6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/1

Avizul Comitetului Economic și Social European – Un concept durabil din punct de vedere social pentru îmbunătățirea nivelului de trai, pentru relansarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă și pentru consolidarea securității cetățenilor în era digitală

[aviz exploratoriu la solicitarea Președinției bulgare]

(2018/C 237/01)

Raportor:

Giulia BARBUCCI (IT-II)

Solicitarea Președinției bulgare a Consiliului	Scrisoarea din 5.9.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	23.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	15.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	187/16/10

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Toate politicile puse în aplicare de instituțiile europene, naționale și locale ar trebui să țină seama de factorul durabilității sociale, la fel cum țin seama de sustenabilitatea economică și de durabilitatea mediului. Propunerile recente cu privire la dimensiunea socială a Europei (1), începând cu documentul de reflecție prezentat de Comisia Europeană, și Pilonul european al drepturilor sociale constituie o oportunitate fără precedent pentru promovarea durabilității măsurilor introduse la nivel european și național în domeniul creșterii favorabile incluziunii, al ocupării forţei de muncă şi al politicilor sociale. CESE recomandă ca propunerile incluse în programul de lucru actual al Comisiei – inclusiv pachetul privind echitatea socială (Social fairness package), inițiativa pentru o impozitare echitabilă a economiei digitale și reformele uniunii economice și monetare (UEM) – să vizeze promovarea durabilității modelului social european.

1.2.

Ar trebui realizată o evaluare mai exactă a impactului măsurilor puse în aplicare în domeniul social în ceea ce privește durabilitatea lor socială, plecând de la sistemele de monitorizare și indicatorii existenți. CESE recomandă instituțiilor să efectueze o evaluare a instrumentelor existente și a celor noi (plecând de la tabloul de bord, anexat la pilon) și să verifice eficacitatea acestora, pentru a putea măsura cu mai multă acuratețe impactul pe care îl au politicile propuse asupra cetățenilor.

1.3.

CESE ia notă de preocuparea exprimată de Parlamentul European în Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale în ceea ce privește necesitatea actualizării standardelor de muncă și sociale existente; în acest sens, Comitetul își va prezenta, în timp util, contribuția la pachetul privind echitatea socială, inclus în Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2018. Comitetul subliniază, de asemenea, necesitatea unor condiții-cadru pe piețele forței de muncă de natură să sprijine parcursuri profesionale noi și mai variate și să îmbunătățească încadrarea în muncă și standardele aplicabile lucrătorilor în întreaga Europă, indiferent de condițiile lor contractuale, și, totodată, să promoveze o mai mare convergență către condiții mai bune de muncă și de trai; acestea ar contribui, de asemenea, la depășirea disparităților regionale. CESE sprijină recomandarea Parlamentului European potrivit căreia Comisia și partenerii sociali ar trebui să colaboreze pentru a prezenta o propunere de directivă-cadru privind condițiile de muncă decente în toate formele de ocupare a forței de muncă, extinzând standardele minime existente la noile tipuri de relații de muncă.

1.4.

CESE recunoaște că există o legătură clară între competitivitate, productivitate și durabilitatea socială: toți actorii trebuie să își ia angajamentul de a promova o creștere favorabilă incluziunii și, în același timp, de a crea condiții favorabile pentru mediul de afaceri, în vederea creării de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate. Munca rămâne principalul factor în ceea ce privește crearea de bunăstare și bogăție; cu toate acestea, trebuie restabilit principiul conform căruia unica modalitate de a crea o societate mai echitabilă constă în generarea unei creșteri economice și a unor locuri de muncă mai durabile și favorabile incluziunii, în scopul de a asigura cetățenilor condiții de muncă decente, salarii și pensii corespunzătoare și posibilitatea de a-și exercita drepturile. Competitivitatea, productivitatea și drepturile lucrătorilor sunt principii care trebuie să fie din nou armonios interconectate în elaborarea politicilor în materie de reglementare a pieței forței de muncă și a drepturilor sociale.

1.5.

Comitetul este conștient de faptul că democrația poate fi periclitată în cazul în care cetățenii, încă puternic afectați de efectele măsurilor de austeritate, nu beneficiază de prosperitatea generată de creșterea economică și de productivitatea generată de digitalizare.

1.6.

CESE recomandă – așa cum a procedat și în alte avize – să se depună eforturi suplimentare pentru eliminarea disparităților regionale în ceea ce privește condițiile de trai și de muncă în Uniunea Europeană. Convergența ascendentă nu ar trebui să fie doar un slogan, ci un principiu transversal, care să fie luat în considerare și integrat în toate politicile Uniunii, îndeosebi în domeniile financiar și economic. Nu va putea exista o integrare adevărată atât timp cât subzistă diferențe atât de mari în rândul cetățenilor europeni în ceea ce privește salariul și exercitarea efectivă a drepturilor sociale. În acest context, un rol esențial revine fondurilor structurale, care trebuie să fie orientate tot mai mult către depășirea disparităților regionale.

1.7.

CESE salută cu entuziasm inițiativele precum Garanția pentru tineret (Youth Guarantee), parcursul de actualizare a competențelor (Upskilling Pathways) și strategiile adoptate pentru combaterea șomajului de lungă durată, și invită instituțiile europene și naționale să asigure atât resursele adecvate pentru a facilita și a accelera tranzițiile, cât și o continuitate a veniturilor într-un mod corespunzător (2), în special pentru categoriile cele mai defavorizate. De asemenea, CESE recomandă crearea condițiilor adecvate pentru asigurarea competitivității, a creării de locuri de muncă și a unei tranziții fără sincope de la un loc de muncă la altul prin intermediul unui sistem de dispozitive de siguranță în materie de protecție socială și al altor măsuri de însoțire, care să ia în considerare nevoile lucrătorilor și ale întreprinderilor.

1.8.

CESE recomandă partenerilor sociali să dezvolte un sistem de negociere colectivă favorabil incluziunii la toate nivelurile și îi încurajează să aibă în vedere noi măsuri (inclusiv în cadrul următorului program de lucru al partenerilor sociali europeni), menite să sporească accesul femeilor la locuri de muncă în sectorul digital, pentru a elimina diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, pentru a proteja cu fermitate maternitatea, prin intermediul instrumentelor adecvate, și pentru a crea condiții de egalitate efectivă între femei și bărbați pe piața forței de muncă. De asemenea, CESE recomandă instituțiilor de la toate nivelurile, partenerilor sociali și societății civile organizate să elaboreze în mod coordonat acțiuni menite să asigure egalitatea de tratament între bărbați și femei în toate domeniile societății.

1.9.

CESE consideră, de asemenea, că durabilitatea socială se bazează pe oportunități echitabile și reale de învățare pe tot parcursul vieții, încă din copilărie, în special având în vedere potențiala excludere a unor categorii largi de populație, cauzată de fenomenul de excluziune digitală. CESE recomandă ca factorii de decizie să aibă în vedere măsuri menite să reducă deficitul de competențe în domenii-cheie ale economiei digitale, întrucât acestea sunt esențiale pentru excelență și pentru sporirea competitivității europene. De asemenea, este esențial să se asigure formarea în materie de competențe digitale pentru persoanele care, în contextul digitalizării, sunt expuse riscului de excluziune în ceea ce privește exercitarea drepturilor lor și accesul la serviciile sociale – în special la cele de bază –, și recomandă partenerilor sociali și instituțiilor ca, în colaborare cu societatea civilă organizată, să adopte măsuri rapide în acest sens. Este de datoria autorităților publice de la toate nivelurile să garanteze că există o infrastructură digitală adecvată și că aceasta duce la sporirea incluziunii, pentru a depăși eventualele disparități dintre teritorii și medii.

2. Conceptul de durabilitate socială în era digitalizării și a globalizării

2.1.

Prezentul aviz exploratoriu urmărește să analizeze tema durabilității sociale printr-o abordare holistică, pornind de la definiția acesteia și mergând până la implicațiile acțiunii politice în domeniile social, economic și al muncii.

2.2.

Efectele globalizării, consecințele grave ale crizei economice, rata natalității în scădere și, prin urmare, îmbătrânirea populației europene, precum și scăderea creșterii economice, care caracterizează economiile din majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, sunt elemente care joacă un rol esențial în identificarea problemelor sociale actuale.

2.3.

De fapt, numeroși indicatori socioeconomici arată clar că politicile instituite, în special, la nivel european și național pentru depășirea crizei au încercat, pe de o parte, să stăvilească instabilitatea generată de factori globali, dar au amplificat, pe de altă parte, adesea, inegalitățile și au creat noi dezechilibre – inclusiv din punct de vedere geografic – între clasele sociale, între femei și bărbați și între generații. Prin urmare, este necesar ca instituțiile să acționeze la toate nivelurile, în cooperare cu partenerii sociali și cu societatea civilă organizată, pentru a propune politici bazate pe măsuri menite să corecteze aceste dezechilibre și inegalități, în principal prin crearea de noi locuri de muncă, printr-o creștere susținută și mai favorabilă incluziunii.

2.4.

Conceptul de durabilitate are trei componente esențiale: durabilitatea mediului, sustenabilitatea economică și durabilitatea socială. Aceste trei componente sunt incluse în tratatele europene și se reflectă, la rândul lor, în conceptul de dezvoltare durabilă, care stă la baza Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD). În imaginea de ansamblu pentru 2017 a progreselor pe calea ODD în UE, Eurostat afirmă că, deși s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea, la nivel global, a ODD în materie de mediu (ODD 7, „energie curată și la prețuri accesibile”, ODD 12, „consumul și producția responsabile”, ODD 15, „viața pe pământ” și ODD 11, „orașe și comunități durabile”), progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea ODD cu o componentă socială mai pronunțată au fost moderate (ODD 4, „educație de calitate”, ODD 5, „egalitate de gen”, ODD 8, „muncă decentă și creștere economică”, ODD 1 „fără sărăcie”, ODD 2, „eradicarea foametei” și ODD 10, „reducerea inegalităților”).

2.5.

Deși există un consens general cu privire la acceptarea definiției durabilității sociale ca fiind „capacitatea de a asigura condiții pentru bunăstarea umană (siguranța, sănătatea, educația, democrația, participarea, justiția) distribuite în mod echitabil pe clase și genuri”, trebuie remarcat faptul că acesta este un concept care poate varia, în funcție de contextele în care este utilizat. Durabilitatea socială trebuie să fie introdusă și aplicată în același mod ca și sustenabilitatea economică și durabilitatea mediului, cu obiectivul de a reduce inegalitățile.

2.6.

În definirea politicilor macroeconomice din ultimii ani, durabilitatea socială a fost adesea și pe nedrept considerată a fi opusă sustenabilității economice și financiare. Printre exemple se numără reformele structurale promovate de instituțiile europene și puse în aplicare de guvernele naționale ca urmare a crizei financiare și a crizei economice ulterioare din 2007-2008. Nici instituțiile, nici partenerii sociali nu ar trebui să considere că competitivitatea este incompatibilă cu durabilitatea. De fapt, s-a demonstrat, de exemplu, că este probabil ca întreprinderile mai avansate în termeni de durabilitate să fie mai competitive la nivel internațional. În plus, Uniunea Europeană ar trebui să orienteze globalizarea spre realizarea dezvoltării durabile în beneficiul întreprinderilor și al lucrătorilor.

2.7.

În ceea ce privește rolul întreprinderilor, IMM-urilor le revine un rol crucial în realizarea unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii, bazată, totodată, pe crearea de locuri de muncă decente și pe stimularea competitivității, și care ține seama și de durabilitatea socială.

2.8.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective ale sale reprezintă cadrul în care inovarea și dezvoltarea durabilă trebuie să devină compatibile, prin crearea de legături între inițiativele globale și cele naționale. Prin intermediul său se afirmă clar că modelul actual de dezvoltare nu este durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, refuzându-se, astfel, ideea că durabilitatea este doar o problemă de mediu. Totodată, agenda oferă o viziune integrată a diferitelor dimensiuni ale dezvoltării. Punerea sa în aplicare necesită o implicare fermă a tuturor componentelor societății – instituții, societatea civilă organizată și mediul de cercetare și universitar – și, totodată, măsuri eficace de evaluare.

2.9.

CESE a reiterat în repetate rânduri necesitatea creării unei interdependențe virtuoase între politicile financiare și macroeconomice și drepturile sociale, subliniind nerespectarea acestor drepturi, care duce la disparități tot mai mari în cadrul Uniunii. În special, tema durabilității sociale ar trebui să aibă o legătură explicită cu dezbaterea actuală referitoare la propunerile privind viitoarea arhitectură a uniunii economice și monetare (UEM) și cadrul financiar multianual (CFM). Pornind de la sistemele de monitorizare și de la indicatorii care există deja, ar trebui să se realizeze o evaluare a impactului din ce în ce mai precisă cu privire la măsurile instituite în domeniul social în ceea ce privește durabilitatea lor socială.

2.10.

CESE consideră că instituțiile vor avea, totodată, sarcina de a evalua instrumentele deja existente și pe cele noi (cum ar fi tabloul de bord care însoțește Pilonul european) și eficacitatea lor, astfel încât să poată măsura cu o oarecare precizie impactul pe care politicile propuse în domeniul drepturilor sociale îl au asupra cetățenilor.

2.11.

Pentru a depăși disparitățile regionale din UE, care, în unele cazuri, au fost agravate de efectele crizei economice, va fi necesar, printre altele, să se promoveze noi strategii de utilizare a resurselor, mai eficiente, în special prin mobilizarea fondurilor structurale și de investiții europene, care ar trebui să promoveze, în primul rând, creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă de calitate. În avizul său pe tema „Impactul investițiilor sociale asupra ocupării forței de muncă și a bugetelor publice” (3), CESE și-a exprimat deja opinia cu privire la un program european de investiții și de relansare economică în valoare de 2 % din PIB, precum și la acordarea unei atenții sporite investițiilor sociale. Trebuie direcționate noi resurse financiare către acest plan de investiții, pentru a completa fondurile structurale și de investiții europene existente.

3. Modelul social european: durabilitatea și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă

3.1.

CESE consideră că modelul social european este un patrimoniu unic al identității europene: acesta asigură tuturor, prin intermediul sistemelor de asistență socială existente, un nivel ridicat de protecție socială și drepturi care decurg din calitatea de cetățean. Prin urmare, Comitetul consideră că acest model nu ar trebui pus sub semnul îndoielii, ci, mai degrabă, consolidat. În acest context, este important ca politicile UE să vizeze asigurarea unei îmbunătățiri constante a condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor europeni în toate domeniile, astfel cum se prevede în tratatele adoptate încă de la înființarea Uniunii.

3.2.

Actualul program de lucru al Comisiei Europene cuprinde inițiative precum pachetul privind echitatea socială și inițiativa pentru o impozitare echitabilă a economiei digitale, fiind stabilite, de asemenea, măsuri de reformare a UEM. CESE recomandă ca aceste propuneri să vizeze promovarea durabilității modelului social european (4).

3.3.

CESE consideră că este necesar să se stabilească un echilibru adecvat între durabilitatea socială și sustenabilitatea economică în definirea politicilor în domeniul pieței forței de muncă. În ultimul deceniu, au crescut disparitățile și inegalitățile dintre cetățenii europeni în ceea ce privește accesul la serviciile sociale și oportunitățile de a intra pe piața forței de muncă și au proliferat formele de muncă atipice (astfel cum demonstrează pe larg statisticile). Această situație a provocat un sentiment tot mai puternic de nesiguranță cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a condițiilor generale de viață ale cetățenilor europeni. Această percepție a devenit mai puternică în special în rândul tinerilor și al femeilor, precum și în rândul tuturor categoriilor de populație cele mai expuse riscului. Din acest punct de vedere, CESE consideră că este esențial să se promoveze integrarea migranților pe piața forței de muncă, deoarece contribuția lor la sistemele de securitate socială este, în numeroase cazuri, esențială pentru stabilitatea sistemelor de securitate socială și a rețelelor de asigurări sociale.

3.4.

3.5.

CESE a examinat, în numeroase avize, fenomenul digitalizării și impactul său asupra organizării muncii și ocupării forței de muncă (5). Totuși, nu ar trebui să ne limităm la a considera digitalizarea doar în contextul ocupării forței de muncă și al pieței forței de muncă. Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor digitale a dus la schimbări majore în viața noastră de zi cu zi – în ceea ce privește aspectele personale și sociale și chiar și în ceea ce privește raportul cu politica, voluntariatul și societatea civilă. UE ar trebui să promoveze acțiuni în ceea ce privește educația încă din copilărie și învățarea pe tot parcursul vieții, în special în privința competențelor digitale, pentru a aborda problema neconcordanței de competențe. Sistemele de învățământ – inclusiv învățământul superior, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții – trebuie să depună eforturi pentru obținerea excelenței, permițând astfel ocuparea unei poziții de lider în domeniul cercetării, inovării și competitivității ideilor, bunurilor și serviciilor europene.

3.6.

Într-o serie de avize, CESE a accentuat că este necesar să se țină seama în mod special de nevoile grupurilor expuse riscului de vulnerabilitate socială. Trebuie asigurate sisteme de protecție socială favorabile incluziunii, care să acorde o atenție deosebită nevoilor persoanelor vulnerabile și familiilor acestora, pentru a garanta condiții de viață decente și a oferi și a menține locuri de muncă adaptate nevoilor individuale.

3.7.

Persoanele cu handicap ocupă locul central în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și în Strategia europeană pentru persoanele cu handicap. CESE recomandă să se depună eforturi pentru a se înregistra progrese semnificative în toate cele opt domenii prioritare de acțiune, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Convenția ONU: accesibilitatea, participarea, egalitatea, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, protecția socială, sănătatea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap la nivel internațional. Dat fiind că digitalizarea este prezentă în toate sferele vieții, CESE solicită să se acorde o atenție deosebită persoanelor cu handicap, care reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de transformarea digitală. Uniunea Europeană ar trebui să valorifice numeroasele oportunități existente pentru persoanele cu handicap pentru a promova capacitatea acestora de inserție profesională și accesul lor la locuri de muncă decente, ceea ce le-ar permite să contribuie la sistemele de securitate socială. Prin urmare, CESE recomandă crearea condițiilor prealabile pentru utilizarea mai activă a instrumentelor pentru formarea pe tot parcursul vieții și recalificarea persoanelor cu handicap în noile profesii din domeniul digital.

3.8.

CESE consideră că este deosebit de important ca chestiunea durabilității sociale să fie inclusă în politicile europene privind generațiile mai tinere și viitorul modelului social european. Creșterea nivelului de scepticism față de instituții în rândul generațiilor mai tinere (cel mai îngrijorător indiciu fiind absenteismul foarte ridicat la alegeri), societatea civilă organizată, partidele politice și sindicate, și aderarea la mișcări eurosceptice și de extremă dreaptă pot fi combătute doar dacă Uniunea Europeană acordă o mai mare atenție viitorului modelului social european și durabilității acestuia. CESE recomandă instituțiilor europene și guvernelor naționale să pună în aplicare orice inițiativă menită să conducă la creșterea cantitativă și calitativă a locurilor de muncă pentru tineri, să sprijine mobilitatea în rândul tinerilor, să asigure perspective decente în materie de securitate socială și să promoveze educația și formarea pe tot parcursul vieții, la toate nivelurile. Inițiative precum Erasmus+, Garanția pentru tineret și toate celelalte măsuri prevăzute în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (Youth Employment Initiative) trebuie să fie finanțate și puse în aplicare în mod adecvat.

3.9.

CESE consideră că este esențial să se asigure durabilitatea socială a veniturilor, în special în rândul pensionarilor. Este esențial ca sistemele de asigurări sociale (6) să garanteze condiții de viață decente și să prevină situațiile în care unele persoane ajung sub pragul sărăciei. În numeroase avize, CESE și-a exprimat punctul de vedere cu privire la necesitatea ca sistemele de pensie să se bazeze pe solidaritatea dintre generații. Cu toate că CESE respectă diversitatea sistemelor naționale, una dintre preocupările sale majore constă în creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă – factor care contribuie la asigurarea unor resurse adecvate pentru sistemele de protecție socială. Persoanele care lucrează în cadrul oricărui tip de acord contractual, inclusiv al așa-numitelor noi forme de muncă legate de digitalizare, ar trebui să aibă acces la sistemele de protecție socială și să contribuie la ele (7).

3.10.

În inițiativele sale recente din domeniul ocupării forței de muncă, Comisia Europeană a pus un accent deosebit pe tema tranzițiilor. Una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe înregistrate în ultimii ani a fost creșterea intervalului de timp dintre finalizarea studiilor și obținerea primului loc de muncă de către tineri, mai ales dacă se ia în considerare primul loc de muncă stabil. În plus, chiar și în cazul șomerilor pe termen lung și al celor care sunt aproape de vârsta de pensionare, situația s-a deteriorat. CESE salută inițiativele precum Garanția pentru tineret (Youth Guarantee), parcursul de actualizare a competențelor (Upskilling Pathways) și promovarea uceniciei ca modalitate principală de a avea acces la un loc de muncă prin intermediul Alianței europene pentru ucenicii, precum și strategiile menite să abordeze problema șomajului de lungă durată. Prin urmare, CESE invită instituțiile europene și instituțiile naționale să asigure resursele adecvate pentru a facilita și a accelera tranzițiile și formarea necesară în scopul garantării continuității veniturilor, în mod corespunzător, în special pentru categoriile cele mai defavorizate și pentru cele care întâmpină dificultăți în a se recalifica, sporind astfel posibilitățile lor de a fi încadrate în muncă. De asemenea, CESE recomandă crearea condițiilor adecvate pentru asigurarea competitivității întreprinderilor, cu garantarea, totodată, a unei tranziții fără sincope de la un loc de muncă la altul, prin intermediul unor sisteme de dispozitive de siguranță în materie de protecție socială și al altor măsuri de flexibilitate externă, care să ia în considerare nevoile lucrătorilor și ale întreprinderilor.

3.11.

CESE consideră că unul dintre fundamentele durabilității sociale este egalitatea deplină dintre femei și bărbați, dar, în același timp, constată că, astfel cum demonstrează datele Eurostat și numeroși alți indicatori disponibili, inegalitățile din acest domeniu sunt inacceptabile și constituie nu numai o încălcare a principiilor egalității de tratament prevăzute de tratate, ci și un obstacol serios în calea dezvoltării economice a Uniunii. Prin urmare, CESE salută măsurile adoptate recent în acest domeniu, începând cu pachetul de acțiuni al Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, și recomandă partenerilor sociali să dezvolte un sistem de negociere colectivă favorabil incluziunii la toate nivelurile și să aibă în vedere adoptarea de noi măsuri (inclusiv în cadrul următorului program de lucru al partenerilor sociali europeni), pentru a elimina diferența de remunerare dintre femei și bărbați, pentru a proteja maternitatea în mod ferm și cu instrumente adecvate și pentru a crea condiții de egalitate efectivă între femei și bărbați pe piața forței de muncă. De asemenea, CESE recomandă instituțiilor de la toate nivelurile, partenerilor sociali și societății civile organizate să elaboreze în mod coordonat acțiuni menite să asigure egalitatea de tratament între bărbați și femei în toate domeniile societății.

3.12.

Numeroase studii și proiecte de cercetare analizează noile riscuri sociale legate de impactul globalizării și al digitalizării pieței forței de muncă. CESE împărtășește preocupările legate de fragmentarea tot mai accentuată a muncii, robotizare și digitalizare, dar, în același timp, consideră că, dacă sunt bine gestionate, aceste procese reprezintă o șansă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru a face mai puțin împovărătoare anumite sarcini grele și pentru a simplifica sarcinile deosebit de complexe.

3.13.

Protecția consumatorilor joacă, totodată, un rol important în domeniul durabilității sociale, dat fiind că rolul consumatorilor face, de asemenea, obiectul unor modificări ca urmare a digitalizării. Politicile europene în acest context ar trebui să fie mereu actualizate și să ofere instrumentele pentru soluționarea eficace a problemelor legate de consumatori și ar trebui să acorde o atenție specială modificărilor datorate digitalizării în sectoare precum transportul, energia și serviciile financiare.

3.14.

Noile inegalități și riscuri sociale din era digitală ar putea fi cauzate, în parte, de fenomenul excluziunii digitale, cu alte cuvinte, de măsura în care unele categorii de cetățeni dețin competențele și cunoștințele digitale de bază, necesare pentru a avea acces la informații și servicii, uneori esențiale. CESE consideră că durabilitatea socială se bazează, totodată, pe oportunități echitabile și eficace de formare pe tot parcursul vieții, încă din copilărie. Aceasta reprezintă o condiție esențială îndeosebi pentru persoanele cu handicap, în special în noile profesii din sectorul digital. Această formare ar trebui să ia în considerare potențiala excludere a unor categorii largi de populație (în special persoanele în vârstă, persoanele care trăiesc în regiuni periferice și care se află sub pragul sărăciei, migranții, persoanele necalificate etc.), care rezultă din fenomenul excluziunii digitale. În era digitală, este esențial să se asigure acces la internet și să se ofere formare în materie de competențe digitale pentru toți cei care sunt expuși riscului de șomaj, acordându-li-se posibilitatea de a-și exercita drepturile și de a avea acces la serviciile sociale, îndeosebi la cele de bază. Comitetul recomandă partenerilor sociali și instituțiilor ca, în colaborare cu societatea civilă organizată, să adopte la timp măsuri în acest sens.

Bruxelles, 15 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) JO C 81, 2.3.2018, p. 145

(2) JO C 170, 5.6. 2014, p. 23

(3) JO C 226, 16.7.2014, p. 21

(4) JO C 51, 17.2.2011, p. 20

(5) SOC/570 (a se vedea pagina 8 din prezentul Jurnal Oficial); JO C 129, 11.4.2018, p. 7; JO C 434, 15.12.2017, p. 36; JO C 434, 15.12.2017, p. 30; JO C 173, 31.5.2017, p. 45; JO C 303, 19.8.2016, p. 54; JO C 13, 15.1.2016, p. 161; JO C 128, 18.5.2010, p. 74

(6) JO C 13, 15.1.2016, p. 40

(7) JO C 129, 11.4.2018, p. 7; JO C 84, 17.3.2011, p. 38; JO C 120, 16.5.2008, p. 66

Anexă

Amendamentele următoare depuse la punctele 1.3 și 3.4, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterilor:

Punctul 1.3:

Se modifică după cum urmează:

1.3.

CESE ia notă de preocuparea exprimată de Parlamentul European în Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale în ceea ce privește necesitatea actualizării standardelor de muncă și sociale existente; în acest sens, Comitetul își va prezenta, în timp util, contribuția la pachetul privind echitatea socială, inclus în Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2018. Comitetul subliniază, de asemenea, necesitatea unor condiții-cadru pe piețele forței de muncă de natură să sprijine parcursuri profesionale noi și mai variate și să îmbunătățească încadrarea în muncă și standardele aplicabile lucrătorilor în întreaga Europă, indiferent de condițiile lor contractuale, și, totodată, să promoveze o mai mare convergență către condiții mai bune de muncă și de trai; acestea ar contribui, de asemenea, la depășirea disparităților regionale. CESE va adopta un aviz privind propunerea de directivă-cadru privind condițiile de muncă decente în Uniunea Europeană.

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului

Voturi pentru	72
Voturi împotrivă	121
Abţineri	9

Punctul 3.4

Se modifică după cum urmează:

3.4.

CESE ia notă de preocuparea exprimată de Parlamentul European în Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale în ceea ce privește necesitatea actualizării standardelor de muncă și sociale existente; în acest sens, Comitetul își va prezenta, în timp util, contribuția la pachetul privind echitatea socială, inclus în Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2018. Comitetul subliniază, de asemenea, necesitatea unor condiții-cadru pe piețele forței de muncă de natură să sprijine parcursuri profesionale noi și mai variate și să îmbunătățească încadrarea în muncă și standardele aplicabile lucrătorilor în întreaga Europă, indiferent de condițiile lor contractuale, și, totodată, să promoveze o mai mare convergență către condiții mai bune de muncă și de trai; acestea ar contribui, de asemenea, la depășirea disparităților regionale. CESE va adopta un aviz privind propunerea de directivă-cadru privind condițiile de muncă decente în Uniunea Europeană.

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului

Voturi pentru	72
Voturi împotrivă	121
Abţineri	9

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/8

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Viitorul muncii — dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției bulgare)

(2018/C 237/02)

Raportor:	doamna Cinzia DEL RIO (IT-II)
Coraportor:	doamna Milena ANGELOVA (BG-I)

Solicitarea Președinției bulgare a Consiliului	Scrisoarea din 5.9.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	23.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	15.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	218/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Introducerea treptată și însoțită de schimbări rapide a noilor tehnologii, a digitizării și a robotizării în întreprinderi, dar și în sectorul public are un impact puternic asupra sistemelor de producție, a condițiilor de muncă și a modelelor de organizare a pieței forței de muncă și asupra societății în general.

1.2.

Noua revoluție industrială are potențialul de a îmbunătăți productivitatea, viața și calitatea locurilor de muncă, dacă este însoțită în mod corespunzător de o combinație corectă de politici pentru o creștere favorabilă incluziunii și durabilă, bazată pe inovare. Impactul asupra locurilor de muncă va fi semnificativ: vor fi create noi locuri de muncă, unele se vor transforma, iar altele vor fi înlocuite rapid. O educație de bază de calitate, standarde înalte și eficiență în materie de formare profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și reconversia profesională vor fi instrumentele necesare pentru a valorifica viitoarele oportunități de angajare și pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor.

1.3.

Pentru a se pregăti și a răspunde acestor schimbări tehnologice și digitale rapide, luând în considerare principiul subsidiarității, CESE solicită Comisiei Europene (CE) și statelor membre să elaboreze politici specifice și să adopte măsuri concrete de îmbunătățire și adaptare adecvată a sistemelor lor de învățământ și educație, să elaboreze în comun strategii naționale în materie de competențe și să recunoască dreptul la programe de formare adecvate persoanelor și lucrătorilor din toate grupele de vârstă și din toate sectoarele, prin următoarele măsuri:

—	în primul rând, garantând că toți cetățenii UE au acces egal la educație de calitate;

—	stabilirea de noi criterii comune în materie de educație și formare profesională, pentru a reduce decalajele dintre țările UE și pentru a consolida coeziunea;

—	reorientarea proceselor de educație și formare și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională (EFP), pentru a asigura dobândirea rapidă a competențelor necesare;

—	sprijinirea negocierii colective și a dialogului social, în concordanță cu sistemele relațiilor de muncă, pentru a putea anticipa și adapta competențele la evoluțiile tehnologice și digitale și pentru a dezvolta formarea la locul de muncă;

—	încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de învățământ și întreprinderi;

—	lansarea unei unei strategii agresive privind calificările, pentru a sprijini digitizarea tot mai mare a piețelor forței de muncă;

—

elaborarea unor noi dispoziții – cum ar fi măsuri de stimulare bazate pe rezultate, instituirea de noi mecanisme de monitorizare pentru evaluarea rezultatelor obținute în ceea ce privește gradul de acoperire a formării în domeniul digital și a formării pe tot parcursul vieții, schimbul și extinderea la nivelul UE a bunelor practici naționale privind accesul la acțiuni de formare, concediul de studii etc., pentru a include pe toată lumea în programele de formare (atât pe cei care caută un loc de muncă, cât și pe lucrători), acordând o atenție deosebită lucrătorilor slab calificați și lucrătorilor adulți;

—

punerea la dispoziția tuturor și asigurarea participării la acțiuni de formare, pentru a îmbunătăți performanța întreprinderilor și dezvoltarea personală și profesională a lucrătorilor, precum și extinderea acestor acțiuni de formare și în cazul locurilor de muncă atipice (1); în mod ideal, ar trebui analizat mai în profunzime dacă un astfel de drept individual la formare ar trebui să fie mobil, adică dacă oamenii ar trebui să îl poată transfera atunci când schimbă angajatorul sau țara;

—

întreprinderea unor demersuri pentru a stabili dacă și ce măsuri sunt necesare ca să fie asigurat dreptul la concediu de studiu plătit și preconizarea de către UE a unor măsuri prin care bunele practici în materie de standarde minime în ceea ce privește drepturile la concediul de studiu să devină o deprindere obișnuită în unele state membre (2);

—	instituirea unui sistem european omogen de evaluare și validare a învățării nonformale și informale;

—	investirea, la nivelul UE, în fonduri specifice și orientate pentru a însoți tranziția și stabilirea de noi criterii bazate pe rezultate pentru alocarea acestora;

—	încurajarea schimburilor de locuri de muncă între întreprinderi, pentru a sprijini oportunitățile de „schimburi de creiere”, și crearea de platforme dedicate schimbului de informații și de bune practici.

1.4.

Un viitor de succes se bazează pe complementaritatea competențelor, nu numai a celor digitale, ci și a competențelor de bază, tehnice și nontehnice, ceea ce necesită sisteme eficiente de școlarizare și profesori bine pregătiți. Însă, în ceea ce privește „noile forme de muncă” – caracterizate prin integrarea proceselor de producție materială și a tehnologiilor digitale – este importantă menținerea unei abordări centrate pe oameni.

1.5.

Nu în ultimul rând, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să găsească modalități de a nu neglija, ci de a îndruma persoanele vulnerabile care nu vor putea să răspundă mutațiilor și exigențelor tot mai mari ale noii ere tehnologice.

2. Introducere

2.1.

Digitizarea, automatizarea și noile modele economice, cum ar fi Industria 4.0, economia circulară și economia bazată pe partajare, au dat naștere la noi forme de muncă caracterizate prin integrarea proceselor de producție materială și a tehnologiilor digitale, desfășurate atât offline, cât și online, și care au un impact semnificativ asupra proceselor de producție ale întreprinderilor, asupra modelelor de organizare a pieței forței de muncă, asupra condițiilor de muncă, a duratei contractelor de muncă, a acoperirii protecției sociale și asupra raporturilor de muncă.

2.2.

Noile tehnologii și digitizarea au potențialul de a asigura o viață personală mai bună și condiții de muncă mai bune, precum și un echilibru mai bun între acestea, de a îmbunătăți productivitatea și de a genera locuri de muncă mai bune, în general, dacă sunt însoțite în mod corespunzător de o abordare adecvată privind tranziția și de o combinație corectă de politici, pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, bazată pe inovare. Unele locuri de muncă și domenii de activitate existente vor evolua, unele profesii tradiționale vor dispărea și vor fi create noi activități. Se pot observa trei fenomene: creare, transformare și înlocuire, în combinații și la niveluri de intensitate diferite în toate sectoarele (3).

2.3.

Dezbaterea cu privire la posibilitatea ca acest nou context al muncii să conducă la pierderea sau la crearea de locuri de muncă este în curs de desfășurare. Potrivit OCDE, mutațiile în materie de ocupare a forței de muncă și de modele economice vor fi majore în anumite sectoare (producție, transport, sănătate, servicii hoteliere, finanțe și educație). 9 % dintre locurile de muncă sunt expuse riscului de a fi înlocuite, deoarece peste 70 % dintre sarcinile pe care le implică ar putea fi automatizate. Alte 25 % dintre locurile de muncă s-ar transforma, deoarece numai jumătate dintre sarcinile implicate pot fi automatizate (4). În același timp, digitizarea are un imens potențial de a crea noi locuri de muncă, nu numai în sectorul producției industriale, ci și în cel al serviciilor. Rezultatul va depinde de o agendă politică integrată, de deciziile publice și de politicile care sunt puse în aplicare pentru a răspunde provocărilor pe care le ridică noile procese de producție și modele de afaceri, în special în ceea ce privește dotarea tinerilor cu competențele necesare, precum și formarea, perfecționarea și reconversia profesională atât a persoanelor care caută un loc de muncă, cât și a forței de muncă existente. Posibilitatea ca aceste noi procese și digitizarea să conducă în cele din urmă la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă va depinde de măsura în care întreprinderile din UE se vor adapta cu succes la evoluțiile tehnologice, de modul în care introducerea și utilizarea tehnologiilor și schimbările la nivelul structurilor organizatorice vor fi abordate în comun de partenerii sociali, de modul în care se va desfășura formarea lucrătorilor, precum și de măsura în care UE și statele membre vor fi capabile să creeze un mediu favorabil de politici și de reglementare, pentru a proteja atât interesele întreprinderilor, cât și pe cele ale lucrătorilor (5). Rolul și expertiza partenerilor sociali vor fi vitale în acest proces, iar dialogul social și negocierile colective, în conformitate cu legislația și practicile de la nivel național, vor avea un rol esențial.

2.4.

Provocarea introdusă de noile forme de muncă nu mai este legată de necesitatea „inovării și a digitizării”, ci de necesitatea de a garanta că toată lumea beneficiază de programe de educație și formare adecvate și de înaltă calitaet, concepute astfel încât să permită oamenilor să dobândească prompt noi cunoștințe, aptitudini și competențe. Problema este de a afla cum putem combina roboții și inteligența umană și de a concilia prioritatea unei abordări axate pe oameni în fața inteligenței artificiale cu introducerea digitizării în toate sectoarele economice, inclusiv în cadrul lanțurilor valorice ale întreprinderilor (6).

2.5.

Prin urmare, în cadrul politicilor și al reglementărilor privind piața forței de muncă active, una dintre cele mai importante întrebări se referă la modul în care pot fi reorientate educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții în funcție de nevoile angajatorilor și ale pieței forței de muncă, pe de o parte, și evoluând către o capacitate de inserție profesională sporită și mai bună, într-un mediu al pieței forței de muncă în rapidă schimbare, pe de altă parte, precum și la modul în care trebuie adaptat conținutul programelor de educație și formare pentru perfecționarea și reconversia profesională a lucrătorilor adulți. Această provocare îi afectează în mod egal pe angajatori și pe angajați, obligându-i pe aceștia și, în egală măsură, obligând instituțiile pieței forței de muncă să depună mai multe eforturi în materie de prognoză, planificare, finanțare și strategie.

2.6.

CESE ar dori să invite Comisia Europeană și statele membre să abordeze problema gravă a numărului tot mai mare de persoane care nu au profilul și nivelul de studii necesar și care, prin urmare, nu reușesc să țină pasul cu viteza schimbărilor, riscând astfel să fie marginalizate.

3. Situația actuală

3.1.

Problema competențelor – atât cele dobândite prin educația inițială cât și cele obținute prin formare și învățare pe tot parcursul vieții – a beneficiat în ultimul timp de o atenție considerabilă din partea instituțiilor UE și a organizațiilor internaționale și a fost examinată din diferite perspective, într-un scenariu de schimbări rapide pe piața forței de muncă. În prezentul aviz, se utilizează numai datele provenite din cele mai recente documente ale acestor instituții.

3.2.

Mai multe dintre aceste documente, discutate mai jos, explorează problema productivității și se axează pe doi factori: competențele și noile modele de organizare a muncii. Toate recunosc că una dintre principalele provocări pe care le va ridica cea de-a patra revoluție industrială pentru piața forței de muncă va fi de a defini noile competențe de care lucrătorii vor avea nevoie. Recent, s-au purtat discuții referitoare la câteva sugestii și bune practici utile. CESE își exprimă aprecierea față de Campania privind competențele digitale pentru locuri de muncă („e-Skills for Jobs”) 2015-2016 și față de Manifestul privind competențele digitale („e-Skills Manifesto”), inițiative lansate de Comisia Europeană. Comitetul recomandă cele 10 principii esențiale subliniate ca bune orientări pentru viitoarele politici digitale (7) și reiterează concluziile recentelor sale avize (8) relevante. Pe de altă parte, odată cu inițiativa „O nouă agendă pentru competențe în Europa” (9), a fost lansată o revizuire a cadrului de competențe-cheie al UE și a Manifestului privind competențele digitale din decembrie 2016, revizuirea și actualizarea competențelor digitale fiind un element important în acest proces. CESE salută recenta adoptare de către Comisia Europeană a două inițiative importante: propunerea de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții și Comunicarea privind Planul de acțiune pentru educația digitală (10); Comitetul dorește o punere în aplicare rapidă a orientărilor pe care le conțin.

3.3.

Două rapoarte OCDE recente (11) subliniază legătura dintre inegalitatea salarială și utilizarea calculatoarelor, cu alte cuvinte, impactul pozitiv al schimbărilor tehnologice asupra salariilor lucrătorilor calificați – care conduce, totuși, la o adâncire a diferenței de remunerare cu lucrătorii slab calificați, existând diverse exemple de noi locuri de muncă și cerințe în materie de competențe în acest sens, precum și cererea tot mai mare în special de competențe specializate TIC necesare pentru programare, precum și competențe generice și complementare în domeniul TIC. De asemenea, CESE apreciază recentul raport al OCDE „Aspecte-cheie privind transformarea digitală în cadrul G20”, pentru analiza cuprinzătoare a provocărilor în materie de politici pe care o include și recomandările făcute în acest sens (12), și dorește să sublinieze importanța relațiilor de muncă solide pentru succesul politicilor adoptate la nivelul G20 și la nivelul UE. Din acest motiv, CESE reiterează, de asemenea, concluziile și recomandările din avizele și studiile sale recente, în special pe cele axate pe efectele digitizării asupra întreprinderilor și a industriilor tradiționale (13), nevoia de schimbare în relațiile industriale (14), problema condițiilor de muncă ale lucrătorilor din sectoarele atipice (15), impactul economiei la cerere (16), rolul guvernelor în măsurile de politică și importanța învățării pe tot parcursul vieții pentru viitor (17). OCDE lucrează la Strategia pentru noi locuri de muncă, care va fi lansată anul viitor și care va cuprinde un capitol dedicat competențelor și decalajelor digitale. CESE își exprimă unele preocupări cu privire la lipsa unei valori adăugate reale a recomandărilor politice adresate guvernelor în cadrul expunerii în discuție. Întrucât OCDE este totuși încă în faza pregătitoare a Strategiei privind locurile de muncă, CESE va urmări dezbaterea în cadrul Strategiei privind competențele, nu în ultimul rând în perspectiva Summitului OCDE privind competențele, care va avea loc în luna iunie, și solicită Comisiei Europene să exploreze noi inițiative comune.

3.4.

Deși sprijină cea de a patra revoluție industrială, Forumul Economic Mondial avertizează cu privire la potențialul risc (potrivit unor previziuni) ca 15 economii dezvoltate și emergente majore să fie afectate de dispariția a aproximativ 5 milioane de locuri de muncă, până în 2020, nefiind anticipată deocamdată nicio înlocuire a acestora, și semnalează câteva subiecte de discuție privind stabilitatea competențelor, disparitatea de gen în industrie și strategiile de lucru (18).

3.5.

În cadrul reuniunii sociale tripartite la nivel înalt din martie 2016, partenerii sociali europeni au solicitat Comisiei Europene să sprijine transformarea digitală a economiilor și a piețelor forței de muncă și să colaboreze cu ei, pentru a se asigura că politicile privind piața forței de muncă și competențele sunt concepute atât pentru întreprinderi, cât și pentru lucrători (19).

3.6.

CESE sprijină rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017, care conține recomandări adresate Comisiei Europene referitoare la normele de drept civil privind robotica (20), în special pe cele privind principiile etice (siguranța umană, sănătatea și securitatea, libertatea, viața privată, integritatea și demnitatea, autodeterminarea și nediscriminarea, protecția datelor cu caracter personal și transparența; necesitatea actualizării cadrului juridic al Uniunii Europene printr-o serie de principii etice orientative adaptate complexității roboticii) și pe cele privind educația și ocuparea forței de muncă (solicitare adresată Comisiei de a acorda un sprijin semnificativ dezvoltării competențelor digitale pentru toate grupele de vârstă și indiferent de statutul profesional; precum și necesitatea de a atrage mai multe femei interesate să urmeze o carieră în domeniul digital, de a demara o analiză și o monitorizare mai atentă a locurilor de muncă pe termen mediu și lung, de a evidenția importanța anticipării schimbărilor în societate – în special din punctul de vedere al ocupării forței de muncă și al flexibilității competențelor; este menționată și recunoașterea potențialului imens al roboticii și al IA în mai multe domenii).

3.7.

Nota de sinteză CEDEFOP intitulată „Oameni, mașini, competențe și roboți” (21) sugerează că, înainte de a trage concluzii cu privire la viitor, este important să înțelegem diferitele moduri în care tehnologia schimbă lumea muncii: înlocuirea locurilor de muncă, crearea de locuri de muncă și transformarea locurilor de muncă; o analiză pe sectoare a angajaților adulți care s-au confruntat cu schimbări tehnologice la locul de muncă în perioada 2009-2014 – care reprezintă, în ansamblu, 43 % din totalul angajaților adulți – este importantă pentru a înțelege magnitudinea prezentei provocări.

3.8.

CESE reamintește două dintre avizele sale recente din luna iulie a anului trecut privind noile forme de muncă (22); în special importanța securității sociale pentru persoanele care se confruntă cu noi forme de muncă, cum ar fi lucrătorii din sistemul de externalizare spre public și noile tipuri de medii de lucru; relevanța învățării pe tot parcursul vieții și necesitatea competențelor viitoare; rolul fundamental al partenerilor sociali și al negocierii colective, în conformitate cu legislația și practicile de la nivel național, precum și rolul societății civile, în general, în limitarea efectelor negative ale acestor schimbări rapide și în consolidarea aspectelor pozitive.

3.9.

Raportul Eurofound de luna trecută, intitulat „Forme de muncă atipice: tendințe recente și perspective viitoare” (23), este important pentru analiza noilor modalități de lucru, dar mai ales pentru alertarea cu privire la protecția socială, venituri, programul de lucru și statutul neclar al persoanelor care lucrează cu contracte atipice: CESE este de acord cu sugestiile Eurofound și invită factorii de decizie să acorde atenție acestor chestiuni, care au fost deja menționate de CESE în documentele menționate mai sus.

4. Viitorul este acum: (a) Acțiuni și propuneri

4.1.

În contextul nou și în schimbare rapidă al muncii, teoretic, este dificil să se identifice noi profesii și competențele relevante. De obicei, piața forței de muncă, adesea cu implicarea întreprinderilor și a partenerilor sociali, anticipează definirea de noi profiluri profesionale în funcție de nevoile sale. Negocierea colectivă la toate nivelurile – în conformitate cu legislația și practicile naționale – și mecanismele de participare a lucrătorilor la nivel de întreprindere sunt instrumente relevante pentru a răspunde schimbărilor privind nevoile de competențe și de formare și pentru a contribui la anticiparea acestor schimbări și la creșterea gradului de inovare.

4.2.

În plus, CESE subliniază că există noi metode, cum ar fi analiza volumelor mari de date, care pot ajuta la obținerea de semnale rapide ale schimbării, privind nevoile pieței muncii: aceste tehnici completează instrumentele tradiționale de prognoză și alte instrumente de anticipare a competențelor și pot contribui la o mai bună înțelegere a cererii de competențe în schimbare rapidă, în contextul adoptării rapide a noilor tehnologii.

4.3.

Formele atipice de muncă din ce în ce mai numeroase din economia digitală necesită o reglementare la nivelurile corespunzătoare, astfel încât să se asigure pentru toți protecție socială și acces la formare, competențe și calificări, inclusiv pentru lucrătorii atipici (24). Ar trebui să se analizeze dacă un astfel de drept individual la formare ar trebui să fie mobil, adică oamenii să îl poată transfera atunci când schimbă angajatorul sau țara.

4.4.

CESE consideră că este, de asemenea, esențial să se îmbunătățească participarea lucrătorilor la învățarea pe tot parcursul vieții și să se stabilească, împreună cu întreprinderile, conținutul formării la locul de muncă într-un mod care să aducă beneficii atât lucrătorilor, cât și întreprinderilor. Accesul egal al lucrătorilor la învățare profesională și la formare profesională continuă ar trebui asigurat prin investiții în diferite programe și instrumente. Posibilitatea oferită de platformele de învățare online și digitale ar putea fi, de asemenea, exploatată; totuși, utilizarea lor ar trebui să fie convenită de partenerii sociali, cu respectarea dispozițiilor privind timpul de lucru și timpul liber al lucrătorilor. Este important să recunoaștem că învățarea pe tot parcursul vieții poate avea un caracter formal, nonformal sau informal. Toate formele de învățare pot aduce valoare adăugată, dacă sunt bine concepute în rândul actorilor relevanți. Validarea învățării nonformale și informale este importantă pentru îmbunătățirea și demonstrarea abilităților și a competențelor unei persoane.

4.5.

Participarea lucrătorilor la programele privind utilizarea corectă a tehnologiei în cadrul întreprinderii este fundamentală. Astfel, va exista certitudinea că aceștia vor primi instrumentele și instruirea care le vor permite să gestioneze tehnologia în domeniul lor, dar și că vor participa la procesul de inovare, asigurându-se astfel că această conștientizare le va transforma temerile legate de schimbare în oportunități de dezvoltare personală și profesională.

4.6.

CESE subliniază importanța luării de măsuri concrete pentru a ajuta sistemele naționale de educație și formare profesională să își adapteze programele cât mai curând posibil, astfel încât programele de învățământ și sistemele de formare la locul de muncă să răspundă mai bine nevoilor pieței forței de muncă și să garanteze că sistemele de formare și educație sunt eficace în privința impactului asupra tuturor beneficiarilor, inclusiv asupra lucrătorilor expuși riscului de excluziune din cauza noilor forme de muncă digitale, cum ar fi lucrătorii slab calificați, persoanele cu dizabilități sau populația rurală din zonele în care penetrarea conexiunilor în bandă largă este mult mai scăzută față de zonele metropolitane. Prin urmare, este esențial să se simplifice procedurile administrative aferente în acele state membre unde ele sunt împovărătoare. Pentru a îndeplini aceste obiective, CESE invită Comisia și statele membre, în cadrul procesului semestrului european, să adopte măsuri practice, cum ar fi: noi mecanisme de monitorizare la nivelul UE pentru colectarea și evaluarea datelor privind rezultatele obținute la nivel național în acoperirea formării digitale și pe tot parcursul vieții; stabilirea unor noi criterii de referință în vederea atingerii unor noi niveluri comune de educație de bază, a creării unor sisteme de competențe digitale la nivelul UE și a evitării amplificării decalajului dintre țările UE; consolidarea sinergiilor între țări prin participarea la rețelele de infrastructuri electronice; stabilirea unor noi criterii solide, bazate pe rezultate, pentru alocarea de fonduri și furnizarea de stimulente pentru îmbunătățirea coeziunii dintre statele membre în ce privește sistemele lor de educație și formare profesională.

4.7.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul persoanelor slab calificate și, în general, a grupurilor vulnerabile din Europa. Comitetul se teme că acțiunea din cadrul Noii agende pentru competențe, intitulată „Parcursuri de actualizare a competențelor”, ar putea să nu fie suficientă pentru a rezolva problema. Așa cum a arătat recent CEDEFOP (25), definirea acestui grup mare, care cuprinde numeroase categorii diferite de persoane dezavantajate, este complexă și insuficient înțeleasă, în timp ce cifrele sunt alarmante – de exemplu, în 2015, unul din patru adulți europeni cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani (aproximativ 64 de milioane de adulți) era încă slab calificat, în timp ce ponderea populației adulte cu abilități cognitive scăzute în ceea ce privește alfabetizarea și competențele numerice era de 18 %, respectiv, de 20 %. Datele CEDEFOP arată că probabilitatea ca acest grup să participe la activități de învățare este minimă. Având în vedere că studiul a demonstrat că investițiile în competențe dau roade, CESE se așteaptă ca Comisia Europeană să facă mai mult pentru a se asigura că grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, vor fi capabile și încurajate să participe la inițiative de învățare pentru adulți, pentru a se evita riscul marginalizării acestora pe piața muncii. De asemenea, este important să existe un impact asupra lucrătorilor din categoria de vârstă 55-64 ani, întrucât, adesea, aceștia prezintă cea mai scăzută probabilitate să participe la învățarea pe tot parcursul vieții. CESE subliniază, de asemenea, importanța adaptării echipamentelor și a noilor tehnologii software, astfel încât să poată fi utilizate și de persoanele cu handicap.

4.8.

O atenție deosebită ar trebui acordată, de asemenea, măsurilor specifice de gen pentru a reduce decalajul digital; diferențele persistente de gen în domeniul studiilor pot însemna că femeile vor beneficia mai puțin de noile oportunități de angajare în profesiile asociate STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică); o mai mare flexibilitate a muncii poate duce la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă de către femei, dar, de asemenea, are un impact negativ asupra calității locurilor lor de muncă (26).

4.9.

În acest context al schimbărilor rapide și continue, este esențial să li se ofere tuturor numeroase și diferite oportunități de învățare, care să poată duce la dobândirea de competențe valoroase (utilizabile) pe piața forței de muncă, în conformitate cu dimensiunea digitală a noii lumi, protejându-i pe toți de riscul de a fi excluși de pe piața muncii sau de a fi retrogradați la forme de muncă precare. Așteptările lucrătorilor și nevoile piețelor muncii ar trebui să se reflecte în sistemele de educație și formare disponibile, astfel încât întreprinderile să se poată dezvolta, iar oamenii să își găsească un loc de muncă sau să se dezvolte la locurile de muncă existente, în conformitate cu abilitățile, anticipările și competențele lor. Implicarea activă a lucrătorilor în programele de formare pe tot parcursul vieții și în activitățile de formare la locul de muncă este o condiție sine qua non pentru creșterea și competitivitatea întreprinderilor, pentru capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor și pentru asigurarea unor locuri de muncă de bună calitate.

4.10.

CESE subliniază, de asemenea, importanța creșterii gradului de furnizare și de participare la programe de învățare pe tot parcursul vieții, care vizează îmbunătățirea performanței întreprinderii și dezvoltarea personală și profesională a lucrătorilor. Ar trebui adoptate măsuri practice pentru a li se asigura tuturor (27) – în funcție de nevoile personale identificate – o ofertă de învățare pe tot parcursul vieții și participarea la activități, învățarea trebuind să fie asigurată pe baza unei bune repartizări a costurilor și a gestionării între guverne, angajatori și lucrători și în colaborare cu instituțiile publice și private. CESE dorește să sublinieze că ar trebui făcute demersuri pentru a stabili ce măsuri sunt necesare ca să fie asigurat dreptul la concediu de studiu plătit și că ar trebui ca UE să aibă în vedere măsuri prin care bunele practici în materie de standarde minime pentru drepturile la concediul de studiu să devină o deprindere obișnuită în unele state membre (28). CESE subliniază necesitatea unei strategii ofensive de calificare care să răspundă digitizării tot mai mari a piețelor forței de muncă, oferind astfel stimulente pentru investiții atât la nivel de întreprindere, cât și în sectorul public, pentru a promova investițiile publice și private în educație și formare profesională.

4.11.

CESE subliniază, în plus, necesitatea garantării accesului egal la servicii digitale pentru toți, în special pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități, astfel încât noile obiective tehnologice să nu fie un obstacol, ci o oportunitate reală și majoră pentru toți, fără discriminare sau bariere. Comitetul invită Comisia Europeană și statele membre să găsească instrumente care să garanteze un sprijin adecvat pentru toată lumea în această „nouă societate” și, în același timp, să se asigure că sectorul public dispune de resursele necesare pentru a răspunde acestor nevoi. În special persoanele expuse riscului de a-și pierde locul de muncă din cauza automatizării trebuie să beneficieze de posibilități de formare care să le permită recalificarea profesională.

4.12.

CESE invită Comisia Europeană și statele membre să elaboreze scheme – cu implicarea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile – pentru a acorda posibilități de acces gratuit la formare, vouchere de studiu sau posibilitatea de cofinanțare pentru cei care nu sunt în măsură să suporte astfel de costuri. În cazul în care lucrătorii trebuie să urmeze un program de formare suplimentar, este important să se asigure un echilibru între timpul dedicat muncii și timpul dedicat învățării, care să fie acceptabil atât pentru lucrător, cât și pentru angajator. În acest sens, CESE reafirmă importanța examinării și a realizării unui schimb de experiență privind modul în care este organizată și asigurată formarea în diferite state membre, inclusiv, de exemplu, multitudinea de practici la locul de muncă destinate învățării pe tot parcursul vieții în cadrul activității și practica concediului de studii – unele forme ale acestuia fiind plătite – care ar trebui încurajate și sprijinite în întreaga UE.

4.13.

Calitatea investițiilor în creșterea favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă de bună calitate sunt aspecte esențiale. Prin urmare, CESE subliniază necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru a însoți tranziția spre schimbările tehnologice și digitizare, abordând caracterul urgent al dobândirii de deprinderi și competențe adecvate, nu numai la nivelul locului de muncă, ci și prin dezvoltarea unor sisteme eficace de formare, asigurând astfel adaptarea continuă a competențelor. CESE consideră că identificarea liniilor de finanțare specifice dedicate acestei tranziții și evaluarea noilor condiții bazate pe rezultate pentru alocarea acestora sunt chestiuni prioritare.

4.14.

De asemenea, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să valorifice cât mai mult fondurile structurale, în special Fondul social european – ale cărui priorități în materie de investiții în capitalul uman trebuie să fie confirmate și protejate – pentru adaptarea competențelor, ca instrument complementar. Comisia Europeană și statele membre, împreună cu părţile interesate din societatea civilă, ar trebui să asigure un cadru de criterii comune, pentru a avea o înțelegere comună a noilor competențe, nevoi și obiective, ținând seama, pe de o parte, de diferențele în cadrul Uniunii Europene și de mobilitate (nu numai a persoanelor, ci și a conținutului muncii) și, pe de altă parte, de cerința stabilirii unor niveluri uniforme de reconversie profesională și perfecționare, favorizând astfel coeziunea între țările UE.

4.15.

Instrumentele actualizate în mod corespunzător, cum ar fi Cadrul european al calificărilor, și punerea în aplicare a Directivei privind calificările profesionale sunt utile pentru transparența calificărilor obținute.

4.16.

Competențele digitale sunt, în mod evident, foarte importante în cadrul celei de-a patra revoluții industriale. În acest context, competențelor de bază (în domenii precum matematica, fizica, chimia și biologia), care se studiază, de asemenea, în institute tehnice și profesionale, și competențelor lingvistice avansate trebuie să li se acorde o nouă valoare recunoscută: fără acestea nu este posibil să se facă următorul pas către competențele tehnologice și informatice foarte specializate necesare pentru a lucra în medii în care digitizarea și robotica sunt conceptele-cheie ale profesionalismului.

4.17.

Cunoștințele de bază sunt esențiale, deoarece stimulează gândirea critică necesară pentru selectarea surselor de informare și pentru înțelegerea noilor tehnologii. Ar trebui să se pună un accent mai puternic atât pe competențele tehnice și de specialitate, cât și pe competențele nontehnice; primele sunt necesare în procesele de producție, însă cele din urmă îi pot ajuta pe lucrători să gestioneze scenarii complexe și în schimbare. Un viitor de succes constă, indiscutabil, în complementaritatea competențelor. În special în ceea ce privește competențele nontehnice, este necesar, de asemenea, să se asigure formarea cadrelor didactice și a furnizorilor de educație și formare și să fie ajutate familiile să înțeleagă importanța acestor competențe.

4.18.

CESE sprijină o abordare care pune un accent puternic pe competențele nontehnice, cum ar fi tehnicile de rezolvare a problemelor complexe, gândirea critică, munca în echipă, capacitatea de a înțelege semnificația experiențelor (sensemaking), gândirea inovatoare și capabilă de adaptare, competența interculturală, colaborarea virtuală, flexibilitatea cognitivă etc., întrucât acestea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea umană și îi pot ajuta pe lucrători să gândească în mod autonom, înainte de a li se cere să devină competenți din punct de vedere digital. CESE sugerează să se acorde o atenție specială dezvoltării acestor competențe în contextul revizuirii cadrului european pentru competențe-cheie.

4.19.

Tinerilor trebuie să li se furnizeze în școală informații specifice despre piața forței de muncă și orientări cu privire la educație, formare și oportunități de muncă, pentru a le ghida dezvoltarea ulterioară și cariera. Ulterior, asigurarea unei orientări de-a lungul vieții este la fel de importantă. Alegerea unei profesii este o decizie esențială. Ghidarea tinerilor în această perioadă prin familiarizarea lor cu varietatea de posibilități de formare și cariere profesionale disponibile le permite să ia decizii în cunoștință de cauză.

4.20.

În funcție de legătura lor cu teritoriul, pe de o parte, și de misiunea lor, pe de altă parte, școlile, universitățile și instituțiile de formare oferă o combinație de cunoștințe noi și noi modalități de învățare. CESE consideră că este important să fie create interconexiuni între rolul și activitățile lor cu rolul guvernelor și al instituțiilor centrale și locale și cu lumea muncii. Acest proces trebuie încurajat și sprijinit, recunoscând rolul central al organizațiilor societății civile și al dialogului social, care trebuie dezvoltat începând de la nivel local și teritorial.

4.21.

CESE solicită Comisiei să continue activitatea de elaborare a unui „registru de bune practici” actualizat, care să aibă potențialul de a servi drept factor de facilitare a unei dezbateri la nivel european pentru identificarea orientărilor și a standardelor pe baza bunelor practici din domeniul formării profesionale.

4.22.

Competențele dobândite prin parcursurile de învățare nonformală și informală sunt tot mai importante. În avizul său din 2015 (29), CESE a subliniat necesitatea de a lua măsurile necesare pentru ca sistemele naționale de calificări să le poată asigura validarea [în conformitate cu Recomandarea 2012/C 398/01 a Consiliului (30)] și de a evidenția rolul crucial al societății civile organizate în acest proces. Validarea corespunzătoare (constând în identificare, documentare, evaluare și certificare) va aduce valoarea lor adăugată pe piața forței de muncă și va evidenția conștientizarea profesională individuală, și anume cunoașterea posibilităților proprii. Prin urmare, este esențial ca serviciile de ocupare a forței de muncă și agențiile private/publice să fie încurajate să devină mult mai active în acest sens. Validarea ar trebui să fie accesibilă la prețuri rezonabile, pentru a aduce beneficii atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.

4.23.

CESE semnalează cele 10 acțiuni prioritare ale Noii agende pentru competențe, și anume inițiativa Parcursuri de perfecționare, transformarea educației și formării profesionale (EFP) în prima opțiune, Cadrul de competențe-cheie, Coaliția privind competențele și locurile de muncă digitale, Cadrul european al calificărilor (CEC), Instrumentele privind profilurile de competențe pentru resortisanții țărilor terțe, Cadrul Europass, culegerea de date pentru a aborda problema exodului creierelor, Planul de cooperare sectorială în materie de competențe și, în cele din urmă, recomandarea privind urmărirea carierei absolvenților, ca fiind instrumente utile pentru dotarea persoanelor cu competențele adecvate.

4.24.

Pentru o tranziție echitabilă și pentru ca politicile active privind piața forței de muncă să funcționeze, este nevoie de servicii de ocupare a forței de muncă la fel de eficiente, capabile nu numai să gestioneze cererea și oferta de locuri de muncă, ci și să ofere îndrumare și consiliere persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. CESE invită statele membre să investească mai multe resurse în îmbunătățirea eficacității și a eficienței, dar și a capacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și a personalului acestora, precum și în conceperea unor instrumente care să îi sprijine pe cei care nu se află încă pe piața forței de muncă. Astfel, lucrătorii ar putea avea șansa să intre în contact cu antreprenori capabili să le aprecieze valoarea și competențele, într-un cerc virtuos sănătos de creștere profesională și de concurență în mediul corporativ.

4.25.

În ceea ce privește oportunitățile de angajare, este foarte important ca UE să abordeze problema așa-numitului exod al creierelor, și anume pierderea, de către anumite state membre, a capitalului uman înalt calificat. În mod ideal, mobilitatea în Europa ar trebui să încurajeze un schimb de creiere între țări, adică să ducă la o îmbogățire avantajoasă pentru toate statelor membre. Realitatea, însă, este diferită. Anumite țări din UE – în special țările din Europa de Vest și din Europa de Nord – sunt mult mai atractive pentru lucrătorii mobili din țările cele mai fragile și mai puțin structurate – în special țările din Europa de Est și de Sud – datorită disponibilității mai mari a locurilor de muncă și capacității lor de a oferi salarii mai mari. În principal Industria 4.0, de la industria prelucrătoare până la sectorul serviciilor și al cercetării, dar și alte domenii, cum ar fi sectorul medical și cel al cercetării, alimentează, prin definiție, o mare parte a acestui exod. Consecința este un flux semnificativ către exterior de persoane, competențe și talente din țările de origine, ceea ce conduce la pierderea competitivității și la pierderea investițiilor acestora în educație și în veniturile fiscale naționale (31). În unele cazuri, lucrătorii mobili înalt calificați nu reușesc să își găsească locuri de muncă care să corespundă calificărilor lor pe piața forței de muncă din țara de destinație și ajung să ocupe locuri de muncă pentru care sunt supracalificați. Acest lucru poate fi evitat dacă Europa încurajează schimburile de locuri de muncă între întreprinderi din state membre diferite. În termeni mai generali, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a promova la nivelul UE convergența către o creștere economică favorabilă incluziunii, bazată pe inovare și cu o ofertă largă de locuri de muncă, precum și o mai mare coeziune socială.

4.26.

O altă problemă importantă care trebuie abordată este cea a sănătății și a siguranței lucrătorilor. Inovațiile tehnologice ar putea înlocui activitățile grele și periculoase, îmbunătățind astfel calitatea muncii, dar pot apărea noi patologii, în special pentru (tele)lucrătorii izolați. Dialogul social la nivel european, național și la nivelul sectorului industrial este un instrument util pentru a analiza dacă și în ce măsură trebuie protejată suplimentar sănătatea și viața personală a lucrătorilor, într-o epocă a comunicațiilor mobile omniprezente, și ce măsuri ar fi utile în acest sens. Prin urmare, este necesar să se identifice mijloacele de prevenire a acestor fenomene, un exemplu fiind dreptul de a se deconecta, recent recunoscut în Franța și aplicat în unele acorduri sectoriale și la nivel de întreprindere în anumite țări ale UE, dar care nu a fost încă evaluat la nivelul UE. Acest aspect trebuie în continuare evaluat la nivelul UE, ținându-se seama de necesitatea respectării dispozițiilor referitoare la timpul de lucru și în conformitate cu noua abordare privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

4.27.

Internetul obiectelor (IoT), confidențialitatea și volumele mari de date sunt alte probleme cu relevanță ridicată în contextul familiarizării cu instrumentele digitale de formare și de învățământ la distanță prin internet și al protecției datelor în acest sens. Rolul asociațiilor de consumatori ar trebui, de asemenea, să fie subliniat, deoarece acestea pot contribui în mod eficace la elaborarea de noi instrumente de abordare a provocărilor majore legate de necesitatea de a garanta viața privată a cetățenilor în cazul achiziționării și utilizării de servicii de învățare online (32).

5. Viitorul este acum: (b) Exemple de bune practici pentru reconversia profesională și perfecționarea lucrătorilor

5.1.

Printre cele mai bune practici recunoscute se numără resursele educaționale accesibile permanent și gratuit (deschise) (OER, și anume materialele educaționale digitale puse la dispoziție cu licențe care permit reutilizarea, modificarea și distribuția acestora) și cursurile online deschise și în masă (MOOC, și anume cursurile deschise, în rețea, destinate educației la distanță). Deși astfel de resurse sunt relativ recente, dar nu noi, este important să se intensifice consilierea și informarea cu privire la ele. Utilizarea OER și MOOC poate fi un instrument important pentru deschiderea accesului la educație și formare într-un mod eficient din punct de vedere al resurselor, care permite oamenilor să asigure un echilibru între angajamentele profesionale și cele familiale.

5.2.

În opinia CESE, Cadrul european pentru competențe electronice este un instrument util la nivel european: acesta oferă un nivel de referință pentru 40 de competențe, aplicate la locul de muncă în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, folosind un limbaj obișnuit pentru nivelurile de competențe, abilități, cunoștințe și aptitudini, care poate fi înțeles în întreaga Europă, inclusiv cerințe privind competențele și cunoștințele profesioniștilor, profesiilor și organizațiilor din domeniul TIC, la cinci niveluri de competență, și este conceput pentru a răspunde nevoilor persoanelor, ale întreprinderilor și ale altor organizații din sectoarele public și privat, în special instituții și întreprinderi din domeniul formării.

5.3.

În ceea ce privește formarea profesională în cadrul întreprinderii, sistemele duale de formare profesională din țări precum Austria, Germania, Danemarca și Țările de Jos trebuie considerate bune practici, având în vedere implicarea partenerilor sociali în adaptarea continuă a sistemelor EFP la noua lume digitizată a muncii (33).

5.4.

În opinia CESE, Fundación Estatal para la Formación en el Empleo (FUNDAE) din Spania, Organismes paritaires collecteurs agréés (OPCA) din Franța și Fondi Interprofessionali per la Formazione Continua din Italia sunt exemple de bune practici în ceea ce privește finanțarea cursurilor de formare profesională la locul de muncă, fiind de părere că ele contribuie în mod semnificativ la actualizarea competențelor digitale ale lucrătorilor.

5.5.

În mod similar, anumite sisteme individuale de formare pot fi, de asemenea, utile: de exemplu, în Franța există: un cont personal de formare (CPF), un concediu individual de formare (CIF), un concediu pentru evaluarea competențelor (CBC) și un concediu pentru validarea experienței dobândite (CVAE).

5.6.

În Italia, există două tipuri de concedii de studii: primul este destinat finalizării studiilor școlare și/sau universitare și altor activități de formare decât cele organizate de angajatori. Cel de al doilea se adresează atât angajaților, cât și șomerilor și este menit să garanteze dreptul lucrătorilor la învățarea pe tot parcursul vieții; modul în care sunt identificați lucrătorii, timpul pe care îl pot dedica și veniturile pe care le primesc sunt definite în contractele colective. În cele din urmă, din nou în Italia, se acordă un voucher pentru studii (voucher formativo): acesta este un fel de fond individual pentru activități de formare, destinat consolidării capacității de inserție profesională a persoanelor prin intermediul unor cursuri de formare profesionale și inovatoare.

5.7.

Germania este una dintre țările cu cea mai ridicată rată a forței active de muncă din lume și cu cea mai scăzută rată a șomajului: conform unui sondaj al OCDE, procentul de ocupare a forței de muncă nu este afectat de nivelul ridicat de automatizare, deoarece lucrătorii sunt instruiți să utilizeze roboți și sunt îndrumați către alte locuri de muncă dacă locurile lor de muncă sunt înlocuite de robotizare. Cu toate acestea, în unele domenii există o cerere mai mică pentru ocuparea forței de muncă, iar persoanele care intră pe piața forței de muncă ar putea să nu aibă pregătirea necesară în domeniul competențelor digitale pentru a găsi un loc de muncă. Partenerii sociali germani au decis să accepte provocarea inovării și au demarat negocieri privind modul în care pot aborda această provocare pe piața forței de muncă.

5.8.

Anul trecut, în Franța, a fost aprobată o lege privind dreptul de a se deconecta, iar în Italia, dezbaterea pe această temă este deschisă și recunoscută în unele acorduri colective.

5.9.

CESE consideră că tinerii aflați în primele etape de formare și educație școlară trebuie educați nu numai cu privire la nevoile pieței forței de muncă, ci și cu privire la cetățenia activă deplină (34). În cele din urmă, un alt exemplu de bune practici este acela al includerii în multe școli primare din Estonia a unui curs de programare de bază.

5.10.

În recenta publicație a Comisiei Europene din acest an, intitulată „Cooperarea dintre întreprinderi și furnizorii de educație și de formare pentru competențe de calitate și un viitor atractiv” (35), se semnalează existența mai multor bune practici interesante puse în aplicare în câteva state membre, care – cu adaptările necesare – ar putea fi reproduse cu succes în orice altă parte:

—	proiectul AQUA din Austria, care vizează corelarea competențelor șomerilor cu nevoile angajatorilor, în special ale IMM-urilor;

—	școala daneză Coop Food, care vizează rezolvarea problemei deficitului tot mai mare de lucrători din industria alimentară;

—	inițiativa Tech Partnership (Regatul Unit), care vizează stimularea ofertei de forță de muncă în sectoarele digitale;

—	programele de studiu combinate din Germania, care vizează reducerea deficitului de competențe printr-o abordare ascendentă;

—	institutele tehnice superioare din Italia, care vizează asigurarea unei rezerve stabile de competențe la nivel local în sectoare strategice;

—	proiectul Techwise Twente din Țările de Jos, care urmărește ca institutele EFP să asigure corelarea competențelor predate cu nevoile sectorului materialelor de înaltă tehnologie;

—	sistemul educativ în regim de cooperare între Serbia și Germania, care vizează îmbunătățirea ofertei de forță de muncă în unele sectoare care se confruntă cu o lipsă de competențe;

—	educația pentru afaceri din Lituania și Letonia, prin care programele EFP au fost actualizate pentru a se alinia la cerințele pieței forței de muncă;

—	campusul Valkeakoski din Finlanda, care, datorită dialogului strâns cu întreprinderile locale, permite studenților EFP să obțină competențele digitale adecvate în domeniile automatizării și roboticii;

—	proiectul Step Ahead derulat de Slovacia, Republica Cehia și Regatul Unit, care se adresează profesorilor EFP pentru a asigura corelarea competențelor predate cu nevoile pieței forței de muncă;

—	Fundația pentru plasarea forței de muncă în sectorul construcțiilor (Fundación Laboral de la Construcción – Spania), care are ca scop actualizarea competențelor lucrătorilor din sectorul construcțiilor și furnizarea unei programe actualizate pentru formarea inițială; și, în fine,

—	inițiativa globală Nestlé YOUth, care creează oportunități de învățare în sistem dual și elaborează programe împreună cu școlile EFP.

Fiecare dintre aceste inițiative vizează unul sau mai multe aspecte, cum ar fi corelarea cererii cu oferta, învățarea la locul de muncă, competențele digitale și antreprenoriale, mobilitatea și incluziunea socială.

Bruxelles, 15 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) JO C 173, 31.5.2017, p. 45.

(2) JO C 13, 15.1.2016, p. 161.

(3) Astfel cum a fost raportat de CEDEFOP. A se vedea CEDEFOP (2017). „Oameni, mașini, roboți și competențe”. Notă de sinteză.

(4) OCDE (2017). „Viitorul muncii și al competențelor”. Document prezentat în cadrul celei de a doua reuniuni a Grupului de lucru G20 privind ocuparea forței de muncă, februarie 2017. A se vedea p. 8.

(5) „Declarația partenerilor sociali europeni privind digitizarea”, adoptată în cadrul reuniunii sociale tripartite la nivel înalt la 16 martie 2016.

(6) După cum arată CEDEFOP într-una din notele sale de sinteză (a se vedea nota 1 de mai sus): „Șomajul tehnologic este o temă recurentă, însă lipsa locurilor de muncă în era digitală va depinde de inteligența umană, nu de cea artificială”.

(7) Acestea sunt enumerate în „Declarația de la Riga privind competențele digitale” din martie 2015, care a fost publicată la lansarea Campaniei privind competențele digitale pentru locuri de muncă 2015-2016 și a Manifestului privind competențele digitale; cf. concluziile de la Riga din iunie 2015.

(8) JO C 434, 15.12.2017, p. 36; JO C 434, 15.12.2017, p. 30; JO C 173, 31.5.2017, p. 45; JO C 303, 19.8.2016, p. 54; JO C 13, 15.1.2016, p. 161; JO C 347, 18.12.2010, p. 1; JO C 128, 18.5.2010, p. 74; JO C 93, 27.4.2007, p. 38.

(9) JO C 173, 31.5.2017, p. 45.

(10) COM(2018) 24 final și COM(2108) 22 final.

(11) T. Berger și C. Frey (2016) Structural Transformation in the OECD: Digitalisation, Deindustrialisation and the Future of Work (Transformarea structurală în cadrul OCDE: digitizarea, dezindustrializarea și viitorul muncii), Documentele de lucru ale OCDE în domeniile social, ocuparea forței de muncă și migrație, nr. 193, Editura OCDE, Paris; și OCDE (2016), New Skills for the Digital Economy (Noi competențe pentru economia digitală), Documentele OCDE în domeniul economiei digitale, nr. 258, Editura OCDE, Paris.

(12) OCDE (2017). „Aspecte-cheie privind transformarea digitală în cadrul G20”. Raport elaborat în contextul unei conferințe comune a Președinției germane a G20 – OCDE. Pentru lista recomandărilor, a se vedea paginile 145-149.

(13) JO C 13, 15.1.2016, p. 161.

(14) JO C 434, 15.12.2017, p. 30.

(15) JO C 303, 19.8.2016, p. 54.

(16) CESE (2017). „Impactul digitizării și al economiei la cerere asupra piețelor forței de muncă și consecințele pentru relațiile de muncă și industriale”. Studiu elaborat de o echipă de cercetare a CEPS.

(17) JO C 173, 31.5.2017, p. 45.

(18) Forumul Economic Mondial (2016). Viitorul locurilor de muncă.„Strategia privind ocuparea forței de muncă, competențele și forța de muncă în contextul celei de-a patra revoluții industriale”. Global Challenge Insight Report.

(19) A se vedea, mai sus, nota 2.

(20) Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica, A8-0005/2017.

(21) A se vedea, mai sus, nota 3.

(22) JO C 434, 15.12.2017, p. 36 și JO C 434, 15.12.2017, p. 30.

(23) Eurofound (2017). Non-standard forms of employment: Recent trends and future prospects (Forme atipice de ocupare a forței de muncă: tendințe recente și perspective), Eurofound, Dublin.

(24) JO C 434, 15.12.2017, p. 30.

(25) CEDEFOP (2017). „Investiția în competențe dă roade: Costul economic și social al adulților slab calificați din UE”.

(26) OCDE (2017). „Digitalizarea: Viitorul muncii pentru femei”. Sinteză a politicilor privind viitorul muncii.

(27) Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind eficiența și echitatea în sistemele europene de învățământ și formare profesională, COM(2006) 481 final.

(28) JO C 13, 15.1.2016, p. 161.

(29) JO C 13, 15.1.2016, p. 49.

(30) Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale.

(31) Schellinger, A. (2017). Brain Drain – Brain Gain: European Labour Markets in Times of Crisis (Exodul creierelor – Atragerea creierelor: Piețele europene ale muncii în perioadele de criză). Un proiect Friedrich-Ebert-Stiftung 2015-2017, p. 88.

(32) JO C 81, 2.3.2018, p. 102.

(33) JO C 13, 19.8.2016, p. 57, JO C 143, 15.1.2012, p. 94.

(34) A se vedea avizul CESE pe tema „Noua strategie a UE în domeniul educației”, punctul 1.2 (JO C 81, 2.3.2018, p. 167).

(35) Comisia Europeană (2017). Business cooperating with vocational education and training providers for quality skills and attractive future (Cooperarea dintre întreprinderi și furnizorii de educație și de formare pentru competențe de calitate și un viitor atractiv). Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/19

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online”

[COM(2017) 555 final]

(2018/C 237/03)

Raportor:

Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

Sesizare	Comisia Europeană, 17.11.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	9.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	180/4/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Conținutul ilegal online este o problemă complexă și orizontală care trebuie abordată din diferite perspective, în funcție de evaluarea impactului său, precum și în funcție de armonizarea sa în cadrul juridic al statelor membre.

Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază importanța instituirii unui cadru de reglementare adecvat și echilibrat pentru platformele online de pe piața unică digitală, care să fie în măsură să contribuie la instituirea unui climat de încredere atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, în general, ceea ce le-ar permite să utilizeze cu încredere aceste platforme. Este de dorit ca abordările politice adoptate în materie de reglementare și autoreglementare să fie flexibile, viabile și capabile să răspundă provocărilor în mod direct, în special în ceea ce privește procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare a conținutului ilegal prezent pe platforme.

1.2.

CESE consideră că este necesar ca criteriile și măsurile adoptate să rămână coerente cu ceea ce se propune pe această temă în avizele sale anterioare. Punctul de plecare trebuie să fie acela potrivit căruia ceea ce este ilegal în lumea reală este, de asemenea, ilegal în cea virtuală (online). CESE subliniază că neutralitatea tehnologică este importantă și că trebuie să se asigure coerența între normele care se aplică online și offline în situații echivalente, în măsura necesară și posibilă.

1.3.

Este esențial să se atingă echilibrul maxim dintre limitele prevăzute în ceea ce privește conținuturile ilegale și garantarea drepturilor fundamentale, precum și în ceea ce privește diferitele dimensiuni și activități ale platformelor online.

CESE solicită Comisiei să ia măsurile corespunzătoare pentru a combate prezența tot mai marcată a mesajelor violente și/sau discriminatorii pe platformele online, subliniind importanța protejării persoanelor vulnerabile și a copiilor, precum și a combaterii oricărei forme de rasism, sexism, incitare la terorism și de hărțuire, inclusiv în mediul digital.

1.4.

Trebuie să se țină seama, în special, de eficacitatea acțiunilor întreprinse în legătură cu acele platforme online ale căror sedii se situează în afara teritoriului Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze și să clasifice, în măsura posibilului, conținuturile ilegale publicate, astfel încât să poată fi incluse și alte tipuri de conținuturi, care nu sunt menționate în mod explicit în comunicare.

În orice caz, aplicarea principiilor directoare pentru procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare ar trebui să fie promovată în următoarele cazuri:

(a)

pentru protecția drepturilor recunoscute în cadrul convențiilor internaționale, cum ar fi cele care vizează:

—	protecția copiilor de expunerea la acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției privind drepturile copilului;

—	protecția persoanelor cu handicap de acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(b)

pentru a se garanta că conținutul digital nu dă naștere unei discriminări pe motive de gen, în special în ceea ce privește aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și garantarea egalității de gen și a demnității umane în publicitate;

(c)	pentru a se garanta că conținutul digital este în conformitate cu prevederile din Agenda digitală, în vederea consolidării siguranței și a drepturilor consumatorilor în societatea digitală.

Comunicarea ar trebui să abordeze impactul potențial al conținutului ilegal în cadrul pieței unice, astfel încât să se poată lua măsurile preventive necesare pentru menținerea ei în stare de funcționare, în conformitate cu principiile pe care se întemeiază.

1.5.

În fond, CESE consideră foarte oportună inițiativa Comisiei Europene de a prezenta această comunicare, care, în general, prevede o abordare adecvată a chestiunii prezenței conținuturilor ilegale pe platformele online. În acest scop, trebuie să se reflecteze la posibilitatea de a revizui conținutul Directivei privind comerțul electronic, al Directivei privind practicile comerciale neloiale și al Directivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă, printre altele pe baza criteriului unor norme adaptate exigențelor viitoare, neutre din punct de vedere tehnologic și esențiale pentru dezvoltarea platformelor europene, astfel încât să nu se genereze incertitudine pentru agenții economici și să nu se limiteze accesul la serviciile digitale.

2. Context

2.1.

Platformele online reprezintă un tip de furnizori de servicii ale societății informaționale care joacă un rol de intermediere în cadrul unui ecosistem digital dat. Ele cuprind o gamă largă de actori implicați în numeroase activități economice, inclusiv comerțul electronic, mass-media, motoarele de căutare, economia colaborativă, activitățile fără scop lucrativ, distribuirea de conținut cultural și rețelele sociale. Platformele online nu fac obiectul niciunei definiții clare și precise, formularea unei astfel de definiții fiind dificilă din cauza naturii lor în continuă evoluție. În prezent, ele joacă un rol important pe piața internă, menit să crească şi mai mult în viitor.

2.2.

Comisia a abordat deja problema platformelor online în raport cu piața unică digitală (1), recunoscând că cea mai importantă provocare cu care se confruntă în prezent UE pentru a-și asigura competitivitatea în viitor la nivel mondial constă în a promova cu eficacitate inovarea în aceste sectoare economice, protejând totodată în mod corespunzător interesele legitime ale consumatorilor și ale utilizatorilor. În acest sens, a avut în vedere revizuirea directivelor privind telecomunicațiile, confidențialitatea și comunicațiile electronice în ceea ce privește statutul serviciilor de comunicații online OTT.

2.3.

CESE s-a pronunțat deja asupra acestei comunicări (2), subliniind că numeroase platforme online reprezintă elemente importante ale economiei colaborative, și a reafirmat concluziile sale privind economia colaborativă, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor, a lucrătorilor salariați și a celor care desfășoară o activitate independentă. De asemenea, Comitetul a subliniat necesitatea de a se combate riscul fragmentării legislative și, prin urmare, de a se adopta o abordare coerentă în UE.

2.4.

Comisia abordează în prezent, prin intermediul acestei comunicări, așa-numita „combatere a conținutului ilegal online”, încercând să sporească nivelul de responsabilizare a platformelor online, și aducând laolaltă, în acest sens, o serie de principii și orientări pentru ca platformele online să își intensifice eforturile de combatere a conținutului ilegal online, în cooperare cu autoritățile naționale, statele membre și alte părți interesate.

2.4.1.

Comunicarea are ca scop intensificarea punerii în aplicare a bunelor practici pentru prevenirea, detectarea, eliminarea și blocarea accesului la conținutul ilegal, astfel încât:

(a)	să se garanteze eliminarea sa efectivă;

(b)	să crească transparența și protecția drepturilor fundamentale online;

(c)	să se ofere clarificări cu privire la răspunderea platformelor atunci când iau măsuri efective pentru detectarea sau eliminarea conținutului ilegal ori pentru blocarea accesului la acesta (așa-numitele acțiuni de tip „bunul samaritean”).

2.4.2.

Cadrul juridic al UE este alcătuit din norme cu caracter obligatoriu și norme fără caracter obligatoriu, în special Directiva privind comerțul electronic (3), care armonizează condițiile în care platformele online pot beneficia, în cadrul pieței unice digitale, de derogare în materie de răspundere pentru conținutul ilegal pe care îl găzduiesc.

2.4.3.

În prezent, în UE nu există o abordare armonizată și coerentă pentru eliminarea conținuturilor ilegale, întrucât ceea ce trebuie considerat ca fiind ilegal este stabilit de legislația specifică la nivelul UE, dar și de dreptul intern. În orice caz, o abordare mai armonizată ar permite o combatere mai eficace a conținuturilor ilegale și ar conduce la dezvoltarea pieței digitale.

2.4.4.

Comunicarea analizează criteriile care urmează să fie stabilite în ceea ce privește comportamentul pe care trebuie să îl adopte platformele online, autoritățile competente și utilizatorii, pentru a detecta rapid și eficient conținuturile ilegale. În acest scop, Comisia consideră că ar trebui ca platformele online să își intensifice sistematic cooperarea cu autoritățile competente din statele membre, iar statele membre ar trebui să se asigure că instanțele judecătorești sunt în măsură să reacționeze cu eficacitate împotriva conținutului ilegal online și să asigure în același timp o cooperare transfrontalieră mai puternică.

2.4.4.1.

De asemenea, Comisia consideră că, pentru ca eliminarea conținutului online ilegal să fie mai rapidă și mai fiabilă, ar trebui să se instituie mecanisme care să le permită „notificatorilor de încredere” să acționeze. Aceștia sunt entități specializate în identificarea conținutului ilegal sau structuri dedicate pentru detectarea și identificarea acestui tip de conținut online. Comisia va analiza posibilitatea de a conveni, la nivelul UE, asupra unor criterii comune aplicabile notificatorilor de încredere.

2.4.4.2.

În ceea ce privește comunicarea cu utilizatorii, se consideră că platformele online ar trebui să instituie un mecanism ușor de accesat și de utilizat, care să le permită utilizatorilor să notifice conținutul găzduit de platformă, considerat a fi ilegal.

2.4.4.3.

În ceea ce privește asigurarea unei calități ridicate a notificărilor, Comisia consideră că ar trebui să se instituie mecanisme eficace, care să faciliteze transmiterea de notificări suficient de exacte și motivate adecvat.

2.4.5.

Se evaluează oportunitatea stabilirii, de către platformele online, a unor măsuri proactive cu privire la derogarea în materie de răspundere și utilizarea tehnologiei pentru detectarea și identificarea conținuturilor ilegale.

2.4.6.

Eliminarea conținutului ilegal este un alt aspect examinat în cadrul comunicării, ce urmărește stabilirea unor garanții solide, care să limiteze riscul de eliminare al conținuturilor care nu sunt ilegale. Comisia urmărește respectarea așa-numitei „promptitudini” în ceea ce privește eliminarea conținuturilor și raportarea infracțiunilor la autoritățile de aplicare a legii. Aceasta urmărește, de asemenea, promovarea transparenței politicii privind conținutul platformelor și a procedurilor de „notificare și acțiune”.

2.4.7.

În ceea ce privește stabilirea garanțiilor împotriva eliminărilor abuzive și a utilizării arbitrare a sistemului, Comisia examinează posibilitatea introducerii contestării unei notificări și a măsurilor împotriva notificărilor și contestațiilor introduse cu rea-credință.

2.4.8.

Pentru a preveni republicarea de conținut ilegal, se analizează posibilitatea de a introduce măsuri prin care utilizatorii să fie descurajați să încarce în mod repetat conținut ilegal de aceeași natură și care să vizeze întreruperea efectivă a diseminării conținutului ilegal în cauză, și se încurajează utilizarea în mai mare măsură și dezvoltarea tehnologiilor automate, menite să preîntâmpine reapariția online a conținutului ilegal, de exemplu prin intermediul unor filtre automate împotriva repetării publicării online.

2.4.9.

În concluzie, comunicarea oferă un set de orientări, însă nu aduce modificări cadrului juridic aplicabil și nu conține norme obligatorii din punct de vedere juridic. Scopul său principal este de a îndruma platformele online în ceea ce privește cel mai bun mod în care își pot îndeplini responsabilitățile ce le revin în legătură cu combaterea conținutului ilegal pe care l-ar putea găzdui. De asemenea, comunicarea vizează răspândirea bunelor practici aplicate în combaterea diferitelor forme de conținut ilegal și promovarea unei cooperări mai strânse între platforme și autoritățile competente.

3. Observații generale

3.1.

CESE ține seama de comunicare și solicită Comisiei să elaboreze programe și să ia măsuri eficace pentru a permite instituirea unui cadru juridic stabil și coerent vizând eliminarea conținutului ilegal într-un mod eficace. În plus, comunicarea este, de asemenea, considerată oportună, având în vedere impactul pe care platformele digitale îl au în prezent asupra vieții cotidiene, precum și riscurile care însoțesc difuzarea lor pe plan social și impactul asupra pieței unice digitale, a cărei rațiune de a fi este de a evita fragmentarea legislațiilor naționale și de a elimina barierele tehnice, juridice și fiscale, pentru a permite întreprinderilor, cetățenilor și consumatorilor să beneficieze pe deplin de instrumente și servicii digitale.

CESE subliniază că este necesar ca platformele online să combată conținuturile ilegale și practicile comerciale neloiale (de exemplu, revânzarea biletelor de spectacol la prețuri exorbitante), prin intermediul unor măsuri normative completate de măsuri eficace de autoreglementare (de exemplu, prin stabilirea unor condiții de utilizare foarte clare și a unor mecanisme adecvate pentru a-i identifica pe cei care recidivează sau prin crearea unor echipe specializate de moderare a conținutului și urmărire a conținutului ilegal) ori prin adoptarea unor măsuri hibride.

3.2.

CESE consideră că ar trebui revizuite și catalogate cazurile de conținut ilegal, astfel încât acestea să nu se limiteze numai la cele prezentate în comunicare (incitarea la terorism, discursul xenofob, care incită public la ură și violență, materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor). În acest domeniu ar putea intra și alte cazuri, cum ar fi calomnia în mod evident rău-intenționată, distribuirea de materiale care încalcă demnitatea umană sau de conținuturi sexiste, care contribuie la violența de gen, scopul nefiind acela de a stabili o listă exhaustivă a acestor situații, ci numai de a stabili criterii pentru a le cataloga.

Prin urmare, aplicarea principiilor directoare pentru procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare ar trebui să fie promovată în următoarele cazuri:

(a)

pentru protecția drepturilor recunoscute în cadrul convențiilor internaționale, cum ar fi cele care vizează:

—	protecția copiilor de expunerea la acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției privind drepturile copilului;

—	protecția persoanelor cu handicap de acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(b)

(c)	pentru a se garanta că conținutul digital este în conformitate cu prevederile din Agenda digitală, în vederea consolidării siguranței și a drepturilor consumatorilor în societatea digitală.

3.3.

CESE este în favoarea consolidării măsurilor de combatere a conținutului ilegal de pe internet, în special în ce priveşte protecția minorilor şi retragerea conținutului legat de incitarea la ură şi de incitarea la terorism, solicitând totodată să se țină seama și de necesitatea de a se evita hărțuirea și violența la adresa persoanelor vulnerabile.

3.4.

Acest lucru este valabil chiar dacă noțiunea de conținut ilegal în mediile digitale variază din punct de vedere juridic de la un stat membru la altul și, de asemenea, din punct de vedere etic, de la o persoană la alta. Astfel, se pot oferi exemple care nu sunt la fel de evidente ca și cele citate, în care calificarea unui conținut drept ilegal va depinde de interpretarea și soluționarea acelor conflicte în care există o contradicție între drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și alte drepturi recunoscute, fiind necesar să se asigure o cât mai mare conciliere a drepturilor pentru a preveni astfel de contradicţii. Cu toate acestea, trebuie subliniată importanța luării de măsuri împotriva diseminării de știri false, motiv pentru care CESE consideră că platformele online trebuie să furnizeze utilizatorilor instrumente de denunțare a știrilor false, astfel încât alți utilizatori să poată fi informați că veridicitatea conținutului este pusă sub semnul întrebării. În plus, platformele online ar putea să dezvolte parteneriate cu notificatori de încredere, altfel spus cu site-uri certificate de verificare a informațiilor, pentru a consolida încrederea utilizatorilor lor în veridicitatea conținutului online.

3.5.

Cu titlu ilustrativ, se recomandă inventarierea cazurilor de conținut ilegal astfel încât, în măsura posibilului, să se contribuie la o înțelegere comună în toate statele membre, facilitând astfel ierarhizarea și evaluarea acestor situaţii. În acest sens, se propune să se aibă în vedere, printre altele, cazurile legate de:

—	securitatea națională (terorismul, corupția, traficul de droguri, traficul de arme, evaziunea fiscală și spălarea banilor);

—	protecția minorilor (pornografia, violența etc.);

—	traficul de persoane, prostituția și violența de gen, inclusiv publicitatea sexistă;

—	protecția demnității umane (incitare la ură sau la discriminare rasială, de gen sau ideologică în ceea ce privește orientarea sexuală);

—	securitatea economică (fraude și înșelăciuni, piraterie și falsificare etc.);

—	securitatea informațiilor (intruziune informatică infracțională, colectare de date în scopuri comerciale, denaturare a concurenței, manipulare de informații etc.);

—	protecția vieții private (hărțuire pe internet, filtrare și utilizare de date personale, interceptarea comunicațiilor personale, interceptarea geolocalizării personale etc.);

—	protejarea reputației (calomnie, publicitate comparativă ilegală etc.);

—	proprietatea intelectuală.

3.5.1.

De asemenea, se consideră că este necesar să se adopte o abordare conceptuală a „conținutului ilegal” și a „conținutului periculos”, care să împiedice interpretările părtinitoare ale acestor concepte.

3.6.

În lumina efectelor pe care le generează, trebuie să beneficieze de o atenție deosebită atât concentrarea puterii economice a anumitor platforme digitale, cât și funcția de elaborare, prelucrare și distribuire de conținut doar în aparență pur informativ şi legal; altfel spus, a cărui publicare încearcă să ascundă aspecte ilegale sau chiar periculoase. Totodată, același tratament trebuie aplicat și tuturor aspectelor legate de volumele mari de date și de beneficiile pe care platformele online le obțin în urma exploatării acestor date.

3.7.

De asemenea, având în vedere natura globală a problemei în cauză, trebuie remarcată posibilitatea de a analiza și de a prezenta inițiative de cooperare și reciprocitate în acest sens, într-un mod optim și eficient, ținând seama de principii precum informarea, alegerea, transferul progresiv, securitatea, integritatea datelor, accesul și punerea în aplicare.

4. Observații specifice

4.1.

În ceea ce privește contextul general, este oportun să se reflecteze asupra revizuirii Directivei privind comerțul electronic, adoptată în 2000, a Directivei privind practicile neloiale, adoptată în 2005, și a Directivei privind publicitatea, adoptată în 2006. Trebuie avute în vedere, în special, aspectele legate de noile modele economice emergente, precum și acele alte cazuri în care nu există o relație comercială convențională și, în orice caz, trebuie să se consolideze regimul responsabilității pentru conținuturile de pe platforme într-un mod armonizat la nivelul întregii Uniuni și să se elimine deficiențele în ce privește punerea în aplicare. Toate acestea au ca scop creșterea securității juridice și consolidarea încrederii întreprinderilor și a consumatorilor.

4.1.1.

În orice caz, ar trebui să se includă măsuri împotriva site-urilor internet care încălcă dispozițiile acestor directive, oferind posibilitatea blocării accesului la paginile web, prin utilizarea unor proceduri transparente și care să ofere garanții corespunzătoare, în special pentru a asigura faptul că restricționarea se limitează la ceea ce este necesar și proporțional și că utilizatorii sunt informați cu privire la motivele restricționării. Aceste garanții ar trebui să includă, de asemenea, posibilitatea de a introduce o acțiune în instanță.

4.1.2.

În ceea ce privește detectarea și notificarea conținutului ilegal, comunicarea stabilește că trebuie să se analizeze posibilitatea adoptării de către instanțele naționale și autoritățile naționale a unor măsuri asigurătorii și a altor măsuri de eliminare sau de blocare a accesului la conținutul ilegal. Acestea trebuie să fie însoțite de măsuri formulate în termenii stabiliți de CESE pentru dispozițiile prevăzute în Regulamentul privind cooperarea dintre autoritățile naționale (4).

4.2.

De asemenea, ar trebui să se stabilească mecanisme care să conducă la identificarea responsabililor și la definirea procedurilor de intervenție care duc la revocarea autorizațiilor prealabile și ulterioare, și a măsurilor care trebuie adoptate de la un caz la altul, ținându-se seama de antecedente și de informațiile disponibile.

4.3.

De asemenea, ar putea fi explorate în detaliu aspectele legate de autorizarea conținutului în ceea ce privește notificările anterioare. De exemplu, ar putea fi elaborate liste de platforme online cu conținut ilegal, precum și de platforme care pun în aplicare bune practici, care beneficiază de o recunoaștere oficială ce contribuie la creșterea concurenței pentru reputație și a încrederii în rețea.

Inovarea favorizează investițiile în cercetare, dezvoltare și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, având o importanță crucială în ce privește generarea de noi idei și inovații. Ar trebui să se recurgă la inovații tehnologice pentru detectarea, identificarea, eliminarea și prevenirea reintroducerii conținutului ilegal, utilizându-se, de exemplu, prelucrarea datelor și inteligența artificială, precum şi tehnologiile automate de detectare și filtrare; cu toate acestea, în ultimă instanță, ar trebui să se garanteze că decizia individuală a unei persoane și acțiunile întreprinse de ea respectă drepturile fundamentale și valorile democratice.

Reafirmând că trebuie găsit un echilibru între garantarea drepturilor fundamentale și restricționarea conținutului ilegal, CESE subliniază că utilizarea actualelor tehnologii de filtrare automată impune o sarcină disproporționată asupra libertății intermediarilor de a-și desfășura activitatea, asupra dreptului utilizatorilor finali la libertate de exprimare și asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Nu ar trebui impuse în acest sector soluții universale, cum ar fi filtrele automate împotriva repetării publicării online, fără să se ia în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor din sectorul IT. Cele mai bune practici actuale în materie de tehnologie de filtrare automată arată că este necesară aplicarea sistematică a principiului intervenției umane. Acesta este un sistem în care deciziile definitive, contextualizate, privind un număr restrâns de cazuri ambigue sunt luate întotdeauna de oameni, pentru a reduce probabilitatea unei încălcări a dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Ar trebui clarificat faptul că inteligența artificială nu trebuie să se substituie deciziilor luate de oameni pe baza unor considerente etice.

4.4.

În ceea ce privește notificările, se propune abordarea procedurilor de acreditare pentru notificatorii de încredere, iar în ceea ce privește „asigurarea unei calități ridicate a notificărilor”, ar trebui să se sublinieze caracterul oportun al difuzării publice a notificărilor.

4.5.

În ceea ce privește măsurile proactive, comunicarea nu prevede o propunere clară de măsuri proactive, preventive și de reeducare, care să permită elaborarea unei serii de inițiative politice în această privință, precizarea acestora fiind esențială pentru a iniția într-un mod integrat și eficient combaterea conținutului digital ilegal.

4.6.

Trebuie să se includă o dispoziție privind luarea de măsuri pentru cazurile în care deciziile adoptate necesită o revizuire, astfel încât să se asigure caracterul lor reversibil, prin intermediul unor soluții de reintegrare a conținuturilor eliminate în mod eronat sau în cazul cărora semnalarea a fost rău-intenționată, în special sisteme de soluționare extrajudiciară a litigiilor, dotate cu cod de conduită, în care sunt prevăzute sancțiuni în cazul încălcării regulilor.

CESE solicită instituirea unor sisteme eficace pentru procedurile de depunere a reclamațiilor și de soluționare a litigiilor, simplificând modul în care IMM-urile și consumatorii își pot exercita drepturile.

4.7.

În ceea ce privește eliminarea conținutului ilegal, se propune sporirea eficacității propunerilor prin introducerea unui element de descurajare clară, cum ar fi difuzarea publică a măsurilor adoptate în cadrul securității juridice corespunzătoare, deoarece acesta ar consolida, de asemenea, standardele de transparență, condiție necesară pentru punerea în aplicare optimă și eficientă a unei propuneri legislative.

Trebuie să se garanteze un nivel ridicat de protecție în raporturile dintre platforme, consumatori și ceilalți actori economici. Este important să se încurajeze transparența sistemului și creșterea cooperării dintre platforme ca atare, dar și între ele și autorități, pentru a intensifica lupta împotriva conținutului ilegal.

4.8.

Nu în ultimul rând, abordările specifice referitoare la copii trebuie extinse și la alte grupuri vulnerabile ale populației adulte, cu ajustările necesare, în funcție de gradul lor de vulnerabilitate.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) COM(2016) 288 final din 25 mai 2016 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Platforme online și piața unică digitală – Oportunități și provocări pentru Europa”.

(2) JO C 75, 10.3.2017, p. 119.

(3) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind comerțul electronic (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(4) JO C 34, 2.2.2017, p. 100.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/26

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluare la jumătatea perioadei a programului Copernicus (2014-2020)

[COM(2017) 617 final]

(2018/C 237/04)

Raportor:

Mindaugas MACIULEVIČIUS

Sesizare	Comisia Europeană, 18.1.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	9.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	178/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) apreciază rezultatele obținute până în prezent de programul Copernicus, astfel cum au fost comunicate de Comisie. Există sateliți foarte preciși care sunt deja operaționali și care transmit zilnic date de înaltă calitate la nivel mondial cu privire la monitorizarea Pământului.

1.2.

CESE subliniază că, pe lângă aspectul economic, la evaluarea realizărilor programului Copernicus ar trebui luate în considerare și aspectele sociale și de mediu. UE s-a angajat să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă și este unul dintre liderii mondiali în combaterea schimbărilor climatice, asumându-și un angajament clar și foarte ambițios în favoarea COP21, iar programul Copernicus este cel mai important sistem pentru furnizarea de parametri clari și instrumente precise de măsurare a performanțelor și rezultatelor, nu numai la nivelul UE, ci și la nivel mondial.

1.3.

Copernicus este esențial pentru politicile în materie de schimbări climatice, securitate alimentară, sănătate publică, gestionarea dezastrelor, combaterea traficului de ființe umane, siguranță maritimă etc. UE este lider în monitorizarea și furnizarea de date exacte privind schimbările climatice, emisiile de diferite gaze, starea terenurilor agricole și forestiere și situația maritimă. Fără aceste date, comunitatea științifică nu ar putea să înțeleagă aceste aspecte și să propună modalități de a aborda cu succes schimbările climatice, de a produce alimente în mod durabil etc.

1.4.

Cetățenilor europeni le lipsește sentimentul real de asumare sau de mândrie cu privire la programul Copernicus. Ei nu cunosc programul Copernicus și nici beneficiile sale, la fel cum adesea nu cunosc, în general, programele spațiale europene. Programul și activitățile sale ar trebui să fie mai vizibile pentru mijloacele de comunicare în masă și să fie deschise pentru societatea civilă și cetățenii activi. CESE consideră indispensabilă participarea societății civile la definirea strategiilor și programelor spațiale.

1.5.

Eventualul forum Copernicus ar trebui să fie deschis reprezentanților întreprinderilor, consumatorilor și organizațiilor societății civile. Este necesar să „deschidem porțile” către societate și să creăm o adevărată comunitate spațială europeană. CESE își declară interesul și dorința de a juca un rol activ, în mod direct și împreună cu organizațiile naționale reprezentate în cadrul comunității, care constituie un potențial imens pentru a completa „verigile lipsă” identificate în proiectul CESE, Spațiul și societatea.

1.6.

Eficacitatea programului Copernicus ar trebui să nu fie evaluată numai pe baza performanțelor economice. Valoarea sa cea mai mare provine din aspectele sale sociale și de mediu. Programul este un instrument necesar pentru combaterea schimbărilor climatice, asigurarea furnizării, în mod durabil, de alimente pentru populația mondială sau pentru salvarea de vieți pe mare etc. Este un serviciu care nu poate fi cumpărat de la terți din cauza aspectelor de securitate națională și a lipsei actuale de servicii de calitate similare, în altă parte. Programul reprezintă răspunsul nostru la aceste provocări la nivel mondial și dorința noastră, ca societate globală matură, de a le aborda.

1.7.

Implicarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor, a întreprinderilor nou-înființate și a cercetătorilor independenți are o importanță majoră pentru utilizarea cu succes a datelor furnizate de Copernicus. Acest sector dă naștere unor idei noi și unor domenii noi de utilizare. Este esențial să se promoveze dezvoltarea unor inițiative diferite și să se elaboreze instrumentele pentru utilizatorii finali, care generează valoare adăugată. Orizont 2020 a jucat și ar trebui să joace în continuare un rol important. Accesul la finanțare prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) are o importanță esențială.

1.8.

CESE solicită o promovare mai ambițioasă a consecvenței și coerenței în ceea ce privește Copernicus, a conștientizării acestuia și a utilizării instrumentelor sale în scopul asigurării de servicii publice de către diferitele direcții generale, la nivel european, și de către autoritățile naționale și regionale, la nivelul statelor membre. Datele Copernicus ar trebui considerate ca standardul independent și național la nivel european. Eurostat ar trebui să se implice mai mult în măsurarea progreselor înregistrate în acest domeniu și a beneficiilor oferite de Copernicus.

1.9.

Agențiile locale mici, la nivel național, ar putea fi o soluție convenabilă pentru diseminarea datelor și a programului Copernicus ca instrument la nivelul guvernelor naționale. Înființarea unor comunități locale de utilizatori care să implice IMM-uri, microîntreprinderi, întreprinderi nou-înființate și cercetători independenți de la nivel local, împreună cu guvernele regionale, reprezentanți ai societății civile, instituții de învățământ și servicii independente și publice de consultanță, componente ale societății care lucrează în mod direct cu Copernicus (fermieri, silvicultori și ecologiști), ar putea contribui la creșterea în continuare a utilizării datelor Copernicus și la sporirea performanței lor adaptate la specificul național.

1.10.

Educația privind programul Copernicus are o importanță majoră. CESE salută programele de masterat special desemnate, care oferă sprijin anumitor studenți, care studiază în cadrul universităților europene pentru a obține o diplomă de masterat privind Copernicus. CESE solicită crearea unui program special, mai ambițios, inclusiv asigurarea întregului sprijin tehnic relevant pentru departamentele dedicate programului Copernicus în toate universitățile europene, școlile de formare profesională și în rândul furnizorilor de servicii de consultanță relevanți. Ca subiect separat, utilizarea potențială a programului Copernicus ar trebui introdusă în toate domeniile de studiu conexe, inclusiv în agricultură și științele forestiere, în inginerie, mediu, studii marine etc. Ar trebui să se ia în considerare nevoile de formare ale profesioniștilor existenți, inclusiv ale utilizatorilor finali; programele speciale în acest domeniu ar putea fi furnizate de servicii independente și publice de consultanță de la nivel național.

1.11.

Disponibilitatea accesului rapid și simplu la date va fi asigurată în curând prin lansarea Serviciilor de acces la date și informații Copernicus (DIAS). Acest lucru va preveni unele aspecte critice cu privire viteza scăzută de descărcare a datelor Copernicus. CESE solicită, de asemenea, accelerarea armonizării și disponibilității depline a datelor in situ, reglementate de legislația națională. Standardizarea și interoperabilitatea sunt condiții necesare pentru succesul deplin al programului Copernicus.

1.12.

Formarea inginerilor și a tehnicienilor calificați, crearea de noi locuri de muncă și de noi competențe profesionale legate de dezvoltarea aplicațiilor reprezintă un angajament prioritar al UE pentru o economie durabilă și utilă din punct de vedere social.

1.13.

CESE speră că se va acorda prioritate lansatoarelor europene, având în vedere rezultatele importante și calitatea lor. Lansările de succes, precizia implementării programelor și a respectării termenelor, precum și flexibilitatea utilizării datelor cu noile modele Ariane 6 și Vega C ar trebui să recompenseze excelența europeană cu contracte pe termen lung. CESE nu împărtășește politicile protecționiste, dar consideră, în același timp, că industria europeană trebuie protejată împotriva practicilor neloiale prin aplicarea principiului reciprocității.

1.14.

O atenție deosebită ar trebui acordată diseminării oportunităților de care pot beneficia domeniile agriculturii, silviculturii și pescuitului, prin programe specifice de informare și conștientizare orientate către operatorii din aceste sectoare. Economiile de energie și economiile de îngrășăminte și pesticide pot spori și îmbunătăți în mod semnificativ producția agricolă și conservarea apei. Programul european de observare și monitorizare a Pământului (GMES), care a înregistrat deja rezultate excelente pentru Africa, ar trebui, în opinia CESE, să fie consolidat și diseminat și în alte zone în curs de dezvoltare.

1.15.

CESE salută modelul de guvernanță adoptat pentru programul Copernicus, în special înființarea forumului utilizatorilor, care ar trebui să fie deschis reprezentanților operatorilor, cercetătorilor și societății civile. Următorul regulament Copernicus ar trebui să confirme modelul actual de repartizare a responsabilității în funcție de competențe, făcând distincție între responsabilitatea tehnică pentru componenta spațială, încredințată Agenției Spațiale Europene (ESA), și responsabilitatea pentru servicii, încredințată „entităților desemnate”.

1.16.

În paralel cu îmbunătățirea accesului la date și a calității acestora, este necesară intensificarea implementării depline a benzii largi în Europa, în special în zonele rurale și periferice, adesea neglijate de operatorii privați. Punerea în aplicare efectivă a „Strategiei privind piața unică digitală” este esențială pentru a maximiza oportunitățile oferite de programul Copernicus. CESE sprijină pe deplin această inițiativă a Comisiei Europene și îndeamnă Parlamentul și Consiliul să accelereze negocierile pentru aprobarea finală a măsurilor aflate încă în discuție.

1.17.

Protejarea datelor de atacurile tot mai frecvente, împreună cu riscurile generate de deșeurile spațiale la care este expusă infrastructura spațială, reprezintă o prioritate. CESE recomandă consolidarea garanțiilor de securitate și accelerarea programelor de curățare a deșeurilor spațiale și a sateliților care nu mai funcționează (1). Comisia Europeană ar trebui să își intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord internațional major.

1.18.

CESE pledează pentru o implicare sporită a sistemului financiar și a investitorilor în activitățile spațiale, care ar putea implica publicul larg prin emiterea unor „obligațiuni spațiale” speciale. O atenție deosebită ar trebui acordată finanțării întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate pentru crearea de servicii și aplicații inovatoare. Recentele acorduri privind atenuarea încălzirii globale deschid calea unor noi activități legate de monitorizarea emisiilor.

1.19.

De asemenea, CESE recomandă menținerea și, eventual, consolidarea finanțării programului Copernicus, care nu numai că generează creștere economică și dezvoltare, ci asigură, de asemenea, autonomia și independența europeană în administrarea teritoriului său și a propriei securități și încurajează inovarea, cercetarea și dezvoltarea durabilă.

2. Comunicarea Comisiei

2.1.

Componenta spațială a programului pentru perioada aprilie 2014-aprilie 2017 respectă, în general, previziunile, cu excepția unei întârzieri de aproximativ 10 luni în lansarea satelitului Sentinel 2B, din cauza unor probleme apărute la lansatorul rusesc Rockot. Pentru a reduce la minimum întârzierile, satelitul Sentinel 2B a fost plasat pe orbită de lansatorul Vega, dezvoltat de ASI (Agenția spațială italiană) în cooperare cu ESA.

2.2.

Datele transmise din luna martie 2017 de cei cinci sateliți de pe orbită au ajuns la un volum total de 12 TB pe zi, depășind cu mult așteptările, la fel cum au făcut-o și utilizatorii înregistrați ai site-ului de distribuție gratuită de date, al căror număr a crescut la 85 000, în loc de 50 000, numărul preconizat (2).

2.3.

Sentinel 5P a fost lansat cu succes la 13 octombrie 2017, cu scopul de a furniza date zilnice cu privire la compoziția atmosferei noastre, monitorizând gazele cu efect de seră, stratul de ozon, dioxidul de sulf și formaldehida, precum și cenușa vulcanică și monoxidul de carbon.

2.4.

Încă de la început, Copernicus a beneficiat de cooperarea cu alte „misiuni contribuitoare”, care sunt esențiale pentru datele de cea mai înaltă definiție pe care Copernicus nu le poate garanta. Aceste misiuni au permis demararea proiectului înainte de lansarea primului satelit Sentinel. Pe lângă datele obținute de la misiunile „paralele”, se utilizează și se compară datele obținute de la senzorii in situ tereștri, marini sau aerieni. Precizia universal recunoscută a datelor Copernicus se bazează tocmai pe validarea datelor verificate încrucișat cu cele înregistrate de senzorii in situ.

2.5.

Copernicus a fost conceput de la bun început ca un serviciu orientat către utilizatori, bazându-se pe nevoile acestora. Această abordare, în paralel cu utilizarea deschisă și gratuită a datelor, sprijină succesul său, în creștere în rândul utilizatorilor și al operatorilor de servicii.

2.6.

Guvernanța programului Copernicus se bazează pe competențe.

2.6.1.

Coordonarea și implementarea componentei spațiale au fost delegate Agenției Spațiale Europene (ESA) și, parțial, Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT).

2.6.2.

Serviciile sunt delegate Centrului Comun de Cercetare (JRC), Agenției Europene de Mediu (AEM), Centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), Mercator Océan, Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Centrului Satelitar al Uniunii Europene. Conformitatea programului Copernicus cu standardele programelor geospațiale de date INSPIRE asigură utilizarea eficientă a tuturor resurselor de date disponibile.

2.7.

Comisia oferă o evaluare pozitivă a rezultatelor obținute până în prezent, conformitatea cu estimările bugetare, creșterea cererii utilizatorilor și cooperarea cu instituțiile și organismele care contribuie la gestionarea serviciilor.

2.8.

Comitetul Copernicus, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai forumului utilizatorilor, cooperează cu Comisia în vederea gestionării globale a programului.

2.9.

S-au obținut rezultate deosebite în domeniul comunicării și diseminării oportunităților oferite de Copernicus, programe specifice cum ar fi Copernicus Relay („Antenele Copernicus”) și Copernicus Academy („Academia Copernicus”) fiind însărcinate cu creșterea sensibilizării și cu punerea la dispoziție a unor birouri de asistență locale.

2.10.

Comisia și-a unit forțele cu ESA pentru organizarea concursului Copernicus Masters, un concurs anual care urmărește stimularea inovării. Programul Copernicus pentru întreprinderile nou-înființate include, de asemenea, programul Copernicus Accelerator („Acceleratorul Copernicus”), care oferă cursuri de instruire pentru aceste întreprinderi, viitoarele hackathoane Copernicus (cu 40 de hackathoane pe parcursul a doi ani) și programul de incubare Copernicus, care sprijină financiar 60 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de trei ani.

2.11.

Prioritățile viitoare ale Comisiei sunt următoarele:

—	exploatarea potențialului economic al programului Copernicus prin transformarea datelor furnizate în produse și servicii inovatoare;

—	asigurarea stabilității viitoare a programului și a accesului gratuit, deplin și deschis la date;

—

punerea pe deplin în aplicare a strategiei spațiale pentru Europa, pentru a aborda provocările reprezentate de schimbările climatice și dezvoltarea durabilă și pentru a monitoriza emisiile de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, utilizarea terenurilor și silvicultura, precum și schimbările din regiunea arctică;

—	consolidarea securității pe care Copernicus o poate garanta prin controale la frontiere și supraveghere maritimă.

3. Considerații generale

3.1.

CESE apreciază rezultatele obținute până în prezent de programul Copernicus, astfel cum au fost comunicate de Comisie. CESE a sprijinit în permanență politica spațială europeană, în ansamblul său și, în special, cele două programe majore, Galileo și Copernicus: avizele sale anterioare privind această chestiune (3) sunt reflectate pe larg în comunicarea Comisiei.

3.2.

CESE consideră că principalele obiective ale programului au fost realizate și, în anumite domenii, au fost depășite.

3.3.

Cantitatea și calitatea datelor colectate zilnic de sateliți fac din Copernicus unul dintre cei mai importanți producători de date din lume, asigurând independența Uniunii Europene în monitorizarea teritoriului său și, în același timp, oferind altor părți ale lumii date precise și gratuite. Succesul său neașteptat a creat unele dificultăți în gestionarea fluxului de date. CESE recomandă consolidarea rapidă și efectivă a platformelor publice deschise și să se răspundă solicitării de descărcare rapidă a volumelor mari de date.

3.4.

Următoarea punere în funcțiune a sistemului DIAS ar trebui să asigure accesul facil și, în combinație cu sistemul de acces la datele de referință ale programului Copernicus (CORDA), ar trebui să ofere utilizatorilor o îmbunătățire clară a cantității și a calității datelor disponibile. Datele în sine ar trebui să fie evaluate și în funcție de factorul de nebulozitate, dat fiind că, din cauza cerului noros, multe din datele existente nu pot fi folosite cu succes. Acest aspect ar reduce semnificativ costurile de funcționare și amortizare a echipamentelor serviciilor de acces la date și informații (DIAS).

3.5.

3.6.

În pofida inițiativelor lăudabile ale Comisiei și ale agențiilor de servicii delegate, nu există o politică de comunicare publică adecvată și coordonată cu privire la beneficiile care decurg, ca atare, din informațiile furnizate de Copernicus. „Sute de milioane de cetățeni europeni nu cunosc beneficiile spațiului.” CESE a solicitat în repetate rânduri crearea unui mare portal spațial, dedicat politicilor spațiale europene în ansamblul lor. Acesta ar trebui să fie primul pas către înființarea Comunității Spațiale Europene, reluând experiențele pozitive ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și modelul său de guvernanță, care a dat naștere Comunității Europene.

3.7.

Una dintre prioritățile strategiei spațiale europene este stimularea activității și a creșterii durabile. Accesul la experiența și cunoștințele de piață ale operatorilor economici, ale întreprinderilor inovatoare nou-înființate și ale experților în prelucrarea datelor și crearea de noi aplicații poate contribui la dezvoltarea rapidă a utilizării datelor obținute zilnic, acest lucru având un potențial imens pentru producerea unor efecte economice, ecologice și sociale pozitive.

3.8.

Guvernanța programului Copernicus a fost una pozitivă, cu responsabilități clare conferite Comisiei și agențiilor implicate. Următorul regulament Copernicus ar trebui să mențină acest echilibru optim, continuând să încredințeze ESA responsabilitatea pentru coordonarea componentei spațiale, iar „entităților desemnate” – responsabilitatea pentru gestionarea serviciilor.

3.9.

Dezvoltarea serviciilor spațiale este esențială pentru dezvoltarea serviciilor digitale destinate persoanelor fizice și întreprinderilor. Serviciile Copernicus au, de asemenea, numeroase aplicații practice cotidiene: de exemplu, fermele din Austria și-au sporit producția cu 26 % datorită monitorizării prin satelit a terenurilor; în Țările de Jos, același sistem a redus cheltuielile privind forajul puțurilor de hidrocarburi, transportul și logistica, iar mai multe orașe europene și-au îmbunătăţit cu 60 % precizia măsurătorilor privind poluarea aerului, reducând în același timp costurile (4).

3.10.

CESE solicită intensificarea extinderii benzii largi în Europa, în special în zonele rurale și periferice, astfel cum s-a aprobat în Strategia privind piața unică digitală.

3.11.

CESE invită Comisia să își asume un angajament deosebit de important în ceea ce privește diseminarea competențelor și a noilor locuri de muncă. Crearea de cursuri de formare profesională ar trebui sprijinită prin programe europene. Răspândirea agriculturii de precizie va genera randamente mai bune prin economisirea de apă, îngrășăminte și pesticide. Programul Agricultura 4.0 va beneficia în mare măsură de posibilitatea de a utiliza date de observare a terenurilor și de a le combina cu cele ale geolocalizării și cu alte tehnologii, disponibile deja în prezent. Vor fi create profesii noi, cum ar fi analist teritorial, agronom cibernetic și dezvoltator de aplicații destinate atenuării schimbărilor climatice.

3.12.

O problemă majoră pentru dezvoltarea rapidă a oportunităților deschise de programele spațiale europene este problema finanțării, în special pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate.

3.13.

O altă problemă majoră se referă la securitatea cibernetică, la confidențialitatea și securitatea infrastructurii spațiale. Viața cotidiană depinde tot mai mult de aplicațiile ce utilizează date care provin din spațiu. CESE recomandă consolidarea garanțiilor de securitate și accelerarea programelor de curățare a deșeurilor spațiale și de retragere a sateliților care nu mai funcționează (5). În ceea ce privește securitatea infrastructurii, UE ar trebui să pledeze pentru un acord internațional cuprinzător.

3.14.

„Deschiderea porților” ar trebui să fie noul apel la mobilizare adresat autorităților publice și sectorului privat, astfel încât participarea societății civile să producă rezultate. Fragmentarea informațiilor între diferiți operatori publici și privați împiedică îndeosebi IMM-urile să se implice în mod serios în dezvoltarea utilizărilor potențiale pentru sistem.

3.15.

CESE salută concluziile Consiliului European din 1 decembrie 2017, care corespund îndeaproape aspectelor pe care Comitetul le-a subliniat de multă vreme: implicarea părților interesate din sectorul privat și un angajament de a furniza informații complete, o viziune pe termen lung cu resurse financiare suficiente, dezvoltarea întreprinderilor inovatoare și sprijinirea acestora, o mai mare independență a Uniunii și a conducerii sale în domeniul politicilor spațiale, care se confruntă în prezent cu provocări din partea concurenților tradiționali și a celor noi, o abordare bazată pe utilizatori, în cadrul controlului și al guvernanței non-militare a Copernicus, și continuarea unui sistem gratuit, deschis și accesibil.

3.16.

Într-un studiu recent, Comisia evaluează beneficiile obținute de Copernicus în perioada 2017-2035 la o valoare cuprinsă între 67 și 131 de miliarde EUR. Continuarea programului după 2021 va genera profituri cu factori cu o valoare cuprinsă între 11 și 21 și va contribui la crearea a 4 000 de locuri de muncă înalt calificate pe an.

3.17.

CESE subliniază importanța programului GMES pentru Africa și succesul recentelor acorduri de cooperare dintre UE și Comisia Uniunii Africane. Transferul datelor și tehnologiilor bazate pe programul Copernicus, foarte utile pentru gestionarea terenurilor, identificarea și menținerea resurselor de apă și îmbunătățirea producției agricole ar trebui să fie o caracteristică esențială a angajamentului tot mai mare al UE față de Africa și țările în curs de dezvoltare.

4. Observații specifice

4.1.

CESE își confirmă dorința de a participa la inițiativele de susținere și diseminare, pentru a informa societatea civilă despre potențialul și beneficiile socioeconomice ale sistemului Copernicus, la fel ca în cazul proiectului „Spațiul și societatea”, pe care intenționează să îl desfășoare în continuare. Reunirea autorităților, agențiilor, întreprinderilor private de furnizare de servicii și a societății civile este esențială pentru succesul extraordinar așteptat pentru aplicațiile care rezultă din proiecte strategice, precum Galileo și, mai ales, Copernicus.

4.2.

CESE împărtășește preocupările Comisiei cu privire la implicarea redusă a utilizatorilor „nonspațiali”, aspect care necesită o atenție mult mai mare decât cea acordată până în prezent. Experiența pozitivă a Agenției GNSS European (GSA) s-ar putea repeta în cazul Copernicus, încredințând unui singur organism responsabilitatea pentru informare și oportunitățile oferite de diferitele servicii Copernicus. O nouă agenție ar putea fi soluția.

4.3.

CESE consideră că unul dintre cele mai mari succese ale programului Copernicus constă în aceea că, la origine, era un program orientat către utilizatori și apreciază în mod deosebit modelul său de guvernanță favorabilă incluziunii. Pentru prima dată într-un program strategic al Uniunii, comunitatea utilizatorilor este implicată, alături de statele membre, în alegerile strategice, prin intermediul forumului utilizatorilor. CESE recomandă ca utilizatorii privați, aleși de asociațiile lor europene, să fie, de asemenea, incluși în mod permanent în cadrul forumului, împreună cu utilizatorii desemnați de statele membre. CESE își declară dorința de a participa la forum. Forumurile utilizatorilor ar trebui să fie deschise și la nivel național, pentru participarea cât mai largă a societății civile.

4.4.

Una dintre problemele care ar trebui soluționate rapid este standardizarea și interoperabilitatea datelor in situ. Aceste probleme sunt generate de modurile diferite de aplicare a Directivei INSPIRE (6) și de lipsa de coerenţă a legislației de la nivel național. CESE recomandă Comisiei și statelor membre să se angajeze să asigure rapid armonizarea esențială a limbilor și a procedurilor pentru utilizarea completă, efectivă și gratuită a datelor.

4.5.

CESE consideră esențială implicarea investitorilor privați, a sistemului financiar european și internațional și a fondurilor de investiții. Înființarea „obligațiunilor spațiale” garantate, care ar putea fi oferite de instituții bancare europene, cum ar fi BEI, sau de instituții internaționale, precum Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), pentru diverse proiecte legate de spațiu, inclusiv proiecte în țările în curs de dezvoltare, ar putea fi o soluție convenabilă.

4.6.

CESE consideră că ar trebui aplicat principiul reciprocității cu țările terțe, în special în ceea ce privește utilizarea lansatoarelor. Ar trebui să se acorde prioritate lansatoarelor europene, care susțin aprovizionarea cu viitoarea lansare a lansatoarelor Ariane 6 și Vega C, rezultatul cooperării europene. Acestea sunt lansatoare flexibile, care completează gama de opțiuni disponibile. Ariane 5, activ din 1996, cu un număr de 82 de lansări de succes, va funcționa până în 2023 și a fost ales ca lansator al telescopului James Webb, succesorul telescopului Hubble. Piața internațională este extrem de competitivă, iar unele întreprinderi din țări concurente, cu politici protecționiste, propun prețuri de dumping pentru a obține comenzi în următorii ani.

4.7.

Pe lângă activitățile economice și sociale, CESE consideră că este extrem de importantă contribuția adusă combaterii traficului de ființe umane, salvării migranților aflați în foarte mare pericol și securizării frontierelor UE, cu măsuri eficace de combatere a terorismului, care apare în special în regiunile afectate de război din Orientul Mijlociu. Securitatea și apărarea teritoriului răspund unei cereri crescânde din partea cetățenilor europeni.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 38.

(2) La 17 ianuarie 2018, erau 118 000 de utilizatori înregistrați.

(3) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO C 221, 8.9.2005, p. 33); Programul european de observare a Pământului (GMES) (JO C 339, 14.12.2010, p. 14); Componenta spațială a GMES (JO C 44, 11.2.2011, p. 153); Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) (JO C 299, 4.10.2012, p. 72); Programul Copernicus (JO C 67, 6.3.2014, p. 88); Strategia spațială pentru Europa (JO C 209, 30.6.2017, p. 15).

(4) Impactul socioeconomic al programului Copernicus în UE, pe sectoare.

(5) JO C 327, 12.11.2013, p. 38.

(6) Directiva INSPIRE.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/32

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Un sistem echilibrat de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală care să abordeze provocările societale actuale

[COM(2017) 707 final]

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Orientări cu privire la anumite aspecte ale Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

[COM(2017) 708 final]

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Stabilirea abordării UE a brevetelor esențiale pentru standarde

[COM(2017) 712 final]

(2018/C 237/05)

Raportor:

doamna Franca SALIS-MADINIER

Sesizare	Comisia Europeană, 18.1.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Organul competent	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	9.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	180/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Uniunea inovării constituie una dintre cele mai importante inițiative ale Strategiei Europa 2020. În acest scop, se impune încurajarea procesului de inovare europeană, prin favorizarea întreprinderilor stabilite în țările membre.

1.2.

Comitetul Economic şi Social European (CESE) este de acord cu obiectivele Comisiei în ceea ce privește armonizarea sistemelor juridice și interpretarea directivei privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DRDPI) din 2004 (1), care vizează aplicarea măsurilor, procedurilor și despăgubirilor necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în cadrul procedurilor civile și stabilirea modului în care daunele pot fi calculate pentru a compensa pierderile deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală din țările membre.

1.3.

CESE subliniază importanța menținerii interesului general al societății, în ansamblul său, printr-o repartizare echitabilă a valorii create între diferiții actori ai proprietății intelectuale, pentru a asigura prosperitatea în Europa, respectarea dreptului deținătorilor de DPI, precum și securitatea și sănătatea consumatorilor.

1.4.

CESE susține principiile FRAND (condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii) legate de brevetele esențiale pentru standarde (BES). Comitetul consideră că astfel de principii pot fi de asemenea transpuse și aplicate, mutatis mutandis, dreptului de autor, drepturilor conexe, brevetelor, mărcilor, desenelor etc.

1.5.

CESE recomandă ca principiile care stau la baza „standardelor” tehnice să fie completate de „standarde” sociale, pentru a garanta echilibrul între actorii privați și investitorii publici care acționează în interesul general.

1.6.

Comitetul pledează în special în favoarea unui echilibru între recunoașterea adecvată a drepturilor intelectuale și dezvoltarea inovațiilor care pot aduce un adevărat beneficiu societății în ansamblul său. Fără a dori să limiteze dreptul fundamental de a pune în aplicare drepturile private prin intermediul sistemului juridic, Comitetul afirmă că, dacă anumite interese individuale sunt în conflict cu interesul general, trebuie să se facă apel la un arbitraj care să poată apăra interesul general.

1.7.

CESE pledează în favoarea unei reglementări care să îi stimuleze pe tinerii cercetători să își utilizeze cunoștințele și competențele pentru a lansa noi proiecte de afaceri. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie, în special, să adopte măsuri precum cele care duc la obținerea unor prețuri accesibile, care să le permită tinerilor antreprenori să își dezvolte proiectele inovatoare.

1.8.

CESE consideră că în lupta împotriva contrafacerii este important să se identifice (2) corect părțile interesate [întreprinderi, creatori, inventatori, artiști (3), consumatori (4), intermediari, „titulari” (5), etc.] în funcție de natura dreptului de proprietate intelectuală (brevete, desene și modele) și ca acestea să se pună de acord pentru a stabili titularul DPI.

1.9.

În lupta împotriva contrafacerii, este esențial să se sensibilizeze consumatorul pentru ca acesta să acţioneze într-un mod mai responsabil din punct de vedere social față de proprietatea „imaterială”, aşa cum face în cazul proprietății „materiale”, fără ca, în domeniul drepturilor de autor, să se aducă atingere dreptului lor la copie privată. CESE apreciază foarte mult campaniile în mass-media desfășurate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la încălcările DPI și va sprijini în viitor propunerile care vizează consolidarea și reluarea acestor campanii.

1.10.

Comitetul consideră că principiul open source trebuie pus în aplicare corect în domeniul cercetării publice. Noțiunea și principiul open source reprezintă o realitate practicată în centrele de cercetare universitare și trebuie să beneficieze de un cadru juridic adecvat.

1.11.

Comitetul sprijină creșterea rolului Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

1.12.

Pentru o mai bună gestionare a conflictelor, CESE recomandă crearea unei rețele europene de mediere, care să acţioneze în conformitate cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

1.13.

Pentru o mai bună respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, Comitetul împărtășește toate recomandările Comisiei care vizează îmbunătățirea sistemului reprezentat de Forumul juridic.

2. Propunerea Comisiei

2.1.

Sistemele de proprietate intelectuală sunt un instrument fundamental de inovare și de creștere economică și le permit întreprinderilor, creatorilor și inventatorilor să obțină profit din investițiile lor în cunoaștere și inovare. Studiile estimează că sectoarele care folosesc în mod intensiv DPI reprezintă circa 42 % din PIB-ul Uniunii Europene (în valoare de aproximativ 5,7 mii de miliarde de euro anual), generează 38 % din locurile de muncă și contribuie la 90 % din exporturile UE (6).

2.2.

Revoluția digitală a creat numeroase oportunități noi, dar în același timp a expus DPI ale UE unor noi riscuri, mai mari, facilitând circulația online de conținut și de bunuri contrafăcute, creând confuzie în rândul consumatorilor între ceea ce este contrafăcut și ceea ce este autentic și legal și îngreunând identificarea infractorilor. Acest lucru a avut ca rezultat o creștere generalizată a încălcărilor DPI.

2.3.

Mărfurile contrafăcute sau piratate reprezintă în prezent 2,5 % din comerțul mondial, iar industria UE este grav afectată (7) în special în sectoarele în care întreprinderile din UE sunt lideri mondiali.

2.4.

Acest pachet de măsuri al Comisiei urmărește să îmbunătățească în continuare aplicarea și controlul respectării DPI în statele membre ale UE, la frontierele noastre și la nivel internațional. Pachetul include:

—	o comunicare privind „Un sistem echilibrat de asigurare a respectării proprietății intelectuale care să abordeze provocările societale actuale” [COM(2017) 707 final];

—	o comunicare care oferă orientări cu privire la modul de aplicare a Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală („DRDPI”) [COM(2017) 708 final];

—	un document de lucru ce cuprinde o evaluare a DRDPI [SWD(2017) 431 final și SWD(2017) 432 final];

—	o comunicare privind brevetele esențiale pentru standarde [COM(2017) 712 final];

—	un document de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea Memorandumului de înțelegere privind vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet [SWD(2017) 430 final].

2.5.

Pachetul cuprinde măsuri formate organizate în patru secțiuni principale:

1.	măsurile menite să faciliteze modul în care părțile interesate din domeniul PI beneficiază în UE de un sistem judiciar de asigurare a respectării legislației omogen, echitabil și eficace;

2.	acțiuni destinate să sprijine inițiative lansate de industrie pentru a combate încălcarea DPI;

3.	inițiative de consolidare a capacității autorităților vamale și a altor autorități în ceea ce privește respectarea DPI;

4.	măsuri pentru a consolida eforturile de combatere a încălcărilor DPI la scară mondială, prin promovarea celor mai bune practici și prin intensificarea cooperării cu țările terțe.

3. Observații generale

3.1.

Textele propuse de Comisie sunt relevante și privesc numeroase aspecte legate de dreptul de proprietate intelectuală. Scopul propunerilor CESE este de a defini acțiuni și recomandări care să consolideze respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, în lumina mandatului instituțional al Comitetului, care se axează în principal pe aspectele sociale și economice.

3.2.

Cele trei documente ale Comisiei trebuie luate în considerare în ansamblul lor, ele acoperind toate aspectele dreptului de proprietate intelectuală. Dacă se pune accentul pe memorandumul de înțelegere și pe o interpretare mai degrabă strictă a brevetelor esențiale pentru standarde (BES) și a principiilor FRAND, există riscul ca consultările să se limiteze la inovațiile din lumea digitală. Observațiile și recomandările noastre urmăresc totuși să atragă atenția asupra tuturor domeniilor dreptului proprietății intelectuale.

3.3.

CESE împărtășește preocupările Comisiei cu privire la efectele digitizării asupra riscurilor pentru DPI, dar propune ca problematica dreptului de proprietate intelectuală, a creativității și a inovării să fie abordată sub toate aspectele juridice și sociale, pentru ca aceste drepturi să fie mai bine protejate.

3.4.

Prin aceste propuneri privind DPI, Comisia dorește să consolideze creșterea economică și să crească rata de ocupare a forței de muncă în Europa. Comitetul împărtășește aceste obiective, considerând în același timp că la baza oricărei inovații și creații stă creativitatea personală și cea a echipei din care face parte creatorul sau inventatorul. Creativitatea este o competență umană intrinsecă și o condiție prealabilă a inovării.

3.5.

CESE recomandă în acest sens un cadru european mai clar privind transferul drepturilor între diferitele părți interesate. În conformitate cu reglementările naționale și europene existente, nu intră în domeniul de aplicare al consultării privind respectarea DPI să definească în mod concret „titularii de drepturi”, de exemplu, creatorii, întreprinderile, intermediarii sau editurile, deoarece aceștia sunt definiți în dreptul material european și național privind DPI, nu în DRDPI.

3.5.1.

Dreptul de proprietate intelectuală acoperă o gamă diversă de aspecte (drepturile de autor și drepturile conexe, brevetele, mărcile, desenul industrial, indicațiile geografice etc.). În măsura în care se dorește, în final, realizarea unei piețe unice europene, se impun eforturi în direcția unei înțelegeri comune și a focalizării pe definirea conceptului de „titular de drepturi”, prin crearea condițiilor care să permită tuturor părților interesate să discute, să își apere interesele și să își soluționeze litigiile. Comitetul recomandă o mai bună armonizare reciprocă a nivelelor național și european pentru evitarea conflictelor sau ambiguităților.

3.6.

CESE consideră că, chiar dacă nu va putea oferi un cadru uniform pentru întreaga Europă, directiva poate stimula și mai mult statele membre să creeze o bază de principii pentru armonizare, de exemplu prin elaborarea de „coduri” specifice și adaptate pentru fiecare drept de proprietate intelectuală. CESE susține cu tărie ca în cazul DPI să se aplice principii etice precum echitatea, proporționalitatea și nediscriminarea.

3.7.

CESE sprijină inițiativele Comisiei Europene cu privire la accesibilitatea datelor. Este evident că o abordare europeană a dreptului de proprietate intelectuală reprezintă o economie de scară considerabilă și oferă astfel noi oportunități pentru economie în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

3.8.

Procesul economic are loc între persoana care creează și consumatorul care achiziționează produse. Între cele două părți, există o întreagă gamă de activități economice în cadrul cărora diferite interese trebuie să-și găsească locul potrivit. Consumatorul se află la capătul acestui proces. El este adesea victima contrafacerii și a pirateriei, plătind prețuri exorbitante pentru produse contrafăcute.

3.8.1.

Numeroase inovații au loc în dezvoltarea proceselor digitale. În domeniul digital, inovațiile se produc cu viteză extrem de mare. Acest lucru ridică probleme în materie de securitate și confidențialitate, iar protecția „proprietății intelectuale” devine mult mai greu (dar nu imposibil) de asigurat. Toate părțile, în special cele prezente pe internet, ar trebui corect identificate, astfel încât să poată fi demascate conturile false, care sunt implicate în practici de comerț neloial.

3.8.2.

CESE sprijină propunerile Comisiei pentru atribuirea licenței și pentru asigurarea respectării drepturilor. Regretă, cu toate acestea, că, în propunerile privind soluționarea conflictelor de interese, Comisia abordează numai litigiile (Curtea Unică în materie de Brevete) și nu prevede instrumente practice, cum ar fi un centru de mediere prin intermediul căruia părțile interesate ar putea să își gestioneze singure litigiile legate de reglementările juridice generale și să iniţieze un dialog înainte de a ajunge în instanță.

3.8.3.

Comitetul a efectuat o analiză și consideră că o platformă specifică poate oferi o valoare adăugată importantă. Un instrument adecvat, cum ar fi un „o platformă privind DPI”, de preferință cu un statut constituțional recunoscut, poate organiza și coordona dialogul extrajudiciar între părțile interesate reprezentative, pentru a permite medierea, arbitrajul și concilierea. Această platformă va răspunde necesităților existente, reunind părțile pentru ca acestea să îşi dezbată preocupările și diferitele puncte de vedere și să propună adoptarea unor coduri de conduită adecvate.

3.8.4.

Platforma ar putea să colecteze cele mai bune practici existente în Europa și să le prezinte ca bază pentru altele. CESE însuși reprezintă societatea civilă în ansamblu, în cadrul căreia dialogul se desfășoară la nivel european și în statele membre, rămânând însă la un nivel destul de genera; în aceste condiţii, ar trebui să existe posibilitatea unui contact mai strâns cu anumite grupuri profesionale, precum scriitorii, jurnaliștii și editorii, a unor legături între cercetători și institutele de cercetare, astfel încât drepturile intelectuale să fie atribuite adecvat și să se evite litigiile.

4. Observații specifice

4.1. Inovarea în Europa

4.1.1.

Inovarea este o componentă-cheie a strategiei Europa 2020. Inovarea din partea întreprinderilor care își au sediul în Europa trebuie încurajată și menținută. În întreprinderile nou-înființate și în IMM-uri sunt dezvoltate numeroase proiecte inovatoare. Acestea au adesea o bază financiară precară și cad ușor pradă achizițiilor de către marile întreprinderi, care, pe termen lung, le delocalizează către alte continente. În consecință, valoarea lor economică adăugată și ocuparea forței de muncă nu sunt în beneficiul Europei.

4.1.2.

IMM-urile se răspândesc în Europa în detrimentul marilor întreprinderi tradiționale. Uneori, întreprinderile tradiționale dispar pe măsură ce încep să se dezvolte noi proiecte de afaceri. În aceste întreprinderi, procesele de tranziție reprezintă cheia inovării. În cadrul acestui proces, o atenție deosebită trebuie să se acorde lucrătorilor, pentru a le permite să țină pasul, prin intermediul unor sisteme de formare profesională anticipative și adaptate.

4.2. Principiile etice

4.2.1.

Prin analogie cu principiile FRAND propuse de Comisie în contextul brevetelor esențiale pentru standarde, Comitetul sprijină aplicarea principiilor și standardelor de echitate, mutatis mutandis, în alte domenii ale dreptului de proprietate intelectuală. Totuşi, strict vorbind, principiile FRAND implică o limitare juridică a dreptului brevetelor. Principiile nu pot fi pur și simplu adoptate în alte sectoare, ci trebuie analizate și discutate de la caz la caz (8).

4.2.2.

La fel, principiul open source trebuie pus în aplicare fără a afecta cercetarea publică. Instituțiile publice finanțează adesea cercetarea științifică. Articolele acestora trebuie evaluate, înainte de a fi publicate în revistele de specialitate, de către colegi (peer review), deoarece lucrările cercetătorilor trebuie analizate critic. Aceste reviste sunt disponibile în centrele universitare de cercetare prin rețelele digitale globalizate, de tipul web of science, pentru care universitățile trebuie să plătească taxe semnificative de acces. Aceste conținuturi ar trebui să fie accesibile la prețuri rezonabile; universitățile nu ar trebui să plătească din nou pentru a pune la dispoziția propriilor studenți textele unor studii efectuate anterior. Această dublă utilizare a fondurilor publice nu pare eficientă și intră în conflict cu principiile echităţii și utilizării rezonabile.

4.3. Protecția socială

4.3.1.

85 % dintre invenții sunt realizate de către salariați. Este o problemă importantă pentru Comisie, care pune în aplicare un sistem echilibrat de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală care să abordeze provocările societale actuale (9). Comitetul subliniază că protecția socială a lucrătorului creativ contribuie de asemenea la acest echilibru. Aceasta ar putea să îmbunătățească semnificativ statutul artiștilor și al cercetătorilor.

5. Instrumente pentru o mai bună protejare și un control mai bun al intereselor părților interesate

5.1. Organizarea părților interesate (10)

5.1.1.

În cadrul unei abordări intersectoriale, bunele practici pot fi transferate în alte sectoare: organizațiile reprezentative ale jurnaliștilor, de exemplu, pot negocia cu organizația profesională a editorilor transferul drepturilor lor de autor în schimbul unei plăţi echitabile, precum și utilizarea ulterioară a textelor lor în alte aplicații (digitale). Jurnaliștii vor putea încheia, de asemenea, acorduri privind principiile libertății presei, protecția denunțătorilor, codurile legate de confidențialitatea datelor, dreptul de autor al cititorilor.

5.1.2.

Pentru a dezvolta un cadru extrajudiciar credibil, toate părțile interesate ar trebui să organizeze o consultare pentru a conveni modalitățile de transfer a DPI și pentru a pune în aplicare coduri de conduită sau acorduri sectoriale adecvate și viabile, adaptate situațiilor specifice și care corespund particularităților sectorului și domeniului de drept în cauză.

5.1.3.

O platformă privind DPI de consultare și de dialog între părțile interesate ar putea hotărî cu privire la domeniul de aplicare a acordurilor negociate. Consultarea europeană are o tradiție îndelungată de corelare a intereselor naționale cu cele europene în mod echilibrat. Acest forum de consultare ar putea juca în același timp un rol de mediere, reunind actorii reprezentativi ai autorilor, cercetătorilor, artiștilor, ONG-urilor, partenerilor sociali (sindicate și angajatori), ai universităților, ai organizațiilor profesionale, ai intermediarilor și ai instituțiilor publice, care ar urma să participe la lucrările Forumului juridic în cooperare cu Comisia și cu organizaţiile europene reprezentate de EUIPO și de Observator.

5.2. Organizarea și sensibilizarea consumatorilor

5.2.1.

Combaterea contrafacerii implică, de asemenea, sensibilizarea consumatorilor prin intermediul unor campanii în mijloacele de comunicare în masă, pentru o mai bună respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, fără ca, în domeniul drepturilor de autor, să se aducă atingere dreptului lor la copie privată. În plus, aceste campanii ar trebui să sensibilizeze consumatorii cu privire la pericolele pe care unele produse contrafăcute le prezintă pentru sănătatea și securitatea lor.

5.3. Sisteme judiciare mai eficace de asigurare a respectării legislației

5.3.1.

Pentru a avea sisteme judiciare mai eficace de asigurare a respectării legislației, Comitetul sprijină propunerile Comisiei (11), invitând statele membre „să publice în mod sistematic hotărârile judecătorești” și să atribuie un rol important EUIPO și Observatorului. Rămâne la latitudinea Comisiei să decidă care este cel mai potrivit organism pentru organizarea unor dezbateri între părțile interesate în cadrul unei „platforme privind DPI”, în măsura în care aceasta ar asigura o politică europeană privind DPI mai coerentă și mai adecvată la piața unică. CESE consideră şi că ar trebui avută în vedere dezvoltarea unor noi instrumente de soluționare alternativă a litigiilor (SAL), în vederea garantării principiului echității.

5.3.2.

Fără a aduce atingere protecției prin măsuri de drept penal a drepturilor de proprietate intelectuală, pe care Comisia nu a preluat-o la nivelul UE, CESE aprobă lucrările Comisiei menite să asigure o mai bună respectare a DPI în lume. În acest context, munca de coordonare dintre Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) și EUIPO trebuie consolidată.

6. Evaluarea comunicării Comisiei

6.1.

CESE constată că recomandările Comisiei privesc în principal domeniul juridic.

6.2.

Fără a aduce atingere cursului justiției, ar fi de dorit să se creeze un cadru de mediere juridică mai solid între părțile interesate, pentru a se elabora propuneri de conciliere. Această procedură de conciliere poate permite soluționarea conflictelor între diferitele părți și evitarea unor proceduri juridice complicate, costisitoare și îndelungate. Acest principiu există deja în sistemul unitar de brevete, care dispune de un centru de arbitraj și mediere. CESE sprijină eforturile Comisiei de a examina în continuare această chestiune în cooperare cu EUIPO și salută și susţine aplicarea ideii în alte domenii ale drepturilor de proprietate intelectuală.

6.3.

Comitetul sprijină solicitarea adresată de Comisie industriei, de a lua măsurile de diligență adecvate pentru a combate încălcările DPI. Cu toate acestea, ar fi de dorit în primul rând să se ofere mai întâi instrumente specifice pentru ca toate părțile interesate să se organizeze și să se reunească pentru a lansa sau pentru a continua un dialog (acolo unde el există deja, de exemplu, sub forma unui memorandum de înțelegere) și pentru a atribui proprietarului legitim DPI cuvenite. Acordurile voluntare care implică titulari de drepturi, platforme de internet, agenții de publicitate, expeditori și furnizori de servicii financiare trebuie promovate și dezvoltate în continuare.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) JO L 195, 2.6.2004, p. 16.

(2) COM(2017) 707 final, pagina 3, punctul 1: „măsurile menite să faciliteze modul în care părțile interesate din domeniul PI beneficiază în UE de un sistem judiciar de asigurare a respectării legislației omogen, echitabil și eficace”.

(3) COM(2017) 708 final, introducere, al patrulea paragraf a doua teză: „Această situație se datorează faptului că, deoarece directiva prevede o armonizare minimă” (și anume, articolul 2 permite în mod explicit ca legislația națională să prevadă mijloace care sunt mai favorabile titularilor drepturilor).

(4) COM(2017) 712 final, pagina 1, primul paragraf a doua teză.

(5) COM(2017) 707 final, pagina 4, primul paragraf: „[…] asigurând în același timp faptul că titularii brevetelor sunt recompensați pentru investițiile lor în activitățile de standardizare și de C & D și sunt astfel stimulați să își ofere cele mai bune tehnologii pentru a fi incluse în standarde”.

(6) Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Intellectual property rights intensive industries and economic performance in the EU, 2016.

(7) Conform unui studiu recent, 5 % din toate importurile în UE sunt mărfuri contrafăcute și piratate, comerțul ilegal corespunzând unei valori estimate de 85 de miliarde EUR.

(8) A se vedea punctul 1.6.

(9) COM(2017) 707 final.

(10) A se vedea punctul 3.8.1.

(11) COM(2017) 707 final, pagina 8.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/40

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European „În continuarea Planului de acțiune privind TVA — Către un spațiu unic pentru TVA în UE — Momentul acțiunii”

[COM(2017) 566 final]

propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește persoana impozabilă atestată

[COM(2017) 567 final – 2017/0248 (CNS)]

propunerea de regulament de punere în aplicare al Consiliului de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește anumite scutiri pentru operațiunile intracomunitare

[COM(2017) 568 final – 2017/0249 (NLE)]

propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre

[COM(2017) 569 final – 2017/0251 (CNS)]

(2018/C 237/07)

Raportor:	domnul Giuseppe GUERINI
Coraportor:	domnul Krister ANDERSSON

Consultare	Consiliul Uniunii Europene, 23.10.2017; Comisia Europeană, 17.11.2017, 13.12.2017
Temei juridic	Articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	28.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	185/9/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că sistemul actual de taxă pe valoare adăugată (TVA) al UE este foarte fragmentat și complex și că, prin urmare, el reduce și denaturează comerțul și investițiile, prin crearea de sarcini administrative și bariere în calea comerțului inutile și considerabile pentru întreprinderi.

1.2.

CESE consideră că sistemul de TVA ar trebui să vizeze facilitarea funcționării adecvate a pieței interne. În special, sistemul de TVA trebuie să fie mai puțin fragmentat și administrat într-un mod mai eficient, mai ales în ceea ce privește comerțul transfrontalier, precum și modernizat, având în vedere globalizarea și digitalizarea tot mai marcate ale economiei.

1.3.

CESE salută intenția fermă a Comisiei Europene de a elimina deficitul de încasare a TVA, precum și recenta Directivă (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, care prevede implicarea Parchetului European în cazuri de fraudă în materie de TVA în care prejudiciile depășesc 10 milioane de euro.

1.4.

CESE consideră că autoritățile fiscale ar trebui să investigheze modul în care viitoarele tehnologii pot contribui la combaterea fraudelor în materie de TVA. De asemenea, tehnologiile digitale pot fi un instrument util pentru simplificarea sarcinii administrative atât pentru întreprinderi, cât și pentru administrațiile fiscale, asigurând transparența necesară. În special statele membre ar trebui să creeze foruri adecvate pentru schimbul de bune practici privind colectarea veniturilor și modalitățile de dezvoltare a tehnologiilor pentru a facilita perceperea corespunzătoare a impozitelor în cazul tranzacțiilor transfrontaliere. Ar trebui avută în vedere efectuarea unei analize aprofundate cu privire la posibilitatea aplicării unor cote mai mari de TVA la produsele de lux. Ar trebui să se discute despre sisteme eficiente de rambursare a TVA-ului și formulare și proceduri fiscale, precum și despre sisteme raționalizate pentru schimbul de informații referitoare la autorii fraudelor. Comisia Europeană ar trebui să contribuie la instituirea unor astfel de foruri instituționale, promovând astfel creșterea și diminuând pierderile de venituri.

1.5.

CESE consideră că un ghișeu unic funcțional este o parte esențială a unui sistem bazat pe impozitarea la destinație. Prin urmare, sunt bine-venite inițiativele Comisiei, cum ar fi propunerea de extindere a mini-ghișeului unic la toate serviciile B2C, precum și la vânzările de bunuri B2C, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara acesteia.

1.6.

CESE solicită tuturor instituțiilor implicate în procesul de reformă a sistemului de TVA să examineze modalitățile de a aplica cât mai curând posibil un sistem comun pentru servicii și bunuri, diminuând astfel problemele previzibile generate de existența a două sisteme, unul pentru bunuri și celălalt pentru servicii. O astfel de evoluție ar fi considerată pozitivă de către CESE, în măsura în care este compatibilă cu principiul neutralității fiscale.

1.7.

CESE subliniază importanța neutralității fiscale între diferite societăți, subliniind că nu ar trebui să se permită ca plățile TVA să aibă un impact negativ asupra lichidității anumitor întreprinderi. În această privință, importatorii de bunuri ar trebui să fie obligați la plata TVA-ului atunci când produsele sunt efectiv introduse pe piață și nu atunci când aceste produse sunt doar importate și depozitate.

1.8.

În ceea ce privește persoana impozabilă atestată, CESE observă că Comisia consideră că acest concept este important pentru tranziția către un sistem de TVA bazat pe principiul impozitării la destinație și este de acord că întreprinderile a căror credibilitate fiscală este dovedită ar trebui să poată beneficia de măsuri adecvate de simplificare.

1.9.

Întrucât va fi nevoie de o anumită perioadă pentru ca statele membre să convină asupra conceptului de persoană impozabilă atestată și ca majoritatea societăților să fie atestate și întrucât soluțiile rapide prezentate în propunere sunt foarte importante pentru funcționarea sistemului de TVA, CESE atrage atenția asupra faptului că încurajează, prin urmare, statele membre să adopte soluțiile rapide pentru toate întreprinderile înainte de dezvoltarea completă a conceptului de persoană impozabilă atestată.

1.10.

În legătură cu anumite scutiri pentru operațiunile intracomunitare incluse în propunerea de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, CESE observă că solicitarea Consiliului adresată Comisiei de a simplifica și de a clarifica cadrul juridic privind scutirile pare să fie un instrument util pentru reducerea fraudei și limitarea costurilor de asigurare a conformității pentru IMM-uri.

1.11.

CESE consideră că este important ca Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a impactului normativ în scopul de a verifica – inclusiv în termeni cantitativi – implicațiile practice ale Planului de acțiune privind TVA în ansamblu pentru persoanele fizice, întreprinderi și autoritățile fiscale.

1.12.

CESE dorește să sublinieze din nou că ar trebui depuse toate eforturile pentru a pune în aplicare sistemul definitiv de TVA într-un termen rezonabil; altfel, există riscul ca obiectivele menționate să fie compromise sau doar parțial îndeplinite, în detrimentul pieței interne și al societăților și consumatorilor de la nivel european.

2. Introducere și context

2.1.

În comunicarea intitulată „Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei”, publicată la 7 aprilie 2016, Comisia și-a prezentat planul de acțiune menit să modernizeze sistemul de TVA din UE și a anunțat mai multe propuneri specifice în acest sens.

2.2.

În special, planul de acțiune prevede: (i) modernizarea sistemului de TVA și adaptarea acestuia la noile tehnologii digitale; (ii) facilitarea asigurării conformității cu legislația în domeniul TVA-ului pentru IMM-uri; (iii) elaborarea unei politici adecvate pentru stabilirea cotelor de TVA; (iv) reducerea deficitului de încasare a TVA în statele membre și combaterea fraudei fiscale.

2.3.

Întrucât comerțul transfrontalier în UE depășește 4,1 mii de miliarde de euro (exporturi) și 3,9 mii de miliarde de euro (importuri), un sistem de TVA funcțional este fundamental pentru toți cetățenii europeni.

2.4.

La 1 decembrie 2016, Comisia a publicat două propuneri: una privind TVA-ul pentru comerțul electronic transfrontalier (1) și cealaltă privind cotele de TVA pentru publicațiile electronice (2).

2.5.

La 21 decembrie 2016, pentru a reduce frauda în domeniul TVA-ului și pentru a răspunde solicitărilor unor state membre adresate Consiliului, Comisia a publicat o propunere privind aplicarea temporară a unui mecanism generalizat de taxare inversă în legătură cu furnizarea de bunuri și servicii care depășesc valoarea de 10 000 de euro.

2.6.

În octombrie 2017, Comisia Europeană a publicat un nou pachet de măsuri în domeniul TVA-ului. Acest pachet cuprinde: (i) o propunere de modificare a actualei Directive 2006/112/CE privind TVA, care introduce noțiunea de persoană impozabilă atestată, precum și câteva măsuri corective (3); (ii) măsuri care constituie fundamentul unei tranziții graduale către introducerea principiului impozitării în statul membru de destinație și a răspunderii furnizorului ca regulă generală (4); (iii) o propunere de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 pentru a armoniza și a simplifica normele privind dovada transportului intracomunitar de bunuri în scopul scutirii de TVA (5); (iv) o propunere de modificare a regulamentului privind cooperarea administrativă dintre autoritățile naționale în domeniul TVA-ului (6).

2.7.

Mai exact, Comisia a prezentat patru „soluții rapide” pentru a reduce sarcina administrativă care apasă asupra întreprinderilor în sistemul actual. Aceste patru soluții rapide sunt: (i) simplificarea normelor privind TVA-ul pentru întreprinderile care transportă bunuri dintr-un stat membru în altul, unde urmează să fie depozitate înainte de a fi livrate unui client cunoscut dinainte; (ii) simplificarea și armonizarea normelor referitoare la situațiile de operațiuni în lanț; (iii) simplificarea dovezii transportului bunurilor între două state membre. Aceste simplificări se aplică doar întreprinderilor persoane impozabile atestate. A patra soluție rapidă referitoare la numărul de TVA al partenerilor comerciali înregistrați în sistemul electronic de verificare a numărului de TVA din UE (VIES) va fi disponibilă pentru persoanele impozabile atestate și pentru întreprinderile care nu sunt persoane impozabile atestate.

2.8.

Privind în perspectivă, Comisia intenționează să înlocuiască progresiv dispoziția tranzitorie actuală pentru impozitarea comerțului dintre statele membre cu un acord definitiv bazat pe principiul impozitării bunurilor în țara de destinație printr-o serie de măsuri legislative și modificări progresive.

3. Observații generale: combaterea fraudei și cooperarea dintre autoritățile naționale

3.1.

Sistemul actual de TVA este foarte fragmentat și complex și, prin urmare, reduce și denaturează comerțul și investițiile prin crearea de sarcini administrative și de bariere în calea comerțului inutile și substanțiale pentru întreprinderi.

3.2.

CESE consideră că sistemul de TVA al UE ar trebui să vizeze facilitarea funcționării adecvate a pieței interne. În special, sistemul de TVA al UE trebuie să fie mai puțin fragmentat și administrat în mod mai eficient, mai ales în ceea ce privește comerțul transfrontalier, precum și modernizat, date fiind globalizarea și digitalizarea tot mai marcate ale economiei.

3.3.

În același timp, CESE împărtășește punctul de vedere al Comisiei conform căruia frauda în domeniul TVA-ului reprezintă o problemă semnificativă – după cum arată cifrele de estimare a pierderii veniturilor ca urmare a fraudelor, care se ridică la 151 de miliarde de euro – în privința căreia trebuie luate măsuri practice și din ce în ce mai eficiente pentru a reduce practicile ilegale, fără însă a aduce atingere consolidării pieței unice (7).

3.4.

3.5.

Prin urmare, este important să se acorde prioritate obiectivului de asigurare a unei veritabile piețe interne și de combatere a fraudei prin obținerea de rezultate tangibile în acest domeniu fără întârziere, printr-o cooperare mai strânsă între autoritățile fiscale în materie de schimb de informații și dezvoltarea bazelor de date și a platformelor pentru schimbul de date între diferitele autorități naționale, în sprijinul unei aplicări eficiente a normelor fiscale. În special, CESE îndeamnă Comisia și autoritățile fiscale naționale să coopereze mai strâns și mai intens zilnic pentru a garanta că cerințele pieței interne sunt respectate și pentru a reduce costurile administrative pentru întreprinderi și autoritățile fiscale. În plus, Comisia Europeană și autoritățile fiscale ar trebui, în cooperare cu societatea civilă și cu alte părți interesate, să investigheze modul în care viitoarele tehnologii pot contribui la combaterea fraudelor în materie de TVA, întrucât noile tehnologii pot fi un instrument util pentru simplificarea sarcinilor administrative ale întreprinderilor și administrațiilor fiscale, precum și pentru asigurarea transparenței necesare.

3.6.

CESE subliniază necesitatea ca statele membre să creeze foruri adecvate pentru schimbul de bune practici privind colectarea veniturilor și modalitățile de dezvoltare a tehnologiilor pentru a facilita perceperea corespunzătoare a impozitelor în cazul tranzacțiilor transfrontaliere. În special, ar trebui să se discute despre sisteme eficiente de rambursare a TVA-ului și formulare și proceduri fiscale, precum și despre sisteme eficiente pentru schimbul de informații referitoare la autorii fraudelor. Comisia Europeană ar trebui să contribuie la instituirea unor astfel de foruri instituționale, promovând astfel creșterea economică și diminuând pierderile de venituri.

4. Principiul impozitării la destinație și cotele

4.1.

După cum a menționat în Avizul său referitor la Planul de acțiune privind TVA (8), CESE consideră că reformarea sistemului actual ar trebui să ducă la un sistem definitiv de TVA care să fie nu numai clar, solid și cuprinzător, ci și proporțional în raport cu întreprinderile și adaptat la ritmul rapid al schimbărilor care au loc în economie și pe piețe.

4.2.

În acest context, CESE este de acord cu propunerea principiului impozitării în țara de destinație drept bază pentru sistemul definitiv de TVA, întrucât se așteaptă ca acesta să creeze condiții de concurență mai echitabile pentru toți furnizorii de pe aceeași piață națională și să ducă la mai puține denaturări ale pieței UE.

4.3.

Un ghișeu unic funcțional este o parte esențială a unui sistem bazat pe impozitarea la destinație. Prin urmare, sunt bine-venite inițiativele Comisiei, precum propunerea de extindere a mini-ghișeului unic la toate serviciile B2C, precum și la vânzările de bunuri B2C, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara acesteia. Fără un ghișeu unic pe deplin funcțional, care are la bază auditurile din statul membru de origine, simplificări ajustabile și capacitatea de a compensa TVA-ul achitat în amonte în toate statele membre, orice sistem bazat pe impozitarea la destinație va crește dramatic sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri.

4.4.

CESE subliniază importanța neutralității fiscale între diferite societăți, subliniind că nu ar trebui să se permită ca plățile TVA să aibă un impact negativ asupra lichidității anumitor întreprinderi. În această privință, importatorii de bunuri de pe piețele naționale specifice ar trebui să fie obligați la plata TVA-ului atunci când produsele sunt efectiv introduse pe piață și nu atunci când aceste produse sunt doar importate și depozitate în așteptarea comercializării ulterioare.

4.5.

În ceea ce privește prima etapă a planului de acțiune, care se concentrează asupra anumitor furnizări de bunuri, CESE solicită tuturor instituțiilor implicate în procesul reformării sistemului de TVA să examineze modalitățile de a aplica cât mai curând posibil un sistem comun pentru servicii și bunuri, diminuând astfel problemele previzibile generate de existența a două sisteme, unul pentru bunuri și celălalt pentru servicii.

4.6.

Acest lucru este deosebit de relevant, dat fiind că în economia digitală, linia de demarcație dintre bunuri și servicii a devenit tot mai neclară și este foarte probabil să se modifice și mai mult în contextul actual, în care tehnologia evoluează într-un ritm mult mai rapid decât normele elaborate de instituțiile relevante. Prin urmare, CESE invită Comisia Europeană să ia în considerare și, eventual, să abordeze acest aspect în cadrul reformei în curs a sistemului de TVA.

4.7.

CESE consideră că politica privind cotele de TVA aplicată de Comisie și care are scopul să ofere o mai mare flexibilitate statelor membre asupra cotelor reduse ar trebui, în principiu, să fie compatibilă cu principiul impozitării în țara de destinație, având în vedere că în cadrul acestui sistem este probabil ca denaturarea comerțului să fie mai redusă.

4.8.

Cu toate acestea, oferirea unei mai mari libertăți statelor membre pentru a-și stabili propriile cote nu trebuie să ducă la fragmentarea sistemului ca întreg sau la complicarea acestuia în mod excesiv. Prin urmare, trebuie adoptată o abordare proporțională, având drept rezultat un cadru de punere în aplicare clar și previzibil, care să acționeze în special în interesul IMM-urilor și să reducă costurile de asigurare a conformității pentru operatorii economici în general (9).

4.9.

Prin urmare, numărul excepțiilor admise ar trebui să fie limitat la cazuri specifice și justificate corespunzător, pentru a asigura un cadru de reglementare uniform și previzibil.

4.10.

În ceea ce privește posibilele excepții, CESE consideră că obiectivul adoptat de Comisie – de sprijinire a inovării sociale și de consolidare a Pilonului european al drepturilor sociale – ar putea justifica cote reduse pentru întreprinderile sociale și pentru sectorul serviciilor sociale, pe baza inițiativelor specifice pe care statele membre vor decide să le lanseze în acest scop în contextul noului cadru juridic de reglementare a TVA-ului.

4.11.

Este important să se creeze un instrument online de informare pentru a permite întreprinderilor să urmărească diferitele sisteme de cote din cele 28 de state membre. Acest instrument trebuie să fie ușor accesibil, fiabil și de preferință disponibil în toate limbile UE.

5. Persoana impozabilă atestată

5.1.

5.2.

În timp ce conceptul de persoană impozabilă atestată și utilizarea de către aceasta a taxării inverse pot avea potențialul de a oferi un ajutor substanțial pentru întreprinderi, considerăm că, pentru ca întreprinderile și, în special, IMM-urile să poată solicita acordarea statutului de persoană impozabilă atestată, este esențial să fie puse în aplicare, în toate statele membre, criterii și norme armonizate, clare și proporționale, pentru a facilita un acces cât mai larg posibil la acest statut.

5.3.

Întrucât va fi nevoie de o anumită perioadă pentru ca statele membre să convină asupra conceptului de persoană impozabilă atestată și ca marea majoritate a societăților să fie atestate, și întrucât soluțiile rapide prezentate în propunere sunt foarte importante pentru funcționarea sistemului de TVA, CESE încurajează statele membre să adopte soluțiile rapide pentru toate întreprinderile înainte de dezvoltarea completă a conceptului de persoană impozabilă atestată.

5.4.

De asemenea, CESE este de acord că, pentru utilizarea optimă a statutului de persoană impozabilă atestată, trebuie să se creeze sisteme electronice de stocare dezvoltate corespunzător, care să fie ușor accesibile pentru autoritățile fiscale naționale.

5.5.

Cu toate acestea, având în vedere formularea actuală din propunerea Comisiei, nu este posibil să se prezinte o evaluare mai detaliată și mai aprofundată a acestui concept, din moment ce este încă ambiguu, și nu este clar care vor fi implicațiile practice ale punerii în aplicare a conceptului.

5.6.

Prin urmare, în acest stadiu, CESE ar evidenția doar că instrumentul de persoană impozabilă atestată ar trebui să fie însoțit de criterii clare și transparente de punere în aplicare. În acest sens, trebuie observat că stabilirea unor criterii asemănătoare cu cele care reglementează „operatorul economic autorizat” ar putea duce la un acces redus la sistemul de persoană impozabilă atestată și la soluțiile rapide, implicând doar o mică parte a comunității de afaceri. Sistemul de persoană impozabilă atestată riscă să fie accesibil doar unui număr redus de întreprinderi.

5.7.

În special în prima etapă a punerii în aplicare, acest sistem trebuie să fie supus unei monitorizări atente din partea Comisiei Europene, pentru a evita ca beneficiile generate de utilizarea conceptului de persoană impozabilă atestată în termeni de simplificare fiscală și facilitare a conformității să fie neutralizate de pierderea securității juridice și a caracterului unitar al reglementărilor pe piața internă.

5.8.

În legătură cu propunerea de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește anumite scutiri pentru operațiunile intracomunitare, CESE observă că solicitarea Consiliului adresată Comisiei de a simplifica și de a clarifica cadrul juridic privind scutirile pare să fie un instrument util pentru reducerea fraudei și limitarea costurilor de asigurare a conformității pentru IMM-uri.

6. Următoarele etape și observații finale

6.1.

În general, CESE consideră că este important ca Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a impactului normativ în scopul de a verifica – inclusiv în termeni cantitativi – implicațiile practice ale Planului de acțiune privind TVA în ansamblu pentru persoanele fizice, întreprinderi și autoritățile fiscale.

6.2.

În cele din urmă, CESE observă – cu referire la avizul său precedent pe tema „Planul de acțiune privind TVA” (10) – că este important ca toate diferitele componente ale planului de acțiune să fie puse în aplicare ca un ansamblu indivizibil.

6.3.

CESE ar dori să sublinieze din nou că ar trebui depuse toate eforturile pentru a pune în aplicare sistemul definitiv de TVA într-un termen rezonabil; altfel, există riscul ca obiectivele menționate să fie compromise sau doar parțial îndeplinite, în detrimentul pieței interne și al societăților europene care își desfășoară activitatea în cadrul acesteia.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) COM(2016) 757 final.

(2) COM(2016) 758 final.

(3) COM(2017) 567 final.

(4) COM(2017) 566 final.

(5) COM(2017) 568 final.

(6) COM(2017) 569 final.

(7) A se vedea Avizul CESE pe tema „Derogarea privind TVA – Taxarea inversă”, în special punctele 1.2 și 3.2 (JO C 288, 31.8.2017, p. 52).

(8) JO C 389, 21.10.2016, p. 43.

(9) A se vedea Avizul CESE pe tema „Planul de acțiune privind TVA” (JO C 389, 21.10.2016, p. 43), punctele 3.1.6 și 3.1.7.

(10) JO C 389, 21.10.2016, p. 43.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/46

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind finalizarea uniunii bancare

[COM(2017) 592 final]

(2018/C 237/08)

Raportor:	domnul Carlos TRIAS PINTO
Coraportor:	domnul Daniel MAREELS

Sesizare	Comisia Europeană, 17.11.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	28.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	180/3/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină măsurile adoptate începând cu anul 2012, care au contribuit în mod decisiv la stabilitatea financiară și au întrerupt cercul vicios dintre sistemele bancare și entitățile lor suverane.

1.2.

Prin urmare, salutăm – și solicităm să se pună corect în aplicare – noul set de măsuri propuse de Comisia Europeană pentru finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și tranziția către o zonă monetară optimă, depășind rezistența actuală și ajungând cât mai curând posibil la o precizie mai mare în ceea ce privește finalizarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare, prin reducerea progresivă și mutualizarea riscurilor financiare. Într-adevăr, finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital ar trebui să permită realizarea pe deplin a uniunii financiare, unul dintre pilonii fundamentali ai UEM.

1.3.

Mai exact, CESE sprijină diversele obiective propuse de consolidare a mecanismului unic de supraveghere (MUS) și a mecanismului unic de rezoluție (MUR), în scopul de a facilita reducerea progresivă a riscurilor financiare și, în cele din urmă, de a crea un sistem paneuropean de garantare a depozitelor care, în plus față de garantarea lichidității, poate să își asume pierderi și să finalizeze al treilea pilon al uniunii bancare.

1.4.

Pentru a face posibil acest rezultat, este necesar să se acționeze în continuare, în paralel, în vederea partajării și reducerii riscurilor în ceea ce privește solvabilitatea și lichiditățile din sectorul financiar. Comitetul își reafirmă poziția anterioară cu privire la acest aspect, așa cum se menționează în avizul privind propunerile referitoare la EDIS. Alături de alte probleme din acest domeniu, chestiunea creditelor neperformante trebuie cu siguranță să rămână o prioritate, iar acest lucru este valabil cu atât mai mult acum, în condițiile revenirii creșterii economice.

1.5.

Întrucât propunerile inițiale pentru realizarea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) nu au avut rezultat după mai mult de 2 ani, va fi probabil necesară o abordare diferită. Prezenta comunicare creează cadrul pentru o discuție mai amplă și o abordare etapizată pentru implementarea sistemului european de garantare a depozitelor. Comitetul sprijină această abordare. Este esențial să nu se piardă dinamica existentă pentru realizarea uniunii bancare și să se țină seama de concluziile desprinse din negocieri. În orice caz, Comitetul consideră că este esențial ca atât EDIS, cât și măsurile relevante de diminuare a riscurilor să fie abordate și puse în aplicare fără întârziere, simultan și efectiv, în conformitate cu un calendar și termene precise.

1.6.

Opțiunea ca, într-o primă fază, să se prevadă doar o acoperire a necesarului de lichiditate, care să crească de-a lungul anilor, poate fi primită favorabil. În același timp, trebuie să se acorde în continuare întreaga atenție schemelor naționale de garantare a depozitelor care asigură acoperirea pierderilor. Într-adevăr, pentru a facilita la maximum trecerea ulterioară la faza a doua și pentru consolidarea încrederii reciproce, este important pentru Comitet să se ia măsuri rapide pentru a simplifica la maximum aceste scheme naționale. De asemenea, trebuie abordate și problemele preexistente și hazardul moral.

1.7.

Acoperirea pierderilor are loc în faza a doua, însă această trecere nu se produce automat. Hotărârea formală prevăzută trebuie să se bazeze, în opinia Comitetului, pe cea mai largă bază posibilă. Prin urmare, pare oportun ca aceasta să nu fie luată doar de Comisie, ci împreună cu Consiliul și cu Parlamentul.

1.8.

Această instituire progresivă a acoperirii pierderilor în sistemul european de asigurare a depozitelor este în principiu pozitivă, însă textele trebuie să acorde mai multă atenție modalităților de a realiza acest sistem.

1.9.

La un nivel mai general, comunicarea rămâne destul de generală în ceea ce privește mai multe aspecte, iar propunerile sunt înaintate „în mod condiționat”. Fără îndoială că astfel se lasă loc unei dezbateri ulterioare, ceea ce, însă, nu este întotdeauna în beneficiul eficienței. De asemenea, numeroase aspecte sunt abordate prea puțin sau nu sunt abordate deloc. Comitetul recomandă să se acționeze rapid în continuare, împreună cu toate părțile interesate, iar propunerile să devină mai concrete. În plus, statele membre trebuie să își asume propriile responsabilități și să continue să lucreze asupra măsurilor adoptate anterior, mai ales cele privind sistemele de garantare a depozitelor. Acest lucru este foarte important, în special în contextul unei abordări în etape, astfel cum se prevede în prezenta comunicare.

1.10.

În conformitate cu obiectivul de a crea un sistem paneuropean de garantare a depozitelor, este crucială operabilitatea imediată a Fondului Monetar European, având funcția de mecanism de protecție pentru MUR, în calitate de creditor de ultimă instanță. De asemenea, CESE susține cu tărie funcțiile planificate ale acestui organism care abordează așa-numitele șocuri asimetrice.

1.11.

Îmbunătățirea și consolidarea pilonilor uniunii bancare și aplicarea cadrului de reglementare unic trebuie să fie însoțite de punerea în aplicare de către sectorul financiar a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030 și a angajamentelor de la Paris privind schimbările climatice, stabilind astfel un tratament mai favorabil al cerințelor de capital pentru investițiile în economia verde și favorabilă incluziunii și în forme de creditare „incluzive” necomplexe, cum ar fi creditele ipotecare, în special cele legate de eficiența energetică, instalarea de panouri solare, etc.

1.12.

De asemenea, FinTech și alte inovații financiare (cum ar fi blockchain și contractele inteligente) reprezintă un nou apel la acțiune pentru finalizarea și revitalizarea uniunii bancare, precum și pentru îmbunătățirea incluziunii financiare și digitale a cetățeniei europene, în concordanță cu obiectivele strategice ale UE. În formularea actuală a obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, incluziunea financiară contribuie la șapte dintre cele 17 obiective, în timp ce incluziunea digitală, care ar putea să o garanteze sau, într-un context nou, să o supună unor riscuri, le afectează aproape pe toate, în mod explicit sau implicit.

1.13.

Astfel cum s-a menționat deja în diferite avize, CESE își reafirmă angajamentul față de un ecosistem financiar diversificat, în care marii actori paneuropeni coexistă cu băncile mici și mijlocii și cu alte entități nebancare care se concentrează într-un mod demn de încredere pe finanțarea economiei reale în condiții de egalitate, într-un mediu cu risc sistemic mult redus. Diversitatea, transparența și durabilitatea sunt cele mai bune antidoturi împotriva viitoarelor crize financiare.

1.14.

În opinia CESE, este imperios necesar să se stimuleze participarea țărilor care nu fac parte din zona euro. Totodată, fiecare dintre cei trei piloni ai uniunii bancare ar trebui să contribuie la consolidarea arhitecturii financiare globale, la intensificarea cooperării la nivel european și internațional în cadrul său de reglementare și la punerea la dispoziție a experiențelor sale, în special celor treizeci de țări din afara UE a căror referință monetară este moneda euro, printre care și țările francofone din Africa.

2. Istoricul, contextul și sinteza noii comunicări

2.1.

Marea recesiune, care a început acum zece ani, a pus la încercare moneda euro și a generat costuri ridicate, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru țările din zona euro. Prin urmare, operațiunile de salvare financiară au avut și un impact negativ asupra riscului suveran.

2.2.

Uniunea bancară a fost înființată în 2012 cu scopul de a crea un sistem financiar unificat și integrat pentru punerea eficientă în aplicare a politicii monetare, care să permită repartizarea adecvată a riscurilor între statele membre și restabilirea încrederii în sistemul bancar din zona euro, ca răspuns la deficiențele structurale legate de caracterul incomplet al concepției privind moneda euro. Datorită schimbărilor pozitive de la nivelul politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE) și al politicilor bugetare ale statelor membre ale UE s-au înregistrat progrese în direcția realizării unei uniuni economice și monetare (UEM). Actuala provocare implică introducerea monedei euro în toate cele 27 de state membre ale UE și finalizarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare.

2.3.

Având în vedere amenințările populiste și riscul tot mai mare de trecere la naționalism, în primul rând din cauza disparităților sporite rezultate din șocurile asimetrice din zona euro, există un larg consens politic cu privire la necesitatea finalizării uniunii financiare (uniunea bancară și cea a piețelor de capital), pentru a proteja stabilitatea financiară și integritatea teritorială a UE față de „otrava” naționalismului, așa cum a afirmat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

2.4.

O altă nouă provocare importantă se referă la tehnologia financiară (FinTech) și la alte inovații din cadrul infrastructurii financiare, care până în prezent nu au făcut obiectul supravegherii financiare. În comunicarea Comisiei din septembrie 2017 intitulată „Intensificarea supravegherii integrate pentru a consolida uniunea piețelor de capital și integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare” se menționează că „[î]n procesul de dezvoltare a uniunii financiare, oportunitățile oferite de inovarea financiară trebuie să fie utilizate în cea mai mare măsură posibilă, dar este necesar să se gestioneze și noile riscuri”. Pentru începutul anului 2018 este anunțat un plan de acțiune (1).

2.5.

Progresele în direcția uniunii bancare, care au fost realizate prin stabilirea atribuțiilor de reglementare, de control și de sancționare ale mecanismului unic de supraveghere (MUS) (2) și ale mecanismului unic de rezoluție (MUR), care, împreună cu „cadrul de reglementare unic” stabilit în „Foaia de parcurs către o uniune bancară”, constituie cele mai importante etape, au fost temperate în anii de redresare economică emergentă, deoarece partenerii din zona euro au preferat mai degrabă să respingă sinergiile rezultate din integrarea financiară decât să partajeze riscurile.

2.6.

Prin urmare, ne confruntăm cu o serie largă de declarații și propuneri care, deși au înregistrat progrese, nu au condus la reducerea și la repartizarea riscurilor. Colegiuitorii UE nu au furnizat încă răspunsuri suficient de specifice privind finalizarea uniunii economice și monetare, în special sub următoarele aspecte: respectarea directivei din 2014, consolidată de Consiliu în 2017 (3); propunerea de regulament din noiembrie 2015; dezvoltarea parțială și ulterioară a uniunii piețelor de capital; lansarea Planului de acțiune privind serviciile financiare de consum (2017); noile măsuri de reducere a creditelor neperformante (4) etc.

2.7.

Propunerea de regulament din 2015, menționată anterior, prevedea dezvoltarea treptată a unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS). În prima fază, se va utiliza un sistem de reasigurare, înainte de tranziția la un sistem de asigurare reciprocă treptată (coasigurare) și, în final, în a treia etapă, se va ajunge la situația în care, începând din 2024, riscul va fi suportat integral de EDIS. Alături de acest proiect, Comisia a anunțat, în paralel, o serie de măsuri menite să reducă riscul în cadrul uniunii bancare. Din nefericire, până în prezent, negocierile nu au fost încununate de succes.

2.8.

De asemenea, mai sunt multe de făcut pentru sistemele naționale de garantare a depozitelor (SGD), care ar putea contribui la pregătirea terenului pentru evoluția ulterioară. Printre alte probleme se numără faptul că încă mai există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor din Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și necesitatea de a îmbunătăți schimbul de informații și instrumentele de promovare a coordonării între sistemele naționale de garantare a depozitelor (5).

2.9.

Pentru a elimina impasul dintre colegiuitori, prezenta comunicare înăsprește criteriul pentru recapitalizarea internă și propune, în primul rând, introducerea unui mecanism comun de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție și, în al doilea rând, crearea unei foi de parcurs mai cuprinzătoare pentru sistemul european de asigurare a depozitelor, care să înceapă cu reasigurarea (oferind doar o acoperire graduală a lichidității, în timp ce băncile furnizează fondul comun) și apoi, într-o a doua fază, să treacă la coasigurare, pentru care condiția ar putea fi aceea ca riscurile legate de creditele neperformante să fie suficient de limitate (6). În acest scop, se propune o primă măsură suplimentară menită să reducă probabilitatea de insolvabilitate a întreprinderilor prin proceduri de restructurare, în timp ce se depun eforturi și în ceea ce privește introducerea timpurie a dispozițiilor privind creditele neperformante, ca parte a revizuirii Regulamentului privind MUS. Comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital de la mijlocul anului 2017 anunță, de asemenea, măsuri pe termen scurt pentru dezvoltarea unei piețe secundare pentru creditele neperformante (7). În final, aceasta înseamnă că trebuie realizate, de asemenea, suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor din sectorul bancar.

2.10.

A doua măsură suplimentară se referă la diversificarea titlurilor de datorie suverană ale băncilor. Titlurile garantate cu obligațiuni suverane pot avea o contribuție în acest sens și, în același timp, pot oferi garanții suplimentare. În urma activității desfășurate de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), Comisia intenționează să prezinte o propunere legislativă la începutul anului 2018.

2.11.

Până în primăvara anului 2019, ar trebui să fie introduse toate măsurile de partajare a riscurilor și ar trebui să poată fi inițiată faza de punere în aplicare, începând cu acordul dintre colegiuitori privind elementele de bază ale pachetului bancar din noiembrie 2016 și progresele semnificative înregistrate în privința restului de elemente, urmată de clarificarea competențelor de control existente privind diminuarea riscurilor legate de creditele neperformante și o propunere de evaluare a firmelor de investiții.

3. Considerații generale

3.1.

În condițiile în care economiile țărilor din zona euro cresc din nou, ca și finanțarea economiei din partea băncilor, este timpul să se stimuleze reziliența sistemului nostru financiar, asigurându-se faptul că posibilele crize financiare nu vor duce la o fragmentare (8) și mai accentuată a pieței și astfel să reprezinte un alt test costisitor pentru moneda euro și pentru integrarea europeană în ansamblu.

3.2.

În acest scop, este esențial să se creeze un Fond „complet mutualizat” de asigurare comună a depozitelor, pentru a finaliza structura financiară a Uniunii Europene și pentru a aborda neconcordanța actuală dintre supravegherea și rezoluția bancară (care sunt centralizate), pe de o parte, și sistemele naționale de garantare a depozitelor (care nu sunt armonizate), pe de altă parte. Acest lucru necesită, de asemenea, suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor din sectorul bancar.

3.3.

Progresele înregistrate în domeniul reducerii riscurilor și al protecției depozitelor sunt corelate și, prin urmare, CESE reafirmă principiile pe care le-a menționat deja cu privire la propunerile inițiale referitoare la EDIS (9). În special, s-a afirmat că, având în vedere că ambele tipuri de măsuri au în comun o serie de obiective fundamentale importante în ceea ce privește consolidarea și finalizarea uniunii bancare, acestea trebuie puse în aplicare în același fel, folosind instrumente și metode cu adevărat echivalente. În consecință și pentru a înregistra progrese reale, CESE consideră că este esențial ca atât EDIS, cât și măsurile relevante de diminuare a riscurilor să fie abordate și puse în aplicare fără întârziere, simultan și efectiv, în conformitate cu un calendar și termene precise. Crearea condițiilor adecvate pentru a progresa este, de asemenea, foarte importantă pentru finalizarea UEM, în cadrul căreia uniunea bancară constituie un element important.

3.4.

Alături de alte inițiative referitoare la reducerea riscurilor, problema creditelor neperformante (10), în special distribuția lor inegală de la o țară la alta, trebuie să rămână cu siguranță prioritară, deoarece este esențial să se înregistreze progrese în acest domeniu. Așa cum s-a mai afirmat de curând, per total există progrese, însă valorile medii nu reflectă chiar totul (11). Pe lângă băncile care abordează problemele în mod ferm sau cel puțin fac pași în direcția cea bună, există încă bănci care neagă problemele sau nu le abordează într-un mod suficient de ambițios. Întrucât creșterea economică a revenit, acest aspect trebuie urmărit cu prioritate, atât în vederea soluționării problemelor preexistente, cât și pentru viitor. Trebuie înregistrate rezultate efective pe teren. Acest lucru este esențial pentru a putea înregistra progrese în realizarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare.

3.5.

În comparație cu propunerile inițiale ale EDIS din 2015, prezenta comunicare permite o discuție mai amplă cu privire la sistemul european de asigurare a depozitelor și o abordare mai etapizată pentru realizarea acestuia. Întrucât este esențial să nu se piardă dinamica există pentru realizarea uniunii bancare și să se țină seama de concluziile desprinse din negocieri, această nouă abordare a Comisiei se arată a fi una realistă și poate fi susținută de Comitet.

3.6.

Opțiunea ca, într-o primă fază, să se prevadă doar acoperirea necesarului de lichidități poate fi primită favorabil. Această opțiune presupune să se asigure acoperirea pierderilor, la momentul respectiv, prin intermediul schemelor naționale de garantare a depozitelor. Pentru a nu îngreuna în mod inutil trecerea la o fază ulterioară și pentru consolidarea încrederii reciproce, este important pentru Comitet să se stabilească în mod clar de la început faptul că trebuie să se ia în continuare măsuri pentru a simplifica la maximum schemele naționale, astfel încât să dispară diferențele prea mari dintre statele membre. În același timp, trebuie abordate și problemele preexistente și hazardurile morale.

3.7.

În ceea ce privește trecerea de la etapa de reasigurare (a se vedea mai sus) la etapa de coasigurare, care depinde de o serie de condiții, hotărârea în acest sens trebuie să se bazeze, în opinia Comitetului, pe cea mai largă bază posibilă. Prin urmare, pare oportun ca aceasta să nu fie adoptată doar de Comisie, ci împreună cu Consiliul și cu Parlamentul (12).

3.8.

În aceeași măsură, se impune claritate maximă în ceea ce privește condițiile care se vor aplica atât în cadrul trecerii la etapa de coasigurare, cât și după aceasta (13), etapă în cadrul căreia, alături de acoperirea necesarului de lichiditate, este prevăzută și o acoperire a pierderilor. Este bine că este prevăzută instituirea progresivă a acestora (14). În același timp însă, pot fi exprimate temeri legate de faptul că, în cadrul evoluției ulterioare, textul actual rămâne prea general, este prea imprecis și lasă prea mult loc interpretărilor diferite și discuțiilor. Trebuie să se manifeste, încă de la început, mai multă orientare și mai multă siguranță în acest sens.

3.9.

La un nivel mai general, trebuie remarcat faptul că, în cadrul acestor orientări ample, Comunicarea rămâne destul de generală în multe aspecte, iar propunerile fac obiectul unor rezerve. Pe de o parte, acest lucru oferă un spațiu de manevră care poate fi util pentru negocierile ulterioare dintre statele membre și cu acestea, însă pe de altă parte, textul are astfel un ton mai puțin hotărât (15) și nu oferă mereu claritatea dorită. Un număr de aspecte importante sunt prea puțin abordate sau nu sunt abordate deloc, inclusiv, printre altele, recunoașterea rolului sistemelor de protecție instituțională, asupra cărora Comitetul a atras deja atenția (16). Pentru a soluționa aceste lucruri, este necesar ca, împreună cu toate celelalte părți interesate (printre altele, Consiliul, Parlamentul, statele membre, Comisia etc.), să se acționeze rapid în continuare și propunerile să devină mai concrete.

3.10.

CESE solicită colegiuitorilor să utilizeze pachetul cuprinzător de măsuri pentru consolidarea uniunii economice și monetare (17), publicat la 6 decembrie 2017, pentru a accelera ajungerea la un consens.

3.11.

CESE sprijină intenția BCE de a se asigura că băncile oferă servicii armonizate în toate statele membre ale UE (18) și, astfel, beneficiază de avantajele unei piețe mai mari. Comitetul invită statele membre care nu au adoptat încă moneda comună să se alăture mecanismului unic de supraveghere (MUS), ca un prim pas către integrarea deplină a acestora în zona euro.

3.12.

Finalizarea arhitecturii financiare a UE trebuie să fie însoțită de incluziunea digitală și financiară, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030. CESE subliniază rolul potențial pe care băncile îl pot juca în lupta împotriva schimbărilor climatice și în aplicarea a 13 din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, prin intermediul funcțiilor lor de intermediere între economiile responsabile și investițiile responsabile social. În acest sens, finalizarea reformelor Basel III, la 7 decembrie 2017, ar trebui analizată cu atenție pentru a asigurarea faptului că împrumuturile bancare europene nu sunt limitate în domeniile esențiale pentru finanțarea sustenabilă.

4. Observații specifice

4.1.

CESE sprijină măsurile propuse de Comisie în vederea limitării riscurilor în materie de supraveghere, de rezoluție și de garantare a depozitelor (în cadrul posibilei tranziții de la reasigurare la coasigurare).

4.2.

CESE subliniază că armonizarea sistemelor naționale de garantare a depozitelor ar trebui să meargă mână în mână cu introducerea procesului privind EDIS. CESE solicită Comisiei să creeze o inițiativă care să permită fondurilor naționale de garantare a depozitelor să contribuie la finalizarea arhitecturii sistemului european, asigurându-se egalitatea de tratament pentru entitățile fără importanță sistemică (19). CESE susține dreptul SGD naționale să aplice măsuri alternative, fără a intra în contradicție cu normele în materie de concurență, astfel cum a fost menționat la art. 11 din DGSD 2014//49/EU.

4.3.

CESE susține cu tărie introducerea cât mai curând posibil a unui mecanism de sprijin pentru mecanismul unic de rezoluție, utilizând o linie de credit din Mecanismul european de stabilitate, așa cum a propus, de exemplu, Grupul operativ pentru acțiune coordonată.

4.4.

CESE sprijină consolidarea competențelor de supraveghere în cadrul mecanismului unic de supraveghere, precum și a mecanismelor de sprijin prudențiale statutare (pilonul I), pentru a aborda în mod armonizat creditele neperformante. În acest sens, Comisia ar trebui să demonstreze că, având în vedere noile competențe de supraveghere, autoritățile competente pot influența politicile de constituire a provizioanelor aplicate de bănci cu privire la creditele neperformante.

4.5.

Mecanismele de protecție prudențiale menționate anterior ar trebui să fie aplicate în cadrul fiecărei bănci proporțional cu profilul său de risc sistemic, adesea legat de modelul lor de afaceri. Acest lucru ar însemna ca băncile mici și mijlocii care nu generează riscuri excesive să îndeplinească cerințe corespunzătoare și să nu fie „excesiv de reglementate”.

4.6.

În mod similar, CESE recomandă ca cerințele de capital pentru sectorul bancar să beneficieze de condiții mai favorabile pentru investițiile în economia verde (20) și să se ia în considerare aplicarea unor suprataxe pe capital pentru investițiile în economia „maro”. MUS ar trebui să exercite o supraveghere specifică în acest sens.

4.7.

Ar trebui luată în considerare continuarea inovării în domeniul legislației privind creditele neperformante, prin explorarea posibilității de a atribui un rol mai mare serviciilor private de asigurare a creditelor, care îndeplinesc o funcție triplă – prevenire, compensare și redresare – și care, ca urmare a inovării financiare, sunt tot mai mult asociate cu băncile. În rapoartele sale, BCE ajunge la concluzia că unele dintre aceste riscuri, cum ar fi riscurile legate de rata dobânzii, sunt gestionate în mod adecvat de majoritatea instituțiilor de credit europene. De asemenea, trebuie remarcat faptul că SUA a depășit criza creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) atunci când Rezerva Federală a oferit, de asemenea, reasiguratorilor majori acces la lichidități.

4.8.

În cele din urmă, CESE solicită, la fel ca în diferite avize anterioare, condiții de concurență echitabile și neutre din punctul de vedere al tehnologiei și al modelului de afaceri. Prezentul aviz al CESE solicită încă o dată condiții de concurență echitabile în ceea ce privește sarcinile de supraveghere. Aceasta înseamnă că ar trebui să se efectueze mai multe controale asupra instituțiilor financiare nebancare, firmelor de investiții și întreprinderilor din domeniul FinTech, în conformitate cu abordarea de bază „aceleași riscuri, aceleași reguli, aceeași supraveghere”. Datorită normelor aplicabile acestor actori noi, care au condus adesea la proceduri judiciare, posibilitățile de incluziune financiară vor crește, fără a compromite protecția consumatorilor.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) COM(2017) 542 final, secțiunea 4, pagina 11.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 din 15 octombrie 2013.

(3) La 16 iunie 2017, Consiliul a ajuns la un acord privind ierarhia creditorilor băncilor în procedurile de insolvență în cadrul unei directive în temeiul căreia statele membre pot introduce o subordonare explicită a depozitelor negarantate, care ar trebui „salvate” în situația de intrare în dificultate a unei bănci.

(4) COM(2018) 37 final.

(5) A se vedea Comunicarea Comisiei, p. 12.

(6) În pofida îmbunătățirilor, la sfârșitul anului 2016, în bilanțurile băncilor europene figurau de două ori mai multe active ponderate în funcție de risc (19,1 % în medie în UE, 18,8 % în zona euro) decât în cele ale băncilor din Statele Unite (băncile japoneze se situau undeva la mijloc), în timp ce, la începutul crizei în 2008, cifrele europene erau mai bune decât cele ale celorlalte două mari puteri. În plus, procentul creditelor neperformante rămâne de trei ori mai mare decât în SUA și în Japonia.

(7) A se vedea COM(2017) 292 final, în special „acțiunea prioritară 5”.

(8) Băncile și-au redus angajamentele față de alte state membre, astfel încât plățile transfrontaliere reprezintă doar 7 %.

(9) JO C 177, 18.5.2016, p. 21.

(10) Creditele neperformante (non performing loans).

(11) Interviu cu Danièle Nouy, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, în Público din 11 decembrie 2017. A se vedea https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/interviews/date/2017/html/ssm.in171211.en.html

(12) Fără a se aduce atingere rolului important pe care îl pot juca în acest context autoritățile de supraveghere.

(13) A se vedea punctul 3 din Comunicare.

(14) În prezent, s-a prevăzut în termeni generali faptul că va avea loc o acoperire a pierderilor de către schemele naționale de garantare a depozitelor și sistemul european de asigurare a depozitelor, conform unui sistem care s-ar dezvolta progresiv, începând cu o contribuție de 30 % din partea sistemului european de asigurare a depozitelor în primul an al etapei de coasigurare.

(15) Mai multe elemente sunt menționate în mod „condiționat”. A se vedea (în neerlandeză) utilizarea recurentă și regulată a formei verbale „zou” sau „zouden” (ar fi/ar trebui/ar putea) în descrierea ambelor etape a realizării sistemului european de garantare a depozitelor (p. 11 și următoarele).

(16) JO C 177, 18.5.2016, p. 21.

(17) C(2017) 821 final.

(18) JO C 434, 15.12.2017, p. 51.

(19) În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013, numai instituțiile de credit de importanță sistemică fac obiectul mecanismului unic de supraveghere.

(20) Argumentele în favoarea „factorului de sprijinire a mediului” se referă la valoarea sistemică pozitivă a activităților cu caracter ecologic care reduc riscurile de mediu pe termen lung, precum și la necesitatea de a integra externalități pozitive. A se vedea http://www.finance-watch.org/our-work/publications/1445 and https://ec.europa.eu/info/publications/180131-sustainable-finance-report_en

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/53

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/825 pentru a majora pachetul financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale și pentru a adapta obiectivul general al acestuia

[COM(2017) 825 final – 2017/0334 (COD)]

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește sprijinul acordat reformelor structurale din statele membre

[COM(2017) 826 final – 2017/0336 (COD)]

(2018/C 237/09)

Raportor:	Mihai IVAȘCU
Coraportor:	Stefano PALMIERI

Sesizare	Parlamentul European, 14.12.2017 Consiliul Uniunii Europene, 21.12.2017 și 31.1.2018
Temei juridic	Articolele 175, 177, 197 alineatul (2) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	28.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	183/2/9

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină propunerea de majorare a bugetului Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) și de introducere a unui instrument special de realizare a reformelor, destinat „angajamentelor în materie de reformă”. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care au efecte directe de propagare asupra altor state membre.

1.2.

În acord cu avizele sale anterioare, CESE susține reformele structurale orientate spre o dezvoltare socială și economică, reforme care cuprind consolidarea capacităților instituționale pentru a îmbunătăți calitatea administrativă. Astfel de reforme ar trebui să fie specifice fiecărei țări și ar trebui sprijinite în mod democratic, evitându-se o abordare nediferențiată pentru toate statele membre.

1.3.

CESE subliniază că reformele structurale sunt un element pozitiv nu numai dacă reduc cheltuielile publice într-un mod sustenabil din punct de vedere social, ci și când le măresc pe termen scurt, pentru a îmbunătăți echilibrul bugetar al statelor membre pe termen mediu și lung.

1.4.

Deși este bine-venită, majorarea bugetului PSRS este insuficientă în condițiile creșterii numărului de cereri din partea statelor membre. Numai pentru 2018, cererile depășesc de cinci ori bugetul propus.

1.5.

Pe de altă parte, CESE consideră că este foarte important ca Comisia Europeană să își prezinte intențiile privind alocarea transparentă a noului buget PSRS – ceea ce nu este cazul în prezenta propunere – și să elaboreze criterii de selecție clare.

1.6.

CESE subliniază că majorarea pachetului financiar destinat Programului de sprijin pentru reforme structurale trebuie să aibă loc fără a aduce atingere bugetelor altor fonduri la fel de importante.

1.7.

De o importanță capitală este să existe o strategie clară la nivelul UE. Aceasta ar trebui să monitorizeze progresele și nivelul de dezvoltare din fiecare stat membru, dar și să prezinte orientări vizionare pentru alocarea fondurilor, luând în considerare criterii de convergență. De asemenea, ar trebui intensificate schimburile de bune practici, Comisia Europeană urmând să asigure sprijinul tehnic necesar.

1.8.

O atenție specială ar trebui acordată statelor membre din afara zonei euro care sunt în curs de aderare la zona euro. Accelerarea acestui proces este esențială pentru viitorul Uniunii Europene, după cum a susținut Jean-Claude Juncker în discursul său privind viitorul Europei (1).

1.9.

CESE recomandă introducerea unei norme în temeiul căreia să nu se acorde nicio finanțare unui stat membru decât după adoptarea integrală a aplicării principiului parteneriatului, cu implicarea reală a partenerilor sociali și a societății civile organizate în luarea deciziilor privind pachetele multianuale de angajamente de reformă (2). Este esențială aplicarea principiului parteneriatului pentru asigurarea unor reforme bazate pe date concrete, conectate la situația reală, proprie economiei fiecărui stat membru.

1.10.

CESE sprijină intenția ca noul instrument de reformă să dispună de propriul mecanism specific de finanțare în cadrul financiar multianual post-2020.

1.11.

CESE recomandă ca, de la caz la caz, anumite reforme PSRS să fie finanțate și legate de noul instrument de punere în aplicare a reformei, în special în ceea ce privește aderarea la zona euro sau reformele care ar putea spori și mai mult integrarea europeană.

2. Introducere și observații generale

2.1.

În cadrul Pachetului privind uniunea economică și monetară, publicat în decembrie 2017, Comisia Europeană a prezentat două propuneri specifice de reglementare, care urmează să fie adoptate în cadrul procedurii legislative normale: una privind consolidarea programului de sprijin pentru reforme structurale, pentru a stimula sprijinul tehnic disponibil pentru toate statele membre și crearea unui flux de lucru destinat sprijinirii statelor membre care nu fac parte din zona euro în procesul de convergență (3), iar cealaltă privind introducerea unor modificări punctuale în Regulamentul privind dispozițiile comune, pentru a extinde posibilitățile de utilizare a rezervei de performanță încorporate în fondurile structurale și de investiții europene existente, în vederea sprijinirii reformelor naționale (4).

2.2.

CESE a primit în total patru scrisori specifice de sesizare: două din partea Parlamentului European și două de la Consiliu privind fiecare dintre aceste două propuneri de regulament. Scopul prezentului aviz este, prin urmare, de a stabili poziția CESE cu privire la aceste două propuneri legislative, ca răspuns la solicitările instituționale specifice și fără a aduce atingere lucrărilor ulterioare ale Comitetului referitoare la restul pachetului privind UEM al Comisiei.

2.3.

CESE consideră că mecanismul de punere în aplicare a reformelor ar putea reprezenta un instrument important de ajutorare a statelor membre care nu înregistrează rezultate bune în ceea ce privește cheltuirea fondurilor structurale puse la dispoziție, în vederea utilizării mai eficiente a acestora și a reducerii decalajelor economice într-un mod sustenabil din punct de vedere social.

2.4.

Este esențial să se dispună de un nou instrument de punere în aplicare a reformelor care să sprijine angajamentele de reformă ale statelor membre în cadrul semestrului european. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care au efecte directe asupra altor state membre. Totuși, CESE solicită o monitorizare activă și detaliată, în cadrul semestrului european, a progreselor în procesul de punere în aplicare.

3. Propuneri de sprijinire a reformelor structurale în statele membre

3.1.

CESE reiterează că este esențial ca statele membre să asigure aplicarea principiului parteneriatului și implicarea reală a partenerilor sociali și a societății civile organizate în luarea deciziilor privind strategia de reformă structurală pe care doresc să o promoveze și în procesul de monitorizare realizat prin intermediul semestrului european. Pentru a se asigura aplicarea reală a principiului în toate statele membre, CESE sugerează să se introducă o normă conform căreia nu ar trebui alocate fonduri decât dacă societatea civilă organizată a fost pe deplin implicată în adoptarea unor decizii privind pachetele multianuale de angajamente de reformă.

3.2.

De la introducerea PSRS în 2017, 16 state membre și-au exprimat intenția de a beneficia de finanțare. Deși bugetul alocat era de 22,5 milioane EUR, cele 271 de cereri depășeau 80 de milioane EUR. Pentru 2018, Comisia a propus un buget de 30,5 milioane EUR. Cu toate acestea, 24 de state membre au depus 444 de cereri, care depășesc, în total, 150 de milioane EUR.

3.3.

CESE salută majorarea finanțării pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale, dar își pune întrebări cu privire la eficacitatea măsurii, având în vedere volumul de cereri din partea statelor membre.

3.4.

CESE recomandă ca majorarea pachetului financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale să aibă loc fără a pune în pericol bugetele celorlalte fonduri, la fel de importante.

3.5.

CESE consideră că este foarte important ca Comisia să-și prezinte în mod transparent intențiile privind repartizarea noului buget al PSRS, astfel încât fiecare stat membru să poată primi o parte echitabilă din sprijinul disponibil, în conformitate cu reformele realizate.

3.6.

Comisia Europeană trebuie să stabilească norme clare și obiective de selectare a reformelor care urmează să fie finanțate din bugetul UE, asigurându-se, totodată, că toate statele membre au acces egal la aceste fonduri. În plus, reformele condiționate de finanțare ar trebui să fie în concordanță cu strategia UE și să fie strict monitorizate prin intermediul semestrului european.

3.7.

Având în vedere că statele membre au deja propriile inițiative de reformă, CESE consideră că PSRS ar trebui să pună accentul pe măsurile care vor sprijini în mod optim recomandările specifice fiecărei țări.

3.8.

Trebuie reamintit că statele membre își pot finanța singure reformele, iar acest stimulent din bugetul PSRS din partea Comisiei Europene nu ar trebui să însemne că ele se pot baza numai pe finanțarea UE. Funcționarea întregii uniuni economice și monetare se bazează pe subsidiaritate și pe acțiunea responsabilă a fiecărui stat membru în parte.

3.9.

Luând în considerare resursele limitate, CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să sprijine acele reforme și măsuri care ar putea avea un efect multiplicator pentru acțiunile desfășurate de statele membre pe cont propriu.

3.10.

În conformitate cu avizele anterioare, CESE susține reformele structurale orientate spre dezvoltare socială și economică: locuri de muncă mai multe și de calitate mai bună, competitivitate și concurență la nivelul industriei prelucrătoare și al sectorului serviciilor, calitate administrativă și instituțională, servicii publice adecvate și eficiente și durabilitate a mediului (5). Astfel de reforme ar trebui să fie specifice fiecărei țări, să fie conforme cu programele naționale de reformă și sprijinite în mod democratic, evitându-se o abordare nediferențiată pentru toate statele membre.

3.11.

Având în vedere obligația – prevăzută prin tratat – a statelor membre de a adopta moneda euro, CESE recomandă să se acorde o atenție deosebită reformelor care vizează extinderea zonei euro și, dacă este posibil, să se aloce fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acestor obiective.

3.12.

Uniunea Europeană este mai bine plasată decât statele membre pentru a monitoriza progresele înregistrate de țările din afara zonei euro. Cele mai bune practici ar trebui puse în comun pe tot parcursul acestui proces, iar CESE recomandă crearea unei platforme de comunicare destinate acestui scop.

4. Propunere de introducere a unui nou instrument de punere în aplicare a reformei sub aspectul sprijinirii reformelor structurale din statele membre

4.1.

Recunoscând că termenul de „reformă structurală” a devenit extrem de larg, CESE salută includerea definiției în regulamentul propus.

4.2.

CESE recomandă Comisiei Europene să coopereze cu statele membre pentru a urmări diferite căi de sustenabilitate fiscală și bugetară. Unele dintre aceste reforme ar putea implica mai multe cheltuieli publice pe termen scurt, pentru a pune în aplicare noi procese și activități care vor contribui la economisire de resurse sau la realizarea de venituri mai mari numai pe termen mediu și lung. Prin urmare, se recomandă să nu se aibă în vedere numai măsurile de reducere a costurilor pe termen scurt, ci și modalitățile de creștere a veniturilor la buget.

4.3.

CESE salută noul instrument de furnizare a reformelor propuse în cadrul financiar multianual post-2020, având în vedere că instituțiile europene trebuie să colaboreze strâns cu statele membre pentru o mai mare integrare și convergență în cadrul Uniunii. CESE solicită o monitorizare activă și detaliată, în cadrul semestrului european, a evoluției procesului de punere în aplicare.

4.4.

Deși semestrul european și rapoartele de țară elaborate în cadrul acestuia asigură un instrument excelent de evaluare a programului de sprijinire a reformei, CESE consideră că trebuie elaborate noi instrumente pentru a evalua progresele în mod corect. Aceste instrumente ar trebui adaptate la cerințele economice ale fiecărui stat membru.

4.5.

CESE susține o soluție temporară pentru finanțarea fazei-pilot a instrumentului de punere în aplicare a noii reforme prin rezerva de performanță. Această propunere nu ar trebui să interfereze cu fondurile structurale și de investiții europene existente (fondurile ESI), ci ar trebui să dispună de un buget separat.

4.6.

Progresele realizate de fiecare stat membru ar trebui monitorizate rapid prin intermediul semestrului european. Acest proces de raportare ar trebui să ofere o imagine clară a progreselor înregistrate și a nevoilor bugetare suplimentare.

4.7.

Având în vedere că noul instrument de punere în aplicare a reformei ar completa sprijinul tehnic voluntar furnizat prin PSRS, CESE recomandă ca, de la caz la caz, anumite reforme să fie finanțate și legate de noul instrument de punere în aplicare a reformei, în special în ceea ce privește aderarea la zona euro sau reformele care ar putea spori și mai mult integrarea europeană.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) Starea Uniunii în 2017

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).

(3) COM(2017) 825 final

(4) COM(2017) 826 final

(5) De exemplu, îmbunătățirea mediului de afaceri, finanțarea întreprinderilor și a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare; creșterea productivității întreprinderilor, sectoarelor și economiilor; promovarea creării de locuri de muncă de bună calitate cu salarii mai mari și reducerea simultană a locurilor de muncă temporare și instabile cu salarii mici; consolidarea negocierilor colective și autonomia partenerilor sociali în cadrul acestora și dialogul social la nivel local, regional, național și european; reformarea administrațiilor publice în sensul eficientizării lor pentru dezvoltarea economică și socială și al creșterii transparenței pentru cetățeni; promovarea calității sistemelor de educație și a sistemelor de formare a lucrătorilor, pentru a asigura egalitatea de șanse și rezultate pentru toate grupurile sociale.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/57

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Consiliului privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

[COM(2017) 677 final – 2017/0305 (NLE)]

(2018/C 237/10)

Raportor: domnul Michael McLOUGHLIN

Sesizare	Sesizarea Comitetului de către Consiliu, 1.12.2017
Temei juridic	Articolul 29 alineatul (1) și articolul 148 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Decizia Adunării Plenare	24.1.2017

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	23.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	15.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	159/43/15

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută proiectul de orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă și alinierea acestora la Pilonul european al drepturilor sociale. Comitetul consideră că ar putea fi făcut mai mult în cadrul orientărilor pentru a îndeplini cu adevărat promisiunile pilonului.

1.2.

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă trebuie să contribuie la o mai bună echilibrare a normelor macroeconomice și la o Europă socială conformă cu Raportul din 2015 al celor cinci președinți privind finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei (1). CESE consideră că momentul potrivit pentru a aborda problema convergenței dintre situația macroeconomică și cea socială este acela când se înregistrează semne de redresare.

1.3.

CESE își reiterează solicitarea privind adoptarea unui pachet corespunzător de investiții sociale ca parte a programului european de creștere și investiții cu alocarea a 2 % din PIB (2).

1.4.

Comitetul atrage atenția asupra multora dintre constatările incluse în Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2018 (3), ceea ce demonstrează că redresarea în acest domeniu este neuniformă între statele membre ale UE, între regiuni și între grupuri de persoane.

1.5.

CESE sprijină ideea de a pune și mai mult accentul pe impact și pe rezultate în cadrul pilonului, precum și orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, susținute de un tablou de bord social și de alte măsuri, după caz. Impactul provocat de acestea ar trebui să fie parte integrantă a discuțiilor și a procesului de planificare între statele membre și UE referitor la alocarea fondurilor UE.

1.6.

Prevederile orientării 5 ar trebui să clarifice că formele inovatoare de organizare a muncii nu duc la creșterea gradului de utilizare a muncii cu caracter ocazional, chiar dacă, uneori, se întâmplă acest lucru. Măsurile de sprijinire a unor tranziții fără sincope pe piețele muncii, inclusiv dispoziții adecvate pentru securitatea lucrătorilor, vor contribui la asigurarea unor șanse echitabile de angajare prin noile forme de muncă.

1.7.

Transferul sarcinii fiscale dinspre forța de muncă către alte surse, așa cum prevăd orientările, este binevenită, dar aceste orientări ar trebui să stabilească în mod clar care sunt celelalte surse posibile. CESE a elaborat avize privind planificarea fiscală agresivă, frauda și evaziunea fiscală sau taxele de mediu (4), care ar putea genera la rândul lor venituri alternative ce pot fi propuse în orientări.

1.8.

În ceea ce privește orientarea 6, CESE consideră că ar trebui păstrată mențiunea specifică privind FSE.

1.9.

Conform orientării 7, necesitatea soluționării imparțiale a disputelor ar trebui să se aplice în toate domeniile, nu doar în cazul concedierilor abuzive. Căile alternative de soluționare a litigiilor nu ar trebui să limiteze dreptul părților de acces la instanțe.

1.10.

La orientarea 8, trebuie menținută acțiunea privind șomajul în rândul tinerilor, îndeosebi finanțarea asigurată aferentă Garanției pentru tineret și dezvoltarea în continuare a unei „Garanții de competențe”.

1.11.

La orientarea 8, șomerii de lungă durată trebuie să fie în continuare în centrul atenției, ei putând reprezenta o sursă de mână de lucru pe o piață tot mai restrânsă.

1.12.

Poziția persoanelor cu handicap trebuie văzută dintr-o perspectivă bazată pe drepturi, dar și prin prisma unor măsuri practice integratoare în domeniul ocupării forței de muncă, cu un accent special asupra combaterii discriminării, în conformitate cu tratatele.

1.13.

La fiecare orientare trebuie să existe prevederi privind egalitatea de gen; trebuie subliniată în special problema salariilor mici în contextul diferenței de remunerare dintre femei și bărbați.

1.14.

Migranții și refugiații ar trebui să fie menționați în mod explicit în textul orientărilor.

1.15.

CESE își reiterează opinia cu privire la creșterea vârstei statutare de pensionare, potrivit căreia vârsta efectivă ar trebui să fie în primul rând aceeași cu vârsta legală de pensionare (5). De asemenea, Comitetul subliniază necesitatea asigurării unor sisteme durabile de pensii în statele membre, abordând provocări precum creșterea speranței de viață, schimbările de pe piețele muncii care afectează finanțarea pensiilor și asigură niveluri adecvate ale pensiilor.

1.16.

CESE salută clarificarea faptului că dispozițiile pilonului și ale orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă vor fi aceleași pentru statele membre din zona euro și cele din afara sa.

2. Context

2.1.

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă constituie o caracteristică a mixului de politici ale UE începând din 1997. Temeiul legal al acestora se regăsește la articolul 148 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (6): „Consiliul […] elaborează anual linii directoare de care statele membre țin seama în politicile naționale de ocupare a forței de muncă”.

2.2.

În 1997, orientările erau unul dintre primele exemple ale metodei deschise de coordonare aplicate politicilor UE, în care se stabilește o abordare voluntară a unui obiectiv cu sisteme puternice de raportare și de evaluare inter pares. Orientările sunt legate acum de orientările generale ale politicilor economice menționate la articolul 121 din TFUE.

2.3.

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2018, publicat în noiembrie 2017 (7), este publicat împreună cu proiectul de orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă și prezintă o cercetare și o serie de constatări semnificative referitoare la situația ocupării forței de muncă la nivelul întregii Uniuni. Potrivit raportului, situația generală a ocupării forței de muncă în UE se îmbunătățește, șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată sunt în scădere, iar ținta principală de ocupare a forței de muncă de 75 %, prevăzută în Strategia Europa 2020, este realizabilă pentru UE în ansamblu, chiar dacă nu pentru unele state membre. Totuși, gradul de îmbunătățire variază în mod semnificativ între statele membre, regiuni și grupuri de persoane. Un număr considerabil de persoane încă nu resimt semne ale redresării în viața lor. De asemenea, calitatea locurilor de muncă create și agravarea sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă constituie probleme importante de avut în vedere.

2.4.

Pilonul european al drepturilor sociale (8) a fost adoptat ca o proclamație interinstituțională în cadrul Summitului social de la Göteborg din noiembrie 2017. Pilonul este de fapt o declarație politică, prin care UE se angajează să respecte 20 de principii-cheie. El reprezintă noul angajament global al UE pentru o Europă socială. Pilonul este însoțit de un tablou de bord social care cuprinde 14 indicatori principali, prin care sunt evaluate tendințele sociale și de ocupare a forței de muncă.

3. Observații generale

3.1.

De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a urmărit echilibrarea obiectivelor privind drepturile sociale și creșterea economică printr-un mix de dispoziții ale tratatelor, legislație și mecanisme de politică socială fără caracter normativ, precum și prin evoluția către piața unică, deși aceste eforturi nu au fost întotdeauna încununate de succes. Criza economică mondială a impus adoptarea unor reforme economice semnificative pentru a preveni o criză a monedei euro. Numeroase voci susțin că angajamentul UE față de politica socială a cunoscut un declin constant după mandatul Comisiei Delors. De asemenea, este evident impactul politic și social al crizei economice și al măsurilor de austeritate aferente. Există păreri care chiar stabilesc o legătură mai mult sau mai puțin directă între această situație și ascensiunea populismului și Brexit. Necesitatea revenirii la o convergență între integrarea economică și politicile sociale adecvate a primit confirmarea oficială în raportul din 2015 al celor cinci președinți intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” (9). Analiza anuală a creșterii pentru 2018 (10) a expus o oarecare modificare a mesajului, punând accentul mai mult pe egalitatea de șanse, locuri de muncă de calitate și pe nevoia de a analiza efectele de redistribuire ale reformelor. Comitetul salută acest lucru.

3.2.

Pilonul european al drepturilor sociale este nou, iar CESE și-a exprimat deja îngrijorarea față de lipsa de claritate în ceea ce privește pilonul și viitoarea sa punere în aplicare. Ar trebui evitate greșelile trecutului în ce privește îndeplinirea angajamentelor majore în materie de politici menite să asigure bunăstarea cetăţenilor UE. CESE a examinat pilonul prin două avize (11) elaborate în anul 2017, salutând principiile, drepturile și rolul pilonului, care să poată fi considerat un punct de reper pentru convergența reînnoită din statele membre, și încurajând toate părțile să garanteze realizarea și eficacitatea acestora. În același spirit, Comitetul a îndemnat la o claritate sporită în ceea ce privește pilonul și funcționarea sa în practică. Pilonul nu produce efecte juridice și nu face parte din tratate. De asemenea, Comitetul a considerat că punctul de plecare al pilonului este promovarea „acquis-ului social european existent și aplicarea sa integrală și corespunzătoare”. De asemenea, deși au subliniat rolul societății civile și mai ales rolul specific al partenerilor sociali în politicile ocupaționale și privind piața forței de muncă, avizele au atras atenția asupra unor probleme relevante legate de ocuparea forței de muncă, referitoare la:

—	găsirea unui just echilibru între dimensiunile economică și socială;

—	viitorul muncii;

—	grupurile deosebit de defavorizate de pe piața forței de muncă;

—	ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate;

—	susținerea unei oferte noi și mai diversificate de cariere profesionale;

—	necesitatea unei „Garanții de competențe”;

—	necesitatea de a apropia mai mult vârsta efectivă de pensionare de vârsta legală de pensionare;

—	obiectivul de a-i determina pe lucrători să rămână mai mult timp în activitate, însoțit de o abordare care să țină seama de toate etapele vieții, inclusiv condiții bune de muncă;

—	mobilitatea echitabilă a forței de muncă și condiții de muncă echitabile și corecte pentru toți,

—	nevoia de investiții sociale;

—	necesitatea de a se urmări obținerea unui nivel obligatoriu de protecție socială;

—	rolul semestrului european și în special necesitatea ca obiectivele legate de ocuparea forței de muncă și obiectivele sociale să fie plasate pe picior de egalitate cu cele macroeconomice;

—	necesitatea de a proteja fondurile FEIS destinate investițiilor sociale;

—	situația statelor care nu fac parte din zona euro.

3.3.

Prezentul aviz examinează orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă și aspectele conexe în contextul noului Pilon european al drepturilor sociale. Într-adevăr, actualizarea orientărilor de către Comisie se bazează și pe pilon, și pe metodologia acestuia. În numeroase privințe, orientările modificate pentru politicile de ocupare a forței de muncă pot fi văzute, printre altele, ca un bun prim test aplicat pilonului. CESE trebuie să examineze orientările din perspectiva opiniilor pe care le-a formulat deja pe marginea pilonului.

3.4.

Aspectele privind impactul și punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă au fost subliniate de Comitet în avizele sale anterioare pe această temă, emise în anul 2015 și anterior (12). De asemenea, ele sunt importante atunci când vine vorba de evaluarea orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă prin prisma pilonului. Pilonul european al drepturilor sociale cuprinde un tablou de bord alcătuit din 14 puncte, conceput pentru a măsura progresul, care ar putea oferi garanții suplimentare privind eficacitatea pilonului. Totuși, unii dintre acești indicatori nu sunt noi, fiind deja incluși în tabloul de bord al indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă aferent anului 2013. Este de apreciat că tabloul de bord acoperă pilonul, însă ar fi important ca măsurătorile generale să fie transferate „în cascadă” către elemente operaționale mai detaliate ale politicilor privind ocuparea forței de muncă din statele membre. Se pune întrebarea dacă orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă acoperă în mod suficient problemele sau grupurile care nu fac în mod explicit obiectul pilonului sau al tabloului de bord.

3.5.

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă continuă să funcționeze prin intermediul metodei deschise de coordonare, iar punerea în practică a pilonului va avea loc printr-un mix de instrumente juridice neobligatorii și legislație UE. În ce privește orientările, situația a fost întotdeauna astfel, prin urmare nu există nicio știrbire a eficacității lor din acest motiv. Întrucât pilonul este considerat o prioritate politică de prim rang în perioada sa de început, putem deduce că acest lucru se va răsfrânge și asupra punerii în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, însă, pe termen lung, situația s-ar putea schimba.

3.6.

De asemenea, în cel mai recent aviz (13) al său privind pilonul, Comitetul a atras atenția asupra necesității de a îmbunătăți tabloul de bord și asupra necesității ca semestrul european să acopere atât aspecte economice, cât și sociale. Raportul dintre supravegherea elementelor macroeconomice și politicile sociale și privind ocuparea forței de muncă este fundamental. Există un contrast între abordarea privind ocuparea forței de muncă și competențele de a adopta instrumente juridice obligatorii care vizează moneda euro, precum pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și pachetul privind guvernanța economică, alături de pactul bugetar. CESE consideră în continuare că, în pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește pilonul și integrarea orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă în orientările generale ale politicilor economice, aceste două elemente pot fi mai bine corelate unul cu celălalt. CESE își reiterează îngrijorarea privind lipsa de convergență dintre orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă și orientările economice generale (14). În mod similar, și mesajul Raportului celor cinci președinți referitor la dobândirea unui rating de tip „AAA pe plan social” pentru Europa recomandă o mai mare convergență între aspectele economice și cele sociale. Modificarea orientărilor și aplicarea tabloului de bord asigură o corelare suplimentară a politicii cu pilonul, care este binevenită, deși acest fapt nu constituie un progres major în raport cu necesitatea generală de convergență între aspectele sociale și cele macroeconomice. Ar putea exista și posibilitatea ca anumite orientări economice să contrazică orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă.

3.7.

Recomandările specifice fiecărei țări (15) pot îndeplini un rol esențial în creșterea eficacității orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a Pilonului european al drepturilor sociale. Ele oferă o oportunitate semnificativă de modelare a politicilor naționale în concordanță cu orientările și cu principiile pilonului în vederea obținerii unor rezultate comune. În pofida ameliorării situației în întreaga Europă, există în continuare diferențe între statele membre, între regiuni și între diferitele grupuri de persoane de pe piața forței de muncă. Recomandările specifice fiecărei țări care decurg din orientările privind ocuparea forței de muncă ar trebui să încerce să reducă aceste diferențe și să suplimenteze și să canalizeze resursele în acest sens.

3.8.

Pilonul european al drepturilor sociale s-a adresat tuturor statelor membre, chiar dacă el a fost conceput pentru zona euro (16); de aceea, principiile pilonului și indicatorii din tabloul de bord servesc ca bază pentru formularea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru toate statele membre, ceea ce este de salutat.

3.9.

De la orientările anterioare, s-a acordat un interes deosebit ideii unei „Garanții de competențe”. Sprijinindu-se pe abordarea Garanției pentru tineret și fiind reflectată într-o oarecare măsură în Comunicarea Comisiei privind Noua agendă pentru competențe în Europa (17), această noțiune se concentrează în special pe adulții cu un nivel scăzut de calificare și pe dobândirea unor competențe de alfabetizare, numerice și digitale, precum și pe progresul către calificarea de nivel secundar superior (18).

3.10.

Finanțarea punerii în aplicare a pilonului și a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă prin intermediul fondurilor europene va continua să fie importantă în viitor. Negocierile privind următorul cadru financiar multianual vor începe în curând; este evident că ele vor sta mai ales sub semnul provocărilor enorme care vor apărea la alcătuirea bugetului după Brexit. Comitetul s-a pronunțat în această privință în avizul său privind evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020, referindu-se la necesitatea unei valori adăugate europene, „cu privire la care să existe un consens politic larg în sprijinul acțiunii UE, care să poată asigura beneficii reale pentru proprii cetățeni” (19).

4. Observații specifice

4.1.

Comisia a modificat în mod clar orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, astfel încât acestea să fie în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale. Comitetul salută acest lucru. În general, constatările și recomandările formulate în avizul CESE din 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă (20) sunt încă valabile. Totuși, există și o serie de aspecte specifice care necesită observații actualizate.

4.2.

În prezent, situația economică din statele membre ale UE continuă să se îmbunătățească, însă mai sunt multe de făcut, îndeosebi pentru statele membre, regiunile și grupurile de persoane care se confruntă cu mai multe dificultăți, iar acest fapt justifică și mai mult o politică socială consolidată și coerentă cu Pilonul european al drepturilor sociale.

4.3.

Anterior, CESE a salutat pachetul privind investițiile sociale (21) al Comisiei, considerând că acesta poate avea o contribuție semnificativă la reorientarea politicilor în favoarea creșterii durabile și a unor societăți mai reziliente. Comitetul a solicitat o creștere economică în Europa și realizarea unui program de investiții în valoare de 2 % din PIB, precum și o „direcționare mai clară către investiții sociale în procesul de coordonare al semestrului european”. CESE își reiterează solicitarea în raport cu orientările actuale pentru politicile de ocupare a forței de muncă și îndeamnă la modificarea textului acestora, astfel încât să reflecte această idee.

Situația economică actuală și situația de pe piața forței de muncă sprijină, într-adevăr, repunerea accentului pe investițiile sociale.

4.4.

În prezent, CESE este și mai conștient de poziția pe care o au anumite grupuri pe piața forței de muncă, atât în ceea ce privește oferta de forță de muncă, cât și obținerea unor rezultate mai echitabile. CESE formulează constant comentarii privind situația multor astfel de persoane, care sunt importante pentru orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă. Partea a opta din expunerea de motive a Comisiei privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă face trimitere în mod explicit la Recomandarea Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (22). Acesta este un document din 2008, deci ar putea fi necesară revizuirea sa pentru a se asigura coerența cu pilonul și cu orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, în special întrucât deficitul de forță de muncă va oferi oportunități acestor grupuri de persoane.

5. Orientările

5.1.

Există unele modificări specifice aduse textului orientărilor, cauzate de alinierea acestora la pilon sau la alte texte. Potrivit orientării 5, statele membre ar trebui „să încurajeze formele inovatoare de organizare a muncii, care creează locuri de muncă pentru toți în mod responsabil”. Deși noile forme de organizare a muncii și inovarea pot oferi oportunități de creștere, ele ar putea, de asemenea, să aibă un impact nociv asupra persoanelor, în cazul în care presupun o muncă mai precară. Este nevoie de un echilibru care să cuprindă beneficiile certe pentru creșterea economică, spiritul antreprenorial și ocuparea forței de muncă. În același timp este necesară o evaluare corespunzătoare a impactului noilor forme de organizare a muncii (23). Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ar trebui să încerce să transforme tendințele asociate acestor noi forme de muncă în oportunități echitabile de angajare, bazate pe echilibrul dintre tranzițiile fără sincope de pe piețele muncii și dispozițiile adecvate privind securitatea lucrătorilor. Prevederile acestei orientări ar trebui să clarifice că formele inovatoare de organizare a muncii nu duc la creșterea gradului de utilizare a muncii cu caracter ocazional, chiar dacă, uneori, se întâmplă acest lucru. Măsurile de sprijinire a unor tranziții fără sincope pe piețele muncii, inclusiv dispoziții adecvate pentru securitatea lucrătorilor, vor contribui la asigurarea unor șanse echitabile de angajare prin noile forme de muncă. Într-un recent aviz din proprie inițiativă (24), CESE a solicitat autorităților să identifice angajatorul și angajatul, să-i oblige pe contribuabili să plătească contribuții la sistemele de securitate socială, să interconecteze bazele de date fiscale și de securitate socială și să exploreze noi modalități de finanțare a sistemelor de securitate socială.

5.2.

În ceea ce privește formele „inovatoare” de organizare a muncii, ar trebui asigurate o conexiune și o atenție sporite pentru tendințe precum digitizarea și ecologizarea locurilor de muncă legate de agenda digitală a UE și de pachetul privind economia circulară. În condițiile în care statele membre sunt încurajate să promoveze inovarea socială, Comitetul atrage atenția asupra unor modele valoroase de inovare socială care au fost premiate cu Premiul CESE pentru societatea civilă 2017 (25).

5.3.

În ceea ce privește spiritul antreprenorial și înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, Comitetul sprijină promovarea acestora, precum și promovarea spiritului antreprenorial (26). Ar fi utilă crearea unui indicator de măsurare a condițiilor pentru antreprenoriat.

5.4.

În ceea ce privește punerea în aplicare a propunerilor Comisiei privind „O nouă agendă pentru competențe în Europa”, în avizul său (27), CESE a subliniat numeroase provocări, precum faptul că „este necesar ca în domeniul educației și al dezvoltării competențelor să fie introduse mai multe soluții inovatoare” care să susțină o garanție de competențe și să ofere finanțare adecvată și consolidată și acces universal la acestea.

5.5.

De asemenea, orientarea 5 face trimitere la „salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent” și la asigurarea unor „niveluri salariale minime adecvate, luând în considerare impactul acestora asupra competitivității, a creării de locuri de muncă și a nivelului de sărăcie al persoanelor încadrate în muncă”. Față de orientările precedente, aceasta este o îmbunătățire care se concentrează asupra chestiunii salariilor mici și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă, deși CESE consideră în continuare că este nevoie de o definiție clară a ce înseamnă „locuri de muncă de calitate”. În acest sens, ar fi de folos consolidarea eficacității acordurilor colective prin extinderea domeniului lor de aplicare. În același timp, este o condiție prealabilă de maximă importanță ca principiul subsidiarității și rolul partenerilor sociali autonomi să fie pe deplin respectate.

5.6.

Comitetul consideră că se pune prea mult accentul pe obstacolele existente în ceea ce privește oferta, fără să se acorde la fel de multă atenție nevoii de investiții sociale și de creștere. Transferul sarcinii fiscale dinspre forța de muncă către alte surse, așa cum prevăd orientările, este binevenită, dar acestea ar trebui să definească în mod clar care sunt aceste alte surse posibile. CESE a elaborat avize privind planificarea fiscală agresivă, frauda și evaziunea fiscală sau taxele de mediu (28), care ar putea genera la rândul lor venituri alternative care ar putea fi propuse în orientări.

5.7.

Comitetul salută menționarea modificărilor tehnologice și de mediu din orientarea 6; de asemenea, ar fi de dorit să se ofere mai multe detalii cu privire la potențialul de creștere verde. În mod similar, noul angajament pentru „transferul drepturilor de formare în timpul tranzițiilor profesionale” ar trebui să sporească mobilitatea. În acest sens, CESE subliniază necesitatea de a garanta un trai decent în perioada de formare profesională, indiferent de locul în care se desfășoară aceasta. Ar trebui luate în considerare și instrumentele utilizate în unele state membre ale UE, cum ar fi granturile, împrumuturile, acordurile colective privind concediul plătit pentru formare profesională sau alte măsuri prin care bunele practici în materie de standarde minime în ceea ce privește drepturile la concediul de studiu să devină o deprindere obișnuită în unele state membre. Comitetul salută noua formulare inclusă în orientarea 6 privind recunoașterea învățării non-formale și sporirea adoptării de modalități flexibile de formare profesională continuă și de acțiuni îmbunătățite destinate cursanților adulți. Au fost depuse o serie de eforturi cu privire la extinderea la mai multe grupuri a dispozițiilor orientării 6 în ceea ce privește barierele din calea ocupării forței de muncă în rândul femeilor, iar dispozițiile au devenit mai neutre din punctul de vedere al genului. Comitetul îndeamnă la o anumită precauție în această privință, în cazul în care se pierde orice concentrare specifică pe egalitatea de șanse între femei și bărbați. Comitetul salută dispozițiile privind echilibrul între viața profesională și cea privată, care sunt deja în curs de aplicare într-o anumită măsură. În acest sens, CESE își reiterează sprijinul acordat propunerii legislative a Comisiei privind echilibrul între viața profesională și cea privată, inclusiv concedii plătite pentru motive familiale și pentru îngrijire, astfel cum s-a menționat într-un aviz recent (29) (acest element lipsește din paragraful final al orientării 6). Comitetul consideră că trimiterea specifică la Fondul social european ar trebui să rămână în orientarea 6.

5.8.

Orientarea 7 cuprinde o formulare îmbunătățită referitoare la condițiile de muncă precare și la formulele flexibile de lucru. Acest lucru este valabil mai ales atunci când se face trimitere la „[asigurarea unor] medii de lucru sigure, sănătoase și bine adaptate”. Totuși, prevederile privind „un mediu adecvat pentru recrutare” nu ar trebui utilizate pentru a reduce protecția conferită prin legislația în domeniul muncii. Dispozițiile privind măsurile active în domeniul pieței forței de muncă și serviciile publice de ocupare a forței de muncă au fost modificate considerabil. Comitetul salută aceste dispoziții, care sunt în conformitate cu bunele practici din acest domeniu. Având în vedere importanța acordată acestui domeniu, de exemplu de către OCDE, ar fi de dorit ca acesta să beneficieze de o atenție sporită în cadrul elaborării recomandărilor specifice fiecărei țări. Comitetul salută noua formulare privind dialogul social, însă își reiterează opiniile cu privire la variabilitatea dialogului social în UE și la impactul crizei economice în acest domeniu, care nu a fost depășit într-o serie de state membre.

5.9.

Dispozițiile privind accesul la soluționarea imparțială a disputelor ar trebui să se aplice în toate domeniile, nu doar în cazul concedierilor abuzive. Cu toate acestea, drepturile părților de a recurge la instanțele judecătorești în cazul în care soluționarea alternativă a litigiilor a eșuat ar trebui respectate. Trebuie să existe o referire la implicarea lucrătorilor, de exemplu, în aspecte precum timpul de lucru. De asemenea, deși indemnizațiile de șomaj nu ar trebui să descurajeze munca, acest fapt nu ar trebui să le submineze funcția de garantare a unor standarde de trai decent pentru șomeri. În plus, trebuie să existe o corelare între dispozițiile privind facilitarea muncii transfrontaliere și cele care garantează un tratament echitabil pentru lucrători, pentru a evita dumpingul social.

5.10.

Există țări în care dialogul social este mai puțin dezvoltat, fiind vorba, într-adevăr, de cele care au înregistrat regrese în acest domeniu din cauza crizei. Comitetul salută eforturile Comisiei Europene de sporire a cooperării cu partenerii sociali în contextul semestrului european. Dată fiind importanța centrală a dialogului social pentru îndeplinirea Pilonului drepturilor sociale și pentru aplicarea orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a recomandărilor specifice fiecărei țări, CESE își reiterează îndemnul la dialog social în toate statele membre, recomandând tuturor actorilor politici la nivel național și european să nu slăbească, ci să consolideze structurile de negociere colectivă de la toate nivelurile. În plus, Comisia a realizat progrese în materie de implicare a societății civile în elaborarea rapoartelor specifice fiecărei țări, iar acest lucru trebuie apreciat și susținut.

5.11.

Orientarea 8 prevede o nouă formulare în domeniul dispozițiilor sociale cu caracter mai general. Comitetul salută angajamentele referitoare la reprezentarea grupurilor subreprezentate, precum și dispozițiile privind venitul minim adecvat. Totuși, ar fi extrem de apreciată o referire la modul de calcul al acestui venit minim, îndeosebi la activitatea privind bugetele de referință. De asemenea, îmbunătățirea accesului la protecția socială pentru toate tipurile de lucrători, indiferent de statutul acestora, ar trebui să figureze în orientarea 8. Comitetul salută menționarea în această orientare a nivelului de sărăcie al persoanelor încadrate în muncă și menționarea în detaliu a anumitor servicii sociale, întrucât acest lucru plasează orientările într-o politică socială globală conformă cu dispozițiile pilonului și sprijină totodată apelul la investiții sociale lansat de CESE. Deși în acest aviz CESE își reiterează opiniile cu privire la vârsta de pensionare, el salută dispozițiile actuale din orientări cu privire la „măsuri care prelungesc viața activă”, însă ar trebui să fie clar faptul că o astfel de prelungire trebuie să fie una voluntară. CESE se va exprima în timp util cu privire la abordarea Comisiei Europene privind accesul la securitatea socială.

5.12.

Problema șomajului în rândul tinerilor și numărul ridicat de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) sunt, în continuare, motive de îngrijorare, iar rezolvarea lor pare să fie deosebit de dificilă. Analiza privind situația socială și a ocupării forței de muncă în Europa în 2017 (30) a evidențiat în special modul în care criza economică a afectat tinerii în mod disproporționat și se pare că redresarea nu inversează această tendință într-o măsură suficientă. Garanția pentru tineret sprijinită de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și de FSE a fost încurajatoare pentru transpunerea relativ rapidă a unui angajament politic în acțiuni, însă rămân în continuare aspecte care trebuie rezolvate. Astfel cum se întâmplă adesea, nivelul de finanțare specifică a fost minim și numeroase resurse nu erau noi. Va fi important să se asigure faptul că noile fonduri (Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor) vor fi menținute cel puțin la nivelul de până acum. Ar fi important să se mențină concentrarea asupra șomajului în rândul tinerilor, chiar și pe măsură ce cifrele se îmbunătățesc, întrucât adesea este necesară o reformă structurală pentru a asigura faptul că acesta nu este primul grup care va suferi în cazul în care are loc un alt șoc. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili legăturile de tip „cauză-efect” dintre cifrele îmbunătățite în materie de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor (dacă există) și măsurile efective adoptate în cadrul Garanției. În mod similar, calitatea intervențiilor și schimbările inegale în materie de șomaj în rândul tinerilor trebuie să fie examinate în raport cu Garanția. În trecut, CESE s-a mai exprimat în favoarea prioritizării continue a acestui domeniu în contextul fondurilor structurale și de investiții europene (FEIS) și a unui rol sporit al organizațiilor de tineret și al partenerilor sociali în implementarea la nivel local (31).

5.13.

Așa cum se întâmplă adesea, șomerii de lungă durată se reintegrează cel mai greu într-o piață a forței de muncă în curs de redresare. Vor fi necesare măsuri specifice în acest sens, cum ar fi o piață flexibilă a forței de muncă, formare profesională adecvată și servicii de orientare individualizate în materie de ocupare a forței de muncă. Trebuie să se acorde atenție, în statistici, cifrelor pentru lucrătorii descurajați și lucrătorii care au o legătură marginală cu munca, întrucât aceștia sunt adesea trecuți cu vederea. O piață a muncii în proces de ameliorare poate determina aceste grupuri să revină la căutarea activă de locuri de muncă, însă este nevoie de un sprijin dedicat și specific, iar sistemele naționale trebuie să răspundă acestei provocări; din nou, accentul pe investițiile sociale ar avea un rol primordial în acest sens. Comitetul salută Cadrul de indicatori al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) pentru monitorizarea Recomandării Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (32), iar acesta trebuie să facă parte în continuare din activitatea EMCO și să fie revizuit de Consiliul EPSCO.

5.14.

În textul orientărilor trebuie să se precizeze în mod explicit nevoile și situația migranților și refugiaților (33).

5.15.

Diferența de remunerare dintre femei și bărbați și suprareprezentarea femeilor în locurile de muncă cu salarii mici reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare și ar trebui să figureze în orientări dincolo de chestiunea ofertei de forță de muncă. Măsurile în acest domeniu sunt legate în mod intrinsec de noțiunea de muncă decentă și venit minim, fapt care ar trebui să se reflecte mai bine în procesul de elaborare a orientărilor. În mod similar, vor fi importante aici inițiativele privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și îngrijirea copiilor. În avizul recent al CESE privind propunerile Comisiei cu privire la echilibrul dintre viața profesională și cea privată (34), ele sunt considerate o primă etapă importantă. Acesta este un domeniu de acțiune în cadrul orientărilor și chiar în cadrul întregului pilon, întrucât aici interacționează mai multe domenii de politică diferite.

5.16.

Aspectele legate de ocuparea forței de muncă în ceea ce privește persoanele cu handicap sunt considerate acum o parte esențială a politicilor moderne în domeniul ocupării forței de muncă și Comitetul salută menționarea acestora în orientări, deși ea s-a făcut la un nivel minimal și ar putea fi îmbunătățită. CESE acționează din perspectiva Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și consideră că Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (35) este esențială în acest domeniu. Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap oferă un cadru general pentru această tematică. În recenta sa rezoluție privind viitorul strategiei (36), cel de al 4-lea Parlament European al Persoanelor cu Handicap a evidențiat numeroase aspecte legate de ocuparea forței de muncă și de pilonul social care prezintă relevanță pentru persoanele cu handicap. De asemenea, CESE atrage atenția asupra dispozițiilor referitoare la discriminare din textul Tratatului privind Uniunea Europeană, care se aplică tuturor grupurilor și recomandă să nu se facă confuzii între noţiunea de „grupuri vulnerabile” şi cea de discriminare.

5.17.

În opinia CESE, creșterea vârstei legale de pensionare nu va rezolva problemele legate de provocările demografice. Sunt necesare inițiative pentru promovarea prelungirii vieții profesionale și promovarea solidarității între generații, însoțite de politici eficiente de creștere economică și de ocupare a forței de muncă. Este nevoie de o politică credibilă dedicată „îmbătrânirii active”, care presupune existența unor condiții de muncă adecvate, a unor politici corespunzătoare privind sănătatea și securitatea în muncă și timpul de lucru, şi de o participare mai amplă la învățarea pe tot parcursul vieții. Este necesară creșterea în continuare a ratelor de ocupare în rândul persoanelor vârstnice, care renunță de timpuriu la activitatea profesională din cauza problemelor de sănătate, a intensității muncii, a concedierilor timpurii și a lipsei oportunităților de formare sau de re-integrare pe piața forței de muncă (37).

5.18.

Partenerii sociali trebuie să negocieze condițiile de muncă, de exemplu, adaptând locurile de muncă la competențele și la starea de sănătate a lucrătorilor mai vârstnici, luând în considerare gradul de dificultate a anumitor activități, îmbunătățind accesul la formare suplimentară, prevenind mai bine handicapul, facilitând echilibrarea vieții profesionale cu viața de familie și îndepărtând obstacolele juridice și de altă natură care stau în calea unei vieți active mai îndelungate.

5.19.

CESE își reiterează opinia cu privire la creșterea vârstei statutare de pensionare, potrivit căreia vârsta efectivă ar trebui să fie în primul rând aceeași cu vârsta legală de pensionare (38). De asemenea, Comitetul subliniază necesitatea asigurării unor sisteme durabile de pensii în statele membre, abordând provocări precum creșterea speranței de viață, schimbările de pe piețele muncii care afectează finanțarea pensiilor și asigură niveluri adecvate ale pensiilor.

5.20.

CESE consideră, totuși, că trebuie menținute mecanismele privind pensionarea anticipată, destinate lucrătorilor care au avut activități profesionale periculoase sau intense timp de perioade îndelungate sau care și-au început viața profesională extrem de devreme. CESE nu susține mecanismele de ajustare automată a vârstei de pensionare, bazate fie pe speranța de viață mai îndelungată, fie pe modificările demografice.

6. Aspecte generale

6.1.

În contextul negocierilor pe tema viitorului buget al Uniunii este nevoie de o creştere considerabilă a investițiilor în infrastructura socială, acestea având multiple efecte pozitive atât asupra piețelor forței de muncă, cât și asupra bugetelor, astfel cum a subliniat recent Comitetul (39). Este vorba mai ales de investiții în capitalul uman, ca o cotă-parte a bugetului total, dacă UE dorește să își îndeplinească obiectivul de a fi o zonă economică competitivă la nivel global cu rating social de rangul „AAA”, inclusiv în ce priveşte prioritățile legate de ocuparea forței de muncă.

6.2.

Trebuie monitorizate diferitele tipuri de reforme structurale puse în aplicare de statele membre, pentru a determina care sunt acele reforme care au dus la un impact pozitiv real în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al învățării pe tot parcursul vieții. În analiza anuală a creșterii pentru 2018 (40), Comisia face referire la Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) (41). CESE salută această inițiativă și ar aprecia punerea la dispoziție a unor informații cu privire la reformele în domeniul ocupării forței de muncă și al educației care au fost efectuate în cadrul acestui program, și la gradul de implicare a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile.

Bruxelles, 15 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) Raportul celor cinci președinți: Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, 22 iunie 2015.

(2) JO C 226, 16.7.2014, p. 21.

(3) Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă 2018.

(4) Avizul CESE din proprie inițiativă pe tema „Distribuția inegală a bogăției în Europa” (JO C 129, 11.4.2018, p. 1); avizul exploratoriu al CESE pe tema „Impozitarea economiei colaborative” (JO C 81, 2.3.2018, p. 65, JO C 434, 15.12.2017, p. 18; JO C 71, 24.2.2016, p. 42).

(5) JO C 84, 17.3.2011, p. 38, JO C 299, 4.10.2012, p. 115.

(6) TFUE.

(7) Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă 2018.

(8) Pilonul european al drepturilor sociale.

(9) Raportul celor cinci președinți.

(10) Analiza anuală a creșterii pe 2018.

(11) JO C 125, 21.4.2017, p. 10 și Avizul pe tema „Impactul dimensiunii sociale și al Pilonului european al drepturilor sociale asupra viitorului Uniunii Europene” (JO C 81, 2.3.2018, p. 145).

(12) JO C 332, 8.10.2015, p. 68.

(13) Avizul pe tema „Impactul dimensiunii sociale și al Pilonului european al drepturilor sociale asupra viitorului Uniunii Europene” (JO C 81, 2.3.2018, p. 145).

(14) JO C 458, 19.12.2014, p. 1, JO C 173, 31.5.2017, p. 73.

(15) Recomandări specifice fiecărei țări.

(16) A se vedea preambulul Pilonului european al drepturilor sociale.

(17) Noua agendă pentru competențe în Europa.

(18) A se vedea Recomandarea Consiliului din 2016 intitulată „Parcursuri de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți”.

(19) JO C 75, 10.3.2017, p. 63.

(20) JO C 332, 8.10.2015, p. 68.

(21) JO C 226, 16.7.2014, p. 21.

(22) Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).

(23) Cf. mai ales JO C 303, 19.8.2016, p. 54.

(24) Avizul CESE pe tema „Sisteme de securitate socială și de protecție socială durabile în era digitală (JO C 129, 11.4.2018, p. 7).

(25) Premiul recompensează proiecte remarcabile care contribuie la integrarea pe piața forței de muncă a persoanelor cu nevoi speciale, precum persoanele care provin din medii de migranți, persoanele cu handicap, șomerii pe termen lung, femeile „desprinse” de piața forței de muncă, tinerii și persoanele care trăiesc în sărăcie. A se vedea pagina web a CESE dedicată Premiului CESE pentru societatea civilă 2017.

(26) JO C 332, 8.10.2015, p. 20.

(27) JO C 173, 31.5.2017, p. 45.

(28) Avizul CESE din proprie inițiativă pe tema „Distribuția inegală a bogăției în Europa” (JO C 129, 11.4.2018, p. 1); avizul exploratoriu al CESE pe tema „Impozitarea economiei colaborative” (JO C 81, 2.3.2018, p. 65, JO C 434, 15.12.2017, p. 18; JO C 71, 24.2.2016, p. 42).

(29) Avizul CESE privind „Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților care lucrează și a îngrijitorilor”, (JO C 129, 11.4.2018, p. 44).

(30) Analiza privind situația socială și a ocupării forței de muncă în Europa în 2017.

(31) JO C 268, 14.8.2015, p. 40.

(32) Cadrul de indicatori al EMCO pentru șomajul de lungă durată.

(33) JO C 264, 20.7.2016, p. 19.

(34) Avizul privind „Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților care lucrează și a îngrijitorilor” (JO C 129, 11.4.2018, p. 44).

(35) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(36) Forumul european al persoanelor cu handicap (EDF) Rezoluție privind strategia europeană privind persoanele cu handicap 2020-2030, adoptată de cel de al 4-lea Parlament European al Persoanelor cu Handicap la 6 decembrie 2017; a se vedea, de asemenea, Rezoluția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 privind implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu handicap.

(37) JO C 451, 16.12.2014, p. 109.

(38) JO C 299, 4.10.2012, p. 115.

(39) JO C 271, 19.9.2013, p. 91.

(40) Analiza anuală a creșterii pe 2018.

(41) PSRS.

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/66

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu — Noi impulsuri pentru parteneriatul Africa-UE

[JOIN(2017) 17 final]

(2018/C 237/11)

Raportor:

domnul Mihai MANOLIU

Consultare	Comisia Europeană, 5.7.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secţiunea pentru relaţii externe
Data adoptării în secțiune	22.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	15.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	185/2/1

1. Concluzii și recomandări

1.1.

În contextul mondial în rapidă schimbare, anul 2018 este hotărâtor, în viziunea CESE, pentru aprofundarea parteneriatului UE-Africa. Atât Uniunea Europeană, cât și Africa se confruntă cu transformări majore în ceea ce privește dimensiunea politică, economică și socială, iar această situație oferă oportunități pentru a remodela și aprofunda parteneriatul. Astfel, CESE consideră că, de această dată, Uniunea trebuie să pună un accent deosebit pe implicarea unor actori noi în proiectele de dezvoltare derulate pe continentul african, actori care să provină atât din sfera economică, cât și din societatea civilă europeană. Sprijinirea dezvoltării Africii nu ar trebui să reprezinte doar o responsabilitate a instituțiilor UE, ci un efort al întregii societăți europene.

1.2.

Comitetul Economic și Social European sugerează instituțiilor europene abilitate să continue eforturile de menținere a păcii și securității în Africa și să asiste organizațiile africane în lupta lor pentru prevenirea conflictelor, a terorismului și a crimei organizate. CESE salută inițiativa unui Parteneriat Africa-UE și consideră că este nevoie de un astfel de demers, care să țină seama de noile realități geostrategice cu care se confruntă cele două continente:

—	gestionarea umană și demnă a fluxurilor migratorii percepute ca necontrolate;

—	posibilitatea apariției unui flux de refugiați;

—	insecuritatea la granițele Uniunii Europene, generată de instabilitatea anumitor regimuri politice și de absența domniei legii în unele state africane;

—	influența din ce în ce mai mare exercitată în Africa de către alte puteri regionale, precum China – interesele specifice privind resursele naturale ale Africii și relațiile economice bilaterale nu impulsionează statele acestui continent să intensifice cooperarea transnațională;

—	acțiunile imprevizibile ale SUA în politica internațională, precum și provocările generate de schimbările climatice.

1.3.

Pentru rezolvarea problemei alimentației, CESE consideră că UE împreună cu UA trebuie să identifice proiecte locale și politici de succes în domeniul agriculturii și să susțină extinderea lor în cadrul cât mai multor regiuni și state din Africa. Nu trebuie uitat aici factorul demografic cu o dinamică covârșitoare, care va necesita generarea de noi locuri de muncă (18 milioane pe an până în 2035). În Africa există însă constrângeri severe privind dezvoltarea economică durabilă, de care UE ar trebui să țină cont, strâns legate de următoarele aspecte:

—	o dependență majoră față de exploatarea intensivă a resurselor naturale (comerț ilicit de resurse);

—	focarele de instabilitate generate de războaie, încălcări ale drepturilor omului, inegalități sociale, fundamentalism și catastrofe climatice;

—	efectul schimbărilor climatice;

—	efectul penuriei de alimente și apă;

—	lipsa salubrității;

—	epidemiile și bolile infecțioase;

—	absența unor politici agricole coerente și adaptate la realitățile locale.

1.4.

Problemele enunțate, generatoare de strămutări forțate și voluntare, contribuie substanțial la o migrație nereglementată, adesea controlată de criminalitatea organizată, fapt care sporește considerabil presiunea asupra sistemelor de guvernanță și asupra conducerii politice din țările de origine și de tranzit. Europa poate să răspundă printr-un nou Consens european privind dezvoltarea, printr-o politică europeană de vecinătate, printr-o Agendă europeană privind migrația, precum și prin dezvoltarea unei relații bazate pe conceptul de parteneriat. CESE, împreună cu reprezentanți autentici ai societății civile (platformă, forum, voluntari) și ai partenerilor sociali din Africa, își poate aduce o contribuție esențială pentru democrație și drepturile omului.

1.5.

CESE solicită ca viitorul parteneriat să ia mai mult în considerare societatea civilă și să îi atribuie un rol mai puternic, care să meargă de la consultare la urmărirea punerii în aplicare a politicilor. Acest lucru este important pentru asigurarea respectării principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și pentru implicarea efectivă a actorilor interesați. Prin urmare, UE poate reprezenta pentru statele africane un model de bună practică în ceea ce privește implicarea societății civile în procesul decizional și în crearea de programe care să faciliteze apariția unei societăți civile africane transnaționale. De asemenea, acolo unde societatea civilă lipsește sau este foarte slab dezvoltată, Uniunea trebuie să își asume un rol activ în dezvoltarea acesteia.

1.6.

Având în vedere importanța strategică a educației, a transferului nediscriminatoriu de cunoștințe, a accesului generalizat la cultură, ca factor important pentru un climat de cooperare și împărtășire de valori unanim asumate, precum și a oferirii de perspective pozitive unui număr considerabil de tineri din Africa, CESE sugerează următoarele direcții pentru viitorul parteneriat UE-Africa:

—	programe europene de succes, precum Erasmus+, ar trebui extinse și către Africa, permițând astfel mobilitatea studenților și profesorilor de pe cele două continente și generarea unui schimb de experiență la nivel academic;

—	parteneriatele între universitățile europene și cele africane, menite să ducă la dezvoltarea de proiecte și programe de studii comune, trebuie încurajate și susținute financiar;

—	doar programele educaționale de calitate și strategiile de combatere a excluziunii sociale pot stopa fundamentalismul religios în unele state africane.

1.7.

CESE consideră că cel mai important model pe care Uniunea Europeană îl poate oferi continentului african este propriul său exemplu de cooperare transnațională și realizarea de proiecte mari, cu caracter transnațional, precum cele de infrastructură, în măsura în care statele africane convin să coopereze între ele pentru implementarea proiectelor. Mai mult, Uniunea Europeană trebuie să fie conștientă de expertiza pe care poate să o ofere în ceea ce privește politicile de tranziție către o societate democratică și o economie de piață funcțională, competitivă și inclusivă.

1.8.

CESE propune ca parteneriatul să aibă în vedere promovarea și realizarea egalității de gen și a emancipării femeilor și a tinerelor, precum și recunoașterea contribuției lor la pace și construcție statală, la creșterea economică, la dezvoltarea tehnologică, la reducerea sărăciei, la sănătate și bunăstare și la dezvoltarea culturală și umană. Toate formele de violență și discriminare socială, economică și politică la adresa femeilor trebuie să dispară de pe tot cuprinsul continentului african, pentru ca acestea să se poată bucura pe deplin de drepturi egale.

1.9.

CESE atrage atenția asupra faptului că, mai nou, China a devenit principalul partener economic al Africii, iar acest lucru poate aduce cu sine și schimbări în obiectivele de politică externă ale statelor din regiune sau scăderea interesului lor pentru implementarea reformelor democratice. Prin urmare, UE are nevoie de un parteneriat cu Africa care să relanseze și să intensifice în mod real relațiile comerciale dintre cele două continente și care să creeze cele mai bune condiții la nivel local pentru investitorii europeni.

1.10.

CESE recomandă introducerea unor clauze de bună guvernanță în toate acordurile relevante dintre UE și țările sau regiunile terțe, în scopul promovării unei dezvoltări durabile. Dezvoltarea durabilă presupune existența unui proces de înfăptuire a politicilor care să fie responsabil, transparent, activ, echitabil, favorabil incluziunii, eficient, participativ și care respectă principiile statului de drept.

1.11.

CESE își exprimă regretul că Africa este cel mai sărac continent al lumii, singurul în care sărăcia a crescut. Un fapt intolerabil este acela că peste 50 % din populație trăiește în sărăcie absolută. Este necesară o luptă internațională împotriva sărăciei, luptă care trebuie să implice actorii principali în procesul de dezvoltare, precum și strategii și planuri de acțiune care să vizeze populațiile defavorizate. Este necesar un nou pachet financiar, programabil și previzibil. De asemenea, CESE consideră că este esențial să se asigure o monitorizare reală a sprijinului financiar, pentru a se ajunge la o mai bună punere în aplicare a obiectivelor urmărite.

1.12.

CESE salută dorința africană, exprimată prin Agenda 2063 și prin crearea Uniunii Africane, de a fi tratată ca un tot unitar, integrator, pan-african. Buna guvernare pentru o dezvoltare durabilă trebuie să se bazeze pe politici economice solide, echitabile din punct de vedere social și de mediu, pe crearea de instituții democratice incoruptibile, receptive la nevoile cetățenilor, pe promovarea societății civile, pe lupta împotriva excluziunii sociale și pe coeziunea economică. Nu trebuie uitate statul de drept și supremația legii, drepturile omului și egalitatea de șanse. Un mediu favorabil investițiilor poate conduce către succes.

2. Context

2.1.

Uniunea Europeană (UE) și majoritatea statelor africane sunt legate deja printr-un acord de cooperare internațională cuprinzător și cu caracter juridic obligatoriu, care a reunit peste jumătate dintre statele-națiuni ale lumii. Acordul de parteneriat de la Cotonou („APC” sau „Acordul de la Cotonou”) a fost semnat la Benin, în 2000, în vederea consolidării cooperării pe termen lung dintre UE și statele ACP (Africa, zona Caraibilor și Pacific) în materie de politică, comerț și dezvoltare. Acest acord a dus la înființarea unei serii de instituții care facilitează cooperarea dintre ACP și UE la nivelul guvernelor, al funcționarilor publici, al parlamentarilor, al autorităților locale și al societății civile, inclusiv al sectorului privat.

2.2.

În „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, dată fiind proximitatea geografică, se specifică faptul că promovarea păcii și a dezvoltării continentului african sunt de fapt investiții în pacea si prosperitatea Uniunii Europene. O Uniune prosperă și sigură este foarte greu de realizat în contextul unor vecinătăți subdezvoltate și conflictuale. Prin urmare, UE trebuie să participe activ și intens la realizarea unei Uniuni Africane și la revigorarea economică a regiunii.

2.3.

CESE constată că, în ultima perioadă de timp, contextul internațional a evoluat considerabil, au apărut noi provocări globale, siguranța persoanelor a fost afectată, lupta împotriva sărăciei și pandemiile, schimbările climatice și deșertificarea, migrația, gestionarea durabilă a bunurilor publice influențează constant atât politicile statelor africane, cât și pe cele din cadrul UE.

2.4.

Este necesară o nouă viziune politică comună Africa-UE, concretă, bazată pe interese și valori comune, pe respect reciproc, precum și pe principiul suveranității individuale, care să reflecte aspirațiile legitime ale celor două părți. Voința comună a celor două entități trebuie transpusă într-un parteneriat egal, conștient, preferențial, pentru a continua astfel promovarea păcii (Instrumentul financiar pentru pace în Africa), a securității (Africa – un important garant al securității), a dezvoltării durabile, a drepturilor omului precum și a integrării regionale și continentale.

2.5.

CESE își exprimă regretul că Africa este cel mai sărac continent al lumii, singurul în care sărăcia a crescut. Un fapt intolerabil este acela lcă peste 50 % din populație trăiește în sărăcie absolută. Este necesară o luptă internațională împotriva sărăciei, luptă care trebuie să implice actorii principali în procesul de dezvoltare, precum și strategii și planuri de acțiune care să vizeze populațiile defavorizate. Este necesar un nou pachet financiar programabil și previzibil. De asemenea, CESE consideră că este esențial să se asigure o monitorizare reală a sprijinului financiar, pentru a se ajunge la o mai bună punere în aplicare a obiectivelor urmărite.

2.6.

CESE salută dorința africană, exprimată prin Agenda 2063 și prin crearea Uniunii Africane, de a fi tratată ca un tot unitar, integrator, pan-african. Buna guvernare pentru o dezvoltare durabilă trebuie să se bazeze pe politici economice solide, echitabile din punct de vedere social, de mediu, pe crearea de instituții democratice incoruptibile, receptive la nevoile cetățenilor, pe promovarea societății civile, pe lupta împotriva excluziunii sociale și pe coeziunea economică. Nu trebuie uitate statul de drept și supremația legii, drepturile omului și egalitatea de șanse. Un mediu favorabil investițiilor poate conduce către succes.

2.7.

Eficiența și răspunderea reciprocă și individuală implică resurse umane și financiare considerabile pe termen lung, clar asumate de ambele părți. CESE este de părere că implicarea societății civile se poate face pe baza unei platforme asumate voluntar și poate facilita procesul de dezvoltare. Actorii nestatali și autoritățile locale trebuie implicați de urgență, pe deplin, în toate etapele, inclusiv în monitorizare și evaluare. Aceștia pot oferi atât un nou elan privind dezvoltarea Africii, cât și o creștere a legitimității acțiunilor externe ale UE, precum și reducerea gradului de euroscepticism din Europa. Viziunea comună trebuie să includă democrația participativă, pluralismul și libertățile fundamentale, într-un cuvânt respectarea statului de drept.

2.8.

O altă amenințare majoră este reprezentată de epuizarea resurselor naturale africane, ceea ce va împiedica procesul de reducere a sărăciei. Va trebui ca serviciile ecosistemice, inclusiv stocarea de carbon prin intermediul pădurilor tropicale, să fie compensate. Este necesară o abordare comună a provocărilor globale, precum și un parteneriat tratat unitar și focalizat pe cetățeni, printr-o abordare de la continent la continent, atât la nivel politic, cât și la cel concret, al negocierilor.

2.9.

CESE este de părere că părțile trebuie să dea dovadă de responsabilitate și coerență în ceea ce privește răspunderea reciprocă, dialogul și contribuțiile. Mai mult, viitorul acord va trebui să aibă la bază principiul parteneriatului. Partenerii sunt egali în drepturi și responsabilități (practici de dezvoltare și investiții). Există însă o discrepanță la nivelul integrării și la cel al resurselor umane, tehnice și financiare. Prin urmare, dialogul politic UE-Africa trebuie dezvoltat și consolidat.

2.10.

Eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv coerent (o mai bună coordonare din partea donatorilor și a actorilor nestatali) și un angajament de cooperare UE-Africa, definit de politici europene precum cea comercială (acces liber la piața UE în cadrul acordurilor de parteneriat economic – APE), de mediu sau politica agricolă.

2.11.

CESE subliniază faptul că abordarea globală a conflictelor trebuie să se întemeieze pe responsabilitate, prevenire, soluționare, gestionare și reconstrucție. Pacea este vitală, reprezentând un prim pas către o dezvoltare durabilă echitabilă din punct de vedere politic, economic și social, în acord cu respectarea deplină a drepturilor omului. Este necesară o vigilență sporită față de apariția unor tensiuni etnice și religioase pe continentul african. O atenție deosebită trebuie acordată exportului de arme (codul de conduită), inclusiv traficului de arme.

3. Observații generale

3.1.

Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu Noi impulsuri pentru parteneriatul Africa-UE reprezintă un răspuns coordonat și consolidat, conform cu Agenda 2063 și în concordanță cu Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene . Comunicarea contribuie la procesul de reflecție, constituind baza viitoarelor negocieri coerente privind pilonul Africa.

3.2.

În opinia CESE, UE are un interes strategic, orientat politic, bazat pe valori și interese comune consacrate, pentru aprofundarea și adaptarea parteneriatului durabil cu Africa. UE trebuie să devină principalul investitor străin și principalul partener umanitar, comercial, un furnizor de securitate.

3.3.

UE urmărește trei obiective strategice:

—	un parteneriat reciproc mai puternic și o cooperare sporită în arena internațională, pe baza unor valori și interese comune, inclusiv în relațiile bilaterale;

—	securitatea pe uscat și pe mare, precum și lupta împotriva amenințărilor transnaționale, ca o investiție în securitate pe ambele continente;

—	dezvoltarea economică durabilă și favorabilă incluziunii în Africa pentru acele locuri de muncă de care are nevoie acest continent, dar și pentru a fructifica oportunitățile pe care le oferă Europei.

3.4.

CESE este de acord că realizarea unei agende comune ambițioase se poate realiza prin:

—	aprofundarea coalițiilor în chestiuni de guvernanță globală, dialog intens și o cooperare eficace, parteneri strategici și aliați-cheie, promovând și sprijinind statul de drept și justiția;

—	intensificarea cooperării în chestiuni de interes comun pe baza unei interacțiuni politice frecvente, la nivel multilateral, continental, regional, național și local, respectând principiul subsidiarității;

—	realizarea unui parteneriat axat pe oameni, autorități politice și locale, parteneri sociali, sectorul privat și societatea civilă, în ansamblul său.

3.5.

CESE crede că strategia comună UE-Africa trebuie să se bazeze pe o politică susținută de dezvoltare durabilă, bazată pe realitățile locale africane, condiție a unei asistențe eficiente pentru combaterea echitabilă a sărăciei, pentru o creștere economică, de mediu (schimbările climatice devastatoare) și socială sănătoasă, bazată pe munca decentă (locuri de muncă pe termen lung), productivă, liberă, etică și demnă, plasată sub semnul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale. Creșterea producției locale, garantarea siguranței alimentare, venitul decent pentru exploatațiile agricole familiale și pentru IMM-uri, crearea unei piețe interne (drepturi de proprietate și reducerea greutăților administrative și a corupției) pot contribui la combaterea sărăciei. Prin urmare, agricultura și siguranța alimentară trebuie să beneficieze de o atenție deosebită în cadrul politicilor comune. Trebuie sprijinite modelele de agricultură durabilă, modele îndreptate către micii proprietari, oferind oportunități concrete de muncă prin dezvoltarea sectoarelor specifice. Este atât de datoria UE, cât și a UA să identifice și să promoveze modele și politici de succes în agricultură, în rândul comunităților dezavantajate din același stat sau din alte state africane în curs de dezvoltate.

3.6.

Lupta împotriva deșertificării și accesul la apă al tuturor reprezintă factori determinanți ai siguranței alimentare, ai migrației și ai existenței refugiaților. Africa este continentul cel mai afectat de schimbările climatice. UE și UA, precum și statele membre, actorii economici și investitorii, trebuie să-și aloce responsabilități (apărare împotriva schimbărilor climatice) și un cadru financiar suplu și eficace pentru o nouă abordare ecologică.

3.7.

Existența unui comerț liber, care respectă normele de mediu și sociale, poate stimula creșterea economică, progresul social și politic, cu efect concret, catalizator în reducerea sărăciei, printr-o dezvoltare durabilă generală. Este necesară o asimetrie în favoarea piețelor Africii, pentru o integrare regională, pentru un cadru fiabil de comerț și investiții. Acordurile de parteneriat economic (APE) sunt un instrument de comerț și integrare regională, în condițiile în care aceste acorduri sunt favorabile dezvoltării, oferind derogări pentru industriile locale în tranziție pentru a se adapta noilor condiții de piață. Relațiile economice UE-Africa trebuie să se bazeze pe un comerț echitabil și pe o abordare diferențiată, diversificată, menite să conducă la o integrare africană care să genereze produse și servicii necesare și competitive.

3.8.

Un factor determinant în dezvoltarea economică și eradicarea sărăciei îl reprezintă parteneriatul UE-Africa pentru energie, capabil să genereze proiecte care pot furniza energie eficientă din surse regenerabile, la un preț accesibil. În acest caz, clima și condițiile geografice pe care le prezintă continentul african pot reprezenta un avantaj, în special în ceea ce privește energia solară. Accesul la energie poate impulsiona dezvoltarea socioeconomică a Africii.

3.9.

CESE consideră că un angajament în materie de educație și sănătate pentru toți reprezintă un mod eficient și concret pentru o strategie comună de dezvoltare destinată persoanelor sărace. Strategia trebuie să contribuie la integrarea dimensiunii fundamentale privind egalitatea între sexe, precum și la emanciparea femeilor. Nu trebuie uitate populațiile vulnerabile și refugiații generați de crizele umanitare. Accesul la servicii de sănătate, lupta împotriva medicamentelor contrafăcute sunt elemente fundamentale de luptă împotriva bolilor letale, un flagel în expansiune. Sunt necesare inclusiv măsuri juridice și penale pertinente.

3.10.

CESE sugerează analize periodice privind principalele cauze generatoare de migrație, precum și analize periodice privind chestiunile drepturilor și integrării emigranților, inclusiv problema migrației valorilor. Sunt necesare soluții practice pentru a genera o migrație circulară eficientă. Barierele nu pot soluționa problema; dialogul bazat pe identitate națională și regională, pe solidaritate și cultură poate constitui baza unei agende a dezvoltării durabile pentru toți, în măsura în care acesta beneficiază și de mijloacele materiale corespunzătoare.

3.11.

CESE crede că datoriile reprezintă o povară care disipează toate eforturile de dezvoltare durabilă pentru toți. Gestionarea datoriilor, luate în considerare de la caz la caz, va trebui subordonată consolidării politicilor economice și sociale și eficientizării guvernării. Gestionarea datoriilor și migrația lor către alți creditori trebuie să constituie un factor esențial pentru un sprijin bugetar (bazat pe indicatori de performanță) care să ofere servicii sociale de bază, consolidând structura țărilor africane. Este necesară o supraveghere transparentă, care să implice autoritățile locale și societatea civilă.

4. Observaţii specifice

4.1.

CESE consideră că Agenda 2063 (o Africă pașnică, sigură și prosperă, în care domnește buna guvernanță, democrația, respectul pentru drepturile omului, justiția și statul de drept și în care dezvoltarea pornește de la oameni, iar potențialul tineretului – în special al tinerelor femei – este valorificat și nimeni nu este lăsat în urmă), agendă transformatoare, structurată pentru reformarea Africii, va trebui focalizată pe două axe majore:

—

crearea unor state și societăți mai reziliente la șocuri:

—	prevenirea conflictelor, depășirea crizelor și consolidarea păcii;

—	consolidarea sistemelor de guvernanță;

—	gestionarea migrației și a mobilității;

—

crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune, în special pentru tineri:

—	atragerea de investiții responsabile și durabile;

—	asigurarea energiei în Africa;

—	transformarea agriculturii și a sectorului agroindustrial din Africa și a economiei albastre a acesteia, inclusiv a pescuitului;

—	promovarea activității partenerilor sociali;

—	promovarea cunoașterii și a competențelor.

4.2.

Crearea unor state și societăți mai reziliente la șocuri se bazează pe aspirațiile legitime, pe valorile și obiectivele UE, pe fragilitatea existentă a propriilor frontiere, pe amenințările la adresa intereselor vitale. Terorismul, traficul de persoane, criminalitatea, extremismul violent reprezintă amenințări la adresa stabilității și păcii, simptomele unei posibile instabilități structurale, profunde.

4.3.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	instituirea unei platforme de cooperare care să reunească ONU, partenerii europeni, partenerii africani și alți parteneri internaționali;

—	realizarea unei prime contribuții la Fondul pentru pace al UA;

—	sprijinirea inițiativelor africane în domeniul securității maritime.

4.4.

Este cunoscut că buna guvernanță, securitatea și dezvoltarea sunt pilonii unei societăți solide, moderne, rezistente la șocuri, cu instituții democratice, eficace, transparente și responsabile. Aceste societăți stabile, care respectă drepturile omului, nuclee de dezvoltare durabilă, funcționează într-un cadru previzibil și stabil macroeconomic, capabil să ofere servicii pentru cetățeni. În acest domeniu, UE poate contribui la dezvoltarea Africii pe de o parte, prin expertiza pe care o poate oferi prin intermediul anumitor state membre în ceea ce privește politicile de tranziție către o societate democratică și către o economie de piață funcțională, precum și politica de coeziune socială și teritorială, și, pe de altă parte, prin modelul său de cooperare transnațională, prin intermediul instituțiilor comune.

4.5.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	o conferință comună la nivel înalt UA-UE pe tema proceselor electorale, a democrației și a guvernanței în Africa și în Europa;

—	dublarea sprijinului pentru mobilizarea resurselor interne (inițiativă fiscală) până în 2020;

—	acțiune comună de consolidare a gestionării durabile a resurselor naturale, cartă comună UE-Africa.

4.6.

Printre temele importante economice, societale și de securitate, migrația și mobilitatea pot consolida și îmbogăți societățile, dar pot produce destabilizări majore dacă nu sunt gestionate în mod corect, eficient. Se constată fluxuri de mobilitate și migrație forțată care au atins niveluri record de periculozitate în ceea ce privește integritatea fizică a migranților. În acest sens, există o responsabilitate comună și soluții globale bazate pe partajarea responsabilității și pe solidaritate, generate de un cadru politic definitoriu pentru o circulație extinsă a refugiaților și a migranților.

4.7.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	sprijinirea inițiativelor africane privind migrația și mobilitatea (libera circulație, sisteme de protecție socială, transferabilitate, recunoașterea competențelor) legale pe teritoriul Africii;

—	intensificarea cooperării Africa-UE în lupta împotriva rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți și împotriva rețelelor de traficanți.

4.8.

Este necesară o schimbare de paradigmă pentru a crea un continent prosper, care dispune de mijloacele și resursele necesare pentru a-și coordona propria dezvoltare și unde economiile sunt transformate structural prin industrializare, prelucrare și adăugare de valoare, pentru a crea o creștere comună prin intermediul dezvoltării sectorului privat, al spiritului întreprinzător și al locurilor de muncă decente pentru toți.

4.9.

CESE apreciază că transformarea socioeconomică trebuie să fie compatibilă cu oportunitățile și provocările determinate de schimbările climatice substanțiale și de conceptul de durabilitate a mediului. Este necesară crearea de piețe regionale, un mediu investițional prietenos, care să genereze valoare adecvată fructificabilă prin comerț liber stabil și previzibil, oferit de acordurile de parteneriat APE.

4.10.

CESE subliniază necesitatea de a se respecta buna guvernanță corporatistă, standardele de mediu și cele sociale, care să genereze integrarea economică a Africii la nivel regional și continental. Trebuie valorificate ocaziile necesare creării economiei verzi, economiei albastre și economiei circulare, bazate pe responsabilitatea socială a întreprinderilor, pe antreprenoriatul social, pe o conduită etică, pentru a crea o zonă continentală de liber schimb.

4.11.

Mediul de afaceri joacă un rol fundamental în dezvoltarea societății – ca investitor major, inovator, generator de calificări și de locuri de muncă, un susținător al creșterii economice, o sursă de venituri (directe și indirecte) care poate genera venituri publice pentru investițiile necesare în bunăstare și în segmente de infrastructură-cheie, cum ar fi școli și/sau spitale; sau ca mijloc de integrare – atât pentru tineri, cât și pentru migranți, oferind indivizilor șansa de a se dezvolta și de a avea un venit stabil.

4.12.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	generarea de investiții masive ale UE în Africa, prin intermediul Planului european de investiții externe, Pactul cu Africa;

—	sprijinirea unui mediu de investiții mai previzibil și mai propice în Africa;

—	sprijinirea agendei digitale a Africii.

4.13.

CESE este de părere că un acces universal la energie din surse durabile și regenerabile, pe baza unor prețuri rezonabile, reprezintă o oportunitate pentru noi locuri de muncă decente, pentru dezvoltare concretă, care să țină seama de schimbările climatice. UE și Africa pot consolida o cooperare pentru tranziția către o energie curată, pe baza unui set de valori comune. UE este lider mondial în domeniul promovării energiilor curate. Potențialul Africii de a genera energie electrică, de a o utiliza în mod eficient, pe baza unei reglementări corecte, necesită investiții substanțiale, investiții care pot satisface cererea, existând și posibilități de interconectare cu rețelele europene de tranzit. Schimbările climatice pot fi contrabalansate prin electrificare din surse regenerabile.

4.14.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	contribuția UE la AREI și atingerea capacității de generare de energie din surse regenerabile de 5GW până în 2020, asigurându-se totodată accesul la energie durabilă pentru 30 de milioane de persoane în Africa și reducându-se emisiile de CO2 cu 11 milioane de tone pe an;

—	lansarea unei noi inițiative pentru facilitarea cooperării public-privat între UE și Africa cu privire la creșterea investițiilor în sectorul energiei durabile din Africa, prin intermediul unei platforme la nivel înalt;

—	lansarea unui nou parteneriat UE-Africa în domeniul cercetării și inovării privind schimbările climatice și energia durabilă.

4.15.

CESE subliniază că o sursă importantă de venituri, furnizoare de mijloace de subzistență, vitală pentru Africa, o reprezintă agricultura, creșterea animalelor, acvacultura și pescuitul. Se constată că gestionarea nedurabilă a resurselor, problemele legate de drepturile de proprietate asupra terenurilor, insecuritatea maritimă și, nu în ultimul rând, lipsa de capital și de acces la finanțare reprezintă obstacole majore pentru o dezvoltare durabilă a sectorului. Producția alimentară, cu un potențial important pentru dezvoltare, poate asigura crearea de locuri de muncă și emanciparea, precum și securitatea alimentară.

4.16.

Se poate genera o valoare adăugată a resurselor naturale africane, urmărind în același timp o politică de industrializare cu accent pe crearea de MIMM-uri prelucrătoare. CESE subliniază importanța rolului lanțurilor valorice responsabile, generatoare de dezvoltare rurală, care gestionează politic, durabil resursele acvatice și de sol. Sunt necesare acorduri de parteneriat economic, precum și valorificarea oportunităților generate de piață pentru produsele alimentare africane.

4.17.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	stimularea dezvoltării lanțului valoric prin facilitarea investițiilor responsabile într-un sector agroindustrial și o economie albastră durabile;

—	generarea de investiții africane și din partea UE pentru a sprijini cercetarea și inovarea;

—	extinderea, în măsura în care acest lucru este adecvat, a rețelei acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între UE și țările africane.

4.18.

În opinia CESE, o condiție esențială pentru o dezvoltare durabilă ireversibilă este accesul neîngrădit și nediscriminatoriu la educație. Sistemele africane educaționale și de învățământ tehnic și profesional trebuie să fie mult mai legate de nevoile pieței forței de muncă, în concordanță cu dezvoltarea demografică economică și socială. Sistemele trebuie să fie inovatoare, focalizate pe educație și formare, pentru generarea de servicii și afaceri care să creeze mijloacele de subzistență necesare trecerii de la economia informală la cea formală. Africa trebuie să promoveze activ știința, tehnologia, cercetarea și inovarea.

4.19.

CESE consideră că este necesar un parteneriat care să promoveze egalitatea de șanse, reducerea inegalităților și sporirea capacității de inserție socială. Coeziunea, echitatea, diversitatea, incluziunea sunt elemente esențiale pentru a realiza o promovare a cunoașterii și a competențelor către o nouă cultură africană.

4.20.

Pe această linie, UE definește următoarele inițiative emblematice:

—	lansarea unui instrument pentru tineretul african, extinzându-se sfera de aplicare a programului Erasmus+;

—	susținerea financiară a cooperării dintre universitățile europene și cele africane, precum și dezvoltarea de programe de studiu comune;

—	instituirea unui mecanism al UE pentru învățământul profesional și tehnic.

4.21.

Programul Erasmus+ susține cooperarea dintre Uniunea Europeană și Africa în domeniul învățământului superior. Proiectele care implică parteneri relevanți din cele două regiuni contribuie, printre altele, la îmbunătățirea perspectivelor de carieră ale studenților, la consolidarea cooperării academice, precum și la crearea unor rețele între instituțiile de învățământ superior. Cooperarea în domeniul învățământului superior cu Africa este în concordanță cu obiectivele politicii externe a UE și, în special, cu cooperarea pentru dezvoltare.

Bruxelles, 15 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/74

Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană

[COM(2017) 0482 final – 2017/0220 (COD)]

(2018/C 237/12)

Raportor:

Kinga JOÓ

Sesizare	Comisia Europeană, 13.9.2017 – Parlamentul European, 2.10.2017 – Consiliul, 11.10.2017
Temei juridic	Articolul 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Subcomitetul competent	Subcomitetul SC/049 pe tema „Inițiativa cetățenească europeană”
Data adoptării în subcomitet	7.2.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	201/0/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

La șase ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească (1), Comitetul Economic și Social European (CESE) ar dori să sublinieze că cetățenii UE se află în centrul proiectului european și că mecanismul inițiativei cetățenești europene (ICE) ar putea contribui la eliminarea deficitului democratic prin promovarea cetățeniei active și a democrației participative.

1.2.

Avizul din proprie inițiativă al CESE din 2016 (2) a subliniat problemele tehnice, juridice și birocratice semnificative asociate proiectului inițiativei cetățenești europene, precum și excesul clar de competențe alocate Comisiei. Acest lucru a limitat amploarea dezbaterii publice pe care inițiativa cetățenească europeană a generat-o și a avut ca rezultat o monitorizare juridică limitată a inițiativelor încheiate cu succes.

1.3.

CESE consideră că actuala revizuire a Regulamentului nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească europeană este o etapă importantă în vederea realizării potențialului deplin al inițiativei cetățenești europene, în conformitate cu opiniile deja exprimate de Parlamentul European, de Comitetul Regiunilor și de Ombudsmanul European.

1.4.

CESE salută următoarele îmbunătățiri prevăzute în noua propunere a Comisiei Europene de regulament privind inițiativa cetățenească europeană, și anume că:

1.4.1.

se permite grupului de organizatori să înceapă colectarea declarațiilor de susținere la data pe care o aleg;

1.4.2.

se acordă recunoaștere juridică comitetelor cetățenilor, pentru a se limita răspunderea penală a organizatorilor pentru actele ilegale comise cu intenție sau din neglijență gravă;

1.4.3.

se înființează o platformă de colaborare online, unde cetățenii UE vor putea obține informații și sfaturi în legătură cu ICE, înțelegându-se că această platformă va susține organizatorii unor ICE în procesul de înregistrare a inițiativelor respective și de colectare a declarațiilor de susținere. CESE ar dori să fie implicat în platforma de colaborare online și să fie ținut la curent cu privire la evoluțiile în materie. CESE consideră că este important ca utilizatorii platformei să fie bine informați despre serviciile legate de ICE pe care CESE le oferă organizatorilor unei asemenea inițiative;

1.4.4.

Comisia recunoaște necesitatea serviciului de traducere oferit de CESE încă din 2015 tuturor organizatorilor ICE și furnizează traducerea conținutului ICE în toate limbile oficiale ale UE în momentul înregistrării unei inițiativei ICE;

1.4.5.

se solicită statelor membre să simplifice, să reducă și să armonizeze sistemul de standarde naționale prevăzut pentru colectarea și verificarea datelor; dreptul de a sprijini o inițiativă cetățenească europeană se va baza pe cetățenie, acest lucru urmând să garanteze că niciun cetățean european nu este exclus de la inițiativa cetățenească europeană;

1.4.6.

fiecare stat membru va promova în mod activ inițiativa cetățenească europeană și va stabili puncte de contact pentru furnizarea de informații și asistență organizatorilor ICE privind chestiuni tehnice și de campanie legate de ICE;

1.4.7.

sistemul gratuit de colectare online (OCS) (3) va fi pus la dispoziție de Comisia Europeană în mod permanent, pentru simplificarea colectării și catalogării declarațiilor de susținere, precum și a verificării acestor declarații de către autoritățile naționale. De asemenea, Comitetul salută faptul că acest instrument urmează să fie accesibil și persoanelor cu handicap;

1.4.8.

Comisia se angajează să sensibilizeze publicul cu privire la existența inițiativei cetățenești europene.

1.5.

CESE prezintă următoarele observații și recomandări în legătură cu noua propunere:

1.5.1.

Rolurile de mentor instituțional și de instanță decizională la înregistrare, ambele îndeplinite în prezent simultan de către Comisie, ar trebui separate. CESE își reiterează disponibilitatea de a continua să susțină inițiative și ar putea fi candidatul firesc pentru rolul de facilitator și mentor instituțional.

1.5.2.

După exemplul CESE, care îi invită pe organizatorii ICE la diverse dezbateri organizate în cadrul grupului său privind inițiativa cetățenească europeană, al secțiunilor și al sesiunilor sale plenare (4), organizatorii respectivi ar trebui să dispună de mai multe posibilități de dialog în timpul campaniilor și ulterior, iar legătura cu inițiativele reușite nu ar trebui neapărat să se încheie odată cu formularea unui răspuns oficial de către Comisie.

1.5.3.

De asemenea, CESE consideră că este important să se valorifice oportunitățile pe care conferința sa anuală – Ziua ICE – le oferă ca loc de dialog, să pună mai mult accent pe schimbul de bune practici între organizatori și să se ofere mai multe șanse de constituire de rețele pentru organizatorii responsabili de inițiative în curs sau încheiate cu succes.

1.5.4.

Inițiativele încheiate cu succes ar trebui monitorizate în mod corespunzător. Având în vedere acest obiectiv, CESE ar dori ca toate instituțiile UE să fie implicate în mod egal în crearea de oportunități de prezentare și dezbatere a inițiativelor de către organizatorii lor, după exemplul CESE, care îi invită pe aceștia la diverse discuții. CESE consideră că este deosebit de important ca inițiativele încheiate cu succes să fie dezbătute în cadrul sesiunilor plenare ale Parlamentului European, pentru a spori dimensiunea politică a dezbaterii europene privind chestiunile legate de inițiativa cetățenească europeană.

1.5.5.

Având în vedere recomandarea sa de a garanta o repartizare echilibrată a competențelor între instituțiile Uniunii în ceea ce privește ICE (5), CESE sprijină poziția exprimată de către societatea civilă (6), ca Parlamentul European să fie în continuare unicul organizator al audierii publice în cazul inițiativelor încheiate cu succes, Comisia urmând a fi reprezentată la un nivel corespunzător. Audierile publice de la Parlamentul European constituie un prilej crucial pentru organizatorii unor ICE reușite de a-și preciza obiectivele, dar și de a lua contact cu deputații din Parlamentul European, care sunt reprezentanții corpului cetățenesc al UE în ansamblu.

1.5.6.

Comisia ar trebui să prezinte motive detaliate și clare pentru toate deciziile de a refuza înregistrarea unei inițiative, indiferent dacă refuzul este parțial sau total.

1.5.7.

CESE salută propunerea Comisiei de a permite înregistrarea unei părți a unei propuneri ICE. Cu toate acestea, ar trebui menținută o decizie de înregistrare unică.

1.5.8.

Dată fiind importanța inițiativei cetățenești europene pentru democrația UE și introducerea recentă a acesteia, și având în vedere că perioada de timp necesară pentru a pune în aplicare modificările rezultate ca urmare a revizuirii legislative în curs va fi considerabilă, intervalul necesar pentru revizuirea inițiativei cetățenești europene ar trebui să rămână de trei ani.

1.5.9.

CESE salută recunoașterea de către Comisia Europeană a valorii și a nevoii continue a serviciilor de traducere furnizate de CESE încă din 2015. Serviciile de traducere oferite în viitor de Comisie ar trebui să includă și o traducere a anexelor la o propunere de inițiativă cetățenească europeană. Acest aspect este important pentru a facilita o mai bună înțelegere de către public a propunerilor cuprinse în inițiativă (7).

1.5.10.

CESE recunoaște importanța și necesitatea unor dezbateri suplimentare care să conducă la o decizie privind eventuala reducere a vârstei minime pentru susținerea unei ICE.

2. Observații generale

2.1.

Inițiativa cetățenească europeană este un instrument inovator introdus prin Tratatul de la Lisabona, reprezentând o parte importantă a dezvoltării actuale și viitoare a democrației transnaționale participative în UE (8). ICE este consecința dreptului cetățenilor de a participa la viața democratică a Uniunii. Inițiativa cetățenească europeană ar trebui să faciliteze implicarea activă a fiecărui cetățean în stabilirea agendei UE și în procesul de luare a deciziilor, prin consolidarea dezbaterii publice în întreaga UE și prin garantarea faptului că cetățenii au șansa de a solicita direct Comisiei să propună un act juridic al Uniunii.

2.2.

Normele și procedurile care guvernează inițiativa cetățenească europeană sunt prevăzute într-un regulament al UE adoptat la 16 februarie 2011 și sunt în vigoare încă din 1 aprilie 2012 (9). La 13 septembrie 2017, Comisia Europeană a propus un nou regulament în cadrul pachetului care a însoțit dezbaterea privind starea Uniunii.

2.3.

Conform regulamentului în vigoare, inițiativa cetățenească europeană poate fi organizată sau semnată de toți cetățenii UE care au atins vârsta legală la care se dobândește dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European (10). Inițiativele sunt dispuse de un comitet al cetățenilor. Organizaţiile pot promova sau sprijini aceste inițiative, în condiții de deplină transparență.

2.4.

Procedura pentru inițiativa cetățenească europeană implică trei etape:

2.4.1.

Etapa inițială presupune înființarea unui comitet al cetățenilor (11), înregistrarea inițiativei (12) sub rezerva evaluării eligibilității de către Comisie (13) și certificarea sistemului de colectare online a semnăturilor (14).

2.4.2.

În etapa colectării, trebuie strânse cel puțin un milion de „declarații de susținere” (semnături) provenind din cel puțin șapte state membre ale UE, într-o perioadă de maximum douăsprezece luni (15). Semnăturile sunt certificate de autoritățile naționale competente (16), iar inițiativa cetățenească europeană încheiată cu succes este ulterior transmisă Comisiei.

2.4.3.

După transmitere, inițiativa încheiată cu succes este examinată de Comisie, înaintea unei reuniuni cu organizatorii. Parlamentul European organizează o audiere publică. Comisia are la dispoziție trei luni în care să decidă în ce măsură adoptă propunerea legislativă prevăzută în inițiativă, dacă este cazul, și să răspundă printr-o comunicare.

2.5.

Până în prezent, mai mult de 8 milioane de cetățeni ai UE au semnat o inițiativă cetățenească europeană. Deși au fost transmise 69 de inițiative, doar 48 dintre acestea au fost înregistrate de Comisie și numai patru au colectat cel puțin un milion de semnături (17). Inițiativele reușite au generat reacții limitate, una singură dintre ele (18) determinând Comisia să se angajeze că va prezenta o nouă propunere legislativă.

2.6.

În prezent, instituțiile europene, organizatorii și reprezentanții societății civile organizate împărtășesc opinia că, în pofida unor modificări tehnice pozitive, instrumentul ICE este încă departe de a-și fi atins pe deplin potențialul democratic. Cu ocazia Zilei inițiativei cetățenești europene din 2017 (19), Comisia a anunțat că va efectua o revizuire legislativă completă. Această revizuire reprezintă o oportunitate importantă de a consolida dezbaterea publică în cadrul UE, precum și capacitatea opiniei publice în materie de stabilire a agendei și de luare a deciziilor, în vederea influențării politicii UE prin intermediul inițiativei cetățenești europene. De asemenea, există un acord general că ICE are potențialul de a-i aduce laolaltă pe cetățenii UE pentru cauzele care îi unesc și de a consolida sentimentul identității europene.

2.7.

Organizatorii ICE au evidențiat că procesul ICE prezintă o valoare adăugată în sine sub aspectul dezvoltării de rețele în slujba cauzelor comune, fapt care vine în completarea obiectivului de colectare a unui milion de semnături.

3. Răspuns instituțional privind inițiativa cetățenească europeană

3.1.

CESE a sporit vizibilitatea inițiativei cetățenești europene cu prilejul Zilei anuale a ICE (20) și a înființat un serviciu de asistență dedicat inițiativei (21), care a oferit organizatorilor, printre altele, traduceri ale descrierilor inițiativelor cetățenești europene (în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare), publicații tipărite și online privind ICE și diverse oportunități de prezentare a inițiativelor cetățenești europene cu ocazia ședințelor grupului ad-hoc privind inițiativa cetățenească europeană, ale secțiunilor și ale sesiunilor plenare ale CESE (22).

3.2.

CESE și-a adoptat avizul din proprie inițiativă la 13 iulie 2016 (23), recomandând ca inițiativa cetățenească europeană să devină mai eficientă, mai vizibilă și mai accesibilă pentru cetățeni.

3.3.

Concluziile unui studiu al Parlamentului European (24) au fost preluate în octombrie 2015 într-o rezoluție (25), Parlamentul solicitând în mod formal o revizuire a Regulamentului ICE și îndemnând stăruitor Comisia să introducă modificări. De asemenea, în 2017, Parlamentul European a elaborat un proiect de raport din proprie inițiativă (26) care propune modificări ale Regulamentului ICE.

3.4.

În martie 2015, în urma unei anchete din proprie inițiativă, Ombudsmanul European a elaborat 11 orientări vizând îmbunătățirea inițiativei cetățenești europene (27), iar în iulie 2017 a transmis o scrisoare deschisă Comisiei, pentru a susține aceste propuneri (28).

3.5.

În octombrie 2015, Comitetul Regiunilor a adoptat un aviz în care pleda în favoarea unei revizuiri rapide și substanțiale a regulamentului (29), urmând să voteze un nou aviz în sesiunea sa plenară din martie 2018.

3.6.

Comisia a publicat, în aprilie 2015, un raport privind progresele înregistrate, iar în februarie 2016, un răspuns la propunerile Parlamentului European prin care a recunoscut dificultățile cu care se confruntă cetățenii care organizează și sprijină o inițiativă cetățenească europeană.

3.7.

Organizatorii unor inițiative cetățenești europene au contestat la Curtea de Justiție mai multe decizii de înregistrare a acestor ICE de către Comisie (30), adresând plângeri inclusiv Ombudsmanului European (31). Deciziile în aceste cauze au accentuat presiunile în favoarea modificării Regulamentului privind inițiativa cetățenească, în special în ceea ce privește înregistrarea parțială a unei ICE și obligația Comisiei de a-și justifica decizia.

4. Rolul CESE și inițiativa cetățenească europeană

4.1.

CESE, în calitatea sa de punte între instituțiile europene și societatea civilă organizată, a fost implicat de la bun început în dezbaterea cu privire la inițiativa cetățenească europeană. Acest lucru este demonstrat de avizele adoptate până în prezent (32), de susținerea oferită ICE și de crearea unui grup ad-hoc pentru monitorizarea dezvoltării și punerii în aplicare a acestui drept de a participa la viața democratică a Uniunii (33).

4.2.

CESE va continua să fie implicat în mod activ în angajamentul multi-instituțional în procesul inițiativei cetățenești europene, cu un rol dublu de facilitator și de mentor instituțional. Inițiativele și competențele CESE includ:

4.2.1.

„Ziua ICE”, organizată în fiecare an de CESE pentru a spori vizibilitatea inițiativei cetățenești europene, a jucat un rol important în menținerea inițiativei cetățenești europene ca prioritate a agendei instituționale a UE. Ziua inițiativei cetățenești europene a devenit deja o oportunitate importantă de dialog între organizatorii de ICE, instituțiile UE și alte părți interesate, pentru a evalua stadiul punerii în aplicare și eficacitatea inițiativei cetățenești europene, a face schimb de bune practici, a facilita colaborarea în rețea dintre organizatori și alte părți interesate, constituind o platformă de dezbatere pentru inițiativele reușite. De asemenea, CESE va profita de ponderea pe care a dobândit-o Ziua ICE, extinzând sfera de aplicare și rolul conferinței, de exemplu printr-o revizuire periodică a monitorizărilor realizate de către Comisie în urma inițiativelor cetățenești europene care s-au bucurat de succes. Ziua ICE este organizată de grupul ad-hoc în colaborare cu parteneri strategici importanți;

4.2.2.

elaborarea unui ghid practic – ajuns la a treia ediție – vizând sensibilizarea publicului și promovarea inițiativei cetățenești europene (34). De asemenea, ICE constituie tema principală a unei alte publicații a Comitetului, intitulată „Pașaportul european pentru o cetățenie activă” (35) (disponibilă în format tipărit și în versiune HTML (36)) și menită să informeze cetățenii europeni cu privire la drepturile lor și să promoveze democrația participativă transnațională;

4.2.3.

invitarea organizatorilor unor inițiative cetățenești europene care intră în sfera de competență politică a Comitetului la sediul său, pentru prezentarea inițiativelor respective (37). Aceste oportunități permit CESE să ofere organizatorilor inițiativelor cetățenești europene o platformă pentru a colabora cu reprezentanți ai societății civile și parteneri sociali și pentru a spori vizibilitatea inițiativei cetățenești europene ca instrument democratic, menținând totodată o poziție neutră în legătură cu aspectul politic specific vizat;

4.2.4.

furnizarea, în toate cazurile, a unui aviz din proprie inițiativă pe tema unei ICE reușite, în cazul în care aceasta intră în sfera de acoperire a activităților CESE;

4.2.5.

eventuala participare a reprezentanților CESE la fiecare audiere publică a Parlamentului European referitoare la o inițiativă încheiată cu succes, contribuind astfel la procesul de analiză interinstituțională privind modul de a răspunde unei ICE reușite. CESE ar trebui invitat la audierea publică din oficiu (38). Avizul CESE va avea la bază dezbaterile din sesiunile plenare ale CESE la care sunt invitați organizatorii.

4.2.6.

CESE salută platforma de colaborare online și ar dori să fie implicat în aceasta și să fie ținut la curent cu privire la evoluțiile în materie. De asemenea, CESE consideră că este important ca utilizatorii platformei să fie bine informați în ceea ce privește serviciile legate de ICE pe care CESE le oferă organizatorilor unei asemenea inițiative.

4.2.7.

CESE va continua să organizeze campanii pentru o inițiativă cetățenească europeană mai puternică și mai eficientă și pentru sensibilizarea la nivel național și local, de exemplu, prin inițiativele sale proprii la nivel local (Going Local).

5. Observații privind modificările regulamentului

5.1.

Inițiativa cetățenească europeană trebuia să fie clară, simplă și accesibilă utilizatorului. Totuși, mulți organizatori de ICE, reprezentanți ai organizațiilor societății civile (39), autori din mediul academic (40) și actori instituționali au raportat probleme tehnice și juridice importante cu privire la inițiativa cetățenească europeană. CESE salută propunerea Comisiei de a reforma regulamentul pentru a aborda problemele instituționale, juridice și organizaționale mai complexe și pentru a promova dialogul dintre cetățeni și instituții. Astfel, se vor intensifica dezbaterile la nivelul UE pe care le facilitează procesul ICE indiferent dacă o inițiativă cetățenească europeană strânge un milion de semnături sau nu.

5.2.

CESE își reiterează cu fermitate sprijinul față de inițiativa cetățenească europeană. CESE consideră că punerea în aplicare în mod adecvat și complet a inițiativei cetățenești europene ar putea ajuta la reducerea distanței dintre cetățenii europeni și instituțiile europene și ar îmbunătăți semnificativ implicarea publicului în viața democratică a Uniunii. De asemenea, aceasta este o etapă importantă în dezvoltarea mai amplă a democrației participative în UE.

5.3.

CESE recunoaște puternica susținere interinstituțională pentru inițiativa cetățenească europeană și salută propunerile de modificare ale Parlamentului European, ale Comitetului Regiunilor și ale Ombudsmanului European. Fiecare instituție joacă un rol important pe durata campaniilor inițiativei cetățenești europene și ulterior, pentru a furniza asistență și oportunități pentru dialog între instituții și organizatori.

5.4.

CESE recomandă ca fiecare stat membru să stabilească puncte de contact pentru furnizarea de informații și asistență organizatorilor ICE privind chestiuni tehnice și referitoare la campanii legate de inițiativa cetățenească europeană și să promoveze în mod activ inițiativa cetățenească europeană la nivel național și local.

5.5.

CESE ar dori să prezinte următoarele propuneri pentru reformarea regulamentului, în vederea simplificării și eficientizării mecanismului inițiativei cetățenești europene:

5.5.1.

Rolurile Comisiei, de mentor instituțional (41) pentru ICE și de instanță decizională la înregistrare, ar trebui separate. Acest lucru este esențial pentru rezolvarea conflictului potențial de interese din cadrul Comisiei și pentru a favoriza implementarea deplină și eficace a instrumentului inițiativei cetățenești europene. CESE ar fi un candidat natural pentru rolul de mentor instituțional.

5.5.2.

Ar trebui să existe mai multe posibilități de dialog cu organizatorii de ICE, în timpul campaniilor și ulterior, pentru a spori vizibilitatea politică a subiectelor acestor campanii. Având în vedere acest obiectiv, CESE ar dori ca toate instituțiile UE să fie implicate în mod egal în crearea de oportunități de prezentare și de dezbatere a inițiativelor de către organizatorii lor, urmând exemplul CESE, care îi invită pe aceștia la diferite discuții în cadrul grupului său privind inițiativa cetățenească europeană, al secțiunilor și al sesiunii plenare. Audierile din cadrul sesiunilor plenare ale Parlamentului European au un rol central în crearea de astfel de oportunități de dialog.

5.5.3.

Trebuie garantat că inițiativele încheiate cu succes sunt monitorizate în mod corespunzător. Cu respectarea dreptului la inițiativă al Comisiei, CESE ar dori să invite Comisia să se aștepte la elaborarea unei propuneri legislative în termen de 12 luni de la sfârșitul campaniei sau să ofere o motivare completă a unei decizii de a nu prezenta nicio propunere.

5.5.4.

Pe lângă audierile de la Parlamentul European și reuniunea dintre Comisie și organizatori, Comisia trebuie, de asemenea, să stabilească legături mai strânse cu organizatorii de inițiative cetățenești europene. În acest scop, după ce Comisia și-a înaintat avizul inițial, ar trebui stabilite contacte cu organizatorii în contextul activităților care au legătură cu tema unei inițiative cetățenești europene reușite.

5.5.5.

Pentru a se asigura un echilibru adecvat între sarcini și competențe, CESE susține punctul de vedere exprimat de societatea civilă în cadrul unei audieri la sediul CESE, și anume că Parlamentul ar trebui să fie în continuare unicul organizator al audierii publice în cazul inițiativelor încheiate cu succes.

5.5.6.

Ar trebui să existe motive detaliate și clare pentru toate deciziile Comisiei pentru a refuza înregistrarea unei inițiative, indiferent dacă refuzul este parțial sau complet.

5.5.7.

CESE salută propunerea Comisiei de a permite înregistrarea parțială. Totuși, în interesul adoptării unor proceduri și criterii clare și directe pentru înregistrarea inițiativei cetățenești europene, ar trebui menținută o decizie de înregistrare unică. Comisia ar putea să-i consilieze pe organizatori cu privire la temeiul juridic al propunerii, înaintea depunerii acesteia, și ar putea propune soluții posibile pentru a evita inadmisibilitatea.

5.5.8.

CESE va urmări dezbaterile privind propunerea de a reduce vârsta minimă pentru sprijinirea unei ICE și pentru participarea la aceasta. CESE este conștient că această chestiune ridică numeroase întrebări, dar recunoaște necesitatea unor discuții suplimentare.

5.5.9.

Este important ca intervalul necesar pentru revizuirea inițiativei cetățenești europene să rămână de trei ani. Acest lucru se datorează importanței ICE pentru democrația UE și faptului că inițiativa a fost introdusă recent, dar și perioadei de timp care va fi necesară pentru a pune în aplicare modificările rezultate ca urmare a revizuirii legislative actuale.

5.5.10.

Ar trebui consolidate procedurile de informare a cetățenilor și de sensibilizare a publicului cu privire la ICE. Acest lucru trebuie să se realizeze, în primă instanță, prin campanii ad-hoc promovate de Comisie și de statele membre. Având în vedere acest obiectiv, CESE propune, de asemenea, ca grupul de organizatori să-i informeze pe susținătorii interesați cu privire la evoluțiile și rezultatele campaniei (cu condiția ca aceștia să-și dea acordul în acest sens). Același lucru se aplică Comisiei, care trebuie să popularizeze mai eficient monitorizarea inițiativelor reușite, dar și să informeze mai întâi grupul de organizatori.

5.5.11.

CESE constată cu plăcere că Comisia Europeană recunoaște nevoia serviciilor de traducere furnizate de CESE încă din 2015. Serviciile de traducere oferite ar trebui să includă și o traducere a anexelor la o propunere de inițiativă cetățenească europeană (42). Acest lucru este important pentru a facilita o mai bună înțelegere de către public a propunerilor cuprinse în inițiativă.

5.5.12.

Ar trebui avute în vedere noi metode de asociere a colectării online de semnături cu mijloacele de comunicare digitale și sociale, pentru a se lua legătura cu un public mai larg.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) JO L 65, 11.3.2011, p. 1

(2) JO C 389, 21.10.2016, p. 35

(3) OCS este abrevierea pentru sistemul de colectare online, un instrument furnizat în mod gratuit de Comisia Europeană pentru colectarea de semnături online. Acest instrument simplifică atât colectarea datelor, cât și verificarea acestora de către autoritățile naționale. OCS este conform cu Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1179/2011 al Comisiei: https://joinup.ec.europa.eu/software/ocs/description

(4) Decizia Biroului CESE din 14.10.2014 privind criteriile interne de invitare a organizatorilor la sesiunile plenare și la ședințele secțiunilor.

(5) Punctul 1.4.5 din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Inițiativa cetățenească europeană” (revizuire) (aviz din proprie inițiativă), din 13 iulie 2016.

(6) CESE a organizat o audiere publică cu organizațiile societății civile pe tema noii propuneri de ICE, la 12.12.2017.

(7) Pentru dezbaterea referitoare la importanța anexelor, a se vedea cauza T-529/13, Izsák și Dabis/Comisia, punctele 47-58.

(8) Articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 24 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(9) Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

(10) Vârsta legală de exercitare a dreptului de vot este de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei, unde este de 16 ani.

(11) Comitetul cetățenilor trebuie să fie alcătuit din cel puțin șapte cetățeni europeni care sunt rezidenți în șapte state membre ale UE diferite.

(12) Inițiativa trebuie descrisă în maximum 800 de caractere (100 pentru titlu, 200 pentru descriere și 500 pentru detalii cu privire la obiective).

(13) Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 211/2011. De remarcat articolul 4 alineatul (2) litera (b), care prevede ca propunerea de inițiativă cetățenească europeană să nu se afle vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor. Pentru o evaluare a deciziilor de înregistrare ale Comisiei, a se vedea James Organ, „Decommissioning direct democracy? A critical analysis of Commission decision-making on the legal admissibility of European Citizens Initiative proposals” (Dezafectarea democrației directe? O analiză critică a procesului de luare a deciziilor Comisiei privind admisibilitatea juridică a propunerilor de inițiativă cetățenească europeană), 10 EuConst (2014), p. 422–443.

(14) Articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011. Regulamentul prevede că acest proces este responsabilitatea autorităților competente ale fiecărui stat membru în care sunt colectate declarații de susținere.

(15) Regulamentul prevede că trebuie colectat un număr minim de semnături pentru fiecare țară, proporțional cu numărul de locuitori: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/signatories?lg=ro

(16) Articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

(17) Următoarele propuneri s-au încheiat cu succes: Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public, nu o marfă!; Stop vivisecției!; Unul dintre noi și Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/successful

(18) Comunicare a Comisiei privind inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”, C(2017) 8414 final. La 1 februarie 2018, Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de revizuire a Directivei privind apa potabilă, în parte ca răspuns la ICE Right2Water („Dreptul la apă”).

(19) Ziua ICE este o conferință anuală organizată de CESE. Partenerii Zilei inițiativei cetățenești europene din 2017 au fost Comitetul European al Regiunilor, Campania ICE, Serviciul european de acțiune a cetățenilor, Școala de Drept și Justiție Socială a Universității din Liverpool, Institutul european pentru inițiative și referendumuri, precum și People2power. Revizuirea ICE a fost anunțată de prim-vicepreședintele Frans Timmermans în sesiunea de deschidere.

(20) Prima ediție a Zilei ICE a avut loc la 30 martie 2012, cu o zi înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană. De atunci, CESE a organizat șase ediții care au loc în fiecare an în luna aprilie. Cea de a șaptea ediție va avea loc la 10 aprilie 2018.

(21) Pentru detalii suplimentare, consultați publicația CESE: „Serviciul de asistență pentru Iniţiativa cetățenească europeană din cadrul Comitetului Economic și Social European”

(22) A se vedea nota de subsol 4.

(23) Avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema „Inițiativa cetățenească europeană (revizuire)” (JO C 389, 21.10.2016, p. 35).

(24) Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, „Punerea în aplicare a inițiativei cetățenești europene. Experiența primilor trei ani”, 2015.

(25) Rezoluția Parlamentului European din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană [2014/2257(INI)]. Raportor: György Schöpflin: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0382+0+DOC+XML+V0//RO

(26) Proiect de raport – Revizuirea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească, 11.9.2017: http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/afco/draft-reports.html?ufolderComCode=AFCO&ufolderLegId=8&ufolderId=09289&linkedDocument=true&urefProcYear=&urefProcNum=&urefProcCode=

(27) Cazul: OI/9/2013/TN, deschis la 18.12.2013, și decizia din 4.3.2015: https://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces;jsessionid=BE512DDFB1CB293646D454ACCBCA5331

(28) Cazul: SI/6/2017/KR; scrisoarea din 11.7.2017:

https://www.ombudsman.europa.eu/cases/correspondence.faces/ro/81311/html.bookmark

(29) Comitetul Regiunilor, Avizul pe tema „Inițiativa cetățenească europeană” (JO C 423, 17.12.2015, p. 1).

(30) A se vedea în special recursurile câștigate prin hotărârile Curții din 3.2.2017 în cauza T-646/13 (Minority SafePack), din 10.5.2017 în cauza T-754/14 (Stop TTIP) și din 12.9.2017 în cauza C-589/15 P (Un milion de semnături pentru o Europă a solidarității).

(31) A se vedea hotărârile în cauza 1086/2017/PMC din 4.10.2017 (Mum, Dad & Kids) și în cauza 1609/2016/JAS din 18.4.2017 (Stop Vivisection) și plângerile 402/2014/PMC (confidențial) din 3.3.2015 și 2071/2013/EIS din 12.12.2014 (Stop Vivisection).

(32) Avizul CESE pe tema „Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona: democrația participativă și inițiativa cetățenească” (articolul 11) (JO C 354, 28.12.2010, p. 59).

Avizul CESE privind inițiativa cetățenilor (JO C 44, 11.2.2011, p. 182).

Avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema „Inițiativa cetățenească europeană (revizuire)” (JO C 389, 21.10.2016, p. 35).

(33) Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană a fost instituit în octombrie 2013 pentru a furniza orientări politice cu privire la ICE și pentru a monitoriza evoluțiile în acest domeniu.

(34) http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/qe-04-15-566-ro-n.pdf

(35) http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/qe-04-15-149-ro-n.pdf

(36) http://www.eesc.europa.eu/eptac/en

(37) A se vedea nota de subsol 4.

(38) La 2 februarie 2014, președintele CESE de la acea dată, Henri Malosse, a trimis președintelui Parlamentului European de atunci, Martin Schulz, o scrisoare oficială în care a exprimat interesul CESE de a fi invitat în mod sistematic la audierile publice privind inițiativele cetățenești europene încheiate cu succes.

(39) C. Berg, J. Tomson, An ECI that works! Learning from the first two years of the European Citizens' Initiative (O inițiativă cetățenească europeană care funcționează! Învățând din primii doi ani ai inițiativei cetățenești europene), 2014: http://ecithatworks.org/

(40) Printre articolele recente se numără: Organ, EU Citizen Participation, openness and the European Citizens Initiative: the TTIP legacy (Participarea cetățenilor europeni, deschidere și inițiativa cetățenească europeană: moștenirea TTIP), 54 CMLRev 1713-1748 (2017); Karatzia, The European Citizens Initiative and the EU institutional balance: On realism and the possibilities of affecting EU lawmaking (Inițiativa cetățenească europeană și echilibrul instituțional al UE: despre realism și posibilitățile de influențare a procesului de elaborare a legislației UE), 54 CML Rev. (2017), 177-208; și Vogiatzis, Between discretion and control: Reflections on the institutional position of the Commission within the European citizens' initiative process (Între putere discreționară și control: reflecții privind poziția instituțională a Comisiei în cadrul procesului inițiativei cetățenești europene), European Law Journal; 2017; 23; 250-271.

(41) Cf. punctele 1.1. și 4.3.2 din Avizul CESE privind inițiativa cetățenilor (JO C 44, 11.2.2011, p. 182).

(42) Pentru dezbaterea referitoare la importanța anexelor, a se vedea cauza T-529/13, Izsák și Dabis/Comisia, punctele 47-58.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 237

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 61 6 iulie 2018

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	AVIZE
	Comitetul Economic şi Social European
	A 533-a sesiune plenară a CESE, 14.3.2018-15.3.2018
2018/C 237/01	Avizul Comitetului Economic și Social European – Un concept durabil din punct de vedere social pentru îmbunătățirea nivelului de trai, pentru relansarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă și pentru consolidarea securității cetățenilor în era digitală [aviz exploratoriu la solicitarea Președinției bulgare]	1
2018/C 237/02	Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema Viitorul muncii — dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției bulgare)	8

	III Acte pregătitoare
	COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN
	A 533-a sesiune plenară a CESE, 14.3.2018-15.3.2018
2018/C 237/03	Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online[COM(2017) 555 final]	19
2018/C 237/04	Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluare la jumătatea perioadei a programului Copernicus (2014-2020) [COM(2017) 617 final]	26
2018/C 237/05	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Un sistem echilibrat de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală care să abordeze provocările societale actuale [COM(2017) 707 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Orientări cu privire la anumite aspecte ale Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală [COM(2017) 708 final]; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European — Stabilirea abordării UE a brevetelor esențiale pentru standarde [COM(2017) 712 final]	32
2018/C 237/06	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului privind Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2019-2020) de completare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 [COM(2017) 698 final – 2017/312 (NLE)]	38
2018/C 237/07	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European În continuarea Planului de acțiune privind TVA — Către un spațiu unic pentru TVA în UE — Momentul acțiunii[COM(2017) 566 final]; propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește persoana impozabilă atestată [COM(2017) 567 final – 2017/0248 (CNS)]; propunerea de regulament de punere în aplicare al Consiliului de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește anumite scutiri pentru operațiunile intracomunitare [COM(2017) 568 final – 2017/0249 (NLE)]; propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre [COM(2017) 569 final – 2017/0251 (CNS)]	40
2018/C 237/08	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind finalizarea uniunii bancare [COM(2017) 592 final]	46
2018/C 237/09	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/825 pentru a majora pachetul financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale și pentru a adapta obiectivul general al acestuia [COM(2017) 825 final – 2017/0334 (COD)] - Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește sprijinul acordat reformelor structurale din statele membre [COM(2017) 826 final – 2017/0336 (COD)]	53
2018/C 237/10	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Consiliului privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre [COM(2017) 677 final – 2017/0305 (NLE)]	57
2018/C 237/11	Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu — Noi impulsuri pentru parteneriatul Africa-UE [JOIN(2017) 17 final]	66
2018/C 237/12	Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană [COM(2017) 0482 final – 2017/0220 (COD)]	74

Sesizare	Comisia Europeană, 18.1.2018 Consiliul Uniunii Europene: 10.1.2018
Temei juridic	articolul 106a din Tratatul Euratom și articolul 304 din TFUE
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	9.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	178/0/7