INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/2

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 21 martie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 2 de Cádiz – Spania) – Moisés Vadillo González/Alestis Aerospace SL

(Cauza C-252/17) (1)

((Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții - Lipsa unor precizări suficiente cu privire la contextul factual și juridic al litigiului principal, precum și cu privire la motivele care justifică necesitatea unui răspuns la întrebările preliminare - Inadmisibilitate vădită))

(2018/C 190/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social no 2 de Cádiz

Părțile din procedura principală

Reclamant: Moisés Vadillo González

Pârâtă: Alestis Aerospace SL

cu participarea: Ministerio Fiscal

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social no 2 de Cádiz (Tribunalul pentru litigii de muncă nr. 2 din Cádiz, Spania), prin decizia din 8 mai 2017, este vădit inadmisibilă.

(1) JO C ##, ##, p. ##.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/3

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 22 martie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo no 2 de Zaragoza – Spania) – Pilar Centeno Meléndez/Universidad de Zaragoza

(Cauza C-315/17) (1)

((Trimitere preliminară - Directiva 1999/70/CE - Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauza 4 - Principiul nediscriminării - Sistem de evoluție profesională orizontală - Acordarea unei remunerații suplimentare - Reglementare națională care exclude agenții netitulari - Noțiunile „condiții de muncă” și „motive obiective”))

(2018/C 190/03)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado Contencioso-Administrativo no 2 de Zaragoza

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Pilar Centeno Meléndez

Pârâtă: Universidad de Zaragoza

Dispozitivul

Clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, care rezervă participarea la sistemul de evoluție profesională orizontală exclusiv personalului administrativ și tehnic al Universității din Zaragoza (Spania) și, prin urmare, dreptul la remunerația suplimentară pe care îl presupune participarea la acest sistem, funcționarilor și agenților contractuali permanenți, excluzând, în special, persoanele angajate ca agenți netitulari.

(1) JO C 269, 14.8.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/3

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 16 ianuarie 2018 [cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven kasatsionen sad (Bulgaria) Bulgaria] – PM/AH

(Cauza C-604/17) (1)

([Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Cooperare judiciară în materie civilă - Competență în materia răspunderii părintești - Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 - Competența unei instanțe a unui stat membru de a soluționa o acțiune în materia răspunderii părintești în cazul în care copilul nu locuiește pe teritoriul acestui stat - Competență în materia obligației de întreținere - Regulamentul (CE) nr. 4/2009])

(2018/C 190/04)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven kasatsionen sad (Bulgarie)

Părțile din procedura principală

Reclamant: PM

Pârâtă: AH

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 trebuie interpretat în sensul că o instanță a unui stat membru care este competentă să examineze, în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din acest regulament, o cerere de divorț între doi soți având cetățenia acestui stat membru nu este competentă să se pronunțe asupra exercitării drepturilor părintești și a dreptului de vizită în raport cu copilul soților atunci când acesta are, la momentul sesizării acestei instanțe, reședința obișnuită în alt stat membru și nu sunt îndeplinite condițiile impuse pentru a conferi această competență respectivei instanțe în temeiul articolului 12 din regulamentul menționat, ținând seama, în plus, de faptul că nici nu rezultă din circumstanțele cauzei principale că această competență s-ar putea întemeia pe articolele 9, 10 sau 15 din același regulament. Pe de altă parte, această instanță nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 3 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere.

(1) JO C 22, 22.1.2018.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/5

Recurs introdus la 24 noiembrie 2017 de RF împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a șasea) din 13 septembrie 2017 în cauza T-880/16, RF/Comisia

(Cauza C-660/17 P)

(2018/C 190/07)

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: RF (reprezentant: K. Komar-Komarowski, consilier juridic)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea ordonanței atacate și trimiterea cauzei la Tribunal pentru reexaminare și pentru adoptarea unei decizii pe fond, care poate face obiectul unui recurs;

—	în subsidiar, dacă Curtea consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea unei decizii în ultimă instanță, anularea ordonanței atacate și admiterea în totalitate a concluziilor prezentate în primă instanță;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motiv întemeiat pe încălcarea articolului 45 alineatul (2) din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene coroborat cu articolul 53 din același statut, întrucât Tribunalul a realizat o aplicare eronată a acestora. Tribunalul, atunci când a considerat că noțiunile „forță majoră” și „caz fortuit” au sens identic, a încălcat principiul raționalității legiuitorului. Această interpretare a celor două noțiuni este de asemenea contrară obiectivului articolului 45 din statut, care urmărește să asigure armonizarea diferențelor care decurg din distanță (între domiciliul părților și sediul Curții). În consecință, Tribunalul, în mod nejustificat, nu a ținut seama de cazul fortuit care a împiedicat-o pe recurentă să prezinte în termen versiunea pe hârtie (originalul) cererii introductive.

Motiv întemeiat pe încălcarea articolului 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului din 4 martie 2015, Tribunalul realizând o aplicare eronată a acestuia. În pofida lipsei elementelor necesare, Tribunalul a aplicat articolul 126 din regulament, considerând în mod nejustificat că acțiunea introdusă de recurentă este vădit inadmisibilă. Încălcarea de către Tribunal a articolului 126 din regulament este o consecință inevitabilă și evidentă a încălcării articolului 45 coroborat cu articolul 53 din statut.

Motiv întemeiat pe caracterul eronat al afirmației potrivit căreia recurenta nu a demonstrat existența cazului fortuit prevăzut la articolul 45 alineatul (2) din statut. Recurenta a demonstrat existența cazului fortuit. În aceste împrejurări, nu numai că a prezentat mai multe probe decât era necesar, ci a prezentat toate probele pe care le avea la dispoziție. Pentru a garanta livrarea în timp util a cererii expediate, recurenta a dat dovadă de diligența care îi poate fi cerută în mod rezonabil. La momentul depunerii cererii, recurenta a pierdut influența asupra procesului de livrare; după acest moment, circumstanțele care aveau influență asupra termenului de livrare erau total exterioare recurentei.

Motiv întemeiat pe încălcarea articolului 1, a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 14 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, întrucât Tribunalul a împiedicat accesul părților la [serviciile sale] și le-a discriminat pe acestea din urmă ca urmare a locului domiciliului lor. Adoptarea de către Tribunal a unui termen pentru distanță unic pentru toate statele membre ale Uniunii Europene este un obstacol în calea accesului la Tribunal al părților care își au reședința sau domiciliul la o distanță considerabilă de sediul Tribunalului, inclusiv în provinciile din țările acestora, astfel încât constituie o discriminare a părților la procedură, bazată pe locul reședinței lor.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/6

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 20 februarie 2018 – Logistik XXL GmbH/CMR Transport & Logistik

(Cauza C-135/18)

(2018/C 190/08)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă și recurentă: Logistik XXL GmbH

Pârât și intimat: CMR Transport & Logistik

Întrebările preliminare

În cazul unei hotărâri prin care pârâtul este obligat în mod nelimitat și necondiționat la efectuarea unei prestații și împotriva căreia a fost exercitată, în statul membru de origine, o cale de atac ordinară sau nu a expirat încă termenul pentru introducerea unei astfel de căi de atac, faptul că instanța de origine dispune că hotărârea are forță executorie provizorie în schimbul constituirii unei garanții reprezintă sau nu reprezintă o condiție în sensul punctului 4.4 din formularul care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială?

2)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: acest lucru este valabil și atunci când în statul membru de origine este posibilă executarea asigurătorie a hotărârii declarate executorie cu titlu provizoriu, fără să se fi constituit o garanție?

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare:

Cum trebuie să procedeze instanța de origine în cazul unei decizii care cuprinde o obligație executorie și împotriva căreia a fost exercitată, în statul membru de origine, o cale de atac ordinară sau nu a expirat încă termenul pentru introducerea unei astfel de căi de atac, în ceea ce privește formularul din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, dacă executarea hotărârii în statul membru de origine, în conformitate cu dispozitivul hotărârii sau cu o normă juridică, se poate face numai după constituirea unei garanții?

În acest caz, instanța de origine trebuie să emită certificatul utilizând formularul care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, fără să furnizeze toate informațiile menționate la punctele 4.4.1. – 4.4.4.?

În acest caz, instanța de origine este autorizată să emită certificatul utilizând formularul care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială astfel încât – de exemplu, la punctul 4.4.1 sau la punctul 4.4.3 din formular – să fie incluse informații suplimentare privind garanția care trebuie constituită, iar textul normei juridice să fie atașat la formular?

În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare:

Cum trebuie să procedeze instanța de origine cu privire la formularul din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, dacă executarea asigurătorie este permisă în statul membru de origine, în temeiul unei norme juridice, doar după expirarea unui termen?

În acest caz, instanța de origine este autorizată să emită certificatul utilizând formularul din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială astfel încât – de exemplu, la punctul 4.4.1 sau la punctul 4.4.3 din formular – să fie incluse informații suplimentare privind acest termen, iar textul normei juridice să fie atașat la formular?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/7

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Castilla y León (Spania) la 27 februarie 2018 – Violeta Villar Láiz/Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS) și Tesorería General de la Seguridad Social (TGSS)

(Cauza C-161/18)

(2018/C 190/09)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de Castilla y León

Părțile din procedura principală

Apelantă: Violeta Villar Láiz

Intimate: Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS) și Tesorería General de la Seguridad Social (TGSS)

Întrebările preliminare

În conformitate cu legislația spaniolă, pentru a calcula pensia pentru limită de vârstă, trebuie să se aplice la baza de calcul stabilită pe baza salariilor din ultimii ani un procent în funcție de anii pentru care au fost plătite contribuții pe durata întregii vieți profesionale. O normă de drept intern, precum cea prevăzută la articolele 247.a și 248.3 din Ley General de la Seguridad Social (Legea generală privind securitatea socială), care reduce anii de contribuții luați în considerare pentru aplicarea procentului în cazul perioadelor lucrate cu fracțiune de normă trebuie considerată contrară articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale (1)? Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CEE impune ca anii de contribuții luați în considerare pentru stabilirea procentului aplicabil la calcularea pensiei pentru limită de vârstă să fie determinați în același mod pentru lucrătorii cu normă întreagă și pentru lucrătorii cu fracțiune de normă?

O normă de drept intern precum cea în discuție în prezenta cauză trebuie considerată, de asemenea, contrară articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel încât instanța națională are obligația de a garanta deplina eficacitate a cartei și de a lăsa neaplicate dispozițiile legislative de drept intern în discuție, fără să solicite sau să aștepte abrogarea sa prealabilă de către legiuitor sau prin intermediul oricărei alte proceduri constituționale?

(1) JO 1979, L 6, p. 24, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 192.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/8

Cerere de decizie preliminară introdusă de Court of Appeal (Regatul Unit) la 5 martie 2018 – Safeway Ltd/Andrew Richard Newton, Safeway Pension Trustees Ltd

(Cauza C-171/18)

(2018/C 190/10)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal

Părțile din procedura principală

Apelantă: Safeway Ltd

Intimați: Andrew Richard Newton, Safeway Pension Trustees Ltd

Întrebarea preliminară

În cazul în care regulile unui sistem de pensii acordă prerogativa, recunoscută de dreptul național, prin modificarea actului său constitutiv, de a reduce retroactiv valoarea drepturilor la pensie atât ale bărbaților, cât și ale femeilor, dobândite pentru o perioadă cuprinsă între data notificării scrise a modificării avute în vedere și data la care actul constitutiv este efectiv modificat, articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (anterior, la momentul faptelor, articolul 119 din Tratatul de la Roma) stabilește că drepturile la pensie atât ale bărbaților, cât și ale femeilor pe durata în discuție trebuie considerate irevocabile, în sensul că drepturile la pensie sunt protejate împotriva unei reduceri cu efect retroactiv care operează în temeiul unei norme de drept național?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/8

Cerere de decizie preliminară introdusă de Court of Appeal (Regatul Unit) la 5 martie 2018 – AMS Neve Ltd, Barnett Waddingham Trustees, Mark Crabtree/Heritage Audio SL, Pedro Rodríguez Arribas

(Cauza C-172/18)

(2018/C 190/11)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal

Părțile din procedura principală

Apelanți: AMS Neve Ltd, Barnett Waddingham Trustees, Mark Crabtree

Intimați: Heritage Audio SL, Pedro Rodríguez Arribas

Întrebările preliminare

În cazul în care o întreprindere constituită și stabilită în statul membru A a efectuat demersuri pe teritoriul respectiv pentru a face publicitate și pentru a oferi spre vânzare bunuri sub un semn identic cu o marcă a Uniunii pe un site internet adresat comercianților și consumatorilor din statul membru B:

i)	o instanță competentă în domeniul mărcilor Uniunii din statul membru B are competența să soluționeze o acțiune în constatarea încălcării drepturilor conferite de o marcă a Uniunii în ceea ce privește anunțul publicitar și oferta de vânzare a produselor pe teritoriul respectiv?

ii)	în cazul unui răspuns negativ, ce alte criterii trebuie luate în considerare de către această instanță competentă în domeniul mărcilor Uniunii pentru a determina dacă are competența să soluționeze acțiunea respectivă?

iii)	în măsura în care răspunsul la punctul (ii) impune instanței competente în domeniul mărcilor Uniunii să identifice dacă întreprinderea a efectuat demersuri concrete în statul membru B, ce criterii trebuie luate în considerare pentru a determina dacă întreprinderea a adoptat asemenea demersuri?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/9

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 16 martie 2018 – KN/Minister for Justice and Equality

(Cauza C-191/18)

(2018/C 190/12)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court

Părțile din procedura principală

Recurent: KN

Intimat: Minister for Justice and Equality

Întrebările preliminare

Având în vedere:

a)	notificarea adresată de Regatul Unit în temeiul articolului 50 TUE;

b)	incertitudinea în ceea ce privește acordurile care vor fi încheiate între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a reglementa raporturile dintre acestea după retragerea Regatului Unit din Uniune și

incertitudinea subsecventă în ceea ce privește măsura în care KN ar putea beneficia, în practică, de drepturile acordate în temeiul tratatelor, al cartei sau al legislației relevante, în cazul în care acesta ar trebuie să fie predat Regatului Unit și ar continua să fie deţinut ulterior retragerii Regatul Unit din Uniune.

Un stat membru solicitat este obligat de dreptul Uniunii Europene să refuze predarea către Regatul Unit a unei persoane care face obiectul unui mandat european de arestare, a cărei predare ar fi impusă în alte condiții în temeiul legislației naționale a statului membru,

(i)	în toate cazurile?

(ii)	în unele cazuri, ținând seama de împrejurările specifice ale cauzei?

(iii)

în niciunul dintre cazuri?

2)	În cazul în care răspunsul la prima întrebare este cel prezentat la punctul (ii), care sunt criteriile sau considerentele pe care o instanță din statul membru solicitat trebuie să le evalueze pentru a stabili dacă predarea este interzisă?

În contextul celei de a doua întrebări, instanța statului membru solicitat este obligată să amâne pronunțarea deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare pentru a aștepta mai multe precizări în ceea ce privește regimul juridic relevant care trebuie să fie pus în aplicare după retragerea din Uniune a statului membru solicitant în cauză

(i)	în toate cazurile?

(ii)	în unele cazuri, ținând seama de împrejurările specifice ale cauzei?

(iii)

în niciunul dintre cazuri?

În cazul în care răspunsul la a treia întrebare este cel prezentat la punctul (ii), care sunt criteriile sau considerentele pe care o instanță din statul membru solicitat trebuie să le evalueze pentru a stabili dacă este obligată să amâne pronunțarea deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/10

Cerere de decizie preliminară introdusă de Vrhovno sodišče Republike Slovenije (Slovenia) la 19 martie 2018 – Jadran Dodič/BANKA KOPER, ALTA INVEST

(Cauza C-194/18)

(2018/C 190/13)

Limba de procedură: slovena

Instanța de trimitere

Vrhovno sodišče Republike Slovenije

Părțile din procedura principală

Recurent: Jadran Dodič

Intimate: BANKA KOPER, ALTA INVEST

Întrebările preliminare

Dispozițiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE a Consiliului trebuie interpretate în sensul că trebuie să fie calificat drept transfer juridic al unei întreprinderi sau al unei părți de întreprindere inclusiv un transfer precum cel realizat în împrejurările din prezenta cauză, care a avut ca obiect instrumentele financiare și celelalte active patrimoniale ale clienților (în concret, valorile mobiliare), conturile aferente titlurilor de creanță necorporale ale clienților și alte servicii financiare și accesorii, precum și arhiva, având în vedere faptul că, după încetarea activității de intermediere bursieră de către prima intimată, atribuirea prestării acestor servicii celei de a doua intimate depindea, în final, de decizia beneficiarilor (clienților)?

2)	În împrejurările descrise, este determinant numărul de clienți în beneficiul cărora, în urma încetării activității de intermediere bursieră de către prima intimată, a doua intimată prestează în prezent serviciile menționate?

Împrejurarea că prima intimată își continuă activitatea cu beneficiarii în calitate de societate de consultanță financiară subordonată și, în cadrul acestei funcții, cooperează cu a doua intimată, influențează în vreo măsură constatarea existenței unui transferul al unei întreprinderi sau al unei unități?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/11

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) (Portugalia) la 19 martie 2018 – Raúl Vítor Soares de Sousa/Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-196/18)

(2018/C 190/14)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD)

Părțile din procedura principală

Reclamant: Raúl Vítor Soares de Sousa

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Întrebarea preliminară

Dreptul Uniunii, în special articolul 110 TFUE, se opune ca o dispoziție fiscală precum articolul 2 alineatul 1 litere a) și b) din Codul privind IUC să impună o sarcină fiscală mai mare în privința unor autovehicule care au aceeași marcă, model, tip de combustibil și vechime, ca urmare a faptului că au fost înmatriculate inițial în alte state membre?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/11

Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta domstolen (Suedia) la 20 martie 2018 – CeDe Group AB/KAN Sp. z o.o. i konkurs

(Cauza C-198/18)

(2018/C 190/15)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Högsta domstolen

Părțile din procedura principală

Reclamantă: CeDe Group AB

Pârâtă: KAN Sp. z o.o. i konkurs

Întrebările preliminare

Articolul 4 din Regulamentul nr. 1346/2000 (1) trebuie interpretat în sensul că intră în domeniul său de aplicare o acțiune formulată în fața unei instanțe suedeze de lichidatorul unei societăți poloneze care face obiectul unei proceduri de insolvență în Polonia, prin care se solicită obligarea unei societăți suedeze la plata unor sume datorate pentru anumite mărfuri livrate în temeiul unui contract încheiat între aceste societăți înainte de deschiderea procedurii de insolvență?

2)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, are vreo relevanță faptul că, pe parcursul desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, lichidatorul a cesionat creanța în litigiu altei societăți, care devine parte în procedură în locul lichidatorului?

3)	În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, are vreo relevanță faptul că societatea devenită astfel parte în procedură face ea însăși obiectul unei proceduri de insolvență?

În cazul în care, într-o situație precum cea descrisă la prima întrebare, pârâta din procedura în fața instanțelor de judecată solicită ca creanța pe care lichidatorul o invocă împotriva sa să fie compensată cu o creanță proprie care decurge din același contract, această situație de compensare intră în domeniul de aplicare al articolului 4 alineatul (2) litera (d)?

Articolul 4 alineatul (2) litera (d) și articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1346/2000 trebuie interpretate în sensul că articolul 6 alineatul (1) se aplică doar dacă legea statului de deschidere a procedurii nu permite compensarea sau, dimpotrivă, articolul 6 alineatul (1) se aplică și în alte împrejurări, de exemplu atunci când există doar o diferență între ordinile juridice în cauză în materia dreptului de compensare sau atunci când nu există o astfel de diferență, însă compensarea este totuși refuzată în statul de deschidere a procedurii?

(1) Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență (JO 2000, L 160, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 1, p. 143).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/12

Acțiune introdusă la 23 martie 2018 – Comisia Europeană/Republica Austria

(Cauza C-209/18)

(2018/C 190/16)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Braun și H. Tserepa-Lacombe, agenți)

Pârâtă: Republica Austria

Concluziile reclamantei

—

constatarea faptului că Republica Austria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 alineatul (1), al articolului 15 alineatul (2) literele (b) și (c), al articolului 15 alineatul (3) și al articolului 25 din Directiva „servicii” (1), precum și al articolelor 49 și 56 TFUE, prin menținerea în vigoare a cerințelor privind sediul societăților de consiliere în proprietate industrială [dispozițiile coroborate ale articolului 29a punctul 7 și ale articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Patentanwaltsgesetz (Legea privind profesia de agent de brevetare)], și al societăților de ingineri civili [articolul 25 alineatul 1 din Ziviltechnikergesetz (Legea privind profesia de inginer civil)], forma juridică și participarea la capitalul social al societăților de inginerie civilă (articolul 26 alineatul și articolul 28 alineatul 1 din Legea privind profesia de inginer civil), al societăților de consiliere în proprietate industrială (articolul 29a punctele 1, 2 și 11 din Legea privind profesia de agent de brevetare) și al societăților de veterinari [articolul 15a alineatul 1 din Tierärztegesetz (Legea privind profesia de veterinar)], precum și a limitării activităților pluridisciplinare în ceea ce privește societățile de ingineri civili (articolul 21 alineatul 1 din Legea privind profesia de inginer civil) și societățile de consiliere în proprietate industrială (articolul 29a punctul 6 din Legea privind profesia de agent de brevetare);

—	obligarea Republicii Austria la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta arată următoarele:

Dreptul austriac supune întotdeauna sediul societăților profesionale de ingineri civili și de agenți de brevetare unor cerințe contrare articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Directiva „servicii”. Dispozițiile în cauză discriminează în mod direct în funcție de sediul statutar al societății și în mod indirect în funcție de naționalitatea asociaților săi.

Cerințele privind forma juridică și participarea la capitalul social al societăților de ingineri civili, de agenți de brevetare și de veterinari constituie un obstacol atât pentru prestatorii de servicii austrieci, cât și pentru stabilirea unor noi prestatori de servicii care provin din alte state membre în măsura în care acestea restrâng posibilitatea acestora din urmă de a crea un sediu secundar în Austria, cu excepția adaptării structurii lor organizaționale la aceste dispoziții.

Dispozițiile austriece, care impun societăților profesionale în cauză să se limiteze la exercitarea profesiei de agent de brevetare sau, respectiv, de inginer civil contravin articolului 25 din Directiva „servicii”, întrucât acestea restrâng înființarea unui sediu secundar, în Austria, al societăților profesionale pluridisciplinare provenite din alte state membre, precum și înființarea inițială a unor societăți profesionale austriece. Acest lucru se opune dezvoltării unor noi modele comerciale inovatoare, care permit întreprinderilor să ofere o gamă mai largă de servicii.

(1) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO 2006, L 376, p. 36, Ediție specială, 13/vol. 58, p. 50).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obvodním soud pro Prahu (Republica Cehă) la 26 martie 2018 – Libuše Králová/Primera Air Scandinavia

(Cauza C-215/18)

(2018/C 190/17)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Obvodní soud pro Prahu

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Libuše Králová

Pârâtă: Primera Air Scandinavia

Întrebările preliminare

Între reclamantă și pârâtă a existat o relație contractuală în sensul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul [Consiliului] (CE) nr. 44/2001 (1) al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, deși nu s-a încheiat niciun contract între reclamantă și pârâtă, iar zborul a reprezentat o componentă a unui pachet de servicii prestate în baza unui contract încheiat între reclamant și o terță parte (agenție de turism)?

2)	Se poate considera că această relație contractuală rezultă dintr-un contract încheiat cu consumatorii, în sensul secțiunii 4, articolele 15-17 din Regulamentul nr. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială?

Pârâta are calitate procesuală pasivă în raport cu cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004 [al Parlamentului European și al Consiliului] din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91?

(1) JO 2001, L 12, p. 1, Ediţie specială, 19/vol. 3, p. 74.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court (Irlanda) la 27 martie 2018 – Minister for Justice and Equality/LM

(Cauza C-216/18)

(2018/C 190/18)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court (Irlanda)

Părțile din procedura principală

Reclamant: Minister for Justice and Equality

Pârât: LM

Întrebările preliminare

Fără a aduce atingere concluziilor Curții din cauza Aranyosi și Căldăraru, unde o instanță națională stabilește că există dovezi convingătoare cu privire la faptul că în statul membru emitent condițiile sunt incompatibile cu dreptul fundamental la un proces echitabil, deoarece sistemul de justiție însuși din statul membru emitent nu mai funcționează conform statului de drept, este necesar ca autoritatea judiciară de executare să efectueze o verificare suplimentară, în mod concret și precis, pentru a identifica dacă există motive temeinice de a crede că persoana respectivă se va confrunta cu un risc real de proces inechitabil, dat fiind că procesul său se va desfășura în cadrul unui sistem care nu mai operează în spiritul statului de drept?

În cazul în care criteriul care trebuie aplicat necesită o verificare specifică a riscului real al unei denegări de dreptate flagrante cu care persoana implicată se poate confrunta și atunci când instanța națională a concluzionat că există o încălcare sistemică a statului de drept, este instanța națională, în calitate de autoritate judiciară de executare, obligată să se adreseze autorității judiciare emitente pentru a obține informațiile necesare, care ar putea permite instanței naționale să înlăture existența riscului unui proces inechitabil și, în cazul unui răspuns afirmativ, ce garanții ar fi necesare pentru un proces echitabil?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Franța) la 29 martie 2018 – GRDF SA/Eni Gas & Power France SA, Direct énergie, Commission de régulation de l’énergie, Procureur général près la Cour d'appel de Paris

(Cauza C-236/18)

(2018/C 190/19)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Reclamantă: GRDF SA

Pârâți: Eni Gas & Power France SA, Direct énergie, Commission de régulation de l’énergie, Procureur général près la Cour d'appel de Paris

Întrebarea preliminară

Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 (1) și în special articolul 41 alineatul (11) din aceasta trebuie interpretate în sensul că prevăd ca o autoritate de reglementare, care soluționează un litigiu, să aibă competența de a lua o decizie care să se aplice întregii perioade acoperite de litigiul cu care este sesizată, neavând importanță data apariției acestuia între părți, în special prin luarea măsurilor care se impun ca urmare a neconformității unui contract cu dispozițiile directivei printr-o decizie ale cărei efecte să acopere toată perioada contractuală?

(1) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, p. 94).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal de première instance de Liège (Belgia) la 3 aprilie 2018 – Pauline Stiernon, Marion Goraguer, Muriel Buccarello, Clémentine Vasseur, Manon Pirotton, Anissa Quotb/Etat belge SPF Santé publique, Communauté française de Belgique

(Cauza C-237/18)

(2018/C 190/20)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance de Liège

Părțile din procedura principală

Reclamante: Pauline Stiernon, Marion Goraguer, Muriel Buccarello, Clémentine Vasseur, Manon Pirotton, Anissa Quotb

Pârâte: Etat belge SPF Santé publique, Communauté française de Belgique

Întrebarea preliminară

În măsura în care Decretul regal din 2 iulie 2009 de stabilire a listei profesiilor paramedicale nu include psihomotricitatea ca profesie paramedicală, în timp ce o diplomă de licență în psihomotricitate a fost creată în Belgia, ceea ce restrânge astfel dreptul la libera circulație a persoanelor, dreptul la libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, acest decret regal încalcă articolele 20, 21 și 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 15 din Carta drepturilor fundamentale?

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/15

Recurs introdus la 4 aprilie 2018 de Larko Geniki Metalleftiki kai Metallourgiki AE împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 1 februarie 2018 în cauza T-423/14, Larko/Comisia

(Cauza C-244/18 P)

(2018/C 190/21)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Larko Geniki Metalleftiki kai Metallourgiki AE (reprezentanți: I. Dryllerakis, I. Soufleros, E. Triantafyllou, G. Psaroudakis, E. Rantos și N. Korogiannakis, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

—	Admiterea recursului;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal şi amânarea pronunţării cu privire la cheltuielile de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susţinerea recursului, recurenta invocă următoarele patru motive:

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE prin concluzia potrivit căreia măsura nr. 3 conferea un avantaj recurentei, aplicându-se în mod eronat principiul investitorului privat.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE şi a articolului 296 alineatul (2) TFUE prin concluzia potrivit căreia măsurile nr. 2 şi 4 confereau un avantaj recurentei. În ceea ce priveşte măsura nr. 2 (garanţia din 2008): interpretarea eronată a criteriului temporal în cadrul noţiunii de întreprindere aflată în dificultate. Interpretarea eronată a criteriului plăţii garanţiei. În ceea ce priveşte măsura nr. 4 (garanţia din 2010): (a) nemotivare în ceea ce priveşte acordarea garanţiei ca practică curentă; (b) nemotivare privind prejudiciul ireparabil pe care l-ar fi suferit recurenta; (c) nemotivare şi încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, precum şi a principiului protecţiei încrederii legitime în ceea ce priveşte condiţiile garanţiei şi cuantumul comisionului; (d) nemotivare în ceea ce priveşte poziţia specială a National Bank of Greece SA (ETE) în calitate de acţionar privat.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) şi a articolului 296 alineatul (2) TFUE prin concluzia potrivit căreia măsura nr. 6 era incompatibilă cu piaţa comună. (a) În ceea ce priveşte aplicarea cadrului temporal din 2011; (b) în ceea ce priveşte aplicarea orientărilor privind salvarea şi restructurarea.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 108 alineatul (2) TFUE, a articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 659/1999 (1) şi a articolului 296 alineatul (2) TFUE în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului ajutorului care trebuie recuperat pentru măsurile 2, 4 şi 6. Referitor la punctele admise în hotărârea atacată privind specificitatea ajutoarelor de stat sub formă de garanţie.

(1) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO 1999, L 83, p. 1, Ediţie specială, 08/vol. 1, p. 41).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/16

Recurs introdus la 6 aprilie 2018 de Grecia împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 1 februarie 2018 în cauza T-506/15, Republica Elenă/Comisia Europeană

(Cauza C-252/18 P)

(2018/C 190/22)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Republica Elenă (reprezentanți: G. Kanellopoulos, E. Leftheriotou, A. Vasilopoulou și E Chroni, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții admiterea recursului, anularea Hotărârii Tribunalului atacate din 1 februarie 2018 în cauza T-506/15, în conformitate cu cele expuse mai precis în cererea introductivă, admiterea acțiunii Republicii Elene din 28 august 2015 în ceea ce privește aspectele invocate în cererea introductivă a recursului, anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/1119 a Comisiei din 22 iunie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată sub numărul C(2015) 4076] (JO 2015, L 182, p. 39), în măsura în care aceasta: (a) impune corecții financiare punctuale și forfetare în valoare de 313 483 531,71 euro pentru anii de cerere 2009, 2010 și 2011 în domeniul ajutoarelor directe pe suprafață și (b) impune o corecție financiară forfetară de 2 %, în domeniul condiționalității, pentru anul de cerere 2011, și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă cinci motive.

În ceea ce privește partea din hotărârea atacată care examinează primul și al doilea motiv al acțiunii, referitor la corecția financiară de 25 % impusă pentru ajutoarele pe suprafață (punctele 48-140 din hotărârea atacată):

Primul motiv de recurs se întemeiază pe interpretarea și aplicarea eronată a articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 în ceea ce privește definiția pășunii și pe aplicarea eronată a articolului 296 TFUE, precum și pe o motivare insuficientă și inadecvată a hotărârii atacate.

Al doilea motiv de recurs se întemeiază pe interpretarea și aplicarea eronată a Orientărilor (documentul VI/5330/97) în ceea ce privește existența condițiilor de aplicare a unei corecții financiare de 25 %, pe interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor articolului 296 TFUE și a articolelor 43, 44 și 137 din Regulamentul nr. 73/2009, pe o motivare insuficientă și contradictorie a hotărârii atacate, pe încălcarea principiului egalității armelor între părți și pe denaturarea raportului de sinteză.

În ceea ce privește partea din hotărârea atacată care examinează al treilea motiv al acțiunii, referitor la corecția financiară de 5 % impusă pentru nereguli în sistemul de identificare a parcelelor agricole (SIPA) (punctele 141-162 din hotărârea atacată):

Al treilea motiv de recurs se întemeiază pe încălcarea principiului legalității, a principiului bunei administrări, a dreptului la apărare al persoanei administrate și a principiului proporționalității, precum și pe o interpretare și aplicare eronată a dispozițiilor articolului 296 TFUE și pe o motivare insuficientă.

În ceea ce privește partea din hotărârea atacată referitoare la al patrulea motiv al acțiunii, referitor la impunerea unei corecții financiare de 2 % (punctele 163-183 din hotărârea atacată):

Al patrulea motiv de recurs se întemeiază pe o interpretare și o aplicare eronată a articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1122/2009 și a articolului 27 din Regulamentul nr. 796/2004, pe o motivare insuficientă a hotărârii atacate și pe denaturarea obiectului acțiunii.

În ceea ce privește partea din hotărârea atacată referitoare la al cincilea motiv al acțiunii, referitor la regimul condiționalității (punctele 184-268 din hotărârea atacată):

Al cincilea motiv de recurs este întemeiat pe o interpretare și aplicare eronată a articolului 11 din Regulamentul nr. 885/2006 și a articolului 31 din Regulamentul nr. 1290/2005, precum și pe o motivare insuficientă a hotărârii atacate.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/22

Hotărârea Tribunalului din 16 aprilie 2018 – Polski Koncern Naftowy Orlen/EUIPO (Forma unei benzinării)

(Cauzele T-339/15-T-343/15) (1)

({„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a unor mărci ale Uniunii Europene tridimensionale - Forma unei benzinării - Motiv absolut de refuz - Caracter distinctiv - Articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 72 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Acte prin care au fost admise în întregime pretențiile reclamantei - Decizie a camerei de recurs de retrimitere spre soluționare - Caracterul obligatoriu al motivelor unei decizii de retrimitere spre soluționare - Admisibilitate - Obligația de motivare”})

(2018/C 190/40)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Polski Koncern Naftowy Orlen SA (Płock, Polonia) (reprezentanți: M. Siciarek, J. Rasiewicz și M. Kaczmarska, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și E. Sliwinska, agenți)

Obiectul

Cinci acțiuni formulate împotriva deciziilor Camerei a cincea de recurs a OAPI din 2 aprilie 2015 (cauzele R 2245/2014-5, R 2247/2014-5, R 2248/2014-5, R 2249/2014-5 și R 2250/2014-5) privind cereri de înregistrare a unor semne tridimensionale constituite din forma unei benzinării ca mărci ale Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Conexează cauzele T-339/15-T-343/15 în vederea pronunțării hotărârii.

2)	Respinge acțiunile ca inadmisibile în ceea ce privește produsele și serviciile care nu sunt asociate în mod obișnuit cu benzinăriile (carburantul pentru aeronave, cocsul de petrol, xilenii și vânzarea de carburant cu ridicata).

Anulează deciziile Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 2 aprilie 2015 (cauzele R 2245/2014-5, R 2247/2014-5, R 2248/2014-5, R 2249/2014-5 și R 2250/2014-5) în ceea ce privește alte produse și servicii decât cele care nu sunt asociate în mod obișnuit cu benzinăriile (carburantul pentru aeronave, cocsul de petrol, xilenii și vânzarea de carburant cu ridicata) și care sunt acoperite de mărcile solicitate.

4)	Obligă EUIPO să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și patru cincimi din cheltuielile de judecată efectuate de Polski Koncern Naftowy Orlen SA, aceasta din urmă suportând o cincime din propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 279, 24.8.2015.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/23

Hotărârea Tribunalului din 19 aprilie 2018 – Asia Leader International (Cambodgia)/Comisia

(Cauza T-462/15) (1)

({„Dumping - Importuri de biciclete expediate din Cambodgia, din Pakistan și din Filipine - Extinderea la aceste importuri a taxei antidumping definitive instituite pentru importurile de biciclete originare din China - Regulamentul (UE) 2015/776 - Circumvenție - Transbordare - Articolul 13 alineatele (1) și (2) și articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 [devenite articolul 13 alineatele (1) și (2) și articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036]”})

(2018/C 190/41)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Asia Leader International (Cambodgia) Co. Ltd (Tai Seng SEZ, Cambodgia) (reprezentanți: A. Bochon, avocat, și R. MacLean, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland, M. França și A. Demeneix, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea articolului 1 alineatele (1) și (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776 al Comisiei din 18 mai 2015 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine (JO 2015, L 122, p. 4), în măsura în care o privește pe reclamantă.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Asia Leader International (Cambodia) Co. Ltd este obligată la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 320, 28.9.2015

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/23

Hotărârea Tribunalului din 23 aprilie 2018 – Shanxi Taigang Stainless Steel/Comisia

(Cauza T-675/15) (1)

({„Dumping - Importuri de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din China și Taiwan - Taxă antidumping definitivă - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 - Articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 [devenit articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul 2016/1036] - Valoare normală - Alegerea țării terțe adecvate - Ajustări - Articolul 2 alineatul (10) litera (k) din Regulamentul nr. 1225/2009 [devenit articolul 2 alineatul (10) litera (k) din Regulamentul 2016/1036] - Calcul al marjei de dumping - Ajustări - Articolul 3 alineatele (2), (6) și (7) din Regulamentul nr. 1225/2009 [devenit articolul 3 alineatele (2), (6) și (7) din Regulamentul 2016/1036] - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate”})

(2018/C 190/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Shanxi Taigang Stainless Steel Co. Ltd (Taiyuan, China) (reprezentanți: N. Niejahr, avocat, și F. Carlin, barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland și A. Demeneix, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Eurofer, Association Européenne de l’Acier, ASBL (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: J. Killick, G. Forwood, barristers, și C. Van Haute, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 236 TFUE și privind anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO 2015, L 224, p. 10)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Shanxi Taigang Stainless Steel Co. Ltd să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană și de Eurofer, Association européenne de l’acier, ASBL

(1) JO C 38, 1.2.2016.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/24

Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 2018 – holyGhost/EUIPO – CBM (holyGhost)

(Cauza T-439/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale holyGhost - Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară HOLY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2018/C 190/43)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: holyGhost GmbH (München, Gerrmania) (reprezentanţi: M. Wiedemann și D. Engbrink, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: inițial A. Schifko, ulterior D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: CBM Creative Brands Marken GmbH (Zürich, Elveția)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 30 mai 2016 (cauza R 2867/2014-5) privind o procedură de opoziție între CBM și holyGhost

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă holyGhost GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 350, 26.9.2016

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/25

Hotărârea Tribunalului din 17 aprilie 2018 – Şölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret AŞ/ EUIPO – Zaharieva (BOBO cornet)

(Cauza T-648/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative BOBO cornet - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară OZMO cornet - Lipsa unui risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2018/C 190/44)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Şölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret AŞ (Şehitkamil Gaziantep, Turcia) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Kostov, avocat)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Elka Zaharieva (Plovdiv, Bulgaria) (reprezentant: A. Kostov, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 20 iulie 2016 (cauza R 906/2015-4) privind o procedură de opoziție între Şölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret și doamna Zaharieva

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Şölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret AŞ la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 402, 31.10.2016.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/25

Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 2018 – Mitrakos/ EUIPO – Belasco Baquedano (YAMAS)

(Cauza T-15/17) (1)

({„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative YAMAS - Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară LLAMA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”})

(2018/C 190/45)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamant: Dimitrios Mitrakos (Palaio Faliro, Grecia) (reprezentant: D. Bakopanou, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: A. Kusturovic și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Juan Ignacio Belasco Baquedano (Viana, Spania) (reprezentant: P. Merino Baylos, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 11 octombrie 2016 (cauza R 532/2016-2) privind o procedură de opoziție între domnul Belasco Baquedano și domnul Mitrakos.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Dimitrios Mitrakos la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 63, 27.2.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/26

Hotărârea Tribunalului din 19 aprilie 2018 – Bernhard Rintisch/EUIPO – Compagnie laitière européenne (PROTICURD)

(Cauza T-25/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală PROTICURD - Mărcile naționale verbale anterioare PROTI și PROTIPLUS - Marca națională figurativă anterioară Proti Power - Motiv relativ de refuz - Obligația de motivare - Articolul 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Utilizare serioasă a mărcilor anterioare - Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul 2017/1001] - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001] - Lipsa similitudinii produselor - Lipsa riscului de confuzie”])

(2018/C 190/46)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamant: Bernhard Rintisch (Bottrop, Germania) (reprezentant: A. Dreyer, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Schifko, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Compagnie laitière européenne SA (Condé-sur-Vire, Franța)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 8 noiembrie 2016 (cauza R 247/2016-4) privind o procedură de opoziție între domnul Rintisch și Compagnie laitière européenne

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Bernhard Rintisch este obligat la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 63, 27.2.2017

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/27

Hotărârea Tribunalului din 13 aprilie 2018 – Alba Aguilera și alții/SEAE

(Cauza T-119/17) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Agenți temporari - Agenți contractuali - Remunerație - Personal al SEAE repartizat într-o țară terță - Articolul 10 din anexa X la statut - Evaluare anuală a indemnizației privind condițiile de viață - Decizie de reducere a indemnizației pentru condițiile de viață în Etiopia de la 30 % la 25 % - Lipsa adoptării dispozițiilor generale de aplicare de la articolul 10 din anexa X din statut - Răspundere - Prejudiciu moral”))

(2018/C 190/47)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Ruben Alba Aguilera (Addis-Abeba, Etiopia) și ceilalți 28 funcționari și agenți ai SEAE ale căror nume figurează în anexa hotărârii (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Pârât: Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spac, agenți, asistați de M. Troncoso Ferrer, F. M. Hislaire și S. Moya Izquierdo, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziei SEAE din 19 aprilie 2016 privind reducerea, începând de la 1 ianuarie 2016, a indemnizației pentru condițiile de viață plătite personalului Uniunii Europene repartizat în Etiopia și, pe de altă parte, obținerea reparării prejudiciului moral pe care reclamanții pretind că l-ar fi suferit

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 19 aprilie 2016 privind reducerea, începând de la 1 ianuarie 2016, a indemnizației pentru condițiile de viață plătite personalului Uniunii Europene repartizat în Etiopia de la 30 % la 25 % din cuantumul de referință.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă SEAE la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 129, 24.4.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/27

Hotărârea Tribunalului din 17 aprilie 2018 – Bielawski/EUIPO (HOUSE OF CARS)

(Cauza T-364/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale HOUSE OF CARS - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Încredere legitimă - Securitate juridică”])

(2018/C 190/48)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamant: Marcin Bielawski (Varșovia, Polonia) (reprezentant: M. Kondrat, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 27 martie 2017 (cauza R 2047/2016-5) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal HOUSE OF CARS ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Marcin Bielawski la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 249, 31.7.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/28

Ordonanța Tribunalului din 9 aprilie 2018 – Make up for ever/EUIPO – L’Oréal (MAKE UP FOR EVER PROFESSIONAL)

(Cauza T-185/16) (1)

((„Marca Uniunii Europene - Cerere de declarare a nulității - Retragerea cererii de declarare a nulității - Nepronunțare asupra fondului”))

(2018/C 190/49)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Make up for ever (Paris, Franța) (reprezentant: C. Caron, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: S. Bonne și D. Hanf, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: L’Oréal SA (Paris) (reprezentant: S. Micallef, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 5 februarie 2016 (cauza R 3222/2014-5) privind o procedură de declarare a nulității între L’Oréal și Make up for ever

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Make up for ever și L’Oréal SA suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și, fiecare, jumătate din cheltuielile de judecată ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

(1) JO C 243, 4.7.2016.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/28

Ordonanța Tribunalului din 9 aprilie 2018 – Make up for ever/EUIPO – L’Oréal (MAKE UP FOR EVER)

(Cauza T-320/16) (1)

((„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de declarare a nulității - Retragerea cererii de declarare a nulității - Nepronunțare asupra fondului”))

(2018/C 190/50)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Make up for ever (Paris, Franța) (reprezentant: C. Caron, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: S. Bonne și D. Hanf, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: L’Oréal SA (Paris) (reprezentant: S. Micallef, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 martie 2016 (cauza R 985/2015-5) privind o procedură de declarare a nulității între L’Oréal și Make up for ever.

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului acțiunii.

2)	Obligă Make up for ever și L’Oréal SA să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și, fiecare, câte jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

(1) JO C 296, 16.8.2016.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/29

Ordonanța Tribunalului din 11 aprilie 2018 – ABES/Comisia

(Cauza T-813/16) (1)

((„Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Subvenții acordate de autoritățile portugheze în favoarea unei entități care furnizează servicii sociale pentru persoane în vârstă - Procedură preliminară de examinare - Decizie de constatare a inexistenței unui ajutor de stat - Acțiune prin care se contestă temeinicia măsurii în litigiu - Lipsa afectării substanțiale a poziției concurențiale - Inadmisibilitate”))

(2018/C 190/51)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Abes – companhia de assistência, bem-estar e serviços para seniores, Lda (São Pedro de Tomar, Portugalia) (reprezentant: N. Mimoso Ruiz, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. França și K. Herrmann, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Republica Portugheză (reprezentanţi: L. Inez Fernandes, M. Figueiredo și M. J. Castanheira Neves, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei C(2016) 5054 final a Comisiei din 9 august 2016 privind ajutorul de stat SA.38920 (2014/NN) prin care s-a constatat, la capătul etapei preliminare de examinare, că subvenția acordată către Santa Casa de Misericórdia de Tomar nu constituie un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Abes – companhia de assistência, bem-estar e serviços para seniores, Lda să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Republica Portugheză suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 30, 30.1.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/30

Ordonanța Tribunalului din 12 aprilie 2018 – Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik/EUIPO (Лидер)

(Cauza T-386/17) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Лидер - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7, alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Acțiune vădit nefondată”])

(2018/C 190/52)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik GmbH (Bühl, Germania) (reprezentant: A. Lingenfelser, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 28 aprilie 2017 (cauza R 2066/2016-1) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ Лидер ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 256, 7.8.2017.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/30

Acțiune introdusă la 28 februarie 2018 – De Esteban Alonso/Comisia

(Cauza T-138/18)

(2018/C 190/53)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Fernando De Esteban Alonso (Saint-Martin-de-Seignanx, Franța) (reprezentant: C. Huglo, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	obligarea OLAF la depunerea în mod complet și integral a notei din 19 martie 2003, întocmită în cauza Franchet și Byk/Comisia (T-48/05), la Tribunalul Uniunii Europene;

—

obligarea Comisiei Europene la plata sumei de 1 102 291,68 euro (un milion o sută două mii două sute nouăzeci și unu de euro și șaizeci și opt de cenți) pentru repararea prejudiciilor suferite, sub rezerva modificării acestei sume, repartizată astfel:

—	cu titlu de prejudiciu moral suferit ca urmare a faptului că nu a fost ascultat niciodată cu privire la faptele care au motivat începerea urmăririi penale împotriva sa, suma de 60 000 de euro;

—

cu titlu de prejudicii suferite din cauza comportamentului ilegal, nejustificat și disproporționat al Comisiei Europene prin continuarea unor proceduri fără temei și în lipsa elementului material:

—	suma de 39 293,38 euro cu titlu de prejudiciu material reprezentând onorariul avocatului;

—	suma de 872,74 euro cu titlu de prejudiciu material reprezentând cheltuieli de deplasare;

—	suma de 500 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral reprezentând atingerea incontestabilă adusă reputației și onoarei sale;

—	suma de 500 000 de euro pentru repararea prejudiciului fizic și moral cauzat de degradarea stării sale de sănătate;

—	suma de 2 125,56 euro pentru repararea prejudiciului material reprezentând cheltuieli pentru analize și cheltuieli medicale.

—	obligarea Comisiei Europene la plata sumei de 3 000 de euro cu titlu de cheltuieli nerambursabile, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată, sub rezerva modificării acestei sume.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă un motiv unic, întemeiat pe nelegalitatea comportamentului Comisiei Europene și pe erorile grave pe care aceasta din urmă le-ar fi săvârșit, în sensul că aceasta nu ar fi respectat, în primul rând, principiul bunei administrări, în al doilea rând, obligația de solicitudine și, în al treilea rând, principiul dreptului la apărare cu încălcarea articolelor 41 și 48 din Carta drepturilor fundamentale.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/31

Acțiune introdusă la 5 martie 2018 – Braesch și alții/Comisia

(Cauza T-161/18)

(2018/C 190/54)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Anthony Braesch (Luxemburg, Luxemburg), Trinity Investments DAC (Dublin, Irlanda), Bybrook Capital Master Fund LP (Grand Cayman, Insulele Cayman), Bybrook Capital Hazelton Master Fund LP (Grand Cayman), Bybrook Capital Badminton Fund LP (Grand Cayman) (reprezentanți: M. Siragusa, A. Champsaur, G. Faella și L. Prosperetti, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei C(2017) 4690 final a Comisiei din 4 iulie 2017 (1), în cauza SA.47677 (2017/N);

—	cu titlu subsidiar, anularea acestei decizii în măsura în care se referă la instrumentele FRESH (2);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată și a celorlalte cheltuieli efectuate de reclamanți în legătură cu litigiul;

—

luarea oricăror alte măsuri pe care Tribunalul le va considera necesare, inclusiv a unor măsuri de organizare a procedurii în temeiul articolului 89 alineatul (3) și/sau a unor măsuri de cercetare judecătorească în temeiul articolului 91 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă cinci motive.

1.	Primul motiv este întemeiat pe faptul că Comisia a aprobat în mod nelegal măsuri de repartizare a sarcinilor în cadrul unei recapitalizări preventive, cu încălcarea articolelor 18 și 21 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (3) (nemotivare).

Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia a solicitat în mod nelegal anularea contractelor FRESH (eroare vădită de drept și de fapt comisă cu nerespectarea Comunicării din 2013 privind sectorul bancar (4); încălcarea principiilor protecției încrederii legitime și egalității de tratament; nemotivare).

Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că decizia atacată discriminează deținătorii de instrumente FRESH [încălcarea dreptului la egalitate de tratament consacrat la articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), precum și la articolul 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „CEDO”) și în Protocolul nr. 12 la CEDO; eroare vădită de apreciere; nemotivare].

4.	Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că decizia atacată nu respectă dreptul de proprietate al deținătorilor de instrumente FRESH (încălcarea dreptului de proprietate consacrat la articolul 17 din cartă și la articolul 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO; nemotivare).

Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia nu a deschis procedura oficială de investigare deși au existat îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea măsurilor cu dreptul Uniunii (încălcarea articolului 108 alineatele (2) și (3) TFUE; încălcarea articolului 4 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2015/1589 (5); eroare vădită de apreciere; nemotivare).

(1) JO 2018, C 40, p. 7.

(2) Floating Rate Equity-linked Subordinated Hybrid, un tip de obligațiuni.

(3) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

(4) Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”) (JO 2013, C 216, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO 2015, L 248, p. 9).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/32

Acțiune introdusă la 8 martie 2018 – Région de Bruxelles-Capitale/Comisia

(Cauza T-178/18)

(2018/C 190/55)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Région de Bruxelles-Capitale (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: A. Bailleux și B. Magarinos Rey, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea prezentei acțiuni drept admisibilă și întemeiată;

—

anularea Regulamentului [de punere în aplicare (UE) 2017/2324 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (JO 2017 L 333, p. 10)] atacat, menținând în același timp efectele sale juridice până la înlocuirea acestuia într-un termen rezonabil, și cel mai târziu până la 16 decembrie 2021;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate aferente procedurii.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea principiilor unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Acest motiv se împarte în două aspecte.

—

primul aspect, întemeiat pe încălcarea obligației de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului în stadiul evaluării științifice a riscurilor, în măsura în care regulamentul atacat s-ar întemeia pe o evaluare științifică a riscurilor pentru sănătate și pentru mediu care nu ar îndeplini cerințele impuse de principiul precauției. Potrivit reclamantei, ar exista deficiențe în identificare, selecție și ponderare, în metoda de prelucrare și în interpretarea datelor și studiilor științifice disponibile.

—

al doilea aspect, întemeiat pe încălcarea obligației de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului în stadiul evaluării politice și a gestionării riscurilor, în măsura în care regulamentul atacat nu ar fi rezultatul unei evaluări politica și al unei gestionări a riscurilor conforme cu principiul precauției. Reclamanta consideră, pe de o parte, că reînnoirea aprobării a intervenit într-un context în care ar subzista deficiențe și incertitudini semnificative la nivelul evaluării riscurilor și, pe de altă parte, că această reînnoire nu este însoțită de măsuri adecvate de atenuare sau de reducere a riscurilor în sens larg.

Al doilea motiv întemeiat pe întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și a principiului bunei administrări, în măsura în care regulamentul atacat ar conține o contradicție internă. Reclamanta susține că preambulul și articolele acestui regulament sugerează că glifosatul nu are niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale, nici nu are un efect inacceptabil asupra mediului, în timp ce dispozițiile specifice cuprinse în anexa I la acesta sunt susținute de existența unor astfel de efecte. O astfel de contradicție internă ar determina astfel incertitudine în rândul publicului referitor la aspectul dacă glifosatul prezintă sau nu prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/33

Acțiune introdusă la 15 martie 2018 – Solwindet las Lomas/Comisia

(Cauza T-190/18)

(2018/C 190/56)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Solwindet las Lomas, SL (Girona, Spania) (reprezentant: L. Sandberg-Mørch, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Comisiei Europene din 10 noiembrie 2017 privind ajutorul de stat SA.40348 (2015/NN) – Spania – Sprijin acordat pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, prin cogenerare sau din deșeuri (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.	Primul motiv este întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat obligația de a iniția procedura oficială de investigare. Reclamanta susține că există dovezi ale unor dificultăți serioase privind durata și circumstanțele procedurii preliminare de investigare.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare de drept și o eroare vădită de apreciere cu privire la evaluarea plăților primite de instalații existente în temeiul schemei anterioare.

3.	Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia nu și-a îndeplinit obligația de motivare privind presupusa existență a ajutorului în raport cu plățile primite de instalații existente în temeiul schemei anterioare.

(1) JO 2017, C 442, p. 1.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/34

Acțiune introdusă la 16 martie 2018 – JV Voscf și alții/Consiliul și alții

(Cauza T-197/18)

(2018/C 190/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: JV Voscf LTD (Limassol, Cipru) și alții 9 (reprezentanți: P. Tridimas, Barrister, K. Kakoulli, P. Panayides și C. Pericleous, avocați)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Europgroup și Uniunea Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a sumelor indicate în lista anexă la prezenta acţiune plus dobândă, calculată de la data de 26 martie 2013 până la pronunţarea hotărârii de către Tribunal;

—	obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Alternativ, reclamanţii solicită cu titlu subsidiar Tribunalului:

—	constatarea faptului că Uniunea Europeană şi/sau instituţiile pârâte deţin o răspundere extracontractuală;

—	determinarea procedurii care trebuie urmată pentru a stabili pierderea efectiv suferită care poate fi recuperată de reclamanţi şi

—	obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanţii consideră că măsurile de recapitalizare adoptate de Republica Cipru au fost introduse doar pentru a implementa măsurile adoptate de pârâţi şi aprobate de asemenea de instituţiile pârâte. Reclamanţii consideră că schema de recapitalizare constituie o încălcare gravă şi, în susţinerea acţiunii lor, invocă patru motive de drept.

1.	Primul motiv întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate, astfel cum este protejat prin articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE şi prin articolul 1 din Protocolul 1 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe pretinsa încălcare a principiului proporţionalităţii.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe pretinsa încălcare a principiului protecţiei încrederii legitime.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe pretinsa încălcare a principiului nediscriminării.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/35

Acțiune introdusă la 23 martie 2018 – PlasticsEurope/ECHA

(Cauza T-207/18)

(2018/C 190/58)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: PlasticsEurope (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: R. Cana, E. Mullier și F. Mattioli, avocați)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Produse Chimice

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată;

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea ECHA la plata cheltuielilor de judecată efectuate în aceste proceduri; și

—	impunerea oricăror alte măsuri necesare.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit o eroare vădită în aprecierea informațiilor care, evaluate în mod corect, nu ar putea susține concluzia pârâtei, precum și pe faptul că nu a luat în considerare toate informațiile referitoare la studiile în desfășurare. De asemenea, pârâta a săvârșit o eroare vădită de apreciere deoarece a omis să stabilească faptul că (a) există dovezi științifice ale unor probabile efecte grave ca urmare a proprietăților sale care afectează sistemul endocrin asupra mediului înconjurător și că (b) asemenea dovezi ar da naștere unui nivel de îngrijorare echivalent cu cel pentru substanțele enumerate la literele (a)-(e) din articolul 57 din REACH.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia contestată încalcă articolele 59 și 57 litera (f) din Regulamentul REACH prin identificarea BPA drept o SVHC pe baza criteriului prevăzut la articolul 57 litera (f), întrucât articolul 57 litera (f) acoperă doar substanțele care nu au fost încă identificate în temeiul articolului 57 literele (a)-(e).

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă articolul 2 alineatul (8) litera (b) din Regulamentul REACH întrucât intermediarii sunt exceptați de la întreg titlul VII și nu intră, așadar, în domeniul de aplicare al articolelor 57 și 59 sau al autorizării.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă principiul proporționalității întrucât includerea BPA în lista substanțelor candidate, în cazul în care este neintermediară, depășește limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru atingerea obiectivului urmărit și nu este măsura cea mai puțin constrângătoare la care ar fi putut să recurgă agenția.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/35

Acțiune introdusă la 26 martie 2018 – Vanda Pharmaceuticals/Comisia

(Cauza T-211/18)

(2018/C 190/59)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vanda Pharmaceuticals Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: M. Meulenbelt, B. Natens, A.-S. Melin, și C. Muttin, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare C(2018) 252 final a Comisiei din 15 ianuarie 2018 de refuzare a autorizației de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 pentru „Fanaptum – iloperidonă”, un medicament de uz uman, precum și a concluziilor științifice și a motivelor de refuz din 9 noiembrie 2017 și a Raportului de evaluare a Comitetului pentru medicamente de uz uman din 9 noiembrie 2017;

—	în subsidiar, anularea numai a respectivei Decizii de punere în aplicare C(2018) 252 final a Comisiei;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că evaluarea riscului potențialului aritmogen al iloperidonei este nemotivată (și, în orice caz, este vădit eronată) și încalcă principiul egalității de tratament.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că evaluarea măsurilor propuse de reducere a riscului iloperidonei este nemotivată (și, în orice caz, este vădit eronată) și încalcă articolul 5 alineatele (1) și (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și principiul egalității de tratament.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că evaluarea efectelor întârziate ale iloperidonei este nemotivată și încalcă articolul 5 alineatele (1) și (4) TUE.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că cerința de identificare a unei populații în care iloperidona ar avea efecte superioare altor produse încalcă articolul 5 alineatele (1)-(3) TUE, articolul 12 și articolul 81 alineatul (2) din Regulamentul nr. 726/2004 (1) și principiul egalității de tratament.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că evaluarea globală riscuri/beneficii a iloperidonei este nemotivată (și, în orice caz, este vădit eronată).

(1) Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO 2004 L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 83).

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/36

Acțiune introdusă la 29 martie 2018 – Deutsche Lufthansa/Comisia

(Cauza T-218/18)

(2018/C 190/60)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Deutsche Lufthansa AG (Köln, Germania) (reprezentant: A. Martin-Ehlers, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Comisiei Europene din 31 iulie 2017 în cazul SA.47969, C(2017)5289 – Aeroportul Hahn;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă în esenţă următoarele motive:

—	erori de procedură, întrucât pârâta a încheiat un „acord” cu Republica Federală Germania privind evaluarea ajutoarelor acordate aeroportului Frankfurt-Hahn GmbH (denumit în continuare „FFHG”) şi Ryanair;

—	neluarea în considerare a unor elemente de fapt semnificative, deşi pârâta luase la cunoştinţă despre acestea la momentul adoptării deciziei atacate;

—	expunere parţial eronată a faptelor;

—	neluarea în considerare a celorlalte ajutoare în favoarea FFHG care, în definitiv, au fost transferate Ryanair în calitate de utilizator principal al aeroportului.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/37

Acțiune introdusă la 28 martie 2018 – Torrefazione Caffè Michele Battista/EUIPO – Battista Nino Caffè (Battistino)

(Cauza T-220/18)

(2018/C 190/61)

Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana

Părțile

Reclamantă: Torrefazione Caffè Michele Battista Srl (Triggiano, Italia) (reprezentanți: V. Franchini, F. Paesan și R. Bia, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Battista Nino Caffè Srl (Triggiano, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii care cuprinde elementul figurativ „Battistino” – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 071 387

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 ianuarie 2018 în cauza R 400/2017-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate şi respingerea cererii de anulare a mărcii atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri şi celor două proceduri anterioare desfăşurate în faţa Diviziei de anulare şi a Camerei a cincea de recurs a EUIPO.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 64 alineatul (2), a articolului 60 alineatul (1) litera (a) şi a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 2017/1001.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/38

Acțiune introdusă la 28 martie 2018 – Torrefazione Caffè Michele Battista/EUIPO – Battista Nino Caffè (BATTISTINO)

(Cauza T-221/18)

(2018/C 190/62)

Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana

Părțile

Reclamantă: Torrefazione Caffè Michele Battista Srl (Triggiano, Italia) (reprezentanți: V. Franchini, F. Paesan și R. Bia, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Battista Nino Caffè Srl (Triggiano, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii BATTISTINO/înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 070 313

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 ianuarie 2018 în cauza R 402/2017-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate şi respingerea cererii de anulare a mărcii atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri şi celor două proceduri anterioare desfăşurate în faţa Diviziei de anulare şi a Camerei a cincea de recurs a EUIPO.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 64 alineatul (2), a articolului 60 alineatul (1) litera (a) şi a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 2017/1001.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/38

Acțiune introdusă la 26 martie 2018 – Casa Regina Apostolorum della Pia Società delle Figlie di San Paolo/Comisia

(Cauza T-223/18)

(2018/C 190/63)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Casa Regina Apostolorum della Pia Società delle Figlie di San Paolo (Albano Laziale, Italia) (reprezentant: F. Rosi, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	cu titlu introductiv, declararea nelegalităţii deciziei atacate în măsura în care este redactată în limba engleză, iar nu în limba italiană;

—	anularea deciziei Comisiei în măsura în care este afectată de un viciu de motivare şi nu este în orice caz întemeiată pe elemente de investigaţie certe;

—

recunoaşterea aplicării în cazul sistemului sanitar italian al regimului SIEG şi, prin urmare, a principiilor rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie pronunţată în cauza Altmark din 2003 în raport cu articolele 106 şi 107 TFUE în materia ajutoarelor de stat. În consecinţă, se impune verificarea acţiunii regiunii Lazio în ceea ce priveşte remunerarea structurilor publice, care ar trebui să se întemeieze pe principiile enunţate de reglementarea citată anterior. Plata structurilor sanitare publice ar trebui astfel să fie limitată la compensarea costurilor în temeiul criteriilor enunţate în Hotărârea Altmark, aplicate unei întreprinderi aşa-zis „medii”, iar finanţarea excesivă ar trebui să fie calificată drept supra-compensare;

—

recunoaşterea faptului că regiunea o remunerează pe reclamantă potrivit principiului întreprinderii medii şi, aşadar, luând în considerare de asemenea creşterea costului forţei de muncă, în ceea ce priveşte totalitatea angajaţilor reclamantei între 2005 şi 2006, şi declararea aplicabilităţii acestui parametru pentru viitor;

—	acordarea în favoarea reclamantei a beneficiului oricărei consecinţe juridice, obligând, printre altele, Comisia la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acţiune se îndreaptă împotriva Deciziei C (2017) 7973 final a Comisiei din 4 decembrie 2017, prin care s-a respins reclamaţia formulată de reclamantă, un spital religios italian, privind pretinsa compensare a costurilor spitalelor publice în regiunea Lazio. În decizia atacată, Comisia stabileşte că măsurile criticate nu constituie ajutoare de stat.

În susţinerea acţiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.	Primul motiv este întemeiat pe utilizarea limbii engleze în decizia finală ca limbă a versiunii autentice a acesteia.

Al doilea motiv este întemeiat pe lipsa motivării. Comisia a omis să ia în considerare anumite aspecte substanţiale ale problemei şi să respingă anumite excepţii ridicate de reclamantă, demonstrate de documentaţia depusă la dosar. Comisia este ţinută să răspundă la toate chestiunile ridicate de reclamantă potrivit principiului transparenţei şi bunei-credinţe.

Al treilea motiv contestă faptul că, în ordinea juridică italiană, sistemul sanitar ar fi caracterizat de principiul universalităţii îngrijirilor medicale, respectiv că 100 % din prestaţiile sanitare ar fi furnizate de serviciul sanitar naţional. În plus, reclamanta reproşează Comisiei că nu a demonstrat că statul italian finanţează şi deci acoperă 100 % din îngrijirile medicale ale resortisanţilor italieni, aspect contrazis de realitate. Reclamanta susţine că universalitatea nu este un principiu abstract, ci trebuie să fie concret, verificabil şi perceptibil, neputând fi considerat consacrat doar pentru că guvernul italian afirmă acest lucru.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/39

Acțiune introdusă la 3 aprilie 2018 – Microsemi Europe și Microsemi/Comisia

(Cauza T-227/18)

(2018/C 190/64)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Microsemi Europe Ltd (Reading, Regatul Unit) și Microsemi Corp. (Aliso Viejo, California, Statele Unite) (reprezentanți: D. Aulfes și J. Lenz, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Comisiei din 23 ianuarie 2018 (cazul AT.40529 – TSMC), care este întemeiată pe articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă douăsprezece motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, întrucât destinatarul deciziei nu este indicat suficient de clar și de determinabil

Al doilea motiv, întemeiat pe necompetență, în măsura în care reclamanta de la poziția 2) este considerată destinatară a deciziei atacate

Reclamantele susțin că Comisia nu are competența să adopte acte juridice care produc efecte juridice în afara teritoriului Uniunii Europene și că nu poate obliga o întreprindere cu sediul în Statele Unite ale Americii să furnizeze informații.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor, în măsura în care reclamanta de la poziția 2) este considerată destinatară a deciziei atacate

În acest cadru, reclamantele arată că Comisia nu poate obliga o întreprindere cu sediul în Statele Unite ale Americii să furnizeze informații și nu poate da informații eronate cu privire la posibilitatea aplicării unor amenzi.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor

Reclamantele susțin în plus că, potrivit considerentului (23) al Regulamentului (CE) nr. 1/2003, Comisia nu poate solicita informații referitoare la toate întreprinderile care alcătuiesc un grup de întreprinderi la nivel mondial, ci numai acele informații care privesc piața europeană.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor

În continuare, reclamantele susțin că Comisia încalcă și principiul proporționalității atunci când sunt solicitate informații cu privire la piețele externe Uniunii Europene.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor, în măsura în care reclamanta de la poziția 1) este considerată destinatară a deciziei atacate

În acest cadru, reclamantele susțin că este încălcat principiul proporționalității în cazul în care unei filiale din Uniunea Europeană i se solicită informații cu privire la societatea-mamă din Statele Unite ale Americii și cu privire la alte întreprinderi afiliate din Europa.

7.	Al șaptelea motiv, întemeiat pe existența unui abuz de putere Reclamantele susțin că prin solicitarea unor informații cu privire la întreprinderile afiliate din Uniunea Europeană se produce un abuz de putere deoarece aceste întreprinderi pot fi obligate în mod direct să furnizeze informații.

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură din cauza motivării insuficiente a deciziei atacate

9.	Al nouălea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură din cauza indicării insuficiente a scopului solicitării de informații

10.	Al zecelea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, întrucât aspectele semnalate în decizia atacată sunt inadmisibile

11.	Al unsprezecelea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor, întrucât aspectele semnalate în decizia atacată sunt nedeterminate

12.	Al doisprezecelea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și a normelor care trebuie aplicate pentru punerea în aplicare a tratatelor

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/41

Acțiune introdusă la 4 aprilie 2018 – Biolatte/EUIPO (Biolatte)

(Cauza T-229/18)

(2018/C 190/65)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Biolatte Oy (Turku, Finlanda) (reprezentant: J. Ikonen, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Biolatte” – cererea de înregistrare nr. 15 759 319.

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 februarie 2018 în cauza R 351/2017-1.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în totalitate a deciziei atacate;

—	dispunerea înregistrării mărcii verbale în conformitate cu cererea depusă de Biolatte Oy la 17 august 2016 (astfel cum a fost modificată la 28 octombrie 2016).

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 2017/1001.

4.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 190/41

Acțiune introdusă la 6 aprilie 2018 – Qualcomm/Comisia

(Cauza T-235/18)

(2018/C 190/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Qualcomm, Inc. (San Diego, California, Statele Unite) (reprezentanți: M. Pinto de Lemos Fermiano Rato, M. Davilla și M. English, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	anularea sau, cu titlu subsidiar, reducerea substanțială a cuantumului amenzii;

—	dispunerea măsurilor de organizare sau de cercetare judecătorească menționate în cererea introductivă și

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată este afectată de o erori vădite de procedură.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de apreciere prin decizia atacată, care este lipsită de motivare și denaturează probele prin respingerea apărării bazate de argumente a Qualcomm.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de drept și de apreciere prin decizia atacată, prin constatarea faptului că contractele contestate erau de natură să producă posibile efecte anticoncurențiale.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de apreciere prin decizia atacată în ceea ce privește definirea pieței relevante a produsului și constatarea poziției dominante.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de drept și de apreciere prin decizia atacată, care este lipsită de motivare în ceea ce privește durata pretinsei încălcări.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de apreciere prin decizia atacată în aplicarea Orientărilor privind calcularea amenzilor și pe încălcarea principiului proporționalității.

7.	Al șaptelea motiv, întemeiat pe săvârșirea unor erori vădite de apreciere prin decizia atacată, prin stabilirea competenței jurisdicționale a Comisiei și a influenței acesteia asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 190

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 61 4 iunie 2018

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2018/C 190/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2018/C 190/02	Cauza C-252/17: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 21 martie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 2 de Cádiz – Spania) – Moisés Vadillo González/Alestis Aerospace SL (Trimitere preliminară — Articolul 53 alineatul (2) și articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții — Lipsa unor precizări suficiente cu privire la contextul factual și juridic al litigiului principal, precum și cu privire la motivele care justifică necesitatea unui răspuns la întrebările preliminare — Inadmisibilitate vădită)	2
2018/C 190/03	Cauza C-315/17: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 22 martie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo no 2 de Zaragoza – Spania) – Pilar Centeno Meléndez/Universidad de Zaragoza (Trimitere preliminară — Directiva 1999/70/CE — Acordul cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP — Clauza 4 — Principiul nediscriminării — Sistem de evoluție profesională orizontală — Acordarea unei remunerații suplimentare — Reglementare națională care exclude agenții netitulari — Noțiunile condiții de muncă și motive obiective)	3
2018/C 190/04	Cauza C-604/17: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 16 ianuarie 2018 [cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven kasatsionen sad (Bulgaria) Bulgaria] – PM/AH [Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Spațiul de libertate, securitate și justiție — Cooperare judiciară în materie civilă — Competență în materia răspunderii părintești — Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 — Competența unei instanțe a unui stat membru de a soluționa o acțiune în materia răspunderii părintești în cazul în care copilul nu locuiește pe teritoriul acestui stat — Competență în materia obligației de întreținere — Regulamentul (CE) nr. 4/2009]	3
2018/C 190/05	Cauza C-651/17 P: Recurs introdus la 21 noiembrie 2017 de Grupo Osborne S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 20 septembrie 2017 în cauza T-350/13, Jordi Nogués/EUIPO – Grupo Osborne (BADTORO)	4
2018/C 190/06	Cauza C-652/17 P: Recurs introdus la 21 noiembrie 2017 de Grupo Osborne S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 20 septembrie 2017 în cauza T-386/15, Jordi Nogués/EUIPO – Grupo Osborne (BADTORO)	4
2018/C 190/07	Cauza C-660/17 P: Recurs introdus la 24 noiembrie 2017 de RF împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a șasea) din 13 septembrie 2017 în cauza T-880/16, RF/Comisia	5
2018/C 190/08	Cauza C-135/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 20 februarie 2018 – Logistik XXL GmbH/CMR Transport & Logistik	6
2018/C 190/09	Cauza C-161/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Castilla y León (Spania) la 27 februarie 2018 – Violeta Villar Láiz/Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS) și Tesorería General de la Seguridad Social (TGSS)	7
2018/C 190/10	Cauza C-171/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Court of Appeal (Regatul Unit) la 5 martie 2018 – Safeway Ltd/Andrew Richard Newton, Safeway Pension Trustees Ltd	8
2018/C 190/11	Cauza C-172/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Court of Appeal (Regatul Unit) la 5 martie 2018 – AMS Neve Ltd, Barnett Waddingham Trustees, Mark Crabtree/Heritage Audio SL, Pedro Rodríguez Arribas	8
2018/C 190/12	Cauza C-191/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 16 martie 2018 – KN/Minister for Justice and Equality	9
2018/C 190/13	Cauza C-194/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Vrhovno sodišče Republike Slovenije (Slovenia) la 19 martie 2018 – Jadran Dodič/BANKA KOPER, ALTA INVEST	10
2018/C 190/14	Cauza C-196/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) (Portugalia) la 19 martie 2018 – Raúl Vítor Soares de Sousa/Autoridade Tributária e Aduaneira	11
2018/C 190/15	Cauza C-198/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta domstolen (Suedia) la 20 martie 2018 – CeDe Group AB/KAN Sp. z o.o. i konkurs	11
2018/C 190/16	Cauza C-209/18: Acțiune introdusă la 23 martie 2018 – Comisia Europeană/Republica Austria	12
2018/C 190/17	Cauza C-215/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Obvodním soud pro Prahu (Republica Cehă) la 26 martie 2018 – Libuše Králová/Primera Air Scandinavia	13
2018/C 190/18	Cauza C-216/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court (Irlanda) la 27 martie 2018 – Minister for Justice and Equality/LM	13
2018/C 190/19	Cauza C-236/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Franța) la 29 martie 2018 – GRDF SA/Eni Gas & Power France SA, Direct énergie, Commission de régulation de l’énergie, Procureur général près la Cour d'appel de Paris	14
2018/C 190/20	Cauza C-237/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal de première instance de Liège (Belgia) la 3 aprilie 2018 – Pauline Stiernon, Marion Goraguer, Muriel Buccarello, Clémentine Vasseur, Manon Pirotton, Anissa Quotb/Etat belge SPF Santé publique, Communauté française de Belgique	15
2018/C 190/21	Cauza C-244/18 P: Recurs introdus la 4 aprilie 2018 de Larko Geniki Metalleftiki kai Metallourgiki AE împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 1 februarie 2018 în cauza T-423/14, Larko/Comisia	15
2018/C 190/22	Cauza C-252/18 P: Recurs introdus la 6 aprilie 2018 de Grecia împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 1 februarie 2018 în cauza T-506/15, Republica Elenă/Comisia Europeană	16
2018/C 190/23	Cauza C-344/16: Ordonanța președintelui Curții din 23 ianuarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Die Länderbahn GmbH DLB/DB Station & Service AG	17
2018/C 190/24	Cauza C-603/16 P: Ordonanța președintelui Curții din 16 februarie 2018 – Consiliul Uniunii Europene/PT Wilmar Bioenergi Indonesia, PT Wilmar Nabati Indonesia, Comisia Europeană, European Biodiesel Board (EBB)	17
2018/C 190/25	Cauza C-604/16 P: Ordonanța președintelui Curții din 16 februarie 2018 – Consiliul Uniunii Europene/PT Pelita Agung Agrindustri, Comisia Europeană, European Biodiesel Board (EBB)	18
2018/C 190/26	Cauza C-605/16 P: Ordonanța președintelui Curții din 16 februarie 2018 – Consiliul Uniunii Europene/PT Ciliandra Perkasa, Comisia Europeană, European Biodiesel Board (EBB)	18
2018/C 190/27	Cauza C-606/16 P: Ordonanța președintelui Curții din 16 februarie 2018 – Consiliul Uniunii Europene/PT Perindustrian dan Perdagangan Musim Semi Mas (PT Musim Mas), Comisia Europeană, European Biodiesel Board (EBB)	18
2018/C 190/28	Cauza C-644/16: Ordonanța președintelui Camerei a patra a Curții din 23 ianuarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – Synthon BV/Astellas Pharma Inc.	18
2018/C 190/29	Cauza C-170/17: Ordonanța președintelui Camerei a noua a Curții din 2 februarie 2018 – Comisia Europeană/Republica Portugheză	19
2018/C 190/30	Cauza C-206/17: Ordonanța președintelui Camerei întâi a Curții din 7 februarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht – Germania) – Heinrich Denker/Gemeinde Thedinghausen, cu participarea: Vertreter des Bundesinteresses beim Bundesverwaltungsgericht	19
2018/C 190/31	Cauza C-309/17: Ordonanța președintelui Curții din 26 ianuarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen – Germania) – Stadtwerke Delmenhorst GmbH/Manfred Bleckwehl	19
2018/C 190/32	Cauza C-376/17: Ordonanța președintelui Curții din 23 februarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court (Irlanda) – Executarea unui mandat european de arestare emis împotriva lui Arkadiusz Piotr Lipinski	19
2018/C 190/33	Cauza C-383/17: Ordonanța președintelui Curții din 8 februarie 2018 – Comisia Europeană/Republica Portugheză	20
2018/C 190/34	Cauza C-439/17: Ordonanța președintelui Curții din 7 februarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Hamburg – Germania) – British American Tobacco (Germany) GmbH/Freie und Hansestadt Hamburg	20
2018/C 190/35	Cauza C-490/17: Ordonanța președintelui Curții din 26 ianuarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Okręgowy w Warszawie – Polonia) – Passenger Rights sp. z o.o./ Deutsche Lufthansa AG	20
2018/C 190/36	Cauza C-533/17: Ordonanța președintelui Curții din 15 ianuarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de l’Amtsgericht Hannover – Germania) – Anja Oehlke, Wolfgang Oehlke/TUIfly GmbH	20
2018/C 190/37	Cauza C-605/17: Ordonanța președintelui Curții din 28 februarie 2018 – Comisia Europeană/Republica Slovacă	21
2018/C 190/38	Cauza C-636/17: Ordonanța președintelui Curții din 28 februarie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Korneuburg – Austria) – Germanwings GmbH/Emina Pedić	21
2018/C 190/39	Cauza C-3/18 P: Ordonanța președintelui Curții din 1 martie 2018 – Confédération européenne des associations d'horlogers-réparateurs (CEAHR)/Comisia Europeană, LVMH Moët Hennessy-Louis Vuitton SA, Rolex, SA, The Swatch Group SA	21
	Tribunalul
2018/C 190/40	Cauzele T-339/15-T-343/15: Hotărârea Tribunalului din 16 aprilie 2018 – Polski Koncern Naftowy Orlen/EUIPO (Forma unei benzinării) {Marcă a Uniunii Europene — Cerere de înregistrare a unor mărci ale Uniunii Europene tridimensionale — Forma unei benzinării — Motiv absolut de refuz — Caracter distinctiv — Articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 72 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Acte prin care au fost admise în întregime pretențiile reclamantei — Decizie a camerei de recurs de retrimitere spre soluționare — Caracterul obligatoriu al motivelor unei decizii de retrimitere spre soluționare — Admisibilitate — Obligația de motivare}	22
2018/C 190/41	Cauza T-462/15: Hotărârea Tribunalului din 19 aprilie 2018 – Asia Leader International (Cambodgia)/Comisia {Dumping — Importuri de biciclete expediate din Cambodgia, din Pakistan și din Filipine — Extinderea la aceste importuri a taxei antidumping definitive instituite pentru importurile de biciclete originare din China — Regulamentul (UE) 2015/776 — Circumvenție — Transbordare — Articolul 13 alineatele (1) și (2) și articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 [devenite articolul 13 alineatele (1) și (2) și articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036]}	23
2018/C 190/42	Cauza T-675/15: Hotărârea Tribunalului din 23 aprilie 2018 – Shanxi Taigang Stainless Steel/Comisia {Dumping — Importuri de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din China și Taiwan — Taxă antidumping definitivă — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 — Articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 [devenit articolul 2 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul 2016/1036] — Valoare normală — Alegerea țării terțe adecvate — Ajustări — Articolul 2 alineatul (10) litera (k) din Regulamentul nr. 1225/2009 [devenit articolul 2 alineatul (10) litera (k) din Regulamentul 2016/1036] — Calcul al marjei de dumping — Ajustări — Articolul 3 alineatele (2), (6) și (7) din Regulamentul nr. 1225/2009 [devenit articolul 3 alineatele (2), (6) și (7) din Regulamentul 2016/1036] — Prejudiciu — Legătură de cauzalitate}	23
2018/C 190/43	Cauza T-439/16: Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 2018 – holyGhost/EUIPO – CBM (holyGhost) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale holyGhost — Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară HOLY — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]	24
2018/C 190/44	Cauza T-648/16: Hotărârea Tribunalului din 17 aprilie 2018 – Şölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret AŞ/ EUIPO – Zaharieva (BOBO cornet) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative BOBO cornet — Marca Uniunii Europene figurativă anterioară OZMO cornet — Lipsa unui risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (UE) 2017/1001]]	25
2018/C 190/45	Cauza T-15/17: Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 2018 – Mitrakos/ EUIPO – Belasco Baquedano (YAMAS) {Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative YAMAS — Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară LLAMA — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]}	25
2018/C 190/46	Cauza T-25/17: Hotărârea Tribunalului din 19 aprilie 2018 – Bernhard Rintisch/EUIPO – Compagnie laitière européenne (PROTICURD) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană — Marca verbală PROTICURD — Mărcile naționale verbale anterioare PROTI și PROTIPLUS — Marca națională figurativă anterioară Proti Power — Motiv relativ de refuz — Obligația de motivare — Articolul 75 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Utilizare serioasă a mărcilor anterioare — Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul 2017/1001] — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001] — Lipsa similitudinii produselor — Lipsa riscului de confuzie]	26
2018/C 190/47	Cauza T-119/17: Hotărârea Tribunalului din 13 aprilie 2018 – Alba Aguilera și alții/SEAE (Funcție publică — Funcționari — Agenți temporari — Agenți contractuali — Remunerație — Personal al SEAE repartizat într-o țară terță — Articolul 10 din anexa X la statut — Evaluare anuală a indemnizației privind condițiile de viață — Decizie de reducere a indemnizației pentru condițiile de viață în Etiopia de la 30 % la 25 % — Lipsa adoptării dispozițiilor generale de aplicare de la articolul 10 din anexa X din statut — Răspundere — Prejudiciu moral)	27
2018/C 190/48	Cauza T-364/17: Hotărârea Tribunalului din 17 aprilie 2018 – Bielawski/EUIPO (HOUSE OF CARS) [Marcă a Uniunii Europene — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale HOUSE OF CARS — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Încredere legitimă — Securitate juridică]	27
2018/C 190/49	Cauza T-185/16: Ordonanța Tribunalului din 9 aprilie 2018 – Make up for ever/EUIPO – L’Oréal (MAKE UP FOR EVER PROFESSIONAL) (Marca Uniunii Europene — Cerere de declarare a nulității — Retragerea cererii de declarare a nulității — Nepronunțare asupra fondului)	28
2018/C 190/50	Cauza T-320/16: Ordonanța Tribunalului din 9 aprilie 2018 – Make up for ever/EUIPO – L’Oréal (MAKE UP FOR EVER) (Marcă a Uniunii Europene — Cerere de declarare a nulității — Retragerea cererii de declarare a nulității — Nepronunțare asupra fondului)	28
2018/C 190/51	Cauza T-813/16: Ordonanța Tribunalului din 11 aprilie 2018 – ABES/Comisia (Acțiune în anulare — Ajutoare de stat — Subvenții acordate de autoritățile portugheze în favoarea unei entități care furnizează servicii sociale pentru persoane în vârstă — Procedură preliminară de examinare — Decizie de constatare a inexistenței unui ajutor de stat — Acțiune prin care se contestă temeinicia măsurii în litigiu — Lipsa afectării substanțiale a poziției concurențiale — Inadmisibilitate)	29
2018/C 190/52	Cauza T-386/17: Ordonanța Tribunalului din 12 aprilie 2018 – Lackmann Fleisch- und Feinkostfabrik/EUIPO (Лидер) [Marcă a Uniunii Europene — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Лидер — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7, alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Acțiune vădit nefondată]	30
2018/C 190/53	Cauza T-138/18: Acțiune introdusă la 28 februarie 2018 – De Esteban Alonso/Comisia	30
2018/C 190/54	Cauza T-161/18: Acțiune introdusă la 5 martie 2018 – Braesch și alții/Comisia	31
2018/C 190/55	Cauza T-178/18: Acțiune introdusă la 8 martie 2018 – Région de Bruxelles-Capitale/Comisia	32
2018/C 190/56	Cauza T-190/18: Acțiune introdusă la 15 martie 2018 – Solwindet las Lomas/Comisia	33
2018/C 190/57	Cauza T-197/18: Acțiune introdusă la 16 martie 2018 – JV Voscf și alții/Consiliul și alții	34
2018/C 190/58	Cauza T-207/18: Acțiune introdusă la 23 martie 2018 – PlasticsEurope/ECHA	35
2018/C 190/59	Cauza T-211/18: Acțiune introdusă la 26 martie 2018 – Vanda Pharmaceuticals/Comisia	35
2018/C 190/60	Cauza T-218/18: Acțiune introdusă la 29 martie 2018 – Deutsche Lufthansa/Comisia	36
2018/C 190/61	Cauza T-220/18: Acțiune introdusă la 28 martie 2018 – Torrefazione Caffè Michele Battista/EUIPO – Battista Nino Caffè (Battistino)	37
2018/C 190/62	Cauza T-221/18: Acțiune introdusă la 28 martie 2018 – Torrefazione Caffè Michele Battista/EUIPO – Battista Nino Caffè (BATTISTINO)	38
2018/C 190/63	Cauza T-223/18: Acțiune introdusă la 26 martie 2018 – Casa Regina Apostolorum della Pia Società delle Figlie di San Paolo/Comisia	38
2018/C 190/64	Cauza T-227/18: Acțiune introdusă la 3 aprilie 2018 – Microsemi Europe și Microsemi/Comisia	39
2018/C 190/65	Cauza T-229/18: Acțiune introdusă la 4 aprilie 2018 – Biolatte/EUIPO (Biolatte)	41
2018/C 190/66	Cauza T-235/18: Acțiune introdusă la 6 aprilie 2018 – Qualcomm/Comisia	41
2018/C 190/67	Cauza T-320/17: Ordonanța Tribunalului din 10 aprilie 2018 – European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/FEI	42