeze sau să coordoneze toate procedurile de acordare a autorizațiilor ar trebui să ducă la scăderea complexității și la creșterea eficienței și a transparenței. Procedurile de autorizare administrativă ar trebui raționalizate cu calendare transparente pentru instalațiile care utilizează energie din surse regenerabile. Normele și orientările de planificare ar trebui adaptate pentru a lua în considerare instalațiile de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de energie regenerabilă care sunt rentabile și ecologice. Prezenta directivă, în special dispozițiile privind organizarea și durata procedurilor de acordare a autorizațiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislației internaționale și a Uniunii, inclusiv dispozițiilor care vizează protecția mediului și a sănătății umane.

(36)

S-a dovedit că lipsa unor norme transparente și a coordonării între diferitele organisme de autorizare împiedică utilizarea energiei din surse regenerabile. Instituirea unui punct de contact administrativ unic care să încorporeze sau să coordoneze toate procedurile de acordare a autorizațiilor ar trebui să ducă la scăderea complexității și la creșterea eficienței și a transparenței , inclusiv pentru prosumatorii și comunitățile de energie din surse regenerabile . Procedurile de autorizare administrativă ar trebui raționalizate cu calendare transparente pentru instalațiile care utilizează energie din surse regenerabile. Normele și orientările de planificare ar trebui adaptate pentru a lua în considerare instalațiile de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de energie regenerabilă care sunt rentabile și ecologice. Prezenta directivă, în special dispozițiile privind organizarea și durata procedurilor de acordare a autorizațiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislației internaționale și a Uniunii, inclusiv dispozițiilor care vizează protecția mediului și a sănătății umane.

Amendamentul 41

Propunere de directivă

Considerentul 43

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(43)

Garanțiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcția unică de a arăta consumatorului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanție de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deținător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este pusă la dispoziție o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare și dubla punere la dispoziție a garanțiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanția de origine aferentă nu ar trebui pusă la dispoziție sau vândută consumatorului final ca energie din surse regenerabile.

(43)

Garanțiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcția unică de a arăta consumatorului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanție de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deținător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este pusă la dispoziție o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare și dubla punere la dispoziție a garanțiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanția de origine aferentă nu ar trebui pusă la dispoziție sau vândută consumatorului final ca energie din surse regenerabile. Este important să se facă o distincție între certificatele verzi folosite pentru schemele de sprijin și garanțiile de origine.

Amendamentul 42

Propunere de directivă

Considerentul 45

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(45)

Este important să se ofere informații privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienților finali. Pentru îmbunătățirea calității respectivelor informații pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanții de origine pentru toate unitățile de energie din surse regenerabile produse. În plus, pentru a se evita dubla compensare, producătorii de energie din surse regenerabile care beneficiază deja de sprijin financiar nu ar trebui să primească garanții de origine. Cu toate acestea, garanțiile de origine respective ar trebui folosite pentru punerea la dispoziție, astfel încât consumatorii finali să poată primi dovezi clare, fiabile și adecvate cu privire la originea regenerabilă a unităților relevante de energie. Mai mult, în cazul energiei electrice care a beneficiat de sprijin, garanțiile de origine ar trebui să fie scoase la licitație pe piață, iar veniturile aferente ar trebui utilizate în scopul reducerii subvențiilor publice pentru energia din surse regenerabile.

(45)

Este important să se ofere informații privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienților finali . Pentru îmbunătățirea calității respectivelor informații pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanții de origine pentru toate unitățile de energie din surse regenerabile produse.

Amendamentul 43

Propunere de directivă

Considerentul 49

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(49)

S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și printr-o politică competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile. Oportunitățile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă aduse în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să sprijine măsurile de dezvoltare naționale și regionale în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici, în domeniul producției de energie din surse regenerabile, între inițiativele de dezvoltare locale și regionale și să promoveze utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.

(49)

S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și printr-o politică competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile. Oportunitățile de dezvoltare pentru întreprinderile locale, de creștere sustenabilă și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate aduse în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să stimuleze și să sprijine măsurile de dezvoltare luate la nivel național și regional în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici între inițiativele de dezvoltare locale și regionale în domeniul producției de energie din surse regenerabile și să îmbunătățească furnizarea de asistență tehnică și de programe de formare profesională , cu scopul de a consolida cunoștințele financiare, tehnice și de reglementare de pe teren și de a informa cu privire la posibilitățile de finanțare disponibile, inclusiv utilizarea cu obiective mai clare a fondurilor Uniunii, cum ar fi utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.

Amendamentul 44

Propunere de directivă

Considerentul 49 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(49a)

Autoritățile locale și regionale stabilesc adesea, în materie de energie din surse regenerabile, obiective mai ambițioase decât obiectivele naționale. Angajamentele luate la nivel local și regional pentru a stimula dezvoltarea energiei din surse regenerabile și eficiența energetică sunt finanțate în prezent prin intermediul unor rețele cum ar fi Convenția primarilor, inițiativele Orașe inteligente și Comunități inteligente, precum și prin dezvoltarea de planuri de acțiune pentru energia durabilă. Astfel de rețele sunt indispensabile și ar trebui extinse, deoarece contribuie la sensibilizarea opiniei publice, facilitează schimbul de bune practici și sprijinul financiar disponibil. În acest context, Comisia ar trebui, de asemenea, să sprijine autoritățile locale și regionale pioniere interesate să acționeze dincolo de frontiere prin acordarea de asistență pentru stabilirea de mecanisme de cooperare, cum ar fi Gruparea europeană de cooperare teritorială, care permite autorităților publice din diferite state membre să conlucreze se să ofere servicii și proiecte comune, fără a fi necesară semnarea și ratificarea unui acord internațional de către parlamentele naționale.

Amendamentul 45

Propunere de directivă

Considerentul 49 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(49b)

Autoritățile locale și orașele se află în prima linie a cursei către tranziția energetică și creșterea nivelului de utilizare a energiei din surse regenerabile. Autoritățile locale reprezintă nivelul de guvernanță cel mai apropiat de cetățeni, și, ca atare, joacă un rol esențial în consolidarea sprijinului public pentru obiectivele Uniunii privind clima și energia, implementând sisteme energetice mai descentralizate și mai integrate. Este important să se asigure un acces mai bun la finanțare pentru orașe, localități și regiuni, pentru a stimula investițiile în energia din surse regenerabile la nivel local.

Amendamentul 46

Propunere de directivă

Considerentul 49 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(49c)

Alte măsuri inovatoare pentru a atrage mai multe investiții în noile tehnologii, cum ar fi contractele de performanță energetică și procesele de standardizare în finanțarea publică ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.

Amendamentul 47

Propunere de directivă

Considerentul 50

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(50)

Atunci când se favorizează dezvoltarea pieței pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți.

(50)

Atunci când se favorizează dezvoltarea pieței pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți , cum ar fi prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile .

Amendamentul 48

Propunere de directivă

Considerentul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(51)

Situația specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene . Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată și de dependența de combustibilii fosili, în timp ce aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale. Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune. Este necesar, așadar, să se promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică și pentru a li se recunoaște situația specifică în ceea ce privește potențialul de energie din surse regenerabile și necesitățile de sprijin public.

(51)

Situația specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din TFUE . Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată și mai costisitoare și de dependența de combustibilii fosili, în timp ce aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale , în special de biomasă și de energie marină . Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune și ar putea deveni teritorii care utilizează energie din surse regenerabile în proporție de 100 % . Este necesar, așadar, să se adapteze strategia în materie de energie din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică , pentru ca siguranța alimentării cu energie să crească și pentru a li se recunoaște situația specifică în ceea ce privește potențialul de energie din surse regenerabile și necesitățile de sprijin public. De asemenea, regiunile ultraperiferice ar trebui să poată să exploateze pe deplin resursele de care dispun, conform unor criterii stricte de sustenabilitate și în concordanță cu nevoile și condițiile de la nivel local, pentru a-și mări producția de energie din surse regenerabile și pentru a-și consolida independența energetică.

Amendamentul 49

Propunere de directivă

Considerentul 52

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(52)

Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate în domeniul energiei din surse regenerabile în condiții nediscriminatorii și fără a împiedica finanțarea investițiilor în infrastructură. Trecerea la o producție descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor de energie locale, creșterea siguranței alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local.

(52)

Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate în domeniul energiei din surse regenerabile  și stocarea în condiții nediscriminatorii și fără a împiedica finanțarea investițiilor în infrastructură . Trecerea la o producție descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor de energie locale, creșterea siguranței alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local.

Amendamentul 50

Propunere de directivă

Considerentul 53

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(53)

Dată fiind importanța din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiție a consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și un cadru de reglementare care ar abilita consumatorii autonomi să producă, să stocheze, să consume și să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporționate. În anumite cazuri ar trebui permis autoconsumul colectiv , astfel încât cetățenii care locuiesc în apartamente , de exemplu , să poată beneficia de abilitarea acordată consumatorilor în aceeași măsură ca și gospodăriile din locuințele unifamiliale .

(53)

Dată fiind importanța din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiție a consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și un cadru de reglementare care ar abilita consumatorii autonomi să producă, să stocheze, să consume și să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporționate. Tarifele și remunerația pentru consumul propriu ar trebui să acorde stimulente pentru dezvoltarea tehnologiilor mai inteligente de integrare a energiei din surse regenerabile și să îi motiveze pe consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile să ia decizii de investiții reciproc avantajoase pentru consumator și rețea. Pentru a permite un astfel de echilibru, este necesar să se asigure faptul că consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul să primească o remunerație pentru energia electrică din surse regenerabile pe care o generează și cu care alimentează rețeaua, care reflectă valoarea de piață a acestei energii, precum și valoarea sa pe termen lung pentru rețea, mediu și societate. Trebuie să existe atât costuri, cât și beneficii pe termen lung ale autoconsumului în ceea ce privește costurile evitate pentru rețea, societate și mediu, în special dacă autoconsumul este combinat cu alte surse de energie distribuite, cum ar fi eficiența energetică, stocarea energiei, răspunsul din partea cererii și rețelele comunitare. O astfel de remunerare ar trebui stabilită în funcție de o analiză a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în temeiul articolului 59 din Directiva … a Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)] .

Amendamentul 51

Propunere de directivă

Considerentul 53 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(53a)

În anumite cazuri ar trebui permis autoconsumul colectiv, astfel încât cetățenii care locuiesc în apartamente, de exemplu, să poată beneficia de abilitarea acordată consumatorilor în aceeași măsură ca și gospodăriile din locuințele unifamiliale. Prin permiterea autoconsumului colectiv se oferă, de asemenea, oportunități pentru comunitățile de energie din surse regenerabile de a promova eficiența energetică la nivelul gospodăriilor și de a combate sărăcia energetică prin reducerea consumului și scăderea tarifelor de furnizare. Statele membre ar trebui să profite de această ocazie pentru a evalua în special posibilitatea de a facilita participarea gospodăriilor, care altfel nu ar fi în măsură să participe, inclusiv a consumatorilor vulnerabili și a locatarilor.

Amendamentul 52

Propunere de directivă

Considerentul 53 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(53b)

Statele membre trebuie să asigure respectarea normelor referitoare la consum și la implementarea sau consolidarea măsurilor de combatere a vânzării forțate, a vânzării la domiciliu abuzive, a argumentațiilor înșelătoare privind instalarea de echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile, care afectează cu precădere grupurile cele mai vulnerabile (precum persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în zonele rurale).

Amendamentul 53

Propunere de directivă

Considerentul 54

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(54)

Participarea pe plan local a cetățenilor la proiectele de energie din surse regenerabile, prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, a dus la obținerea unei valori adăugate substanțiale în ceea ce privește acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile și accesul la capital privat suplimentar. Această implicare pe plan local va fi cu atât mai crucială în contextul creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile în viitor.

(54)

Participarea pe plan local a cetățenilor și a autorităților la proiectele de energie din surse regenerabile prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile a dus la obținerea unei valori adăugate substanțiale în ceea ce privește acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile și accesul la capital privat suplimentar , ceea ce se traduce în investiții locale, mai multe posibilități de alegere pentru consumatori, o participare sporită a cetățenilor la tranziția energetică, prin încurajarea participării gospodăriilor care, în alte condiții, nu ar putea participa, promovarea eficienței energetice la nivel de gospodărie și contribuie la combaterea sărăciei energetice prin reducerea consumului și scăderea tarifelor de aprovizionare . Această implicare pe plan local va fi cu atât mai crucială în contextul creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile în viitor.

Amendamentul 54

Propunere de directivă

Considerentul 55 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(55a)

Este important ca statele membre să asigure o repartizare echitabilă și nedistorsionată a costurilor de rețea și a taxelor aferente între toți utilizatorii sistemului de energie electrică. Toate tarifele de rețea ar trebui să reflecte costurile reale.

Amendamentul 55

Propunere de directivă

Considerentul 57

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(57)

Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii și răcirii pentru a își atinge obiectivul pentru 2020 privind energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, în lipsa unor obiective naționale obligatorii după 2020, este posibil ca stimulentele naționale rămase să nu fie suficiente pentru atingerea obiectivelor privind decarbonizarea pe termen lung, pentru 2030 și pentru 2050. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori și a promova dezvoltarea unei piețe a încălzirii și a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în același timp principiul eficienței energetice înainte de toate, este oportun să se încurajeze efortul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre piețele încălzirii și răcirii, este de o importanță crucială să se asigure flexibilitate în concepția unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului.

(57)

Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii și răcirii pentru a își atinge obiectivul pentru 2020 privind energia din surse regenerabile. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori și a promova dezvoltarea unei piețe a încălzirii și a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în același timp principiul eficienței energetice înainte de toate, este oportun să se încurajeze efortul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre piețele încălzirii și răcirii, este de o importanță crucială să se asigure flexibilitate în concepția unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului și a sănătății umane .

Amendamentul 56

Propunere de directivă

Considerentul 59 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(59a)

Consumatorii casnici și comunitățile care se implică în tranzacționarea flexibilității, a consumului propriu sau în vânzarea de energie electrică autogenerată își păstrează drepturile în calitate de consumatori, inclusiv dreptul de a avea un contract cu un furnizor la alegerea lor și dreptul de a schimba furnizorul.

Amendamentul 57

Propunere de directivă

Considerentul 60

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(60)

Potențialele sinergii dintre un efort de sporire a gradului de utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile și schemele existente în temeiul Directivelor 2010/31/UE și 2012/27/UE ar trebui scoase în evidență. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.

(60)

Utilizarea unor sisteme de încălzire sau de răcire eficiente bazate pe energia din surse regenerabile ar trebui să meargă mână în mână cu o renovare în profunzime a clădirilor, reducând astfel cererea de energie și costurile pentru consumatori și contribuind la reducerea sărăciei energetice, precum și la crearea de locuri de muncă calificate la nivel local. În acest scop, potențialele sinergii dintre necesitatea de creștere a gradului de utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile și schemele existente în temeiul Directivelor 2010/31/UE și 2012/27/UE ar trebui scoase în evidență. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.

Amendamentul 58

Propunere de directivă

Considerentul 61 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(61a)

În domeniul transportului inteligent este important să se intensifice dezvoltarea și implementarea mobilității electrice în transportul rutier, precum și să se accelereze integrarea tehnologiilor avansate în transportul feroviar inovator consolidând inițiativa Shift to Rail, care aduce beneficii transportului public curat.

Amendamentul 59

Propunere de directivă

Considerentul 62

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(62)

Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon din iulie 2016 a evidențiat rolul limitat al biocombustibililor de origine alimentară în decarbonizarea sectorului transporturilor și a recomandat ca aceștia să fie eliminați treptat și înlocuiți cu biocombustibili avansați. Pentru a pregăti tranziția către biocombustibilii avansați și pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce privește schimbarea indirectă a destinației terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocombustibili și de biolichide produse din culturi alimentare și furajere care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă.

(62)

În cazul în care pășunile sau terenurile agricole destinate anterior producției de alimente și furaje sunt convertite pentru a fi utilizate în producția de biocarburanți, cererea de produse altele decât combustibilii va trebui satisfăcută în continuare prin intensificarea producției curente sau prin transformarea terenurilor neagricole în terenuri cultivabile, în altă parte. Acest din urmă caz reprezintă o schimbare indirectă a utilizării terenurilor și, atunci când implică convertirea terenurilor cu stocuri mari de carbon, poate antrena importante emisii de gaze cu efect de seră. Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon din iulie 2016 a evidențiat rolul limitat al biocombustibililor de origine alimentară în decarbonizarea sectorului transporturilor și a recomandat ca aceștia să fie eliminați treptat și înlocuiți cu biocombustibili avansați. Pentru a pregăti tranziția către biocombustibilii avansați și pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce privește schimbarea indirectă a destinației terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocombustibili și de biolichide produse din culturi alimentare și furajere care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă tratând separat biocombustibilii din culturi agricole cu eficiență mare în reducerea efectului de seră și risc scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor . Introducerea biocombustibililor avansați și a mobilității electrice ar trebui să aibă loc într-un ritm mai accelerat.

Amendamentul 60

Propunere de directivă

Considerentul 63 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(63a)

Uniunea și statele membre ar trebui să urmărească diversificarea mixului de energie din surse regenerabile, să reducă consumul total de energie din transporturi și să crească eficiența energetică în toate sectoarele transporturilor. În acest scop, ar putea fi promovate măsuri atât în planificarea transporturilor, cât și în producția de automobile cu un randament energetic mai ridicat.

Amendamentul 61

Propunere de directivă

Considerentul 63 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(63b)

Standardele de eficiență a carburanților pentru transportul rutier ar constitui un mijloc eficace de promovare a utilizării alternativelor regenerabile în sectorul transporturilor și de realizare a unor noi reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon din sectorul transporturilor pe termen lung. Standardele de eficiență a carburanților ar trebui să avanseze în pas cu progresele tehnologice și obiectivele în materie de climă și energie.

Amendamentul 286

Propunere de directivă

Considerentul 63 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(63c)

Se preconizează că biocombustibilii avansați vor avea un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul aviației și, de aceea, obligația de încorporare trebuie să fie, de asemenea, respectată mai ales în ceea ce privește combustibilii furnizați aviației. Ar trebui dezvoltate politici la nivelul Uniunii și al statelor membre care să încurajeze luarea de măsuri operaționale pentru economia de combustibili în sectorul transporturilor, însoțite de eforturi în cercetare și dezvoltare pentru a mări cota transportului maritim alimentat cu energie eoliană și solară.

Amendamentul 63

Propunere de directivă

Considerentul 65 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(65a)

Pentru a cunoaște mai bine proporția reprezentată de energia electrică regenerabilă în cadrul transporturilor, ar trebui dezvoltată o metodologie adecvată și, în acest scop, ar trebui analizate diferite soluții tehnice și tehnologice.

Amendamentul 64

Propunere de directivă

Considerentul 66

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(66)

Materiile prime care au un impact scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuția lor la decarbonizarea economiei. În special materiile prime pentru biocombustibilii avansați, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare și mai puțin matură și, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că această anexă este actualizată în funcție de cele mai recente evoluții tehnologice, evitându-se în același timp efectele negative neprevăzute, după adoptarea directivei ar trebui să aibă loc o evaluare prin care să se analizeze posibilitatea de extindere a anexei la noi materii prime .

(66)

Materiile prime care au un impact scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuția lor la decarbonizarea economiei. În special materiile prime pentru biocombustibilii avansați, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare și mai puțin matură și, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că această anexă este actualizată în funcție de cele mai recente evoluții tehnologice, evitându-se în același timp efectele negative neprevăzute, ar trebui să fie evaluată în mod periodic .

Amendamentul 65

Propunere de directivă

Considerentul 68

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(68)

Pentru a exploata întregul potențial al biomasei de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările pe care le dă materiilor și energiei, Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze o mai mare mobilizare durabilă a resurselor agricole și de lemn existente și dezvoltarea unor noi sisteme de producție agricolă și forestieră.

(68)

Pentru a exploata întregul potențial al biomasei de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările pe care le dă materiilor și energiei, Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze numai utilizări energetice provenite dintr-o mobilizare  mai durabilă a resurselor agricole și de lemn existente și dezvoltarea unor noi sisteme de producție agricolă și forestieră , doar dacă sunt respectate criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 26 din prezenta directivă .

Amendamentul 287

Propunere de directivă

Considerentul 68 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(68a)

Sinergiile dintre economia circulară, bioeconomie și promovarea energiei din surse regenerabile ar trebui promovate în continuare pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă a materiilor prime și cel mai bun rezultat pentru mediu. Măsurile de politică adoptate de Uniune și de statele membre pentru a sprijini producția de energie din surse regenerabile ar trebui să țină seama întotdeauna în mod corespunzător de principiul utilizării eficiente a resurselor și de cel al utilizării optime a biomasei.

Amendamentul 66

Propunere de directivă

Considerentul 69

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(69)

Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă ar trebui să fie întotdeauna produși în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă utilizați în vederea realizării obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă și cei care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(69)

Energia din surse regenerabile ar trebui să fie întotdeauna produsă în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă utilizați în vederea realizării obiectivelor prevăzute de prezenta directivă și acele forme de energie din surse regenerabile care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Amendamentul 67

Propunere de directivă

Considerentul 71

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(71)

Producția de materii prime agricole pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și stimulentele pentru utilizarea acestora prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să aibă ca efect încurajarea distrugerii terenurilor biodiverse . Aceste resurse epuizabile, a căror valoare pentru întreaga omenire este recunoscută prin diferite instrumente internaționale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone biodiverse sau, în cazul zonelor desemnate în scopul protecției naturii sau pentru protejarea ecosistemelor sau speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, atunci când autoritățile competente relevante demonstrează că producția de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri. Pădurile ar trebui considerate biodiverse, în conformitate cu criteriile de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiția utilizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislația națională de protecție a naturii. Zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase ar trebui considerate păduri biodiverse, cu condiția ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile și plantațiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate a anumitor pășuni, atât temperate, cât și tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărișuri și preerii bogate în biodiversitate, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă proveniți din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să fie luați în considerare pentru stimulentele prevăzute de prezenta directivă. Comisia ar trebui să stabilească criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de pășuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai bune dovezi științifice disponibile și cu standardele internaționale relevante.

(71)

Producția de materii prime agricole pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și stimulentele pentru utilizarea acestora prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să aibă sau să încurajeze un efect negativ asupra biodiversității în interiorul sau în afara Uniunii . Aceste resurse epuizabile, a căror valoare pentru întreaga omenire este recunoscută prin diferite instrumente internaționale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone biodiverse sau, în cazul zonelor desemnate în scopul protecției naturii sau pentru protejarea ecosistemelor sau speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, atunci când autoritățile competente relevante demonstrează că producția de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri. Pădurile ar trebui considerate biodiverse, în conformitate cu criteriile de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiția utilizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislația națională de protecție a naturii. Zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase ar trebui considerate păduri biodiverse, cu condiția ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile și plantațiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare . Cu toate acestea, biodiversitatea, precum și calitatea, sănătatea, vitalitatea și viabilitatea acestor păduri ar trebui garantate. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate a anumitor pășuni, atât temperate, cât și tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărișuri și preerii bogate în biodiversitate, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă proveniți din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să fie luați în considerare pentru stimulentele prevăzute de prezenta directivă. Comisia ar trebui să stabilească criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de pășuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai bune dovezi științifice disponibile și cu standardele internaționale relevante.

Amendamentul 68

Propunere de directivă

Considerentul 72 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(72a)

Criteriile de durabilitate ale Uniunii pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii proveniți din biomasă ar trebui să garanteze că tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon susține obiectivele din Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei – Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, și respectă cu strictețe ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE.

Amendamentul 69

Propunere de directivă

Considerentul 73

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(73)

Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă nu ar trebui să fie produse în turbării, deoarece cultivarea de materii prime în turbării ar duce la pierderi semnificative din stocul de carbon dacă terenul ar fi drenat și mai mult în acest scop , absența acestei drenări neputând fi verificată cu ușurință .

(73)

Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă nu ar trebui să fie produse în turbării sau în zone umede dacă acest lucru ar implica drenarea solului , deoarece cultivarea de materii prime în turbării sau în zone umede ar duce la pierderi semnificative în privința stocării carbonului dacă terenul ar fi drenat și mai mult în acest scop.

Amendamentul 70

Propunere de directivă

Considerentul 74 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(74a)

Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă ar trebui să fie produse utilizând practici care sunt în conformitate cu normele de protecție a calității solului și a carbonului organic din sol.

Amendamentul 71

Propunere de directivă

Considerentul 75

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(75)

Este oportun să se introducă criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizați în producția de energie electrică și de încălzire și răcire, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce privește durabilitatea și pentru a promova piața internă.

(75)

Este oportun să se introducă criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizați în producția de energie electrică și de încălzire și răcire, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce privește durabilitatea și pentru a promova piața internă. Fără a aduce atingere respectării stricte a resurselor primare cu o valoare ecologică ridicată, regiunile ultraperiferice ar trebui să își poată exploata resursele pentru a-și crește producția de energie din surse regenerabile și independența energetică.

Amendamentul 73

Propunere de directivă

Considerentul 76

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(76)

Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în pădurile în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenție deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecția biodiversității, a peisajelor și a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiversitate sunt conservate și că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor elaborate în cadrul unor procese internaționale privind pădurile, precum Forest Europe, și implementate prin acte legislative naționale sau prin bune practici de gestionare la nivel de exploatație forestieră . Operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a  reduce la minimum riscul de utiliza biomasă forestieră nedurabilă în producția de bioenergie . În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze orientări operaționale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri, în urma consultării Comitetului de guvernanță al uniunii energetice și a Comitetului forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului24.

(76)

Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în pădurile în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenție deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecția biodiversității, a peisajelor și a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiversitate sunt conservate și că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor elaborate în cadrul unor procese internaționale privind pădurile, precum Forest Europe, și implementate prin acte legislative naționale sau prin bune practici de gestionare la nivel de bază de aprovizionare . Operatorii ar trebui să garanteze că sunt luate măsuri pentru a  evita și limita consecințele negative ale recoltării asupra mediului . În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze acorduri pentru punerea în aplicare a cerințelor pe baza celor mai bune practici din statele membre, precum și orientări operaționale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri, în urma consultării Comitetului de guvernanță al uniunii energetice și a Comitetului forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului24.

Amendamentul 74

Propunere de directivă

Considerentul 76 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(76a)

În cazul în care un singur criteriu privind durabilitatea biomasei forestiere nu este prevăzut în dreptul sau în practică de la nivel național, ar trebui furnizate mai multe informații aferente acestui criteriu la nivelul bazei de aprovizionare, nefiind necesar să se furnizeze informații suplimentare privind criteriile care sunt deja îndeplinite la nivelul statului membru.

Amendamentul 75

Propunere de directivă

Considerentul 76 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(76b)

O „abordare bazată pe riscuri” ar trebui pusă în practică începând la nivel de țară. Dacă cerințele unui singur criteriu nu pot fi prevăzute în dreptul sau monitorizarea la nivel național, informațiile referitoare la această parte ar trebui furnizate la nivelul bazei de aprovizionare pentru a reduce riscul producției de biomasă forestieră nedurabilă.

Amendamentul 76

Propunere de directivă

Considerentul 76 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(76c)

Recoltarea în scopuri energetice a crescut și se estimează că va continua să crească, ceea ce implică o creștere a importurilor de materii prime din țări terțe, precum și o creștere a producției acestor materiale pe teritoriul Uniunii. Operatorii ar trebui să se asigure că recoltarea se face în conformitate cu criteriile de durabilitate.

Amendamentul 77

Propunere de directivă

Considerentul 78

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(78)

Combustibilii din biomasă ar trebui transformați în energie electrică și căldură într-un mod eficient, pentru a maximiza securitatea energetică și reducerile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici și pentru a reduce la minimum presiunea exercitată asupra resurselor limitate de biomasă. Din acest motiv, sprijinul public pentru instalațiile cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW, dacă este necesar, ar trebui acordat numai instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență, conform definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. Schemele de sprijin existente pentru energia electrică pe bază de biomasă ar trebui să fie însă permise până la data lor de expirare pentru toate instalațiile pe bază de biomasă. În plus, energia electrică produsă din biomasă în instalații noi cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW ar trebui luată în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile numai în cazul instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență. Cu toate acestea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde sprijin public instalațiilor pentru producția de energie din surse regenerabile și să ia în calcul energia electrică pe care o produc în vederea îndeplinirii obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile, pentru a se evita creșterea dependenței de combustibilii fosili cu un impact mai mare asupra schimbărilor climatice și a mediului în cazul în care, după ce au epuizat toate posibilitățile tehnice și economice de instalare a unor instalații de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență pe bază de biomasă, statele membre s-ar confrunta cu un risc justificat la adresa siguranței alimentării cu energie electrică.

(78)

Combustibilii din biomasă ar trebui transformați în energie electrică și căldură într-un mod eficient, pentru a maximiza securitatea energetică și reducerile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici și pentru a reduce la minimum presiunea exercitată asupra resurselor limitate de biomasă. Din acest motiv, sprijinul public pentru instalațiile cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW, dacă este necesar, ar trebui acordat numai instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență, conform definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. Schemele de sprijin existente pentru energia electrică pe bază de biomasă ar trebui să fie însă permise până la data lor de expirare pentru toate instalațiile pe bază de biomasă. În plus, energia electrică produsă din biomasă în instalații noi cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW ar trebui luată în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile numai în cazul instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență. Cu toate acestea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde sprijin public instalațiilor pentru producția de energie din surse regenerabile și să ia în calcul energia electrică pe care o produc în vederea îndeplinirii obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile, pentru a se evita creșterea dependenței de combustibilii fosili cu un impact mai mare asupra schimbărilor climatice și a mediului în cazul în care, după ce au epuizat toate posibilitățile tehnice și economice de instalare a unor instalații de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență pe bază de biomasă, statele membre s-ar confrunta cu un risc justificat la adresa siguranței alimentării cu energie electrică. În special, ar trebui să fie suplimentat sprijinul pentru instalațiile care produc energie din surse regenerabile pe bază de biomasă în regiunile ultraperiferice, extrem de dependente de importurile de energie, cu condiția să se respecte criteriile de durabilitate pentru producția de energie din astfel de surse regenerabile, adaptate la caracteristicile specifice ale acestor regiuni.

Amendamentul 78

Propunere de directivă

Considerentul 80

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(80)

Pe baza experienței acumulate în aplicarea în practică a criteriilor de durabilitate ale Uniunii, este oportun să se consolideze rolul sistemelor de certificare voluntare de la nivel internațional și național în ceea ce privește verificarea conformității cu criteriile de durabilitate într-un mod armonizat.

(80)

Pe baza experienței acumulate în aplicarea în practică a criteriilor de durabilitate ale Uniunii, este oportun să se ia în considerare rolul sistemelor de certificare voluntare de la nivel internațional și național în ceea ce privește verificarea conformității cu criteriile de durabilitate într-un mod armonizat.

Amendamentul 79

Propunere de directivă

Considerentul 82

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(82)

Schemele voluntare joacă un rol din ce în ce mai mare în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de Comisie, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparența și pentru a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informațiile necesare pentru a raporta cu privire la funcționarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici și a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

(82)

Schemele voluntare pot juca un rol important în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor minime de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de Comisie, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparența și pentru a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informațiile necesare pentru a raporta cu privire la funcționarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici și a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

Amendamentul 80

Propunere de directivă

Considerentul 84

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(84)

Pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă și respectiva listă ar trebui actualizată și extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de solicita nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care se stabilește prin această listă. În cazul în care valoarea implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producție se situează sub nivelul minim necesar al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligația de a demonstra că emisiile efective din procesul lor de producție sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.

(84)

Pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă și respectiva listă ar trebui actualizată și extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de solicita nivelul de reducere a emisiilor directe de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care se stabilește prin această listă. În cazul în care valoarea implicită pentru reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producție se situează sub nivelul minim necesar al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligația de a demonstra că emisiile efective din procesul lor de producție sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.

Amendamentul 81

Propunere de directivă

Considerentul 85

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(85)

Este necesar să se stabilească norme clare pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și de la omologii combustibili fosili.

(85)

Este necesar să se stabilească norme clare , bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii, pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și de la omologii combustibili fosili.

Amendamentul 72

Propunere de directivă

Considerentul 99

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(99)

Pentru a modifica sau a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentei directive, ar trebui să i se acorde Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește lista materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansați, a căror contribuție în direcția îndeplinirii obligației furnizorilor de combustibili pentru transporturi este limitată; adaptarea conținutului energetic al combustibililor pentru transporturi la progresul științific și tehnic; metodologia de determinare a ponderii de biocombustibil obținut din biomasă care este prelucrat împreună cu combustibili fosili într-un proces comun; implementarea unor acorduri privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine; stabilirea de norme pentru monitorizarea funcționării sistemului de garanții de origine și stabilirea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor și al omologilor lor combustibili fosili. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod concret, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(99)

Pentru a modifica sau a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentei directive, ar trebui să i se acorde Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește lista materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansați, a căror contribuție în direcția îndeplinirii obligației furnizorilor de combustibili pentru transporturi este limitată; adaptarea conținutului energetic al combustibililor pentru transporturi la progresul științific și tehnic; metodologia de determinare a ponderii de biocombustibil obținut din biomasă care este prelucrat împreună cu combustibili fosili într-un proces comun; implementarea unor acorduri privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine; stabilirea de norme pentru monitorizarea funcționării sistemului de garanții de origine și stabilirea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor și al omologilor lor combustibili fosili; stabilirea unei perioade de amortizare maxime admisibilă drept criteriu de sustenabilitate, în special pentru biomasa lignocelulozică; și pentru a asigura transparența deplină în toate sectoarele de producție a energiei, stabilirea, până la 31 decembrie 2018, a unor criterii privind producția de combustibili fosili și de energii fosile. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod concret, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

Amendamentul 288

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală,  căldură ambiantă, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaze;

(a)

„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală,  energie ambiantă, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă , biometan , gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaze;

Amendamentul 85

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

căldură ambiantă” înseamnă energie termică la un nivel util de temperatură , care este extrasă sau captată prin intermediul unor pompe de căldură ce necesită energie electrică sau alt tip de energie auxiliară pentru a funcționa și care poate fi stocată în aerul înconjurător, sub stratul solid al suprafeței terestre sau în apele de suprafață . Valorile raportate se stabilesc pe baza aceleiași metodologii care este utilizată pentru raportarea energiei termice extrase sau captate de pompele de căldură;

(b)

energie ambiantă” înseamnă energie termică la un nivel util de temperatură care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului uzat, în apele de suprafață sau în apele reziduale . Valorile raportate se stabilesc pe baza aceleiași metodologii care este utilizată pentru raportarea energiei termice extrase sau captate de pompele de căldură;

Amendamentul 86

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

„energie geotermală” înseamnă energia stocată sub formă de căldură sub stratul solid al suprafeței terestre;

Amendamentul 289

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică;

(c)

„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, dar cu excepția turbei și a materialelor încorporate în formațiuni geologice și/sau transformate în fosile , precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale , comerciale și municipale de origine biologică , și bacterii ;

Amendamentul 88

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

„consum final brut de energie” înseamnă produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a  energiei electrice și termice , precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;

(d)

„consum final brut de energie” înseamnă produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a  combustibililor pentru energie electrică, încălzire și transport , precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;

Amendamentul 89

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e)

„încălzire centralizată sau răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;

(e)

„încălzire centralizată sau răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centrale sau descentralizate de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;

Amendamentul 90

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f)

„biolichide” înseamnă combustibil lichid produs din biomasă, utilizat în alte scopuri energetice decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrică și pentru încălzire și răcire;

(f)

„biolichide” înseamnă combustibil lichid produs din biomasă sau prin biomasă , utilizat în alte scopuri energetice decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrică și pentru încălzire și răcire;

Amendamentul 290

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

„biocombustibili” înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;

(g)

„biocombustibili” înseamnă combustibil lichid sau gazos pentru transporturi, produs din sau de biomasă;

Amendamentul 91

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i)

„schemă de sprijin” înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat(ă) de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie. Aceasta include, dar nu se limitează la: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligația referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime;

(i)

„schemă de sprijin” înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat(ă) de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie. Aceasta include, dar nu se limitează la: ajutoare pentru cercetare și investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligația referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime;

Amendamentul 93

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera q

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(q)

„materiale celulozice de origine nealimentară” înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză, care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant și culturile de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;

(q)

„materiale celulozice de origine nealimentară” înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză, care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant și culturile de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale , precum și culturile alternative, precum iarba, trifoiul și lucerna ), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;

Amendamentul 291

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera s

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(s)

„combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile de energie diferite de biomasă și care sunt utilizați în transporturi;

(s)

„combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși utilizați în transporturi diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile de energie diferite de biomasă și în cazul cărora carbonul utilizat ca materie primă este captat din aerul înconjurător, și care sunt utilizați în transporturi;

Amendamentul 95

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera z

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(z)

„repowering” înseamnă reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parțială a instalațiilor sau a echipamentelor și sistemelor de operare, pentru înlocuirea de capacitate sau sporirea eficienței;

(z)

„repowering” înseamnă reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parțială a instalațiilor, a echipamentelor și sistemelor de operare, pentru creșterea sau înlocuirea de capacitate sau sporirea eficienței;

Amendamentul 96

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera y

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(y)

„căldură sau răcoare reziduală” înseamnă căldura sau răcoarea care este generată ca produs secundar în instalații industriale sau de producere a energiei electrice și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;

(y)

„căldură sau răcoare reziduală” înseamnă căldura sau răcoarea inevitabilă care este generată ca produs secundar în instalații industriale sau instalații de producere a energiei electrice (după utilizarea cogenerării de înaltă eficiență sau în cazul în care cogenerarea nu e fezabilă) sau în sectorul serviciilor și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;

Amendamentul 97

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera aa

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(aa)

„consumator autonom de energie din surse regenerabile” înseamnă un client activ, conform definiției din Directiva [Directiva MDI], care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în propriile clădiri , inclusiv un bloc de apartamente, un amplasament de servicii partajat ori comercial sau un sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;

(aa)

„consumator autonom de energie din surse regenerabile” înseamnă un client activ sau un grup de clienți care acționează împreună , conform definiției din Directiva … a Parlamentului European și a Consiliului [ privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD) ], care consumă și care pot stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirilor lor , inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în același sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;

Amendamentul 98

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera aa a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa a)

„o comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă o comunitate locală de energie, astfel cum este definită la articolul 2 din Directiva … a Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)], care respectă dispozițiile stabilite la articolul 22 alineatul (1) din prezenta directivă;

Amendamentul 99

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera bb

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(bb)

„autoconsum de energie din surse regenerabile” înseamnă producerea și consumul și, acolo unde este aplicabil, stocarea de energie din surse regenerabile de către consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile.

(Nu privește versiunea în limba română.)

Amendamentul 100

Propunere de directivă

Articolul 2 – alineatul 2 – litera cc

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(cc)

„contract de achiziție de energie electrică” înseamnă un contract prin care o persoană juridică convine să achiziționeze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie;

(cc)

„contract de achiziție de energie electrică din surse regenerabile ” înseamnă un contract prin care o persoană juridică sau fizică convine să achiziționeze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie;

Amendamentul 305

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera ee

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ee)

„biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili care sunt produși din materii prime enumerate în anexa IX partea A;

(ee)

„biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili care sunt produși din materii prime enumerate în anexa IX partea A  și din deșeuri și biomasă reziduală care nu provine de la culturile alimentare/furajere, în cazul în care acest tip de biomasă îndeplinește criteriile de sustenabilitate stabilite la articolul 26 ;

Amendamentul 103

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera ff

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ff)

„combustibili fosili pe bază de deșeuri” înseamnă combustibili lichizi și gazoși produși din fluxuri de deșeuri de origine neregenerabilă, inclusiv gaze de proces și gaze de evacuare reziduale;

eliminat

Amendamentul 104

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera ff a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ff a)

„combustibili pe bază de carbon reciclat” înseamnă combustibili lichizi și gazoși produși din fluxuri inevitabile de deșeuri de origine neregenerabilă, inclusiv gaze de proces și gaze de evacuare reziduale, cu reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului lor ciclu de viață; dacă sunt produși din fluxuri de deșeuri solide, se utilizează numai deșeuri care nu sunt reutilizabile și nu sunt reciclabile mecanic, cu respectarea deplină a ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE; dacă sunt produși din emisii de gaze de proces, acestea trebuie emise ca o consecință inevitabilă și neintenționată a procesului de fabricație; proporția de deșeuri gazoase utilizate pentru producerea acestor combustibili pe bază de carbon reciclat nu poate fi avută în vedere în cadrul altor scheme de reducere a emisiilor, cum ar fi schema UE de comercializare a certificatelor de emisii;

Amendamentul 105

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera jj

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(jj)

„permis de recoltare” înseamnă un document oficial care dă dreptul la recoltarea de biomasă forestieră ;

(jj)

„permis de recoltare” înseamnă un permis legal sau un drept similar de recoltare a biomasei forestiere în conformitate cu legislația națională și/sau regională ;

Amendamentul 106

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera mm

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(mm)

„exploatație forestieră” înseamnă una sau mai multe parcele de pădure și alte terenuri împădurite care constituie un tot unitar din punctul de vedere al gestionării sau al utilizării ;

(mm)

„bază de aprovizionare” înseamnă regiunea geografică din care provine materia primă pentru biomasă ;

Amendamentul 107

Propunere de directivă

Articolul 2 – paragraful 2 – litera nn

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(nn)

„biodeșeuri” înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și din parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite din gospodării, din restaurante, din unități de alimentație și din magazine de vânzare cu amănuntul, precum și deșeuri comparabile provenite din industria de prelucrare a alimentelor ;

(nn)

„biodeșeuri” înseamnă biodeșeuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE ;

Amendamentul 108

Propunere de directivă

Articolul 3 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul general obligatoriu al Uniunii pentru 2030

Obiectivul general obligatoriu al Uniunii și obiectivele naționale pentru 2030

Amendamentul 109

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 27  %.

(1)   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 35  %.

Amendamentul 306

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Fiecare stat membru se asigură că ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2030 reprezintă cel puțin 12 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor din statul membru respectiv. În vederea atingerii obiectivului de 12 % din consumul final de energie din surse regenerabile, statele membre impun ca, începând cu data de 1 ianuarie 2021, furnizorii de combustibili să includă o pondere minimă a energiei regenerabile menționate la articolul 25.

 

Pentru a fi luată în considerare pentru îndeplinirea acestui obiectiv, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biocombustibililor și a biogazelor respectă criteriile stabilite la articolul 26 alineatul (7), atunci când este comparată cu combustibilii fosili, în conformitate cu metodologia menționată la articolul 28 alineatul (1).

 

În cazul în care contribuția biocombustibililor produși din culturi alimentare și furajere într-un stat membru este mai mică de 2 % și, prin urmare, nu este suficientă pentru a acoperi diferența dintre obligația furnizorilor de combustibili și obiectivul de 12 % din sectorul transporturilor, statul membru în cauză poate, în consecință, să își adapteze plafonul stabilit la articolul 7 alineatul (1) cu maximum 2 %.

Amendamentul 111

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Contribuțiile respective ale statelor membre la acest obiectiv general pentru 2030 se stabilesc și se notifică Comisiei în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, în conformitate cu articolele 3-5 și cu articolele 9- 11 din Regulamentul [privind guvernanța].

(2 )     Statele membre stabilesc obiective pentru îndeplinirea obiectivului general pentru 2030 în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, în conformitate cu articolele 3-5 și cu articolele 9- 13 din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ]. Dacă, pe baza evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate finale, prezentate în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)], Comisia concluzionează că obiectivele statelor membre nu sunt suficiente pentru realizarea colectivă a obiectivului general obligatoriu al Uniunii, statele membre cu un obiectiv mai puțin ambițios decât cel care rezultă din aplicarea formulei prevăzute în anexa Ia trebuie să își îmbunătățească obiectivul în consecință.

 

În cazul în care un stat membru nu poate să-și îndeplinească obiectivul prevăzut din cauza unor circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător, acesta se poate abate de la obiectivul său cu maximum 10 %, informând Comisia până în 2025. Dacă aceasta periclitează îndeplinirea obiectivului general obligatoriu al Uniunii, Comisia și statele membre iau măsuri corective, precum cele prevăzute la articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)]pentru a elimina decalajul.

Amendamentul 321

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Statele membre se asigură că politicile lor naționale, inclusiv schemele de sprijin, sunt concepute astfel încât să respecte ierarhia deșeurilor, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din Directiva 2008/98/CE și să evite efectele semnificative de denaturare a piețelor de produse (secundare), deșeuri sau reziduuri. În acest scop, statele membre își revizuiesc în mod regulat politicile naționale și justifică orice abatere în rapoartele prevăzute la articolul 18 litera (c) din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].

Amendamentul 113

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Comisia sprijină nivelul ridicat de ambiție al statelor membre prin intermediul unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, mai ales a instrumentelor financiare, în special în vederea reducerii costului de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.

(4)   Comisia sprijină nivelul ridicat de ambiție al statelor membre prin intermediul unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, mai ales a instrumentelor financiare, în special în vederea reducerii costului de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și a sprijinirii proiectelor pentru producerea de energie din surse regenerabile cu dimensiune transfrontalieră .

Amendamentul 114

Propunere de directivă

Articolul 4 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Sprijin financiar pentru energia electrică din surse regenerabile

Sprijin pentru energia din surse regenerabile

Amendamentul 322/rev

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Sub rezerva normelor privind ajutoarele de stat , pentru a atinge obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1) , statele membre pot aplica scheme de sprijin. Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să se evite denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și să se asigure faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de energie electrică, precum și de posibilele constrângeri la nivelul rețelei.

(1 )     În temeiul articolului 195 din TFUE și sub rezerva dispozițiilor de la articolele 107 și 108 din TFUE , pentru a atinge sau a depăși obiectivele naționale și ale Uniunii stabilite la articolul 3, statele membre pot aplica scheme de sprijin. Pentru a evita denaturări inutile ale piețelor materiilor prime, se concep scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile produsă din biomasă, astfel încât să se evite încurajarea utilizării necorespunzătoare a biomasei, îndeosebi pentru producerea de energie, în cazul în care există utilizări industriale sau materiale cu o valoare adăugată mai mare, care ar putea include acordarea de prioritate utilizării de deșeuri și reziduuri. Statele membre ar trebui să țină seama de disponibilitatea aprovizionării sustenabile cu biomasă. Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt bazate pe piață, astfel încât să se evite denaturarea piețelor energiei electrice, și asigură faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de energie electrică, precum și de posibilele costuri de integrare în sistem sau constrângeri la nivelul rețelei.

Amendamentul 116

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Statele membre pot aplica scheme de sprijin neutre din punct de vedere tehnologic sau specifice tehnologiei. Schemele de sprijin specifice tehnologiei pot fi aplicate, în special, pe baza unuia sau a mai multora dintre următoarele motive:

 

(a)

potențialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;

 

(b)

necesitatea de a realiza diversificarea tehnologică sau regională a mixului energetic;

 

(c)

planificarea eficientă a sistemului și integrarea eficientă în rețea;

 

(d)

constrângerile de rețea și stabilitatea rețelei;

 

(e)

constrângerile de mediu.

Amendamentul 117

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile este conceput astfel încât să integreze energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe piață.

(2)   Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile este conceput astfel încât să maximizeze integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe piață, oferind totodată surselor de energie regenerabile compensații pentru distorsiunile de pe piață.

 

Statele membre pot aplica derogări în favoarea instalațiilor de dimensiuni mici cu o capacitate mai mică de 500 kW și a proiectelor demonstrative. Cu toate acestea, producerea de energie electrică din energie eoliană face obiectul unui prag de 3 MW în privința capacității instalate de producere de energie electrică sau de 3 unități de producție.

 

Fără a aduce atingere pragurilor menționate la al doilea paragraf, statele membre pot sprijini comunitățile de energie din surse regenerabile prin alte mecanisme și proceduri.

Amendamentul 118

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

În cazul în care sprijinul pentru energia din surse regenerabile este acordat prin intermediul unei proceduri de licitație, se aplică cerințele prevăzute la alineatul (3a) cu excepția cazului în care sprijinul este destinat instalațiilor de mici dimensiuni cu o capacitate mai mică de 1 MW, proiectelor de energie eoliană de cel mult 6 unități de generare sau cel mult 6 MW sau proiectelor demonstrative.

Amendamentul 119

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Atunci când se acordă sprijin pentru energia din surse regenerabile printr-o licitație, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor, statele membre:

 

(a)

stabilesc și publică criterii nediscriminatorii și transparente de precalificare și norme privind termenul de livrare a proiectului;

 

(b)

se consultă cu părțile interesate pentru a examina proiectul de caiet de sarcini;

 

(c)

publică informații despre licitațiile anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.

Amendamentul 120

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3b)     Statele membre publică un calendar pe termen lung în ceea ce privește alocarea estimată a sprijinului, care să acopere cel puțin următorii 5 ani și care să includă calendarul orientativ, inclusiv, după caz, frecvența licitațiilor, capacitatea, bugetul sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat și tehnologiile eligibile.

Amendamentul 121

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3c)     Statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile și ale consumatorilor autonomi atunci când concep scheme de sprijin pentru a le permite să concureze în condiții de egalitate.

Amendamentul 122

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3d)     Pentru a crește producția de energie din surse regenerabile în regiunile ultraperiferice și insulele mici, statele membre pot adapta sprijinul financiar pentru proiectele situate în regiunile respective pentru a ține seama de costurile de producție asociate condițiilor lor specifice de izolare și dependență externă.

Amendamentul 123

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Statele membre evaluează eficacitatea sprijinului lor pentru energia electrică din surse regenerabile cel puțin o dată la patru ani. Deciziile privind continuarea sau prelungirea sprijinului și conceperea de noi tipuri de sprijin se bazează pe rezultatele evaluărilor.

(4)   Statele membre evaluează eficacitatea sprijinului lor pentru energia electrică din surse regenerabile și efectele sale distributive asupra diferitelor grupuri de consumatori, inclusiv asupra competitivității industriale, cel puțin o dată la patru ani .

 

Respectiva evaluare ia în considerare efectul pe care posibilele modificări aduse schemelor de sprijin l-ar putea avea asupra investițiilor. Statele membre includ această evaluare în planurile lor energetice și climatice naționale și în actualizările acestor planuri în conformitate cu Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].

 

Planificarea pe termen lung care stă la baza deciziilor privind sprijinul și conceperea de noi tipuri de sprijin se bazează pe rezultatele evaluărilor , având în vedere eficacitatea lor globală în atingerea obiectivelor privind energia din surse regenerabile și a altor obiective, cum ar fi accesibilitatea financiară și dezvoltarea comunităților energetice, precum și efectele lor distributive asupra diferitelor grupuri de consumatori, inclusiv asupra competitivității industriale.

Amendamentul 124

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)     Până la … [2021] și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind performanțele sprijinului acordat printr-o licitație în Uniune, analizând îndeosebi capacitatea licitațiilor de:

 

(a)

a obține reducerea costurilor;

 

(b)

a obține îmbunătățiri tehnologice;

 

(c)

a atinge rate ridicate de realizare;

 

(d)

a asigura participarea nediscriminatorie a micilor actori și a autorităților locale.

Amendamentul 125

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4b)     Până la … [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia revizuiește orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (2014/C 200/01) în scopul de a integra pe deplin principiile generale prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă.

Amendamentul 126

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 4 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4c)     Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre se asigură că nu se prevede nicio schemă de sprijin pentru energie din surse regenerabile pentru deșeurile municipale care nu respectă obligația de colectare separată prevăzută de Directiva 2008/98/CE.

Amendamentul 127

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre deschid sprijinul pentru energia electrică produsă din surse regenerabile către producătorii situați în alte state membre, în condițiile stabilite în prezentul articol.

(1)   Statele membre deschid sprijinul pentru energia electrică produsă din surse regenerabile către producătorii situați în alte state membre, în condițiile stabilite în prezentul articol. Statele membre își pot limita sprijinul pentru instalațiile din statele membre către care există o conexiune directă prin interconexiuni.

Amendamentul 128

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre se asigură că un sprijin pentru cel puțin 10  % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2021-2025 și pentru cel puțin 15  % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2026-2030 este deschis către instalații situate în alte state membre.

(2)   Statele membre se asigură că un sprijin pentru cel puțin 8  % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2021-2025 și pentru cel puțin 13  % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2026-2030 este deschis către instalații situate în alte state membre. Dincolo de respectivele niveluri minime, statele membre au dreptul de a decide în conformitate cu articolele 7-13 din prezenta directivă până la ce nivel sprijină energia provenită din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru.

Amendamentul 129

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Statele membre pot solicita Comisiei să le scutească de obligațiile prevăzute la prezentul articol, inclusiv decizia de a nu permite instalațiilor situate pe teritoriul lor să participe la scheme de sprijin organizate în alte state membre în temeiul unuia sau mai multora dintre următoarele motive:

 

(a)

capacitate de interconectare insuficientă;

 

(b)

resurse naturale insuficiente;

 

(c)

efecte negative asupra securității energetice sau asupra bunei funcționări a pieței energiei din statul membru care solicită derogarea.

 

Orice astfel de derogare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se revizuiește până la 31 decembrie 2025.

Amendamentul 130

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Schemele de sprijin pot fi deschise participării transfrontaliere, între altele prin licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise sau scheme de sprijin comune. Alocarea către contribuțiile respective ale statelor membre a energiei electrice din surse regenerabile care beneficiază de sprijin în urma unor licitații deschise, licitații comune sau sisteme de certificare deschise face obiectul unui acord de cooperare care stabilește normele pentru plata transfrontalieră a fondurilor, pe baza principiului că energia ar trebui contabilizată pentru statul membru care finanțează instalația.

(3)   Schemele de sprijin pot fi deschise participării transfrontaliere, printre altele prin licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise sau scheme de sprijin comune. Alocarea către contribuțiile respective ale statelor membre a energiei electrice din surse regenerabile care beneficiază de sprijin în urma unor licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise face obiectul unui acord de cooperare care stabilește normele pentru schema transfrontalieră , inclusiv condițiile de participare și de plată a fondurilor , având în vedere diferitele taxe și comisioane , pe baza principiului că energia ar trebui contabilizată pentru statul membru care finanțează instalația. Acordul de cooperare vizează armonizarea condițiilor-cadru administrative în țările de cooperare pentru a asigura condiții de concurență echitabile.

Amendamentul 131

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Până în 2025, Comisia evaluează beneficiile dispozițiilor stabilite în prezentul articol asupra utilizării rentabile a energiei electrice din surse regenerabile în Uniune. Pe baza acestei evaluări, Comisia poate propune mărirea procentelor stabilite la alineatul (2).

(4 )     Comisia sprijină statele membre pe întreg parcursul procesului de negociere și de stabilire a modalităților de cooperare, prin furnizarea de informații și analize, inclusiv date cantitative și calitative privind costurile și beneficiile directe și indirecte ale cooperării, precum și prin îndrumare și expertiză tehnică pe tot parcursul procesului. În acest scop, Comisia încurajează schimbul de bune practici și elaborează modele de acorduri de cooperare, facilitând procesul.

 

Până în 2025, Comisia evaluează beneficiile dispozițiilor stabilite în prezentul articol asupra utilizării rentabile a energiei electrice din surse regenerabile în Uniune. Pe baza acestei evaluări, Comisia poate propune modificarea procentelor stabilite la alineatul (2).

Amendamentul 132

Propunere de directivă

Articolul 6 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea normelor privind ajutoarele de stat, statele membre se asigură că nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să afecteze negativ drepturile acordate în temeiul acestui sprijin și datele economice ale proiectelor sprijinite.

Statele membre se asigură că nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor noi sau existente din domeniul energiei din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să afecteze negativ drepturile acordate în temeiul acestui sprijin și datele economice ale proiectelor sprijinite.

 

Atunci când alte instrumente de reglementare sunt schimbate și aceste modificări afectează proiectele sprijinite privind energia din surse regenerabile, statele membre se asigură că modificarea reglementărilor nu afectează negativ datele economice ale proiectelor sprijinite.

Amendamentul 133

Propunere de directivă

Articolul 6 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre se asigură că orice modificare a schemelor de sprijin este efectuată pe baza planificării pe termen lung în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), este anunțată public cu cel puțin nouă luni înainte de intrarea sa în vigoare și este supusă unui proces de consultare publică transparent și favorabil incluziunii. Orice modificare substanțială a schemei existente de sprijin include o perioadă de tranziție adecvată înainte de intrarea în vigoare a noii scheme de sprijin.

 

În cazul în care modificările de reglementare sau de exploatare a rețelelor au un impact negativ semnificativ sau discriminatoriu asupra datelor economice ale proiectelor sprijinite, statele membre se asigură că aceste proiecte sprijinite primesc compensații.

Amendamentul 307

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile de energie al unui stat membru, contribuția biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în sectorul transporturilor, dacă sunt produși din culturi alimentare sau furajere, trebuie să nu fie mai mult de 7 % din consumul final de energie în transportul rutier și feroviar din statul membru respectiv . Această limită se reduce la 3,8  % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea A . Statele membre pot stabili o limită inferioară și pot face distincție între diferite tipuri de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, de exemplu prin stabilirea unei limite inferioare pentru contribuția biocombustibililor bazați pe culturi alimentare sau furajere produși din culturi de plante oleaginoase, ținând seama de schimbarea indirectă a destinației terenurilor.

Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile de energie al unui stat membru, contribuția biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în sectorul transporturilor, dacă sunt produși din culturi alimentare sau furajere, trebuie să nu fie mai mult decât contribuția acestora la consumul final brut de energie din surse regenerabile din 2017 în statul membru respectiv , până la maximum 7 % din consumul final brut în transportul rutier și feroviar. Contribuția biocombustibililor și a biolichidelor produse din ulei de palmier este 0 % începând din 2021 . Statele membre pot stabili o limită inferioară și pot face distincție între diferite tipuri de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, de exemplu prin stabilirea unei limite inferioare pentru contribuția biocombustibililor bazați pe culturi alimentare sau furajere produși din culturi de plante oleaginoase, ținând seama de schimbarea indirectă a destinației terenurilor și de alte efecte nedorite asupra sustenabilității .

Amendamentul 136

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În sensul alineatului (1) litera (a), consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile de energie se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile de energie, incluzând producția de energie electrică de la consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și de la comunitățile energetice și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent .

În sensul alineatului (1) litera (a), consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile de energie se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile de energie, incluzând producția de energie electrică de la consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent.

Amendamentul 137

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Energia termică ambientală  captată de pompele de căldură este luată în considerare în sensul alineatului (1) litera (b) cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII.

Energia ambientală  și energia geotermală transferată de pompele de căldură pentru producerea de încălzire sau răcire este luată în considerare în sensul alineatului (1) litera (b) cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII.

Amendamentul 138

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii de calculare a cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire și răcire și încălzire și răcire centralizată și pentru a revizui anexa VII privind contabilizarea energiei din pompele de căldură.

Amendamentul 139

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 4 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

Pentru a respecta obiectivul stabilit la articolul 3 alineatul (1) litera (a), contribuția carburanților utilizați în sectorul aviației și în sectorul maritim se consideră a fi de 2 ori mai mare și, respectiv, de 1,2 ori mai mare decât conținutul lor energetic și contribuția surselor regenerabile de energie electrică furnizată pentru vehicule rutiere se consideră a fi de 2,5 ori mai mare decât conținutul lor energetic.

Amendamentele 140 și 308

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B , însă numai în vederea adăugării de materii prime, nu și în vederea eliminării acestora . Fiecare act delegat se bazează pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice, ținând în mod corespunzător seama de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, în conformitate cu criteriile de durabilitate ale Uniunii, care sprijină concluzia că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de teren și promovează utilizarea deșeurilor și reziduurilor, evitând în același timp apariția unor efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, generând reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili și necreând riscul unui impact negativ asupra mediului și a biodiversității.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B. Fiecare act delegat se bazează pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice, ținând în mod corespunzător seama de principiile economiei circulare și ale ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, în conformitate cu criteriile de durabilitate ale Uniunii, care sprijină concluzia că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de teren și promovează utilizarea deșeurilor și reziduurilor, evitând în același timp apariția unor efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, generând reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili pe baza unei evaluări a ciclului de viață al emisiilor și necreând riscul unui impact negativ asupra mediului și a biodiversității.

Amendamentul 309

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

La fiecare doi ani, Comisia realizează o evaluare a listei materiilor prime din anexa IX părțile A și B pentru a adăuga materii prime, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul alineat. Prima evaluare se realizează cel târziu la 6 luni de la [data de intrare în vigoare a prezentei directive]. Dacă este cazul, Comisia adoptă acte delegate pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B , însă numai în vederea adăugării de materii prime , nu și în vederea eliminării acestora .

La fiecare doi ani, Comisia realizează o evaluare a listei materiilor prime din anexa IX părțile A și B pentru a adăuga materii prime, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul alineat. Prima evaluare se realizează cel târziu la șase luni de la [data de intrare în vigoare a prezentei directive]. Dacă este cazul, Comisia adoptă acte delegate pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B în vederea adăugării de materii prime . Comisia efectuează o evaluare specială în 2025 în vederea eliminării de materii prime din anexa IX, și orice act delegat derivat se adoptă în termen de un an de la respectiva evaluare .

Amendamentul 310

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Materiile prime sunt eliminate din anexa IX numai după realizarea unei consultări publice și în conformitate cu principiile de stabilitate a sprijinului financiar stabilite la articolul 6. Fără a aduce atingere articolului 26, de la care sunt eliminate materiile prime, este permis ca instalațiile existente de producție de biocombustibili din respectivele materii prime să ia în considerare respectiva energie ca energie regenerabilă și să o includă în calculul obligației furnizorului de la articolul 25, până la, dar nu peste nivelul istoric de producție al acestora.

Amendamentul 143

Propunere de directivă

Articolul 7 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     La stabilirea politicilor pentru promovarea producției de combustibili din materiile prime enumerate în anexa IX la prezenta directivă, statele membre se asigură că este respectată ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE, inclusiv dispozițiile acestui articol privind abordarea axată pe ciclul de viață în privința efectelor globale ale producției și gestionării diverselor fluxuri de deșeuri.

Amendamentul 144

Propunere de directivă

Articolul 9 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Comisia facilitează stabilirea de proiecte comune între statele membre, în special prin asistență tehnică specifică și asistență pentru dezvoltarea de proiecte.

Amendamentul 145

Propunere de directivă

Articolul 11 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Unul sau mai multe state membre pot coopera cu una sau mai multe țări terțe în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune referitoare la producția de energie electrică din surse regenerabile de energie. Această cooperare poate implica operatori privați.

(1)   Unul sau mai multe state membre pot coopera cu una sau mai multe țări terțe în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune referitoare la producția de energie electrică din surse regenerabile de energie. Această cooperare poate implica operatori privați și are loc cu respectarea pe deplin a dreptului internațional .

Amendamentul 146

Propunere de directivă

Articolul 11 – alineatul 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internațional, cu un accent deosebit pe dreptul internațional al drepturilor omului.

Amendamentul 147

Propunere de directivă

Articolul 11 – alineatul 3 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e)

cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile de la alineatul (2) literele (b) și (c) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, respectiv la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniune după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.

(e)

cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile de la alineatul (2) literele (b), (c) și (ca) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, respectiv la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniune după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.

Amendamentul 148

Propunere de directivă

Articolul 11 – alineatul 5 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

cuprinde o confirmare scrisă a  literelor (b) și (c) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să devină operațională instalația, precum și proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.

(d)

cuprinde o confirmare scrisă a  alineatului (2) literele (b), (c) și (ca) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să devină operațională instalația, precum și proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.

Amendamentul 149

Propunere de directivă

Articolul 13 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Comisia facilitează instituirea, de către statele membre, a unor scheme comune de sprijin, în special prin difuzarea de orientări și bune practici.

Amendamentul 150

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că orice norme naționale referitoare la procedurile de autorizare, de certificare și de acordare de licențe care se aplică centralelor și infrastructurilor conexe ale rețelei de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocombustibili sau în alte produse energetice, sunt proporționale și necesare.

Statele membre se asigură că orice norme naționale referitoare la procedurile de autorizare, de certificare și de acordare de licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocombustibili , biolichide și combustibili din biomasă sau în alte produse energetice și combustibililor gazoși și lichizi de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi sunt proporționale și necesare și respectă principiul eficienței energetice înainte de toate .

Amendamentul 151

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

procedurile administrative sunt raționalizate și accelerate la un nivel administrativ corespunzător;

(a)

procedurile administrative sunt raționalizate și accelerate la un nivel administrativ corespunzător și se prevăd intervale de timp previzibile pentru eliberarea autorizațiilor și licențelor necesare ;

Amendamentul 152

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

pentru instalațiile descentralizate de producere a energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri simplificate și mai puțin împovărătoare, inclusiv prin notificare simplă , dacă acest lucru este permis de cadrul de reglementare aplicabil .

(d)

pentru proiectele mici și instalațiile descentralizate de producere și stocare a energiei din surse regenerabile , inclusiv consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate și mai puțin împovărătoare, inclusiv prin notificare simplă.

Amendamentul 153

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.     Statele membre se asigură că investitorii dispun de suficientă previzibilitate în legătură cu sprijinul planificat pentru energia din surse regenerabile. În acest scop, statele membre definesc și publică o programare pe termen lung privind alocarea preconizată a sprijinului, care acoperă cel puțin următorii trei ani și include, pentru fiecare schemă, calendarul orientativ, capacitatea, bugetul care se preconizează că va fi alocat, precum și o consultare a părților interesate cu privire la concepția sprijinului.

eliminat

Amendamentul 154

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Statele membre se asigură că, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele de energie electrică, de încălzire și răcire centralizată, de gaze naturale și de combustibili alternativi, autoritățile lor competente de la nivel național, regional și local includ dispoziții privind integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și utilizarea căldurii sau a răcorii reziduale inevitabile.

(4)   Statele membre se asigură că, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale , comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele de energie electrică, de încălzire și răcire centralizată, de gaze naturale și de combustibili alternativi, autoritățile lor competente de la nivel național, regional și local includ dispoziții privind integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, - inclusiv amenajarea timpurie a teritoriului, evaluările privind necesitățile și caracterul adecvat, ținând seama de eficiența energetică și de consumul dispecerizabil, precum și dispoziții specifice privind autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile -, precum și privind utilizarea căldurii sau a răcorii reziduale inevitabile. Statele membre încurajează îndeosebi organismele administrative locale și regionale să includă încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie în planificarea infrastructurii orașelor, după caz.

Amendamentul 155

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin, statele membre pot lua în considerare măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a eficienței energetice și cu privire la cogenerare și la clădirile pasive, cu consum de energie scăzut sau zero.

La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin, statele membre pot lua în considerare măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a autoconsumului de energie din surse regenerabile, a stocării locale a energiei, a eficienței energetice și cu privire la cogenerare și la clădirile pasive, cu consum de energie scăzut sau zero.

Amendamentul 156

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre solicită, în reglementările și codurile lor privind construcțiile sau prin alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care fac obiectul unei renovări majore, reflectând rezultatele calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, realizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE . Statele membre permit ca îndeplinirea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin utilizarea unei proporții semnificative de surse regenerabile de energie.

Statele membre solicită, în reglementările și codurile lor privind construcțiile sau prin alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile sau a instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care fac obiectul unei renovări majore, reflectând rezultatele calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, realizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE. Statele membre permit ca îndeplinirea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin sisteme de termoficare și răcire care folosesc o proporție semnificativă de surse regenerabile de energie printr-un consum autonom individual sau colectiv de energie regenerabilă, în conformitate cu articolul 21, sau prin cogenerare bazată pe surse regenerabile de energie și căldură sau răcoare reziduală .

Amendamentul 157

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Statele membre se asigură de îndeplinirea de către clădirile publice noi și clădirile publice existente care fac obiectul unei renovări majore, la nivel național, regional și local, a unui rol exemplar în contextul prezentei directive începând de la 1 ianuarie 2012. Statele membre pot permite, printre altele, ca această obligație să fie îndeplinită prin prevederea posibilității ca acoperișurile clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat să fie folosite de părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.

(6)   Statele membre se asigură de îndeplinirea de către clădirile publice noi și clădirile publice existente care fac obiectul unei renovări majore, la nivel național, regional și local, a unui rol exemplar în contextul prezentei directive începând de la 1 ianuarie 2012. Statele membre pot permite, printre altele, ca această obligație să fie îndeplinită prin respectarea standardelor referitoare la clădirile cu consum de energie aproape de zero, potrivit cerințelor Directivei … a Parlamentului European și a Consiliului [privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)], sau prevăzând ca acoperișurile clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat să fie folosite de părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.

Amendamentul 158

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7.   Prin reglementările și codurile lor privind construcțiile, statele membre promovează utilizarea sistemelor și a echipamentelor de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile care realizează o reducere semnificativă a consumului de energie. Statele membre utilizează etichete energetice sau ecologice sau alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivel național sau la nivelul Uniunii, în cazul în care acestea există, pentru a  încuraja dezvoltarea acestor sisteme și echipamente .

(7)   Prin reglementările și codurile lor privind construcțiile, statele membre promovează utilizarea sistemelor și a echipamentelor de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile care realizează o reducere semnificativă a consumului de energie. În acest scop, statele membre utilizează etichete energetice sau ecologice sau alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivel național sau la nivelul Uniunii, în cazul în care acestea există, și asigură furnizarea de informații și consiliere adecvate privind alternativele din surse regenerabile, foarte eficiente din punct de vedere energetic, precum și eventualele instrumente și stimulente financiare disponibile în caz de înlocuire, pentru a  promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile, în conformitate cu Directiva … a Parlamentului European și a Consiliului [privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)] .

Amendamentul 159

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

8.   Statele membre realizează o evaluare a potențialului lor în materie de surse regenerabile de energie și a utilizării căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire. Această evaluare face parte din a doua evaluare cuprinzătoare care trebuie realizată în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, pentru prima dată până la 31 decembrie 2020 și ulterior în actualizările evaluărilor cuprinzătoare.

(8)   Statele membre realizează o evaluare a potențialului lor în materie de surse regenerabile de energie și a utilizării căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire. Această evaluare are în vedere în mod specific o analiză spațială a zonelor adecvate pentru utilizarea cu un risc ecologic redus, precum și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării. Această evaluare face parte din a doua evaluare cuprinzătoare care trebuie realizată în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, pentru prima dată până la 31 decembrie 2020 și ulterior în actualizările evaluărilor cuprinzătoare.

Amendamentul 160

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a)     Statele membre se asigură că autoritățile lor competente la nivel național, regional și local includ în planurile lor referitoare la mobilitate și transport dispoziții privind integrarea și utilizarea mijloacelor de transport care utilizează surse de energie regenerabile.

Amendamentul 161

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9.   Statele membre elimină obstacolele administrative din calea contractelor de achiziție de energie electrică pe termen lung încheiate de întreprinderi pentru a finanța sursele regenerabile de energie și a facilita utilizarea acestora .

(9)   Statele membre efectuează o evaluare a barierelor normative și administrative și a potențialului de achiziționare a energiei din surse regenerabile de către clienții corporativi de pe teritoriul lor și stabilesc un cadru normativ și administrativ care să permită proliferarea contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile pe termen lung încheiate de întreprinderi pentru a finanța producția de energie din surse regenerabile și a facilita consumul ei având grijă ca respectivele contracte să nu fie supuse unor proceduri și taxe disproporționate care să nu reflecte costurile. Odată cu încheierea unui astfel de contract, o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19 se anulează în numele clientului corporativ. Cadrul propice face parte din planurile energetice și climatice integrate la nivel național, în conformitate cu Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].

Amendamentul 162

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Punctul de contact administrativ unic îndrumă solicitanții de-a lungul procesului de depunere a cererilor în mod transparent, furnizează solicitanților toate informațiile necesare, coordonează și, atunci când este cazul, implică și alte autorități și, la sfârșitul procesului, emite o decizie obligatorie din punct de vedere juridic.

(2)   Punctul de contact administrativ unic îndrumă solicitanții de-a lungul procesului de depunere a cererilor în mod transparent, furnizează solicitanților toate informațiile necesare, coordonează și, atunci când este cazul, implică și alte autorități și, la sfârșitul procesului, emite o decizie obligatorie din punct de vedere juridic. Solicitanții ar trebui să poată depune toate documentele relevante în format digital.

Amendamentul 163

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3 .     Punctul de contact administrativ unic, în colaborare cu operatorii de sisteme de transport și de distribuție, publică un manual de proceduri pentru dezvoltatorii de proiecte privind energia din surse regenerabile, inclusiv pentru proiecte de mici dimensiuni și pentru proiectele consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile.

(3 )     Pentru a facilita accesul la informațiile relevante, punctul de contact administrativ unic sau statul membru , în colaborare cu operatorii de sisteme de transport și de distribuție, creează o platformă unică de informare online care explică procedurile pentru dezvoltatorii de proiecte privind energia din surse regenerabile, inclusiv proiecte de mici dimensiuni , proiecte ale consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și proiecte ale unor comunități de producători/consumatori de energie din surse regenerabile. În cazul în care statul membru decide să aibă mai mult de un punct de contact administrativ unic, platforma de informare îl ghidează pe solicitant la punctul de contact relevant pentru cererea acestuia.

Amendamentul 164

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Procesul de acordare a autorizațiilor menționat la alineatul (1) nu depășește o perioadă de trei ani, cu excepția cazurilor stabilite la articolul 16 alineatul (5) și la articolul 17.

(4)   Procesul de acordare a autorizațiilor menționat la alineatul (1) nu depășește o perioadă de trei ani, cu excepția cazurilor stabilite la articolul 16 alineatele (4a) și (5) și la articolul 17.

Amendamentul 165

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)     Pentru instalațiile cu o capacitate de producție de energie electrică cuprinsă între 50kW și 1MW, procesul de acordare a autorizațiilor nu depășește un an. În circumstanțe extraordinare, care ar trebui să fie bine justificate, acest termen poate fi prelungit cu încă trei luni.

 

Perioadele menționate la alineatele 4 și 4a nu aduc atingere căilor de atac și soluțiilor judiciare și pot fi prelungite cel mult cu durata procedurilor de recurs și soluțiilor judiciare.

 

Statele membre se asigură că solicitanții au acces la mecanisme extrajudiciare de soluționare a litigiilor sau la proceduri judiciare simple și accesibile pentru soluționarea litigiilor privind procesele de acordare a autorizației și de emitere a autorizațiilor de construcție și exploatare a centralelor electrice pe bază de surse regenerabile.

Amendamentul 166

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Statele membre facilitează repowering-iav centralelor existente de energie din surse regenerabile, printre altele prin asigurarea unui proces simplificat și rapid de acordare a autorizațiilor, care nu depășește un an de la data depunerii cererii de repowering la punctul de contact administrativ unic.

(5)   Statele membre facilitează repowering-ul centralelor existente de energie din surse regenerabile, printre altele prin asigurarea unui proces simplificat și rapid de acordare a autorizațiilor, care nu depășește un an de la data depunerii cererii de repowering la punctul de contact administrativ unic. Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0379(COD)], statele membre se asigură că drepturile de acces și de racordare la rețea sunt menținute pentru proiectele de repowering cel puțin în cazurile în care nu există nicio modificare a capacității.

Amendamentul 354

Propunere de directivă

Articolul 16 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Statele membre se asigură, prin intermediul procedurilor lor de autorizare sau de acordare a concesiunii, că, până la 31 decembrie 2022, 90 % din stațiile de alimentare de-a lungul drumurilor rețelei centrale instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (rețeaua centrală „TEN-T”) sunt echipate cu puncte de realimentare de mare putere pentru vehiculele electrice. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a extinde domeniul de aplicare al prezentului alineat la combustibilii menționați la articolul 25.

Amendamentul 167

Propunere de directivă

Articolul 17 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate de energie electrică de sub 50 kW se pot conecta la rețea în urma unei notificări adresate operatorului sistemului de distribuție.

(1)   Proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate de energie electrică de sub 50 kW se pot conecta la rețea în urma unei notificări adresate operatorului sistemului de distribuție.

 

Prin derogare de la primul paragraf, pentru proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate cuprinsă între 10,8  kW și 50kW, operatorul sistemului de distribuție poate decide să refuze notificarea simplă din motive justificate sau propune o soluție alternativă. În acest caz, trebuie să facă acest lucru în două săptămâni de la notificare, apoi solicitantul poate solicita racordarea prin proceduri standard. În absența unei decizii negative din partea operatorului sistemului de distribuție în acest termen, instalația poate fi racordată.

Amendamentul 168

Propunere de directivă

Articolul 18 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre se asigură că informațiile cu privire la măsurile de sprijin sunt puse la dispoziția tuturor factorilor relevanți, respectiv consumatorilor, constructorilor , instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule compatibile cu utilizarea de energie din surse regenerabile.

(1)   Statele membre se asigură că informațiile cu privire la măsurile de sprijin sunt puse la dispoziția tuturor factorilor relevanți, respectiv consumatorilor, în special consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, consumatorilor autonomi de energie din sure regenerabile, comunităților de energie din surse regenerabile , instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule compatibile cu utilizarea de energie din surse regenerabile.

Amendamentul 169

Propunere de directivă

Articolul 18 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Statele membre asigură transmiterea de informații cu privire la sistemele de transport inteligente și vehiculele conectate și la avantajele acestora legate de siguranța rutieră, reducerea congestionării traficului și eficiența consumului de combustibil.

Amendamentul 170

Propunere de directivă

Articolul 18 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Statele membre, cu participarea autorităților locale și regionale, organizează programe de informare, de sensibilizare, de orientare sau de formare adecvate în scopul informării cetățenilor cu privire la avantajele și la aspectele practice ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile.

(6)   Statele membre, cu participarea autorităților locale și regionale, organizează programe de informare, de sensibilizare, de orientare sau de formare adecvate în scopul informării cetățenilor cu privire la modul de a-și exercita drepturile de clienți activi, și la avantajele și la aspectele practice , inclusiv tehnice și financiare, ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile , inclusiv prin consum autonom de energie sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile, precum și cu privire la beneficiile mecanismelor de cooperare între statele membre și diferitele tipuri de cooperare transfrontalieră .

Amendamentul 171

Propunere de directivă

Articolul 19 – alineatul 2 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că nu se emite nicio garanție de origine unui producător care primește sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin pentru aceeași producție de energie din surse regenerabile . Statele membre emit astfel de garanții de origine și le transferă către piață prin licitație . Veniturile obținute în urma licitației se utilizează pentru a compensa costurile sprijinului acordat surselor regenerabile de energie.

Statele membre se asigură că , în cazul instalațiilor de energie din surse regenerabile, comandate după … [data intrării în vigoare a prezentei directive], nu se emite nicio garanție de origine unui producător care primește sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin pentru aceeași producție de energie din surse regenerabile , exceptând cazul când nu se acordă dublă compensare .

 

Se presupune că nu există o dublă compensare în cazul în care:

 

(a)

sprijinul financiar este acordat printr-o procedură de licitație sau printr-un sistem de certificate verzi tranzacționabile;

 

(b)

valoarea de piață a garanțiilor de origine este luată în considerare din punct de vedere administrativ la stabilirea nivelului sprijinului financiar; sau

 

(c)

garanțiile de origine nu sunt emise direct către producător, ci către un furnizor sau consumator care reachiziționează energia din surse regenerabile ori în condiții competitive, ori în cadrul unui contract pe termen lung de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile (RPPA).

 

În alte cazuri decât cele menționate la al patrulea paragraf, statele membre eliberează garanția de origine din motive statistice și o anulează imediat.

Amendamentul 172

Propunere de directivă

Articolul 19 – alineatul 7 – paragraful 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

dacă sursa de energie din care a fost produsă energia a respectat criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră menționate la articolul 26.

Amendamentul 173

Propunere de directivă

Articolul 19 – alineatul 7 – paragraful 1 – litera b – punctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii)

gaz; sau

(ii)

gaz , inclusiv hidrogen, sau

Amendamentul 174

Propunere de directivă

Articolul 19 – alineatul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

8.   În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să dovedească ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 din Directiva 2009/72/CE, el face acest lucru prin utilizarea garanțiilor de origine . În mod similar, garanțiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se utilizează pentru justificarea oricărei cerințe de dovedire a cantității de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficiență. Statele membre se asigură că pierderile ocazionate de transport sunt luate pe deplin în considerare atunci când se folosesc garanții de origine pentru a demonstra consumul de energie electrică sau energie din surse regenerabile produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.

(8)   În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să dovedească ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 din Directiva 2009/72/CE, el face acest lucru prin utilizarea garanțiilor de origine . În mod similar, garanțiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se utilizează pentru justificarea oricărei cerințe de dovedire a cantității de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficiență. În ceea ce privește alineatul (2), în cazul în care energia electrică este produsă prin cogenerare utilizând surse regenerabile de energie, se emite o singură garanție de origine, care indică ambele caracteristici. Statele membre se asigură că pierderile ocazionate de transport sunt luate pe deplin în considerare atunci când se folosesc garanții de origine pentru a demonstra consumul de energie electrică sau energie din surse regenerabile produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.

Amendamentul 175

Propunere de directivă

Articolul 20 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   După caz, statele membre evaluează necesitatea extinderii infrastructurii rețelei existente de gaze pentru a facilita integrarea gazelor provenite din surse regenerabile de energie.

(1)   După caz, statele membre evaluează necesitatea extinderii infrastructurii rețelei existente de gaze pentru a facilita integrarea gazelor provenite din surse regenerabile de energie. Operatorii de sisteme de transport și de sistem și operatorii de sisteme de distribuție răspund de garantarea bunei funcționări a infrastructurii rețelei de gaze, inclusiv de întreținerea și curățarea periodică a acesteia.

Amendamentul 176

Propunere de directivă

Articolul 20 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   În funcție de evaluarea lor inclusă în planurile energetice și climatice naționale integrate în conformitate cu anexa I din Regulamentul [privind guvernanța], cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produsă din surse regenerabile de energie în vederea realizării obiectivului Uniunii menționat la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, statele membre adoptă, după caz, măsuri în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire centralizată care să fie adaptată la încălzirea și răcirea produse de instalații mari ce funcționează pe bază de biomasă, de energie solară și de energie geotermală.

(3)   În funcție de evaluarea lor inclusă în planurile energetice și climatice naționale integrate în conformitate cu anexa I din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ], cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produsă din surse regenerabile de energie în vederea realizării obiectivului Uniunii menționat la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, statele membre adoptă, după caz, măsuri în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire centralizată care să fie adaptată la încălzirea și răcirea produse de instalații mari ce funcționează pe bază de biomasă durabilă, de energie aerotermală în pompe mari de căldură , de energie solară și de energie geotermală , precum și la surplusul de căldură, provenit din industrie și din alte surse .

Amendamentul 177

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, consumatorii autonomi:

Statele membre le garantează consumatorilor dreptul să devină consumatori autonomi de energie din surse regenerabile. În acest scop, statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, consumatorii autonomi:

Amendamentul 178

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

sunt îndreptățiți să autoconsume și să vândă, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, producția lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile, fără a face obiectul unor proceduri disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;

(a)

sunt îndreptățiți să își consume și să își vândă, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică și acorduri inter pares , producția excedentară de energie electrică din surse regenerabile, fără a face obiectul unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;

Amendamentul 179

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

au dreptul să își consume energia electrică din surse regenerabile produsă în regie proprie în incinta propriului sediu, fără a face obiectul vreunei taxe, speze sau comision;

Amendamentul 180

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera ab (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ab)

au dreptul să instaleze și să opereze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu fără a trebui să plătească vreo taxă, nici impozite, nici taxe de rețea duble pentru energia electrică stocată care rămâne în incinta sediului lor;

Amendamentul 181

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

nu sunt considerați furnizori de energie, în temeiul legislației naționale sau a Uniunii, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile pe care o introduc în rețea în limita a 10 MWh pentru gospodării și 500 MWh pentru persoanele juridice pe an ; și

(c)

nu sunt considerați furnizori de energie, în temeiul legislației naționale sau a Uniunii, raportat la energia electrică din surse regenerabile pe care o introduc în rețea în limita a 10 MWh pentru gospodării și 500 MWh pentru persoanele juridice pe an , fără a aduce atingere procedurilor prevăzute pentru supravegherea și aprobarea racordărilor capacității de producție la rețea de către operatorii de sisteme de distribuție în temeiul articolelor 15-18;

Amendamentul 182

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

primesc, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație ce reflectă valoarea pe piață energiei electrice introduse .

(d)

primesc, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație ce reprezintă cel puțin echivalentul valorii de piață și poate ține cont de valoarea pe termen lung pentru rețea, mediu și societate, în conformitate cu analiza costuri-beneficii resurselor de energie distribuite în temeiul articolului 59 din Directiva Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)] .

Amendamentul 183

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre se asigură că distribuția costurilor pentru administrarea și dezvoltarea rețelei este echitabilă și proporțională și reflectă beneficiile la nivelul sistemului ale producției proprii, inclusiv valoarea pe termen lung atât pentru rețea, cât și pentru mediu și societate.

Amendamentul 184

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre se asigură că li se permite consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile care locuiesc în același bloc de apartamente ori sunt situați în același amplasament de servicii partajat ori comercial sau în același sistem de distribuție închis să autoconsume la comun ca și cum ar fi un consumator autonom de energie din surse regenerabile individual. În acest caz, pragul stabilit la alineatul (1) litera (c) se aplică fiecărui consumator autonom de energie din surse regenerabile în cauză.

(2)   Statele membre se asigură că li se permite consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile care locuiesc în același bloc de apartamente sau în aceeași zonă rezidențială ori sunt situați în aceeași zonă comercială, industrială sau de servicii comune sau în același sistem de distribuție închis să participe împreună la autoconsum, ca și când ar fi un consumator autonom de energie din surse regenerabile individual. În acest caz, pragul stabilit la alineatul (1) litera (c) se aplică fiecărui consumator autonom de energie din surse regenerabile în cauză.

Amendamentul 185

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Statele membre efectuează o evaluare a barierelor existente și a potențialului de dezvoltare al autoconsumului pe teritoriul lor, cu scopul de a stabili un cadru favorabil pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile.

 

Acest cadru cuprinde, printre altele:

 

(a)

măsuri specifice pentru a se asigura că autoconsumul este accesibil pentru toți consumatorii, inclusiv pentru cei cu venituri mici sau gospodării vulnerabile sau cei care trăiesc în locuințe sociale sau închiriate;

 

(b)

instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare;

 

(c)

stimulente pentru proprietarii de clădiri, pentru a crea posibilități de autoconsum pentru chiriași;

 

(d)

eliminarea barierelor de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași.

 

Cadrul propice face parte din planurile energetice și climatice integrate la nivel național, în conformitate cu Regulamentul … Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].

Amendamentul 186

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3 .     Instalația consumatorului autonom de energie din surse regenerabile poate fi gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea, și întreținerea.

(3 )     Cu consimțământul acestuia, instalația consumatorului autonom de energie din surse regenerabile poate fi deținută de o terță parte sau poate fi gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea, și întreținerea. Terța parte nu este considerată ea însăși un consumator autonom.

Amendamentul 187

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful - 1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre se asigură că consumatorii finali, în special consumatorii casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile fără a-și pierde drepturile de clienți finali și fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate care ar putea să îi împiedice sau să îi descurajeze să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiția ca pentru întreprinderile private, participarea lor să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.

Amendamentul 188

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că comunitățile de energie din surse regenerabile sunt îndreptățite să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, fără a face obiectul unor proceduri disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile.

Statele membre se asigură că comunitățile de energie din surse regenerabile sunt îndreptățite să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, fără a face obiectul unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile.

Amendamentul 189

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În scopul prezentei directive, o comunitate de energie din surse regenerabile este un IMM sau o organizație non-profit ai cărei acționari sau membri cooperează pentru producerea, distribuirea, stocarea sau furnizarea de energie din surse regenerabile și care îndeplinește cel puțin patru dintre următoarele criterii:

În scopul prezentei directive, o comunitate de energie din surse regenerabile este un IMM sau o organizație non-profit ai cărei acționari sau membri cooperează pentru producerea, distribuirea, stocarea sau furnizarea de energie din surse regenerabile.

 

Pentru a fi tratate drept comunități de energie din surse regenerabile, cel puțin 51 % din pozițiile din consiliul de administrație sau organismele de conducere ale entității trebuie rezervate membrilor locali, și anume unor reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățenilor persoane fizice.

 

În plus, o comunitate de energie din surse regenerabile îndeplinește cel puțin trei dintre următoarele criterii:

Amendamentul 190

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

acționarii sau membrii sunt persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau IMM-uri care își desfășoară activitatea în domeniul energiei din surse regenerabile ;

(a)

acționarii sau membrii sunt persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau IMM-uri;

Amendamentul 191

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

cel puțin 51 % din acționarii sau membrii cu drept de vot ai entității sunt persoane fizice;

(b)

cel puțin 51 % din acționarii sau membrii cu drept de vot ai entității sunt persoane fizice sau organisme publice ;

Amendamentul 192

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

cel puțin 51 % din acțiunile sau drepturile de participare ale entității sunt deținute de membri locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni care au un interes direct în activitatea comunității și în efectele acesteia;

(c)

cel puțin 51 % din acțiunile sau drepturile de participare ale entității sunt deținute de membri locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni (persoane fizice).

Amendamentul 193

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

cel puțin 51 % din pozițiile din cadrul consiliului de administrație sau al organismelor de conducere ale entității sunt rezervate membrilor locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni care au un interes direct în activitatea comunității și în efectele acesteia;

eliminat

Amendamentul 194

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre monitorizează aplicarea acestor criterii și iau măsuri pentru a evita orice abuzuri sau efecte negative asupra concurenței.

Amendamentul 195

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat, atunci când concep scheme de sprijin statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile.

(2 )     Atunci când concep scheme de sprijin statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile , asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile între producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie .

Amendamentul 196

Propunere de directivă

Articolul 22 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Statele membre efectuează o evaluare a obstacolelor existente și a potențialului de dezvoltare a comunităților de energie din surse regenerabile pe teritoriile lor, cu scopul de a pune în aplicare un cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea participării comunităților de energie din surse regenerabile la producția, consumul, stocarea și vânzarea energiei din surse regenerabile.

 

Cadrul favorabil cuprinde:

 

(a)

obiective și măsuri specifice pentru a ajuta autoritățile publice să favorizeze dezvoltarea comunităților de energie din surse regenerabile și pentru participarea directă;

 

(b)

măsuri specifice pentru a asigura accesul la comunități de energie din surse regenerabile pentru toți consumatorii, inclusiv pentru persoanele cu venituri mici sau gospodăriile vulnerabile sau cei care trăiesc în locuințe sociale sau închiriate;

 

(c)

instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare și la informații;

 

(d)

sprijin pentru reglementare și constituirea capacităților acordat autorităților publice la înființarea comunităților de energie din surse regenerabile;

 

(e)

eliminarea barierelor de reglementare și administrative nejustificate în calea comunităților de energie din surse regenerabile;

 

(f)

reguli pentru a asigura un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți consumatorii care participă la comunitatea de energie, asigurând un nivel de protecție a consumatorilor echivalent cu cel de care beneficiază cei conectați la rețelele de distribuție;

 

Acest cadru favorabil face parte integrantă din planurile energetice și climatice la nivel național, în conformitate cu Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].

Amendamentul 197

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Pentru a facilita pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire cu cel puțin 1 punct procentual (pp) în fiecare an, exprimată ca pondere națională în consumul final de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 7.

(1)   Pentru a facilita pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire cu cel puțin 2 puncte procentuale (pp) în fiecare an, exprimată ca pondere națională în consumul final de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 7. În cazul în care un stat membru nu este în măsură să atingă acest procentaj, el publică și transmite Comisiei o justificare a neîndeplinirii obiectivului. Statele membre acordă prioritate celor mai bune tehnologii disponibile.

Amendamentul 198

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Atunci când calculează ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire în sensul alineatului (1), statele membre:

 

(a)

pot lua în calcul orice creștere obținută într-un anumit an ca și cum ar fi fost de fapt parțial sau integral obținut în oricare dintre ultimii sau următorii doi ani, în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030;

 

(b)

pot calcula căldura și răcoarea reziduale în contul creșterii anuale de la alineatul 1, sub rezerva unei limite de 50 % din creșterea anuală;

 

(c)

în cazul în care au o pondere a energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii între 50 % și 80 %, își reduc creșterea la un punct procentual pe an;

 

(d)

își pot defini propriul nivel de creștere anuală, inclusiv dacă aplică plafonul pentru căldura sau răcoarea reziduală de la litera b), începând cu anul în care vor atinge o pondere a energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii de peste 80 %.

Amendamentul 199

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre pot desemna și publica , pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor și a entităților de punere în aplicare, precum furnizorii de combustibili, care contribuie la sporirea prevăzută la alineatul (1).

(2)   Statele membre desemnează și publică , pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor și a entităților de punere în aplicare, precum furnizorii de combustibili, care contribuie la sporirea prevăzută la alineatul (1).

Amendamentul 200

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 3 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Sporirea prevăzută la alineatul (1) poate fi implementată prin una sau mai multe din opțiunile următoare:

(3)   Sporirea prevăzută la alineatul (1) poate fi implementată printre altele prin una sau mai multe din opțiunile următoare:

Amendamentul 201

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 3 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

încorporarea fizică de energie din surse regenerabile în energia și în combustibilii energetici furnizați pentru încălzire și răcire.

(a)

încorporarea fizică de energie din surse regenerabile sau a răcorii și căldurii reziduale în energia și în combustibilii energetici furnizați pentru încălzire și răcire;

Amendamentul 202

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 3 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;

(b)

măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile sau utilizarea răcorii și căldurii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;

Amendamentul 203

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 3 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

alte măsuri politice cu un efect echivalent pentru a realiza creșterea anuală prevăzută la alineatul (1) sau (1a).

Amendamentul 204

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     atunci când pun în aplicare măsurile menționate la literele (a) – (d) de mai sus, statele membre impun ca măsurile să fie concepute astfel încât să fie accesibile tuturor consumatorilor, în special celor cu venituri mici sau gospodăriilor vulnerabile, care altfel nu dispun de suficient capital de pornire pentru a beneficia de ele.

Amendamentul 205

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 5 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

cantitatea de căldură sau răcoare reziduală furnizată pentru încălzire și răcire;

Amendamentul 206

Propunere de directivă

Articolul 23 – alineatul 5 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

ponderea energiei din surse regenerabile în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; și

(c)

ponderea energiei din surse regenerabile și a căldurii sau răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; și

Amendamentul 207

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre se asigură că furnizorii de încălzire și răcire centralizată pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța lor energetică și la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor. Aceste informații trebuie să respecte standardele utilizate în temeiul Directivei 2010/31/UE.

(1)   Statele membre se asigură că furnizorii de încălzire și răcire centralizată pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța lor energetică și la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor. Aceste informații trebuie să fie furnizate anual sau la cerere, în conformitate cu standardele utilizate în temeiul Directivei 2010/31/UE.

Amendamentul 208

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a permite clienților sistemelor de încălzire sau răcire centralizată care nu sunt un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE să se debranșeze de la sistem pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie sau să treacă la alt furnizor de încălzire sau răcire care are acces la sistemul menționat la alineatul (4) .

(2)   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a permite clienților sistemelor de încălzire sau răcire centralizată care nu sunt un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” și nu se vor transforma într-un sistem de acest tip în următorii cinci ani potrivit planurilor lor de investiții, în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE să se debranșeze de la sistem pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie.

Amendamentul 209

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Statele membre pot restricționa dreptul de a se debranșa sau de a schimba furnizorul la clienții care pot dovedi că soluția alternativă planificată de aprovizionare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței soluției alternative de aprovizionare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică definit în Directiva 2010/31/UE.

(3)   Statele membre pot restricționa dreptul de a se debranșa la clienții care pot dovedi că soluția alternativă planificată de aprovizionare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței soluției alternative de aprovizionare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică definit în Directiva 2010/31/UE.

Amendamentul 210

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a asigura accesul nediscriminatoriu la sistemele de încălzire sau răcire centralizată pentru căldura sau răcoarea produse din surse regenerabile de energie și pentru căldura sau răcoarea reziduală . Acest acces nediscriminatoriu permite furnizarea directă de încălzire sau răcire din astfel de surse, către clienții care sunt racordați la sistemul de încălzire sau răcire centralizată, din partea altor furnizori decât operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată.

(4)   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a asigura accesul nediscriminatoriu la sistemele de încălzire sau răcire centralizată pentru căldura sau răcoarea produse din surse regenerabile de energie și pentru căldura sau răcoarea reziduală , pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite de o autoritate competentă din statul membru. Printre aceste criterii se numără fezabilitatea tehnică și economică pentru operatorii sistemului de încălzire sau răcire centralizată și pentru clienți racordați .

Amendamentul 211

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza accesul furnizorilor în cazul în care sistemul nu dispune de capacitatea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficiență. Statele membre se asigură că, în cazul în care se produce un astfel de refuz, operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată pune la dispoziția autorității competente, conform alineatului (9), informații relevante cu privire la măsurile care ar fi necesare pentru a consolida sistemul.

(5)   Un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza accesul furnizorilor în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre condițiile următoare:

 

(a)

sistemul nu dispune de capacitatea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficiență sau acest acces ar pune în pericol funcționarea sigură a sistemului de încălzire centralizată;

 

(b)

sistemul constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 alineatul (41) din Directiva 2012/27/UE;

 

(c)

furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a prețului la căldură sau răcire pentru consumatorii finali în comparație cu prețul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură cu care ar concura furnizorul de energie regenerabilă sau căldură sau răcoare reziduală.

 

Statele membre se asigură că, în cazul în care se produce un astfel de refuz, operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată pune la dispoziția autorității competente, conform alineatului (9), informații relevante cu privire la măsurile care ar fi necesare pentru a consolida sistemul, inclusiv consecințele economice ale măsurilor.

Amendamentul 212

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   La cerere, noile sisteme de încălzire sau răcire centralizată pot fi derogate de la aplicarea alineatului (4) pe o perioadă de timp determinată. Autoritatea competentă decide cu privire la astfel de cereri de derogare de la caz la caz. O derogare se acordă numai dacă noul sistem de încălzire sau răcire centralizată constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE și dacă exploatează potențialul de utilizare a surselor regenerabile de energie și a căldurii sau răcorii reziduale identificat în evaluarea cuprinzătoare realizată în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.

(6)   La cerere, noile sisteme de încălzire sau răcire centralizată pot fi derogate de la aplicarea alineatului (4) pe o perioadă de timp determinată. Autoritatea competentă decide cu privire la astfel de cereri de derogare de la caz la caz. O derogare se acordă numai dacă noul sistem de încălzire sau răcire centralizată constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE și dacă exploatează potențialul de utilizare a surselor regenerabile de energie , a cogenerării cu randament ridicat în sensul articolului 2 alineatul (34) din Directiva 2012/27/UE și potențialul căldurii sau răcorii reziduale identificat în evaluarea cuprinzătoare realizată în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.

Amendamentul 213

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7.   Dreptul de a se debranșa sau de a schimba furnizorul poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de întreprinderile comune formate de clienți sau de părțile care acționează în numele clienților. În cazul blocurilor de apartamente, acest drept de a se debranșa poate fi exercitat numai la nivelul întregii clădiri.

(7)   Dreptul de a se debranșa poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de întreprinderile comune formate de clienți sau de părțile care acționează în numele clienților. În cazul blocurilor de apartamente, acest drept de a se debranșa poate fi exercitat numai la nivelul întregii clădiri.

Amendamentul 214

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

8.   Statele membre impun operatorilor de sisteme de distribuție de energie electrică să evalueze, cel puțin o dată la doi ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată din zona lor respectivă, potențialul sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv consumul dispecerizabil și stocarea energiei electrice excedentare produse din surse regenerabile și, de asemenea, să evalueze dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.

(8)   Statele membre impun operatorilor de sisteme de distribuție de energie electrică să evalueze, cel puțin o dată la patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată din zona lor respectivă, potențialul sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv consumul dispecerizabil și stocarea energiei electrice excedentare produse din surse regenerabile și, de asemenea, să evalueze dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.

Amendamentul 215

Propunere de directivă

Articolul 24 – alineatul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9.   Statele membre desemnează una sau mai multe autorități independente care să asigure faptul că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire și răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și puse în aplicare.

(9)   Statele membre desemnează una sau mai multe autorități competente care să asigure faptul că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire și răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și puse în aplicare.

Amendamentul 216

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Începând de la 1 ianuarie 2021, statele membre impun furnizorilor de combustibili să includă, în cantitatea totală de combustibili destinați transporturilor pe care o furnizează pentru consum sau pentru utilizare pe piață în decursul unui an calendaristic, o pondere minimă de energie din biocombustibili avansați și din alți biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, din combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, din combustibili fosili pe bază de deșeuri și din energie electrică din surse regenerabile.

În vederea atingerii obiectivului de 12 % din consumul final de energie provenită din surse regenerabile prevăzut la articolul 3, începând de la 1 ianuarie 2021, statele membre impun furnizorilor de combustibili să includă, în cantitatea totală de combustibili destinați transporturilor pe care o furnizează pentru consum sau pentru utilizare pe piață în decursul unui an calendaristic, o pondere minimă de energie din biocombustibili avansați și din alți biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, din combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, din combustibili fosili pe bază de deșeuri și din energie electrică din surse regenerabile.

Amendamentul 217

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Ponderea minimă este cel puțin egală cu 1,5  % în 2021, crescând până la cel puțin 6,8  % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea B. În cadrul acestei ponderi totale, contribuția biocombustibililor avansați și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A este de cel puțin 0,5  % din combustibilii destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață la 1 ianuarie 2021, crescând la cel puțin 3,6  % până în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea C.

Ponderea minimă este cel puțin egală cu 1,5  % în 2021, crescând până la cel puțin 10  % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea B. În cadrul acestei ponderi totale, contribuția biocombustibililor avansați și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A este de cel puțin 0,5  % din combustibilii destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață la 1 ianuarie 2021, crescând la cel puțin 3,6  % până în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea C.

 

Furnizorii de combustibili care furnizează numai combustibili sub formă de energie electrică și de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și destinați transporturilor nu trebuie să respecte ponderea minimă a biocombustibililor avansați, a altor biocombustibili și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX.

Amendamentul 218

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

a)

pentru calcularea numitorului, și anume conținutul energetic al combustibililor destinați transportului rutier și celui feroviar furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazele, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, energia electrică și combustibilii fosili pe bază de deșeuri ;

(a)

pentru calcularea numitorului, și anume conținutul energetic al combustibililor destinați transportului rutier și celui feroviar furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazele, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, energia electrică și combustibilii pe bază de carbon reciclat ;

Amendamentul 219

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera b – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

b)

pentru calcularea numărătorului, se ia în considerare conținutul energetic al biocombustibililor avansați și al altor biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, al combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, al combustibililor fosili pe bază de deșeuri furnizați pentru toate sectoarele de transport și al energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehiculele rutiere.

(b)

pentru calcularea numărătorului, se ia în considerare conținutul energetic al biocombustibililor avansați și al altor biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, al combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, al combustibililor pe bază de carbon reciclat furnizați tuturor sectoarelor de transport și al energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehiculele rutiere.

Amendamentul 220

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera b – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru calcularea numărătorului, contribuția biocombustibililor și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B este limitată la 1,7  % din conținutul energetic al combustibililor destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață , iar contribuția combustibililor furnizați sectorului aviației și celui maritim este considerată a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic .

Pentru calcularea numărătorului, contribuția biocombustibililor și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B este limitată la 1,7  % din conținutul energetic al combustibililor destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață.

 

Statele membre pot modifica limita stabilită la materii prime inclusă în partea B din anexa IX, dacă se justifică în funcție de disponibilitatea materiilor prime. Această modificare face obiectul aprobării prealabile din partea Comisiei.

 

Contribuția combustibililor furnizați sectorului aviației și celui maritim se consideră a fi de 2, respectiv 1,2 ori conținutul lor energetic și contribuția energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehicule rutiere se consideră a fi de 2,5 ori conținutul ei energetic. .

Amendamentul 221

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Statele membre își pot concepe politicile naționale de conformitate cu obligațiile în temeiul prezentului articol ca o obligație de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și pot aplica respectivele politici și combustibililor fosili pe bază de deșeuri, cu condiția ca aceasta să nu contravină obiectivelor economiei circulare și ca ponderea energiei din surse regenerabile în conformitate cu alineatul (1) să fie atinsă.

Amendamentul 223

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Pentru a stabili ponderea de energie electrică din surse regenerabile în scopul alineatului (1), se poate folosi fie ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile de energie din Uniune, fie ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din statul membru în care este furnizată energia electrică, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. În ambele cazuri, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19 .

(3)   Pentru a stabili ponderea de energie electrică din surse regenerabile în scopul alineatului (1), se folosește ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din statul membru în care este furnizată energia electrică, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat , cu condiția să existe suficiente dovezi că energia electrică din surse regenerabile este suplimentară . Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii, inclusiv o metodologie care să ajute statele membre să își fixeze un nivel de referință, față de care să dovedească adiționalitatea .

Amendamentul 224

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Prin derogare de la primul paragraf, pentru a determina ponderea de energie electrică în sensul alineatului 1 în cazul energiei electrice obținute printr-o conexiune directă la o instalație de producere a energiei electrice din surse regenerabile și furnizate vehiculelor rutiere, energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile. În mod similar, energia electrică obținută prin contracte de achiziție de energie electrică pe termen lung pentru energia electrică din surse regenerabile se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile. În orice caz, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.

Amendamentul 225

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 3 – litera a – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, fie direct, fie prin producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se poate utiliza fie ponderea medie a  energiei electrice din surse regenerabile de energie din Uniune, fie ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. În ambele cazuri, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.

atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, fie direct, fie prin producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se poate utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile de energie din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. Se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.

Amendamentul 226

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre instituie o bază de date care permite urmărirea combustibililor destinați transporturilor ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului stabilit la alineatul (1) litera (b) și impun operatorilor economici relevanți să introducă informații privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor eligibili, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață.

Comisia creează o bază de date a Uniunii care permite urmărirea combustibililor destinați transporturilor , inclusiv energia electrică, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului stabilit la alineatul (1) litera (b) . Statele membre impun operatorilor economici relevanți să introducă informații privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor eligibili, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață.

Amendamentul 227

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Bazele de date naționale sunt interconectate, pentru a permite urmărirea tranzacțiilor cu combustibili dintre statele membre. Pentru a asigura compatibilitatea bazelor de date naționale, Comisia stabilește specificații tehnice privind conținutul și utilizarea lor, prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.

Comisia stabilește specificații tehnice privind conținutul și utilizarea lor, prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.

Amendamentul 228

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Statele membre raportează cu privire la informațiile agregate din bazele de date naționale , inclusiv cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață al combustibililor, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul [privind guvernanța].

(5)   Statele membre raportează cu privire la informațiile agregate, inclusiv cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață al combustibililor, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ]. Comisia publică anual informații agregate din baza de date.

Amendamentul 229

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a specifica mai în detaliu metodologia menționată la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol, de stabilire a ponderii de biocombustibil rezultate din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, pentru a specifica metodologia de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră ale combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor și ale combustibililor fosili pe bază de deșeuri și pentru a stabili reducerile minime de emisii de gaze cu efect de seră necesare pentru acești combustibili în scopul alineatului (1).

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru completa prezenta directivă prin specificarea mai în detaliu metodologia menționată la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol, de stabilire a ponderii de biocombustibil rezultate din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, pentru a specifica metodologia de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră ale combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și destinați transporturilor și ale combustibililor fosili cu emisii reduse de dioxid de carbon, care sunt generați din efluenții gazoși produși ca o consecință inevitabilă și neintenționată a fabricării sau producției de produse al căror scop este utilizarea comercială și/sau vânzarea, și pentru a stabili reducerile minime de emisii de gaze cu efect de seră necesare pentru acești combustibili în scopul alineatului (1) din prezentul articol .

Amendamentul 230

Propunere de directivă

Articolul 25 – alineatul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7.   Până la 31 decembrie 2025, în contextul evaluării bienale a progreselor realizate în conformitate cu Regulamentul [privind guvernanța], Comisia evaluează dacă obligația stabilită la alineatul (1) stimulează efectiv inovarea și promovează reducerile de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor și dacă cerințele privind reducerile de gaze cu efect de seră aplicabile biocombustibililor și biogazelor sunt adecvate. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a obligației stabilite la alineatul (1).

(7)   Până la 31 decembrie 2025, în contextul evaluării bienale a progreselor realizate în conformitate cu Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ] Comisia evaluează dacă obligația stabilită la alineatul (1) stimulează efectiv inovarea și asigură reduceri de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor și dacă cerințele privind reducerile de gaze cu efect de seră aplicabile biocombustibililor și biogazelor sunt adecvate. Evaluarea analizează, de asemenea, dacă dispozițiile prezentului articol previn cu succes dubla contabilizare a energiei din surse regenerabile. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a obligației stabilite la alineatul (1). Obligațiile modificate păstrează cel puțin nivelurile care corespund capacității instalate sau aflate în curs de construcție în 2025 de producție a biocombustibililor avansați.

Amendamentul 231

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare pentru scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate stabilite la alineatele (2)-(6) și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7):

(1 )     Indiferent dacă materiile prime au fost cultivate pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare pentru scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate stabilite la alineatele (2)-(6) și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7):

Amendamentul 232

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

(c)

eligibilitatea privind sprijinul financiar, inclusiv stimulentele fiscale, pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

Amendamentul 323

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Cu toate acestea,  biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescării și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7) pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat . Această dispoziție se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescării și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7) pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat  . Cu toate acestea, producția provenită din deșeuri și reziduuri care intră sub incidența Directiva 2008/98/CE este în conformitate cu principiul ierarhiei deșeurilor, astfel cum se prevede în Directiva 2008/98/CE. Această dispoziție se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

Amendamentul 234

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile menționate la prezentul alineat literele (a), (b) și (c) numai dacă operatorii au luat măsuri pentru a evita impactul negativ asupra calității solului și a carbonului conținut în sol. Informațiile cu privire la aceste măsuri sunt raportate în temeiul articolului 27 alineatul (3).

Amendamentul 235

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Combustibilii din biomasă vor trebui să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) doar dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili, cu o  capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW în cazul combustibililor din biomasă solizi și cu o capacitate de energie electrică mai mare sau egală cu 0,5  MW în cazul combustibililor din biomasă gazoși. Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalațiilor cu o capacitate de combustibil mai mică.

Combustibilii din biomasă vor trebui să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) doar dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili, cu o  putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 20 MW în cazul combustibililor din biomasă solizi și cu o capacitate termică nominală totală mai mare sau egală cu 2  MW în cazul combustibililor din biomasă gazoși. Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalațiilor cu o capacitate de combustibil mai mică.

Amendamentul 236

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

păduri cu o biodiversitate foarte bogată și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime în cauză nu contravine obiectivelor de ocrotire a naturii;

Amendamentul 237

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

pășuni bogate în biodiversitate  cu suprafața mai mare de un hectar  care sunt:

(c)

pășuni bogate în biodiversitate , inclusiv fânețe și pășuni împădurite,  care sunt:

Amendamentul 238

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – punctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii)

pășuni care nu sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate  și care, de asemenea, au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni bogate în biodiversitate.

(ii)

pășuni care nu sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care, de asemenea, au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni bogate în biodiversitate.

Amendamentul 239

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării.

(4)   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării , cu excepția cazului în care se aduc dovezi verificabile că recoltarea și cultivarea acelor materii prime nu implică asanarea unor porțiuni de sol neasanate anterior .

Amendamentul 240

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele cerințe pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza o producție de biomasă forestieră nedurabilă:

(5)   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele cerințe pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza o producție de biomasă forestieră nedurabilă:

(a)

țara în care a fost recoltată biomasa forestieră are legislație națională și/sau subnațională care este aplicabilă în domeniul recoltării, precum și sisteme de monitorizare și de executare instituite pentru a asigura faptul că:

(a)

țara în care a fost recoltată biomasa forestieră are legislație națională și/sau subnațională care este aplicabilă în domeniul recoltării, precum și sisteme de monitorizare și de executare instituite pentru a asigura faptul că:

 

i)

recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile permisului de recoltare, în interiorul limitelor legale făcute publice;

 

(i)

recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile permisului de recoltare sau ale unei dovezi echivalente a dreptului legal de a recolta , în interiorul limitelor legale naționale sau regionale făcute publice;

 

ii)

are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

 

(ii)

are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

 

iii)

zonele cu o valoare de conservare ridicată , inclusiv zonele umede și turbăriile , sunt protejate;

 

(iii)

zonele desemnate de dreptul internațional sau național sau de autoritatea competentă relevantă pentru a promova menținerea biodiversității sau în scopul conservării naturii , inclusiv în zonele umede și turbării , sunt protejate;

 

iv)

impactul recoltării resurselor forestiere asupra calității solurilor și a biodiversității este redus la minimum; și

 

(iv)

recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative ; și

 

v)

recoltarea nu depășește capacitatea de producție pe termen lung a  pădurii ;

 

(v)

recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a  pădurilor la nivel național sau regional ;

(b)

atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de exploatație forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că:

(b)

atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă, la nivelul bazei de aprovizionare, sunt furnizate informații suplimentare privind legalitatea și practicile de management al pădurilor care să asigure faptul că:

 

i)

biomasa forestieră a fost recoltată în conformitate cu un permis legal;

 

(i)

recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile aferente procedurii de acordare a permisului de recoltare sau ale unei dovezi echivalente la nivel național sau regional a dreptului legal de a recolta ;

 

ii)

are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

 

(ii)

are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

 

iii)

zonele cu o valoare de conservare ridicată , inclusiv turbăriile și zonele umede, sunt identificate și protejate;

 

(iii)

zonele desemnate de dreptul internațional sau național sau de autoritatea competentă relevantă pentru a promova menținerea biodiversității sau în scopul conservării naturii , inclusiv în zonele umede și turbării , sunt protejate;

 

iv)

impactul recoltării resurselor forestiere asupra calității solurilor și a biodiversității este redus la minimum ;

 

(iv)

recoltarea este realizată ținând seama de menținerea calității solurilor și a biodiversității , inclusiv în zonele înconjurătoare, cu condiția ca acestea să fie afectate de activitățile de recoltare ;

 

v)

recoltarea nu depășește capacitatea de producție pe termen lung a  pădurii.

 

(v)

recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a  pădurilor la nivel național sau regional; și

 

 

(vi)

se pun în aplicare măsuri sau reglementări privind mediul și natura, care sunt în conformitate cu standardele relevante ale Uniunii referitoare la mediu și natură.

Amendamentul 241

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 1 – punctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii)

a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură fie faptul că modificările stocului de carbon asociate cu recoltarea biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN, fie faptul că sunt instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon;

(ii)

a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură fie faptul că modificările stocului de carbon asociate cu recoltarea biomasei sunt contabilizate în contul angajamentului țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN, fie faptul că sunt instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, și că emisiile din sectorul exploatării terenurilor nu depășesc absorbțiile care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon;

Amendamentul 242

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de exploatație forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute.

Atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivelul bazei de aprovizionare sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau mărite .

Amendamentul 243

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia poate stabili dovezile operaționale pentru demonstrarea respectării cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6), prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2).

Până la 1 ianuarie 2021, Comisia stabilește dovezile operaționale pentru demonstrarea respectării cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6), prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2).

Amendamentul 244

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Până la 31 decembrie 2023, Comisia evaluează, pe baza datelor disponibile, dacă criteriile stabilite la alineatele (5) și (6) reduc efectiv riscul de utilizare a biomasei forestiere nedurabile și abordează cerințele LULUCF. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6).

Până la 31 decembrie 2023, Comisia evaluează, în strânsă colaborare cu statele membre și pe baza datelor disponibile, dacă criteriile stabilite la alineatele (5) și (6) reduc efectiv riscul de utilizare a biomasei forestiere nedurabile și abordează cerințele LULUCF. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6) pentru perioada de după 2030 .

Amendamentul 245

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 7 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

de cel puțin 50 % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care sunt în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;

(a)

de cel puțin 50 % pentru biocombustibilii , combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care sunt în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;

Amendamentul 246

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 7 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

de cel puțin 60 % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând de la 5 octombrie 2015;

(b)

de cel puțin 60 % pentru biocombustibilii , combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând de la 5 octombrie 2015;

Amendamentul 247

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 7 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

de cel puțin 70  % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021;

(c)

de cel puțin 65 % pentru biocombustibilii , combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021;

Amendamentul 248

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 7 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

de cel puțin 80  % pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021 și 85  % în cazul instalațiilor care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2026.

(d)

de cel puțin 70  % pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021 și 80 % în cazul instalațiilor care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2026.

Amendamentul 249

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 7 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre pot stabili reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră mai mari decât cele prevăzute la prezentul alineat.

Amendamentele 297 și 356

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 8 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă produsă în instalații cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW este luată în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) doar dacă este produsă prin aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență definite la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. În scopul alineatului (1) literele (a) și (b), prezenta dispoziție se aplică numai instalațiilor care intră în funcțiune după [3 ani de la data adoptării prezentei directive]. În scopul alineatului (1) litera (c), prezenta dispoziție nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate până la [ 3 ani de la data adoptării prezentei directive].

Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă produsă în instalații cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW este luată în considerare în scopurile menționate la prezentul articol alineatul (1) literele (a), (b) și (c) doar dacă este produsă prin aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență definite la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE sau dacă este produsă în instalații care generează exclusiv energie electrică și care au o eficiență electrică netă de cel puțin 40 % și nu folosesc combustibili fosili . În scopul prezentului articol alineatul (1) literele (a) și (b), prezenta dispoziție se aplică numai instalațiilor care intră în funcțiune după [ trei ani de la data adoptării prezentei directive]. În scopul prezentului articol alineatul (1) litera (c), prezenta dispoziție nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate până la [ un an de la data adoptării prezentei directive].

Amendamentul 251

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 8 – paragraful 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Primul paragraf nu se aplică energiei electrice din instalații care nu sunt obligate să aplice tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență în temeiul articolului 14 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) , cu condiția ca respectivele instalații să utilizeze în mod exclusiv combustibili produși din biomasă din reziduuri în condiții normale de funcționare.

Amendamentul 252

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a)     Până la … [2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și din doi în doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, un raport privind impactul și beneficiile biocombustibililor consumați în Uniune, inclusiv asupra producției de alimente, de furaje și de alte materiale, asupra durabilității economice, sociale și a mediului în Uniune și în țările terțe.

Amendamentul 253

Propunere de directivă

Articolul 26 – alineatul 8 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8b)     Prin derogare de la prezentul articol alineatele (1) – (8a), luând în considerare trăsăturile speciale ale regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt prevăzute la articolul 349 din TFUE, articolul 26 din prezenta directivă nu se aplică acestor regiuni. Până la … [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului o propunere legislativă de stabilire a criteriilor pentru regiunile ultraperiferice legate de sustenabilitatea emisiilor de gaze cu efect de seră și de reducerea lor. Aceste criterii iau în considerare caracteristicile locale specifice. În special, regiunile ultraperiferice ar trebui să poată utiliza întregul potențial al resurselor lor, cu respectarea unor criterii stricte de durabilitate, pentru a crește producția de energie din surse regenerabile și pentru a-și spori independența energetică.

Amendamentul 255

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

permite ca loturile de materii prime sau de biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;

(a)

permite ca loturile de materii prime sau de biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen , cu condiția ca fiecare lot să îndeplinească la nivel individual cerințele stabilite la articolul 26 și cu condiția să se creeze sisteme adecvate de monitorizare și măsurare a conformității loturilor individuale ;

Amendamentul 256

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Pentru a facilita comerțul transfrontalier și furnizarea de informații consumatorilor, garanțiile de origine pentru energia din surse regenerabile introdusă în rețea conțin informații referitoare la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt definite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și pot face obiectul unui transfer separat.

Amendamentul 257

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă și masa de materii prime care intră în proces;

(a)

atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă și masa de materii prime care intră în proces , cu condiția ca fiecare lot care intră în componența amestecului să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 26 ;

Amendamentul 258

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații fiabile cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și că pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre impun operatorilor economici să ia măsuri pentru elaborarea unui standard corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte dovezi că au făcut acest lucru . Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor . Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.

(3)   Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații fiabile cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și că pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre impun operatorilor economici să ia măsuri pentru elaborarea unui standard corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte dovezi că au făcut acest lucru. Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor , inclusiv verificarea pentru a garanta că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu în conformitate cu articolul 26 alineatele (2) – (7) . Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.

Amendamentul 259

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 3 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt produși în interiorul Uniunii sau importați.

Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt produși în interiorul Uniunii sau importați. Se pun la dispoziția consumatorilor informațiile referitoare la originea geografică a biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă.

Amendamentul 260

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 26 alineatul (7) și/sau să demonstreze că loturile de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 26 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) și/sau ca nicio materie să nu fie modificată sau eliminată în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să fie acoperită de anexa IX. Atunci când demonstrează că cerințele stabilite la articolul 26 alineatele (5) și (6) pentru biomasa forestieră sunt îndeplinite, operatorii pot decide să furnizeze direct dovezile necesare la nivel de exploatație forestieră . Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 26 alineatul (2) litera (b) punctul (ii).

(4)   Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 26 alineatul (7) și/sau să demonstreze că loturile de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 26 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) și/sau ca nicio materie să nu fie modificată sau eliminată în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să fie acoperită de anexa IX. Atunci când demonstrează că cerințele stabilite la articolul 26 alineatele (5) și (6) pentru biomasa forestieră sunt îndeplinite, operatorii pot decide să furnizeze direct dovezile necesare la nivelul bazei de aprovizionare . Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 26 alineatul (2) litera (b) punctul (ii).

Amendamentul 261

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 5 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod eficient și armonizat și în special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate să specifice norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparență și de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Atunci când specifică aceste standarde, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a reduce la minimum sarcina administrativă. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.

Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod eficient și armonizat și în special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate să specifice norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparență și de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Atunci când specifică aceste standarde, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a reduce la minimum sarcina administrativă. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut. În cazul în care un stat membru invocă un motiv de îngrijorare în ceea ce privește funcționarea unui sistem voluntar, Comisia investighează chestiunea și ia măsurile corespunzătoare.

Amendamentul 262

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)     Comisia poate verifica, în orice moment, fiabilitatea informațiilor legate de respectarea criteriilor de durabilitate sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate de operatorii economici care își desfășoară activitatea pe piața Uniunii sau la cererea unui stat membru.

Amendamentul 263

Propunere de directivă

Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Materiile prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, cum ar fi o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene și unde valoarea emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) este calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7, sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero.

Amendamentul 264

Propunere de directivă

Articolul 28 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre pot prezenta Comisiei rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în nomenclatorul unităților teritoriale de statistică („NUTS”) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului. Rapoartele sunt însoțite de o descriere a metodei și a surselor de date folosite pentru a calcula nivelul emisiilor. Metoda respectivă ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat de materii prime .

(2)   Statele membre pot prezenta Comisiei rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole sau forestiere aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în nomenclatorul unităților teritoriale de statistică („NUTS”) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului. Rapoartele sunt însoțite de o descriere a metodei și a surselor de date folosite pentru a calcula nivelul emisiilor. Metoda respectivă ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat de materii prime.

Amendamentul 265

Propunere de directivă

Articolul 28 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2), ca rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime de biomasă agricolă produse în mod tradițional în zonele incluse în aceste rapoarte în sensul articolului 26 alineatul (7). Prin urmare, aceste date pot fi folosite în locul valorilor implicite detaliate pentru cultivare stabilite în anexa V partea D sau E pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea C pentru combustibilii din biomasă.

(4)   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2), ca rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime de biomasă agricolă și forestieră produse în mod tradițional în zonele incluse în aceste rapoarte în sensul articolului 26 alineatul (7). Prin urmare, aceste date pot fi folosite în locul valorilor implicite detaliate pentru cultivare stabilite în anexa V partea D sau E pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea C pentru combustibilii din biomasă.

Amendamentul 266

Propunere de directivă

Articolul 28 – alineatul 5 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia revizuiește în permanență anexa V și anexa VI în vederea adăugării sau a revizuirii, atunci când se justifică, a unor valori pentru filierele de producție a biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă . În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C și în anexa VI partea B.

Comisia revizuiește în permanență anexa V și anexa VI în vederea adăugării sau a revizuirii, atunci când se justifică, a unor valori pentru filierele de producție a biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă pe baza celor mai recente evoluții tehnologice și dovezi științifice . În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C și în anexa VI partea B.

Amendamentul 267

Propunere de directivă

Articolul 30 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Comisia monitorizează originea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă consumați în Uniune, precum și impactul pe care producția acestora o are asupra destinației terenurilor, inclusiv impactul deplasării, în Uniune și în principalele țări terțe furnizoare. Monitorizarea se bazează pe planurile energetice și climatice naționale integrate și pe rapoartele intermediare aferente ale statelor membre, impuse de articolele 3, 15 și 18 din Regulamentul [privind guvernanța], precum și pe cele ale țărilor terțe relevante, ale organizațiilor interguvernamentale, pe studiile științifice din domeniu și pe orice alte informații pertinente. De asemenea, Comisia monitorizează modificările prețurilor materiilor prime asociate cu utilizarea biomasei pentru energie, precum și eventualele efecte pozitive și negative asociate asupra securității alimentare.

(1)   Comisia monitorizează originea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă consumați în Uniune, precum și impactul pe care producția de energie regenerabilă din aceștia și din alte surse o are asupra destinației terenurilor, inclusiv impactul deplasării, în Uniune și în țările terțe furnizoare. Monitorizarea se bazează pe planurile energetice și climatice naționale integrate și pe rapoartele intermediare aferente ale statelor membre, impuse de articolele 3, 15 și 18 din Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD) ], precum și pe cele ale țărilor terțe relevante, ale organizațiilor interguvernamentale, pe studiile științifice din domeniu , pe datele provenite de la sateliți și pe orice alte informații pertinente. De asemenea, Comisia monitorizează modificările prețurilor materiilor prime asociate cu utilizarea biomasei pentru energie, precum și eventualele efecte pozitive și negative asociate asupra securității alimentare și asupra utilizărilor concurente ale materialelor.

Amendamentul 268

Propunere de directivă

Articolul 32 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2021 .

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele ( 3), ( 5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2021.

Amendamentul 269

Propunere de directivă

Articolul 32 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele ( 3), ( 5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Amendamentul 270

Propunere de directivă

Anexa I a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

 

1.

Obiectivele unui stat membru pentru 2030 reprezintă suma elementelor următoare, exprimate fiecare în parte ca puncte procentuale:

 

(a)

obiectivul național obligatoriu al statului membru pentru 2020 astfel cum este prevăzut în anexa I;

 

(b)

o contribuție forfetară („Cforfetar”);

 

(c)

o contribuție bazată pe PIB pe cap de locuitor („CPIB”);

 

(d)

o contribuție bazată pe potențial („Cpotențial”);

 

(e)

o contribuție care reflectă nivelul de interconectare al statului membru („Cinterco”).

 

2.

Cforfetar este același pentru fiecare stat membru în parte. Cforfetar al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

 

3.

CPIB se alocă între statele membre pe baza unui indice al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la media Uniunii, unde indicele pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media Uniunii. CPIB al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

 

4.

Cpotențial se alocă între statele membre pe baza diferenței dintre cota RES a unui stat membru în 2030 astfel cum este indicată în scenariul PRIMES EUCO3535 și obiectivul său obligatoriu pentru 2020. Cpotențial al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30 % la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.

 

5.

CInterco se alocă între statele membre pe baza unui indice al cotei de interconectare a rețelelor de energie electrică raportat la media UE, unde indicele cotei de interconectare pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media UE. CInterco a tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 10 % la diferența dintre obiectivele UE pentru 2030 și 2020.

Amendamentul 271

Propunere de directivă

Anexa V – Partea C – punctul 3 – litera a – formulă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

REDUCERE = (E F(t) – E B /E F(t))

REDUCERE = (E F(t) – E B) /E F(t)

Amendamentul 272

Propunere de directivă

Anexa V – Partea C – punctul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

15.

Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului, eccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează în sectorul energiei sau al transporturilor .

15.

Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului, eccr, se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează la înlocuirea CO2 de origine fosilă, utilizat în produse și servicii comerciale .

Amendamentul 319

Propunere de directivă

Anexa VI – partea B – punctul 3 – litera a – formula 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

REDUCERE = (E-F(t) – EB(t)/ E-F (t)

REDUCERE = (E-F(t) – EB(t))/ E-F (t)

Amendamentul 273

Propunere de directivă

Anexa VII – punctul 1 – paragraful 2 – liniuța 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Qutilizabil = totalul estimat a căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare.

Qutilizabil = totalul estimat a căldurii utilizabile generate de pompele de căldură pentru producerea de încălzire și răcire care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare.

Amendamentul 274

Propunere de directivă

Anexa IX – Partea A – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

Fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/98/CE.

eliminat

Amendamentele 284 și 311

Propunere de directivă

Anexa IX – Partea B – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

Melase care sunt produse ca subprodus rezultat din procesul de rafinare a trestiei de zahăr sau a sfeclei de zahăr, cu condiția să fi fost respectate cele mai bune standarde industriale pentru extragerea zahărului.

eliminat

Amendamentul 312

Propunere de directivă

Anexa X – partea A

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Partea A: […]

eliminat


(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0392/2017).

(12)   „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM/2014/015 final).

(1a)   Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(17)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(17)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(18)  JO L 198, 20.7.2006, p. 18.

(18)  JO L 198, 20.7.2006, p. 18.

(21)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(21)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(1a)   Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/341


P8_TA(2018)0010

Eficiența energetică ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(2018/C 458/16)

Amendamentul 1

Propunere de directivă

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice .

(1)

Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, va fi benefică pentru mediu, va îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va conduce la creșterea competitivității, generarea unui număr mai mare de locuri de muncă și intensificarea activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei , îmbunătățind astfel calitatea vieții cetățenilor . Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite de Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21), care a avut loc la Paris în decembrie 2015 („Acordul de la Paris”), în care se afirmă că creșterea temperaturii medii globale ar trebui să se mențină cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și că ar trebui să se continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5  oC .

Amendamentul 2

Propunere de directivă

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor .

(2)

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să acorde prioritate eficienței energetice și răspunsului din partea cererii în locul creșterii capacității de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare și de planificare pentru sistemul energetic. Investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice finale trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii ale creșterii gradului de eficiență energetică în toate etapele lanțului energetic și să îmbunătățească astfel nivelul de bunăstare a societății europene . Pentru a debloca întregul potențial al acestor beneficii și pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică vizate, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze atât cu autoritățile locale și regionale, cât și cu orașele, întreprinderile și cetățenii din toată Uniunea pentru a se asigura că creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și economice merge mână în mână cu intensificarea creșterii economice .

Amendamentul 3

Propunere de directivă

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)

Toate formele de energie primară (din surse neregenerabile și regenerabile) ar trebui să țină seama de energia de intrare suplimentară necesară pentru a obține energia respectivă, a înființa și a exploata centralele electrice și a le dezafecta, precum și pentru a elimina riscurile asociate la adresa mediului.

Amendamentul 4

Propunere de directivă

Considerentul 2 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b)

Măsurile adoptate de statele membre ar trebui să fie sprijinite de instrumente financiare ale Uniunii bine concepute și eficace, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și Banca Europeană de Investiții, care ar trebui să sprijine investițiile în eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic și să utilizeze o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare, care să se bazează pe un model de rate de actualizare diferențiate. Sprijinul financiar ar trebui să se concentreze pe metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să ducă la reducerea consumului de energie. Realizarea unui obiectiv de eficiență energetică ambițios necesită eliminarea anumitor bariere, cum ar fi recenta precizare din partea Eurostat privind modul de înregistrare a contractelor de performanță energetică în cadrul conturilor naționale pentru a facilita investițiile în măsurile de eficiență energetică.

Amendamentul 5

Propunere de directivă

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

Consiliul European din octombrie 2014 a  stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

(3)

Consiliul European din octombrie 2014 a  susținut un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

Amendamentul 102

Propunere de directivă

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

(4)

În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv orientativ de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

Amendamentul 7

Propunere de directivă

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)

La stabilirea obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică ar trebui să fie aplicat principiul echității între statele membre. Energia reprezintă un produs esențial, iar nivelurile minime de consum de energie sunt, prin urmare, inevitabile, fapt care ar trebui luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea obiectivelor naționale. În general, țările al căror consum de energie pe cap de locuitor este sub media UE ar trebui să beneficieze de o mai mare flexibilitate în stabilirea obiectivelor lor.

Amendamentul 8

Propunere de directivă

Considerentul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4b)

Eficiența operațională a sistemelor energetice în orice moment este influențată de posibilitatea de a alimenta rețeaua, în mod flexibil și fără obstacole, cu energie generată din surse diferite, cu diferite grade de inerție și de punere în funcțiune; îmbunătățirea acestei eficiențe va permite o mai bună utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană combinată cu turbine cu gaz, pentru a evita supraîncărcarea rețelelor alimentate de unitățile convenționale de energie de mari dimensiuni, care dețin un nivel semnificativ de inerție termică.

Amendamentul 9

Propunere de directivă

Considerentul 4 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4c)

Comisia și statele membre trebuie să se asigure că reducerea consumului de energie rezultă dintr-o mai mare eficiență energetică și nu ca urmare a circumstanțelor macroeconomice.

Amendamentul 10

Propunere de directivă

Considerentul 4 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4d)

Statele membre ar trebui să identifice posibilitățile rentabile de eficiență energetică pe baza unui calcul ascendent pentru fiecare sector în parte, întrucât acestea depind de mixul energetic, de structura economiei și de ritmul dezvoltării economice.

Amendamentul 11

Propunere de directivă

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)

Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.

(5)

Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru facilitarea renovării parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.

Amendamentul 12

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor.

(6)

Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea majoră a clădirilor cu obiectivul pe termen lung de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero. Obligația de economisire a energiei a fost esențială pentru generarea de creștere economică și de locuri de muncă la nivel local și ar trebui să se aplice în continuare pentru a garanta că UE își poate atinge obiectivele privind energia și clima prin crearea de noi oportunități și poate reduce dependența consumului de energie de creștere. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua condițiile în care pot fi deblocate investițiile private pentru proiectele de eficiență energetică și pentru a dezvolta noi modele de venituri pentru inovare în domeniul eficienței energetice.

Amendamentul 13

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special cererea de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) . Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui să fie considerată un element al politicii în domeniul calității aerului, în general, și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea acestor obiective.

Amendamentul 14

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 1,5  % din vânzările anuale de energie . Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă .

(7)

Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de cel puțin 1,5  %. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin economiile de energie care rezultă din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale care generează economii de energie verificabile după 2020. Economiile realizate în fiecare perioadă ar trebui să se bazeze în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare) .

Amendamentul 15

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)

Noile economii ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.

(9)

Noile economii de energie ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.

Amendamentul 16

Propunere de directivă

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a)

Este important să se includă toate etapele lanțului energetic la calcularea economiilor pentru a crește potențialul de economisire a energiei în transportul și distribuția de energie electrică.

Amendamentul 17

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Recunoscând faptul că renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie , este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

(10)

Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Clădirile prezintă un potențial semnificativ pentru creșterea în continuare a eficienței energetice, iar renovarea clădirilor contribuie în mod esențial și pe termen lung la creșterea economiilor de energie datorită economiilor de scară. Prin urmare , este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

Amendamentul 18

Propunere de directivă

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a)

Gestionarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economiile de energie. Sectorul apei și al apelor uzate reprezintă 3,5  % din consumul de energie electrică în Uniune  (1a) . În plus, se așteaptă ca cererea de apă să crească cu 25 % până în 2040, în principal în zonele urbane. În același timp, scurgerile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Uniune, conducând la pierderi de energie și apă. Toate măsurile care au vizat o gestionare mai eficientă a apei și o reducere a consumului de apă au, prin urmare, potențialul de a contribui în mod semnificativ la obiectivul de eficiență energetică al Uniunii  (1b) .

Amendamentul 19

Propunere de directivă

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10b)

Această revizuire include dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizate de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică europeană  (1a) .

Amendamentul 20

Propunere de directivă

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10c)

Sectorul energiei este cel mai mare consumator de apă din Uniune, fiind răspunzător de 44 % din consumul de apă  (1a) . Utilizarea tehnologiilor și a proceselor inteligente pentru gestionarea eficientă a apei are potențialul de a genera economii semnificative de energie, sporind în același timp competitivitatea întreprinderilor.

Amendamentul 21

Propunere de directivă

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10d)

Sectorul apei și al apelor uzate poate contribui, de asemenea, la producerea de energie din surse regenerabile și la reducerea aprovizionării cu energie din combustibili fosili. De exemplu, recuperarea energiei din nămolurile produse prin tratarea apelor reziduale permite producerea de energie la fața locului.

Amendamentul 22

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)

Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în special în avantajul consumatorilor afectați de sărăcia energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică , iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică.

(12)

Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, în special al gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică. Fiecare stat membru poate defini sărăcia energetică și ce anume constituie o gospodărie cu venituri reduse, în conformitate cu situația națională specifică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică. Această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică.

Amendamentul 23

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)

Răspunsul la cererea de energie electrică pe timp de zi și pe timp de noapte este un instrument important pentru îmbunătățirea eficienței energetice, deoarece sporește în mod semnificativ posibilitățile de economisire a energiei pentru consumatori, prin faptul că le permite să ia decizii pe baza informațiilor care indică posibilitatea de a optimiza consumul de energie în perioadele de cerere de energie, inclusiv în perioadele de vârf, pentru a permite o mai bună utilizare a rețelelor de transport și a resurselor de producție.

Amendamentul 24

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)

Pentru a ajunge la facturi scăzute la energie este nevoie să se sprijine consumatorii să își reducă consumul de energie prin reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, prin îmbunătățirea eficienței aparatelor electrocasnice, prin disponibilitatea unor moduri de transport cu energie redusă, integrate în transportul public și rețelele de piste ciclabile. Îmbunătățirea anvelopelor clădirilor și reducerea necesității și a consumului de energie sunt aspecte fundamentale pentru ameliorarea condițiilor de sănătate ale segmentelor de populație cu venituri reduse.

Amendamentul 25

Propunere de directivă

Considerentul 12 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12c)

Este esențial să se sensibilizeze opinia publică și să se furnizeze informații corecte cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și la posibilitatea punerii sale în aplicare pentru toți cetățenii Uniunii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, esențială pentru poziția geopolitică și securitatea Uniunii, prin reducerea dependenței sale față de importul de combustibili din țări terțe.

Amendamentul 26

Propunere de directivă

Considerentul 12 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12d)

În condițiile în care aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică, măsurile de eficiență energetică trebuie să se afle în centrul oricărei strategii rentabile de soluționare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor, acestea fiind complementare politicilor de securitate socială de la nivelul statelor membre. Pentru a se asigura că măsurile de eficiență energetică reduc sărăcia energetică pentru locatari în mod durabil, ar trebui să se ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor a acestor măsuri, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar pentru proprietari și locatari și ar trebui garantat un sprijin financiar adecvat pentru astfel de măsuri la nivelul statelor membre. Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit, pe termen lung, din clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cel mai greu se ajunge la clădirile ai căror locatari sunt cetățeni cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică. Măsurile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile de economisire a energiei, schemele de obligații în materie de eficiență energetică și măsurile alternative de politică sunt, prin urmare, de o importanță deosebită.

Amendamentul 27

Propunere de directivă

Considerentul 12 e (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12e)

Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori.

Amendamentul 28

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)

Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015. Prin urmare, în vederea îndeplinirii cerințelor lor de eficiență energetică, statele membre ar trebui să poată lua în calcul o anumită cantitate de energie din surse regenerabile generată pe sau în clădiri pentru uz propriu. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre să utilizeze metodologii de calcul stabilite în temeiul Directivei 2010/31/UE.

(13)

Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat în cadrul Acordului de la Paris.

Amendamentul 29

Propunere de directivă

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)

Bilanțul energetic în întreprinderile și industriile statelor membre poate fi îmbunătățit, pornind de la principiile economiei circulare, prin utilizarea corespunzătoare a deșeurilor industriale ca materii prime secundare, cu condiția ca acestea să dețină un potențial energetic mai ridicat decât potențialul energetic al materiilor prime alternative.

Amendamentul 30

Propunere de directivă

Considerentul 13 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13b)

Profitând de noile modele și tehnologii de afaceri, statele membre ar trebui să se străduiască să promoveze și să faciliteze adoptarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv prin intermediul unor servicii energetice inovatoare pentru clienții mari și mici.

Amendamentul 31

Propunere de directivă

Considerentul 13 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13c)

Statele membre ar trebui să dovedească un nivel ridicat de flexibilitate în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor alternative pentru a-și stabili prioritățile naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv a produselor eficiente din punct de vedere energetic și a proceselor tehnologice de producție eficiente din punct de vedere energetic. Este nevoie de sprijin pentru acțiunile axate pe obiective legate de utilizarea eficientă a resurselor naturale sau de necesitatea introducerii economiei circulare.

Amendamentul 32

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)

Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și de informațiile privind facturarea se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” ar trebui să se refere la clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu , precum și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.

(14)

Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații corecte, fiabile, clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Deși contoarele individuale ar trebui să fie în continuare necesare în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie, articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie , ținând seama de disponibilitatea și de dispozitivele de măsurare cu scopul de a optimiza utilizarea energiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să țină cont de faptul că punerea în aplicare cu succes a noilor tehnologii pentru măsurarea consumului de energie necesită creșterea investițiilor în educație și competențe atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizorii de energie . De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și informațiile privind facturarea sau consumul se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” , pe lângă clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală , ar trebui să se refere și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau clădiri polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală , iar acești ocupanți nu au un contract direct sau individual cu furnizorul energie . Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.

Amendamentul 33

Propunere de directivă

Considerentul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14a)

Informațiile privind facturarea și regularizările anuale sunt mijloace importante de informare a clienților. Datele privind consumul și costurile pot, de asemenea, să transmită alte informații care îi ajută pe consumatori să își compare situația actuală cu alte oferte și să recurgă la sistemele de gestionare a plângerilor și de soluționare a litigiilor. Cu toate acestea, având în vedere că litigiile legate de facturare reprezintă o sursă foarte obișnuită de plângeri ale consumatorilor, factor care contribuie la niveluri scăzute persistente de satisfacție și implicare a consumatorilor în sectorul energetic, este necesar ca facturile să fie mai simple, mai clare și mai ușor de înțeles, asigurând totodată că instrumentele separate, cum ar fi informațiile privind facturarea, instrumentele de informare și declarațiile anuale, furnizează toate informațiile necesare pentru a le permite consumatorilor să își regleze consumul de energie, să compare ofertele și să schimbe furnizorii.

Amendamentul 34

Propunere de directivă

Considerentul 14 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Amendamentul 36

Propunere de directivă

Considerentul 15 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(15b)

Creșterea eficienței energetice constituie rezultatul direct al următorilor pași în procesele de producție și conversie a energiei: conversia eficientă a energiei primare în energie finală, transportul eficient al acestei energii către consumatori sub formă de energie electrică, energie termică sau combustibili și utilizarea sa cu economie de către consumatorii finali; această eficiență nu ar trebui să aibă drept unic obiectiv efectul de economisire în cadrul pieței de consum, deoarece acesta poate fi rezultatul unor prețuri nefavorabile la energie.

Amendamentul 37

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

Reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică . Calculul FEP pentru energia electrică se bazează pe valorile medii anuale. Pentru generarea de căldură și de energie electrică nucleară se folosește metoda de contabilizare a conținutului de energie fizică, iar pentru generarea de căldură și de energie electrică din combustibili fosili și din biomasă se folosește metoda de eficiență a conversiei tehnice. Pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, metoda reprezintă echivalentul direct bazat pe metoda energiei primare totale. Pentru a calcula cota energiei primare pentru energia electrică în cadrul cogenerării (CHP), se aplică metoda stabilită în anexa II la Directiva 2012/27/UE. Se folosește mai degrabă o poziție medie pe piață, decât una marginală. Eficiența conversiilor se presupune a fi de 100 % pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, de 10 % pentru centralele geotermice și de 33 % pentru centralele nucleare. Eficiența totală pentru cogenerare se calculează pe baza celor mai recente date de la Eurostat. În ceea ce privește limitele sistemului, valoarea FEP este 1 pentru toate sursele de energie. Calculele se bazează pe cea mai recentă versiune a Scenariului de referință PRIMES. Valoarea FEP se bazează pe proiecțiile pentru 2020. Analiza cuprinde statele membre ale UE și Norvegia. Setul de date pentru Norvegia se bazează pe datele ENTSO-E .

(16)

Fiind limitat strict la scopurile prezentei directive și reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui să fie analizat cu atenție și eventual revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică, reflectând mixul de energie al statului membru respectiv , printr-o metodologie comparabilă și transparentă .

Amendamentul 38

Propunere de directivă

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a)

Ținând seama de faptul că Consiliul European, în concluziile sale din 10 iunie 2011 privind planul de acțiune pentru eficiență energetică, a subliniat faptul că clădirile reprezintă 40 % din consumul primar de energie al Uniunii, ceea ce reprezintă 50 % din consumul final de energie și, pentru a permite creșterea economică și a încuraja ocuparea forței de muncă în sectoare care necesită calificări speciale, de exemplu în sectorul construcțiilor și în sectorul fabricării de produse pentru construcții, precum și în activități profesionale cum ar fi arhitectura și planificarea urbană și serviciile de consultanță privind tehnologiile de încălzire și răcire, statele membre ar trebui să stabilească o strategie pe termen lung în aceste domenii pentru perioada de după 2020.

Amendamentul 39

Propunere de directivă

Considerentul 16 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16b)

Factorul de energie primară (PEF) ar trebui utilizat ca instrument de reducere a consumului și a dependenței de combustibili fosili și de creștere a eficienței energetice, precum și de extindere a resurselor regenerabile de energie. În acest sens, coeficientul implicit pentru economiile în kWh de energie electrică ar trebui adaptat atunci când evoluțiile tehnologice, economice sau sociale demonstrează necesitatea unui coeficient implicit mai scăzut. Comisia ar trebui să analizeze și, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă de modificare a coeficientului implicit al PEF până în 2024.

Amendamentul 40

Propunere de directivă

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)

Pentru a se asigura faptul că anexele la directivă și valorile de referință armonizate ale eficienței, menționate la articolul 14 alineatul (10), pot fi actualizate, este necesar să se prelungească delegarea de competențe acordată Comisiei.

eliminat

Amendamentul 41

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024.

(18)

Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a  respectivei directive și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024. Această dată va fi după bilanțul general al CCONUSC din 2023 pentru a permite alinierile necesare la procesul respectiv, ținând seama, de asemenea, de evoluțiile economice și în materie de inovare.

Amendamentul 42

Propunere de directivă

Considerentul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19a)

Statele membre al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic decât media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a crește consumul de energie primară, cu condiția ca transformarea acesteia în energie finală, transportul și distribuția sa ulterioară, precum și economiile utile de pe piața de consum să ia în considerare o creștere semnificativă a eficienței energetice în fiecare etapă a procesului tehnologic al fluxului de energie primară eliberată.

Amendamentul 43

Propunere de directivă

Considerentul 19 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19b)

Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat, propriei culturi și societăți.

Amendamentele 110/rev și 100

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date . Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective și contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și pentru 2030.

(1)   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, prin punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând producerea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de minimum 35 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru creșteri viitoare ale eficienței energetice după 2030, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050 și cu Acordul de la Paris . Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și utilizarea acesteia și prevede stabilirea de obiective naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și de obiective naționale în materie de eficiență energetică pentru 2030.

Amendamentul 46

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Prezenta directivă contribuie la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” și garantează că eficiența energetică și reacția din partea cererii pot concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic.

Amendamentul 47

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)     Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile de eficiență energetică și reabilitările energetice, Comisia lansează un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a cartografia potențialele mecanisme politice. Dat fiind marele potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor, se iau în considerare în mod special investițiile în respectivul sector, punând accentul în principal pe clădirile rezidențiale cu gospodării cu venituri reduse, expuse riscului de sărăcie energetică. În plus, pentru a face investițiile în proiecte de eficiență energetică mai interesante din punct de vedere financiar și mai fezabile pentru investitori, Comisia analizează modalitățile de a integra proiectele mici în cele mai mari. Comisia furnizează orientări statelor membre cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private până la 1 ianuarie 2019.

Amendamentul 51

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 3 – alineatele 1, 2 și 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 3

„Articolul 3

Obiective privind eficiența energetică

Obiective privind eficiența energetică

1.   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

(1)   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

(a)

faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(a)

faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(b)

măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(b)

măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(c)

măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de

(c)

măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de

(d)

alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

(d)

alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

(a)

potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(a)

potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(b)

evoluția și prognoza PIB-ului;

(b)

evoluția și prognoza PIB-ului;

(c)

modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(c)

modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(d)

dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de

(d)

dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de

(e)

reacția rapidă.

(e)

reacția rapidă.

2.   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

(2)   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și /sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

3.   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

(3)   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

(a)

însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(a)

însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(b)

apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(b)

apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(c)

ține seama de analiza complementară rezultată din:

(c)

ține seama de analiza complementară rezultată din:

 

(i)

o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

 

(i)

o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

 

(ii)

rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

 

(ii)

rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

(d)

compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

(d)

compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și /sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

Amendamentul 101

Propunere de directivă

Articolul 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 3 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Fiecare stat membru stabilește contribuții orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1), în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].

4.   Fiecare stat membru stabilește obiective orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1) și în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].

Amendamentele 54, 105, și 107

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 7

„Articolul 7

Obligația privind economiile de energie

Obligația privind economiile de energie

1.   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

(1)   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

(a)

noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5  % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(a)

noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5  % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(b)

noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5  % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

(b)

noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de cel puțin 1,5  % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5  % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5  % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

 

Economiile realizate în fiecare perioadă se bazează în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare). În cazul în care măsurile de politică, programele și/sau acțiunile individuale anterioare nu mai generează economii, pierderea acestor economii este luată în considerare la calcularea valorii globale a economiilor care trebuie realizate la sfârșitul fiecărei perioade și este înlocuită cu noi economii.

În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a  măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 , cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.

Economiile necesare pentru perioada menționată la litera (b) sunt cumulative și suplimentare față de economiile necesare pentru perioada menționată la litera (a). În acest sens și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a  unor măsuri de politică anterioare , cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii. Statele membre pot, de asemenea, să ia în calcul economiile în urma acțiunilor care sunt întreprinse în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca acestea să continue să genereze economii de energie verificabile după 2020.

Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.

Numai în scopul perioadei menționate la litera (a), volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule. Vânzările de energie utilizată în transport sunt incluse integral în calculele pentru perioada menționată la litera (b) și perioada ulterioară.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

2.   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):

(2)   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):

(a)

să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015 , de 1,25  % în 2016 și 2017 și de 1,5  % în 2018, 2019 și 2020;

(a)

să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a), utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015; 1,25  % în 2016 și 2017; și 1,5  % în 2018, 2019 și 2020;

(b)

să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(b)

să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(c)

să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

(c)

să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1) literele (a) și (b) ; și

(d)

să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate ; și

(d)

să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1) litera (a) , economiile de energie rezultate din acțiunile individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi măsurate și verificate.

(e)

să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.

 

3.   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

(3)   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

(a)

pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(a)

pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(b)

pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.

(b)

pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.

4.   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(4)   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

5.   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.

(5)   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.

6.   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.

(6)   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.

7.   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.

(7)   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.

Amendamentul 55

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).

(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1) sau permit părților obligate să contribuie anual la Fondul național pentru eficiență energetică, în conformitate cu articolul 20 alineatul (6) .

Amendamentul 56

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și pot include distribuitorii de combustibil pentru transport sau comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

(2)   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie, al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei , al distribuitorilor de combustibil pentru transport și al comercianților care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

Amendamentul 57

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Atunci când societățile de vânzare cu amănuntul a energiei sunt desemnate ca părți obligate în conformitate cu alineatul (2), statele membre se asigură că, la îndeplinirea obligației care le revine, aceste societăți nu creează bariere pentru consumatorii care doresc să schimbe furnizorul.

Amendamentul 59

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare clar, transparent și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

(b)

pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare acreditat clar, transparent , participativ și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

Amendamentul 60

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

permit ca economiile suplimentare obținute prin utilizarea unor tehnologii mai durabile în sistemele de termoficare sau răcire centralizate din mediile urbane (care duc, de asemenea, la reduceri ale poluanților și ale particulelor) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

Amendamentul 61

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cb)

promovează adoptarea unor măsuri care abordează potențialul de încălzire și răcire pentru economiile de energie, oferind în final recompense suplimentare pentru intervențiile care au drept rezultat diminuarea poluării;

Amendamentul 62

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cc (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cc)

instituie instrumente care certifică economiile de energie rezultate din auditurile energetice sau din sistemele de gestionare a energiei echivalente menționate la articolul 8, cu scopul de a lua în calcul aceste economii pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

Amendamentul 63

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cd (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cd)

pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru obligația lor, economiile de energie la nivelul utilizării finale, obținute datorită unei infrastructuri eficiente de încălzire și de răcire;

Amendamentul 65

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cf (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cf)

evaluează și iau măsuri pentru a reduce la minimum impactul costurilor directe și indirecte ale acestor scheme asupra competitivității industriilor energointensive expuse concurenței internaționale.

Amendamentul 66

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)     Ca parte a planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, statele membre informează Comisia în ceea ce privește măsurile lor de politică în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c). Impactul acestor măsuri este calculat și inclus în aceste planuri. Calculul utilizat de statele membre se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii, care urmează să fie elaborate în consultare cu Comisia până la 1 ianuarie 2019.

Amendamentul 67

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.

(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate pe deplin în rândul clienților finali.

Amendamentul 68

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7b – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     În plus, toate posibilitățile de creștere a eficienței energetice, inclusiv prin utilizarea în transport a unui combustibil de performanță mai înaltă, sunt eligibile pentru cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale, stabilită la articolul 7 alineatul (1).

Amendamentul 69

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.

(2)   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv asupra celor afectate de sărăcia energetică , și se asigură că aceste măsuri sunt implementate în mod prioritar în aceste gospodării și în locuințele sociale .

 

Statele membre calculează cantitatea de economii realizate în aceste gospodării comparativ cu valoarea totală a economiilor realizate în toate gospodăriile în temeiul prezentului articol.

 

Aceste economii sunt publicate și incluse în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].

Amendamentul 70

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 7c

Furnizarea de servicii de eficiență energetică

Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, se asigură că serviciile de pe piața eficienței energetice sunt furnizate într-un context competitiv și transparent, pentru a permite consumatorului final să beneficieze de avantajele asociate măsurilor de eficiență energetică în ceea ce privește reducerea costurilor și o calitate mai bună a serviciilor. În acest scop, statele membre se asigură că întreprinderile, în special IMM-urile, beneficiază de acces nediscriminatoriu la piața serviciilor de eficiență energetică, permițându-le astfel să participe în condiții egale cu operatorii integrați pe verticală și să depășească pozițiile de avantaj competitiv stabilite pentru distribuitorii sau vânzătorii de energie. Statele membre adoptă, în consecință, toate actele necesare pentru a se asigura că operatorii integrați oferă terților aceleași condiții și mijloace pe care le utilizează pentru a furniza servicii de eficiență energetică.”

Amendamentul 71

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.”;

Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați , în ceea ce privește tehnologia și funcționalitatea selectate, cu contoare individuale și dispozitive de control ale sistemelor de încălzire la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării și alte caracteristici, după caz, în conformitate cu dispozițiile referitoare la contorizarea energiei electrice prevăzute la articolele 19-22 din Directiva (UE) . ../… [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare)].

Amendamentul 72

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c – subpunctul ii a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Sistemul de contorizare inteligentă oferă consumatorilor finali acces la datele lor privind consumul de energie și la seriile de timp aferente perioadelor de regularizare a pieței.

Amendamentul 73

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera d

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

alineatul (3) se elimină.

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)     În ceea ce privește formatul datelor și funcționalitățile, dispozițiile sunt aliniate, în măsura în care este necesar, la articolele 18-21 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) . Datele consumatorilor sunt tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului  (1b) . Clienților finali nu li se impun costuri suplimentare pentru accesul la datele proprii într-un format care le este util.”

Amendamentul 74

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 9a

„Articolul 9a

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

1.   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

(1)   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau din rețeaua centralizată de încălzire și de răcire, se instalează întotdeauna un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă pentru o clădire este furnizată de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau dintr-o rețea centralizată de încălzire sau de răcire, se instalează un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

2.   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.

(2)   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele de termoficare sau răcire centralizate, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii , atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie .

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Criteriile generale, metodologiile și/sau procedurile care determină nefezabilitatea tehnică și nerentabilitatea sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru după consultarea Comisiei .

În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE , se instalează întotdeauna contoare individuale.

În clădirile noi cu mai multe apartamente și în partea rezidențială a clădirilor polivalente noi, în cazul în care acestea au sursă centrală de încălzire pentru apa caldă ori sunt aprovizionate de la sistemele de termoficare centralizate , se furnizează contoare individuale pentru apa caldă, fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf .

3.   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

(3)   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

(a)

apă caldă menajeră;

(a)

apă caldă menajeră;

(b)

energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);

(b)

energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);

(c)

în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

(c)

în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

4.   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.

(4)   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de rentabilitate prevăzute la alineatul (2) primul și al doilea paragraf se aplică în continuare.

Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.”.

Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.”

Amendamentul 75

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.”;

(1)   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.

Amendamentul 76

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.”

Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE oferă informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.

Amendamentul 77

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 10a

„Articolul 10a

Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

1.   Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri .

(1)   Statele membre se asigură că , atunci când sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, informațiile privind facturarea și consumul sunt fiabile, corecte și au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică , în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali , și anume, pentru persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie termică, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unei clădiri cu mai multe apartamente sau a unei clădiri polivalente aprovizionate cu energie termică, răcire sau apă caldă de la o sursă centrală, și care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie .

Această obligație, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat conform articolului 9a alineatul (2), poate fi îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali, în cadrul căruia aceștia comunică furnizorului de energie citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.

În cazul în care un stat membru prevede acest lucru, această obligație poate , mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform articolului 9a alineatul (2), să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali sau utilizatorii finali , în cadrul căruia aceștia comunică citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final sau utilizatorul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.

2.   Statele membre:

(2)   Statele membre:

(a)

impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior al utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final;

(a)

impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau citiri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final , la cererea acestuia ;

(b)

se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea , precum și că aceștia primesc, la cerere, o explicație clară și ușor de înțeles a modului de întocmire a facturii lor, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real ;

(b)

se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea;

(c)

se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real , în conformitate cu punctul 3 din anexa VII ;

(c)

se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura , informații clare și ușor de înțeles , în conformitate cu punctul 3 din anexa VIIa ;

(d)

pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.”.

(d)

pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise;

 

(da)

promovează securitatea cibernetică și asigură protecția vieții private și a datelor clienților finali, în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă.

 

(2a)     Statele membre decid cine ar trebui să fie responsabil pentru furnizarea informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (2) către utilizatorii finali care nu au un contract direct sau individual cu un furnizor de energie.”

Amendamentul 78

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera -a (nouă)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 15 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-a)

la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

„Comisia stabilește o metodologie comună, după consultarea părților interesate relevante, pentru a încuraja operatorii de rețea să reducă pierderile, să pună în aplicare un program de investiții în infrastructură eficient din punctul de vedere al costurilor și al energiei și să țină cont în mod corespunzător de eficiența energetică și de flexibilitatea rețelei. Până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23, care completează prezenta directivă prin stabilirea metodologiei respective.”;

Amendamentul 79

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii

Directiva 2012/27/UE

Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa XII.”;

Operatorii de sistem și de transport și operatorii de sisteme de distribuție iau în considerare necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică la conectare, garantând accesul la rețea și distribuind energia produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, și respectă cerințele prevăzute în anexa XII.

Amendamentul 80

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

11a.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 19a

Finanțarea eficienței energetice de către băncile europene

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își adaptează obiectivele de politică în vederea recunoașterii eficienței energetice ca sursă de energie de sine stătătoare și a investițiilor în eficiența energetică ca parte a portofoliului lor de investiții în infrastructură.

BEI și BERD, împreună cu băncile naționale de promovare, concep, generează și finanțează programe și proiecte adaptate sectorului eficienței, inclusiv pentru gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică.

Statele membre utilizează pe deplin posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente.”

Amendamentul 82

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

12a.

La articolul 23 se inserează următorul alineat:

„(3a)     Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.”

Amendamentul 83

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

12b.

La articolul 24 se inserează următorul alineat:

„(4a)     În contextul raportului privind starea uniunii energetice, Comisia prezintă un raport privind funcționarea pieței carbonului în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice], ținând seama de efectele punerii în aplicare a prezentei directive.”

Amendamentul 84

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

12.   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.

(12)   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului , în care evaluează eficacitatea generală a prezentei directive și necesitatea de a adapta în continuare politica de eficiență energetică a Uniunii în funcție de obiectivele Acordului de la Paris și de evoluțiile economice și din domeniul inovării . Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.

Amendamentul 85

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

13a.

La articolul 24 se inserează următorul alineat:

„(12a)     Până la 31 decembrie 2019, Comisia efectuează o analiză aprofundată separată a potențialului de eficiență energetică în ceea ce privește:

(a)

conversia și transformarea energiei;

(b)

transportul și distribuția energiei;

(c)

producerea și transportarea ulterioară a aprovizionării cu energie, și anume energia utilizată în extracția combustibililor fosili și transportarea acesteia la locul utilizării;

(d)

stocarea energiei.

Până la 31 ianuarie 2021, Comisia prezintă, dacă este cazul, pe baza constatărilor sale, Parlamentului European și Consiliului, o propunere legislativă în acest sens.”

Amendamentul 114

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera a

Directiva 2012/27/UE

Anexa IV – nota de subsol 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2 , 0 . Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.”;

(a)

în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil doar în sensul prezentei directive și în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre aplică un coeficient stabilit printr-o metodă transparentă, comparabilă la nivelul statelor membre, pe baza circumstanțelor naționale care afectează consumul de energie primară. Aceste circumstanțe sunt justificate în mod corespunzător, sunt măsurabile și verificabile și se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,3 sau un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.” Atunci când procedează astfel, statele membre iau în considerare mixul lor energetic inclus în planurile lor energetice și climatice naționale integrate, care trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul [3] din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice]. Coeficientul implicit se revizuiește o dată la cinci ani pe baza datelor reale observate.

Amendamentul 87

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE ;

(a)

trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză și a noii acțiuni individuale rezultate . Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul Uniunii ;

Amendamentul 88

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);

(b)

economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de măsurile care promovează renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);

Amendamentul 89

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera h

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(h)

calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor. Acest lucru se poate face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

(h)

calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata de scădere a economiilor în timp. Acest calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

Amendamentul 90

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 3 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;

(d)

cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară și finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;

Amendamentul 91

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 3 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (e), statele membre pot utiliza metodologia de calcul stabilită conform Directivei 2010/31/UE, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor articolului 7 din prezenta directivă și ale prezentei anexe.

eliminat

Amendamentul 92

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa VII a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Facturarea pe baza consumului real

1.

Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real cel puțin o dată pe an.

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.

2.

Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

2.

Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

Începând de la [a se introduce aici … data intrării în vigoare] , în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Începând de la [a se introduce aici … data transpunerii] , în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția tuturor utilizatorilor finali cel puțin lunar . Aceste informații sunt, de asemenea, puse la dispoziție în permanență prin intermediul internetului și sunt actualizate cât se poate de frecvent în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate . Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

3.

Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real

3.

Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt corecte și sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea , atunci când facturile se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică :

(a)

prețurile reale actuale și consumul real de energie;

(a)

prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică ;

(b)

informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(b)

informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră aferente , inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate , și o explicație a diferitelor impozite, taxe și tarife aplicate ;

(c)

informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(c)

informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(d)

informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

(d)

informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

 

(da)

informații privind procedurile relevante de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative de soluționare a litigiilor;

În plus, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori , într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor, împreună cu acestea sau semnalate în cadrul acestora. .

(db)

comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință, din aceeași categorie de utilizatori.

 

Facturile care nu sunt bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (da).

Amendamentul 93

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Anexa IX – partea 1 – paragraful 4 – litera g

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2a.

În anexa IX partea 1 al patrulea paragraf, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

(g)

Analiza economică: inventarul efectelor

„(g)

Analiza economică: inventarul efectelor

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

În scenariile analizate, statele membre pot evalua și lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

(i)

Beneficiile

(i)

Beneficiile

 

Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

 

Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

 

Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

 

Beneficii externe, cum ar fi beneficiile privind mediul, emisiile de gaze cu efect de seră , sănătatea și siguranța

 

 

Efecte asupra pieței forței de muncă, securității energetice și competitivității

(ii)

Costuri

(ii)

Costuri

 

Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

 

Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

 

Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

 

Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

 

Costuri de operare variabile și fixe

 

Costuri de operare variabile și fixe

 

Costuri de energie

 

Costuri de energie

 

Costuri de mediu și de sănătate , în măsura posibilului

 

Costuri de mediu, de sănătate și de siguranță

 

 

Costuri legate de piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitate”

Amendamentul 94

Propunere de directivă

Anexa – punctul 2 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Anexa XII – punctul 1 – litera a

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2b.

În anexa XII primul paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea și consolidările rețelei , exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

„(a)

să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea , consolidările rețelei și introducerea de noi rețele , exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate și din alte surse difuze ;”


(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0391/2017).

(9)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(9)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(10)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(10)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(1a)   Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1)

(1a)   World Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.

(1b)   1bWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.

(1a)   Formulare din Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) (2015/2232(INI)).

(1a)   Document de lucru al serviciilor Comisiei, Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE, 28 aprilie 2017.

(1a)   Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/391


P8_TA(2018)0011

Guvernanța uniunii energetice ***I

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (COM(2016)0759 – C8-0497/2016 – 2016/0375(COD)) (1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(2018/C 458/17)

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă și transparentă care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, promovând în același timp principiile Uniunii privind o mai bună reglementare .

(1)

Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă , favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă, care să asigure atingerea obiectivelor și țintelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice încheiat în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice („Acordul de la Paris”), prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, limitând totodată complexitatea administrativă .

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodării , cât și întreprinderi , o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel național.

(3)

Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodăriilor , cât și întreprinderilor , o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile , precum și să încurajeze cercetarea și inovarea prin atragerea de investiții , ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel macroregional, regional, național și local .

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Considerentul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)

O uniune energetică pe deplin funcțională și rezilientă ar transforma Europa într-o regiune principală pentru inovare, investiții, creștere și dezvoltare socială și economică, oferind și un bun exemplu legat de modul în care urmărirea unor obiective ambițioase în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice se îmbină cu măsurile de stimulare a inovării, a investițiilor și a creșterii.

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie.

(4)

Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică (inclusiv performanța energetică a clădirilor) și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie , inclusiv prin tratarea sărăciei energetice și prin promovarea concurenței loiale pe piața internă .

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)

Consiliul European a  convenit , la 24 octombrie 2014, asupra cadrului privind energia și clima pentru 2030 al Uniunii , bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii.

(5)

Consiliul European a  propus , la 24 octombrie 2014, un cadru al Uniunii pentru 2030 privind energia și clima , bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii. Cu toate acestea, prezentul regulament reflectă obiectivele convenite în actele legislative sectoriale.

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)

Consiliul European a convenit la 24 octombrie 2014 că Comisia, sprijinită de statele membre, va adopta măsuri urgente pentru a garanta îndeplinirea în regim de urgență a unui obiectiv minim de 10 % din interconexiunile de energie electrică existente și cel târziu în 2020, cel puțin pentru statele membre care nu au atins încă un nivel minim de integrare pe piața internă a energiei.

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

Acordul de la Paris a stabilit obiective mult mai ambițioase la nivel mondial în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, iar semnatarii săi s-au angajat „să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale”. Uniunea trebuie să se pregătească pentru reduceri mult mai mari și mai rapide ale emisiilor decât era prevăzut. În același timp, aceste reduceri sunt fezabile la costuri mai mici decât fusese estimat anterior, având în vedere ritmul de dezvoltare și implementare a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile.

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Considerentul 6 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)

În conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a se atinge un echilibru între emisiile antropogene prin surse și eliminarea prin absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a secolului XXI, pe baza principiului echității, Uniunea ar trebui să vizeze atingerea obiectivului de emisii nete egale cu zero pe plan intern până cel târziu în 2050 și apoi să intre într-o perioadă de emisii negative.

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Considerentul 6 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6c)

Pentru sistemul climatic, efectul cumulativ al emisiilor antropice totale de-a lungul timpului reprezintă factorul relevant pentru concentrația totală de gaze cu efect de seră în atmosferă. Pentru a fi în concordanță cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, este necesar să se analizeze bugetul de emisii de carbon la nivel global, cu scopul de a continua astfel eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale și să se stabilească o cotă echitabilă a Uniunii în bugetul rămas de emisii de carbon la nivel global. Strategiile pe termen lung pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru energie trebuie să fie coerente cu acest buget al emisiilor de carbon.

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Considerentul 6 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6d)

Uniunea și statele membre ar trebui să evalueze periodic obiectivele în materie de climă și energie și să le revizuiască în sensul întăririi lor dacă este necesar, pentru a reflecta revizuirile succesive efectuate în cadrul procesului CCONUSC și cele mai recente dovezi științifice cu privire la ritmul și efectele schimbărilor climatice.

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Considerentul 6 e (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6e)

Deși UE s-a angajat să asigure reducerile cele mai ambițioase, de departe, ale emisiilor de GES până în 2030, aceasta nu poate combate amenințarea schimbărilor climatice de una singură. Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze orice oportunitate pentru a convinge în special țările care profită de schimburile comerciale internaționale cu UE să își asume o cotă proporțională din responsabilitatea globală și să își ridice nivelul obiectivelor lor la nivelul ambiției UE.

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

De asemenea, la 24 octombrie 2014 (14), Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, acordând flexibilitatea necesară statelor membre și respectând pe deplin libertatea acestora de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.

(7)

De asemenea, la 24 octombrie 2014 (14), Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, dar cu un grad suficient de flexibilitate pentru statele membre, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, respectând totodată pe deplin libertatea statelor membre de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor climatice și energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (16) au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele colective înregistrate de Uniune în direcția realizării obiectivelor de politică la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

(10)

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (16) au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele înregistrate împreună de fiecare stat membru și de Uniune în direcția realizării țintelor și a obiectivelor la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)

Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(12)

Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030, în domeniul reducerii emisiilor de GES, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie durabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon , bazată pe un sistem energetic cu o înaltă eficiență energetică și alimentat de surse regenerabile. Ar trebui introdus un model obligatoriu pentru strategiile pe termen lung în materie de climă și energie, pentru a li se asigura calitatea și comparabilitatea.

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va necesita schimbări ale comportamentului investițional , precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic. Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o  stimulare a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui să conducă și la îmbunătățirea calității aerului.

(13)

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon durabilă, care să fie acceptabilă din punct de vedere social, va necesita schimbări considerabile ale practicilor investiționale, mai ales în ceea ce privește investițiile publice și private , precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic și reforme ale piețelor regionale . Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o  creștere a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui , de asemenea, creeze locuri de muncă durabile și să conducă la îmbunătățirea calității aerului.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)

Uniunea și statele membre ar trebui să întreprindă măsuri concrete în sensul interzicerii subvențiilor energetice, cel puțin pentru combustibilii fosili, pentru a respecta angajamentele internaționale asumate de G-7 și de G-20 și cele înscrise în Acordul de la Paris.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)

Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru calitatea aerului care ar putea compensa o parte sau toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.

(14)

Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru sănătatea publică și calitatea aerului , mai ales în zonele urbane, care ar putea compensa toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.

Amendamentul 19

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare, guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a  sarcinii administrative pentru statele membre, pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel național și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(16)

În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare și în acord cu politica de cercetare, inovare și investiții , guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a  complexității administrative pentru statele membre și părțile interesate afectate , pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel local, național , macroregional, regional și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic pentru o economie durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)

Realizarea obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică. Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate cât mai mult posibil .

(17)

Realizarea țintelor și obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică , în detrimentul eficienței din punctul de vedere al costurilor . Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate , după caz .

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a)

Este necesar să se evalueze interacțiunea dintre politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop realizarea decarbonizării, iar statele membre ar trebui să efectueze o evaluare calitativă sau cantitativă.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Considerentul 17 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17b)

Statele membre ar trebui să asigure coerența dintre planurile lor energetice și climatice naționale și strategiile lor de reducere a emisiilor pe termen lung cu Agenda pentru 2030 a ONU privind dezvoltarea durabilă.

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.

(18)

Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească ținte sau obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18a)

În cadrul elaborării planurilor naționale integrate pentru energie și climă, statele membre ar trebui să determine numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, pe care acestea nu și-l pot permite din cauza unei combinații de factori precum veniturile scăzute, cheltuielile ridicate pentru energie și eficiența energetică scăzută a gospodăriilor respective. Statele membre ar trebui să prezinte succint politicile și măsurile existente și cele planificate pentru combaterea sărăciei energetice, iar dacă este cazul să includă un obiectiv național de reducere a numărului de gospodării care suferă de sărăcie energetică. Comisia ar trebui să adopte o metodologie comună pe baza căreia statele membre să definească sărăcia energetică, iar fiecare stat membru ar trebui să identifice gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică în conformitate cu condițiile specifice din țara respectivă.

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Considerentul 18 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18b)

Statele membre ar trebui să se asigure că fondurile UE prevăzute în cadrul financiar multianual 2014-2020 sunt incluse în planurile naționale integrate privind energia și clima. Alocările naționale din cadrul financiar multianual post-2020 ar trebui să contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor și țintelor uniunii energetice, mai ales în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin eliminarea GES cu ajutorul tehnicilor de absorbție, prin utilizarea surselor regenerabile și prin eficiența energetică. În acest scop, procesul de programare la nivel național și local pentru cadrul financiar multianual de după 2020 ar trebui să se desfășoare concomitent cu evaluarea de către Comisie a planurilor energetice și climatice naționale integrate, pentru a reflecta obiective ambițioase, în special în lumina obiectivelor pe termen lung din Acordul de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Considerentul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19a)

Statele membre ar trebui să creeze o platformă de dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, care să reunească autorități locale, organizații ale societății civile, mediul de afaceri, investitori și alte părți interesate vizate, pentru a discuta diferitele opțiuni avute în vedere pentru politicile privind energia și clima. În cadrul acestei platforme ar trebui să fie discutate planurile naționale integrate privind energia și clima, precum și strategiile pe termen lung în domeniul climei și energiei.

Amendamentul 27

Propunere de regulament

Considerentul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20)

Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate.

(20)

Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa activ și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung privind clima și energia , în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali , a autorităților locale și a tuturor părților interesate vizate de la începutul proceselor de planificare și raportare, precum și în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung .

Amendamentul 28

Propunere de regulament

Considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21)

Cooperarea regională este esențială pentru a asigura o realizare efectivă a obiectivelor uniunii energetice . Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.

(21)

Cooperarea macroregională și regională este necesară pentru ca statele membre să pună în aplicare în comun anumite politici și măsuri care contribuie la realizarea țintelor și obiectivelor comune într-un mod optim din punctul de vedere al costurilor. Comisia ar trebui să faciliteze acest tip de cooperare între statele membre. Statele membre ar trebui să aibă , de asemenea, posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea macroregională și regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.

Amendamentul 30

Propunere de regulament

Considerentul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22)

Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investitorilor . Ar trebui totuși prevăzută actualizarea planurilor naționale o dată în decursul perioadei de zece ani vizate, pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbări de circumstanțe semnificative . Pentru planurile care acoperă perioada 2021-2030, statele membre ar trebui să își poată actualiza planurile până la 1 ianuarie 2024. Obiectivele și contribuțiile ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima pentru 2030 . În cadrul actualizărilor , statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.

(22)

Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investițiilor . Prezentarea regulată a planurilor naționale în decursul unor perioade consecutive de zece ani le oferă statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbările semnificative de împrejurări . Țintele și obiectivele ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima. În cadrul acestor planuri , statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.

Amendamentul 31

Propunere de regulament

Considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23)

Strategiile stabile de reducere a emisiilor pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.

(23)

Strategiile stabile pe termen lung privind clima și energia sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.

Amendamentul 32

Propunere de regulament

Considerentul 23 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23a)

Statele membre ar trebui să elaboreze strategii pe termen lung în domeniul climei și al energiei pentru 2050 și pentru perioada post-2050, identificând transformările necesare în diferite sectoare pentru a trece la un sistem de energie din surse regenerabile și pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Strategiile ar trebui să fie consecvente cu cota Uniunii din bugetul global de emisii de carbon rămas și ar trebui să fie elaborate într-un mod deschis și transparent, cu implicarea deplină a părților interesate vizate. Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să se bazeze pe strategiile pe termen lung în domeniul climei și al energiei și să fie consecvente cu acestea.

Amendamentul 33

Propunere de regulament

Considerentul 23 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23b)

Sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF) este deosebit de expus și extrem de vulnerabil la schimbările climatice. În același timp, acest sector dispune de un potențial enorm de a asigura beneficii climatice pe termen lung și de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii și internaționale. El poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon, precum și prin furnizarea de biomateriale care pot înlocui materiile fosile sau materialele care implică emisii ridicate de dioxid de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale gestionarea durabilă a resurselor și stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon. Pentru a favoriza investiții durabile pe termen lung, este esențial să existe strategii pe termen lung.

Amendamentul 34

Propunere de regulament

Considerentul 23 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23c)

Atunci când sunt concepute noi interconexiuni, este important să se realizeze o evaluare completă a costurilor și beneficiilor, inclusiv o evaluare deplină a impactului tehnic, socioeconomic și ecologic, astfel cum se prevede în Regulamentul privind TEN-E, și să se țină seama de externalitățile pozitive ale interconexiunilor, cum ar fi integrarea surselor regenerabile, siguranța aprovizionării și o concurență mai intensă pe piața internă.

Amendamentul 35

Propunere de regulament

Considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24)

Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce sarcina administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.

(24)

Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, complementare reformelor pieței, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la ineficiență din punctul de vedere al costurilor, precum și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce complexitatea administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.

Amendamentul 36

Propunere de regulament

Considerentul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25)

Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre și față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori. Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.

(25)

Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre , față de autoritățile regionale și locale, față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori și față de orice alte părți interesate vizate și publicul larg . Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.

Amendamentul 37

Propunere de regulament

Considerentul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28)

Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să asigure că statele membre prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

(28)

Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să garanteze că statele membre utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru elaborarea de scenarii și modele și prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

Amendamentul 38

Propunere de regulament

Considerentul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30)

Pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre și a Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea și a promova cooperarea. Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma de raportare electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.

(30)

Pentru a  crește transparența în elaborarea politicilor energetice și climatice și pentru a limita complexitatea administrativă în statele membre și în cadrul Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă publică online pentru a facilita accesul public la informații, comunicarea între Comisie și statele membre, precum și cooperarea în rândul statelor membre . Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.

Amendamentul 39

Propunere de regulament

Considerentul 31

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31)

În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (27), în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(31)

Pentru a evita desfășurarea cu întârziere a acțiunilor la nivelul UE, Comisia ar trebui să utilizeze estimări anuale privind GES, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică furnizate de Agenția Europeană de Mediu, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor pentru 2030. În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (27), în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Amendamentul 40

Propunere de regulament

Considerentul 32

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(32)

În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor Strategiei pentru uniunea energetică, va fi esențială evaluarea de către Comisie a planurilor naționale și , pe baza rapoartelor intermediare , a implementării lor. Pentru prima perioadă de zece ani, aceasta privește în special îndeplinirea obiectivelor la nivelul Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a contribuțiilor naționale la obiectivele respective . Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani și numai dacă este necesar o dată pe an și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.

(32)

În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor celor cinci dimensiuni ale Strategiei pentru uniunea energetică, în special crearea unei uniuni energetice pe deplin funcționale și reziliente, va fi esențială evaluarea de către Comisie a  proiectelor de planuri naționale, precum și a punerii în aplicare a planurilor naționale notificate , prin intermediul rapoartelor intermediare . Acest lucru este deosebit de important în prima perioadă de zece ani, în cazul obiectivelor de la nivelul Uniunii pentru 2030 referitoare la energie și climă . Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani , iar dacă este necesar, o dată pe an, și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.

Amendamentul 41

Propunere de regulament

Considerentul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(33)

Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar putea lua în considerare opțiuni de politică relevante pentru abordarea lor .

(33)

Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar trebui să examineze, până la 1 martie 2020, opțiuni de politică corespunzătoare pentru tratarea lui și să prezinte o propunere legislativă, dacă este cazul .

Amendamentul 42

Propunere de regulament

Considerentul 33 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(33a)

În conformitate cu orientările actuale din cadrul CCONUSC privind raportarea cu privire la gazele cu efect de seră, calculul și raportarea emisiilor de metan se bazează pe potențialul de încălzire globală (GWP) legat de un interval de timp de 100 de ani. Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, ceea ce duce la un impact semnificativ asupra climei pe termen scurt și mediu, Comisia ar trebui să analizeze în ce mod ar fi afectate politicile și măsurile de adoptare a unui calendar pe 20 de ani în cazul metanului. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să examineze opțiuni de politică corespunzătoare pentru a trata rapid chestiunea emisiilor de metan printr-o strategie a Uniunii privind metanul, acordând prioritate emisiilor de metan legate de energie și deșeuri.

Amendamentul 43

Propunere de regulament

Considerentul 34

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34)

Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre ar trebui să poarte un dialog constant. După caz, Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să acorde o maximă atenție acestor recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.

(34)

Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre , precum și, după caz, statele membre între ele ar trebui să poarte un dialog constant. Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să țină seama de aceste recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.

Amendamentul 44

Propunere de regulament

Considerentul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35)

În cazul în care nivelul de ambiție al planurilor energetice și climatice naționale integrate sau al actualizărilor acestora este insuficient pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special, a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia ar trebui , în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare contribuțiile ambițioase anticipate efectuate de către statele membre, în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare ale statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune. Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021. În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.

(35)

În cazul în care nivelul de ambiție , obiectivele, politicile și măsurile descrise în planurile energetice și climatice naționale integrate sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective și ținte, iar statele membre ar trebui să-și întărească țintele naționale în domeniul energiei din surse regenerabile până la 31 decembrie 2020 (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia poate , în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau să solicite măsuri suplimentare din partea statelor membre pentru a asigura finalizarea acestora (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare eforturile ambițioase anticipate depuse de statele membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare voluntare din partea statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune , inclusiv a celor de interes pentru uniunea energetică . Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021 și ar trebui menținute pe toată durata perioadei . În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.

Amendamentul 45

Propunere de regulament

Considerentul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(38)

Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui , după caz, să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea planurilor naționale și măsurile asociate de consolidare a capacităților.

(38)

Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea , punerea în practică și monitorizarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, a strategiei pe termen lung în domeniul climei și al energiei și a măsurilor asociate de consolidare a capacităților , prin mobilizarea resurselor interne ale Agenției Europene de Mediu, ale Centrului Comun de Cercetare, ale capacității de modelare internă și, după caz, ale specialiștilor externi .

Amendamentul 46

Propunere de regulament

Considerentul 41 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(41a)

Prezentul regulament conține dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizată de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică a Uniunii  (1a) .

Amendamentul 47

Propunere de regulament

Considerentul 43

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(43)

La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet al uniunii energetice . Acesta ar trebui să înlocuiască și preia atribuțiile de la Comitetul privind schimbările climatice și de la alte comitete, după caz .

(43)

La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet pentru probleme de energie și climă . În ceea ce privește chestiunile legate de punerea în practică a dispozițiilor specifice privind schimbările climatice, Comisia ar trebui să fie sprijinită de Comitetul privind schimbările climatice înființat prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013.

Amendamentul 48

Propunere de regulament

Considerentul 44 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(44a)

În contextul pregătirii unei viitoare revizuiri a prezentului regulament și în contextul Strategiei de securitate cibernetică a UE, Comisia ar trebui să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre, dacă este necesar să se adauge cerințe suplimentare uniforme privind planificarea și raportarea cu privire la eforturile statelor membre de a îmbunătăți protecția infrastructurii de importanță critică a sistemului energetic al UE împotriva oricăror forme de amenințări cibernetice, în special având în vedere creșterea numărului de posibile atacuri cibernetice critice în ultimul deceniu, pentru a asigura securitatea energetică în toate împrejurările. Cu toate acestea, o astfel de coordonare îmbunătățită în cadrul UE nu ar trebui să afecteze interesele statelor membre privind securitatea națională prin divulgarea unor informații sensibile.

Amendamentul 49

Propunere de regulament

Articolul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 1

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Obiect și domeniu de aplicare

1.   Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:

(1)   Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:

 

(-a)

punerea în practică a unor strategii și măsuri pe termen lung în domeniul climei și energiei în vederea îndeplinirii angajamentelor Uniunii din domeniul gazelor cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris;

(a)

punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030;

(a)

punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;

 

(aa)

stabilirea de parteneriate și mecanisme de cooperare între statele membre la nivel macroregional și regional, pentru a îndeplini țintele, obiectivele și angajamentele uniunii energetice;

(b)

asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris.

(b)

asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris;

 

(ba)

aducerea unei contribuții la sporirea securității normative și a securității investitorilor și aducerea unei contribuții la exploatarea oportunităților de dezvoltare economică, stimulare a investițiilor, creare de locuri de muncă și coeziune socială;

 

(bc)

sprijinirea unei tranziții echitabile pentru cetățeni și regiuni, care ar putea fi afectate în mod negativ de tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Mecanismul de guvernanță se bazează pe planuri energetice și climatice naționale integrate care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate corespunzătoare prezentate de statele membre și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei Europene. El definește un proces structurat și iterativ între Comisie și statele membre, în vederea finalizării planurilor naționale și a implementării ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.

Mecanismul de guvernanță se bazează pe planuri energetice și climatice naționale integrate care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate corespunzătoare prezentate de statele membre și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei Europene. El definește un proces structurat , transparent și iterativ între Comisie și statele membre, care asigură participarea deplină a cetățenilor și a autorităților locale în vederea finalizării planurilor naționale și a implementării ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și macroregională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.

2.   Prezentul regulament se aplică următoarelor cinci dimensiuni ale uniunii energetice:

(2)   Prezentul regulament se aplică următoarelor cinci dimensiuni ale uniunii energetice:

(a)

securitatea energetică,

(a)

securitatea energetică,

(b)

piața energiei,

(b)

piața internă a energiei,

(c)

eficiența energetică,

(c)

eficiența energetică,

(d)

decarbonizarea și

(d)

decarbonizarea și

(e)

cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(e)

cercetarea, inovarea și competitivitatea.

Amendamentul 50

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], din Directiva 2010/31/UE și din Directiva 2012/27/UE.

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767] , din [reformarea Directivei 2009/72/CE propusă prin COM(2016)XXXX] , din Directiva 2010/31/UE și din Directiva 2012/27/UE.

Amendamentul 51

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;

3.

„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială la nivel central sau subnațional până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;

Amendamentul 52

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)

„obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030” înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere internă cu cel puțin 40 % față de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie îndeplinit până în 2030, obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030, obiectivul la nivelul Uniunii de îmbunătățire cu cel puțin 27 % a eficienței energetice în 2030, care urmează să fie revizuit până în 2020 având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii, și obiectivul de 15 % privind interconectarea rețelelor de energie electrică pentru 2030 sau orice obiective ulterioare convenite în acest sens de Consiliul European sau de Consiliu și de Parlament pentru anul 2030;

eliminat

Amendamentul 53

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

11a.

„eforturi timpurii” înseamnă progresul timpuriu realizat de un stat membru începând din 2021 în sensul îndeplinirii obiectivului său privind energia din surse regenerabile menționat la Articolul 3 din [reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile] și a obiectivului său privind îmbunătățirea eficienței energetice menționat la Articolul 1 alineatul (1) și la Articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE;

Amendamentul 54

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

17a.

„principiul «eficiența energetică înainte de toate»” înseamnă că în toate deciziile de planificare, de politici și de investiții energetice se acordă prioritate măsurilor de eficientizare a cererii și a ofertei de energie, prin reducerea consumului de energie la consumatorul final pe baza optimizării costurilor, prin inițiative bazate pe variația cererii de energie și prin eficientizarea conversiei, transportului și a distribuirii de energie;

Amendamentul 59

Propunere de regulament

Articolul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 3

Articolul 3

Planurile energetice și climatice naționale integrate

Planurile energetice și climatice naționale integrate

1.   Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru notifică Comisiei un plan energetic și climatic național integrat. Planurile conțin elementele stabilite la alineatul (2) și în anexa I. Primul plan vizează perioada 2021-2030. Planurile următoare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.

(1)   Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru notifică Comisiei un plan energetic și climatic național integrat. Planurile conțin elementele stabilite la alineatul (2) și în anexa I. Primul plan vizează perioada 2021-2030. Planurile următoare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.

2.   Planurile energetice și climatice naționale integrate sunt compuse din următoarele secțiuni principale:

(2)   Planurile energetice și climatice naționale integrate sunt compuse din următoarele secțiuni principale:

(a)

o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, constând într-un rezumat, o descriere a consultării și implicării părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;

(a)

o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, care să cuprindă:

 

 

1.

un rezumat;

 

 

2.

descrierea consultărilor și a modului în care au participat autoritățile locale, societatea civilă, agenții economici, partenerii sociali și cetățenii, precum și a rezultatelor acestora;

 

 

3.

descrierea cooperării regionale și macroregionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;

(b)

o descriere a obiectivelor și a  contribuțiilor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(b)

descrierea obiectivelor și a  țintelor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(c)

o descriere politicilor și a  măsurilor prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a  contribuțiilor corespunzătoare stabilite la litera (b);

(c)

descrierea politicilor, măsurilor și a  strategiilor de investiții prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a  țintelor corespunzătoare stabilite la litera (b);

(d)

o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele menționate la litera (b) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate);

(d)

descrierea situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele și țintele menționate la litera (b) în raport cu politicile și măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate) , precum și descrierea obstacolelor normative și de altă natură care împiedică îndeplinirea țintelor și a obiectivelor ;

(e)

o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la litera (b) ;

(e)

evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate la nivel individual și colectiv pentru realizarea țintelor și a obiectivelor menționate la articolele 1, 4, 13a și 14, precum și a impactului asupra mediului, inclusiv asupra calității aerului și a protecției naturii, asupra sănătății, situației macroeconomice și a situației sociale ;

 

(ea)

evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate asupra competitivității legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

 

(eb)

evaluarea impactului potențial al climei în statul membru, inclusiv a consecințelor directe și indirecte, precum și a strategiilor de reziliență care vizează gestionarea efectelor climatice, cum ar fi planurile naționale de adaptare;

 

(ec)

în urma elaborării unui plan de investiții, estimarea investițiilor publice și private necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor și politicilor planificate;

(f)

o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.

(f)

o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.

3 .     La elaborarea planurilor naționale menționate la alineatul (1), statele membre iau în considerare interconexiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și utilizează date și ipoteze consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul.

(3 )     Atunci când elaborează planurile naționale menționate la alineatul (1), statele membre:

 

(a)

limitează complexitatea administrativă și costurile pentru toate părțile interesate vizate;

 

(b)

iau în considerare interacțiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special principiul „eficiența energetică înainte de toate”;

 

(c)

utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul, și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru exercițiile de modelare;

 

(d)

asigură coerența cu obiectivele prevăzute la articolul 1 și cu strategiile naționale pe termen lung în domeniul climei și energiei, astfel cum se prevede la articolul 14;

 

(e)

evaluează numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, și prezintă succint politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop eliminarea sărăciei energetice, inclusiv măsurile de politică socială și alte programe naționale pertinente;

în cazul în care într-un stat membru există un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, fapt determinat în urma evaluării bazate pe date ce pot fi verificate, cu utilizarea indicatorilor de dispersie geografică, statul membru respectiv ar trebui să includă în planul său un obiectiv orientativ național pentru reducerea sărăciei energetice;

 

(f)

includ dispoziții pentru a evita, a atenua sau, în cazul în care proiectul este de interes public și nu există alternative, a compensa orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate prevăzute la articolele 15-22;

 

(g)

iau în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

 

(3a)     După primul plan energetic și climatic național integrat, statele membre asigură în toate planurile ulterioare transmise Comisiei în conformitate cu alineatul (1) modificarea țintelor și obiectivelor naționale, astfel cum se prevede la articolul 4, pentru a reflecta un grad mai mare de ambiție față de cel prevăzut în precedentul plan energetic și climatic național integrat.

 

(3b)     Statele membre pun la dispoziția publicului planurile prezentate Comisiei în temeiul prezentului articol.

4.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.

Amendamentul 60

Propunere de regulament

Articolul 4 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivele și contribuțiile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

Țintele și obiectivele pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

Amendamentul 61

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre descriu, în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, următoarele obiective și contribuții principale, astfel cum sunt specificate în anexa I secțiunea A.2:

Statele membre descriu, în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, următoarele obiective și ținte principale, astfel cum sunt specificate în anexa I secțiunea A.2:

Amendamentul 62

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul iia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(iia)

traiectoriile pe care le prevede statul membru pentru a menține și a majora absorbția de carbon din absorbanți în concordanță cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei, astfel cum se prevede la articolul 14;

Amendamentul 63

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii .

dacă este cazul, alte obiective naționale consecvente cu strategiile existente de reducere a emisiilor pe termen lung;

(iii )

alte obiective și ținte naționale coerente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung privind clima și energia ;

Amendamentul 64

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii de cel puțin 27  % energie din surse regenerabile în 2030, menționat la articolul 3 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767] , o contribuție la acest obiectiv în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al statului membru în 2030, cu o traiectorie liniară pentru această contribuție începând din anul 2021 ;

(i)

în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii pentru 2030 de a produce cel puțin 35  % din energie din surse regenerabile, menționat la [articolul 3] din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

Amendamentul 291

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ia)

obiectivul național al statului membru pentru 2030 privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie, prevăzut la articolul 3 și în anexa Ia la Directiva (UE) …/… [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], cu o traiectorie progresivă care să asigure utilizarea în mod regulat a energiei din surse regenerabile începând cu 2021, astfel cum se prevede în anexa Ia la prezentul regulament;

Amendamentul 292

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ib (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ib)

Traiectoria menționată la subpunctul (ia):

 

(i)

are ca punct de plecare ponderea energiei din surse regenerabile în anul 2020, astfel cum se prevede în coloana a treia a tabelului din anexa I partea A la Directiva (UE) …/… [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767]. Dacă un stat membru depășește obiectivul național obligatoriu pentru 2020, traiectoria sa poate să înceapă la nivelul realizat în 2020;

 

(ii)

este alcătuită din minimum trei puncte de referință, calculate ca media celor doi sau trei ani precedenți, conform anexei Ia;

 

(iii)

îndeplinește cel puțin obiectivul național pentru 2030;

Amendamentul 67

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ic (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ic)

Traiectoria statului membru menționată la subpunctele (ia) și (ib) luate împreună reprezintă traiectoria lineară obligatorie a Uniunii și îndeplinește obiectivul obligatoriu al Uniunii de a produce în 2030 cel puțin 35 % din consumul final brut de energie din surse regenerabile;

Amendamentul 68

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul id (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(id)

traiectoriile statului membru privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie începând din 2031 sunt coerente cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei.

Amendamentele 69 și 287

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii .

traiectorii pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;

(ii )

traiectoriile orientative ale statului membru pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;

Amendamentul 70

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

traiectoriile pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector în MW;

(iii)

traiectoriile orientative pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep, capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector , inclusiv retehnologizarea, în MW;

Amendamentul 71

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul iiia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(iiia)

ponderea energiei din surse regenerabile a statului membru, precum și obiectivele și traiectoriile asociate acestui tip de energie produsă de orașe, de comunitățile de energie din surse regenerabile și de consumatorii autonomi în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat de energie în Mtep;

Amendamentul 73

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)    contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică de 30  % în 2030, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], bazată fie pe consumul primar sau final de energie , fie pe economiile primare sau finale de energie , fie pe intensitatea energetică.

1.    obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea în 2030 a obiectivului obligatoriu al Uniunii de 40  % privind eficiența energetică, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], bazat fie pe consumul de energie primară sau finală , pe economiile de energie primară sau finală , fie pe intensitatea energetică , cu o traiectorie lineară pentru acest obiectiv începând cu 2021 .

Statele membre își exprimă contribuția ca nivel absolut al consumului primar de energie și al consumului final de energie în 2020 și în 2030 , cu o traiectorie liniară pentru contribuția respectivă începând din 2021. De asemenea, ei explică metodologia pe care au utilizat-o și factorii de conversie folosiți ;

Statele membre își exprimă obiectivele privind eficiența energetică drept nivelul absolut al consumului de energie primară și al consumului final de energie în 2020 și în 2030 . Acestea explică metodologia pe care se bazează și factorii de conversie utilizați în conformitate cu anexele IV și V … [din versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] ;

 

Traiectoria menționată la primul paragraf constă în ținte intermediare bienale, începând cu 2022, iar ulterior din doi în doi ani;

Amendamentul 74

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)   cantitatea cumulată de economii de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];

2.   cantitatea cumulată de economii suplimentare de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 și ulterior în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];

Amendamentul 75

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)    obiectivele pentru renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale ( atât publice, cât și private);

3.    pe baza unei analize a parcului de clădiri existente, reperele pentru 2030 și 2040 pentru strategiile pe termen lung de renovare a parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private , progresul către obiectivul pentru 2050 fiind măsurat în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016 ) 0765] ;

Amendamentul 76

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.     politicile și măsurile prevăzute, precum și progresele realizate în sensul transformării parcului de clădiri de la nivel național într-un parc de clădiri foarte eficient din punct de vedere energetic și fără emisii de carbon, inclusiv o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, care trebuie realizate în perioada 2020-2030;

Amendamentul 77

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)   suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate din 2020 până în 2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE referitor la rolul exemplar al clădirilor organismelor publice ;

4.   suprafața totală care urmează să fie renovată și economiile de energie corespondente realizate prin renovare sau economiile de energie anuale echivalente care rezultă din abordarea alternativă și care trebuie realizate în perioada 2020- 2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] ;

Amendamentul 78

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.     potențialul identificat pentru economiile de energie în materie de încălzire și răcire, inclusiv rezultatul evaluării cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a unui sistem eficient de termoficare și răcire centralizată;

Amendamentul 79

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)   alte obiective naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale în domenii precum transporturile, încălzirea și răcirea ;

5.   alte obiective naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale în domenii precum transporturile, industria producătoare și aprovizionarea cu apă și evacuarea apelor uzate sau legate de politicile privind interconectarea sectoarelor; precum și eficientizarea realizată în alte sectoare cu un înalt potențial de creștere a eficienței energetice de-a lungul întregului lanț energetic, de la energia primară la utilizatorii finali sau, de exemplu, centrele de date ;

Amendamentul 80

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)   obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și aprovizionarea cu energie din țări terțe;

1.   obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și aprovizionarea cu energie din țări terțe , în scopul creșterii rezilienței sistemelor energetice naționale, macroregionale și regionale ;

Amendamentul 81

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)    a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;

2.    obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe , în scopul creșterii rezilienței sistemelor energetice naționale, macroregionale și regionale ;

Amendamentul 82

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)   obiectivele naționale în ceea ce privește utilizarea surselor interne de energie (în special energia din surse regenerabile) ;

4.   obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin aplicarea unor măsuri de eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie interne și regionale, modificarea cererii și stocare ;

Amendamentul 83

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)   nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor de energie electrică de cel puțin 15 % pentru 2030 ; statele membre explică metodologia utilizată în acest scop ;

1.   nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul orientativ de interconectare a rețelelor de energie electrică pentru 2030 de cel puțin 15 % , ținându-se seama de obiectivul de interconectare pentru 2020 de 10 %, condițiile și potențialul pieței naționale și regionale, toate aspectele analizelor cost-beneficiu, nivelul real de punere în practică a PIC, precum și măsurile de creștere a capacității de comercializare a interconectărilor existente ; statele membre explică metodologia subiacentă utilizată , ținând seama de metodologia propusă de Comisie ;

Amendamentul 84

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)   obiectivele național esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică;

2.   obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului și modernizarea acesteia , care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei pentru uniunea energetică; pentru orice proiect major de infrastructură planificat, o evaluare preliminară a compatibilității acestuia cu cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și a contribuțiilor sale la acestea, în special în ceea ce privește siguranța aprovizionării și concurența;

Amendamentul 85

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)   obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum integrarea și cuplarea piețelor, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite ;

3.   obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special prin eliminarea obstacolelor din calea liberei stabiliri a prețurilor, integrarea și cuplarea piețelor, rețelele inteligente, agregarea, modificarea cererii, stocarea, generarea distribuită, mecanismele pentru expediere, reexpediere și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea acestor obiective ;

Amendamentul 86

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.     obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, modificarea cererii și stocarea, inclusiv prin agregare pe toate piețele de energie, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea obiectivelor;

Amendamentul 87

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.     obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a controalelor inteligente;

Amendamentul 88

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)   obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, precum și flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile , inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;

4.   obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, garantând că nu sunt puse în aplicare niciun fel de mecanisme de capacitate, sau, dacă acestea sunt puse în aplicare pentru a asigura siguranța aprovizionării, că sunt limitate pe cât posibil , inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;

Amendamentul 89

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)   obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și privată legată de uniunea energetică; dacă este cazul, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite. Aceste obiective ar trebui să fie consecvente cu cele stabilite în strategia pentru uniunea energetică și în planul SET;

1.   obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind sprijinul public pentru inițiativele de cercetare și de inovare legate de uniunea energetică și efectul de pârghie preconizat asupra inițiativelor de cercetare private ; dacă este cazul, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite. Aceste ținte și obiective ar trebui să fie consecvente cu cele stabilite în strategia pentru uniunea energetică și în planul SET;

Amendamentul 90

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)   obiectivele naționale pentru 2050 privind implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon ;

(2)   obiectivele naționale pentru 2050 referitoare la promovarea tehnologiilor durabile ;

Amendamentul 91

Propunere de regulament

Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)     obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea.

eliminat

Amendamentul 92

Propunere de regulament

Articolul 5 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Procesul de stabilire a  contribuțiilor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile

Procesul de stabilire a  obiectivelor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile

Amendamentul 93

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când își stabilesc contribuția privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), statele membre iau în considerare următoarele:

(1)   Atunci când își stabilesc obiectivul privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), statele membre iau în considerare următoarele:

Amendamentul 94

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 1 – litera d – punctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i)

distribuția echitabilă a utilizării în întreaga Uniune Europeană;

(i)

distribuția echitabilă și eficientă din punctul de vedere al costului a utilizării în întreaga Uniune Europeană;

Amendamentul 95

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 1 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da)

ponderea de referință a energiei din surse regenerabile în consumul său final brut de energie prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Directiva (UE) …/… [reformarea Directivei 2009/28/CE];

Amendamentul 96

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că suma contribuțiilor lor se ridică la cel puțin 27  % energie produsă din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul Uniunii până în 2030.

(2)   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că suma obiectivelor lor se ridică la o traiectorie liniară care atinge cel puțin 35  % din energia produsă din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul Uniunii până în 2030.

Amendamentul 97

Propunere de regulament

Articolul 6 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Procesul de stabilire a  contribuțiilor statelor membre în domeniul eficienței energetice

Procesul de stabilire a  obiectivelor obligatorii al statelor membre în domeniul eficienței energetice

Amendamentul 98

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Atunci când își stabilesc contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030 și pentru ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 1, statele membre se asigură că:

(1)   Atunci când își stabilesc obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030 și pentru ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 1, statele membre se asigură că:

Amendamentul 99

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;

(a)

consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;

Amendamentul 100

Propunere de regulament

Articolul 6 – alineatul 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Atunci când își stabilesc contribuția menționată la alineatul (1), statele membre pot ține seama de circumstanțele care afectează consumul primar și final de energie, precum:

(2)   Atunci când își stabilesc obiectivul menționat la alineatul (1), statele membre pot ține seama de circumstanțele care afectează consumul primar și final de energie, precum:

Amendamentul 101

Propunere de regulament

Articolul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 7

Articolul 7

Politicile și măsurile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

Politicile , măsurile și strategiile de investiții naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

În propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate pentru a realiza, în special, obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv măsuri pentru a asigura cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național și regional.

În propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate pentru a realiza în special obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv măsuri pentru a asigura cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național , local și regional , inclusiv mobilizarea programelor și instrumentelor Uniunii .

 

Descrierea principalelor politici și măsuri existente și planificate pentru atingerea obiectivelor stabilite în planurile naționale este însoțită de o imagine de ansamblu a investițiilor necesare pentru a atinge aceste obiective.

 

Statele membre consideră eficiența energetică o prioritate în domeniul infrastructurii. De asemenea, acestea includ programe de eficientizare energetică în planificarea infrastructurii lor și fac din renovarea clădirilor o investiție prioritară.

Amendamentul 102

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Statele membre descriu, în conformitate cu structura și formatul specificate în anexa I, situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, la momentul prezentării planului național sau pe baza celor mai recente informații disponibile. De asemenea, statele membre stabilesc și descriu previziunile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate).

(1)   Statele membre descriu, în conformitate cu structura și formatul specificate în anexa I, situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, la momentul prezentării planului național sau pe baza celor mai recente informații disponibile. De asemenea, statele membre stabilesc și descriu previziunile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2030 (inclusiv pentru anul 2030), care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate). Statele membre pun la dispoziția publicului ipotezele, parametrii și metodologiile utilizate pentru previziuni și scenarii.

Amendamentul 103

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(a)

impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1) . Acest lucru ar trebui să includă o evaluare a sinergiilor provenite din interconectarea sectoarelor, digitalizare și mai buna organizare a pieței, precum și o evaluare a beneficiilor în ceea ce privește calitatea aerului și siguranța aprovizionării ;

Amendamentul 104

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(b)

impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra sănătății, a mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate individuale și colective menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile politicilor și măsurilor existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1) . Metodologia utilizată pentru evaluarea acestui impact se face publică și se încurajează utilizarea analizei costuri-beneficii ;

Amendamentul 105

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.

(c)

interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Evaluarea conține o apreciere cantitativă sau calitativă a eventualelor interacțiuni documentate dintre politicile și măsurile naționale și măsurile de politică de la nivelul Uniunii privind clima și energia. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.

Amendamentul 106

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

modalitatea în care politicile și măsurile individuale și colective existente și planificate vor atrage investiții private pe lângă finanțările publice necesare pentru punerea lor în aplicare.

Amendamentul 107

Propunere de regulament

Articolul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9

Articolul 9

Proiectele de planuri energetice și climatice naționale integrate

Proiectele de planuri energetice și climatice naționale integrate

1.   Până la 1  ianuarie 2018 și, ulterior , la fiecare zece ani, statele membre elaborează și prezintă Comisiei un proiect al planului energetic și climatic național integrat menționat la articolul 3 alineatul (1).

(1)   Până la 1  iunie 2018 , fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei un proiect al primului său plan energetic și climatic național integrat menționat la articolul 3 alineatul (1). Fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei un proiect al celui de-al doilea plan până la 1 ianuarie 2023, precum și, ulterior, o dată la cinci ani, proiectele planurilor sale următoare.

2.   Comisia poate formula recomandări adresate statelor membre cu privire la proiectele de planuri , în conformitate cu articolul 28 . Aceste recomandări stabilesc în special :

(2)   Comisia evaluează proiectele de planuri și emite în atenția statelor membre recomandări specifice fiecărei țări , în conformitate cu articolul 28 , cu cel puțin trei luni înainte de termenul pentru prezentarea planului prevăzut la articolul 3 alineatul (1), în următoarele scopuri :

(a)

nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică ;

(a)

asigurarea atingerii în mod colectiv de către statele membre a obiectivelor și țintelor uniunii energetice aferente tuturor dimensiunilor uniunii energetice ;

 

(aa)

asigurarea îndeplinirii de către statele membre a obiectivelor și țintelor naționale;

(b)

politicile și măsurile legate de obiectivele statelor membre și la nivelul Uniunii, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;

(b)

îmbunătățirea politicilor și măsurilor individuale existente și planificate incluse în planurile energetice și climatice naționale, printre care cele cu o potențială relevanță transfrontalieră;

 

(ba)

formularea de propuneri pentru adoptarea de politici și măsuri suplimentare în cadrul planurilor energetice și climatice naționale;

(c)

interacțiunile și consecvența dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice.

(c)

asigurarea consecvenței dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și cele planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;

 

(ca)

asigurarea consecvenței strategiilor și instrumentelor de investiții cu politicile și măsurile statelor membre menite să îndeplinească obiectivele și țintele corespunzătoare.

3.   Statele membre acordă o maximă atenție oricărei recomandări din partea Comisiei atunci când își finalizează propriul plan energetic și climatic național integrat.

(3)   Statele membre acordă o maximă atenție oricărei recomandări din partea Comisiei atunci când își finalizează propriul plan energetic și climatic național integrat. În cazul în care poziția unui stat membru diferă de recomandarea Comisiei, statul membru în cauză prezintă și face publică justificarea care stă la baza poziției sale.

 

(3a)     Statele membre pun la dispoziția publicului proiectele de planuri menționate la alineatul (1).

Amendamentul 108

Propunere de regulament

Articolul 10 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri menționate la articolul 9 și anexează la proiectul de plan energetic și climatic național integrat prezentat Comisiei un rezumat al opiniilor publicului. În măsura în care sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2001/42/CE , consultările efectuate în conformitate cu directiva în cauză sunt considerate a îndeplini, de asemenea, obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament .

Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri menționate la articolul 9 și a strategiilor pe termen lung menționate la articolul 14 , atunci când toate opțiunile sunt posibile și poate avea loc o consultare publică efectivă .

Amendamentul 109

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Statele membre stabilesc termene rezonabile prin care acordă publicului timp suficient pentru a se informa, a se pregăti și a participa efectiv la diferitele etape ale procesului de planificare. Statele membre țin seama în mod corespunzător de participarea echitabilă și se asigură că publicul este informat, fie prin anunțuri publice, fie prin alte mijloace adecvate, cum ar fi mijloacele electronice de comunicare, dacă sunt disponibile, cu privire la toate aspectele practice legate de participarea sa, publicul fiind în măsură să aibă acces la toate documentele pertinente.

Amendamentul 110

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 1 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)     Statele membre includ în proiectul lor de plan energetic și climatic național integrat și în planul lor final, precum și în strategiile lor pe termen lung prezentate Comisiei un rezumat al opiniilor publicului, descriind totodată modul în care acestea au fost luate în considerare.

Amendamentul 111

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 1 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1c)     În măsura în care sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2001/42/CE, consultările efectuate în conformitate cu această directivă sunt considerate a îndeplini, de asemenea, obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament.

Amendamentul 112

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 1 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1d)     La punerea în aplicare a prezentului articol, statele membre reduc la minimum complexitatea administrativă.

Amendamentul 113

Propunere de regulament

Articolul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 10a

 

Platforma de dialog pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei

 

(1)     Într-un spirit de parteneriat, statele membre instituie o platformă permanentă de dialog pe mai multe niveluri privind clima și energia pentru a sprijini implicarea activă a autorităților locale, a organizațiilor societății civile, a mediului de afaceri, a investitorilor, a oricăror alte părți interesate relevante și a publicului larg în gestionarea tranziției energetice.

 

(2)     În cadrul acestei platforme naționale de dialog privind energia și clima, statele membre prezintă diferite opțiuni și scenarii pe care le au în vedere pentru politicile lor pe termen scurt, mediu și lung privind energia și clima, împreună cu o evaluare a costurilor și beneficiilor pentru fiecare opțiune. Platformele de dialog privind clima și energia constituie forumuri pentru discutarea și elaborarea planurilor, a strategiilor și a rapoartelor în conformitate cu articolul 10.

 

(3)     Statele membre se asigură că platformele de dialog privind energia și clima beneficiază de resurse umane și financiare adecvate și funcționează în mod transparent.

Amendamentul 114

Propunere de regulament

Articolul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 11

Articolul 11

Cooperare regională

Cooperare macroregională și regională

1.   Statele membre cooperează între ele la nivel regional, pentru a realiza cu eficacitate obiectivele și contribuțiile stabilite în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate.

(1)   Statele membre cooperează între ele la nivel macroregional și regional, ținând seama în cea mai mare măsură de toate formele de cooperare existente și potențiale, pentru a realiza efectiv obiectivele și țintele stabilite în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate.

2.   Cu mult înainte de a prezenta Comisiei proiectul de plan energetic și climatic național integrat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), statele membre identifică posibilitățile de cooperare regională și consultă statele membre învecinate, precum și celelalte state membre care își exprimă interesul. În cadrul propriilor proiecte de planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre prezintă rezultatele acestei consultări regionale, inclusiv, dacă este cazul, modul în care au fost luate în considerare observațiile.

(2)   Cu mult înainte de a prezenta Comisiei proiectul de plan energetic și climatic național integrat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), statele membre identifică posibilitățile de cooperare macroregională și regională , ținând seama de mecanismele de cooperare macroregională existente, în special de planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP), de mecanismul de conectare a rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), de piața regională a energiei din zona centrală și de vest (CWREM), de inițiativa pentru o rețea în largul mării a țărilor cu deschidere la mările septentrionale (NSOGI), de Parteneriatul euromediteraneean, și consultă statele membre învecinate, precum și celelalte state membre care își exprimă interesul , în conformitate cu dispozițiile Directivei 2011/92/UE și cu Convenția Espoo . În cadrul propriilor proiecte de planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre prezintă rezultatele acestei consultări regionale, inclusiv, dacă este cazul, modul în care au fost luate în considerare observațiile. Atunci când inițiază măsuri de cooperare macroregională, statele membre convin asupra unei structuri de guvernanță care prevede reuniuni la nivel de miniștri cel puțin o dată pe an.

 

(2a)     La cererea a două sau a mai multor state membre, Comisia facilitează elaborarea în comun a unor părți din planurile energetice și climatice naționale integrate ale acestora, inclusiv prin crearea unui cadru corespunzător. Atunci când participă la mecanisme de cooperare macroregională sau regională, statele membre includ rezultatele în proiectele lor de planuri energetice și climatice naționale integrate, pe care le prezintă Comisiei. Rezultatul unei astfel de cooperări macroregionale sau regionale poate să înlocuiască părțile echivalente ale respectivului plan energetic și climatic național integrat.

 

(2b)     Pentru a promova integrarea pieței și politicile care vizează eficiența din punctul de vedere al costurilor, Comisia identifică posibilități de cooperare macroregională sau regională care vizează una sau mai multe dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în conformitate cu prezentul articol, cu o viziune pe termen lung bazată pe condițiile de piață existente. Pe baza acestor posibilități, Comisia poate emite recomandări adresate statelor membre în temeiul articolului 28, pentru a facilita cooperarea, parteneriatele și consultările efective.

3.   Comisia facilitează cooperarea și consultarea între statele membre cu privire la proiectele de planuri care îi sunt prezentate în temeiul articolului 9, în vederea finalizării acestora.

(3)   Comisia facilitează cooperarea și consultarea între statele membre cu privire la proiectele de planuri care îi sunt prezentate în temeiul articolului 9, în vederea finalizării acestora.

4.   La elaborarea propriilor planuri energetice și climatice naționale integrate finale, statele membre iau în considerare observațiile primite de la alte state membre în conformitate cu alineatele (2) și (3) și explică modul în care au fost luate în considerare observațiile respective.

(4)   La elaborarea propriilor planuri energetice și climatice naționale integrate finale, statele membre iau în considerare observațiile primite de la alte state membre în conformitate cu alineatele (2) și (3) și explică modul în care au fost luate în considerare observațiile respective.

5.   În scopurile menționate la alineatul (1), statele membre continuă să coopereze la nivel macroregional pentru punerea în aplicare a politicilor și măsurilor aferente planurilor lor.

(5)   În scopurile menționate la alineatul (1), statele membre continuă să coopereze la nivel macroregional pentru punerea în aplicare a politicilor și măsurilor aferente planurilor lor.

 

(5a)     Statele membre au în vedere, de asemenea, cooperarea cu semnatarii Tratatului de instituire a Comunității Energiei și cu țările terțe care fac parte din Spațiul Economic European.

Amendamentul 116

Propunere de regulament

Articolul 12 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia evaluează planurile energetice și climatice naționale integrate și actualizările acestora notificate în temeiul articolelor  3 și 13 . În special, ea evaluează dacă:

Comisia evaluează planurile energetice și climatice naționale integrate notificate în temeiul articolului  3. În special, ea evaluează dacă:

Amendamentul 117

Propunere de regulament

Articolul 12 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

obiectivele și contribuțiile sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în special, a obiectivelor cadrului Uniunii privind clima și energia pentru 2030;

(a)

țintele și obiectivele sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în special, a obiectivelor cadrului Uniunii privind clima și energia pentru 2030;

Amendamentul 118

Propunere de regulament

Articolul 12 – paragraful 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

politicile existente și cele prevăzute, măsurile și strategiile de investiții conexe sunt suficiente pentru atingerea țintelor naționale menționate la articolul 4;

Amendamentul 120

Propunere de regulament

Articolul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 13

eliminat

Actualizarea planului energetic și climatic național integrat

 

1.     Până la 1 ianuarie 2023 și, ulterior, la fiecare 10 ani, statele membre prezintă Comisiei un proiect de actualizare a celui mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat, menționat la articolul 3, sau confirmă Comisiei că planul rămâne valabil.

 

2.     Până la 1 ianuarie 2024 și, ulterior, la fiecare 10 ani, statele membre prezintă Comisiei o actualizare a celui mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat, menționat la articolul 3, cu excepția cazului în care au confirmat că planul rămâne valabil în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol.

 

3.     Statele membre modifică obiectivele și contribuțiile stabilite în actualizarea menționată la alineatul (2) doar pentru a reflecta o ambiție mai mare în comparație cu cele stabilite în cel mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat.

 

4.     Statele membre depun eforturi pentru a atenua, în planul actualizat, orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate prevăzute la articolele 15-22.

 

5.     La elaborarea actualizării menționate la alineatul (2), statele membre țin seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

 

6.     Procedurile stabilite la articolul 9 alineatul (2) și la articolul 11 se aplică elaborării și evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate actualizate.

 

Amendamentul 121

Propunere de regulament

Capitolul 3 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 122

Propunere de regulament

Articolul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 13a

Coerența cu obiectivele globale privind clima

Până la 1 iulie 2018, Comisia prezintă un raport privind bugetul emisiilor de carbon la nivel global rămas care este compatibil cu continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii cu mult sub 2o C, în special la 1,5 o C, peste nivelurile preindustriale, și publică o analiză privind cota ce-i revine Uniunii în perspectiva 2050 și 2100.

Amendamentul 123

Propunere de regulament

Articolul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 14

Articolul 14

Strategii de reducere a emisiilor pe termen lung

Strategii pe termen lung în domeniul climei și al energiei

1.   Până la 1 ianuarie  2020 și, ulterior, la fiecare zece ani, statele membre elaborează și prezintă Comisiei strategiile lor de reducere a emisiilor pe termen lung, cu o perspectivă de 50 de ani, pentru a contribui la :

(1)   Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, o dată la cinci ani, statele membre și Comisia adoptă, în numele Uniunii, strategii pe termen lung în domeniul energiei și al climei , cu o perspectivă de 30 de ani, pentru:

(a)

îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră și de a spori absorbțiile de către absorbanți;

(a)

îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră și de a spori absorbțiile de către absorbanți în etape de câte 10 ani ;

(b)

îndeplinirea obiectivului de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale;

(b)

îndeplinirea obiectivului de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale , limitând emisiile de gaze cu efect de seră generate de Uniune sub cota ce îi revine din bugetul global de emisii de carbon rămas ;

(c)

realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii, în contextul reducerilor necesare, potrivit IPCC, în țările dezvoltate luate ca grup , pentru a  reduce în mod rentabil emisiile cu până la 80-95 % până în 2050 față de nivelurile din 1990.

(c)

realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii, în contextul reducerilor necesare potrivit IPCC, de a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii și de a spori absorbțiile de către absorbanți în vederea atingerii obiectivelor referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris , pentru a  realiza în cadrul Uniunii cota netă de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050 , iar imediat după această dată a înregistra emisii negative;

 

(ca)

până cel târziu în 2050, realizarea în cadrul Uniunii a unui sistem energetic foarte eficient în ceea ce privește consumul de energie și bazat pe surse de energie regenerabile.

2.   Strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung vizează:

(2)   Strategiile pe termen lung privind clima și energia conțin elementele stabilite în anexa IIa și vizează:

(a)

contribuția totală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sporirea absorbțiilor de către absorbanți;

(a)

contribuția totală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sporirea absorbțiilor de către absorbanți , cu un obiectiv separat de creștere a absorbțiilor de către absorbanți care să fie în concordanță cu obiectivele de limitare a creșterii temperaturii prevăzute în Acordul de la Paris ;

(b)

reducerea emisiilor și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv sectorul energiei electrice, sectorul transporturilor, sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură);

(b)

decarbonizarea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv , printre altele, în sectorul energiei electrice , sectorul industriei , sectorul transporturilor, sectorul încălzirii și răcirii și sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură);

(c)

progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut și strategiile în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;

(c)

progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut și strategiile în materie de investiții pe termen lung, cercetare, dezvoltare și inovare;

 

(ca)

progresele preconizate în ceea ce privește tranziția energetică, inclusiv reducerea consumului de energie, cota totală a energiei din surse regenerabile și capacitatea instalată prevăzută de energie din surse regenerabile;

 

(cb)

contribuția preconizată a decarbonizării profunde a economiei la dezvoltarea macroeconomică și la dezvoltarea socială și riscurile și beneficiile pentru sănătate și protecția mediului;

(d)

legăturile cu alte planificări pe termen lung la nivel național.

(d)

legăturile cu alte obiective, planificări și alte măsuri, politici și investiții pe termen lung la nivel național.

 

(2a)     Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa IIa în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.

3 .     Strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung și planurile energetice și climatice naționale integrate menționate la articolul 3 ar trebui să fie consecvente unele cu altele .

(3 )     Planurile energetice și climatice naționale integrate menționate la articolul 3 sunt consecvente cu strategiile climatice și energetice pe termen lung .

4.   Statele membre pun de îndată la dispoziția publicului strategiile lor respective de reducere emisiilor pe termen lung și orice actualizări ale acestora .

(4)   Statele membre și Comisia își dezvoltă strategiile într-un mod deschis și transparent și se asigură că publicul, partenerii sociali, întreprinderile, investitorii, societatea civilă și alte părți interesate beneficiază din timp de posibilități efective de participa la elaborarea strategiilor pe termen lung în domeniul climei și al energiei și fac publice strategiile și toate analizele și datele complementare, inclusiv prin intermediul platformei online menționate la articolul 24 .

 

(4a)     Comisia sprijină statele membre în elaborarea strategiilor pe termen lung prin furnizarea de informații cu privire la stadiul cunoștințelor științifice și al dezvoltării tehnologice care este pertinentă pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 1. Comisia asigură, de asemenea, oportunități pentru ca statele membre și alte părți interesate să furnizeze informații suplimentare și să discute despre pozițiile lor și elaborează bune practici și orientări pe care statele membre să le utilizeze în procesul de elaborare și punere în aplicare a strategiilor.

 

(4b)     Comisia evaluează dacă strategiile naționale pe termen lung sunt adecvate pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor Uniunii stabilite la articolul 1. Comisia poate formula recomandări pentru statele membre, care să le faciliteze atingerea acestui scop și să le sprijine în eforturile lor de elaborare și de punere în aplicare a strategiilor pe termen lung.

Amendamentul 124

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor stabilite în planul energetic și climatic național integrat, precum și în direcția punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora;

(a)

informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării țintelor și obiectivelor stabilite în planul energetic și climatic național integrat, precum și în direcția finanțării și punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora;

Amendamentul 125

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

rezultatele consultărilor publice desfășurate în conformitate cu articolul 10;

Amendamentul 126

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 2 – litera ab (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ab)

informații cu privire la progresele înregistrate în sprijinirea participării active în conformitate cu articolul 10a;

Amendamentul 127

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 2 – litera ac (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ac)

informațiile menționate la articolul 14 și cu privire la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii țintelor, obiectivelor și angajamentelor stabilite în strategiile pe termen lung în domeniul energiei și al climei;

Amendamentul 128

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   În cazul în care Comisia a formulat recomandări în temeiul articolului 27 alineatul (2) sau (3), statul membru în cauză include în raportul său, menționat la alineatul (1) al prezentului articol, informații privind politicile și măsurile adoptate sau prevăzute a fi adoptate și puse în aplicare pentru a aborda respectivele recomandări. Aceste informații cuprind un calendar detaliat de punere în aplicare.

(5)   În cazul în care Comisia a formulat recomandări în temeiul articolului 27 alineatul (2) sau (3), statul membru în cauză include în raportul său, menționat la alineatul (1) al prezentului articol, informații privind politicile și măsurile adoptate sau prevăzute a fi adoptate și puse în aplicare pentru a aborda respectivele recomandări. Aceste informații cuprind un calendar detaliat de punere în aplicare. În cazul în care se abate de la o recomandare, statul membru în cauză pune la dispoziție și publică o justificare bine fundamentată, bazată pe date fiabile și criterii obiective.

Amendamentul 129

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Statele membre pun la dispoziția publicului rapoartele înaintate Comisiei în temeiul prezentului articol.

Amendamentul 130

Propunere de regulament

Articolul 18 – paragraful 1 – litera a – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

4.

traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, inclusiv ponderea biocombustibililor, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea biocombustibililor produși din principalele culturi de pe terenurile agricole , precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

Amendamentul 131

Propunere de regulament

Articolul 18 – paragraful 1 – litera a – punctul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.

obiectivele și traiectoriile privind energia din surse regenerabile produsă de regiuni, orașe, comunități energetice și consumatorii autonomi;

Amendamentul 132

Propunere de regulament

Articolul 18 – paragraful 1 – litera a – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)

dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea biocombustibililor, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea biocombustibililor produși din principalele culturi de pe terenurile agricole, ponderea energiei electrice produse din biomasă fără generarea de căldură, ponderea energiei din surse regenerabile în termoficarea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunitățile energetice și de consumatorii autonomi );

5.

dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea energiei electrice produse din biomasă fără generarea de căldură, ponderea energiei din surse regenerabile în termoficarea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia recuperată din nămolul obținut prin epurarea apelor uzate );

Amendamentul 133

Propunere de regulament

Articolul 18 – paragraful 1 – litera b – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru realizarea contribuției naționale la obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicat la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23, 24 și 25 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

1.

politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru atingerea țintelor naționale în vederea atingerii țintei obligatorii la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicate la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23, 24 și 25 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

Amendamentul 134

Propunere de regulament

Articolul 18 – paragraful 1 – litera b – punctul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.

măsuri specifice pentru a evalua, a asigura transparența și a reduce nevoia de capacitate obligatorie de funcționare („must-run”), care poate duce la reducerea energiei din surse regenerabile;

Amendamentul 135

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera a – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

traiectoria consumului primar și final de energie din 2020 până în 2030, drept contribuția națională în materie de economii de energie la realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

1.

traiectoria consumului primar și final de energie din 2020 până în 2030, drept ținte naționale obligatorii în materie de economii de energie în vederea atingerii țintei Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

Amendamentul 136

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera a – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

obiectivele privind renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice , cât și private;

2.

obiectivele strategiei pe termen lung de renovare a parcului național de clădiri rezidențiale și de clădiri nerezidențiale publice și private;

Amendamentul 137

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera b – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a realiza contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030, precum și alte obiective prezentate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (și de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

1.

politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge ținta națională obligatorie privind eficiența energetică pentru 2030, precum și alte obiective prezentate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (și de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

Amendamentul 138

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera b – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

schema de obligații și măsurile alternative privind eficiența energetică la nivel național în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], în conformitate cu anexa II la prezentul regulament;

(3)

schema de obligații și măsurile alternative privind eficiența energetică la nivel național în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], în conformitate cu anexa II la prezentul regulament , inclusiv economiile de energie obținute prin intermediul sistemelor naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și/sau prin măsuri alternative adoptate în conformitate cu articolele 7, 7a și 7b și cu articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin propunerea COM(2016)0761] și impactul asupra facturilor consumatorilor și care includ cerințe cu scop social ;

Amendamentul 139

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera b – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale , atât publice, cât și private, inclusiv politicile și măsurile de stimulare a renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape;

4.

strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale , atât publice, cât și private, inclusiv politicile și măsurile pentru orientarea investițiilor în vederea stimulării renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape , ținând seama în special de o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, în conformitate cu articolul 2a din Directiva (UE) …/… [Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)] ;

Amendamentul 140

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera b – punctul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5a.

politicile și măsurile pentru dezvoltarea potențialului economic al cogenerării de înaltă eficiență și al unor sisteme de încălzire și răcire eficiente, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva (UE) …/… [Directiva 2012/27/UE, astfel cum a fost modificată prin propunerea COM(2016)0761];

Amendamentul 141

Propunere de regulament

Articolul 19 – paragraful 1 – litera b – punctul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5b.

dacă este cazul, progresele realizate în alte politici, măsuri și acțiuni puse în aplicare, adoptate și planificate care rezultă din strategiile de renovare pe termen lung, în conformitate cu articolul 2a din Directiva (UE) …/… [Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)], inclusiv cele care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri și cele care vizează accesul la informații și finanțare;

Amendamentul 142

Propunere de regulament

Articolul 20 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

a obiectivelor naționale privind diversificarea surselor de energie și privind țările furnizoare, stocarea, reacția din partea cererii;

(a)

a obiectivelor naționale privind îmbunătățirea eficienței energetice și sursele regenerabile de energie și diversificarea furnizării, a rutelor de furnizare și a țărilor furnizoare, stocarea, reacția din partea cererii;

Amendamentul 143

Propunere de regulament

Articolul 20 – paragraful 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;

(b)

a obiectivelor și măsurilor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe și care nu creează obstacole în calea punerii în aplicare cu succes a uniunii energetice ;

Amendamentul 144

Propunere de regulament

Articolul 20 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin aplicarea măsurilor de eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile interne de energie, reacția din partea cererii și stocare;

Amendamentul 145

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de 15 % de interconectare a rețelelor de energie electrică;

(a)

nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul indicativ de cel puțin 15 % de interconectare a rețelelor de energie electrică;

Amendamentul 146

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(b)

obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului și modernizarea acesteia , care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice;

Amendamentul 147

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne energiei , precum integrarea și cuplarea piețelor, dacă este cazul ;

(d)

obiectivele și măsurile naționale referitoare la flexibilitatea sistemului, în special prin eliminarea obstacolelor din calea liberei stabiliri prețurilor , integrarea și cuplarea piețelor, rețelele inteligente, agregarea, reacția din partea cererii, stocarea, generarea distribuită, mecanismele pentru expediere, reexpediere și limitare, semnalele de preț în timp real ;

Amendamentul 148

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e)

obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică;

eliminat

Amendamentul 149

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera ea (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ea)

obiectivele și măsurile naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, reacția din partea cererii și stocare, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei;

Amendamentul 150

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera eb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(eb)

obiectivele și măsurile naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a controalelor inteligente;

Amendamentul 151

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f)

obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, dacă este cazul ;

(f)

obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, garantând că nu sunt puse în aplicare niciun fel de mecanisme de capacitate, sau, dacă acestea sunt puse în aplicare pentru a asigura securitatea aprovizionării, că sunt limitate pe cât posibil ;

Amendamentul 152

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera fa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(fa)

măsurile adoptate la nivel național pentru a stabili sau revizui zonele de ofertare pentru a aborda congestiile structurale, a maximiza eficiența economică și comerțul transfrontalier și a asigura securitatea aprovizionării;

Amendamentul 153

Propunere de regulament

Articolul 21 – alineatul 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-( f );

(g)

a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-( fa );

Amendamentul 154

Propunere de regulament

Articolul 21 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 21a

 

Raportarea integrată cu privire la sărăcia energetică

 

Dacă este cazul, un stat membru include în raportul energetic și climatic național intermediar integrat informații cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică, precum și informații privind politicile și măsurile de abordare a sărăciei energetice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (v).

 

În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (3) litera (v), statul membru în cauză include în raportul energetic și climatic național intermediar integrat informații cu privire la punerea în aplicare a obiectivului lor național orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică.

 

Comisia comunică informațiile transmise de către statul membru în temeiul prezentului articol Observatorului sărăciei energetice.

Amendamentul 155

Propunere de regulament

Articolul 22 – paragrafe 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

obiectivele naționale privind cheltuielile (publice și private) totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și dezvoltarea performanțelor;

(b)

obiectivele naționale privind cheltuielile publice și , după caz, private totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și dezvoltarea performanțelor;

Amendamentul 156

Propunere de regulament

Articolul 22 – paragrafe 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie;

(d)

obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili;

Amendamentul 157

Propunere de regulament

Articolul 22 – paragrafe 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.

(g)

măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul. Se face publică utilizarea oricărei contribuții financiare din partea Comisiei pentru finanțarea instrumentelor în care statele membre investesc în comun resurse naționale.

Amendamentul 158

Propunere de regulament

Articolul 23 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

inventarele lor armonizate de gaze cu efect de seră pentru anul X-1;

eliminat

Amendamentul 159

Propunere de regulament

Articolul 23 – alineatul 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

o aproximare a consumului lor final brut de energie din surse regenerabile și a consumului lor de energie brută, primară și finală pentru anul X-1.

Amendamentul 160

Propunere de regulament

Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În sensul literei (a) , pe baza inventarelor armonizate de gaze cu efect de seră prezentate de statele membre sau, dacă un stat membru nu și-a prezentat inventarele armonizate până la data respectivă, pe baza propriilor estimări, Comisia compilează anual un inventar armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia pune aceste informații la dispoziția publicului în fiecare an până la data de 30 septembrie.

În acest sens , pe baza inventarelor armonizate de gaze cu efect de seră prezentate de statele membre sau, dacă un stat membru nu și-a prezentat inventarele armonizate până la data respectivă, pe baza propriilor estimări, Comisia compilează anual un inventar armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia pune aceste informații la dispoziția publicului în fiecare an până la data de 30 septembrie.

Amendamentul 161

Propunere de regulament

Articolul 23 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Până la data de 31 iulie 2021 și, ulterior, în fiecare an („anul X”), statele membre prezintă Comisiei inventarele aproximative ale gazelor cu efect de seră pentru anul X-1;

Amendamentul 162

Propunere de regulament

Articolul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 24

Articolul 24

Platforma de raportare electronică

Platforma electronică

1 .     Comisia instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea dintre Comisie și statele membre și pentru a promova cooperarea între statele membre.

(1 )     Pentru a asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor, Comisia instituie o platformă online publică pentru a facilita comunicarea dintre Comisie și statele membre, pentru a promova cooperarea între statele membre și pentru a facilita accesul publicului la informații .

2.   Statele membre utilizează platforma online pentru a prezenta Comisiei rapoartele menționate în prezentul capitol odată ce platforma devine operațională.

(2)   Statele membre utilizează platforma online pentru a prezenta Comisiei rapoartele menționate în prezentul capitol odată ce platforma devine operațională. Statele membre pun aceste rapoarte la dispoziția publicului.

 

(2a)     Comisia utilizează platforma online pentru a facilita accesul online al publicului la proiectul și la versiunea finală a planurilor naționale integrate în materie de energie și climă, precum și la strategiile pe termen lung în materie de climă și energie, menționate la articolele 3, 9 și 14.

Amendamentul 163

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează, în special pe baza rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate, a altor informații raportate în temeiul prezentului regulament, a indicatorilor și a statisticilor europene, dacă sunt disponibile:

(1)   Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează, în special pe baza rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate, a altor informații raportate în temeiul prezentului regulament, a  informațiilor furnizate de Agenția Europeană de Mediu, a indicatorilor și a statisticilor europene, dacă sunt disponibile:

Amendamentul 164

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

(a)

progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică și în vederea acțiunii revizuite a Uniunii în domeniul climei și al energiei, după caz, așa cum se prevede la articolul 38 ;

Amendamentul 165

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția diversificării surselor și furnizorilor de energie, contribuind la crearea unei uniuni energetice pe deplin funcționale și reziliente, bazate pe securitatea aprovizionării, solidaritate și încredere;

Amendamentul 166

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

progresele realizate de fiecare stat membru în direcția îndeplinirii propriilor obiective și contribuții și în direcția punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în planul său energetic și climatic național integrat;

(b)

progresele realizate de fiecare stat membru în direcția atingerii propriilor ținte și obiective și în direcția punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în planul său energetic și climatic național integrat;

Amendamentul 167

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

impactul general al politicilor și măsurilor din planurile naționale integrate asupra funcționării măsurilor Uniunii în materie de politică climatică și energetică, în vederea revizuirii contribuției stabilite la nivel național a Uniunii și a creșterii nivelului de ambiție, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris;

Amendamentul 168

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera cb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cb)

impactul general al politicilor și măsurilor planurilor naționale integrate asupra funcționării EU ETS;

Amendamentul 169

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 – litera cc (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cc)

acuratețea estimărilor statelor membre cu privire la efectul politicilor și măsurilor care se suprapun la nivel național asupra echilibrului dintre cerere și ofertă al EU ETS sau, în absența unor astfel de estimări, efectuează propria evaluare a acestui impact;

Amendamentul 170

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     Comisia anunță în prealabil indicatorii pe care intenționează să îi folosească în cadrul acestor evaluări.

Amendamentul 171

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut al Uniunii, pe baza unei traiectorii liniare pornind de la 20 % în 2020 și ajungând la cel puțin 27  % în 2030, astfel cum se prevede la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul ( i ).

(2)   În domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut al Uniunii, pe baza unei traiectorii liniare obligatorii pornind de la 20 % în 2020 și ajungând la cel puțin 35  % în 2030, astfel cum se prevede la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul ( ic ).

Amendamentul 172

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În domeniul eficienței energetice, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în direcția atingerii în mod colectiv a unui consum maxim de energie la nivelul Uniunii de 1 321 Mtep consum primar de energie și de 987 Mtep consum final de energie în 2030, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

În domeniul eficienței energetice, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în direcția atingerii în mod colectiv a unui consum maxim de energie la nivelul Uniunii de 1 132 Mtep consum primar de energie și de 849 Mtep consum final de energie în 2030, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

Amendamentul 173

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

analizează măsura în care a fost atins reperul Uniunii de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020;

(a)

evaluează măsura în care fiecare stat membru în parte este pe cale de a-și atinge ținta națională obligatorie, precum și măsura în care a fost atinsă ținta Uniunii de maximum 1 483  Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020;

Amendamentul 174

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.     Până la 31 octombrie 2019 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia evaluează punerea în aplicare a Directivei 2009/31/CE.

eliminat

Amendamentele 175 și 307

Propunere de regulament

Articolul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 26

Articolul 26

Măsuri ulterioare în caz de neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor

Măsuri ulterioare în caz de neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor

1.   Pe baza evaluării în temeiul articolului 25, Comisia emite recomandări către un stat membru, în temeiul articolului 28, în cazul în care evoluțiile politicilor din statul membru respectiv prezintă neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice.

(1)   Pe baza evaluării în temeiul articolului 25, Comisia emite recomandări către un stat membru, în temeiul articolului 28, în cazul în care evoluțiile politicilor din statul membru respectiv prezintă neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice și cu țintele pe termen lung ale Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră .

 

(1a)     Un stat membru care intenționează să recurgă la flexibilitatea prevăzută la articolul 7 din prezentul Regulament (UE) …/… [Regulamentul privind partajarea eforturilor] include în planul prevăzut la articolul 3 din prezentul regulament nivelul de utilizare preconizat și politicile și măsurile avute în vedere pentru a depăși exigențele stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) …/… [exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură] pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2030 până la nivelul necesar.

2.   Comisia poate emite avize cu privire la planurile de acțiune prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul [] [ESR].

(2)   Comisia poate emite avize cu privire la planurile de acțiune prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 7 și articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul [] [ESR].

 

(2a)     Comisia poate suspenda temporar posibilitatea ca un stat membru să transfere nivelul anual de emisii alocate altor state membre.

 

(2b)     Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, Comisia analizează în ce mod ar fi afectate politicile și măsurile de adoptarea unui interval de timp de 20 de ani în cazul metanului. Comisia analizează opțiunile de politică pentru a aborda rapid problema emisiilor de metan și prezintă o strategie a Uniunii privind metanul, luând în considerare obiectivele economiei circulare, după caz, acordând prioritate emisiilor de metan legate de energie și deșeuri.

 

(2c)     În 2027, Comisia raportează pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2025, iar în 2032 pentru perioada cuprinsă între 2026 și 2030 cu privire la totalul emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii pentru fiecare dintre categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) …/… [LULUCF], calculat ca totalul emisiilor și al absorbțiilor raportate pentru perioada respectivă, minus valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a mediilor anuale ale emisiilor și ale absorbțiilor raportate ale Uniunii în perioada 2000-2009. Pe baza constatărilor raportului, Comisia prezintă propuneri, după caz, pentru a asigura integritatea obiectivului global al Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris.

Amendamentul 309

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul - 1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-1)     Dacă, pe baza evaluării proiectelor de planuri energetice și climatice naționale integrate în temeiul articolul 9, Comisia ajunge la concluzia că obiectivele statelor membre sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor generale obligatorii pentru sursele regenerabile de energie și eficiența energetică ale Uniunii pentru 2030, aceasta poate solicita statelor membre ale căror obiective le consideră a fi insuficiente să-și mărească nivelul de ambiție pentru a asigura nivelul relevant de ambiție colectivă.

Amendamentul 310

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul - 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-1a)     În domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia utilizează circumstanțele enumerate la articolul 5 alineatul (1) drept criteriile obiective pentru evaluarea sa menționată la articolul 12. Statele membre cu un obiectiv aflat sub cel care rezultă din aplicarea formulei prevăzute în anexa Ia trebuie să își îmbunătățească obiectivul în consecință.

Amendamentul 176

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Dacă, pe baza evaluării sale a planurilor energetice și climatice naționale integrate și a actualizărilor acestora în temeiul articolului 12, Comisia ajunge la concluzia că obiectivele și contribuțiile planurilor naționale sau ale actualizărilor acestora sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, în special, pentru prima perioadă de zece ani, a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică , Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, aceste măsuri țin seama de nivelul de ambiție al contribuțiilor statelor membre la obiectivul Uniunii pentru 2030, stabilite în planurile lor naționale și în actualizările acestora .

(1)   Dacă, pe baza evaluării sale a planurilor energetice și climatice naționale integrate în temeiul articolului 12, Comisia ajunge la concluzia că țintele și obiectivele planurilor naționale sunt insuficiente, Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea acestor ținte și obiective .

 

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, fără a afecta alte măsuri, obiectivul specific național al statelor membre pentru 2030 este revizuit până cel târziu la 31 decembrie 2020 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu anexa Ia la Directiva (UE) …/… [reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile].

Amendamentul 177

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Dacă, pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b), Comisia ajunge la concluzia că un stat membru a înregistrat progrese insuficiente în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor sau a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor stabilite în propriul plan energetic și climatic național integrat, ea emite recomandări către statul membru în cauză în conformitate cu articolul 28. Atunci când emite astfel de recomandări, Comisia ține seama de eforturile ambițioase realizate de timpuriu de statele membre în vederea contribuirii la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.

(2)   Dacă, pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b), Comisia ajunge la concluzia că un stat membru a înregistrat progrese insuficiente în direcția realizării traiectoriilor, țintelor și obiectivelor sale sau a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor stabilite în propriul plan energetic și climatic național integrat, ea emite recomandări către statul membru în cauză în conformitate cu articolul 28.

Amendamentul 178

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Dacă, pe baza evaluării globale a rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate ale statelor membre în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (a) și cu sprijinul altor surse de informații, după caz, Comisia ajunge la concluzia că Uniunea riscă să nu îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, în special, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030 al Uniunii, ea poate emite recomandări către toate statele membre, în temeiul articolului 28, pentru a atenua acest risc. După caz, în plus față de recomandări, Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura, în special, atingerea obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, aceste măsuri țin seama de eforturile ambițioase realizate de timpuriu de statele membre în vederea contribuirii la obiectivul Uniunii pentru 2030.

(3)   Dacă, pe baza evaluării rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate ale statelor membre sau cu sprijinul altor surse de informații, după caz , în conformitate cu articolul 25 , Comisia ajunge la concluzia că Uniunea riscă să nu îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, în special, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030 al Uniunii, ea emite recomandări către toate statele membre, în temeiul articolului 28, pentru a atenua acest risc. Atunci când emite aceste recomandări, Comisia ține seama de nivelul de ambiție al statelor membre în raport cu obiectivele Uniunii pentru 2030. După caz, în plus față de recomandări, Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura, în special, atingerea obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Aceste măsuri țin seama de eforturile ambițioase realizate de timpuriu de statele membre , în special începând cu 2021, în vederea contribuirii la țintele Uniunii pentru 2030 , de gradul de realizare a traiectoriilor și obiectivelor specifice naționale de către statele membre, precum și de orice contribuție la platforma de finanțare, în conformitate cu alineatul (4) litera (c) .

Amendamentul 179

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

În domeniul eficienței energetice, aceste măsuri suplimentare pot, în special, să îmbunătățească eficiența energetică a:

 

(a)

produselor, în conformitate cu Directivele 2009/125/CE și 2010/30/UE;

 

(b)

a clădirilor, în conformitate cu Directivele 2010/31/UE și 2012/27/UE; și

 

(c)

a transporturilor.

Amendamentul 180

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)     Dacă, pe baza evaluării sale efectuate în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (a), Comisia ajunge la concluzia că un proiect de infrastructură împiedică dezvoltarea unei uniuni energetice reziliente, Comisia efectuează o evaluare preliminară a compatibilității proiectului cu obiectivele pe termen lung ale pieței interne a energiei, ținând seama în special de obiectivul pe termen lung, și include recomandări pentru statul membru în cauză, în temeiul articolului 28. Înainte de a efectua această evaluare, Comisia poate consulta alte state membre.

Amendamentul 293

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 4 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Dacă, în domeniul energiei din surse regenerabile, fără a aduce atingere măsurilor la nivelul Uniunii prevăzute la alineatul (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (2) în anul 2023 , Comisia ajunge la concluzia că traiectoria liniară a Uniunii menționată la articolul 25 alineatul (2) nu este realizată în mod colectiv , statele membre se asigură , până în anul 2024, că orice decalaj apărut este remediat prin măsuri suplimentare, cum ar fi:

Dacă, în domeniul energiei din surse regenerabile, fără a aduce atingere măsurilor la nivelul Uniunii prevăzute la alineatul (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (2), Comisia ajunge la concluzia că un stat membru nu înregistrează suficiente progrese în direcția îndeplinirii obiectivului său național pentru 2030, în special pentru că nu își respectă punctele de referință în 2022, 2025 și 2027 , așa cum sunt stabilite la anexa Ia , statele membre în cauză se asigură că orice decalaj apărut în raport cu traiectoria lor este remediat în termen de un an prin măsuri suplimentare, cum ar fi:

Amendamentul 182

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 4 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

acțiuni de promovare a unei ponderi mai mari a energiei electrice produse din surse regenerabile pe baza criteriilor prevăzute la articolul 4 din Directiva (UE) …/… [reformarea Directivei 2009/28/CE];

Amendamentul 183

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 4 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

realizarea unei contribuții financiare la o platformă de finanțare instituită la nivelul Uniunii, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și este gestionată direct sau indirect de Comisie;

(c)

realizarea unei contribuții financiare voluntare la o platformă de finanțare instituită la nivelul Uniunii, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile , în special la cele care prezintă interes pentru uniunea energiei, și este gestionată direct sau indirect de Comisie;

Amendamentul 184

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 4 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)

utilizarea mecanismelor de cooperare prevăzute în Directiva (UE) …/… [reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile];

Amendamentul 185

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Aceste măsuri țin seama de nivelul de ambiție al contribuțiilor timpurii ale statului membru în cauză la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 .

Aceste măsuri țin seama de nivelul de respectare de către statul membru a țintei și traiectoriei sale naționale privind energia din surse regenerabile.

 

Comisia adoptă, după caz, măsuri la nivelul Uniunii, în plus față de măsurile luate la nivel național, pentru a asigura realizarea traiectoriei lineare obligatorii al Uniunii și atingerea țintei specifice obligatorii a Uniunii pentru 2030 în materie de energie din surse regenerabile.

Amendamentul 186

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   Dacă, în domeniul eficienței energetice, fără a aduce atingere altor măsuri la nivelul Uniunii în temeiul alineatului (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (3) în anul 2023, Comisia ajunge la concluzia că progresele realizate în direcția atingerii în mod colectiv a obiectivului Uniunii privind eficiența energetică menționat la articolul 25 alineatul (3) primul paragraf sunt insuficiente, ea ia până în anul 2024 măsuri , în plus față de cele prevăzute în Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0765] și în Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] , pentru a se asigura obiectivele obligatorii ale Uniunii privind eficiența energetică pentru 2030 sunt îndeplinite. Aceste măsuri suplimentare pot îmbunătăți, în special, eficiența energetică a:

(5)   Dacă, în domeniul eficienței energetice, fără a aduce atingere altor măsuri la nivelul Uniunii în temeiul alineatului (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (3) în anul 2023, și, ulterior, din doi în doi ani, Comisia ajunge la concluzia că un stat membru nu realizează suficiente progrese în direcția atingerii țintei și realizarea traiectoriei sale naționale obligatorii pentru 2030 , statul membru în cauză se asigură, până în anul 2024 și , ulterior, din doi în doi ani , că orice decalaj apărut în raport cu traiectoria sa este remediat prin măsuri suplimentare în termen de un an.

(a)

produselor, în conformitate cu Directiva 2010/30/UE și cu Directiva 2009/125/CE;

 

(b)

clădirilor, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0765] și cu Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];

 

(c)

transporturilor.

 

Amendamentul 187

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Fiecare stat membru în cauză menționat la punctul 4 sau 5 detaliază măsurile suplimentare puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a acoperi decalajul și a-și respecta țintele și traiectoriile naționale pentru 2030 în cadrul următorului său raport privind progresele înregistrate, menționat la articolul 15.

Amendamentul 188

Propunere de regulament

Articolul 28 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

statul membru stabilește, în raportul său energetic și climatic național intermediar integrat întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama de recomandare în cea mai mare măsură posibilă și modul în care a pus-o în aplicare sau intenționează să o pună în aplicare. El furnizează justificări în cazul în care se abate de la recomandare;

(b)

statul membru stabilește, în raportul său energetic și climatic național intermediar integrat întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama de recomandare și modul în care a pus-o în aplicare sau intenționează să o pună în aplicare. El furnizează motivele în cazul în care se abate de la recomandare;

Amendamentul 189

Propunere de regulament

Articolul 28 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

(c)

recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) în contextul semestrului european.

Amendamentul 190

Propunere de regulament

Articolul 28 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     Comisia pune de îndată aceste recomandări la dispoziția tuturor statelor membre.

Amendamentul 191

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 2 – litera ja (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ja)

o evaluare generală a progreselor obținute în direcția integrării depline a principiului „eficienței energetice înainte de toate” și a „unui tratament echitabil pentru consumatorii de energie”;

Amendamentul 192

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 2 – litera jb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(jb)

un raport intermediar privind competitivitatea;

Amendamentul 193

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 2 – litera jc (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(jc)

progresele statelor membre în direcția eliminării treptate a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibili fosili până în 2020;

Amendamentul 194

Propunere de regulament

Articolul 29 – alineatul 2 – litera ka (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ka)

o evaluare financiară a costurilor suportate de consumatorul final de energie electrică pe baza indicatorilor care monitorizează cheltuielile efective pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

Amendamentul 195

Propunere de regulament

Articolul 30 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Până la 1 ianuarie 2021, statele membre instituie, operează și urmăresc să îmbunătățească în permanență sistemele naționale de inventariere pentru a estima emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră incluse în anexa III partea 2 la prezentul regulament și pentru a asigura actualitatea, transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

(1)   Până la 1 ianuarie 2021, statele membre instituie, operează și urmăresc să îmbunătățească în permanență sistemele naționale de inventariere , în conformitate cu cerințele CCONUSC, pentru a estima emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră incluse în anexa III partea 2 la prezentul regulament și pentru a asigura actualitatea, transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

Amendamentul 196

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     În 2027 și 2032, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de către statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (3) din prezentul regulament, pentru a monitoriza reducerile sau limitările de către statele membre a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul articolelor 4, 9 și 10 din Regulamentul [] [ESR], reducerile emisiilor și sporirea absorbțiilor de către absorbanți în temeiul articolelor 4 și 12 din Regulamentul [] [LULUCF], precum și orice alte obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în legislația Uniunii. Statele membre participă pe deplin la acest proces.

(1)   Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de către statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (3) din prezentul regulament, pentru a monitoriza reducerile sau limitările de către statele membre a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul articolelor 4, 9 și 10 din Regulamentul [] [ESR], reducerile emisiilor și sporirea absorbțiilor de către absorbanți în temeiul articolelor 4 și 12 din Regulamentul [] [LULUCF], precum și orice alte obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în legislația Uniunii. Statele membre participă pe deplin la acest proces.

Amendamentul 197

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.   Datele pentru fiecare stat membru înregistrate în registrele instituite în temeiul articolului 11 din Regulamentul [] [ESR] la o lună de la data verificării conformității cu Regulamentul [] [LULUCF] menționate la alineatul (5) din prezentul articol, se utilizează pentru verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [] [ESR] pentru anii 2021 și 2026 . Verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [] [ESR] pentru fiecare dintre anii 2022-2025 și 2027-2030 se efectuează la o dată care cade la o lună de la data verificării conformității pentru anul precedent. Această verificare include modificările aduse datelor respective, care rezultă în urma faptului că statul membru în cauză se folosește de flexibilitățile în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Regulamentul [] [ESR].

(6)   Datele pentru fiecare stat membru înregistrate în registrele instituite în temeiul articolului 11 din Regulamentul [] [ESR] la o lună de la data verificării conformității cu Regulamentul [] [LULUCF] menționate la alineatul (5) din prezentul articol, se utilizează pentru verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [] [ESR]. Verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [] [ESR] pentru fiecare dintre [anii în conformitate cu ciclul de conformitate menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE)…/… [ESR] se efectuează la o dată care cade la o lună de la data verificării conformității pentru anul precedent. Această verificare include modificările aduse datelor respective, care rezultă în urma faptului că statul membru în cauză se folosește de flexibilitățile în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Regulamentul [] [ESR].

Amendamentul 198

Propunere de regulament

Articolul 31 – alineatul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)     Ultima verificare a conformității menționată la alineatul (6) al prezentului articol, o verificare a cerințelor în temeiul [articolului 9a; rezerva privind acțiunile întreprinse într-un stadiu incipient] [ESR] este efectuată de către Comisie, la cererea unui stat membru în vederea utilizării rezervei. Această verificare poate fi urmată de modificări ale datelor pentru fiecare stat membru eligibil, în cazul în care cerințele în temeiul [articolului 9a; rezerva privind acțiunile întreprinse într-un stadiu incipient] [ESR] sunt îndeplinite.

Amendamentul 199

Propunere de regulament

Articolul 35 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în activitățile acesteia în ceea ce privește dimensiunile „decarbonizare” și „eficiență energetică”, pentru a respecta articolele 14, 15, 16, 17, 18, 19, 23, 24, 25, 29, 30, 31, 32 și 34, în conformitate cu programul său de lucru anual. Această activitate de asistență include, după necesități, asistență pentru:

Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în activitățile acesteia în ceea ce privește dimensiunile „decarbonizare” și „eficiență energetică”, pentru a respecta articolele 13a, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 23, 24, 25, 29, 30, 31, 32 și 34, în conformitate cu programul său de lucru anual. Această activitate de asistență include, după necesități, asistență pentru:

Amendamentul 200

Propunere de regulament

Articolul 35 – paragraful 1 – litera ja (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ja)

compilarea cotei aproximative a energiei din surse regenerabile din consumul final de energie din Uniune și a consumului aproximativ de energie primară și finală din Uniune.

Amendamentul 201

Propunere de regulament

Articolul 37 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Amendamentul 202

Propunere de regulament

Articolul 37 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1 .     Comisia este asistată de un comitet al uniunii energetice . Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și activează în formațiunile sectoriale respective relevante pentru prezentul regulament .

(1 )     Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia este asistată de un Comitet pentru energie și climă . Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Amendamentul 203

Propunere de regulament

Articolul 37 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2 .     Acest comitet înlocuiește comitetul instituit prin articolul 8 din Decizia 93/389/CEE, prin articolul 9 din Decizia 280/2004/CE și prin articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Trimiterile la comitetul instituit în temeiul actelor legislative menționate se interpretează ca trimiteri la comitetul instituit prin prezentul regulament .

(2 )     Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol, în ceea ce privește punerea în aplicare a articolelor 15, 17, 23, 31 și 32 din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013.

Amendamentul 204

Propunere de regulament

Articolul 38 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Până la 28 februarie 2026 și , ulterior, o dată la cinci ani , Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, la contribuția sa la guvernanța uniunii energetice și la conformitatea dispozițiilor în materie de planificare, de raportare și de monitorizare ale prezentului regulament cu alte acte legislative ale Uniunii sau cu decizii viitoare legate de CCONUSC și de Acordul de la Paris. Comisia poate să formulez propuneri , dacă este cazul .

În termen de șase luni de la dialogul de facilitare care urmează a fi organizat sub egida CCONUSC în 2018 pentru a face bilanțul progreselor realizate de părți în eforturile lor colective de a îndeplini obiectivul global pe termen lung și în termen de șase luni de la bilanțul general din 2023 și de la bilanțurile globale ulterioare , Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea și punerea în aplicare a prezentului regulament, la contribuția sa la guvernanța uniunii energetice și la conformitatea dispozițiilor în materie de planificare, de raportare și de monitorizare ale prezentului regulament cu alte acte legislative ale Uniunii sau cu decizii viitoare legate de CCONUSC și de Acordul de la Paris și la adecvarea contribuției sale la obiectivele Acordului de la Paris . Aceste rapoarte sunt însoțite de propuneri de consolidare a acțiunii Uniunii în domeniul climei și al energiei, după caz .

Amendamentul 205

Propunere de regulament

Articolul 38 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

În termen de șase luni de la prezentarea de către Uniune a unei contribuții noi sau revizuite stabilite la nivel național (CSN), în temeiul Acordului de la Paris, Comisia prezintă, după caz, propunerile legislative necesare pentru a modifica actele juridice relevante ale Uniunii.

Amendamentul 206

Propunere de regulament

Articolul 40 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 98/70/CE

Articolul 7a – alineatul 1 – paragraful 3 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

La articolul 7a alineatul (1) al treilea paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„volumul total al fiecărui tip de combustibil sau de energie furnizat; și”.

eliminat

Amendamentul 207

Propunere de regulament

Articolul 47 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 18 – alineatul 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)

La articolul 18 alineatul (1), litera (e) se elimină.

eliminat

Amendamentul 208

Propunere de regulament

Articolul 49 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva (UE) 2015/652

Anexa I – partea 2 – punctele 2, 3, 4 și 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

În anexa I partea 2, punctele 2, 3, 4 și 7 se elimină.

1.

În anexa I partea 2, punctele 4 și 7 se elimină.

Amendamentul 209

Propunere de regulament

Articolul 49 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a

Regulamentul (UE) 2015/652

Anexa III – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„1.

Statele membre trebuie să raporteze datele enumerate la punctul 3. Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți combustibilii și pentru toate formele de energie introduse pe piață în fiecare stat membru. În cazul în care se amestecă mai mulți biocombustibili cu combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocombustibil.”

„1.

Statele membre trebuie să raporteze anual datele enumerate la punctul 3. Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți combustibilii și pentru toate formele de energie introduse pe piață în fiecare stat membru. În cazul în care se amestecă mai mulți biocombustibili cu combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocombustibil.”

Amendamentul 210

Propunere de regulament

Articolul 49 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Regulamentul (UE) 2015/652

Anexa III – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

la punctul 3, literele (e) și (f) se elimină.

eliminat

Amendamentul 211

Propunere de regulament

Articolul 49 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 49a

 

SEE

 

1.     În termen de [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Comitetului mixt al SEE un proiect de decizie a Comitetului mixt privind prezentul regulament, pentru a permite țărilor AELS aparținând SEE să pună în aplicare pe deplin dispozițiile prezentului regulament, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice.

 

2.     Odată ce acestea sunt încorporate în Acordul privind SEE AELS în urma unei decizii a Comitetului mixt, obligațiile statelor membre față de alte state membre în temeiul prezentului regulament se extind și la acele țări AELS aparținând SEE care au pus în aplicare regulamentul pe teritoriul lor.

Amendamentul 212

Propunere de regulament

Articolul 50 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 50a

Comunitatea Energiei

În termen de … [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia propune încorporarea acestuia în Comunitatea Energiei, în conformitate cu articolul 79 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei. După încorporarea printr-o decizie a Consiliului ministerial al Comunității Energiei și sub rezerva oricăror modificări în temeiul articolului 24 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei, obligațiile statelor membre față de alte state membre în temeiul prezentului regulament se extind și la acele părți contractante din cadrul Comunității Energiei care au pus în aplicare regulamentul pe teritoriul lor.

Amendamentul 213

Propunere de regulament

Articolul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 51

Articolul 51

Dispoziții tranzitorii

Dispoziții tranzitorii

Prin derogare de la articolul 50 din prezentul regulament, articolul 7 și articolul 17 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare rapoartelor care conțin datele necesare în temeiul respectivelor articole pentru anii 2018, 2019 și 2020.

Prin derogare de la articolul 50 din prezentul regulament, articolul 7 și articolul 17 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare rapoartelor care conțin datele necesare în temeiul respectivelor articole pentru anii 2018, 2019 și 2020.

 

Articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare în ceea ce privește a doua perioadă de angajament a protocolului de la Kyoto.

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare revizuirii datelor inventarelor de GES pentru anii 2018, 2019 și 2020.

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare revizuirii datelor inventarelor de GES pentru anii 2018, 2019 și 2020.

Articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare transmiterii raportului necesar în temeiul articolului respectiv.

Articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare transmiterii raportului necesar în temeiul articolului respectiv.

 

Articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare în scopul punerii în aplicare a articolelor 15, 17, 23, 31 și 32 din prezentul regulament, precum și acolo unde este menționat în alte acte juridice ale Uniunii.

Amendamentul 214

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 1 – subpunctul 1.3 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și angajarea societății civile

iii.

Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și angajarea societății civile și a publicului larg

Amendamentul 215

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 1 – subpunctul 1.4 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.4.

Cooperarea regională în decursul elaborării planului

1.4.

Cooperarea macroregională și regională în decursul elaborării planului

Amendamentul 216

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 1 – subpunctul 1.4 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională

ii.

Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea macroregională și regională

Amendamentul 217

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.1 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.1.1.

Emisiile și absorbțiile de GES (pentru planul care vizează perioada 2021-2030, obiectivul-cadru pentru 2030 de reducere cu cel puțin 40 % pe plan intern a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii în comparație cu 1990)  (1)

2.1.1.

Emisii și absorbții de GES (1)

Amendamentul 218

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.1 – subpunctul ia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

ia.

Traiectoriile naționale ale statului membru începând din 2021 pentru a menține și crește eliminarea de către absorbanți a carbonului, în conformitate cu Acordul de la Paris

Amendamentul 219

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.1 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Dacă este cazul, alte obiective naționale care sunt consecvente cu strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung existente Dacă este cazul, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare

ii.

Alte obiective și ținte naționale conforme cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung privind clima și energia. Dacă este cazul, alte obiective și ținte , inclusiv ținte sectoriale și obiective de adaptare

Amendamentul 220

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 , planificată de statul membru drept contribuție națională la îndeplinirea obiectivului obligatoriu la nivelul UE de cel puțin 27 % în 2030

i.

Ținta națională a statului membru privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030

Amendamentul 221

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Traiectoriile privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie din 2021 până în 2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor.

iii.

Traiectoriile statului membru privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie din 2021 până în 2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor (cu defalcare pe transportul rutier, feroviar și aerian)

Amendamentul 222

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Traiectoriile, defalcate pe tehnologiile de energie din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile din 2021 până în 2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și capacitatea instalată planificată totală (împărțită în capacitate nouă și repowering) per tehnologie și per sector, în MW

iv.

Traiectoriile, defalcate pe tehnologiile de energie din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile din 2021 până în 2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și capacitatea instalată planificată totală netă (împărțită în capacitate nouă și repowering) per tehnologie și per sector, în MW

Amendamentul 223

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul v

Textul propus de Comisie

Amendamentul

v.

Traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului LULUCF

v.

Traiectoriile statului membru privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului LULUCF

Amendamentul 224

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul va (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

va.

Ponderea statului membru, precum și traiectoriile și obiectivele privind energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunitățile de energie și de consumatorii autonomi în 2030 și traiectoriile pentru energia din surse regenerabile din 2021 până în 2030, inclusiv consumul final brut total de energie estimat

Amendamentul 225

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.1 – subpunctul 2.1.2 – subpunctul vi

Textul propus de Comisie

Amendamentul

vi.

Dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul termoficării, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități energetice și de consumatori autonomi )

vi.

Dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul termoficării, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia recuperată din nămolul obținut prin epurarea apelor uzate )

Amendamentul 226

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.2 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică de 30 % în 2030, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], bazată fie pe consumul primar sau final de energie, fie pe economiile primare sau finale de energie, fie pe intensitatea energetică; exprimată ca nivel absolut al consumului primar de energie și al consumului final de energie în 2020 și în 2030, cu o traiectorie liniară pentru contribuția respectivă începând din 2021; inclusiv metodologia pe care se bazează și factorii de conversie utilizați

i.

Obiectivul obligatoriu al statului membru privind eficiența energetică în 2030, menționat la articolul 1 alineatul (1), la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], exprimată ca nivel absolut al consumului primar de energie și al consumului final de energie în 2020 și în 2030, cu o traiectorie liniară pentru ținta respectivă începând din 2021; inclusiv metodologia pe care se bazează și factorii de conversie utilizați

Amendamentul 227

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.2 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Cantitatea cumulată de economii de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761]

ii.

Cantitatea cumulată de economii de energie suplimentare care trebuie realizate în perioada 2021-2030 și în perioadele următoare în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761]

Amendamentul 228

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.2 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Obiectivele pentru renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale (atât publice, cât și private)

iii.

Obiectivele pentru 2030 și 2040 pentru renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale (atât publice, cât și private) , în conformitate cu obiectivul pentru 2050 de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero și decarbonizat

Amendamentul 229

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.2 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate din 2021 până în 2030 în temeiul articolului 5 referitor la rolul exemplar al clădirilor organismelor publice din Directiva 2012/27/UE

iv.

Suprafața totală care urmează să fie renovată și economiile de energie corespunzătoare sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate din 2021 până în 2030 în temeiul articolului 5 referitor la rolul exemplar al clădirilor organismelor publice din Directiva 2012/27/UE

Amendamentul 230

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.3 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și a aprovizionării cu energie din țări terțe, stocarea și reacția din partea cererii

i.

Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și a aprovizionării cu energie din țări terțe, adoptarea de măsuri de economisire a energiei, stocarea și reacția din partea cererii

Amendamentul 231

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.3 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe

ii.

Obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie pe bază de combustibili fosili (petrol, cărbune și gaze) și, dacă este cazul, alți combustibili din țări terțe

Amendamentul 232

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.3 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Obiectivele naționale în ceea ce privește utilizarea surselor interne de energie (în special energia din surse regenerabile)

iv.

Obiectivele naționale privind creșterea flexibilității sistemului energetic național

Amendamentul 233

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.1 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică în 2030 spre care tinde statul membru în raport cu obiectivul Consiliului European din octombrie 2014

i.

Nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică în 2030 spre care tinde statul membru de cel puțin 15 %, ținând seama de ținta de interconectare de 10 % din 2020;

Amendamentul 234

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.2 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre dimensiunile strategiei pentru uniunea energetică

i.

Obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului și modernizarea acesteia , care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor din cadrul oricăreia dintre dimensiunile uniunii energetice enumerate la punctul 2;

Amendamentul 235

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.3 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum integrarea și cuplarea piețelor, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

i.

Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, integrarea și cuplarea piețelor, rețelele inteligente, agregarea, reacția din partea cererii, stocarea, generarea distribuită, mecanismele pentru expediere, reexpediere și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea acestor obiective

Amendamentul 236

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.3 – subpunctul ia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

ia.

Obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, reacția din partea cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea obiectivelor

Amendamentul 237

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.3 – subpunctul ib (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

ib.

Obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a controalelor inteligente

Amendamentul 238

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.4 – subpunctul 2.4.3 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul

iii.

Obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie , creșterea transparenței, încurajarea schimbării furnizorilor și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul

Amendamentul 240

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.5 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și privată legată de uniunea energetică, inclusiv, dacă este cazul, un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele ; reflectând prioritățile strategiei pentru uniunea energetică și planul SET

i.

Obiectivele naționale și țintele de finanțare privind sprijinul public pentru cercetarea și inovarea legată de uniunea energetică și efectul său de levier preconizat asupra cercetării private , inclusiv, dacă este cazul, un calendar pentru îndeplinirea obiectivelor ; reflectând prioritățile strategiei pentru uniunea energetică și planul SET

Amendamentul 241

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 2 – subpunctul 2.5 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Dacă este cazul, obiectivele naționale , inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon

ii.

Obiectivele naționale pentru 2050 referitoare la promovarea tehnologiilor sustenabile

Amendamentul 242

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.1.1

Emisiile și absorbțiile de GES (pentru planul care vizează perioada 2021-2030, obiectivul-cadru pentru 2030)

3.1.1

Emisii și absorbții de GES

i.

Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului [] [ESR], menționat la punctul 2.1.1, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului [] [LULUCF], acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea absorbțiilor, cu o perspectivă către viziunea și obiectivul pe termen lung de a  deveni o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în 50 de ani și de a  obține un echilibru între emisii și absorbții în conformitate cu Acordul de la Paris

i.

Politicile și măsurile pentru atingerea țintei stabilite în temeiul Regulamentului [] [ESR], menționate la punctul 2.1.1, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului [] [LULUCF] și traiectoriile pentru menținerea și sporirea absorbțiilor de către absorbanți a carbonului, după cum se menționează la punctul 2.1.1 , acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea absorbțiilor, cu o perspectivă către viziunea și obiectivul pe termen lung de a  ajunge la emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero în cadrul Uniunii până în 2050 și de a  genera emisii negative imediat după aceea, în conformitate cu Acordul de la Paris

ii.

Cooperarea regională în acest domeniu

ii.

Cooperarea regională în acest domeniu

iii.

Dacă este cazul, fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul UE și utilizarea fondurilor UE în acest domeniu la nivel național

iii.

Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul UE și utilizarea fondurilor UE în acest domeniu la nivel național , dacă este cazul

Amendamentul 243

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.2 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Politicile și măsurile pentru a  realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu pentru 2030 la nivelul UE privind energia din surse regenerabile și traiectoriile prezentate la punctul 2.1.2, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor (6)

i.

Politicile și măsurile pentru a  atinge ținta națională pentru 2030 și ținta obligatorie pentru 2030 la nivelul UE privind energia din surse regenerabile și traiectoriile prezentate la punctul 2.1.2, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor (6)

Amendamentul 244

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.2 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Măsurile specifice privind sprijinul financiar, inclusiv sprijinul UE și utilizarea fondurilor UE, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor

iii.

Măsurile naționale specifice privind sprijinul financiar și măsurile fiscale , precum și sprijinul UE și utilizarea fondurilor UE, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor

Amendamentul 245

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.2 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Măsurile specifice pentru introducerea unui ghișeu unic, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și acordarea unei puteri mai mari consumatorilor autonomi și comunităților energetice

iv.

Măsurile specifice pentru eliminarea costurilor excesive și a barierelor din calea implementării energiei din surse regenerabile și pentru introducerea unui ghișeu unic, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare . Impactul preconizat în ceea ce privește noua capacitate energetică din surse regenerabile generată

Amendamentul 246

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.2 – subpunctul iva (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iva.

Măsurile specifice pentru acordarea dreptului de a deveni consumatori autonomi de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea tuturor consumatorilor în acest sens, la nivel individual și colectiv, producând, stocând, consumând în mod autonom și vânzând propria energie din surse regenerabile, precum și impactul preconizat în ceea ce privește noua capacitate energetică din surse regenerabile generată

Amendamentul 247

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.2 – subpunctul via (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

via.

Alte măsuri planificate sau adoptate pentru promovarea energiei din surse regenerabile, în special, dar fără a se limita la următoarele:

(a)

măsurile vizând să asigure că toate administrațiile publice (naționale, regionale sau locale) integrează consumul de energie din surse regenerabile în activitățile lor;

(b)

dispozițiile incluse în contextul legislației în materie de achiziții publice vizând să garanteze că administrațiile publice (naționale, regionale și locale) integrează criteriile de atribuire a contractelor de achiziții publice verzi în scopul încurajării utilizării surselor regenerabile de energie de către entitățile juridice care intenționează să încheie contracte cu acestea, indiferent de produsul sau de serviciul care urmează să fie atribuit;

(c)

dispozițiile privind utilizarea energiei din surse regenerabile ca cerință pentru acordarea oricăror subvenții publice sau a oricărui sprijin public, atunci când este cazul.

Amendamentul 248

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.1 – subpunctul 3.1.3 – subpunctul iva (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iva.

Politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili până în 2020

Amendamentul 249

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea obiectivului național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele (de asemenea de natură financiară) planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:

Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea țintei naționale obligatorii în materie de eficiență energetică pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele (de asemenea de natură financiară) planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:

Amendamentul 250

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.2 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale (atât publice, cât și private) (7), inclusiv politicile și măsurile de stimulare a renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape

ii.

Strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale (atât publice, cât și private) (7), inclusiv eficiența energetică și politicile de economisire a energiei, măsurile și acțiunile de stimulare a renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape , precum și cele care vizează parcul imobiliar și gospodăriile cu cele mai slabe performanțe în condiții de sărăcie energetică

Amendamentul 251

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.2 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea obiectivului național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2 (de exemplu măsuri de promovare a rolului de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei (9), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor (10), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice) (11)

iv.

Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea țintei naționale obligatorii în materie de eficiență energetică pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2 (de exemplu măsuri de promovare a rolului de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei (9), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor (10), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice) (11)

Amendamentul 252

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.2 – subpunctul iva (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iva.

Descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților energetice locale în contribuirea la punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele i, ii, iii și iv

Amendamentul 253

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.4 – subpunctul 3.4.3 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere

ii.

Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere , implementarea rețelelor inteligente și de stocare a energiei, creșterea reacției din partea cererii și a generării distribuite, precum și ajustarea formării prețurilor, inclusiv prin intermediul unor semnale de preț în timp real

Amendamentul 254

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.4 – subpunctul 3.4.3 – subpunctul iia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iia.

Măsurile axate pe asigurarea participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, pe reacția din partea cererii și stocare, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei

Amendamentul 255

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.4 – subpunctul 3.4.3 – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii.

Măsurile de asigurare accesului și dispecerizării prioritare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie sau prin cogenerarea de înaltă eficiență și de prevenire a restricționării sau a redispecerizării acestui tip de energie electrică  (18)

iii.

Măsurile referitoare la adaptarea normelor de operare sistemelor și la practicile necesare pentru sporirea flexibilității sistemelor; măsurile referitoare la utilizarea normelor de dispecerizare care contribuie la atingerea țintelor naționale privind energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; Măsurile referitoare la utilizarea de norme care reduc la minimum și compensează redispecerizarea și restricționarea energiei din surse regenerabile; măsurile pentru dezvoltarea agregării  (18)

Amendamentul 256

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea A – punctul 3 – subpunctul 3.5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3.5a.

Principiul „eficiența energetică pe primul loc”

Descrierea modului în care dimensiunile și politicile și măsurile țin seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”

Amendamentul 257

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 4 – subpunctul 4.4 – subpunctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

i.

Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante

i.

Mixul energetic actual, resursele interne de energie, inclusiv reacția din partea cererii, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante

Amendamentul 258

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 4 – subpunctul 4.6 – subpunctul iiia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iiia.

Nivelul actual al subvențiilor naționale pentru combustibilii fosili

Amendamentul 259

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 4 – subpunctul 4.6 – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iv.

Previziuni referitoare la evoluțiile de la subpunctele (i)-( iii ) în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

iv.

Previziuni referitoare la evoluțiile de la subpunctele (i)-( iiia ) în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

Amendamentul 260

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 4 – subpunctul 4.6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4.6a.

Principiul „eficiența energetică pe primul loc”

Descrierea modului în care dimensiunile și politicile și măsurile țin seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”

Amendamentul 261

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – titlu

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.

EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE (29)

5.

EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR , AL MĂSURILOR ȘI AL STRATEGIILOR ÎN MATERIE DE INVESTIȚII PLANIFICATE (29)

Amendamentul 262

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.1.

Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 referitoare la sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, inclusiv o comparație cu previziunile în contextul politicilor și măsurilor existente (conform descrierii din secțiunea 4).

5.1.

Impactul politicilor , al măsurilor și al strategiilor în materie de investiții planificate descrise în secțiunea 3 referitoare la sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, inclusiv o comparație cu previziunile în contextul politicilor și măsurilor existente (conform descrierii din secțiunea 4).

Amendamentul 263

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.1 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

ii.

Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan

ii.

Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan , în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului eficienței energetice/politicilor de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Amendamentul 264

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.1 – subpunctul iia (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

iia.

Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și planificate la nivel național, precum și a măsurilor de politică ale Uniunii în materie de schimbări climatice și energie.

Amendamentul 265

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5.2

a Sănătate și bunăstare

i.

Implicațiile în ceea ce privește calitatea aerului și efectele conexe asupra sănătății

ii.

Alte impacturi asupra sănătății și bunăstării (de exemplu, poluarea apei, poluarea sonoră sau alt tip de poluare, dezvoltarea mersului pe jos și a ciclismului, naveta sau alte schimbări în domeniul transportului etc.)

Amendamentul 266

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.2 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5.2

b Impacturi asupra mediului

i.

Detaliile privind orice evaluări strategice de mediu sau orice evaluări ale impactului asupra mediului legate de strategie sau de planurile naționale

ii.

Aspectele legate de apă, de exemplu cererea de apă sau extracția apei (ținând seama de eventualele schimbări climatice viitoare), impacturile asupra habitatelor acvatice sau marine ale energiei hidroelectrice sau generate de maree etc.

iii.

Impacturile asupra mediului (și climei) ale oricărei mobilizări sporite a utilizării bioenergiei (biocombustibili pe bază de culturi, biomasă forestieră etc.) și relația cu strategia privind absorbția emisiilor în sectorul exploatării terenurilor

Amendamentul 267

Propunere de regulament

Anexa I – partea 1 – secțiunea B – punctul 5 – subpunctul 5.2 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

5.2

c Impacturi asupra investițiilor

i.

fluxurile existente de investiții;

ii.

ipotezele privind investițiile anticipate legate de fiecare dintre politicile și măsurile planificate, inclusiv profilul de risc al politicilor și măsurilor planificate;

iii.

factorii de risc sau barierele din calea sectoarelor sau a piețelor în contextul național (sau macroregional);

iv.

analiza sprijinului suplimentar din fonduri publice sau a resurselor necesare remedierii lacunelor identificate la punctul (iii);

v.

evaluarea calitativă a încrederii investitorilor, inclusiv a vizibilității unei rezerve de proiecte și a viabilității sau a caracterului atractiv al oportunităților în materie de investiții;

vi.

revizuirea anului anterior în baza ipotezelor, a perspectivelor, inclusiv a factorilor de fond cu care se confruntă investitorii

Amendamentul 294/rev

Propunere de regulament

Anexa I a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

 

Traiectoria menționată la articolul 4 litera (a) punctul 2 al doilea paragraf cuprinde următoarele puncte de referință:

 

S2020 +0,20 (S2030 – S2020), ca pondere medie pentru perioada 2021-2022;

 

S2020 +0,45 (S2030 – S2020), ca pondere medie pentru perioada 2023-2025; precum și

 

S2020 +0,70 (S2030 – S2020), ca pondere medie pentru perioada 2025-2027;

 

unde:

 

S2020 = obiectivul stabilit pentru statul membru în cauză pentru anul 2020, în conformitate cu articolul 3 și cu anexa I – partea A din Directiva …/… [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

 

precum și

 

S2030 = obiectivul pentru statul membru respectiv în 2030.

Amendamentul 270

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi care a fost exclus din calcul [în ktep];

(b)

volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi care a fost exclus din calcul , dacă este cazul [în ktep];

Amendamentul 271

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)

cantitatea de energie produsă pentru uzul propriu care a fost exclusă din calcul [în ktep];

(c)

cantitatea de energie produsă pentru uzul propriu care a fost exclusă din calcul , dacă este cazul [în ktep];

Amendamentul 272

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera f – teza introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f)

aplicarea exceptărilor (b), (c), (d) și (e) menționate la articolul 7 alineatele (2) și (3) din Directiva 2012/27/UE:

(f)

volumul vânzărilor de energie sau cantitatea economiilor de energie [în ktep] care sunt scutite în temeiul articolul 7 alineatele (2) și (3) din Directiva 2012/27/UE;

Amendamentul 274

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera f – subpunctul ii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii)

cantitatea economiilor de energie [în ktep] realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie în conformitate cu litera (c);

eliminat

Amendamentul 275

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera f – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(iii)

cantitatea economiilor de energie [în ktep] rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea, în conformitate cu litera (d);

eliminat

Amendamentul 276

Propunere de regulament

Anexa II – punctul 1 – litera f – subpunctul iv

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(iv)

cantitatea de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu litera (e) [în ktep];

eliminat

Amendamentul 277

Propunere de regulament

Anexa II a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

 

1.

VIZIUNEA DE ANSAMBLU ȘI PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIILOR

 

1.1.

Rezumat

 

1.2.

Context

 

1.2.1.

Contextul politic național, european și internațional pentru strategiile pe termen lung

 

1.2.2.

Expunerea cadrului juridic

 

1.3.

Consultări

 

1.3.1.

Consultări cu publicul și părțile interesate (parlamente naționale, părți interesate locale, regionale, publice și de altă natură)

 

1.3.2.

Consultări cu alte state membre, țări terțe și instituții UE

 

2.

STRATEGII NAȚIONALE PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL CLIMEI ȘI AL ENERGIEI

 

2.1.

REDUCERILE TOTALE ALE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI SPORIREA ABSORBȚIILOR DE CĂTRE ABSORBANȚI

 

2.1.1.

Bugetul aferent emisiilor de carbon până în 2100, consecvent cu Acordul de la Paris

 

2.1.2.

Traiectoria parcursului rentabil pentru zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050 și pentru emisii negative imediat după aceea

 

2.1.3.

Obiectivul național pentru 2030 și etapele principale cel puțin pentru 2040 și 2050, aliniate la traiectoria menționată la punctul 2.1.2.

 

2.1.4.

Dimensiunea internațională

 

2.1.5.

Obiectivele de adaptare pe termen lung

 

2.2.

ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

 

2.2.1.

Traiectoria pentru a ajunge la un sistem bazat în totalitate pe surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, până în 2050

 

2.2.2.

Obiectivul național pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și etapele principale cel puțin pentru 2035, 2040 și 2045, în conformitate cu traiectoria menționată la punctul 2.2.2

 

2.3.

EFICIENȚA ENERGETICĂ

 

2.3.1.

Traiectoria pentru atingerea celei mai eficiente economii din punct de vedere energetic până în 2050, în conformitate cu obiectivele menționate la punctele 2.1.2 și la 2.2.1

 

2.3.2.

Obiectivul național în materie de eficiență energetică exprimat în termeni de nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2030 și etapele principale cel puțin pentru 2035, 2040, 2045

 

3.

STRATEGIILE SECTORIALE

 

3.1.

Sistemul energetic

 

3.1.1.

Cererea viitoare probabilă, în funcție de vectorul energetic

 

3.1.2.

Capacitatea de generare viitoare probabilă, inclusiv stocarea centralizată și distribuită, în funcție de tehnologie

 

3.1.3.

Traiectoria sau intervalul vizate sau viitoare probabile ale emisiilor

 

3.1.4.

Descrierea principalilor factori care contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice, a flexibilității cererii și a consumului de energie, precum și evoluția acestora din 2021 și ulterior

 

3.1.5.

Descrierea politicilor și a măsurilor avute în vedere pentru realizarea sistemului bazat pe surse regenerabile de energie menționat la punctul 2.2.1 în cadrul consumului final brut de energie și al economiei celei mai flexibile și eficiente din punct de vedere energetic până în 2050, inclusiv traiectoriile pentru fiecare tehnologie

 

3.2.

Industria

 

3.2.1.

Traiectoriile emisiilor preconizate în funcție de sector și de sursele de aprovizionare cu energie

 

3.2.2.

Opțiunile sau abordările strategice în materie de decarbonizarea și eventualele ținte, planuri sau strategii existente, inclusiv electrificarea, combustibilii alternativi, măsurile în materie de eficiență energetică etc.

 

3.3.

Clădirile

 

3.3.1.

Cererea preconizată de energie la nivelul clădirilor, diferențiată în funcție de categoria clădirilor, inclusiv clădiri comerciale, rezidențiale și publice

 

3.3.2.

Sursele viitoare ale aprovizionării cu energie

 

3.3.3.

Potențialul de reducere a cererii de energie prin renovarea clădirilor existente și beneficiile societale, economice și de mediu conexe

 

3.3.4.

Măsurile de politici vizând stimularea renovării parcului imobiliar existent

 

3.4.

Transportul

 

3.4.1.

Emisiile și sursele de energie preconizate în funcție de tipul de transport (transportul cu autoturisme și camionete, transportul rutier cu vehicule grele, transportul maritim, aerian, feroviar)

 

3.4.2.

Opțiunile sau abordările în materie de politici privind decarbonizarea

 

3.5.

Agricultura și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF)

 

3.5.1.

Emisiile actuale provenite din toate sursele și din fiecare gaz cu efect de seră

 

3.5.2.

Opțiunile și măsurile de politică privind reducerea emisiilor pentru menținerea și sporirea absorbției de către absorbanți, inclusiv țintele sau obiectivele naționale

 

3.5.3.

Legăturile cu politicile agricole și de dezvoltare rurală

 

3.6.

Elemente de strategie intersectorială și alte sectoare relevante

 

4.

FINANȚARE

 

4.1.

Estimări privind investițiile necesare

 

4.2.

Politicile și măsurile referitoare la utilizarea finanțelor publice și stimularea investițiilor private

 

4.3.

Strategiile privind activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare conexe

 

5.

BAZA ANALITICĂ ȘI IMPACTELE SOCIOECONOMICE

 

5.1.

Modelare, scenarii sau analize utilizate în elaborarea strategiei

 

5.2.

Competitivitate și impact economic

 

5.3.

Sănătate, mediu și impact social

 

5.4.

Strategia pentru garantarea rezilienței pe termen lung a sectoarelor menționate în secțiunea 3

 

6.

Anexe (dacă este necesar)

 

6.1.

Analiză justificativă

 

6.1.1.

Detalii privind orice modelare pentru 2050 (inclusiv ipotezele) și/sau altă analiză cantitativă, indicatori etc.

 

6.1.2.

Tabele cu date sau alte anexe tehnice

 

6.2.

Alte surse

Amendamentul 278

Propunere de regulament

Anexa III – partea 1 – litera n

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(n)

informații cu privire la intențiile statelor membre de a utiliza flexibilitățile prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul [] [ESR].

(n)

informații cu privire la intențiile statelor membre de a utiliza flexibilitățile prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (5) și la articolul 7, precum și cu privire la utilizarea veniturilor menționate la articolul 5 alineatul (5a) din Regulamentul [] [ESR].

Amendamentul 279

Propunere de regulament

Anexa VII – partea 1 – litera m – punctul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

biomasa primară de origine forestieră utilizată direct pentru producerea de energie

(a)

biomasa primară de origine forestieră utilizată direct pentru producerea de energie sau pentru producția de combustibil pe bază de lemn prelucrat

Amendamentul 280

Propunere de regulament

Anexa VII – partea 1 – litera m – punctul 1 – litera a – subpunctul iii

Textul propus de Comisie

Amendamentul

iii)

lemn rotund (împărțit în lemn rotund industrial și lemn de foc)

(iii)

lemn rotund (împărțit în lemn rotund industrial , reziduuri anterioare comercializării și lemn de foc)

Amendamentul 281

Propunere de regulament

Anexa VII – partea 1 – litera m – punctul 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

Dejecții animaliere

Amendamentul 282

Propunere de regulament

Anexa VII – partea 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

economiile de energie obținute prin articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] în anii X-3 și X-2;

(b)

valoarea cumulată a economiilor de energie obținute prin articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] în anii X-3 și X-2 , precum și :

 

 

(i)

valoarea economiilor realizate în funcție de fiecare politică, măsură și acțiune individuală;

 

 

(ii)

o explicație a modului în care au fost estimate aceste economii și a datelor în baza cărora s-a făcut estimarea;

 

 

(iii)

o explicație cu privire la faptul dacă statul membru este sau nu pe cale să realizeze economiile totale necesare până la sfârșitul perioadei descrise la articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin propunerea COM(2016)0761]. În cazul în care statul membru nu este pe cale să realizeze aceste economii, acesta oferă explicații suplimentare privind acțiunile corective pe care intenționează să le aplice pentru a asigura economiile;

 

 

(iv)

o justificare, în cazul în care măsurile incluse în raportul privind progresele se abat de la măsurile incluse în notificarea statului membru.

Amendamentul 283

Propunere de regulament

Anexa VIII – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

impactul producției și al utilizării biomasei asupra sustenabilității în Uniune și în țările terțe, inclusiv impactul asupra biodiversității;

(b)

impactul producției și al utilizării biomasei asupra sustenabilității în Uniune și în țările terțe, inclusiv impactul asupra biodiversității , a calității apei și a aerului și a drepturilor de utilizare a terenurilor, ținând cont de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE ;

Amendamentul 284

Propunere de regulament

Anexa VIII – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f)

în ceea ce privește atât țările terțe, cât și statele membre care reprezintă o sursă semnificativă de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă consumați în interiorul Uniunii, informații privind măsurile naționale luate pentru a respecta criteriile de sustenabilitate și criteriile de reducere a gazelor cu efect de seră prevăzute la articolul 26 alineatele (2)-(7) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], pentru protecția solului, a apelor și a aerului.

(f)

în ceea ce privește atât țările terțe, cât și statele membre care reprezintă o sursă de materii prime pentru și de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă consumați în interiorul Uniunii, informații privind măsurile naționale luate pentru a respecta criteriile de sustenabilitate și criteriile de reducere a gazelor cu efect de seră prevăzute la articolul 26 alineatele (2)-(7) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], pentru protecția solului, a apelor și a aerului;

Amendamentul 285

Propunere de regulament

Anexa VIII – litera fa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(fa)

o evaluare a eficacității criteriilor de durabilitate pentru bioenergie, după cum se subliniază în Directiva (UE) …/… [Directiva privind energia din surse regenerabile], în ceea ce privește asigurarea economiilor de gaze cu efect de seră, protejarea absorbanților de carbon, a biodiversității, a securității alimentare și a drepturilor populației de utilizare a terenurilor.


(1)  Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0402/2017).

(14)  Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 (EUCO 169/14).

(14)  Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 (EUCO 169/14).

(16)  Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (14632/15).

(16)  Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (14632/15).

(18)  Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).

(18)  Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).

(24)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(24)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(1a)   Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 privind punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) – (2015/2232(INI)).

(1)  Trebuie asigurată consecvența cu strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung în temeiul articolului 14.

(1)  Trebuie asigurată consecvența cu strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung în temeiul articolului 14.

(6)  La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârșitul duratei de viață a instalațiilor existente și potențialul de repowering.

(6)  La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârșitul duratei de viață a instalațiilor existente și potențialul de repowering.

(7)  În conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0765].

(7)  În conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0765].

(9)  În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE.

(10)  În conformitate cu articolele 12 și 17 din Directiva 2012/27/UE.

(11)  În conformitate cu articolul 19 din Directiva 2012/27/UE.

(9)  În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE.

(10)  În conformitate cu articolele 12 și 17 din Directiva 2012/27/UE.

(11)  În conformitate cu articolul 19 din Directiva 2012/27/UE.

(18)  În conformitate cu [Directiva 2009/72/CE reformată propusă prin COM(2016)0864 și cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 reformat propus prin COM(2016)0861].

(18)  În conformitate cu [Directiva 2009/72/CE reformată propusă prin COM(2016)0864 și cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 reformat propus prin COM(2016)0861].

(29)  Politicile și măsurile planificate sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național. Prin urmare, previziunile rezultate în temeiul punctului 5.1. subpunctul (i) trebuie să includă nu numai politici și măsuri adoptate și puse în aplicare (previziuni în contextul politicilor și măsurilor existente), ci și politici și măsuri planificate.

(29)  Politicile și măsurile planificate sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național. Prin urmare, previziunile rezultate în temeiul punctului 5.1. subpunctul (i) trebuie să includă nu numai politici și măsuri adoptate și puse în aplicare (previziuni în contextul politicilor și măsurilor existente), ci și politici și măsuri planificate.


Joi, 18 ianuarie 2018

19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/498


P8_TA(2018)0016

Tratatul de la Marrakesh: facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate ***

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (12629/2017 – C8-0375/2017 – 2014/0297(NLE))

(Procedura de aprobare)

(2018/C 458/18)

Parlamentul European,

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12629/2017),

având în vedere Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (5905/2015),

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 114 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0375/2017),

având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 februarie 2017 (1),

având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0400/2017),

1.

aprobă încheierea Tratatului de la Marrakesh;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI).

(1)  Avizul Curții de Justiție din 14 februarie 2017, 3/15, ECLI:EU:C:2017:114.


19.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/499


P8_TA(2018)0017

Competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii *

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411 – C8-0322/2016 – 2016/0190(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare – reformare)

(2018/C 458/19)

Parlamentul European,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2016)0411),

având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0322/2016),

având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative (1),

având în vedere articolele 104 și 78c din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru petiții (A8-0388/2017),

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei și astfel cum este modificată în cele ce urmează;

2.

invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.

invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 (34) a suferit modificări substanțiale (35). Întrucât este necesar să se efectueze modificări suplimentare, regulamentul menționat ar trebui reformat, din motive de claritate.

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 (34) a suferit modificări substanțiale (35). Întrucât este necesar să se efectueze modificări suplimentare indispensabile , regulamentul menționat ar trebui reformat, din motive de claritate. Aceste modificări ale regulamentului vor contribui la creșterea securității juridice și a flexibilității, la îmbunătățirea accesului la justiție și la o mai mare eficiență a procedurilor. În același timp, modificările aduseprezentului regulament vor facilita păstrarea suveranității depline a statelor membre în ceea ce privește dreptul material privind autoritatea părintească.

Amendamentul 2

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)

Funcționarea corectă și fără obstacole a unui spațiu de justiție în cadrul Uniunii, cu respectarea diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre este esențială pentru Uniune. În acest sens, ar trebui să fie consolidată în continuare încrederea reciprocă în sistemele de justiție ale statelor membre. Uniunea și-a stabilit ca obiectiv crearea, menținerea și dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se asigură libera circulație și accesul la justiție ale persoanelor. În vederea punerii în aplicare a acestor obiective, ar trebui consolidate drepturile persoanelor, în special ale copiilor, în cadrul procedurilor judiciare pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile judiciare și administrative și executarea hotărârilor în materie de dreptul familiei cu implicații transfrontaliere. Recunoașterea reciprocă a hotărârilor în materie civilă ar trebui să fie îmbunătățită, accesul la justiție ar trebui simplificat și schimburile de informații între autoritățile statelor membre ar trebui îmbunătățite.

(3)

Funcționarea corectă și fără obstacole a unui spațiu de justiție în cadrul Uniunii, cu respectarea diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre este esențială pentru Uniune. În acest sens, ar trebui să fie consolidată în continuare încrederea reciprocă în sistemele de justiție ale statelor membre. Uniunea și-a stabilit ca obiectiv crearea, menținerea și dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se asigură libera circulație și accesul la justiție ale persoanelor. În vederea punerii în aplicare a acestor obiective, este esențială consolidarea drepturilor persoanelor, în special ale copiilor, în cadrul procedurilor judiciare pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile judiciare și administrative și executarea hotărârilor în materie de dreptul familiei cu implicații transfrontaliere. Recunoașterea reciprocă a hotărârilor în materie civilă ar trebui să fie îmbunătățită, accesul la justiție ar trebui simplificat și schimburile de informații între autoritățile statelor membre ar trebui îmbunătățite , asigurându-se o verificare punctuală a caracterului nediscriminatoriu al procedurilor și practicilor utilizate de autoritățile competente ale statelor membre, pentru a proteja interesul superior al copilului și drepturile fundamentale conexe .

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)

În acest scop, Uniunea trebuie să adopte, printre altele, măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă cu implicații transfrontaliere, în special atunci când sunt necesare pentru buna funcționare a pieței interne.

(4)

În acest scop, Uniunea trebuie să adopte, printre altele, măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă cu implicații transfrontaliere, în special atunci când sunt necesare pentru libera circulație a persoanelor și pentru buna funcționare a pieței interne.

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)

Pentru a consolida cooperarea judiciară în materie civilă cu implicații transfrontaliere, este necesară o formare judiciară, în special în dreptul familiei la nivel transfrontalier. Sunt necesare activități de formare, precum seminare și schimburi, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la acest regulament, la conținutul și la consecințele sale, precum și pentru a consolida încrederea reciprocă a statelor membre în sistemele lor judiciare naționale respective.

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

În vederea garantării egalității tuturor copiilor, prezentul regulament ar trebui să reglementeze toate hotărârile în materia autorității părintești, inclusiv măsurile de protecție a copiilor, independent de orice legătură cu o procedură matrimonială  sau de alt tip .

(6)

În vederea garantării egalității tuturor copiilor, prezentul regulament ar trebui să reglementeze toate hotărârile în materia autorității părintești, inclusiv măsurile de protecție a copiilor, independent de orice legătură cu o procedură matrimonială.

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)

În temeiul prezentului regulament, normele privind jurisdicția ar trebui să se aplice, de asemenea, tuturor copiilor aflați pe teritoriul Uniunii a căror reședință obișnuită nu poate fi stabilită cu certitudine. Domeniul de aplicare al acestor norme ar trebui extins, pentru a include în special copiii refugiați și copiii care au fost strămutați la nivel internațional din motive socioeconomice sau ca urmare a tulburărilor din țara lor.

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)

Prezentul regulament ar trebui să respecte integral drepturile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și în special dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, stabilit la articolul 47 din Cartă, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie, stabilit la articolul 7 din Cartă, și drepturile copilului stabilite la articolul 24 din Cartă.

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)

Temeiurile de competență în materia autorității părintești sunt concepute în funcție de interesul superior al copilului și ar trebui să se aplice ținând seama de acesta . Orice trimitere la interesul superior al copilului ar trebui interpretată din perspectiva articolului 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989.

(13)

Temeiurile de competență în materia autorității părintești ar trebui să fie întotdeauna concepute în funcție de interesul superior al copilului și ar trebui să se aplice din această perspectivă . Orice trimitere la interesul superior al copilului ar trebui interpretată din perspectiva articolelor 7, 14, 22 și 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989. Este imperativ ca statul membru ale cărui autorități sunt competente în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea pe fond a unei cauze legate de autoritate părintească să asigure, în cazul unei hotărâri definitive care implică înapoierea copilului, protejarea interesului superior al copilului după înapoierea acestuia, în special atunci când copilul are contact cu ambii părinți.

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Considerentul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14a)

Semnificația termenului „reședință obișnuită” ar trebui interpretată de autorități pe baza definițiilor, în funcție de fiecare caz și ținând seama de circumstanțele specifice ale cazului.

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)

Dacă reședința obișnuită a copilului se schimbă în urma unei mutări legale a copilului, competența ar trebui să urmeze copilul în vederea menținerii proximității. Acest lucru ar trebui să se aplice în cazul în care procedurile nu sunt încă în curs și în cazul procedurilor pendinte. Cu toate acestea, în cadrul procedurilor pendinte, părțile pot conveni în interesul eficienței justiției ca instanțele din statul membru în care se desfășoară acțiunea să își păstreze competența până la pronunțarea hotărârii definitive, cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului. Această posibilitate este deosebit de importantă atunci când procedura se apropie de sfârșit și unul dintre părinți dorește se mute în alt stat membru împreună cu copilul .

(15)

Dacă reședința obișnuită a copilului se schimbă în urma unei mutări legale a copilului, competența ar trebui să urmeze copilul în vederea menținerii proximității. Cu toate acestea, în cadrul procedurilor pendinte, părțile pot conveni, în interesul eficienței actului de justiție, ca instanțele din statul membru în care cauza este pendinte să își păstreze competența până la pronunțarea hotărârii definitive, cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului. Pe de altă parte, procedurile pendinte care au ca obiect dreptul de custodie și dreptul de vizită ar trebui finalizate printr-o hotărâre definitivă, astfel încât persoanele care au dreptul la custodie să nu deplaseze copilul într-o altă țară pentru a evita o hotărâre nefavorabilă a unei autorități, cu excepția cazului în care părțile convin să pună capăt procedurilor pendinte .

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)

Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice autoritățile unui stat membru care nu sunt competente pe fond să ia, în caz de urgență, măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii privind persoana sau bunurile copilului aflate în acel stat membru . Aceste măsuri ar trebui recunoscute și executate în toate celelalte state membre, inclusiv în statele membre competente în temeiul prezentului regulament, până când o autoritate competentă din statul membru respectiv ia măsurile pe care le consideră corespunzătoare. Cu toate acestea, măsurile luate de către o instanță dintr-un stat membru ar trebui să fie modificate sau înlocuite numai prin măsuri dispuse de o instanță din statul membru care are competență pe fond. O autoritate competentă doar în materie de măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii, ar trebui, dacă este sesizată cu o cerere privind fondul cauzei, să se declare, din oficiu, necompetentă. În măsura în care protecția interesului superior al copilului impune acest lucru, autoritatea ar trebui să informeze, direct sau prin intermediul autorității centrale, autoritatea din statul membru care are competență pe fond în temeiul prezentului regulament în legătură cu măsurile luate. Nerespectarea obligației de a informa autoritatea unui alt stat membru nu ar trebui totuși să constituie în sine un motiv de nerecunoaștere a măsurii.

(17)

Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice autoritățile unui stat membru care nu sunt competente pe fond să ia, în caz de urgență, de exemplu, în caz de violență domestică sau violență de gen, măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii privind persoana sau bunurile copilului aflate în acel stat membru. Aceste măsuri ar trebui recunoscute și executate în toate celelalte state membre, inclusiv în statele membre competente în temeiul prezentului regulament, până când o autoritate competentă din statul membru respectiv ia măsurile pe care le consideră corespunzătoare. Cu toate acestea, măsurile luate de către o instanță dintr-un stat membru ar trebui să fie modificate sau înlocuite numai prin măsuri dispuse de o instanță din statul membru care are competență pe fond. O autoritate competentă doar în materie de măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii, ar trebui, dacă este sesizată cu o cerere privind fondul cauzei, să se declare, din oficiu, necompetentă. În măsura în care protecția interesului superior al copilului impune acest lucru, autoritatea ar trebui să informeze fără întârziere , direct sau prin intermediul autorității centrale, autoritatea din statul membru care are competență pe fond în temeiul prezentului regulament în legătură cu măsurile luate. Nerespectarea obligației de a informa autoritatea unui alt stat membru nu ar trebui totuși să constituie în sine un motiv de nerecunoaștere a măsurii.

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

În cazuri excepționale, este posibil ca autoritățile statului membru în care copilul își are reședința obișnuită să nu fie cele mai în măsură să soluționeze cazul. În interesul superior al copilului, în mod excepțional și în anumite condiții, autoritatea competentă poate să își transfere competența, într-un caz specific, unei autorități din alt stat membru, în cazul în care această autoritate este mai bine plasată să soluționeze cazul. Cu toate acestea, în acest caz, cea de doua autoritate nu ar trebui să își poată transfera competența unei a treia autorități .

(18)

În cazuri excepționale, cum ar fi cele care implică violența domestică sau de gen, o atenție deosebită ar trebui acordată posibilității ca autoritățile statului membru în care copilul își are reședința obișnuită să nu fie cele mai în măsură să soluționeze cazul. În mod excepțional și în anumite condiții, autoritatea competentă poate să își transfere competența, într-un caz specific, unei autorități din alt stat membru, în cazul în care această autoritate este mai în măsură să soluționeze cazul. Cu toate acestea, în acest caz este nevoie de acordul prealabil al celei de-a doua autorități , întrucât, dacă acceptat cauza, ace asta din urmă nu își poate declina competența în favoarea unei a treia autorități . Înaintea oricărei declinări de competență, este esențial să se determine și să se țină seama pe deplin de interesul superior al copilului .

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23)

În cadrul procedurilor în materia autorității părintești derulate în temeiul prezentului regulament, precum și al celor de înapoiere derulate în temeiul Convenției de la Haga din 1980 ar trebui să se respecte dreptul copilului de a-și exprima părerea în mod liber, iar atunci când se analizează interesul superior al copilului, ar trebui să se acorde o importanță corespunzătoare părerii copilului. Ascultarea copilului în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului joacă un rol important în aplicarea prezentului regulament. Cu toate acestea, prezentul regulament nu urmărește  stabilirea modalităților de ascultare a copilului, de exemplu dacă acesta trebuie ascultat de judecător personal sau de către un expert cu o formare specială și care informează ulterior instanța , ori dacă acesta este ascultat în sala de judecată sau în alt loc .

(23)

În cadrul procedurilor în materia autorității părintești derulate în temeiul prezentului regulament, precum și al celor de înapoiere derulate în temeiul Convenției de la Haga din 1980 ar trebui să se respecte dreptul copilului de a-și exprima părerea în mod liber, iar atunci când se analizează interesul superior al copilului, ar trebui să se acorde o importanță corespunzătoare părerii copilului. Ascultarea copilului în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și cu Recomandarea Consiliului Europei privind participarea copiilor și a tinerilor sub 18 ani  (1a) joacă un rol important în aplicarea prezentului regulament. Cu toate acestea, prezentul regulament nu urmărește stabilirea unor standarde minime comune privind procedura de ascultare a copilului, care este în continuare reglementată de legislația națională a statelor membre .

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26)

În vederea încheierii cât mai rapide a procedurii de înapoiere prevăzute în Convenția de la Haga din 1980, statele membre ar trebui să concentreze competența pentru aceste proceduri la una sau mai multe instanțe, ținând seama în mod corespunzător de structurile interne de administrare a justiției. Concentrarea competenței la un număr limitat de instanțe dintr-un stat membru reprezintă o modalitate esențială și eficace de a accelera soluționarea cazurilor de răpire de copii care implică mai multe state membre, întrucât judecătorii care soluționează un număr mai mare de astfel de cazuri capătă o expertiză specială. În funcție de structura sistemului juridic, competența în cazurile de răpire de copii ar putea fi concentrată la o singură instanță pentru întreaga țară sau la un număr limitat de instanțe, utilizând, de exemplu, numărul de curți de apel ca punct de plecare și concentrând competența pentru cazurile de răpire internațională de copii la o singură instanță de prim grad de jurisdicție din raza teritorială a fiecărei curți de apel. Fiecare instanță ar trebui să se pronunțe în termen de cel mult șase săptămâni de la data la care este sesizată cu cererea sau cu calea de atac. Statele membre ar trebui să limiteze la una singură numărul căilor de atac împotriva unei hotărâri prin care se aprobă sau se refuză înapoierea copilului în temeiul Convenției de la Haga din 1980 privind răpirea copiilor.

(26)

În vederea încheierii cât mai rapide a procedurii de înapoiere prevăzute în Convenția de la Haga din 1980, statele membre ar trebui să atribuie competența pentru aceste proceduri unui număr limitat de instanțe, ținând seama în mod corespunzător de structurile interne de administrare a justiției. Atribuirea competenței unui număr limitat de instanțe dintr-un stat membru reprezintă o modalitate esențială și eficace de a accelera soluționarea cazurilor de răpire de copii care implică mai multe state membre, întrucât judecătorii care soluționează un număr mai mare de astfel de cazuri capătă o expertiză specială. În funcție de structura sistemului juridic, competența în cazurile de răpire de copii ar putea fi atribuită unui număr limitat de instanțe, utilizând, de exemplu, numărul de curți de apel ca punct de plecare și atribuind competența pentru cazurile de răpire internațională de copii la o singură instanță de prim grad de jurisdicție din raza teritorială a fiecărei curți de apel , fără a periclita însă dreptul părților de acces la justiție și promptitudinea procedurilor de înapoiere . Fiecare instanță ar trebui să se pronunțe în termen de cel mult șase săptămâni de la data la care este sesizată cu cererea sau cu calea de atac. Statele membre ar trebui să limiteze la una singură numărul căilor de atac împotriva unei hotărâri prin care se aprobă sau se refuză înapoierea copilului în temeiul Convenției de la Haga din 1980 privind răpirea copiilor. De asemenea, ar trebui să se garanteze recunoașterea într-un stat membru a hotărârilor pronunțate într-un alt stat membru. Dacă instanța a pronunțat o hotărâre în cadrul unei proceduri judiciare, este esențial ca aceasta să fie recunoscută în întreaga Uniune Europeană, în special în interesul superior al copilului.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Considerentul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28)

În toate cazurile care privesc copii, în special în cazurile de răpire internațională de copii, autoritățile judiciare și administrative ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a obține soluționarea pe cale amiabilă, prin mediere și prin alte mijloace adecvate, primind asistență, după caz, din partea rețelelor existente și a structurilor de sprijin pentru mediere în caz de litigii transfrontaliere în materia autorității părintești. Aceste eforturi nu ar trebui, totuși, să prelungească în mod nejustificat acțiunea de înapoiere introdusă în temeiul Convenției de la Haga din 1980.

(28)

Recurgerea la mediere poate avea un rol major în încetarea conflictelor, în toate cazurile privind copiii și în special în cazul conflictelor transfrontaliere dintre părinți pentru dreptul de custodie și de vizită și în cazurile de răpire internațională de copii . În plus, având în vedere creșterea numărului de litigii transfrontaliere privind custodia în întreaga Uniune Europeană, atunci când nu este disponibil un cadru internațional, ca urmare a recentelor fluxuri de migrație, medierea se dovedește adesea a fi singurul mijloc legal de a ajuta familiile să găsească o soluție amiabilă și rapidă la conflictele familiale. În vederea promovării medierii în astfel de cazuri , autoritățile judiciare și administrative, asistate, după caz, de rețelele existente și structurile de sprijin pentru mediere în caz de litigii transfrontaliere în materie de autoritate părintească , ar trebui să ajute părțile, înainte sau în cursul procedurii judiciare, să selecteze mediatorii adecvați și să organizeze medierea. Ar trebui să se acorde părților un ajutor financiar pentru mediere, cel puțin în măsura în care li s-a acordat sau li s-ar fi acordat asistență judiciară . Aceste eforturi nu ar trebui, totuși, să prelungească în mod nejustificat acțiunea de înapoiere introdusă în temeiul Convenției de la Haga din 1980 și nu ar trebui să aibă drept rezultat participarea obligatorie a victimelor oricăror forme de violență, inclusiv violența domestică, la procesul de mediere .

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Considerentul 28 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28a)

Pentru a oferi o alternativă reală la acțiunile în justiție în cazul litigiilor familiale naționale sau internaționale, este esențial ca mediatorii implicați să fi urmat o pregătire specializată corespunzătoare. Pregătirea ar trebui să cuprindă, în special, cadrul juridic al litigiilor familiale transfrontaliere, competențe interculturale și instrumente pentru controlul situațiilor foarte conflictuale, având în permanență în vedere interesul superior al copilului. Formarea judecătorilor, care poate fi o sursă-cheie a trimiterilor către mediere, ar trebui să includă și modalitățile de a încuraja părțile să se angajeze în mediere cât mai devreme posibil, precum și de a include medierea în procedurile judiciare și în calendarul procedurilor stabilit în temeiul Convenției de la Haga privind răpirea copiilor fără a provoca întârzieri inutile.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Considerentul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30)

În cazul în care instanța din statul membru în care copilul a fost deplasat sau reținut în mod ilicit decide să refuze înapoierea copilului în temeiul Convenției de la Haga din 1980, în hotărâre ar trebui să se menționeze în mod explicit articolele relevante din Convenția de la Haga din 1980 pe care s-a întemeiat hotărârea de refuz. O astfel de hotărâre poate fi înlocuită, totuși, cu o hotărâre ulterioară, pronunțată în cadrul unei proceduri de încredințare a copilului, după o examinare cuprinzătoare a interesului superior al copilului, a instanței din statul membru al reședinței obișnuite a copilului înaintea deplasării sale sau a reținerii sale ilicite. Dacă această hotărâre implică înapoierea copilului, înapoierea ar trebui realizată fără a fi necesară recurgerea la vreo procedură pentru recunoașterea și executarea hotărârii în cauză în statul membru în care se află copilul răpit.

(30)

În cazul în care instanța din statul membru în care copilul a fost deplasat sau reținut în mod ilicit decide să refuze înapoierea copilului în temeiul Convenției de la Haga din 1980, în hotărâre ar trebui să se menționeze în mod explicit articolele relevante din Convenția de la Haga din 1980 pe care s-a întemeiat hotărârea de refuz și motivele acesteia . O astfel de hotărâre poate fi înlocuită, totuși, cu o hotărâre ulterioară, pronunțată în cadrul unei proceduri de încredințare a copilului, după o examinare temeinică a interesului superior al copilului, a instanței din statul membru al reședinței obișnuite a copilului înaintea deplasării sale sau a reținerii sale ilicite. Dacă această hotărâre implică înapoierea copilului, înapoierea ar trebui realizată fără a fi necesară recurgerea la vreo procedură pentru recunoașterea și executarea hotărârii în cauză în statul membru în care se află copilul răpit.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Considerentul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(33)

În plus, obiectivul ca litigiile transfrontaliere în care sunt implicați copiii să fie soluționate într-un mod mai rapid și mai puțin costisitor justifică eliminarea hotărârii de încuviințare a executării înainte de executarea unei hotărâri în statul membru de executare pentru toate hotărârile în materia autorității părintești. În timp ce Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 a eliminat această cerință numai pentru hotărârile de acordare a dreptului de vizită și pentru anumite hotărâri prin care se dispune înapoierea unui copil, prezentul regulament prevede în prezent o singură procedură de executare transfrontalieră a tuturor hotărârilor în materia autorității părintești. Prin urmare, sub rezerva dispozițiilor din prezentul regulament, o hotărâre pronunțată de autoritățile unui stat membru ar trebui tratată ca și cum ar fi fost pronunțată în statul membru de executare.

(33)

În plus, obiectivul facilitării liberei circulații a cetățenilor europeni justifică eliminarea hotărârii de încuviințare a executării înainte de executarea unei hotărâri în statul membru de executare pentru toate hotărârile în materia autorității părintești care se încadrează în sfera de aplicabilitate a prezentului regulament. Acest lucru va determina, în special, o soluționare mai rapidă și mai puțin costisitoare a litigiilor transfrontaliere în care sunt implicați copiii. În timp ce Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 a eliminat această cerință numai pentru hotărârile de acordare a dreptului de vizită și pentru anumite hotărâri prin care se dispune înapoierea unui copil, prezentul regulament prevede în prezent o singură procedură de executare transfrontalieră a tuturor hotărârilor în materia autorității părintești care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament . Prin urmare, sub rezerva dispozițiilor din prezentul regulament, o hotărâre pronunțată de autoritățile unui stat membru ar trebui tratată ca și cum ar fi fost pronunțată în statul membru de executare.

Amendamentul 19

Propunere de regulament

Considerentul 37 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(37a)

Orice refuz de a recunoaște o hotărâre adoptată în temeiul prezentului regulament, pe motiv că recunoașterea ar fi vădit contrară ordinii publice a statului membru în cauză, ar trebui să respecte articolul 21 din Cartă.

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Considerentul 42

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(42)

În cazuri specifice în materia autorității părintești care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, autoritățile centrale ar trebui să coopereze între ele pentru a oferi asistență autorităților naționale, precum și titularilor autorității părintești. O astfel de asistență ar trebui să includă în special localizarea copilului, fie direct, fie prin intermediul altor autorități competente, în cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea unei cereri în temeiul prezentului regulament, și furnizarea de informații legate de copil necesare în scopul procedurii.

(42)

În cazuri specifice în materia autorității părintești care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, autoritățile centrale ar trebui să coopereze între ele pentru a oferi asistență autorităților naționale, precum și titularilor autorității părintești. O astfel de asistență ar trebui să includă în special localizarea copilului, fie direct, fie prin intermediul altor autorități competente, în cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea unei cereri în temeiul prezentului regulament, și furnizarea de informații legate de copil necesare în scopul procedurii. În cazul în care jurisdicția aparține unui alt stat membru decât cel al cărui resortisant este copilul, autoritățile centrale ale statului membru competent informează, fără întârzieri nejustificate, autoritățile centrale ale statului membru al cărui resortisant este copilul.

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Considerentul 44

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(44)

Fără a aduce atingere cerințelor procedurale prevăzute în legislația internă a statului solicitant, autoritatea solicitantă ar trebui să poată alege în mod liber, dintre canalele disponibile, modalitatea adecvată de a obține informațiile necesare, de exemplu, în cazul instanțelor, aplicând Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului, utilizând Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială, în special autoritățile centrale instituite prin prezentul regulament și judecătorii și punctele de contact din cadrul rețelei sau, în cazul autorităților administrative și judiciare, solicitând informații prin intermediul unei organizații neguvernamentale specializate în acest domeniu.

(44)

Fără a aduce atingere cerințelor procedurale prevăzute în legislația internă a statului solicitant, autoritatea solicitantă ar trebui să poată alege în mod liber, dintre canalele disponibile, modalitatea adecvată de a obține informațiile necesare, de exemplu, în cazul instanțelor, aplicând Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului, utilizând Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială, în special autoritățile centrale instituite prin prezentul regulament și judecătorii și punctele de contact din cadrul rețelei sau, în cazul autorităților administrative și judiciare, solicitând informații prin intermediul unei organizații neguvernamentale specializate în acest domeniu. Ar trebui să se inițieze și/sau să se faciliteze cooperarea judiciară și comunicarea internaționale de către judecători special desemnați din cadrul rețelei sau judecători de legătură din fiecare stat membru. Rolul Rețelei judiciare europene ar trebui diferențiat de cel al autorităților centrale.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Considerentul 46

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(46)

O autoritate a unui stat membru care are în vedere pronunțarea unei hotărâri în materia autorității părintești ar trebui să fie îndrituită să solicite comunicarea de informații relevante pentru protecția copilului de către autoritățile unui alt stat membru în cazul în care interesul superior al copilului impune acest lucru. În funcție de circumstanțe, acestea pot include informații cu privire la acțiunile și hotărârile privind unul dintre părinți sau frații/surorile copilului sau privind capacitatea unui părinte de a se ocupa de copil sau de a vizita copilul.

(46)

O autoritate a unui stat membru care are în vedere pronunțarea unei hotărâri în materia autorității părintești ar trebui să aibă obligația de a cere comunicarea informațiilor relevante pentru protecția copilului de către autoritățile unui alt stat membru în cazul în care interesul superior al copilului impune acest lucru. În funcție de circumstanțe, acestea pot include informații cu privire la acțiunile și hotărârile privind unul dintre părinți sau frații/surorile copilului sau privind capacitatea unui părinte sau a familiei de a se ocupa de copil sau de a vizita copilul. Cetățenia, situația economică și socială, precum și contextul cultural și religios ale unuia dintre părinți nu ar trebui să fie luate în considerare atunci când se decide asupra capacității acestuia de a se ocupa de copil.

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Considerentul 46 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(46a)

Comunicarea dintre judecători, autoritățile publice, autoritățile centrale, personalul care oferă asistență părinților și dintre părinți ar trebui promovată prin toate mijloacele, ținând cont, printre altele, de faptul că hotărârea de a nu înapoia copilul poate încălca drepturile fundamentale ale acestuia în aceeași măsură ca și hotărârea de a-l înapoia.

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Considerentul 48 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(48a)

În cazurile în care interesele copilului impun acest lucru, judecătorii ar trebui să comunice direct cu autoritățile centrale sau cu instanțele competente din alte state membre.

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Considerentul 49

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(49)

În cazul în care o autoritate a unui stat membru a pronunțat deja o hotărâre în materia autorității părintești sau are în vedere o astfel de hotărâre și executarea urmează să aibă loc în alt stat membru, autoritatea poate solicita ca autoritățile acestui din urmă stat membru să ofere asistență în ceea ce privește executarea hotărârii. Acest lucru ar trebui să se aplice, de exemplu, hotărârilor prin care se acordă un drept de vizită sub supraveghere exercitat într-un alt stat membru decât cel în care este situată autoritatea sau oricăror altor măsuri însoțitoare dispuse de autoritățile competente din statul membru în care hotărârea urmează să fie executată.

(49)

În cazul în care o autoritate a unui stat membru a pronunțat deja o hotărâre în materia autorității părintești sau are în vedere o astfel de hotărâre și executarea urmează să aibă loc în alt stat membru, autoritatea ar trebui să solicite ca autoritățile acestui din urmă stat membru să ofere asistență în ceea ce privește executarea hotărârii. Acest lucru ar trebui să se aplice, de exemplu, hotărârilor prin care se acordă un drept de vizită sub supraveghere exercitat într-un alt stat membru decât cel în care este situată autoritatea sau oricăror altor măsuri însoțitoare dispuse de autoritățile competente din statul membru în care hotărârea urmează să fie executată.

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Considerentul 50

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(50)

În cazul în care o autoritate a unui stat membru are în vedere plasarea copilului într-o familie substitutivă sau într-o instituție din alt stat membru, înainte de plasare ar trebui derulată o procedură de consultare prin intermediul autorităților centrale din ambele state membre. Înainte de a dispune măsura de plasare, autoritatea care intenționează să o dispună ar trebui să obțină acordul autorității competente din statul membru pe teritoriul căruia ar urma să fie plasat copilul. Întrucât cel mai adesea plasările sunt măsuri urgente necesare pentru a îndepărta copilul de o situație care îi afectează interesul superior, timpul este esențial în acest tip de hotărâri. Prin urmare, în vederea accelerării procedurii de consultare, prezentul regulament stabilește în mod exhaustiv condițiile în care se face cererea și termenul de răspuns pe care ar trebui să îl respecte statul membru în care copilul ar urma să fie plasat. Condițiile care se aplică acordării sau refuzării acordului continuă însă să fie reglementate de legislația națională a statului membru solicitat.

(50)

În cazul în care o autoritate a unui stat membru are în vedere plasarea copilului în grija unor membri ai familiei, într-o familie substitutivă sau într-o instituție din alt stat membru, înainte de plasare ar trebui derulată o procedură de consultare prin intermediul autorităților centrale din ambele state membre. Înainte de a dispune măsura de plasare, autoritatea care intenționează să o dispună ar trebui să obțină acordul autorității competente din statul membru pe teritoriul căruia ar urma să fie plasat copilul. Întrucât cel mai adesea plasările sunt măsuri urgente necesare pentru a îndepărta copilul de o situație care îi afectează interesul superior, timpul este esențial în acest tip de hotărâri. Prin urmare, în vederea accelerării procedurii de consultare, prezentul regulament stabilește în mod exhaustiv condițiile în care se face cererea și termenul de răspuns pe care ar trebui să îl respecte statul membru în care copilul ar urma să fie plasat. Condițiile care se aplică acordării sau refuzării acordului continuă însă să fie reglementate de legislația națională a statului membru solicitat.

Amendamentul 27

Propunere de regulament

Considerentul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(51)

Orice plasare a copilului pe termen lung în străinătate ar trebui să se facă în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a UE (dreptul de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți) și cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, în special articolele 8, 9 și 20. În special, atunci când se au în vedere diferitele soluții, ar trebui să se țină seama de necesitatea unei continuități în creșterea copilului și de contextul etnic, religios, cultural și lingvistic al acestuia.

(51)

Autoritățile de statresponsabile pentru plasarea copilului ar trebui să acționeze în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a UE (dreptul de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți) și cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, în special articolele 8, 9 și 20. În special, atunci când se au în vedere diferitele soluții, ar trebui să se țină seama de posibilitatea de a plasa frații/surorile în aceeași familie substitutivă sau în același centru de plasament, de necesitatea unei continuități în creșterea copilului și de contextul etnic, religios, cultural și lingvistic al acestuia. În special în cazul plasării pe termen lung a unui copil în străinătate, autoritățile competente ar trebui să ia întotdeauna în considerare posibilitatea plasării copilului în grija rudelor care locuiesc în altă țară, dacă copilul a stabilit o relație cu acestea, evaluând în mod individual interesul superior al copilului. Plasarea pe termen lung ar trebui să facă obiectul unei reexaminări periodice, în funcție de nevoile și interesul superior al copilului.

Amendamentul 28

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Prezentul regulament se aplică, oricare ar fi natura autorității judiciare sau administrative, materiilor civile privind:

(1)   Prezentul regulament se aplică, oricare ar fi natura autorității judiciare sau administrative sau a altei autorități care are competențe în materiile ce intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament , materiilor civile privind:

Amendamentul 29

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)

răpirea internațională de copii;

Amendamentul 30

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

plasarea copilului într-o familie substitutivă sau într-un centru de plasament;

(d)

plasarea copilului în grija unor membri ai familiei, într-o familie substitutivă sau într-un centru sigur de plasament din străinătate ;

Amendamentul 31

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

„autoritate” înseamnă orice autoritate judiciară sau administrativă din statele membre competente în materiile care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentului regulament;

1.

„autoritate” înseamnă orice autoritate judiciară sau administrativă , precum și orice altă autoritate din statele membre competente în materiile care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentului regulament;

Amendamentul 32

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.

„stat membru” înseamnă toate statele membre, cu excepția Danemarcei;

3.

„stat membru” înseamnă toate statele membre ale Uniunii Europene , cu excepția Danemarcei;

Amendamentul 33

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.

„hotărâre” înseamnă o decizie, o sentință sau o ordonanță pronunțată sau emisă de o autoritate a unui stat membru în materie de divorț, separare de drept, anulare a unei căsătorii sau autoritate părintească;

4.

„hotărâre” înseamnă o decizie, o sentință, o ordonanță pronunțată sau emisă de o autoritate a unui stat membru , sau un act autentic executoriu într-un stat membru sau un acord între părți care este executoriu în statul membru în care este încheiat în materie de divorț, separare de drept, anulare a unei căsătorii sau autoritate părintească;

Amendamentul 34

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 12 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

12.

„deplasare sau reținere ilicită a unui copil” înseamnă deplasarea sau reținerea unui copil în cazul în care:

12.

„răpire internațională a unui copil” înseamnă deplasarea sau reținerea unui copil în cazul în care:

Amendamentul 35

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Autoritățile dintr-un stat membru sunt competente în materia autorității părintești privind un copil care are reședința obișnuită în acest stat membru. În cazul în care copilul se mută în mod legal dintr-un stat membru în altul și dobândește o nouă reședință obișnuită în acesta, competența le revine autorităților din statul membru al noii reședințe obișnuite.

1.   Autoritățile dintr-un stat membru sunt competente în materia autorității părintești privind un copil care are reședința obișnuită în acest stat membru. În cazul în care copilul se mută în mod legal dintr-un stat membru în altul și dobândește o nouă reședință obișnuită în acesta, competența le revine autorităților din statul membru al noii reședințe obișnuite , excepție făcând cazul în care părțile convin înainte de mutare ca autoritatea statului membru în care copilul își avea reședința obișnuită până atunci să își păstreze competența .

Amendamentul 36

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)     În cazul procedurilor pendinte care reglementează drepturile de custodie și de vizită, autoritatea din statul membru de origine își păstrează competența până la finalizarea procedurii, cu excepția cazului în care părțile au convenit asupra încheierii procedurii.

Amendamentul 37

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care titularul dreptului de vizită menționat la alineatul (1) a acceptat competența autorităților din statul membru în care copilul are noua sa reședință obișnuită prin participarea la o procedură în fața acestor autorități fără a le contesta competența.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care titularul dreptului de vizită menționat la alineatul (1) , după ce a fost informat cu privire la consecințele juridice de autoritățile din statul în care copilul își avea reședința obișnuită anterioară, a acceptat competența autorităților din statul membru în care copilul are noua sa reședință obișnuită prin participarea , în pofida faptului că a fost informat cu privire la consecințele juridice, la o procedură în fața acestor autorități fără a le contesta competența.

Amendamentul 38

Propunere de regulament

Articolul 9 – paragraful 1 – litera b – punctul i

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i)

în termen de un an de când cel căruia i s-a încredințat copilul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de locul în care se afla copilul, nu s-a depus nicio cerere de înapoiere la autoritățile competente ale statului membru în care copilul a fost deplasat sau reținut;

(i)

în termen de un an de când cel căruia i s-a încredințat copilul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de locul în care se afla copilul și cu toate că a fost informat de autorități cu privire la cerința legală de a depune o cerere de înapoiere , nu s-a depus nicio astfel de cerere de înapoiere la autoritățile competente ale statului membru în care copilul a fost deplasat sau reținut;

Amendamentul 39

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 5 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Judecătorii desemnați sunt judecători specializați în dreptul familiei, în exercițiu, cu experiență în special în aspecte care prezintă o dimensiune jurisdicțională transfrontalieră.

Amendamentul 40

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În caz de urgență, autoritățile dintr-un stat membru în care se află copilul sau bunurile sale au competența de a lua măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii, cu privire la copilul sau bunurile respective.

În caz de urgență, autoritățile dintr-un stat membru în care se află copilul sau bunurile sale au competența de a lua măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii, cu privire la copilul sau bunurile respective. Astfel de măsuri nu ar trebui să întârzie în mod nejustificat procedurile și hotărârile finale privind drepturile de custodie și de vizită.

Amendamentul 41

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În măsura în care protejarea interesului superior al copilului impune acest lucru, autoritatea care a luat măsurile asigurătorii informează autoritatea din statul membru competentă în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea cauzei pe fond, fie în mod direct, fie prin autoritatea centrală desemnată în temeiul articolului 60.

În măsura în care protejarea interesului superior al copilului impune acest lucru, autoritatea care a luat măsurile asigurătorii informează autoritatea din statul membru competentă în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea cauzei pe fond, fie în mod direct, fie prin autoritatea centrală desemnată în temeiul articolului 60. Autoritatea menționată garantează faptul că ambii părinți implicați în procedură sunt tratați în mod egal și că aceștia sunt informați referitor la toate măsurile relevante, fără întârziere și în mod detaliat, într-o limbă pe care o stăpânesc.

Amendamentul 42

Propunere de regulament

Articolul 12 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Măsurile luate în conformitate cu alineatul (1) încetează să producă efecte de îndată ce autoritatea din statul membru competentă în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea cauzei pe fond a luat măsurile pe care le consideră corespunzătoare.

(2)   Măsurile luate în conformitate cu alineatul (1) încetează să producă efecte de îndată ce autoritatea din statul membru competentă în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea cauzei pe fond a luat măsurile pe care le consideră corespunzătoare și din momentul în care aceasta notifică măsurile respective autorității statului membru în care au fost luate măsurile provizorii .

Amendamentul 43

Propunere de regulament

Articolul 19 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)     În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), la cererea unei autorități sesizate cu litigiul, orice altă autoritate care a fost sesizată informează fără întârziere instanța solicitantă cu privire la data la care a fost sesizată, în conformitate cu articolul 15.

Amendamentul 44

Propunere de regulament

Articolul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 20

Articolul 20

Dreptul copilului de a-și exprima părerea

Dreptul copilului de a-și exprima părerea

Atunci când își exercită competența în temeiul secțiunii 2 din prezentul capitol, autoritățile din statele membre se asigură că unui copil care este capabil de a-și forma o părere proprie i se oferă posibilitatea reală și efectivă de a-și exprima liber respectiva părere în cursul procedurii.

Atunci când își exercită competența în temeiul secțiunii 2 din prezentul capitol, autoritățile din statele membre se asigură că unui copil care este capabil de a-și forma o părere proprie i se oferă posibilitatea reală și efectivă de a-și exprima liber respectiva părere în cursul procedurii , în conformitate cu dreptul procedural național, cu articolul 24 alineatul (1) din Cartă, cu articolul 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului, precum și cu Recomandarea Consiliului Europei adresată statelor membre cu privire la participarea copiilor și a tinerilor în vârstă de până la 18 ani  (1a). În hotărâre, autoritățile își argumentează observațiile în acest sens.

 

Ascultarea unui copil care își exercită dreptul de a-și exprima opinia este realizată de un judecător sau de către un expert special instruit în conformitate cu dispozițiile naționale, fără a supune copilul niciunei presiuni, în special din partea părinților, într-un mediu adaptat copilului și corespunzător vârstei acestuia în ceea ce privește limbajul și conținutul, și oferă toate garanțiile, astfel încât integritatea emoțională și interesul superior al copilului să fie protejate.

 

Ascultarea copilului nu se realizează în prezența părților la procedură sau a reprezentanților lor legali, dar se înregistrează și se adaugă la documentație, astfel încât părțile și reprezentanții lor legali să poată avea posibilitatea de a vedea înregistrarea ascultării.

Autoritatea acordă importanța cuvenită părerii copilului în funcție de vârsta și maturitatea acestuia și își consemnează considerațiile în hotărâre.

Autoritatea acordă importanța cuvenită părerii copilului în funcție de vârsta și maturitatea acestuia, ținând seama de interesul superior al copilului, și își consemnează considerațiile în hotărâre.

Amendamentul 45

Propunere de regulament

Articolul 23 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   Instanța judecătorească determină, cât de repede posibil în cadrul procedurii, dacă părțile doresc să recurgă la mediere pentru a ajunge, în interesul superior al copilului, la o soluție de comun acord, dacă acest demers nu întârzie procedura în mod nejustificat.

(2)   Instanța judecătorească determină, cât de repede posibil în cadrul procedurii, dacă părțile doresc să recurgă la mediere pentru a ajunge, în interesul superior al copilului, la o soluție de comun acord, dacă acest demers nu întârzie procedura în mod nejustificat. În acest caz, instanța judecătorească solicită părților să recurgă la mediere.

Amendamentul 46

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   Instanța judecătorească poate declara hotărârea prin care se dispune înapoierea copilului ca fiind o hotărâre executorie cu titlu provizoriu, fără a aduce atingere unei eventuale căi de atac, chiar dacă dreptul intern nu prevede acest caracter executoriu cu titlu provizoriu.

(3)   Instanța judecătorească poate declara hotărârea prin care se dispune înapoierea copilului ca fiind o hotărâre executorie cu titlu provizoriu, fără a aduce atingere unei eventuale căi de atac, chiar dacă dreptul intern nu prevede acest caracter executoriu cu titlu provizoriu , ținând seama de interesul superior al copilului .

Amendamentul 47

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     Atunci când dispune înapoierea copilului, autoritatea judiciară respectivă notifică această hotărâre și data la la care aceasta produce efecte autorității centrale din statul membru al reședinței obișnuite a copilului înainte de a fi fost deplasat ilicit.

Amendamentul 48

Propunere de regulament

Articolul 32 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   În cazul în care hotărârea nu s-a executat în termen de șase săptămâni din momentul în care s-a inițiat procedura de executare, instanța judecătorească din statul membru de executare informează autoritatea centrală solicitantă din statul membru de origine sau solicitantul, în cazul în care procedura a fost inițiată fără sprijinul autorității centrale, cu privire la acest fapt și la motivele neexecutării.

(4)   În cazul în care hotărârea nu s-a executat în termen de șase săptămâni din momentul în care s-a inițiat procedura de executare, instanța judecătorească din statul membru de executare informează în mod corespunzător autoritatea centrală solicitantă din statul membru de origine sau solicitantul, în cazul în care procedura a fost inițiată fără sprijinul autorității centrale, cu privire la acest fapt și la motivele neexecutării , și îi comunică termenul estimat pentru executare .

Amendamentul 49

Propunere de regulament

Articolul 37 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

în cazul în care recunoașterea contravine în mod evident ordinii publice a statului membru în care se solicită aceasta sau

(a)

în cazul în care recunoașterea contravine în mod evident ordinii publice a statului membru în care se solicită aceasta , fără ca acest refuz să conducă la orice formă de discriminare interzisă în temeiul articolului 21 din Cartă; sau

Amendamentul 50

Propunere de regulament

Articolul 38 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   La cererea oricărei părți interesate, recunoașterea unei hotărâri pronunțate în materia autorității părintești se refuză :

(1)   La cererea oricărei părți interesate, o hotărâre pronunțată în materia autorității părintești nu este recunoscută :

Amendamentul 51

Propunere de regulament

Articolul 38 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)

în cazul în care actul de instituire a procedurii sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat în timp util persoanei care nu s-a prezentat, astfel încât aceasta să își poată pregăti apărarea, cu excepția cazului în care se constată că respectiva persoană a acceptat hotărârea într-un mod neechivoc sau

(b)

în cazul în care hotărârea nu a fost notificată sau comunicată în timp util persoanei care nu s-a prezentat, astfel încât aceasta să își poată pregăti apărarea, cu excepția cazului în care se constată că respectiva persoană a acceptat hotărârea într-un mod neechivoc; sau

Amendamentul 52

Propunere de regulament

Articolul 58 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Solicitantul care, în statul membru de origine, a beneficiat în tot sau în parte de asistență judiciară sau de o scutire de taxe și de cheltuieli beneficiază, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 27 alineatul (3), și la articolele 32, 39, și 42 , de cea mai favorabilă asistență sau de cea mai mare scutire prevăzută de dreptul statului membru de executare.

Solicitantul care, în statul membru de origine, a beneficiat în tot sau în parte de asistență judiciară , asistență pentru recurgerea la mediere sau de o scutire de taxe și de cheltuieli beneficiază, în cadrul procedurilor prevăzute la articolul 27 alineatul (3) și la articolele 32, 39, și 42, de cea mai favorabilă asistență sau de cea mai mare scutire prevăzută de dreptul statului membru de executare.

Amendamentul 53

Propunere de regulament

Articolul 63 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)

furnizarea de sprijin, la cererea autorității centrale dintr-un alt stat membru, pentru a determina locul în care se află un copil, atunci când este posibil ca acesta să fie prezent pe teritoriul statului membru solicitat și când determinarea locului în care acesta se află este necesară pentru soluționarea unei cereri în temeiul prezentului regulament.

(a)

furnizarea de sprijin, la cererea autorității centrale dintr-un alt stat membru, pentru a determina locul în care se află un copil, atunci când este posibil ca acesta să fie prezent pe teritoriul statului membru solicitat și când determinarea locului în care acesta se află este necesară pentru aplicarea prezentului regulament;

Amendamentul 54

Propunere de regulament

Articolul 63 – alineatul 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)

facilitarea comunicărilor între  autorități , în special pentru aplicarea articolului 14, a articolului 25 alineatul (1) litera (a), a articolului 26 alineatul (2) și a articolului 26 alineatul (4) al doilea paragraf;

(d)

facilitarea comunicărilor între  autoritățile judiciare , în special pentru aplicarea articolelor 14 și 19 , a articolului 25 alineatul (1) litera (a), a articolului 26 alineatul (2) și a articolului 26 alineatul (4) al doilea paragraf;

Amendamentul 55

Propunere de regulament

Articolul 63 – alineatul 1 – litera e a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ea)

informarea titularilor autorității părintești cu privire la ajutorul și asistența judiciară, cum ar fi asistența oferită de avocații cu specializare bilingvă, pentru a se evita cazurile în care titularii autorității părintești își dau consimțământul fără a înțelege importanța acestuia;

Amendamentul 56

Propunere de regulament

Articolul 63 – alineatul 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g)

garantarea completării în termen de șase săptămâni, atunci când inițiază o procedură sau facilitează inițierea unei proceduri cu scopul înapoierii unui copil în temeiul Convenției de la Haga din 1980, a dosarului pregătit în vederea acestei proceduri.

(g)

garantarea completării și a depunerii la instanța judecătorească sau la o altă autoritate competentă în termen de șase săptămâni, atunci când inițiază o procedură sau facilitează inițierea unei proceduri cu scopul înapoierii unui copil în temeiul Convenției de la Haga din 1980, a dosarului pregătit în vederea acestei proceduri.

Amendamentul 57

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   La cererea motivată a autorității centrale sau a unei autorități dintr-un stat membru cu care copilul are legături strânse, autoritatea centrală a statului membru în care copilul își are reședința obișnuită și în care acesta se află poate , direct sau prin intermediul autorităților sau al altor organisme:

(1)   La cererea motivată a autorității centrale sau a unei autorități dintr-un stat membru cu care copilul are legături strânse, autoritatea centrală a statului membru în care copilul își are reședința obișnuită și în care acesta se află, direct sau prin intermediul autorităților sau al altor organisme:

Amendamentul 58

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.   În cazul în care se are în vedere o hotărâre în materia autorității părintești, o autoritate dintr-un stat membru poate solicita , în cazul în care situația copilului impune acest lucru, oricărei alte autorități dintr-un alt stat membru care deține informații relevante pentru protecția copilului să îi comunice aceste informații.

(2)   În cazul în care se are în vedere o hotărâre în materia autorității părintești, o autoritate dintr-un stat membru solicită , în cazul în care situația copilului impune acest lucru, oricărei alte autorități dintr-un alt stat membru care deține informații relevante pentru protecția copilului să îi comunice aceste informații.

Amendamentul 59

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2а)     În cazul în care se examinează chestiuni în materie de autoritate părintească, autoritatea centrală din statul membru în care copilul își are reședința obișnuită informează, fără întârziere, autoritatea centrală a statului membru al cărui resortisant este copilul sau unul dintre părinți, cu privire la existența unor proceduri.

Amendamentul 60

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.   O autoritate dintr-un stat membru poate solicita sprijinul autorităților dintr-un alt stat membru în vederea punerii în aplicare a hotărârilor în materia autorității părintești pronunțate în temeiul prezentului regulament, în special în ceea ce privește asigurarea exercitării efective a dreptului de vizită, precum și a dreptului de a menține legături directe și regulate cu copilul.

(3)   O autoritate dintr-un stat membru solicită sprijinul autorităților dintr-un alt stat membru în vederea punerii în aplicare a hotărârilor în materia autorității părintești pronunțate în temeiul prezentului regulament, în special în ceea ce privește asigurarea exercitării efective a dreptului de vizită, precum și a dreptului de a menține legături directe și regulate cu copilul.

Amendamentul 61

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.   La cererea unei persoane care își are reședința într-un stat membru în care copilul nu își are reședința obișnuită și care dorește să obțină sau să mențină dreptul de a vizita copilul sau la cererea unei autorități centrale dintr-un alt stat membru, autoritățile din acel stat membru strâng informații sau probe și pot ajunge la o concluzie cu privire la măsura în care persoana respectivă întrunește condițiile necesare pentru a-și exercita dreptul de vizită și la condițiile în care ar trebui exercitat acest drept.

(5)   La cererea unuia dintre părinți sau a unui membru al familiei care își are reședința într-un stat membru în care copilul nu își are reședința obișnuită și care dorește să obțină sau să mențină dreptul de a vizita copilul sau la cererea unei autorități centrale dintr-un alt stat membru, autoritățile din acel stat membru strâng informații sau probe și pot ajunge la o concluzie cu privire la măsura în care persoanele respective întrunesc condițiile necesare pentru a-și exercita dreptul de vizită și la condițiile în care ar trebui exercitat acest drept.

Amendamentul 62

Propunere de regulament

Articolul 64 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)     O autoritate a unui stat membru poate cere autorității centrale din alt stat membru să-i comunice informații cu privire la legislația națională a statului membru respectiv în privința aspectelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care sunt relevante pentru examinarea unei cauze în temeiul prezentului regulament. Autoritatea din statul membru solicitat trebuie să răspundă în cel mai scurt timp.

Amendamentul 63

Propunere de regulament

Articolul 65 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   În cazul în care autoritatea competentă în temeiul prezentului regulament preconizează plasarea copilului într-un centru de plasament sau într-o familie substitutivă dintr-un alt stat membru, aceasta obține în prealabil aprobarea autorității competente din celălalt stat membru . În acest scop, autoritatea competentă transmite, prin intermediul autorității centrale din propriul stat membru, autorității centrale din statul membru în care urmează să fie plasat copilul o cerere de aprobare care include un raport privind copilul, împreună cu motivele plasării sau ale îngrijirii propuse.

(1)   În cazul în care autoritatea competentă în temeiul prezentului regulament ia în considerare plasarea copilului în îngrijirea unor membri ai familiei, în familii substitutive sau într-un centru de plasament sigur dintr-un alt stat membru, aceasta obține în prealabil aprobarea autorității competente din celălalt stat membru. În acest scop, autoritatea competentă transmite, prin intermediul autorității centrale din propriul stat membru, autorității centrale din statul membru în care urmează să fie plasat copilul o cerere de aprobare care include un raport privind copilul, împreună cu motivele plasării sau ale îngrijirii propuse. Statele membre garantează părinților și membrilor familiei dreptul la vizită periodică, indiferent de reședința acestora, cu excepția cazului în care acest lucru ar pune în pericol binele copilului.

Amendamentul 64

Propunere de regulament

Articolul 65 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Dacă autoritatea competentă intenționează să trimită asistenți sociali într-un alt stat membru pentru a stabili dacă o plasare în acel loc este adecvată pentru bunăstarea copilului, aceasta informează statul membru respectiv în acest sens.

Amendamentul 65

Propunere de regulament

Articolul 66 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.   Fiecare autoritate centrală își suportă propriile cheltuieli.

(4)    Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel între statul membru solicitant și statul membru solicitat, fiecare autoritate centrală își suportă propriile cheltuieli.

Amendamentul 66

Propunere de regulament

Articolul 79 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Până la [ 10 ani de la data aplicării] , Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind evaluarea ex post a prezentului regulament, bazat pe informațiile furnizate de statele membre . Raportul este însoțit, după caz, de o propunere legislativă .

Până la [ cinci ani de la data aplicării] , Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind evaluarea ex post a prezentului regulament, bazat pe informațiile furnizate de statele membre. Raportul este însoțit, după caz, de o propunere legislativă.

Amendamentul 67

Propunere de regulament

Articolul 79 – paragraful 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)

numărul cauzelor și al hotărârilor pronunțate în cadrul procedurilor de mediere care vizează autoritatea părintească;


(1)  JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

(34)  Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO L 338, 23.12.2003, p. 1).

(35)  A se vedea anexa V.

(34)  Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO L 338, 23.12.2003, p. 1).

(35)  A se vedea anexa V.

(1a)   CM/Rec(2012)2 din 28 martie 2012.

(1a)   CM/Rec(2012)2 din 28 martie 2012.