Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind implicațiile retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra autorităților locale și regionale din UE

(2018/C 361/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

—

având în vedere Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene și ai guvernului Regatului Unit din 8 decembrie 2017 privind progresele înregistrate în cursul primei etape a negocierilor în temeiul articolului 50 TUE cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și având în vedere proiectul de acord de retragere prezentat de Comisia Europeană la 28 februarie 2018,

—	având în vedere orientările Consiliului European (articolul 50 din 23 martie 2018 privind înțelegerea generală a cadrului viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit,

—	având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2018 privind cadrul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit,

1.

salută faptul că, odată ce au fost aprobate termenele pentru perioada de tranziție, până la sfârșitul perioadei de tranziție nu ar trebui să existe discriminare între cetățenii UE care au sosit în Regatul Unit și cetățenii Regatului Unit care au sosit în UE-27. Salută faptul că drepturile care decurg din acordul de retragere ale cetățenilor Regatului Unit care vor rămâne în UE și drepturile cetățenilor UE care vor rămâne în Regatul Unit sunt protejate pe viață și solicită să se garanteze că viitoarele modificări ale politicilor în statele membre ale UE sau în Regatul Unit nu pun în pericol aceste drepturi. Aceasta include dreptul la asistență medicală și la recunoașterea reciprocă a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale;

2.

salută progresele realizate în ceea ce privește chestiunile de discutat în viitorul cadru privind relația dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, și îndeamnă părțile participante la negocieri să clarifice principalele aspecte pe baza cooperării (cum ar fi structura, guvernanța, domeniul de aplicare și mecanismele de soluționare a litigiilor, asigurarea conformității și participarea) cât mai repede posibil, pentru a furniza orientări și certitudine pentru autoritățile locale și regionale;

3.

subliniază importanța alinierii în materie de reglementare între Irlanda și Irlanda de Nord și, prin urmare, cu UE, (așa-numita „clauză de siguranță”); reamintește că trebuie găsită o soluție operațională optimă și viabilă din punct de vedere juridic la frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord și speră că vor fi înregistrate progrese la reuniunea la nivel înalt a Consiliului European din iunie;

4.

ia act de faptul că retragerea Regatului Unit va avea în mod inevitabil consecințe și, în funcție de acordul care va fi convenit între UE și Regatul Unit, noua relație ar putea face ca schimbul de bunuri și servicii și circulația persoanelor și a capitalurilor să fie mai dificilă decât în uniunea vamală și piața unică, din care face parte, în prezent, Regatul Unit. Se pronunță, prin urmare, în favoarea unei abordări pragmatice, astfel încât să se evite consecințe negative pentru ambele părți, respectând totodată integritatea uniunii vamale și a pieței unice;

5.

observă, cu toate acestea, că, deși există o serie de posibile opțiuni în ceea ce privește viitoarea relație a Regatului Unit cu UE, nu se pune un accent suficient pe modul în care va fi administrată aceasta la nivelul autorităților locale și regionale. Subliniază faptul că multe probleme importante presupun acțiuni la nivel local și regional, fiind, astfel, nevoie de o continuare a cooperării, cu schimburi de bune practici la nivelul autorităților locale și regionale;

6.

reamintește că, în urma referendumului, CoR a pus la dispoziție o platformă pentru continuarea dialogului cu autoritățile locale și regionale din Regatul Unit, efectuând în același timp consultări și evaluări aprofundate ale impactului retragerii Regatului Unit la nivel subnațional; acestea arată că efectele economice și sociale ale retragerii Regatului Unit din UE vor fi cel mai probabil asimetrice nu numai în diferite sectoare ale economiei, dar și între regiuni și țări, unele regiuni și state membre fiind mai expuse, prin natura și amploarea legăturilor lor comerciale cu Regatul Unit;

7.

subliniază că lucrările de analiză ale CoR arată că, până în prezent, majoritatea regiunilor nu au reușit să evalueze în mod adecvat impactul pe care l-ar putea avea ieșirea Regatului Unit, în special având în vedere nesiguranțele ce derivă din negocieri și din viitoarea relație. Constată că absența unor date cu privire la impactul retragerii Regatului Unit va restrânge în mod inevitabil marja de manevră pentru o pregătire eficientă și luarea unor măsuri de atenuare adecvate;

8.

având în vedere incertitudinile legate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și consecințele sale concrete, toate nivelurile de guvernare, atât în Regatul Unit, cât și în UE-27, trebuie să continue să se pregătească, ținând seama de toate scenariile posibile, astfel cum s-a subliniat în cadrul Consiliului European. Este deosebit de important ca autoritățile locale și regionale să fie gata pentru orice posibil scenariu. Subliniază importanța păstrării unui nivel ridicat de transparență la toate nivelurile decizionale, ca premisă esențială pentru ca autoritățile regionale și locale să poată face față tuturor scenariilor posibile;

9.

solicită eforturi suplimentare pentru a informa opinia publică în legătură cu schimbările din cadrul relațiilor viitoare. Subliniază în special faptul că sensibilizarea și schimbul de informații vor ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să se pregătească mai bine pentru a face față ajustărilor structurale și economice, și solicită autorităților locale și regionale să elaboreze strategii specifice adaptate la nevoile acestora, pentru a atenua impactul retragerii Regatului Unit, ori de câte ori este necesar și justificat;

10.

îndeamnă statele membre și instituțiile UE să se asigure că autoritățile locale și regionale nu sunt lăsate să facă față acestor provocări pe cont propriu și că aceste provocări vor fi reduse în măsura posibilului, printr-o abordare pozitivă a relației viitoare. În acest context, ia notă cu profundă îngrijorare de recentele propuneri privind cadrul financiar multianual prezentate de Comisie și își exprimă din nou convingerea că o politică de coeziune puternică, inclusiv programele de cooperare teritorială europeană, precum Interreg, sunt o politică esențială a autorităților locale și regionale din UE de abordare a consecințelor negative ale retragerii Regatului Unit; în plus, subliniază faptul că și alte politici ale UE, cum ar fi politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului, ar trebui utilizate pentru a atenua aceste efecte negative, care trebuie avute în vedere atunci când se iau decizii privind viitoarea finanțare a acestor politici; Solicită Comisiei Europene să evalueze, înainte de 29 martie 2019, necesitatea de a institui, eventual, un fond de stabilizare pentru regiunile cele mai afectate de retragerea Regatului Unit din UE;

11.

constată că va fi nevoie și de suficientă flexibilitate în ceea ce privește normele în materie de ajutoare de stat, pentru a permite autorităților locale și regionale de a face față situațiilor critice specifice;

12.

reamintește că, pentru că Regatul Unit, ca țară terță, nu va mai fi în măsură să participe la procesul decizional al UE, cea mai bună modalitate de a atenua impactul retragerii acestuia din Uniune ar consta într-un acord ambițios, care să stabilească un parteneriat veritabil între el și UE, care să nu se limiteze la relațiile economice și comerciale; subliniază că, chiar și în cazul în care un astfel de acord nu poate fi finalizat și încheiat decât după ce Regatul Unit va fi părăsit UE, ar trebui depuse eforturi pentru a facilita încheierea rapidă a acestuia; De asemenea, subliniază că trebuie prevăzute acorduri specifice în domeniul politicii externe și al apărării, menite să păstreze relațiile dintre Regatul Unit și Uniune, alături de menținerea schimbului de informații;

13.

îndeamnă Uniunea Europeană să acorde prioritate conectivității persoanelor și bunurilor între regiunile din cadrul Uniunii Europene, precum și între cele din UE și din Regatul Unit. Subliniază, în special, rolul esențial al porturilor, al aeroporturilor și al rețelelor rutiere și feroviare, în asigurarea conectivității și speră într-o reorientare a politicii și a investițiilor în acest sens;

14.

reamintește necesitatea ca Regatul Unit să mențină protecția pentru denumirile de origine și indicațiile geografice, precum și să recunoască legislația europeană privind aspectele sanitare, fitosanitare și de mediu, pentru a evita impunerea de noi controale la exporturi, care ar împiedica transporturile către o anumită țară;

15.

salută acordul provizoriu cu privire la perioada de tranziție stabilită în partea a patra a proiectului de acord de retragere, conform căruia dreptul Uniunii se aplică și în Regatul Unit, ceea ce oferă mai multă securitate juridică și timp pentru negocierile viitoarelor relații dintre UE-27 și Regatul Unit;

16.

reamintește că autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană cu 27 de membri sunt interesate ca Regatul Unit să permită o participare în calitate de țară terță, cu o participare financiară corespunzătoare, la anumite programe ale Uniunii, în special în domeniul educației, culturii, cercetării, inovării, precum și a agențiilor relevante, în cadrul unei relații apropiate în domeniul securității, gestionării frontierelor și a migrației;

17.

salută cele patru principii de bază ale proiectului de acord de retragere, adică garantarea faptului că drepturile cetățenilor vor fi protejate, că angajamentele financiare asumate de UE-28 vor fi respectate, că cooperarea dintre nordul și sudul insulei Irlanda vor fi menținute și că se va evita instituirea unei frontiere strict controlate între Irlanda de Nord și Irlanda;

18.

consideră că este esențial ca un viitor acord de parteneriat să includă dispoziții privind circulația persoanelor fizice, pe baza reciprocității depline și a nediscriminării între statele membre, fără legătură cu vreo eventuală perioadă de tranziție; Pentru a asigura mobilitatea și pe viitor, acordul garantează recunoașterea reciprocă a calificărilor academice și profesionale;

19.

subliniază că este extrem de important să se asigure că nu vor fi instituite frontiere strict controlate pe insula Irlanda și că Acordul din Vinerea Mare nu este pus în pericol; prin urmare, invită Regatul Unit și UE să continue căutarea de soluții care să permită continuarea circulației bunurilor, persoanelor și serviciilor între teritoriile lor, fără a afecta în mod negativ integritatea uniunii vamale europene și a pieței interne sau drepturile și obligațiile Irlandei în temeiul legislației UE, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenia lor. Subliniază necesitatea de a menține programele PEACE și Interreg ale UE cu Regatul Unit în calitate de partener;

20.

își reiterează speranța că regiunea Andaluzia și, în special, miile de lucrători din cele șapte municipalități din districtul Campo de Gibraltar, care trec zilnic granița în Gibraltar pentru a munci, și niciun cetățean din nicio parte, nu vor fi afectați de ieșirea Regatului Unit din UE, având în vedere gradul ridicat de interdependență economică și socială din această regiune și în special în zona orașului de graniță Línea de la Concepción;

21.

reamintește că regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene se confruntă cu dezavantaje structurale identificate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea UE. Puternica dependență a unora dintre aceste regiuni de economia britanică impune măsuri specifice de protecție din partea UE, menite să compenseze un posibil impact negativ asupra economiilor lor fragile;

22.

solicită părților să prevadă expres faptul că organismele comune menționate în proiectul de acord de retragere vor aborda dimensiunea teritorială și subliniază că va examina posibilitățile creării unei structuri corespunzătoare – ca de exemplu un comitet mixt creat după modelul celor înființate de CoR pentru relațiile cu țările terțe – pentru continuarea cooperării CoR cu autoritățile locale și regionale din Regatul Unit în timpul perioadei de tranziție și ulterior;

23.

pentru perioada de după 2020 ar trebui instituite mecanisme adecvate, pentru a garanta accesul ușor al autorităților locale și regionale din Regatul Unit la cooperarea cu omologii lor din UE, prin intermediul participării la programele de colaborare ale UE, la fel cum fac în prezent țări ca, de exemplu, Norvegia sau Islanda, precum și la strategiile macroregionale, Interreg și cooperarea în cadrul oferit de GECT;

24.

reamintește, în acest context, că, deși CoR nu joacă un rol formal în cadrul negocierilor, unii dintre membrii săi și autoritățile pe care le reprezintă vor avea posibilitatea de a adopta poziții oficiale, în conformitate cu rolul lor respectiv în cadrul juridic de la nivel național; în consecință, solicită ca viitoarele negocieri privind viitorul acord de parteneriat să se desfășoare într-un mod transparent și incluziv, astfel încât autoritățile locale și regionale să-și poată prezenta punctele de vedere și să poată reacționa în mod adecvat și în timp util, pentru a preîntâmpina eventualele repercusiuni (mai ales economice) și a proteja astfel propriile teritorii; Își reiterează convingerea că CoR este cel mai bine plasat pentru a concepe și a pune în aplicare mecanisme instituționale de promovare, după momentul retragerii, a unei consultări și interacțiuni regulate cu autoritățile locale și cu parlamentele și adunările descentralizate din Regatul Unit, și este pregătit pentru adaptări la nivel intern în cazul unor eventuale disrupții ale relațiilor ca urmare a retragerii Regatului Unit;

25.

subliniază că procesul de negocieri privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și viitoarele relații cu Regatul Unit arată costurile și riscurile „non-Europei” și valoarea adăugată a Uniunii Europene ca destin comun și comunitate de valori bazată pe solidarități de fapt și pe realizări concrete pentru bunăstarea cetățenilor săi, începând cu libera circulație. Pe de altă parte, consideră că negocierile oferă ocazia de a relansa integrarea europeană ca proces deschis, care urmărește edificarea unei Uniuni Europene mai echitabile și mai incluzive, bazată pe valori comune și pe promovarea guvernanței pe mai multe niveluri între UE și nivelurile național, regional și local;

26.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție negociatorului-șef al Comisiei Europene, coordonatorilor Brexitului din cadrul Parlamentului European și al Consiliului European, Guvernului Regatului Unit, adunărilor și guvernelor administrațiilor descentralizate și autorităților locale ale Regatului Unit, precum și Președinției bulgare a Consiliului UE.

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE pentru păduri și sectorul forestier

(2018/C 361/02)

Raportor: Ossi MARTIKAINEN (FI-ALDE), membru al Consiliului local Lapinlahti

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

I.   INTRODUCERE

Contextul Strategiei UE pentru păduri și sectorul forestier

1.

În Uniunea Europeană, competența pentru politica forestieră le revine statelor membre.

2.

Cu toate acestea, într-o serie de domenii legate de păduri și de modul în care sunt utilizate, Uniunea Europeană dispune de competență exclusivă sau partajată cu statele membre. Printre aceste domenii se numără, în special, politica comercială comună și politica agricolă comună, politica de dezvoltare, politicile privind clima, mediul, energia, bioeconomia și economia circulară.

3.

Ca atare, a devenit necesar să se asigure coordonarea la nivelul UE a politicilor UE care au un impact asupra aspectelor legate de silvicultură și să se evalueze impactul angajamentelor asumate de UE la nivel global referitoare la exploatarea forestieră sustenabilă. Strategia pentru păduri și sectorul forestier ar trebui să țină seama de obiectivele comune ale statelor membre și de diferențele dintre ele. Atunci când UE poartă negocieri cu privire la aspecte care au impact asupra pădurilor (a se vedea punctul 2 de mai sus) în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al Organizației Mondiale a Comerțului, ea trebuie să ia în considerare punctele de vedere ale statelor membre și ale regiunilor lor în ceea ce privește pădurile. Strategia pentru păduri și sectorul forestier este un instrument eficient de armonizare a unor domenii politice diverse și de reconciliere a diferitelor perspective ale statelor membre și ale regiunilor acestora. Rolul său este de a evidenția, totodată, noi obiective și măsuri care ar trebui examinate la nivelul UE.

4.

În UE sunt general recunoscute o serie de principii de gestionare durabilă a pădurilor care au fost aprobate la nivel paneuropean și elaborate în cadrul procesului Forest Europe. Aceste principii, care asigură gestionarea durabilă a pădurilor și care ar trebui să includă și principiul utilizării „în cascadă”, se aplică atunci când se elaborează legislația națională în domeniul silviculturii și al conservării naturii și când se eliberează certificate bazate pe piață.

5.

Pădurile acoperă 43 % din suprafața terestră a statelor membre ale UE. Această acoperire constă dintr-o mare diversitate de păduri (inclusiv terenuri forestiere neîmpădurite), atât în ceea ce privește tipul, cât și posibilitățile de utilizare. Mai mult de 60 % dintre păduri se află în proprietate privată, iar restul în proprietate publică, sub diferite forme. Autoritățile locale joacă, de asemenea, un rol important în calitate de proprietari ai pădurilor. Proprietatea autorităților locale asupra pădurilor este a treia cea mai răspândită formă de proprietate forestieră din Europa.

6.

Autoritățile locale și regionale pot fi proprietari de păduri. Ele pot, de asemenea, să gestioneze pădurile și să pună în aplicare legislația silvică. Aceasta înseamnă că aceste autorități au o experiență importantă și cunoștințe de specialitate în acest domeniu. Pentru autoritățile locale și diferitele autorități regionale, pădurile sunt un element important al dezvoltării durabile din punct de vedere economic, ecologic și social. Această dezvoltare durabilă s-a concretizat timp de mai bine de un secol în elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri de gestionare care se bazează pe principiile de persistență, de stabilitate și de randament durabil al diverselor produse proprii și pe aplicarea unei solide legislații silvice, care sprijină și protejează pădurile. Din acest motiv, ele ar trebui consultate atunci când se actualizează Strategia UE pentru păduri și sectorul forestier. Autoritățile locale și regionale nu sunt doar actori importanți în aspectele legate de silvicultură, ci adevărate părți interesate, în același mod ca și proprietarii pădurilor.

II.   O POLITICĂ FORESTIERĂ DURABILĂ DIN PERSPECTIVA AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI REGIONALE

7.   Politica forestieră durabilă din punct de vedere economic

7.1.

Sectorul silviculturii generează 7 % din creșterea economică a Europei și furnizează locuri de muncă pentru 3,5 milioane de persoane – până la 4 milioane dacă ținem seama și de sectorul bioenergiei din surse forestiere. În 2011, valoarea producției din sectorul industriei forestiere din UE a fost de 460 de miliarde EUR. Activitățile și locurile de muncă din silvicultură joacă un rol vital în regiunile rurale și în cele slab populate, stimulând, de asemenea, creșterea economică din orașele mari și mici și promovând cooperarea dintre zonele rurale și cele urbane. Strategia pentru păduri și sectorul forestier ar trebui să pună accentul pe creșterea economică, ocuparea forței de muncă și investițiile europene și să identifice noile oportunități pe care acestea le oferă, acordând atenție deosebită sprijinului pentru dezvoltarea economică a actorilor din sectorul forestier în regiunile ultraperiferice.

7.2.

Autoritățile locale și regionale pot juca un rol semnificativ în promovarea utilizării resurselor locale de lemn de către întreprinderi și în trecerea la bioeconomie. De exemplu, în primul rând, alegerea materialelor de construcție, producerea de energie pentru nevoile comunităților și pentru încălzirea clădirilor aflate în proprietate publică, precum și, în al doilea rând, utilizarea mai extinsă a biocarburanților avansați în transporturile publice constituie instrumente utile care pot contribui la o economie mai puternică și la o mai bună ocupare a forței de muncă în regiuni. Dezvoltarea și utilizarea biocombustibililor avansați obținuți din păduri și din alte surse reprezintă un aspect important al politicii UE în domeniul climei, în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile. Acest lucru va necesita investiții substanțiale în tehnologie, instalații-pilot și în producția pe scară largă, precum și un cadru de reglementare pe termen lung, menit să ofere o bază stabilă pentru investițiile ample care se vor dovedi necesare.

7.3.

90 % din materiile prime din lemn utilizate de Europa sunt de origine europeană. Din punctul de vedere al ocupării forței de muncă și al economiei de la nivel local și regional, ar trebui să se depună eforturi pentru a urmări un nivel și mai ridicat de consum intern, ținând cont de durabilitatea resurselor forestiere și de modurile de utilizare a lemnului. În acest scop, este necesară valorificarea anumitor specii prezente în pădurile noastre, dar care, în prezent, nu sunt cerute pe piață, prin explorarea noilor utilizări eventuale și a noilor tehnologii.

7.4.

Revizuirea strategiei pentru păduri trebuie să fie aliniată la actualizarea strategiei în domeniul bioeconomiei. Trebuie asigurată coerența între diversele politici ale UE în ceea ce privește dezvoltarea bioeconomiei forestiere și promovarea inovării.

7.5.

În cadrul reformei politicii agricole comune, este important să se includă instrumente care sprijină sectorul forestier în zonele rurale, cum ar fi cele pentru prevenirea despăduririlor, efectuarea de reîmpăduriri și reconversia forestieră, pentru amenajarea și gestionarea pădurilor, sprijinirea împăduririi terenurilor agricole marginale și a introducerii și reînnoirii sistemelor agroforestiere, conservarea pădurilor ca parte integrantă a sistemelor de creștere extensivă a animalelor, precum și pentru promovarea antreprenoriatului și formării în acest sector.

7.6.

Durabilitatea economică depinde și de eficiența și transparența exploatării produselor forestiere, un domeniu în care tehnologia aplicată poate îndeplini un rol foarte important.

7.7.

Este necesar, de asemenea, să se elaboreze și să se introducă sisteme dinamice și integrate de informare și cartografiere forestieră, pe baza cărora atât proprietarii, cât și operatorii să poată lua decizii.

8.   Politica silvică durabilă din punct de vedere ecologic

8.1.

Pădurile europene protejează biodiversitatea, mențin serviciile ecosistemice și stochează emisiile de dioxid de carbon din atmosferă. În prezent, aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE sunt stocate în păduri. Dacă s-ar urmări cu succes o abordare pe termen lung, în funcție de caracteristicile regionale, până la 90 % din pădurile Europei ar putea avea un caracter natural sau seminatural, găzduind o gamă largă de specii. Investițiile într-o economie silvică durabilă vor continua să garanteze existența unor păduri mai sănătoase și mai durabile.

8.2.

Exploatarea forestieră este sustenabilă dacă lemnul crește într-un ritm mai rapid decât cel al recoltării și dacă se ține seama de cerințele legate de biodiversitate. Trebuie menționat că, începând cu anii 1990, suprafața terenurilor europene acoperite de păduri, și rata creșterii acestora au crescut. Pe lângă diversitate, unul dintre obiectivele principale ale unei politici silvice durabile din punct de vedere ecologic este stoparea defrișărilor, atât la nivel mondial, cât și în zonele cu probleme din Europa. Diversitatea ecosistemelor forestiere și însemnătatea lor diferită pentru regiunile lor înconjurătoare, în diferite zone ale Europei, ar trebui luate în considerare în momentul evaluării durabilității utilizării pădurilor.

8.3.

Luarea în considerare a diversității și a naturii multidimensionale a ecosistemelor forestiere în cadrul gestionării pădurilor este importantă pentru numeroase specii de plante și animale și pentru utilizarea pădurilor în scopuri recreative.

8.4.

Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei pentru păduri ar trebui să acorde mai multă atenție multiplelor dimensiuni ale importanței pădurilor pentru politica din domeniul climei, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea și pentru eforturile de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, astfel încât gestionarea durabilă a pădurilor să capete aceeași pondere ca celelalte măsuri care vizează reducerea emisiilor de CO2. Autoritățile locale și regionale pot acționa în mod mai eficace pentru a atinge obiectivele comune, inclusiv în sectorul forestier, dacă evaluarea la jumătatea perioadei cuprinde propuneri de acțiune concrete, specifice și verificate în practică, precum și exemple.

8.5.

La ora actuală, se poartă dezbateri aprinse în Europa în legătură cu starea ecologică a pădurilor și cu dezvoltarea lor, ceea ce generează uneori litigii la nivel local și regional. Este important ca cercetarea privind pădurile europene, gestionarea și dezvoltarea lor să beneficieze de resursele necesare și să se pună la dispoziția autorităților și a societății civile date fiabile, din surse publice, privind pădurile, în vederea facilitării dialogului.

8.6.

Au fost elaborate mai multe inițiative pentru a sprijini diversitatea pădurilor în UE, cum ar fi rețeaua Natura 2000, directivele privind păsările și habitatele, sprijinul pentru infrastructura ecologică și Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020. Autoritățile locale și regionale contribuie la punerea lor în aplicare, motiv pentru care ar trebui să li se acorde mai multe posibilități de a contribui la conținutul măsurilor.

8.7.

În numeroase state membre și regiuni ale UE, incendiile forestiere reprezintă principala amenințare la adresa conservării ecosistemelor silvice (1). Acțiunea comunității locale reprezintă cea mai rapidă și cea mai eficace metodă de limitare a daunelor cauzate de incendiile forestiere. Acțiunea UE trebuie să se concentreze pe acordarea de asistență tehnică pentru formare, astfel încât comunitățile să-și poată spori capacitatea de autoajutorare, inclusiv printr-o mai bună pregătire a serviciilor de combatere a incendiilor și a altor specialiști în siguranță publică în ce privește furnizarea răspunsului inițial și limitarea consecințelor unui dezastru (2).

8.8.

În acest context, trebuie subliniat că, datorită unora dintre regiunile sale ultraperiferice, UE deține păduri amazoniene și subtropicale. Aceste păduri primare sunt un laborator unic pentru cercetarea științifică, specializare și inovare (de exemplu, cercetarea din domeniul farmaceutic și valorificarea extractelor din plante). Biodiversitatea din regiunile ultraperiferice reprezintă aproape 80 % din biodiversitatea Europei și este esențială pentru echilibrul ecologic al planetei. Autoritățile locale și regionale sunt gardienii acestei comori inestimabile și ar trebui să beneficieze de un sprijin adecvat în vederea gestionării și prezervării ei.

9.   Politica silvică durabilă din punct de vedere social

9.1.

Pădurile furnizează nu numai lemn, ci și numeroase servicii ecosistemice și produse naturale. Gestionarea durabilă a pădurilor va garanta că și pe viitor, cetățenii vor avea aceleași beneficii. Produsele naturale și posibilitățile de recreere oferite de păduri au numeroase beneficii pentru sănătate.

9.2.

De asemenea, pădurile aduc mari beneficii societății, mai ales în termeni de calitate a vieții și de bunăstare, fiind extrem de importante pentru echilibrul din viața de zi cu zi a cetățenilor, motiv pentru care se propune promovarea creării de noi zone împădurite, prin inițiative publice sau private și cu sprijinul UE.

9.3.

Utilizarea durabilă a pădurilor din punct de vedere social necesită o amenajare a teritoriului pe termen lung. Autoritățile locale și regionale, proprietarii de păduri și locuitorii regiunilor respective trebuie să fie consultați în legătură cu aspectele legate de utilizarea și protejarea pădurilor.

9.4.

Strategia UE pentru păduri și sectorul forestier ar trebui să modeleze politicile UE în materie de comerț și dezvoltare de la nivel mondial: exploatarea forestieră durabilă din punct de vedere ecologic din țările în curs de dezvoltare și sustenabilitatea socială a politicilor silvice (proprietatea asupra terenurilor, dreptul de exploatare forestieră, drepturile localnicilor) trebuie considerate prioritare în cadrul agendei globale a UE.

9.5.

Datele de cercetare privind dezvoltarea pădurilor și exploatarea forestieră trebuie să fie ușor accesibile pentru cetățeni și autoritățile locale și regionale, în vederea sprijinirii procesului decizional. Acesta este un argument în favoarea difuzării și prezentării pe scară largă a cercetării efectuate de Comisie în 2018 privind pădurile europene, astfel încât acest document să devină cât mai cunoscut în rândul părților interesate și al publicului larg.

9.6.

Toate acestea vor fi posibile numai cu menținerea unei culturi forestiere care trebuie să fie consolidată și îmbogățită pe plan intern prin schimb de experiențe și practici provenite din întregul spațiu forestier european, iar pe plan extern, cu ajutorul și susținerea populației urbane, ceea ce necesită eforturi pentru ca avantajele pădurilor și ale gospodăririi lor să fie cunoscute.

9.7.

Toate strategiile forestiere, la nivel regional, național și – mai ales – european, ar trebui să aibă ca punct de plecare prioritar conservarea la nivel teritorial a populației, ceea ce permite gestionarea și exploatarea resurselor silvice.

---

(1)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Politica forestieră a UE în lumina obiectivelor 20/20/20” (JO C 141, 29.5.2010, p. 45).

(2)  Proiect de aviz al Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea mecanismului de protecție civilă al UE, (a se vedea pagina 37 din prezentul Jurnal Oficial).

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) după 2020 – Investițiile în comunitățile costiere ale Europei

(2018/C 361/03)

Raportor: Alberto NÚÑEZ FEIJÓO (ES-PPE), președintele regiunii Galicia

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

întâmpină cu satisfacție această dezbatere privind un fond esențial pentru stimularea din punct de vedere social, economic și al mediului a zonelor de coastă din Europa și pentru dezvoltarea sectorului pescuitului maritim și al economiei albastre legate de zonele costiere și marine, în special de zonele rurale;

2.

salută lansarea dezbaterii asupra viitorului FEPAM într-un moment crucial pentru Europa maritimă, care se confruntă cu provocări majore, cum ar fi redefinirea cadrului financiar multianual (CFM) sau Brexitul. De asemenea, apreciază că, în acest mod, se pot remedia limitările detectate în funcționarea actualului fond, deși această remediere trebuie realizată într-o etapă atât de timpurie și, practic, imediat după implementarea sa;

3.

atrage atenția asupra importanței activității de pescuit maritim în Europa, care operează cu peste 85 000 de vase, aici lucrând peste 340 000 de persoane de-a lungul lanțului, și gestionează peste 6 000 000 de tone de pește și fructe de mare provenite din activități de pescuit și de acvacultură. subliniază impactul socio-economic pe care îl are acest sector în multe regiuni de coastă, care depind în mare măsură de el și au o semnificativă legătură culturală și etnografică cu el;

4.

subliniază influența politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a politicii maritime integrate (PMI) în definirea viitorului acestei activități în Europa, întrucât acestea orientează obiectivele către durabilitatea ecologică, socială și economică a activității;

5.

recunoaște rolul important jucat de programele financiare anterioare în restructurarea netraumatică a sectorului, care a depus un efort considerabil de adaptare, ce merită recunoaștere, și în edificarea unei industrii prelucrătoare de vârf și competitive la nivel mondial;

6.

atrage atenția asupra problemelor generate de aplicarea PCP, cum ar fi reducerea numărului de capturi aruncate înapoi în mare autorizate sau nivelul producției maxime durabile (MSY) atins, în plus față de problemele care decurg din procesul Brexit și din noile provocări pe care le generează zilnic piața și producția globală de proteine de origine marină, având în vedere nevoia de aprovizionare a piețelor noastre cu produse sănătoase și sigure din punct de vedere alimentar și de eliminare a situațiilor de introducere pe piață a unor produse importate fără a fi suficient controlate;

7.

reamintește contribuția societală a pescuitului în întreaga Uniune Europeană, îndeosebi în două domenii: alimentația și mediul. Pescuitul contribuie la autonomia alimentară a Uniunii Europene, garantând cetățenilor, care sunt și consumatori, un produs care îndeplinește cerințele privind siguranța alimentelor și respectând normele bunei gestionări a activității de pescuit sau a acvaculturii. Comitetul reamintește centralitatea dimensiunii alimentare în sfera de competență a Uniunii, astfel cum este definită în TFUE, precum și dependența pieței UE de importul de produse pescărești. Comitetul subliniază faptul că alimentația reprezintă cel de-al doilea obiectiv de dezvoltare durabilă al ONU, salută elaborarea raportului „Food from the oceans” („Hrana din oceane”) și propune ca recomandările acestuia să constituie surse de inspirație. Prin intermediul investițiilor realizate la bordul navelor și în porturi, sectorul pescuitului contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la controlul utilizării combustibililor fosili;

Un sector dinamic și cu potențial, demn de susținere în fața schimbărilor permanente

8.

consideră că este important să se asigure bugetul necesar pentru susținerea evoluțiilor generate de PCP și de provocările care afectează sectorul pescuitului maritim;

9.

invită Comisia să prezinte, în contextul noului cadru financiar multianual (CFM), o propunere de FEPAM suficient de cuprinzătoare pentru îndeplinirea scopurilor și obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), care să facă posibile investiții în comunitățile costiere aflate în tranziție și să țină seama de dimensiunea externă a pescuitului;

10.

solicită ca obiectivele FEPAM să se axeze pe activitățile de pescuit maritim, de acvacultură durabilă în mare și în apă dulce și pe importanța acestora, și nu – așa cum s-a arătat în repetate rânduri – pe acordarea de prioritate înlocuirii acestora cu alte activități, având în vedere că toate activitățile marine pot fi compatibile. Consideră că activitatea de pescuit își poate menține caracterul tradițional și îl poate relansa în viitor, motiv pentru care este important să se crească gradul de atractivitate a profesiilor din domeniul pescuitului. În special, Comitetul solicită ca FEPAM să fie destinat sectoarelor pescuitului și acvaculturii durabile în mare și în apă dulce și să vizeze realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, îndeosebi prin sprijinirea pescuitului artizanal de coastă, efectuat cu nave de până la 12 metri lungime, oferirea de stimulente tinerelor generații, creșterea atractivității profesiilor din domeniu și sprijinirea comunităților costiere ale Uniunii. Prin urmare, Comitetul Regiunilor pledează pentru conceperea FEPAM în așa fel încât să sprijine noi forme de activitate ale sectorului și dezvoltarea acestuia, iar sprijinul să fie compatibil cu normele privind ajutoarele de stat;

11.

reiterează sprijinul părților interesate față de solicitarea de a crea un instrument financiar la nivel european în domeniul maritim și al mediului, pentru a acorda sprijin noilor întreprinderi și celor care funcționează deja, sub formă de împrumuturi și de garanții bancare; salută includerea pescuitului printre intervențiile prioritare ale Planului Juncker 2.0 și dorește ca această logică să fie urmărită și după 2020;

12.

solicită ca FEPAM post-2020 să includă și să consolideze dimensiunea teritorială a politicilor și să ajute comunitățile costiere europene în cursul unui eventual proces de tranziție către diversificarea industriilor maritime tradiționale, prin sprijinirea investițiilor în activități complementare, precum restaurantele cu specific pescăresc care oferă produse locale și serviciile educaționale, culturale și ecologice din sectorul pescuitului;

13.

subliniază necesitatea de a menține și spori mijloacele disponibile pentru dezvoltarea locală, întrucât strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității s-au dovedit a fi o reușită pentru comunitățile mici, oferind sprijin financiar pentru capacitarea comunităților și pentru diversificarea economică dincolo de sectorul pescuitului;

FEPAM actual, un instrument semnificativ de sprijin cu obiective divergente și o punere în aplicare tardivă

14.

recunoaște importanța actualului fond FEPAM și salută structurarea și specializarea acestuia în două domenii esențiale, și anume în cel derivat din PCP și în cel legat de PMI, fără interferențe reciproce;

15.

solicită adoptarea unor măsuri și modalități de gestionare specifice pentru regiunile ultraperiferice în cadrul noilor programe ale UE, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a activității de pescuit și a altor sectoare ale „economiei albastre” din aceste regiuni, în temeiul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste măsuri ar trebui să fie integrate într-un instrument specific care să includă sistemul de compensare a costurilor suplimentare aferente produselor pescărești și de acvacultură din regiunile ultraperiferice, reglementat în prezent de FEPAM;

16.

regretă intrarea în vigoare tardivă a fondului și, în consecință, întârzierea considerabilă în furnizarea și punerea în aplicare a fondurilor. Consideră că această rămânere în urmă se datorează întârzierii în aprobarea fondului, procesului lent de validare a programelor operaționale și definirii confuze și neclare a aspectelor legate de eligibilitate;

17.

îndeamnă să se îmbunătățească procesul de execuție și punere în aplicare a valorilor economice generate de FEPAM, pentru a se recupera întârzierea. Încurajează intensificarea eforturilor pentru oferirea de sprijin financiar pentru realizarea de progrese și majorarea volumului scăzut al punerii în aplicare globale a fondului, care, în noiembrie 2017, se situa la 2,7 %;

18.

menționează că este necesar să se asigure, pe viitor, o mai bună coerență între programările și structurările care generează diferențe temporare între obiectivele și fondurile legate de PCP. Comitetul consideră că, în această privință, este necesar să se elaboreze o strategie clară privind modalitățile de aplicare a fondurilor înainte de a se lua în considerare provocările generate de ținte precum producția maximă durabilă sau reducerea capturilor aruncate înapoi în mare;

19.

salută orientarea unui considerabil efort economic către strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (EDLP) și subliniază că este oportun și corect să fie alocate fonduri pentru măsuri de promovare a durabilității de mediu și de sporire a competitivității structurii noastre de pescuit maritim;

Importanța de a dispune de un nou fond specific și orizontal

20.

menționează că Europa nu ar trebui să neglijeze, în procesul bugetar, politicile „mici”, cum ar fi PCP. Subliniază că FEPAM este important pentru comunitățile de coastă, întrucât le ajută să își diversifice economiile, îi sprijină pe pescari în tranziția către un pescuit durabil și finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei;

21.

este de acord cu numeroasele cereri ca noul FEPAM să atingă un prag minim de 1 % din CFM de după 2020 (1), prin adăugarea la cele 0,53 % alocate în prezent pentru pescuit și acvacultură a unei majorări de 0,47 % pentru PMI. Crede cu fermitate că decizia Regatului Unit de a părăsi UE nu trebuie să fie folosită drept pretext pentru a reduce viitoarea finanțare a FEPAM, având în vedere importantele provocări generate de acest proces în ce privește protecția mediului, pescuitul și comerțul;

22.

subliniază necesitatea de a defini obiective noi care să contribuie la viabilitatea și consolidarea activităților legate de pescuitul maritim. Comitetul dorește să scoată în evidență promovarea și realizarea unei reînnoiri generaționale adecvate, pentru aceasta fiind necesar să se acorde prioritate sprijinului bugetar pentru formare și pentru accesul la activitate, prin achiziționarea sau înlocuirea de nave, deoarece aceasta nu generează o creștere a efortului de pescuit;

23.

solicită ca îmbunătățirea condițiilor de siguranță și de locuit ale marinarilor să constituie o prioritate declarată a viitorului FEPAM, ca parte a contribuției sale la punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale;

24.

reiterează solicitarea generalizată de a susține și a stimula reînnoirea flotei de pescuit, pentru a se evita deficiențele cauzate de îmbătrânirea ei, dat fiind că vârsta medie a navelor de pescuit în UE este de 22,6 ani. Această reînnoire trebuie să fie promovată fără a mări efortul de pescuit, punerea sa în aplicare trebuind să se axeze pe îmbunătățirea condițiilor de siguranță (de exemplu, protecția împotriva incendiilor), a condițiilor de lucru și de locuit la bordul navelor;

25.

FEPAM ar trebui să sprijine sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru ca ele să contribuie la obiectivele UE în domeniul climei, prin generalizarea investițiilor inovatoare (privind sistemul de propulsie, aerodinamica etc.). Comitetul avertizează cu privire la condițiile restrictive prevăzute în actualul Regulament privind FEPAM, care limitează drastic impactul acestuia asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice. FEPAM după 2020 trebuie să joace un rol esențial în reducerea balanței energetice a sectorului;

26.

scoate în evidență nevoia de a menține și de a crește, cu cel puțin 10 %, efortul financiar destinat culegerii și compilării datelor, precum și cercetării aplicate și implicării sectorului în acest proces, promovând contactele dintre pescari și oamenii de știință;

27.

consideră că această modificare este legată de adoptarea unor măsuri mai adecvate de conservare a resurselor marine și de adaptare a efortului de pescuit. Semnalează, în orice caz, necesitatea menținerii sprijinului acordat măsurilor compensatorii pentru flotă, ea fiind afectată de prejudicii socioeconomice care decurg din adoptarea măsurilor de protecție a mediului, cum ar fi crearea de zone închise, încetarea temporară a activității, și alte măsuri de limitare a activității de pescuit;

28.

solicită continuitatea măsurilor care contribuie la o mai bună organizare a sectorului și la coeziunea sa internă, încurajează guvernanța comună a sectorului și subliniază importanța acestuia pentru definirea și aplicarea corespunzătoare a normelor (2);

29.

solicită creșterea resurselor alocate consiliilor consultative și misiunilor acestora, în vederea unei aprofundări a regionalizării politicii comune în domeniul pescuitului, și includerea în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului a unor prevederi privind participarea deplină a regiunilor vizate de consilii;

30.

solicită să se acorde în continuare sprijin industriei de prelucrare și comercializare, pentru a le spori competitivitatea și pentru a asigura reguli concurențiale uniforme. UE ar trebui să evite incoerențele cu alte politici, cum ar fi cele ce reglementează piețele sau impozitarea vamală;

31.

îndeamnă la promovarea diversificării și complementarității activităților economice de coastă, prin valorificarea strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), în special în acele zone de coastă neurbane unde acestea au avut o capacitate ridicată de menținere a populației în teritoriu; din acest motiv, trebuie consolidat caracterul multifond al DLRC;

32.

propune ca FEPAM să susțină inițiativele și activitățile legate de practica de pescuit maritim și pe cele asupra cărora are o influență directă. În acest scop, recomandă crearea unui instrument financiar (3) la nivelul UE, care să furnizeze capital de risc și garanții bancare pentru împrumuturi, cu condiția ca investițiile să contribuie la îmbunătățirea durabilității ecologice a activităților de pescuit maritim, de pescuit al fructelor de mare, de acvacultură marină și în apă dulce, precum și a lanțului maritimo-industrial;

33.

solicită elaborarea unei cărți albe intitulate „Marea în inima Europei”, care să cuprindă o foaie de parcurs privind chestiunile maritime pentru fiecare politică a Uniunii Europene;

Posibilități de coordonare și suma sinergiilor cu alte fonduri

34.

subliniază posibilitatea de a uni sinergiile și de a integra capacitatea altor fonduri sectoriale pentru a promova progresele socioeconomice în zonele de coastă, fără a fi necesară redefinirea structurii lor, deoarece chiar configurarea și obiectivele fiecăruia împiedică suprapunerile; își reiterează solicitarea ca proiectele interregionale, naționale și transnaționale (care sunt în coerență cu cadrul strategic al inițiativei și cu S3) să poată fi finanțate prin punerea în comun a fondurilor regionale, naționale și europene, într-un cadru simplificat și să beneficieze de un bonus comunitar fără a trebui să treacă prin noi cereri de proiecte;

35.

subliniază că abordarea integrată și multifond a actualelor fonduri structurale și de investiții europene, care includ FEPAM, ar trebui dezvoltată după 2020, prin eliminarea diferențelor de reglementare existente, care limitează în prezent capacitatea de a pune la dispoziție aceste fonduri împreună la nivel local, inclusiv prin intermediul DLRC;

36.

focalizează această sumă de sinergii în implementarea FEADR în proiecte în zonele de coastă neurbane, prin intermediul aplicării strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (EDLP), inclusiv prin analizarea posibilităților de interconectare a acestor fonduri pentru acvacultura de orice tip, cu un accent special asupra acvaculturii de apă dulce, practicată în statele membre fără ieșire la mare, astfel cum au solicitat în mod expres, în diverse ocazii, statele membre și regiunile interesate;

37.

sprijină intervenția FEDER în infrastructurile legate de activitatea de pescuit maritim, în special cea a porturilor, a cărei punere în aplicare contribuie la dezvoltarea regională în zonele periferice și extrem de izolate. Comitetul propune ca anumite operațiuni legate de prelucrare să poată fi efectuate în contextul măsurilor de sprijin pentru IMM-uri prevăzute în cadrul FEDER;

38.

solicită intensificarea formării, în special a celei legate de reînnoirea generațiilor, prin acordarea de sprijin financiar din Fondul social european (FSE);

39.

consideră că economia albastră, așa cum reiese și din recomandările prezentate în Avizul CoR pe tema „Creșterea albastră” (4), are un potențial încă neexploatat de a crea locuri de muncă suplimentare și de creștere economică la nivel european, prin intermediul unor investiții inteligente în întreprinderi inovatoare și orientate spre viitor. Propune reducerea suprapunerilor existente în ce privește activitățile de pescuit, acvacultură și cercetare marină între FEPAM și Orizont 2020;

Un nou fond simplificat, dinamic, adaptat și definit de PCP

40.

solicită ferm să se simplifice considerabil punerea în aplicare a FEPAM, cu identificarea liniilor generale din partea UE și adaptarea în funcție de bazine și regiuni, care să îmbunătățească aplicarea acestuia pe teren și să nu sporească complexitatea reglementărilor, la fiecare nivel de competență și administrativ. Comitetul extinde această simplificare la furnizarea de cerințe și formulare reduse și simple pentru primirea de fonduri și subliniază că procesul de solicitare ar trebui să fie ușor de gestionat de către o entitate unică, fără utilizarea de servicii de asistență specializate și consiliere de către terți;

41.

sprijină solicitarea unui fond adaptat la circumstanțele specifice ale PCP și ale sectorului. Reamintește că obiectivele și țintele din cadrul PCP ar trebui să definească FEPAM în funcția sa de program financiar specific, și nu invers. Subliniază necesitatea de a adapta furnizarea de fonduri în funcție de activitățile care vor fi desfășurate și de a evita întârzierile în vărsarea fondurilor către beneficiari, pentru a preveni apariția de tensiuni în economia acestora;

42.

subliniază importanța definirii clare a elementelor care urmează să fie sprijinite, pentru punerea în aplicare rapidă și corectă a fondului. Este necesar să se definească în mod generic orientările generale eligibile și să se detalieze elementele care trebuie sprijinite în cadrul unui bazin și al unei regiuni; în special, solicită Comisiei Europene să definească/elaboreze o definiție a pescuitului artizanal de coastă, luând în considerare noile criterii și oglindind realitatea și diversitatea flotei UE;

43.

consideră că, având în vedere dimensiunea medie redusă a întreprinderilor de pescuit, cea mai bună opțiune o constituie sprijinul public direct sub formă de subvenții. Subliniază că acest model asigură controlul utilizării și punerii în aplicare a fondurilor, are un efect de pârghie directă asupra economiei, stimulează inițiativele, creează încredere și asigură finanțarea, întrucât servește drept garanție la obținerea de fonduri pentru investiții;

44.

este de părere că, împreună cu întreprinderile mici și mijlocii, ar trebui dezvoltate o mai mare cooperare și mai multe sinergii și ar trebui create mai multe centre pentru stimularea cercetării și inovării și testarea pe scară-pilot a noilor inovații;

45.

relansează dezbaterea cu privire la oportunitatea deschiderii accesului la sprijinul financiar direct pentru întreprinderile cu mulți angajați sau cu o cifră de afaceri importantă, fie și doar parțial. Crede că, din cauza lipsei de sprijin, ar putea rămâne neexploatată capacitatea acestora de stimulare a activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, de îmbunătățire a standardelor de muncă și de creare de valoare adăugată în zonele rurale de coastă;

46.

subliniază cât este de important ca toate sectoarele din domeniul pescuitului să poată avea acces la sprijin, în funcție de obiectivele și caracteristicile acestora. Consideră că sprijinul acordat din fond ar trebui să ajungă în toate zonele de coastă, inclusiv în cele cu mari aglomerații urbane având puternice legături cu sectorul pescuitului maritim, care trebuie să aibă posibilitatea de a obține sprijin din partea FEPAM;

47.

sprijină consolidarea abordării teritoriale a fondului prin intermediul strategiilor de bazine maritime, astfel încât acesta să ofere soluții adaptate la diferite situații și provocări cu care se confruntă regiunile europene, evitându-se astfel o propunere de tip „mărime universală”;

48.

solicită un rol sporit și o mai mare autonomie pentru regiuni în ce privește definirea obiectivelor și a domeniilor în care se efectuează cheltuielile. Cu toate că FEPAM este gestionat în prezent la nivelul statelor membre, există exemple de subdelegare cu succes către autoritățile regionale competente din anumite state membre. Noul regulament al FEPAM ar trebui să încurajeze acest lucru în mod explicit. Subliniază susținerea unanimă de care se bucură această cerere și experiența pozitivă generată în gestionarea FEPAM în multe regiuni. Această cerere de personalizare este cu atât mai importantă pentru regiunile ultraperiferice, în cazul cărora ar trebui să fie revizuite și îmbunătățite și condițiile pentru aplicarea FEPAM în materie de eligibilitate, rate de cofinanțare și intensitate a ajutorului. Pe de altă parte, ajutoarele din cadrul planurilor de compensare a costurilor suplimentare pentru produsele pescărești și de acvacultură aplicabile în regiunile ultraperiferice ar trebui, date fiind obiectivele și specificul lor, să fie consolidate și însoțite de norme de punere în aplicare comparabile cu cele aplicate ajutoarelor similare acordate sectorului agricol;

Un nou fond pentru a face față provocărilor viitorului

49.

dorește ca noua politică maritimă europeană a UE să sprijine eforturile de dezvoltare a unor noi tehnologii și soluții individualizate pentru atenuarea schimbărilor climatice; reamintește că funcționarea ecosistemelor marine este în prezent fragilizată de schimbările climatice, poluare și de exploatarea excesivă a resurselor;

50.

subliniază importanța politicii maritime integrate și necesitatea majorării fondurilor alocate acesteia, ca modalitate de a sprijini sporirea locurilor de muncă și a bunăstării în profesiile legate de mare. Scoate în evidență necesitatea de a se dispune de fonduri specifice și de a considera cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională ca un aspect fundamental al acestui domeniu, în special în ce privește amenajarea spațiului maritim, colectarea datelor, consolidarea securității, supravegherea și crearea de zone destinate refacerii populației piscicole;

51.

cere cu insistență crearea unui „mecanism/fond” de investiții europene în economia albastră, care ar transpune Planul Juncker 2.0 în domeniul maritim și care ar putea avea două modalități complementare de intervenție: finanțarea directă la nivel european a proiectelor structurale și a proiectelor riscante și constituirea unor platforme regionale de investiții;

52.

subliniază dimensiunea externă a PCP și PMI, îndreptând în mod explicit această importanță asupra necesității de a sprijini contribuția UE la o mai bună guvernanță a oceanelor. Consideră acest efort ca fiind o metodă de a asigura o mai mare durabilitate și competitivitate a sectorului nostru de pescuit maritim, mulțumită atingerii unor condiții egale de concurență și unei mai bune durabilități a oceanelor noastre;

53.

consideră că sectorul maritim are potențialul de a crea noi locuri de muncă și de a genera creștere economică. Semnalează că unele regiuni au elaborat deja planuri detaliate pentru dezvoltarea economiei marine și că multe altele sunt implicate în acest proces;

54.

reamintește că aspectele maritime fac obiectul unei atenții sporite la nivel internațional, atât în cadrul concluziilor COP 21 și 22, cât și al acordurilor de liber schimb, și că întreprinderile maritime din UE se confruntă cu o concurență puternică din afara UE în toate sectoarele economiei albastre, cum ar fi transporturile, energia, inovarea, construcțiile navale, pescuitul și acvacultura. Pledează, prin urmare, pentru o politică comunitară coerentă și finanțată în mod corespunzător, ca opțiune optimă pentru regiunile maritime ale UE, și încurajează Uniunea să investească în aceste sectoare, în special în formele regenerabile de energie marină și în biotehnologiile marine, unde poate deveni lider la nivel mondial;

55.

avertizează că Brexitul reprezintă o provocare majoră pentru sectorul pescuitului maritim atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și că este necesar să se ia în considerare și să se abordeze impactul său asupra regiunilor (5). Pune în gardă cu privire la impactul negativ pe care acest proces l-ar putea avea asupra alocării fondurilor pentru pescuit și a comercializării produselor pescărești și solicită acordarea de sprijin financiar pentru atenuarea acestui impact;

56.

sprijină sporirea implicării DLRC în pachetul financiar global, întrucât acest instrument s-a dovedit a fi eficace în cadrul comunităților costiere mici, și propune integrarea în aceste strategii a unor noi modalități de lucru menite să difuzeze importantul rol socioeconomic al sectoarelor pescuitului maritim și să le facă atractive pentru tineri, pentru a stimula reînnoirea generațiilor. Subliniază rolul pe care Rețeaua europeană a zonelor de pescuit (FARNET) îl joacă – și îl poate juca – în coordonarea eforturilor.

---

(1)  Astfel cum s-a menționat în ședința consacrată afacerilor maritime desfășurată în cadrul Adunării generale a Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP) de la Helsinki. Trebuie reamintit că CRMP aduce laolaltă majoritatea principalelor regiuni de pescuit maritim care beneficiază de finanțare din FEPAM. Această abordare ar oferi posibilitatea de a garanta un buget constant pentru PCP și ar sprijini luarea unor măsuri mai ambițioase în cadrul PMI.

(2)  Este necesară menționarea formulelor cu reușite rezonabile, care pot servi drept model pentru alte cazuri în care există sprijin economic. În acest sens, pot fi date ca exemple comitetele formale de gestionare în comun din Catalonia, cu participarea mai multor părți interesate, care reunesc pescari, oameni de știință, ONG-uri, administrații publice și alți actori, sau sistemele de gestionare a pescuitului fructelor de mare din Galicia.

(3)  Fond solicitat de majoritatea IMM-urilor, asociațiilor și întreprinderilor noi în domeniul economiei albastre care au fost consultate.

(4)  A se vedea Avizul CoR pe tema „O nouă etapă în politica europeană privind creșterea albastră” (NAT-VI/019).

(5)  A se vedea studiul CoR cu privire la impactul retragerii Regatului Unit din UE asupra autorităților locale și regionale din UE.

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii

(2018/C 361/04)

Raportor: Mikel IRUJO AMEZAGA (ES-AE), șeful delegației Comunității Autonome Navarra la Bruxelles Document de referință: Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii COM(2017) 376 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Strategiile de specializare inteligentă – catalizatori pentru politicile de inovare și de creștere

1.

observă că Uniunea Europeană continuă să fie cea mai mare piață unică din lume; cu toate acestea, pe alte continente apar noi realități, care ne obligă să ne reorientăm politica în materie de inovare și de creștere. Modernizarea industrială este esențială pentru creșterea competitivității Europei;

2.

subliniază că este important ca toate nivelurile politice (european, național, regional și local) să coopereze, oferind nivelului subnațional posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru propriul potențial de dezvoltare și resursele financiare pe care le implică acest lucru;

3.

subliniază că strategiile de specializare inteligentă (denumite în continuare S3) acționează în calitate de catalizatori ai politicii de inovare și ai creșterii economice și sunt un factor-cheie al succesului politicii de coeziune;

4.

reamintește necesitatea unor măsuri solide, eficiente și bine orientate la nivel regional pentru dezvoltarea S3, arătând că nivelul UE – în completarea unor măsuri corespunzătoare de la nivel național – poate sprijini crearea unor condiții prielnice în acest sens;

5.

subliniază, de asemenea, că S3 au creat o nouă „cultură a colaborării” în cadrul regiunilor, deoarece se bazează pe un proces colaborativ și participativ care îi implică pe actorii din domeniul cercetării și inovării și pe cei din industrie, facilitând astfel inovarea determinată de cerere și soluțiile colective;

6.

constată că S3 au favorizat dezvoltarea unor autentice ecosisteme regionale de inovare, care au efecte considerabile asupra economiei și competitivității regionale și generează excelente soluții inovatoare pentru cetățeni, adaptate nevoilor locale;

7.

subliniază că S3 merg mai departe decât strategiile individuale ale regiunilor și că ar trebui utilizate pentru a promova o politică de inovare mai eficientă și cooperarea interregională;

8.

își manifestă convingerea că o cooperare interregională bazată pe S3 va contribui la construirea și remodelarea lanțurilor de valori din UE, prin promovarea sinergiei dintre sectorul public și cel privat în materie de investiții, contribuind la dezvoltarea economiei UE în ansamblu;

Strategiile de specializare inteligentă 2.0 bazate pe cooperare interregională

9.

consideră că viitoarele S3 2.0 ar trebui să se sprijine pe o cooperare strategică interregională și pe legăturile durabile dintre ecosistemele regionale în domeniile prioritare de specializare inteligentă, ca element esențial pentru sporirea competitivității și a rezilienței regiunilor. În acest scop, Interreg ar trebui să poată finanța activități cum ar fi proiectele comune, acțiunile demonstrative și noile lanțuri valorice care au legătură cu domeniile de specializare inteligentă: acest lucru ar ajuta regiunile să doteze ecosistemele de inovare cu o dimensiune europeană, sprijinind competitivitatea pieței unice;

10.

este convins că promovarea dimensiunii interregionale și transfrontaliere prin crearea de oportunități de investiții interregionale va facilita extinderea inovării regionale și locale. Combinarea infrastructurilor tehnologice, industriale și umane din diferite regiuni în funcție de punctele forte și capacitățile lor contribuie la crearea unei mase critice și a unor economii de scară, având, așadar, posibilitatea de a spori eficiența sistemelor de cercetare și inovare;

11.

consideră că cooperarea și crearea unor lanțuri de valoare interregionale vor contribui la facilitarea și eficientizarea accesului la infrastructuri de tehnologii combinate și conectate, pentru că vor ajuta inclusiv la diminuarea riscurilor tehnologice și a incertitudinilor în sectorul industrial;

12.

ținând seama de faptul că UE înregistrează progrese în negocierile și dezbaterile privind un nou cadru financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027, a venit momentul pentru o reflecție asupra tipului de instrumente pe care ar trebui să le aplice UE în vederea promovării cooperării interregionale bazate pe S3;

13.

consideră că, având în vedere nevoia de a acționa în colaborare la toate nivelurile, de la nivelul local până la cel european, trebuie să fie abordate următoarele provocări: — eliminarea, ori de câte ori este posibil, a complexității gestionării fondurilor și sporirea sinergiilor și coerenței în materie de gestionare, în vederea creării unui ecosistem care să permită generarea de sinergii între finanțarea regională și cea europeană; — instituirea unor instrumente financiare atractive, care să contribuie la crearea unui ecosistem de cooperare interregională; — menținerea unei abordări ascendente, care să ia în considerare necesitățile locale și prioritățile conexe ale S3 pentru a crește sinergia dintre fondurile UE;

14.

recomandă UE să inițieze, în perioada următorului cadru financiar, prin intermediul Comisiei și al Centrului Comun de Cercetare, o nouă fază, denumită 2.0, a S3, bazată pe dezvoltarea unui „proces de descoperire interregională”, prin care regiunile să își pună în comun strategiile de specializare inteligentă, cu implicarea „modelelor tripartite interregionale” respective;

15.

procesul de descoperire regională ar trebui să aibă la bază un proces ascendent (bottom-up), în cadrul căruia autoritățile regionale să își partajeze obiectivele de dezvoltare cu alte regiuni ale UE, să întocmească liste cu principalii agenți de dezvoltare activi în regiunile lor, să își examineze în comun deficiențele sau provocările cu care se confruntă și să efectueze un exercițiu de analiză cu privire la instrumentele de sprijin pe care le au la dispoziție;

16.

consideră că regiunile ar trebui încurajate să efectueze un exercițiu de inventariere a priorităților regionale stabilite în strategiile lor de specializare inteligentă și în diversele scheme financiare sau de investiții la nivel regional, național și european (Orizont 2020, COSME etc.). Strategiile S3 care cuprind exercițiul menționat mai sus ar trebui colectate de către Comisia Europeană și utilizate pentru a facilita cooperarea dintre regiuni și pentru elaborarea unor instrumente de finanțare adecvate. Acest exercițiu ar trebui să contribuie la posibila combinare a fondurilor la toate nivelurile (local, regional, național și al UE), pentru sprijinirea proiectelor de dimensiuni interregionale;

17.

recomandă adoptarea unei abordări ascendente, care să ofere regiunilor posibilitatea de a asigura „puncte de contact S3”. Aceste „puncte de contact S3” vor fi responsabile pentru dezvoltarea procesului de descoperire regională, în scopul de a promova dezvoltarea cooperării interregionale, cu implicarea „modelelor tripartite interregionale”;

18.

consideră că este esențial să se asigure resurse suficiente pentru Platforma S3, în vederea creării de instrumente de sprijin pentru punerea în aplicare a politicilor de specializare inteligentă, cum ar fi, de exemplu, EYE@RIS3, instrumentul de monitorizare a TIC, R&I Regional Viewer sau centrele de inovare digitală. Reamintește necesitatea unei utilizări mai extinse și mai eficiente a sistemului de colectare de date și statistici la nivel regional;

Sinergiile dintre fondurile UE și inițiativele și finanțarea regională

19.

salută faptul că Comisia a inclus în raportul de evaluare intermediară a programului Orizont 2020 (1) un subpunct privind sporirea sinergiilor cu alte programe de finanțare și politici ale UE și în special trimiterea la crearea de sinergii între fondurile structurale și de investiții europene și S3;

20.

este de părere că, în ceea ce le privește, S3 trebuie să vizeze dublul obiectiv de a genera sinergii între politicile regionale de inovare și de dezvoltare și instrumentele financiare, și, în al doilea rând, de a evita dublarea eforturilor. Prin urmare, obiectivul ar trebui să constea în promovarea sinergiilor dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și alte fonduri – cum ar fi, de pildă, următorul program-cadru, al nouălea –, dar și cu fondurile naționale și regionale;

21.

consideră că cel de-al nouălea program-cadru ar trebui să includă „Procesul de descoperire regională” și să sprijine crearea, consolidarea și internaționalizarea ecosistemelor regionale de inovare. Sprijinirea cercetării în colaborare, a inovării și a internaționalizării reprezintă o veritabilă valoare adăugată a UE, care ar trebui îmbunătățită în următoarea perioadă de programare. În plus, viitoarele fonduri europene destinate cercetării și inovării ar trebui să acorde mai multă atenție impactului acestor activități la nivel regional;

22.

ia notă de faptul că există obstacole considerabile care îngreunează utilizarea fondurilor structurale și de investiții ale UE pentru cooperarea interregională și transnațională, precum lipsa resurselor sau a capacității administrative, absența exemplelor de bune practici, nesiguranța privind modul de operare, lipsa unui cadru de referință și metodologic, caracterul vag al obiectivelor, nivelurile asimetrice de competență politică, barierele în materie de reglementare și absența unui cadru financiar care să faciliteze această activitate;

23.

propune instituirea unui dialog structurat între serviciile Comisiei Europene și „actorii ecosistemului inovării regionale”, pentru a garanta viabilitatea politicilor și instrumentelor de finanțare (deja existente sau noi) create pentru a sprijini ecosistemele regionale de inovare și cooperarea interregională dintre ele;

24.

consideră, în același timp, că trebuie efectuată o evaluare a parteneriatelor europene pentru inovare [ERA-NET, inițiativa de programare în comun (IPC), platforma tehnologică europeană (PTE) etc.]. Parteneriatele pot fi o modalitate eficientă de a rezolva problema fragmentării, de a evita dublarea eforturilor, de a îmbunătăți inovarea și de a aborda provocările societale, dar ar trebui publicate studii care să demonstreze impactul lor;

25.

recunoaște, salută și susține eforturile depuse și rezultatele obținute de Comisia Europeană, în special prin intermediul Platformei S3, sub aspectul elaborării unor studii de informare și al sprijinirii evoluțiilor metodologiilor de cooperare interregională. În acest sens, recunoaște că înființarea unor platforme tematice și lansarea unor proiecte-pilot de cooperare interregională sunt instrumente de popularizare extrem de valoroase;

26.

pe lângă cele afirmate mai sus, reamintește că barierele în materie de reglementare și lipsa unui cadru financiar continuă să limiteze dezvoltarea unui veritabil ecosistem de cooperare interregională. Pe baza experienței furnizate de inițiativa Vanguard, provocările cu care se confruntă regiunile în cazul unui proiect de cooperare interregională pot fi grupate pe trei niveluri. Primul nivel cuprinde activitățile inițiale legate de configurarea infrastructurii demonstrative (crearea de rețele de operatori regionali, identificarea de sinergii în desfășurarea activităților etc.). Al doilea nivel cuprinde cheltuielile operaționale ale activităților demonstrative, bazate pe dezvoltarea de proiecte specifice. Cel de-al treilea și ultimul nivel include cheltuielile aferente eventualei producții industriale sau accesului la piața de produse sau servicii dezvoltate în etapele anterioare, ca urmare a proiectelor de cooperare interregională, odată ce activitățile demonstrative au fost încununate de succes, adică după ce au fost validate și certificate;

27.

recomandă să se ia măsuri urgente pentru a crea instrumente financiare ad-hoc adecvate și flexibile de promovare a cooperării interregionale, care să răspundă cerințelor celor trei niveluri menționate la punctul anterior. Aceste instrumente pot lua forma combinațiilor unor modalități de finanțare (inclusiv combinații de credite și împrumuturi și finanțare publică și privată la diferite niveluri) cu utilizarea inovatoare a fondurilor, pentru sprijinirea proiectelor-pilot în materie de rețele de cooperare interregională care stabilesc un contact direct cu industria și au impact considerabil: — în ceea ce privește costurile inițiale ale activităților legate de configurarea infrastructurii demonstrative (primul nivel), Comitetul pledează ca fondurile UE existente să completeze investițiile publice și private în infrastructura de inovare, în contextul proiectelor de cooperare interregională. De asemenea, CoR recomandă o utilizare mai flexibilă a Interreg, pentru a sprijini crearea de lanțuri valorice industriale. Totodată, propune extinderea abordării prezente în „centrele de inovare digitală” la alte domenii industriale și tehnologice; — în ceea ce privește cheltuielile operaționale ale activităților demonstrative bazate pe dezvoltarea de proiecte specifice (nivelul al doilea), Comitetul recomandă ca statele/regiunile care doresc acest lucru, să genereze resurse pentru a dezvolta un sistem de vouchere (cupoane valorice) care să promoveze participarea întreprinderilor din zonă la proiecte de cooperare interregională. Aceste vouchere ar urma să compenseze costurile pe care le presupune elaborarea proiectului de cooperare interregională (vizite la instalațiile demonstrative din alte regiuni, studii de complementaritate, elaborarea de studii și planuri de proiect etc.). Sistemul de vouchere interregionale ar putea fi completat cu mecanisme de cofinanțare (de exemplu, Fondul european de investiții), pentru a facilita accesul întreprinderilor la servicii și infrastructuri aflate în alte regiuni. UE ar urma să joace un rol de catalizator și să sprijine autoritățile regionale de management (de exemplu, în ceea ce privește sistemele de certificare stabilite de comun acord sau în evaluarea și auditul cheltuielilor extraregionale); — în ceea ce privește investițiile sau cheltuielile aferente eventualei producții industriale sau accesului la piața de produse sau servicii dezvoltate (nivelul trei), CoR recomandă folosirea pe scară mai largă a unor instrumente cum ar fi InnovFin;

28.

apreciază în mod deosebit modificarea și simplificarea reglementărilor de la articolele 65 alineatul (1) și 70 din Regulamentul-cadru privind fondurile structurale și este convins că utilizarea FEDR în cooperarea interregională este esențială pentru elaborarea viitoarei S3 2.0. În pofida celor menționate mai sus, solicită un cadru juridic favorabil pentru următoarea perioadă de programare, care să promoveze sinergiile și o eventuală combinație de fonduri la toate nivelurile (local, regional, național și al UE), pentru a sprijini proiectele care prezintă o dimensiune interregională.

---

(1)  COM(2018) 2 final.

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Consolidarea identității europene prin educație și cultură

(2018/C 361/05)

Raportoare: Tanya HRISTOVA (BG-PPE), primarul orașului Gabrovo Documente de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea identității europene prin educație și cultură – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie 2017 de la Göteborg COM(2017) 673 final Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării COM(2018) 23 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2) Inspirată de aceste valori, Uniunea a reușit să reunească țări, comunități și oameni într-un proiect politic unic, care a asigurat Europei cea mai îndelungată perioadă de pace de până acum, ceea ce, la rândul său, a adus stabilitate socială și prosperitate economică. Adoptarea de către statele membre a valorilor stabilite în tratat creează un fundament comun care constituie trăsătura distinctă a identității și modului de viață europene și oferă Uniunii un loc pe scena mondială.

(2) Inspirată de aceste valori, Uniunea a reușit să reunească țări, regiuni, orașe și zone rurale din aceste țări, comunități și oameni într-un proiect politic unic, care a asigurat Europei cea mai îndelungată perioadă de pace de până acum, ceea ce, la rândul său, a adus stabilitate socială și prosperitate economică. Adoptarea de către statele membre a valorilor stabilite în tratat creează un fundament comun care constituie trăsătura distinctă a identității și modului de viață europene și oferă Uniunii un loc pe scena mondială.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 2

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(3) Uniunea și statele sale membre se confruntă cu o varietate de provocări, printre care populismul, xenofobia, naționalismul care instigă la dezbinare, discriminarea, răspândirea știrilor false și dezinformarea, precum și radicalizarea. Aceste fenomene ar putea constitui o amenințare serioasă la adresa fundamentelor democrațiilor noastre, ar putea submina încrederea în statul de drept și în instituțiile democratice și ar putea sta în calea sentimentului comun de apartenență existent atât în interiorul fiecăreia dintre societățile noastre europene, cât și între acestea.

(3) Uniunea, statele sale membre , precum și autoritățile locale și regionale se confruntă cu o varietate de provocări, printre care populismul, xenofobia, naționalismul care instigă la dezbinare, discriminarea, răspândirea știrilor false și dezinformarea, precum și radicalizarea. Aceste fenomene ar putea constitui o amenințare serioasă la adresa fundamentelor democrațiilor noastre, la toate nivelurile de guvernanță, ar putea submina încrederea în statul de drept și în instituțiile democratice și ar putea sta în calea sentimentului comun de apartenență existent atât în interiorul fiecăreia dintre societățile noastre europene, cât și între acestea.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 3

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5) Autoritățile locale și regionale au un rol fundamental de jucat în politicile din domeniul educației și culturii datorită apropierii lor de cetățenii europeni, întrucât ele reprezintă nivelul de guvernanță considerat a fi cel mai apropiat de cetățenii de pe teren. Autoritățile locale și regionale trebuie, prin urmare, să continue să joace un rol determinant în punerea în aplicare și adaptarea măsurilor și a reformelor propuse și, totodată, să fie incluse în etapele timpurii ale proceselor decizionale, pentru a se asigura un rezultat eficient și eficace și a se garanta că valoarea adăugată a politicilor UE din domeniul educației și culturii se face simțită la fața locului.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 4

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	(13) În acest context, merită subliniat că atunci când sunt concepute reforme ale sistemelor de educație și de formare, este deosebit de important să se ia în considerare disparitățile regionale și consecințele economice și sociale pe care lacunele în materie de competențe și necorelările dintre cererea și oferta din domeniu le generează în UE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 5

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(13) În acest context, este indispensabil ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a continua punerea în aplicare a tuturor obiectivelor Declarației de la Paris din 2015. Este deosebit de important să se continue promovarea valorilor comune ca factori de coeziune și incluziune, să se favorizeze crearea unor medii de învățare participativă la toate nivelurile educației, să se îmbunătățească formarea cadrelor didactice pe tema cetățeniei și a diversității și să se consolideze gândirea critică și alfabetizarea mediatică a tuturor elevilor și studenților.

(13) În acest context, este indispensabil ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a continua punerea în aplicare a tuturor obiectivelor Declarației de la Paris din 2015 și ca autoritățile locale și regionale să fie echipate cu instrumentele necesare pentru a asigura o punere în aplicare eficientă pe teren . Este deosebit de important să se continue promovarea valorilor comune ca factori de coeziune și incluziune, să se favorizeze crearea unor medii de învățare participativă la toate nivelurile educației, să se îmbunătățească formarea cadrelor didactice pe tema cetățeniei și a diversității și să se consolideze gândirea critică și alfabetizarea mediatică a tuturor elevilor și studenților.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 6

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Considerentul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(15) Programul Erasmus+ demonstrează că mobilitatea și contactele transfrontaliere sunt cea mai eficientă modalitate de a experimenta identitatea europeană. Este esențial ca toate categoriile de elevi și studenți să poată beneficia în mod egal de oportunitățile pe care le oferă acest program, în special prin schimburile între unitățile de învățământ din statele membre. Mobilitatea virtuală, mai ales prin rețeaua e-Twinning, este un instrument excelent de stabilire a unui contact direct între elevi și va fi utilizată pe scară mai largă în următorii ani, în combinație cu mobilitatea fizică.

(15) Programul Erasmus+ demonstrează că mobilitatea și contactele transfrontaliere sunt cea mai eficientă modalitate de a experimenta identitatea europeană. Este esențial ca toate categoriile de elevi și studenți să poată beneficia în mod egal de oportunitățile pe care le oferă acest program, în special prin schimburile între unitățile de învățământ din diferite state membre sau dintr-un anumit stat membru . Mobilitatea virtuală, mai ales prin rețeaua e-Twinning, este un instrument excelent de stabilire a unui contact direct între elevi și studenți și va fi utilizată pe scară mai largă în următorii ani, în combinație cu mobilitatea fizică. În acest context, se sugerează crearea de noi posibilități de mobilitate culturală și extinderea domeniului de acoperire a celor existente.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 7

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	3.     să valorifice proximitatea autorităților locale și regionale față de cetățenii Europei și faptul că ele sunt cele mai bine plasate, din punct de vedere strategic, pentru a analiza și a răspunde nevoilor specifice ale diferitelor grupuri culturale de pe teritoriul lor și a pune bazele desfășurării unui dialog intercultural real și promovării valorilor comune;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 8

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Furnizarea unei educații favorabile incluziunii	Furnizarea unei educații favorabile incluziunii
4.   să promoveze educația favorabilă incluziunii pentru toți elevii și studenții, îndeosebi:	4.   să promoveze educația favorabilă incluziunii pentru toți elevii și studenții, îndeosebi:
(a) prin asigurarea unei educații de calitate pentru toți elevii de la o vârstă fragedă;	(a) prin asigurarea unei educații de calitate pentru toți elevii de la o vârstă fragedă , garantând egalitatea de șanse și accesul la o educație de calitate pentru toți cursanții, inclusiv pentru cei ce provin din minorități lingvistice, religioase, etnice sau de altă natură ;
(b) prin oferirea sprijinului necesar elevilor și studenților în funcție de nevoile lor, inclusiv celor care provin din medii socioeconomice defavorizate, din familii de migranți, celor cu nevoi educaționale speciale și celor mai dotați ;	(b) prin oferirea sprijinului și consilierii necesare elevilor și studenților în funcție de nevoile lor, inclusiv celor care provin din medii socioeconomice defavorizate, din familii de migranți , acelor refugiați care doresc să se integreze ca cetățeni în Uniunea Europeană , celor cu nevoi educaționale speciale și celor care obțin rezultate deosebite ;
(c) prin înlesnirea tranziției între diferitele niveluri de educație și prin asigurarea furnizării de orientare educațională și profesională corespunzătoare;	(c) prin abordarea necesităților specifice ale cursanților din regiunile UE defavorizate din punct de vedere geografic și demografic, inclusiv în regiunile ultraperiferice;
	(d) prin înlesnirea tranziției între diferitele niveluri de educație și prin asigurarea furnizării de orientare educațională și profesională corespunzătoare , precum și prin promovarea oportunităților de învățare permanentă și a formării pe tot parcursul vieții, pentru toți cursanții ;
	(e) prin sprijinirea consolidării rolului care revine învățării limbilor străine începând chiar cu programele pentru școala primară, nu numai pentru că ea este considerată a fi cea mai ușoară la o vârstă fragedă, ci și pentru că un nivel modest de cunoaștere a limbilor este privit ca unul dintre principalele obstacole în calea liberei circulații a persoanelor și a creării unei forțe de muncă pregătite pentru nevoile specifice ale economiei europene;
	(f) prin oferirea de posibilități tinerilor de a-și dezvolta capacitățile și de a dobândi competențe suplimentare prin intermediul învățării formale și non-formale, întrucât aceasta nu numai că sporește capacitatea lor de inserție profesională printr-o mai bună corelare a competențelor lor cu nevoile pieței forței de muncă, ci le și permite să contribuie mai activ la proiecte de solidaritate și la modelarea viitorului Europei  (1) ;

Expunere de motive

Punerea unui accent mai mare, în anumite privințe, pe nevoile educaționale specifice și egalitatea de șanse, introducând în același timp dimensiunea orientării și formării profesionale pe tot parcursul vieții, dat fiind că educația nu ar trebui să se limiteze la cursanți de o anumită vârstă.

Amendamentul 9

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Promovarea unei dimensiuni europene a predării	Promovarea unei dimensiuni europene a predării
6.   să promoveze o dimensiune europeană a predării, încurajând:	6.   să promoveze o dimensiune europeană a predării, încurajând:
(a) înțelegerea contextului european și a patrimoniului comun și conștientizarea diversității statelor membre ale Uniunii;	(a) înțelegerea contextului european și a patrimoniului comun și conștientizarea diversității statelor membre ale Uniunii , inclusiv a complexității extraordinare a structurilor lor subnaționale, pentru a promova înțelegerea noțiunii de patrimoniu cultural european comun ;
(b) cunoașterea originilor Uniunii și a modului său de funcționare;	(b) cunoașterea originilor Uniunii și a modului său de funcționare , inclusiv a propriilor drepturi în calitate de cetățeni ai UE ;
(c) participarea elevilor și a studenților, precum și a cadrelor didactice la rețeaua e-Twinning și la inițiativele de mobilitate transfrontalieră, în special în ceea ce privește școlile;	(c) participarea elevilor și a studenților, precum și a cadrelor didactice la rețeaua e-Twinning și la inițiativele de mobilitate transfrontalieră, în special în ceea ce privește școlile;
(d) proiectele pe teren pentru a face mai cunoscută Uniunea Europeană în centrele de învățământ, îndeosebi prin interacțiunea directă cu tinerii;	(d) proiectele pe teren pentru a face mai cunoscută Uniunea Europeană în centrele de învățământ, îndeosebi prin interacțiunea directă cu tinerii la nivel local și regional, întrucât acesta este nivelul de guvernanță cel mai apropiat de ei ;
	(e) o atitudine favorabilă învățării pe tot parcursul vieții, care include, dar nu se limitează la educația adulților și stimulează o permanentă curiozitate și o sete de cunoaștere și de excelență care pot fi cultivate încă din învățământul primar (sau preșcolar) și care ar trebui integrate în toate etapele sistemului educațional;
	(f) punerea unui accent sporit asupra unor aspecte relevante pentru procesul de digitizare a societății europene, pentru ca elevii să înțeleagă conceptul de programare și să capete competențe în domeniile securității cibernetice și alfabetizării mediatice;
	(g) ideea de a oferi fiecărui cursant din Europa cel puțin o experiență antreprenorială, astfel încât atât educația formală, cât și cea informală să acorde mai multă importanță practicilor de învățare antreprenoriale și bazate pe proiecte și cercetare.

Expunere de motive

Diversitatea structurilor subnaționale din statele membre ale UE reprezintă un element esențial al patrimoniului cultural și politic al UE și un important punct de referință pentru dezvoltarea cetățeniei active pe baza drepturilor conferite de cetățenia Uniunii.

Amendamentul 10

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 7

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Sprijinirea cadrelor didactice și a predării	Sprijinirea cadrelor didactice și a predării
7.   să asigure cadrelor didactice, directorilor de unități de învățământ și personalului didactic universitar posibilitatea de a promova valorile comune și de a oferi o educație favorabilă incluziunii:	7.   să asigure cadrelor didactice, directorilor de unități de învățământ și personalului didactic universitar posibilitatea de a promova valorile comune și de a oferi o educație favorabilă incluziunii:
(a) prin măsuri care să le ofere cadrelor didactice, directorilor unităților de învățământ și cadrelor didactice universitare mijloacele care să îi ajute să transmită valorile comune și să promoveze cetățenia activă, insuflând totodată un sentiment de apartenență și răspunzând diferitelor nevoi ale celor care învață și	(a) prin măsuri care să le ofere cadrelor didactice, directorilor unităților de învățământ și cadrelor didactice universitare mijloacele care să îi ajute să transmită valorile comune și să promoveze cetățenia activă, insuflând totodată un sentiment de apartenență și răspunzând diferitelor nevoi ale celor care învață;
(b) prin promovarea schimburilor și a programelor de învățare reciprocă, precum și prin orientarea și mentoratul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și superior.	(b) prin promovarea schimburilor de bune practici și a programelor de învățare reciprocă, precum și prin orientarea și mentoratul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și superior, alături de încurajarea mobilității prin intermediul programului Erasmus+  (1) ; și (c) prin promovarea de măsuri de facilitare a schimburilor dintre profesori și părinți/îngrijitori în vederea consolidării legăturilor dintre școală și mediul familial și a încurajării unui dialog permanent, care are o importanță crucială pentru integrarea cu succes a cursanților în mediul școlar și activitatea generală de socializare .

Expunere de motive

—

Amendamentul 11

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 11

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	12.     să se asigure că toate instituțiile publice, școlile și instituțiile de învățământ din UE, îndeosebi cele situate în zone defavorizate din punct de vedere geografic, demografic sau social, sunt dotate cu infrastructura de bandă largă de mare viteză și cu echipamentele digitale necesare, pentru a evita creșterea decalajelor în materie de educație și cultură în era digitală;

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 12

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării

Articolul 15

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
15.   de a examina și de a evalua acțiunile întreprinse pentru a da curs prezentei recomandări , în special prin intermediul cadrului ET2020, inclusiv al Monitorului educației și formării.	15.   de a examina și de a evalua , o dată pe an, în cadrul procesului semestrului european și prin intermediul cadrului ET2020, inclusiv al Monitorului educației și formării, acțiunile întreprinse pentru a da curs prezentei recomandări.

Expunere de motive

Includerea acestei dimensiuni în procesul semestrului european ar permite o monitorizare și o evaluare eficientă a progreselor în domeniu.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

sprijină ideea generală a unui Spațiu european al educației și este de acord că educația și cultura sunt factori majori de sporire a rezilienței Europei în contextul accelerării globalizării și al tendințelor geopolitice actuale;

2.

este de acord, de asemenea, cu necesitatea de a promova sprijinirea nucleului de valori fundamentale care stau la baza Uniunii Europene și pe care toate statele membre și le-au însușit odată cu aderarea la UE; în acest context, subliniază importanța angajamentului continuu și comun de a respecta aceste valori ca elemente esențiale ale identității europene, care implică o cetățenie europeană activă ancorată în diversitatea culturilor;

3.

subliniază că educația și cultura au un impact semnificativ asupra tuturor aspectelor vieții și mai ales în materie de consolidare a societății, fiind, prin urmare, instrumente esențiale pentru realizarea unei mai mari integrări culturale între europeni, favorizând, astfel, incluziunea socială; ia act de faptul că educația cetățenească reprezintă un element esențial în acest sens și subliniază că acțiunile de sensibilizare a publicului larg cu privire la cetățenia europeană ar trebui să vizeze, în primul rând, tinerii (1);

4.

subliniază că responsabilitatea principală pentru politicile în domeniul educației și culturii revine statelor membre și autorităților lor locale și regionale, iar acțiunea UE, în conformitate cu articolul 6 din TFUE, ar trebui doar să completeze, să sprijine sau să coordoneze acțiunea statelor membre și să promoveze inițiative de cooperare regională și teritorială în aceste domenii. Subliniază faptul că orice acțiune a UE în acest domeniu trebuie să fie pe deplin justificată din punct de vedere al subsidiarității și al proporționalității;

5.

evidențiază rolul culturii ca factor esențial de configurare a identității, și deci nevoia de a aborda consolidarea unei identități europene prin cultură, pentru a susține legitimitatea structurilor democratice la nivel european; prin urmare, sprijină acțiunile de cunoaștere reciprocă și de înțelegere de către cetățenii europeni a valorii intrinseci a producției culturale și artistice, în vederea consolidării elementelor culturale comune ale identității noastre europene;

6.

subliniază că autoritățile locale și regionale au un rol fundamental de jucat în politicile de educație și cultură datorită apropierii lor de cetățenii europeni și insistă asupra necesității ca acestea să îndeplinească în continuare o funcție centrală în punerea în aplicare și adaptarea acțiunilor și reformelor propuse;

7.

consideră că, în forma sa actuală, măsura propusă nu pare să ridice niciun fel de probleme legate de subsidiaritate și subliniază importanța de a respecta principiul proporționalității, pentru a garanta că nu va apărea nicio nouă sarcină financiară sau administrativă, asigurând, totodată, un sprijin financiar solid în cadrul următorului CFM pentru politicile și programele care privesc educația și patrimoniul cultural;

Agenda europeană

8.

este de acord cu importanța evoluțiilor esențiale enumerate, precizând că acestea nu sunt independente, și solicită efectuarea unor studii cu privire la modul în care acestea acționează în interdependență;

9.

în procesul de cunoaștere și diseminare a proiectului de integrare europeană trebuie subliniată importanța rețelei Europe Direct, printre obiectivele căreia se numără difuzarea informațiilor referitoare la elementele acestui proiect în rândul cetățenilor Uniunii;

10.

sprijină pe deplin includerea dreptului la educație și formare în Pilonul european al drepturilor sociale, ca un drept social fundamental și un drept al omului (2);

Identitatea europeană și sensibilizarea față de patrimoniul cultural

11.

subliniază importanța valorilor UE consemnate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – demnitatea umană, libertatea, egalitatea și solidaritatea – pentru realizarea binelui comun; prin urmare, solicită o mai mare incluziune, respectarea moștenirii spirituale și morale a popoarelor europene și punerea în valoare a unor inițiative care să promoveze mai buna conviețuire;

12.

reiterează că este important să se acorde atenție și să se aloce resurse pentru cunoașterea și diseminarea culturii, istoriei și identității europene. În acest sens, Comitetul propune extinderea programului „Europa pentru cetățeni”, astfel încât un număr mai mare de inițiative din acest domeniu să fie eligibile pentru sprijin;

13.

subliniază importanța participării cetățenilor la acțiunea politică a UE și, așa cum se indică în raportul pe tema „Comunicarea cu cetățenii UE: O nouă oportunitate”, evidențiază rolul esențial al conceptului de comunitate, care acoperă contextele de viață locale, regionale, naționale și internaționale, pentru a crea un spațiu public comun în care cetățenii pot acționa împreună, pe baza unor valori împărtășite (3). Prin urmare, identitatea și valorile comune ale UE ar trebui să vină în completarea sentimentului de apartenență existent deja la nivel regional și național, pentru a promova o cetățenie pe mai multe niveluri, astfel cum se prevede în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 2 din Tratatul de la Lisabona;

14.

reiterează importanța Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 în promovarea sensibilizării cu privire la importanța culturii și la rolul ei, atât în consolidarea identității europene, cât și în sprijinirea incluziunii;

15.

solicită asumarea unui angajament mai puternic împreună cu statele membre și regiunile și orașele lor, în scopul elaborării unei viziuni europene și promovării unei mai mari vizibilități a proiectelor și inițiativelor UE. Această vizibilitate este subminată, în prezent, de tendința de a atribui succesele UE statelor membre și de a-i imputa doar acesteia eșecurile, astfel cum a subliniat președintele Juncker în discursul său din 2016 privind starea Uniunii;

16.

solicită adoptarea unor măsuri specifice de conservare, dezvoltare și popularizare a formelor tradiționale ale artelor și meșteșugurilor europene și inițiative care să mențină vii patrimoniul și istoria, dar și desfășurarea de alte manifestări și activități culturale și artistice care fac parte din cultura societății europene contemporane și care promovează o identitate comună, având în vedere natura lor interactivă, care facilitează învățarea prin practică și prin implicarea în cultură;

17.

solicită, prin urmare, ca Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 să fie inclus în inițiativele strategice care sprijină dezvoltarea culturală regională, sporesc gradul de cunoaștere reciprocă și deschid noi oportunități pentru turismul cultural durabil. Astfel de inițiative ar putea fi finanțate prin programul „Europa creativă”, sprijinind astfel difuzarea patrimoniului cultural european după 2018;

18.

solicită ca marca patrimoniului european să fie pusă în slujba acestei inițiative de consolidare a identității europene, prin strângerea legăturilor sale cu regiunile, prin clarificarea procedurilor de selectare a siturilor noi, care aspiră la această marcă, prin încurajarea difuzării informațiilor în această privință și prin punerea la dispoziție de măsuri efective de diseminare;

19.

sugerează crearea de noi posibilități de mobilitate culturală și extinderea domeniului de acoperire a celor existente pentru toate regiunile, inclusiv cele mai îndepărtate zone, cum ar fi regiunile insulare și ultraperiferice;

20.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să analizeze din punct de vedere strategic și să răspundă nevoilor specifice ale diferitelor grupuri de cetățeni de pe teritoriul lor, să pună bazele unui dialog intercultural real, să consolideze cunoașterea culturii europene comune și să faciliteze accesul cetățenilor la această cultură;

21.

semnalează importanța găsirii unor noi utilizări și aplicații pentru patrimoniul cultural, a dezvoltării industriilor culturale și creative, precum și a formării și specializării viitorilor profesioniști din domeniul culturii;

22.

subliniază rolul culturii ca mijloc de a apropia popoarele, care permite crearea unor legături culturale și lingvistice. Cultura este și un instrument de promovare a dialogului politic și economic, întrucât stimulează înțelegerea reciprocă și generează încredere, interes și respect între state;

23.

semnalează importanța transmiterii culturii europene și a valorilor sale tinerilor europeni;

Educația

24.

subliniază că digitizarea societății europene s-ar putea dovedi, inclusiv în domeniul învățământului, efortul care prezintă acum cel mai ridicat potențial de transformare a UE. Acesta este un proces treptat și multidimensional, care trebuie să schimbe nu numai experiența în clasă a cursanților de toate vârstele, ci și comunicarea, evaluarea, guvernanța și administrarea, colectarea și analiza de date la toate nivelurile de învățământ;

25.

atrage atenția asupra utilizării abuzive a resurselor digitale, care pot deveni un instrument periculos de propagandă în mâinile forțelor antidemocratice; salută, așadar, Comunicarea Comisiei Europene pe tema „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (4), care face trimitere, în general, la cele patru concepte principale – transparență, integritate, participare și cooperare – identificate în raportul „Comunicarea cu cetățenii UE: o nouă oportunitate” (5);

26.

este îngrijorat de faptul că, potrivit Comisiei, „multe școli […] nu au încă acces la conectivitatea de mare viteză și la echipament digital”. Această situație este agravată de faptul că un număr mare dintre școlile respective sunt situate în regiuni confruntate cu provocări demografice, geografice și sociale, inclusiv în regiuni insulare, periferice și ultraperiferice, iar dacă nu se iau măsuri rapide, decalajele în materie de educație vor crește în loc să scadă;

27.

subliniază că digitizarea introduce cerințe suplimentare pentru profesori în ceea ce privește aptitudinile și competențele și că părțile interesate trebuie să pregătească personalul din învățământ în timp util și în mod adecvat, în cadrul educației și formării acestuia; în același timp, observă că astfel pot fi generate oportunități pentru metode de predare inovatoare și interacțiune;

28.

avertizează și că intensificarea digitizării sporește, de asemenea, vulnerabilitatea la eventuale amenințări cibernetice și impactul lor, situație agravată de caracterul sensibil și privat al datelor pe care școlile le colectează și le utilizează;

29.

recomandă insistent, cu referire la punctul anterior, ca conceptul de „securitate de la stadiul conceperii” să fie aplicat atât în cazul unui software educațional, cât și al oricărui software și al oricărei baze de date folosite de instituțiile de învățământ; de asemenea, ar trebui introduse politici transparente de colectare și stocare a datelor cu caracter personal;

30.

recunoscând că primele atitudini, valorile și identitatea se formează în bună măsură în cadrul familiei și în general în mediul familial, încurajează adoptarea de măsuri în vederea colaborării active cu părinții, consolidând legăturile dintre părinți și școală și, în general, abordarea „la nivelul întregii școli”;

31.

subliniază că lipsa competențelor lingvistice reprezintă un obstacol major în calea liberei circulații a lucrătorilor și că inițiativele de învățare pe tot parcursul vieții și programele de învățare inițială și continuă a limbilor străine dau posibilitatea forței de muncă și profesioniștilor din Uniunea Europeană să poată răspunde mai bine cerințelor pieței muncii;

32.

atrage atenția asupra faptului că învățarea limbilor străine este considerată a fi mult mai ușoară la o vârstă timpurie, și solicită ca această activitate să ocupe un loc mai important în programa pentru școala primară;

33.

sugerează ca nivelul de guvernare responsabil pentru stabilirea programei școlare să pună un accent mai mare pe aspectele culturale și etnografice ale istoriei, cu o analiză critică și filozofică în ce privește valorile universale în contextul diversității și să includă în programa școlară o secțiune dedicată Uniunii Europene, care să pună accentul pe rolul drepturilor omului, al idealului cetățeniei europene și al cosmopolitismului în structura acesteia; sugerează, prin urmare, instituirea unor colaborări cu actori culturali de la nivel local, de exemplu prin elaborarea unui plan de educație culturală, ca instrument ce poate ajuta la conceperea programelor școlare, și a unui „traseu cultural”, care să prezinte oferta culturală și artistică de la fața locului;

34.

solicită, de asemenea, ca temele care au legătură cu procesul de digitizare a societății să capete o pondere mai mare, pentru ca elevii să înțeleagă conceptul de programare și să capete competențe – nu doar tehnice, ci și etice, critice și reflexive –, în domeniile securității cibernetice, rețelelor sociale și alfabetizării mediatice;

35.

susține ideea de a oferi fiecărui cursant sau ucenic din Europa cel puțin o experiență antreprenorială, pe cât posibil în alt stat, și recomandă ca educația formală și informală să acorde mai multă importanță practicilor de învățare antreprenoriale și bazate pe proiecte și cercetare în întreprinderi, asociații, fundații și în entități private sau publice de orice tip, încurajând, astfel, spiritul antreprenorial și creativ. Prin urmare, solicită o mai bună cooperare între școli, sectorul privat și entitățile din sectorul terțiar și solicită, de asemenea, elaborarea de programe educaționale care au în vedere corelarea competențelor cursanților cu necesitățile pieței forței de muncă;

36.

sprijină măsurile menite să asigure egalitatea de șanse pentru toți cursanții și ucenicii și să reducă inegalitățile, și recomandă o analiză aprofundată a cauzelor acestora, pentru a îmbunătăți eficiența inițiativelor europene în domeniu;

37.

recomandă să se sublinieze în mod explicit că „a merge dincolo de egalitatea de șanse” înseamnă „a oferi șanse echitabile” ca mijloc de a asigura incluziunea, acest lucru necesitând acțiuni ferme. Acestea nu se pot limita la tratarea efectelor unor probleme ca inegalitatea, subreprezentarea și excluziunea prin reechilibrarea oportunităților educaționale. Autoritățile ar trebui în schimb să își orienteze măsurile către eliminarea cauzelor care stau la baza problemelor menționate, ajutând cetățenii și comunitățile afectate să le depășească. Autoritățile locale și regionale, care sunt cel mai aproape de cetățenii europeni, trebuie să dispună de competențele necesare pentru a analiza, proiecta și pune în aplicare astfel de măsuri, în funcție de nevoile specifice ale comunităților locale;

38.

subliniază că, atunci când sunt concepute reforme ale sistemelor de educație și de formare, este deosebit de important să se ia în considerare disparitățile regionale și să se stabilească o bază comună pentru sistemele de învățământ din statele membre, evitând astfel consecințele economice și sociale pe care lacunele în materie de competențe și necorelările dintre cererea și oferta din domeniu le generează în UE. În plus, consideră că, pentru a restabili legătura cu organizațiile de pe teren, UE trebuie să recunoască și să exploateze pe deplin know-how-ul reprezentanților societății civile (6);

39.

reiterează importanța creării unui cadru comun pentru recunoașterea educației informale și nonformale, cu scopul de a facilita crearea de proceduri naționale relevante;

40.

sprijină cu fermitate consolidarea programului Erasmus+, în vederea dublării numărului de participanți și a înscrierii de cursanți din medii defavorizate până în 2025, dar și a extinderii programului în direcția învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității educatorilor, asigurând astfel mobilitatea tuturor cursanților în condiții de egalitate, indiferent de locul lor de reședință, inclusiv în cazul celor proveniți din regiuni insulare, periferice și ultraperiferice;

41.

sugerează că, pentru a contracara campaniile de dezinformare și fenomenul actual al știrilor false, instituțiile europene ar trebui să fie încurajate și sprijinite să răspundă rapid și proactiv prin furnizarea informațiilor relevante în mod cuprinzător. Mecanisme mai bune pentru a răspunde la întrebările și preocupările cetățenilor pot fi puse în practică și cu ajutorul tehnologiilor moderne de internet;

42.

subliniază că, pentru a oferi un acces egal la resursele Erasmus+, toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces egal la informații și sprijin. Prin urmare, trebuie luate măsuri specifice pentru a intra în legătură cu elevii proveniți din medii dezavantajate. Oferind autorităților locale și regionale posibilitatea de a-i sprijini pe cetățeni și organizațiile din comunitatea lor să participe la program, se poate contribui la extinderea programului Erasmus+ în mod durabil și eficient;

43.

pledează pentru activități care vizează creșterea capacității administrative a actualelor birouri Erasmus+, cum ar fi schimburile de personal pe termen scurt, zile de informare pentru chestiuni administrative și alte măsuri considerate necesare, cu scopul de a reduce decalajul de competențe în ce privește administrarea Erasmus+ în diferite instituții de învățământ, decalaj care duce la inegalități de șanse pentru cei care frecventează aceste instituții;

44.

propune includerea în programul Erasmus+ a activităților din domeniul inițiativelor științifice cetățenești și al gândirii filosofice aferente acestora, având în vedere relevanța lor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, capacitatea de a construi modele inter pares puternice și importanța lor pentru promovarea științelor umaniste și sociale și a disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică);

45.

subliniază că învățarea pe tot parcursul vieții include învățământul pentru adulți, dar nu este echivalentă cu acesta. Învățarea în rândul adulților abordează necesitățile educaționale care rezultă din transformarea contextului profesional pentru un număr din ce în ce mai mare de adulți, precum și alte cunoștințe și competențe sociale în contextul învățării pe tot parcursul vieții. Ea presupune o permanentă curiozitate și o sete de cunoaștere și de excelență care pot fi cultivate încă din învățământul primar (sau preșcolar), trebuind a fi integrată în toate etapele sistemului educațional;

46.

este conștient de faptul că dezvoltarea Erasmus+ va necesita o finanțare mai ambițioasă și o simplificare a procedurilor în vederea îndeplinirii obiectivelor programului; în această privință, recunoaște că Regatul Unit este în prezent un participant major în program și, prin urmare, solicită ca negocierile în curs să dea posibilitatea autorităților locale și regionale din Regatul Unit să participe în continuare la programele de cooperare europeană după 2020, după modelul acceptat deja pentru alte state din afara UE;

47.

sprijină cu fermitate măsurile prioritare care urmăresc construirea unor sisteme de învățământ superior incluzive și conectate și solicită să se acorde o atenție deosebită universităților periferice și ultraperiferice, precum și cooperării transfrontaliere. Premisa ar trebui să constea în convingerea că nicio universitate nu este periferică și că toate universitățile au sau ar trebui să aibă și o dimensiune regională;

Politicile esențiale

48.

salută, în general, principalele propuneri de politică formulate de către Comisia Europeană și subliniază importanța implicării și consultării întregii societăți europene și, în special, a tinerilor atunci când se concep reforme ale politicilor în domeniul educației și culturii;

49.

avertizează că întărirea dimensiunii europene a Euronews este un pas în direcția cea bună, dar acest lucru nu poate constitui decât o parte a unei politici și strategii mult mai cuprinzătoare în domeniul mass-mediei și al informației, pe măsura recentelor evoluții geopolitice și societale.

---

(1)   CDR 851/2017 – „Investiția în tinerii Europei și Corpul european de solidaritate”.

(1)   COR-2017-03139 – SEDEC-VI/029 – „Modernizarea învățământului preuniversitar și a învățământului superior”.

(1)  CDR 1319/2017.

(2)  CDR 3141/2017.

(3)  „Comunicarea cu cetățenii UE: o nouă oportunitate” (p. 10); autor: Luc Van den Brande, membru al CoR și consilier special al președintelui Juncker în materie de contacte cu cetățenii (https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reaching-out-to-citizens-report_en.pdf).

(4)  COM (2018) 236 final.

(5)  https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reaching-out-to-citizens-report_en.pdf

(6)  Van den Brande, „Comunicarea cu cetățenii UE: o nouă oportunitate”, p. 14.

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru regiuni mai unitare și mai durabile în UE

(2018/C 361/06)

Raportor: doamna Babette WINTER (DE-PSE), secretar de stat pentru Europa și cultură al Cancelariei landului Turingia

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Diversitatea culturală și patrimoniul european comun

1.

menționează că diversitatea formelor patrimoniului cultural este un bun prețios pentru Europa: un instrument care poate avea un efect de levier considerabil pentru ameliorarea durabilității și coeziunii în regiunile din UE, care poate contribui la consolidarea identității unei regiuni și a întregii Europe și care reflectă în mare măsură motto-ul UE „Unită în diversitate” și completează angajamentul Uniunii Europene de a respecta diversitatea culturală, astfel cum prevede articolul 22 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE;

2.

face referire, în prezentul aviz, la documente ale Comisiei Europene (1), (2), Consiliului European (3) și ale Comitetului European al Regiunilor (CoR) (4) care pun în discuție viitorul Europei și consolidarea identității europene prin educație și cultură;

3.

subliniază importanța valorilor UE consemnate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – demnitate, libertate, egalitate și solidaritate – pentru realizarea binelui comun și, prin urmare, solicită ca acestor valori să li se acorde o mai mare atenție în promovarea patrimoniului cultural;

4.

subliniază că patrimoniul cultural și identitatea culturală sunt mijloace importante de promovare a cunoștințelor și a sensibilizării cetățenilor cu privire la rădăcinile culturale, spirituale și religioase comune în Europa, marcate de valorile Iluminismului, în toată diversitatea lor. Patrimoniul cultural și identitatea culturală pot ameliora înțelegerea schimbărilor și a istoriei societății, promovând mai multă toleranță și acceptarea diferențelor, ca răspuns la euroscepticism și la escaladarea dezbinării cu accente antieuropene;

5.

subliniază că tocmai datorită cunoașterii interacțiunilor de secole în Europa sunt recunoscute diversitatea și diferențele, în spiritul respectului reciproc, și că acestea din urmă nu ar trebui sub nicio formă să fie un pretext pentru crearea de bariere sau chiar excludere; respinge, prin urmare, utilizarea abuzivă a patrimoniului cultural în scopuri de diviziune, atât în interiorul, cât și în afara UE;

6.

constată că, deși – conform sondajului Eurobarometru (5) – cetățenii UE consideră cultura cel mai puternic element de legătură în Uniunea Europeană – chiar și înaintea valorilor europene comune și a statului de drept –, peste 50 % dintre respondenți neagă existența unei culturi europene comune (6);

7.

este de părere că aceste rezultate sunt doar în aparență incompatibile, reprezentând mai degrabă o expresie a rădăcinilor și interacțiunilor culturale comune, dar care se împletesc cu diverse trăsături proprii la nivel regional, reflectând modelul UE „Unită în diversitate”;

8.

observă că, în acest context, nivelului regional îi revine responsabilitatea deosebită de a promova cultura ca liant social important, atât prin specificul său regional, cât și prin interacțiunile și schimburile în interiorul Europei, dar și dincolo de granițele Uniunii Europene actuale; astfel, UE devine o ancoră în Europa geografică;

9.

încurajează, prin urmare, Uniunea Europeană să își adauge propria identitate și valorile comune la ideea de apartenență care se manifestă la nivel regional și național, pentru a promova o cetățenie pe mai multe niveluri, așa cum prevede Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 2 din Tratatul de la Lisabona;

10.

atrage atenția asupra rapoartelor naționale privind punerea în aplicare a Convenției UNESCO (7), la care au aderat multe state membre ale UE, însă nu toate;

11.

confirmă constatarea Comisiei Europene (8) conform căreia competența pentru educație și cultură este în primul rând a statelor membre, la nivel național, regional și local; Întrucât articolele 6 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilesc competențele UE în domeniul culturii ca limitându-se la sprijinirea, coordonarea sau completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, CoR sprijină inițiativele UE în cadrul acestui mandat, care evidențiază importantele dimensiuni transnaționale și europene ale acestui domeniu de politică;

12.

salută importanța dată, în cadrul reuniunii informale a Consiliului miniștrilor culturii pe tema „Cultura – valoarea inclusivă a UE” și în cel al Concluziilor Consiliului privind un plan de lucru în domeniul culturii (9), accesului la cultură, conservării patrimoniului cultural, mobilității artiștilor și consolidării sprijinului public;

Patrimoniul cultural și activitățile culturale ca elemente de identificare, coeziune socială și dezvoltare socială

13.

subliniază că patrimoniul cultural poate întări percepția unei identități comune în interiorul unei regiuni și legătura sa cu propria tradiție și istorie și poate contribui la dezvoltarea cooperării intraregionale. Acest lucru poate stimula noi inițiative culturale și educative, dialogul intercultural și, astfel, activitatea socială;

14.

subliniază că autoritățile locale și regionale dispun de competențe importante în promovarea dialogului intercultural, în special prin coordonarea de rețele locale și regionale multidimensionale în sectorul cultural, care îi includ pe toți actorii relevanți; În acest context, este important să se consolideze parteneriatele public-privat;

15.

salută recunoașterea de către liderii UE a educației, culturii și a politicilor pentru tineret în Declarația de la Roma (10) și este de acord cu evaluarea conform căreia „educația […] și cultura sunt importante nu numai pentru competitivitate, ci și pentru caracterul incluziv și pentru coeziunea societăților noastre”;

16.

evidențiază importanța Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 (EYCH 2018) ca inițiativă valoroasă și salută intenția Comisiei Europene de evaluare a acesteia; în acest sens, subliniază că efectele pozitive ale EYCH 2018 trebuie consolidate în următorii ani prin acțiuni de monitorizare. Acest lucru trebuie să se oglindească și în diferitele programe de finanțare din cadrul viitorului CFM, pentru a sprijini promovarea patrimoniului cultural european dincolo de 2018;

17.

reamintește că mobilitatea artiștilor – mijlocită și prin programul „Europa creativă” – contribuie la povestea de succes a integrării europene și, prin urmare, consideră că sunt necesare continuarea și extinderea programului „Europa creativă”;

18.

este convins că patrimoniul cultural contribuie la coeziunea socială și la îmbunătățirea calității vieții. Grație siturilor sale istorice, care nu se află doar în locuri preferate și foarte vizitate în prezent, ci și în orașe și regiuni care se confruntă, în momentul actual, cu provocări deosebite, patrimoniul cultural poate oferi oportunități de dezvoltare, printre altele, datorită potențialului considerabil în materie de creare de locuri de muncă. Acest lucru este valabil în special pentru regiunile afectate de schimbări demografice și depopulare, pentru regiunile ultraperiferice și pentru zonele urbane cu probleme specifice în materie de integrare;

19.

subliniază că abordările participative ale autorităților locale și regionale pot fi o modalitate de a stabili o bază societală largă pentru conceptele de dezvoltare a culturii și de a obține mai multă susținere și aprobare pentru investiții în cultură. Acest lucru conduce la consolidarea durabilă a spiritului de comunitate și a responsabilității societății pentru patrimoniul cultural local;

20.

încurajează autoritățile locale și regionale să-și evalueze și să-și împărtășească experiențele legate de astfel de abordări participative;

21.

pledează pentru un schimb mai intens între diverșii actori cu privire la posibile concepte de dezvoltare a bibliotecilor, muzeelor și a altor centre culturale ca agora sau „locuri terțe” pentru schimb de idei și participare la discuții privind viitorul orașelor și regiunilor noastre. În acest context, se pune problema posibilității de a utiliza rețelele de informare generală ale Uniunii Europene, cum este Europe Direct;

22.

în același timp, solicită să fie promovat mai intens la nivelul UE schimbul de experiență între autoritățile locale și regionale și între reprezentanții instituțiilor culturale din diferite regiuni și state membre;

23.

constată, în acest context, că în special barierele lingvistice sunt un obstacol pentru actorii locali, depășirea lor trebuind să fie sprijinită la nivel european;

24.

pledează pentru continuarea asistenței în materie de infrastructură a patrimoniului cultural în următorul cadru financiar multianual (CFM), cu un accent special pe coeziunea socio-culturală. În plus, trebuie consolidate lanțurile de producție legate de gestionarea durabilă a patrimoniului cultural și trebuie sprijinite proiectele de cooperare transsectorială, de exemplu între patrimoniul cultural și educație;

25.

subliniază că cultura este o sarcină comună a tuturor actorilor din cadrul societății – a autorităților locale și regionale și a statelor membre –, ea necesitând însă finanțare specifică din partea sectorului privat și angajamentul voluntarilor și al societății civile;

26.

evidențiază că, în special digitizarea – atât a patrimoniului cultural, cât și a formelor de comunicare a acestuia – dispune de un potențial important pentru viitor: ea creează – cu precădere pentru tinerele generații – noi căi de acces și răspândește cunoștințele despre diversitatea culturală în întreaga Europă. Pe lângă aceasta, digitizarea este inerent transnațională și reprezintă un instrument foarte util de dezvoltare a unui tip de turism diversificat și durabil;

27.

invită, prin urmare, toate nivelurile să sprijine EUROPEANA ca spațiu cibernetic public al patrimoniului nostru cultural;

28.

susține solicitarea formulată de Culture Action Europe (11), să se garanteze că cel puțin 1 % din următorul CFM va fi alocat tuturor politicilor și programelor de finanțare a culturii;

Impactul patrimoniului cultural asupra turismului și a dezvoltării economice a regiunilor

29.

subliniază valoarea patrimoniului cultural pentru dezvoltarea economică a regiunilor, în special prin intermediul turismului, întrucât 26 % dintre turiștii din UE (12) afirmă că cultura este un factor determinant atunci când aleg destinații de vacanță, dar și un factor de localizare deloc neglijabil în ce privește atractivitatea locurilor de muncă;

30.

constată că sectoarele culturale și creative contribuie cu peste 3 % la PIB și aproximativ cu aceeași cotă la ocuparea forței de muncă în UE (13), iar îndeosebi în zonele metropolitane, acestea devin un factor economic tot mai important;

31.

arată că autoritățile locale și regionale au integrat cu succes sectoarele culturale și creative în strategiile lor de dezvoltare, fapt care a contribuit la stimularea economiei locale, prin stimularea în special a creării de noi întreprinderi de servicii calificate și multisectoriale. Pentru a valorifica într-o și mai mare măsură potențialul creativ al regiunilor, sunt de dorit scenarii de finanțare mai ample atât la nivel economic, cât și cultural;

32.

constată că, pe lângă prioritatea acordată restaurării și conservării monumentelor culturale, sunt esențiale și gestionarea instituțiilor culturale și activitatea lor de mediere pedagogică, acestea determinând amploarea impactului turistic, economic și social al unui monument cultural;

33.

subliniază că utilizarea în mod creativ a patrimoniului cultural de către artiști oferă un potențial educativ deosebit și inovator pentru viitorul societății;

34.

observă, pe lângă lipsa resurselor financiare, și o anumită lipsă a vizibilității resurselor culturale și a sensibilizării politice în legătură cu acestea, ceea ce reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea dezvoltării patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru o anumită regiune;

35.

salută, în acest context, instituirea mărcii patrimoniului european și invită Comisia Europeană să ia măsuri menite să crească vizibilitatea acestuia;

36.

subliniază că, după asigurarea serviciilor publice și a unor infrastructuri precum locuințe, transport public și școli, cultura joacă un rol esențial pentru atractivitatea unei zone. Având în vedere evoluțiile actuale în domeniul mobilității intraregionale și extraregionale și al demografiei, acest lucru este din ce în ce mai important pentru strategiile de dezvoltare regionale și locale, în vederea ameliorării menținerii forței de muncă în regiunile defavorizate și a găsirii unui echilibru în zonele metropolitane;

37.

atrage atenția că patrimoniul cultural, pe lângă oferta culturală contemporană atractivă, trebuie să reprezinte un factor durabil activ în domeniul turismului, în special la nivel regional. Acest lucru este valabil în egală măsură pentru așa-numitele „atracții-faruri”, cum ar fi siturile din patrimoniul UNESCO sau siturile cu marca patrimoniului european, și pentru diversele situri ale patrimoniului cultural local;

38.

subliniază că patrimoniul cultural răspândit pe scară largă în termeni geografici oferă șansa de a redirecționa efectele turismului cultural și de a le distribui mai bine, grație unei oferte turistice mai ample. Astfel poate fi redusă presiunea asupra locurilor care au atins limita capacității lor din cauza numărului de turiști, și în care, creșterea numărului acestora ar duce la prejudicierea patrimoniului cultural. Subliniază că valorificarea turistică a patrimoniului cultural mai puțin cunoscut reprezintă un instrument valabil de diversificare a ofertei turistice și de stimulare a dezvoltării durabile în zonele periferice, cu atât mai mult în cazul în care diversele proiecte de valorificare turistică se dovedesc coerente cu planurile mai ample de dezvoltare teritorială și se integrează în sistemul de servicii locale, în special în domeniul mobilității durabile. Acest lucru trebuie privit ținând seama de faptul că turismul cultural în Europa este în creștere și creează în special locuri de muncă care nu pot fi delocalizate;

Măsurile necesare pentru dezvoltarea și exploatarea potențialului patrimoniului cultural

39.

critică faptul că Strategia Europa 2020 pentru dezvoltarea UE nu acordă deloc atenție culturii;

40.

prin urmare, având în vedere importanța dovedită pentru coeziunea UE și dezvoltarea socioeconomică în multe regiuni, solicită să se aibă în vedere cultura și instituțiile sale, siturile patrimoniului cultural, ca domeniu strategic în strategia următoare și în planificarea politică;

41.

insistă ca cultura și patrimoniul cultural să fie mai bine integrate în prioritățile următorului CFM, atât prin includere, cât și prin stabilirea unui obiectiv bugetar de peste 2 miliarde EUR pentru programul care va urma celui intitulat „Europa creativă”;

42.

accentuează solicitarea de a crea parteneriate culturale în toate statele membre și, în acest context, încurajează promovarea itinerarelor culturale tematice dincolo de granițele statelor membre, printre altele, în cadrul programului Interreg;

43.

solicită ca sprijinirea resurselor patrimoniului cultural pentru dezvoltarea regională să fie un element important al politicii de coeziune după 2020. Alocarea de fonduri pentru patrimoniul cultural în sensul larg ar trebui majorată și nu trebuie, în niciun caz, redusă. „Concentrarea tematică” – în măsura în care va fi menținută ca regulă după 2020 – ar trebui să aibă în vedere chestiunile culturale;

44.

subliniază că este important ca Uniunea Europeană să lanseze o adevărată strategie de diplomație culturală. În acest scop, este indispensabil să se promoveze comunicarea și schimburile artistice și culturale ale regiunilor UE – inclusiv ale regiunilor ultraperiferice – cu țări terțe, prevăzându-se, totodată, măsuri care să faciliteze mobilitatea artiștilor europeni și a creațiilor lor către țări terțe și invers. În acest sens, își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene de a acorda prioritate dezvoltării în continuare a diplomației culturale, pentru a o integra în politica externă a UE (14);

45.

critică plafonarea bugetului pentru investiții FEDR în infrastructura culturală la 5 milioane EUR în actuala perioadă de programare a fondurilor structurale și de coeziune de către Comisia Europeană, aspect ce reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea de infrastructuri culturale de mai mare amploare;

46.

prin urmare, invită Comisia Europeană să înlăture acest plafon arbitrar și să orienteze programele în funcție de criteriile materiale și obiectivele care trebuie atinse, în special, valoarea adăugată europeană;

47.

își reiterează apelul către părțile care negociază acordul de retragere a Regatului Unit să aibă în vedere posibilele consecințe ale retragerii Regatului Unit din programele educative, culturale și pentru tineret ale UE și le invită să găsească soluții adecvate care să permită includerea țărilor din afara UE;

48.

consideră că este necesar ca Consiliul să elaboreze în continuare planul său de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018 (15);

49.

susține obiectivul Comisiei Europene de a stabili un plan de acțiune al UE pe termen lung pentru patrimoniul cultural (16), prin care activitățile din cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural (European Year of Cultural Heritage, EYCH) 2018 să devină sustenabile;

50.

invită Comisia Europeană și Consiliul să-i implice pe reprezentanții regiunilor în măsură mai mare și proporțional cu experiențele lor directe în conferințele și inițiativele de învățare inter pares prevăzute în Concluziile Consiliului privind un plan de lucru în domeniul culturii;

51.

sprijină consolidarea capacității financiare a mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative și insistă asupra extinderii domeniului său de aplicare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), pentru a reflecta în mod pertinent sectoarele culturale și creative;

52.

invită statele membre ca, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), să finanțeze și proiecte de infrastructură culturală, educație, recalificare profesională, inovare și cooperare;

53.

încurajează autoritățile locale și regionale ca, în cadrul grupurilor de lucru LEADER, să aibă în vedere infrastructura culturală în zonele rurale, ca factor important pentru coeziunea socială, prin introducerea unor forme de mobilitate durabilă care permit vizitatorilor să se bucure de peisaj, reducând cât mai mult impactul ecologic (ca, de exemplu, piste ciclabile, cărări sau căi navigabile);

54.

apelează și la antreprenorii din sectoarele culturale și creative să se implice în mod activ în dezvoltarea comunității și a societății, inclusiv prin reproducerea la scară europeană a modelelor virtuoase de organizare a întreprinderilor în rețele, pentru a sprijini IMM-urile din sector să fructifice atuurile istorice și culturale ale teritoriului;

55.

încurajează cooperarea strânsă cu Asociația europeană a festivalurilor, pentru dezvoltarea schimburilor și a acțiunilor de voluntariat ce intră sub egida Corpului european de solidaritate în domeniul culturii și al patrimoniului cultural în cadrul EYCH 2018;

56.

recomandă ca UE, în calitate de promotor subsidiar, să pună ferm accentul pe conceptele culturale, în special la nivel regional și interregional;

57.

regretă lipsa unor evaluări comparative la nivel european și, prin urmare, invită statele membre și Comisia Europeană să comande în mod regulat evaluări și studii comparative la nivel european și să includă rezultatele în dezbaterile politice la toate nivelurile;

58.

cu toate acestea, respinge colectarea cuprinzătoare de date și obligațiile de raportare cu regularitate ca fiind prea birocratice;

59.

reamintește Comisiei Europene că mult mai multe regiuni definesc patrimoniul cultural și creația culturală ca factori-cheie ai dezvoltării regionale, decât reiese din strategiile de specializare inteligentă (S3);

60.

solicită, prin urmare, ca, în această privință, finanțarea cercetării să fie posibilă și dincolo de concentrarea restrânsă pe strategiile de specializare inteligentă;

61.

invită regiunile care consideră că patrimoniul lor cultural reprezintă o resursă deosebit de puternică să ia în considerare acest lucru în cadrul strategiei lor de specializare inteligentă;

62.

în aceeași ordine de idei, regretă că accesul la artă și cultură, elemente esențiale pentru coeziunea și incluziunea socială, nu este prevăzut în Pilonul european al drepturilor sociale (17);

63.

solicită ca biblioteca virtuală EUROPEANA să fie susținută în continuare prin integrarea abordărilor naționale în materie de digitizare. Cea de a 10-a aniversare a EUROPEANA, în 2018, oferă ocazia perfectă pentru a trece la următoarea etapă de dezvoltare;

64.

invită Comisia Europeană să crească numărul premiilor și distincțiilor, iar acestea să fie independente de finanțarea proiectelor respective din fonduri UE. Distincțiile pentru proiecte inovatoare permit o mai bună percepție în afara regiunii și a statului membru, promovează schimbul european și încurajează emulația în alte regiuni europene;

65.

își reafirmă sprijinul ferm față de ideea Capitalelor europene ale culturii (2020-2033) și solicită continuarea după 2033 a acestei inițiative, care ar trebui să reflecte și mai mult întreaga diversitate a bogăției culturale a Europei și să promoveze dezvoltarea pe termen lung a unui spațiu cultural european comun bazat pe implicarea cetățenilor. Regretă, în acest context, că Comisia Europeană a decis să excludă Regatul Unit din ediția 2023. Într-adevăr, spațiul cultural european comun trece de frontierele Uniunii Europene;

66.

recomandă ca prezentul aviz din proprie inițiativă să fie prezentat la reuniunea Consiliului de miniștri ai culturii din 22 și 23 mai 2018, care va dezbate „viitorul UE din perspectiva pe termen lung pentru conținutul cultural european” și necesitatea de a integra patrimoniul cultural european în toate directivele;

67.

sugerează ca membrii CoR să inițieze un schimb regulat de informații despre proiectele și experiențele lor legate de siturile patrimoniului cultural din regiunile proprii.

---

(1)  Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, COM(2017) 2025 final.

(2)  Comunicarea „Consolidarea identității europene prin educație și cultură – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg (Suedia)”, COM(2017) 673 final.

(3)  „Agenda liderilor – Notă privind educația și cultura”, versiunea în limba engleză poate fi consultată la adresa: http://www.european-council.europa.eu/media/31544/en_leaders-agenda-note-on-education-and-culture.pdf

(4)  RESOL-VI/014, CdR 4785/2016 fin.

(5)  Eurobarometru standard nr. 88.

(6)  Eurobarometru special 466.

(7)  Convenție referitoare la protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală în cadrul celei de a 16-a sesiuni organizate la Paris, la 16 noiembrie 1972.

(8)  COM(2017) 673 final.

(9)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018) (JO C 463, 23.12.2014, p. 4).

(10)  https://europa.eu/european-union/eu60_ro

(11)  https://cultureactioneurope.org/files/2018/03/CAE-Reflection-paper-Agenda-for-Culture-2018.pdf

(12)  Preferințele europenilor în ce privește turismul – Raportul din Flash Eurobarometru nr. 432 (martie 2016):

http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2065

(13)  https://ec.europa.eu/culture/policy/cultural-creative-industries_en

(14)  COR-2016-05110.

(15)  JO C 463, 23.12.2014, p. 4.

(16)  Acest plan ar putea fi o moștenire a Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și ar putea fi decis la Assises du Patrimoine.

(17)  CDR 3141/2017.

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea mecanismului de protecție civilă al UE

(2018/C 361/07)

Raportor: Adam BANASZAK (PL-CRE), vicepreședintele Adunării Regionale Cuyavia-Pomerania Documente de referință: Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii COM(2017) 772 final/2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor: Consolidarea gestionării dezastrelor la nivelul UE: rescEU – Solidaritate însoțită de responsabilitate COM(2017) 773 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Articolul 1 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Decizia nr. 1313/2013/UE se modifică după cum urmează:	Decizia nr. 1313/2013/UE se modifică după cum urmează:
(1) Articolul 3 se modifică după cum urmează:	(1) Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (e):	(a) la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (e):
„(e) creșterea disponibilității și utilizării cunoștințelor științifice despre dezastre.”	„(e) creșterea disponibilității și utilizării cunoștințelor științifice despre dezastre.”
(b) la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:	(b) la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de prevenire a dezastrelor: măsurate prin numărul de state membre care au pus la dispoziția Comisiei evaluările riscurilor lor, o evaluare a capabilității lor de management al riscurilor, precum și o sinteză a planificării lor în materie de management al dezastrelor, astfel cum se menționează la articolul 6;”	„(a) progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de prevenire a dezastrelor: măsurate prin numărul de state membre care au pus la dispoziția Comisiei evaluările riscurilor lor, o evaluare a capabilității lor de management al riscurilor, precum și o sinteză a planificării lor în materie de management al dezastrelor, astfel cum se menționează la articolul 6;”
	(c) după alineatul (2) se adaugă următorul alineat (3): „(3)     Mecanismul Uniunii atribuie un rol fundamental creșterii rezilienței în caz de dezastre, inclusiv în ce privește riscurile legate de inundații, seisme și incendii forestiere, prin crearea de oportunități de formare pe lângă unitățile de intervenție de la nivel local, inclusiv grupurile de voluntari.”

Articolul 1 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
La articolul 5 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:	La articolul 5,
	(a) alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) întreprinde acțiuni în vederea îmbunătățirii bazei de cunoștințe privind riscurile de dezastre și facilitează schimbul de cunoștințe, rezultate ale cercetărilor științifice, bune practici și informații, inclusiv între statele membre care se confruntă cu aceleași riscuri;”	„(a) întreprinde acțiuni în vederea îmbunătățirii bazei de cunoștințe privind riscurile de dezastre și facilitează schimbul de cunoștințe, rezultate ale cercetărilor științifice, bune practici și informații, inclusiv între statele membre , precum și între autoritățile locale și regionale care se confruntă cu aceleași riscuri;”
	(b) alineatul (1), după litera (f) se adaugă o nouă literă, (g): „(g) elaborează orientări și criterii de acțiune pentru reabilitarea antiseismică a clădirilor pentru locuințe și a infrastructurilor până la 31 decembrie 2018;”
	(c) alineatul (1), litera (h) se modifică după cum urmează: „(h) promovează utilizarea diferitelor fonduri ale Uniunii care pot sprijini prevenirea sustenabilă a dezastrelor și oferă informații ușor accesibile atât online, cât și în format tipărit, în birourile Comisiei din statele membre, cu privire la modalitățile de acces la aceste oportunități de finanțare;”

Expunere de motive

În multe cazuri, autoritățile locale sau regionale au mai multe cunoștințe despre riscurile de dezastre decât autoritățile naționale.

Este nevoie de un cadru modern și uniform de standarde tehnice, care să definească, împreună cu Eurocodurile, clasificarea vulnerabilității seismice și criteriile de prioritate. Orientările de punere în aplicare trebuie să combine consolidarea seismică a clădirilor existente cu creșterea eficienței energetice.

Articolul 1 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(4) Articolul 6 se modifică după cum urmează:	(4) Articolul 6 se modifică după cum urmează:
(a) literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:	(a) literele (a), (b) și (d) se înlocuiesc cu următorul text:
„(a) elaborează evaluări ale riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător și le pun la dispoziția Comisiei până la 22 decembrie 2018 și, ulterior, o dată la trei ani;	„(a) elaborează evaluări ale riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător , cu consultarea autorităților locale și regionale relevante, aliniindu-le la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre. Acele informații din cuprinsul evaluărilor de risc care sunt considerate esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a mecanismului sunt selectate și puse la dispoziția Comisiei până la 22 decembrie 2018 și, ulterior, o dată la trei ani;
(b) dezvoltă și îmbunătățesc planificarea managementului riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător pe baza evaluărilor riscurilor menționate la litera (a) și luând în considerare evaluarea capabilității lor de management al riscurilor menționată la litera (c), precum și analiza generală a riscurilor menționată la litera (c) de la articolul 5 alineatul (1).”	(b) dezvoltă și îmbunătățesc planificarea managementului riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător pe baza evaluărilor riscurilor menționate la litera (a) și luând în considerare evaluarea capabilității lor de management al riscurilor menționată la litera (c), precum și analiza generală a riscurilor menționată la litera (c) de la articolul 5 alineatul (1).”
	„(d) participă, în mod voluntar, la evaluări inter pares privind evaluarea capacității de gestionare a riscurilor și organizează teste de rezistență pentru a aborda situațiile de criză.”
(b) se adaugă al doilea și al treilea paragraf cu următorul text:	(b) se adaugă al doilea și al treilea paragraf cu următorul text:
„O sinteză a elementelor relevante ale planificării managementului riscurilor, inclusiv informațiile privind măsurile de prevenire și de pregătire selectate, trebuie să fie prezentată Comisiei până la 31 ianuarie 2019 și, ulterior, o dată la trei ani. În plus, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze planuri de prevenire și de pregătire specifice , care să acopere eforturile pe termen scurt și pe termen lung. Uniunea ține seama în mod corespunzător de progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și gradul de pregătire ca parte a oricărui viitor mecanism de condiționalitate ex ante în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.”	„O sinteză a elementelor relevante ale planificării managementului riscurilor, inclusiv informațiile privind măsurile de prevenire și de pregătire selectate, trebuie să fie prezentată Comisiei până la 31 ianuarie 2019 și, ulterior, o dată la trei ani. În plus, Comisia poate solicita statelor membre să prezinte planuri de prevenire și de pregătire , în limitele stabilite la articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, conform căruia niciun stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale, oferindu-le totodată un cadru de orientare pentru elaborarea unor astfel de planuri , care să acopere eforturile pe termen scurt și pe termen lung. Uniunea ține seama în mod corespunzător de progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și gradul de pregătire ca parte a oricărui viitor mecanism de condiționalitate ex ante în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.”
„Comisia poate stabili, de asemenea, mecanisme de consultare specifice pentru a consolida planificarea și coordonarea adecvată a prevenirii și pregătirii între statele membre predispuse la dezastre similare.”	„Comisia poate stabili, de asemenea, mecanisme de consultare specifice pentru a consolida planificarea și coordonarea adecvată a prevenirii și pregătirii între statele membre  – inclusiv la nivel local și regional – predispuse la dezastre similare.”

Expunere de motive

Este necesar ca evaluările riscurilor să nu fie realizate într-o manieră descendentă, altfel spus să nu ocolească autoritățile locale și regionale. Autoritățile subnaționale pot avea mai multe informații despre riscurile dintr-un anumit teritoriu, iar reprezentanții lor trebuie să fie implicați în mod activ în elaborarea evaluărilor riscurilor.

Articolul 1 alineatul (4a) – se introduce un punct nou

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
—	Articolul 8a se modifică după cum urmează: „Comisia efectuează următoarele acțiuni de pregătire: (a) gestionează ERCC în coordonare cu organismele naționale, locale și regionale relevante existente;”

Expunere de motive

Este esențial să se asigure și să se prevadă că ERCC este gestionat în coordonare cu organismele naționale și regionale relevante, pentru a preveni utilizarea structurilor paralele sau a unor proceduri de implementare neclare la nivel european.

Articolul 1 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(7)   Capacitățile de răspuns pe care statele membre le pun la dispoziția Rezervei europene de protecție civilă sunt disponibile pentru operațiunile de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii în urma unei solicitări de asistență prin ERCC , cu excepția cazului în care statele membre se confruntă cu o situație excepțională, care afectează într-o măsură importantă îndeplinirea sarcinilor naționale .	(7)   Capacitățile de răspuns pe care statele membre le pun la dispoziția Rezervei europene de protecție civilă sunt puse la dispoziție pentru operațiunile de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii în urma unei solicitări de asistență prin ERCC și fac obiectul deciziei statului membru care oferă această asistență .

Expunere de motive

Dat fiind că nu se poate prevedea în ce situație concretă – atât din punctul de vedere al statului membru care oferă asistența, cât și din cel al statului membru care o solicită – va fi necesară oferirea unei asistențe, decizia de a oferi sau nu asistența respectivă trebuie să rămână de competența statelor membre.

Articolul 1 alineatul (9)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(9) la articolul 13 alineatul (1), titlul și prima teză se înlocuiesc cu următorul text:	(9) la articolul 13 alineatul (1), titlul și prima teză se înlocuiesc cu următorul text:
„Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii	„Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii
1.   Comisia instituie o rețea de actori și instituții relevante în materie de protecție civilă și management al dezastrelor, care formează împreună cu Comisia Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii.	1.   Comisia instituie o rețea de actori, instituții , precum și organizații din sectorul voluntariatului și de la nivelul comunităților relevante în materie de protecție civilă și management al dezastrelor, care formează împreună cu Comisia Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii.
Rețeaua îndeplinește următoarele sarcini în ceea ce privește formarea, exercițiile, lecțiile învățate și diseminarea cunoștințelor, în strânsă coordonare cu centrele de cunoștințe relevante, după caz:”	Rețeaua îndeplinește următoarele sarcini în ceea ce privește formarea, exercițiile, lecțiile învățate și diseminarea cunoștințelor, în strânsă coordonare cu centrele de cunoștințe relevante, după caz:”

Expunere de motive

Sectorul voluntariatului și organizațiile de la nivelul comunităților pot juca un rol important în asigurarea rezilienței după producerea unui dezastru, însă rolul lor este deseori subestimat.

Articolul 1 alineatul (10)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(10) la articolul 15, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:	(10) la articolul 15, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1.   În cazul unui dezastru produs pe teritoriul Uniunii sau al unui dezastru iminent, statul membru afectat poate solicita asistență prin ERCC. Solicitarea trebuie să fie cât mai precisă posibil. Cererea de asistență expiră după o perioadă maximă de 90 de zile, cu excepția cazului în care se furnizează ERCC noi elemente care justifică necesitatea continuării asistenței sau a unei asistențe suplimentare.”	„1.   În cazul unui dezastru produs pe teritoriul Uniunii sau al unui dezastru iminent, statul membru afectat poate solicita asistență prin ERCC. Solicitarea trebuie să fie cât mai precisă posibil și să includă cel puțin următoarele informații:
	(a) tipul dezastrului major; (b) zona afectată de dezastru, precum și zonele potențial amenințate de acesta; (c) timpul și resursele financiare și materiale necesare pentru a remedia consecințele unui dezastru iminent sau deja produs .
	Cererea de asistență expiră după o perioadă maximă de 90 de zile, cu excepția cazului în care se furnizează ERCC noi elemente care justifică necesitatea continuării asistenței sau a unei asistențe suplimentare.”

Expunere de motive

Informațiile mai precise din partea statelor membre în cazul unui dezastru major ar permite acțiuni mai eficace, mai bine orientate și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor în cadrul mecanismului, pe lângă faptul că ar permite atingerea mai rapidă a obiectivelor dorite, ceea ce are o importanță deosebită în ceea ce privește răspunsul în caz de dezastre.

Articolul 1 alineatul (11a) – se introduce un punct nou

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

—

(11) la articolul 16, alineatul (3b) se înlocuiește cu următorul text: „formularea imediată de recomandări, pe cât posibil în cooperare cu țara afectată și, dacă este cazul, cu punctele de contact locale și regionale, având la bază necesitățile de pe teren și orice planuri relevante elaborate în prealabil, invitând statele membre să trimită pe teren capacități specifice și facilitarea coordonării asistenței solicitate;”

Expunere de motive

Contactul direct cu punctele de contact locale și regionale poate avea un impact pozitiv asupra reducerii perioadei de timp necesare pentru a face recomandări și asupra gradului de detaliere a informațiilor. Acest lucru se aplică în special dezastrelor de mare amploare, în timpul cărora capacitatea de răspuns rapid din partea autorităților naționale este limitată.

Articolul 1 alineatul (14)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(14) Articolul 21 se modifică după cum urmează:	(14) Articolul 21 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), litera (j) se înlocuiește cu următorul text: „(j) instituirea, administrarea și menținerea rescEU în conformitate cu articolul 12;”	(a) la alineatul (1), litera (j) se înlocuiește cu următorul text: „(j) instituirea, administrarea și menținerea rescEU în conformitate cu articolul 12;”
[…]
	(b) se adaugă literele (n) și (o): „(n) sprijinirea consilierii și a atelierelor pentru autoritățile locale și regionale și pentru alte organizații relevante care vizează coordonarea politicilor și a programelor cu instrumentele financiare, a căror punere în aplicare ar putea contribui la prevenirea și limitarea consecințelor fenomenelor meteorologice și ale dezastrelor; (o) sprijinirea testelor de rezistență și a unui proces de certificare a capacităților de răspuns pe care statele membre le pun la dispoziția Rezervei europene de protecție civilă.” […]

Expunere de motive

Prevenirea dezastrelor este asociată cu costuri mai mici decât redresarea în urma dezastrelor. Prin urmare, este justificată integrarea acțiunilor din care decurg investiții care ar reduce, în mod direct sau indirect, riscul de dezastre sau care ar contribui la reducerea consecințelor acestora.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

este de acord cu faptul că recentele dezastre de amploare au demonstrat limitele mecanismului de protecție civilă al UE; subliniază totuși că, deși este necesar ca mecanismul să fie supus reformării, principala preocupare trebuie să rămână reziliența în fața dezastrelor. Concentrarea pe răspunsul în caz de dezastre într-un moment în care frecvența și intensitatea dezastrelor este în creștere nu va soluționa miezul problemei. La nivelul Uniunii Europene, principiul rezilienței în fața dezastrelor și cel de a „reconstrui mai bine” trebuie integrate în toate politicile și fondurile UE. Reiterează că principiul rezilienței în fața dezastrelor trebuie, de asemenea, să constituie o piatră de temelie a politicilor de investiții ale UE, astfel încât banii publici să ajute comunitățile să devină mai reziliente la efectele negative ale dezastrelor și să nu pună în pericol viața cetățenilor (1);

2.

constată că publicul susține ideea ca UE să contribuie la coordonarea răspunsului în fața dezastrelor în statele membre (prin rolul său de protecție civilă), după cum indică rezultatele sondajului Eurobarometru din mai 2017;

3.

constată că propunerea și comunicarea Comisiei reprezintă un pas înainte din partea Comisiei Europene în direcția simplificării și raționalizării în continuare a legislației;

4.

este de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia schimbările climatice sporesc riscul de dezastre naturale; invită, prin urmare, instituțiile UE să se asigure că acțiunile UE în domeniul climei se concentrează mai mult pe atenuarea riscului de dezastre și pe construirea unei Europe mai reziliente în fața dezastrelor, printr-o abordare bazată pe guvernanța la nivel regional, local și pe mai multe niveluri;

5.

constată că propunerea Comisiei se axează cu precădere pe răspunsul la dezastre și că un număr semnificativ de activări ale mecanismului trebuie pus pe seama dezastrelor cu caracter ciclic. Prin urmare, ar trebui să se facă presiuni asupra statelor membre pentru ca acestea să întreprindă acțiuni preventive adecvate de menținere a unor capacități naționale suficiente;

6.

subliniază importanța alinierii propunerilor Comisiei la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, astfel încât să se asigure o acțiune comună și o mai bună sprijinire a capacităților, evitându-se, totodată, suprapunerile, în special în ce privește elaborarea strategiilor naționale și locale privind reducerea riscului de dezastre;

7.

constată că îmbunătățirea mecanismului de protecție civilă al Uniunii face parte integrantă din activitățile care vizează gestionarea consecințelor schimbărilor climatice; subliniază necesitatea unor sinergii mai mari între rețelele care vizează abordarea schimbărilor climatice și cele care se ocupă de reziliența în fața dezastrelor; subliniază necesitatea unor sinergii mai mari între Convenția primarilor pentru climă și energie și campania „Asigurarea rezilienței orașelor” a Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscului de dezastre;

Rolul autorităților locale și regionale

8.

este de acord cu necesitatea consolidării protecției civile în lumina tendințelor pericolelor de dezastre (atât cele legate de vreme, cât și cele legate de securitatea internă); totuși, subliniază că cea mai bună modalitate de a face acest lucru este prin consolidarea unei abordări teritoriale și plasate sub responsabilitatea comunității. Acțiunea la nivelul UE trebuie să se axeze pe coordonarea și sprijinirea acțiunilor statelor membre și ale autorităților locale și regionale. Subliniază faptul că acțiunea comunității locale reprezintă cea mai rapidă și cea mai eficace metodă de limitare a daunelor cauzate de un dezastru;

9.

invită Comisia și statele membre să implice, de asemenea, autoritățile locale și regionale în examinarea investițiilor planificate pentru toate programele relevante și în discutarea posibilelor schimbări;

10.

subliniază că este necesar ca dispozițiile privind evaluarea riscurilor și planificarea gestionării riscurilor, precum cele prevăzute în legislația privind protecția civilă sau în directiva UE privind inundațiile, să fie elaborate în parteneriat cu autoritățile locale și regionale; constată că, în multe cazuri, autoritățile locale și regionale cunosc mai bine riscurile decât autoritățile naționale; face apel la elaborarea unui cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale în elaborarea unor astfel de planuri; subliniază, de asemenea, necesitatea de a partaja cele mai bune practici între administrațiile locale, regionale și naționale;

11.

reiterează (2) necesitatea existenței unui cadru pentru planurile de gestionare a riscurilor care să poată fi apoi utilizat de către statele membre ca orientare. Acest lucru ar facilita, de asemenea, comparabilitatea conținutului acestor planuri. Observă că un cadru european ar fi în conformitate cu principiul subsidiarității. Subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie în măsură să elaboreze propriile planuri de gestionare a riscurilor, dar că ar putea fi util un cadru european care să contribuie la furnizarea de orientări;

12.

recomandă ca gestionarea Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) de către Comisia Europeană să fie realizată în cooperare cu autoritățile naționale și regionale ale țărilor participante la mecanismul Uniunii;

13.

subliniază necesitatea implicării autorităților locale și regionale, precum și a sectorului voluntar și comunitar în Rețeaua europeană de cunoștințe în materie de protecție civilă, recent înființată;

14.

îndeamnă Comisia ca, în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale, să elaboreze o strategie de pregătire pentru dezastre, care să cuprindă un program de formare și de exerciții, precum și alte elemente, cum ar fi cererile de propuneri pentru mecanismul Uniunii, programul de schimb de experți și elaborarea unor scenarii de risc;

15.

constată că mecanismul Uniunii ar trebui să fie bine explicat actorilor locali și regionali pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor nu numai la nivel transfrontalier, ci și între autoritățile europene, naționale, regionale și locale;

16.

subliniază importanța campaniilor de informare naționale și subnaționale de diseminare a informațiilor referitoare la mecanismul Uniunii și la riscurile locale și regionale identificate în documentele relevante de evaluare a riscurilor de la nivel local și regional; reiterează importanța unor astfel de campanii de informare, care să vizeze și școlile;

17.

sprijină solicitarea de a se crea un nou program Erasmus pentru protecția civilă, în conformitate cu regulile și principiile Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, care prevede înființarea programului „Erasmus+ (3)”. Un astfel de nou program Erasmus ar trebui să includă o dimensiune internațională și să permită participarea nu numai a reprezentanților naționali, ci și a celor regionali și locali;

Posibilități de finanțare

18.

invită Comisia, Consiliul și Parlamentul să își intensifice eforturile de consolidare a coerenței cu alte instrumente ale UE privind prevenirea și gestionarea riscurilor de dezastre. Acest lucru ar trebui realizat nu numai prin crearea unei legături între mecanismul Uniunii și politicile de coeziune, dezvoltare rurală și cele în domeniul sănătății și cercetării și prin încurajarea integrării acestor activități în politicile de mediu, ci și prin analizarea modului în care aceste legături pot fi consolidate în noul cadru financiar multianual și în normele care reglementează utilizarea fondurilor;

19.

ia notă de faptul că Comisia ia în considerare condiționalitățile ex ante pentru utilizarea evaluării riscurilor și a planificării gestionării riscurilor după 2020, atât în cadrul politicii de coeziune, cât și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală; subliniază faptul că condiționalitățile ex ante bazate numai pe evaluarea riscurilor și pe planificarea gestionării riscurilor nu vor contribui la asigurarea rezilienței în fața dezastrelor. Reziliența în fața dezastrelor trebuie să devină un criteriu în cadrul normelor care reglementează utilizarea fondurilor, altfel spus o cerință care trebuie îndeplinită de fiecare proiect finanțat de UE;

20.

salută obiectivul de a face ca cunoștințele științifice să fie disponibile pe scară mai largă și de a se baza mai mult pe rezultatele cercetării științifice atunci când se inițiază și se desfășoară acțiuni de prevenire; subliniază importanța colaborării cu sectorul privat pentru a se practica o politică a datelor deschise și pentru a se garanta că interesele comerciale nu au prioritate în raport cu siguranța și bunăstarea publică;

21.

subliniază necesitatea de a încuraja comunitățile să planifice acțiuni de autoajutorare, deoarece este nevoie adesea de o perioadă de timp destul de lungă pentru ca asistența externă să ajungă la destinație. Prin urmare, solicită ca acțiunea UE să se concentreze pe acordarea de asistență tehnică pentru formare profesională, astfel încât comunitățile să-și poată spori capacitatea de autoajutorare și să fie mai bine pregătite pentru a asigura un răspuns inițial și pentru a face față unui dezastru. Prin organizarea unor cursuri specifice de formare și pregătire pentru specialiștii în siguranță publică, de exemplu pentru liderii comunităților, specialiștii din domeniul asistenței sociale și al asistenței medicale, personalul serviciilor de salvare și stingere a incendiilor, se poate contribui la limitarea consecințelor unui dezastru și la reducerea pierderilor de vieți omenești, atât în timpul, cât și în perioada de după criză (4);

22.

reiterează rolul important al sectorului privat în crearea rezilienței în fața dezastrelor, precum și în facilitarea redresării eficace și rapide în urma dezastrelor. De exemplu, asigurarea privată este esențială pentru descurajarea comportamentului riscant, pentru promovarea conștientizării riscurilor și pentru facilitarea redresării după un dezastru (5);

O rezervă specifică de mijloace ale UE: rescEU

23.

ia notă de propunerea de creare a unei rezerve specifice de mijloace de intervenție – rescEU – care să completeze capacitățile naționale de răspuns ale statelor membre și să consolideze capacitatea colectivă de răspuns la dezastre. Conform propunerii Comisiei, „rescEU” va deveni pe viitor un important instrument de răspuns, în special în ceea ce privește punerea în aplicare transfrontalieră. Cu toate acestea, regretă că propunerea Comisiei nu este însoțită de o evaluare a impactului și că, în consecință, Comisia nu prezintă nicio opțiune alternativă. Pentru a se asigura conformitatea cu principiul subsidiarității, rațiunea de a fi și sarcinile „rescEU” trebuie să fie concepute într-un mod care să mențină responsabilitatea centrală la nivel de stat membru, facilitându-se, în același timp, intensificarea interacțiunilor dintre statele membre afectate și autoritățile locale și regionale. Pentru un răspuns imediat și eficace, unitățile locale bine echipate și care dispun de formare corespunzătoare joacă un rol esențial, în aceeași măsură ca și grupurile de voluntari de la nivelul comunităților. Statele membre trebuie să asigure un sprijin financiar adecvat pentru unitățile de intervenție ale autorităților publice. Cu toate acestea, subliniază că principala preocupare trebuie să rămână consolidarea rezilienței în fața dezastrelor, astfel încât să se atenueze riscul de dezastre și să se reducă la minimum daunele produse de acestea;

24.

salută simplificarea sistemului actual prin introducerea unei rate unice de cofinanțare (75 %) a costurilor de adaptare, reparații, transport și operaționale pentru mijloacele de intervenție care fac parte din Rezerva europeană de protecție civilă; salută, de asemenea, decizia de a diminua sarcina financiară pentru statele participante prin majorarea costurilor eligibile și creșterea ratei de cofinanțare la 75 %, subliniind totodată faptul că noua rezervă trebuie să sprijine, și nu să exonereze statele membre de obligația de a-și dezvolta propriile capacități de salvare;

25.

observă că configurația propusă pentru rezerva rescEU cuprinde resurse care au fost deja alocate, în număr suficient, rezervei voluntare; prin urmare, sprijină ideea de a menține posibilitatea ca Comisia să recompună rezerva rescEU de comun acord cu statele membre, pentru a o putea adapta pe deplin la lacunele identificate în materie de capacitate;

26.

propune ca participarea la rescEU a instituțiilor publice din statele membre și a entităților din sectorul privat să se facă pe bază voluntară;

Subsidiaritatea și proporționalitatea

27.

subliniază că protecția civilă este un domeniu în care UE acționează în direcția sprijinirii, coordonării sau completării acțiunii statelor sale membre. În schimb, subliniază faptul că Comisia trebuie să se asigure că noua rezervă care se creează urmărește să coordoneze, să sprijine și să completeze acțiunile statelor membre, mai degrabă decât să ofere UE resurse proprii sau noi competențe. Subliniază că accentul pe sprijinirea și contribuția la consolidarea capacităților de răspuns ale comunității locale poate fi o modalitate de a asigura un răspuns mai eficace în caz de dezastre, într-un mod care să respecte principiul subsidiarității.

---

(1)  COR 02646/2014; CDR 5035/2016.

(2)  CDR 740/2012.

(3)  2017/0309(COD).

(4)  CDR 02646/2014.

(5)  CDR 05035/2016; CDR 02646/2014.

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman

(2018/C 361/08)

Raportor: Mark WEINMEISTER (DE-PPE), secretar de stat pentru afaceri europene al landului Hessen Documente de referință: Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) COM(2017) 753 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 2, noul considerent se va adăuga înainte de considerentul 6 din Directiva 98/83/CE

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

întrucât sunt necesare cerințe minime privind standardele de calitate minime și parametrii valorici esențiali și de prevenire referitoare la salubritatea apei destinate consumului uman pentru definirea obiectivelor minime de calitate stabilite în domeniul mediului, în paralel cu alte reguli și măsuri la nivelul UE, astfel încât să se garanteze și să se promoveze exploatarea durabilă a apei destinate consumului uman. Aceasta include îndeosebi măsuri adecvate de protecție a apei pentru a asigura puritatea apei subterane și de suprafață.

Expunere de motive

Acest considerent este compus, în parte, din considerentele eliminate 5 și 8. Este esențial să se gestioneze influența surselor de emisii ale mediului din domenii precum apa reziduală, industria și agricultura, care pot afecta calitățile corpurilor de apă în diferite grade, prin stabilirea unor standarde de calitate a mediului în conformitate cu principiul poluatorul plătește și cu principiul precauției. În cele din urmă, esențial pentru acest nivel de eliberare în mediu este măsura în care este garantată calitatea apei potabile pe termen scurt și lung. O gestionare a resurselor de apă potabilă prin care se favorizează o soluție de tip end-of-pipe (la capătul conductei), ar trebui respinsă din motive legate de sănătate. Obiectivul „Apa destinată consumului uman” impune strategii și măsuri adecvate în diferite compartimente de mediu, ceea ce corespunde cerințelor articolului 7. Evaluarea parametrilor valorici ai OMS referitori la sănătate se bazează pe abordarea preventivă (a se vedea și noul considerent 16 – eliminarea derogărilor de la articolul 9 din Directiva 98/83/CE), iar prin alocare, alimentarea cu apă potabilă este asigurată pe o perioadă limitată, fără efecte adverse asupra sănătății. În plus, noul articol 12 elimină această abordare de siguranță.

Amendamentul 2

Considerentul 5

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a efectuat o examinare detaliată a listei parametrilor și parametrilor valorici prevăzută în Directiva 98/83/CE, pentru a stabili dacă este necesar ca aceasta să fie adaptată în funcție de progresele științifice și tehnice. Potrivit rezultatelor acestei examinări, patogenii intestinali și Legionella ar trebui controlați, ar trebui adăugați șase parametri chimici sau grupuri de parametri și ar trebui luați în considerare trei compuși reprezentativi care perturbă sistemul endocrin, împreună cu valori de referință cu titlu de precauție . Pentru trei dintre parametrii noi ar trebui stabiliți, având în vedere principiul precauției, parametri valorici mai stricți, dar totuși realiști, decât cei propuși de OMS. În cazul plumbului, OMS a indicat că nivelul concentrațiilor ar trebui să fie cât mai scăzut posibil, iar în cazul cromului valoarea este în continuare în curs de examinare de către OMS. Prin urmare, în cazul ambilor parametri, ar trebui să se aplice o perioadă de tranziție de zece ani până când valorile devin mai stricte.

Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a efectuat o examinare detaliată a listei parametrilor și parametrilor valorici prevăzută în Directiva 98/83/CE, pentru a stabili dacă este necesar ca aceasta să fie adaptată în funcție de progresele științifice și tehnice. Potrivit rezultatelor acestei examinări, patogenii intestinali și Legionella ar trebui controlați, ar trebui adăugați nouă parametri chimici sau grupuri de parametri și ar trebui luați în considerare trei compuși reprezentativi care perturbă sistemul endocrin, împreună cu valorile orientative recomandate de OMS . În cazul plumbului, OMS a indicat că nivelul concentrațiilor ar trebui să fie cât mai scăzut posibil, iar în cazul cromului valoarea este în continuare în curs de examinare de către OMS. Prin urmare, în cazul ambilor parametri, ar trebui să se aplice o perioadă de tranziție de zece ani până când valorile devin mai stricte.

Expunere de motive

Propunerea Comisiei nu oferă o definiție a noțiunii de valori de referință precauționare. În plus, Comisia indică la punctul 5 din propunere referitor la „Explicarea detaliată a modului în care s-a ținut cont de recomandările OMS privind parametrii și parametrii valorici aferenți propunerii” că, în prezent, potrivit OMS nu există dovezi că cei trei perturbatori endocrini ar implica riscuri pentru sănătate asociate apei potabile, astfel de riscuri fiind improbabile. Stabilirea de către Comisie a nivelurilor de concentrație pentru acești trei compuși nu este transparentă și clar justificată științific. Prin urmare, se recomandă – și se poate justifica în mod suficient din punctul de vedere al cerinței legate de sănătate (apa pentru consum uman) – să se prevadă ca parametri valorici valorile orientative propuse de OMS.

Amendamentul 3

După noul considerent 5 se adaugă vechile considerente 13 și 16 din Directiva 98/83/CE

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	întrucât parametrii valorici se bazează pe cunoștințele științifice disponibile și, de regulă, pe orientările Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea apei potabile, iar principiul precauției a fost, de asemenea, luat în considerare și, astfel, asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății.

Expunere de motive

Din vechile considerente 13 și 16 ar trebui menținute formulările clare referitoare la parametrii valorici. În legătură cu articolul 18 (Revizuirea anexelor), se constată fără echivoc că parametrii valorici au la bază cunoștințele științifice disponibile și principiul precauției. Acest lucru este corelat cu noul articol 12 și punctul 3. Conform acestuia, statele membre consideră în mod „automat” orice nerespectare a parametrilor valorici drept un pericol potențial pentru sănătatea umană. După cum a fost deja subliniat în amendamentul 1, evaluarea parametrilor valorici ai OMS referitori la sănătate se bazează pe abordarea preventivă (a se vedea și noul considerent 16 – eliminarea articolului 9 din Directiva 98/83/CE), iar nu pe un pericol potențial imediat. În acest caz există o contradicție cu OMS.

Amendamentul 4

Considerentul 9

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Evaluarea riscurilor ar trebui să se concentreze pe reducerea nivelului de tratare necesar pentru producerea de apă destinată consumului uman, de exemplu prin reducerea presiunilor care provoacă poluarea corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. În acest scop, statele membre ar trebui să identifice pericolele și posibilele surse de poluare asociate cu aceste corpuri de apă și să controleze nivelul poluanților pe care îi consideră relevanți, de exemplu din cauza pericolelor identificate (cum ar fi microplasticele, nitrații , pesticidele sau medicamentele identificate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului), din cauza prezenței lor naturale în zona de captare (de exemplu arsenicul) sau din cauza informațiilor provenite de la furnizorii de apă (de exemplu în cazul creșterii bruște a unui anumit parametru în apa brută). Acești parametri ar trebui utilizați ca repere care să declanșeze luarea de către autoritățile competente a unor măsuri destinate să reducă presiunea asupra corpurilor de apă, cum ar fi măsuri de prevenire sau de atenuare (inclusiv desfășurarea de cercetări pentru a înțelege impactul asupra sănătății, dacă este necesar), să protejeze respectivele corpuri de apă și să abordeze sursa poluării, în cooperare cu furnizorii de apă și cu părțile interesate.

Evaluarea riscurilor ar trebui să se concentreze pe reducerea nivelului de tratare necesar pentru producerea de apă destinată consumului uman, de exemplu prin reducerea presiunilor care provoacă poluarea corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. În acest scop, statele membre ar trebui să identifice pericolele și posibilele surse de poluare asociate cu aceste corpuri de apă și să controleze nivelul poluanților pe care îi consideră relevanți, de exemplu din cauza pericolelor identificate [cum ar fi microplasticele (particule cu conținut ridicat de polimer cu mărimea cuprinsă între 1nm-5mm), nivelurile de nitrați, pesticidele sau medicamentele identificate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului], din cauza prezenței lor naturale în zona de captare (de exemplu arsenicul) sau din cauza informațiilor provenite de la furnizorii de apă (de exemplu în cazul creșterii bruște a unui anumit parametru în apa brută). Acești parametri ar trebui utilizați ca repere care să declanșeze luarea de către autoritățile competente a unor măsuri destinate să reducă presiunea asupra corpurilor de apă, cum ar fi măsuri de prevenire sau de atenuare (inclusiv desfășurarea de cercetări pentru a înțelege impactul asupra sănătății, dacă este necesar), să protejeze respectivele corpuri de apă și să abordeze sursa poluării, în cooperare cu furnizorii de apă și cu părțile interesate. În acest sens, statele membre ar trebui să prevadă dispoziții normative și de reglementare care să determine autoritățile teritoriale și furnizorii de apă să se doteze cu instrumente de monitorizare a efectelor ce decurg din opțiunile privind investițiile. Impactul prelevărilor și presiunea asupra corpurilor de apă produsă de deversări ar trebui să fie principalele forțe motrice de referință pentru construirea unor modele ecologice omogene de prospectivă și gestionare, permițând astfel evaluarea celor mai bune condiții de sustenabilitate ecologică și socioeconomică a măsurilor din rețele și instalații și garantând disponibilitatea serviciilor integrate de apă, în conformitate cu aspirațiile socioeconomice ale teritoriilor de referință.

Expunere de motive

Microplasticele sunt o sursă majoră de poluare care trebuie monitorizată de către statele membre. Prezentul amendament propune o definiție folosită de Agenția de protecție a mediului din Suedia. De asemenea, se recomandă utilizarea sintagmei „niveluri de nitrați” deoarece, din punct de vedere chimic, există doar „nitrați” iar în acest context se face însă referire la conținut.

Amendamentul 5

Considerentul 11

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Respectarea parametrilor valorici utilizați pentru a evalua calitatea apei destinate consumului uman trebuie asigurată în punctul în care apa destinată consumului uman este pusă la dispoziția consumatorului în cauză.	Respectarea parametrilor valorici utilizați pentru a evalua calitatea apei destinate consumului uman trebuie asigurată în punctul în care apa destinată consumului uman este pusă la dispoziția consumatorului în cauză.
Cu toate acestea, calitatea apei destinate consumului uman poate fi influențată de sistemul casnic de distribuție. OMS precizează că în Uniune Legionella reprezintă cel mai mare pericol pentru sănătate dintre toți patogenii cu transmisie acvatică. Aceasta este transmisă prin instalațiile de alimentare cu apă caldă prin inhalare, de exemplu în timpul dușului. Prin urmare, acest patogen este în mod clar legat de sistemele de distribuție casnică. Întrucât impunerea unei obligații unilaterale de a controla toate spațiile private și publice pentru a depista prezența acestui agent patogen ar conduce la costuri nerezonabil de ridicate, o evaluare a riscului de distribuție casnică este, prin urmare, o soluție mai adecvată pentru a trata această problemă. În plus, potențialele riscuri generate de produsele și materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare la evaluarea riscurilor de distribuție casnică. Prin urmare, evaluarea riscului de distribuție casnică ar trebui să includă, prin altele, concentrarea controlului asupra spațiilor prioritare, evaluarea riscurilor care decurg din sistemul de distribuție casnică și din produsele și materialele conexe și verificarea performanței produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman pe baza declarației de performanță întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Informațiile menționate la articolele 31 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie, de asemenea, să fie furnizate împreună cu declarația de performanță. Pe baza acestei evaluări, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura, printre altele, că au fost luate măsuri adecvate de control și gestionare (de exemplu în cazul unor epidemii), în conformitate cu orientările OMS, și că migrarea unor substanțe din produsele pentru construcții nu periclitează sănătatea umană. Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, în cazul în care aceste măsuri ar presupune limitarea liberei circulații a produselor și a materialelor în Uniune, aceste limite trebuie să fie justificate în mod corespunzător, să fie strict proporționale și să nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată a comerțului dintre statele membre.	Cu toate acestea, calitatea apei destinate consumului uman poate fi influențată de sistemul casnic de distribuție. OMS precizează că în Uniune Legionella reprezintă cel mai mare pericol pentru sănătate dintre toți patogenii cu transmisie acvatică. Aceasta este transmisă prin instalațiile de alimentare cu apă caldă prin inhalare, de exemplu în timpul dușului. Prin urmare, acest patogen este în mod clar legat de sistemele de distribuție casnică. Întrucât impunerea unei obligații unilaterale de a controla toate spațiile private și publice pentru a depista prezența acestui agent patogen ar conduce la costuri nerezonabil de ridicate, o evaluare a riscului de distribuție casnică este, prin urmare, o soluție mai adecvată pentru a trata această problemă. În plus, potențialele riscuri generate de produsele și materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare la evaluarea riscurilor de distribuție casnică. Prin urmare, evaluarea riscului de distribuție casnică ar trebui să includă, prin altele, concentrarea controlului asupra spațiilor prioritare, evaluarea riscurilor care decurg din sistemul de distribuție casnică și din produsele și materialele conexe și verificarea substanțelor eliberate de produse și materiale în apa destinată consumului uman.

Expunere de motive

Se recomandă ca pentru produse și materiale, verificarea substanțelor eliberate în apa destinată consumului uman să nu facă obiectul reglementării în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 (Regulamentul privind produsele pentru construcții). Stabilirea criteriilor referitoare la parametri și a parametrilor valorici pentru migrația substanțelor din produsele de construcții în apa potabilă constituie cerințe cu relevanță pentru sănătate și, conform Regulamentului privind produsele pentru construcții, în prezent nu există – numai pe baza unui anunț – standarde armonizate în ceea ce privește criteriile de testare și conținutul de performanță pentru cerințe cu relevanță pentru sănătate. Declarațiile de performanță pentru niveluri și clase nu pot fi elaborate și desemnate în funcție de producător. La aceasta se adaugă faptul că, în cadrul unei posibile etichetări CE, respectiv pentru produsele de construcție cu etichetare CE introduse pe piață, nu se poate identifica dacă din declarația de performanță (de exemplu, cu privire la rezistența mecanică) rezultă un risc pentru sănătatea umană ca urmare a migrației de substanțe în apă potabilă. Pe lângă produsele din construcții, și alte materiale pot elibera compuși în apă. Prin urmare, Regulamentul privind produsele pentru construcții este doar parțial adecvat și ar trebui verificate și reglementate toate materialele. Informațiile verificate privind migrația de substanțe din produse în apa potabilă sunt însă disponibile datorită sistemului coordonat al celor patru state membre (4SM), care oferă o bază testată și notificată pentru introducerea unei scheme unitare la nivel european de verificare și evaluare a materialelor și a produselor care vin în contact cu apa potabilă. Este de dorit ca în viitor aceste cerințe igienice să fie consacrate în Directiva UE privind apa potabilă și, în acest context, și alte cerințe imediate. La inițiativa 4SM participă alături de Germania și Franța, Țările de Jos și Regatul Unit. A se vedea și amendamentele 13 și 14 la articolul 10 alineatul (1) litera (c).

Amendamentul 6

Considerentul 12

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dispozițiile Directivei 98/83/CE privind asigurarea calității tratării, a echipamentului și a materialelor nu au reușit să abordeze obstacolele din calea pieței interne legate de libera circulație a produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman. Sunt încă necesare aprobări ale produselor la nivel național, iar cerințele sunt diferite de la un stat membru la altul. Acest lucru face dificil și costisitor pentru producători să își comercializeze produsele în întreaga Uniune. Înlăturarea barierelor tehnice din calea liberei circulații a produselor pentru construcții poate fi obținută numai prin stabilirea, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, a unor specificații tehnice armonizate pentru produsele pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman. Acest regulament permite elaborarea de standarde europene prin care să se armonizeze metodele de evaluare aplicate produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman, precum și stabilirea de niveluri-prag și de clase prin raportare la nivelul de performanță al unei caracteristici esențiale. În acest sens, în programul de lucru pentru 2017 în domeniul standardizării a fost inclusă o solicitare de standardizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, vizând în mod specific igiena și siguranța produselor și a materialelor care intră în contact cu apa destinată consumului uman, iar în 2018 ar trebui să fie publicat un standard. Publicarea acestui standard armonizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va asigura un proces rațional de luare a deciziilor referitoare la introducerea sau punerea la dispoziție pe piață a unor produse pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman sigure. Drept urmare, dispozițiile privind echipamentele și materialele care vin în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui eliminate, înlocuite parțial cu dispoziții privind evaluarea riscului de distribuție casnică și completate de standarde armonizate relevante, adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011.

Expunere de motive

Ca urmare a lipsei de armonizare în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 a cerinței de bază privind igiena și sănătatea [anexa I punctul 3 litera (e)] pentru produse în ceea ce privește standardele de produs și de verificare și, prin urmare, a datelor de performanță armonizate privind substanțele eliberate în apa destinată consumului uman, se poate justifica în mod suficient că prevenirea riscurilor pentru sănătatea umană impune renunțarea la reglementarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 [a se vedea și articolul 10 alineatul (1) litera (c)]. În trecut a mai eșuat o altă procedură de armonizare a standardizării. Pentru soluționare se recomandă să se reglementeze cerințele igienice imediate din Directiva UE privind apa potabilă. A se vedea și amendamentele 13 și 14 la articolul 10 alineatul (1) litera (c).

Amendamentul 7

Considerentul 15

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul nerespectării cerințelor prezentei directive, statul membru vizat ar trebui să investigheze imediat cauza și să se asigure că se întreprind măsurile de remediere necesare cât mai curând posibil pentru a restabili calitatea apei. În cazurile în care furnizarea apei reprezintă un pericol potențial pentru sănătatea umană, furnizarea acestui tip de apă ar trebui interzisă sau utilizarea sa ar trebui să fie restricționată. În plus, este important să se clarifice faptul că neconformarea la cerințele minime privind valorile parametrilor microbiologici și chimici ar trebui considerată automat de statele membre drept pericol potențial la adresa sănătății umane. În cazurile în care astfel de măsuri de remediere sunt necesare pentru a restabili calitatea apei destinate consumului uman, în conformitate cu dispozițiile articolului 191 alineatul (2) din tratat, trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care soluționează problema la sursă.

În cazul nerespectării cerințelor prezentei directive, statul membru vizat ar trebui să investigheze imediat cauza și să se asigure că se întreprind măsurile de remediere necesare cât mai curând posibil pentru a restabili calitatea apei. În cazurile în care furnizarea apei reprezintă un pericol potențial pentru sănătatea umană, furnizarea acestui tip de apă ar trebui interzisă sau utilizarea sa ar trebui să fie restricționată. În plus, este important să se clarifice faptul că neconformarea la cerințele minime privind valorile parametrilor microbiologici și chimici poate fi considerată de statele membre, de la caz la caz, drept posibil pericol potențial la adresa sănătății umane. În cazurile în care astfel de măsuri de remediere sunt necesare pentru a restabili calitatea apei destinate consumului uman, în conformitate cu dispozițiile articolului 191 alineatul (2) din tratat, trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care soluționează problema la sursă.

Expunere de motive

Nu se recomandă evaluarea automată a depășirii parametrilor valorici ca potențial pericol pentru sănătatea umană. După cum a fost deja subliniat în amendamentul 1, evaluarea parametrilor valorici ai OMS referitori la sănătate se bazează pe abordarea preventivă (a se vedea și noul considerent 16 – eliminarea articolului 9 din Directiva 98/83/CE), iar nu pe un pericol potențial imediat, ceea ce constituie o contradicție în termeni. Pe de altă parte, aceasta înseamnă dificultăți în comunicarea cu consumatorul, conduce la creșterea temerilor și la pierderea încrederii. Mai degrabă, este posibil ca, în viitor, acest lucru să susțină consumul de apă îmbuteliată, ceea ce ar fi contrar preocupărilor din propunerea de directivă. Se propune revocarea eliminării articolului 9 „Derogări” din Directiva 98/83/CE.

Amendamentul 8

Articolul 2 punctele (3), (4), (5), (6) și (9)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
3.   „furnizor de apă” înseamnă o entitate care furnizează în medie, pe zi, cel puțin 10 m3 de apă destinată consumului uman.	3.   „furnizor de apă” înseamnă o entitate delimitabilă care furnizează în medie, pe zi, cel puțin 10 m3 de apă destinată consumului uman.
4.   „furnizor de apă mic” înseamnă un furnizor de apă care furnizează mai puțin de 500 m3 de apă pe zi sau deservește mai puțin de 5 000 de persoane.	4.   „furnizor de apă mic” înseamnă un furnizor de apă delimitabil care furnizează mai puțin de 500 m3 de apă pe zi sau deservește mai puțin de 50 000 de persoane.
5.   „furnizor de apă mare ” înseamnă un furnizor de apă care furnizează cel puțin 500 m3 de apă pe zi sau deservește cel puțin 5 000 de persoane.	5.   „furnizor de apă mediu ” înseamnă un furnizor de apă delimitabil care furnizează cel puțin 500 m3 de apă pe zi sau deservește între 50 000 și 500 000 de persoane.
6.    „furnizor de apă foarte mare” înseamnă un furnizor de apă care furnizează cel puțin 5 000 m3 de apă pe zi sau deservește cel puțin 50 000 de persoane.	6.     „furnizor de apă mare” înseamnă un furnizor de apă delimitabil care furnizează cel puțin 1 250  m3 de apă pe zi sau deservește între 500 000 și 1 500 000 de persoane.
7.    „spații prioritare” înseamnă spații de mari dimensiuni, cu mulți utilizatori care este posibil să fie expuși unor riscuri legate de apă, de exemplu spitale, instituții de sănătate publică, clădiri cu capacități de cazare, unități penitenciare și campinguri, astfel cum au fost identificate de statele membre.	7.    „de apă foarte mare” înseamnă un furnizor de apă delimitabil care furnizează cel puțin 5 000  m3 de apă pe zi sau deservește cel puțin 1 500 000 de persoane.
8.    „grupuri vulnerabile și marginalizate” înseamnă categorii de populație izolate de societate din cauza discriminării sau a lipsei de acces la drepturi, resurse sau oportunități și care, comparativ cu restul societății, sunt mai expuse la o serie de riscuri potențiale legate de sănătate, siguranță, lipsa educației, desfășurarea de activități vătămătoare sau la alte riscuri.	8.    „spații prioritare” înseamnă spații de mari dimensiuni, cu mulți utilizatori care este posibil să fie expuși unor riscuri legate de apă, de exemplu spitale, instituții de sănătate publică, clădiri cu capacități de cazare, unități penitenciare și campinguri, astfel cum au fost identificate de statele membre.
	9.    „grupuri vulnerabile și marginalizate” înseamnă categorii de populație izolate de societate din cauza discriminării sau a lipsei de acces la drepturi, resurse sau oportunități și care, comparativ cu restul societății, sunt mai expuse la o serie de riscuri potențiale legate de sănătate, siguranță, lipsa educației, desfășurarea de activități vătămătoare sau la alte riscuri.
	10.     rezerva distinctă care furnizează sub 10 m3 pe zi în medie sau care deservește mai puțin de 50 de persoane, cu excepția cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activități comerciale sau publice.

Expunere de motive

Este necesară stabilirea unei categorii intermediare de operatori de mari dimensiuni, care deservesc între 500 000 și 1 500 000 de persoane. La alineatele (3)-(6) se recomandă să se țină seama de rezervele de apă care reprezintă o unitate de alimentare unitară și, prin urmare, delimitată. Nu sunt vizate rezervele de apă dispersate, neunitare ale unui furnizor de apă. Întrucât articolul 3 alineatul (2) litera (b) definește rezervele ca fiind cele care furnizează sub 10 m3 pe zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane, se recomandă, din motive de exhaustivitate, includerea acestei definiții în articolul 2.

Amendamentul 9

Articolul 5 alineatul (1)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statele membre stabilesc valori aplicabile apei destinate consumului uman pentru parametrii prevăzuți în anexa I care nu trebuie să fie mai puțin stricte decât valorile stabilite în prezenta directivă.	Statele membre stabilesc valori aplicabile apei destinate consumului uman pentru parametrii prevăzuți în anexa I care nu trebuie să fie mai puțin stricte decât valorile stabilite în prezenta directivă.
	În ceea ce privește parametrii indicatori enumerați în anexa I partea C, valorile pot fi utilizate, ca simplă referință orientativă, doar pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 12.

Expunere de motive

Parametrii indicatori prevăzuți în anexa I partea C din Directiva 98/83/CE sunt eliminați din propunerea de directivă pe motiv că nu prezintă relevanță pentru sănătate. Mirosul și gustul trebuie totuși evaluate ca fiind cerințe igienice pentru calitatea apei și au efect asupra acceptării comportamentului de consum.

Amendamentul 10

Articolul 7 alineatul (1)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statele membre se asigură că furnizarea, tratarea și distribuția apei destinate consumului uman face obiectul unei abordări bazate pe riscuri, care include următoarele elemente:	Statele membre se asigură că furnizarea, tratarea și distribuția apei destinate consumului uman fac obiectul unei abordări adecvate, proporționale, relevante la nivel local și bazate pe riscuri , în conformitate cu orientările OMS privind calitatea apei potabile, precum și cu standardul EN 15975-2, care include următoarele elemente:
(a) o evaluare a pericolelor care vizează corpurile de apă utilizate pentru captarea apelor destinate consumului uman, în conformitate cu articolul 8;	(a) o evaluare a pericolelor care vizează corpurile de apă utilizate pentru captarea apelor destinate consumului uman, în conformitate cu articolul 8;
(b) o evaluare a riscului de furnizare, realizată de furnizorii de apă în scopul controlului calității apei furnizate, în conformitate cu articolul 9 și anexa II partea C;	(b) o evaluare a riscului de furnizare, realizată de furnizorii de apă în scopul controlului calității apei furnizate, în conformitate cu articolul 9 și anexa II partea C;
(c) o evaluare a riscului de distribuție prin rețelele casnice de distribuție, în conformitate cu articolul 10.	(c) o evaluare a riscului de distribuție prin rețelele casnice de distribuție, în conformitate cu articolul 10.
	Statele membre asigură o repartizare clară și echilibrată a responsabilităților pentru evaluarea pericolelor și a riscurilor în ceea ce privește furnizorii de apă, ținând seama de cadrele naționale, instituționale și juridice, precum și de principiul subsidiarității.

Expunere de motive

Pentru a se asigura faptul că se utilizează o abordare bazată pe risc în conformitate cu procedurile internaționale recunoscute, trebuie prevăzute informații cu privire la standardele fundamentale care vor sta la baza acesteia, orientările OMS cu conceptul de planificare în domeniul siguranței apei („water safety plan”) și standardul EN 15975-2 (Securitatea alimentării cu apă potabilă – Linii directoare pentru gestionarea riscului și a crizei).

Proporționalitatea ar trebui să reprezinte principiul director al abordării bazate pe riscuri. Parametrii ar trebui să fie adecvați și relevanți la nivel local, având în vedere costurile economice și tehnice suplimentare. Nu există nicio dovadă că frecvențele și parametrii propuși pe listă vor duce la un nivel sporit de protecție a sănătății.

Comisia Europeană prezintă analize bazate pe riscuri ale zonelor de captare a apei, ale producției și distribuției de apă potabilă și ale instalațiilor proprii, lăsându-le statelor membre marjă de manevră pentru a specifica aceste dispoziții. Repartizarea responsabilităților trebuie încă să fie clarificată, în special în ceea ce privește rolul furnizorilor de apă potabilă.

Amendamentul 11

Articolul 8 alineatul (1) litera (d) punctul (iv)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

alți poluanți relevanți , cum ar fi microplasticele, sau poluanții specifici bazinelor hidrografice, stabiliți de statele membre pe baza analizei privind impactul activităților umane realizate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE, și a informațiilor privind presiunile semnificative culese în conformitate cu punctul 1.4 din anexa II la directiva respectivă.

alți poluanți relevanți , cum ar fi microplasticele (particule cu conținut ridicat de polimer cu mărimea cuprinsă între 1 nm-5 mm), sau poluanții specifici bazinelor hidrografice, stabiliți de statele membre pe baza analizei privind impactul activităților umane realizate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE, și a informațiilor privind presiunile semnificative culese în conformitate cu punctul 1.4 din anexa II la directiva respectivă.

Expunere de motive

Microplasticele sunt o sursă majoră de poluare care trebuie monitorizată de către statele membre. Prezentul amendament propune o definiție folosită de Agenția de protecție a mediului din Suedia.

Amendamentul 12

Articolul 8 alineatul (4)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
În cazurile în care unui furnizor de apă i se permite să controleze anumiți parametri cu o frecvență mai redusă, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (b), statele membre continuă să controleze periodic acești parametri în corpul de apă care face obiectul evaluării pericolelor.	În cazurile în care unui furnizor de apă i se permite să controleze anumiți parametri cu o frecvență mai redusă, astfel cum se menționează la alineatul (3) litera (b), statele membre continuă să controleze periodic acești parametri în corpul de apă care face obiectul evaluării pericolelor.

Expunere de motive

Trimiterea trebuie clarificată și se referă la cele arătate la alineatul (3) litera (b).

Amendamentul 13

Articolul 10 alineatul (1) litera (c)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
o verificare a adecvării performanței produselor pentru construcții în contact cu apa destinată consumului uman în raport cu caracteristicile esențiale legate de cerința de bază referitoare la lucrările de construcție indicată la punctul 3 litera (e) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.

Expunere de motive

Se recomandă să nu fie inclusă această formulare. Deoarece lipsa de armonizare în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 a cerinței de bază igienă și sănătate [anexa I punctul 3 litera (e)] pentru produse în ceea ce privește standardele de produs și de verificare și, prin urmare, a datelor de performanță armonizate privind substanțele eliberate în apa destinată consumului uman nu poate fi utilizată și justificată în scopul prevenirii riscurilor pentru sănătatea umană. (A se vedea amendamentele 5 și 6)

Amendamentul 14

Articolul 10 alineatul (2) litera (c)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
iau alte măsuri, cum ar fi tehnici adecvate de condiționare, în cooperare cu furnizorii de apă, pentru a modifica natura sau proprietățile apei înainte ca aceasta să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa să nu respecte parametrii valorici după furnizare;

Expunere de motive

Această măsură, prin care furnizorii de apă modifică apa înainte ca aceasta să fie furnizată în sistemele de distribuție casnică, astfel încât să respecte parametrii valorici conform anexei I partea C, nu este posibilă. Mai degrabă, sistemele de distribuție casnică trebuie să fie proiectate tehnic și material și exploatate de așa manieră încât să se respecte parametrii valorici conform anexei I partea C.

Amendamentul 15

Articolul 10 alineatul (2) litera (d)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
îi informează și îi consiliază în mod corespunzător pe consumatori cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei și cu privire la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a se evita reapariția riscului;	îi informează și îi consiliază în mod corespunzător pe consumatori cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei și cu privire la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a se evita reapariția riscului de nerespectare ;

Expunere de motive

Clarificare cu privire la riscul la care se face referire.

Amendamentul 16

Articolul 12 alineatul (3)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Indiferent dacă parametrii valorici au fost respectați sau nu, statele membre asigură interzicerea distribuției apei destinate consumului uman care constituie un potențial pericol pentru sănătatea umană sau limitarea utilizării acesteia sau adoptarea oricărei alte măsuri de remediere necesare pentru a proteja sănătatea umană.	Indiferent dacă parametrii valorici au fost respectați sau nu, statele membre asigură interzicerea distribuției apei destinate consumului uman care constituie un potențial pericol pentru sănătatea umană sau limitarea utilizării acesteia sau adoptarea oricărei alte măsuri de remediere necesare pentru a proteja sănătatea umană.
Statele membre consideră în mod automat orice nerespectare a cerințelor minime referitoare la parametrii valorici stabilite în anexa I părțile A și B drept un pericol potențial pentru sănătatea umană.

Expunere de motive

Desemnarea oricărei neconformări la cerința minimă a parametrului valoric în sine ca potențial pericol, spre exemplu o singură bacterie coliformă, turbiditate sau o depășire de 10 % a parametrilor chimici, constituie suprareglementare. Pe de o parte, evaluarea parametrilor valorici ai OMS referitori la sănătate se bazează pe abordarea preventivă (a se vedea și noul considerent 16 – eliminarea articolului 9 din Directiva 98/83/CE), iar nu pe un pericol potențial imediat. În acest caz există o contradicție cu OMS. Pe de altă parte, printre altele, bacteriile coliforme și, de asemenea, turbiditatea, sunt indicatori pentru posibila contaminare, cu necesar de clarificare. Trebuie avut în vedere că orice nerespectare a parametrilor valorici atrage după sine măsura informării consumatorilor. Este foarte probabil că aceasta va conduce la incertitudine, temeri și pierderea încrederii în apa potabilă și poate crește consumul de apă îmbuteliată. Aceasta contravine obiectivelor fundamentale ale directivei. Cu toate acestea, trebuie ținut seama de faptul că, în cazuri individuale, măsurile nu pot fi implementate întotdeauna imediat, spre exemplu din motive tehnice. (A se vedea amendamentul 17 de revocare a eliminării articolului 9 „Derogări” din Directiva 98/83/CE.)

Amendamentul 17

Noul articol „Derogări” după articolul 12

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	Articolul xx – Derogări (articolul 9 din Directiva 98/83/CE) 1.     Statele membre pot prevedea derogări de la parametrii valorici stabiliți la anexa I partea B sau stabiliți în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), până la o valoare maximă pe care acestea o stabilesc, în măsura în care nici o astfel de derogare nu constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană și în cazul în care alimentarea cu apă destinată consumului uman în zona vizată nu poate fi menținută prin nici un fel de mijloace rezonabile.
	Derogările sunt cât mai limitate în timp posibil și nu depășesc trei ani, la încheierea acestei perioade fiind întocmit un bilanț pentru a determina dacă s-a înregistrat un progres suficient. În cazul în care un stat membru intenționează să acorde o a doua derogare, acesta transmite Comisiei bilanțul întocmit, împreună cu motivele care justifică decizia de a acorda o a doua derogare. Nicio astfel de a doua derogare nu depășește trei ani.
	2.     În cazuri excepționale, un stat membru poate solicita Comisiei o a treia derogare pentru o perioadă de cel mult trei ani. Comisia hotărăște cu privire la această solicitare în termen de trei luni.
	3.     Orice derogare acordată în conformitate cu alineatul (1) sau (2) trebuie să cuprindă următoarele informații:
	(a) motivele derogării;
	(b) parametrul în cauză, rezultatele pertinente ale controalelor anterioare și valoarea maximă permisă în temeiul derogării;
	(c) zona geografică, cantitatea de apă distribuită în fiecare zi, populația vizată și existența unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de producție alimentară în cauză;
	(d) un program de control corespunzător, care să prevadă, după caz, controale mai frecvente;
	(e) un rezumat al planului de măsuri de remediere necesare, care să cuprindă un calendar al lucrărilor și o estimare a costurilor, precum și dispoziții în materie de bilanț;
	(f) durata necesară a derogării.
	4.     Dacă autoritățile competente consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă și dacă măsurile întreprinse în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) permit remedierea situației în termen de cel mult 30 de zile, cerințele prevăzute la alineatul (3) nu trebuie aplicate. În acest caz, autoritățile competente sau alte instanțe interesate stabilesc doar valoarea maximă permisă pentru parametrul în cauză și intervalul de timp acordat pentru remedierea situației.
	5.     Nu se mai poate recurge la dispozițiile alineatului (4) în cazul în care același parametru valoric aplicabil unei distribuții date a apei nu a fost respectat pe o perioadă mai lungă de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni.
	6.     Orice stat membru care recurge la derogările prevăzute de prezentul articol se asigură că populația afectată de o astfel de derogare este informată rapid și în mod corespunzător cu privire la derogare și la condițiile care o reglementează. În plus, dacă este necesar, statul membru se asigură că se oferă consiliere, după caz, unor grupuri de populație specifice pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligații nu se aplică situației menționate la alineatul (4), cu excepția cazului în care autoritățile competente decid altfel.
	7.     Cu excepția derogărilor acordate în conformitate cu alineatul (4), statele membre informează Comisia, în termen de două luni, cu privire la orice derogare privind o distribuție de peste 500 m3 pe zi în medie sau care deservește peste 5 000 de persoane și îi comunică informațiile menționate la alineatul (3).
	8.     Prezentul articol nu se aplică apei destinate consumului uman oferite spre vânzare în sticle sau recipiente.

Expunere de motive

Dacă în caz de nerespectare a parametrului valoric nu rezultă un potențial pericol pentru sănătate, se recomandă preluarea reglementării anterioare de la articolul 9 al Directivei 98/83/CE cu privire la derogări. Asta pentru că nu orice nerespectare constituie un pericol potențial imediat pentru sănătate iar evaluarea parametrilor valorici ai OMS referitori la sănătate se bazează pe abordarea preventivă (a se vedea și noul considerent 16 – eliminarea articolului 9 din Directiva 98/83/CE).

Amendamentul 18

Articolul 13

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Accesul la apa destinată consumului uman	Accesul la apa destinată consumului uman
1.   Fără a aducere atingere articolului 9 din Directiva 2000/60/CE, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul întregii populații la apa destinată consumului uman și pentru a promova utilizarea sa pe teritoriul lor. Sunt avute în vedere toate măsurile următoare:	1.   Fără a aducere atingere articolului 9 din Directiva 2000/60/CE, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul întregii populații la apa destinată consumului uman și pentru a promova utilizarea sa pe teritoriul lor. Ținând seama de îndepărtarea geografică în cazul comunităților rurale și insulare, sunt avute în vedere toate măsurile următoare:
(a) identificarea persoanelor care nu au acces la apa destinată consumului uman și a motivelor pentru care nu au acces la apă (de exemplu, faptul că aparțin unui grup vulnerabil sau marginalizat), evaluarea posibilităților de îmbunătățire a accesului pentru persoanele respective și informarea lor cu privire la posibilitățile de conectare la rețeaua de distribuție sau cu privire la mijloacele alternative de dobândire a accesului la apă;	(a) identificarea persoanelor care nu au acces la apa destinată consumului uman și a motivelor pentru care nu au acces la apă (de exemplu, faptul că aparțin unui grup vulnerabil sau marginalizat), evaluarea posibilităților de îmbunătățire a accesului pentru persoanele respective și informarea lor cu privire la posibilitățile de conectare la rețeaua de distribuție sau cu privire la mijloacele alternative de dobândire a accesului la apă;
(b) instalarea și menținerea de echipamente de exterior și de interior pentru accesul liber la apa destinată consumului uman în spațiile publice;	(b) instalarea și menținerea de echipamente de exterior și de interior pentru accesul liber la apa destinată consumului uman în spațiile publice , cu prevederea unor dispozitive speciale care să permită evitarea pierderilor ;
(c) promovarea accesului la apa destinată consumului uman prin:	(c) promovarea accesului la apa destinată consumului uman prin:
(i) lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei;	(i) lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei;
(ii) încurajarea furnizării apei în administrații și clădiri publice;	(ii) încurajarea furnizării apei în administrații și clădiri publice;
(iii) încurajarea furnizării gratuite a apei în restaurante, cantine și servicii de restaurație.	(iii) încurajarea furnizării gratuite a apei în restaurante, cantine și servicii de restaurație.
2.   Pe baza informațiilor culese în temeiul alineatului (1) litera (a), statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile și marginalizate la apa destinată consumului uman.	2.   Pe baza informațiilor culese în temeiul alineatului (1) litera (a), statele membre ar trebui să ia, împreună cu autoritățile publice relevante de la nivel regional și local, toate măsurile necesare pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile și marginalizate la apa destinată consumului uman.
	În special, trebuie avut grijă ca autoritățile locale să poată influența măsurile de asigurare a accesului la apă. Trebuie să fie posibilă și utilizarea apei din surse private, cu condiția să fie controlată și să îndeplinească cerințele de calitate.
În cazul în care aceste grupuri nu au acces la apa destinată consumului uman, statele membre le informează imediat cu privire la calitatea apei folosite și la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a evita efectele adverse asupra sănătății umane ca urmare a eventualei contaminări a apei respective.	În cazul în care aceste grupuri nu au acces la apa destinată consumului uman, statele membre le informează imediat cu privire la calitatea apei folosite și la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a evita efectele adverse asupra sănătății umane ca urmare a eventualei contaminări a apei respective.

Expunere de motive

Accesul la apă destinată consumului uman reprezintă în sine o parte a serviciilor de interes general. În multe state membre, municipalitățile au responsabilitatea legală de a furniza populației o cantitate suficientă de apă potabilă. În ceea ce privește calitatea apei potabile și accesul la apă potabilă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a examina această problematică din proprie inițiativă. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de dificultățile suplimentare întâmpinate de anumite autorități locale și regionale și de implicațiile în materie de resurse, aceste chestiuni trebuind a fi abordate cu implicarea autorităților respective, astfel încât accesul la apă să fie mai echitabil pentru categoriile vulnerabile de populație.

Amendamentul 19

ANEXA I Partea B – Parametri: Pesticide – Note

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
„Pesticide” reprezintă: — insecticide organice; — erbicide organice; — fungicide organice; — nematocide organice; — acaricide organice; — algicide organice; — rodenticide organice; — produse organice de combatere a mucegaiului; — produse conexe (inter alia, regulatori de creștere) și metaboliții lor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.	„Pesticide” reprezintă: — insecticide organice; — erbicide organice; — fungicide organice; — nematocide organice; — acaricide organice; — algicide organice; — rodenticide organice; — produse organice de combatere a mucegaiului; — produse conexe (inter alia, regulatori de creștere) și metaboliții lor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.
Parametrul valoric se aplică fiecărui pesticid în parte.	Parametrul valoric se aplică fiecărui pesticid în parte.

Expunere de motive

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 reglementează metaboliții „relevanți” și, de asemenea, versiunea în limba engleză a propunerii de anexă la Directiva UE privind apa potabilă din 1 februarie 2018 definește „[…] and their relevant metabolites […]”. Se recomandă traducerea corespunzătoare a termenului „relevanți” în limba germană. [Nota trad.: modificarea propusă nu afectează versiunea în limba română.]

Amendamentul 20

Noua ANEXA I partea D

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	Partea D Parametri indicatori De introdus tabelul din anexa I partea C a Directivei 98/83/CE

Expunere de motive

Parametrii indicatori prevăzuți în anexa I partea C din Directiva 98/83/CE sunt eliminați din propunerea de directivă pe motiv că nu prezintă relevanță pentru sănătate. Mirosul și gustul trebuie totuși evaluate ca fiind cerințe igienice pentru calitatea apei și au efect asupra acceptării comportamentului de consum. Alți parametri indicatori sunt specifici instalațiilor și sunt configurați tehnic, printre altele, fierul, manganul și turbiditatea sunt necesari în ceea ce privește gradul de coroziune iar valoarea COT și valoarea pH-ului în ceea ce privește utilizarea dezinfectanților. Se recomandă reincluderea parametrilor indicatori sub formă de tabel în anexa I partea D. În mod corespunzător, ca urmare a modificării din anexa III partea B tabelul 1, parametrii indicatori ar trebui avuți în vedere cu privire la caracteristicile de performanță.

Amendamentul 21

Propunere de amendament privind următorul document al Comisiei: COM(2017) 753 final – Partea I

Articolul 14

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Informații puse la dispoziția publicului	Informații puse la dispoziția publicului
1.   Statele membre se asigură că sunt disponibile online, pentru toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă, informații adecvate și la zi privind apa destinată consumului uman, în conformitate cu anexa IV.	1.   Statele membre se asigură că sunt disponibile online, pentru toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă, informații adecvate și la zi privind apa destinată consumului uman, în conformitate cu anexa IV.
2.   Statele membre se asigură că toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită (de exemplu prin intermediul facturii sau al aplicațiilor inteligente) și fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații:	2.   Statele membre se asigură că toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită (de exemplu prin intermediul facturii sau al aplicațiilor inteligente) și fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații:
(a) informații privind structura tarifului aplicat pe metru cub de apă destinată consumului uman, inclusiv privind costurile fixe și variabile, care să includă cel puțin costurile legate de următoarele elemente: (i) măsurile luate de furnizorii de apă în vederea evaluării pericolelor, în temeiul articolului 8 alineatul (5); (ii) tratarea și distribuția apei destinate consumului uman; (iii) colectarea și tratarea apelor uzate; (iv) măsurile luate în temeiul articolului 13, în cazul în care au fost luate astfel de măsuri de către furnizorii de apă;	(a) informații privind structura tarifului aplicat pe metru cub de apă destinată consumului uman, inclusiv privind costurile fixe și variabile.
(b) prețul apei destinate consumului uman, pe litru și pe metru cub de apă furnizată;	(b) prețul apei destinate consumului uman, pe litru și pe metru cub de apă furnizată;
(c) volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puțin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum și tendințele anuale de consum;	(c) volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puțin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum și tendințele anuale de consum;
(d) informații comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei și consumul mediu al unei gospodării din aceeași categorie;	(d) informații comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei și consumul mediu al unei gospodării din aceeași categorie;
(e) un link către site-ul web care conține informațiile ce figurează în anexa IV.	(e) un link către site-ul web care conține informațiile ce figurează în anexa IV.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să specifice formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul primului paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (2).	Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să specifice formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul primului paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (2).
3.   Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere Directivei 2003/4/CE și Directivei 2007/2/CE.	3.   Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere Directivei 2003/4/CE și Directivei 2007/2/CE.

Expunere de motive

Cerințele formulate la articolul 14 merg prea departe. Informațiile pentru gospodării ar trebui să se concentreze pe calitatea apei destinate consumului uman. Nu trebuie menționate informațiile care nu privesc calitatea apei potabile (apa reziduală, etapele de epurare considerate secret comercial etc.).

Amendamentul 22

Propunere de amendament privind următorul document al Comisiei: COM(2017) 753 final – Partea I

Anexa IV

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
INFORMAȚII DESTINATE PUBLICULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE FURNIZATE ONLINE	INFORMAȚII DESTINATE PUBLICULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE FURNIZATE ONLINE
Următoarele informații sunt accesibile consumatorilor online într-un mod ușor de utilizat și personalizat:	Următoarele informații sunt accesibile consumatorilor online într-un mod ușor de utilizat și personalizat:
1. identificarea furnizorului de apă relevant;	1. identificarea furnizorului de apă relevant;
2. cele mai recente rezultate ale monitorizării efectuate pentru parametrii enumerați în anexa I părțile A și B, inclusiv frecvența și localizarea punctelor de prelevare relevante pentru zona de interes a persoanei care beneficiază de serviciile de aprovizionare cu apă, împreună cu parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5. Rezultatele monitorizări trebuie să nu fie mai vechi de:	2. cele mai recente rezultate ale monitorizării efectuate pentru parametrii enumerați în anexa I părțile A și B, inclusiv frecvența și localizarea punctelor de prelevare relevante pentru zona de interes a persoanei care beneficiază de serviciile de aprovizionare cu apă, împreună cu parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5. Rezultatele monitorizări trebuie să nu fie mai vechi de:
(a) o lună, în cazul furnizorilor foarte mari;	(a) o lună, în cazul furnizorilor foarte mari;
(b) șase luni, în cazul furnizorilor mari;	(b) șase luni, în cazul furnizorilor mari;
(c) un an, în cazul furnizorilor mici;	(c) un an, în cazul furnizorilor mici;
3. în cazul depășirii parametrilor valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5, informații privind pericolul potențial pentru sănătatea umană și recomandări legate de sănătate și consum sau un link către un site care să ofere acces la astfel de informații;	3. în cazul depășirii parametrilor valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5, informații privind pericolul potențial pentru sănătatea umană și recomandări legate de sănătate și consum sau un link către un site care să ofere acces la astfel de informații;
4. un rezumat al evaluării relevante a riscului de furnizare;	4. un rezumat al evaluării relevante a riscului de furnizare;
5. informații privind următorii parametri indicatori și parametrii valorici aferenți:	5. informații privind următorii parametri indicatori și parametrii valorici aferenți:
(a) Culoare;	(a) Culoare;
(b) pH (Concentrația ionilor de hidrogen);	(b) pH (Concentrația ionilor de hidrogen);
(c) Conductivitate;	(c) Conductivitate;
(d) Fier;	(d) Fier;
(e) Mangan;	(e) Mangan;
(f) Miros;	(f) Miros;
(g) Gust;	(g) Gust;
(h) Duritate;	(h) Duritate;
(i) Minerale, anioni/cationi dizolvați în apă: — Borat BO3– — Carbonat CO3 2– — Clorură Cl- — Fluorură F- — Carbonat de hidrogen HCO3– — Nitrat NO3- — Nitrit NO2- — Fosfat PO4 3– — Silicat SiO2 — Sulfat SO4 2- — Sulfură S2– — Aluminiu Al — Amoniu NH4 + — Calciu Ca — Magneziu Mg — Potasiu K — Sodiu Na	(i) Minerale, anioni/cationi dizolvați în apă: — Borat BO3- — Carbonat CO3 2- — Clorură Cl- — Fluorură F- — Carbonat de hidrogen HCO3- — Nitrat NO3- — Nitrit NO2- — Fosfat PO4 3- — Silicat SiO2 — Sulfat SO4 2- — Sulfură S2- — Aluminiu Al — Amoniu NH4 + — Calciu Ca — Magneziu Mg — Potasiu K — Sodiu Na
Acești parametri valorici și alți compuși neionizați și oligoelemente pot fi afișați cu o valoare de referință și/sau o explicație;	Acești parametri valorici și alți compuși neionizați și oligoelemente pot fi afișați cu o valoare de referință și/sau o explicație;
6. consiliere oferită consumatorilor, inclusiv privind modul de reducere a consumului de apă;	6. consiliere oferită consumatorilor, inclusiv privind modul de reducere a consumului de apă;
7. pentru furnizorii foarte mari, informații anuale privind:	7. pentru furnizorii foarte mari, informații anuale privind:
(a) performanța globală a sistemului de apă din punctul de vedere al eficienței, inclusiv ratele de scurgere și consumul de energie pe metru cub de apă furnizată;	(a) gestionarea și guvernanța furnizorului de apă, inclusiv privind componența consiliului de administrație;
(b) informații privind gestionarea și guvernanța furnizorului de apă, inclusiv privind componența consiliului de administrație;	(b) cantitatea de apă furnizată anual și tendințele;
(c) cantitatea de apă furnizată anual și tendințele;	(c) informații privind structura tarifului aplicat consumatorilor pe metru cub de apă, inclusiv privind costurile fixe și variabile, care să specifice cel puțin costurile legate de consumul energetic pe metru cub de apă furnizată;
(d) informații privind structura tarifului aplicat consumatorilor pe metru cub de apă, inclusiv privind costurile fixe și variabile, care să includă cel puțin costurile legate de consumul energetic pe metru cub de apă furnizată, măsurile luate de furnizorii de apă în vederea efectuării evaluării pericolelor în temeiul articolului 8 alineatul (4), tratarea și distribuția apei destinate consumului uman, colectarea și tratarea apelor uzate și costurile legate de măsurile luate în vederea articolului 13, în cazul în care furnizorii de apă au luat astfel de măsuri ;	(d) volumul de investiții considerat necesar de către furnizor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a furnizării serviciilor de apă (incluzând serviciile de întreținere a infrastructurii) și volumul de investiții efectiv primite sau recuperate;
(e) volumul de investiții considerat necesar de către furnizor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a furnizării serviciilor de apă (incluzând serviciile de întreținere a infrastructurii) și volumul de investiții efectiv primite sau recuperate;
(f) tipurile de tratare a apei și de dezinfecție aplicate;
(g) un rezumat și statistici privind reclamațiile primite din partea consumatorilor, precum și privind promptitudinea și adecvarea măsurilor luate pentru a remedia problemele;
8. acces la datele istorice pentru informațiile de la punctele 2 și 3, cu o vechime de până la 10 ani, în urma unei solicitări în acest sens.	8. acces la datele istorice pentru informațiile de la punctele 2 și 3, cu o vechime de până la 10 ani, în urma unei solicitări în acest sens.

Expunere de motive

Cerințele formulate la articolul 14 pentru furnizorii foarte mari de apă cu privire la obligațiile de raportare anuală către consumator trebuie să cuprindă informații privind cerințele de calitate pentru apa destinată consumului uman și informații transparente privind cantitatea furnizată și structura costurilor aferente. De asemenea, trebuie să cuprindă informații privind costurile de investiții legate de asigurarea serviciilor de furnizare a apei, întrucât acestea influențează costurile pentru consumatori. Alte obligații de informare nu sunt direct legate de serviciile de furnizare a apei pentru consumatori. Informațiile suplimentare privind sectoarele de infrastructură critice pentru securitatea publică trebuie avute în vedere în mod corespunzător. Consumatorului nu-i vor fi furnizate informații privind serviciile de furnizare a apei care nu sunt direct legate de calitatea și cantitatea apei furnizate și de structura necesară de costuri. Datele privind tratarea apei reziduale nu pot fi echivalate cu consumul de apă potabilă; acest lucru ar duce la dezinformarea consumatorului și ar necesita solicitări de clarificare din partea acestuia. Informațiile considerate a fi legate de infrastructura critică și de capacitatea operațională a comunităților nu trebuie făcute publice, pentru a evita consecințele negative asupra acestora.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

salută propunerea Comisiei Europene de reformare a Directivei 98/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman pentru a asigura apă potabilă de calitate pentru consumatorii din statele membre ale Uniunii Europene, ținând seama de cele mai noi descoperiri științifice și tehnice;

2.

sprijină obiectivele Comisiei Europene de a proteja calitatea apei potabile de efectele nocive asupra sănătății umane prin monitorizare, precum și prin respectarea cerințelor minime prevăzute în directiva UE. Prin măsurile de monitorizare, de prevenție și de remediere, statelor membre le revine un rol important la nivel regional și local pentru a atinge și a asigura calitatea necesară a apei potabile pentru consumatori, prevăzută de directivă;

3.

salută în special propunerile formulate de Comisie ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană „Dreptul la apă”, care au ca scop asigurarea accesului universal la apă potabilă curată și sigură, ca serviciu public esențial, fiind prevăzute măsuri specifice de îmbunătățire a acestui acces pentru grupurile vulnerabile și marginalizate;

4.

consideră că pentru alimentarea durabilă cu apă destinată consumului uman sunt necesare cerințe minime privind standardele de calitate și parametrii valorici esențiali și de prevenire în materie de sănătate, deoarece ei determină obiectivele minime pentru standardele de calitate a mediului pe care le impun principiul „poluatorul plătește” și principiul precauției. În ceea ce privește consumatorii, măsurile care să asigure cu precădere puritatea apei subterane și de suprafață, în conformitate cu obiectivele politicii Uniunii Europene în materie de mediu [TFUE articolul 191 alineatul (2)] și în special cu cele din Directiva-cadru privind apa, sunt un prim pas esențial, care va trebui completat, acolo unde este cazul, cu soluții de tip end-of-pipe (la capătul conductei);

5.

susține stabilirea unei legături strânse între calitatea resurselor de apă potabilă și cerințele din Directiva-cadru privind apa, în special cu cele prevăzute la articolul 7. În acest sens, în statele membre va fi esențială și va trebui sprijinită cooperarea la nivel local și regional dintre autorități și societățile de furnizare a apei pentru recunoașterea pericolelor potențiale care decurg din utilizarea resurselor de apă potabilă, prevenirea apariției acestora prin combaterea cauzelor și adoptarea unor măsuri care să le contracareze. Această cooperare trebuie susținută cu scopul de a asigura o apă potabilă de calitate pentru consumatori, în acord cu principiile precauției și durabilității; Comisia Europeană introduce analize bazate pe riscuri ale zonelor de captare a apei, ale producției și distribuției de apă potabilă și ale instalațiilor proprii, lăsându-le statelor membre marjă de manevră pentru a specifica aceste dispoziții. Repartizarea responsabilităților trebuie încă să fie clarificată, în special în ceea ce privește rolul furnizorilor de apă potabilă. Acest lucru ar trebui să aibă loc la nivelul statelor membre, astfel încât să se poată ține seama în mod adecvat de cadrele juridice naționale și de principiul subsidiarității;

6.

împărtășește punctul de vedere al Comisiei Europene, potrivit căruia, pentru asigurarea unei bune calități a apei potabile și evitarea efectelor nocive, se impune ca măsură o abordare bazată pe risc mai cuprinzătoare și mai eficientă în comparație cu Directiva 98/83/CE. Instrumentul principal care va sta la baza alimentării cu apă este conceptul OMS de planificare în domeniul siguranței apei, precum și principiile generale ale standardului DIN EN 15975 partea a 2-a pentru o evaluare a pericolelor care vizează corpurile de apă, o analiză de risc a alimentării cu apă de către furnizori, precum și o evaluare a riscului de distribuție casnică. Evaluarea și gestionarea riscurilor permit eficientizarea alimentării cu apă potabilă, ținând seama de condițiile locale/regionale și asigură astfel un nivel ridicat al calității apei potabile pentru consumatori. Statele membre au obligația principală de a asigura calitatea apei potabile pentru consumatori la nivel regional și local; o abordare bazată pe riscuri trebuie să fie adaptată circumstanțelor naționale;

7.

recunoaște că standardele de mediu ridicate și gestionarea durabilă a terenurilor sunt principalii factori care influențează mediul acvatic și calitatea apei potabile. În acest sens, toate nivelurile de guvernare ar trebui să sprijine în continuare activitățile de decontaminare a terenurilor și de combatere a poluării difuze, în special în sectorul agricol și în cel al silviculturii;

8.

pentru verificarea calității tuturor materialelor și produselor chimice care intră în contact cu apa potabilă – cum ar fi conductele din rețeaua de distribuție sau cărbunele pulverizat utilizat pentru purificarea apei – este necesar un cadru de reglementare care să definească criterii de sănătate și igienă. Dat fiind că nu există un cadru european, cerințele diferă de la un stat membru la altul. Propunerea de directivă nu oferă o soluție la problema lipsei de armonizare a acestui regulament. Comitetul consideră că este important ca în Directiva privind apa potabilă să se introducă un cadru de testare, pentru a garanta calitatea produselor și a materialelor care intră în contact cu apa potabilă, în scopul protecției calității apei potabile;

9.

subliniază că analizele și punerea la dispoziție a informațiilor cu privire la progresele și succesele legate de evaluarea pericolelor, a riscurilor și a măsurilor pe care trebuie să le ia poluatorul, sunt esențiale. Orice raportare în acest sens cu privire la apa potabilă, precum și informațiile destinate consumatorilor trebuie să fie precise și eficiente, iar adaptarea obligațiilor de raportare la noile cerințe ale directivei planificate de Comisia Europeană trebuie concepută în consecință. Trebuie să fie clar că toată apa destinată consumului uman trebuie să îndeplinească standardele minime de calitate a apei potabile impuse, și că informațiile furnizate în temeiul directivei nu trebuie, prin urmare, să ducă la concurență între diferiții furnizori de apă, întrucât, adesea, consumatorii nu au posibilitatea de a alege între ei. Fiind un bun comun, apa nu poate să facă obiectul concurenței;

10.

Comisia propune ca informațiile furnizate consumatorilor să fie extinse, pentru a acoperi chestiuni care nu au de a face cu calitatea apei potabile, cum ar fi tarifele, pierderile de apă pe rețea și organizarea. Comitetul este de părere că aceste aspecte nu se încadrează în Directiva privind apa potabilă, care se concentrează asupra calității apei și protecției sănătății publice. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a completa ele însele informațiile cu privire la alte teme. Informațiile cu privire la calitatea apei potabile trebuie – astfel cum se întâmplă la momentul actual – să fie partajate prin intermediul site-urilor web ale întreprinderilor furnizoare de apă potabilă, pentru a se asigura că acestea sunt actualizate și relevante pentru zonele de distribuție specifice. Furnizarea de informații consumatorilor trebuie să se concentreze, prin urmare, asupra calității apei și protecției sănătății publice;

11.

ia act cu îngrijorare de faptul că un studiu recent (1) a arătat că peste 70 % din eșantioanele de apă de la robinet colectate în Europa și peste 80 % din cele colectate la nivel mondial au revelat prezența microparticulelor de plastic, și este de acord cu solicitarea lansată de Comisia Europeană de a se avea în vedere interzicerea microparticulelor de plastic care sunt adăugate în mod intenționat la produse și pentru care există alternative viabile (2);

12.

este de acord cu obiectivul Comisiei Europene de a îmbunătăți accesul la apă pentru întreaga populație europeană și de a implica statele membre în acest proces. Accesul la apă destinată consumului uman reprezintă o parte esențială a serviciilor de interes general. Concurența în domeniul rețelelor de aprovizionare cu apă este imposibilă din motive științifice și tehnice, dar ar trebui exclusă și din rațiuni de ordin etic;

13.

având în vedere că, în esență, intenția este de a obliga statele membre să asigure accesul liber la apa potabilă, utilizarea și disponibilitatea acesteia în toate locurile publice, precum și să asigure accesul grupurilor vulnerabile și marginalizate la apă potabilă, în anumite cazuri/țări se poate pune problema respectării principiilor subsidiarității și proporționalității. Ar trebui menționat că la nivel național/regional/local există deja un grad suficient de realizare a acestui obiectiv, întrucât există reglementări suficiente referitoare la acest aspect. De aceea există îndoieli cu privire la necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii Europene și legate de faptul că obiectivele pot fi realizate mai bine la nivelul UE;

Observații specifice

14.

reamintește faptul că nu fac obiectivul reglementării rezervele care furnizează sub 10 m3 pe zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane, în măsura în care apa nu este furnizată în cadrul unei activități comerciale sau publice. Pentru consumatorii vizați de aceste rezerve trebuie solicitată o calitate a apei potabile și un nivel de protecție a sănătății echivalente celor prevăzute în prezenta directivă. În vederea evitării unui nivel de protecție a sănătății mai scăzut, Comisia este invitată să reglementeze și aceste rezerve în mod proporțional și să introducă derogări de la dispozițiile prezentei directive pentru statele membre dacă nu se preconizează depășirea valorilor-limită;

15.

solicită ca raportarea și frecvența controalelor pentru societățile de furnizare a apei cu o capacitate mai mică de 500 m3 pe zi să fie proporționale și adecvate scopului. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a introduce derogări de la norme atunci când nu este probabilă depășirea valorilor-limită;

16.

propune ca la articolul 2 să fie definite și enumerate toate dimensiunile rezervelor luate în considerare în prezenta directivă;

17.

consideră că evaluarea parametrilor valorici privind sănătatea ar trebui să se bazeze în mod unitar pe orientările OMS privind calitatea apei potabile. Parametrii valorici se bazează pe datele și cunoștințele științifice disponibile, iau în considerare principiul precauției și asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății, astfel încât apa destinată consumului uman să poată fi consumată în condiții de siguranță pe întreaga durată a vieții;

18.

precizează că propunerea Comisiei Europene nu propune o definiție a termenului de valori de referință precauționare. O evaluare în raport cu orientările OMS privind calitatea apei potabile nu este justificată în mod concludent, putând conduce la incertitudini în rândul consumatorilor în ceea ce privește calitatea apei potabile și având consecințe negative asupra gradului de acceptare a apei potabile;

19.

critică parametrii valorici mai scăzuți din propunerea de directivă față de cei recomandați de OMS. Acest lucru contrazice abordarea altor parametri reglementați care au la bază valori orientative stabilite de OMS. Această situație creează nesiguranță printre consumatori, provoacă temeri nu doar cu privire la nivelul de protecție a sănătății, ci și în ceea ce privește gradul de relevanță pentru sănătate a unei anumite substanțe. Ambele aspecte pot fi comunicate consumatorului în mod clar doar într-o măsură limitată. O pierdere a încrederii consumatorilor poate favoriza în viitor creșterea consumului de apă îmbuteliată. Acest lucru ar contraveni preocupărilor din propunerea de directivă;

20.

subliniază că există o preocupare crescândă în ceea ce privește potențialele efecte nocive ale microparticulelor de plastic prezente în apa destinată consumului uman. CoR consideră că este necesar să se continue cercetarea în vederea determinării naturii exacte a efectelor acestor substanțe și să se stabilească metode de măsurare fiabile și eficace; totodată, este de părere că statelor membre și furnizorilor de apă trebuie să li se ofere oportunitatea de a verifica, în măsura posibilului, prezența microparticulelor de plastic, și solicită Comisiei Europene să sprijine activitățile de cercetare relevante;

21.

nu împărtășește opinia potrivit căreia orice nerespectare a parametrilor valorici în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) trebuie considerată un pericol imediat. Factorul esențial pentru determinarea pericolului asupra sănătății în cazuri individuale este nivelul de depășire și, în contextul proporționalității, abordarea preventivă a OMS asigură, prin respectarea alocării, alimentarea cu apă potabilă fără efecte adverse asupra sănătății pentru o perioadă limitată, în caz de nerespectare a parametrilor valorici. Principiul precauției reprezintă o componentă esențială a Directivei 98/83/CE la care se renunță în viitor prin propunerea de directivă. În practică, în caz de nerespectare a parametrilor valorici pentru aprovizionarea cu apă potabilă, furnizorii nu sunt adesea în măsură să instituie măsuri imediate și complet eficiente sau să dispună imediat de modalități alternative de alimentare. Consumatorii ar putea evalua calitatea apei potabile ca având efecte adverse și, ca urmare a pierderii încrederii, ar putea rezulta o creștere a consumului de apă îmbuteliată. Acest lucru ar contraveni preocupărilor din propunerea de directivă. Prin urmare, Comisia Europeană este invitată să includă din nou articolul 9 „Derogări” din Directiva 98/83/CE;

22.

având în vedere lipsa de informații la nivel european și național privind controlul prezenței azbestului în apa potabilă din spațiile publice, parametrii indicatori enumerați în anexa I trebuie adaptați în conformitate cu principiul protecției preventive. Anexa include parametri și valori parametrice specifici echipamentelor și de natură tehnică, care împiedică o posibilă eliberare a fibrelor de azbest din cauza apelor cu efect coroziv. De asemenea, trebuie luate măsuri care să încurajeze înlocuirea conductelor din azbociment cu unele dintr-un material adecvat, având în vedere problemele care pot apărea în cazul alunecărilor de teren provocate de fenomene seismice sau de altă natură;

23.

nu susține propunerea Comisiei Europene care vizează eliminarea parametrilor indicatori din anexa I și invită Comisia să includă din nou parametrii indicatori din anexa I partea C din Directiva 98/83/CE în anexa I a propunerii cu parametrii valorici. Parametrii indicatori pun la dispoziție cerințe de igienă pentru calitatea apei potabile în ceea ce privește mirosul, gustul și procedura de tratare. Nerespectarea valorii parametrilor indicatori afectează calitatea apei și gradul de acceptare al consumatorului, ceea ce ar putea duce la creșterea consumului de apă îmbuteliată. Acest lucru ar contraveni obiectivelor din propunerea de directivă;

24.

nu este de acord cu propunerea Comisiei de a reglementa în viitor cerințele privind materialele care intră în contact cu apa potabilă în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 privind produsele pentru construcții. În afara produselor pentru construcții, există alte materiale utilizate care ar putea elibera substanțe în apă. S-ar reduce astfel calitatea apei potabile, iar nivelul ridicat de protecție a sănătății consumatorilor s-ar diminua, întrucât din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 lipsește încă armonizarea necesară a cerințelor de bază privind igiena și sănătatea [(anexa I punctul 3 litera (e)] pentru materialele și produsele care intră în contact cu apa potabilă. Până în prezent, nu există standarde armonizate în ceea ce privește criteriile de testare și conținutul de performanță pentru cerințele cu relevanță pentru sănătate, iar declarațiile de performanță în acest sens nu pot fi elaborate și desemnate în funcție de producător. În plus, în ceea ce privește produsele pentru construcții introduse pe piață și prevăzute cu marcajul CE nu poate fi stabilit dacă declarația de performanță (de exemplu, cu privire la rezistența mecanică), acoperă cazurile în care, ca urmare a migrației substanțelor în apa potabilă, nu există un risc pentru sănătatea umană;

25.

propune ca, în cadrul Directivei privind apa potabilă, toate materialele și produsele care intră în contact cu apa potabilă să fie evaluate și reglementate pe baza cerințelor din Directiva UE privind apa potabilă, ținând cont de principiile minimizării și precauției. Astfel se garantează că nu se diminuează calitatea apei necesară pentru a asigura protecția sănătății. Informațiile verificate cu privire la migrația substanțelor din produse în apa potabilă sunt disponibile prin sistemul coordonat al celor 4 state membre (4MS), care oferă o bază testată și notificată pentru introducerea la nivel european a unei scheme unitare de verificare și evaluare a materialelor și a produselor care intră în contact cu apa potabilă.

---

(1)  Raportul Orb Media bazat pe studii realizate de University of Minnesota și State University of New York, martie 2018.

(2)  Reiterarea solicitării lansate în proiectul de raport al Comisiei ENVE a PE, din data de 27 martie 2018 (2018/2035 (INI).