Articol unic

Documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini menționată la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirea „Bulot de la Baie de Granville” (IGP) fac parte din anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

„BULOT DE LA BAIE DE GRANVILLE”

Nr. UE: PGI-FR-02319 – 4.8.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Bulot de la Baie de Granville”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Bulot de la Baie de Granville” este o moluscă gasteropodă din specia Buccinum undatum. Aceasta este vândută în cochilia proprie:

—

vie; sau

—	preparată proaspătă, pasteurizată sau congelată.

Ea poate fi aromatizată în timpul preparării.

Cochilia este deseori deschisă la culoare, variind de la alb la maro închis și de la alb-verzui la verde închis, în funcție de prezența mai mult sau mai puțin marcată a algelor pe suprafață. Cochilia poate prezenta pete roșiatice, datorate prezenței microalgelor. Piciorul este de culoare albă, variind de la culoarea fildeșului la crem, și prezintă mici striații și pete negre.

Calibrul este definit ca fiind dimensiunea cochiliei de la vârf până la canalul sifonal. „Bulot de la Baie de Granville” au un calibru cuprins între 47 mm și 70 mm. Cu toate acestea, un lot poate cuprinde exemplare mai mici de 47 mm, în limita a 8 % din indivizi, și mai mari de 70 mm, în limita a 15 % din indivizi.

Având în vedere durata de viață necesară pentru ca melcii-de-mare să atingă calibrul cerut, aceștia sunt deseori purtători de organisme marine (ciripede, viermi, moluște din genul Crepidula), denumite epibionte, care se fixează pe cochilia lor. Prezența epibiontelor în loturile comercializate sub IGP „Bulot de la Baie de Granville” este limitată la 25 % din indivizi. Această proporție este evaluată ținându-se seama de indivizii care poartă un număr semnificativ de astfel de epibionte, iar acest criteriu este definit printr-o referință fotografică.

„Bulot de la Baie de Granville” prezintă un miros iodat, marin și cu iz de alge. După preparare, „Bulot de la Baie de Granville” are o textură moale, o umiditate perceptibilă și arome cu note iodate, marine și de alună. De asemenea, poate fi ușor crocantă din cauza prezenței unor mici sedimente sau resturi de cochilii. Nu prezintă nici miros, nici gust de mâl.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

„Bulot de la Baie de Granville” este pescuită și debarcată în aria geografică.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe fiecare ambalaj unitar de melci-de-mare care poartă această IGP figurează:

—	denumirea „Bulot de la Baie de Granville”, înscrisă cu caractere clare, lizibile și indelebile de dimensiuni (atât înălțimea, cât și lățimea) mai mari decât cele ale caracterelor cu care sunt înscrise orice alte cuvinte de pe etichetă;

—	simbolul IGP al Uniunii Europene, lângă denumirea comercială.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a „Bulot de la Baie de Granville” este definită de:

—	o zonă de pescuit marin;

—	o zonă de debarcare.

Zona de pescuit:

„Bulot de la Baie de Granville” este pescuită la vest de peninsula Cotentin, în zona litorală care se întinde de la promontoriul Goury la nord către promontoriul Champeaux la sud. „Bulot de la Baie de Granville” este capturată în limita unei fâșii litorale de 30 de mile marine de la punctele de debarcare.

Zona de debarcare

Zona de debarcare cuprinde toate comunele litorale situate între promontoriul Goury la nord și promontoriul Champeaux la sud. Ea este formată din următoarele comune din departamentul Manche:

Integral, comunele: Agon-Coutainville; Anneville-sur-Mer; Annoville; Barneville-Carteret; Baubigny; Blainville-sur-Mer; Bréhal; Bretteville-sur-Ay; Bréville-sur-Mer; Bricqueville-sur-Mer; Carolles; Champeaux; Coudeville-sur-Mer; Créances; Denneville; Donville-les-Bains; Flamanville; Geffosses; Gouville-sur-Mer; Granville; Hauteville-sur-Mer; Héauville; Heugueville-sur-Sienne; Jullouville; La Haye; Le Rozel; Les Moitiers-d’Allonne; Les Pieux; Lessay; Lingreville; Montmartin-sur-Mer; Orval-sur-siennes; Pirou; Portbail; Regnéville-sur-Mer; Saint-Georges-de-la-Rivière; Saint-Germain-sur-Ay; Saint-Jean-de-la-Rivière; Saint-Lô-d’Ourville; Saint-Pair-sur-Mer; Siouville-Hague; Surtainville; Tourville-sur-Sienne; Tréauville.

Parțial, comuna: La Hague.

5.   Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Sectorul golfului Granville se distinge printr-o maree de mare amploare (amplitudine medie de 10,5 metri), cu o retragere puternică a mării la nivelul cel mai scăzut al mareei. Deplasarea maselor de apă în decursul unui ciclu de flux și reflux induce curenți cu o viteză de până la 2 noduri la Granville.

Forța curenților provoacă o dispersare importantă a coloanelor de apă și masa de apă se amestecă în mod constant pe verticală (fără stratificare).

Această amestecare semnificativă, datorată curenților mareei și hulei, reduce amplitudinea variației sezoniere a temperaturii apei la circa 10 °C. Temperatura medie este de ordinul a 17 °C vara și 8 °C iarna.

Curenții puternici și mareea substanțială antrenează o reînnoire continuă a maselor de apă cu volume aduse din larg care asigură o calitate excelentă a apei și o temperatură de apă dulce.

Golful Granville prezintă o anumită omogenitate batimetrică și nu se găsesc adâncimi mai mari de 50 m decât dincolo de limita de 30 de mile marine de la porturile de pe litoralul vestic al peninsulei Cotentin.

Aceasta este o zonă bogată în rămășițe de cochilii, unde prezența sedimentelor de tip mâlos (sedimente fine) este foarte redusă.

Litoralul vestic al peninsulei Cotentin beneficiază de o climă de tip oceanic temperat (o medie anuală de 11,4 °C), care este puternic influențată de curenți de aer rece și umed proveniți din Oceanul Atlantic.

Particularitatea litoralului local se datorează zonei de coastă supuse unor vânturi predominante din sectorul vestic și prezintă un aspect în esență nisipos, cu excepția extremităților de nord și de sud, ceea ce limitează posibilitățile de adăpostire și de lansare la apă a navelor de pescuit. Repartizarea necesară a navelor de pescuit pentru melci-de-mare, de-a lungul întregii zone de coastă, precum și aceste aspecte legate de mediu stau la baza următoarelor caracteristici:

—	numărul mare de cale și de puncte de debarcare repartizate pe litoral;

—	dimensiunea mică a unităților de pescuit (< 12 m), care permite scoaterea navelor din apă sau facilitează lăsarea pe uscat a acestora.

Melcii-de-mare fac parte din alimentația tradițională a populațiilor locale de pe litoralul normand. Ei erau culeși cu mâna sau utilizând o greblă, cu ocazia mareelor (A. Locard, Manuel Pratique d’Ostréiculture, 1900, și L. Joubin, Etudes sur les Gisements de Coquilles Comestibles des Côtes de France – La presqu’île du Cotentin; Bulletin de l’Institut Océanographique, 1911). Melcii-de-mare se consumau direct, dar erau căutați și ca momeală pentru amorsarea liniilor de pescuit destinate capturării unor pești mai nobili, precum codul.

În decursul primei jumătăți a secolului al XX-lea, pescuitul artizanal cu coșuri, traulere sau drage, tehnici foarte prezente în regiunea Granville, permitea de asemenea capturarea accidentală a melcilor-de-mare, care constituiau un supliment valoros al ieșirilor la pescuit.

Începând cu mijlocul secolului al XX-lea, au fost dezvoltate tehnici specializate. J. Le Dantec raportează, în 1947, existența unui pescuit de melci-de-mare dirijat „pe care bărcile de tip «doris» îi pescuiesc cu coșuri în aproprierea coastei” (Revue officielle des travaux des pêches maritimes 1947-1949 – Volumul XV.FASC. 1-4 nr. 54-60).

Apariția pescuitului profesional de „Bulot de la Baie de Granville” s-a produs în decursul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea, datorită apariției unor echipamente care permiteau pescuitul în cantități mai mari. Astfel, această activitate a devenit profesională, specifică și rentabilă. Printre aceste echipamente specifice, putem menționa coșurile pentru capturarea melcilor-de-mare și cutiile perforate pentru transportul lor.

Începând din 1985, pentru melcii-de-mare pescuiți în golful Granville a fost instaurat un mecanism de gestionare a resurselor (mărimea navelor, tipul de motoare, calendarul de pescuit etc.), pentru a conserva această resursă și caracterul artizanal legat de pescuitul cu coșuri.

Specificitatea produsului

„Bulot de la Baie de Granville” este un gasteropod din specia Buccinum undatum. El are următoarele caracteristici:

—	prezentare în stare întreagă, în cochilia sa;

—	prospețimea;

—	calibrul: cuprins între 47 mm și 70 mm; sub 15 % dintre melcii-de-mare măsoară mai mult de 70 mm și sub 8 % măsoară mai puțin de 47 mm;

—	în timpul consumului: puține sedimente sau deloc, gust marin, iodat, de alge și de alune, absența mirosului și a gustului de mâl.

Legătura cauzală

Legătura cu aria geografică a „Bulot de la Baie de Granville” se fundamentează pe calitatea sa specifică și pe reputația sa.

În primul rând, calitatea sa rezultă din combinația dintre caracteristicile mediului geografic și cunoștințele specializate ale pescarilor.

Condițiile naturale din golful Granville (batimetrie, amplitudinea importantă a mareelor, calitatea și temperatura apei) sunt propice dezvoltării speciei Buccinum undatum, care este o specie de mare rece.

Pescarii și-au adaptat practicile la caracteristicile ariei geografice. Datorită amplitudinii mari a mareelor, porturile sunt accesibile numai la flux. Regimul semidiurn al mareelor determină orarele de plecare și de întoarcere a navelor de pescuit: navele sunt limitate la o durată de pescuit care nu poate depăși 16 ore.

Atractivitatea pe care o prezintă „Bulot de la Baie de Granville” ține de prospețimea pe care o garantează acest pescuit de scurtă durată, dar și de păstrarea vivacității și a caracteristicilor organoleptice ale melcilor-de-mare, datorită:

—	pescuitului așa-zis „blând”, cu coșuri, care evită factori de stres precum spargerea cochiliei sau amestecarea cu sedimente marine și permite ridicarea la suprafață a melcilor-de-mare în stare întreagă și foarte vivace;

—	selectării zonelor de pescuit, trierii și curățării efectuate de pescari, care permit eliminarea resturilor de momeală și de sedimente;

—	exploatării locale, regulate și echilibrate a zonei de pescuit, ceea ce asigură o mărime relativ mică și stabilă a melcilor-de-mare;

—	depozitării în cutii perforate, care favorizează menținerea vivacității și a integrității melcilor-de-mare, până la comercializarea lor în stare proaspătă și vie sau până la preparare.

Condițiile climatice temperate sunt, de asemenea, favorabile unei bune conservări a melcilor-de-mare în stare vie, de la scoaterea din apă până la debarcarea lor, fără adaos de gheață.

În fine, natura sedimentelor de fund este favorabilă pentru calitatea gustativă a „Bulot de la Baie de Granville”. Sedimentele de tip mâlos, cunoscute pentru acțiunea lor de depreciere a caracteristicilor organoleptice ale melcilor-de-mare (aspect exterior închis la culoare, miros și gust de mâl), sunt aproape absente.

Beneficiind de mai multe decenii de o reputație solidă în rândul populațiilor locale, accentuată începând din anii 1980 prin dezvoltarea pescuitului profesional, golful Granville a devenit căminul francez al dezvoltării pescuitului de melci-de-mare și al comercializării în forma lor tradițională întreagă.

Asociată cu moda platourilor de fructe de mare și cu dezvoltarea preparării ca nou mod de vânzare, comercializarea „Bulot de la Baie de Granville” a contribuit la creșterea consumului de melci-de-mare la nivel național și la reputația zonei Granville. O dovadă a reputației de care se bucură „Bulot de la Baie de Granville” în rândul cunoscătorilor este însăși originea cuvântului „bulot” (melc-de-mare). Până în anii 1990, denumirea oficială de vânzare a acestor moluște era „buccin”, dar produsul era mai degrabă cunoscut sub denumirea de „bulot”, termen originar din Normandia. Utilizarea sa s-a răspândit odată cu dezvoltarea comercializării, iar „bulot” a devenit o denumire oficială la fel ca „buccin”. Utilizarea comercială a denumirii complete „Bulot de la Baie de Granville” a fost dezvoltată ulterior pentru a informa consumatorii și a promova melcii-de-mare proveniți din golful Granville.

Reputația „Bulot de la Baie de Granville” a depășit cadrul profesional sau regional, datorită presei pentru publicul larg și emisiunilor televizate. Putem menționa celebra emisiune maritimă „Thalassa”, care i-a dedicat un reportaj intitulat „Bulotier à Granville, Reportage sur une pêche un peu spéciale: la pêche aux bulots à Granville”, în mai 1996.

Originea „Baie de Granville” este deja o veritabilă garanție a calității, după cum o demonstrează revista lunară „Terra Eco” din februarie 2013, vorbind despre dimensiunea națională și europeană a consumului de „Bulot de la Baie de Granville”: „melcul-de-mare din Granville, celebru pentru prospețimea sa și pentru aroma fără gust rezidual de mâl, este exportat în cele patru colțuri ale Franței și în țările europene învecinate”.

Cea mai frumoasă mențiune televizată în favoarea „Bulot de la Baie de Granville” îi revine celebrului bucătar cu stele Michelin Guy MARTIN, care a precizat, într-o emisiune „Epicerie Fine” din 2014 de pe TV5 Monde, consacrată moluștelor normande: „Melci-de-mare există peste tot, dar trebuie să alegem «Bulot de la Baie de Granville» deoarece acest melc-de-mare reprezintă o regiune, cunoștințe de specialitate, aș putea zice un specific al locului, o mare în sine…”

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-5c39eed6-89d4-4c81-9080-78ad68ff8814/telechargement

Articol unic

Documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirea „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” (DOP) sunt incluse în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

„THE VALE OF CLWYD DENBIGH PLUM”

Nr. UE: PDO-GB-02287 – 8.2.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumire (denumiri)

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum”

2.   Statul membru sau țara terță

Regatul Unit

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” este denumirea dată prunelor „Denbigh” (Prunus domestica Linnaeus) cultivate în aria geografică delimitată Vale of Clwyd din Denbighshire, în partea de nord a Țării Galilor, de unde provine acest soi de prune. Pruna Denbigh este singurul soi de prune originar din Țara Galilor.

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” prezintă următoarele caracteristici, în funcție de utilizarea fructului: dacă sunt utilizate în scopuri culinare, prunele sunt recoltate la jumătatea lunii august, înainte de coacere, iar dacă se dorește obținerea unor prune pentru desert, atunci fructele sunt lăsate să se coacă în pomi și sunt recoltate la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie.

Scop culinar

—	Prună fermă la atingere

—	Culoare roșie-portocalie cu pete galbene atunci când fructul începe să se coacă

—	Începe să apară un strat de pruină.

—	Pulpa este fermă și de culoare galben viu, cu o nuanță verde-chihlimbar

—	Pulpa rămâne pe sâmbure.

—	Dimensiunea este de 45-65 mm, de la extremitatea pedunculului până la vârf.

—	Diametrul este de 40-55 mm.

Utilizare ca desert

—	Pruna începe să se înmoaie atunci când este apăsată ușor.

—	Dimensiunea este de 45-65 mm, de la extremitatea pedunculului până la vârf.

—	Diametrul este de 40-55 mm.

—	Forma – sferică sau ușor eliptică.

—	Culoare – roșu puternic care bate înspre violet, cu pete aurii. Fructul devine mai închis la culoare pe măsură ce se coace.

—	Prunele sunt acoperite cu un strat de pruină (un strat vizibil de pruină albicioasă), care devine mai pronunțat pe măsură ce rămân în pom.

—	Pulpa este în mod natural moale și suculentă, de culoare galben viu cu o nuanță verde-chihlimbar.

—	Pulpa rămâne doar parțial pe sâmbure.

—	Numărul mediu de fructe per kg 9-15 (media 12)

—	Testul Brix (care măsoară dulceața) 16-19.

În cazul prunelor pentru desert, pielița este moale și delicată și nu ar trebui să prezinte urme de lovituri. Acest lucru necesită manipularea fructelor coapte cu mare atenție.

Prunele pentru desert au o perioadă de vegetație lungă, care oferă prunei mai mult timp pentru a-și dezvolta pe deplin întregul gust, care este subacid și dulce. Profunzimea gustului și dulceața conferă prunei „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” caracterul său distinctiv.

Atunci când fructul este gătit, gustul se intensifică și dulceața naturală a prunei este sporită. Fructul se topește în gură dacă este consumat cald.

Cea mai mare parte a prunelor „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” sunt vândute ca prune de desert proaspete pe piețele locale.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” trebuie să fie cultivată în aria desemnată identificată, din pomi obținuți prin altoire sau oculație în pepiniere comerciale din exemplare cunoscute sau pomi individuali din aria geografică delimitată. „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” NU trebuie să fie obținută din pomi cultivați din semințe. Deoarece polenizarea nu poate fi controlată, pomii cultivați din semințe conțin variații genetice și, prin urmare, nu se poate garanta că vor crește conform „tipului”.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cultivare

Tăiere (dacă este necesar)

Combaterea dăunătorilor și a bolilor/aplicarea îngrășămintelor și stropire

Recoltare

Depozitare (dacă este necesar)

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” este cultivată în aria geografică delimitată Vale of Clwyd din Denbighshire, în partea de nord a Țării Galilor, care cuprinde următoarele comune:

—	Aberwheeler,

—

Bodfari,

—	Cefn Meiriadog,

—	Clocaenog,

—	Cyffylliog,

—

Denbigh,

—	Efenechtyd,

—

Henllan,

—	Llanbedr Dyffryn Clwyd,

—	Llandyrnog,

—	Llanelidan,

—	Llanfair Dyffryn Clwyd,

—	Llangynhafal,

—	Llanrhaeadr yng Nghinmeirch,

—

Llanynys,

—

Nantglyn,

—

Rhuddlan,

—

Ruthin,

—

St Asaph,

—

Trefnant,

—	Tremeirchion Cwm,

—

Waen

și Llansannan.

5.   Legătura cu aria geografică

Pruna Denbigh provine din regiunea Vale of Clwyd și este singurul soi de prune originar din Țara Galilor. Factorii de mediu și geografici specifici din Vale of Clwyd oferă condiții perfecte pentru cultivarea acestui soi local de prune și contribuie la caracteristicile specifice ale fructelor.

Regiunea Vale of Clwyd este formată din valea unui râu din partea de nord a Țării Galilor, în mare parte protejată de dealurile înconjurătoare, incluzând în partea de est lanțul Clwydian, care se înalță în sens transversal de la sud-est la nord-vest, și este expusă vântului din nord doar acolo unde se deschide spre exterior către coastă. Dealurile oferă adăpost împotriva vânturilor predominante din vest și a vânturilor din est, adesea reci. Acest mediu relativ protejat este esențial pentru producția de prune, deoarece contribuie la reducerea daunelor cauzate florilor și prunelor în curs de dezvoltare.

Conform clasificării terenurilor agricole [Agricultural Land Classification (ALC)], Vale of Clwyd reprezintă zona cea mai extinsă de teren din categoria 1 și 2 din Țara Galilor. ALC ia în considerare caracteristici precum clima, amplasarea și solul. Fiind incluse în categoria 1 și 2, terenurile agricole din Vale of Clwyd sunt definite ca fiind de „calitate excelentă” sau „foarte bune”. Aceste terenuri au capacitatea de a produce în mod continuu recolte foarte ridicate de prune „The Vale of Clwyd Denbigh Plum”.

Terenul din Vale of Clwyd este unul dintre terenurile cele mai fertile în mod natural din Regatul Unit, oferind toate elementele nutritive de care au nevoie pomii și prunele. Solurile din această regiune au capacitatea de a reține elemente nutritive precum potasiul, magneziul și calciul, care sunt esențiale pentru acest soi de prune.

Solurile profunde cu textură mijlocie și bine drenate care sunt prezente în mod natural în Vale of Clwyd încurajează dezvoltarea unui ansamblu de rădăcini puternice care sunt vitale pentru pruni și pentru producția de prune „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” de calitate.

Geologia calcaroasă, care stă la baza stratului nou de gresie triasică roșie și moale, produce soluri bogate în calcar, cu un nivel ridicat al pH-ului. Majoritatea fructelor, precum căpșunele și zmeura, preferă solurile ușor acide, însă acest soi de prune se dezvoltă foarte bine pe solurile calcaroase cu pH ridicat care predomină în zonă.

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” înflorește în aprilie și este foarte sensibilă la înghețurile de radiație care au loc primăvara și care pot avea un efect nociv asupra florilor. Ca urmare a influenței Curentului Golfului din apropiere, Vale of Clwyd beneficiază de un microclimat care are un efect de moderare și reduce riscul de îngheț. În plus, temperaturile reci moderate datorate Curentului Golfului extind perioada de înflorire, ceea ce permite un nivel ridicat de polenizare, și permit maturarea lentă a prunelor pe o perioadă îndelungată, ceea ce oferă mai mult timp pentru ca gustul său să se dezvolte pe deplin și să se intensifice.

De-a lungul timpului, această regiune cu sol fertil și-a creat o tradiție și o reputație în ceea ce privește producția unei game de fructe moi, inclusiv prune, care erau expuse la târgurile de horticultură din regiunea Vale of Clwyd, acestea fiind evenimente anuale faimoase desfășurate încă din anii 1850. Până la sfârșitul anilor 1890, Denbighshire (care este principalul district din Vale of Clwyd) a devenit cea mai mare zonă de producție a fructelor moi din Țara Galilor. Istoria producției de prune a marcat regiunea, o serie de străzi și de case din Denbigh purtând denumirea „The Vale of Clwyd Denbigh Plum”. O proprietate locală care a fost deținută de aceeași familie timp de peste o sută de ani are o livadă în care se cultivă încă „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” pentru comercializare.

Cunoștințele și abilitățile necesare pentru cultivarea „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” în aria delimitată s-au dezvoltat de-a lungul timpului. Competențele specifice ale factorului uman asociate cu cultivarea acestui fruct au fost transmise de la o generație la alta și includ: plantarea și cultivarea de pruni, tăierea și gestionarea pomilor, perioada optimă de recoltare și manipularea fructelor.

Pielița prunelor „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” este foarte moale și delicată față de cea a prunelor produse într-un mod mai comercial; acest lucru impune o manipulare cu mare atenție a fructelor, pentru a se evita daunele și urmele de lovituri. Culegătorii de fructe sunt instruiți să manipuleze fructele cât mai puțin posibil și să culeagă fructele manual, prinzându-le de codiță. Prin urmare, prunele proaspăt culese prezintă adesea un strat albicios (care protejează fructele) încă vizibil.

Vale of Clwyd beneficiază de propriul său microclimat, care este influențat de efectul de moderare al Curentului Golfului și care favorizează cultivarea acestui soi de prune. Prunii fac parte din pomii fructiferi cu înflorire timpurie și, pentru a obține o recoltă regulată, este esențial să fie cultivați într-un loc protejat împotriva înghețului, dat fiind că acesta reprezintă o amenințare gravă pentru florile pomilor.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte soiuri de prune, pruna Denbigh prezintă o rezistență naturală împotriva unor boli fungice, ceea ce îi permite să nu fie atinsă de boală în pofida climei calde/umede. În plus, clima din regiune este mai rece comparativ cu alte zone de cultură a prunilor. Acest fapt oferă prunilor „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” o perioadă lungă de vegetație, ceea ce oferă mai mult timp pentru ca fructele să-și dezvolte gustul. Profunzimea gustului și dulceața conferă prunei „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” caracterul său distinctiv.

Marea aflată în apropriere și râul Clwyd care curge prin vale nu numai că moderează temperaturile extreme, ci oferă, de asemenea, o sursă bogată de irigații naturale care, în combinație cu nivelul în mod natural ridicat al pânzelor freatice din Vale of Clwyd, satisface nevoile de umiditate ridicate ale prunilor cu rădăcini adânci, nefiind nevoie de irigare artificială.

„The Vale of Clwyd Denbigh Plum” nu numai că a supraviețuit, dar a reușit să se dezvolte foarte bine, cu intervenții minime din partea omului, în condițiile naturale întâlnite în această zonă. Microclimatul acestei zone protejate, plate, fertile și bogate în calcar, cu temperaturi moderate, un sistem de irigare natural și probabilitatea unor zile lipsite de înghețuri în timpul perioadei de înflorire a prunilor oferă condiții de cultivare ideale pentru „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” și contribuie la caracteristicile sale specifice și unice.

Până de curând, producția de prune „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” dispăruse aproape complet. În ultimii ani, însă, aceasta a cunoscut o revigorare, reunind comunitățile din aria geografică delimitată, fapt care a dus la organizarea festivalului anual „The Vale of Clwyd Denbigh Plum”, la care au participat peste 2 000 de persoane. Acest festival pune în valoare fructele proaspete și gama de produse în care acestea pot fi utilizate.

Celebrul bucătar galez Bryn Williams a devenit patronul „The Vale of Clwyd Denbigh Plum”, care apare în cartea sa de bucate „For the Love of Veg”. „The Vale of Clwyd Denbigh Plum” este recunoscută pe tot cuprinsul Țării Galilor și în restul Regatului Unit pentru calitatea sa, este căutată în mod activ de restaurantele locale și a fost, de asemenea, nominalizată de mișcarea Slow Food pentru un premiu „Ark of Taste”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/676695/pfn-vale-clwyd-denbigh-plum.pdf

„… cu articolul 5 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, …”,

„… cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315, …”.